Legea nr.

448/2006 republicata 2008-protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu

handicap
CAP..!ervicii si prestatii sociale
!"C#$%&"A '.!ervicii sociale
ART.30.(1).Dreptul la asistenta sociala sub forma de servicii sociale se acorda la cerere sau din
oficiu,dupa caz,pe baza actelor doveditoare, n conditiile prevazute de lee.
(!)."ererea pt.acordarea dreptului la servicii sociale se nreistreaza la autoritatea administratiei
publice locale n a carei raza teritoriala si are domiciliul sau resedinta pers.cu #andicap.
(3)."ererea,actele doveditoare se depun spre nreistrare de pers.cu #andicap, familia
sa,reprezentantul leal,asistentul personal,asistentul personal profesionist sau oranizatia
neuvernamentala al carei membru e pers.cu #andicap.
($).%n vederea asiurarii serviciilor sociale necesare pers.cu #andicap,autoritatile publice au
obliatia sa ia urmatoarele masuri speciale&
a).sa creeze conditii de acces pentru toate tipurile de servicii corespunzatoare nevoilor
individuale ale persoanelor cu #andicap'
b).sa initieze,sa sustina,sa dezv.servicii sociale centrate pe pers.cu #andicap,n colaborare sau n
parteneriat cu persoane (uridice,publice ori private'
c).sa asiure ponderea personalului de specialitate ana(at n sistemul de protectie a pers.cu
#andicap n raport cu tipurile de servicii sociale&asistenti sociali,psi#oloi,instructori de
eroterapie,)inetoterapeuti,pedaoi de recuperare,loopezi,psi#opedaoi,cadre didactice de
spri(in,educatori specializati,medici psi#iatri,medici dentisti,infirmieri'
d).sa implice n activitatile de nri(ire,reabilitare si interare a pers.cu #andicap familia
acesteia'
e).sa asiure instruirea n problematica specifica a pers.cu #andicap a personalului care si
desfasoara activitatea n sistemul de protectie a persoanelor cu #andicap,a asistentilor personali
si a asistentilor personali profesionisti'
f).sa dezvolte si sa spri(ine prorame de colaborare ntre parinti si specialisti n domeniul
#andicapului, n colaborare sau n parteneriat cu persoanele (uridice, publice ori private'
).sa nfiinteze si sa sustina sistemul bazat pe manaementul de caz n protectia pers.cu
#andicap'
#).sa ncura(eze si sa sustina activitatile de voluntariat'
i).sa asiure asistenta si nri(ire sociomedicala la domiciliul pers.cu #andicap.
ART.31.(1).*ers.cu #andicap beneficiaza de servicii sociale acordate&
a).la domiciliu'
b).n comunitate'
c).n centre de zi si centre rezidentiale, publice sau private.
(!).+erviciile sociale destinate pers.cu #andicap sunt proiectate si adaptate cf. nevoilor
individuale ale persoanei.
ART.3!.(1).Autoritatile administratiei publice locale au obliatia de a oraniza,
administra,finanta servicii sociale destinate pers.cu #andicap,n conditiile leii.
(!).Autoritatile administratiei publice locale pot contracta servicii sociale cu furnizori de
servicii sociale de drept privat, acreditati, n conditiile leii.
(3)."ostul serviciului social contractat nu poate depasi costul avut de serviciul respectiv la data
contractarii sau costul mediu al functionarii serviciului la data nfiintarii, n cazul unui serviciu
nou.
($).,odalitatea de contractare va fi stabilita prin normele metodoloice de aplicare a
prevederilor prezentei lei.
1
ART.33.(1).+erviciile sociale destinate pers.adulte cu #andicap se afla n coordonarea
Autoritatii -ationale pt.*ers.cu .andicap.
(!).,onitorizarea implementarii standardelor specifice de calitate si controlul respectarii lor
sunt n competenta Autoritatii -ationale pt.*ers.cu .andicap,se aplica de personalul cu atributii
n domeniu,cf.unei metodoloii aprobate prin ordin al presedintelui acesteia.
(3).%n realizarea activitatii prevazute la alin.(1) personalul Autoritatii -ationale pt.*ers.cu
.andicap are acces n spatiile care au leatura cu furnizarea de servicii sociale,la date si
informatii leate de pers.cu #andicap beneficiare ale serviciului respectiv.
!"C#$%&"A a 2-a.Asistentul personal
ART.3$.*ers.cu #andicap rav are dreptul,n baza evaluarii sociopsi#omedicale, la un asistent
personal.
ART.3/.(1).*oate fi ncadrata cu contract individual de munca n functia de asistent personal
pers.ce ndeplineste conditiile&
a).are v0rsta minima de 11 ani mpliniti'
b).nu a fost condamnata pt.sav0rsirea unei infractiuni care ar face2o incompatibila cu
e3ercitarea ocupatiei de asistent personal'
c).are capacitate deplina de e3ercitiu'
d).are o stare de sanatate corespunzatoare,atestata de medicul de familie sau pe baza unui
e3amen medical de specialitate'
e).a absolvit cursurile nvatam0ntului eneral obliatoriu,e3ceptand rudele si finii p0na la
radul al 452lea,ale pers.cu #andicap rav si cu e3ceptia sotului sau sotiei'n situatii
e3ceptionale,la propunerea asistentului social din cadrul aparatului propriu al consiliului local
n a carui raza teritoriala si are domiciliul sau resedinta pers.care urmeaza sa ndeplineasca
functia de asistent personal,Autoritatea -ationala pt.*ers.cu .andicap poate aproba deroarea
de la ndeplinirea conditiilor de studii si n cazul altor pers.
(!).-u pot detine calitatea de asistent personal pers.care beneficiaza de concediu pt.cresterea
copilului n v0rsta de p0na la ! ani sau,n cazul copilului cu #andicap,de p0na la 6 ani.
ART.37.(1).*e perioada nri(irii si protectiei pers.cu #andicap rav,pe baza contractului
individual de munca,asistentul personal are drepturile&
a).salariu de baza stabilit potrivit dispozitiilor leale privind salarizarea asistentului social cu
studii medii din unitatile de asistenta sociala din sectorul buetar,altele dec0t cele cu paturi si
spor de vec#ime si alte sporuri aferente acordate n conditiile leii'
b).proram de lucru ce sa nu depaseasca n medie 1 #.8zi si $0 #.8 saptam0na'
c).concediu anual de odi#na,potrivit dispozitiilor leale aplicabile personalului ncadrat n
institutii publice'
d).transport urban ratuit, n conditiile prevazute la art. !1'
e).transport interurban, n conditiile prevazute la art. !!.
(!).*e perioada concediului de odi#na,ana(atorul tb.sa asiure pers.cu #andicap rav un
nlocuitor al asistentului personal,inclusiv n cazul n care asistentul personal este ruda p0na la
radul al 452lea inclusiv a acesteia.
(3).%n situatia n care ana(atorul nu poate asiura un nlocuitor al asistentului personal,pers.cu
#andicap rav i se acorda o indemnizatie ec#ivalenta cu salariul net al asistentului personal sau
azduirea ntr2un centru de tip respiro.
ART.36.Asistentul personal are urmatoarele obliatii principale&
a).sa participe, o data la ! ani, la instruirea oranizata de ana(ator'
!
b).sa semneze un ana(ament,ca act aditional la contractul individual de munca,prin care si
asuma raspunderea de a realiza interal planul de recuperare pt. copilul cu #andicap
rav,respectiv planul individual de servicii al pers.adulte cu #andicap rav'
c).sa presteze pt.pers.cu #andicap rav toate activitatile si serviciile prevazute n contractul
individual de munca,n fisa postului si n planul de recuperare pt. copilul cu #andicap rav,n
planul individual de servicii al pers.adulte cu #andicap rav'
d).sa trateze cu respect,buna2credinta si nteleere pers.cu #andicap rav si sa nu abuzeze fizic,
psi#ic sau moral de starea acesteia'
e).sa comunice d..a.s.p.c.(udetene,locale ale sectoarelor mun.9ucuresti,n termen de $1 #.de la
luarea la cunostinta,orice modificare survenita n starea fizica,psi#ica sau sociala a pers.cu
#andicap rav si alte situatii de natura sa modifice acordarea drepturilor prevazute de lee.
ART.31.(1)."ontractul individual de munca al asistentului personal se nc#eie cu primaria
localitatii de domiciliu sau resedinta a pers.cu #andicap rav,dupa caz, n termen de ma3i 30
zile de la data nreistrarii cererii.
(!)."ontractul individual de munca se ntocmeste n 3 e3emplare,unul pt. fiecare parte
contractanta,iar al treilea e3emplar se transmite d..a.s.p.c. (udetene,locale ale sectoarelor
mun.9ucuresti,n termen de / zile de la nc#eierea acestuia.
(3).,odalitatile si conditiile de nc#eiere,modificare si ncetare a contractului individual de
munca al asistentului personal se completeaza cu prevederile :eii nr./38!0032"odul muncii,cu
modificarile si completarile ulterioare.
ART.3;.(1).Autoritatile administratiei publice locale tb.sa prevada si sa aranteze n buetul
local sumele necesare din care se suporta salarizarea si celelalte drepturi cuvenite asistentului
personal, potrivit leii.
(!).+erviciul public de asistenta sociala dispune efectuarea de controale periodice asupra
activitatii asistentilor personali si prezinta semestrial un raport consiliului local.
ART.$0.-endeplinirea sau ndeplinirea necorespunzatoare de asistentul personal a obliatiilor
prevazute de dispozitiile leale n sarcina lui si a celor prevazute n contractul individual de
munca atrae raspunderea disciplinara,civila sau penala a acestuia, n conditiile leii.
ART.$1.(1).Adultul cu #andicap vizual rav poate opta pt.asistent personal sau indemnizatie de
nsotitor.
(!).*ers.cu #andicap rav care au si calitatea de pensionari de invaliditate radul 4 pot opta
pt.indemnizatia pt.nsotitor prevazuta la art.71 din :eea nr.1;8!000 privind sistemul public de
pensii si alte drepturi de asiurari sociale,cu modificarile si completarile ulterioare,sau
pt.asistent personal.Dreptul de optiune se mentine si n cazul trecerii pensionarilor de
invaliditate la pensia pt. limita de v0rsta.
(3).*arintii sau reprezentantii leali ai copilului cu #andicap rav,adultii cu #andicap rav ori
reprezentantii leali ai acestora,cu e3ceptia celor cu #andicap vizual rav,pot opta ntre asistent
personal si primirea unei indemnizatii lunare.
($).<ptiunea se e3prima prin cerere adresata n scris d..a.s.p.c.(udetene,locale ale sectoarelor
mun.9ucuresti si devine valabila numai pe baza acordului e3primat n scris al acestora.
(/).D..a.s.p.c.(udetene,locale ale sectoarelor mun.9ucuresti,vor comunica ana(atorului,n
termen de / zile,acordul pt.optiunea e3primata n conditiile prevazute la alin.($).
ART.$!.(1).4ndemnizatia lunara prevazuta la art.$1 alin.(3) este n cuantum eal cu salariul net
al asistentului social debutant cu studii medii din unitatile de asistenta sociala din sectorul
buetar, altele dec0t cele cu paturi.
(!).*lata indemnizatiei lunare se asiura de primariile n a caror raza teritoriala si are
domiciliul sau resedinta persoana cu #andicap rav.
3
(3).*lata indemnizatiei se face pe perioada valabilitatii certificatului de ncadrare n rad de
#andicap,emis de comisiile de protectie a copiilor sau de comisiile de evaluare a persoanelor
adulte cu #andicap, dupa caz.
($).-u pot beneficia de indemnizatia lunara&
a).parintii sau reprezentantii leali ai copilului cu #andicap rav ce se afla n internate ori n
centre de plasament aferente unitatilor sau institutiilor de nvatam0nt special'
b).adultii cu #andicap rav sau reprezentantii lor leali pe perioada n care adultii cu #andicap
rav se afla n centre rezidentiale publice,cu e3ceptia centrului de tip respiro,ori n alte tipuri de
institutii publice cu caracter social n care se asiura ntretinere completa din partea autoritatii
administratiei publice'
c).pers.cu #andicap rav ce sunt retinute sau condamnate definitiv la o pedeapsa privativa de
libertate, pe perioada retinerii ori a detentiei.
ART.$3.Autoritatile administratiei publice locale prevazute la art.$! alin.(!) au obliatia&
a).de a ana(a,salariza asistentul personal al pers.cu #andicap rav,n conditiile leii'
b).de a asiura si aranta plata indemnizatiei lunare,n cazul n care pers.cu #andicap rav sau
reprezentantul ei leal a optat pt.aceasta.
!"C#$%&"A a -a.Asistentul personal pro(esionist
ART.$$.(1).Adultul cu #andicap rav sau accentuat ce nu dispune de spatiu de locuit,nu
realizeaza venituri ori realizeaza venituri de p0na la nivelul salariului mediu pe economie poate
beneficia de nri(irea si protectia unui asistent personal profesionist.
(!).%nri(irea si protectia adultilor cu #andicap rav sau accentuat de catre asistentul personal
profesionist se fac pe baza deciziei comisiilor de evaluare a pers.adulte cu #andicap
(udetene,locale ale sectoarelor mun.9ucuresti.
(3).<pinia adultului cu #andicap rav sau accentuat se ia n considerare la luarea deciziei
referitoare la stabilirea asistentului personal profesionist.
($)."ontractul de munca al asistentului personal profesionist se nc#eie de catre
d..a.s.p.c.(udetene,locale ale sectoarelor mun.9ucuresti,sau de furnizorii de servicii sociale
privati, acreditati n conditiile leii.
(/).,onitorizarea si controlul activitatii de nri(ire si protectie a adultilor cu #andicap rav si
accentuat de catre asistentul personal profesionist se fac de d..a.s.p.c.(udetene,locale ale
sectoarelor mun.9ucuresti.
(7).Asistentul maternal ce nri(este copilul cu #andicap rav sau accentuat p0na la v0rsta
ma(oratului poate opta sa devina asistent personal profesionist.
ART.$/.(1).*t.fiecare adult cu #andicap rav sau accentuat aflat n nri(irea si protectia
asistentului personal profesionist se acorda sumele necesare acoperirii c#eltuielilor lunare de
#rana,ec#ipament,cazarmament,materiale iienico2sanitare si sumele aferente acoperirii
c#eltuielilor de locuit.
(!).+umele prevazute la alin.(1) se suporta din buetul propriu al (udetului,al sectorului
mun.9ucuresti,pe a carui raza teritoriala si are domiciliul sau resedinta asistentul personal
profesionist.
(3)."uantumul sumelor acordate n conditiile alin.(1) se stabileste prin #otar0re a consiliului
(udetean,local al sectorului mun.9ucuresti si nu poate depasi cuantumul c#eltuielilor efectuate
pentru adultii cu #andicap asistati n centrele rezidentiale publice.
($).+umele necesare acoperirii c#eltuielilor prevazute la alin.(1),suportate de furnizorii de
servicii sociale privati acreditati,se restituie acestora la cerere,de catre
d..a.s.p.c.(udetene,locale ale sectoarelor mun.9ucuresti,pe baza documentelor (ustificative, n
termen de 1/ zile de la data depunerii cererii.
$
(/).,odalitatea de decontare a c#eltuielilor prevazute la alin.(1) se aproba prin ordin al
presedintelui Autoritatii -ationale pt.*ers.cu .andicap.
ART.$7.(1).*e perioada nri(irii si protectiei adultilor cu #andicap rav sau
accentuat,asistentul personal profesionist beneficiaza de urmatoarele drepturi&
a).salariul de baza stabilit potrivit dispozitiilor leale privind salarizarea asistentului social cu
studii medii din unitatile de asistenta sociala din sectorul buetar,altele dec0t cele cu paturi si
spor de vec#ime si alte sporuri aferente acordate n conditiile leii'
b).un spor de 1/= calculat la salariul de baza,pentru suprasolicitare neuropsi#ica,conditii de
munca deosebite n care si desfasoara activitatea'
c).un spor de 1/= calculat la salariul de baza, pe perioada n care are n nri(ire si protectie !
pers.adulte cu #andicap rav sau accentuat'
d).un spor de !/= calculat la salariul de baza,pe perioada n care are n nri(ire si protectie o
pers.adulta cu #andicap rav sau accentuat,infectat cu .45 ori bolnav de +4DA.
(!).Asistentul personal profesionist beneficiaza si de alte drepturi,dupa cum urmeaza&
a).consiliere si spri(in din partea specialistilor de la d..a.s.p.c.(udetene,locale ale sectoarelor
mun.9ucuresti,ori a furnizorilor de servicii sociale,n vederea ndeplinirii obliatiilor ce i revin
cu privire la nri(irea si protectia pers.adulte cu #andicap rav sau accentuat'
b).decontarea c#eltuielilor de transport interurban,cazare si masa,n cazul n care deplasarea se
face n interesul adultului cu #andicap rav sau accentuat,n conditiile stabilite pt.personalul din
sectorul buetar'
c).transport urban ratuit, n conditiile prevazute la art.!1.
(3).*e perioada concediului de odi#na,ana(atorul are obliatia de a asiura pers.cu #andicap
rav sau accentuat un nlocuitor al asistentului personal profesionist ori azduirea ntr2un centru
de tip respiro.
ART.$6.(1)."onditiile de obtinere a atestatului, procedurile de atestare si statutul asistentului
personal profesionist se relementeaza prin ..>.,la propunerea Autoritatii -ationale pt.*ers.cu
.andicap.
(!).+tandardele minime obliatorii pt.asiurarea nri(irii si protectiei adultilor cu #andicap
rav sau accentuat la asistentul personal profesionist se elaboreaza de Autoritatea -ationala
pt.*ers.cu .andicap,se aproba prin ordin al presedintelui acesteia.
ART.$1.Asistentul personal profesionist are urmatoarele obliatii principale&
a).sa participe anual la instruirea oranizata de ana(ator'
b).sa semneze un ana(ament,ca act aditional la contractul individual de munca,prin care si
asuma raspunderea de a realiza interal planul individual de servicii al adultului cu #andicap
rav sau accentuat'
c).sa presteze pt.adultul cu #andicap rav sau accentuat activitatile si serviciile prevazute n
contractul individual de munca,n fisa postului si n planul individual de servicii'
d).sa trateze cu respect,buna2credinta si nteleere adultul cu #andicap rav sau accentuat,sa nu
abuzeze fizic,psi#ic ori moral de starea acestuia'
e).sa comunice d..a.s.p.c.(udetene,locale ale sectoarelor mun.9ucuresti,n termen de $1 #.de la
luarea la cunostinta,orice modificare survenita n starea fizica,psi#ica ori sociala a adultului cu
#andicap rav sau accentuat si alte situatii de natura sa modifice acordarea drepturilor prevazute
de lee.
ART.$;.-endeplinirea sau ndeplinirea necorespunzatoare de asistentul personal profesionist a
obliatiilor prevazute de dispozitiile leale n sarcina acestuia si a celor prevazute n contractul
individual de munca atrae raspunderea disciplinara,civila,ori penala a asistentului personal
profesionist,n conditiile leii.
/
!"C#$%&"A a 4-a.Centre pentru persoanele cu handicap
ART./0.(1).*ers.cu #andicap poate beneficia de servicii sociale acordate n centre de zi si
rezidentiale de diferite tipuri,publice,public2private sau private.
(!)."entrele de zi si rezidentiale reprez.locatii n care serviciile sociale sunt acordate de
personal calificat si ce dispun de infrastructura adecvata furnizarii acestora'centrele rezidentiale
sunt locatii n care pers.cu #andicap este azduita cel putin !$ #.
(3).%n sensul prezentei lei,tipurile de centre rezidentiale pt.pers.cu #andicap sunt&
a).centre de nri(ire si asistenta' b).centre de recuperare si reabilitare'
c).centre de interare prin terapie ocupationala' d).centre de preatire pt.o viata
independenta'
e).centre respiro8centre de criza' f).centre de servicii comunitare si formare'
).locuinte prote(ate' #).altele.
($).Admiterea unei pers.cu #andicap ntr2un centru rezidential,cu e3ceptia celor prevazute la
alin.(3) lit.e) si ),se face n cazul n care acesteia nu i se pot asiura protectia si nri(irea la
domiciliu sau n cadrul altor servicii din comunitate.
(/)."entrele pt.pers.cu #andicap se nfiinteaza ca structuri cu sau fara personalitate (uridica,n
subordinea consiliilor (udetene,locale ale sectoarelor mun.9ucuresti,cu avizul si n coordonarea
Autoritatii -ationale pt.*ers.cu .andicap.
ART./1.(1).%n vederea desfasurarii unui tip de activitati cu caracter inovator n domeniul
protectiei pers.cu #andicap,furnizorii de servicii sociale acreditati pot nfiinta,administra si
finanta centre2pilot,pt.o durata de ma3imum ! ani.
(!).?valuarea activitatilor cu caracter inovator se face de serviciul public descentralizat
competent teritorial al ,inisterului ,uncii,+olidaritatii +ociale si @amiliei,n colaborare cu
Autoritatea -ationala pt.*ersoanele cu .andicap.
ART./!.(1).%ntr2un centru de zi sau rezidential serviciile sociale pot fi furnizate n sistem
interat cu serviciile medicale,de educatie,de locuire,de ocupare a fortei de munca si altele
asemenea.
(!).*ers.cu #andicap din centrele de zi sau rezidentiale beneficiaza de servicii medicale din
cadrul pac#etului de servicii medicale de baza care se suporta din buetul @ondului national
unic de asiurari sociale de sanatate,cf."ontractului2cadru privind conditiile acordarii asistentei
medicale n cadrul sistemului de asiurari sociale de sanatate.
(3)."oordonarea serviciilor sociale furnizate n sistem interat se face de autoritatea
administratiei publice locale sau de furnizorul de servicii sociale ce nfiinteaza, administreaza si
finanteaza centrul.
($).,inisterul ?ducatiei si "ercetarii aloca fonduri de la buet pentru finantarea c#eltuielilor
aferente&
a).activitatilor de educatie desfasurate n centrele pentru persoanele cu #andicap'
b).perfectionarii preatirii profesionale a cadrelor didactice'
c).altor actiuni si activitati, n conditiile leii.
ART./3.(1).*ers.cu #andicap are dreptul sa fie nri(ita si prote(ata ntr2un centru din
localitatea8(udetul n a carei8carui raza teritoriala si are domiciliul sau resedinta.
(!).@inantarea centrelor de zi si rezidentiale publice se face din buetele locale ale unitatilor
administrativ2teritoriale pe teritoriul carora functioneaza acestea.
(3).%n cazul n care nevoile individuale ale pers.cu #andicap nu pot fi asiurate n conditiile
prevazute la alin.(1),pers.cu #andicap poate fi nri(ita si prote(ata ntr2un centru aflat n alta
unitate administrativ2teritoriala.
7
($).Decontarea c#eltuielilor dintre autoritatile administratiei publice locale se face n baza
costului mediu lunar al c#eltuielilor efectuate n luna anterioara de centrul n care pers.cu
#andicap este nri(ita si prote(ata.
(/).,odalitatea de decontare este stabilita prin normele metodoloice de aplicare a prevederilor
prezentei lei.
ART./$.(1).@urnizorul de servicii sociale tb.sa promoveze,faciliteze si asiure personalului
prorame de formare profesionala,prorame de instruire specifica privind problematica
#andicapului si leislatia n domeniu.
(!).*ersonalul din cadrul centrelor prevazute la art./0 alin.(1) tb.sa respecte standardele
specifice de calitate si a prevederilor leale privind drepturile pers.cu #andicap.
(3).-erespectarea prevederilor alin.(!) atrae,raspunderea disciplinara, contraventionala sau
penala, conform prevederilor leale.
ART.//.(1).*ersonalul de specialitate ce si desfasoara activitatea n centrele publice din mediul
rural,de zi si rezidentiale pt.copiii si adultii cu #andicap,beneficiaza de decontarea c#eltuielilor
de transport dus2ntors de la domiciliu, n conditiile leii.
(!).+umele necesare acordarii drepturilor prevazute la alin.(1) se asiura din buetele locale ale
autoritatilor administratiei teritoriale pe a carei raza functioneaza centrul.
!"C#$%&"A a )-a.Prestatii sociale pentru persoanele cu handicap
ART./7.(1).Dreptul la asistenta sociala sub forma de prestatii sociale se acorda la cerere sau din
oficiu, dupa caz, pe baza actelor doveditoare, n conditiile prevazute de lee.
(!)."ererea pt.plata prestatiilor sociale se nreistreaza la autoritatea administratiei publice
locale competente n a carei raza teritoriala si are domiciliul sau resedinta pers.cu #andicap.
(3)."ererea si actele doveditoare pot fi depuse n conditiile prevazute la art.30 alin.(3).
($).*lata prestatiei sociale se face ncep0nd cu luna urmatoare depunerii cererii si nceteaza cu
luna urmatoare ncetarii dreptului la prestatia sociala respectiva.
ART./6.(1)."opiii cu #andicap,copiii cu #andicap de tip .458+4DA,beneficiaza de alocatie de
stat n conditiile si n cuantumul prevazut de lee,ma(orat cu 100= .
(!)."opiii cu #andicap de tip .458+4DA beneficiaza de o alocatie lunara de #rana,calculata pe
baza alocatiei zilnice de #rana stabilite pt.consumurile colective din unitatile sanitare publice.
(3).Adultul cu #andicap vizual rav primeste pt.plata nsotitorului o indemnizatie ec#ivalenta cu
salariul net al asistentului social debutant cu studii medii din unitatile de asistenta sociala din
sectorul buetar,altele dec0t cele cu paturi.
($).Adultul cu #andicap beneficiaza,n conditiile prezentei lei,de urmatoarele prestatii sociale&
a).indemnizatie lunara,indiferent de venituri&
1.n cuantum de 16; lei,pt.adultul cu #andicap rav'
!.n cuantum de 1$6 lei,pt.adultul cu #andicap accentuat'
b).buet personal complementar lunar, indiferent de venituri&
1.n cuantum de 10 lei, pentru adultul cu #andicap rav'
!.n cuantum de 70 lei, pentru adultul cu #andicap accentuat'
3.n cuantum de 30 lei, pentru adultul cu #andicap mediu.
(/).9eneficiaza de prestatia sociala prevazuta la alin.($) lit.b) si familia sau reprezentantul leal
al copilului cu #andicap rav,accentuat ori mediu pe perioada n care l are n nri(ire,
suprave#ere si ntretinere.
(7).-u pot beneficia de prevederile alin.($)&
a).adultii cu #andicap nri(iti si prote(ati n centre rezidentiale publice,cu e3ceptia centrului de
tip respiro'
6
b).adultii cu #andicap care sunt retinuti sau condamnati definitiv la o pedeapsa privativa de
libertate, pe perioada retinerii ori detentiei'
c).adultii cu #andicap rav sau accentuat care realizeaza venituri,aflati n nri(irea si protectia
asistentului personal profesionist.
(6).-u pot beneficia de prevederile alin.($) lit.a) adultii cu #andicap rav sau accentuat care nu
realizeaza venituri,aflati n nri(irea si protectia asistentului personal profesionist.
(1).-u pot beneficia de dreptul prevazut la alin.(1) copiii cu #andicap care se afla n internate
sau centre de plasament aferente unitatilor ori institutiilor de nvatam0nt special sau n alte
tipuri de institutii publice cu caracter social, cu e3ceptia centrului de tip respiro,n care se
asiura ntretinere completa din partea autoritatii administratiei publice.
(;).De dreptul prevazut la alin.(!) poate beneficia copilul bolnav de +4DA numai pe perioada n
care este nri(it n familie.
(10).+umele aferente drepturilor prevazute la alin.(1)2(/) si a c#eltuielilor de administrare se
vor asiura prin buetele proprii ale (udetelor8sectoarelor mun.9ucuresti din transferuri de la
buetul de stat catre buetele locale, prevazute cu aceasta destinatie n buetul ,inisterului
,uncii, +olidaritatii +ociale si @amiliei.
(11)."uantumul drepturilor se actualizeaza cu indicele cresterii preturilor de consum, prin
#otar0re a >uvernului.
+?"T4A-?A a 72a.<bliatiile pers.cu #andicap,ale familiei sau reprezentantilor leali
ART./1.*ersoanele cu #andicap au urmatoarele obliatii&
a).sa se prezinte,din oficiu sau la solicitare,pt.evaluare si reevaluare,la comisiile cu competenta
n domeniu'
b).sa depuna dilientele necesare pentru a beneficia de drepturile prevazute de lee'
c).sa urmeze activitatile si serviciile prevazute n planul de recuperare pt.copilul cu #andicap,n
planul individual de servicii al adultului cu #andicap'
d).sa depuna diliente pentru ncadrarea n munca,n conditiile leii,n raport cu
preatirea,posibilitatile fizice si psi#ice,pe baza recomandarilor comisiei cu competenta n
domeniu'
e).sa colaboreze cu asistentii sociali si specialistii care au ca scop recuperarea, reabilitarea,
orientarea profesionala si interarea sociala'
f).sa aduca la cunostinta d..a.s.p.c.(udetene,locale ale sectoarelor mun. 9ucuresti,n termen de
$1 #. de la luarea la cunostinta,orice modificare cu privire la radul de #andicap,domiciliu sau
resedinta,starea materiala si alte situatii de natura sa modifice acordarea drepturilor prevazute
de lee.
ART./;.*ers.care are n nri(ire,suprave#ere,ntretinere un copil sau adult cu #andicap are
urmatoarele obliatii principale&
a).sa asiure cresterea si nri(irea corespunzatoare a persoanei cu #andicap'
b).sa respecte si8sau sa urmeze activitatile si serviciile prevazute n planul de recuperare
pt.copilul cu #andicap,n planul individual de servicii al adultului cu #andicap'
c).sa nsoteasca pers.cu #andicap,la termenul necesar sau la solicitare,pt.evaluare si reevaluare,
la comisiile cu competenta n domeniu'
d).sa se prezinte la solicitarea d..a.s.p.c.(udetene,locale ale sectoarelor mun. 9ucuresti'
e).sa colaboreze cu asistentii sociali si specialistii care au ca scop recuperarea,
reabilitarea,orientarea profesionala si interarea sociala'
f).sa comunice d..a.s.p.c.(udetene,locale ale sectoarelor mun.9ucuresti,n termen de $1 #.de la
luarea la cunostinta,orice modificare cu privire la radul de #andicap,domiciliu sau
1
resedinta,starea materiala,alte situatii de natura sa modifice acordarea drepturilor prevazute de
lee.
*ot+r,re nr. 268/200- pt.aprobarea &ormelor metodologice de aplicare a prevederilor
Legii nr.448/2006 privind protec.ia /i promovarea drepturilor pers.cu handicap
CAP$#0L%L $1 2ispo3itii generale
Art.1.*rezentele norme metodoloice stabilesc modul de aplicare a prevederilor :eii
nr.$$18!007 privind protectia si promovarea drepturilor pers.cu #andicap, republicata,cu
modificarile si completarile ulterioare,denumita n continuare lee.
Art.!.9eneficiaza de dispozitiile leii urmatoarele cateorii de persoane&
a).copiii care poseda certificat de ncadrare n rad de #andicap eliberat prin #otar0re a comisiei
pentru protectia copilului'
b).adultii care poseda certificat de ncadrare n rad de #andicap eliberat de comisia de evaluare
a pers.adulte cu #andicap sau,decizie eliberata de comisia superioara de evaluare a pers.adulte
cu #andicap, n termen de valabilitate.
CAP$#0L%L $$1 2repturile persoanelor cu handicap
!"C#$%&"A '1 !anatate si recuperare
Art.3.%n cazul n care familia sau reprezentantul leal al pers.cu #andicap nu poate asiura
e3ercitarea drepturilor pers.cu #andicap,aceasta revine,n principal,autoritatilor administratiei
publice locale unde si are domiciliul sau resedinta pers.cu #andicap.
Art.$.Asistentul social al serviciului public specializat din localitatea de domiciliu sau resedinta
a pers.cu #andicap se autosesizeaza,raspunde la sesizari8reclamatii,constata ca familia sau
reprezentantul leal al pers.cu #andicap nu asiura sau ncalca drepturile pers.cu #andicap si
anunta n acest sens autoritatile administratiei publice locale.
Art./.%n aplicarea prevederilor art.; alin.(1) lit.e) din lee,autoritatile publice se vor baza,n
principal,pe promovarea proramelor de interventie timpurie.
Art.7.%n cadrul sistemului de asiurari sociale de sanatate,pers.cu #andicap beneficiaza de
asistenta medicala,inclusiv de medicamente,at0t pt.tratamentul ambulatoriu,c0t si pe timpul
spitalizarii,n conditiile art.10 din lee si n conformitate cu contractul2cadru privind conditiile
acordarii asistentei medicale n cadrul sistemului asiurarilor sociale de sanatate.
Art.6.%nsotitorul copilului sau adultului cu #andicap rav ori accentuat poate fi orice pers.care
nsoteste copilul sau adultul,inclusiv asistentul personal n cazul copilului ori adultului cu
#andicap rav.
Art.1,9iletele ratuite de tratament balnear pt'persoanele adulte cu #andicap se acorda n limita
numarului total de bilete prevazute n leea buetului asiurarilor sociale de stat pe anul
respectiv, n baza unei conventii anuale nc#eiate ntre Autoritatea -ationala pt.*ersoanele cu
.andicap si "asa -ationala de *ensii si Alte Drepturi de Asiurari +ociale.
Art.;."ererea pt.acordarea biletului ratuit de tratament balnear se depune la casele teritoriale
de pensii si este nsotita de urmatoarele documente&
a).copie de pe actul de identitate'
b).copie de pe documentul care atesta ncadrarea n rad de #andicap'
c).recomandare medicala emisa de medicul de familie sau medicul specialist.
Art.10.%n cazul n care decizia ori aprobarea de plata pt.dispozitivele medicale
solicitate,prevazuta la art.11 alin.(!) din lee,nu este emisa n termen de ma3im 30 zile de la
data depunerii documentatiei necesare,pers.cu #andicap se poate adresa instantei de contencios
administrativ competente, n conditiile leii.
!"C#$%&"A 21 "ducatie
;
Art.11.%n situatia n care studentul cu #andicap rav sau accentuat adreseaza cererea de
reducere cu /0= a ta3elor pentru cazare si masa la cantinele si caminele studentesti, iar aceasta
nu este rezolvata favorabil,pers.lezata se poate adresa instantei de contencios administrativ
competente, n conditiile leii.
Art.1!.%n vederea obtinerii unui loc ratuit n tabere de odi#na pentru prescolarul sau elevul cu
#andicap,parintele ori reprezentantul leal al acestuia va depune o cerere la unitatea de
nvatam0nt de care apartine,nsotita de copie de pe documentul care atesta ncadrarea n rad de
#andicap.+tudentul cu #andicap va depune cererea personal sau prin reprezentant.
+?"T4A-?A 3& :ocuinta
Art.13.:a nivel local,responsabile cu asiurarea accesului persoanelor cu #andicap la
nc#irierea unei locuinte sunt consiliile locale,ca autoritati deliberative,si primarii,ca autoritati
e3ecutive,n raza carora si are domiciliul sau resedinta persoana cu #andicap.
+?"T4A-?A $& Asistenta (uridica si facilitati
Art.1$.%n sensul prevederilor art.!/ alin.($) din lee,n cazul n care instanta (udecatoreasca
numeste ca tutore autoritatea administratiei publice locale, aceasta are obliatia de a desemna o
persoana sau o comisie din aparatul de specialitate al primarului, respectiv din cadrul
compartimentului cu atributii n domeniu,care sa duca la ndeplinire #otar0rea instantei
(udecatoresti.
Art.1/.(1).%n vederea obtinerii rovinietei,pers.care se ncadreaza n prevederile art.!1 din lee
vor depune fie la primariile din localitatea de domiciliu sau resedinta, fie la
d..a.s.p.c.(udetene,locale ale sectoarelor mun.9ucuresti,o cerere nsotita de urmatoarele
documente n copie& documentul care atesta ncadrarea n rad de #andicap, actul de identitate,
certificatul de nmatriculare sau cartea de identitate a autove#iculului.
(!).*rimariile centralizeaza lunar solicitarile primite n acest sens si le trimit p0na n data de 10
a lunii urmatoare d..a.s.p.c.(udetene,locale ale sectoarelor mun.9ucuresti.
(3).D..a.s.p.c.(udetene,locale ale sectoarelor mun.9ucuresti,centralizeaza lunar solicitarile n
acest sens si le trimit p0na n data de !0 a lunii urmatoare "ompaniei -ationale de Autostrazi si
Drumuri -ationale din Rom0nia2+.A.,mpreuna cu cererea de acordare a rovinietelor.
($).Temeiul cererii prevazute la alin.(3) l constituie conventiile tiparite care se nc#eie anual
ntre d..a.s.p.c.(udetene,locale ale sectoarelor mun.9ucuresti, ,inisterul
Transporturilor,"onstructiilor si Turismului si "ompania -ationala de Autostrazi si Drumuri
-ationale din Rom0nia 2 +.A.
(/)."ompania -ationala de Autostrazi si Drumuri -ationale din Rom0nia2+.A. elibereaza
rovinietele solicitate catre d..a.s.p.c.(udetene,locale ale sectoarelor mun.9ucuresti, p0na n
ultima zi lucratoare a acelei luni.
Art.17.*t.a beneficia de scutirea de la plata ta3ei #oteliere,pers.cu #andicap rav sau accentuat
trebuie sa faca dovada cu actul de identitate si documentul care atesta ncadrarea n rad de
#andicap.
Art.16.(1).*t.a beneficia de prevederile art.!6 din lee,pers.cu #andicap rav sau accentuat ori
pers.care are n nri(ire un copil cu #andicap rav sau accentuat se adreseaza
d..a.s.p.c.(udetene,locale a sectorului mun.9ucuresti n a carei raza teritoriala si are domiciliul
persoana cu #andicap rav sau accentuat, denumita n continuare directie, si depun prin
reistratura urmatoarele documente&
a).cerere' b).copie de pe documentul care atesta ncadrarea n rad de #andicap'
c).copie de pe documentul de identitate'
d).declaratie pe propria raspundere referitoare la faptul ca respecta prevederile art.!6 din lee si
ca nu a mai beneficiat de acestea'
10
e).declaratie pe propria raspundere referitoare la faptul ca va comunica directiei orice
actualizare a certificatului de ncadrare sau orice modificare a domiciliului'
f).copie de pe #otar0rea (udecatoreasca de punere sub interdictie sau de pe dispozitia de
tutela8curatela, unde este cazul.
(!).%n urma analizarii documentelor depuse, directia elibereaza solicitantului o, adeverinta
privind acordul platii dob0nzii la creditul obtinut n temeiul prevederilor art.!6 din lee.
(3).Dupa obtinerea adeverintei, solicitantul se adreseaza unei unitati bancare n vederea
obtinerii creditului. %n urma acceptului de creditare din partea unitatii bancare,directia va
nc#eia un ana(ament de plata a dob0nzii, pe baza contractului de credit si a raficului de
rambursare.
($).%n functie de destinatia creditului obtinut n conditiile leii,pers.cu #andicap rav sau
accentuat ori persoana care are n nri(ire un copil cu #andicap rav sau accentuat includ n
dosar si urmatoarele documente&
a).proiectul lucrarii de adaptare a locuintei conform nevoilor individuale de acces,nsotit de
devizul de lucrari aferente adaptarii' proiectul si devizul trebuie sa fie ntocmite de orane
abilitate'
b).declaratie pe propria raspundere a oranului abilitat prevazut la lit.a) din care sa reiasa ca
proiectul lucrarii respecta cerintele de accesibilitate,cf.cu actele normative n vioare' sau
c).copie de pe factura finala a autove#iculului sau copia lealizata a contractului de
v0nzare8cumparare a acestuia.
(/).>raficul de rambursare a creditului se depune la directie ori de c0te ori acesta suporta
modificari'directia efectueaza platile n baza ultimului rafic de rambursare depus.
(7).%n situatia n care beneficiarul creditului nreistreaza restante la rambursarea acestuia,
dob0nda aferenta creditului se va suporta de catre acesta.
CAP$#0L%L $$$1 !ervicii si prestatii sociale
!"C#$%&"A '1 !ervicii sociale
Art.11.(1).+erviciile sociale prevazute de <.>. nr.718!003 privind serviciile sociale,cu
modificarile si completarile ulterioare,aprobata cu modificari si completari prin :eea
nr./1/8!003,si de ..>.nr./3;8!00/ pt.aprobarea -omenclatorului institutiilor de asistenta
sociala si a structurii orientative de personal,a Reulamentului2cadru de oranizare si
functionare a institutiilor de asistenta sociala si a -ormelor metodoloice de aplicare a
prevederilor <.>.nr. 718!003 privind serviciile sociale,cu modificarile si completarile
ulterioare,sunt acordate de furnizorii de servicii sociale acreditati n conditiile leii pers.cu
#andicap,pe perioada valabilitatii documentului ce atesta ncadrarea n rad de #andicap.
(!),+erviciile sociale prevazute la alin.(1) se acorda din oficiu n situatii de criza.
Art.1;.(1).%n sensul prevederilor art.31 alin.(3) din lee,actele doveditoare sunt, dupa caz&
a).copie de pe documentul care atesta ncadrarea n rad de #andicap'
b).copie de pe planul individual de servicii'
c).rezultatul anc#etei sociale efectuate de serviciul specializat al primariei localitatii de
domiciliu sau resedinta'
d).pt.pers.cu #andicap ce solicita admiterea ntr2un centru rezidential,dovada eliberata de
serviciul specializat al primariei n a carei raza teritoriala si are domiciliul sau resedinta pers.cu
#andicap,prin care se atesta ca acesteia nu i s2au putut asiura protectia si nri(irea la domiciliu
sau n cadrul altor servicii din comunitate.
(!).%n vederea solutionarii cererii, autoritatea administratiei publice locale n a carei raza
teritoriala si are domiciliul sau resedinta pers.cu #andicap poate solicita si alte documente.
11
(3).%n situatia n care pers.cu #andicap nu i se pot asiura serviciile sociale solicitate la nivelul
localitatii de domiciliu sau resedinta,serviciul public specializat al acesteia se va adresa
autoritatilor administratiei publice de la nivelul (udetelor.
Art.!0.+erviciile sociale destinate persoanelor cu #andicap pot fi acordate&
a).la domiciliu&nri(iri specializate la domiciliu,ec#ipa mobila,asistentul personal'
b).n comunitate& asistent personal profesionist'
c).n centre de zi si centre rezidentiale publice, private sau public2private.
Art.!1.%n vederea contractarii serviciilor sociale n conditiile prevazute la art.33 alin.(!) din
lee,autoritatile administratiei publice locale procedeaza dupa cum urmeaza&
a).stabilesc costul ma3im pentru fiecare serviciu social care se intentioneaza a se contracta,n
baza unei analize privind c#eltuielile aferente cu acel serviciu, pentru o persoana asistata, n
decursul unui an'
b).elaboreaza caietul de sarcini care include standardele minime privind asiurarea calitatii
pt.serviciul social respectiv,cu respectarea leislatiei n vioare'
c).contracteaza serviciul social, n conditiile leii.
Art.!!.%nri(irile specializate la domiciliu se acorda pers.cu #andicap n baza evaluarii nevoilor
individuale.%nri(irile specializate la domiciliu se pot acorda c#iar si n situatia n care pers.cu
#andicap rav beneficiaza de asistent personal.
Art.!3.-evoile individuale ale persoanei cu #andicap sunt evaluate n cadrul serviciului de
evaluare comple3a din cadruld..a.s.p.c.(udetene,locale ale sectoarelor mun.9ucuresti, si vor fi
precizate n planul individual de servicii.
!"C#$%&"A 21 Asistentul personal
Art.!$.(1).%n cazul n care ntr2o familie e3ista doua sau mai multe persoane cu #andicap rav
cu drept la asistent personal, fiecare dintre acestea beneficiaza de asistent personal.
(!)."opilul cu #andicap pentru care s2a dispus o masura de protectie speciala la asistent
maternal nu beneficiaza de asistent personal.
Art.!/.(1).*t.a fi ncadrata ca asistent personal,pers.respectiva se va prezenta la primaria
localitatii de domiciliu sau de resedinta a pers.cu #andicap rav si va depune un dosar
contin0nd urmatoarele documente&
a).cerere de ana(are' b).copie de pe actele de identitate si de stare civila'
c).copie de pe actele de studii' d).cazier (udiciar'
e).adeverinta medicala eliberata de medicul de familie sau de alta unitate sanitara autorizata
care sa ateste starea de sanatate corespunzatoare'
f).acordul pers.cu #andicap sau,al reprezentantului leal al acesteia ori al familiei, e3primat n
scris,pt.ana(are'
).declaratie pe propria raspundere ca va respecta obliatiile prevazute la art.31 din lee'
#).acordul d..a.s.p.c.,e3primat n scris,referitor la optiunea parintilor sau reprezentantilor leali
ai copilului cu #andicap rav,adultilor cu #andicap rav ori reprezentantilor leali ai acestora,cu
e3ceptia celor cu #andicap vizual rav.
(!).Ana(area asistentului personal se face n ma3im 30 zile de la depunerea dosarului cu
documentele prevazute.%n aceasta perioada,primaria localitatii de domiciliu sau de resedinta a
pers.cu #andicap rav face demersurile necesare n vederea efectuarii anc#etei sociale la
domiciliul sau resedinta pers.care doreste sa se ana(eze ca asistent personal.
(3).Daca anc#eta sociala se finalizeaza cu recomandarea n vederea ana(arii, asistentului
personal i se ntocmesc contractul de munca si actul aditional la acesta referitor la respectarea
prevederilor art. 31 lit. b) din lee.
1!
Art.!71.(1).4ndemnizatia prevazuta la art.36 alin.(3) din lee se asiura o sinura data pe
an,indiferent daca asistentul personal efectueaza concediul de odi#na n transe.
(!).%n cazul copilului cu #andicap,indemnizatia se acorda parintelui sau reprezentantului leal.
Art.!6.%n aplicarea prevederilor art.31 lit.a) din lee,autoritatile publice locale au obliatia sa
asiure ratuit instruirea asistentilor personali,tematica acesteia fiind stabilita prin ordin al
presedintelui Autoritatii -ationale pt.*ers.cu .andicap.
Art.!1.,onitorizarea realizarii instruirii asistentilor personali ai pers.cu #andicap rav revine n
sarcina d..a.s.p.c.(udetene,locale ale sectoarelor mun.9ucuresti si n coordonarea metodoloica
a Autoritatii -ationale pt.*ers. cu .andicap.
Art.!;.(1).+erviciul public de asistenta sociala de la nivelul primariei sau,n cazul
mun.9ucuresti,d..a.s.p.c.prez.semestrial consiliului local un raport care contine cel putin
urmatoarele& a).dinamica ana(arii asistentilor personali'
b).informatii privind modul n care se asiura nlocuirea asistentului personal pe perioada
concediului de odi#na,n str0nsa leatura cu lipsa sau posibilitatea de dezvoltare a centrelor de
tip respiro'
c).informatii privind numarul de asistenti personali instruiti'
d).numarul de controale efectuate si problemele sesizate.
(!).%n termen de 30 zile,raportul prezentat consiliului local este transmis spre informare
d..a.s.p.c.(udetene si secretariatului comisiei (udetene pt.incluziune sociala,a
mun.9ucuresti,din cadrul directiei de munca,solidaritate sociala si familie (udetene,a
mun.9ucuresti.
Art.30.(1).Dreptul de optiune e3primat n temeiul prevederilor art.$! alin.($) din lee opereaza
numai n conditiile n care documentul care atesta ncadrarea n rad de #andicap cuprinde
mentiunea& Bcu asistent personalB.
(!).4ndemnizatia prevazuta la art.$3 alin.(3) din lee se acorda ncep0nd cu luna urmatoare
depunerii cererii si nceteaza cu luna urmatoare celei n care pers.cu #andicap nu mai
ndeplineste conditiile care au dus la stabilirea dreptului.
!"C#$%&"A 1 Centre pentru persoane cu handicap
Art.31.(1).*otrivit prevederilor art./1 alin.(/) si (7) din lee pt.obtinerea avizului Autoritatii
-ationale pt.*ers.cu .andicap,solicitantul depune documentele&
a).cererea de solicitare a avizului'
b).proiectul de #otar0re a consiliului (udetean,local al sectorului mun.9ucuresti sau #otar0rea
oranului de conducere a asociatiei sau fundatiei, dupa caz'
c).nota de fundamentare'
d).proiectul de oranirama.
(!).Autoritatea -ationala pt.*ers.cu .andicap comunica avizul n termen de 30 zile de la data
nreistrarii dosarului complet.
Art.3!.?valuarea activitatilor cu caracter inovator se face de serviciul public descentralizat
competent teritorial al ,inisterului ,uncii,+olidaritatii +ociale si @amiliei,n colaborare cu
Autoritatea -ationala pt.*ers.cu .andicap,pe baza unei rile de evaluare elaborate si aprobate
prin ordin al presedintelui Autoritatii -ationale pt.*ers.cu .andicap,emis n termen de 7 luni de
la data intrarii n vioare a prezentei #otar0ri.
Art.33.(1).%n sensul prevederilor art./$ alin.($) din lee,decontarea c#eltuielilor se face n baza
unui cost mediu lunar al c#eltuielilor stabilit de consiliile (udetene,locale ale sectoarelor
mun.9ucuresti.:a stabilirea costului mediu lunar al c#eltuielilor se iau n calcul c#eltuielile de
personal si c#eltuielile cu bunuri si servicii.
13
(!).<bliatia de decontare a c#eltuielilor prevazute la alin.(1) revine consiliului (udetean sau
consiliilor locale ale sectoarelor municipiului 9ucuresti n a carui8caror raza teritoriala si are
domiciliul pers.cu #andicap,prin d..a.s.p.c.
(3).Decontarea c#eltuielilor se face lunar pt.luna anterioara.+e deconteaza costul mediu lunar al
c#eltuielilor,din care se scade contributia lunara de ntretinere datorata de persoana cu
#andicap.
Art.3$.(1).De la data publicarii prezentelor norme metodoloice,admiterea pers.cu #andicap n
centrele rezidentiale publice din alt (udet dec0t cel de domiciliu se face numai la solicitarea
conducatorului d..a.s.p.c.din unitatea administrativ2teritoriala n care pers.cu #andicap si are
domiciliul.
(!).+olicitarea cuprinde acordul d..a.s.p.c. sa ac#ite costul mediu lunar de c#eltuieli stabilit
pt.centrul rezidential n care sunt admise pers.cu #andicap.
(3)."ostul mediu lunar de c#eltuieli pt.pers8cu #andicap se datoreaza de la data admiterii
efective n centru.
($)."ostul mediu lunar al c#eltuielilor pt.pers.cu #andicap asistate si ce au domiciliul n alte
(udete8sectoare ale mun.9ucuresti dec0t cel pe raza caruia se afla centrul rezidential va fi
suportat,pe baza de conventii,din buetul consiliului (udetean8local n care pers.cu #andicap
asistata are domiciliul.
!"C#$%&"A 41 Prestatii sociale
Art.3/.(1).Dreptul la asistenta sociala sub forma de prestatii sociale se acorda pers.cu #andicap
pe perioada valabilitatii documentului care atesta ncadrarea n rad de #andicap.
(!).Dreptul la asistenta sociala sub forma de prestatii sociale se acorda din oficiu n toate
cazurile n care persoana detinatoare de certificat de ncadrare n rad de #andicap se afla n
plata n evidenta d..a.s.p.c.
(3)*t.pers.cu #andicap rav si accentuat beneficiare de prestatii sociale la data intrarii n vioare
a leii, acordarea prestatiilor sociale se face din oficiu.
Art.37,(1)."ererea pt.acordarea de prestatii sociale se nreistreaza la primaria localitatii de
domiciliu sau de resedinta a pers.cu #andicap,la d..a.s.p.c. (udetene,locale ale sectoarelor
municipiului 9ucuresti.
(!).*rimaria va transmite d..a.s.p.c. cererea si actele doveditoare n termen de / zile
calendaristice de la data depunerii acestora.
(3).Actele doveditoare sunt urmatoarele&
a).copie de pe actul de identitate'
b).copie de pe documentul care atesta ncadrarea n rad de #andicap' n cazul n care e3ista
diferente de nume ntre actul de identitate si certificat, se solicita actul care sa ateste sc#imbarea
numelui' c).declaratie pe propria raspundere privind tipul de venit.
($).*restatia sociala are caracter lunar,se acorda ncep0nd cu luna urmatoare depunerii cererii si
nceteaza cu luna urmatoare celei n care pers.cu #andicap nu mai ndeplineste conditiile care au
dus la stabilirea dreptului.
(/).+tabilirea,suspendarea sau ncetarea dreptului la asistenta sociala sub forma de prestatii
sociale se face cf.leii,n baza dispozitiei directorului e3ecutiv al d..a.s.p.c.(udetene,locale a
sectorului municipiului 9ucuresti.
(7).*restatiile sociale ramase nencasate de catre persoana cu #andicap decedata, reprezent0nd
indemnizatia si8sau buetul personal complementar pe luna n care a avut loc decesul,si
prestatiile sociale cuvenite si neac#itate p0na la deces se platesc sotului
supravietuitor,copiilor,parintilor sau,n lipsa acestora,celorlalti mostenitori, n conditiile
dreptului comun.
1$
(6).+umele prevazute la alin.(7) pot fi solicitate n cadrul termenului eneral de prescriptie.
!"C#$%&"A )1 Accesibilitate
Art.36.%n sensul prevederilor art. 71 lit. a) din lee, prin conceptul Acces pt.toti se ntelee
proiectarea si e3ecutarea produselor,proramelor si serviciilor astfel nc0t sa poata fi utilizate de
orice persoana fara a necesita lucrari de adaptare.
Art.31.%n sensul prevederilor art.7! alin.(3) din lee,se suporta din buetele autoritatilor
administratiei publice centrale sau locale numai costurile lucrarilor necesare pt.realizarea
adaptarilor prevazute pt.bunurile proprietate publica sau privata a statului sau a unitatilor
administrativ2teritoriale.
Art.3;.%n sensul prevederilor art.7$ alin.(7) lit.a) din lee,este necesara adaptarea cel putin a
unui vaon pt.fiecare arnitura de tren pt.a permite accesul pers.cu #andicap care utilizeaza
fotoliul rulant.
Art.$0.(1)."ardul2leitimatie pt.locuri ratuite de parcare,prevazut la art.7/ alin. (3) din lee,
are urmatoarele caracteristici&
a).dimensiuni& 107 mm81$1 mm'
b).culoare&albastru2desc#is,e3ceptie fac0nd doar simbolul alb al utilizatorului de fotoliu rulant,
care va avea un fundal de culoare albastru2nc#is'
c).este plastifiat,e3ceptie fac0nd doar spatiul rezervat semnaturii titularului,n partea st0na
verso'
d).este mpartit pe verticala n doua parti, at0t pe fata, c0t si pe verso.
(!).*artea din st0na fata contine&
a).simbolul utilizatorului de fotoliu rulant,av0nd culoarea alb pe un fundal de culoare albastru2
nc#is' b).data la care e3pira cardul2leitimatie de parcare'
c).seria si nr.cardului2leitimatie de parcare'
d).denumirea si stampila autoritatii emitente.
(3).*artea din dreapta fata contine&
a).cuvintele B"ard2leitimatie de parcare pentru persoanele cu #andicapB scrise cu ma(uscule n
limba rom0na'dupa un spatiu adecvat,cuvintele B"ard2leitimatie de parcareB vor fi scrise cu
caractere mici n celelalte limbi ale Aniunii ?uropene'
b).cuvintele B,odel al "omunitatii ?uropeneB n lb.rom0na'
c).ca fundal,codul distinctiv al Rom0niei&R<,ncercuit de inelul celor 1! stele simboliz0nd
Aniunea ?uropeana.
($).*artea din st0na verso contine&
a).numele titularului' b).prenumele titularului'
c).semnatura titularului sau alt nsemn autorizat' d).fotorafia titularului.
(/).*artea din dreapta verso contine&
a).afirmatia BAcest card2leitimatie ndreptateste titularul la locurile de parcare special
amena(ate n Rom0niaB'
b).afirmatia BAtunci c0nd va fi utilizat,cardul2leitimatie va fi afisat n partea din fata a
ve#iculului,astfel nc0t fata cardului2leitimatie sa fie clar vizibila pentru verificareB.
(7)."u e3ceptia situatiei prevazute la alin.(3),toate nscrierile vor fi facute n limba rom0na.
(6).%n termen de 70 zile de la intrarea n vioare a prezentei #otar0ri,Autoritatea -ationala
pt.*ers.cu .andicap emite ordin pt.implementarea unui format unic al modelului descris mai
sus.
Art.$1.(1).?liberarea cardurilor2leitimatie pt.locuri ratuite de parcare se face de autoritatile
administratiei publice locale n termen de 30 zile de la cererea pers.cu #andicap.
1/
(!).%n vederea asiurarii formalitatilor necesare,cererea pers.cu #andicap se poate nreistra
dupa 1!0 zile de la intrarea n vioare a prezentei #otar0ri.
(3)."ardul2leitimatie de parcare pt.pers.cu #andicap este valabil pe perioada de valabilitate a
documentului care atesta ncadrarea n radul de #andicap.
CAP$#0L%L $410rientare5(ormare pro(esionala5ocupare si anga6are 7n munca
Art.$!.+alariul de baza minim brut pe tara prevazut la art.61 alin.(3) lit.a) din lee este salariul
de baza minim brut pe tara arantat n plata, stabilit prin ..>., n vioare n luna pt.care se
plateste suma datorata buetului de stat n cazul neana(arii persoanelor cu #andicap.
Art.$3.(1).%n aplicarea prevederilor art.61 alin.(3) lit.b) din lee,ac#izitionarea produselor sau
serviciilor de la unitatile prote(ate autorizate se realizeaza n baza unui acord de
parteneriat,modelul acestuia fiind prevazut n ane3a care face parte interanta din prezentele
norme metodoloice.
(!).Dovada ac#izitionarii produselor sau serviciilor de la unitatile prote(ate autorizate este
reprezentata de contractul comercial, factura si dovada platii.
(3).%n baza acordului de parteneriat si a contractului comercial se ac#izitioneaza produse sau
servicii realizate prin propria activitate a pers.cu #andicap ana(ate.
($).%n sensul prezentei lei,propria activitate a pers.cu #andicap ana(ate n cadrul unitatii
prote(ate autorizate reprez.ansamblul activitatilor realizate interal sau partial de pers.cu
#andicap,n scopul obtinerii produsului comercializabil sau n scopul prestarii serviciului.
(/).Activitatea persoanei cu #andicap ana(ate se poate atesta prin contractul individual de
munca al pers.cu #andicap ana(ate,fisa de post a acesteia sau prin orice alt document emis de
conducatorul unitatii prote(ate autorizate.
Art.$$.+unt considerate unitati prote(ate, n sensul leii&
a).operatorii economici cu personalitate (uridica,indiferent de forma de proprietate si
oranizare,ce au cel putin 30= din numarul total de ana(ati pers. cu #andicap ncadrate cu
contract individual de munca'
b).sectii, ateliere sau alte structuri din cadrul operatorilor economici, institutiilor publice sau din
cadrul oranizatiilor neuvernamentale,care au estiune proprie si cel putin 30= din numarul
total de ana(ati pers.cu #andicap ncadrate si salarizate'
c).pers.fizica cu #andicap autorizata potrivit leii sa desfasoare activitati economice
independente,inclusiv asociatia familiala care are n componenta o persoana cu #andicap.+unt
incluse si pers.fizice cu #andicap autorizate n baza unor lei speciale,care si desfasoara
activitatea individual si n una dintre formele de oranizare ale profesiei.
Art.$/(1).Anitatea prote(ata are obliatia ca p0na la data de 31 ianuarie a anului n curs pt.anul
anterior sa prezinte Autoritatii -ationale pt.*ers.cu .andicap raportul de activitate care trebuie
sa cuprinda cel putin urmatoarele&
a).nr.pers.cu #andicap ana(ate raportat la numarul total de ana(ati,pt.fiecare luna
calendaristica'
b) domeniile n care lucreaza persoanele cu #andicap ana(ate'
c).modalitatea de respectare a dispozitiilor leale referitoare la functionarea unitatilor prote(ate'
d).nr.de contracte nc#eiate n sensul prevederilor art.61 alin.(3) lit.b) din lee.
(!).%n caz de neprezentare a raportului, presedintele Autoritatii -ationale pt. *ers.cu .andicap
va dispune suspendarea autorizatiei.
(3) Anitatea prote(ata careia i s2a suspendat autorizatia va putea solicita, n termen de 30 zile de
la data comunicarii,anularea masurii luate,prezent0nd n acest sens raportul de activitate.
17
($).%n cazul n care unitatea prote(ata nu prezinta acest raport n termenul precizat mai
sus,presedintele Autoritatii -ationale pt.*ers.cu .andicap dispune retraerea autorizatiei de
functionare.
(/) *entru anul !007, raportul de activitate se va depune n termen de 30 de zile de la intrarea n
vioare a prezentei #otar0ri.
CAP$#0L%L 41 8ncadrarea 7n grad de handicap
Art.$7.(1).?valuarea pers.adulte cu #andicap este un proces comple3 si continuu prin care sunt
estimate si recunoscute particularitatile de dezvoltare,interare si incluziune sociala a
acestora.*rocesul presupune colectarea de informatii c0t mai complete si interpretarea acestora
n scopul orientarii asupra deciziei si interventiei.
(!).?valuarea este subordonata principiului interesului pers.cu #andicap, potrivit caruia orice
decizie sau masura este luata numai n interesul acestei persoane,fiind inacceptabile abordarile
ntemeiate pe mila si pe perceptia pers.cu #andicap ca fiind nea(utorate.
Art.$6.?valuarea prezinta urmatoarele caracteristici&
a).este a3ata pe potentialul de dezvoltare, interare si incluziune sociala al adultului,evidentiaza
ce stie si ce poate face adultul cu #andicap,ce abilitati si deprinderi are sau poate dezvolta'
b).este bazata pe modelul social al abordarii dizabilitatii,presupun0nd o abordare interatoare a
elementelor relevante& sanatate,rad de adaptare psi#osociala, nivel de educatie, rad de
dezvoltare a abilitatilor profesionale'
c).este unitara, n sensul ca opereaza cu aceleasi obiective, criterii, metodoloii'
d).este efectuata n ec#ipa,toti membrii ec#ipei sunt implicati activ,fiecare lucr0nd
complementar cu celalalt'
e).respecta drepturile si demnitatea pers.cu #andicap si principiul B-imic pt.noi, fara noiCB ce
constituie baza oricarei decizii luate n ceea ce priveste pers.cu #andicap.
Art.$1.Domeniile obliatorii n care se desfasoara evaluarea sunt&
a).evaluarea sociala, asiurata de asistenti sociali'
b).evaluarea medicala, asiurata de medici de specialitate'
c).evaluarea psi#oloica, asiurata de psi#oloi'
d).evaluarea vocationala sau a abilitatilor profesionale,asiurata de psi#opedaoi,instructori de
educatie ori pedaoi de recuperare'
e).evaluarea nivelului de educatie,asiurata de psi#opedaoi,instructori de educatie sau
pedaoi de recuperare'
f).evaluarea abilitatilor si a nivelului de interare sociala,asiurata de psi#oloi,
psi#opedaoi,pedaoi de recuperare sau asistenti sociali.
Art.$;.+erviciul de evaluare comple3a va fi format din pers.ce vor avea cel putin urmatoarele
specializari&asistent social cu studii superioare,medic de
specialitate,psi#olo,psi#opedao,)inetoterapeut,instructor de educatie, pedao de
recuperare.
Art./0.+erviciul de evaluare comple3a a persoanelor adulte cu #andicap are urmatoarele
atributii principale&
a).efectueaza evaluarea8reevaluarea comple3a a adultului cu #andicap, la sediul propriu sau la
domiciliul persoanei'
b).ntocmeste raportul de evaluare comple3a pt.fiecare pers.cu #andicap evaluata'
c) recomanda sau nu ncadrarea,mentinerea n rad de #andicap a unei pers.si proramul
individual de reabilitare si interare sociala a acesteia'
d).avizeaza planul individual de servicii al pers.cu #andicap ntocmit la nevoie de manaerul de
caz.,anaerul de caz va nainta planul individual de servicii al pers.cu #andicap at0t pers.n
16
cauza si reprezentantului serviciului public specializat din localitatea de domiciliu sau de
resedinta a pers.cu #andicap'
e).evalueaza ndeplinirea conditiilor necesare pt.atestare ca asistent personal
profesionist,ntocmeste raportul de evaluare comple3a si face recomandari comisiei de evaluare
a pers.adulte cu #andicap' f).recomanda masurile de protectie a adultului cu #andicap, n
conditiile leii'
).ndeplineste orice alte atributii prevazute de lee.
Art./1.Revizuirea proramului individual de reabilitare si interare sociala se efectueaza ori de
c0te ori este nevoie.
Art./!.%n cadrul d..a.s.p.c.(udetene,locale ale sectoarelor mun.9ucuresti, functioneaza un
secretariat care asiura lucrarile de secretariat ale comisiei de evaluare a pers.adulte cu
#andicap si care realizeaza leatura ntre comisia de evaluare a pers.adulte cu #andicap si
serviciul de evaluare comple3a.
CAP$#0L%L 4$1 9inantarea sistemului de protectie a pers.cu handicap
Art./3.(1).%n sensul prevederilor art.;$ alin.(3) din lee,costul mediu lunar de ntretinere,stabilit
anual prin ordin al presedintelui Autoritatii -ationale pt.*ers.cu .andicap,cuprinde c#eltuielile
de personal si c#eltuielile cu bunuri si servicii si reprezinta valoarea de referinta la nivel
national pt.asistarea unei pers.adulte cu #andicap n sistem rezidential.
(!).@iecare consiliu (udetean sau local al sectoarelor mun.9ucuresti va stabili,prin
#otar0re,costul mediu lunar de ntretinere n centrele rezidentiale publice de pe raza unitatii
administrativ2teritoriale respective.
(3) ,etodoloia de stabilire a contributiei de ntretinere datorate de adultii cu #andicap asistati
n centre sau de sustinatorii acestora se stabileste prin ordin al presedintelui Autoritatii
-ationale pt.*ers.cu .andicap.
Art./$.(1).<ranizatiile prevazute la art.;1 din lee primesc de la Autoritatea -ationala
pt.*ers.cu .andicap subventii, n conditiile leii.
(!).+umele provenite din subventii de la buetul de stat se vor utiliza pentru urmatoarele
c#eltuieli necesare functionarii oranizatiilor&
a).c#eltuieli de administrare,c#eltuieli de personal si de ntretinere,cu e3ceptia c#iriilor.*rin
c#eltuieli de personal se ntelee plata personalului administrativ, dar nu mai mult de ! pers.la
nivel de filiala si / pers.la nivel central.?ste interzisa cumularea functiilor subventionate de
Autoritatea -ationala pt.*ers.cu .andicap'
b).c#eltuieli pt.activitati specifice de interes eneral ale respectivei oranizatii, aprobate prin
ordin al presedintelui Autoritatii -ationale pt.*ers.cu .andicap,la solicitarea motivata a
oranizatiei.
(3).%n termen de 30 zile de la intrarea n vioare a prezentei #otar0ri,iar anual,n termen de 30
zile de la ntrunirea adunarii enerale anuale,oranizatiile depun prin reistratura Autoritatii
-ationale pt.*ers.cu .andicap copii certificate de pe
urmatoarele documente&
a).raportul de activitate pe anul anterior' b).statul de
functii'
c).e3ecutarea buetului de venituri si c#eltuieli'
d).bilantul contabil' e).proiectul buetului de venituri si c#eltuieli pentru anul
n curs'
f).proiectul proramelor asociatiei.
($)."onturile de e3ecutie se ntocmesc si se transmit Autoritatii -ationale pentru *ersoanele cu
.andicap separat pentru venituri proprii si pt.venituri provenite din subventii.
11
Art.//.%n sensul prevederilor art.;; din lee,sunt oranizatii neuvernamentale cu activitate n
domeniul protectiei pers.cu #andicap cele ce au n statut ca obiect de activitate protectia si
asistenta pers.cu #andicap sau demonstreaza aceasta prin e3perienta anterioara.
CAP$#0L%L 4$$1 2ispo3itii (inale
Art./7.%n cazul nerespectarii dispozitiilor art.1/ alin.(1),art.112!0,art.!1 alin.(3) si
($),art.!!,art.!3 alin.(1) si (!),art.!$,30,31,art.3$ alin.(3),art./1 alin.($),art.// alin.(1),art.7!2
71,art.7; alin.(1),art.60,61 si 1! din lee,Autoritatea -ationala pt.*ers.cu .andicap constata
contraventiile si aplica sanctiunile leale din oficiu sau sesizata de orice alta persoana.
A-?DA& A"<RD D? *ART?-?R4AT
%nc#eiat ntre&
1.Anitatea *rote(ata Autorizata..............................,cu sediul
n...........................,str......nr.....,bl.....,sc.....,ap.......,sectorul8(udetul ..........................,
reprezentata de .................................,n calitate de ............................' si
!.Autoritatea8institutia publica8persoana (uridica,publica sau privata....,cu sediul
n.....,str....nr....,reprezentata de.........,n calitate de ....... .
:a baza nc#eierii prezentului acord de parteneriat, denumit n continuare acord, se au n
vedere&
1.:eea nr. $$18!007 privind protectia si promovarea drepturilor pers.cu #andicap, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare'
!...>.nr.!718!006 pt.aprobarea -ormelor metodoloice de aplicare a prevederilor :eii nr.
$$18!007 privind protectia si promovarea drepturilor pers.cu #andicap, cu modificarile si
completarile ulterioare'
3.<rdinul presedintelui Autoritatii -ationale pt.*ers.cu .andicap nr.708!006 privind aprobarea
*rocedurii de autorizare a unitatilor prote(ate.
<biectivul acordului
*rezentul acord are ca obiectiv asiurarea implicarii pers.cu #andicap n realizarea produselor
sau serviciilor oferite de unitatea prote(ata autorizata entitatii care opteaza pt.prevederile art.61
alin.(3),lit.b) din :eea nr. $$18!007 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Durata acordului
*rezentul acord se nc#eie pe o durata de un an de la data semnarii.*rezentul acord se
preluneste de drept cu aceeasi perioada daca niciuna dintre parti nu notifica ncetarea cu cel
putin 30 zile nainte de data e3pirarii termenului pt.care a fost nc#eiat.
Responsabilitatile unitatii prote(ate autorizate
Anitatea prote(ata autorizata are urmatoarele responsabilitati&
1.sa implice pers.cu #andicap,partial sau interal,n activitatea de productie sau furnizare de
servicii din domeniul sau de competenta'
!.sa puna la dispozitia partenerului,la solicitarea acestuia,fisa de post a pers.cu
#andicap,ntocmita cf.leislatiei n vioare,corespunzatoare preatirii profesionale a pers.cu
#andicap.
Responsabilitatile autoritatii8institutiei publice8persoanei (uridice, publice sau private&
1.sa solicite fisa de post a persoanei8persoanelor cu #andicap ana(ate'
!.sa promoveze activitatea depusa de persoanele cu #andicap ana(ate.
Dispozitii finale
1.*artile prezentului acord vor depune toate eforturile pentru a rezolva pe cale amiabila,prin
tratative directe,orice nenteleere sau disputa care se poate ivi ntre ei n cadrul sau n leatura
cu ndeplinirea responsabilitatilor.
1;
!.Daca partile nu reusesc sa rezolve n mod amiabil diverentele, fiecare poate solicita ca
disputa sa se solutioneze de catre instantele (udecatoresti competente.
3.*rezentul acord poate fi completat si8sau modificat prin nc#eierea de acte aditionale asumate
de ambii parteneri.
$.<rice comunicare ntre parti referitoare la ndeplinirea prezentului acord trebuie sa fie
transmisa n scris.<rice document scris tb.nreistrat at0t n momentul transmiterii, c0t si n
momentul primirii.
/."omunicarile ntre parti se pot face si prin telefon,telerama,tele3,fa3 sau posta electronica,cu
conditia confirmarii n scris a comunicarii.
*rezentul acord a fost nc#eiat astazi,.........,n ! (doua) e3emplare oriinale,c0te un e3emplar
pt.fiecare partener.
Lege nr.4--/2004 din 08/''/2004 Publicat in :onitorul 0(icial5Partea $ nr. ''0) din
26/''/2004 privind Codul de conduit+ a personalului contractual din autorit+tile si
institutiile publice
%ntruc0t s2au identificat fapte eneratoare de lipsE de interitate publicE n r0ndul consilierilor
ncadraFi la cabinetul demnitarului Gi s2a identificat necesitatea ca Gi alte cateorii de personal sE
beneficieze de prevederile :eii nr. 68!00$ privind "odul de conduitE a funcFionarilor
publici,ca lee2cadru pt.personalul din autoritEFile Gi instituFiile publice,Fin0nd seama de faptul
cE aplicarea :eii nr . 11181;;; privind +tatutul funcFionarilor publici,republicatE,cu
modificErile ulterioare,a avut ca obiect doar atribuFiile prevEzute la art.! alin.(3) Gi cE, implicit
sau e3pres,prin prevederile art.7,personalul cu atribuFii de estiune a mi(loacelor fi3e Gi
inventarului din cadrul compartimentelor administrative are Gi atribuFii ca membri n comisiile
de selecFie n ac#iziFiile publice,n conformitate cu prevederile RecomandErii nr.108!000 a
"onsiliului de ,iniGtri al "onsiliului ?uropei,*arlamentul Rom0niei adoptE prezenta lee.
CAP.'.2omeniul de aplicare /i principii generale
A;#.'.2omeniul de aplicare
(1)."odul de conduitE a personalului din autoritEFile Gi instituFiile publice, denumit cod de
conduitE,relementeazE normele de conduitE profesionalE a personalului contractual.
(!).-ormele de conduitE profesionalE prevEzute de prezentul cod de conduitE sunt obliatorii
pt.personalul contractual din cadrul autoritEFilor Gi instituFiilor publice,ncadrat n baza
prevederilor :eii nr./38!0032"odul muncii,cu modificErile ulterioare,cu e3cepFia persoanelor
alese sau numite politic.
A;#.2.0biective
<biectivele codului de conduitE urmEresc sE asiure creGterea calitEFii serviciului public,o bunE
administrare n realizarea interesului public Gi eliminarea birocraFiei Gi a faptelor de corupFie din
administraFia publicE, prin&
a).relementarea normelor de conduitE profesionalE necesare realizErii unor raporturi sociale Gi
profesionale corespunzEtoare creErii Gi menFinerii la nivel nalt a prestiiului instituFiei publice
Gi al personalului contractual'
b).informarea publicului cu privire la conduita profesionalE la care este ndreptEFit sE se aGtepte
din partea personalului contractual n e3ercitarea funcFiei'
c).crearea unui climat de ncredere Gi respect reciproc ntre cetEFeni Gi personalul contractual din
administraFia publicE Gi ntre cetEFeni Gi autoritEFile administraFiei publice.
A;#..Principii generale
*rincipiile ce uverneazE conduita profesionalE a personalului contractual sunt&
a).prioritatea interesului public2 personalul contractual are ndatorirea de a considera interesul
public mai presus dec0t interesul personal, n e3ercitarea atribuFiilor funcFiei'
!0
b).asiurarea ealitEFii de tratament al cetEFenilor n faFa autoritEFilor Gi instituFiilor publice2
personalul contractual tb.sa aplice acelaGi reim (uridic n situaFii identice sau similare'
c).profesionalismul2personalul contractual tb.sa ndeplineasca atribuFiile de serviciu cu
responsabilitate,competenFE,eficienFE,corectitudine Gi conGtiinciozitate'
d).imparFialitatea Gi nediscriminarea2ana(aFii contractuali tb.sE aibE o atitudine obiectivE,neutrE
faFE de orice interes politic,economic, reliios sau de altE naturE, n e3ercitarea atribuFiilor
funcFiei'
e).interitatea moralE2personalului contractual i este interzis sE solicite sau sE accepte,direct ori
indirect,pt.el sau pt.altul,vreun avanta( ori beneficiu moral sau material'
f).libertatea 0ndirii Gi a e3primErii2personalul contractual poate sE2Gi e3prime Gi sE2Gi
fundamenteze opiniile,cu respectarea ordinii de drept Gi a bunelor moravuri'
).cinstea Gi corectitudinea2n e3ercitarea funcFiei Gi n ndeplinirea atribuFiilor de
serviciu,personalul contractual tb.sE fie de bunE2credinFE Gi sE acFioneze pentru ndeplinirea
conformE a atribuFiilor de serviciu'
#).desc#iderea Gi transparenFa2activitEFile desfEGurate de ana(aFii contractuali n e3ercitarea
atribuFiilor funcFiilor lor sunt publice Gi pot fi supuse monitorizErii cetEFenilor.
A;#.4.#ermeni
%n nFelesul prezentei lei,e3presiile Gi termenii de mai (os au urmEtoarele semnificaFii&
a).personal contractual ori ana(at contractual2persoana numitE ntr2o funcFie n autoritEFile Gi
instituFiile publice n condiFiile :eii nr./38!003,cu modificErile ulterioare'
b).funcFie2ansamblul atribuFiilor Gi responsabilitEFilor stabilite de autoritatea sau instituFia
publicE, n temeiul leii, n fiGa postului'
c).interes public2acel interes care implicE arantarea Gi respectarea de cEtre instituFiile Gi
autoritEFile publice a drepturilor,libertEFilor Gi intereselor leitime ale cetEFenilor,recunoscute de
"onstituFie,leislaFia internE Gi tratatele internaFionale la care Rom0nia este parte Gi ndeplinirea
atribuFiilor de serviciu, cu respectarea principiilor eficienFei,eficacitEFii Gi economicitEFii
c#eltuirii resurselor'
d).interes personal2orice avanta( material sau de altE naturE,urmErit ori obFinut, n mod direct
sau indirect,pt.sine ori pt.alFii,de personalul contractual prin folosirea
reputaFiei,influenFei,facilitEFilor, relaFiilor,informaFiilor la care are acces,ca urmare a e3ercitErii
atribuFiilor funcFiei&
e).conflict de interese2acea situaFie sau mpre(urare n care interesul personal, direct ori
indirect,al ana(atului contractual contravine interesului public,astfel nc0t afecteazE sau poate
afecta independenFa Gi imparFialitatea sa n luarea deciziilor ori ndeplinirea la timp Gi cu
obiectivitate a ndatoririlor care i revin n e3ercitarea funcFiei deFinute'
f).informaFie de interes public2orice informaFie care priveGte activitEFile sau care rezultE din
activitEFile unei autoritEFi publice ori instituFii publice,indiferent de suportul ei'
).informaFie cu privire la date personale2orice informaFie privind o persoanE identificatE sau
identificabilE.
CAP.2. &orme generale de conduit+ pro(esional+ a personalului contractual
A;#.).Asigurarea unui serviciu public de calitate
(1).*ersonalul contractual are obliaFia de a asiura un serviciu public de calitate n beneficiul
cetEFenilor, prin participarea activE la luarea deciziilor Gi la transpunerea lor n practicE,n
scopul realizErii competenFelor autoritEFilor Gi ale instituFiilor publice,n limitele atribuFiilor
stabilite prin fiGa postului.
(!).%n e3ercitarea funcFiei personalul contractual are obliaFia de a avea un comportament
profesionist Gi de a asiura,n condiFiile leii,transparenFa administrativE,pt.a c0Gtia Gi a
!1
menFine ncrederea publicului n interitatea, imparFialitatea Gi eficacitatea autoritEFilor Gi
instituFiilor publice.
A;#.6.;espectarea Constitu.iei /i a legilor
(1).Ana(aFii contractuali au obliaFia ca,prin actele Gi faptele lor,sE respecte "onstituFia,leile
FErii Gi sE acFioneze pt.punerea n aplicare a dispoziFiilor leale, n conformitate cu atribuFiile
care le revin, cu respectarea eticii profesionale.
(!).*ersonalul contractual tb.sE se conformeze dispoziFiilor leale privind restr0nerea
e3erciFiului unor drepturi, datoratE naturii funcFiilor deFinute.
A;#.-.Loialitatea (a.+ de autorit+.ile /i institu.iile publice
(1).*ersonalul contractual are obliaFia de a apEra cu loialitate prestiiul autoritEFii sau
instituFiei publice n care Gi desfEGoarE activitatea Gi de a se abFine de la orice act ori fapt care
poate produce pre(udicii imainii sau intereselor leale ale acesteia.
(!).Ana(aFilor contractuali le este interzis&
a).sE e3prime n public aprecieri neconforme cu realitatea n leEturE cu activitatea autoritEFii
sau instituFiei publice n care Gi desfEGoarE activitatea,cu politicile Gi strateiile acesteia ori cu
proiectele de acte cu caracter normativ sau individual'
b).sE facE aprecieri n leEturE cu litiiile aflate n curs de soluFionare Gi n care autoritatea sau
instituFia publicE n care Gi desfEGoarE activitatea are calitatea de parte, dacE nu sunt abilitaFi n
acest sens'
c).sE dezvEluie informaFii care nu au caracter public, n alte condiFii dec0t cele prevEzute de
lee'
d).sE dezvEluie informaFiile la care au acces n e3ercitarea funcFiei,dacE aceastE dezvEluire este
de naturE sE atraE avanta(e necuvenite ori sE pre(udicieze imainea sau drepturile instituFiei ori
ale unor funcFionari publici sau ana(aFi contractuali Gi ale persoanelor fizice sau (uridice'
e).sE acorde asistenFE Gi consultanFE persoanelor fizice sau (uridice,n vederea promovErii de
acFiuni (uridice ori de altE naturE mpotriva statului sau autoritEFii ori instituFiei publice n care
Gi desfEGoarE activitatea.
(3).*revederile alin.(!) lit.a)2d) se aplicE Gi dupE ncetarea raportului de muncE, pentru o
perioadE de ! ani,dacE dispoziFiile din lei speciale nu prevEd alte termene.
($).*revederile prezentului cod de conduitE nu pot fi interpretate ca o deroare de la obliaFia
lealE a personalului contractual de a furniza informaFii de interes public celor interesaFi, n
condiFiile leii.
A;#.8.Libertatea opiniilor
(1).%n ndeplinirea atribuFiilor de serviciu ana(aFii contractuali au obliaFia de a respecta
demnitatea funcFiei deFinute,corel0nd libertatea dialoului cu promovarea intereselor autoritEFii
sau instituFiei publice n care Gi desfEGoarE activitatea.
(!).%n activitatea lor ana(aFii contractuali au obliaFia de a respecta libertatea opiniilor Gi de a
nu se lEsa influenFaFi de considerente personale.
(3).%n e3primarea opiniilor,personalul contractual tb.sE aibE o atitudine conciliantE Gi sE evite
enerarea conflictelor datorate sc#imbului de pEreri.
A;#.<.Activitatea public+
(1).RelaFiile cu mi(loacele de informare n masE se asiurE de cEtre pers. desemnate n acest
sens de conducEtorul autoritEFii sau instituFiei publice, n condiFiile leii.
(!).Ana(aFii contractuali desemnaFi sE participe la activitEFi sau dezbateri publice, n calitate
oficialE,tb.sE respecte limitele mandatului de reprezentare ncredinFat de conducEtorul autoritEFii
ori instituFiei publice n care Gi desfEGoarE activitatea sau mandatul dat de demnitarul n
cabinetul cEruia sunt ncadraFi.
!!
(3).%n cazul n care nu sunt desemnaFi n acest sens,ana(aFii contractuali pot participa la
activitEFi sau dezbateri publice,av0nd obliaFia de a face cunoscut faptul cE opinia e3primatE nu
reprezintE punctul de vedere oficial al autoritEFii ori instituFiei publice n cadrul cEreia Gi
desfEGoarE activitatea.
A;#.'0.Activitatea politic+
%n e3ercitarea funcFiei deFinute, personalului contractual i este interzis&
a).sE participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice'
b).sE furnizeze spri(in loistic candidaFilor la funcFii de demnitate publicE'
c).sE colaboreze,at0t n cadrul relaFiilor de serviciu,c0t Gi n afara acestora,cu persoanele fizice
sau (uridice care fac donaFii ori sponsorizEri partidelor politice'
d).sE afiGeze n cadrul autoritEFilor sau instituFiilor publice nsemne ori obiecte inscripFionate cu
sila sau denumirea partidelor politice ori a candidaFilor acestora.
A;#.''.9olosirea imaginii proprii
%n considerarea funcFiei pe care o deFine,personalul contractual tb.sa nu permita utilizarea
numelui sau a imainii proprii n acFiuni publicitare pt. promovarea unei activitEFi comerciale Gi
n scopuri electorale.
A;#.'2.Cadrul rela.iilor 7n e=ercitarea atribu.iilor (unc.iei
(1).%n relaFiile cu personalul contractual Gi funcFionarii publici din cadrul autoritEFii sau
instituFiei publice n care Gi desfEGoarE activitatea Gi cu pers.fizice sau (uridice,ana(aFii
contractuali sunt obliaFi sE aibE un comportament bazat pe respect, bunE2credinFE,
corectitudine Gi amabilitate.
(!).*ersonalul contractual are obliaFia de a nu aduce atinere onoarei, reputaFiei Gi demnitEFii
pers.din cadrul autoritEFii sau instituFiei publice n care Gi desfEGoarE activitatea Gi ale pers.cu
care intrE n leEturE n e3ercitarea funcFiei, prin&
a).ntrebuinFarea unor e3presii (initoare' b).dezvEluirea aspectelor vieFii private'
c).formularea unor sesizEri sau pl0neri calomnioase.
(3).*ersonalul contractual trebuie sE adopte o atitudine imparFialE Gi (ustificatE pentru
rezolvarea clarE Gi eficientE a problemelor cetEFenilor.*ersonalul contractual are obliaFia sE
respecte principiul ealitEFii cetEFenilor n faFa leii Gi a autoritEFii publice,prin&
a).promovarea unor soluFii coerente,cf.principiului tratamentului nediferenFiat, raportate la
aceeaGi cateorie de situaFii de fapt'
b).eliminarea oricErei forme de discriminare bazate pe aspecte privind
naFionalitatea,convinerile reliioase Gi politice,starea materialE,sEnEtatea,v0rsta, se3ul sau alte
aspecte.
A;#.'.Conduita 7n cadrul rela.iilor interna.ionale
(1).*ersonalul contractual care reprezintE autoritatea sau instituFia publicE n cadrul unor
oranizaFii internaFionale,instituFii de nvEFEm0nt,conferinFe, seminarii Gi alte activitEFi cu
caracter internaFional are obliaFia sE promoveze o imaine favorabilE FErii Gi autoritEFii sau
instituFiei publice pe care o reprezintE.
(!).%n relaFiile cu reprezentanFii altor state,ana(aFii contractuali tb.sa nu e3prime opinii
personale privind aspecte naFionale sau dispute internaFionale.
(3).%n deplasErile n afara FErii,personalul contractual tb.sE aibE o conduitE corespunzEtoare
reulilor de protocol,sE respecte leile Gi obiceiurile FErii azdE.
A;#.'4.$nterdic.ia privind acceptarea cadourilor5 serviciilor /i avanta6elor
Ana(aFii contractuali nu trebuie sE solicite ori sE accepte cadouri,servicii, favoruri,invitaFii sau
orice alt avanta(,ce le sunt destinate personal,familiei,prietenilor ori persoanelor cu care au avut
!3
relaFii de afaceri sau de naturE politicE,ce le pot influenFa imparFialitatea n e3ercitarea funcFiilor
publice deFinute ori pot constitui o recompensE n raport cu aceste funcFii.
A;#.').Participarea la procesul de luare a deci3iilor
(1).%n procesul de luare a deciziilor ana(aFii contractuali tb.sE acFioneze conform prevederilor
leale,sE2Gi e3ercite capacitatea de apreciere n mod fundamentat Gi imparFial.
(!).Ana(aFii contractuali tb.sa nu promita luarea unei decizii de autoritatea sau instituFia
publicE,de alFi funcFionari publici Gi ndeplinirea atribuFiilor n mod privileiat.
ART.17.<biectivitate n evaluare
(1).%n e3ercitarea atribuFiilor specifice funcFiilor de conducere,ana(aFii contractuali au obliaFia
sE asiure ealitatea de Ganse Gi tratament cu privire la dezvoltarea carierei pentru personalul
contractual din subordine.
(!).*ersonalul contractual de conducere are obliaFia sE e3amineze Gi sE aplice cu obiectivitate
criteriile de evaluare a competenFei profesionale pentru personalul din subordine,atunci c0nd
propune ori aprobE avansEri,promovEri, transferuri, numiri sau eliberEri din funcFii ori
acordarea de stimulente materiale sau morale, e3cluz0nd orice formE de favoritism ori
discriminare.
(3).*ersonalul contractual de conducere are obliaFia de a nu favoriza sau defavoriza accesul ori
promovarea n funcFiile contractuale pe criterii discriminatorii,de rudenie,afinitate sau alte
criterii neconforme cu principiile prevEzute la art.3.
A;#.'-.9olosirea abu3iv+ a atribu.iilor (unc.iei de.inute
(1).*ersonalul contractual are obliaFia de a nu folosi atribuFiile funcFiei deFinute n alte scopuri
dec0t cele prevEzute de lee.
(!).*rin activitatea de luare a deciziilor,de consiliere,de evaluare sau de participare la anc#ete
ori acFiuni de control,personalul contractual nu poate urmEri obFinerea de foloase sau avanta(e
n interes personal ori producerea de pre(udicii materiale sau morale altor persoane.
(3).Ana(aFii contractuali au obliaFia de a nu interveni sau influenFa vreo anc#etE de orice
naturE,din cadrul instituFiei sau din afara acesteia,n considerarea funcFiei pe care o deFin.
($).Ana(aFii contractuali au obliaFia de a nu impune altor ana(aFi contractuali sau funcFionari
publici sE se nscrie n oranizaFii sau asociaFii,indiferent de natura acestora,ori de a nu le
suera acest lucru,promiF0ndu2le acordarea unor avanta(e materiale sau profesionale.
ART.11.Atilizarea resurselor publice
(1).*ersonalul contractual este obliat sE asiure ocrotirea proprietEFii publice Gi private a
statului Gi a unitEFilor administrativ2teritoriale,sE evite producerea oricErui pre(udiciu,acFion0nd
n orice situaFie ca un bun proprietar.
(!).*ersonalul contractual are obliaFia sE foloseascE timpul de lucru, precum Gi bunurile
aparFin0nd autoritEFii sau instituFiei publice numai pentru desfEGurarea activitEFilor aferente
funcFiei deFinute.
(3).*ersonalul contractual tbsE propunE Gi sE asiure,potrivit atribuFiilor care i revin,folosirea
utilE Gi eficientE a banilor publici,n conformitate cu prevederile leale.
($).*ersonalului contractual care desfEGoarE activitEFi publicistice n interes personal sau
activitEFi didactice i este interzis sE foloseascE timpul de lucru ori loistica autoritEFii sau a
instituFiei publice pentru realizarea acestora.
A;#.'<.Limitarea particip+rii la achi3i.ii5 concesion+ri sau 7nchirieri
(1).<rice ana(at contractual poate ac#iziFiona un bun aflat n proprietatea privatE a statului sau
a unitEFilor administrativ2teritoriale, supus v0nzErii n condiFiile leii, cu e3cepFia urmEtoarelor
cazuri&
!$
a).c0nd a luat cunoGtinFE, n cursul sau ca urmare a ndeplinirii atribuFiilor de serviciu, despre
valoarea ori calitatea bunurilor care urmeazE sE fie v0ndute'
b).c0nd a participat,n e3ercitarea atribuFiilor de serviciu, la oranizarea v0nzErii bunului
respectiv'
c).c0nd poate influenFa operaFiunile de v0nzare sau c0nd a obFinut informaFii la care persoanele
interesate de cumpErarea bunului nu au avut acces.
(!).DispoziFiile alin.(1) se aplicE n mod corespunzEtor Gi n cazul concesionErii sau nc#irierii
unui bun aflat n proprietatea publicE ori privatE a statului sau a unitEFilor administrativ2
teritoriale.
(3).Ana(aFilor contractuali le este interzisE furnizarea informaFiilor referitoare la bunurile
proprietate publicE sau privatE a statului ori a unitEFilor administrativ2teritoriale,supuse
operaFiunilor de v0nzare,concesionare sau nc#iriere,n alte condiFii dec0t cele prevEzute de
lee.
($).*revederile alin.(1)2(3) se aplicE n mod corespunzEtor Gi n cazul realizErii tranzacFiilor prin
interpus sau n situaFia conflictului de interese.
CAP..Coordonarea /i controlul aplic+rii normelor de conduit+ pro(esional+ pentru
personalul contractual
A;#.20.;olul :inisterului Administra.iei /i $nternelor5:inisterului A(acerilor "=terne /i
Autorit+.ii &a.ionale de Control
(1).,inisterul AdministraFiei Gi 4nternelor coordoneazE Gi controleazE aplicarea normelor
prevEzute de prezentul cod de conduitE,e3ercit0nd urmEtoarele atribuFii&
a).urmEreGte aplicarea Gi respectarea n cadrul autoritEFilor Gi instituFiilor publice a prevederilor
prezentului cod de conduitE'
b).soluFioneazE petiFiile Gi sesizErile primite privind ncElcarea prevederilor prezentului cod de
conduitE sau le transmite spre soluFionare oranului competent,cf.leii'
c).formuleazE recomandEri de soluFionare a cazurilor cu care a fost sesizat'
d).elaboreazE studii Gi cercetEri privind respectarea prevederilor prezentului cod de conduitE'
e).colaboreazE cu oranizaFiile neuvernamentale care au ca scop promovarea Gi apErarea
intereselor leitime ale cetEFenilor n relaFia cu personalul din administraFia publicE,cu e3cepFia
funcFionarilor publici.
(!).*rin activitatea sa ,inisterul AdministraFiei Gi 4nternelor nu poate influenFa derularea
procedurii disciplinare din cadrul autoritEFilor Gi instituFiilor publice, desfEGuratE n conformitate
cu prevederile :eii nr./38!003,cu modificErile ulterioare.
(3).*t.personalul contractual,diplomatic Gi au3iliar,din cadrul aparatului intern Gi e3tern al
,inisterului Afacerilor ?3terne,acest minister aplicE n mod corespunzEtor prevederile alin.(1)
Gi (!).
($).*t.personalul contractual al autoritEFilor Gi instituFiilor din cadrul administraFiei publice
centrale Gi administraFiei publice autonome,cu e3cepFia prefecturilor,Autoritatea -aFionalE de
"ontrol aplicE n mod corespunzEtor prevederile alin.(1) Gi (!).
A;#.2'.!esi3area
(1).,inisterul AdministraFiei Gi 4nternelor,,inisterul Afacerilor ?3terne Gi Autoritatea
-aFionalE de "ontrol pot fi sesizate de orice persoanE cu privire la&
a).ncElcarea prevederilor prezentului cod de conduitE de cEtre ana(aFii contractuali'
b).constr0nerea sau ameninFarea e3ercitatE asupra ana(atului contractual pt.a2l determina sE
ncalce dispoziFiile leale n vioare ori sE le aplice necorespunzEtor.
(!).+esizarea prevEzutE la alin.(1) nu e3clude sesizarea oranului disciplinar competent,potrivit
leii,din cadrul autoritEFilor Gi instituFiilor publice.
!/
(3).Ana(aFii contractuali nu pot fi sancFionaFi sau pre(udiciaFi n nici un fel pt.sesizarea cu
bunE2credinFE a oranelor disciplinare competente,n condiFiile leii.
($).,inisterul AdministraFiei Gi 4nternelor, ,inisterul Afacerilor ?3terne Gi Autoritatea
-aFionalE de "ontrol verifica actele,faptele pt.care au fost sesizate, cu respectarea
confidenFialitEFii privind identitatea persoanei care a fEcut sesizarea.
(/).+esizErile naintate ,inisterului AdministraFiei Gi 4nternelor,,inisterului Afacerilor ?3terne
Gi AutoritEFii -aFionale de "ontrol sunt centralizate ntr2o bazE de date la ,inisterul
AdministraFiei Gi 4nternelor, necesarE pt.&
a).identificarea cauzelor care determinE ncElcarea normelor de conduitE profesionalE'
b).identificarea modalitEFilor de prevenire a ncElcErii normelor de conduitE profesionalE'
c).adoptarea mEsurilor privind reducerea Gi eliminarea cazurilor de nerespectare a prevederilor
leale.
A;#.22.!olu.ionarea sesi3+rii
(1).Rezultatele activitEFii de centralizare a sesizErilor sau petiFiilor se consemneazE ntr2un
raport pe baza cEruia ,inisterul AdministraFiei Gi 4nternelor,,inisterul Afacerilor ?3terne Gi
Autoritatea -aFionalE de "ontrol formuleaza recomandEri cEtre autoritatea administraFiei
publice sau instituFia respectivE din sectorul buetar privind modul de corectare a deficienFelor
constatate.
(!).RecomandErile ,inisterului AdministraFiei Gi 4nternelor,,inisterului Afacerilor ?3terne Gi
AutoritEFii -aFionale de "ontrol sunt comunicate&
a).ana(atului contractual sau persoanei care a formulat sesizarea'
b).ana(atului contractual care face obiectul sesizErii'
c).conducEtorului autoritEFii sau instituFiei publice n care Gi desfEGoarE activitatea ana(atul
contractual care face obiectul sesizErii.
(3).%n termen de 30 zile lucrEtoare de la data soluFionErii,autoritEFile Gi instituFiile publice tb.sa
comunice autoritEFilor competente n monitorizarea implementErii Gi aplicErii prezentului cod
de conduitE,cf.prevederilor art.!0, modul de soluFionare a mEsurilor prevEzute n recomandare.
($)."and n situaFia sesizatE este implicat conducEtorul autoritEFii sau instituFiei publice ori
ad(uncFii acestuia,recomandarea autoritEFilor competente n monitorizarea implementErii Gi
aplicErii prezentului cod de conduitE estetransmisE Gi structurii ierar#ic superioare instituFiei sau
autoritEFii publice ori, dupE caz, primului2ministru.
A;#.2.Publicitatea ca3urilor sesi3ate
(1).Raportul anual cu privire la +tandardul de conduitE a personalului contractual,care se
ntocmeGte de autoritEFile competente n monitorizarea implementErii Gi aplicErii prezentului
cod de conduitE,se prezintE >uvernului Gi trebuie sE cuprindE Gi urmEtoarele date&
a).numErul Gi obiectul sesizErilor privind cazurile de ncElcare a normelor de conduitE
profesionalE'
b).cateoriile Gi numErul de ana(aFi contractuali care au ncElcat normele de conduitE moralE Gi
profesionalE'
c).cauzele Gi consecinFele nerespectErii prevederilor prezentului cod de conduitE'
d).evidenFierea cazurilor n care personalului contractual i s2a cerut sE acFioneze sub presiunea
factorului politic'
e).recomandErile propuse' f).autoritEFile sau instituFiile publice care nu au respectat
recomandErile.
(!).AutoritEFile competente n monitorizarea implementErii Gi aplicErii prezentului cod de
conduitE pot sE prez.n raportul anual,n mod detaliat,unele cazuri care prezintE un interes
deosebit pentru opinia publicE.
!7
(3).Raportul se publicE pe paina de 4nternet a autoritEFilor prevEzute la alin.(1), iar publicarea
se anunFE prin comunicat difuzat printr2o aenFie de presE.
CAP.4.2ispo3i.ii (inale
A;#.24.;+spunderea
(1).%ncElcarea dispoziFiilor prezentului cod de conduitE atrae rEspunderea disciplinarE a
personalului contractual, n condiFiile leii.
(!).<ranele cu atribuFii disciplinare au competenFa de a cerceta ncElcarea prevederilor
prezentului cod de conduitE Gi de a propune aplicarea sancFiunilor disciplinare n condiFiile
:eii nr. /38!003, cu modificErile ulterioare.
(3).%n cazurile n care faptele sEv0rGite ntrunesc elementele constitutive ale unor infracFiuni,vor
fi sesizate oranele de urmErire penalE competente,n condiFiile leii.
($).*ersonalul contractual rEspunde patrimonial,potrivit leii,n cazurile n care, prin faptele
sEv0rGite cu ncElcarea normelor de conduitE profesionalE,aduce pre(udicii persoanelor fizice
sau (uridice.
A;#.2).Armoni3area regulamentelor interne de organi3are /i (unc.ionare
%n termen de 30 zile de la intrarea n vioare a prezentei lei,autoritEFile Gi instituFiile publice
armonizeaza reulamentele interne de oranizare Gi funcFionare sau codurile de conduitE
specifice,potrivit dispoziFiilor prezentului cod de conduitE, n funcFie de domeniul lor de
activitate.
A;#.26.Asigurarea publicit+.ii
*t.informarea cetEFenilor compartimentele de relaFii publice din cadrul autoritEFilor Gi
instituFiilor publice au obliaFia de a asiura publicitatea Gi de a afiGa codul de conduitE la sediul
autoritEFilor sau instituFiilor publice, ntr2un loc vizibil.
A;#.2-.$ntrarea 7n vigoare
*rezenta lee intrE n vioare la / zile de la data publicErii n ,onitorul <ficial al Rom0niei,
*artea 4.
AceastE lee a fost adoptatE de *arlamentul Rom0niei,cu respectarea prevederilor art.6/ Gi ale
art.67 alin.(!) din "onstituFia Rom0niei, republicatE.
*R?H?D4-T?:? "A,?R?4 D?*ATAI4:<R,5A:?R D<R-?A-A
*R?H?D4-T?:? +?-ATA:A4,-4"<:A? 5J"JR<4A
L">"A &r.2<2 din 20 decembrie 20''-Legea asisten.ei sociale
CAP$#0L%L $.2ispo3i.ii generale
ART.1.*rezenta lee relementeazE cadrul eneral de oranizare,funcFionare Gi finanFare a
sistemului naFional de asistenFE socialE n Rom0nia.
ART.!.(1).+istemul naFional de asistenFE socialE reprez.ansamblul de instituFii, mEsuri Gi acFiuni
prin care statul,reprezentat de autoritEFile administraFiei publice centrale Gi locale Gi societatea
civilE intervin pt.prevenirea,limitarea sau nlEturarea efectelor temporare ori permanente ale
situaFiilor care pot enera marinalizarea sau e3cluziunea socialE a persoanei,familiei,rupurilor
ori comunitEFilor.
(!).+istemul naFional de asistenFE socialE intervine subsidiar sau,complementar sistemelor de
asiurEri sociale Gi se compune din sistemul de beneficii de asistenFE socialE Gi sistemul de
servicii sociale.
(3).AsistenFa socialE,prin mEsurile Gi acFiunile specifice,are drept scop dezvoltarea capacitEFilor
individuale,de rup sau colective pt.asiurarea nevoilor sociale,creGterea calitEFii vieFii Gi
promovarea principiilor de coeziune Gi incluziune socialE.
($).,Esurile Gi acFiunile de asistenFE socialE se realizeazE astfel nc0t&
!6
a).beneficiile de asistenFE socialE Gi serviciile sociale sE constituie un pac#et unitar de mEsuri
corelate Gi complementare'
b).serviciile sociale sE primeze faFE de beneficiile de asistenFE socialE,n cazul n care costul
acestora Gi impactul asupra beneficiarilor este similar'
c).sE fie evaluate periodic din punctul de vedere al eficacitEFii Gi eficienFei lor pt.a fi permanent
adaptate Gi a(ustate la nevoile reale ale beneficiarilor'
d).sE contribuie la inserFia pe piaFa muncii a beneficiarilor'
e).sE previnE Gi sE limiteze orice formE de dependenFE faFE de a(utorul acordat de stat sau de
comunitate.
(/).9eneficiile de asistenFE socialE Gi serviciile sociale sunt relementate prin lei speciale.
ART.3.(1).Responsabilitatea privind dezvoltarea propriilor capacitEFi de interare socialE Gi
implicarea activE n soluFionarea situaFiilor de dificultate revine fiecErei pers.Gi familiei
acesteia,autoritEFile statului intervenind prin crearea de oportunitEFi eale Gi prin acordarea de
beneficii de asistenFE socialE Gi servicii sociale adecvate.
(!).+tatul,prin autoritEFile administraFiei publice centrale Gi locale,Gi asumE responsabilitatea de
realizare a mEsurilor Gi acFiunilor prevEzute n actele normative privind beneficiile de asistenFE
socialE Gi serviciile sociale.
(3).+tatul,prin politicile publice din domeniul serviciilor sociale,contribuie la
promovarea,respectarea Gi arantarea drepturilor beneficiarilor la o viaFE independentE,mplinitE
Gi demnE Gi la facilitarea participErii acestora la viaFa socialE, economicE, politicE Gi culturalE.
($).AutoritEFile administraFiei publice centrale asiurE elaborarea cadrului leislativ n domeniul
asistenFei sociale,pt.susFinerea cateoriilor defavorizate, combaterea sErEciei Gi a riscului de
e3cluziune socialE,dezvoltarea politicilor de susFinere a familiei pe parcursul ntreului ciclu de
viaFE a membrilor acesteia, precum Gi transferul cEtre autoritEFile administraFiei publice locale Gi
societatea civilE,cEtre instituFiile de cult recunoscute de lee,a atribuFiilor Gi mi(loacelor
financiare necesare acFiunilor de asistenFE socialE,prevEzute prin leile speciale.
ART.$.(1).ToFi cetEFenii rom0ni care se aflE pe teritoriul Rom0niei,au domiciliul sau reGedinFa
n Rom0nia,cetEFenii statelor membre ale Aniunii ?uropene,ai +paFiului ?conomic ?uropean Gi
cetEFenii "onfederaFiei ?lveFiene Gi strEinii Gi apatrizii care au domiciliul sau reGedinFa n
Rom0nia au dreptul la asistenFE socialE,n condiFiile leislaFiei rom0ne Gi ale relementErilor
Aniunii ?uropene Gi ale acordurilor Gi tratatelor la care Rom0nia este parte.
(!).*ersoanele prevEzute la alin.(1) au dreptul de a fi informate asupra conFinutului Gi
modalitEFilor de acordare a mEsurilor Gi acFiunilor de asistenFE socialE.
(3).Dreptul la asistenFE socialE se acordE la cerere sau din oficiu, dupE caz, n conformitate cu
prevederile leii.
ART./.+istemul naFional de asistenFE socialE se ntemeiazE pe urmEtoarele valori Gi principii
enerale&
a).solidaritatea socialE,potrivit cEreia ntreaa comunitate participE la spri(inirea
pers.vulnerabile care necesitE suport Gi mEsuri de protecFie socialE pt.depEGirea sau limitarea
unor situaFii de dificultate,n scopul asiurErii incluziunii sociale a acestei cateorii de
populaFie'
b).subsidiaritatea,potrivit cEreia,n situaFia n care persoana sau familia nu Gi poate asiura
interal nevoile sociale, intervin colectivitatea localE Gi structurile ei asociative Gi,
complementar, statul'
c).universalitatea, potrivit cEreia fiecare pers.are dreptul la asistenFE socialE, n condiFiile
prevEzute de lee'
!1
d).respectarea demnitEFii umane,potrivit cEreia fiecErei pers.i este arantatE dezvoltarea liberE
Gi deplinE a personalitEFii,i sunt respectate statutul individual Gi social Gi dreptul la intimitate Gi
protecFie mpotriva oricErui abuz fizic, psi#ic, intelectual, politic sau economic'
e).abordarea individualE,potrivit cEreia mEsurile de asistenFE socialE trebuie adaptate situaFiei
particulare de viaFE a fiecErui individ'acest principiu ia n considerare caracterul Gi cauza unor
situaFii de urenFE care pot afecta abilitEFile individuale,condiFia fizicE Gi mentalE, precum Gi
nivelul de interare socialE a persoanei'suportul adresat situaFiei de dificultate individualE
constE inclusiv n mEsuri de susFinere adresate membrilor familiei beneficiarului'
f).parteneriatul,potrivit cEruia autoritEFile publice centrale Gi locale,instituFiile publice Gi
private,oranizaFiile neuvernamentale,instituFiile de cult recunoscute de lee Gi membrii
comunitEFii stabilesc obiective comune,conlucreazE Gi mobilizeazE toate resursele necesare
pt.asiurarea unor condiFii de viaFE decente Gi demne pentru pers.vulnerabile'
).participarea beneficiarilor,beneficiarii participE la formularea Gi implementarea politicilor cu
impact direct asupra lor,la realizarea proramelor individualizate de suport social Gi se implicE
activ n viaFa comunitEFii,prin intermediul formelor de asociere sau direct, prin activitEFi
voluntare desfEGurate n folosul persoanelor vulnerabile'
#).transparenFa,se asiurE creGterea radului de responsabilitate a administraFiei publice centrale
Gi locale faFE de cetEFean Gi stimularea participErii active a beneficiarilor la procesul de luare a
deciziilor'
i).nediscriminarea,pers.vulnerabile beneficiazE de mEsuri Gi acFiuni de protecFie socialE fErE
restricFie sau preferinFE faFE de rasE, naFionalitate,oriine etnicE,limbE,reliie,cateorie
socialE,opinie,se3 ori orientare se3ualE,v0rstE,apartenenFE politicE,dizabilitate,boalE cronicE
necontaioasE,infectare .45 sau apartenenFE la o cateorie defavorizatE'
().eficacitatea,utilizarea resurselor publice are n vedere ndeplinirea obiectivelor proramate
pt.fiecare dintre activitEFi Gi obFinerea celui mai bun rezultat n raport cu efectul proiectat'
)).eficienFa,utilizarea resurselor publice are la bazE respectarea celui mai bun raport cost2
beneficiu'
l).respectarea dreptului la autodeterminare,fiecare pers.are dreptul de a face propriile
aleeri,indiferent de valorile sale sociale, asiur0ndu2se cE aceasta nu ameninFE drepturile sau
interesele leitime ale celorlalFi'
m).activizarea,mEsurile de asistenFE socialE au ca obiectiv final ncura(area ocupErii,n scopul
interErii8reinterErii sociale Gi creGterii calitEFii vieFii pers.Gi ntErirea nucleului familial'
n).caracterul unic al dreptului la beneficiile de asistenFE socialE,pt.aceeaGi nevoie sau situaFie de
risc social se poate acorda un sinur beneficiu de acelaGi tip'
o).pro3imitatea,potrivit cEreia serviciile sunt oranizate c0t mai aproape de
beneficiar,pt.facilitarea accesului Gi menFinerea pers.c0t mai mult posibil n propriul mediu de
viaFE'
p).complementaritatea Gi abordarea interatE,pt.asiurarea ntreului potenFial de funcFionare
socialE a pers.ca membru deplin al familiei, comunitEFii Gi societEFii,serviciile sociale tb.corelate
cu toate nevoile beneficiarului Gi acordate interat cu o amE larE de mEsuri Gi servicii din
domeniul economic, educaFional, de sEnEtate, cultural etc.'
K).concurenFa Gi competitivitatea,furnizorii de servicii sociale publici Gi privaFi tb.sE se preocupe
permanent de creGterea calitEFii serviciilor acordate Gi sE beneficieze de tratament eal pe piaFa
serviciilor sociale'
r).ealitatea de Ganse,beneficiarii,fErE niciun fel de discriminare,au acces n mod eal la
oportunitEFile de mplinire Gi dezvoltare personalE Gi la mEsurile Gi acFiunile de protecFie socialE'
!;
s).confidenFialitatea,pt.respectarea vieFii private,beneficiarii au dreptul la pEstrarea
confidenFialitEFii asupra datelor personale Gi informaFiilor referitoare la viaFa privatE Gi situaFia
de dificultate n care se aflE'
t).ec#itatea,toate pers.care dispun de resurse socioeconomice similare,pt.aceleaGi tipuri de
nevoi, beneficiazE de drepturi sociale eale'
u).focalizarea,beneficiile de asistenFE socialE Gi serviciile sociale se adreseazE celor mai
vulnerabile cateorii de pers.Gi se acordE n funcFie de veniturile Gi bunurile acestora'
v).dreptul la liberE aleere a furnizorului de servicii,beneficiarul sau reprezentantul leal al
acestuia are dreptul de a alee liber dintre furnizorii acreditaFi.
ART.7.%n sensul prezentei lei,termenii Gi e3presiile de mai (os au urmEtoarea semnificaFie&
a).acreditarea reprezintE un proces de certificare a ndeplinirii de cEtre furnizori Gi serviciile
sociale acordate a criteriilor, indicatorilor Gi a standardelor de calitate relementate pt.fiecare tip
de serviciu'
b).anc#eta socialE este o metodE de investiaFie ntemeiatE pe diferite te#nici de culeere Gi de
prelucrare a informaFiei,n scopul analizei situaFiei sociale Gi economice a pers., familiilor,
rupurilor sau comunitEFilor'
c).beneficiile de asistenFE socialE sunt mEsuri de redistribuire financiarE8 materialE destinate
pers.sau familiilor ce ntrunesc condiFiile de eliibilitate prevEzute de lee'
d).beneficiarul reprezintE pers.ce primeGte beneficii de asistenFE socialE Gi8sau, dupE caz,
servicii sociale'
e).comunitatea localE reprezintE membrii oranizaFi ai colectivitEFii locale, formele de asociere
a acestora,instituFiile administraFiei publice locale Gi alte instituFii Gi servicii publice ori private
de interes local'
f).contractarea serviciilor sociale reprez.procedura de ac#iziFionare8 concesionare a serviciilor
sociale,n baza unui contract,nc#eiat n condiFiile leii, de cEtre autoritEFile administraFiei
publice locale'
).deficienFa este consecinFa pierderii sau a unei anormalitEFi a structurii corpului ori a unei
funcFii fizioloice'
#).dizabilitatea este termenul eneric pt.afectEri,limitEri ale activitEFii Gi restricFii n
participare,n conte3tul interacFiunii dintre individul care are o problemE de sEnEtate Gi factorii
conte3tuali n care se reEseGte, respectiv factorii de mediu Gi personali'
i).costul standard reprezintE suma minimE aferentE c#eltuielilor anuale necesare furnizErii
serviciilor sociale,calculatE pt.un beneficiar8tipuri de servicii sociale,potrivit standardelor
minime de calitate Gi8sau altor criterii prevEzute de lee.%n leislaFia actualE se utilizeazE ca
termen ec#ivalent standardul minim de cost'
().dezvoltarea comunitarE reprez.procesul prin care o comunitate Gi identificE anumite
probleme prioritare, se implicE Gi coopereazE n rezolvarea lor,folosind preponderent resurse
interne'
)).domiciliul reprez.adresa la care pers.declarE cE are locuinFa principalE, trecutE Gi n
documentul de identitate al persoanei'
l).economia socialE reprez.un sector ce cuprinde activitEFi economice care,n subsidiar Gi cu
condiFia menFinerii performanFei economice, includ obiective de tip social'
m).eliibilitatea reprez.setul de condiFii obliatorii care tb.sE fie ndeplinite de cEtre potenFialul
beneficiar pt.a putea fi selectat n vederea acordErii beneficiilor de asistenFE socialE Gi serviciilor
sociale'
n).Ezduirea reprez.asiurarea de cEtre instituFiile furnizoare de servicii sociale a condiFiilor de
locuit Gi odi#nE pe o perioadE mai mare de !$ #.'
30
o).ospodEria reprez.unitatea formatE din mai multe familii Gi8sau pers.care locuiesc
mpreunE,contribuie mpreunE la ac#iziFionarea sau realizarea unor bunuri Gi a unor venituri din
valorificarea acestora ori la consumul lor'
p).rupul vulnerabil desemneazE pers.sau familii care sunt n risc de a2Gi pierde capacitatea de
satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situaFii de
boalE,dizabilitate,sErEcie,dependenFE de drouri sau de alcool ori a altor situaFii care conduc la
vulnerabilitate economicE Gi socialE'
K).incapacitatea reprez.reducerea parFialE ori totalE a posibilitEFii de a realiza o activitate
motricE, conitivE sau un comportament'
r).invaliditatea este o noFiune medico2(uridicE ce e3primE statutul particular al unei persoane
care are limitatE capacitatea de muncE Gi este asiuratE n sistemul public de pensii Gi care
beneficiazE de drepturi conform leii'
s).nri(itorul formal este pers.calificatE,certificatE profesional,ce asiurE nri(irea
personalE,a(utorul pt.efectuarea activitEFilor de bazE Gi instrumentale ale vieFii zilnice de cEtre
persoana care Gi2a pierdut autonomia funcFionalE'
G).nri(itorul informal este pers.necalificatE,membru al familiei,rudE sau orice altE
persoanE,care asiurE nri(irea personalE,a(utorul pt.efectuarea activitEFilor de bazE Gi
instrumentale ale vieFii zilnice de cEtre pers.care Gi2a pierdut autonomia funcFionalE'
t).locuirea reprez.faptul de a trEi pe raza unei unitEFi administrativ2teritoriale fErE a deFine o
locuinFE principalE sau secundarE'
F).manaementul serviciilor sociale reprez.estionarea de cEtre conducerea desemnatE leal a
activitEFilor Gi resurselor materiale, umane Gi financiare ale serviciului8instituFiei8unitEFii de
asistenFE socialE'
u).manaementul de caz reprez.o metodE de coordonare Gi interare a tuturor activitEFilor
destinate rupurilor vulnerabile,de oranizare Gi estionare a mEsurilor de asistenFE socialE
specifice,realizate de cEtre asistenFii sociali Gi8sau diferiFi specialiGti,n acord cu obiectivele
stabilite n planurile de intervenFie'
v).mediul social de viaFE reprez.ansamblul condiFiilor de trai n familie Gi8sau ospodErie,al
relaFiilor sociale personale,mediul n care persoana lucreazE,este educatE Gi Gi desfEGoarE
activitEFile sociale obiGnuite'
L).nevoia socialE reprez.ansamblul de cerinFe indispensabile fiecErei pers.pt. asiurarea
condiFiilor strict necesare de viaFE, n vederea asiurErii participErii sociale sau, dupE caz, a
interErii sociale'
3).nevoia specialE reprez.ansamblul de cerinFe indispensabile pt.asiurarea interErii sociale a
pers.care,din cauza afecFiunilor de sEnEtate,enetice sau dob0ndite pe parcursul vieFii,prez.o
dizabilitate Gi a pers.care,din diverse motive de naturE socialE, sunt dezavanta(ate n dezvoltarea
personalE'
M).planul individualizat de asistenFE Gi nri(ire este documentul elaborat de o ec#ipE
multidisciplinarE cu participarea beneficiarului8reprezentantului sEu leal, n care sunt precizate
serviciile furnizate beneficiarului'
z).persoanele fErE adEpost reprez.o cateorie socialE formatE din pers.sinure ori familii
care,din motive sinulare sau cumulate de ordin social,medical, financiar2economic,(uridic ori
din cauza unor situaFii de forFE ma(orE,trEiesc n stradE,locuiesc temporar la prieteni sau
cunoscuFi,se aflE n incapacitate de a susFine o locuinFE n reim de nc#iriere ori sunt n risc de
evacuare,se aflE n instituFii sau penitenciare de unde urmeazE ca,n termen de ! luni,sE fie
e3ternate,respectiv eliberate Gi nu au domiciliu ori reGedinFE'
31
aa).persoanele cu dizabilitEFi reprez.acele pers.ce au deficienFe fizice,mentale, intelectuale sau
senzoriale de duratE,deficienFe care,n interacFiune cu diverse bariere,pot nrEdi participarea
deplinE Gi efectivE a pers.n societate,n condiFii de ealitate cu ceilalFi'
bb).pers.v0rstnice sunt pers.care au mplinit v0rsta de 7/ de ani'
cc).procesul de incluziune socialE reprez.ansamblul de mEsuri Gi acFiuni multidimensionale din
domeniile protecFiei sociale, ocupErii forFei de muncE,locuirii,educaFiei,sEnEtEFii,informErii2
comunicErii,mobilitEFii,securitEFii,(ustiFiei Gi culturii,destinate combaterii e3cluziunii sociale Gi
asiurErii participErii active a pers.la toate aspectele economice,sociale,culturale Gi politice ale
societEFii'
dd).procesul de interare socialE reprez.interacFiunea dintre individ sau rup Gi mediul
social,prin intermediul cEreia se realizeazE un ec#ilibru funcFional al pErFilor'
ee).protecFia socialE se defineGte n conte3tul principiilor,valorilor Gi tradiFiilor ce uverneazE
relaFiile sociale dintre indivizi,rupuri,comunitEFi Gi instituFii n statele Aniunii ?uropene Gi
reprez.un ansamblu de mEsuri Gi acFiuni ce au ca scop asiurarea unui anumit nivel de bunEstare
Gi securitate socialE pt.ntreaa populaFie Gi n mod special pt.anumite rupuri sociale.*rotecFia
socialE cupr. ! componente de bazE& asiurErile sociale n sistem contributiv Gi asistenFa socialE
noncontributivE'
ff).protecFia specialE a copilului se defineGte ca fiind ansamblul de beneficii de asistenFE socialE
Gi servicii sociale Gi prorame, mEsuri Gi acFiuni complementare destinate nri(irii Gi dezvoltErii
copilului lipsit,temporar sau definitiv,de ocrotirea pErinFilor ori a copilului care nu poate fi lEsat
n ri(a acestora, n vederea prote(Erii intereselor sale'
).reGedinFa reprez.adresa la care persoana fizicE declarE cE are locuinFa secundarE, alta dec0t
cea de domiciliu'
##).sErEcia reprez.starea unei8unui pers8familii8rup8comunitEFi manifestatE prin lipsa resurselor
strict necesare cumpErErii bunurilor Gi serviciilor considerate a asiura nivelul minim de trai
ntr2o anumitE perioadE de timp,raportat la condiFiile socioeconomice ale societEFii.*raul de
sErEcie reprez. cuantificarea resurselor,standardele utilizate pt.stabilirea acestuia sunt
influenFate de nivelul eneral al costului vieFii Gi de specificul politicilor sociale adoptate'
ii).serviciile comunitare sunt serviciile sociale oranizate ntr2o unitate administrativ2teritorialE
oranizatE la nivel de comunE,oraG,municipiu Gi privesc serviciile acordate la domiciliu Gi n
centre de zi Gi serviciile rezidenFiale adresate e3clusiv cetEFenilor din unitatea administrativ2
teritorialE respectivE' sunt similare cu serviciile sociale acordate n comunitate'
(().situaFia de dificultate este situaFia n care se aflE o pers.care,la un moment dat,pe parcursul
ciclului de viaFE,din cauze socioeconomice,de sEnEtate Gi8sau care rezultE din mediul social de
viaFE dezavanta(at,Gi2a pierdut sau limitat propriile capacitEFi de interare socialE'n situaFia de
dificultate se pot afla familii, rupuri de pers.Gi comunitEFi,ca urmare a afectErii ma(oritEFii
membrilor lor'
))).societatea civilE este formatE din persoane asociate sub diferite forme,pe baza unor interese
comune,Gi care Gi dedicE timpul,cunoGtinFele Gi e3perienFa pentru a2Gi promova Gi apEra
drepturile Gi interesele'formele asociative pot fi,asociaFii Gi fundaFii,oranizaFii sindicale Gi
patronale,oranizaFii culturale Gi de cult Gi rupuri comunitare informale'
ll).standardul de cost este costul minim aferent c#eltuielilor anuale necesare furnizErii
serviciilor sociale,calculat pt.un beneficiar pe tipuri de servicii sociale, potrivit standardelor
minime de calitate Gi8sau altor criterii prevEzute de lee'
mm).standardul minim de calitate este un set de criterii aprobate prin acte normative obliatorii
la nivel naFional a cEror aplicare asiurE un nivel minim acceptabil de performanFE al procesului
de furnizare a serviciilor sociale'
3!
nn).structurile comunitare consultative reprez.asocierea formalE sau informalE a unor oameni de
afaceri locali,preoFi,cadre didactice,medici, consilieri locali,poliFiGti,alFi membri ai
comunitEFii,n vederea spri(inirii autoritEFilor administraFiei publice locale Gi furnizorilor de
servicii sociale n soluFionarea nevoilor de servicii sociale ale comunitEFii'
oo).testarea mi(loacelor de e3istenFE a potenFialilor beneficiari de servicii sociale
reprez.procedura de evaluare a veniturilor realizate Gi a bunurilor mobile Gi imobile deFinute de
pers.sau familie,necesare acoperirii nevoilor de consum ale acestora'
pp).venitul reprez.totalitatea sumelor pe care pers.sau membrii familiei le realizeazE8primesc ca
urmare a unei activitEFi salarizate,independente sau aricole,aGa cum sunt acestea definite de
"odul fiscal,din valorificarea, folosirea,cedarea unor bunuri aflate n proprietate Gi cele care
provin din drepturi de asiurEri sociale de stat,asiurEri de Goma(,asistenFE socialE,obliaFii
leale de ntreFinere,alte indemnizaFii,alocaFii Gi a(utoare cu caracter permanent ori creanFe
leale'
KK).victima traficului de persoane reprez.pers.fizicE,subiect pasiv al faptelor de
ameninFare,violenFE sau al altor forme de constr0nere,rEpire,fraudE, nGelEciune Gi abuz de
autoritate,indiferent dacE participE sau nu n procesul penal n calitate de parte vEtEmatE'
rr).violenFa n familie se referE la orice acFiune fizicE sau verbalE,sEv0rGitE cu intenFie de un
membru de familie mpotriva altui membru al aceleiaGi familii, care provoacE o suferinFE fizicE,
psi#icE, se3ualE sau un pre(udiciu material.
CAP$#0L%L $$.!istemul de bene(icii de asisten.+ social+
!"C?$%&"A '.2e(inirea /i clasi(icarea bene(iciilor de asisten.+ social+
ART.6.9eneficiile de asistenFE socialE reprez.o formE de suplimentare sau de substituire a
veniturilor individuale8familiale obFinute din muncE,n vederea asiurErii unui nivel de trai
minimal Gi o formE de spri(in n scopul promovErii incluziunii sociale Gi creGterii calitEFii vieFii
anumitor cateorii de pers.ale cEror drepturi sociale sunt prevEzute e3pres de lee.
ART.1.(1).9eneficiile de asistenFE socialE,n funcFie de condiFiile de eliibilitate, se clasificE
astfel&
a).beneficii de asistenFE socialE selective, bazate pe testarea mi(loacelor de trai ale persoanei
sinure sau familiei'
b).beneficii de asistenFE socialE universale, acordate fErE testarea mi(loacelor de trai ale
persoanei sinure sau familiei'
c).beneficii de asistenFE socialE cateoriale,acordate pt.anumite cateorii de beneficiari,cu sau
fErE testarea mi(loacelor de trai ale pers.sinure ori familiei.
(!).Testarea mi(loacelor de trai ale pers.sinure sau familiei,prevEzutE la alin.(1) lit.a), are n
vedere&
a).evaluarea veniturilor bEneGti reprezentate de toate veniturile realizate n FarE sau n afara
raniFei FErii,cele care provin din drepturi de asiurEri sociale de stat,asiurEri de Goma(,obliaFii
leale de ntreFinere,indemnizaFii,alocaFii, a(utoare cu caracter permanent, alte creanFe leale'
b).evaluarea bunurilor Gi a veniturilor ce pot fi obFinute prin valorificarea8 utilizarea bunurilor
mobile Gi imobile aflate n proprietate ori folosinFE.
(3).%n funcFie de scopul Gi natura lor, beneficiile de asistenFE socialE prevEzute la alin.(1) lit.a) Gi
lit.c) se acordE doar n baza evaluErii veniturilor bEneGti,n baza evaluErii cumulate a veniturilor
bEneGti,a bunurilor Gi a veniturilor ce pot fi obFinute prin valorificarea8utilizarea bunurilor
mobile Gi imobile aflate n proprietate ori folosinFE.
ART.;.(1).9eneficiile de asistenFE socialE,n funcFie de scopul lor,se clasificE astfel&
a).beneficii de asistenFE socialE pt.prevenirea Gi combaterea sErEciei Gi riscului de e3cluziune
socialE'
33
b).beneficii de asistenFE socialE pentru susFinerea copilului Gi familiei'
c).beneficii de asistenFE socialE pentru spri(inirea persoanelor cu nevoi speciale'
d).beneficii de asistenFE socialE pentru situaFii deosebite.
(!).9eneficiile de asistenFE socialE se acordE n bani sau n naturE Gi cuprind alocaFii,
indemnizaFii, a(utoare sociale Gi facilitEFi.
(3).@acilitEFile prevEzute la alin.(!) se acordE pt.anumite cateorii de beneficiari Gi pot fi&
a).facilitEFi reprezentate de asiurarea plEFii unor contribuFii de asiurEri sociale Gi8sau
asimilarea unor perioade de contribuFie'
b).facilitEFi de acces la mediul fizic, informaFional Gi comunicaFional.
($).@acilitEFile prevEzute la alin.(3) pot fi completate de facilitEFi fiscale, acordate n condiFiile
leii.
(/).9eneficiile de asistenFE socialE n naturE prevEzute la alin. (!) pot fi a(utoare materiale
const0nd n bunuri de folosinFE personalE sau ndelunatE Gi alimentare, acordate individual ori
n cadrul unor prorame destinate facilitErii accesului la educaFie, sEnEtate Gi ocupare.
(7).%n situaFia n care pers.cErora li se acordE beneficiile de asistenFE socialE prevEzute la alin.(1)
se ncadreazE8se rencadreazE n muncE, Gi reiau activitatea profesionalE sau ncep o activitate
pe cont propriu,acestea pot beneficia,dupE caz,n condiFiile prevEzute de leile speciale,de&
a).ma(orEri ale beneficiului de asistenFE socialE acordat, dacE se ncadreazE n condiFiile de
eliibilitate'
b).prelunirea perioadei de acordare a beneficiului de asistenFE socialE cu ma3imum 3 luni,
ncep0nd cu luna ncadrErii n muncE'
c).stimulente pentru suplinirea unor servicii sociale'
d).alte drepturi prevEzute de lee.
(6).Refuzul unui loc de muncE,al participErii la cursuri de formare8calificare8 recalificare sau la
alte mEsuri active prevEzute de lee poate conduce,n condiFiile prevEzute de leile speciale,la
diminuarea cuantumului beneficiului de asistenFE socialE sau la ncetarea acestuia Gi interdicFia
de acordare a unui nou beneficiu de asistenFE socialE pe o perioadE de timp determinatE.
(1).Ana(atorii care ncadreazE n muncE pers.cErora li se acordE beneficii de asistenFE socialE
pot beneficia,n condiFiile leii,de facilitEFi fiscale sau de altE naturE.
(;).9eneficiile de asistenFE socialE finanFate din buetul de stat Gi din buetele locale se acordE
sub rezerva ac#itErii de cEtre beneficiar a obliaFiilor de platE faFE de buetul local.
ART.10.%n funcFie de beneficiarul acestora,beneficiile de asistenFE socialE pot avea&
a).caracter individual,acordate pers.sinure,unuia sau mai multor membri din familie a cEror
nevoie identificatE constituie o situaFie particularE Gi necesitE intervenFie individualizatE'
b).caracter familial,acordate pt.creGterea calitEFii vieFii n familie Gi menFinerea unui mediu
familial propice realizErii funcFiilor de bazE ale acesteia.
!"C?$%&"A a 2-a.Categorii de bene(icii de asisten.+ social+
ART.11.9eneficiile de asistenFE socialE pt.prevenirea Gi combaterea sErEciei Gi riscului de
e3cluziune socialE se acordE pe perioade determinate de timp sau pentru situaFii punctuale Gi pot
cuprinde urmEtoarele cateorii principale&
a).a(utoare sociale susFinute din buetul de stat,acordate focalizat,pt.cateoriile de populaFie
aflate n risc de sErEcie'
b).a(utoare sociale comunitare susFinute din buetele locale,acordate focalizat, ca mEsuri
individuale de suport pt.depEGirea unor situaFii de dificultate temporarE'
c).a(utoare de urenFE susFinute din buetul de stat Gi8sau din buetele locale, acordate pt.situaFii
datorate calamitEFilor naturale, incendiilor, accidentelor etc.'
3$
d).burse sociale Gi a(utoare financiare pt.facilitarea accesului la educaFie, susFinute din buetul
de stat Gi8sau din buetele locale'
e).a(utoare n naturE,alimentare Gi materiale, cele acordate n cadrul proramelor de spri(in
educaFional pt.copiii Gi tinerii proveniFi din familii defavorizate, susFinute din buetul de stat
Gi8sau buetele locale,prorame pt.suplimente alimentare, rec#izite Gi alte materiale necesare n
procesul de educaFie'
f).a(utorul acordat din buetul de stat pt.refuiaFi Gi pers.ce au obFinut protecFie subsidiarE n
Rom0nia,n condiFiile prevEzute de lee'
).facilitEFi privind utilizarea mi(loacelor de transport n comun,accesul la comunicare Gi
informare Gi alte facilitEFi prevEzute de lee.
ART.1!.9eneficiile pt.susFinerea copilului Gi a familiei au n vedere naGterea, educaFia Gi
ntreFinerea copiilor Gi cuprind urmEtoarele cateorii principale&
a).alocaFii pt.copii'
b).alocaFii pt.copiii lipsiFi,temporar sau permanent,de ocrotirea pErinFilor'
c).indemnizaFii pentru creGterea copiilor'
d).facilitEFi, n condiFiile leii.
ART.13.(1).9eneficiile de asistenFE socialE pt.spri(inirea persoanelor cu nevoi speciale se
acordE pt.asiurarea nevoilor de bazE ale vieFii Gi n scopul promovErii Gi arantErii e3ercitErii
de acestea a drepturilor Gi libertEFilor fundamentale Gi participErii depline la viaFa societEFii.
(!).*rincipalele cateorii de beneficii de asistenFE socialE pt.spri(inirea pers.cu nevoi speciale
sunt&
a).alocaFii pt.persoanele cu dizabilitEFi' b).indemnizaFii de nri(ire'
c).facilitEFi, n condiFiile leii.
ART.1$.(1).-ivelurile,cuantumurile beneficiilor de asistenFE socialE se stabilesc n raport cu
indicatorul social de referinFE, prin aplicarea unui indice social de inserFie.
(!).4ndicatorul social de referinFE (4+R) reprezintE unitatea e3primatE n lei la nivelul cEreia se
raporteazE beneficiile de asistenFE socialE, suportate din buetul de stat,acordate n vederea
asiurErii protecFiei pers.n cadrul sistemului de asistenFE socialE, c0t Gi n vederea stimulErii
persoanelor beneficiare ale sistemului de asistenFE socialE, pentru a se ncadra n muncE.
(3).5aloarea indicatorului social de referinFE este cea prevEzutE de :eea nr. 678!00! privind
sistemul asiurErilor pt.Goma( Gi stimularea ocupErii forFei de muncE, cu modificErile Gi
completErile ulterioare.
($).4ndicele social de inserFie (4+4) este coeficientul de multiplicare aplicabil indicatorului social
de referinFE Gi se stabileGte n raport cu tipul de familie, precum Gi cu scopul beneficiului de
asistenFE socialE.
(/).-ivelul beneficiilor de asistenFE socialE cumulate de o persoanE sinurE sau de o familie nu
poate depEGi un coeficient raportat la valoarea indicatorului social de referinFE."oeficientul se
stabileGte anual prin #otEr0re a >uvernului,n funcFie de tipul familiei Gi al beneficiilor de
asistenFE socialE la care aceasta sau membrii acesteia, respectiv persoana sinurE au dreptul.
!"C?$%&"A a -a.Administrarea bene(iciilor de asisten.+ social+
ART.1/.(1).+tatul acordE beneficiile de asistenFE socialE prin autoritEFile administraFiei publice
centrale sau locale cf.cu prevederile leislaFiei n vioare n domeniu.
(!).9eneficiile de asistenFE socialE acordate de autoritEFile administraFiei publice centrale, direct
sau prin instituFiile aflate n subordinea acestora, se stabilesc n bani sau n naturE Gi reprezintE
mEsuri financiare destinate asiurErii unui standard minim de viaFE, susFinerii familiei Gi
copilului, promovErii Gi arantErii e3ercitErii de cEtre persoanele cu nevoi speciale a drepturilor
Gi libertEFilor fundamentale.
3/
(3).9eneficiile de asistenFE socialE acordate de autoritEFile administraFiei publice locale se
stabilesc n bani sau n naturE Gi sunt mEsuri complementare celor prevEzute la alin.(!),
susFinute din buetele locale.
ART.17.(1).Dreptul la beneficii de asistenFE socialE se acordE la cererea scrisE a
pers.ndreptEFite,a reprezentantului familiei sau a reprezentantului leal al pers.ndreptEFite.
(!)."ererea este formularul tipizat care conFine date privind componenFa familiei,veniturile
realizate de membrii acesteia,bunurile deFinute, date referitoare la situaFia educaFionalE Gi
profesionalE a acestora,informaFii referitoare la nevoile speciale,situaFiile particulare n care
aceGtia se aflE.
(3)."ererea este nsoFitE de documentele doveditoare privind componenFa familiei,veniturile
realizate de membrii acesteia sau de pers. sinurE Gi de orice alte documente privind situaFia
membrilor familiei, prevEzute de lee.
($).*t.solicitarea beneficiilor de asistenFE socialE finanFate din buetul de stat se utilizeazE un
formular unic de cerere. @ormularul unic de cerere se stabileGte prin #otEr0re a >uvernului, n
termen de 1!0 de zile de la data intrErii n vioare a prezentei lei.
(/).*t.beneficiile de asistenFE socialE acordate din buetele locale,autoritEFile administraFiei
publice locale utilizeazE formulare de cerere aprobate prin #otEr0ri ale consiliilor locale.
ART.16.(1)."ererea, nsoFitE de documentele (ustificative se depune,se nreistreazE la
autoritatea administraFiei publice locale n a cErei razE teritorialE domiciliazE,Gi are reGedinFa
sau locuieGte8trEieGte familia ori pers.sinurE care solicitE unul sau mai multe beneficii de
asistenFE socialE.
(!).*t.beneficiile de asistenFE socialE plEtite din buetul de stat,cererea,certificatE de primar,se
transmite p0nE pe data de / a lunii urmEtoare, pt.luna anterioarE,la structura sau la serviciul
deconcentrat din subordinea plEtitorului dreptului,pe bazE de borderou,al cErui model se
stabileGte prin #otEr0re a >uvernului, n termen de 1!0 de zile de la data intrErii n vioare a
prezentei lei.
(3).5erificarea ndeplinirii condiFiilor de eliibilitate se realiz.de autoritEFile administraFiei
publice centrale sau locale,n funcFie de tipul Gi natura beneficiului de asistenFE socialE,pe baza
documentelor doveditoare ce nsoFesc cererea,a informaFiilor furnizate de celelalte baze de date
deFinute de autoritEFi ale administraFiei publice centrale Gi locale, precum Gi a altor proceduri
stabilite de lee.
($).%n termen de 3 ani de la data intrErii n vioare a prezentei lei,sistemul informatic interat
asiura verificarea datelor nscrise n cerere Gi a altor informaFii referitoare la solicitant Gi
situaFia socioeconomicE a acestuia.
(/).%ncep0nd cu data la care se mplinesc 7 luni de la nceperea funcFionErii sistemului
informatic interat,cererea se depune fErE a fi necesare documente doveditoare.Acestea se
prezinta doar la solicitarea e3presE a autoritEFilor prevEzute la alin.(1) pt.stabilirea anumitor
beneficii de asistenFE socialE prevEzute de lee.
ART.11.(1).+oluFionarea cererii privind acordarea dreptului se face prin actul administrativ
emis de autoritatea administraFiei publice centrale sau locale.
(!).5erificarea ndeplinirii de cEtre solicitant a condiFiilor de acordare a dreptului se realiz.pe
baza actelor doveditoare Gi a informaFiilor Gi procedurilor prevEzute la art.16 alin.(3).
(3).%n situaFia n care sunt ndeplinite condiFiile leale,dreptul la beneficiile de asistenFE socialE
se acordE ncep0nd cu luna urmEtoare depunerii cererii.
($).%ncetarea dreptului se face ncep0nd cu luna urmEtoare celei n care nu mai sunt ndeplinite
condiFiile de eliibilitate.
37
(/).*rocedura de nreistrare Gi soluFionare a cererii de acordare a beneficiilor de asistenFE
socialE se relementeazE prin lei speciale.
ART.1;.AutoritEFile administraFiei publice centrale Gi locale Gi instituFiile publice
furnizeazE,fErE platE,autoritEFilor administraFiei publice centrale sau locale ce asiurE beneficiile
de asistenFE socialE,date Gi informaFii din bazele de date deFinute,estionate sau administrate,
necesare pt.realizarea verificErilor prevEzute la art.16 alin.(3) Gi art.11 alin.(!).
ART.!0.(1).*lata beneficiilor sociale se efectueaza,n funcFie de specificul acestora Gi opFiunea
titularului,prin mandat poGtal,n cont bancar, n tic#ete sociale sau altE formE de platE,cf.leii.
,odalitatea de acordare a tic#etelor sociale se stabileGte prin leile speciale.
(!).*lata beneficiilor de asistenFE socialE se efectueazE n luna curentE pentru luna anterioarE,
iar prima platE a acestora se efectueazE n 30 de zile de la stabilirea dreptului.
(3).%n cazul ac#itErii drepturilor de beneficii de asistenFE socialE prin mandat poGtal sau n cont
bancar,ordonatorii principali de credite, ordonatorii secundari8terFiari de credite sau
pers.deleate sE ndeplineascE aceastE atribuFie nc#eie la nivel naFional,local,convenFii cu
furnizorul de servicii poGtale,cu respectarea prevederilor leale privind atribuirea contractelor
de ac#iziFie publicE,a contractelor de concesiune de lucrEri publice Gi a contractelor de
concesiune de servicii.
ART.!1.(1).*t.ac#itarea drepturilor se stabileGte un comision de transmitere.
(!).%n cazul ac#itErii drepturilor n cont bancar,comisionul prevEzut la alin.(1) nu poate fi mai
mare de 0,1= din drepturile ac#itate Gi va fi stabilit prin neociere, ntre autoritEFile
administraFiei publice centrale sau, dupE caz, locale Gi unitEFile bancare.
(3).%n cazul ac#itErii drepturilor prin mandat poGtal,comisionul prevEzut la alin.(1) se calculeazE
prin aplicarea unui coeficient neociabil ce nu poate depEGi nivelul stabilit prin leea buetarE
anualE.
($)."ondiFiile de platE Gi flu3ul financiar al plEFilor se stabilesc prin "onvenFia nc#eiatE ntre
pErFi.
!"C?$%&"A a 4-a.&o.iuni speci(ice sistemului de bene(icii de asisten.+ social+
ART.!!.(1).*rin familie se nFelee soFul Gi soFia sau soFul,soFia Gi copiii lor necEsEtoriFi,ce au
domiciliul ori reGedinFa comunE nscrisE n actele de identitate Gi care ospodEresc mpreunE.
(!).+e considerE familie Gi fraFii fErE copii,ce ospodEresc mpreunE Gi au domiciliul sau
reGedinFa comunE,separat de domiciliul ori reGedinFa pErinFilor.
(3).+e asimileazE termenului familie,bErbatul Gi femeia necEsEtoriFi,cu copiii lor Gi ai fiecEruia
dintre ei,care locuiesc Gi ospodEresc mpreunE,dacE aceasta se consemneazE n anc#eta socialE.
($).@amilia e3tinsE desemneazE copilul, pErinFii Gi rudele acestuia p0nE la radul 45 inclusiv.
(/).Termenul familie monoparentalE desemneazE familia formatE din persoana sinurE Gi
copilul8copiii aflaFi n ntreFinere Gi ce locuiesc mpreunE cu aceasta.
(7) *rin pers.sinurE,se nFelee pers.ce se aflE n una dintre urmEtoarele situaFii&
a).este necEsEtoritE' b).este vEduvE' c).este divorFatE'
d).al cErei soF8soFie este declarat8declaratE dispErut8dispErutE prin #otEr0re (udecEtoreascE'
e).al cErei soF8soFie este arestat8arestatE preventiv pe o perioadE mai mare de 30 zile sau e3ecutE
o pedeapsE privativE de libertate Gi nu participE la ntreFinerea copiilor'
f).nu a mplinit v0rsta de 11 ani Gi se aflE n una dintre situaFiile prevEzute la lit. a) 2 e)'
).a fost numitE tutore,i s2au ncredinFat ori dat n plasament unul sau mai mulFi copii,se aflE n
una dintre situaFiile prevEzute la lit.a)2 e).
(6).*rin termenul copil se nFelee pers.ce nu a mplinit v0rsta de 11 ani Gi nu a dob0ndit
capacitatea deplinE de e3erciFiu, n condiFiile leii.
36
ART.!3.(1).Reprezentantul familiei este membrul familiei ce are capacitate deplinE de e3erciFiu
a drepturilor civile Gi care solicitE,n numele familiei,acordarea drepturilor la beneficii de
asistenFE socialE.Reprezentantul familiei se stabileGte de soFi sau n caz de nenFeleere ntre
aceGtia,de autoritatea tutelarE.
(!).%n cazul familiei monoparentale, reprezentantul familiei este persoana sinurE.
(3).%n cazul pers.sinure care are copii n ntreFinere Gi nu a mplinit v0rsta de 11 ani,
reprezentantul familiei este pers.sinurE, dacE are capacitate deplinE de e3erciFiu sau, dupE caz,
reprezentantul leal8ocrotitorul leal al acesteia.
($).Reprezentantul leal este pers.desemnatE, n condiFiile leii, sE reprezinte interesul
pers.lipsite de capacitate deplinE de e3erciFiu a drepturilor civile sau al pers.lipsite de
discernEm0nt.
(/).Reprezentantul leal al copilului este pErintele sau pers.desemnatE potrivit leii sE e3ercite
drepturile Gi sE ndeplineascE obliaFiile pErinteGti faFE de copil.
ART.!$.(1).*rin locuinFa de domiciliu sau reGedinFE se nFelee construcFia aflatE n proprietate
personalE ori nc#iriatE sau asupra cEreia e3ercitE un drept de folosinFE n condiFiile leii,cu
dependinFele,dotErile Gi utilitEFile necesare,formatE din una sau mai multe camere,care acoperE
condiFiile minimale de odi#nE,preparare a #ranei,educaFie Gi iienE ale pers.sinure sau
familiei,cf.ane3ei nr.1 la :eea locuinFei nr. 11$81;;7, republicatE,cu modificErile Gi
completErile ulterioare.
(!).+e asimileazE locuinFei de domiciliu sau reGedinFei Gi locuinFa de necesitate Gi locuinFa
socialE,astfel cum sunt acestea definite potrivit prevederilor :eii nr. 11$81;;7 republicatE, cu
modificErile Gi completErile ulterioare.
(3).*rin locuinFE cu condiFii improprii se nFelee locuinFa improvizatE sau construcFia cu
destinaFie de locuinFE ce nu ndeplineGte cerinFele minimale prevEzute la lit.A din ane3a nr.1 la
:eea nr.11$81;;7, republicatE, cu modificErile Gi completErile ulterioare.
($).*rin pers.fErE locuinFE se nFelee pers.ce nu are stabilit un domiciliu sau o reGedinFE,potrivit
dispoziFiilor <.A.>.nr. ;68!00/ privind evidenFa,domiciliul,reGedinFa Gi actele de identitate ale
cetEFenilor rom0ni,republicatE,nu deFine o locuinFE principalE sau o locuinFE secundarE.
ART.!/.(1).:ivretul de familie,astfel cum acesta este stabilit prin ..>.nr.$;/81;;6 privind
conFinutul,eliberarea Gi actualizarea livretului de familie,reprezintE documentul doveditor
privind componenFa familiei n vederea acordErii beneficiilor sociale.
(!).:ivretul de familie se elibereazE Gi se actualizeazE n condiFiile prevEzute de .otEr0rea
>uvernului nr. $;/81;;6.
ART.!7.(1).Titularul beneficiilor de asistenFE socialE este persoana ndreptEFitE sau, dupE caz,
reprezentantul familiei.
(!).*entru beneficiile de asistenFE socialE care au caracter familial, beneficiarul este familia.
(3).*entru beneficiile de asistenFE socialE care au caracter individual, beneficiarul este persoana
ndreptEFitE.
CAP$#0L%L $$$.!istemul de servicii sociale
!"C?$%&"A '.2e(inirea /i clasi(icarea serviciilor sociale
ART.!6.(1).+erviciile sociale reprez.activitatea sau ansamblul de activitEFi realizate pt.a
rEspunde nevoilor sociale Gi celor speciale, individuale,familiale sau de rup,n vederea
depEGirii situaFiilor de dificultate,prevenirii Gi combaterii riscului de e3cluziune socialE,
promovErii incluziunii sociale Gi creGterii calitEFii vieFii.
(!).+erviciile sociale sunt servicii de interes eneral Gi se oranizeazE n forme8structuri
diverse,n funcFie de specificul activitEFii8activitEFilor derulate Gi de nevoile particulare ale
fiecErei cateorii de beneficiari.
31
ART.!1.(1).+erviciile sociale au caracter proactiv,presupun o abordare interatE a nevoilor
pers.,n relaFie cu situaFia socioeconomicE, starea de sEnEtate, nivelul de educaFie Gi mediul
social de viaFE al acesteia.
(!).*ornind de la nevoile fiecErei persoane, serviciile sociale pot avea o adresabilitate mai larE,
la nivel de rup sau comunitate.
(3).*t.realizarea unor acFiuni sociale coerente, unitare Gi eficiente n beneficiul persoanei,
serviciile sociale se pot oraniza Gi acorda n sistem interat cu serviciile de ocupare, de
sEnEtate, de educaFie Gi cu alte servicii sociale de interes eneral, dupE caz.
ART.!;."lasificarea serviciilor sociale are la bazE urmEtoarele criterii&
a).scopul serviciului' b).cateoriile de beneficiari cErora li se adreseazE'
c).reimul de asistare,reimul rezidenFial sau nerezidenFial'
d).locul de acordare'
e).reimul (uridic al furnizorului de servicii sociale'
f).reimul de acordare.
ART.30.(1).DupE scopul lor,serviciile sociale sunt clasificate n&servicii de asistenFE Gi suport
pt.asiurarea nevoilor de bazE ale pers., servicii de nri(ire personalE, de recuperare8reabilitare,
de inserFie8reinserFie socialE etc.
(!).DupE cateoriile de beneficiari,serviciile sociale pot fi clasificate n servicii sociale destinate
copilului Gi8sau familiei,pers.cu dizabilitEFi, pers.v0rstnice,victimelor violenFei n
familie,pers.fErE adEpost,pers.cu diferite adicFii,consum de alcool,drouri,alte substanFe to3ice,
internet,(ocuri de noroc,victimelor traficului de pers.,pers.private de libertate,pers.sancFionate
cu mEsurE educativE sau pedeapsE neprivativE de libertate aflate n suprave#erea serviciilor de
probaFiune,pers.cu afecFiuni psi#ice,pers.din comunitEFi izolate,Gomerilor de lunE duratE, Gi
servicii sociale de suport pentru aparFinEtorii beneficiarilor.
(3).DupE reimul de asistare, serviciile sociale se clasificE n&
a).servicii cu cazare, pe perioadE determinatE sau nedeterminatE& centre rezidenFiale, locuinFe
prote(ate, adEposturi de noapte'
b).servicii fErE cazare&centre de zi,centre Gi8sau unitEFi de nri(ire la domiciliu,cantine
sociale,servicii mobile de acordare a #ranei, ambulanFa socialE.
($).DupE locul de acordare, serviciile sociale se asiurE&
a).la domiciliul beneficiarului' b).n centre de zi' c).n centre rezidenFiale'
d).la domiciliul pers.care acordE serviciul' e).n comunitate.
(/).DupE reimul (uridic al furnizorului, serviciile sociale pot fi oranizate ca structuri publice
sau private.
(7).DupE reimul de acordare serviciile se acordE n reim normal Gi reim special&
a).servicii acordate n reim de accesare, contractare Gi documentare uzuale'
b).servicii acordate n reim special cu eliibilitate,accesibilitate e3tinsE,ce vizeazE mEsurile
preventive ce se oferE n reim de birocraFie redusE,un set de servicii sociale,ce sunt accesate de
beneficiari n condiFiile pEstrErii anonimatului,de pers.dependente de drouri,
alcool,prostituate,victimele violenFei n familie.+erviciile acordate n reim special sunt
furnizate fErE a nc#eia contract cu beneficiarii'
c).cateoria serviciilor acordate n reim special este relementatE prin lee specialE.
ART.31.(1).+erviciile de nri(ire personalE se adreseazE persoanelor dependente care, ca
urmare a pierderii autonomiei funcFionale din cauze fizice, psi#ice sau mintale, necesitE a(utor
semnificativ pentru a realiza activitEFile uzuale ale vieFii de zi cu zi.
(!).+ituaFia de dependenFE este o consecinFE a bolii, traumei Gi dizabilitEFii Gi poate fi e3acerbatE
de absenFa relaFiilor sociale Gi a resurselor economice adecvate.
3;
ART.3!.(1).A(utorul acordat pentru ndeplinirea activitEFilor uzuale ale vieFii zilnice priveGte
douE cateorii de activitEFi&
a).activitEFi de bazE ale vieFii zilnice&asiurarea iienei corporale,mbrEcare Gi
dezbrEcare,#rEnire Gi #idratare,asiurarea iienei eliminErilor, transfer Gi mobilizare, deplasare
n interior, comunicare'
b).activitEFi instrumentale ale vieFii zilnice&prepararea #ranei,efectuarea de
cumpErEturi,activitEFi de mena( Gi spElEtorie,facilitarea deplasErii n e3terior Gi nsoFire, activitEFi
de administrare Gi estionare a bunurilor, acompaniere Gi socializare.
(!).%nri(irea pers.ce necesitE pe o perioadE mai lunE de 70 zile a(utor pt.ndeplinirea
activitEFilor de bazE Gi instrumentale ale vieFii zilnice este definitE ca nri(ire de lunE duratE.
(3).%nri(irea de lunE duratE se asiurE la domiciliu,n centre rezidenFiale,n centre de zi,la
domiciliul pers.care acordE serviciul Gi n comunitate.
ART.33.(1).+erviciile de nri(ire personalE se pot oraniza Gi acorda interat cu alte servicii,
cum ar fi&
a).servicii de nri(ire medicalE'
b).servicii de reabilitare Gi adaptare a ambientului& mici amena(Eri, reparaFii Gi altele asemenea'
c).alte servicii de recuperare8reabilitare&)inetoterapie,fizioterapie,imnasticE medicalE,terapie
ocupaFionalE,psi#oterapie,psi#opedaoie, loopedie podoloie Gi altele asemenea.
(!).+erviciile de nri(ire personalE pot fi acompaniate de servicii de consiliere socialE, (uridicE
Gi de informare.
ART.3$."ateoriile Gi tipurile de servicii sociale,activitEFile Gi funcFiile aferente fiecErui tip de
serviciu,reulamentele2cadru de oranizare Gi funcFionare se stabilesc prin -omenclatorul
serviciilor sociale,aprobat prin ..>.,la propunerea ,inisterului ,uncii, @amiliei Gi *rotecFiei
+ociale.
!"C?$%&"A a 2-a.@ene(iciarii /i (urni3orii de servicii sociale
ART.3/.(1).9eneficiazE de servicii sociale persoanele Gi familiile aflate n situaFii de
dificultate,cu respectarea condiFiilor prevEzute la art. $.
(!).>rupurile Gi comunitEFile aflate n situaFii de dificultate beneficiazE de servicii sociale,n
cadrul proramelor de acFiune comunitarE destinate prevenirii Gi combaterii riscului de
marinalizare Gi e3cluziune socialE, aprobate prin #otEr0ri ale consiliilor (udeFene8locale.
ART.37.(1).<rice pers.dependentE are dreptul la servicii de nri(ire personalE, acordate n
funcFie de nevoile individuale de a(utor, situaFia familialE, socioeconomicE Gi mediul personal
de viaFE.
(!).9eneficiarii serviciilor de nri(ire personalE sunt pers.v0rstnice,pers.cu dizabilitEFi Gi
bolnavii cronici.
ART.36.(1).@urnizorii de servicii sociale sunt persoane fizice sau (uridice, de drept public ori
privat.
(!).@urnizori publici de servicii sociale pot fi&
a).structurile specializate din cadrul8subordinea autoritEFilor administraFiei publice locale Gi
autoritEFile e3ecutive din unitEFile administrativ2teritoriale oranizate la nivel de comunE, oraG,
municipiu Gi sectoare ale municipiului 9ucureGti'
b).autoritEFile administraFiei publice centrale ori alte instituFii aflate n subordinea sau
coordonarea acestora care au stabilite prin lee atribuFii privind acordarea de servicii sociale
pentru anumite cateorii de beneficiari'
c).unitEFile sanitare, unitEFile de nvEFEm0nt Gi alte instituFii publice care dezvoltE, la nivel
comunitar, servicii sociale interate.
(3).@urnizori privaFi de servicii sociale pot fi&
$0
a).oranizaFiile neuvernamentale,asociaFiile Gi fundaFiile'
b).cultele recunoscute de lee'
c).pers.fizice autorizate n condiFiile leii'
d).filialele Gi sucursalele asociaFiilor Gi fundaFiilor internaFionale recunoscute n conformitate cu
leislaFia n vioare'
e).operatorii economici, n condiFii speciale, prevEzute de lee.
ART.31.(1).*t.a acorda servicii sociale pe teritoriul Rom0niei,furnizorii de servicii
sociale,indiferent de forma lor (uridicE,tb.acreditaFi n condiFiile leii.
(!).+erviciile sociale pot funcFiona pe teritoriul Rom0niei numai dacE sunt acreditate n
condiFiile leii.
(3).Acreditarea furnizorilor, precum Gi a serviciilor sociale acordate de aceGtia se relementeazE
prin lee specialE.
!"C?$%&"A a -a.0rgani3area /i administrarea serviciilor sociale
ART.3;.Responsabilitatea dezvoltErii, administrErii Gi acordErii serviciilor sociale este parta(atE
astfel&
a).elaborarea politicilor publice, proramelor Gi strateiilor naFionale n domeniu,
relementarea, coordonarea Gi controlul aplicErii lor, precum Gi evaluarea Gi monitorizarea
calitEFii serviciilor sociale 2 n responsabilitatea autoritEFilor administraFiei publice centrale'
b).oranizarea, administrarea Gi acordarea serviciilor sociale 2 n responsabilitatea autoritEFilor
administraFiei publice locale, atribuFii ce pot fi e3ternalizate cEtre sectorul neuvernamental,
instituFiile de cult, alte persoane fizice Gi (uridice de drept public sau privat, n condiFiile leii'
c).finanFarea serviciilor sociale,n condiFiile leii2din buetul local,din contribuFia beneficiarului
Gi8sau a familiei acestuia,buetul de stat, precum Gi din alte surse.
ART.$0.(1).+erviciile sociale se oranizeazE Gi se acordE la nivelul comunitEFii.
(!).+erviciile sociale au la bazE identificarea Gi evaluarea nevoilor sociale individuale,familiale
sau de rup Gi elaborarea planurilor de intervenFie pt.prevenirea, combaterea Gi soluFionarea
situaFiilor de dificultate.
(3).@urnizorii de servicii sociale asiurE activitEFile prevEzute la alin.(!) prin asistenFii sociali
ana(aFi n structurile proprii sau, n lipsa acestora, pot ac#iziFiona serviciile acordate de
asistenFii sociali nreistraFi cu cabinete individuale sau societEFi civile profesionale de asistenFE
socialE.
($).%n situaFia n care, din cauze obiective, nu se pot ana(a asistenFi sociali sau ac#iziFiona
serviciile acestora, furnizorii de servicii sociale pot ana(a lucrEtori sociali pentru realizarea
activitEFilor de identificare Gi, dupE caz, de evaluare a nevoilor persoanelor care solicitE
acordarea de beneficii de asistenFE socialE Gi servicii sociale.
ART.$1.(1).+erviciile sociale acordate Gi administrate de cEtre autoritEFile administraFiei publice
locale se nfiinFeazE prin #otEr0re a consiliului local Gi pot fi oranizate ca structuri cu sau fErE
personalitate (uridicE.
(!).+tructurile publice cu personalitate (uridicE sunt oranizate ca instituFii de asistenFE socialE
conduse de un director, spri(init de un consiliu consultativ compus din reprezentanFi ai
beneficiarilor Gi ai partenerilor sociali din unitatea administrativ2teritorialE respectivE.
(3).+tructurile publice fErE personalitate (uridicE se oranizeazE ca unitEFi de asistenFE socialE n
cadrul aparatului de specialitate al primarului,n cadrul serviciului public de asistenFE socialE
din subordinea consiliilor (udeFene,locale ale municipiilor Gi oraGelor,locale ale sectoarelor
mun.9ucureGti Gi "onsiliului >eneral al ,unicipiului 9ucureGti.
$1
($).%n scopul realizErii unui manaement eficient, n cazul unitEFilor de asistenFE
socialE,responsabilitatea privind coordonarea Gi administrarea resurselor umane Gi materiale
aferente serviciului respectiv poate fi deleatE Gefului unitEFii.
(/).4nstituFiile Gi unitEFile de asistenFE socialE funcFioneazE sub denumiri diverse&centre de zi sau
rezidenFiale,locuinFe prote(ate Gi unitEFi prote(ate, comple3uri multifuncFionale sau comple3uri
de servicii, cantine sociale, servicii mobile de distribuFie a #ranei etc.
ART.$!.(1).+erviciile sociale nfiinFate de furnizorii publici Gi privaFi se oranizeazE la nivel
teritorial astfel&
a).servicii sociale de interes local, adresate beneficiarilor care trEiesc Gi locuiesc pe raza
teritorialE a comunei,oraGului, municipiului, respectiv a sectoarelor municipiului 9ucureGti'
b).servicii sociale de interes (udeFean, adresate beneficiarilor care trEiesc Gi locuiesc pe raza
teritorialE a (udeFului.
(!).+erviciile sociale pot deservi beneficiari din mai multe (udeFe, caz n care nfiinFarea,
oranizarea Gi finanFarea acestora au la bazE un contract de parteneriat care se aprobE prin
#otEr0ri ale consiliilor (udeFene sau locale partenere.
(3).*revederile alin. (!) se aplicE n mod corespunzEtor Gi n cazul serviciilor sociale de interes
local care se adreseazE beneficiarilor din mai multe comune, oraGe Gi municipii din cadrul
aceluiaGi (udeF ori sectoare ale municipiului 9ucureGti, iar contractele de parteneriat se aprobE
prin #otEr0rile consiliilor locale partenere.
($).%n scopul dezvoltErii serviciilor sociale, autoritEFile administraFiei publice locale pot nc#eia
contracte de parteneriat public2privat, n condiFiile :eii parteneriatului public2privat nr.
1618!010, cu modificErile Gi completErile ulterioare.
(/).AutoritEFile administraFiei publice locale vor asiura informarea beneficiarilor cu privire la
serviciile oferite de furnizorii privaFi de servicii sociale.
ART.$3.(1).+erviciile sociale nfiinFate de furnizorii de servicii sociale, publici sau privaFi, se
oranizeazE la nivel teritorial n condiFiile prevEzute la art.$! alin.(1), cu respectarea
prevederilor -omenclatorului serviciilor sociale,a standardelor de calitate,reulilor enerale de
normare minimE de personal care stau la baza stabilirii standardelor de cost, relementate de
leislaFia specialE.
(!).:a nivel naFional se oranizeazE un sistem de evidenFE a serviciilor sociale care cuprinde
datele Gi informaFiile referitoare la serviciile sociale.
(3).,odalitatea de oranizare, administrare Gi funcFionare a sistemului de evidenFE prevEzut la
alin. (!) se aprobE prin ordin al ministrului muncii, familiei Gi protecFiei sociale.
!"C?$%&"A a 4-a.Procesul de acordare a serviciilor sociale
ART.$$.(1).+erviciile sociale se acordE la solicitarea persoanei, dupE caz, a reprezentantului
sEu leal, precum Gi din oficiu.
(!).+olicitarea pentru acordarea de servicii sociale se adreseazE serviciului public de asistenFE
socialE oranizat n subordinea autoritEFilor administraFiei publice locale.
(3).+olicitarea pentru acordarea de servicii sociale poate fi adresatE Gi direct unui furnizor privat
de servicii sociale, situaFie n care, dacE se nc#eie un contract de prestEri servicii cu persoana
solicitantE, furnizorul are obliaFia de a informa, n scris, autoritatea administrativ2teritorialE pe
a cErei razE teritorialE Gi are domiciliul sau reGedinFa beneficiarul serviciului respectiv.
ART.$/.(1).Acordarea serviciilor sociale se realizeazE n baza unui contract, nc#eiat ntre
furnizorul de servicii sociale Gi beneficiar, n care se stipuleazE serviciile acordate, drepturile Gi
obliaFiile pErFilor, precum Gi condiFiile de finanFare.
(!).,odelul contractului prevEzut la alin. (1) se aprobE prin ordin al ministrului muncii, familiei
Gi protecFiei sociale.
$!
ART.$7.*rocesul de acordare a serviciilor sociale are urmEtoarele etape obliatorii&
a).evaluarea iniFialE' b).elaborarea planului de intervenFie'
c).evaluarea comple3E'
d).elaborarea planului individualizat de asistenFE Gi nri(ire'
e).implementarea mEsurilor prevEzute n planul de intervenFie Gi individualizat'
f).monitorizarea Gi evaluarea acordErii serviciilor.
ART.$6.(1).?valuarea iniFialE Gi planul de intervenFie sunt realizate de asistentul social sau de
personalul cu competenFe n domeniul asistenFei sociale din cadrul serviciului public de
asistenFE socialE din subordinea autoritEFilor administraFiei publice locale.
(!).?valuarea iniFialE are drept scop identificarea nevoilor individuale Gi familiale, n baza
cErora este elaborat planul de intervenFie.
(3).*lanul de intervenFie realizat n condiFiile alin. (!) se adreseazE persoanei Gi, dupE caz,
familiei acesteia Gi cuprinde mEsurile de asistenFE socialE, respectiv serviciile recomandate
pentru soluFionarea situaFiilor de nevoie sau risc social identificate, precum Gi beneficiile de
asistenFE socialE la care persoana are dreptul.
($).%n cadrul procesului de evaluare iniFialE,pers.primeGte ratuit informaFiile referitoare la
riscurile sociale Gi drepturile de protecFie socialE de care poate beneficia Gi consilierea necesarE
n vederea depEGirii situaFiilor de dificultate.
(/).?valuarea iniFialE poate avea n vedere inclusiv realizarea dianozei sociale la nivelul
rupului Gi comunitEFii Gi elaborarea planului de servicii comunitare.
ART.$1.(1).%n condiFiile n care evaluarea iniFialE evidenFiazE e3istenFa unor nevoi speciale
pentru a cEror rezolvare se impune participarea unei ec#ipe interdisciplinare Gi8sau implicarea
altor instituFii, se recomandE efectuarea evaluErii comple3e.
(!).*ersonalul de specialitate din cadrul ec#ipelor interdisciplinare prevEzute la alin. (1), n
activitatea de evaluare desfEGuratE, utilizeazE, de reulE, instrumente Gi te#nici standardizate,
specifice domeniului propriu de activitate.
(3).?valuarea comple3E se efectueazE n cadrul structurilor de specialitate oranizate conform
prevederilor leilor speciale.
ART.$;.(1).?valuarea comple3E a pers.cu dizabilitEFi Gi a persoanelor care Gi2au pierdut total
sau cel puFin (umEtate din capacitatea de muncE Gi a persoanelor v0rstnice prevEzutE la art. $1
are drept scop identificarea detaliatE a nevoilor persoanei Gi elaborarea unui proram de suport
strict individualizat care conFine ansamblul de mEsuri Gi servicii sociale, de educaFie, medicale,
de recuperare Gi adaptare8readaptare necesare a fi acordate persoanei pentru facilitarea
interErii8reinterErii sociale a acesteia.
(!).*rocesul de evaluare comple3E urmEreGte, n principal, urmEtoarele aspecte&
a).evaluarea capacitEFilor fizice, mentale Gi senzoriale pentru ncadrarea n rade de dizabilitate,
invaliditate sau dependenFE, precum Gi stabilirea nivelului de afectare a autonomiei funcFionale
cu privire la abilitEFile de realizare a activitEFilor uzuale ale vieFii
zilnice,a abilitEFilor de nvEFare Gi de adaptare la o viaFE independentE Gi a capacitEFii de
ndeplinire a cerinFelor unei profesii8ocupaFii'
b).evaluarea familiei privind capacitatea acesteia de a asiura condiFiile necesare creGterii,
nri(irii Gi educErii copilului, precum Gi de a realiza obliaFiile de ntreFinere ce i revin,
conform leii' c).evaluarea mediului fizic Gi social n care trEieGte persoana Gi8sau familia'
d).evaluarea radului de inserFie sau interare socialE'
e).evaluarea potenFialului persoanei de a se implica n acFiunile, proramele Gi serviciile de
spri(inire pentru depEGirea situaFiilor de dificultate'
$3
f).evaluarea percepFiei pers.asupra propriilor nevoi, a vulnerabilitEFii Gi consecinFelor asupra
siuranFei Gi securitEFii personale.
ART./0.(1) *e baza rezultatelor evaluErii comple3e se stabilesc mEsurile de protecFie specialE,
serviciile de nri(ire personalE Gi drepturile la beneficii de asistenFE socialE sau alte prestaFii de
asiurEri sociale, dupE caz.
(!).%n urma evaluErii comple3e se elaboreazE un plan individualizat de nri(ire Gi asistenFE care,
pt.a fi eficient Gi implementabil,tb.sE FinE cont de aspecte privind&
a).motivaFia persoanei sau a reprezentantului leal al acesteia de a solicita autoritEFilor statului
asistenFE Gi nri(ire'
b).motivaFia persoanei de a participa activ la proramele, mEsurile de intervenFie Gi serviciile
sociale recomandate'
c).consecinFele neative asupra persoanei n cazul neacordErii serviciilor sociale necesare'
d).percepFia proprie privind capacitatea funcFionalE, performanFele Gi resursele'
e).capacitatea reFelei informale constituite din persoanele prevEzute la art. /! alin. (!) lit. b) de a
acorda servicii sociale'
f).nevoile de suport ale personalului de asistenFE Gi nri(ire formalE Gi informalE'
).e3istenFa serviciilor sociale n comunitate, modul n care acestea pot rEspunde nevoilor
persoanei, precum Gi posibilitatea de acces a beneficiarului la serviciul respectiv.
(3).*e baza rezultatelor evaluErii comple3e, beneficiarului i se prezintE lista furnizorilor
acreditaFi de servicii e3istenFi, care pot acoperi total sau parFial nevoile identificate. 9eneficiarul
are dreptul sE aleaE n mod liber dintre furnizorii de servicii acreditaFi.
ART./1.(1).@urnizarea serviciilor sociale se realizeazE n baza planului individualizat de
asistenFE Gi nri(ire, elaborat de furnizorul de servicii sociale cu acordul Gi participarea
beneficiarului.
(!).%n vederea monitorizErii eficienFei serviciilor sociale furnizate, precum Gi pentru stabilirea
continuErii intervenFiei sau scoaterii din evidenFE a cazului, situaFia beneficiarului se
reevalueazE periodic, n condiFiile prevEzute de leislaFia specialE.
ART./!.(1).%n cazul serviciilor de nri(ire personalE la domiciliu,acordarea acestora se
planificE Gi se prorameazE n vizite zilnice, sEptEm0nale sau lunare, repartizate la intervale
reulate.
(!).%nri(irea personalE la domiciliu poate fi formalE Gi informalE&
a) nri(irea formalE se asiurE de persoana calificatE, certificatE profesional, n condiFiile leii'
b) nri(irea informalE se asiurE de membrii de familie, prieteni, vecini sau o altE persoanE
necalificatE care Gi asumE responsabilitatea nri(irii persoanei.
(3).*ers.dependentE care necesitE asistenFE Gi8sau suprave#ere permanentE poate beneficia de
nri(ire zilnicE acordatE la domiciliu, de nri(itorul formal, pentru ma3imum 1 ore8zi,
consecutive sau repartizate la intervale reulate pe parcursul zilei.
($).*rin e3cepFie de la prevederile alin. (3), nri(irea personalE acordatE la domiciliu poate fi
asiuratE, pe o perioadE mai mare de 1 ore8zi, de nri(itori informali calificaFi sau de nri(itori
formali, numai n condiFiile prevEzute e3pres de lee.
(/).*ers.aflate n situaFia prevEzutE la alin.(3), care solicitE asistare n centre rezidenFiale, au
prioritate n cazul n care nu au familie sau familia acestora nu le poate asiura nri(irea
necesarE.
(7).+erviciile de nri(ire care presupun a(utor pentru ndeplinirea activitEFilor instrumentale ale
vieFii zilnice sunt acordate de nri(itori informali Gi voluntari Gi, numai n lipsa acestora, de
nri(itori formali.
CAP$#0L%L $4.:+suri integrate de asisten.+ social+
$$
!"C?$%&"A '.Prevenirea /i combaterea s+r+ciei /i riscului de e=clu3iune social+
ART./3.(1) ,Esurile de prevenire Gi combatere a sErEciei Gi riscului de e3cluziune socialE se
nscriu n cadrul eneral de acFiuni multidimensionale ale procesului de incluziune socialE prin
care se asiurE oportunitEFile Gi resursele necesare pentru participarea persoanelor vulnerabile n
mod deplin la viaFa economicE, socialE Gi culturalE a societEFii Gi la procesul de luare a deciziilor
care privesc viaFa Gi accesul lor la drepturile fundamentale.
(!).*entru prevenirea Gi combaterea sErEciei Gi a riscului de e3cluziune socialE, prin politicile
publice iniFiate, statul&
a).asiurE accesul persoanelor vulnerabile la unele drepturi fundamentale, cum ar fi& dreptul la
locuinFE, la asistenFE socialE Gi medicalE, la educaFie Gi la loc de muncE'
b).instituie mEsuri de spri(in conform nevoilor particulare ale persoanelor, familiilor Gi
rupurilor defavorizate.
(3).Armonizarea politicilor destinate cunoaGterii, prevenirii Gi combaterii situaFiilor care
determinE sErEcia Gi riscul de e3cluziune socialE se realizeazE n cadrul mecanismului naFional
pentru promovarea incluziunii sociale, constituit conform leii, cu participarea autoritEFilor
administraFiei publice centrale Gi locale Gi a reprezentanFilor oranizaFiilor societEFii civile.
($).%n cadrul acFiunilor multidimensionale ale procesului de incluziune socialE se nscriu Gi
activitEFile din domeniul economiei sociale, orientate spre enerarea sau asiurarea de locuri de
muncE pentru persoanele prevEzute la alin. (1). <ranizarea Gi funcFionarea sectorului
economiei sociale se relementeazE prin lee specialE.
ART./$.(1).*ers.sinure Gi familiile care nu dispun de resursele necesare pentru satisfacerea
unui nivel de trai minimal au dreptul la beneficii de asistenFE socialE Gi servicii sociale, acordate
n funcFie de nevoile identificate ale fiecErei persoane sau familii.
(!).-ivelul de trai minimal reprezintE limita e3primatE n lei care asiurE nevoile de bazE cum
ar fi& #ranE, mbrEcEminte, iienE personalE, menFinerea Gi salubrizarea locuinFei Gi se
calculeazE n raport cu praul sErEciei conform metodoloiei utilizate la nivelul statelor
membre ale Aniunii ?uropene.
ART.//.(1).9eneficiile de asistenFE socialE pt.prevenirea Gi combaterea sErEciei Gi riscului de
e3cluziune socialE sunt destinate asiurErii mi(loacelor financiare minime necesare traiului
zilnic Gi suplimentErii veniturilor sau mi(loacelor pers.ori familiei aflate n situaFia prevEzutE la
art./$ alin.(1) Gi se bazeazE pe testarea mi(loacelor de trai.
(!).9eneficiile de asistenFE socialE acordate pt.prevenirea Gi combaterea sErEciei Gi riscului de
e3cluziune socialE sunt cele prevEzute la art. 11.
(3).*rincipala formE de spri(in pentru prevenirea Gi combaterea sErEciei Gi riscului de e3cluziune
socialE este venitul minim de inserFie acordat din buetul de stat ca diferenFE ntre nivelurile
prevEzute prin lee specialE Gi venitul net al familiei sau al persoanei sinure realizat ori obFinut
ntr2o anumitE perioadE de timp, n scopul arantErii unui venit minim fiecErei persoane din
Rom0nia.
ART./7.(1).*rincipalele cateorii de servicii sociale av0nd drept scop e3clusiv prevenirea Gi
combaterea sErEciei Gi riscului de e3cluziune socialE sunt adresate pers.,familiilor fErE venituri
sau cu venituri reduse,pers.fErE adEpost,victimelor traficului de pers.,pers.private de libertate.
(!).@amiliile Gi pers.sinure fErE venituri sau cu venituri reduse pot beneficia de o amE
diversificatE de servicii sociale adaptate nevoilor individuale, cum ar fi servicii de consiliere Gi
informare, servicii de inserFie8reinserFie socialE, servicii de reabilitare Gi altele asemenea.
ART./6.+erviciile sociale adresate pers.fErE adEpost au drept scop asiurarea de Ezduire pe
perioadE determinatE, asociatE cu acordarea unor servicii de consiliere Gi de reinserFie sau
reinterare socialE, n concordanFE cu nevoile individuale identificate.
$/
ART./1.(1).AutoritEFile administraFiei publice locale au responsabilitatea nfiinFErii,oranizErii
Gi administrErii serviciilor sociale pt. pers.fErE adEpost.
(!)*t.copiii strEzii,pt.pers.v0rstnice sinure sau fErE copii Gi persoanele cu dizabilitEFi care
trEiesc n stradE,autoritEFile administraFiei publice locale au obliaFia de a nfiinFa pe raza lor
teritorialE servicii sociale adecvate Gi adaptate nevoilor acestora.
(3).*t.persoanele care trEiesc n stradE, autoritEFile administraFiei publice locale au obliaFia de a
oraniza adEposturi de urenFE pe timp de iarnE.
ART./;.(1).+erviciile sociale adresate persoanelor care trEiesc n stradE pot fi oranizate ca&
a).ec#ipe mobile de intervenFie n stradE sau servicii de tip ambulanFE socialE'
b).adEposturi de noapte'
c).centre rezidenFiale cu Ezduire pe perioadE determinatE.
(!).%n scopul prevenirii Gi combaterii riscului ca tinerii care pErEsesc sistemul de protecFie a
copilului sE devinE pers.fErE adEpost,pt.promovarea interErii sociale a acestora, autoritEFile
locale pot nfiinFa centre multifuncFionale care asiurE condiFii de locuit Gi de ospodErire pe
perioadE determinatE.
ART.70.(1).*t.pers.ce trEiesc n stradE serviciile sociale se acordE ratuit sau contra unei
contribuFii modice din partea beneficiarului.
(!)."alculul Gi nivelul contribuFiei beneficiarului, prevEzute la alin.(1), se stabilesc de cEtre
furnizorul public sau privat care administreazE serviciile.
ART.71.(1).*ers.fErE venituri sau cu venituri reduse beneficiazE de masE acordatE de cantine
sociale.
(!)."antinele sociale sunt unitEFi publice de asistenFE socialE,cu sau fErE personalitate
(uridicE,nfiinFate,oranizate Gi administrate de autoritEFile administraFiei publice locale, precum
Gi de furnizori de servicii sociale privaFi.
(3)."antinele sociale acordE masE caldE Gi rece, ratuit sau contra cost, n condiFiile prevEzute
de lee.
ART.7!.(1)5ictimele traficului de pers.beneficiazE de servicii sociale acordate pentru
facilitarea reinterErii8reinserFiei sociale a acestora.
(!).+erviciile sociale acordate victimelor traficului de pers.sunt acordate n sistem interat cu
alte mEsuri de protecFie prevEzute de leislaFia specialE Gi sunt ratuite.
ART.73.+erviciile sociale destinate victimelor traficului de persoane pot fi&
a).centrele rezidenFiale cu Ezduire pe perioadE determinatE care asiurE asistenFE, nri(ire Gi
protecFie'
b).centre de zi care asiurE n principal informare, consiliere, spri(in emoFional Gi social n
scopul reabilitErii Gi reinterErii sociale'
c).servicii acordate n comunitate care constau n servicii de asistenFE socialE, suport emoFional,
consiliere psi#oloicE, consiliere (uridicE, orientare profesionalE, reinserFie socialE etc.
ART.7$.(1).*ers.private de libertate,aflate n custodia sistemului penitenciar,n vederea
asiurErii reinterErii lor sociale beneficiazE ratuit de servicii sociale de consiliere
educaFionalE,socialE Gi psi#oloicE,acordate la nivelul aGezEmintelor de deFinere,n sistem
interat cu activitEFile Gi proramele educative,psi#oloice Gi de asistenFE socialE,de instruire
GcolarE Gi formare profesionalE desfEGurate n cadrul acestora.
(!).@urnizarea serviciilor de educaFie,consiliere psi#oloicE Gi asistenFE socialE n cadrul
aGezEmintelor de deFinere se realizeazE de cEtre personalul specializat al acestora,cu
participarea consilierilor de probaFiune ori a furnizorilor publici sau privaFi de servicii sociale.
$7
(3).*e perioada detenFiei,pers.privatE de libertate poate beneficia Gi de consiliere privind
accesarea serviciilor sociale e3istente n comunitatea n care aceasta Gi va avea domiciliul sau
reGedinFa dupE eliberare.
!"C?$%&"A a 2-a.Asisten.a social+ a copilului /i a (amiliei
ART.7/.(1)."opilul are dreptul la protecFie Gi asistenFE n realizarea Gi e3ercitarea deplinE a
drepturilor lui, n condiFiile leii.
(!).Asiurarea creGterii Gi dezvoltErii copilului se aflE n responsabilitatea pErinFilor.
(3).?3ercitarea drepturilor Gi ndeplinirea obliaFiilor pErinteGti trebuie sE asiure bunEstarea
materialE Gi spiritualE a copilului,prin nri(irea Gi menFinerea relaFiilor personale cu acesta, prin
asiurarea creGterii, educErii Gi ntreFinerii sale.
($).*ErinFii copilului au dreptul sE primeascE asistenFa de specialitate n vederea nri(irii,
creGterii Gi educErii acestuia Gi sE fie informaFi asupra drepturilor Gi obliaFiilor lor.
ART.77.(1).+tatul asiurE protecFia copilului Gi aranteazE respectarea tuturor drepturilor sale
prin activitatea specificE realizatE de autoritEFile8instituFiile publice cu atribuFii n domeniu.
(!)."opilul are dreptul sE fie crescut alEturi de pErinFii sEi n condiFii care sE2i permitE
dezvoltarea fizicE,mentalE,spiritualE,moralE Gi socialE.
(3)."opilul are dreptul de a beneficia de mEsuri de asistenFE socialE,n funcFie de situaFia sa
personalE Gi de situaFia socioeconomicE a familiei sau a pers.n ntreFinerea cErora se aflE.
($).*t.realizarea obliaFiilor ce le revin faFE de copil, autoritEFile administraFiei publice centrale
Gi locale susFin familia prin acordarea de beneficii de asistenFE socialE Gi prin asiurarea de
servicii sociale.
(/).*rincipiul interesului superior al copilului va prevala n toate demersurile Gi deciziile care
privesc copiii, ntreprinse de stat Gi de orice pers.fizicE sau (uridicE, publicE ori privatE.
(7).%n situaFia n care pErintele8reprezentantul leal se foloseGte de copil pt.a apela la mila
publicului,cer0nd a(utor financiar sau material Gi n situaFia n care copilul a fost victima
abuzului8neli(Erii8e3ploatErii8traficului e3ercitat de pErinte8reprezentant leal,serviciul public
de asistenFE socialE oranizat n subordinea consiliului (udeFean8consiliilor locale ale sectoarelor
municipiului 9ucureGti iniFiazE, n momentul constatErii faptei, demersurile necesare instituirii
mEsurilor de protecFie specialE prevEzute de lee.
ART.76.,Esurile de asistenFE socialE pentru familie nu sunt acordate pentru compensarea
sarcinilor specifice acesteia, ci ca forme de spri(in destinate, n principal, menFinerii copilului n
familie Gi depEGirii unei situaFii de dificultate, reconcilierii vieFii de familie cu viaFa
profesionalE, ncura(Erii ocupErii pe piaFa muncii.
ART.71.(1).9eneficiile de asistenFE socialE n bani destinate copilului Gi familiei pot fi acordate
sub formE de alocaFii,indemnizaFii, stimulente financiare,facilitEFi fiscale Gi alte facilitEFi de
naturE financiarE, n condiFiile leii.
(!).AlocaFiile,indemnizaFiile Gi stimulentele cuprind&
a).alocaFii pt.copii destinate copilului din familie Gi copilului lipsit temporar sau definitiv de
ocrotirea pErinFilor&alocaFia de stat,alocaFia de plasament Gi alte alocaFii acordate n condiFiile
leii'
b).alocaFii, indemnizaFii Gi stimulente pt.familie, acordate n raport cu veniturile familiei Gi cu
nr.de copii aflaFi n ntreFinere cum ar fi& indemnizaFia pt.creGterea copilului, stimulentul de
inserFie,alte alocaFii familiale Gi indemnizaFii.
ART.7;."opilul Gi familia beneficiazE de servicii sociale diversificate, adaptate nevoilor Gi
situaFiilor de dificultate identificate.
ART.60.(1).<rice copil lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea pErinFilor sEi are dreptul la
protecFie alternativE ce constE n instituirea tutelei, mEsuri de protecFie specialE Gi adopFie.
$6
(!).*rotecFia specialE constE n instituirea mEsurii plasamentului Gi acordarea de servicii sociale
destinate nri(irii Gi dezvoltErii copilului p0nE la dob0ndirea capacitEFii depline de e3erciFiu a
acestuia, acompaniate de beneficiile de asistenFE socialE prevEzute de lee.
(3).Deciziile de separare a copilului de pErinFii sEi sau de limitare a e3erciFiului drepturilor
pErinteGti sunt precedate obliatoriu de servicii sociale de informare Gi consiliere,de terapie Gi
mediere adresate pErinFilor.
($).Tinerii care au beneficiat de mEsuri de protecFie specialE Gi nu au posibilitatea revenirii n
familie,aflaFi n situaFii de risc de e3cluziune socialE pot beneficia,la cerere,de continuarea
acordErii unor mEsuri de protecFie specialE pe o perioadE determinatE, n condiFiile prevEzute de
leislaFia specialE.
(/).,Esurile de protecFie specialE a copilului se stabilesc prin planul individualizat de
protecFie,ntocmit,aplicat Gi monitorizat de cEtre autoritEFile8 instituFiile abilitate de lee.
ART.61.(1)."opilul cu dizabilitEFi are dreptul la mEsuri de suport,de nri(ire, adaptate nevoilor
sale.
(!)."opilul cu dizabilitEFi Gi pErinFii acestuia Gi pers.cErora le2a fost dat n plasament sau
tutelE,beneficiazE de servicii sociale destinate facilitErii accesului efectiv Gi fErE discriminare al
copilului cu dizabilitEFi la educaFie,formare profesionalE,asistenFE medicalE,
recuperare,preEtire n vederea ocupErii unui loc de muncE,la activitEFi recreative Gi la orice alte
activitEFi apte sE le permitE deplina interare socialE Gi dezvoltare personalE.
(3)."opilul cu dizabilitEFi are dreptul la servicii de nri(ire personalE, stabilite n baza evaluErii
socio2psi#o2medicale Gi a nevoilor individuale de a(utor pt.realizarea activitEFilor uzuale ale
vieFii zilnice.
($)."opilul cu dizabilitEFi pt.care s2a instituit mEsura tutelei ori a plasamentului la o familie sau
pers.,dacE la mplinirea v0rstei de 11 ani nu urmeazE o formE de nvEFEm0nt ori preEtire
profesionalE,n condiFiile leii,poate rEm0ne n ri(a acestora pe o perioadE de ncE 3 ani.
(/).,Esura prevEzutE la alin.($) se aplicE la solicitarea t0nErului cu dizabilitEFi Gi cu acordul
familiei sau pers.la care a fost dat n plasament ori n tutelE.
ART.6!.(1)."opilul care sEv0rGeGte fapte penale Gi nu rEspunde penal beneficiazE de mEsuri de
protecFie specialE,plasament Gi suprave#ere specializatE Gi de servicii sociale destinate
spri(inirii acestuia n procesul de reinterare socialE.
(!).*e toatE durata aplicErii mEsurilor destinate copilului care sEv0rGeGte fapte penale Gi nu
rEspunde penal,familia acestuia beneficiazE de servicii sociale de consiliere Gi suport
pt.facilitarea ndeplinirii obliaFiilor prevEzute de lee pe perioada de suprave#ere
specializatE.
ART.63.(1).+erviciile sociale din domeniul protecFiei copilului Gi familiei au ca principal
obiectiv suportul acordat pt.asiurarea nri(irii,creGterii,formErii, dezvoltErii Gi educErii
copilului n cadrul familiei.
(!) *rincipalele cateorii de servicii sociale sunt&
a) servicii de prevenire a separErii copilului de familie'
b) servicii de reconciliere a vieFii de familie cu viaFa profesionalE'
c) servicii pentru copilul lipsit temporar sau definitiv de pErinFii sEi'
d) servicii de spri(in pentru familiile aflate n situaFii de dificultate.
(3).+erviciile sociale prevEzute la alin.(!) pot fi acordate n instituFii8unitEFi de asistenFE
socialE,n centre de zi,centre rezidenFiale Gi la domiciliul familiei,la domiciliul pers.care acordE
nri(ire copilului sau n comunitate.
ART.6$.(1).@urnizarea serviciilor sociale pt.copiii aflaFi n sistemul de protecFie specialE este
ratuitE.
$1
(!).%n cazul serviciilor sociale prevEzute la art.63 alin.(!) lit.b) Gi d) Gi al altor servicii sociale
destinate copilului din familie,stabilite prin leea specialE,pErinFii suportE o parte din
c#eltuielile aferente acestora,ac#it0nd o contribuFie stabilitE n funcFie de nivelul costului
serviciului pe beneficiar Gi de nivelul veniturilor pe membru de familie."uantumul
contribuFiei,serviciile oferite,obliaFiile Gi drepturile pErFilor sunt nscrise n contractul de
furnizare de servicii, nc#eiat ntre furnizor Gi pErinte8reprezentantul leal al copilului.
ART.6/.(1).*revenirea Gi combaterea violenFei n familie constituie o componentE a politicilor
de protecFie Gi asistenFE a familiei.
(!).+erviciile sociale destinate victimelor violenFei n familie sunt acordate n sistem interat cu
celelalte mEsuri de protecFie lealE,de asiurare a sEnEtEFii,de prevenire,identificare,sancFionare
a faptelor de violenFE n familie,prevEzute de leislaFia specialE n domeniu.
ART.67.(1).AutoritEFile administraFiei publice locale au responsabilitatea
nfiinFErii,oranizErii,administrErii Gi furnizErii serviciilor sociale destinate prevenirii Gi
combaterii violenFei n familie.
(!).*t.asiurarea unor servicii sociale eficiente,autoritEFile administraFiei publice locale
colaboreazE cu alte instituFii Gi autoritEFi cu competenFe n acest domeniu,precum
poliFia,comandamentele de (andarmi (udeFene,serviciile deconcentrate ale ,inisterului
+EnEtEFii, instituFiile de nvEFEm0nt,serviciile de medicinE lealE,n condiFiile leii.
(3).+erviciile sociale dezvoltate n domeniul prevenirii violenFei n familie se adreseazE cu
prioritate victimelor Gi aresorilor acestora.
ART.66.(1).+erviciile sociale destinate prevenirii Gi combaterii violenFei n familie pot fi
oranizate n centre de zi Gi rezidenFiale,cu sau fErE personalitate (uridicE, de interes local ori
(udeFean.
(!).*rincipalele cateorii de servicii sociale oranizate n centre rezidenFiale cu Ezduire pe
perioadE determinatE sunt&
a).centre de primire n reim de urenFE a victimelor violenFei n familie'
b).centre de recuperare pt. victimele violenFei n familie'
c).locuinFe prote(ate.
(3).*rincipalele cateorii de servicii sociale oranizate n centre de zi sunt&
a).centre de consiliere pt.prevenirea Gi combaterea violenFei n familie'
b).centre pentru servicii de informare Gi sensibilizare a populaFiei.
ART.61.+erviciile sociale destinate aresorilor prevEzuFi la art.67 alin. (3) sunt oranizate n
centre de zi care au drept obiectiv reabilitarea Gi reinserFia socialE a acestora,prin asiurarea
unor mEsuri de educaFie, consiliere Gi mediere familialE.
!"C?$%&"A a -a.Asisten.a social+ a persoanelor cu di3abilit+.i
ART.6;.(1).*romovarea Gi respectarea drepturilor pers.cu dizabilitEFi reprezintE o obliaFie
pt.autoritEFile statului,pt.toate pers.(uridice de drept public Gi privat Gi pt.toFi cetEFenii din
Rom0nia.
(!).+tatul,prin autoritEFile administraFiei publice centrale Gi locale,are obliaFia de a asiura
mEsurile specifice de protecFie Gi de asistenFE socialE,n conformitate cu nevoile particulare ale
pers.cu dizabilitEFi, precum Gi n funcFie de situaFia familialE Gi socio2economicE a acestora.
(3).%n baza principiului asiurErii de oportunitEFi eale,autoritEFile publice competente au
obliaFia sE asiure toate mEsurile necesare destinate pers.cu dizabilitEFi n scopul&
a).accesului nemi(locit Gi nenrEdit la educaFie,sEnEtate,ocupare, (ustiFie Gi la toate tipurile de
servicii publice de interes eneral Gi servicii sociale'
b).facilitErii participErii active la viaFa comunitEFii din care face parte pers.Gi a societEFii n
eneral.
$;
($).< componentE prioritarE a protecFiei pers.cu dizabilitEFi priveGte asiurarea Gi facilitarea
accesului la prorame de abilitare8reabilitare, dispozitive medicale destinate recuperErii unor
deficienFe oranice sau funcFionale Gi la ec#ipamente te#nice asistive care sE faciliteze viaFa de
zi cu zi a pers.cu dizabilitEFi,activitEFile lor de studiu Gi cele profesionale.
ART.10.(1).*t.protecFia Gi promovarea drepturilor pers.cu dizabilitEFi, autoritEFile publice au
obliaFia sE includE nevoile speciale ale acestei cateorii de pers.n toate politicile
publice,strateiile Gi proramele de dezvoltare reionalE,(udeFeanE sau localE Gi n proramele
uvernamentale.
(!).AutoritEFile administraFiei publice centrale Gi locale Gi orice pers.(uridicE de drept public sau
privat au obliaFia de a asiura servicii de informare Gi documentare accesibile pers.cu
dizabilitEFi.
ART.11.(1).*ers.cu dizabilitEFi,n funcFie de nivelul deficienFei,radul de afectare a funcFiilor Gi
a structurilor oranismului,factorii de mediu Gi personali,incapacitatea manifestatE se
ncadreazE n rade de dizabilitate,relementate prin leile speciale.
(!).%n funcFie de radul de dizabilitate Gi de dificultEFile familiale Gi socio2economice,pers.cu
dizabilitEFi beneficiazE de alocaFii, indemnizaFii Gi facilitEFi Gi de alte forme de spri(in financiar
Gi n naturE.
(3).*ers.cu dizabilitEFi beneficiazE de o alocaFie lunarE n scopul susFinerii necesitEFilor zilnice
de viaFE Gi de o indemnizaFie de nri(ire n vederea asiurErii nri(irii personale,acordate n
funcFie de radul de dizabilitate Gi n condiFiile stabilite prin leile speciale.
($).*t.pers.cu afectare ravE a capacitEFii de muncE,alocaFia prevEzutE la alin.(3) se acordE n
funcFie de radul de dizabilitate al acestora.
(/).*ersoanele adulte,n funcFie de radul de dizabilitate,pot beneficia, n condiFiile leii,de
facilitEFi fiscale Gi alte facilitEFi Gi de credite a cEror dob0ndE se suportE din buetul de stat
pt.ac#iziFionarea de autove#icule Gi pt.adaptarea locuinFei cf.nevoilor individuale.
ART.1!.*ers.infectate cu .45 sau bolnave de +4DA,copii Gi adulFi,au dreptul la o indemnizaFie
lunarE de #ranE destinatE asiurErii unei alimentaFii corespunzEtoare n completarea
tratamentului de specialitate cu medicamente antiretrovirale.
ART.13.(1).*ers.cu dizabilitEFi are dreptul,n baza evaluErii socio2psi#o2medicale,la servicii
sociale oranizate Gi acordate n condiFiile leii.
(!).+erviciile sociale adresate pers.cu dizabilitEFi se acordE la domiciliu,n centre rezidenFiale
sau n centre de zi,proiectate Gi adaptate nevoilor individuale ale pers.asistate.
ART.1$.(1).AutoritEFile administraFiei publice locale au responsabilitatea oranizErii Gi
finanFErii sau cofinanFErii serviciilor sociale adecvate nevoilor speciale de
nri(ire,asistare,educare Gi formare,recuperare8 reabilitare,inserFie8reinserFie socialE ale pers.cu
dizabilitEFi,n conformitate cu strateiile naFionale, strateiile (udeFene Gi planurile anuale
proprii de acFiune.
(!).AutoritEFile administraFiei publice locale au obliaFia de a monitoriza situaFia tuturor pers.cu
dizabilitEFi ce au domiciliul sau reGedinFa pe aria lor teritorialE Gi de a ntreprinde toate
demersurile n vederea facilitErii reinterErii sociale a acestora n comunitate Gi a inserFiei pe
piaFa muncii.
(3).%n vederea asiurErii continuitEFii mEsurilor de protecFie,de asistare Gi nri(ire,autoritEFile
administraFiei publice locale instituie mEsuri specifice de realizare a tranziFiei t0nErului cu
dizabilitEFi din sistemul de protecFie a copilului n sistemul de protecFie a pers.adulte cu
dizabilitEFi.
/0
ART.1/.(1).?valuarea socio2psi#o2medicalE a pers.cu dizabilitEFi n vederea ncadrErii ntr2un
rad de dizabilitate Gi stabilirii nevoilor de nri(ire personalE se realizeazE de personal de
specialitate din cadrul oranismelor de evaluare, constituite conform leii.
(!).+erviciile de nri(ire personalE la domiciliu sau recomandarea de internare ntr2un centru
rezidenFial se nscriu n proramul individual de reabilitare Gi interare socialE, elaborat n urma
evaluErii prevEzute la alin.(1).
ART.17.(1).*ers.cu dizabilitEFi beneficiazE de servicii de nri(ire personalE la
domiciliu,acordate de nri(itori formali sau informali.
(!).%nri(itorii informali Gi formali beneficiazE de facilitEFi Gi servicii de suport, relementate
prin leislaFia specialE.
ART.16.(1).*ers.cu dizabilitate ravE,n funcFie de natura deficienFei Gi de specificul nevoilor
de nri(ire,poate fi asistatE Gi nri(itE la domiciliu de un membru de familie ana(at n calitate
de nri(itor formal,n condiFiile prevEzute de lee.
(!).*ers.cu dizabilitEFi opteazE ntre indemnizaFia de nri(ire Gi serviciile acordate de nri(itori
formali.
ART.11.AutoritEFile administraFiei publice locale au obliaFia de a asiura servicii de nri(ire
la domiciliu destinate pers.cu dizabilitEFi Gi n centre de zi adaptate nevoilor acestora&centre de
recuperare8 readaptare,de inserFie8reinserFie socialE,de socializare,de terapie ocupaFionalE Gi alte
terapii speciale,de asistare Gi nri(ire pe timpul zilei,ateliere prote(ate8unitEFi prote(ate Gi altele
asemenea,potrivit atribuFiilor stabilite prin leile speciale.
ART.1;.(1).Admiterea pers.cu dizabilitEFi n centre rezidenFiale se realizeazE numai n cazul n
care asistarea,nri(irea,recuperarea sau protecFia acestora nu se pot realiza la domiciliu ori n
cadrul centrelor de zi oranizate n comunitate.
(!).*rincipalele cateorii de centre rezidenFiale pt.pers.cu dizabilitEFi ce asiurE Ezduire pe
perioadE nedeterminatE sau determinatE sunt&
a).centre de nri(ire Gi asistenFE' b).centre de recuperare Gi reabilitare'
c).centre de interare prin terapie ocupaFionalE' d).centre respiro8centre de crizE'
e).locuinFe prote(ate.
ART.;0.(1).*ers.adulte cu dizabilitEFi asistate n centre rezidenFiale sau susFinEtorii leali ai
acestora,n funcFie de veniturile personale ale persoanelor cu dizabilitEFi,au obliaFia de a plEti o
contribuFie lunarE de ntreFinere, stabilitE n condiFiile leii.
(!).*ers.cu dizabilitEFi care nu au venituri Gi nici susFinEtori leali care sE datoreze ntreFinerea
acestora sau ale cEror venituri nu permit asiurarea contribuFiei lunare sunt asistate
ratuit,costurile aferente fiind susFinute din buetele locale sau (udeFene.
ART.;1.(1).%n vederea asiurErii evaluErii,orientErii, formErii Gi reconversiei profesionale a
pers.cu dizabilitEFi,autoritEFile administraFiei publice centrale Gi locale au obliaFia sE
oranizeze Gi sE dezvolte servicii sociale interate cu servicii Gi mEsuri specifice de stimulare a
ocupErii.
(!).*ers.(uridice de drept public sau privat,n calitate de ana(atori au obliaFia de a crea toate
condiFiile necesare dob0ndirii Gi menFinerii unui loc de muncE Gi pt.promovarea profesionalE a
pers.cu dizabilitEFi.
(3).Ana(area pers.cu dizabilitEFi se realiz.pe piaFa liberE a muncii,la domiciliu Gi n forme
prote(ate,loc de muncE prote(at Gi unitEFi prote(ate, relementate prin leislaFia specialE.
($).Ana(atorii pers.cu dizabilitEFi beneficiazE de facilitEFi fiscale Gi de alte drepturi acordate n
condiFiile leii.
!"C?$%&"A a 4-a.Asisten.a social+ a persoanelor v,rstnice
/1
ART.;!.(1).*ers.v0rstnice reprezintE o cateorie de populaFie vulnerabilE cu nevoi
particulare,datoritE limitErilor fizioloice Gi frailitEFii caracteristice fenomenului de
mbEtr0nire.
(!).*ers.v0rstnice,n funcFie de situaFiile personale de naturE socio2economicE,medicalE Gi
fizioloicE, beneficiazE de mEsuri de asistenFE socialE,n completarea prestaFiilor de asiurEri
sociale pt. acoperirea riscurilor de bEtr0neFe Gi de sEnEtate.
ART.;3.(1).@amilia pers.v0rstnice are obliaFia de a asiura nri(irea Gi ntreFinerea acesteia.
(!).<bliaFiile prevEzute la alin.(1) se stabilesc astfel nc0t sE nu afecteze veniturile considerate
a fi minim necesare vieFii curente a pers.obliate la ntreFinere Gi a copiilor acesteia8acestora.
(3).%n situaFia pers.v0rstnice sinure sau a cErei familie nu poate sE asiure, parFial sau interal,
nri(irea Gi ntreFinerea acesteia, statul intervine prin acordarea de beneficii de asistenFE socialE
Gi servicii sociale adecvate nevoilor strict individuale ale persoanei v0rstnice.
ART.;$.(1).9eneficiile de asistenFE socialE se acordE pers.v0rstnice ce se Esesc n situaFii de
vulnerabilitate&
a).nu realiz.venituri proprii sau veniturile lor ori ale susFinEtorilor leali nu sunt suficiente
pt.asiurarea unui trai decent Gi mediu siur de viaFE'
b).se aflE n imposibilitatea de a2Gi asiura sinure activitEFile de bazE ale vieFii zilnice,nu se pot
ospodEri sinure,necesitE asistenFE Gi nri(ire'
c).nu au locuinFE Gi posibilitatea de a2Gi asiura condiFiile de locuit pe baza resurselor proprii'
d).se aflE n alte situaFii de urenFE sau de necesitate,prevEzute de lee.
(!).9eneficiile de asistenFE socialE pt.pers.v0rstnice sunt, n principal&
a).beneficiile de asistenFE socialE pt.prevenirea Gi combaterea sErEciei Gi a riscului de e3cluziune
socialE'
b).indemnizaFii de nri(ire, acordate n condiFiile leii'
c).alocaFii sau contribuFii pt.asiurarea calitEFii serviciilor sociale, destinate acoperirii costurilor
#ranei n cantine sociale,n centrele rezidenFiale de nri(ire Gi pt.susFinerea unor suplimente
nutriFionale'
d).facilitEFi privind transportul urban Gi interurban, telefon,radio2tv, ac#iziFia de produse
alimentare,bilete de tratament balnear sau pt. recreere Gi a altor servicii'
e).a(utoare pentru situaFii ce pun n pericol viaFa Gi siuranFa pers. v0rstnice Gi pt.evitarea
instituFionalizErii'
f).a(utoare n naturE precum& alimente, ncElFEminte, mbrEcEminte,medicamente Gi dispozitive
medicale, materiale de construcFii Gi altele asemenea.
ART.;/.(1).%n vederea prevenirii,limitErii sau nlEturErii efectelor temporare ori permanente ale
unor situaFii care pot afecta viaFa pers.v0rstnice sau pot enera riscul de e3cluziune
socialE,pers.v0rstnice au dreptul la servicii sociale.
(!).:a procesul decizional privind dezvoltarea serviciilor sociale destinate
pers.v0rstnice,autoritEFile administraFiei publice centrale Gi locale au obliaFia de a consulta
oranismele reprezentative ale pers. v0rstnice,constituite conform leii.
(3).AutoritEFile administraFiei publice locale asiurE ratuit servicii de informare Gi consiliere a
pers.v0rstnice cu privire la drepturile sociale ale acestora.
($).%n procesul de acordare a serviciilor sociale,furnizorii publici Gi privaFi au obliaFia de a
implica pers.v0rstnicE Gi familia sau reprezentantul leal al acesteia Gi de a promova intervenFia
membrilor comunitEFii Gi a voluntarilor.
ART.;7.(1).*t.a identifica Gi a rEspunde adecvat nevoilor sociale ale pers.v0rstnice Gi condiFiilor
particulare n care aceGtia se aflE, serviciile sociale se oranizeazE cu prioritate la nivelul
comunitEFilor locale.
/!
(!).AutoritEFile administraFiei publice locale au responsabilitatea identificErii Gi evaluErii
nevoilor pers.v0rstnice,a oranizErii, planificErii Gi asiurErii finanFErii sau cofinanFErii
serviciilor sociale, iar furnizorii de servicii sociale publici Gi privaFi au responsabilitatea
acordErii acestora cu respectarea standardelor de calitate.
ART.;6.(1).*ersoanele v0rstnice dependente beneficiazE de servicii de nri(ire personalE
acordate n concordanFE cu radul de dependenFE n care se aflE Gi nevoile individuale de a(utor
Gi n funcFie de situaFia familialE Gi veniturile de care dispun.
(!).AutoritEFile administraFiei publice locale au obliaFia de a asiura serviciile de nri(ire
personalE acordate la domiciliu sau n centre rezidenFiale pt.pers.v0rstnice dependente sinure
ori a cEror familie nu poate sE le asiure nri(irea.
ART.;1.(1).?valuarea autonomiei funcFionale a pers.dependente Gi stabilirea radelor de
dependenFE se realizeazE n baza unor criterii standard,aprobate prin #otEr0re a >uvernului.
(!).?valuarea autonomiei funcFionale se realizeazE,la domiciliul pers., de o ec#ipE mobilE de
evaluatori.
(3).REspunderea privind corectitudinea datelor Gi a recomandErilor privind ncadrarea n rade
de dependenFE a pers.evaluate revine n mod solidar membrilor ec#ipei de evaluatori.
($).?valuarea autonomiei funcFionale,n cazul pers.asistate n unitEFi sanitare cu paturi,se poate
realiza Gi la patul bolnavului,la solicitarea medicului curant sau a asistentului social ana(at al
spitalului.
(/).@urnizarea serviciilor de nri(ire se realiz.cf.planului individualizat de asistenFE Gi
nri(ire,elaborat de personal de specialitate,n baza recomandErilor formulate de ec#ipa de
evaluare.
ART.;;.(1).Acordarea serviciilor de nri(ire personalE la domiciliu a pers.v0rstnice se realiz.de
nri(itorul formal sau informal.
(!).%nri(itorii informali Gi formali beneficiazE de facilitEFi Gi servicii de
suport,indemnizaFii,servicii de consiliere,servicii de tip respiro Gi concediu de nri(ire,cf.leii.
ART.100.*t.menFinerea n mediul propriu de viaFE Gi prevenirea situaFiilor de dificultate Gi
dependenFE,pers.v0rstnice beneficiazE de servicii de consiliere,de acompaniere,de servicii
destinate amena(Erii sau adaptErii locuinFei,n funcFie de natura Gi radul de afectare a
autonomiei funcFionale.
ART.101.(1).%nri(irea n centre rezidenFiale a pers.v0rstnice dependente poate fi dispusE numai
n cazul n care nri(irea la domiciliu a acestora nu este posibilE.
(!)."entrele rezidenFiale destinate pers.v0rstnice pot fi oranizate ca&
a).centre de nri(ire temporarE'
b).centre de nri(ire pe perioadE nedeterminatE,cEmine pt.pers. v0rstnice'
c) locuinFe prote(ate, comple3 de servicii Gi alte tipuri de centre.
ART.10!.(1).*ers.v0rstnice ce dispun de venituri proprii au obliaFia de a plEti o contribuFie
lunarE pt.asiurarea serviciilor de nri(ire personalE la domiciliu Gi pt.asistarea Gi nri(irea n
centre rezidenFiale, stabilitE de cEtre autoritEFile administraFiei publice locale sau furnizorii
privaFi care le administreazE,cu respectarea condiFiei prevEzute la art. ;1 alin.(!).
(!).%n situaFia n care persoana v0rstnicE nu are venituri sau nu poate ac#ita interal contribuFia
lunarE,suma aferentE acesteia sau diferenFa p0nE la concurenFa valorii interale a contribuFiei se
asiurE de cEtre susFinEtorii leali ai pers.v0rstnice,n conformitate cu nivelul veniturilor
acestora,calculat pe membru de familie,n cuantumul prevEzut de lee.
(3).*ers.v0rstnice care nu au venituri Gi nici susFinEtori leali nu datoreazE contribuFia
lunarE,aceasta fiind asiuratE din buetele locale, n limitele #otEr0te de autoritEFile
administraFiei publice locale.
/3
ART.103.*ers.v0rstnicE ce nc#eie acte (uridice translative de proprietate,cu titlu oneros sau
ratuit,n scopul ntreFinerii Gi nri(irii personale,are dreptul la mEsuri de protecFie acordate n
condiFiile leii.
CAP$#0L%L 4.Construc.ia institu.ional+ a sistemului na.ional de asisten.+ social+
!"C?$%&"A '.&ivelul central
ART.10$.(1).,inisterul ,uncii,@amiliei Gi *rotecFiei +ociale este autoritatea publicE centralE
ce elaboreazE politica de asistenFE socialE Gi promoveazE drepturile familiei,copilului,pers.
v0rstnice, pers. cu dizabilitEFi Gi ale oricEror altor pers.aflate n nevoie.
(!).,inisterul ,uncii,@amiliei Gi *rotecFiei +ociale stabileGte strateia naFionalE Gi sectorialE de
dezvoltare n domeniul social,coordoneazE Gi monitorizeazE implementarea acestora,susFine
financiar Gi te#nic proramele sociale Gi e3ercitE controlul asupra acordErii beneficiilor de
asistenFE socialE Gi serviciilor sociale.
(3).,inisterul ,uncii,@amiliei Gi *rotecFiei +ociale are responsabilitatea aplicErii unitare,la
nivel teritorial,a leislaFiei Gi a strateiilor naFionale din domeniul asistenFei sociale.
($).%n elaborarea strateiei naFionale Gi sectoriale,,inisterul ,uncii, @amiliei Gi *rotecFiei
+ociale se consultE cu autoritEFile publice centrale Gi locale ce au responsabilitEFi n finanFarea Gi
acordarea serviciilor sociale Gi cu reprezentanFi ai societEFii civile cu activitEFi n domeniu.
(/).%n e3ercitarea atribuFiilor sale,,inisterul ,uncii,@amiliei Gi *rotecFiei +ociale colaboreazE
cu celelalte ministere Gi orane de specialitate din subordinea >uvernului,cu alte instituFii
publice Gi cu oranisme de drept privat.
(7).,inisterul ,uncii,@amiliei Gi *rotecFiei +ociale poate constitui structuri e3ecutive sau
consultative n scopul implementErii Gi monitorizErii politicilor sociale Gi a proramelor de
dezvoltare n domeniu.
ART.10/.%n vederea realizErii rolului sEu n domeniul asistenFei sociale, ,inisterul
,uncii,@amiliei Gi *rotecFiei +ociale ndeplineGte urmEtoarele funcFii&
a).de autoritate de stat,prin care se asiurE e3ercitarea controlului aplicErii unitare Gi respectErii
relementErilor leale n domeniu'
b).de strateie,prin care se stabilesc obiectivele Gi direcFiile prioritare de dezvoltare a sistemului
de asistenFE socialE,n concordanFE cu politicile sociale stabilite de >uvern'
c).de relementare,prin care se asiurE elaborarea cadrului normativ Gi instituFional necesar
pt.realizarea obiectivelor strateice n domeniul asistenFei sociale'
d).de coordonare,prin care se asiurE funcFionarea unitarE Gi eficientE a sistemului de asistenFE
socialE'
e).de reprezentare,prin care se asiurE,n numele statului rom0n, reprezentarea pe plan intern Gi
e3tern'
f).de administrare,prin care se asiurE estionarea resurselor umane, materiale Gi financiare.
ART.107.%n domeniul asistenFei sociale,,inisterul ,uncii,@amiliei Gi *rotecFiei +ociale
ndeplineGte urmEtoarele atribuFii principale&
a).elaboreazE politicile publice,strateiile Gi proramele de dezvoltare unitarE a sistemului'
b).stabileGte obiectivele prioritare Gi direcFiile de acFiune ale politicilor specifice'
c).elaboreazE proiecte de acte normative,norme metodoloice Gi alte relementEri privitoare la
oranizarea,funcFionarea Gi dezvoltarea sistemului de asistenFE socialE'
d).iniFiazE Gi susFine proiecte2pilot pt.implementarea proramelor specifice'
e)monitorizeazE,evalueazE,controleazE aplicarea relementErilor leale'
f).finanFeazE beneficiile de asistenFE socialE acordate din buetul propriu'
).elaboreazE,propune,monitorizeazE indicatorii sociali din domeniu'
/$
#).analizeazE anual,la nivel naFional,datele privind sErEcia Gi e3cluziunea socialE,identificE
factorii ce contribuie la incluziunea socialE,elaboreazE rapoartele naFionale n
domeniu,formuleazE recomandEri Gi propuneri n vederea eficientizErii procesului de luare a
deciziilor n domeniul incluziunii sociale'
i).iniFiazE Gi asiurE participarea la prorame de formare profesionalE a personalului cu atribuFii
n domeniu Gi a personalului informal'
().identificE prioritEFile de dezvoltare a serviciilor sociale pe cateorii de beneficiari Gi tipuri de
nevoi n baza cErora elaboreazE politicile publice,strateiile Gi proramele sociale adresate
pers.v0rstnice, pers. cu dizabilitEFi,victimelor violenFei n familie,pers.fErE adEpost,pers.Gi
familiilor afectate de sErEcie Gi altor cateorii de pers.aflate n nevoie'
)).colecteazE Gi prelucreazE datele Gi informaFiile referitoare la beneficiari,furnizori Gi serviciile
sociale acordate,la nivel naFional'
l).monitorizeazE implementarea strateiilor autoritEFilor administraFiei publice locale privind
dezvoltarea de servicii sociale'
m).elaboreazE standardele de cost pt.serviciile sociale Gi monitorizeazE respectarea lor de cEtre
furnizorii publici'
n).elaboreazE criteriile,indicatorii de performanFE Gi standardele de calitate privind serviciile
sociale,monitorizeazE Gi controleazE respectarea lor de cEtre furnizorii publici Gi privaFi'
o).elaboreazE,finanFeazE,implementeazE prorame de interes naFional destinate dezvoltErii Gi
sustenabilitEFii serviciilor sociale'
p).elaboreazE Gi implementeazE prorame Gi proiecte finanFate din fonduri structurale Gi alte
fonduri internaFionale'
K).acordE subvenFii pentru dezvoltarea serviciilor sociale, n condiFiile leii'
r).finanFeazE c#eltuielile cu lucrEri de construcFii,reparaFii,modernizEri Gi amena(Eri efectuate la
centrele de servicii sociale, n condiFiile leii'
s).coordoneazE metodoloic activitatea serviciilor publice de asistenFE socialE de la nivel
teritorial Gi colaboreazE permanent cu autoritEFile administraFiei publice locale'
G).colaboreazE Gi desfEGoarE acFiuni,prorame comune cu furnizorii privaFi de servicii sociale'
t).ndeplineGte orice alte atribuFii prevEzute de relementErile leale n vioare.
ART.106.(1).,inisterul ,uncii,@amiliei Gi *rotecFiei +ociale, pt.activitatea de stabilire Gi platE
a beneficiilor de asistenFE socialE asiurate din buetul de stat alocat ,inisterului
,uncii,@amiliei Gi *rotecFiei +ociale Gi pt.activitatea de inspecFie,oranizeazE instituFii de
specialitate,cu sau fErE personalitate (uridicE,n scopul realizErii unui sistem unitar de
administrare a beneficiilor de asistenFE socialE Gi de evaluare,monitorizare Gi control n
domeniul asistenFei sociale.
(!).4nstituFiile prevEzute la alin.(1) se oranizeazE n funcFie de numErul Gi de cateoriile de
pers.beneficiare Gi de comple3itatea activitEFii,ca instituFii publice cu structuri la nivel central Gi
cu servicii deconcentrate la nivel teritorial,cu sau fErE personalitate (uridicE.
(3).<ranizarea, funcFionarea Gi finanFarea instituFiilor prevEzute la alin. (1) Gi (!) se stabilesc
prin lee.
ART.101.(1).ActivitEFile prevEzute la art.106 alin.(1) se realiz.de funcFionari publici,inspectori
sociali,personal ana(at n baza unui contract individual de muncE.
(!).4nspectorii sociali reprez.personalul de specialitate care Gi e3ercitE atribuFiile pe ntre
teritoriul FErii Gi beneficiazE de statutul specific personalului cu atribuFii de inspecFie Gi control.
(3).%n realizarea atribuFiilor prevEzute la alin.(1),inspectorii sociali efectueazE
evaluarea,monitorizarea Gi controlul respectErii leislaFiei n vioare din domeniul asistenFei
sociale,monitorizarea Gi controlul respectErii criteriilor,standardelor Gi indicatorilor n baza
//
cErora se acrediteazE furnizorii Gi serviciile sociale,constatarea contravenFiilor Gi aplicarea
sancFiunilor prevEzute de lee.
($).4nspecFia socialE stabileGte anual,prin planurile de inspecFie,temele de evaluare,monitorizare
Gi control Gi misiuni specifice de control n scopul reducerii erorii,fraudei Gi corupFiei.
(/).,odul de funcFionare la nivel naFional Gi atribuFiile specifice 4nspecFiei sociale se stabilesc
prin ..>.,la propunerea ,inisterului ,uncii, @amiliei Gi *rotecFiei +ociale.
ART.10;.(1).*t.eficientizarea procesului de elaborare Gi implementare a politicilor sociale la
nivel naFional ,inisterul ,uncii,@amiliei Gi *rotecFiei +ociale oranizeazE <bservatorul +ocial
-aFional,denumit n continuare <bservator.
(!).<bservatorul are rolul de a colecta Gi analiza la nivel naFional datele privind politicile
publice n domeniul protecFiei sociale, ocupErii forFei de
muncE,locuirii,educaFiei,sEnEtEFii,informErii2comunicErii,mobilitEFii,securitEFii,(ustiFiei Gi
culturii ca parte interantE din procesul de incluziune socialE,de a elabora rapoartele naFionale
n domeniu Gi de a formula recomandEri Gi propuneri n vederea eficientizErii procesului de
luare a deciziilor n domeniile menFionate.
(3).%n vederea ndeplinirii atribuFiilor sale,<bservatorul colaboreazE cu oranisme naFionale Gi
internaFionale cu preocupEri n domeniul protecFiei sociale Gi nc#eie protocoale de
colaborare,cu observatoarele sociale sectoriale sau teritoriale oranizate de acestea.
($).<bservatorul face parte din mecanismul naFional de implementare a procesului de
incluziune socialE,coopereazE cu autoritEFile publice centrale Gi locale,cu toate formele de
oranizare ale societEFii civile participante la acest mecanism Gi institutele de cercetare Gi
universitEFi.
(/).<ranizarea,funcFionarea Gi finanFarea <bservatorului se stabilesc prin ..>.,la propunerea
,inisterului ,uncii,@amiliei Gi *rotecFiei +ociale.
ART.110.(1).Activitatea de evaluare a pers.care prez.afecFiuni eneratoare de dizabilitEFi Gi8sau
invaliditate se realiz.de 4nstitutul -aFional de ?3pertizE ,edicalE Gi Recuperare a "apacitEFii de
,uncE, denumit n continuare 4nstitut Gi structurile teritoriale de e3pertizE medicalE.
(!).*t.realizarea activitEFii de evaluare a dizabilitEFii,capacitatea funcFionalE a 4nstitutului Gi a
structurilor prevEzute la alin.(1) va fi dimensionatE corespunzEtor atribuFiilor suplimentare.
(3).+tructurile prevEzute la alin.(1) sunt sinurele unitEFi de profil abilitate sE efectueze
evaluarea pers.n vederea ncadrErii n rade de dizabilitate sau invaliditate.
($).<ranizarea Gi funcFionarea 4nstitutului Gi a structurilor specializate n e3pertizE medicalE se
stabilesc prin ..>.
(/).?valuarea pers.n vederea ncadrErii n rade de invaliditate sau de dizabilitate se realizeazE
n baza unor criterii elaborate n concordanFE cu clasificErile Gi modelul funcFionErii Gi
dizabilitEFii prevEzute n "lasificarea internaFionalE a funcFionErii,dizabilitEFii Gi sEnEtEFii,
elaboratE de <ranizaFia ,ondialE a +EnEtEFii.
(7).4nstitutul Gi structurile teritoriale au urmEtoarele atribuFii&
a).primesc Gi analizeazE cererile Gi documentele medicale necesare pt. realizarea evaluErii
comple3e a persoanei'
b).realizeazE evaluarea stErii de sEnEtate a pers.Gi a nivelului de afectare a interitEFii
funcFionale Gi structurale a oranismului'
c).evalueazE abilitEFile de realizare a activitEFilor de bazE Gi instrumentale ale vieFii n raport cu
factorii de mediu Gi factorii personali'
d).stabilesc radul de limitare funcFionalE n baza cEruia pers.poate fi ncadratE n rad de
invaliditate sau n rad de dizabilitate'
e).elaboreazE proramele de recuperare8reabilitare,de terapii specifice, de nri(ire Gi asistenFE.
/7
ART.111.,inisterele Gi celelalte orane ale administraFiei publice centrale de specialitate
asiurE aplicarea mEsurilor de asistenFE socialE specifice domeniului propriu de activitate,
prevEzute de lee.
!"C?$%&"A a 2-a.&ivelul local
ART.11!.(1).*t.asiurarea aplicErii politicilor sociale n domeniul protecFiei
copilului,familiei,pers.v0rstnice,pers.cu dizabilitEFi Gi altor persoane,rupuri sau comunitEFi
aflate n nevoie socialE,autoritEFile administraFiei publice locale au atribuFii privind
administrarea Gi acordarea beneficiilor de asistenFE socialE Gi a serviciilor sociale.
(!).%n domeniul administrErii Gi acordErii beneficiilor de asistenFE socialE,autoritEFile
administraFiei publice locale au urmEtoarele atribuFii principale&
a).asiurE Gi oranizeazE activitatea de primire a solicitErilor privind beneficiile de asistenFE
socialE'
b).pt.beneficiile de asistenFE socialE acordate din buetul de stat realizeazE colectarea lunarE a
cererilor Gi transmiterea acestora cEtre aenFiile teritoriale'
c).verificE ndeplinirea condiFiilor leale de acordare a beneficiilor de asistenFE
socialE,cf.procedurilor prevEzute de lee sau stabilite prin #otEr0re a consiliului local Gi
preEtesc documentaFia necesarE n vederea stabilirii dreptului la mEsurile de asistenFE socialE'
d).ntocmesc dispoziFii de acordare8respinere sau de modificare8 suspendare8ncetare a
beneficiilor de asistenFE socialE acordate din buetul local Gi le prez.primarului pentru aprobare'
e).comunicE beneficiarilor dispoziFiile cu privire la drepturile Gi facilitEFile la care sunt
ndreptEFiFi, potrivit leii'
f).urmEresc Gi rEspund de ndeplinirea condiFiilor leale de cEtre titularii Gi beneficiarii
beneficiilor de asistenFE socialE'
).efectueazE sonda(e Gi anc#ete sociale pt.depistarea precoce a cazurilor de risc de e3cluziune
socialE sau a altor situaFii de necesitate a membrilor comunitEFii Gi, n funcFie de situaFiile
constatate, propun mEsuri adecvate n vederea spri(inirii acestor persoane'
#).realizeazE activitatea financiar2contabilE privind beneficiile de asistenFE socialE administrate'
i).elaboreazE Gi fundamenteazE propunerea de buet pt.finanFarea beneficiilor de asistenFE
socialE'
().ndeplinesc orice alte atribuFii prevEzute de relementErile leale n vioare.
(3).%n domeniul oranizErii,administrErii Gi acordErii serviciilor sociale,autoritEFile
administraFiei publice locale au urmEtoarele atribuFii principale&
a).elaboreazE,n concordanFE cu strateiile naFionale Gi nevoile locale identificate,strateia
(udeFeanE,localE de dezvoltare a serviciilor sociale,pe termen mediu Gi lun,dupE consultarea
furnizorilor publici Gi privaFi,a asociaFiilor profesionale Gi a oranizaFiilor reprezentative ale
beneficiarilor Gi rEspund de aplicarea acesteia'
b).n urma consultErii furnizorilor publici Gi privaFi,a asociaFiilor profesionale Gi a oranizaFiilor
reprezentative ale beneficiarilor elaboreazE planurile anuale de acFiune privind serviciile sociale
administrate Gi finanFate din buetul consiliului (udeFean8consiliului local8"onsiliului >eneral al
,un.9ucureGti,ce cuprind date detaliate privind nr.Gi cateoriile de beneficiari,serviciile sociale
e3istente, serviciile sociale propuse pt.a fi nfiinFate,proramul de contractare a serviciilor din
fonduri publice,buetul estimat Gi sursele de finanFare'
c).iniFiazE,coordoneazE Gi aplicE mEsurile de prevenire Gi combatere a situaFiilor de
marinalizare Gi e3cludere socialE n care se pot afla anumite rupuri sau comunitEFi'
d).identificE familiile Gi persoanele aflate n dificultate Gi cauzele care au enerat situaFiile de
risc de e3cluziune socialE'
e) realizeazE atribuFiile prevEzute de lee n procesul de acordare a serviciilor sociale'
/6
f).nc#eie,n condiFiile leii,contracte de parteneriat public2public Gi public2privat pt.spri(inirea
financiarE Gi te#nicE a autoritEFilor administraFiei publice locale de la nivelul
(udeFului,pt.susFinerea dezvoltErii serviciilor sociale'
) propun nfiinFarea serviciilor sociale de interes (udeFean sau local'
#).colecteazE,prelucreazE Gi administreazE datele Gi informaFiile privind beneficiarii,furnizorii
publici Gi privaFi Gi serviciile administrate de aceGtia'
i).monitorizeazE Gi evalueazE serviciile sociale'
().elaboreazE Gi implementeazE proiecte cu finanFare naFionalE Gi internaFionalE n domeniul
serviciilor sociale'
)).elaboreazE proiectul de buet anual pt.susFinerea serviciilor sociale n conformitate cu planul
anual de acFiune Gi asiurE finanFarea8cofinanFarea acestora'
l).asiurE informarea Gi consilierea beneficiarilor Gi informarea populaFiei privind drepturile
sociale Gi serviciile sociale disponibile'
m).furnizeazE,administreazE sau contracteazE serviciile sociale adresate
copilului,familiei,pers.cu dizabilitEFi,pers.v0rstnice Gi tuturor cateoriilor de beneficiari
prevEzute de lee,fiind responsabile de calitatea serviciilor prestate'
n).planificE Gi realizeazE activitEFile de informare,formare Gi ndrumare metodoloicE,n vederea
creGterii performanFei personalului care administreazE Gi acordE servicii sociale'
o).colaboreazE permanent cu oranizaFiile societEFii civile care reprezintE interesele diferitelor
cateorii de beneficiari'
p).oranizeazE Gi realizeazE activitEFile specifice contractErii serviciilor sociale acordate de
furnizorii publici Gi privaFi'
K)nc#eie,n condiFiile leii,contracte Gi convenFii de parteneriat, contracte de finanFare,contracte
de subvenFionare pt.nfiinFarea, administrarea,finanFarea Gi cofinanFarea de servicii sociale'
r).monitorizeazE financiar Gi te#nic contractele prevEzute la lit.K)'
s).ndeplinesc orice alte atribuFii prevEzute de relementErile leale n vioare.
ART.113.(1).%n aplicarea atribuFiilor prevEzute la art.11! autoritEFile administraFiei publice
locale nfiinFeazE structuri specializate denumite servicii publice de asistenFE socialE Gi
oranizeazE,n aparatul de specialitate al consiliului (udeFean8al primarului,compartimentul
responsabil de contractarea serviciilor sociale.
(!).+erviciile publice de asistenFE socialE se oranizeazE n subordinea consiliilor (udeFene,
consiliilor locale ale sectoarelor mun.9ucureGti Gi "onsiliului >eneral al ,un.9ucureGti, la
nivel de direcFie eneralE.
(3).+erviciile publice de asistenFE socialE se oranizeazE n subordinea consiliilor locale ale
municipiilor Gi oraGelor, la nivel de direcFie.
($).:a nivelul comunelor,serviciile publice de asistenFE socialE se oranizeazE ca un
compartiment funcFional n aparatul de specialitate al primarului.
(/).Reulamentele2cadru de oranizare Gi funcFionare ale serviciilor publice de asistenFE socialE
Gi structura orientativE de personal a acestora se aprobE prin ..>.,la propunerea ,inisterului
,uncii, @amiliei Gi *rotecFiei +ociale,urm0nd ca reulamentul propriu, oranirama Gi statul de
funcFii sE fie aprobate prin #otEr0re a consiliului (udeFean8consiliului local8"onsiliului >eneral
al ,un. 9ucureGti.
ART.11$.(1).AutoritEFile administraFiei publice locale de la nivelul (udeFelor realizeazE
atribuFiile prevEzute la art.11! astfel&
a).prin serviciile publice de asistenFE socialE,pt.atribuFiile prevEzute la alin.(!) lit.a),f),#) Gi i)
pt.beneficiile de asistenFE socialE asiurate din buetul propriu,stabilite prin #otEr0re a
/1
consiliului (udeFean, Gi a celor prevEzute n leile speciale Gi pt.atribuFiile prevEzute la alin.(3)
lit.a)2o) Gi lit.s) n ceea ce priveGte acordarea Gi administrarea serviciilor sociale'
b).prin compartimentul prevEzut la art.113 alin.(1),pt.atribuFiile prevEzute la alin.(3) lit.p)2r).
(!).*e l0nE atribuFiile prevEzute la alin.(1) autoritEFile administraFiei publice locale de la
nivelul (udeFelor realizeazE&
a).coordonarea nfiinFErii Gi oranizErii serviciilor sociale,n concordanFE cu nevoile Gi situaFiile
de dificultate identificate,pt.a se realiza o acoperire ec#itabilE a dezvoltErii acestora pe ntre
teritoriul (udeFului'
b).acordarea de spri(in autoritEFilor administraFiei publice locale de la nivelul comunelor,
oraGelor Gi municipiilor de pe raza teritorialE a (udeFului, n scopul planificErii, dezvoltErii Gi
oranizErii serviciilor sociale de interes local'
c) nfiinFarea Gi administrarea bazei de date referitoare la toFi furnizorii publici Gi privaFi de
servicii sociale de la nivel (udeFean.
ART.11/.(1).AutoritEFile administraFiei publice locale de la nivelul
municipiilor,oraGelor,comunelor Gi sectoarelor mun.9ucureGti realizeazE atribuFiile prevEzute la
art.11! astfel&
a).prin serviciile publice de asistenFE socialE,compartimentele funcFionale pt.atribuFiile
prevEzute la alin.(!) Gi alin.(3) lit.a)2o) Gi lit. s)'
b) prin compartimentul responsabil cu contractarea serviciilor sociale, pentru atribuFiile
prevEzute la alin. (3) lit. p) 2 r).
(!).*e l0nE atribuFiile prevEzute la alin.(1),autoritEFile administraFiei publice locale de la
nivelul municipiilor,oraGelor,comunelor Gi sectoarelor mun.9ucureGti au obliaFia de a transmite
serviciului public de asistenFE socialE de la nivel (udeFean,al "onsiliului >eneral al
,un.9ucureGti strateiile locale Gi planurile anuale de acFiune Gi datele Gi informaFiile colectate
la nivel local privind beneficiarii, furnizorii publici Gi privaFi Gi serviciile administrate de
aceGtia.
ART.117.(1)."onsiliul >eneral al ,un.9ucureGti realizeazE atribuFiile prevEzute la art.11!
astfel&
a).prin serviciul public de asistenFE socialE,pt.atribuFiile prevEzute la alin.(!) lit.a),f),#) Gi
i),pt.beneficiile de asistenFE socialE asiurate din buetul propriu,stabilite prin #otEr0re a
consiliului eneral Gi a celor prevEzute n leile speciale'
b).prin serviciul public de asistenFE socialE,pt.atribuFiile prevEzute la alin.(3) lit.a)2o) Gi lit.s)'
c).prin compartimentul responsabil cu contractarea serviciilor sociale, pentru atribuFiile
prevEzute la alin. (3) lit. p) 2 r).
(!).*e l0nE atribuFiile prevEzute la alin.(1),"onsiliul >eneral al ,unicipiului 9ucureGti
asiurE&
a).colaborarea cu serviciile publice de asistenFE socialE de la nivelul sectoarelor Gi cu furnizorii
de servicii sociale publici sau privaFi Gi alte oranizaFii ale societEFii civile care reprezintE
interesele beneficiarilor, n vederea facilitErii accesului ec#itabil al tuturor cetEFenilor capitalei
la serviciile sociale e3istente pe raza teritorialE a ntreului municipiu'
b).avizarea strateiilor de dezvoltare a serviciilor sociale de la nivel de sector'
c).iniFierea Gi aplicarea proramelor de prevenire Gi combatere a situaFiilor de marinalizare Gi
e3cludere socialE,soluFionarea urenFelor sociale Gi dezvoltarea proiectelor de servicii sociale
destinate cateoriilor de pers.ale cEror nevoi nu sunt acoperite de serviciile create la nivelul
sectoarelor mun.9ucureGti'
d).nfiinFarea,oranizarea Gi acordarea serviciilor sociale de interes local pt.pers.ce trEiesc pe
raza teritorialE a mun.9ucureGti,fErE a avea domiciliul8reGedinFa ntr2un sector.
/;
ART.116.(1).+trateiile de dezvoltare a serviciilor sociale (udeFene Gi a mun. 9ucureGti se
elaboreazE pe termen mediu,pe o perioadE de / ani Gi pe termen lun,pe o perioadE de 10 ani Gi
cuprind mEsurile Gi acFiunile din domeniu, planificarea acestora Gi buetul estimativ.
(!).+trateiile de dezvoltare a serviciilor sociale prevEzute la alin.(1) se dezbat,se avizeazE de
"omisiile (udeFene de incluziune socialE Gi a mun.9ucureGti,anterior aprobErii lor prin #otEr0re
a consiliului (udeFean,>eneral al ,un.9ucureGti.
(3)."omisiile (udeFene de incluziune socialE Gi cea a mun.9ucureGti sunt constituite la nivelul
instituFiei prefectului Gi funcFioneazE n cadrul mecanismului naFional pt.promovarea incluziunii
sociale n Rom0nia aprobat prin ..>.
($).AutoritEFile administraFiei publice locale de la nivelul sectoarelor mun. 9ucureGti elaboreazE
propriile strateii de dezvoltare a serviciilor sociale ce sunt cuprinse n strateia de dezvoltare a
serviciilor sociale a mun.9ucureGti. "onsiliul >eneral al ,un.9ucureGti colaboreazE cu
consiliile locale de sector n vederea asiurErii de oportunitEFi eale pt.toFi locuitorii capitalei n
accesarea serviciilor sociale.
(/).+trateiile de dezvoltare a serviciilor sociale prevEzute la alin.(1) Gi ($) se elaboreazE n
termen de ma3im 1 an de la intrarea n vioare a prezentei lei.
ART.111.(1).*lanurile anuale de acFiune privind serviciile sociale se elaboreazE de cEtre
autoritEFile administraFiei publice locale,n conformitate cu mEsurile Gi acFiunile prevEzute n
strateia de dezvoltare a serviciilor sociale a (udeFului de care aparFin,n cea a
mun.9ucureGti,pt.sectoarele de la nivelul capitalei.
(!).*lanurile anuale de acFiune privind serviciile sociale prevEzute la alin.(1) cuprind date
detaliate privind nr. Gi cateoriile de beneficiari, serviciile sociale e3istente,serviciile sociale
propuse pt.a fi nfiinFate, proramul de contractare a serviciilor de la furnizorii privaFi,
proramul de subvenFionare, buetul estimat Gi sursele de finanFare.
(3).*lanurile anuale de acFiune elaborate de autoritEFile administraFiei publice locale,anterior
aprobErii acestora prin #otEr0re a consiliului local,se transmit pentru consultare consiliului
(udeFean,"onsiliului >eneral al ,un.9ucureGti.
($).*lanurile anuale de acFiune privind serviciile sociale administrate Gi8sau finanFate de
consiliile (udeFene,de consiliile locale ale sectoarelor mun. 9ucureGti Gi de "onsiliul >eneral al
,un.9ucureGti,anterior supunerii acestora spre aprobare prin #otEr0re a consiliului
(udeFean8consiliului local al sectorului8 consiliului eneral al capitalei,se transmit pt.consultare
comisiilor teritoriale de incluziune socialE.
ART.11;.(1).AutoritEFile administraFiei publice locale Gi toFi furnizorii publici de servicii
sociale au obliaFia de a oraniza Gi acorda serviciile sociale Gi de a planifica dezvoltarea
acestora,numai n funcFie de nevoile identificate ale persoanelor din comunitate,de prioritEFile
asumate,de resursele disponibile Gi cu respectarea celui mai eficient raport cost8beneficiu.
(!).*t.asiurarea unor servicii sociale adecvate Gi de calitate,autoritEFile administraFiei publice
locale au obliaFia de a asiura resursele umane, financiare Gi materiale,n conformitate cu
relementErile n vioare,strateia proprie de dezvoltare a serviciilor sociale Gi planurile anuale
de acFiune n domeniu.
(3).AutoritEFile administraFiei publice locale de la nivelul comunelor, oraGelor, municipiilor Gi
sectoarelor mun.9ucureGti nfiinFeazE servicii sociale rezidenFiale de interes local,numai dacE
numErul solicitErilor (ustificE e3istenFa unui astfel de serviciu pe raza lor teritorialE.
($).%n condiFiile n care nr.solicitErilor este limitat sau n cazul n care nu dispun de resurse
suficiente,autoritEFile administraFiei publice locale de la nivelul comunelor,oraGelor,municipiilor
Gi sectoarelor mun.9ucureGti nc#eie parteneriate pt.nfiinFarea de servicii rezidenFiale de interes
intercomunitar pt. pers.ce au domiciliul8reGedinFa n unitEFile administrativ2teritoriale partenere.
70
(/)."onsiliul (udeFean,n baza nevoilor identificate Gi a cererilor de aGteptare nreistrate la
nivelul (udeFului,nfiinFeazE servicii sociale rezidenFiale de interes (udeFean.
(7).AutoritEFile administraFiei publice locale pot decide,prin #otEr0re de consiliu, sc#imbarea
destinaFiei serviciilor sociale e3istente,numai n alte cateorii de servicii sociale sau,n cazuri
bine (ustificate,n servicii din domeniul educaFiei, sEnEtEFii ori culturii.
ART.1!0.%n vederea funcFionErii eficiente a sistemului naFional de servicii sociale,serviciile
publice de asistenFE socialE de la nivel local Gi (udeFean au urmEtoarele obliaFii,n relaFie cu
,inisterul ,uncii,@amiliei Gi *rotecFiei +ociale&
a).de a respecta Gi aplica prevederile relementErilor leale n vioare, ale strateiilor Gi
proramelor naFionale din domeniul serviciilor sociale'
b).de a transmite ministerului,n termen de 30 zile de la aprobare,strateia de dezvoltare a
serviciilor sociale de la nivel (udeFean8al sectoarelor mun.9ucureGti8 al mun.9ucureGti'
c).de a transmite ministerului,n termenele solicitate,situaFiile statistice,datele,
informaFiile,indicatorii care privesc serviciile sociale oranizate Gi acordate la nivelul
(udeFului,mun.9ucureGti Gi sectoarelor capitalei Gi la nivel local,dupE caz'
d).de a respecta Gi aplica, n cadrul planurilor anuale de acFiune, prioritEFile naFionale de
dezvoltare a serviciilor sociale'
e).de a rEspunde,n termenele prevEzute de lee,la solicitErile ministerului referitoare la
serviciile sociale aflate n coordonare Gi administrare.
CAP$#0L%L 4$.Personalul din sistemul de asisten.+ social+
ART.1!1.(1).%n domeniul asistenFei sociale activeazE asistenFi sociali, alt personal de
specialitate n asistenFE socialE, precum Gi personal cu profesii, calificEri Gi competenFe diverse.
(!).*ersonalul din domeniul asistenFei sociale Gi desfEGoarE activitatea n conformitate cu
statutul profesiei,al dispoziFiilor "odului muncii Gi al altor dispoziFii leale, dupE caz.
ART.1!!.(1).4dentificarea Gi evaluarea nevoilor sociale individuale,familiale sau de rup Gi
elaborarea planurilor de intervenFie pt.prevenirea,combaterea Gi soluFionarea situaFiilor de
dificultate se realizeazE, n condiFiile leilor speciale, de cEtre asistenFii sociali,n conformitate
cu atribuFiile ce le revin potrivit statutului asistentului social Gi reulamentelor interne ale
ana(atorilor,fiGei postului.
(!).AutoritEFile administraFiei publice locale ana(eazE asistenFi sociali sau contracteazE
serviciile acestora pt.a realiza activitEFile prevEzute la alin.(1),cu respectarea raportului de un
asistent social la ma3imum 300 de beneficiari.
ART.1!3.(1).%n procesul de acordare a serviciilor sociale pot fi implicaFi voluntari care, pentru
activitatea desfEGuratE, beneficiazE de facilitEFi.
(!).@urnizorii de servicii sociale care utilizeazE voluntari pot beneficia de facilitEFi pt.accesarea
de fonduri din buetul de stat,buetul local sau fonduri internaFionale.
(3).@acilitEFile prevEzute la alin.(1) Gi (!) sunt prevEzute n leile speciale.
ART.1!$.*ersonalul care activeazE n domeniul asistenFei sociale are obliaFia&
a).sE Gi desfEGoare activitatea n conformitate cu leislaFia n vioare'
b).sE asiure confidenFialitatea informaFiilor obFinute n e3ercitarea profesiei'
c).sE respecte intimitatea beneficiarilor'
d).sE respecte libertatea beneficiarului de a alee serviciile sociale Gi furnizorii de servicii
sociale'
e).sE respecte etica profesionalE'
f).sE implice activ beneficiarii de servicii sociale Gi familiile acestora n procesul decizional Gi
de acordare a serviciilor sociale'
).sE respecte demnitatea Gi unicitatea persoanei.
71
ART.1!/.(1).*ersonalul ana(at n cadrul serviciilor sociale Gi cel din cadrul serviciilor publice
de asistenFE socialE este personal contractual.
(!).*rin e3cepFie de la prevederile alin.(1),pers.cu funcFie de conducere din cadrul serviciilor
publice de asistenFE socialE,personalul cu atribuFii n realizarea Gi elaborarea strateiilor Gi
planurilor anuale de acFiune,n colectarea Gi administrarea bazelor de date,n contractarea
serviciilor sociale,administrarea resurselor umane Gi a activitEFilor economico2financiare Gi de
consiliere (uridicE pot fi ncadraFi ca funcFionari publici n condiFiile :eii nr. 11181;;; privind
+tatutul funcFionarilor publici,republicatE,cu modificErile Gi completErile ulterioare.
ART.1!7.AutoritEFile administraFiei publice centrale Gi locale Gi furnizorii de servicii sociale
publici Gi privaFi au obliaFia de a promova,facilita Gi asiura personalului prorame de formare
profesionalE Gi prorame de instruire specificE.
ART.1!6.+alarizarea personalului din sistemul public de asistenFE socialE se face potrivit :eii2
cadru nr.!1$8!010 privind salarizarea unitarE a personalului plEtit din fonduri publice, cu
modificErile ulterioare.
CAP$#0L%L 4$$.9inan.area asisten.ei sociale
ART.1!1.AsistenFa socialE se finanFeazE din fonduri alocate de la buetul de stat,de la buetele
locale,din donaFii,sponsorizEri sau din alte contribuFii din partea unor pers.fizice ori (uridice,din
FarE Gi din strEinEtate,din contribuFii ale beneficiarilor Gi din alte surse,cu respectarea leislaFiei
n domeniu Gi n limita resurselor financiare disponibile.
!"C?$%&"A '.9inan.area bene(iciilor de asisten.+ social+
ART.1!;.(1).9eneficiile de asistenFE socialE se finanFeazE din fonduri alocate de la buetul de
stat sau8Gi de la buetele locale,cf.dispoziFiilor prezentei lei.
(!).:a fundamentarea anualE a sumelor necesare asiurErii plEFii beneficiilor de asistenFE
socialE se Fine cont de urmEtoarele elemente&
a).numErul de beneficiari nreistraFi n anul anterior'
b).estimarea nr.de beneficiari pt.anul buetar n funcFie de evoluFiile economice,demorafice Gi
sociale Gi de indicatorii macroeconomici nreistraFi'
c).cuantumul nominal sau,dupE caz,cuantumul mediu al beneficiului de asistenFE socialE.
(3).+e iau n considerare la fundamentarea buetarE Gi beneficiile de asistenFE socialE care
urmeazE sE fie acordate,aprobate n condiFiile leii,pe baza elementelor prevEzute la alin.(!)
lit.b) Gi c).
ART.130.(1).@ondurile necesare c#eltuielilor cu tipErirea formularelor de cerere se asiurE din
buetul unitEFilor administrativ2teritoriale.
(!).*t.solicitarea drepturilor,,inisterul ,uncii,@amiliei Gi *rotecFiei +ociale, instituFiile
prevEzute la art.106 alin.(1) Gi autoritEFile administraFiei publice locale au obliaFia de a posta
pe site2urile proprii formatul printabil al formularelor de cerere.
(3).@ondurile necesare c#eltuielilor de transmitere a drepturilor se asiurE din buetele din care
se plEteGte beneficiul de asistenFE socialE, fErE a afecta cuantumul acestuia.
ART.131.>uvernul Gi fiecare ordonator de credite,autoritate a administraFiei publice centrale
sau locale,n elaborarea strateiilor Gi politicilor sociale la nivel naFional ori local tb.sE se
asiure cE acestea sunt n concordanFE cu principiile responsabilitEFii fiscale, reulile fiscale,
precum Gi cu obiectivele Gi limitele din strateia fiscal2buetarE relementatE de :eea
responsabilitEFii fiscal2buetare nr. 7;8!010.
!"C?$%&"A a 2-a.9inan.area serviciilor sociale
ART.13!.+erviciile sociale se finanFeazE din urmEtoarele surse&
a).buetul de stat'
b).buetul local al (udeFului, respectiv al municipiului 9ucureGti'
7!
c).buetele locale ale comunelor,oraGelor Gi municipiilor,buetele locale ale sectoarelor
mun.9ucureGti'
d).donaFii,sponsorizEri sau alte contribuFii din partea pers.fizice ori (uridice din FarE Gi din
strEinEtate'
e).fonduri e3terne rambursabile Gi nerambursabile'
f).contribuFia pers.beneficiare' ).alte surse de finanFare,cf.cu leislaFia n vioare.
ART.133.(1).De la buetul de stat se alocE fonduri pentru&
a).finanFarea proramelor de interes naFional,elaborate de ,inisterul ,uncii, @amiliei Gi
*rotecFiei +ociale Gi de alte autoritEFi ale administraFiei publice centrale cu atribuFii n domeniul
serviciilor sociale Gi aprobate prin ..>.
b).finanFarea proramelor de subvenFionare a furnizorilor privaFi de servicii sociale, derulate de
,inisterul ,uncii, @amiliei Gi *rotecFiei +ociale'
c).finanFarea nfiinFErii unor instituFii de asistenFE socialE2pilot'
d).finanFarea serviciilor sociale acordate prin structurile publice aflate n subordinea2
coordonarea autoritEFilor administraFiei publice centrale'
e).finanFarea serviciilor sociale acordate de autoritEFile administraFiei publice locale Gi a altor
furnizori publici Gi privaFi de servicii sociale, n condiFiile leii'
f).finanFarea proramelor de educaFie permanentE a personalului de specialitate Gi a proramelor
de cercetare din domeniul serviciilor sociale'
).c#eltuieli de investiFii Gi reparaFii capitale pentru centrele de zi Gi rezidenFiale, n condiFiile
leii'
#).cofinanFarea serviciilor sociale, n baza memorandumurilor, protocoalelor, convenFiilor de
parteneriat, nc#eiate conform leii.
(!).*T.c#eltuielile prevEzute la alin.(1) lit.),ce se suportE din buetul de stat prin buetul
,inisterului ,uncii,@amiliei Gi *rotecFiei +ociale,procedura de acordare a sumelor cu aceastE
destinaFie se stabileGte prin #otEr0re a >uvernului.
ART.13$.(1).Alocarea fondurilor de la buetul de stat destinate susFinerii funcFionErii
serviciilor sociale oranizate la nivelul unitEFilor administrativ2teritoriale se realiz.n baza
fundamentErilor transmise de autoritEFile administraFiei publice locale.
(!).@undamentarea sumelor solicitate de la buetul de stat de cEtre autoritEFile administraFiei
publice locale se realizeazE n baza costurilor standard n vioare pentru serviciile sociale
administrate, contractate sau subvenFionate n condiFiile leii, precum Gi n baza estimErii
costurilor necesare funcFionErii serviciilor nou2nfiinFate n anul buetar respectiv.
(3).+tandardele de cost pt.serviciile sociale se aprobE prin ..>.,la propunerea ,inisterului
,uncii,@amiliei Gi *rotecFiei +ociale."ostul standard anual8 beneficiar8tip de serviciu se poate
inde3a cu rata inflaFiei Gi se revizuieGte ori de c0te ori este nevoie.
($).+umele fundamentate se alocE din unele venituri ale buetului de stat pentru finanFarea
serviciilor sociale, n condiFiile alin. (!), Gi se realizeazE n urmEtoarea ordine de prioritEFi&
a).serviciile sociale adresate copilului separat de pErinFi care necesitE protecFie specialE'
b).serviciile sociale adresate pers.cu dizabilitEFi, n funcFie de tipul serviciilor'
c).serviciile destinate copilului Gi familiei Gi pt.pers.v0rstnice, n funcFie de tipul serviciilor'
d).serviciile sociale adresate persoanelor fErE adEpost Gi persoanelor aflate n risc de e3cluziune
socialE, n funcFie de tipul serviciilor.
(/).-ivelul sumelor acordate potrivit alin.($) se stabileGte prin leile speciale, pe tipuri de
servicii.
ART.13/.(1).Din buetele locale ale (udeFelor se alocE fonduri pentru&
73
a).finanFarea serviciilor sociale aflate n administrare proprie, contractate sau subvenFionate n
condiFiile leii, ori cofinanFate n baza contractelor de parteneriat'
b).finanFarea sau cofinanFarea nfiinFErii, oranizErii Gi funcFionErii unor noi servicii sociale'
c).cofinanFarea serviciilor sociale care funcFioneazE n mediul rural Gi n localitEFi defavorizate,
n baza unor contracte de parteneriat nc#eiate bianual'
d).finanFarea c#eltuielilor de funcFionare a comisiilor de evaluare Gi a serviciilor de evaluare
comple3E, prevEzute de lee, p0nE la intrarea n vioare a noului sistem de evaluare prevEzut la
art. 110'
e).finanFarea sau cofinanFarea n parteneriat cu autoritEFile administraFiei publice locale a
c#eltuielilor necesare formErii continue a personalului cu atribuFii n domeniul serviciilor
sociale Gi care activeazE la nivelul (udeFului respectiv'
f).finanFarea Gi cofinanFarea n parteneriat cu autoritEFile administraFiei publice locale a
acFiunilor de sensibilizare a comunitEFii privind nevoile Gi riscurile sociale de la nivelul
(udeFului'
).cofinanFarea proiectelor susFinute din fonduri structurale Gi alte fonduri internaFionale pentru
proiecte din domeniul serviciilor sociale'
#).finanFarea subvenFiilor destinate serviciilor sociale acordate de furnizorii privaFi'
i).alte finanFEri sau cofinanFEri prevEzute de lee.
(!)."onsiliul (udeFean are obliaFia sE asiure din buetul propriu sumele n completarea celor
alocate din buetul de stat.
ART.137.(1).Din buetele locale ale comunelor,oraGelor Gi municipiilor, respectiv din buetele
locale ale sectoarelor mun.9ucureGti se alocE fonduri pt.&
a).finanFarea serviciilor sociale aflate n administrare proprie,contractate sau subvenFionate n
condiFiile leii,cofinanFate n baza contractelor de parteneriat'
b).finanFarea sau cofinanFarea nfiinFErii, oranizErii Gi funcFionErii unor noi servicii sociale'
c).finanFarea sau cofinanFarea n parteneriat cu consiliul (udeFean a c#eltuielilor necesare
formErii continue a personalului cu atribuFii n domeniul serviciilor sociale Gi care activeazE la
nivelul comunitEFii respective'
d).finanFarea Gi cofinanFarea n parteneriat cu consiliul (udeFean a acFiunilor de sensibilizare a
populaFiei privind nevoile Gi riscurile sociale de la nivelul comunitEFii'
e).cofinanFarea proiectelor susFinute din fonduri structurale Gi alte fonduri internaFionale pentru
proiecte din domeniul serviciilor sociale'
f).alte finanFEri sau cofinanFEri prevEzute de lee.
(!).AutoritEFile administraFiei publice locale au obliaFia sE asiure sumele din buetele proprii
Gi alte venituri e3trabuetare, n completarea celor alocate din buetul de stat.
ART.136.(1).+erviciile medicale asiurate beneficiarilor de servicii sociale n centrele
rezidenFiale Gi de zi se finanFeazE de la buetul @ondului naFional unic de asiurEri sociale de
sEnEtate,n condiFiile leii Gi n conformitate cu prevederile "ontractului2cadru privind
condiFiile acordErii asistenFei medicale n cadrul sistemului de asiurEri sociale de sEnEtate.
(!).@urnizorii publici Gi privaFi care acordE servicii de nri(ire n centre rezidenFiale Gi,dupE
caz,n centre de zi asiurE,din fonduri proprii,medicamente uzuale acordate fErE prescripFie
medicalE,materiale sanitare Gi ec#ipamentele necesare nri(irii pers.asistate,care nu sunt
finanFate din @ondul naFional unic de asiurEri sociale de sEnEtate sau prin proramele
,inisterului +EnEtEFii.
ART.131.(1).*t.finanFarea serviciilor sociale se pot utiliza veniturile obFinute din sponsorizErile
Gi donaFiile n bani sau n naturE,acordate de persoane fizice Gi (uridice, rom0ne Gi strEine,
furnizorilor de servicii.
7$
(!).+erviciile sociale pot fi finanFate din fonduri internaFionale,stabilite prin memorandumurile
sau protocoalele de finanFare nc#eiate de statul rom0n cu donatorii Gi din fondurile structurale
pt.proiectele selectate n cadrul proramelor operaFionale reionale.
(3).%n funcFie de venituri,per+.beneficiare contribuie la finanFarea acordErii serviciilor sociale,
conform leii.
($).@urnizorii de servicii sociale pot dezvolta activitEFi lucrative numai pentru autofinanFarea
serviciilor sociale acordate,cu e3cepFia operatorilor economici prevEzuFi la art. 36 alin.(3) lit.e).
(/).5eniturile obFinute din activitEFile prevEzute la alin.($) se utilizeazE Gi pt. lucrEri de
modernizare,reamena(are Gi renovare a centrelor aflate n administrare.
ART.13;.(1).AsociaFiile Gi fundaFiile Gi cultele recunoscute de lee,n calitate de furnizori
privaFi de servicii sociale,pot primi subvenFii alocate de la buetul de stat Gi de la buetele
(udeFene8buetele locale ale sectoarelor mun.9ucureGti,ca formE de spri(in n vederea nfiinFErii,
dezvoltErii, diversificErii Gi asiurErii continuitEFii serviciilor sociale acordate de aceGtia.
(!).+ubvenFionarea furnizorilor privaFi din fonduri publice se relementeazE prin lee specialE.
!"C?$%&"A a -a.Contractarea serviciilor sociale
ART.1$0.(1)."ontractarea din fonduri publice a serviciilor sociale oferite de furnizori privaFi
are n vedere realizarea urmEtoarelor obiective aprobate prin strateiile naFionale Gi locale n
domeniu&
a).promovarea parteneriatului public2privat'
b).dezvoltarea Gi diversificarea serviciilor sociale de interes local'
c).construcFia unei reFele naFionale de servicii sociale'
d).asiurarea stabilitEFii Gi continuitEFii funcFionErii serviciilor sociale'
e).asiurarea calitEFii serviciilor sociale'
f).implicarea comunitEFii n identificarea,prevenirea Gi soluFionarea problemelor sociale'
).asiurarea accesului,pe criterii nediscriminatorii,a furnizorilor privaFi Gi publici de servicii
sociale la fonduri publice'
#).respectarea dreptului per+.beneficiare la libera aleere a furnizorului de servicii sociale'
i) optimizarea rezultatelor obFinute n urma furnizErii serviciilor sociale'
() performanFa n administrarea serviciilor sociale.
(!).@inanFarea serviciilor sociale se aflE n responsabilitatea autoritEFilor administraFiei publice
locale ce,pe baza planurilor anuale de acFiune prevEzute la art.11! alin.(3) lit.b), realizeazE
urmEtoarele&
a).stabilesc tipurile de servicii sociale necesare comunitEFii'
b).inventariazE serviciile sociale e3istente'
c).evalueazE eficienFa Gi eficacitatea acestora'
d).identificE nevoia de servicii sociale noi.
(3).*t.contractarea furnizErii serviciilor sociale,autoritEFile administraFiei publice locale
elaboreazE Gi publicE anual lista serviciilor sociale pe care le vor contracta cu furnizorii publici
Gi privaFi de servicii sociale.
($).AutoritEFile administraFiei publice locale n colaborare cu furnizorii publici Gi privaFi
elaboreazE criteriile ce fundamenteazE tipurile de servicii sociale ce urmeazE sE fie contractate.
ART.1$1.(1).AutoritEFile administraFiei publice locale,denumite autoritEFi
contractante,contracteazE,cu furnizorii publici Gi privaFi,serviciile sociale oranizate Gi definite
cf.-omenclatorului serviciilor sociale.Tipurile de contracte se stabilesc de cEtre autoritEFile
contractante, n condiFiile leii.
(!).AutoritEFile contractante au obliaFia sE prevadE n buetele proprii fondurile necesare
pentru finanFarea serviciilor sociale prevEzute n planurile anuale de acFiune.
7/
(3).@inanFarea din fonduri publice,prevEzutE la alin.(1),a serviciilor sociale acordate de
furnizorii publici Gi privaFi de servicii sociale se realizeazE pe principiile concurenFei,eficienFei
Gi transparenFei Gi se supune leislaFiei din domeniul ac#iziFiilor publice.
ART.1$!.(1).@urnizorii privaFi de servicii sociale,autoritEFile contractante Gi alte pers.fizice sau
(uridice ce finanFeazE servicii sociale pot solicita evaluarea independentE a contractelor de
finanFare pt.furnizarea serviciilor sociale, prin demararea procedurilor de audit social.
(!).Auditul social se realizeazE de cEtre auditorul social Gi are n vedere,n principal,
urmEtoarele aspecte&
a).verificarea planurilor Gi procedurilor stabilite de furnizorii de servicii sociale pentru serviciile
finanFate'
b).evaluarea eficienFei Gi eficacitEFii serviciilor sociale contractate'
c).verificarea e3actitEFii informaFiilor utilizate'
d).recomandarea de ameliorEri operaFionale.
(3).Auditorul social este pers.ce are calificarea Gi care este mandatat de entitEFile prevEzute la
alin.(1) pt.a realiza componentele unui audit.Auditorul social nu este nvestit cu nicio putere de
control sau sancFionare.
($).Activitatea de audit social Gi statutul auditorului social se stabilesc prin lee.
CAP$#0L%L 4$$$.2ispo3i.ii tran3itorii /i (inale
ART.1$3.(1).Actele administrative emise de autoritEFile publice centrale Gi locale privind
acordarea beneficiilor de asistenFE socialE Gi furnizarea serviciilor sociale pot fi atacate pe calea
contenciosului administrativ,n baza condiFiilor prevEzute de :eea contenciosului
administrativ nr.//$8!00$,cu modificErile Gi completErile ulterioare.
(!).DacE beneficiarul serviciului social se considerE nedreptEFit de modul de furnizare a
serviciilor sociale,astfel cum a fost acesta stabilit cf.clauzelor din contractul de furnizare de
servicii sociale,se poate adresa instanFei (udecEtoreGti competente pt.soluFionarea litiiilor n
leEturE cu acordarea serviciilor sociale.
(3)."ererile adresate instanFei de contencios administrativ sau oricErei alte instanFe (udecEtoreGti
pt.soluFionarea litiiilor n leEturE cu dreptul sau cu acordarea mEsurilor de asistenFE socialE se
soluFioneazE cu celeritate.
ART.1$$.AcFiunile,cEile de atac Gi actele procedurale n leEturE cu soluFionarea litiiilor av0nd
ca obiect drepturi sau obliaFii prevEzute de prezenta lee sunt scutite de ta3a de timbru.
ART.1$/.*ersonalul implicat n acordarea serviciilor sociale rEspunde,n condiFiile leii,
disciplinar, patrimonial, contravenFional sau penal, dupE caz.
ART.1$7.(1).:a data intrErii n vioare a prezentei lei se abroE&
a).:eea nr.$68!007 privind sistemul naFional de asistenFE socialE,publicatE n ,onitorul <ficial
al Rom0niei, *artea 4, nr. !3; din 17 martie !007'
b).<.A.>.nr.11181;;; privind nfiinFarea Gi utilizarea @ondului naFional de solidaritate,publicatE
n ,onitorul <ficial al Rom0niei,*artea 4,nr.31! din 30 iunie 1;;;,aprobatE cu modificEri Gi
completEri prin :eea nr.3778!001,cu modificErile ulterioare.
(!).De la data intrErii n vioare a prezentei lei,dar nu mai t0rziu de 31 decembrie
!011,,inisterul ,uncii,@amiliei Gi *rotecFiei +ociale efectueazE modificErile Gi completErile
corespunzEtoare la actele normative n vioare din domeniul asistenFei sociale Gi elaboreazE
leile speciale prevEzute de prezenta lee.
(3).*0nE la adoptarea modificErilor Gi completErilor prevEzute la alin.(!),actele normative n
vioare la data intrErii n vioare a prezentei lei se vor aplica n continuare.
AceastE lee a fost adoptatE de *arlamentul Rom0niei,cu respectarea prevederilor art.6/ Gi ale
art.67 alin.(1) din "onstituFia Rom0niei, republicatE.
77
$.%;>"&#"L" APA;A#%L%$ ;"!P$;A#0;
'.'.$&!%9$C$"&#A ;"!P$;A#0;$" AC%#A A$.;.A.B
$.;.A.2incapacitatea plamanilor de a face fata sc#imburilor fizioloice de aze,in repaus si
efort.Are loc #ipo3emia (scaderea o3ienului din sane),asociata sau nu cu #ipercapnie
(cresterea "<! din sane).
'.'.'.Cau3e de origine
a.bronhopulmonara
-stenoze functionale si organice ale cailor aeriene superioare (larine, tra#ee)&corpi
straini,edem Nuinc)e,larinite acute,crup difteric,neoplasme, raumatisme mecanice,c#imice
(into3icatii cu corozive),termice,afectiuni neuro2musculare.
-bronhoalveolite de deglutitie (reurcitare in caile aeriene a continutului astric).
-crize de astm bronsic
-reducerea acuta a campului respirator&pneumotora3 spontan,pleurezie masiva #iperto3ica si
bron#opneumonie,tuberculoza miliara,emfizem mediastinal
-B.P.O.C. (bron#opneumopatie obstructive cronica) acutizata.
b.cardiaca-astmul cardiac
2infarctul miocardic
2edemul si cordul pulmonar acut
c.e=trapulmonara-alterarea functiei centrului respirator:into3icatii
(barbiturice,opiacee,alcool metilic),acidoza meTabolica (coma diabetica sau uremica),alcaloza
metabolica,o3ienoterapie irationala,meninite,meninoencefalite, tumori endocraniene,
accidente vasculare cerebrale.
-afectiunile paretice sau spastice ale muschilor respiratori: tetanos, poliomielita,
poliradiculonevrite,traumatisme medulare,come rave,ra#ianestezie inalta,narcoza profunda,
#ipo)aliemie,#iper)aliemie severa.
-boli ale cutiei toracice,defecte neuromusculare (miastenia ravis,fracturi costale,operatii pe
torace,traumatisme toracice si toracoabdominale).
-boli ale sistemului nervos:traumatisme cranio2cerebrale,leziuni cerebromedulare, sindroamele
de #ipertensiune craniana.
-afectiuni abdominale: ascite masive acute,peritonite acute,operatii laborioase pe abdomen.
d.Cau3e generale
-Intoxicaii acute:medicamente sau to3ice deprimante ale +.-.".,medicamente sau to3ice
convulsivante (compuGi orano2fosforici,"<!, "<,scEderea <!)
-!feciuni sangvine: anemii
-!lte afeciuni: obezitate, tric#inozE, stare de Goc.
'.'.2. !imptomatologie
a.2ispneea-apare sub formE de&
2bradipnee inspiratorie, insoFitE de tira( (retracFia spaFiilor intercostale), corna( (inspiraFie lentE
Gi zomotoasE), traduce obstacole in cEile respiratorii superioare'
2bradipnee e3piratorie (vezi criza de astm bronGic) '
2bradipnee2(into3icaFii cu deprimante ale +.-.".)'
2polipnee'
2respiraFie Oussmaul2respiraFie in $ timpi&inspiraFie2pauzE,e3piratie2pauzE (acidoza metabolicE)'
2respiraFia "#eMne2+toc)es&respiraFie (polipnee) cu amplitudini crescinde pinE la ma3imum Gi
scEzind pinE la apnee ce dureazE 102!0 sec. (apare in& #ipertensiunea intracranianE,#ipo3emia
centrilor nervoGi,arterioscleroza cerebralE).
76
b.Ciano3a2?3primE desaturarea de o3ien a sinelui arterial,creGterea #emolobinei in sine.
2+e manifestE la buze,un#ii, pavilionul urec#ilor Gi apoi se eneralizeazE.
2"ianoza lipseste in& anemii, stEri de Goc #ipovolemic, into3icaFii cu "< Gi cianuri, alcalozE.
c.:odi(icarea amplitudinii mi/c+rilor respiratorii Am.r.B-m.r.sunt&2
Rare,ample'@recvente,superficiale (fracturi costale)'
2,iGcEri ale unui #emitorace (paralizia musculaturii unui #emitorace,colecFii pleurale
abundente,pneumonie masivE,obstruarea unei bron#ii principale, #emitorace bolnav,
pneumotora3 spontan)
2RespiraFie parado3alE (turtirea plEminului de partea lezatE in inspiraFie Gi ree3pansiunea
acestuia in e3piraFie)2in plEi pleuro2pulmonare' volet costal.
d.#ahicardia2fenomen compensator
e.Alte semne clinice-apar Gi alte semne,ce depind de cauza care a determinat insuficienFa
respiratorie
2Durerea toracic cu sediu precordial sau retrosternal (afecFiuni
coronariene,mediastinale,tra#eitE,embolie pulmonarE)'la baza hemitoracelui (infarct
pulmonar,pneumotora3 spontan)."aracterul e constrictiv,intens (embolie pulmonarE,
coronaropatie), (un#i toracic violent (pneumotora3 spontan).
2Tegument cald,umed,cu transpiraii abundente.
-Hipersalivaie (datoritE #ipo3iei, #ipercapniei)
2Hipersonoritate (pneumotora3, emfizem pulmonar)
2Matitate (pneumonii, colecFii lic#idiene in pleurE)
-Raluri (zgomote patologice ce iau natere in alveole sau bronhii.!unt& crepitante (ca
zomotul pe care21 auzim cind frecEm intre deete o GuviFE de pEr sau cind aruncEm sare pe o
plitE incinsE2apar in pneumonii, edem pulmonar)' ron"lante (roase ca niGte sunete de
contrabas2se datoresc secreFiilor abundente in bron#ii)'sibilante (ca Fiuitul
vintului)'subcrepitante (ca zomotul care se aude cind se suflE intr2un tub de sticlE plin cu apE2
in bronGite, supuraFii pulmonare).
2An3ietate sau somnolenFE, confuzie, delir.
'.'.. Conduita de urgen.+
a.Controlul /i asigurarea permeabilit+.ii c+ilor aeriene
4n orice formE de insuficienFE respiratorie acutE ravE fErE etiopatoenezE se aplicE in urenFe
mEsuri terapeutice enerale.
-#bstruciile supraglotice (cEderea limbii, pEtrunderea 1ic#idului de vErsEturE sau reuritaFie
in cEile aeriene,acumularea c#eaurilor de sine, secreFii,pEtrunderea unor corpi strEini din
cavitatea bucalE) se controleazE vizual, se combat prin manevrele cunoscute (cap.!.7.2
reanimarea respiratorie)'
2*t.a impiedica cEderea limbii inapoi& aezarea bolnavului in decubit dorsal cu capul $n
hipere%tensie.
-impingerea anterioar a mandibulei&susinerea ei2impreunE cu #ipere3tensia capului
indepErteazE pericolul de obstrucFie prin alunecarea posterioarE a limbii la bolnavii
inconGtienFi). 4n cazul inundErii cEilor aeriene cu lic#id de vErsEturE, primul est este inclinarea
lateral a capului victimei.
-'urarea oro"aringelui de secreii sau de vrsturi cu a(utorul deetelor infEGurate in tifon
(fi. 1.1) cu tampoane sau prin aspiraFie orofarinianE (fi. 1.! a) sau nazofarinianE (fi. 1.!
b).
2DacE sora medicalE iGi dE seama cE nu se permeabilizeazE caile respiratorii,aplicE bolnavului
aGezat in poziFie semiventralE aplecat inainte, lovituri cu palma (de citeva ori) in reiunea
71
interscapulovertebralE Gi continuE incercErile de scoatere a corpilor strEini prin introducerea
deetelor in cavitatea bucofarinianE a bolnavului.
-Traciunea limbii se face cu mi(loace improvizate sau pensE specialE.
-!e "ace intubaie oro"aringian cu canula (uedel& care, plasatE in cavitatea bucofarinianE,
impiedicE de asemenea alunecarea posterioarE a limbii (fi. !.1!, !.13)
b.*ermeabilizarea cailor respiratorii in obstrucFiile sublotice
-$n obstruciile subglotice (secreFii tra#eobronGice), dacE actul delutiFiei este tulburat sau la
bolnavii inconGtienFi, dezobstruarea se face prin aGezarea bolnavului in poziFie de drena(
postural.
2+ora medicalE aGazE bolnavul in decubit ventral sau lateral, cu capul mai )os "a de trunchi,
intors intr2o parte (drena(ul postural in decubit dorsal este reu de suportat).
2:a bolnavii aGezaFi in decubit ventral se poate introduce in reiunea in#inalE, un suport
format din pernE sau sul de pEturi (fi, 1.3.) prin aceasta se mEreGte eficacitatea
drena(ului'poziia corpului va "i schimbat la intervale de *+2,+ de minute.
-!ecreiile care nu se eliminE prin drena( postural vor fi e3trase (aspirate cu sering
(u-on&tromp de vid&aspirator de o%igen.4n saloanele de terapie intensivE aspiratoarele sint
acFionate central.AspiraFia se face totdeauna cu instrumente perfect sterile.
24n obstrucFia cailor respiratorii cu alimente sau alFi corpi strEini se mai recomandE apsarea
dia"ragnului de )os in sus (fi.1.$),astfel incit acesta,ca un piston,sE impinE aerul e3istent in
bron#ii Gi tra#ee,favorizind eliminarea corpilor strEini.
2<bstrucFiile sublotice se combat,in cazul bolnavului conGtient, prin provocare de tuse
arti"icial, dupE ce secreFiile bronGice au fost fluidificate cu medicamente.
2in obstrucFiile larino2tra#eale severe se practicE de cEtre medic intubaFia orotra#ealE sau
tra#eotomie,dupE care se face aspiraFia secreFiilor cu unul din aparatele amintite, la care se
racordeazE sondele de asipraFie.
-otE.4n unele cazuri, sediul Gi natura obstrucFiei se determinE prin larinoscopie sau
bron#oscopie,in care scop sora va preEti de urenFE materialul Gi instrumentarul necesare.
c.;espira.ia arti(icial+
2DupE asiurarea permeabilitEFii cEii bucofarinfiene,sora medicalE verificE dacE bolnavul are
sau nu respiraFie spontanE (observE miGcErile cutiei toracice, apropie urec#ea Gi obrazul de ura
bolnavului pt.a surprinde miGcarea aerului).
2DacE bolnavul nu are respiraFie spontanE& se trece la respiraFie artificialE, "olosind metoda
PurE la urE. sau PurE la nas,trusa de ventilaFie tip Ruben sau dispozitivul de respiraFie
artificialE cu burdu" acionat manual ("ig. *.*/
0ot. 1ceste metode se "olosesc la domiciliul bolnavului&in timpul transportului la spital&in
camera de gard a serviciilor ambulatorii sau spitaliceti i inainte de instituirea ventilaiei
(respiraiei arti"iciale mecanice.
dB.0=igenoterapia se utilizeazE in toate formele de insuficientE respiratorie acutE.
2"adrul mediu tb.sE se asiure cE in prealabil au fost dezobstruate cEile aeriene.
2+E aibE la dispoziFie sonde nazale sterile (metoda de administrare pe sondE nazalE este cea mai
utilizatE Gi este o metodE eficace).
2+E asiure umidi"icarea o%igenului (!83 apE Gi 183 alcool etilic)
2+ora medicalE va introduce sonda nazalE pinE in farine (o lunime ealE cu distanta care
separE nasul de lobul urec#ii) (fi. 1./ a, b).
a).masurarea distantei aripa nasului2lobul urec#ii'
b).pozitia corecta a sondei nazofariniene in timpul o3ienoterapiei.
2+e verificE debitul(17211 l8minut).
7;
0ot. !ora tb.s tie c o%igenoterapia iraional,prea indelungat sau concentrat duce la
e"ecte nedorite.
eB.:i6loace terapeutice a6ut+toare
-2vacuarea revrsatelor pleurale sau peritoneale prin puncii.2vacuarea aerului in
pneumotora%.
-3i%area voletelor costale in traumatisme toracice.
-!timularea medicamentoas a centrilor respiratori in cazul deprimErii primare a acestor centri
(into3icaFii,leziuni nervoase)'cofeinE,micoren,()arion) Gi a#Mpnon, (meimid).
2@olosirea analepticelor respiratorii este mai puFin recomandatE din cauza riscurilor pe care le
comportE& cresc consumul de <!, provoaca crize de ta#icardie.
2"ombaterea acidozei respiratorii (perfuzii cu bicarbonat de sodiu 1$,/ la mie !002300 ml).
2Tratamentul simptomatic al unor manifestEri patoloice supErEtoare (durere, an3ietate, tuse)
29ron#odilatatoare cu acFiune moderatE (papaverina, sulfat de maneziu).
(B.:+suri terapeutice etiopatogenetice
2+coaterea din mediu,respiraFie artificialE,o3ienoterapie in insuficienFele respiratorii apErute in
condiFii de aer viciat.
2Tratament (la indicaFia medicului) cu #emisuccinat de #idrocortizon (1002300m) i.v. in
perfuzie in cazurile de edem larinian aleric,larinite edematoase,into3icaFie cu
corozive,bron#oalveolitE de delutiFie.+e pot adEua calciu clorat i.v., claciu luconic (sol. !0=
2102!0ml i.v.).
2+er antidifteric in crup difteric.
2+pasmolitice in cazul spasmului lotic.
2"ombaterea spasmului bronGic (,iofilin !23 fiole in !$ ore)
1tenie4 *e linE tratamentele etioloice indicate de medic,sora medical se ingri)este de
linitirea bolnavului&aezarea lui in poziie comod&eventual semiezind& creeaza o atmos"er
umed (vas cu ap la "iert cu ceai de mueel&aplica comprese calde pe gitul bolnavului&se
ingri)este de aerisirea camerei.
,orfina Gi barbituricele sunt evitate,datorita efectelor deprimante respiratorii.
'.2.C;$CA 2" A!#: @;0&!$C
Def.Astmul bronGic2crizE de dispnee paro3isticE e3piratorie provocatE de stenoza funcFionalE
spasticE a bron#iilor.
9ron#ospasmul se datoreazE contracFiei musculaturii,edemului mucoasei bronGice Gi
#ipersecreFiei bronGice,fenomene care duc la obstrucFia bronGicE,ce stin#ereGte eliminarea
aerului in e3piraFie.
'.2.'. 9actori determinan.i /i predispo3an.i
2@actori alergici (astmul e3trinsec sau aleric)
@actorii alereni sunt&praful de casE,polenul,pulberile,pErul de animal, alerenele alimentare
(carne,albuG de ou,lapte,peGte),medicamente (penicilinE, analetice),deterenFi, coloranFi.
2@actori nealergici (astmul intrinsec)&factorii infecFioGi (bronGite cronice, sinuzite)
ApariFia crizelor poate fi favorizatE de e3puneri la fri,ceaFE,umezealE,trecerea bruscE de la aer
cald la aer rece si de factori emoFionali.
'.2.2. !imptomatologie
"riza de astm bronGic incepe brusc,survine noaptea.Accesul este precedat de o stare prodromalE
(strEnut, #idroree nazalE,tuse uscatE).
"riza de astm se caracterizeazE prin &
2Dispnee cu caracter e3pirator prelunit& bradipnee,cu e3piraFie forFatE (laborioasE Gi
zomotoasE) GuierEtoare.
60
2Dispneea este urmatE de tuse Gi e3pectoraFie mucoasE, filantE, eliberatoare.
9olnavul este Esit in poziFie GezindE(ortopnee),cu capul inclinat spre spate Gi spri(init in miini
(fi.1.7.).
2@aciesul e3primE spaimE Gi sete de aer& e3oftalmie, urE intredesc#isE.
2Teument palid2cenuGiu acoperit de transpiraFii reci.
2.ipersonoritate pulmonarE,murmur vezicular diminuat,raluri sibilanfe Gi ronflante.
29radicardie.
"riza are duratE variabilE (18$ orE23 ore) Gi se terminE relativ brusc.
'.2.. Conduit+ de urgenta
"rizele de astm bronGic se pot trata Gi in condiFii ambulatorii&
29olnavul,menFinut in poziFie GezindE,spri(init in poziFia cea mai comodE,va fi Gters de
transpiraFii.
2*inE la venirea medicului care este c#emat imediat, vor fi date bolnavului&
2antispastice& papaverina,lizadon
2dilatatoare ale bron#iilor& eufilinE,miofilin.
2simpaticomimetice&tablete de efedrinE,asmofu,asmopent,alupent,berotec in in#alaFii sau sub
formE de spraM.
1tenie4 $n cazul primului acces de astm apErut la un bolnav in ale cErui antecedente nu sint
semnalate crize de astm bronGic sau care este cunoscut ca #ipertensiv sau are valori tensionale
crescute,se evit simpaticomimeiicele.
2,edicul face indicaFia medicaFiei de urenFE, medicamentele uzuale de urenFE fiind&
2miofilin (bron#odilatator) 12! fiole a 0,!$ in in(ecFie i.v.+e administreazE lent (32/ min.)'
2#emisuccinat de #idrocortizon /02!00 m i.v. (in cazul cE criza nu cedeazE la miofilin)'
2o3ienoterapie.*rin sondE introdusE prin nErile bolnavului pinE in farine (721 cm) o3ienul se
administreazE umidificat cu debit de 721 l.8minut.4n caz de ineficienFE se recure Gi la alte
medicamente& sul"at de magneziu in(ectat i.v. lent (102!0ml).
+e continuE administrarea de&
-simpaticomimetice sub formE de in#alaFii (asmopent,alupent,berotec,
solbutamol),bronbodilatin sublinual'
2efedrinE (fiole a 1ml /= in in(ecFii s.c. 12! fiole), adrenalinE (fiole a 1ml 1= in(ectate
subcutanat).
AtenFieC +impaticomimeticele sunt contraindicate la #ipertensivi,coronarieni, #ipertiroidieni.
De reFinutC +ora tb.sE Gtie sE diferenFieze astmul bronGic de astmul cardiac sau de edemul
pulmonar acut,pt.a se evita reGelile fatale in conduita de urenFE.+e diferenFiazE prin caracterul
dispneii.4n astmul cardiac dispneea este polipneicE,inspiratorie,bolnavul este inclinat
inainte,rezemat in miini,cu umerii ridicaFi'ta#icardie."riza evolueaza sub o formE ravE&edem
pulmonar,cind sufocarea se araveazE,cianozE,e3pectoraFie spumoasE rozatE.
'.. !#A;"A 2" ;D% A!#:A#$C
2e(.!tarea de rau astmatic-stadiul clinic cel mai sever al astmului bronGic. +e manifestE prin
sindrom as"i%ic (crize prelunite).*oate sE dureze c#iar peste !$ #.
'..'.Cau3e declan/atoare
24nfecFie bronGicE difuzE (bacterianE,viroticE)
2ReacFii alerice imediate,provocate de medicamente si prafuri alerizante din atmosferE.
2Abuzul de simpaticomimetice, bron#odilatatoare.
2,edicamente sedative,tranc#ilizante,opiacee,prin deprimarea centrului respirator.
2+uprimarea brutalE a corticoterapiei.
2Atilizarea necorespunzEtoare a o3ienului.
61
'..2.#abloul clinic
29olnavul stE in poziFie GezindE,cu toracele impins inainte,cu faFa an3ioasE Gi semne de
insuficienFE respiratorie accentuatE.
2*olipnee,cu e3piraFie prelunitE Gi tira(.
2"ianozE.
2TranspiraFiile profuze c#inuiesc bolnavul,care este Plac de apEQ.
2AbsenFa tusei Gi e3pectoraFiei.
2Diminuarea e3tremE a murmurului vezicular,raluri bronGice mari Gi mici (la auscultaFie).
1tenieC *t.cadrul mediu este reu sE facE dianosticul diferenFial cu edemul pulmonar acut
(?.*.A.),astmul cardiac,embolia pulmonarE,pneumotora3ul spontan, bron#opneumopatia
cronicE obstructivE acutizatE (9*"<).Tb.sE se orienteze,s se in"ormeze despre antecedentele
bolnavului5
2dacE bolnavul este un vec#i astmatic (in absenFa unei cardiopatii stini)'dacE este purtEtor al
unei 9*"<'de e3istenFa unor antecedente cardiace.DiferenFierea se face Finind seama de
caracterul dispneii&in edemul pulmonar cardioen (forma severE a astmului cardiac) dispneea
este inspiratorie,iar zomotul GuierEtor este prezent in inspiraFie Gi in e3piraFie.
'...Conduita de urgen.+
2<rice bolnav in stare de rEu astmatic tb.internat de urenFE in spital intr2o secFie de interne'cind
starea bolnavului nu este criticE,se e3plicE necesitatea de a tuGi Gi e3pectora Gi nevoia de a
rEmine in stare de ve#e pinE Ca instalarea ec#ilibrului respirator.
24n cazurile de ravitate e3tremE,se transferE in secFia de terapie intensivE,unde se practica
intubaFia tra#ealE,aspiraFie bronGicE Gi ventilaFia mecanicE.
'..4.:edica.ia de urgen.+
29ron#ospasmolitice& miofilin ! fiole in perfuzie cu ser lucozat /= '
2#emisuccinat de #idrocortizon in dozE iniFialE de /0 m (! fiole) i.v.,apoi cite !/m (1fiolE)
din $ in $ ore, timp de !$ de ore
4n cazurile rave doza iniFialE recomandatE este mult mai mare (1002!/0m) apoi /0m,
respectiv 100 m din $ in $ ore'
2o3ienoterapie(se instituie incE de la domiciliu) '
-antibiotice i chimioterapeutice se administreazE in cazuri de suprainfecFii bronGice, conform
antibioramei.
+e pot folosi&
2biseptol de 3 ori o tabletE 8zi, 2vibramicin !00 m in prima zi Gi apoi cite 100 m8zi (1
capsula), 2tetraciclinE ! 8zi.
$mportant4 !e evit penicilina care este unul din antibioticele cele mai alergizante.
0u se administreaza5 mor"in& mialgin i nici sedative sau tranchilizante.
*si#oterapie susFinutE de incura(are a bolnavului aflat in crizE.
Tratamentul de "ond (intre crize) indicat de medic, cuprinde&
2inlEturarea cauzei care a determinat aleria (mEsuri antialerice&vaccinEri,
desensibilizEri,substanFe antialerice)'
2prevenirea Gi tratamentul infecFiei bronGice '
2viaFE liniGtitE in aer uscat, imnasticE respiratorie'
2cure balneo2climaterice in staFiunile recomandate de medic.
Toate acestea tb.cunoscute Gi de sora medicalE,care participa la dispensarizarea bolnavului
prin&acFiuni de educaFie sanitarE,aplicarea tratamentelor prescrise de medic Gi in lipsa medicului,
va acorda primul a(utor.
'.4.*":0P#$C$A
6!
2e(.*emopti3ia2e3pectorarea unei cantitEFi variabile de sine provenind din cEile respiratorii.
'.4.'. Cau3e 12Tuberculoza pulmonarEE 29ronGiectazia sau c#iar bronGita cronicE'
2"ancerul bron#opulmonar' 2+tenoza mitralE Gi staza pulmonarE din insuficienFa cardiacE'
2Anevrismul aortic (prin erodarea unei bron#ii)' 2Traumatisme toracice Gi pulmonare'2Alte
afecFiuni ale aparatului respirator,afecFiuni cardio2vasculare, into3icaFii.
'.4.2. !imptomatologie
2+enzaFie de idilare a larinelui.
2"EldurE retrosternalE. 2>ust de sine in urE. 2Tuse iritativE care e3pulzeazE sinele.
2Aspect roGu2aprins,aerat,spumos al sinelui e3pectorat.
2+inele este amestecat cu un conFinut mucos sau mucopurulent.
2.emoptiziile mari Gi mi(locii determinE paloare,an3ietate,transpiraFii,ta#ipnee,
ta#icardie,scEderea tensiunii arteriale.
De reinut5 diagnosticul di"erenial se "ace cu5 hematemeza&epista%isul i hemoragia de origine
"aringian& dentara (gingivoragii.
+pre deosebire de #emoptizie #ematemeza este precedatE Gi insoFitE de reFuri Gi vErsEturi,
survenind la bolnavi cu antecedente astrice.
2+inele din #ematemezE este neru,macerat,amestecat cu resturi alimentare,iar #emoraia se
opreGte brusc.
.emoraiile rinofariniene Gi epista3isul sint dianosticate prin e3amen local.
'.4..Conduita de urgen.+
<rice #emoptizie este o urenFE,c#iar in cantitate redusE,deoarece in orice moment evoluFia
poate lua aspect rav sau foarte rav.
2Repaus absolut, in poziFie semiGezindE, in camerE bine aerisitE.
2Repaus vocal absolut,vorbeste in GoaptE,prin simpla miGcare a buzelor sau semne fEcute cu
esturi minime.
2+e recomandE respiraFia pe nas, lentE Gi profundE.
2+e dE bolnavului sE bea lic#ide reci in cantitEFi mici Gi repetate.
2+e aplicE punE cu #eaFE pe reiunea sternalE sau asupra zonei presupus sinertndE,ca Gi pe
zona enitalE (testicule sau vulvE2refle3 vasoconstrictor).
29olnavul va fi cit mai puFin perturbat de cei din (ur,cu e3aminEri minime (puls,
T.A.,temperaturE).
24n #emoptiziile abundente (stenozE mitralE) se poate face liatura celor $ membre (alternativ)
pt.a diminua intoarcerea venoasE (!0230 minute). +e poate face de mai multe ori in cursul
zilei.Dezlearea se face proresiv,lent Gi alternativ,pt.a nu mEri brusc intoarcerea venoasE a
sineiui la inimE.
2+e combate tusea cu codenal (!23 tablete odatE) dioninE sau calmotusin (1021! picEturi,se pot
administra la ! ore interval).
2+ora medicalE preEteGte medicaFia Gi o administreazE la recomandarea medicului&
2se va evita administrarea preparatelor morfinice,care au riscul parezei bron#iilor Gi retenFiei
sinelui in arborele bronGic.+e dau soluFii #ipertonice i.v. (-a"l 10=,102!0ml)'soluFie lucoza
$0= ($02/0ml),sau o lingur de sare la un pahar cu ap, peroral'
2medicaFie #emostaticE&clorurE de calciu soluFie 10= i.v.lent 10230 ml'vit." (0,/21 in(ecFii
i.m.sau i.v.),clauden,coaulen,venostat, adrenostazin l2!2$ fiole8zi, novocainE 1=, /210ml, i.v.
foarte lent (dupE testarea sensibilitEFii s.c.), vasopresinE !0 A.4. in !00ml soluFie lucozatE /=
in(ectatE i.v. lent (timp de !0 de minute) sub controlul continuu al T.A.'e3tract de #ipofizE
posterioarE i.m. sau i.v.1 fiolE (este indicat in forme rave, rebele la alte tratamente).
2Transfuzii mici de sine proaspEt,in funcFie de posibilitEFile primului eGalon medical.
63
2in cazuri e3cepFionale se incearcE crearea unui emfizem subcutanat pe faFa anterioarE a
#emitoracelui afectat, prin introducerea a $002700 ml aer sau o3ien cu o serinE de !0 ml.
2+c#imbarea bolnavului,iiena corporalE se fac reducind la minim mobilizarea bolnavului.
2"u mena(amente deosebite,suprave#eat strict,se transportE bolnavul la spital, deGi este de
dorit evitarea deplasErii.
2+pitalizarea este necesarE in toate cazurile de #emoptizii medii Gi mari Gi in cele in care
dianosticul etioloic nu este precizat.
24n spital,tratamentul eneral #emostatic se completeazE cu tratament etioloic.
2Alte metode de oprire a #emoraiei care se pot incerca in spital cind mEsurile de mai sus nu
dau rezultate&
2pneumoperitoneu (sint introduGi in cavitatea peritonealE /0021000 cm3 aer cu a(utorul
aparatului de pneumotora3) '
2pneumotora3 artificial #emostatic (de partea plEminului afectat,/002600 cm3 de aer cu
aparatul de pneumotora3)'
2in #emoptiziile persistente din stenoza mitralE&sinerare,$002/00ml.
2Tratamentul c#irurical este indicat uneori de urentE&traumatisme toraco2pulmonare,eroziuni
arteriale,varice bronGice,tuberculozE pulmonarE,c#ist #idatic, cancer bronGic.
1./.*neumotora3ul spontan (accidental)
Def.*neumotora3ul2afectiune caracterizata prin prezenta unei colectii azoase in cavitatea
pleurala.Aerul patrunde in pleura printr2o perforatie patoloica a seroasei.
'.).'. Cau3e2TuberculozE pulmonarE 70-60=E 2?mfizem pulmonar E 2"#isturi aeriene
pulmonare' 29ronGiectazii E 29ronGite cronice'2Tuse convulsivEE 2*neumotora3ul idiopatic
benin (cu etioloie necunoscutE,apare mai ales la tineri de 1123/ ani)E 2*neumotora3ul
traumatic (uneori #emopneumotora3) 2pneumotora3ul traumatic poate sE survinE prin&2plEi
penetrante (se insoFeGte de #emotora3)' 2fracturi costale (un frament osos ascuFit poate perfora
pleura)' 2acte c#iruricale (voluntar sau involuntar)
De reinut."ind orificiul de perforaFie este lar,pleura comunicE permanent cu arborele bronGic
(cu e3teriorul).
4n cazul plEii penetrante pleuro2pulmonare cu torace desc#is,in care cavitatea pleuralE
comunicE lar cu e3teriorul,aerul iese Gi intrE la fiecare miGcare respiratorie cu un Guierat
caracteristic.4n aceste cazuri este vorba de pneumotora% deschis.< altE varietate este
pneumotora%ul cu supap compresiv (vezi traumatisme toracice& insuficienFE respiratorie in
pneumotora3ul desc#is Gi pneumotora3ul compresiv cu supapE).
'.).2. !imptome
2(un#i toracic foarte violent (apare brusc,dupE efort,c#intE de tuse,durere comparatE cu o
PloviturE de pumnalB)'
2dispnee foarte accentuatE Gi polipnee'
2an3ietate, cianozE '
2tuse c#intoasE Gi fenomene de insuficienFE respiratorie acutE'
2fenomene de Goc (Goc pleural),ta#icardie,puls mic Gi rapid,fenomene de colaps,paloare cu
cianoza e3tremitEFilor,transpiraFii reci'
2semne fizice2bombare Gi imobilizare a #emitoracelui interesat'
2abolirea murmurului vezicular,#ipersonoritate sau timpanism cu dispariFia matitEFii cardiace.
'.).. Conduita de urgen.+
2AGezarea bolnavului in poziFie semiGezindE
2Repaus complet, inclusiv repaus vocal
6$
2"ombaterea durerii& alocalmin 12! fiole, fortral 12! fiole, sintalon2oral, e3cepFional (in caz
de dureri Gocoene)& mialin 1 fiola (100m) i.v. sau i.m. sau morfinE in in(ecFii s.c. (0,0120,0!
).
2An3iolitice& pleomazin in(ecFii i.m. ,#idro3izin in(ecFii i.m.' diazepam, nitrazepam, romeran
2<3ienoterapie (balon, sondE nazalE)
2+edative ale tusei& codeinE, dioninE
24n formele masive sau in cele asfi3ice Pcu supapER,medicul e3ecutE e%su"laie decompresiv.
+e foloseGte un ac cu lumen lar Gi bizou scurt care se leaE de un tub scufundat in ser
fizioloic sau soluFie Da)in.< e3suflaFie eficientE necesitE folosirea unui trocar prevEzut cu
supapE.
"adrul mediu va asiura materiale sterile Gi va respecta cu stricteFe mEsurile de asepsie, pentru
a preveni riscul infecFiei.
2Transportul bolnavului la spital se va face cu mena(amente deosebite.
'.6.@;0&*0P&"%:0PA#$A 0@!#;%C#$4D C;0&$CA AC%#$CA#D A@P0C
AC%#$CA#DB
Def.9ron#opneumopatia obstructivE cronicE (9*<") se referE la bolnavi cu bronGitE cronicE Gi
bolnavi cu emfizem pulmonar.
Astmul bronGic intricat cu bronGitE cronicE Gi emfizem pulmonar este inclus in sindromul de
9*<".
9olnavul purtEtor al 9*<" are o insuficienFE respiratorie cronicE.DatoritE unor suprainfecFii
bronGice, aceasta declanGeazE pusee acute de insuficienFE respiratorie.
*rocesul infecFios accentueazE sindromul obstructiv prin e3acerbarea edemului inflamator, a
#ipersecreFiei Gi a spasmului musculaturii bronGice.
'.6.'. !imptome
Dispnee cu polipnee, uneori bradipnee e3piratorie.
"ianozE intensE Gi difuzE,predominind la buze,un#ii."ianoza e3primE creGterea #emolobinei
in sinele aterial (prin desaturarea cu 0! a o3i#emolobinei).
TranspiraFii profuze. "efalee tenace.
An3ietate sau somnolenFE, stare confuzionalE, uneori stare precomatoasE.
Decompensarea respiratorie a 9*<" se asociazE cu decompensarea #emodinamicE (cord
pulmonar cronic decompensat) cu&ta#icardie,tulburEri de ritm,e3trasistole,#epatomealie
dureroasE,meteorism abdominal,(uulare turescente.
'.6.2. :+surile de urgen.+
2<3ienoterapie pe sondE nasofariniana, pt.combaterea #ipo3emiei. <3ienoterapia necesitE o
deosebitE atenFie Gi prudenFE,deoarece administrarea unor cantitEFi mari de o3ien la bolnavii cu
#ipercarbie cronicE este periculoasE. "entrii respiratori la #ipercapnici nu mai sint sensibili la
"0!,sinurul stimulent rEminind #ipo3emia. inlEturarea bruscE a #ipo3erniei prin administrarea
de cantitEFi mari de 0! inseamnE inlEturarea stimulului,deprimarea centrilor respiratori Gi
aravarea pe aceastE cale a #ipoventilaFiei alveolare Gi #ipercarbiei.
De aceea 0! tb.administrat in doze moderate,cu suprave#erea indeaproape a
bolnavului.Administrarea o3ienului se incepe cu un debit de 12! 1 8minut.
2*erfuzie cu urmEtorul cocteil&#emisuccinat de #idrocortizon !00m, cloramfenicol
#emisuccinat 1 g&miofilin ! fiole a 0,!$ ,deslanosid 1fiolE a 0,$m,302$0 picEturi pe minut
(suprave#eat).
2+ub strictE suprave#ere se transportE la spital,unde se face tratament comple3.
-in spital
6/
-combaterea obstruciei prin drena( postural,aspiraFie bronGicE Gi spElEturE bronGicE.Atilizarea
drena(ului postural,asociat cu percuFia toracelui,determinE mobilizarea secreFiilor bronGice Gi
creGterea e3pectoraFiei.
2AspiraFia endobronGicE se e3ecutE prin cateter introdus pe cale nazalE sau pe bron#oscop.
+pElEturE bronGicE se e3ecutE dupE aspiraFie,prin introducerea la interval de /210 minute de
cantitEFi mici de bisolvon (32/ml),care apoi se aspirE.
-combaterea in"lamaiei cu antibiotice&ampicilinE !23 in !$ ore sau tetraciclinE !8zi timp de
6210 zile.+e continuE antibioterapia cu vibramicin 100m8zi.4n forme mai uGoare,penicilinE
asociatE cu streptomicinE."ind e3istE intoleranFE la peniciline se administreaza eritromicinE 12
!,biseptol 32$ tablete8zi' corticoizii sint indicaFi pt. acFiunea antiinflamatoare,antisecretoare Gi
antibron#ospasticE& prednison in doze !0230m8zi ($27 tablete a /m) timp de 6210 zile (dozE
descrescindE)'
2combaterea spasmului prin5 bron#odilatatoare&aminofilinE administratE i.v.lent sau perfuzie
(!23 fiole miofilin) !$ #.in soluFie lucozatE izotonicE /= 1.00021./00 ml'
2administrarea de "luidi"iante ale secreiei bronice&brom#e3in,30 de picEturi de 3 ori pe zi
alfac#imotripsinE in aerosoli de !23 ori pe zi'
2la nevoie& tonicardiace,diuretice,anticoaulante,sinerare,ventilaFie mecanicE
#bservaie59*<" se intilneGte mai ales la fumEtori, la cei supuGi no3elor (pulberi Gi vapori
iritanFi).
2.%;>"&#" AL" APA;A#%L%$ CA;2$04A!C%LA;
2.'."2":%L P%L:0&A; AC%# A".P.A.B
?demul pulmonar acut survine prin inundarea brutalE a alveolelor de un transsudat sanvinolent
necoaulabil din capilarele pulmonare,inundare provocatE de creGterea presiunii sineiui in
capilarele venoase pulmonare,de creGterea permeabilitEFii membranei alveolo2capilare Gi alte
cauze.
?3istE douE tipuri principale&?.*.A. #emodinamic (cardioen),?.*.A. lezional (necardioen).
2.'.'. 9actori etiologici principali
a).?.*.A.cardioen2
insuficienFE ventricularE stinE infarctul miocardic acut cardiopatie
isc#emicE
#ipertensiune arterialE 2cardiopatiile valvulare tulburEri de ritm paro3istice
b).?.*.A.lezional
?ste provocat de cauze&
to3ice (aze sufocante&clor,benzen,"0!,oranofosforice,into3icaFii cu o3id de carbon)
infecFioase (infecFii pulmonare, ripE, bronGiolitE capilarE)
neuroloice&leziuni ale +.-.".(traumatisme,accidente vasculare ccrebrale (A.5.".),
abcese,tumori cerebrale,encefalite acute etc.)
iatroenice (#ipervolemie prin supraincErcarea sistemului vascular' perfuzii, transfuzii)
edemul pulmonar la inecaFi
edemul pulmonar PuremicR
edemul pulmonar in bron#oalveolita de delutiFie (in#alare de lic#id astric) la copii
mici,etilici,comatoGi.
Alterarea permeabilitEFii capilare este mecanismul fundamental al ?.*.A. Acest mecanism este
prezent in ambele tipuri de ?.*.A.
2.'.2. :ani(est+ri clinice
2se instaleazE in cursul nopFii (?.*.A. cardioen),
2dispnee intensE severE, survenitE brusc
67
2respiraFie polipneicE Gi zomotoasE,sete de aer,
2ortopnee, 2an3ietate e3tremE,
2tuse uscatE (in prima fazE),apoi cu sputE spumoasE rozatE,aeratE, caracteristicE,
2transpiraFii, 2cianozE,
2turescenFa (uularelor de la baza itului (in ?.*.A. cardioen),
2raluri subcrepitante, 2ta#icardie,
2T.A. poate fi& crescutE, normalE sau scEzutE
#bservaii.4n 2.6.1.lezional-apar Gi alte semne in funcFie de etioloie (febrE,tuse cu
e3pectoraFie mucopurulentE,dureri toracice).
2.'..Conduita de urgen.+
2tratamentul simptomatic
Tratamentul edemului pulmonar acut cardioen comportE mEsuri de e3tremE urenFE, care
trebuie aplicate la domiciliul bolnavului,in timpul transportului cEtre spital,in unitEFile
ambulatorii Gi in spital (in ambele tipuri de ?.*.A.)
24nstalarea bolnavului in poziFie Gezinda pe scaun sau fotoliu, sau pe marinea patului cu
ambele atirnind. De altfel bolnavii iGi ale sinuri aceastE poziFie (care nu este recomandatE in
caz de #ipotensiune).
2+e aspirE e3pectoraFia Gi se curEFE ura bolnavului.
2Aplicarea arourilor la rEdEcina a trei membre fErE comprimarea arterelor. Din 10 in 10
minute, unul din arouri se sc#imbE la al patrulea membru.+coaterea aroului se face
proresiv.Aceste mEsuri scad circulaFia de intoarcere,contribuie la desconestionarea
plEminilor. ?ste un tratament comun ambelor forme de ?.*.A.
2<3ien (pe sondE nasofarinianE) umidificat prin barbota( !83 apE S 183 alcool.
1tenie5sonda nazal trebuie s "ie introdus pin in oro"aringe (inainte de a o introduce se
repereaz pe sond o lungime egal cu distana dintre nas i lobul urechii
2Aerosoli antispumE2cu alcool etilic Gi bron#odilatatoare
2:a nevoie, intubaFia cu aspiraFie Gi respiraFie artificialE.
2.'..'. #ratamentul ".P.A. in "uncie de etiologie
2cardioen cu T.A. normalE sau uGor crescutE 2Mor"in 0,0120,0! i.m. sau i.v.(fiole 1ml T
0,0!)
4n caz de reacFie vaalE (bradicardie, vErsEturi) se va asocia atropinE 1m i.m.(1fiolE) sau
0,/m i.v.
1tenie5mor"ina nu se administreaz in caz de astm bronic, 1.7.'.& 8.6.'.#. ,orfina poate fi
inlocuitE cu mialin in doze de 100m (1 fiolE) i.m. sau i.v.
Digitalice5 deslanozid2doza iniFialE ! fiole i.v. (1 fiolE 0,$ m)'lanatozid ! fiole (1 fiolE 0,$
m)' dio3inE ! f. i.v. lent (1fiola 0,/ m)
Diuretice5 furosemid ! fiole i.v. lent timp de 12* minute (1 fiola !0 m)
7enesecie 2emisiune de sine rapidE 3002/00 ml in / minute. 5enesecFia este contraindicatE in
infarctul miocardic acut Gi la bolnavii virstnici cu aterosclerozE cerebralE.
7entilaie mecanic 2prin intubaFie tra#ealE,
0itroglicerin 12$ tablete sublinual, se recomandE in special la coronarieni
1ntihiperiensive in funcFie de tensiunea arterialE
?.*.A.cu tensiune scEzutE
2in asemenea cazuri sint contraindicate&
2emisiunea de sine, 2morfina, 2#ipotensoarele,
2cind tensiunea arterialE este complet prEbuGitE,bolnavul va fi aGezat in decubit dorsal.
2.'..2. #ratamentul ".P.A. le3ional (necardioen)
66
a).din into3icaFii 2+coaterea din mediul to3ic
2Antidot (atunci cind acesta e3istE) 25entilaFie artificialE
b).de oriine infecFioasE
Mor"ina este contraindicat
2"orticoterapie& #emisuccinat de #idrocortizon in perfuzie i.v.in dozE de 18zi
2TetraciclinE ! 8zi sau cotrimo3azol 3 tablete8zi 2Tonicardiace
2<3ienoterapie 2+e practicE sinerare de necesitate
c).de cauze neuroloice 2Tratament simptomatic
2+inerare abundentE (3002/00ml) 2DiurezE osmoticE cu manitol Gi furosemid
Mor"ina este contraindicat
d).?.*.A. iatroen2?misiune de sine(3002/00ml)
@urosemid 2dozE iniFialE 32/ fiole i.v.
e).?.*.A. la inecaFi24ntubaFie orotra#ealE, aspiraFie bronGicE, ventilaFie mecanicE
2<3ienoterapie masivE 1021! 18minut
2:a bolnavii inecaFi in apE dulce&2sinerare 3002/00ml'2furosemid i.m. sau i.v.(doza iniFialE !
fiole' 1fiola T !0m)
1tenie5 la boln.inecai in ap de mare sint contraindicate sinerarea Gi diureticele. :a aceGtia se
corecteazE #ipovolemia prin perfuzii cu de3tran 60 (/00ml) sub controlul T.A.
f).?.*.A. la uremici 2<3ien, 2Aerosoli antispumanFi,
2Aplicare de arouri la rEdEcina membrelor, 2Tonicardiace,
2?puraFie e3trarenalE,
1tenie sint contraindicate mor"ina i singerarea (din cauza anemiei uremice)
).?.*.A.bron#o2alveolitE de delutiFie 2respiraFie asistatE 2corticoterapie in
doze mari
2.2.":@0L$A P%L:0&A;A
Def.?mbolia pulmonarE2obstrucFia arterei pulmonare sau a unor ramuri ale acesteia'se
dezv.rapid o insuficienFE cardiacE dreaptE, numitE cord pulmonar acut. <bstrucFia arterei
pulmonare sau a ramurilor acesteia este data in ;0= din cazuri de mobilizarea unor c#eauri
(trombi),care au ca punct de plecare o trombozE venoasE profundE a membrelor inferioare Gi
intr2un nr.restrins de cazuri,venele pelviene (flebitele pelviene).ApariFia trombozei venoase este
favorizatE de&
2insuficientE cardiacE, infarct miocardic.
2intervenFii c#iruricale (pe micul bazin,pe abdomen),traumatisme (ale membrelor inferioare Gi
ale pelvisului),naGteri,neoplasme,boli infecFioase,imobilizEri prelunite (fracturi, Gederi
prelunite pe scaun).<bstrucFia circulaFiei arteriale pulmonare este data de embolia gazoas
prin&
2in(ecFii, perfuzii, catetere in vena subclavicularE sau vena cavE superioarE,
2in insuflaFia de aer (retropneumoperitoneu, #isterosalpinorafie, encefalorafii),
2intervenFii c#iruricale, mai ales in reiunea itului.
<bstrucFia arterelor pulmonare poate fi datE Gi de o embolie grsoas survenitE in cazul
fracturilor osoase (ale femurului Gi tibiei).
2.'.'. :ani(estari clinice
"linic embolia pulmonarE are un aspect dramatic&
Durerea este constrictivE, intensE sub formE de (un#i, iradiazE cEtre it Gi membrele
superioare, este acompaniatE de an3ietate marcatE.
Dispnee, polipnee superficialE "ianozE
+tare de Goc& cu e3tremitEFi reci, cianotice, sudori reci
61
Ta#icardie (1002170 bEtEi8minut) .ipotensiune arterialE
.epatomaalie TurescenFa (uularelor.
#bservaii5 emboliile pulmonare au tabl.clinic al infarctului pulmonar care pe linE&
26unghiul brutal toracic se insoFeGte de tuse cu sput+ hemoptoica (fi. !.1).
2apoi stare febrilE, ta#icardie Gi #ipotensiune arterialE.
*t.atestarea dianosticului de embolie pulmonarE recurem Gi la e3plorEri
paraclinice&electrocardioramE,radiorafie toracicE,aniorafie pulmonarE, scintirafie
pulmonarE.
Diagnosticul di"erenial se face cu&
2infarctul miocardic,pneumotora3ul spontan,anevrismul disecant de aortE, emfizemul
mediastinal spontan Gi alte afecFiuni care evolueazE cu durere toracicE (zona Uoster) Gi stare de
Goc.
#bservaii5De mare a(utor este un cadru mediu care Gtie sE informeze medicul de e%istena
unor circumstane etiologice ca afecFiuni emboliene (flebite), boli cardiace, boli pulmonare
cronice.
2.2.2. Atitudinea de urgen.+
<rice bolnav cu embolie pulmonarE trebuie internat,Finind seama cE evoluFia emboliei
pulmonare poate fi foarte ravE,mulFi bolnavi decedind imediat sau in citeva #..
,Esurile aplicate imediat sint&
2repaus absolut Gi combaterea durerii severe prin analgezice5mialin intramuscular (100m T
1fiolE). +e poate repeta la nevoie de !23 ori in !$ ore,
fortral i.m.(30m T 1fiolE) in formele #iperalice Gocoene, o%igen pe sondE nazofarinianE 721
litri8min.sau pe mascE 1021/ l8min.
2in staFionar
-substane vasoactive (in caz de oc5
2isuprel 2in perfuzie cu ser lucozat /= 1m (/ fiole) in !00ml ser lucozat intr2un ritm de !02
30 de picEturi pe minut,
2dopaminE 21 fiolE in /00 ml ser lucozat /=,
2norartrinal (cind tensiunea arterialE este prEbuGitE) 12! f. sol. $=0 in /00 ml ser lucozat
izotonic /=.
1tenie& se mEsoarE tensiunea arterialE din / in / minute.
-1nticoagulante5#eparinE2se in(ecteazE intravenos /02100m(12! fiole).Apoi in perfuzie /0m
in timp de 3 ore ($00m in !$ de ore).
-Trombolitice5 streptoc#inaza Gi uroc#inaza pentru dezobstrucFie arterialE pulmonarE prin liza
embolilor.
2Tratament c#irurical.
De reinut54n emboliile azoase ale inimii drepte,primul est este aGezarea boln. in decubit
lateral stin,cu capul mai (os decat corpul.*t.personalul mediu,mEsurile de prevenire a
trombozei venoase (fi. !.!) de evitare a emboliei azoase in cursul in(ecFiilor i.v.,al recoltErii
de sine,al transfuziilor Fin de competenta lor.
4ncura(ati bolnavul sa faca miscari in pat prin e3ercitii active sau pasive.
2..$&9A;C#%L :$0CA;2$C AC%# A$.:.A.B
Def.4nfarctul miocardic2o zonE de necrozE isc#emicE in miocard, produsE prin obliterarea unei
ramuri coronariene.
?tioloie& in ;029:; din cazuri aterosclerozE coronarianE.
6;
@actorii care favorizeazE apariFia infarctului cunoscuFi sub numele de factori de risc
sunt&virsta,se3ul,#ipertensiunea arterialE,diabetul za#arat,#iperlipemia,obezitatea,
fumatul,stresurile,sedentarismul.(fi.!.3).
@actorii declanGatori& efort,mese copioase,stres,infecFii acute ale tractulul respirator,factorii
meteoroloici.
2..'. !emne clinice
-"urerea5 retrosternalE sau precordialE.
"aracterul durerii variazE de la un bolnav la altul Gi este descrisE ca&
2senzaFie de constricFie sau Pin #earaB
2senzaFie de presiune sau ca un corset de fier care impiedicE respiraFia2ca o simplE (enE
retrosternalE,senzaFie de arsurE,de reutate sau apEsare suportabilE.Durerea iradiazE in umErul Gi
braFul stin2in reiunea cervicalE si mandibulE. Durerea poate fi localizatE e3tratoracic,in
epiastru,abdomen,braFe,antebraFe,coate,pumni.Durerea iradiaza in orice reiune a
toracelui,depEGind in sus itul,iar in (os iradiaza in epiastru, #ipocondrul drept sau stin."ea
mai frecventa localizare si iradiere a durerii sunt zonele din fiura !.$.
2Durata durerii poate fi de la 30 de minute pinE la citeva ore ($1 de ore),nu cedeazE la
nitriFi,apare in repaus,determinE aitaFia bolnavului.Durerea este insoFitE de&
2an3ietate e3tremE, 2senzaFie de moarte iminentE,
2reaFE Gi vErsEturi mai rar diaree,
2distensie abdominalE, senzaFie de plenitudine epiastricE,
2transpiraFii reci, adinamie, astenie Gi ameFeli.
-Hipotensiunea arterial apare imediat sau la citeva ore,precedatE de usoara creGtere a T.A.
(datoritE acFiunii stresante a durerii)."ind T.A.scade brusc, pericolul Gocului cardioen este
iminent.T.A.tb.suprave#eatE tot timpul,fiind un element capital pt.dianostic Gi pronostic Gi
tratament. .ipotensiunea arterialE este insoFitE de ta#icardie.
2@ebra, absentE la inceput, apare la 1!2!$ .. de la debut (in (ur de 31V")
-1lte semne&#tarea de $oc dominE tabloul clinic de la inceput,manifestat prin paloare,teument
rece Gi umed,puls rapid filiform,alterarea stErii enerale, oliurie ravE.Hocul
Pine3plicabilR,edemul pulmonar,insuficienFa cardiacE rapid proresivE,tulb.de ritm atra atenFia
asupra infarctului miocardic c#iar in absenFa durerii.
De reinut5debutul atipic este frecvent,la virstnici'debut nedureros,mascat de simptomele Gi
semnele menFionate anterior,ce aparFin complicaFiilor infarctului miocardic acut.4.,.A.este una
din afecFiunile in care evoluFia duce la moarte,iar inri(irea acestor bolnavi constituie o urenFE
medicalE.+ora medicalE tb.sE Gtie sE acorde primul a(utor oricind Gi oriunde va solicitatE.
2..2. Conduita de urgen.+
$n (a3a de prespitali3are.
@aza de prespitalizare este intervalul de la debutul infarctului miocardic Gi pinE in momentul
sosirii bolnavului in spital.
Deoarece mortalitatea cea mai mare (!83 din cazuri) are loc in aceastE fazE,sora medicalE tb.sE
fie familiarizatE cu principalele probleme de rezolvat in aceastE perioadE.
2prevenirea morFii subite
2AGezarea boln.in decubit dorsal Gi interzicerea efectuErii oricErei miGcEri.
1tenie +E nu se uite psi#oterapia
2preintimpinarea altor complicaFii
!edarea durerii5 (la indicaFia medicului)
2morfinE 0,01 20,0! (1fiolE T 0,0!) subcutanat sau i.m., i.v.,incet, diluatE in ser
fizioloic,sub controlul respiraFiei '
10
2mialin 0,10 subcutanat sau i.m.,i.v., diluat in 10 ml ser fizioloic sau lucozE 10=,
2fortral 30 m intravenos sau intramuscular.
1tenie5Mor"ina provoaca hipotensiune arterial i deprimarea ventilaiei
pulmonare.Asocierea cu atropinE (1m subcutan sau i.m.,0,/m i.v.) previne aceste
fenomene.DacE durerile sint de micE intensitate se incearca liniGtirea lor cu alocalmin,
fenobarbital, codeina.
ArmErirea T.A. Gi *.,enFinerea T.A. cu perfuzii de lucozE /=,de3tran,marisan Gi
....".ArmErirea pulsului Gi corectarea e3trasistolelor cu 3ilinE de uz cardioloie. ,enFinerea
permeabilitEFii cEilor aeriene prin aspiraFie.
<3ienoterapie.
2scurtarea timpului pinE la internarea in spital
Transportul de urenFE intr2o unitate spitaliceascE cu autosanitare Gi obliator cu
tara.*t.reducerea mortalitEFii prin infarct miocardic,ideale sunt ambulanFele dotate cu aparaturE
de monitorizare,defibrilare Gi reanimare Gi insoFite de medic Gi cadru mediu2aGa2zisele PunitEFi
mobile coronarieneR.
*t.a se acorda inri(iri in unitEFile spitaliceGti Gi pt.a se putea interveni de urentE,sora medicalE
tb.sE aibE preEtitE o trusE de prim a(utor,care sE cuprindE&
2medicaFie pt.calmarea durerii,sedative,anticoaulante,3ilinE, coronarodilatatoare
(intensain),#emisuccinat de #idrocortizon (..")'
2serini sterile,soluFii de perfuzat,aparat de perfuzie,desc#izEtor de urE,pipe >uedel,aspirator
de secreFii,aparat de respiraFie artificialE de tip Ruben,aparaturE pt. monitorizare Gi defibrilare.
2...$ngri6irea in unit+.ile spitalice/ti
'-instalarea bolnavului in pat
2Transportul bolnavului de la salvare se face direct in secFie (cardioloie,terapie intensivE sau
interne),cu tara,intr2un timp cit mai scurt.
2,utarea bolnavului de pe tarE in pat o face personalul sanitar fErE sE permitE bolnavului nici
o miGcare,pentru ca sE nu i se araveze situaFia,
2+ora medicalE are ri(E sE2i fie asiurat un climat de liniGte, salon bine incElzit, aerisit.
2*oziFie cit mai comodE,in pat (este bine ca paturile sE fie prevEzute cu somiere relabile pentru
a se evita poziFiile forFate).
2-aplicarea in continuare a m+surilor de prim a6utor
:a indicaFia medicului&
-sedarea durerii5 derivaFii de opiacee (morfinE, mialin),fortral sau amestecuri litice (romeran
S:aractilS mialin)'
-combaterea an%ietii5sedative (fenobarbital, diazepam).+e evitE administrarea sedativelor
concomitent cu a opiaceelor ' 2o3ienoterapie.
-supravegherea (unc.iilor vitale
2ArmErirea ideala a unui infarct este monitorizarea cu supravee#erea permanentE in primele
zile a ?.".>. Gi T.A. Gi a ritmului cardiac.4n secFiile obiGnuite de boli interne, in lipsE de
aparaturE de monitorizare,suprave#erea constE in mEsurarea T.A.,frecvenFei pulsului Gi a
respiraFiei la o orE,la nevoie mai des,in funcFie de starea bolnavului,inreistrarea zilnicE a
?.".>.Gi a temperaturii,de cite ori este indicat de medic.
4-recoltarea probelor de laborator 2+ora medicalE va recolta sine pt.probe de laborator
indicate de medic (pt. dozErile enzimatice,a fibrinoenului, licemiei,determinarea
leucocitozei,a 5.+..., colesterolului, acidului uric).
)-prevenirea complica.iilor tromboembolice
Anticoaulante (#eparinE 3002$00 m8!$ ore) (1fiola.T/0 m),cite ! fiole la $27#.'
11
2"oncomitent2trombostop ($27 tablete pe zi iniFial,apoi in funcFie de timpul Nuic)).
6-preintimpinarea hipere=citabilit+.ii miocardului
2DilinE 2!00m intramuscular (!0ml 1=) sau i.v. ori in perfuzie
--administrarea medica.iei
@oarte importantC
+e va face cu mare punctualitate,deoarece intirzierile pot provoca bolnavului emoFii inutile.
Tratamentul medicamentos se face la pat, in poziFie orizontalE.
+ora medicalE arepreEtite medicamente pentru eventuale complicaFii.
DeGi medicamentele se dau strict la indicaFia medicului,in unele cazuri de urenFE,cadrul mediu
tb.sE intervinE cu unele medicamente (nitrolicerinE) Gi o3ien.
8-alimenta.ia bolnavilor
2,esele vor fi fracFionate pt.a se evita consumul de cantitEFi mari la o masE.
2+e va face alimentaFie pasivE la pat,in primele zile in decubit dorsal.Treptat se trece la
alimentaFie activE la pat (numai la recomandarea medicului in poziFie Gezinda).DupE
mobilizarea bolnavului,i se poate servi masa in sala de mese.
2Reimul alimentar2#iposodat Gi #ipocaloric.4n primele zile este alcEtuit din lic#ide Gi piureuri
date lent,cu linura,ceaiuri,compoturi,supe,lapte,sucuri de fructe,ouE moi,dar sunt evitate
alimentele care produc aze sau intirzie tranzitul intestinal.
2+e interzice total fumatul.
<-urm+rirea evacu+rilor de urin+ /i (ecale
+e va servi bolnavul cu urinar Gi bazinet, fErE sE fie ridicat in poziFie GezindE.
"onstipaFia trebuie combEtutE cu clisme uleioase sau la3ative uGoare.
Diureza Gi scaunul se noteazE pe foaia de observaFie.
'0-igiena bolnavului29aia eneralE sau parFialE se face la pat fErE sE oboseascE bolnavul(in
primele zile fErE sE fie ridicat)
''-mobili3area bolnavului 2Repaus absolut la pat in prima sEptEminE
2Durata imobilizErii va fi adaptatE in funcFie de evoluFia simptomelor Gi de prezenFa
complicaFiilor.
2DacE bolnavul nu are dureri,febrE sau alte complicaFii,incepind c#iar din primele zile, se pot
face miGcEri pasive ale deetelor de la miini Gi picioare.
2Treptat se permit sc#imbarea poziFiei in pat, miGcEri active ale membrelor.
2,obilizarea se face proresiv (Gederea pe marinea patului,Gederea in fotoliu,ridicarea din
pat),sub controlul pulsului Gi a tensiunii arteriale,in prezenFa medicului.
'2-crearea mediului psihologic (avorabil
+e vor evita discuFiile cu voce tare, c#emErile la telefon.
-u se permite vizitarea in rup.
+e evitE vizitele luni.
-u se comunicE veGti neplEcute.
+e va facilita contactul cu bolnavii restabiliFi, cu efect psi#ic bun.
'-educa.ia sanitar+
*rin aceasta urmErim instruirea bolnavului asupra modului de viaFE la e3ternare&
2,odul cum trebuie luate medicamentele
2+emnele supradozErii diitalice
2*rezentarea la control periodic.
1tenie4 0 bunE educaFie a bolnavului reduce Gansele unei descompensEri sau aravEri.
2+e incearca sE se restabileascE la aceGti bolnavi increderea in sine Gi capacitatea de muncE
anterioarE imbolnEvirii.
1!
2+e insista asupra respectErii reimului alimentar,nocivitEFii fumatului, proramului raFional de
muncE Gi viaFE.
2.4."&C"9AL0PA#$A *$P";#"&!$4D AC%#D
Def.?ncefalopatia #ipertensivE2sindrom clinic ce constE din simptome Gi semne neuroloice cu
caracter acut,tranzitoriu,determinat de o crizE #ipertensivE (creGtere bruscE a T.A.).
?ncefalopatia #ipertensivE apare la bolnavii cu #ipertensiune arterialE cronicE,in cursul crizelor
#ipertensive,cu creGterea ambelor valori tensionale, dar si a celei diastolice (diastolica depEGeGte
130 mm. sau mai mult).
Cau3ele principale ale ence(alopatiei hipertensive sint1
2#ipertensiunea arterialE din &2lomerulonefrita acutE, 2to3emia ravidicE,
2..T.A. esenFialE forma malinE, 2feocromocitomul.
?ncefalopatia #ipertensivE se asociazE cu trei modificEri #emodinamice&
2creGterea bruscE a T.A., 2scEderea flu3ului sanvin cerebral '
2vasoconstricFia arteriolarE cerebralE.
Are loc o isc#emie cerebralE rEspunzEtoare de fenomenele clinice de bazE ale encefalopatiei
#ipertensive.
2.4.'.#ablou clinic
"efalee intensE, violentE, pulsatilE. 5ErsEturi. "onvulsii.
TulburEri mintale (stare confuzionalE)
Tulb.de vedere (fotofobie,diplopie,vedere inceFoGatE) Gi tulb.de auz (acufene, #ipoacuzie).
AmeFeli, verti(, obnubilare Gi comE.
De reinut."adrul mediu nu poate face dianosticul diferenFial cu diversele forme clinice ale
accidentelor vasculare cerebrale cu care se confundE& cu isc#emia cerebralE acutE tranzitorie
sau cu #emoraia subara#noidianE.Tb.sE Gtie sE relateze medicului dacE boln.este un vec#i
#ipertensiv,o ravidE cu fenomene de disravidie,bolnav cu nefropatie cronicE.
2.4.2. Conduita de urgen.+
24nternarea de urenFE in spital in toate cazurile.
2+uprave#erea bolnavului&
2in caz de acces eclamptic,convulsii,se iau mEsurile&evitarea muGcErii limbii,evitarea
accidentErii acestuia (se prote(eazE bolnavul,se indepErteazE din (ur obiectele de care acesta s2ar
putea lovi).+e controleazE Gi se scot protezele dentare.+e aspirE mucozitaFile Gi secreFiile bucale.
2*t.reducerea promptE a valorilor tensionale,sedarea Gi combaterea convulsiilor, combaterea
edemului cerebral,a stErii de aitaFie,sora are preEtitE medicaia pe care o administreaza la
indicaFia medicului.
2Hipotensoare5
2Diazo3idul P.iperstatB (este ideal cind e3istE posibilitatea,efectul #ipotensor apare dupE un
minut sau in primele 32/ minute).+e administreazE i.v. in bolus in dozE de 300m sau de /
m8). 4n(ectarea tb.fEcutE rapid in 102!0 sec. (1 fiolE T!0 ml conFinind 300 m substanFE
activE).
2Rezerpina (raunervil) !,/ m (1 fiolE) i.m. +e asociazE un diuretic cu acFiune rapidE &
furosemid, fiole a !0 m,!2$ fiole i.v.
26t.combaterea edemului cerebral5
+ulfat de , !/= foarte lent i.v. !2$ fiole in !$ ore
+oluFii #ipertone& lucozE 33= sau !0=, $02/0 ml i.v,
26entru combaterea strii de agitaie Gi #ipere3citabilitate neuromuscularE&2 @enobarbital 0,102
0,!0 i.m. (1fiolE a !ml T2!00m).
13
0ot.4n spital,in tratamentul encefalopatiei #ipertensive,medicamentul de elecFie recomandat
este nitroprusiatul de sodiu (niprid) atunci cind e3istE posibilitatea de monitorizare atentE."and
monitorizarea bolnavului nu poate fi fEcutE cea mai utilE Gi promptE asociere terapeuticE &
diazo3id S furosemid.
2Tratamentul de intreinere5raunervil,furosemid,
perfuzii cu soluFii #ipertone& manitol 10 sau !/= in perfuzie, lucozE #ipertonE, de3tran 60
(3002/00 ml) in perfuzie lentE,
sedative Gi #ipnotice (fenobarbital, pleomazin, diazepam)
2+ora medicalE suprave#eaza bolnavul prin urmErirea T.A. Gi a stErii enerale. 5a respecta
indicaFiile medicului in aplicarea tratamentului.
2.).#A:P0&A2A CA;2$ACA
Def.TamponadE cardiaca2acumularea anormalE de lic#id in spaFiul intraperi cardic.
Are loc o comprimare a inimii prin creGterea presiunii intrapericardice,ce impiedicE umplerea
cu sine a inimii in timpul diastolei.
"antitatea de revErsat capabilE sE determine aceastE situaFie criticE depinde de viteza de
acumulare&
2in caz de acumulare lentE este nevoie de peste 1.000 ml pentru ca sE aibE iloc
tamponada,deoarece pericardul are rEazul sE se destindE Gi sE se adapteze la dezvoltarea
revErsatului.
2in caz de acumulare bruscE,pericardul nu se destinde repede,fiind suficiente numai !002300 ml
de lic#id.
2.).'.Cau3e
-%emoragia intrapericardic& (#emopericardul acut) este cea mai frecventE cauzE a tamponadei
cardiace.
2'auzele ma)ore ale hemopericardului5
a).leziuni toracice penetrante sau nepenetrante.RecunoaGterea tamponadei in cazul plEilor este
uneori uGuratE prin descoperirea orificiului de intrare a aentului aresor. Trebuie avutE insE in
vedere Gi posibilitatea plEilor cardiace la in(un#ierile abdominale. 4n plEile in(un#iate,cu
cuFitul lEsat pe loc, miGcErile acestuia,sincronice cu pulsul,sunt aproape patonomonice.
1tenie.$n astfel de cazuri cuFitul nu va fi niciodatE e3tras inaintea intervenFiei c#irurului.
b).ruptura peretelui aortic (anevrism disecant al aortei).
c).ruptura inimii in cursul evoluFiei infarctului miocardic acut.
d).perforarea pereFilor inimii in cursul cateterismului cardiac sau prin alte procedee de
dianostic (cand bolnavul este sub tratament anticoaulant).
e).contuziile cardiace violente Gi ruptura de atriu.
2*ericarditele e3sudative (viralE, tuberculoasE, bacterianE).
2.).2. #abloul clinic
+imptomele Gi semnele in funcFie de modul de instalare a tamponadei (instalarea acutE sau
proresivE).
4n instalarea acutE a tamponadei aspectul bolnavului este dramatic, in instalarea proresivE
tabloul clinic este mai puFin sever.
+imptomele Gi semnele sint in raport cu etioloia tamponadei cardiace.
2durere precordialE in traumatismele inimii Gi in pericardite,
2dispnee-polipnee cu ortopnee,
2an%ietate e3tremE,
hipotensiune arterial, provocatE de scEderea debitului cardiac,
2creterea ariei matitii cardiace&
1$
puls parado%al (dispariFia bEtEilor in inspiraFie). *ulsul parado3al este reu de detectat in
cazurile care evolueazE cu #ipotensiune arterialE severE Gi ta#ipnee,
2turgesccna )ugularelor, 2hepatomegalie&
2cianoz a e%tremitilor ce"alice Gi a e3tremitEFilor, 2transpiraii
pro"uze,
2sunt evidente semnele colapsului cardiogen,puls mic parado3al,prEbuGirea T.A.,in contrast cu
valorile foarte mari ale presiunii venoase.
Detectarea prin inspecFie a creGterii presiunii venoase centrale (*.5.".) este dificilE.
,Esurarea presiunii venoase centrale printr2un cateter introdus pinE in subclavie este un criteriu
siur pentru detectarea tamponadei cardiace, insE aceastE e3plorare se face numai in staFionare.
TraumatizaFii cu tamponadE cardiacE sunt in oc (vezi tamponada cardiacE din cadrul
traumatismelor toracice).
0ot.?cocardiorafia este procedeul de elecFie pentru dianosticul pericarditelor cu lic#id.
2.).. :+suri de urgen.+2DacE e3istE posibilitatea,se face de urenFE o puncFie pericardicE in
scop decompresiv,sinura mEsurE care duce rapid la retrocedarea fenomenelor.+ora medicalE
are ri(E ca materialul necesar sE fie preEtit steril Gi serveste medicul, respectind mEsurile de
asepsie.
2DacE nu se poate face puncFie,se instituie de urenFE primele mEsuri de combatere a Gocului
(perfuzii cu lic#ide, o3ien).
2Transportul de urenFE intr2un serviciu de specialitate,unde se face tratamentul bolii de
bazE,tratamentul de susFinere Gi eventual tratament c#irurical.
2.6.;"!%!C$#A;"A CA;2$0-;"!P$;A#0;$"
<prirea respiraFiei (stopul respirator) Gi a inimii (stopul cardiac),deci incetarea funcFiei
respiratorii Gi a funcFiei cardiace duc la stopul cardiorespirator (sau sincopa
cardiorespiratorie),care corespunde cu moartea clinicE.
<prirea intr2o primE etapE a respiraFiei (stopul respirator) fErE oprirea inimii,cu prezenFa
pulsului bun la artera carotidE,permite pe un interval variabil (3210 min. sau 1! min.) ca
reanimarea respiratorie sE aibE succes (". 4onescu).
+topul cardiac este urmat invariabil Gi de stopul respirator in !0230 de secunde.
Din punct de vedere practic,e3istE reanimare respiratorie fErE masa( cardiac,in opriri accidentale
ale respiraFiei cu #emodinamicE (circulaFie sanvinE) pEstratE,dar nu e3istE masa( cardiac fErE
respiraFie artificialE,pt.cE o datE cu stopul cardiac se opreGte rapid Gi respiraFia.
Moartea clinic incepe o data cu stopul cardiac,care determinE Gi oprirea circulaFiei
cerebrale.,oartea clinicE este un proces reversibil Gi victima poate reveni complet la o viaFE
normalE dacE i se acordE primul a(utor competent in timpul util.
,oartea clinicE (interval in care se poate incepe resuscitarea cardiorespira2 torie cu unele Ganse)
dureazE 3W$ minute (potrivit afirmaFiilor lui ". lonescu numai 302;0 de secunde).<rice
intirziere in acordarea primului a(utor eficient duce datoritE lipsei de o3ien in creier la
moartea biologic,adicE la moartea definitivE,ireversibilE a victimei (leziuni ireversibile in
creier Gi alte orane,midriazE fi3E Gi cornee opacE,apariFia petelor cadaverice).
4n cadrul unui stop cardiorespirator salvatorul tb.sE intervinE cu cea mai mare rabE,in scopul
de a preveni transformarea unui fenomen reversibil, (moartea clinicE) intr2unul ireversibil, care
este moartea bioloicE.
2.6.'.!emne clinice
2oprirea miGcErilor respiratorii,toracice Gi abdominale,
2incetarea bEtEilor inimii (bEtEile inimii se cerceteazE prin auscultare,in partea stinE a
toracelui,sub mamelon),
1/
2absenFa pulsului la artera carotidE,
2paloarea e3tremE (sau cianoza) teumentului,
2midriazE, cu lobii oculari imobili,
2pierderea cunoGtinFei,
2rela3area completE a musculaturii,a sfincterelor,ceea ce duce la pierderi necontrolate de urinE
Gi materii fecale
De reinut5inainte de a incepe reanimarea cardiorespiratorie,salvatorul se asiura foarte
rapid,fErE a pierde timp preFios,cE nu este vorba de oprire cardiacE, prin&
2controlul respiraFiei& semnul olinzii (se pune in faFa buzelor olinda,care nu se va aburi cind
nu e3istE respiraFie)'se va incerca ascultarea respiraFiei direct,lipind urec#ea de toracele
bolnavului'se va apropia urcc#ea Gi cbrazul de ura bolnavului pentru a sesiza miGcarea aerului
sau se va urmEri miGcarea foiFei de la o FiarE sau a unui tifon (care nu se va QmiGcaB in caz de
stop respirator),
2controlul refle3ului pupilar (midriazE)
2.6.2.Primul a6utor si reanimarea respiratorie
Reanimarea respiratorie se practicE in stopul respirator Gi in cel cardiac.
2-eaplicarea rapidE Gi corectE a reanimErii respiratorii duce (prin #ipo3emie, #ipercapnee) la
stopul cardiac secundar (#ipo3emia Gi #ipercapneea provoacE Pasfi3iaR).
24n practicE,urenta pe care o comportE primul a(utor nu ne permite stabilirea e3actE a cauzei
care a determinat oprirea respiraFiei.,anevrele de reanimare incep cu &
a.1..2liberarea cilor aeriene superioare (urE,nas,orofarine) Gi cind e3istE condiFii te#nice Gi
a celor inferioare,sublotice larine,tra#ee,bron#ii,care poate fi e3ecutatE numai de specialiGti
cu instrumentar Gi truse speciale,(vezi&PinsuficienFa respiratorie acutE,eliberarea cEilor
aeriene).@ErE cEi aeriene libere,permeabile,orice efort de reanimare devine inutil.
2liberarea cilor aeriene este su"icient pt.ca victima s-i reia respiraia ("r s mai "ie
nevoie de respiraie arti"icial.,anevrele prin care se poate obFine eliberarea cEilor respiratorii
se pot e3ecuta prin&
*oziFiile diferite in care este aGezatE victima,
.ipere3tensia capului Gi lu3aFia anterioarE a mandibulei impreunE cu baza limbii pentru
dea(area orificiului lotic.
"urEFirea orofarinelui,aspiraFia,introducerea unei pipe >uedel,
De reinut&:a orice bolnav care Gi2a pierdut cunoGtinFa,se controleaza Gi elibereaza
(dezobstruarea) cEile aeriene.
+emnele obstruErii acestora& absenFa miGcErilor respiratorii normale,dispnee zomotoasE,balans
intre torace Gi abdomen,lipsa curentului de aer la nas sau urE, cianozE Gi oprirea respiraFiei.:a
accidentaFi fErE cunoGtinFE obstrucFia se face cel mai frecvent prin cEderea limbii dacE
accidentatul este culcat pe spate,sau prin prezenFa corpilor strEini (sine, secreFii, apE, vErsEturi,
proteze dentare)
Diferite poziFii in care putem aGeza bolnavul&decubit lateral (oferE cea mai mare securitate
pentru bolnav).4ntoarcerea bolnavului&salvatorul inenunc#iazE lateral de bolnav Gi fi3ind cotul
Gi enunc#iul opus al acestuia,il intoarce cu o sinurE miGcare pe partea lateralE (fi.!./ a)
(amba superioarE se flecteazE prin indoirea enunc#iului,cealaltE ambE rEmine intinsE.9raFul
inferior este plasat la spatele corpului intins,iar cel de deasupra spri(inE bErbia,in timp ce capul
este tras spre spate in #ipere3tensie) poziie de siguran (fi. !./, b)
1tenie5manevra este contraindicatE in unele leziuni (fracturi de coloanE,leziuni ale perete(u(
toracic).4n decubit lateral capul se afla decliv,permiFand scurerea apei (la inecat),a sinelui,a
secreFiilor la traumatizaFi.
17
a.!..ipere3tensia capului (avind ri(E sE nu aibE fracturE a coloanei cervicale superioare) se
poate e3ecuta prin douE procedee& se trece o minE sub atul bolnavului Gi i se ridicE ceafa,iar cu
a doua minE,aGezatE pe frunte,se impine capul spre spate (fi. !.7)'
2.ipere3tensia capului se uGureazE Gi se permanentizeazE prin 4ntroducerea unui sul improvizat
(#ainE, pEturE) sub umerii bolnavului (fi.!.1).DezobstrucFia este eficace dacE #ipere3tensia
capului se completeazE cu&
2lu%area mandibulei&apEsind pe un#iurile posterioare ale mandibulei (onion) cu ultimele
patru deete de la ambele miini,iar policele pe bErbie'se proiecteazE mandibula inainte,in aGa fel
incit arcada dentarE inferioarE sE depEGeascE pe cea superioarE (fi. !.;).
+copul acestei manevre este de a realiza concomitent cu propulsia mandibulei Gi pe cea a
limbii,a cErei bazE impinsE astfel inainte,descoperE in spatele ei orificiul lotic (fi. !.10).
:a suari Gi copii mici #ipere3tensia capului nu dezobstrueazE lota,poate arava obstructia.4n
aceste cazuri se va susFine numai mandibula sau se va lu3a anterior,fErE #ipere3tensia capului.
a.3."urEFarea orofarinelui Gi aspiraFia (vezi insuficienFa respiratorie acutE& permeabilizarea
cEilor respiratorii in obstrucFiile supralotice Gi sublotice).
@arinele este cercetat Gi la nevoie eliberat prin curEFarea cu deetele infEGurate intr2o batistE
(tifon curat fi.!.11.) cu un tampon improvizat dintr2o ba#etE de lemn sau metal,infEGuratE cu
o batistE (pinzE).4n timpul acestei operaFiuni salvatorul va avea ri(E ca victima sE nu2i muGte
deetul.*t.siuranFE,ura se menXine intredesc#isE fi3ind intre arcadele dentare,pe la capEtul
buzelor,un sul mai ros (dintr2o pinzE) sau o coadE de linurE de lemn.DacE este cazul,cu
deetele celeilalte miini,invelite intr2o batistE,se apucE Gi se trae limba afarE din urE.
4n timpul curEFirii,dacE este posibil,victima se intoarce cu faFa intr2o parte.in cazul in care cEile
aeriene sint astupate de corpi strEini (mai frecvent la copii2bile,nasturi, framente de os),se
ridicE copilul in sus de picioare,i se desc#ide ura Gi se aplicE citeva lovituri intre omoplaFi.:a
adulFi loviturile se aplicE aGezind bolnavul in decubit lateral.
-aspiratia cailor aeriene-AspiraFia se face cu pompa aspiratoare (din trusele medicale auto),cu
aspiratoare portative cu pedalE sau in lipsE de aspiratoare, secreFiile pot fi indepErtate aspirindu2
le din ura bolnavului cu un tub de cauciuc care are cealaltE e3tremitate invelitE intr2o batistE,in
ura salvatorului.DacE se repetE,cEderea limbii,menFinerea liberE a cEilor aeriene superioare se
obFine prin introducerea unei pipe orofariniene (>uedel,,aMo),care susFine limba,impiedicE
obstrucFia prin limbE,indiferent de poziFia care se dE capului bolnavului.
4n timpul transportului,odatE pipa farinianE corect plasatE,nu mai este necesara menFinerea
#ipere3tensiei capului'se poate face aspiraFia permanentE a secreFiilor din urE,ce uGureazE
e3ecutarea manevrelor de respiraFie artificialE PurE la urEQ.
-introducerea pipei >uedel-4ntroducerea pipei >uedel se e3ecutE in ! timpi&
2se intredesc#ide ura victimei introducind pipa cu virful spre bolta palatinE (cerul
urii),concavitatea inversE faFE de conve3itatea limbii.+alvatorul o introduce treptat spre
farine.*e mEsurE ce inainteazE, virful pipei se menFine tot timpul in contact strins cu bolta
palatinE,cu cerul urii,pinE ce atine peretele posterior al farinelui(fi.!.1!.).Aplicarea pipei
>uedei este obliatorie la toFi comatoGii care sint transportaFi in decubit dorsal.YZ
2Apoi se roteazE pipa,astfel ca varful sE alunece spre farine (fundul itului),iar concavitatea ei
sa se muleze pe conve3itatea limbii(fi.!.13).4n acest fel incErcEm corpul Gi baza limbii in
concavitate,fi3ind e3tremitatea sondei intre arcadele dentare ale bolnavului.4n caz de trismus Gi
alte condiFii ce impiedicE desc#iderea urii,se introduce o sondE nazofarinianE din
cauciuc,care are acelaGi rol de a impiedica obstrucFia prin limbE.
*ipele orofariniene Gi cele nazofariniene se introduc numai la bolnavi inconGtienFi
(declanGeazE refle3e periculoase de tuse si8sau vErsaturE ).
16
De reinut&dacE cu toate aceste manevre victima continuE sE nu respire,ne aflEm fErE indoialE in
fata unui stop respirator,care necesitE aplicarea de urenFE a respiraFiei artificiale.
Dintre multiplele manevre care pot realiza ventilarea artificiala a plamanilor,cea mai indicatE
te#nicE pt.salvarea bolnavului (traumatizat, accidentat) este respiraFia artificialE PurE 4a urEQ
sau PurE la nasR.
2.6.2.'.#ehnica respiratiei arti(iciale
*t.ca respiraFia artifidalE sE fie eficientE,metoda tb.corect insuGitE,aplicatE cu o respectare
riuroasE in ceea ce priveGte succesiunea timpilor de e3ecutie Gi acurateFea cu care se
desfEGoarE toate esturile.*t.respectarea timpilor folosiFi.4n resuscitarea cardiorespiratorie se
foloseGte formula mnemote#nicE&%'(P-)2&ceea ce in limba enlezE inseamnE a)ut-m4
4n cadrul respiraFiei artificiale urE la urE,fiecare literE din cuvantul .?:*, indica insiruirea
succesiunii timpilor Gi semnificaFia esturilor obliatorii,care preced insuflarea aerului&
.2#ipere3tensia capului' ?2eliberarea cEilor respiratorii'
:2lu3area (proiectarea) mandibulei nainte' *2pensarea nasului.
:iterele cuvintului ,? se referE la masa(ul e3tern al inimii Gi se aplicE in toate cazurile in care
stopul respirator este urmat de cel cardiac.
Tehnica&se aGazE bolnavul in decubit dorsal,salvatorul se plaseazE in enunc#i la capul victimei
de partea lateralE (stinE&dr.@iricE,dr.4onescu sau dreaptE&dr.9e(an,dr.Toma) Gi e3ecutE metoda
respectind timpii formulei mnemote#nice (.?:*)&
/.Hipere%tensia capului& prin te#nica amintitE la eliberarea cEilor aeriene
*.2liberarea cilor respiratorii superioare5prin aceleaGi metode descrise la eliberarea cEilor
aeriene Gi te#nicile descrise la cap.1&permeabilizarea cEilor respiratorii in P4nsuficienta
respiratorie acutEQ.
,.<u%area (propulsia mandibulei se realizeaza prin mai multe procedee&
2aplicind ultimele $ deete de la ambele miini pe un#iul mandibulei (onion),iar policele pe
bErbie,se proiecteazE mandibula inainte vezi fi. !.;'
2mandibula se lu3eazE trEind2o inainte cu policele de la mina stinE fEcut cirli, o fi3eazE in
aceastE poziFie cu mina dreaptE mentinind ura semidesc#isE (fi.!.1$) (salvatorul fiind aGezat
in dreapta bolnavului) '
2fi3area ramurei stini a mandibulei intre policele de la mina stinE introdusE in urE Gi celelalte
$ deete,plasate e3tern.+e tracFioneazE mandibula inainte Gi in sus.(+e practicE atunci cind se
foloseGte Pbatista salvatoruluiB) (fi. !.1/).
=.6ensarea nasului5 se e3ecutE de asemenea in mai multe feluri&
a)."u policele de la ambele miini penseazE nErile (in cazul in care lu3area mandibulei s2a fEcut
cu ambele miini).4n acest caz& fi3area un#iului mandibulei se face numai cu a(utorul ultimelor
3 deete de la ambele miini,deetul al $2lea este plasat pe bErbie Gi participE la propulsia
mandibulei concomitent cu menFinerea urii in poziFie semidesc#isE,iar cu policele de la ambele
miini se penseazE nasul (fi. !.17).
b)."u mina stinE (in cazul in care fi3area mandibulei se face cu mina dreaptE).4n acest caz,cu
mina stinE eliberatE,salvatorul poate aGterne peste ura victimei un material de protecFie (tifon,
batistE) apoi penseazE nasul (fi. !.16).
c)."u pense speciale din truse de prim a(utor medical a conducEtorilor auto.
-asul fiind astupat,aerul introdus cu putere de salvator in ura victimei nu mai poate scEpa prin
nErile acesteia,fiind obliat sE intre in totalitate in plEmani.
2*espiratia +gura-la-gura,2DupE aceastE preEtire,salvatorul
2trae aer in piept (inspiraFie profundE),
2iGi reFine respiraFia in inspiraFie profundE (apnee voluntarE),
11
2aplica repede cu ura lar desc#isE, buzele peste ura intredesc#isE a victimei Gi insuflE cu
putere aerul din plEminii sEi in cEile respiratori ale victimei (fi. !.11).(Toma)."ircumferinFa
buzelor sale sE acopere buzele victimei, pt.a impiedica pierderile de aer la comisurile bucale.
1tenie. ! nu se apese peglt cu latura miinii ce se spri)in pe mandibul.
2+alvatorul se ridicE,face o nouE inspiraFie (in acest timp lasE liber nasul Gi ura,aerul ieGind
astfel din plEminii victimei),apoi insuflE din nou aer in plEminii victimei, repetind aceastE
succesiune de 1$217 ori pe min.(cind e3istE Gi stop cardiac, concomitent se instituie Gi masa(ul
cardiac).:a adulFi se insufla cu forFE,la copii mai uGor,la suari foarte uGor,cu deosebitE ri(E (se
produc rupturi de alveole de plEmini).
24n timpul insuflaFiei se indreaptE privirea asupra toracelui victimei,pt.a aprecia eficienFa
respiraFiei.Te#nica respiraFiei artificiale PurE la urEQ nu poate fi aplicatE din anumite motive&
2ura victimei nu poate fi desc#isE,Z
2e3istE leziuni care intereseazE cavitatea bucalE,
2fracturi ale mandibulei
2ura salvatorului este mai micE decit a victimei.
*espiratia +gura-la-nas,
Atunci se face respiraFia PurE la nasQ&ca te#nicE se pEstreazE in linii mari timpii de lucru
descriGi la metoda PurE la urER.,andibula este susFinutE cu palma,iar salvatorul aplicE ura sa
pe nasul victimei, introducind pe aceastE cale aerul in plEminii victimei.
2"u obrazul,salvatorul acoperE ura bolnavului.:a suari Gi la copii mici este posibilE simultan
respiraFia artificialE PurE la urE Gi la nasQ,deci salvatorul va putea cuprinde cu ura sa nasul Gi
ura copilului.
De reFinut.!e recomand in cazul respiraiei gur la gur i in respiraia gur la nas& sE se
acopere reiunea peribucalE sau perinazalE cu o compresE (batistE& tifon).
2+e va evita pierderea de timp cu controlul respiraFiei, cu cEutarea unor aparate inutile.
2?vitarea #iperventilaFiei,deoarece salvatorul care e3ecutE respiraFia artificialE, poate, prin
#iperventilaFie (prin inspiraFii profunde disperate), sE aibE verti(e sau c#iar apnee.
!lte metode de respiraie artificial&
RespiraFia artificialE poate fi e3ecutatE Gi prin &2respiraFie urE la mascE,
2respiraFie ura la sonda
2respiraFie cu aparate simple, portabile (balon Ruben, trusE Ambu, trusE Ranima).
Aceste metode au avanta(e asupra ventilaFiei PurE la urEQ ca eficacitate Gi condiFie iienicE
(cind e3istE suspiciunea unei into3icaFii cu substanFe to3ice2cianurE, parat#ion,cind apar
vErsEturi). *t.respiraFia urE la sondE se utilizeazE o sondE special confecFionatE (sonda
+afar),care (umEtate intubeazE cavitatea orofarinianE a victimei,iar cealaltE (umEtate rEmine in
afarE,pt.ca salvatorul sE poatE insufla (fi. !.1;).
2RespiraFia urE la mascE se poate e3ecuta cu o mascE ce intrE in componenFa unui aparat de
ventilaFie artificialE (fi. !.!0).
Aplicarea corectE a mEGtii pe fiura bolnavului se face cu ancoGa mare pe bErbie Gi cea micE pe
nas, bine fi3atE cu inde3ul Gi policele miinii stini,iar cu restul deetelor se susFine
mandibula,pt.ca poziFia de #ipere3tensie a capului sE fie bine menFinutE.4n cazul respiraFiei cu
aparate portabile,mana dreaptE rEmine liberE pentru a acFiona pe burduf sau balonul aparatului
(fi. !.!1 a, b).
De reFinut5respiraia arti"icial tb.continuat pin la reluarea micrilor respiratorii spontane
e"iciente sau pin la unitatea spitaliceasc unde se poate institui ventilaFia mecanicE controlata.
2.6.2.2.:asa6ul cardiac e=tern Aresuscitarea cardiorespiratorieB
1;
Repetand ca moartea clinica incepe o data cu stopul cardiac,care determina si oprirea circulatiei
cerebrale,rezulta ca resuscitarea cardiorespiratorie tb.inceputa imediat,pt.a preveni
transformarea mortii clinice (fenomen reversibil) in moarte bioloica (fenomen
ireversibil).Reanimarea stopului cardiac se "ace obligatoriu si paralel cu respiratia
arti"iciala&deoarece stopul cardiac este urmat si de stopul respirator in *+-,+ secunde.
DupE constatarea opririi activitEFii inimii,prima msur este masa(ul cardiac e3tern, combinat
cu respiraFia artificiala.
2+e aGazE victima rapid in decubit dorsal pe un plan dur (pe sol, duGumea)'dacE este in pat va fi
deplasatE la marinea patului,unde este un plan dur,sau se poate introduce sub torace o
scindurE,o planGetE).DacE victima este la sol, salvatorul se aGazE in enunc#i.
Anii autori recomandE ca la inceputul reanimErii oricErui stop cardiorespirator sE se incerce
stimularea inimii prin aplicarea unei singure lovituri uGoare cu pumnul de la o inElFime de !02
3! cm in mi(locul reiunii presternale (fi. !.!!).
RespiraFia artificialE PurE 4a urEQ (PurE la nasB,mascE) cf. formulei ..?.:.*.
.ipere3tensia capului
?liberarea cEilor respiratorii superioare
:u3area mandibulei inainte
*ensarea nasului
4nsuflarea aerului (vezi te#nica respiraFiei artificiale)
DupE una2douE insuflErii de aer se trece la comprimarea ritmicE a sternului in 183 inferioarE2
masa( cardiac (/27 compresiuni).
2DupE /27 compresiuni,salvatorul intrerupe masa(u[ Gi face rapid respiraFie urE la urE, apoi
reia imediat masa(ul cardiac.
De reinut5repetind aceastE succesiune,se obFine un ritm de 1$217 respiraFii pe minut Gi 70260 de
compresiuni sternale pe minut.
4nsuflaFia se face prin metoda respiraFiei artificiale urE la urE,prin celelalte metode amintite
(urE la nas,urE la mascE,la sondE sau cu dispozitive de respiraFie artificialE portabile2
ventilatoare manuale).
-#ehnica masa6ului cardiac
+e aplicE transversal podul palmei uneia din miini (de obicei stina) pe 183 inferioarE a
sternului,iar cealaltE palmE (dreapta,a cErei forFE este mai mare) se suprapune perpendicular pe
prima. "u cele douE miini suprapuse Gi cu braFele intinse,a(utindu2se de reutatea
corpului,salvatorul e3ercitE presiuni ritmice asupra sternului. @iecare compresiune va fi bruscE
Gi scurtata pro3imativ o secunda Gi va e3ercita o presiune verticalE a sternului spre coloana
vertebralE,in aGa fel ca sternul sE fie infundat cu apro3imativ /27 cm. +e apasE cu podul
palmei,deetele fiind ridicate pt.a se evita comprimarea coastelor (se pot rupe) (fi. !.!3).DupE
fiecare compresiune sternul este lEsat sE revinE in poziFia iniFialE,fErE sE sE se ridice miinile de
pe sternul victimei.
Timpul 4&comprimarea inimii intre stern si coloana vertebrala prin compresiune manuala pe
stern.
Timpul 44&revenirea inimii la volumul initial prin incetarea compresiunii asupra sternului.
#bservatii
1).DacE este un singur salvator se fac&2douE insuflaFii urmate de 1!21$ compresiuni
2se recomandE sE se e3ecute&2trei insuflatii rapide,urmate de 1/ compresiuni sternale.
4n acest fel se atine raportul optim de 18/ dintre ritmul ventilaFiei pulmonare Gi al
compresiunilor cardiace.
;0
!).DacE sint ! salvatori,unul face o insuflatie pulmonara urmatE de / compresiuni
sternale,e3ecutate de celElalt (fi. !.!$).
3).DacE sint 3 salvatori este bine ca al treilea salvator sE ridice picioarele victimei cu 302$0 de
rade mai sus de planul orizonta4 pt.a creGte cantitatea de sine care iria oranele cele mai
importante&creierul,ficatul Gi rinic#ii (fi. !.!/).
+au monteaza o perfuzie dacE este cadru medical.
1tenie.'ompresiunea nu se "ace nici spre apendicele %i"oid (pericol de rupere a "icatului&nici
pe coaste in stinga sternului (pericol de "racturi costale si leziuni splenice.
2:a copii se poate comprima cu o sinurE minE (fi. !.!7),iar
2la nou2nascuti cu 12! deete,in ritm de 102100 compresiuni pe minut (fi. !.!6,a, b)
2.6.2.."(icien.a resuscit&rii cardio-respiratorii
?ficienta ventilaFiei artificiale Gi a masa(ului cardiac se apreciazE prin &
2apariFia pulsului la vasele mari (carotidE, femuralE)
-dispariFia midriazei, reapariFia refle3ului la lumina 2recolorarea teumentului.
De aceea pulsul tb.palpat periodic dupE primul minut de la inceperea resuscitErii
cardiorespiratorii Gi apoi la fiecare / minute.
De reFinut54nstalarea respiraFiei poate intarzia dupE ce inima si2a reluat activitatea in urma
masa(ului cardiac e3tern.RespiraFia artificialE tb.continuatE pinE ce bolnavul respira sinur in
mod normal.
2"#iar dacE bolnavul iGi reia activitatea respiratorie Gi cardiacE,este interzisE ridicarea lui din
poziFia orizontalE'toate manevrele complimentare (imobilizEri, #emostazE, in(ecFii) Gi
transportul se fac in poziFie orizontalE,sub stricta suprave#ere, pt.cE in orice moment stopul
cardio2respiralor poate reaparea.
-...-./. Complicaiile $i accidentele
"omplicaFiile reanimErii cardio2respiralorii&
2DacE poziFia capului victimei nu este corectE (nu asiurE libertatea cEilor aeriene) aerul insuflat
poate lua calea diestivE,provocind dilatarea stomacului creand pericol de vErsEturi cu
inundarea cailor aeriene.+e apasa din timp in timp pe epiastru (partea superioarE a
abdomenului) in timpul e3piraFiei pasive,se controleaza Gi corecteaza poziFia de #ipere3tensie a
capului la adult.
2"aderea limbii Gi ineficacitatea insuflaFiilor.
-...-.0. Contraindicaiile masa1ului cardiac extern
leziuni rave ale peretelui toracic cu fracturi costale
#emoraie masivE intrapericardicE Gi tamponada inimii
embolie azoasE masivE.
-...-... !lte preciz&ri
,asa(ul cardiac trebuie e3ecutat pinE la reluarea batEilor inimii.4n practicE putem considera cE
dupE /0270 de minute de resuscitare cardio2respiratorie la o victimE la care semnele ce
caracterizeazE instalarea morFii bioloice nu se remit,manevra de resuscitare trebuie
intrerupta.+e citeazE totuGi cazuri in care inima nu Gi2a reluat activitatea decit dunE ! #. de
resuscitare neintreruptE.
4n afara metodei de respiraFie artificialE directE (insuflare activE de aer),care a fost
descrisE,e3istE Gi metode indirecte de respiraFie artificialE (e3terna) prin comprimarea toracelui
(metoda .oLard2T#omson,.oler2-ielsen, +c#afer,+ilvester) care nu au fost descrise.Acestea
sint mai puFin eficace decit metodele interne si sint folosite mai rar, numai in anumite situaFii.
4n afara primului a(utor descris pinE aici cadrul mediu are preEtite (dacE este posibil Gi dacE
face parte din ec#ipa(ul unei autosanitare bine dotatE) unele medicamente si instrumentar
;1
necesare sE fie folosite concomitent. *entru manevre sau te#nici pe care le face medicul,are
preEtite&
2andrenalinE 32$ml 1810.000 (1f. 1\ diluatE in 10 ml apE distilatE),
2clorurE de calciu 10=, 2drouri antiaritmice,
2trusE pentru dezobstrucFia cEilor aeriene sublotice prin intubaFie tra#ealE (se e3ecutE de
medici specialiGti)
2defibrilatoare (pentru defibrilarea electricE a inimii),
2monitoare (pentru monitorizarea funcFiilor vitale),
2aparate automate pentru respiraFie artificialE,
2va avea preEtite&truse de perfuzie,soluFii de perfuzie (substituenFi plasmatici,solutii
cristaloide), 2o3ien.
2aceste manevre de strictE specialitate pot fi aplicate la locul accidentului sau in timpul
transportului de cadre perfecFionate, de anesteziGti2reanimatori, in ambulanFe cu dotare de
reanimare.
$n concluzie.+ub diri(area <.,.+. (<ranizaFia ,ondialE a +EnEtEFii) in toate FErile se fac
eforturi pentru ca mase cit mai lari de oameni sE inFeleaE si sE2Gi insuGeascE prin
lecFii,e3perienFe pe manec#in,te#nicile imediate de salvare a accidentaFilor cu stop cardio2
respirator.
Accidentele rutiere,inecul Gi electrocutarea,leziunile minime,comoFiile cerebrale trecEtoare pot
omori accidentaFii,la care supravieFuirea ar fi posibilE cu prime a(utoare aplicate rapid,de
oricine este instruit,de(a la locui accidentului (dr. lonescu).<ricine si oriunde poate face
reanimarea in stopul cardiorespirator.+unt suficiente ! miini.
2.-.#%L@%;A;$L" 2" ;$#: AL" $&$:$$
4n rosimea miocardului e3istE un Fesut specific,autoe3citabil Gi bun conducEtor al
impulsurilor.+e numeGte Gi sistemul de comandE al inimii (asiurE automatismul cardiac).Acest
Fesut specific care formeazE Fesutul e3citoconductor al inimii este alcEtuit din nodul
sinoatrialY(Oeit#2@lac)) situat in peretele atriului drept Gi nodul atrio2ventricular (Asc#off2
TaLara) situat in rosimea septului interatrial.De la acest ultim nod pleacE fasciculul .iss,care
pEtrunde in septul inter2ventricular,de unde se ramificE alcEtuind reFeaua *ur)in(e.
4n mod normal impulsul pentru asiurarea contracFiilor cardiace (care activeazE atriile Gi
ventriculii) ia naGtere in nodul sinusal (Oeit# Gi @lac)),care emite stimuli cu o frecvenFa de 702
10 pe minut.Astfel,sc#ematic amintit,de la nodul sinusal (Oeit#2@lac)) stimulul pleacE la nodul
atrio2ventricular (Asc#off),de unde trece prin fasciculul .iss Gi reFeaua *ur)in(e la intreaa
masE ventricularE.4n acest caz stimulul .determinE ritmul sinusal.
4n cazuri patoloice impulsurile pot porni din alte locuri ale sistemului e3citoconductor Gi
anume din nodul Asc#off2TaLara sau fasciculul .iss, sau c#iar din diferite zone ale
miocardului, determinind apariFia aritmiilor.
Aceste ritmuri de oriine e3trasinusalE sint denumite ritmuri ectopice.
2.-.'. "tiologia tulbur+rilor de ritm
9oli cardiace2cardiovasculare, 2cardiopatii isc#emice,
2cardiopatii #ipertensive, 2cardiomiopatii, 2leziuni valvulare,
2boli conenitale, 2boli ale pericardului, 2tumori Gi traumatisme ale inimii
9oli e3tracardiace&
2boli infecFioase, 2boli diestive, 2boli pulmonare,
2boli neuropsi#ice, 2boli endocrine (#ipertiroidism),
2in into3icaFii medicamentoase (diitalice)
2in mari dezec#ilibre funcFionale (#idroclectrolitice,acido2bazice, respiratorii, circulatorii)
;!
:a subiecFi sEnEtoGi&2into3icaFii cu cafea,tutun,alcool Gi la cei supuGi factorilor de stres
2.-.2. #ulbur+ri (unc.ionale in aritmii
TulburErile funcFionale care pot sE aparE sunt &2palpitaFii, 2dispnee, 2ameFeli,
2lipotimii, 2dureri precordiale, (enE retrosternalE,
tulburEri de vedere, miozE, midriazE' 2tulburEri de auz,
2semne de escitaFie neuro2psi#icE,
2alte semne necaracteristice (cefalee,reFuri,vErsEturi,diaree,transpiraFii, su#iF).
De reinut.,Esura in care se manifestE tulburErile funcFionale din aritmii depinde de natura Gi
severitatea aritmiei,de radul tulburErilor #emodinamice,de durata accesului,starea
vaselor,varsta Gi sensibilitatea bolnavului,astfel cE simptomele Gi semnele pe care le provoacE
aritmiile atriale variazE de la simple palpitaFii panE la sincopE Gi sindrom Adams2+to)es
(isc#emie cerebralE acutE a(unind pinE la pierderea cunoGtinFei). 4n eneral apar&
2tulburEri de iriaFie cerebralE (an3ietate, ameFeli, lipotimie, sincopE)
2tulburEri de iriaFie coronarianE (dureri aninoase)
2tulburEri de iriaFie mezentericE (reFuri,vErsEturi,distensie abdominalE),
2tulburEri de iriaFie renalE (oliurie, poliurie),
2apar semne de insuficientE circulatorie acutE perifericE (#ipotensiune arterialE,stare de
Goc),semne de insuficientE cardiacE conestivE subacutE (cianozE, (uulare turescente).
Dianosticul tulburErilor de ritm se precizeazE pe bazE de ?.".>.
2.-.. Clasi(icarea tulbur+rilor de ritm
2tulburEri in formarea stimulilor (de emisie,tulburEri ale automatismelor).
2tulburEri in conducerea stimulului.
-.2.3.4. 5ulbur&ri 6n formarea stimulilor
4n funcFie de sediul de formare a impulsurilor aritmiile se clasifica in&2aritmii ]atriale
2ventriculare
-.2.3.4.4.!ritmii atriale-+unt tulburEri de ritm ale inimii,in care mecanismul de producere a
acestora acFioneazE in atrii fie &
a).in nodul sinusal b).intr2un focar ectopic, situat in afara nodului sinusal
a.1ritmii sinusale
a.l.Tahicardia sinusal este accelerarea ritmului cardiac intre 10021/08minut,cu frecventE
reulatE.*oate fi fizioloicE (apare la efort,emoFii,in timpul diestiei) sau patoloicE&into3icaFii
cu tutun, cafea,alcool,medicamente,stEri febrile, #emoraii,stEri nevrotice, colaps.Ta#icardia
sinusalE este bine suportatE.
a.!.8radicardia sinusal este scEderea ritmului sub 70 pulsaFii8minut.Ritmul este
reulat.9radicardia este fizioloicE,la sportivi bine antrenaFi,la tineri,in somn,in sarcinE,la
virstnici sau apare in stEri patoloice&#ipertensiune intracranianE,icter,febrE tifoidE,mi3edem,
into3icaFii cu diitalE,saturnism.
b.1ritmii e%trasinusale (ectopice).4n aceste cazuri,pt.o perioadE oarecare sau definitivE
comanda inimii este preluatE de centrul ectopic (e3trasinusal).Aritmiile e3trasinusale cele mai
frecvente sint&
b.l.2%trasistolele atriale sunt contracFii premature ale inimii, declanGate de impulsuri pornite
din focare ectopice situate in pereFii atriilor.Apar la indivizii sEnEtoGi (emoFii,efort,tulburEri
diestive,dupE abuz de cafea,tubun) Gi la bolnavi cu afecFiuni oranice de inimE sau in alte boli
(vezi etioloia).
<biectiv,la palparea pulsului se constatE o pulsaFie micE,urmatE de o pauzE lunE,pauza
compensatorie.
;3
?3trasistolele pot fi sporadice,izolate (12! pe minut sau la citeva minute) sau
sistematizate&bieminism,trieminism,cvadrieminism,cind !,3 sau $ e3trasistole alterneazE cu
un ciclu normal.
b.!.Tahicardia atrial paro%istic este o tulburare de ritm eneratE de impulsuri
ectopice,atriale,caracterizatE printr2un ritm cardiac rapid,1/02!00 bEtEi8minut, reulat,cu debut
Gi sfirGit brusc.
*oate aparea pe o inimE normalE (emoFii,obosealE,cafea, tutun,tulburEri diestive) Gi in
cardiopatii isc#emice,carditE reumaticE, stenozE mitralE.
b.3.3lutterul atrial este un ritm patoloic atrial reulat Gi f.rapid !/023008minut.
+e intilneGte rar la indivizi sEnEtoGi.Apare in valvulopatii,cardiopatie
isc#emicE,miocardite,..T.A.Deoarece nu toFi stimulii atriali se transmit ventriculilor2frecvenFa
ventricularE poate fi intre 1021/08minut.
b.$.3ibrilaia atrial este o tulburare de ritm eneratE de impulsuri ectopice atriale foarte rapide
$002/008minut,nereulate.
Desiur cE nu toFi stimulii pot sE a(unE la ventriculi2ritmul ventricular poate fi 1!0W
!008minut,nereulat.
?ste aritmia cardiacE cea mai frecventE,urmand imediat dupE aritmia e3trasistolicE.+e mai
numeGte Gi Pdelir cardiacR sau Paritmie completEB.
@ibrilaFia atrialE se poate manifesta sub douE forme&paro3isticE Gi permanentE.
#ratamentul aritmiilor atriale
2aritmii sinusale
4n ta#icardia sinusala&2tratamentul cauzal& se suspenda alcoolul,cafeaua,fumatul.
2sedative (bromuri, barbiturice)
4n bradicardia sinusala& 2tratamentul afectiunii care a provocat bradicardia,
2in stErile fizioloice nu se face tratament
2aritmii e3trasinusale
/.$n e%trasistolele atriale52suprimarea to3icelor,
2sedative si tranc#ilizante (bromuri,barbiturice,diazepam)
2reducerea dozelor de diitala (sau stoparea administrarii) cand aceasta este cauza,
2c#inidina 12! comprimate de !00 m la 7 ore, 2propranolol 102!0 m la 7 ore,
2medicaFia va fi indicatE de medic.
*.$n tahicardia atriala paro%istic5
1tenie5 mi(loacele de tratament antiaritmic se vor aplica numai la indicaia medicului.
a).+timularea vaalE (manevre vaale) se poate obFine prin& compresiunea sinusului carotidian
drept
Tehnica5 bolnavul este aGezat in clinostatism,cu capul rotat puFin #emilaleral. 4mediat sub
un#iul mandibulei Gi pe o lunime de !23 cm se comprimE artera Gi sinusul carotidian in
direcFie posterioara, pe planul dur al coloanei vertebrale.
+e e3ecutE timp de 102!0 secunde Gi se repetE dupE !0230 secunde pe aceeaGi parte Gi numai in
lipsE de rezultat favorabil se incearcE Gi 4a sinusul carotidian stin, dar niciodatE simultan
(pericol de sincopE).
1tenie la complicaFiile acestei manevre&accidentele rave sint rare, dar posibile mai ales la
varstnici.
?ste contraindicatE in infarct (faza acutE),aterosclerozE avansatE,mai ales cerebralE.
"ompresiune pe lobii oculari bilateral,subcornean 6 (nu pe cornee) timp de !0230Z.
AtenFieC *oale provoca dezlipirea retinei.
,anevra 5alsalva (e3piraFie forFatE cu lota inc#isE'dupE o inspiraFie profundE).
;$
in#iFirea unui bol alimentar solid.
*rovocarea de vErsEturi prin e3citarea mecanicE ( a peretelui posterior al farinelui.
?3tensia forFatE a capului.
b.Digitalizare rapid -deslanosid i.v.lent20,$m(1fiola)'la nevoie se repetE (!2$ fiole8!$ ore).
"ind bolnavul nu a fost diitalizat Gi nu este vorba de un infarct,doza iniFialE poate fi de 0,1m
(! fiole.),2dio3in2i.v. lent 0,/21m (12! fiole),2lanatozid "2i.v.lent,0,$m (1fiolE).
c.'hinidin (sulfat de c#inidinE) o dozE peroral !00 m (o tabletE),se aGteaptE citeva ore
apariFia eventualelor reacFii alerice Gi,in absenFa lor,se trece la c#inidinizare forte.Doza totalE
pe !$ #.variazE de ( la 1,7 (!00m la 3 #. interval) pinE la !,$.4n cazuri e3cepFionale, doza
totalE pe !$ de ore, 3,! ($00 m la trei ore interval).
d.6ropranolol (4nderal)
"ind accesul nu cedeazE la mEsurile menFionate anterior,se administreazE& i.v. 1,0m (18/ fiolE)
intr2un ritm de 1 m sau mai puFin pe minut (1fiolE de /ml T /m)
?fectul bradicardizant poate fi prevenit sau combEtut cu atropinE 0,/021m i.v.
e.>ocul electric e%tern are indicaFie ma(orE Gi de urentE,dar se poate aplica numai in unitEFile
specializate.Trebuie sE preceadE administrarea diitalicelor.
".2lectrostimularea se poate face numai in unitEFi specializate prin introducerea unui electrod
in atriul drept.
g.De reinut5 "e poate face cadrul mediu ^
*reEteGte medicamente Gi instrumente presupuse cE sint necesare,pt.a putea fi folosite de
urenFE la indicaFia medicului.AsiurE repausul bolnavului.
*oate administra sedative (o terapie ad(uvantE deosebit de utilE in oprirea sau prevenirea
crizelor'pot fi administrate de la inceput Gi paralel cu celelalte mi(loace terapeutice)&2diazepam&
10 m peroral (3 ori pe zi) sau 1 fiolE i.m.
2fenobarbital& 100 m peroral (3 ori pe zi sau 18! fiole i.m.)'
2#idro3izin&12! fiole8zi i.v.sau i.m
$nternarea bolnavului in spital se impune imediat dupE primele incercEri de sedare Gi de
instituire a celorlalte mEsuri terapeutice indicate de medic Gi care se pot aplica la domiciliul
bolnavului.
3.3lutterul atrial5
a).4n formele severe,cind atacul survine la bolnavi cu afecFiuni oranice de inimE,aceGtia vor fi
internaFi de urenFE in unitEFi de specialitate pentru tratament de elecFie&2Gocul electric e3tern, 2
diitalizare rapidE, 2electrostimulare.
b).4n formele benine,cand nu e3istE tulb.#emodinamice severe ca insuficienFE cardiacE
conestivE, #ipotensiune arterialE, mEsurile terapeutice ce le aplicE medicul de la caz la caz
sunt&
Administrarea oralE de diitalE& 2DiitalE2comprimate a 100 m
2Dio3in2comprimate a 0,!/ m 2:anatozid2draeuri a 0,!/ m
2DiitalinE2soluFie conFinind 1 m8ml sau pe /0 de picEturi
(de altfel diitalizarea este indicatE in toate cazurile dacE nu e3istE posibilitEFi de aplicare a
Gocului electric Gi dacE aritmia nu se datoreGte supradoza(ului diitalic)
administrarea de c#inidina administrarea de propranolol
+au se administreaza diferite combinatii intre aceste 3 medicamente.
De reinut. 4n formele severe Gi in formele benine este necesar tratamentul bolii de bazE sau al
factorilor declanGatori.
$. 3ibrilaia atrial- 4n funcFie de ravitatea fibrilaFiei atriale paro3istice mi(loacele terapeutice
care se recomandE sunt1 2diitalizare rapidE,
;/
2Goc electric e3tern (cind e3istE posibilitEFi), 2propranolol, 2c#inidinE,
2tratamentul bolii de bazE.
-.2.3.4.-.!riimiile ventriculare-+unt tulburEri de ritm ale inimii, in care mecanismul de
producere al acestora se aflE in ventricule (focare ectopice).
/.2%trasistolele ventriculare sint bEtEi premature provocate de stimuli care iau naGtere in
ventriculi. *ot sE aparE la persoane cu inimE sEnEtoasE, in care caz nu au nici o semnificaFie
patoloicE (e3ces de cafea, tutun, alcool, stEri emotive).*ot sE aparE la persoane cu afecFiuni
oranice de inimE, in into3icaFia diitalicE, in bolile infectioase.
?3trasistolele pot sE aparE izolate sau cu o anumitE reularitate.Dintre e3trasistolele
sistematizate, cel mai adesea apar bieminismul Gi trieminismul.
9ieminismul constE intr2o bEtaie prematurE care urmeazE dupE fiecare bEtaie normalE.
Trieminismul constE intr2o bEtaie normalE Gi ! bEtEi premature (este deci o rupare de trei
bEtEi) sau o bEtaie prematurE urmatE de douE normale.
*.Tahicardia ventricular paro%istic este o tulbulare de ritm eneratE de impulsuri de oriine
ventricularE cu o frecvenFE de 100 -!/08minut (mai des 17021108minut), reulatE, cu debut Gi
sfirGit brusc. Durata1 de la citeva minute la citeva ore Gi e3cepFional,citeva sEptEmini sau luni.
Apare la bolnavi cu afecFiuni oranice ale inimii. ,ai poate surveni in into3icaFia diitalicE,
into3icaFii cu c#inidinE Gi alte antiaritmice.
,.3ibrilaia ventricular este cea mai ravE tulburare de ritm cardiac, provocatE de descErcarea
repetitivE a mai multor focare ectopice ventriculare, cu o frecvenFE de 3002$00 impulsuri
8minut, complet nereulatE.
"ind frecventa stimulilor este mai micE (sub 3008minut) Gi ritmul reulat, tulburarea de ritm se
numeGte "lutter ventricular. Hi intr2un caz Gi in altul, contracFiile ventriculare sint abolite2sint
miGcEri fibrilare2Gi nu e3istE sistole ventriculare eficiente, circulaFia fiind practic absentE.
@ibrilaFia ventricularE survine cel mai frecvent la bolnavi cu afecFiuni oranice ale inimii Gi in
multe boli necardiace severe Gi in cazul unor accidente (electrocutare), traumatisme.
,anifestErile clinice constau in simptomele Gi semnele opririi circulaFiei, tabloul clinic
ec#ivalind cu cel al opririi ventriculare sau stopul cardiac.
9oln.este palid, fErE puls Gi tensiune arterialE mEsurabile Gi fErE zomote cardiace perceptibile.
#ratamentul in aritmiile ventriculare
22%trasistolele ventriculare (vezi tratamentul in e3trasistolele atriale)
2DilinE (inprezenFa semnelor de ravitate) in perfuzie lentE i.v.T!002300 m in lucozE /=.
2Tahicardia ventricular paro%istic
Tratamentul este in funcFie de boala cardiacE de fond, deforma atacului, de tulburErile
#emodinamice, de starea clinicE a bolnavului.
a).+e intrerupe tratamentul cu diitalE, c#inidinE sau alte medicamente atunci cind tulburarea de
ritm se poate atribui acestora.
b).Aplicarea unei lovituri uGoare cu pumnul in reiunea presternaiE poate duce la intreruperea
crizei.
c).Dilina este medicamentul de elecFie (mai ales in infarctul miocardic).+e admin.o dozE de
atac(in bolus) de 12! m8)ilocorp (/02100m) timp de ! minute.
Doza poate fi repetatE de !23 ori la interval de !0 minute.+e continuE cu perfuzie lentE. +e
dilueazE ! 3ilinE in /00 ml lucozE /= perfuzindu2se !2$8m 3ilinE pe minut, (*racticF!/
fiole a ! ml2$=2in $/0 ml lucozE 07 intr2un ritm de 30270 de picEturi pe minut). AltE sc#emE
(dr. ,ooG)T4n 1./002!.000 ml soluFie de lucozE /= se introduc 1702110 ml 3ilinE 47 A1
fiolEF/ ml). Ritmul perfuziei se stabileGte la 302$0 de picEturi pe minut. 4n caz cE nu se poate
face administrarea intravenoasE (nu se poate prinde o venE), pinE la denudarea unei vene
;7
profunde se poate folosi calea intramuscularE in doze de !002300 m (se foloseGte 3ilina !=
sau $=).
d).Hoc electric e3tern (defibrilarea electricE este contraindicatE in ta#icardia ventricularE de
oriine diitalicE). ?ste primul est in formele cu tulburEri #emodinamice severe.
e).*rocainamida (*ronestil)2practic inlocuitE azi de 3ilinE2in(ectare i.v.f.lentE, (1 ml8minut) cu
suprave#erea respiraFiei, T.A. Gi a ritmului cardiac.
f).2*ropranolol2indicat in ta#icardia ventricularE de oriine diitalicE.
)."ind ta#icardia ventricularE apare pe fondul unei #iper)aliemii sau #ipo)aliernii, aceste
tulburEri electrolitice trebuie corectate imediat. De reFinutC -u cedeazE la manevrele vaale.
23ibrilaia ventricular"ind bolnavul se aflE intr2o unitate de suprave#ere Gi este monitorizat,
se aplicE Gocul electric e3tern Gi tratament cu 3ilinE. 4n restul situaFiilor se aplicE mEsurile de
resuscitare cardio2respiratorie.
2.-..2. #ulbur+ri de conducere
Aritmiile prin tulburEri de conducere se numesc PblocuriB& Gi sint datorate intreruperii sau
intirzierii undei de e3citaFie (impuls, stimul).
4n funcFie de sediul obstacolului e3istE &
1.28locuri sinoatriale& care apar cind e3istE o tulburare in conducerea impulsului de la centrul
sinusal spre muGc#iul atrial&
a).apare in cardiopatia isc#emicE, infarct miocardic, pericardite, dupE medicaFie bradicardizantE
(diitalE, c#inidinE).
b).se manifestE sub formE de palpitaFii, lipotimii (rar anor).
c).ca medicaFie& vaolitice (atropinE, beladonE, izuprel), +e inlEturE medicaFia blocantE
(diitalE,c#inidinE).
!.28locul atrioventricular& in care unda de e3citaFie intirzie sau nu mai poate sE treacE de la atrii
la ventricule prin fasciculul .iss&
a).apare in boli ale inimii (miocardite), boli infecFioase, into3icaFii diitalice.
9locul poate fi incomplet sau complet.
b).+imptome&
2ameFeli, lipotimii, sincope, moarte, comple3ul de simptome denumit sindromul Adams2
+to)es,determinat de fenomene de insuficienFE circulatorie cerebralE acutE (tulburEri de
vedere,ameFeli,urmate de tulburEri respiratorii,cianozE sau paloare, pierderea cunoGtinFei Gi
convulsii).
c).Tratamentul este in funcFie de radul blocului. "onstatarea unei bradicardii pronunFate (sub
$0 de bEtEi pe minut), insoFitE de fenomene clinice (astenie, tendinFE de lipotimii), mai ales dacE
nu se cunoaGte e3istenFa anterioarE a acesteia, impune internarea pentru precizarea
dianosticului. "a prim a(utor pot fi administrate&
2atropinE 0,/21 m i.v. (18!21 fiolE),
2izuprel (izoproterenol)2i.v. sau intracardiac 0,/21 m (1 fiolET0,! m sau / m).
+e poate administra izuprel sublinual /210 m la 127 ore interval (1 tabletE T10m sau 1/m).
2bron#odilatin sublinual 1 comprimat T 10m
2corticoterapie 2#emisuccinat de #idrocortizon 100 2!00m8!$ ore sau perorai 2(prednison 70
m8!$ de ore).
d).+timularea electricE cu electrod intracavitar, atunci cind e3istE aparaturE,
e).Tratamentul crizei Adams2+to)es se instituie cu ma3imE urentE& resuscitare
cardiorespiratorie prin respiraFie artificialE PurE la urEQ, masa( cardiac, stimulare electricE
prin pace2ma)er (electrostimulator al inimii).
;6
,.8locul de ramur constE in tulburEri de conducere instalate pe una din cele douE ramuri ale
fasciculului .iss.
a).apare in suferinFele cardiovasculare (boli coronariene,valvulopatii,..T.A., miocardite)'
b).simptomele sint enerate de afecFiunile cauzale'
c).tratamentul se adreseazE factorilor etioloici.
4mportant&
2Dianosticul diferenFial in tulburErile de ritm Gi precizarea formelor se face prin ?.>.".
24n toate cazurile se face Gi tratamentul cauzal al bolii de bazE sau al factorilor declanGatori.
DeGi cadrele medii n2au competenFE nici in diferenFierea aritmiilor Gi nici in aplicarea mEsurilor
terapeutice diferenFiate, ele pot fi de mare a(utor medicului dacE au cunoGtinFe despre boala de
bazE a bolnavului (dacE cunosc antecedentele bolnavului), dacE Gtiu ce tratament a avut in
prealabil Gi dacE Gtiu sE interpreteze manifestErile clinice (tulburErile funcFionale). ,ai pot
contribui la sedarea bolnavului, calmarea durerilor (cazuri mai clare).
4nstituirea promptE Gi enericE a mEsurilor de resuscitare cardiorespiratorie este o obliaFie
profesionalE Gi moralE a oricErui cadru mediu, acestea asiurind in multe situaFii succesul in
tentativa de a salva viaFa bolnavului. Totdeauna, in lipsa medicului, vor transporta bolnavul la
spital, eventual sub administrare de o3ien.
2.8. A&>0;%L P"C#0;AL
Anorul pectoral este un sindrom clinic care trEdeazE o suferinFE miocardicE determinatE de un
dezec#ilibru intre necesitatea de o3ien a muGc#iului inimii Gi aportul coronarian. +e
caracterizeazE prin crize dureroase paro3istice, localizate de cele mai multe ori inapoia
sternului, cu iradiere, in cazurile tipice, in umErul stin, braFul Gi antebraFul stin, pinE la
ultimele douE deete. "riza dureroasE apare dupE efort, emoFii, mese copioase, dureazE !23
minute, pinE la ma3imum 10 minute Gi dispare spontan sau la administrarea de nitrolicerinE (in
!23 minute).
2.8.'. Cau3e
"auze determinante&
2Ateroscleroza coronarianE, care duce la inustarea importantE a lumenului arterial.
2"ardiopatii valvulare (stenoza aorticE), stenoza mitralE (mai rar in insuficienFa aorticE) Gi in
alte cardiopatii (cord pulmonar cronic cu #ipertensiune arterialE).
2Alte cauze&coronarita reumatismalE,coronarita ric)ettsianE (la zoote#nicieni, veterinari),
trombaneita obliteranta.
24n afarE de cauzele determinante ale anorului pectoral e3istE Gi cauze "avorizante 5
2diabetul za#arat, 2#ipertensiunea arterialE sistemicE, 2tulburErile de ritm,
2bolile aparatului diestiv (litiaza biliarE, colecistitele cronice, ulcerul astric Gi duodenal,
#ernia diaframaticE),
2administrarea unor medicamente (e3tractele tiroidiene), 2tabaismul.
,ecanismul de producere al durerii din anorul pectoral este strins leat de perturbErile care
survin in muGc#iul inimii in timpul isc#emiei tranzitorii,adicE a decala(ului dintre necesitEFile de
o3ien ale miocardului Gi posibilitEFile de aprovizionare ale acestuia cu substanFe
nutritive,inclusiv o3ien,de cEtre flu3ul sanvin coronarian.Debitul coronarian redus care
determinE starea de #ipo3ie, duce 4a rindul sEu la o acumulare de produGi metabolici (acidlactic,
piruvia) fenomene ce pot fi a oriinea durerii din miocardul isc#emiat.
2.8.2. !imptome
-Durerea are urmEtoarele caractere &
a.<ocalizarea
;1
2in 102;0= din cazuri este localizatE retrosternal, de unde se rEspindeGte cEtre reiunea
precordialE,cuprinzind difuz reiunea toracicE anterioarE '
2bolnavul indicE sediul durerii toracice ou intreaa palmE sau cu ambele palme, niciodatE au un
sinur deet (fi. !.!1 a, b).
Alteori bolnavul plaseazE pumnul strins al miinii drepte in plin stern(semnul Ppumnului strinsB)
(fi. !.!;).De cele mai multeori durerea dE senzaFia de constricFie sau mai plastic este descrisE
ca o P#earER (fi. !.30). Alteori poate lua aspectul de arsurE, de presiune.
De reinut& o durere foarte limitatE in suprafaFa, pe care bolnavul o poate indica cu virful unui
deet, nu este, de oriine coronarianE, adicE aninoasE.
< altE caracteristicE a durerii este&
b.$radierea - "el mai frecvent durerea iradiazE in umErul stin Gi de2a lunul membrului
superior stin pe marinea cubitalE, pinE spre ultimele douE deete. Aceasta este iradiere tipicE,
dar se pot intilni iradieri atipice& uneori durerea iradiazE numai pinE la umEr sau cot, alteori la
baza itului, in ma3ilarul inferior, spre umErul drept, reiunea interscapularE, #ipocondrul
drept.
c.Durata este de !23 minute, mai rar pinE la 1021/ minute 'dincolo de 30 de minute trebuie
suspectat un sindrom intermediar sau c#iar infarct.
d).4n ma(oritatea cazurilor criza dureroasE de anor pectoral se instaleazE concomitent cu &2un
efort fizic (fi. !.31) diestiv, emoFional.
2@riul este un factor precipitant al durerii mai ales iarna, cind bolnavul iese din camera
incElzitE in atmosfera rece sau eroasE.
Durerea inceteazE dupE repaus fizic. De aici descrierea clasicE a atitudinii Pspectatori de
vitrinER la aninoGii care vor sE ascundE criza survenitE pe stradE.
e.*roba terapeuticE cu nitrolicerinE este un test patonomonic. DispariFia durerii la
nitrolicerinE in !23 minute este un semn clinic ma(or, constituind in acelaGi timp un test clinic
de diferenFiere faFE de infarct Gi sindromul intermediar.
2Alte semne care insoFesc durerea&
2an3ietate, senzaFia morFii iminente.
De reinut4 4n afara formei de anor se descriu diverse forme ca &
2anina pectoralE *rinzmetal (sau PspontanEB, Pcu orar fi3B), crize care apar la ore apro3imativ
fi3e.Durerea survine in repaus sau in timpul unei activitEFi obiGnuite'
2anina pectoralE instabilE (sindrom intermediar) se caracterizeazE prin modificarea caracterelor
atacurilor de anor in ceea ce priveGte frecventa, intensitatea, ineficienFa terapeuticE a
nitrolicerinei (precedind cel puFin cu douE sEptEmini instalarea unui infarct miocardic acut).
2.8.. Atitudinea de urgen.+
2Repaus2oprirea imediatE a efortului fizic. DacE este la domiciliu& repaus la pat sau fotoliu.
4nlEturarea stresului psi#ic.
2-itrolicerinE 2 tablete a 0,/m sublinual.
2-itrit de amil& !2/ picEturi pe batistE, de in#alat. AcFioneazE in apro3imativ 10 secunde.
2*rimul acces de anor pectoral ma(or trebuie considerat ca o stare de preinfarct, iar bolnavul
trebuie internat de urenFE.
2De asemenea, sc#imbarea caracterului unui anor pectoral vec#i in sensul cE& survine mai
frecvent cu duratE mai mare, cu rEspuns terapeutic diminuat la administrarea nitrolicerinei,
trebuie consideratE stare de urenFE care necesitE internare (anor instabil).
4n spital se vor elucida problemele de dianostic diferenFial Gi dianosticul etioloic prin&
2?.>.>.2in anor pectoral traseul electrocardiorafie nu este semnificativ (poate fi normal)'
;;
2Alte e3aminEri (transaminaze,licemie,leucocite,5.+...,radioscopie toracicE) pot fi necesare
pt.dianosticul diferenFial cu infarctul miocardic, cu sindromul intermediar Gi cu durerile
toracice e3tracardiace sau necoronariene.
2.8.4. #ratamentul de durat+
2$nstituirea de masuri igieno-dietetice
a).reim dietetic (reducerea aportului caloric). AlimentaFia ec#ilibratE cu evitarea rEsimilor
animale,reducerea cantitEFii de #idrocarbonate, evitarea alimentelor
boate in colesterol (creier,carne rasE,mezeluri,unt,ouE,brinzeturi rase,smintinE, ciocolatE),
b).reducerea consumului de alcool, tutun, cafea,
c).indepErtarea stressului psi#ic, tensiunea psi#icE de orice en (neliniGtea,frica, contrarietatea)
survenite in familie sau la locul de muncE trebuie evitate,
d).instituirea antrenamentului fizic.
+ub strictE suprave#ere medicalE se trece la practicarea unor sporturi uGoare.
-Medicatia antianginoas
0itritii. 4n funcFie de modul lor de acFiune se clasificE in &
a.nitrii cu aciune rapid i de scurt durat5
a.l. 0itroglicerin- tablete a 0,/ m 2sublinual,
2sol. alcoolicE 1 ; !23 picEturi de asemenea sublinual,
2sub formE de spraM2flacoane de 10 se aplicE pe limbE 12! doze.
De reinut. 4n criza aninoasE nitrolicerina este medicamentul de elecFie. +e administreazE
sublinual, imediat la inceputul crizei. Durerea dispare in 12! minute. +e poate folosi Gi pentru
prevenirea crizei aninoase& inaintea unor suprasolicitEri cum ar fi urcatul scErilor,mersul in
pantE, ieGirea din casE dimineaFa in timpul rece, efort fizic e3cesiv.
,edicul instruieGte bolnavul ca acesta sE aibE in permanenFE la indeminE tablete de
nitrolicerinE. 4n cazul cE durerea nu a dispErut dupE prima tabletE, se administreazE in
continuare 12$ tablete, cite o tabletE la interval de !23 minute. -u e3istE pericol de supradoza(.
9olnavul nu trebuie sE se reFinE de la medicament, posoloia fiind liberE.
!. 0itrit de amil 2fiole conFinind 0,1/ . +e in#aleazE / picEturi. ?fectul este mai rapid (10W1/
secunde) iar durata sa mai scurtE, /W10 minute.
b).-itriFi cu acFiune mai intirziatE Gi prelunitE (retard).
b.1.4zo)et2care se administreazE pe cale oralE (nu sublinual)& izo)et retard2 tablete a !0 m Gi
izo)et retard forte, capsule a $0 m. b.!.$sodril- capsule a 10 m Gi !0 m.
b.3.6entalong-comprimate a !0 m (se administreazE douE comprimate dimineaFa, 1 2!
comprimate inainte de masa de prinz, un comprimat in (urul orei 17 Gi 12! comprimate inainte
de culcare).
b.$. -itrolicerinE retard, administratE peroral (nu sublinual).
b./.Anuent cu nitrolicerinE !=. AbsorbFia lentE pe cale transcutanatE conferE unuentului o
eficacitate sporitE, mai ales pentru cazurile de anor pectoral nocturn.
-8eta-blocantele-?fectul antianinos al beta2blocantelor constE in diminuarea consumului de
o3ien de cEtre miocard.6ropranolol (inderal)2tablete a 10 m sau a $0 m, de !23 ori pe zi.
"ontraindicatiile ma(ore ale beta2blocantelor &2insuficienta cardiacE,
2bradicardia sinusalE (sub 70 bEtEi8minut), 2astmul bronGic.
Trasicor 2tablete a $0 m Gi 10 m (3 ori pe zi) 7is?en 2tablete a / m (3 ori pe zi)
21ntagonilii calciului
2"orinfar (nifedipin) dra(euri a 10 m,
24soptin (verapamil) tablete a $0 Gi 10 m
2Alte coronarodilatatoare
100
2Dipiridamol (persantin) dra(euri a !/m Gi 6/m. +e administreazE peroral /021/0m8zi sau 10
m i.v. sau i.m. (1fiolE T 10 m).
*e linE efectul vasodilatator are acFiune Gi asupra adezivitEtii plac#etare, diminuind tendinFa la
formarea trombilor plac#etari.
2"arbocromena (intensain), tablete a 6/m, se poate administra de 327 ori 6/m8zi perorai sau
i.v. 12! ori $0m8zi (1 fiolE T $0m).
2(licozizi digitalici. +e administreazE la bolnavi care pe linE anor pectoral au semne de
insuficientE cardiacE latentE sau manifestE (dio3in in dozE de !/ m cite 12! tablete8zi).
-Medicaie au%iliar
2+edative'
Diazepam2! m de 32$ ori pe zi' e3istE tablete a ! m Gi a 10 m
<3azepam2cite 10 m de !23 ori pe zi, -itrazepam2cite !/ m de !23 ori 8zi
Gi altele & napoton, meprobamat, #idro3izin.
2,edicaFia antiareantE plac#etara
Dipiridamol2100 m de 32$ ori8zi AspirinE2doze mici 3 D 0,!/ .
0ot. Tratamentul medical al anorului pectoral instabil (sindrom intermediar) este o terapie
intensivE, datE fiind severitatea durerii Gi posibilitatea evoluFiei crizei aninoase cEtre infarctul
miocardic.
2Tratamentul chirurgical
+e poate indica in anorul sever, invalidant, rebel la medicaFia corect recomandatE.
.%;>"&?"L" A@20:$&AL"
.'.C0L$CA @$L$A;A
*rin colicE biliarE (i se mai spune Gi vezicularE sau #epaticE) se inFeiea o durere acutE
violentE, localizatE in #ipocondrul drept, cu iradiere pinE in coloana vertebralE, umErul Gi
omoplatul drept, survenitE in cursul colecistopatiilor litiazice Gi nelitiazice (colecistite acute Gi
subacute, dis)inezii veziculare cistice sau oddiene, colecistoze, tumori biliare).
.'.'.Cau3e
2:itiaza biliarE este prezenFa de calculi in vezicala biliarE sau in cEile biliare intra2 Gi
e3tra#epatice (fi.3.1.).
2"olecistita acutE este o inllamaFie cu caracter .acut a peretelui colecistic (conestie,
supuraFie,anrena). De cele mai multe ori survine din cauza obstrucFiei canalului cistic (litiazE
cisticE) Gi infecFiei pereFilor veziculei biliare.
2Aniocolitele (colanite) sint afecFiuni infalmatoare ale cEilor biliare e3tra2 Gi intra#epatice
(cind este interesat Gi colecistul este vorba de anio2colecistite).
2"olecistita cronicE Gi dis)ineziile biliare(dis)ineziile biliare sint tulb. ale motricitatii veziculei
biliare).
2*arazitozele intraveziculare (iardia).
.'.2. !imptomatologie
Durerea se datoreGte unor contracFii spastice refle3e ale veziculei sau ale cEilor biliare, urmate
de creGteri ale presiunii din arborele biliar.
2DebuteazE in #ipocondrul drept sau in epiastru, se accentueazE proresiv, atinind
intensitatea ma3imE in citeva ore Gi cedeazE brusc sau lent.
24radiazE sub rebordul costal drept in reiunea dorso2lombarE, scapularE, in umErul drept.
-(reuri, vrsturi cu continut alimentar sau bilios.
-$cter. "oloraFia se datoreGte unui edem, spasm refle3 al sfincterului <ddi Gi se poate instala
fErE sE e3iste un obstacol prin calcul pe coledoc.
101
-3risonul apare cind predominE infecFia cEilor biliare ' este urmat de transpiraFii abundente Gi
stare eneralE rea.
-3ebra apare mai ales in colecistitele acute Gi anio2 colite secundare infecFiei cu ermeni
microbieni.
-!emne locale-5ezicula biliarE poate fi palpabilE Gi foarte sensibilE, ceea ce se pune in evidenFE
cerind bolnavului sE inspire profund in timp ce rnina palpeazE #ipocondrul drept. DacE vezicula
este inflamatE, in inspiraFie profundE, cind ea atine mina celui ce palpeazE, bolnavul simte o
durere accentuatE (semnul ,urp#M prezent).
.'.. Conduita de urgen.+
2"olicile biliare de intensitate Gi duratE micE, fErE complicaFii, pot fi tratate la domiciliu prin
&2repaus la pat, 2reim alimentar, 2analetice,
2antispastice (lizadon, scobutil, foladon tablete)
2"olicile biliare insoFite de vErsEturi (cu tulburEri #idroelectrolitice), la cel mai mic semn de
evoluFie nefavorabilE necesitE internarea de urenFE pentru investiaFii Gi tratament
medicoc#irurical.
2$n spital2Recoltare de sine pentru e3aminEri de urentE& numErarea leucocitelor,bilirubinemie,
transaminazE, ionoramE sanvinE, rezervE alcalinE,azot, licemie, amilazemie.
2?3amenul urinii (urobilinoen, pimenFi biliari).
-1tenie. 0u se "ace in crize tuba) duodenal sau colecistorafie cu substan de contrast.
2Repaus la pat. AlimentaFie & ceai de tei, muGeFel sau mentE.
-'almarea durerii.
+ora medicalE preEteGte medicamente Gi instrumentar steril pentru tratament, dar nu va
administra bolnavului nici un calmant fErE indicaFia2 medicului, pentru a nu masca evoluFia
acutE a bolii sau o perforaFie.
2antispastice& peroral (4izadon, foladon, scobutil in tablete)'
2parenteral&scobutil compus !23 fiole,sulfat de atropinE 0,/m s.c. de !23 ori pe zi,papaverinE
(!2$ fiole in !$ de ore).nitrolicerinE administratE sublinual sau in(ectabil reduce spasmul
sfincterului <ddi Gi contracFiile #ipertone ale veziculei biliare. -u are efect in #ipotonii sau
atonii.
antialgice5 alocalmin, antidoren, fortral.
DacE nu cedeazE colica, se recure la mialin 10021/0 m la interval de 721 ore, medicament
care are avanta(ul de a nu provoca spasmul musculaturii netede.
1tenie5 0u se administreaz mor"in& deoarece accentueaz spasmul cilor biliare.
2"almarea vErsEturilor (bolnavul varsE, deci nu se poate administra nimic peroral)'
emetiral (supozitoare), torecan (fiole), pleomazin (fiole),
2"ombaterea 4nfecFiei&
2antibiotice& ampicilina !23 8zi perorai sau i.m. (se eliminE biliar), penicilinE (se eliminE puFin
prin cEile biliare) 7210 milioane A8zi,tetraciclinE (nu se eliminE prin cEile biliare) !23 8zi.
2"orectarea tulburErilor #idroelectrolitice Gi acido2bazice in funcFie de rezultatele de laborator.
2Administrarea de sedative pentru calmarea stErii de aitaFie (#idro3izin, diazepam, barbiturice,
bromuri).
2*una cu #eaFE pe #ipocondrul drept reduce in flamaFia.
24n caz de evoluFie nefavorabilE se recure la tratament chirurgical.
#bservaie. "u e3cepFia peritonitei biliare (in caz de perforaFie) in care este obliatorie
intervenFia de urenFE, rareori se indic de la inceput intervenia chirurgical. +e urmEreGte
bolnavul !$237 de ore Gi dacE fenomenele nu cedeazE, bolnavul necesitE intervenFia
c#iruricalE.
10!
.2.PA&C;"A#$#A AC%#D
*ancreasul este o landE cu dublE secreFie&
-e%ocrin (secretE fermenFi diestivi&tripsina,amilaza,lipaza,care se varsE prin sfincterul <ddi in
duoden,deasupra ampulei 5aier,prin canalul _irsun Gi +antorini).
-endocrin (elaboreazE secreFia endocrinE&insulina,lucaonul cu rol predominant in
metabolismul lucidic, dar Gi cu alte acFiuni).
Din punct de vedere #istoloic pancreasul este alcEtuit din douE pErFi& pancreasul acinar
(e3ocrin) Gi pancreasul insular (insulele :aner#ans).
<ran retroperitoneal,este situat inapoia stomacului cu corpul,capul fiind incon(urat de cadrul
duodenal,iar coada venind in raport cu splina.
*ancreatita acutE este o afecFiune caracterizatE anatomo2patoloic, prin inflainaFie edematoasE
(pancreatita acutE edematoasE), #emoraicE (pancreatita #emoraicE),necroticE sau
necrotic#emoraicE."linic se manifestE ca un sindrom dureros abdominal acut violent, insoFit
uneori de stare de Goc.
+indrom abdominal rav,este datorat unui proces de autodiestie a landei
pancreatice,determinat de acFiunea enzimelor amilolitice, lipolitice Gi proteolitice,cu revErsarea
acestora in sine (amilaza, lipaza crescute in sine Gi urinE).
4n faza de debut a bolii se produce un edem accentuat al landei,apoi apare un revErsat
serosanvinolent,care este rezultatul leziunii #emoraice cu necrozE consecutivE.
.2.'. Cau3e
2:itiaza biliarE (a canalului coledoc).
2<bstrucFia canalului pancreatic Gi a ampulei 5ater (calculi, neoplasme'inflamaFia sfincterului
<ddi) sau poate sE fie o obstrucFie funcFionalE.
2"onsumul e3cesiv de alcool.
2,odificErile vaselor pancreatice (tromboza capilarelor Gi venulelor, embolizEri ateromatoase).
24nfecFiile. 2"auze to3ice (into3icaFii cu ciuperci).
2AlFi factori etioloici& #iperlipemia,#ipercalcemia,traumatismele.
2Alcerul duodenal,obezitatea
.2.2. !imptomatologie
+imptomele Gi semnele sint fruste in pancreatitele acute,edematoase Gi deosebit de
intense,dramatice in pancreatitele necrotic2#emoraice.Debutul bolii este brusc.
Durerea abdominal,cu localizare in eta(ul superior Pin barEQ,cu iradiere in spate Gi rar in
umeri,simulind ulcerul perforat,este simptomul principal.?ste continuE,de intensitate
mare.Aneori bolnavul ia poziFii antalice (fle3iunea trunc#iului,antebraFele pe abdomen
apEsand reiunea dureroasE).
/.7rsturi (alimentare,bilioase sau #emoraice). *.Meteorism.
,.Tulburri de tranzit (constipaFie sau ileus dinamic).
=.!tare de oc in formele rave (paloare,puls mic Gi rapid,tensiune arterialE
scEzutE,transpiraFii,e3tremitEFi reci,an3ietate,ta#ipnee).
/.+emnele locale sint sErace &2nu e3istE contracturE muscularE,
2uneori o uGoarE apErare epiastricE,
2pe abdomen apar in unele cazuri pete cianotice (in formele necrotice).
.2.. Atitudinea de urgen.+
-in (a3a de prespitali3are24nternarea in spital Gi menFinerea sub observaFie medico2
c#iruricalE.
1tenie4-nu se administrez mialgin sau mor"in (dau spasmul sfincterului <ddi Gi masc#eazE
procesul inflamator acut). -nu se administreaz nimic peroral.
103
2"almarea durerii abdominale.+e poate administra alocalmin i.m., bicarbonat de sodiu
1linuriFE peroral.
2>#eaFE pe abdomen. 2AspiraFie duodenalE cu sonda Pa demeureQ.
24n caz de stare de Goc,dacE este posibil perfuzie cu soluFie macromolecularE (de3tran $0) sau
ser lucozat /=, perfuzie care va fi menFinutE in timpul transportului.
-in spital- Recoltarea singelui pentru e3aminEri de urenFE& amilazemie,
calcemie,licemie,bilirubinemie,5.+...,leucocite."reGterea amilazei, leucocitelor,a lucozei Gi
scEderea calciului sunt semnificative pt. dianostic,recoltarea urinei&amiiazurie,licozurie,
2e%amenul radiologie abdominal pe ol poate pune in evidenFE semne de ileus dinamic,poate
e3clude semne directe de ulcer perforat.
2"almarea durerii in spital& mialin 10021/0 m la interval de 32/ ore.
:a mialin se mai adauE& atropinE 0,/21 m, papaverinE 10 (douE fiole) la ! ore i.v.,
nitrolicerinE !23 tablete sublinual,care anuleazE efectele spastice ale mialinului, perfuzie cu
3ilinE2in dozE de !23 8zi in ser lucozat / = sau in ser fizioloic,fortral i.m.
2"ombaterea stErii de Goc (vezi Gocul).
2"orectarea tulburErilor #idroelectrolitice&luconat de calciu i.v. (in caz de #ipocalcemie) !02
30ml din sol.de 10= in !$ de ore.
2>lucocorticoizi2....". (in cazurile rave pentru efectul antiinflamator, antiGoc, antito3ic) in
dozE medie 100 8!$ de ore.
2Antibiotice in caz de infecFie
24n#ibitori ai tripsinei &
2trasMlol i.v. 12! fiole a !/ 000 A la 7 ore,
2)atein i.v. /00 000 A.`.O. (/ fiole) numai in formele edematoase la debut,apoi in perfuzie cite
/0000 A.`.O.8orE.
0ot.DacE tratamentul medical iniFial nu amelioreazE net starea clinicE a bolnavului,se intervine
c#irurical in scopul drenarii edemului conestiv sau limfatic.
..0CL%C$A $&#"!#$&ALD- *rin ocluzie intestinalE se inFelee oprirea completE Gi
persistentE a tranzitului intestinal Gi imposibilitatea evacuErii de materii fecale Gi aze (se
constituie un sindrom de abdomen acut).
24n trecut s2a mai folosit Gi termenul de ileus&care a fost insE pErEsit, deoarece cuvintul,derivat
din limba reacE (eileos),inseamnE a rEsuci, rEsucirea fiind doar una din multiplele cauze ale
ocluziei.
<prirea tranzitului poate fi provocatE de un obstacol mecanic,sau de un obstacol dinamic.
4n funcFie de aceste posibilitEFi de producere,ocluzia a fost clasificatE in douE tipuri&
<cluzie mecanic-oprirea tranzitului poate fi provocatE de un obstacol mecanic, situat oriunde
in lunul intestinului subFire sau al intestinului ros.
<cluzie dinamic (funcFionalE)2oprirea tranzitului este datoratE unei tulburEri funcFionale a
motilitEfii intestinale fie prin e3aerarea contracFiei musculaturii peretelui intestinal,fie prin
pareza sau paralizia acesteia.
..' Cau3ele - ocluziei intestinale
<cluzia intestinalE mecanicE poate sE survinE fie prin obstrucFie, fie prin stranulare.
Tumori maline sau benine (prezente in interiorul intestinului sau in afara tractului intestinal,
care comprimE ansele) (fi. 3.!, a, b).
-@n corp strin #em de ascarizi,fecaloame (formate dlin materii fecale intErite),calculi biliari.
-!tenoze (inflamatorii in procese tuberculoase,care in stadiul de cicatrizare retracteazE
pereFii,stenozind lumenul intestinal'sau stenoze cicatriceale posttraumatice sau postoperatorii).
10$
-$nvaginaie intestinal,cauzE frecventE de ocluzie intestinalE la copii foarte mici,survine prin
intubarea (telescoparea) unei porFiuni de intestin in altul, ca un deet de mEnuGE (fi. 3.3).
25olvulusul (torsiune),rEsucirea ansei intestinale in (urul a3ului sEu mezenteric sau in (urul unei
bride (fi. 3.$ a Gi b).
-8ride-(bride de ncoformaFie) urmarea unui proces inflamator apErut dupE intervenFii
c#iruricale sau peritonite,care comprimE intestinul (fi. 3./).
-Di"erite hernii e3terne Gi stranulEri interne (un inel de #ernie in care intrE o ansE intestinalE Gi
nu poate sE revinE."u timpul se mEreGte conFinutul ansei Gi incepe stranularea,cu isc#emie, a
naGei).<cluziile prin stranulare pot sE survinE Gi in cadrul #erniilor interne (ana(area peretelui
intestinal sau a unui sement de intestin intr2un orificiu normal sau anormal al cavitatii
abdominale).
De reinut.4n ocluziile prin stranulare (volvulus,bride,#ernii, invainaFii) este interesatE Gi
circulaFia mezentericE,astfel cE,in afarE de obstrucFie,se dezvoltE Gi un proces de isc#emie a
peretelui intestinal,care duce 4a devifalizarea ansei intestinale,l necroza Gi perforaFia acesteia.
De aceea, ocluziile prin stranulare sint mai rave ca cele prin obstrucFie.
-Cauzele ocluziei intestinale dinamice&
<cluzia intestinalE dinamic survine fie prin paralizia musculaturii intestinului,fie prin spasmul
acesteia.+timulii nervoGi care determinE ocluzia funcFionalE pot fi declanGaFi de&
2AfecFiuni abdominale&2inflamaFii ale mucoasei, musculoasei sau seroasei intestinului,
2peritonite eneralizate sau localizate, 2#emoperitoneu'
2pancreatitE acutE, 2#emoraii diestive,
2infarct mezenteric (dupE intervenFii c#iruricale pe abdomen).
AfecFiuni ale sistemului nervos&
2traumatisme craniene 2traumatisme medulare, 2boli neuropsi#ice.
24nto3icaFii&2uremie, 2into3icaFii profesionale, 2to3icomanii.
2Alte boli&
2toracice (traumatisme, embolii pulmonare, infarct miocardic),
2boli ale oranelor retroperitoneale (colica nefreticE,tumori retroperitoneale, #ematom
retroperitoneal),
2boli ale aparatului enital.
4n ocluziile intestinale,se instaleazE tulburEri locale Gi enerale. DatoritE cauzelor (enumerate
anterior) care impiedicE flu3ul conFinutului intestinal,porFiunea de intestin situatE deasupra
obstacolului se dilatE, ca urmare a acumulErii de lic#ide Gi de aze.
:a locul obstacolului,compresiunea este urmatE de conestie,stazE Gi edem'dacE se preluneGte
compresiunea peretele se poate necroza Gi perfora.Ana din tulburErile cele mai frecvente ale
ocluziei este pierderea de lic#ide care provoacE tulburEri enerale.
DatoritE incetinirii circulaFiei in ansa dilatatE,o bunE parte din lic#idele plasmatice trec in
lumenul intestinului.< datE cu pierderea de apE, apare Gi un dezec#ilibru al conFinutului de
sEruri Gi electroliFi din sine.De acest lucru trebuie sE se FinE seama in aplicarea tratamentului.
..2.!imptomatologie
2Durerea abdominal apare brusc,este localizatE iniFial la locul leziunii,insE se eneralizeazE
repede.?ste e3trem de puternicE atunci cind ocluzia se instaleazE brusc (bride,
volvulus,incarcerEri).4n toate tipurile de ocluzii mecanice durerile au cel mai des caracter colica
tiv, intermitent,spasmodic,survenind la 102!0 de minute, fiind de intensitate e3trem devie in
momentul cind musculatura intestinalE se contractE Gi creeazE miGcEri peristaltice prin care
incearcE sE invinE obstacolul.
10/
De reinut.DacE in plin sindrom oclusiv durerile dispar, este semn cE musculatura a obosit.?ste
un semn rEu,pentru cE pot surveni complicaFii rave&anrena Gi perforarea ansei
intestinale,urmatE de peritonitE.
27rstura survine dupE o crizE dureroasE.5ErsEturile apar dupE o perioadE in care s2a acumulat
conFinutul in ansa de deasupra obstacolului,cu atat mai curind,cu cat obstacolul este situat mai
sus. :a inceput sint formate din conFinut alimentar,apoi devin bilioase Gi fecaloide.
-$ntreruperea tranzitului intestinal (oprirea evacuErii de materii fecale Gi aze) este un simptom
cardinal in ocluzia intestinalE.DacE sediul ocluziei este mai inalt,bolnavul poate avea emisiune
de aze Gi de materii fecale din porFiunea inferioarE a intestinului.
2uneori scaune cu striuri sanvine (invainaFie intestinalE,infarct enteromezenteric,tumori).
-Distensia abdominal (meteorismul abdominal) este deosebit de marcatE cand obstrucFia este
situatE la colon Gi indeosebi la colonul simoidian.
-8orborismele (clapota(ul intestinal).*rin percutarea peretelui abdominal2cu toatE mina2se pune
in evidenFE un zomot caracteristic celui pe care21 face lic#idul amestecat cu aer, zomot
#idroaeric.
-2%amenul radiologie al abdomenului fEcut Ppe olB,aratE cE intestinul este plin de aze Gi de
lic#id intestinal.+e creeazE imainea radioloicE de nivele #idroaerice in cuiburi de rindunicE2
aze care plutesc deasupra lic#idului.
-!emnele generale lipsesc in faza de debut a ocluziei.+tarea eneralE se altereazE, tensiunea
arterialE scade,instalandu2se Gocul Gi to3emia ravE.
...Conduita de urgenta
2<rice boln.cu ocluzie intestinalE sau cu suspiciune de ocluzie trebuie internat de urenFE intr2
un serviciu de c#irurie,pt.definitivarea dianosticului.
2+e instaleazE o sondE de aspiraFie nazoastricE pentru combaterea stazei.
2DacE este cazul,se instituie primele mEsuri de combatere a stErii de Goc' perfuzii pentru
menFinerea stErii enerale (vezi Gocul).
2AtentieC2-u se administreazE opiacee. 2-u se administreazE nimic peroral.
2*urativele sint cateoric interzise.
..4.Conduita in spital
2+e fac e3aminEri de urenFE&ionoramE,rezervE alcalinE,azotemie, leucocite.
2"orectarea tulburErilor #idroelectrolitice Gi a ec#ilibrului acido2bazic este necesarE in toate
cazurile.+e va face in raport cu datele furnizate prin e3amenul de laborator.
24n ocluzia mecanicE,atunci cand e3istE fenomene de stranulaFie sau de peritonitE,se indicE
intervenFia c#iruricalE de ma3imE urenta.
2Tratamentul c#irurical,indiferent de cauza ocluziei mecanice,tb.sE fie precedat Gi insoFit de
tratamentul medical (re#idratare,reec#ilibrare) ori de cite ori sint prezente tulburErile enerale
mai importante.
24n ocluzia dinamicE se va indepErta cauza determinantE (dacE este stabililE).
2+e face aspiraFia astrointestinalE prin sondE.
24n cazul ocluziei paralitice se administreazE e3citante ale peristaltismului intestinal&miostin 1
fiolE i.m., clismE evacuatoare.
24n ocluzia dinamicE prin spasm se administreazE antispastice sub formE in(ectabilE&papaverinE
$= (1 fiolE de 1 ml)'scobutil (fiolE a / ml). 4n(ectarea se face lent i.v.sau profund i.m.
.4.*":0;A>$$L" 2$>"!#$4" !%P";$0A;" A*.2.!.B
.emoraia diestivE superioarE (..D.+.) este sinerarea care are loc in esofa,stomac,duoden
Gi (e(unul pro3imal,e3teriorizindu2se in special prin vErsEturi (#ematemezE) Gi8sau sprin scaun
(melenE).
107
+inele eliminat din stomac (#ematemezE) este roGu,cu c#eauri sau brun inc#is,asemEnEtor
dro(diei de cafea,eventual amestecat cu resturi alimentare.
.ematemeza apare brusc,fiind adesea precedatE de reutate
epiastricE,reaFE,ameFeli,slEbiciune,transpiraFii,an3ietate.
+inele eliminat prin intestin (melenE) este neru ca pEcura,fiind dierat pe parcurs de sucurile
diestive.,elena apare cind in intestinul superior pEtrundcel puFin /0210 ml sine.Hocul Gi
moartea consecutive unei ..D.+.abundente Gi rapide pot surveni inainte de e3teriorizarea
sinerErii.
,enFionEm cE atat in #ematemezE,cit Gi in melenE,culoarea sinelui poate fi Gi roGie desc#isE
dacE #emoraia este fulerEtoare Gi masivE, declanGind un tranzit intestinal accelerat.
2..D.+.este mic&dacE se pierd pinE la !/0 ml sine Gi nu apar efecte sistemice.
2..D.+.este moderat,cand cantitatea de sine pierdutE este intre !/0 Gi 1000 ml,tensiunea
arterialE nu scade semnificativ,#emolobina rEmine peste 10=.
2..D.+.este mare sau masivE,cand pierderea depEGeGte 1000 ml, sinerarea determinE Goc,iar
#emolobina scade sub 1 =.
.4.'.Cau3e-"ele mai importante cauze ale ..D.+. &
9oli ale esofaului&2varice esofaiene, 2ulcer peptic al esofaului,
2tumori maline Gi benine,
2sindromul ,allorM2_eiss (fisura lonitudinalE a esofaului inferior dupE eforturi repetate de
vErsEturE), 2diverticul esofaian,#ernie astricE trans#iatalE,alte cauze.
8oli ale stomacului i duodenului5-ulcerul astric Gi duodenal (cauza principalE Gi cea mai
frecventE (10=)' -ulcerul acut de stres'
-astrite #emoraice (corozive Gi medicamentoase)&acizi puternici,#idrat de sodiu,medicamente
cu risc #emoraie (corticoterapie,aspirinE, fenilbutazonE)'
-tumori maline Gi benine ale stomacului Gi duodenului'
-varice astrice, 2traumatisme.
8oli ale intestinului subire pinE la un#iul Treitz.
Hipertensiune portala de diverse cauze (ciroza #epaticE,trombozE a venei porte).
"auze enerale&2boli ale vaselor (#emanioame, teleaniectazia Rendu2<sler),
2boli de sane (sindroame #emoraice prin trombocitopenie), 2Goc rav.
-8oli ale organelor invecinate5 -sine in#iFit (provenit din urE,
farine,epista3is,#emoptizie)' -ruptura unui anevrism,abces,tumori.
>ravitatea unei #emoraii nu depinde numai de cantitatea de sine pierdut,ci Gi de rapiditatea
pierderii.*entru dianosticul de localizare a ..D.+.in prezenta #einatemezei Gi melenei se vor
e3clude&
2#emoptizia,epista3isul,#emoraia mucoasei bucale (sine in#iFit Gi eliminat sub formE de
vErsEturi sanvinolente)'#emoraii diestive inferioare (anorectoraii), manifestate prin scaune
sanvinolente'modificEri de culoare ale scaunului datoritE unor medicamente (pe bazE de
bismut,fier, cErbune) sau alimente (afine).
Dianosticul de #emoraie diestivE,in cazul in care bolnavul nu are nici #ematemezE nici
melenE,se pune pe prezenta semnelor clinice Gi de laborator ale #emoraiilor interne Gi pe
antecedentele diestive&
.4.2."valuarea cantit+.ii de singe pierdut
?valuarea cantitEFii de sine pierdut se face pentru&
2dianosticul formei clinice de #emoraie (micE, moderatE, mare),
2pentru aplicarea imediatE Gi ulterioarE a mEsurilor terapeutice potrivite.
106
:a domiciliul unui bolnav care prezintE #emoraie diestivE, nu e3istE alte mi(loace de evaluare
a formei #emoraiei in afara anamnezei Gi a e3amenului clinic obiectiv (vezi Pindicele de
GocQ,capitolul #emoraii).
.4..!imptomatologie
24n #emoraiile diestive mici semnele clinice in eneral sint absente.
*ot apErea uneori&slEbiciune,transpiraFii reci,#ipotensiune arterialE, eventual lipotimie.
24n #emoraiile diestive moderate se observE&ta#icardie,ameFeli, vedere ca prin
ceaFE,#ipotensiune arterialE, lipotimie. 4n clinostatism unele simptome pot lipsi.
24n #emoraiile diestive masive apar uneori semne de Goc #ipovolemic,paloare
intensE,polipnee,an3ietate,e3tremitEFi reci,puls rapid Gi filiform,sudori reci,sete
intensE,reFuri,adinamie, #ipotensiune,tendinFE de pierdere a cunoGtinFei.
+emnele ..D.+., ca Gi primele mEsuri terapeutice trebuie cunoscute de sora medicalE.
Regul general5 in orice #emoraie diestivE internarea in spital este obliatorie intr2un
serviciu c#irurical sau terapie intensivE.
.4.4.Conduita de urgenta
2Repaus strict la pat in decubit dorsal,fErE pernE urenFE(in #emoraiile masive poziFia
Trendelenbur,pentru menFinerea unei circulaFii cerebrale corespunzEtoare).
2+e interzice orice efort fizic (efortul fizic poate accentua #emoraia sau poate arava tabloul
clinic).
2+ora medicalE va liniGti bolnavii Gi aparFinEtorii,recomandindu2le calm Gi convinindu2i in
acelaGi timp Gi de necesitatea repausului.
1tenie4AceastE mEsurE terapeuticE trebuie aplicatE la domiciliul bolnavului,in timpul
transportului cEtre spital Gi in spital.Repausul la pat dureazE cel puFin 3 zile dupE oprirea
#emoraiei.
2+ora medicalE va colecta intr2un vas sinele eliminat de bolnav Gi2l va prezenta medicului.
25a curEFa ura bolnavului,cu capul aGezat intr2o parte,fErE sE deplaseze bolnavul.
2*revenirea Gocului #emoraie trebuie sE se facE imediat la orice eGalon al asistentei
medicale,fie cE este vorba de dispensar rural,de dispensar comasat,dispensar2policlinic,camerE
de ardE de spital.
?voluFia unei .D+ fiind imprevizibilE,se recomandE ca medicul care vede prima datE bolnavul
sE punE o perfuzie cu soluFii cristaloide,fie lucozE /=, fie ser fizioloic.4ndicaFia de transfuzie
se face mai tirziu,la aprecierea medicului.
29olnavul cu .D+ trebuie in mod obliatoriu sE fie internat, tocmai pentru a evita evoluFia
fatalE in caz de aravare a #emoraiei, eventualitate care este imprevizibilE.
2conduita in spital 2e3aminari de laborator
2+uprave#erea funcFiilor vitale. 4n #emoraiile masive se face din orE in orE.
2:a indicaFia medicului&
+e recolteazE sane pt.determinarea #ematocritului,numErului #ematiilor, #emolobinei
(#emorama).
+e recolteazE scaunul pt.a2l trimite la laborator in vederea punerii in evidenFE a sineiui din
materiile fecale (reacFia Adler sau >reersen)
4n cazuri rave (stEri de Goc) se determinE azotemia,ionorama, rezerva alcalinE,testele de
coaulare.4n clinicile mari se face Gi determinarea volumului sanvin cu metode izotopice.
2aplicarea mEsurilor terapeutice indicate de medic
2+ora medicalE aplicE puna cu #eaFE in reiunea epiastricE.
2*reEteGte sine izorup, izoR# Gi instaleazE transfuzia de sine.
101
2AdministreazE (in cazul cE se asociazE) medicaFia #emostaticE ("a":, luconat de
calciu,vitamineleO,",venostat,trombinE,adrenostazin).
24nstaleazE perfuzie cu substituenFi de volum macrode3 (de3tran 60), r#eomacrode3 (de3tran
$0) in lipsE de soluFie macromolecularE se poate per fuza ser fizioloic sau lucozat,dar acestea
au acFiune mai slabE pentru refacerea volemiei.
2*reEteGte Gi administreazE,in cazurile indicate,sedative (fenobarbital, diazepam) pt.calmarea
stErii de aitaFie.
2+e recomandE aspiraFie astricE pt.evacuarea sinelui,deoarece #emoraia se opreGte mai uGor
dacE stomacul este colabat.4n plus evacuarea stomacului,oprind returile Gi vErsEturile,il pune in
repaus Gi favorizeazE #emostaza.+e controleazE dacE sinerarea astricE este activE in
momentul e3aminErii.+e determinE cantitatea de sine pierdutE intr2un interval de timp.+e
apreciazE eficacitatea terapiei instituite.
2+e pot efectua in scop #emostatic Gi spElEturi (refrieratie astricE prin spElEturE continuE) cu
apE de la #eatE.(+ora medicalE va avea preEtit material steril necesar efectuErii tuba(ului
astric).
De precizat.Dianosticul cauzei ..D.+.poate fi precizat (in afara anamnezei Gi e3amenului
clinic) prin endoscopia diestivE,care tb.sE se practice de urentE dupE ce bolnavul a ieGit din
Gocul #emoraic.
2alimentaFia
2+e suprimE alimentaFia pe urE,bolnavul putind primi numai lic#ide reci cu linuriFa Gi
bucEFele de #eatE in prima,zi.?ventual lapte rece in cantitEFi mici (!0230 ml), din orE in orE.
2in funcFie de evoluFie,a doua zi de la sinerare sint permise 1!21$ mese compuse din 1/02!00
ml lapte,reim #idroza#arat.
2incepind cu a treia zi reimul se imboEFeGte,adEuandu2se supe mucilainoase,riG cu
lapte,piureuri de leume,budinci,creme,ou moale,carne slabE de vitE sau pasEre,leume
fierte,a(unindu2se in cateva zile (/26) la o raFie caloricE de 1 /002! 000 calorii.
2particularitEFi terapeutice
2"ind #emoraia este datE de ruptura varicelor esofaiene, se introduc in esofa,pentru !$237
de ore,sonde speciale cu balonaG esofaian compresiv (tip +ensta)en29lac)more) (fi.3.7 Gi
3.6) sau se recure la sclerozarea vaselor esofaiene.
2+e recomandE evacuarea sinelui din intestin prin clisme,fEcandu2se Gi spElEturE intestinalE (in
#emoraiile din ciroza #epaticE pt.prevenirea encefalopatiei portale prin produGi azotaFi to3ici).
2in astritele #emoraice se administreazE pansam.astrice amestecate cu trombinE uscatE
sterilE.
2in #emoraiile de orice sursE se administreazE o fiolE norartrinal peroral,cu 70ml ceai.
4n cazul in care #emoraia nu cedeazE sau se repetE dupE incercarea metodelor terapeutice
descrise, se recure la intervenFia c#iruricalE.
Alcerul duodenal #emoraie la bolnavi peste $/ de ani este bine sE fie tratat c#irurical de la
prima complicaFie #emoraicE,deoarece posibilitatea de a repeta #emoraia este foarte mare,iar
a doua sinerare le poate pune viaFa in pericol.
.).P";90;A?$$ 2" 0;>A&"
*erforaFiile oranelor cavitare abdominale sau ale oranelor abdominale devenite cavitare prin
transformare patoloicE sint urmate de iritaFie peritonealE (la inceput c#imicE) Gi apoi
septica,care enereazE un sindrom de peritonitE acutE (de abdomen acut).
.).'.9actori etiologici
Alcerul astric Gi duodenal (perforaFie astroduodenalE)
Apendicita anrenoasE (perforaFia apendicularE)
10;
*erforaFii intestinale29oala "ro#n 2-eoplasme de perete intestinal
24nfarct mezenteric avansat 2<cluzii intestinale
24nestia de corpi strEini (ace,oase) poate sE ducE la perforaFia intestinului subFire Gi a colonului
2-eoplasme de colon 2RectocolitE necrozatE
"olecistitE acutE litiazicE Gi nelitiazicE "ancerul de cEi biliare
5olvulusul colecistului (perforaFia vezicii biliare) +arcina ectopicE
*iosalpin3 rupt "#ist ovarian rupt, perforaFia trompei uterine.
.).2.#ablou clinic
*erforaFiile de orane dau tabloul clinic al peritonitelor acute, caracterizate prin&
-Durere abdominal violentE,brutalE,cu sediul Gi iradierea in funcFie de oranul perforat.
Astfel&a).4n ulcerul astric Gi duodenal perforat &
2sediul durerii iniFial epiastric,iradiere dorsalE,intensitate deosebitE, pinE la starea de Goc,
2durerea,Pca o loviturE de pumnalQ,urmatE de Pabdomen de lemnR(riiditatea abdominalE nu
apare in nici o altE afecFiune atit de brusc Gi atit de intens).
b).4n apendicita acutE perforatE &
2durerea este simFitE de bolnav iniFial in fosa iiiacE dreaptE (se eneralizeazE mai tirziu).
c).4n perforaFia intestinului mezenterial Gi a colonului &
2sediul durerii este (u3tapubian (in apropierea reiunii pubiene)
d).4n perforaFia veziculei biliare durerea este iniFial in #ipocondrul drept.
"ind procesul inflamator determinE perforaFia veziculei biliare, intensitatea durerii din
#ipocondrul drept scade (prin dispariFia distensiei veziculare),durerea eneralizandu2se in tot
abdomenul datoritE peritonitei biliare.
e.$n sarcin ectopic&piosalpin% rupt&chist ovarian rupt durerea abdominalE,localizatE in
abdomenul inferior (in flancuri),se eneralizeazE pe mEsurE ce peritoneul este invadat de sine
(#emoperitoneu in sarcina ectopicE ruptE,corp alben rupt,c#ist ovarian rupt) sau de puroi in caz
de piosalpin3 rupt.
-'ontracitur abdominal
2la inspecFie&abdomen retractat Gi imobil sau cu mobilitate redusE la miGcErile respiratorii,
2la palpare&riiditatea muscularE eneralizatE Pabdomen de lemnQ
-7rsturi
-#prirea tranzitului intestinal pentru fecale Gi aze (e3istE diaree)
#bservaie. 4n ruptura de ane%e nu este suprimat tranzitul.
-Hipersensibilitatea abdominal se pune in evidentE prin durere de decompresiune bruscE a
peretelui abdominal,dupE o apEsare proresivE a acestuia (semnul 9lumber).
-Dispariia re"le%elor cutanate abdominale.
-Dispariia mutitaii hepatice (numai cind e3istE pneumoperitoneu) se pune in evidentE prin
percuFie (mai siur Gi mai evidentiabil prin e3amen radioloie).
#bservaie5 in perforaFia veziculei biliare nu apare pneumoperitoneu.
2Hiperestezia cutanat (durerea pielii la cea mai micE atinere)
2Hiperestezia "undului de sac Doulas Gi uneori bombarea acestuia.
*unerea in evidentE se face prin tact vainal Gi rectal (la femei),iar la bErbaFi prin tact
rectal'durerea vie declanGatE de palparea c#iar blindE a peritoneului prin intermediul tactului
vainal sau rectal aratE prezenta unei peritonite eneralizate,cu lic#id in peritoneu,care a a(uns
pinE in fundul de sac Doulas.
-!emne generale (in peritonita avansatE) &
2facies caracteristic (suferind),facies Pperitoneal&paloare,cearcEne,oc#i infundaFi in orbite,cu
subtierea aripilor nasului,inspEimintat,transpirat'
110
2respiraFii scurte,rapide Gi superficiale' 2ta#icardie' 2#ipotensiune arterialE.
.)..Conduita de urgenta
*erforaFiile de orane constituie o urenFE c#iruricalE absolutE. <rice bolnav care manifestE
semnele unei iritaFii peritoneale trebuie transportat imediat cEtre un serviciu de c#irurie.*inE in
momentul in care se poate face transportul bolnavul va fi&
2aGezat in repaus absolut,la pat,dacE este posibil se va pune o punE cu #eatE pe abdomen
1tenie42se interzice orice alimentaFie,inclusiv apa,
2se interzice administrarea de purative sau administrarea de clisme,
2nu se administreazE analetice ma(ore,deoarece prin efectul acestora se masc#eazE semnele de
peritonitE,inreunind dianosticul Gi indicaFia terapeuticE
:a spital se va incepe deGocarea bolnavului,vor fi fEcute e3amenele de laborator (5.+...,
leucoramE,ionoramE,#ematocrit etc.).4ntervenFia c#iruricalE (ca sE aibE Gansa de reuGitE)
tb.sE se practice in ma3imum /27 ore de la apariFia primelor semne de peritonita."adrul mediu
trebuie sE cunoascE bine manifestErile clinice ale unui abdomen acut (perforaFii de
orane,ocluzii intestinale, pancreatitE acutE),pt.a nu temporiza trimiterea bolnavului la un
serviciu de specialitate (in cazul cE este nevoitE sE decidE sinurE).Trebuie sE Gtie ce s nu
"ac,pt.a nu arava starea bolnavului Gi pentru a nu masca simptomatoloia.
4.%;>"&?"L" ;"&AL" Gl %;0L0>$C"
4.'.$&!%9$C$"&?A ;"&ALD AC%#D A$.;.A.B
4nsuficienFa renalE acutE se caracterizeazE prin deteriorarea rapidE a funcFiei renale de e3creFie
ducind la acumularea de produGi metabolici in sine Gi lic#idul e3tracelular.
4n acest caz rinic#iul nu poate elabora urina in cantitatea Gi concentraFia corespunzEtoare,iar
produsele rezultate din metabolism rEmin in sine Gi provoacE into3icaFii.Diureza este scEzutE
(oliurie), respectiv sub $00 ml de urinE pe zi sau absentE(anurie),sub /0ml de urinE pe zi.
4.'.'. Cau3e
'auze prerenale&in care aenFii etioloici acFioneazE indirect asupra rinic#ilor prin reducerea
flu3ului sanvin renal,cu isc#emie renalE consecutivE Gi oprirea secreFiei de urinE&
-stEri de Goc (#ipovolemic,#emoraie,traumatic,obstetrical,infarct miocardic, abdomen acut),
-stEri de des#idratare (vErsEturi,diaree, transpiraFii abundente),insuficienFE perifericE
acutE&septicemii,avort septic,Goc anafilactic.
'auze renale in care aenFii etioloici acFioneazE direct asupra parenc#imului renal
(tubi,lomeruli,vase sanvine,interstiFii) producind leziuni anatomice& necroze tubulare
determinate de toate cauzele care dau insuficienFE prerenalE, e3puse anterior,de #emolizE
intravascularE (transfuzie cu sine incompatibil), Goc prelunit,arsuri rave,nefroto3ine
(substanFe c#imice, medicamente),boli renale parenc#imatoase (lomerulonefrite de etioloie
poststreptococicE, nefrite interstiFiale),boli vasculare ale rinic#iului (ocluzia arterei renale2
infarct renal,ocluzia venei renale)
'auze postrenale (l.R.A. survine consecutiv unui obstacol mecanic pe caile e3cretorii)&-
calculozE ureteralE bilateralE'-tumori de vecinEtate afectind ambele uretere,
-procese ureterale inflamatorii.
#bservaie.,ecanismul esenFial Gi constant prezent la aproape tcate formele de insuficienFE
renalE acutE "uncional este determinat in principal de scderea "lu%ului sangvin renal&care
duce la scderea presiunii de "iltrare glomerulara.
*e fi.$.1 Gi $.! se vede funcFia lomerularE normalE Gi in fi.$.3 perturbarea funcFiei
lomerulare.
4.'.2. !imptomatologie
111
+emnul esenFial al 4.R.A.este oliuria pinE la anurie.?3istE cazuri cind diureza este
pEstratE,fiind deficitarE din punct de vedere calitativ& #ipostenurie, izostenurie
(concentraFie,densitate scEzutE)
*aralel apar&2obosealE Gi stare de rEu eneral,cefalee,vErsEturi,meteorism,PlimbE arsEQ #alenE
amoniacalE,su#iF,diaree,dispnee, ta#ipnee,respiraFie Oussmaul sau "#eMne2+toc)es,diatezE
#emoraicE,somnolenFE sau aitaFie psi#omotoare, convulsii,stEri confuzive,comE in forme
foarte rave.+ora medicalE tb.sE Gtie cauzele care pot determina insuficienFE renalE acutE Gi
semnele de manifestare,pt.a putea colabora cu medicul in acordarea inri(irii corecte.
4.'.. Conduita de urgen.+
*rimele mEsuri de urenFE aplicate inainte de internare se adreseazE in special bolii de bazE sau
cauzei declanGatoare (into3icaFie,septicemie,Goc,tulburEri #idroelectrolitice)
+ora medicalE are in vedere mEsurile care se iau in toate cazurile rave (vezi bolnavii in
comE,Goc,into3icaFii).5a urmEri Gi nota manifestErile patoloice
(#emoraii,vErsEturi,diaree,manifestEri de comportament,contracFii sau convulsii) Gi le va
raporta medicului in vederea unui tratament simptomatic5combaterea vErsEturilor,
reFurilor,diareii,combaterea eventualelor convulsii, stEri de aitaFie.
$mportant4 +E se evite unele reGeli terapeutice&2nu se va forFa diureza prin administrarea de
lic#ide abundente (pericol de #iper#idratare celularE Gi e3tracelularE),
2nu se va incepe corectarea dezec#ilibrului electrolitic, fErE rezultate de laborator,
2nu se vor administra diuretice (furosemid) inainte de corectarea volemiei.+pitalizarea este
obliatorie in toate cazurile.
4.'.4. Conduita in spital
2+ora medicalE va avea ri(E ca patul sE fie preEtit (eventual incElzit in prealabil cu
termofor),cu douE paturi dacE este necesar.
24nri(iri iienice& boln.cu insuficienFE renalE acutE (4.R.A.) este receptiv la infecFii Gi deci
necesitE precauFii mai mari in privinFa iienei Gi curEteniei.
2recoltarea probelor de laborator
2+ora medicalE va recolta sine pentru determinarea ureei,a creatininei, a rezervei alcaline,a
p.2ului sanvin,a clorului Gi a potasiului,a #ematocritului.
25a recolta urinE pentru analizele obiGnuite Gi dozarea ureei urinare.
2suprave#erea bolnavului
2+ora medicalE va vizita bolnavul cit mai des,c#iar fErE solicitare.
2?liminErile de lic#ide (urinE,scaun, vErsEturi) le va nota volumetric.
2Recoltarea urinei ia bolnavii aitaFi sau in comE se va face eventual printr2o sondE vezicalE
permanentE (asepsie riuroasE)
1tenie4 2videna e%act a diurezei este baza de pornire a tratamentului i criteriul de
orientare a medicului.
2+ora medicalE va determina densitatea fiecErei emisiuni de urinE, notind rezultatele in foaie.
25a urmEri pulsul, T.A., respiraFia, temperatura,
24n caz de constipaFie, sora va face bolnavului o clismE evacuatoare.
2corectarea ec#ilibrului #idro2electrolitic
2+e va urmEri Gi nota (cu foarte mare e3actitate) cantitatea de lic#ide pierdute
(urinE,vErsEturi,diaree,aspiraFii astroduodenale) Gi vor fi administrate lic#ide,cite /0270 ml
pt.fiecare rad de febrE,deoarece cantitatea de lic#ide administratE in !$ de ore este in funcFie
de pierderi,la care se adauE $002/00 ml.
11!
2:a calcularea aportului de lic#ide vor fi luate in considerare lic#idele inerate bEuturi sau
alimente,perfuzie,clisme #idratante (apa formatE din Fesuturile proprii,apa endoenE).
2*t.a preveni #iper#idratarea se controleazE zilnic reuiatea corporalE (la nevoie bolnavul va fi
cantErit impreunE cu patul).
Aportul de sodiu va fi redus la un ram -a"48zi.?ste ideal sE se obFinE o pierdere ponderalE
zilnicE in (ur de 300 .
2"and #idratarea peroralE nu este posibilE,cantitatea necesarE de lic#ide se va administra i.v. in
perfuzie lentE,sub formE de lucozE 102!0=.
1tenie4 'alea de administrare i compoziia lichidelor in vederea meninerii echilibrului
hidroelectrolitic vor "i stabilite de medic in "uncie de ionogram.
2impiedicarea acumulErii produGilor azotaFi in cazul anuriei Gi asiurarea reimului dietetic
2*t.a diminua retentia de produGi azotaFi Gi catabolismul protidic se va asiura un reim
alimentar boat in lucide (!302300 ) Gi lipide (10021/0 ),care sE asiure un aport caloric de
!000 calorii8zi. Reimul va cuprinde&orez fiert sub formE de piureu,paste fEinoase,
unt,untdelemn,biscuiFi,za#Er.+e e3clud&piinea,lactatele,ouEle, carnea,peGtele, alimentele cu
conFinut mare de potasiu&fructe uscate, sucuri de fructe.
DacE bolnavul nu poate in#iFi sau varsE,de cele mai multe ori uremia producind intoleranFE
diestivE,nutriFia se va asiura pe cale parenteralE.-ecesarul de calorii se va acoperi prin
perfuzii de soluFii concentrate de lucozE !02$0= /0026/0 ml 8zi,avand in vedere restricFia de
lic#ide la anuriei,pe cateter central Gi foarte lent,pt.a evita #iperlicemia,asociatE cu insulinE,!02
$0 A.4.pt.un flacon de lucozE, administratE subcutanat,fracFionat la 7 ore.-ecesarul proteic se
acoperE prin perfuzii de soluFii de aminoacizi (salviamin,leviamin) in paralel.
2restabilirea diurezei in cazul oliuriei Gi tratamentul anuriei
2*t.restabilirea diurezei sora medicalE va administra iniFial la indicaFia medicului manitol (702
10 ml in soluFie !0=,in 1210 min.) Gi furosemid (1/0 m i.v. din 3 in 3 ore,timp de 1! ore).
1tenie4Diureticele se administreaz numai dup corectarea volemiei. !ora medical nu
trebuie s acioneze independent in administrarea medicamentelor.
2+ora medicalE va urmEri Gi va nota dacE se reia sau dacE are loc o creGtere a diurezei.+e
considerE tratamentul eficace numai dacE se produce o diurezE de $0 ml8orE.
2inri(irile care privesc manifestErile supraadEuate
2+ora medicalE va avea preEtite medicamente pt.combaterea simptomaticE a
vErsEturilor,diareii,convulsiilor,stErilor de aitaFie.
24n vErsEturi rebele se va oli stomacul prin sondE Gi se va face spElEturE stomacalE,eliminfridu2
se o cantitate de substanFe azotate din oranism (ureea se eliminE Gi prin mucoasa astricE).
DacE nu sint prea masive,diareile nu vor fi oprite (Gi in acest fel se eliminE o cantitate mare de
substanFe azotate).
4n caz de #iper)aliemie,sora va avea preEtite urmEtoarele medicamente&calciu luconic
10=(/02100ml in 1/ min.),bicarbonat de sodiu !23=,1021/ml'soluFie lucozatE #ipertonE
asociatE cu lucozE (1 A la / lucozE).
4n caz de acidozE,cand rezerva alcalinE scade la 1/ m?K81,iar p. sub 6,!/ se face corectarea
acesteia prin administrarea de bicarbonat de sodiu 1$V800, !002300ml 8zi sub control permanent
al p.2ului.
2"omplicaFiile cardiovasculare (insuficienFE cardiacE,edem pulmonar, ..T.A.,tulburEri de
ritm),respiratorii, omplicaFiile infecFioase se previn printr2o suprave#ere permanentE a
bolnavului,printr2o administrare (udicioasE a lic#idelor.
2indepErtarea produselor de catabolism&PepuraFie e3trarenalEB
113
2"ind tratamentul obiGnuit a rEmas ineficace,se utilizeazE dializa e3tracorporala cu a(utorul
cEreia se poate elimina e3cesul de compuGi azotaFi,de apE Gi electroliFi.
,etodele de epurare e3trarenalE folosesc&membrane naturale
(peritoneu,stomac,intestin,pleurE),membrane artificiale (celofan,rEGini sc#imbEtoare de ioni) Gi
inlocuirea parFialE a mediului intern (e3sanvinotransfuzie).4n practicE se folosesc mai des douE
procedee& #emodializa (rinic#iul artificial) Gi dializa peritonealE.
4.'.). *emodiali3a(rinic#iul artificial)
?ste cea mai eficace metodE de epuraFie e3trarenalE & epureazE sinele in afara oranismului.
2rolul surorii medicale in preEtirea Gi efectuarea #emodializei
*reEtirea aparaturii Gi materialelor&
2sora medicalE preEteGte aparatul pt.e3ecutarea #emodializei (dupa o prealabilE sterilizare a
tuburilor,pieselor Gi sticlEriei)'
2preEteGte sol.dializantE formatE din clorura de sodiu,clorurE de potasiu,clorurE de
maneziu,clorura de calciu,bicarbonat de sodiu Gi lucozE,realizind un mediu uGor
#ipertonic."antitatea ce se foloseGte o datE este in funcFie de tipul de aparat (poate fi c#iar 100
l)'
2se preEtesc /00ml sine izorup proaspEt&instrumente Gi materiale pt.anestezie localE Gi
descoperirea c#iruricalE a vaselor la care se leaE aparatul (se folosesc artera radialE si o venE
a aceluiaGi antebraF)& canulE arterialE Gi venoasa din plastic,trusE de urenFE,aparat T.A.
2preEtirea bolnavului2+e face preEtirea psi#icE a bolnavului,dacE starea eneralE o permite Gi i
se administreazE un calmant.
4nainte de inceperea intervenFiei sora medicalE va recolta sine pt.determinarea ureei,a
creatininei,a clorului,a sodiului,a potasiului Gi a rezervei alcaline,#emoramei, #ematocritului.
9oln.este aGezat intr2un pat balanFE (se cintEreGte in timpul #emodializei) comod,deoarece
GedinFa dureazE 721ore."apul Gi toracele vor fi uGor ridicate iar membrele superioare fi3ate in
poziFii accesibile denudErii vaselor.
2aplicarea te#nicii
+e umple tubul de celofan cu sine proaspEt conservat.+e preEteGte cimpul operator,se serveGte
medicul pt.descoperirea c#iruricalE a arterei Gi venei.
,edicul fi3eazE cele douE canule.
+e racordeazE tubulatura aparatului la cele douE canule.
+e dE drumul la Ginele arterial al bolnavului in aparat.*e mEsurE ce sinele bolnavului
pEtrunde in aparat,sinele conservat din tubul de celofan intrE in vena bolnavului.5iteza optimE
de curere a sineiui prin aparat este de 10021/0ml8minut.
2rolul surorii medicale in timpul GedinFei de #emodializE2 +ora medicalE controleazE din 1/ in
1/ min.&pulsul,T.A,temperatura, respiraFia.
ArmEreGte comportamentul bolnavului.Din orE in orE recolteazE sine pentru determinarea
#ematocritului (pericol de #iper#idratare sau #emolizE).
AdministreazE (la indicaFia medicului) mici cantitEFi de #eparinE Gi antibiotice.ArmEreGte
funcFionalitatea aparatului,pt.cE pot sE survinE unele incidente (ruperea membranei,scEderea
debitului de sine, coaularea sinelui in aparat).4ntr2o GedinFE de #emodializE se pot elimina
din oranism 702110 uree.Rinic#iul artificial poate fi utilizat Gi pt.eliminarea din oranism a
substanFelor barbiturice sau alte substanFe medicamentoase (in caz de into3icaFie)..emodializa
se poate face zilnic sau la douE zile."iteva GedinFe de #emodializa pot reface funcFia renala.
4.'.6. 2iali3a peritoneal+
11$
AtilizeazE ca membranE dializantE pentru epuraFia sinelui endoteliul seroasei peritoneale,care
are o suprafaFE de !0.000 cm3."u a(utorul unui tub se introduce in cavitatea peritonealE lic#idul
de dializE care,dupE ce traverseazE suprafaFa endoteliului peritoneal,este indepErtat prin alt tub.
2preEtirea instrumentelor Gi a materialelor
Toate materialele sint preEtite steril&
2!0 flacoane de lic#id de dializE de cite ! l,soluFie utilizatE la #emodializa,la care se mai adauE
#eparinE pentru evitarea obstrucFiei cateterului Gi antibiotice pentru a preveni infecFia,
2trusE de paracenteza cu 12! trocare,ambele prevEzute cu stilet ascuFit Gi mandren bont,
2materialele necesare pentru anestezie, dezinfecFie localE, pansament,
2! sonde din material plastic luni de !0 cm,care sE poatE fi introduse prin canuia trocarului in
cavitatea peritonealE,prevEzute cu orificii laterale, la e3tremitatea care se introduce in abdomen,
2aparat de perfuzat soluFii,
2tub de cauciuc pentru scurerea lic#idului evacuat, vas colector de 102!0 l, radat,
2aparat pt.incElzirea sau menFinerea constantE a lic#idului de dializE la temperatura corporalE
(pernE electricE, baia termostat) sau un vas cu apE fierbinte prin care trece tubul de la aparatul
de perfuzie,
2serini Gi medicamente pentru prima urenFE in caz de accidente.
2preEtirea bolnavului
2*entru preEtirea psi#icE a bolnavului se administreazE un calmant.
29olnavul iGi oleGte vezica urinarE.
24 se face o clismE evacuatoare.
29olnavul va fi aGezat comod in pat, deoarece dializa dureazE 172!0 de ore.
2te#nica de lucru
2+e adapteazE aparatul de perfuzii la un flacon infEGurat in pernE electricE sau se trece tubul de
perfuzie,prelunit in forma de serpentinE,prin apE fierbinte.@laconul se fi3eazE la o inElFime de
! m.
2,edicul e3ecutE paracenteza abdominalE in fosa iliacE stinE, cf.te#nicii cunoscute.
2*rin canula trocarului se introduce sonda din material plastic la care se racordeazE amboul
aparatului de perfuzie Gi se dE drumul lic#idului.
2+onda din material plastic,impreunE cu amboul tubului de perfuzie se fi3eazE de peretele
abdomenului cu leucoplast,iar impre(urul locului de pEtrundere a tubului in cavitatea
peritonealE se aGazE o compresE sterilE, imbibatE intr2o soluFie dezinfectantE.
2+e fi3eazE debitul de !23 l in prima ora.
2DupE ce s2a adunat in cavitatea peritonealE o cantitate de circa ! l lic#id,se introduce in partea
dreaptE celElalt tub de plastic Gi se fi3eazE in peretele abdominal.:a aceastE sondE se racordeazE
un tub de scurere,care se introduce in vasul colector.
2DupE ce a inceput sE se scurE lic#id in vasul colector, se releazE ritmul in aGa fel,incit in
cavitatea peritonealE sE se menFinE ! l de lic#id.
2rolul surorii medicale in timpul dializei peritoneale
2+ora medicalE va suprave#ea circulaFia lic#idelor de dializE.4n caz de dureri abdominale va
micGora viteza de administrare.
2"ontroleazE pulsul,temperatura,T.A.,respiraFia.9olnavul nu va fi pErEsit nici un momentC
"u acest procedeu se pot elimina $0270 uree Gi alte produse de dezasimilare. Dializa poate fi
repetatE dupE $1 de ore.
Dializa peritonealE se poate e3ecuta Gi printr2un alt procedeu& se face o sinurE paracentezE
abdominalE la douE laturi de deet sub ombilic, pe linia medianE. in acest caz se introduce
soluFia incElzitE la 36 rade intr2un ritm de ! litri in 30 de minute. :ic#idul se lasE in peritoneu
11/
o orE,dupE care se eliminE lent in 30 de minute Gi se introduc apoi alFi ! litri (fi. $.$, a.:a
copil,cantitatea de lic#id de dializE care se introduce este in funcFie de reutate (fi. $.$, b.
Dar in faFa unei stEri comatoase, personalul mediu nu va temporiza mEsurile terapeutice de
absolutE urenFE pentru considerentul cE trebuie lEmurit dianosticul etioloic.
4ndiferent de cauza care a dus la pierderea cunoGtinFei, cadrul mediu trebuie sE se orienteze2la
primul contact cu bolnavul2asupra complicaFiilor care ii (pun viaFa in pericol imediat
(insuficienFE respiratorie acutE,o sinerare, o insuficienFE circulatorie acutE).
).'.2.$n (unc.ie de gravitatea ei5 coma poate (i de 4 grade 1
coma super"icial& cunoGtinFa nu este complet pierdutE,refle3ele, circulaFia Gi respiraFia sint
normale'
coma de pro"unzime medie se caracterizeazE prin& pierderea completE a cunoGtinFei, bolnavul nu
rEspunde la intrebEri Gi nu e3ecutE ordine, refle3ele osteo2tendinoase Gi corneean sint
pEstrate'funcFiile vieFii veetative sunt pEstrate (respiraFie, circulaFie).
?ste important ca la bolnavii in comE de profunzime medie sE se urmEreascE atent
respiraFia,micFiunea Gi delutiFia,deoarece aceste funcFii neuro2veetative vitale se altereazE pe
mEsurE ce coma evolueazE spre coma profundE '
coma pro"und (carus se caracterizeazE prin pierderea totalE a stErii de conGtientE' refle3ele
osteotendinoase,pupilare Gi de delutiFie se abolesc treptat.DelutiFia Gi micFiunea nu mai sint
controlate de centrii cerebrali.Apar tulburEri respiratorii (polipnee sau bradipnee,respiraFie
"#eMne2+to)es sau Oussmaul),circulatorii (Goc) Gi metabolice (des#idratare,acidozE sau
alcalozE) '
coma ireversibil (depit.Apar tulb.cardiovasculare Gi respiratorii rave.9olnavul este
menFinut in viaFE numai prin respiraFie mecanicE.
DupE un prealabil e3amen neuroloic se poate stabili ravitatea comei prin refle3ul de
delutiFie.
Refle3ul de delutiFie,e3aminat succesiv,dE relaFii valoroase asupra evoluFiei proresive sau
reresive a comei.ArmErirea se face prin introducerea de lic#id in cavitatea bucalE a
bolnavului.4ntai nu se observE nici o miGcare mai mult sau mai puFin adaptatE a buzelor in
contactul cu recipientul.
DacE coma se aprofundeazE,lic#idul este pEstrat in urE mai mult timp inainte de a fi diri(at spre
farine.4ntr2un rad mai avansat al comei,lic#idul stE un timp indelunat in urE,fErE sE
declanGeze miGcEri de delutiFie,scurindu2se apoi in afara cavitEFii bucale prin comisuri.4n
coma de profunzime medie atinerea buzelor cu linura nu declanGeazE miGcarea de apucare a
alimentelor.
:./.,.Diagnosticul di"erenial se face cu alte stEri,in care survin tulburEri ale funcFiilor de relaFie
Gi8sau veetative&
-obnubilarea-bolnavul iGi pEstreazE parFial cunoGtinFa,sesizeazE numai parFial evenimentele din
(urul sEu'
-stare de sopor-#ipersomnie profundE, bolnavul poate fi trezit numai cu e3citanFi foarte
puternici '
-letargia se manifestE prin somn anormal profund Gi prelunit, din care bolnavul poata ii trezit
prin e3citaFii foarte puternice '
-apatie-stare de dezinteres fatE de mediu Gi persoana proprie'
-stupoare-bolnavul stE in stare de imobilitate Gi insensibilitate, poate fi trezit, dar nu rEspunde la
intrebEri'
-lipotimie-scurtE perioadE de pierdere a cunoGtinFei, care se terminE prin revenire completE'
117
-$ocul-se caracterizeazE prin prEbuGirea tensiunii arteriale Gi accelerarea paralelE a pulsului.
"unoGtinFa este pEstratE.
).'.4.:+surile de urgen.+ trebuie incepute imediat acoio unde se aflE bolnavul Gi privesc
restabilirea funcFiilor vitale alterate Gi in primul rand&
1.*revenirea Gi combaterea insuficienFei respiratorii acute
*revenirea Gi combaterea obstrucFiei cEilor aeriene prin&
2aGezarea bolnavului in dccubit lateral'
2curEFirea cavitEFii buco2fariniene de mucozitEFi,resturi alimentare Gi scoaterea protezelor
dentare mobile dacE e3istE,
2#ipere3tensia capului2impinerea (sublu3aFia) anterioarE a mandibulei,
2introducerea unei canule orofariniene (pipE >uedel).*rin aceste manevre se impiedicE cEderea
limbii inapoi in farine.
24n caz de stop respirator se aplicE respiraFie artificialE PurE la urEQ (atenFie la to3ice) sau
PurE la nasQ sau cu aparate manuale.RespiraFia artificialE trebuie menFinutE pinE cind bolnavul
va fi intubat (dacE starea nu se imbunEtEFeGte).
!."rearea accesului la o venE Gi instituirea unei perfuzii
"oncomitent cu mEsurile de resuscitare respiratorie sunt necesare&
1.puncFia venoasE sau denudarea venei,
!.recoltarea unor eGantioane de sine pentru determinarea ureeii, licemiei,#emoramei
necesare dianosticului etioloic,
3.instalarea unei perfuzii (soluFie de lucozE /=).
#bservaii&crearea accesului la o venE,la ambele braFe,tb.aplicatE in toate comele profunde,care
se pot complica in orice moment,cu insuficienFE circulatorie perifericE.4n acest caz se poate
institui terapia Gocului care Gi2ar putea face apariFia.
3.<prirea #emoraiei
DacE bolnavul pierde sine trebuie luate toate mEsurile de #emostazE Gi inlocuirea masei
sanvine.
=.1precierea "unciilor vitale i vegetative
+e suprave#eazE permanent funcFiile vitale Gi veetative,respiraFia,
pulsul,T.A.,pupilele,delutiFia,teumentul,comportamentul boln.
/."ercetarea tuturor amEnuntelor la faFa loeuiui
4nteroatoriul care se adreseazE aparFinEtorilor sau antura(ului bolnavului pt.a afla antecedentele
bolnavului (boli,tratamente urmate), locul unde s2a intimplat&ara( (aze de eGapament),camerE
cu sobE defectE (o3id de carbon)."ircumstanFele in care a apErut coma
(traumatisme,insolaFie,inestie de alcool sau alte substanFe,ciuperci),Debutul brusc sau
proresiv.,irosul aerului e3pirat (#alena),miros de alcool,dacE varsE sau nu (vErsEtura se
pEstreazE).
+e perc#iziFioneazE #ainele (se cautE ambala(e de medicamente, documente medicale).Toate
amEnuntele se transmit medicului.+e transportE la spital in decubit lateral.4n staFionar se vor
recolta probele de laborator necesare in dianosticul unei come&
2licemie,licozurie,acetonemie,uree,probe to3icoloice in funcFie de ivirea unei suspiciuni de
consum de to3ice (alcool,barbiturice,diferite to3ice industriale), o3i#emolobinE,
met#emolobinE, carbo3i#emolobinE.
Deoarece adesea este prima persoanE care vine in contact cu bolnavul, cadrul mediu este obliat
sE cunoascE simptomele mai caracteristice pentru identificarea comelor,dar Gi mEsurile
terapeutice in vederea acFionErii cu promptitudine Gi cu competenFE,alEturi de medic.*e linE
perturbErile funcFiilor veetative,vor fi cEutate semnele asociate care pot suera cauza comei.
116
Dintre comele de oriine cerebralE,luEm in atenFie coma vasculocerebralE,iar dintre comele
e3tracerebrale, coma diabeticE Gi coma #ipolicemica.
).'.A.C0:A 2" 0;$>$&" C";"@;ALD
).'.'.A.Coma vasculo-cerebrala provocat+ de accidente vasculare cerebrale AA.4.C.B
!imptomele care pot insoFi coma
2.emipleie (paralizia unei (umEtEFi a corpului).DacE se ridicE ambele membre superioare de
pe planul patului Gi sint lEsate apoi sE cadE,cel de partea paralizatE cade mai repede (cu condiFia
sE nu fie o comE profundE).
,embrul inferior de partea paralizatE este rotat in afarE.
2Devierea oc#ilor Gi a capului in sensul opus pErFii paralizate (bolnavul iGi priveGte leziunea).
24n timpul respiraFiei,obrazul de partea paralizatE bombeazE Gi aerul este e3pulzat in vecinEtatea
comisurii bucale de acea parte (semnul Ppinzei de corabieB sau semnul PpipeiB).
2+emnul 9abins)i este prezent (la e3citarea marinii e3terne a tElpii cu un ac, apare ca rEspuns
ridicarea deetelor, rEsfirarea lor) ;@4>./.1.,/.!.)
2Afazia (tulburare de vorbire) este prezentE in cazul localizErii leziunii in emisferul dominent
stin.
2Riiditatea cefei in #emoraiile subara#noidiene.
Conduita de urgen.+
2in staFionar
"oma prin A.5.".& poziFia indicatE este cea semiGezindE,in decubit lateral,poziFie ce &
2favorizeazE respiraFia,
2uGureazE eliminarea secreFiilor nazoiarinobronGice,
2uGureazE eliminarea conFinutului vErsEturilor,
2diminuE tensiunea intracranianE.
+e vor evita manipulErile bruGte,nu vor fi apucaFi bolnavii de cap,ci numai prin
spate,susFinindu2se capul.
,Esurile terapeutice privesc&tulburErile respiratorii (vezi pct.1 combaterea insuficienFei
respiratorii acute).+e transportE la spital dacE accidentul a avut loc pe stradE.DacE s2a intimplat
la domiciliu, se c#eamE medicul pentru a #otEri momentul potrivit pentru transport,
Tratamentul va fi comple3 (vezi A.5.".) Gi urmEreGte&2combaterea edemului cerebral,
2reducerea valorilor tensionale la bolnavii #ipertensivi,
"=amin+ri de urgen.+2combaterea #iperpire3iei (invelire in cearGaf rece),
menFinerea Gi corectarea ec#ilibrului #idroelectrolitic,
2tulburErile de micFiune (instalarea unei sonde Pa demeureB (permanentE),
2prote(area lobilor oculari,deoarece apar eroziuni corneene ($27 #) dacE oc#ii bolnavului
comatos rEman desc#iGi.
2*uncFie ra#idianE Gi e3amenul l.c.r.
2<ftalmoscopie (e3amenul fundului de oc#i) Gi oftalmodinamometrie (T.A.".R. T tensiunea in
artera centralE a retinei).
2Radiorafie cranio2cerebralE.
2?lectroencefaloramE. 2Arteriorafie
).'.@. C0:" 2" 0;$>$&" "H#;AC";"@;ALD
).'.'.@. Coma diabetica
?ste complicaFia cea mai ravE a diabetului za#arat.*oate fi declanGatE de& eroare dieteticE (post
prelunit Gi nu e3cesul alimentar),oprirea sau diminuarea ne(ustificatE a tratamentului cu
insulinE,erori in dozarea insulinei,surmena(, factori psi#ici,infecFii, into3icaFii,corticoterapie.
#ablou clinic
111
a).in precomE
l.a."oma diabeticE este totdeauna precedatE de o fazE prodromalE2precoma e3teriorizatE clinic
prin&
2anore3ie totalE (este un avertisment la un diabetic care de obicei este polifa),insoFitE de
reFuri,vErsEturi, reutate epiastricE,
2polidipsie, poliurie,
2polipnee cu #alenE acetonicE (elemente valoroase pentru a interveni inainte de apariFia comei).
b).in comE2 4n coma diabeticE acido2cetonicE e3istE 3 semne ma(ore &
l.b. Dispnee2respiraFia Oussmaul (in $ timpi&inspiraFie,pauzE,e3piraFie2pauzE)
amplE,zomotoasE
Atitudine de urgen.+
!.b.TulburEri de cunoGtinFE (coma calmE)
3.b.Des#idratare lobalE &2teument uscat,
2e3tremitEFi reci,de aspect violaceu,
2pliu cutanat persistent,
2uscEciunea limbii (roGie prE(itE), a mucoaselor,
2facies supt, nas ascuFit,
2#ipotonia lobilor oculari, infundaFi in orbite,
2#ipotensiune arterialE,colaps.
$.b.alte semne& #ipotermie,vErsEturi,dureri abdominale,midriazE,#alenE acetonicE.
2*t.confirmarea dianosticului pot fi determinate (accesibile oricErui cabinet medical)
licozuria (reactiv& @e#lin sau -Mlander),acetonuria (reacFia :eal) sau prin teste rapide.
2"a tratament de urenFE se administreazE insulinE !0 A i.v. (c#iar la domiciliu).
2+e transportE de urenFE la spital unde tratamentul este etapizat pe ore Gi strict individualizat
pentru combaterea acidozei Gi #idratare.
2+e recolteazE probe de laborator pentru determinarea licemiei, licozuriei
cantitative,acetonuriei,#ematocritului,azotemiei, ionoramei,rezervei alcaline.
).'.2.@. Coma hipoglicemic+
#ablou clinic
Aneori este precedatE de foame imperioasE,senzaFie de obosealE, ta#icardie, an3ietate,
transpiraFii,aitaFie psi#o2motorie (looree,delir, fasciculaFii musculare).De cele mai multe ori
se instaleazE brusc. Are tablou caracteristic de comE PumedEQ Gi #ipertonE&2transpiraFii
profuze,aitaFie psi#icE,contracturi musculare, convulsii,#iperfle3ia osteo2tendinoasE,#ipertonia
lobilor oculari, semnul 9abins)i bilateral.
Conduita de urgenta
"oma #ipolicemicE (la un bolnav diabetic) trebuie diferenFiatE de coma diabeticE (vezi ane3a
1),de care se deosebeGte prin& absenFa respiraFiei de tip Oussmaul Gi a #alenei acetonice,a
fenomenelor de des#idratare (pielea este uscatE in coma diabeticE Gi umedE in cea
#ipolicemicE) Gi absenFa tulburErilor neuroloice.
2"and diferenFierea este reu de fEcut,se administreazE !0230 ml lucozE #ipertonicE (!02$0=)
care este urmatE de o ameliorare rapidE in cazul unei come #ipolicemice Gi de nici un efect in
cazul comei diabetice.
2Transportare la spital.
!chema diagnosticului di(eren.ial dintre coma diabetic+ /i coma hipoglicemica
Coma diabetica Coma hipoglicemica
Cau3e
2nerespectarea dietei 2doza
Cau3e
2alimentatie insuficienta 2supradozarea de
11;
insuficienta de insulina
2diferite infectii,tulb. astrointestinale
2boli intercurente
insulina sau (rar #ipolicemiante orale)2
eforturi foarte mari
2ebut2debut lent (mai multe zile) 2ebut2debut brusc, sau la cateva ore dupa
administrarea de insulina
"volutia simptomelor
2poliurie 2polidipsie 2uscaciunea
urii 2returi,varsaturi
2astenie,somnolenta2coma 2respiratie
Oussmaul
"volutia simptomelor
2an3ietate,neliniste 2transpiratii,palpitatii
2senzatie de foame
2cefalee,diplopie 2dezorientare psi#ica
2aitatie psi#omotorie
2convulsii tonico2clonice 2pierderea
cunostintei
!tarea clinica
-teument uscat,#iperemic 2limba
uscata,crapata
2#ipotensiune arteriala 2#ipo si
arefle3ie
!tarea clinica
2teument palid,umed 2T.A.normala sau
crescuta 2pupile dilatate2refle3ele
osteotendinoase accentuate (#iperrefle3ie) ]
9abins)i pozitiv bilateral
8ot&:-u au fost amintite toate comele de diferite etioloii,dar la un numEr mare de come poate
ii stabilitE cauza fie cunoscind circumstanFele in care a survenit,fie cunoscind antecedentele
patoloice ale bolnavului,de e3.&coma traumaticE,coma to3icE e3oenE,comele de oriine
infecFioasE.*t.a avea elemente de dianostic e3punem citeva criterii clinice care pot a6uta la
di(eren.ierea lor1
)odul de debut2brusc&2#emoraie cerebralE 2electrocutare 2insolaFie
2#ipolicemie 2unele into3icaFii (cianurE, arsenic)
2lent&2embolie cerebralE 2epilepsie 2eclampsie 2diabet za#arat 2uremie
'xamenul fizic general
-"acies5 - conestionat suereazE& #emoraie cerebralE' into3icaFie etilicEA insolaFie
2roGie& into3icaFie atropinicE
2cianoza& in coma #ipercapnicE (din cadrul 9.*.".<. acutizatE)
in coma epilepticE2roGie viGinie& 2into3icaFii cu o3id de carbon
2palidE& 2comE uremicE 2anemii 2leucoze
-edem 2nefropatie 2Goc anafilactic
2#toragie 2indicE traumatisme
-Miros 2de alcool2indicE comE etilicE 2de amoniac2indicE comE uremicE
2fructe coapte, acetona2diabet za#arat 2de usturoi2comE #epaticE
).2. ACC$2"&#" 4A!C%LA;" C";"@;AL" AA.4.C.B
+uferinFe rave ale sistemului nervos central A.5.".sunt determinate de modificEri circulatorii
cerebrale Gi se caracterizeazE prin pierderea motilitEFii unei pErFi din corp,asociatE sau nu cu
tulburEri de ec#ilibru, senzitiv senzoriale Gi de limba(.
A.5.". care se instaleazE brusc in plinE sEnEtate aparentE este denumit Gi ictusTapop4ectic
(ictus- brusc,subit' apople%ie-loviturE,suprimarea bruscE a funcFiilor unui oran).
Aceste tulburEri de motilitate (a funcFiei motorii musculare) pot fi de diferite rade, de la pareze
(diminuarea forFei musculare) pinE la paralizii (dispariFia totalE a funcFiei motorii T
pleie).AlEturi de tulburErile de motilitate apar Gi alte tulb.& de sensibilitate,senzoriale,
sfincteriene,trofice care vor fi descrise la simptomatoloie.Accidentele vasculare cerebrale pot
fi clasificate din punct de vedere al sindroamelor anatomoclinice (5.5oiculescu) in &
1!0
$.$schemia cerebrala (suspendarea temporara sau definitiva a circulatiei cerebrale pe o anumita
zona a creierului) in care sunt cuprinse&
A.4nfarctul cerebral care poate fi dat de& a).tromboza arterelor cerebrale (fi./.3.a)
b).embolia arterelor cerebrale (fi./.3.b).
8.$schemia cerebrala tranzitorie (fara infarct).
$$.%emoragia cerebral&."onccpFia actualE precizeazE cE A.5.". #emoraia la rindul san poale
fi dat de douE afecFiuni complet diferenFiate A:uncitorul sanitar din '' martie '<865 C.
ArseniB5
aB.*emoragia cerebrala-revarsat sanvin difuz in tesutul cerebral (fi./.3, c).
bB.%ematomul intracerebral- colccFie sanvinE bine delimitatE localizatE in substanFa albE,.
III.%emoragia subarahnoidian&-revErsat sanvin situat in spaFiul subara#noidian produs de o
rupturE vascularE.RevErsatul este in stare fluidE Gi nu are efect compresiv asupra encefalului.
.emoraia ara#noidianE constituie a treia cauzE importantE de accident vascular cerebral8ttrpE
ceitf de tip isc#emic de tip #emoraic.
,ai pot fi cuprinse in A.5.". Gi&
$4.'ncefalopatia hipertensiv& (vezi cap. $$
9.5romboflebitele venelor cerebrale- sunt procese inflamatorii ale venelor Gl sinusurilor
cercbrale.
).2.'. Cau3e
Ateroscleroza .ipertensiunea arterialE
"ardiopatii emboliene (cardiopatie valvulara,fibrilaFie atrialE8 infarct de miocard, cardiopatie
isc#emicE)
Traumatisme craniene ,alformaFii vasculare
Alte cauze&2etilism acut,diabet,into3icatie acuta,tumori cerebrale,sindrom #emoraipar
<rientativ pentru cadrele medii sint necesare citeva precizEri asupra moduiur de pn(3lZicprr. a
A.5." prin isc#emie cerebralE Gi anume asupra infarctului cerebral determinat de tromboza
arterelor Gi embolia arterelor).
$n"arctul cerebral este o necrozE a unei pErFi din Fesutul cerebral, provocatE de suprimarea
flu3ului sanvin ca urmare a obliterErii vasului&
a).prin tromboz (este o obliterare vascularE printr2o alterare localE a peretelui vascular cu
depunere de #ematii Gi leucocite2formarea trombusului roGu),
Trombusul roGu,puternic fi3at de perete,duce la stenozare persistentE a lumenului vascular'
b)pr(n embolia arterelor (este o obliterare vascularE printr2o particulE solidE,iic#idE sau azoasE
ve#iculatE de la distantE de circulaFia sanvinE.+e deosebesc&2trombemboliile in care particulele
solide sint trombi roGii (porniFi de la inima in cadrul cardiopatiilor emboliene)'
2ateroembolii 2placE de aterom ulceratE provenitE de la arterele mari, aortE,artere de la baza
itului) ' 2embolii rEsoase, uleioase
2embolii aerice.
4nfarctele cerebrale mai pot fi date Gi de trombozE venoasE cerebralE Gi de unele surse embolice
foarte variate&septicemii,neoplazii.
).2.2. !imptomatologie
Dianosticul se bazeazE in eneral pe brusc#eFea debutului (debut brusc in ma(oritatea
cazurilor).
.emipleie (paralizia unei (umatati a corpului2stana sau dreapta) sau #emipareza,
#emiparestezii (parestezii2furnicaturi) ] in partea demipleica e3tremitatile ridicate cad rapid
inerte (fi./.$.).
1!1
TulburErile senzitive ( subiective)& tot ceea ce spune bolnavul cE simte 2arsuri, furnicEturi,
senzaFie de cEldurE rece. (obiective)&se pun in evidenFE (se obiectiveazE) de e3aminator.
tulburEri senzoriale& (tot ceea ce Fine de oranele de simF) &
2de vEz&pierderea monocularE sau binoculara a vederii&scEderea acuitEFii vizuale,
diplopie(vedere dublE),de auz,de ust,de tact,de miros' tulburEri de vorbire in leziuni ale
#emisferei stini (disfazie, afazie)' tulburEri sfincteriene (bolnavii nu2Gi pot controla emisiunea
de urinE, de scaun).
Observaii1 simptomatoloia are multe particularitEFi in funcFie de etioloia A.5.". Astfel, este
bine ca Gi cadrele medii sE cunoascE in mare citeva semne caracteristice ale isc#emiei
cerebrale,ale #emoraiei cerebrale sau ale #emoraiei subara#noidiene,pentru a putea informat
cit mai e3act medicul,in vederea dianosticului diferenFial.
*rezentarea unor elemente de dianostic (c#iar sumar) al acestor afecFiuni pot oferi citeva date
clinice care sE constituie criterii de diferenFiere.+ora medicalE trebuie sE Gtie modalitatea de
instalare a debutului,care are o mare valoare in orientarea medicului solicitat sE acorde asistenFa
de urenFE.Astfel&
).2.2.'. $.$schemia cerebrala
Apare la bolnavi in virstE de peste 70 de ani,cu aterosclerozE cerebralE, cu cardiopatii
emboliene,cu antecedente de isc#emie cerebralE tranzitorie.
2+emne prodromale& 2pareze sau parestezii 2defecte de vorbire 2tulburEri de
vedere 2verti(. (Aceste semne prodromale nu precedE #emoraia cerebralE).
2Debutul poate fi acut sau intermitent proresiv,
2+emnele pot sE aparE noaptea in somn. 9olnavii care nu2Gi pierd starea de conslienFa se trezesc
dimineaFa cu deficit motor de tip #emipleie.
2DacE apare, coma este superficialE.
2:ic#idul cefalora#idian clar se pune in evidenFE dupE puncFia ra#idianE, pe care o e3ecutE
medicul).
#bservaie& isc#emia prin embolie apare mai frecvent la bolnavi mai tineri sau de virstE
mi(locie cu valvulopatii reumatice,in fibrilaFii atriale,tromboflebite,dupE traumatisme si
operaFii.
).2.2.2. $$.*emoragia cerebrala
Apare la bolnavi in virstE de /0270 de ani cu #ipertensiune arterialE.
Debut brusc (ictal,apoplectic) cu instalarea rapidE Gi totalE a #emipleiei,
"efalee violentE unilateralE, ameFeli care precedE coma. "omE profundE.
Apare in plinE activitate (efort, stres psi#ic)
Tulburri vegetative rave&2vErsEturi, 2transpiraFie profuza, 2facies vultuos,
2respiraFie steatoroasE sau "#eMne2+to)es, 2 ta#icardie.
Aceste tulburEri veetative nu apar n isc#emia cerebralE.
!emne neurologice52refle3e osteotendinoase dispErute,
2semn 9abins)i prezent bilateral (la e3citarea prin atinere uGoarE a tElpii apare ca rEspuns un
refle3& ridicarea deetelor Gi rEsfirarea lor),
2pupile dilatate, nu reacFioneazE la luminE.
+emne de iritaFie meninianE (vezi #emoraia subara#noidiana).
:.".R. #emoraie (se poate pune in evidenFE dupE internarea in spital.
De reinut&ma(oritatea autorilor considerE cE trebuie luate in considerare in stabilirea
dianosticului de #emoraie cerebralE Gase din elementele clinice& #ipertensiunea
arterialE'debutul ictal cu instalarea unei come profunde'cefalee violentE ce produce apople3ia'
instalarea rapidE Gi totalE a #emipleiei'declanGarea simptomatoloiei in conditii de
1!!
activitate,efort,stres psi#ic':.".R. sanvinolent (". Arseni2,uncitorul sanitar martie 1;17).
Aceste elemente nu snt caracteristice pentru isc#emia cerebralE.
).2.2.. $$$.*emoragia subarahnoidiana
Debutul supraacut este rar,se caracteriz.prin comE profundE,crize de riiditate prin decerebrare
(apariFia unei contracFii2riiditEFi in e3tensiune (fi. /.0).
-Debutul acut este forma cea mai frecventE Gi se caracterizeazE prin &2cefalee violentE urmatE de
instalarea comei, 2comE superficialE (12! zile)
2sindrom meninian& vErsEturi,cefalee,fotofobie,riiditatea cefei,semnul Oerni (fle3ia
coapselor pe bazin Gi a ambelor pe coapse la incercarea de ridicare a trunc#iului in poziFie
GezindE), semnul 9rudzins)i (flectarea puternicE, la un membru inferior, a ambei pe coapsE Gi
a coapsei pe bazin determinE, in mod refle3, o miGcare
similarE la membrul opus).
Debutul subacut Gi insidios se caracterizeazE prin cefalee, cu accentuare proresivE Gi discret
sindrom meninian.
4n perioada de stare, #emoraia subara#noidianE se caracterizeazE prin&
2cefalee violentE, 2sindrom meninian, 2:.".R. #emoraic.
:a acestea se pot adEua eventual alte semne de aravare (modificarea stErii de conGtienFE,
semne neuroloice).
De reinut. Tomorafia computerizata este metoda cea mai2precisE pentru diferenFierea
#emoraiei cerebrale (revErsat sanvin difuz sau #ematom) de infarctul cerebral (isc#emie
cerebralE).De asemenea tomorafia computerizatE relevE #emoraia subara#noidianE.
).2.. Conduita de urgen.a
Atitudinea imediatE este leatE de locul de manifestare ( a accidentului vascular cerebral.
Accidentele survenite la domiciliu impun discernEmint referitor la alternativa transportErii la
spital. Transportul unui bolnav cu accident vascular #emoraie, mai ales in primele ore, are
consecinFe aravante.
*inE la venirea medicului, cadrul mediu va efectua primele mEsuri.
-2libereaza boln.de orice strinsoare la it (desfacerea nasturilor,scoaterea cravatei).
- +coaterea protezelor dentare.
2+e urmEreste respiraFia Gi se vor lua mEsuri de eliberare a cEilor respiratorii (vezi resuscitarea
cardiorespiratorie).
-,Esurarea T.A.2obliatoriu (in caz de bradicardie cu #ipertensiune arterialE se suspecteazE o
#ipertensiune intracranianE).
2*oziFia bolnavului2ridicat in poziFie semiGezindE (cind nu a avut loc o isc#emie cerebrala).
2,edicul va #otEri momentul transportErii la spital. ?ste preferabil sa se aplice asistenFa de
urenFE la domiciliu,cel puFin !$ de ore.Aceasta in cazul cE bolnavul nu manifestE tulburEri de
respiraFie ravE,care necesitE internare in spital pentru respiraFie asistatE).
6recizare-Accidentele vasculare survenite pe stradE sau la locul de muncE impun
transportarea,cu mi(loace corespunzEtoare la spital,unde se solicitE obliatoriu, e3amen
neuroloic.
).2.4. Conduita in spital
-2%aminri de urgen
2oftalmoscopia (e3amenul fundului de oc#i) pune in evidenFE edemul papilar, care traduce
tensiunea intracranianE '
2oftalmodinamometria2mEsurarea tensiunii in artera centralE a retinei (T.A.".R.)'
2puncFia lombarE pentru recoltarea de :.".R.. (este contraindicat cind e%ist semne de
hipertensiune intracranian& cind se suspecteaz o tumoare cerebral)'
1!3
2radiorafia craniofacialE este indicatE in traumatismele craniocerebrale, tromboflebitele
cerebrale, tumori.
2recoltarea sinelui pt.#emoleucoramE,#ematocrit,rezervE alcalinE, ionoramE, 5.+...,
licemie, uree,teste de coaulare,colesterolemie'
2arteriorafie cerebralE (e3amen radioloie cu a(utorul substanFei de contrast introdusE in
carotidE)'
2se indicE in suspiciuni de #emoraie subara#noidianE, #ematom cerebral'
2alte e3aminEri& electroencefalorama, scintirafia cerebralE.
2ArmErirea funcFiilor vitale Gi veetative& 2respiraFia va fi a(utatE prin aspirarea secreFiilor
fariniene.Decubitul lateral uGureazE uneori eliminarea acestor secreFii.
4n acest caz de cianozE se administreazE o3ien.
:a nevoie se va face respiraFia asistatE (dupE intubaFie sau tra#eostomie)'
2se urmEreGte pulsul,T.A.,se anunFE medicul la orice modificare'
2se urmEreGte diureza' in caz de retenFie se va cateteriza uretra '
2se va preveni apariFia escarelor (metodele cunoscute), se va asiura evacuarea intestinalE.
,enFinerea Gi corectarea ec#ilibrului #idroelectrolitic, acido2bazic&2perfuzii i.v. de lucozE 102
!0=, bidrolizate de proteine, administrEri de electroliFi in funcFie de ionoramE Gi rezerva
alcalinE.
"ombaterea edemului cerebral (tratament depletiv). +ora medicalE va efectua tratamentul
indicat de medic. +e utilizeazE &
2ser lucozat 33= /02100ml i.v. de !2$ ori pe zi'2manitol 0,/2!8)ilocorp Gi pe zi administratE
sub formE de soluFie !0= in perfuzie i.v. lentE (30270 de minute)' 2diuretice& furosemid ! fiole
i.v. sau in perfuzie' 2"ind valorile T.A.sint foarte ridicate,se administreazE raunervil !,/m sau
clonidin 0,1/ m i.m.
2+edarea bolnavului (la nevoie, la cei cu neliniGte psi#omotorie se recomandE de 3 ori pe zi cite
1 83 din amestecul& 1 fiolE mialin,1 fiolE pleomazin Gi 1 fiolE #iderin i.m.
24n cazul in care dianosticul etiopatoenic se poate preciza,se incepe tratamentul indicat
(anticoaulante, fibrinolitice).4n accidentele cerebrale isc#emice,pt.a impiedica alomerarea Gi
stanarea #ematiilor in teritoriul isc#emiat,se utilizeazE de3tran $0 soluFie 10= administrat in
perfuzie lentE 10 ml 8) (/00ml la 1!2!$ de ore).
4n #emoraiile cerebrale,probiema de dianostic diferenFial intre #emoraia cerebralE Gi
#ematom cerebral este de mare importanFE pt.aprecierea conduitei terapeutice, deoarece
#ematomul impune evacuarea neuro2c#iruricalE (obliatoriu) iar #emoraia cerebralE2
tratament conservator.
6.$&#0H$CA?$$L" AC%#" "H0>"&"
*Etrunderea in oranismul uman,voluntarE sau involuntarE,pe cale diestivE, respiratorie sau
cutanatE a unor substanFe to3ice (solide,lic#ide,azoase),care aeierminE tulburErile rave,
uneori letale, poartE numele de into3icaFie acutE.
*rin substanFE to3icE se inFelee orice fel de substanFE care, introdusE in oranism, provoacE
tulburEri funcFionale sau leziuni oranice.
4n funcFie de modul Gi locul de producere into3icaFiile pot fi & 2voluntare' 2accidentale
(involuntare)'
2profesionale (nerespectarea sau necunoaGterea normelor de protecFie a muncii'
2criminale (in scop de omucidere).
6.'.C;$#";$$ 2" AP;"C$";" A P";$C%L0C$#D?$$
1!$
4n vederea instituirii celor mai potrivite mEsuri terapeutice de prim a(utor, este neceGar ca, in
lipsa medicului, cadrul mediu aflat la locul unde este into3icatul, sa facE rapid investiaFii
pentru&
2Aprecierea stErii into3icatului&2conGtienFE, comE, moarte clinicE (vezi 7.1.1 criterii clinice de
apreciere)
24dentificarea substanFei& informaFii obFinute de la victimE, dacE este conGtientE, date obFinute de
la cei din (ur sau aparFinEtori,corp delict (comprimate,fiole, alimente, vErsEturi, urinE sau fecale,
care trebuie pEstrate Gi trimise la laborator).
2+tabilirea cantitEFii de substanFE pEtrunsE in oranism.
2"alea de pEtrundere a to3icului,
2Timpul scurs de la aresiune pinE la acordarea primului a(utor.
6.'.'. Criterii clinice de apreciere a gradului unei into=ica.ii
2+imptome nervoase Gi tulburEri neuro2musculare-depresiune psihic&somnolen,com5
barbiturice,alte #ipnotice,alcool, insecticide, atropinE, o3id de carbon, deterenFi cationici,
-delir& halucinaii& alcool, D.D.T., aspirinE ciuperci,
-ce"alee5 nitrolicerinE,nitraFi,nitriFi,benzinE,cianuri,o3id de carbon,atropinE, diitalE, efedrinE,
morfinE, sulfamide, alcool metilic,
-pareze, paralizii musculare& cianurE, venin de Garpe, mercur, insecticide,
contracii,convulsii5atropinE,insulina,stricninE,benzen,cianuri,"<,oranofosforice,deterenFi,a
mpicilinE (la copii), #idrazide, oranoclorurate.
2TulburEri respiratorii&-dispnee5 oranofosforice,ciuperci,cianuri,atropinE,inFepEturi de insecte,
stricninE,
-bradipnee5 barbiturice, alcool etilic, o3id de carbon, morfinE,
-polipnee5 "<!, o3id de carbon (?.*.A.).
TulburEri in funcFiunea aparatului cardiovascular& -palpitalii5 nitriFi, nitraFi, nitrolicerinE, sim2
paticomimetice, benzen,
-tahicardie5 adrenalinE, antipirinE, atropinE,cofeinE, benzen, anti#istaminice, alcool etilic, baze
caustice,
2bradicardie5 digital& ciuperci (Amanita muscaria)
2:a teument& -cianoz5met#emolobinemii prin nitraFi,meprobamat, barbiturice,
tranc#ilizante, -coloraie roie5 o3id de carbon, cianuri,
-tegument uscat5 atropinE, antidepresiv (teperin),
-tegument umed 5 barbiturice, insulina, morfinE, piramidon.
TulburEri abdominale&2dureri abdominale (vErsEturi Gi deseori diaree) in ma(oritatea
into3icaFiilor& acizi corozivi, alea line,metale.
De notat4 4nto3icaFii in care de reulE nu se intilnesc tulburEri dispeptice& barbiturice, nitriFi,
bio3id de carbon.
TulburEri ale oc#ilor&-vedere neclar& tulbure5 atropinE, insecticide, alcool metilic,
-vedere dubl5 alcool, barbiturice, nicotinE, insecticide,
-pupile dilatate5 atropinE, barbiturice,eter, nitriFi, alcool metflic, benzen, ciuperci,
-pupile contractate5 oranofosforice, opiacee, ezerinE, alcool etilic, rauLolfia,
-pierderea acuitii vizuale' c#ininE, alcool metilic.
TulburEri auditive&-zgomote& vi)iituri5 c#ininE, cofeinE, o3id de carbon,
-diminuarea acuitii auditive5 streptomicinE, c#ininE, aspirinE, nitriti
TulburEri in cavitatea bucalE&2uscciunea gurii5 atropinE, diitalE, metale rele, eter, morfinE
2salivatie abundent5 plumb, mercur, insecticide, acizi corozivi, amoniac, baze caustice,
ciuperci, cupru, 2ulceraii5 acizi,
1!/
2halen5 alcool, eter, benzinE.
+emne enerale &2"ebr5 acid boric, sulfamide, tiro3inE etc
2hipotermie5 o3id de carbon, aspirinE Gi barbiturice,eter,morfinE,nitriti,alcool etilic,piramidon'
1manita phalloides& 1manila tnuscaria&venin de viperE.
0ot5 ?3amenul clinic se face cu ma3imum de urenFE, concomitent cu mEsurile de prim
a(utor.+e va asiura ma3imum de protecFie pentru cel ce pEtrunde in mediul to3ic. +alvatorul
trebuie sE Gtie cE acolo unde este vorba de accident in mediu viciat sE fie prote(at (inclusiv
mascE contra azelor).
Tot in cadrul criteriilor de apreciere a ravitEFii este necesar ca la e3amenul clinic sE se observe
dacE sint prezente leziuni,ec#imoze,ulceraFii ale teumentului,leziuni craniene sau alte leziuni
pe corpul acoperit.
@oarte important de reFinut&2in cazul into3icaFiilor la care substanFa to3icE nu este identificatE,
toate produsele suspecte trebuie aduse la spital (cabinetul medical) o datE cu pacientul& lic#idul
de vErsEturE sau spElEturE astricE sE fie colectat (punE plastic) pentru eventuale determinEri
to3icoloice.
6.2.:D!%;$ #";AP"%#$C" &"!P"C$9$C" 2" P;$: AI%#0; G$
A2:$&$!#;A;"A 2" A&#$20#%;$.
Avind in vedere multitudinea circumstanFelor este reu de stabilit in aceastE lucrare mEsurile de
urenta pentru fiecare en de into3icaFie.
?3istE insE unele manevre care nu trebuie omise iar altele care trebuie evitate.
"unoaGterea cEii de pEtrundere a to3icului in oranism are o mare importanta.
4n cazul in care to3icul pEtrunde pe cale respiratorie, scoaterea victimei din mediul to3ic trebuie
fEcutE cu mare rapiditate. 4n caz de stop cardio2respirator se va face eliberarea cEilor
respiratorii, masa( cardiac Gi respiraFie artificialE (atenFie la respiraFia artificialE PurE la urER,
care ar putea pune in pericol de contaminare pe salvator in cazul into3icaFiilor cu orano2
fosforice, cianuri).
,Esurile de urenFE care se instituie apoi de ia caz la caz, la locul accidentului, in timpul
transportului, in cabinete medicale Gi in camerele de ardE ale spitalelor sint& 2evacuarea
conFinutului astric' spElarea teumentului Gi a mucoaselor ' administrarea de antidot'
administrarea de o3ien Gi calmarea durerilor ' menFinerea funcFiilor vitale' crearea accesului la
o venE.
7.2.'."vacuarea continutului gastric si intestinal
+e face prin & provocarea de varsaturi, spalatura astrica, administrarea de purative.
+e recomanda ca inainte de aplicarea acestor masuri sa se administreze peroral antidotul c#imic
care precipita to3icul.
a.6rovocarea de varsaturi este metoda cea mai rapida care poate fi aplicata imediat in orice
loc.
4nainte de a provoca varsatura,pt.ca aceasta sa fie eficace,este obliatoriu sa administram
bolnavului& 2apa potabila calduta sau
2alte lic#ide (lapte, albus de ou batut2de la cel putin 10 oua,sucuri de fructe sau suspensie de
carbune medicinal (sau activat o linura la !/0 ml apa)'
2cantitatea de lic#id administrata este de ma3imum 300 ml pt.o portie.< portie mai mare ar
putea ca in timpul efortului de varsatura sa desc#ida pilorul sis a propulseze o cantitate de lic#id
to3ic in intestin).
<bservatie. :a fiecare pa#ar de lic#id caldut se poate adaua o linura de sare de bucatarie
(solutia calduta de clorura de sodiu avand actiune emetizanta prin e3citarea receptorilor
mucoasei astrice.
1!7
2Dupa administrarea lic#idului urmeaza provocarea varsaturii prin iritarea mecanica a fundului
atului,iritarea bazei limbii,a valului palatin si al peretelui posterior al farinelui cu un apasator
de limba (linurita).
2Dupa eliminarea continutului astric prin varsatura,se repeta manevra pana se a(une la o
cantitate totala de 32$ l lic#id.
6recizare5 administrarea de lic#ide si provocarea de varsaturi este indicata la domiciliul
bolnavului sau la locul accidentului si in cabinetele medicale unde nu e3ista conditii
pt.spalatura astrica.
1tenie4 "ontraindicaFiile provocErii de vErsEturi& in stEri comatoase (pericol imediat de asfi3ie
prin aspiraFia conFinutului astric)' la cardiaci (poate provoca colaps)' la virstnici aterosclerotici
Gi #ipertensivi (pericol de #emoraie cerebralE)' la emfizematoGi (pericol de pneumotora3), la
ravide (pericol de declanGarea travaliului)' in convulsii (sau in inestia de substanFe
colvulsivante)' in inestia de derivaFi de petrol (pericol de pneumonii c#imice prin aspiraFie).
b).+palatura astrica este o masura terapeutica esentiala,ce tb.aplicata imediat (e3ceptand
contraindicatiile) mai ales in primele $ ore de la inestia substantei to3ice,sau c#iar si dupa 102
1! #.
4n caz de into3icatii cu barbiturice,c#iar la !$ #.,deoarece unele tablete sunt insolubile,sau se
dizolva f.lent.4n felul acesta (mai ales dupa ciclobarbital),boln.se poate afla sub pericolul unui
stop respirator, in functie de ritmul de resorbtie a comprimatelor,daca nu se evacueaza
stomacul.
2,aterial necesar' sonde astrice (tub @auc#er sau sonde de dimensiuni mai mici)' departator de
ma3ilare' o palnie'o serina >uMon de !00 cm cubi' aleata pt.colectarea lic#idului'lic#id de
spalatura.
29olnavul2in stare de ve#e2asezat pe un scaun va fi imobilizat,pt.a preveni scoaterea tubului
(unii bolnavi au o stare de aitatie).+e scot protezele dentare (unde ste cazul).
24nainte de introducerea sondei,se masoara pe sonda distanta de la arcada dentara la varful
apendicelui 3ifoid,distanta care va fi marcata pe sonda cu leucoplast.+onda va fi unsa cu
substanta lubrefianta (ulei de parafina) si se introduce in stomac pana la semnul marcat cu
leucoplast.
Atentie& *t.a e asiura ca sonda a a(uns in stomac (si nu in tra#ee) introducem capatul liber al
acesteia intr2un pa#ar cu apa.Daca se produce barbota( in timpul e3piratiei,atunci sonda se afla
in tra#ee si o scoatem.
2<data sonda a(unsa in stomac,se adapteaza la capatul acesteia o serina >uMon,plina cu apa
potabila.Apa se va introduce in stomac si apoi se va aspira continutul astric (pt.determinari
to3icoloice de laborator).
<bservatie. Apa potabila poate fi bauta si inainte de introducerea sondei, o proba din continutul
astric fiind aspirata tot cu serina >uMon imediat dupa introducerea sondei (fiind necesara
e3aminarilor to3icoloice).
2+e scoate serina Gi se adapteazE o palnie, in care se toarnE apa potabilE cElduFE (la care se
poate adEua Gi sare 1 linurE la 1 l de apE) Gi o suspensie de cErbune medicinal in apE ($27
linuri la 1 litru apE).
2"antitatea odatE introdusE (3002/00 ml de porFie),i se provoacE vErsEturE prin miGcarea tubului
in sus Gi in (os. :ic#idul introdus in stomac poate fi e3tras prin sifona(.
2+e repetE administrarea unei noi cantitEFi de lic#id,e3traerea acestuia (prin vErsEturE sau
sifona() pinE se a(une la o cantitate totalE de 32/ l.
AtenFieC +pElEtura astricE este contraindicatE 4a cei care au inerat substanFe corosive (pot fi
provocate #emoraii sau perforaFii ale esofaului Gi stomacului). Anii to3icoloi admit
1!6
spElEturE astricE Gi in into3icaFii cu substanFe corosive, dar nu mai tirziu de 30 de minute de la
inestie, folosind in acest scop tuburi de calibru redus.
Alte contraindicaFii& convulsii, bolile cardiovasculare, aritmiile, sarcina, boli ale +.-.".,
larinospasmul.
Riscul ma(or al spElEturii astrice la semiconGtienFi, somnolenFi, comatoGi este aspirarea
bronGicE a conFinutului,cu sindrom ,endelson consecutiv (bron#opneumopatie acutE ravE de
aspiraFie).
:a aceGtia, spElEturE astricE se face dupE intubaFia tra#ealE.
c).Administrarea de purative.DupE spElEturE astricE sau dupE olirea stomacului prin
provocarea vErsEturilor,vor fi introduGi peroral sau prin sondE astricE !/0ml soluFie de manitol
!0= pentru provocarea diareei osmotice, 30 sulfat de sodiu sau maneziu dizolvat in !/0ml
apE. 4n into3icaFiile cu fenoli sulfatul de sodiu va fi inlocuit cu ulei de ricin 3021!0 ml.
6.2.2.!p+larea tegumentului /i a mucoaselor-4mbrEcEmintea imbibatE cu to3ic va fi imediat
indepErtatE
2*ielea trebuie spElatE bine cu apE Gi sEpun (inclusiv pielea capului Gi un#iile) timp de cel
puFin 1/ minute
4mportantC DezbrEcarea de #ainele contaminate Gi spElarea teumentului vor fi fEcute cu mEnuGi
de protecFie Gi cu oc#elari de protecFie'
2nu vor fi folosite antidoturi, pentru cE pot rezulta leziuni mai rave prin reacFiile care au loc'
2nu vor fi folosite substanFe uleioase, rase,
2+pElarea sacului con(unctival&2spElarea cu apE potabilE, in (et, sub presiune micE (cel puFin
timp de /210 minute pentru acizi Gi !0 de minute pentru baze).
*entru ca spElEturE sE fie eficace, trebuie ca pleoapele sE fie indepErtate de lobul ocular tot
timpul cit sacul con(unctival este supus (etului de apE.
AtenFieC -u se folosesc antidoturi c#imice, nu se folosesc anestezice pinE nu se face e3amen
oftalmoloic.
6.2.. Administrarea de antidot Am+suri speci(iceB
*rin antidot inFeleem o substanFE capabilE sE neutralizare sau sE inacliveze una sau mai multe
substanFe to3ice.
a).Antidoturi care se pot aplica pentru impiedicarea absorbFiei to3icului& administrare peroralE
2"Erbunele activat
Doza peroralE folositE la bolnavii care nu sint supuGi spElEturii astrice este de& 10W!0 . +e
administreazE sub formE de suspensie in apE.
2Antidotul universal cuprinde& o3id de zinc 1 parte, acid tanic 1 parte Gi cErbune activat ! pErFi.
2<3idul de maneziu(manezia usta). "el mai bun pentru neutralizarea acizilor corozivi& $0
manezia usta in 1.000 ml apE potabilE.
2+oluFie de acizi slabi pentru neutralizarea bazelor&2sucuri de fructe (citronada preparatE din
lEmiie) 2acid acetic 1 = 2in dozE de !002300ml.
29icarbonatul de sodiu, antidot pentru sulfatul feros & soiuFie de /= in apE.
1tenieC 8icarbonatul de sodiu este contraindicai ca antidot pentru acizi tari.
2+Erurile solubile de calciu se folosesc in into3icaFia cu acid o3alic.
+e administreazE peroral soluFie de clorurE de calciu sau luconat de calciu 102!0=,
reprezentind conFinutului a !0230 de fiole.
2+ulfatul de sodiu Gi maneziu se folosesc in into3icaFia cu sEruri solubile de bariu& 30
dizolvate in 300ml apE.
1!1
2"lorura de sodiu, antidot in into3icaFia cu bromuri. +e administreazE dupE olirea stomacului
prin spElEturE astricE& 1 clorurE de sodiu dizolvat in apE, administrat la fiecare orE pinE la
dispariFia fenomenelor de into3icaFie.
2Alcoolul etilic, antidotul alcoolului metilic.DupE ce stomacul a fost olit,se administreazE 0,6/
ml pe )ilocorp din soluFia de /087 la fiecare 7 ore, timp de citeva zile.
2:aptele precipitE sErurile de metale rele Gi unii alcaloizi.
DupE administrarea fiecErei doze de !/0W300 mC lapte, trebuie sE se provoace vErsEtura,
pentru a se indepErta to3icul din stomac.
1tenieC :aptele este contraindicat in into3icaFiile cu substanFe liposolubile (solvenFi oranici,
petrol, benzinE, unii compuGi oranocloruraFi, fosfor).
2AlbuGul de ou precipitE sErurile de metale rele Gi unii alcaloizi. Doza de albuG este de cel
puFin de 10 ouE.
2Amidonul, antidotul iodului& 10 la 1 000 ml apE ca lic#id de spElEturE astricE.
2+oluFia de sEpun, antidot al deterenFilor cationici citeva rame de sEpun in !00 ml apE, dupE
care se provoacE vErsEtura.
b).Administrare parenteralE
2Dimercaptopropanolol (9A:), antidot pentru arsenic Gi compuGii acestuia, pentru mercur Gi
alte metale rele& soluFii 10= in(ectate i.m. (doza $ m8)ilocorp)' se repetE la 7 ore timp de !
zile Gi, la nevoie, la fiecare 1! ore timp de 1 zile,
2?.D.T.A. (calciu2disodiu2edetat,edetamin),antidot pentru plumb,fier,cupru Gi alte metale rele.
+e administreazE in perfuzie ele lucozE /= i.v. in dozE de 302/0 m8)ilocorp in cure de $2/
zile (1 fiolET10 ml sol. 10=).
Doza totalE pe !$ de ore este de !23 (23 fiole). +e alterneazE cu perioade de pauzE de 32$ zile.
2OelocManor, antidot al acidului cian#idric Gi al derivaFilor acestuia. +e Esesc in fiole de !0ml
T300m.
2"uprenil (penicilamina) se foloseGte in into3icaFii cu& plumb, cupru, mercur. Doza 12!8zi (1
capsulET1/0m' un comprimat T !/0m).
2To3oonin (piranMt, obido3ima), antidot specific al derivaFilor orano2fosfcrici (fiole 1ml !/0
m). +e administreazE i.v. in dozE de !/0 m (una fiolE). Doza se poate repeta fErE sE se
depEGeascE insE 1,!/21,/0 (7 fiole) in !$ de ore.
2Atropina este antidotul compuGilor orano2fosforici Gi al medicamentelor
parasimpaticomimetice.Doza iniFialE& 12$m(1fiolE 1m) in(ectate i.v. Gi apoi din 1/ in 1/
minute cite 12/ m(12/ fiole). 4n funcFie de intensitatea tulburErilor Gi de apariFia fenomenelor
atropinice (uscEciunea urii, midriazE, creGterea frecvenFei ventriculare) se poate a(une pinE la
60 de fiole in !$ de ore.
2-alorfina, antidotul morfinei (1 fiolET1 ml W aT / m). +e administreazE i.v. in dozE de /210
m (12! fiole) la interval de 1021/ minute2la !23 ore pinE la doza totalE de $0 m (1 fiole) in !$
de ore. 2+ulfatul de protaminE, antidotul .eparinei 25it. O (fitomenadion)
4n into3icaFia sau supradoza(ul de anticoaulante perorale se administreazE i.v. lent /02100m
(/210 fiole) in !$ de ore.
25it." (acidul ascorbic), antidot al substanFelor met#emolobinizante. in doze de 1238zi
in(ectate i.v.
2Albastrul de metilen este anditotul substanFelor met#emolobinizante& se foloseGte soluFia
administratE i.v. +e incepe cu 1 m8)ilocorp in(ectatE i.v. lent (6ml din soluFia 1 =).
+e poate repeta in caz de nevoie dupE o orE o dozE de !m8)ilocorp.+e poate a(une la doza
totalE de 60m8)ilocorp (/0ml din sol. 1=).
2-itritul de sodiu, #iposulfitul de sodiu se folosesc in into3icaFii cu acid cian#idric Gi cianuri.
1!;
2*irido3ina (vit. 9s) antidotul izoniazidei. Doza iniFialE este de /00m (! fiole a !/0m).
2+erul fizioloic (soluFie cloruro2sodicE izotonE ;=o) este antidot pentru bromura de sodiu Gi
alte bromuri, in dozE de 1 000 ml la fiecare $ ore pinE la doza totalE de $ l8!$ de ore.
6.2.4.Administrarea o=igenului si calmarea durerilor
a).<3ienul se administreazE in toate cazurile de into3icaFii acute insoFite de semne de
insuficienFE respiratorie acutE atit la locul accidentului cit Gi in timpul transportului cEtre o
unitate sanitarE.+e administreazE (cel mai frecvent) prin sondE nazo2farinianE, cu un debit de
721 l8minut sau mai mult.
<3ienul este antidotul .into3icaFiei cu o3id de carbon, cind trebuie sE se administreze
concentraFii mari (100=) Gi sub presiune crescutE de !23 atmosfere (in barocamerE).
b)."almarea durerilor se face in cazuri de aresiune c#imicE a tractului respirator Gi diestiv Gi
cind durerile sunt foarte mari.+e foloseGte& mialin 1 fiolE (100 m) i.m. sau fortral 1 fiolE (30
m) i.m.4n cazuri de deprimare nervoasE nu se folosesc analeticele de tip central, ci se
administreazE alocalmin 12! fiole i.v. sau piafen 12! fiole i.m.
6.2.).:en.inerea (unc.iilor vitale
a).4n cazurile de insuficientE respiratorie acutE se asiurE respiraFia artificialE la locul
accidentului in timpul transportului,la camera de ardE.
4nto3icatul este culcat obliatoriu in decubit lateral, avind cEile aeriene libere.AtenFie in cazul
in care varsE, la posibilitatea aspirErii vErsEturii in cEile aeriene superioare.
b).4n caz de oprire a circulaFiei vor fi aplicate mEsurile de resuscitare cardiorespiratorie (vezi
cap. 44).
1tenie& -u se va administra intracardiac adrenalinE sau izoproterenol in into3icaFii cu compuGi
oranocloraFi,tetraclorurE de carbon, derivaFi de petrol.
6.2.6. Crearea accesului la o ven+
4ncE de la domiciliu sau locul accidentului,cind se prevede o prEbuGire a tensiunii arteriale,
crearea accesului la o venE este obliatorie.
+e face printr2o puncFie venoasE Gi montarea unei perfuzii cu lucozE /= sau cu ser
fizioloic.4nainte de instalarea perfuziei se recolteazE sine pentru determinarea rupei
sanvine. +inele se trimite la spital o datE cu bolnavul.
"rearea accesului la o venE permite instituirea de urenFE a terapiei parenterale, indeosebi in
stErile comatoase care evolueazE cu Goc.
6..$&#0H$CA?$$L" AC%#" C% 2$9";$#" !%@!#A&?"
6..'.$nto=ica.ia cu mono=id de carbon
4nto3icaFia cu mono3id de carbon este in ma(oritatea cazurilor accidentalE Gi colectivE,in mediul
industrial,fiind una din cele mai frecvente into3icaFii accidentale ale copilului.
4nto3icaFiile voluntare sint rare Gi de obicei combinate (cu into3icaFii etanolice Gi cu somnifere).
,ono3idul de carbon ("<) este un az incolor,inodor,mai reu ca aerul. +ursa producEtoare de
"< este combustibilul,folosit pentru incElzitul casnic sau in industrie pentru operaFii
te#noloice (cErbune,lemn,aze naturale,petrol,pEcurE) atunci cind arderea se face incomplet.
,ono3idul de carbon poate pEtrunde in atmosfera spaFiilor locuite, ca urmare a unor defecFiuni
ale sistemelor de incElzire' cind tira(ul este defectuos sau ventilaFia camerelor deficitarE.
"< se combinE cu #emolobina (.b), formind carbo3i#emolobina. Afinitatea .b pentru "o
este de !/02300 ori mai mare decit pentru 0!,deci reacFia de combinare a "< cu .b este foarte
rapidE.
"onsecinFa formErii carbo3i#emolobinei este scEderea PcapacitEFii de o3ienare a sineluiB
(capaciiEFii de a lea Gi transporta o3ienul), determinind astfel Gi perturbEri ale proceselor de
130
o3idare celularE (#ipo3ia celularE,care dE leziuni #emoraice,edematoase Gi neurotice in
orane&creier,ficat,rinic#i, miocard si altele).
..3.4.4. #imptomatologia
Depinde atit de concentraFia "< Gi durata e3punerii Gi de sensibilitatea individualE.
4n funcFie de concentraFia carbo3i#emolobinei apar&
*rimele simptome&2cefalee violentE frontalE Gi bitemporalE, ameFeli, tulburEri de ec#ilibru,
senzaFie de obosealE, palpitaFii la efort, vi(ieturi in urec#i
Aceste fenomene se araveazE Gi se insoFesc de &2reFuri,vErsEturi,tulburEri de vedere,slEbiciune
a musculaturii,a membrelor inferioare,
2confuzie mintalE, 2creGterea frecvenFei pulsului Gi a respiraFiei, a tensiunii arteriale.
4n concentraFii de peste /0= de carbo3i#emolobinE apar&2pierderea cunoGtinFei,
2comE cu respiraFie acceleratE,superficialE,care ulterior devine nereulatE ("#eMne2+toc)es),
2incErcare tra#eo2bronGicE, edem pulmonar acut,
2convulsii, 2puls rapid, scEderea tensiunii arteriale.
24n concentraFie de peste 70=, moartea este iminentE prin deprimarea activitEFii cardiace
Girespiratorii.
1tenie4 ?3amenul obiectiv pune in evidenFE Gi alte manifestEri asociate, ca cianozE in cazurile
cu pierderea cunoGtinFei.
"oloraFia clasicE ProGu2cireGiu apare mai rar Gi la concentraFii de carbo3i#emolobinE ce
depEGesc 60=.
..3.4.-. )&suri de urgen
2+coaterea imediatE din mediul to3ic' aerisirea incEperilor prin desc#iderea ferestrelor (la
nevoie se spar eamurile).
25a fi aGezat in decubit lateral,avind dea(ate cEile aeriene (capul in #ipere3tensie Gi sub nivelul
trunc#iului).
2RespiraFie artificialE (urE la urE) dacE nu respirE sau respirE reu.
2<3ienoterapie (o3ienul fiind considerat antidotul into3icaFiei cu "<),prin mi(loacele imediat
disponibile (sondE nazalE cu debit 1021/ 18minut,mascE facialE, izolatE la copii) in concentraFie
de 100= in primele 30 de minute. Transportul bolnavului cit i mai urent la spital (in caz de
stop respirator se va face respira Fie urE la urE sau cu aparate manuale, pe tot timpul
transportului).
1tenie4 *entru determinarea concentraFiei de carbo3i#emolobinE se recolteazE repede sine,
imediat dupE into3icaFie, inainte de administrarea de <,2terapiei. +e respectE urmEtoarele
condiFii&
2sinele trebuie ferit de contactul cu aerul,
2se recolteazE sub un strat de ulei de parafinE sau in recipiente umplute complet Gi astupate
ermetic.
2recoltare pe anticoaulant,
24n cazurile rave (come) Gi atunci cind condiFiile te#nice o permit,se face o3ienoterapie
#iperbarE (o3ien sub presiune2nu peste 3 atmosfere), tratament de elecFie.
DupE into3icaFiile rave bolnavul trebuie suprave#eat pentru depistarea complicaFiilor Gi
tratarea lor.
"e reinut. +ora medicalE are obliaFia sE intreprindE acFiuni care se adreseazE mEsurilor
prolilactice. 4n teritoriul dispensarului medical sau in intreprinderi, pnde recunoaGte riscul de
into3icaFii cu "< trebuie sE informeze medicul, pentru ca apoi sE impunE celor vizaFi luarea de
masuri te#nice2oranizatorice (asiurarea unei bune ventilatii, repararea unor sisteme de
incalzire (sau ardere a combustibilului) care sunt defecte.
131
6..2.$nto=icatii acute cu aci3i coro3ivi
Acizii tari (clor#idric,sulfuric,azotic,o3alic,acetic lacial) determinE necrozE de
coaulare,urmatE de distruerea parFialE sau totalE a Fesuturilor cu care vin in contact.
?fectele locale depind de natura acidului (acidul sulfuric are cea mai mara to3icitate), de
concentraFie, de timpul de contact Gi cantitatea acestuia.
Dozele letale pentru soluFiile concentrate ale ma(oritEFii acizilor tari sint de ordinul 1021/ sau
c#iar mai mici.
..3.-.4. #imptomatologie
24nestia accidentalE (sau voluntarE) determinE leziuni ulceronecrctice in cavitatea
bucalE,esofa,stomac' 4n formele severe leziunii pot provoca perforaFii.
'linic52dureri violente bucofariniene.
]sialoree (e3aerarea secreFiei salivare ptialism),
2disfaie, arsuri in urE,
2vErsEturi sanvinolente, uneori nericioase bca dro(dia de cafea), diaree (posibil
melenE)..emoraia diestivE superioarE cataclismicE poate provoca moartea.
24n#alarea de vapori de acizi tari determinE leziuni ale mucoasei respiratorii& conestie,
edem,#ipersecreFie.
'linic (fenomen iritative)& 2strEnut,tuse,corizE,
2senzaFie de arsurE nazo2farinianE Gi retrosternalE,
2senzaFie de sufocare, spasm Gi8sau edem larinian cu dispnee Gi cianozE (PbronGitE c#imicER).4n
formule severe, edem pulmonar acut (care poate antrena moartea)
2"ontactul cu teumentul determinE &2leziuni de arsurE c#imicE de radul 4, 44 Gi c#iar leziuni
necrotice de radul 444.
De reFinut& acizii tari dau in plus Gi fenomene to3ice enerale&
2leziuni viscerale (de obicei #epato2renale Gi in special insuficienFE renalE acutE),
2stare de Goc (posibil mortal),
2tulburEri #idroelectrolitice Gi in special acido2 bazice (acidozE).
4n cazul into3icaFiei cu acid o3alic& anurie Gi convulsii #ipocalcemice.
..3.-.-.)&suri de urgen&
4.In intoxicaia prin ingestie:
2administrarea imediatE de lic#ide pe cale oralE
4n cantitate mare (!23 litri), dacE delutiFia este posibilE, pt.diluarea soluFiei acide inerate.
+e recomandE sE se dea bolnavului lapte sau lapte cu ouE bEtute (1021/), "um acestea nu sint
insE totdeauna imediat disponibile Gi cum urenFa este ma3imE, se administreazE imediat apE.
2*rovocarea de vErsEturi (vezi 7.!.1. a)
AceastE mEsurE terapeuticE nu este aplicabilE decit in primele momente dupE inestia de acid.
,ai tirziu delutiFia este imposibilE Gi calea peroralE de administrare a lic#idelor devine
impracticabilE (e3cepFie cazurile uGoare).
2"almarea durerilor& analetice ma(ore,mialin,fortral sau alocalmin,piafen pe cale in(ectabilE
2+edative& diazepam, 4 fiolE de 10 m intramuscular, pleomazin, 1 fiolE i.m.
2Administrarea de substanFe antiacide (antidot) pe cale oralE& manesia usta (vezi 7.!.3).
2+e pot administra preparate tipizate (ulcerotrat, trisilicalm, calmoastrin) dupE prealabile
triturare finE Gi dizolvarea intr2un lic#id (lapte G.a.).
2Administrarea de antispastice (papaverinE, atropinE, scobutil).
-.In intoxicaii prin inhalare de vapori de acizi tari:
2o3ien umidificat cu soluFie bicarbonatatE,
13!
2tratamentul edemului pulmonar acut, nitrolicerinE in perfuzie 102!0 de microrame pe
)ilocorp Gi pe minut, o3ien, tonicardiace, cortizon in doze masive, 1 o datE). Tratamentul se
face numai la indicaFia medicului.
.$n cazul leziunilor caustice cutanate:
2scoaterea imediatE a imbrEcEminFii, care este imbibatE cu acid,
2spElarea cu apE potabilE timp de 1/ minute a teumentului (sau cu apE cu sare ' linuriFE la ' l.
apE),
1tenie4 4n cazul in care acidul pEtrunde in sacul cori2 6 (unctival se va face de asemenea
spElEturE ocularE timp de 1/ minute cu ser fizioloic cElduF sau cu apE distilatE (la nevoie cu
apE simplE).
Transportul de urgen al bolnavului in toate cazurile la spital, unde se va apiica tratamentul
necesar (antibiotice,#emisuccinat de #idrocortizon tratamentul eventualelor complicaFii,
eventual nutriFia parenteralE,intubaFie tra#ealE in caz de edem lotic (sau tra#eostomie de
urenFE).
#bservaie. 4n ceea ce priveGte tratamentul local a leziunilor din cavitatea bucalE, se pot face
spElaturi cu infuzie de muGeFel sau soluFie de bicarbonat de sodiu.+e utilizeazE de asemenea
suspensii de emoliente conFinind anestezinE, #idrocortizon,antibiotice,antifunice. 4n into3icaFia
cu acid o3alic (intrebuinFat in ospodErie pentru scoaterea petelor de cernealE) se administreazE
sEruri de calciu perorai (lactat de calciu, carbonat de calciu, #idro3id de calciu sau praf de
cretE), pe cale parenteralE (perfuzie lucozatE cu adaos de calciu).
1tenie4 +int contraindicate&spElEturE astricE (perfcol de perforaFie)& administrarea de carbonat
de calciu sau bicarbonat de sodiu ca antidot peroral, respiraFia artificialE.
6...$nto=ica.iile acute cu ba3e tari
9azele tari (#idro3idul de sodiu Ta sodE causticE, #idro3idul de potasiu) provoacE necrozE de
lic#efiere Gi distruerea completE a Fesuturilor cu care vin in contact (ulceraFii profunde,
perforaFii).
9azele foarte slabe (carbonatul de sodiu Gi de potasiu) determinE numai iritaFii ale mucoaselor
Gi pielii Gi doar in concentraFii mari produc leziuni veziculare Gi ulcerative..idro3idul de sodiu
este cea mai causticE substanFE din rupul bazelor corozive.Doza medie letalE este de 102!0
(adult).
..3.3.4. #imptomatologie
Aspectul clinic este de buco2esofaitE Gi astritE corosivE, descris anterior la inestia de acizi&2
dureri atroce fariniene,retrosternale,epiastrice,
2sialoree, disfaie, 2vErsEturi, 2#emoraie diestivE superioarE,
2perforaFie esofaianE sau astricE, 2stare de Goc (forme severe),
2insuficienFE respiratorie prin edem epilotic, edem pulmonar.
..3.3.-. )&suri de urgen&
AceleaGi mEsuri imediate ca la into3icaFii cu acizi (e32 ceptind neutralizarea).
2Administrare peroralE de cantitEFi mari de apE, lapte sau sucuri de fructe Gi provocarea de
vErsEturi (vezi 7.!.1 a)
24nestie de acid acetic *; (oFet diluat) pentru neutralizare !002300 ml (dupE evacuarea
conFinutului astric prin vErsEturi).
2*ot fi administrate 12! linuriFe de 3ilinE != (calmarea durerii).
2Decontaminarea pielii, mucoaselor, oc#ilor (vezi leziuni caustice cutanate cu acizi).
2Analetice Gi sedative pentru dureri,
2Transportul de urenFE la spital pentru terapie intensivE (vezi acizi).
6..4.$nto=ica.iile cu detergen.i anionici
133
DeterenFi anionici (sEpun, deterenFi folosiFi in ospodErie) ineraFi in doze to3ice dau
urmEtoarea simptomatoloie&
..3./.4. #imptomatologie24ritaFie astroduodenalE,manifestatE prin vErsEturi,diaree, meteorism
cu distensie abdominalE.
..3./.-. )&suri de urgen2*rovocarea de vErsEturi Gi spElEturE astricE (vezi 7.!.1. a Gi b).
6..). $nto=ica.ii cu detergen.i cationiciDeterenFii cationici (cu acFiune dezinfectantE,
bactericidE) ineraFi in doze mari se absorb provocind alterEri in metabolismul celular.
6.3.0.4. #imptomatologie
2TulburEri diestive& senzaFie de arsurE in urE,esofa Gi stomac,reFuri, vErsEturi,
2TulburEri nervoase& an3ietate, confuzie, slEbiciune muscularE, convulsii,comE.
2TulburEri respiratorii& respiraFie dificilE, insoFitE de cianoza Gi asfi3ie, prin paralizia muGc#ilor
respiratori.
2Tulburari #ematoloice& #emoliza, microembolii.
..3.0.-. )&suri de urgen&
2*rovocare de vErsEturi Gi spElEturE astricE cu apE Gi sEpun ca antidot (vezi 7.!.3. a).
2<3ienoterapie, tratamentul convulsiilor.
2Transportul de urenFE la spital, sub suprave#ere atentE. 4n spital (la nevoie) se va aplica
ventilatie mecanica.
6..6.$nto=ica.iile cu insecticide organo(os(orate
4nto3icaFiile cu insecticide oranoiosforate (parat#ion, e)ato3, malat#ion etc.) sint frecvente
(cele accidentale) Gi foarte rave (cele voluntare)."ompuGii eranofosforici bloc#eazE
ireversibil colinesterazele,determinind astfel o derelare a metabolismului.
-umeroasele insecticide (pe bazE de fosfor oranic) folosite in ariculturE Gi smeori Gi in
ospodErii (dezinseeFie) sint sursa de into3icaFie, indeosebi, pentru copii,care consumE fructe
stropite cu aceste substanFe.
To3icele oranofosforate pot pEtrunde in oranism pe diverse cEi& teument, con(unctivE, calea
in#alatorie, calea diestivE.
*arat#ionul este substanFa oranofosforatE cea mai reprezentativE, fiind lar stilizatE.
?fectele to3ice ale parat#ionului sint comune tuturor oranofosforatelor.
..3...4.)anifestari clinice
+imptomatoloia se instaleazE destul de repede (cam la 30 de minute de la inerarea unei
cantitEFi mari Gi la citeva ore la cantitEFi mai mici). Tabloul clinic al into3icaFiei cu
oranofosforice cuprinde trei sindroame bine cunoscute&
2sindromul muscarinic(vaomimetic)'sindromul nicotinic'sindromul nervos central.
-!indromul muscarinic este de obicei primul care apare in ordinea cronoloicE &
2miozE (micGorarea pupilei), 2sialoree (secreFie salivarE crescutE),
2transpiraFii abundente, 2bradicardie, #ipotensiune arterialE,
2#ipersecreFie bronGicE Gi bron#ospasm (care da dispnee Gi cianozE). +emnele pot imbrEca in
special al unui ?.*.A., dureri abdominale colicative,diaree,vErsEturi'
2pierderea controlului sfincterelor.
-!indromul nicotinic5 -fasciculaFii musculare (contracFii) la muGc#ii motori oculari,
-crampe musculare la rupele musculare mari,
-convulsii tonico2clonice, contracturi eneralizate,
4ntr2o fazE mai avansatE paralizii musculare (paralizia diaframului este periculoasE pentru
respiraFie).
-!indromul central nervos5 -an3ietate,cefalee,aitaFie,tremor,stare confuzionalE, ata3ie
(tulburare a coordonErii miGcErilor voluntare),comE, convulsii.
13$
..3...-.)&suri de urgen&
Dianosticul pozitiv se susFine prin datele anamnestice, e3amenul clinic (inclusiv mirosul de
insecticid al bolnavului Gi al conFinutului de spElEturE astricE) Gi rEspunsul terapeutic la
atropinE.
,Esurile de urenFE trebuie aplicate imediat (paralel cu asiurarea de transport rapidE intr2o
unitate spitaliceascE) Gi urmEreGte urmEtoarele obiective& indepErtarea to3icului de la poarta de
intrare (tegument& stomac& sac con)unctivalAadministrarea antidotului fizioloic (atropina)'
terapia nespecificE de menFinere a funcFiilor vitale'
4.Indep&rtarea toxicului de la poarta de intrare. (tegument& stomac& sac con)unctival.
1tenie4 4n caz de stop cardiorespirator, se vor lua mEsuri de reanimare cardiorespiratorie (vezi
cap. 44) inaintea altor mEsuri.
$mportant4 *ericol de into3icaFie a salvatorului prin aplicarea metodei de respiraFie PurE la
urEB sau prin lipsa asiurErii mEsurilor de prote(are.
24ndepErtarea to3icului de la poarta de intrare. (+e incepe c#iar la locul accidentului).
1tenie4 +alvatorul va avea ec#ipament de protecFie.
DacE to3icul a pEtruns pe cale diestivE&
2provocarea de vErsEturi,
2spElEturE astricE cu suspensie de cErbune activat in soluFie de bicarbonat de sodiu 10=.
2DacE to3icul a pEtruns pe cale cutanatE& 2dezbrEcarea bolnavului (#ainele nu vor fi reutilizate),
2decontaminarea pielii Gi mucoaselor prin spElare pe tot corpul cu multE apE Gi sEpun,cel puFin
timp de 1/ minute. :a nevoie, dupE spElare, se poate Gtere teumentul cu tampoane cu alcool.
+pElarea pErului, de asemenea cel puFin 1/ minute (uneori accidental to3icul este aplicat pe
pielea capului cu scop de deparazitare).
*.1dministrarea de atropin& antidotul fizioloic8 fiole 1 ml l08c (1 m) Gi 0&*:B lm (0,!/ m).
Doza iniFialE este de !2$ m sulfat de atropinE (!2$ fiole a 1 m i.v.sau i.m.), apoi din 1/ in 1/
minute, cite 123 fiole a 1 m (deseori se a(une la 602100 fiole de atropinE in !$ de
ore).Administrarea atropinei se face urmErind apariFia semnelor de atropinizare& midriaza,
ta#icardia, teument uscat Gi dispariFia sau atenuarea semnelor into3icaFiei.
1tenie4 :a copii doza iniFialE de atropinE va fi administratE conform urmEtorului calcul& 052 mg
sub virst+ de doi aniE 05) mg la copiii intre 2 /i '0 ani' '-2 mg $a copiii mai mari de '0
ani."alea de administrare poate fi i.v., i.m. sau s.c. Dozele vor fi repetate la fiecare 10 minute
pinE la obFinerea efectelor atropinice,apoi se va urmEri menFinerea lor !$2$1 de ore.
3.Administrare de antidot specific& to%ogonin& pirrangit (fiole de 1 ml cu !/0 m substanFE
activE), contrathion (flacoane a !00m Gi fiole cu solvent de ml), obido%ima fiole de
1mlT!/0m2produs romanesc. +e administreazE in asociere cu atropina, nu in locul acesteia i
nu inainte de administrarea atropinei. Doza iniFialE de to3oonin& 12! fiole i.v. Doza se repetE
la 1 ore interval (in funcFie de severitatea into3icaFiei). Doza de contrat#ion este de 0,1218zi.
$.Terapia de substituFie constE in administrarea de colinesterazE plasmaticE
(pseudocolinesterazE) sub formE de plasmE proaspEtE sau liofilizatE2reconstituitE sau diverse
preparate care conFin pseudocolinesterazE concentratE.
1tenie4 :a copii, doza iniFialE de to3oonin este de 1 m8)ilocorp i.v. (perfuzie lentE). Doza se
poate repeta de 12! ori. +e recomandE administrarea de plasmE (102!0 ml8)ilocorp8!$ de ore).
:.Terapia simptomaticE Gi de susFinere&
2aspirarea secreFiilor tra#eo2bronGice, drena( postural, administrare de 0!,
2suprimarea convulsiilor (diazepam) edemului pulmonar acut (furosemid,corticoterapie),a
tulburErilor de ritm, a dezec#ilibrelor metabolice (#idroelectrolitice, acidobazice). 5ezi
capitolele corespunzEtoare.
13/
1tenie4 4n toatE etapa into3icaFiei cu oranofosforice este interzisE inestia de lapte Gi alimente
ce conFin lipide.
De reinut5 Anele din aceste masuri de urenFE vor fi aplicate de sora medicalE (c#iar in lipsa
medicului) la locul producerii into3icaFiei, la dispensar sau c#iar in timpul transportului la o
unitate spitaliceascE.Astfel& resuscitarea cardiorespiratorie, poziFionarea into3icatului in caz de
comE, aspirarea secreFiilor, provocarea de vErsEturi,decontaminarea teumentului sau (la
indicaFia medicului) administrarea de atropinE, antidot specific Gi alte medicamente necesare in
terapia simptomaticE.
De aceea sora medicalE este obliatE sa cunoascE simptomatoloia Gi mEsurile de prim a(utor
(inclusiv medicaFia), pentru a putea interveni de urenFE.
6..-.$nto=ica.iile cu insecticide organoclorurate
4nsecticidele oranoclorurate (D.D.T., ame3an, aldrin, #e3aclor#e3and lindan) sunt substanFe
lar utilizate ca insecticide Gi de aceea sint frecvente into3icaFiile accidentale (sau voluntare), in
care predominE convulsiile.
..3.2. 4. )anifest&ri clinice
Tabloul clinic este alcEtuit din douE rupe de rnanifestEri diestive Gi nervoase
3enomene digestive5reFuri, vErsaturi, colici abdominale, diaree, tenesme,
3enomene nervoase5cefalee, confuzie, parestezii localizate iniFial la limbE, buze Gi faFE
(D.D.T.),tremurEturi, fibrilaFii musculare,convulsii Gi comE.
"onvulsiile se pot termina in opistotonus (contracturE cu corpul in e3tensie) cu stop respirator.
Decesul poate sE survinE prin paralizia respiratorie Gi fibrilaFie ventricularE.
1tenie4 <ipsete mioza. De obicei pupilele stnt midriatice (important pentru a nu se face
confuzie cu into3icaFia oranofosforicE)
..3.2.-. )&suri de urgen&
2P-u e3istE antidotCR5or fi fEcute&2provocare de vErsEturi,
2spElEturE astricE (cu apE cElduFE Gi cErbune animal),
2inlEturarea #ainelor, decontaminarea pielii, pErului, mucoaselor, prin spElare timp de 1/ minute
bin into3icaFiile de contact).
-<a nevoie reanimare cardiorespiratorie (AtenFie, ca Gi la compuGii oranoslorici, la
contaminarea ravE a salvatorilor),2tratamentul convulsiilor, al edemului pulmonar acut,
2transportarea de urenFE a into3icatului la spital sub o3ienoterapie.
1tenie4 'e nu trebuie "cut5administrarea de lapte&de purgative uleioase (dizolvE to3icul Gi
rEbesc absorbFia acestuia)'administrarea de simpaticomimetice (adrenalinE, noradrenalinE,
efedrinE),deoarece acestea pot declanGa fibrilaFii ventriculare ireversibile.
6..8. $nto=ica.iile cu ciuperci
?3istE peste 30 de specii de ciuperci care conFin diferite to3ice. Din punctul de vedere a
apariFiei simptomatoloiei,ciupercile se impart in douE cateorii& ciuperci cu perioadE de
incubaFie scurtE Gi ciuperci cu perioadE de incubaFie lunE.
4n rupul ciupercilor cu perioadE de incubaFie scurtE, intrE & 1manita rnusca- da (burete pestriF),
1manita pantheria (buretele parteriei).
4n rupul ciupercilor cu perioadE de incubaFie lunE intrE& 1manita phal$ctdes (ciuperca
albE),1manita verna& !arcospheria coronaria. Gi altele.
..3.:.4. #imptomatologie
24n into3icaFia cu ciuperci din rupul celor cu ( perioadE de incubaFie scurtE, simptomele Gi
semnele apar dupE 1/ minute pinE la 3 ore de la inestie lEcrimare,salivaFie,reFuri,diaree,dureri
abdominale,#ipersudoraFie,furnicEturi ale e3tremitEFilor,dispnee cu respiraFie GuierEtoare,stare
137
de aitaFie,confuzie, #alucinaFii,convulsii,tremurEturi,bradicardie, #ipotensiune,comE cu
midriazE.
24n into3icaFia cu ciuperci din rupul celor cu perioadE de incubaFie lunE, simptomele Gi
semnele apar la /21! ore sau mai mult (!0 de ore) de la inestia ciupercilor.To3inele provoacE
iritaFii ale mucoasei diestive, precum Gi leziuni #epatice Gi renale deenerative rave.
#imptomele:reFuri,vErsEturi,colici abdominale,diaree sanvinolentE (des#idratare),
cefalee,confuzie,convulsii,comE,icter, #epatomealie,olioanurie.
De reinutC 4nto3icaFia cu ciuperci cu perioadE de 4ncubaFie lunE este de o mare ravitate,
mortalE.
6..8.2.:asuri de urgenta
2:a primele semne trebuie sE se facE& provocarea de vErsEturi,spElEturE astricE cu lic#ide dulci
Gi sErate, cErbune activat.
2Transportarea de urenFE a bolnavului 4a spital, unde se va face& perfuzie cu soluFii lucozate Gi
clorurate,mialin (1 fiolE) sau antispastice pentru calmarea colicilor,tratamentul insuficienFelor
#epatice acute, insuficienFei renale acute Gi tratamentul Gocului.
:a indicaFia medicului&
2la bolnavii cu sindrom colineric (caracterizat prin& #ipersalivaFie, #ipersudoraFie, miozE) se
administreazE atropinE i.v. sau i.m. in dozE de 0,/ m ((umEtate fiolE)
2la bolnavii cu sindrom atropinic, la ca(e atropina este contraindicatE, se administreazE o fiolE
pleomazin.
6..<.$nto=ica.iile cu substan.e methemoglobini3ante5 la copil
,et#emolobina (,et.b) este o #emolobinE o3idatE, lipsitE de afinitate pentru o3ien (iGi
pierde funcFia esenFialE de transportor de o3ien).
+ubstanFele to3ice met#emolobinizante sint& nitriFii, nitraFii, #idroenul srseniat,
nitrobenzenul,aminobenzenul (anilinE), sulfamidele, c#inina, resorcina.
4nto3icaFia este intilnitE frecvent la copii in primele 3 luni de viaFE Gi in special la nou2nEscutul
prematur.
"Eile de pEtrundere a to3icului in oranism & diestivE, cutanatE, in#alatorie, intravenoasE.
6..<.'."tiologie
+ubstanFa o3idantE pEtrunde in oranism de cele mai multe ori prin alimentaFie (apE Gi alimente
care conFin nitriFi).
2-itriFii sint conFinuFi in ape poluate din care i se preparE suarului ceaiul etc., de reulE apa din
fintinE, de unde Gi denumirea de Pinto3icaFie cu apE de puFQ.
2-itraFii conFinuFi in cantitate mare in unele veetale2morcovi, spanac2care intrE in alimentaFia
suarilor (nitraFii provin din terenurile unde s2au folosit inrEGEminte azotoase Gi pe care s2au
cultivat veetalele).
2AceleaGi alimente veetale pot deveni nocive dacE sunt stocate (c#iar la friider) timp mai
indelunat (peste 1! ore).4n aceste situaFii,cum ar fi pEstrarea supei de morcovi peste 1!
ore,flora microbianE transformE nitraFii (neto3ici) in nitriFi.
2To3icul o3idat poate fi reprezentat de un alt to3ic industrial sau de un medicament (vezi
substanFele to3ice met#emolobinizante).
..3.;.-. 5ablou clinic
a."ianoza constituie semnul cardinal.
4ntensitatea cianozei este variabilE& 2uneori uGor vizibilE numai la palme,tElpi,buze sau
mucoase,
2alteori intensE Gi eneralizatE,de o nuanFE cenuGie sau c#iar nearE. < particularitate& nu
dispare la administrare de o3ien.
136
b.4n mEsura in care cresc concentraFiile de ,et.b in sine, apar semne funcFionale& astenie,
cefalee,dispnee, ta#icardie, ameFelei.
c.4n creGterea sau persistenFa unor concentraFii (peste 30=2normal sub !=) apare #ipo3ia de
transport cu semne de& insuficientE cardiacE, colaps cardiovascular sau encefalopatie
#ipo3icE.Dianosticul este confirmat prin dozare spectro2 fotometricE a ,et.b.De asemenea se
va recure la dozarea nitriFilor Gi nitraFilor in apE, in alimentele consumate.
..3.;.3. )&suri de urgen&
#ratament general
4n funcFie de calea de pEtrundere a to3icului se impune &
1.decontaminarea cutanatE (cazul coloranFilor de anilinE),
!.scoaterea din mediu Gi administrare de o3ien (cazul in#alErii de bio3id de azot, #idroen
arseniat).
3.spElEturE astricE cu suspensie de cErbune activat Gi purativ salin (cazul inestiei unor to3ice
puternic o3idante medicamentoase sau substanFe c#imice diverse).
Tratamentul met#emolobinemiei&2administrarea intravenoasE (lent) de albastru de metilen.
Doza (e3primatE ca albastru de inetilen substanFE purE) este de 1 m8),
Restrictii dietetice
De obicei se foloseGte soluFie 1 V800, care conFine 1 m8 ml (sau soluFie 1= 10 m8ml T pentru
adult). +e incepe cu doza de 1 m8)ilocorp Gi dacE cianoza nu se reduce, se repetE dupE 1 orE o
dozE de ! m8 )ilocorp'
2administrarea de vit. " i.v. (30 m8)ilocorp). Aceasta poate ii datE Gi in asociere cu albastru de
metilen, caz in care se administreazE perorai (1002300 m8zi). :a adult doza de vit. " este de 12
3 8zi (*-C fiole) i.v.'
2aplicarea in paralel a unor restricFii dietetice&evitarea apei de puF, evitarea conservErii improprii
Gi indelunate a leumelor, e3cluderea unui eventual to3ic medicamentos sau a altei substanFe
met#emolobinizante.
1tenie4 4n cazuri severe se recure la e3sanvinotransfuzie.
6..'0.$nto=ica.iile cu alcool etilic
4nto3icaFia cu alcool etilic (etanol) se recunoaGte de la primul contact cu bolnavul dupE #alena
de alcool. (AtenFieC 4nto3icaFia poate fi mi3tE& cu barbiturice, tranc#ilizante).
..3.4<.4.5ablou clinic
+emnele into3icaFiei acute evolueazE in 3 faze&
1.@aza de e%citaie5 looree, volubilitate, tendinFE la violenFE,facies conestiv, con(unctivele
in(ectate (la alcoolemie de apro3imativ !V800).
*.3aza de incordare motorie& confuzie, aitaFie psi#omotorie, apar tulburEri de coordonare Gi
ec#ilibru, tulburEri de vorbire, incordare muscularE accentuatE (alcoolemie de 3V800).
3.@aza de com etilic5 alcoolemie de 32$V800.
2rela3area musculaturii corporale, arefle3ie, midriazE, rela3are sfincterianE, facies vultuos,
uneori paloare cadavericE, puls ta#icardiac Gi aritmie, #ipotensiune arterialE, #alenE alcoolicE
(in toate fazele).
?3istE totdeauna pericolul aspiraFiei tra#eo2bronGice a conFinutului astric, e3primat prin
vErsEturE, blocarea cEilor aeriene Gi asfi3ie.
Alteori apare bron#opneumonie de aspiraFie (sindrom ,endelson).
De reFinut& decesul poate sE survinE din mai multe cauze&
2deprimare respiratorie centralE Gi insuficienFE obstructivE respiratorie, 2colaps vascular
sau ?.*.A. 2#emoraie diestivE superioarE,
2accident vascular cerebral (alcoolemia de / V800 este mortalE).
131
6..'0.2.:asuri de urgenta
-in spital
2*rovocarea de vErsEturi Gi spElEturE astricE cu cErbune activat (in soluFie de bicarbonat de
sodiu /=) sau doze succesive de cafea concentratE este posibilE in formele mai uGoare.
24n formele severe& transportarea de urenFE ia spital.
:a nevoie se va e3ecuta reanimarea cardiorespiratorie in timpul transportului.
#bservaie. :a indicaFia medicului sora medicalE va monta (la dispensar, policlinicE sau
autosalvare) o perfuzie cu soluFii macromoleculare,lucozE /= Gi eventual bicarbonat de sodiu).
+e poate in(ecta vit. 90Z(32$ fiole i.v.2fiole a !/0 m) vit. 9z i.v. 100 m, #idrocortizon,
diazepam 12! fiole i.v. sau i.m. in caz de aitaFie.
'ontraindicate& mor"ina& plegomazinul, barbituricele.
1tenie4 Are mare importanFE socialE Gi medico2leala recoltarea sineiui pentru alcoolemie. -u
se va dezinfecta pielea cu alcool la locul prelevErii decit cu sublimat, o3icianurE, in lipsE cu apa
simplE.
4n caz de comE, spElEturE astricE este posibilE dupE intubaFia tra#ealE.
+ora medicalE va aplica tratamentul prescris de medic& tratamentul comei to3ice, a insuficienFei
respiratorii Gi circulatorii acute, corectarea tulburErilor funcFionale.
1tenie4 4n mod accidental Gi copiii mici pot fi victime ale into3icaFiilor cu alcool.
6..''.$nto=ica.iile cu alcool metilic
4nerarea de alcool metilic (metanol) poate da o into3icaFie ravE,mortalE.
4nto3icaFiemaccidentalE (folosirea la bEuturE) sau profesionalE,colectivE (industria lacurilor,
solvent).
..3.44.4. 5ablou clinic
Apar tulburEri& 2diestive rave& reFuri, vErsEturi, dureri abdominale severe.
2nervoase& cefalee, stare de slEbiciune, verti(, stare de aitaFie, convulsii, comE,
2oculo2vizuale& midriazE, cecitate (orbire temporarE sau permanentE),
2respiratorii& dispnee, insuficienFE respiratorie acutE, cianozE,
2cardiovasculare& ta#icardie, #ipotensiune arterialE, Goc,
2renale& olioanurie, 2metabolice& acidozE.
..3.44.-. )&suri de urgen&
-in spital2*rovocarea de vErsEturi.
2+pElEturE astricE cu apE potabilE sau cu soluFie $= bicarbonat de sodiu.
2Alcool etilic soluFie /0=2in dozE de 0,6/ ml 8)ilocorp. (Administrarea se face dupE ce
stomacul a fost olit)
DacE delutiFia nu este posibilE, alcoolul etilic se introduce pe sondE astricE sau nazoastricE.
29icarbonat de sodiu perorai in dozE de /W10 la fiecare orE.
Aceste mEsuri se pot aplica la dispensar, dupE care into3icatul se transportE la spital.
1tenie4 4n cazuri rave (comE), in afara mEsurilor de reanimare, de menFinere a funcFiilor
vitale, e3istE o mEsurE urentE pe care medicul o poate recomanda Gi care se poate aplica la
dispensar sau in alte etape intermediare spre spiral (in autosanitarE). Astfel,la recomandarea
medicului,sora medicalE va instala o perfuzie cu lucozE / = (!/0 ml), la care se adauE 1/W
!0 ml alcool etilic pur (alcool alb de farmacie).
+e va face& 2administrarea antidotului (alcool etilic) sol. /=, !23 1 in 1!211 ore in perfuzie cu
lucozE, timp de 123 zile. +e determinE rezerva alcalinE, p. sanvin de mai multe ori pe zi,
pentru a se putea lua mEsuri de combatere a acidozei prin administrare de soluFie de bicarbonat
de sodiu 1,$= in perfuzie, 2diurezE osmoticE,
13;
2diazepam in caz de convulsii Gi delir,tratamentul Gocului,al insuficienFei circulatorii,
respiratorii, al dezec#ilibrelor electrolitice (in funcFie de ionoramE), 2#emodializE in
cazuri de into3icaFii rave. 2asistenFE oftalmoloicE de specialitate.
6..'2.$nto=ica.iile cu ben3in+
4nto3icaFia poate sE survinE prin in#alarea de aer saturat cu vapori debenzini in incEperi inc#ise
sau prin inestie.
6..'2.'.:ani(estari clinice
24nto3icaFia prin in#alare, simptomele sint asemEnEtoare cu cele din into3icaFia cu alcool etilic &
PbeFie benzinicEB&reFuri, vErsEturi,senzaFie de arsurE in torace, cefalee,ameFelei,pierderea
cunoGtinei,respiraFii rare, superficiale,comE, convulsii Gi moarte (dacE bolnavul nu este scos la
timp din mediul to3ic).
24n into3icaFia prin inerare (peste 1 ml8)ilocorp) provoacE&
a).iritaFia mucoasei tubului diestiv & vErsEturi diaree,
b).deprimarea sistemului nervos central lenFE, stupoare Gi comE,
c).alte manifestEri& ta#ipnee, ta#icardie, cianoza,
De reinut& aspiraFia in cEile aeriene inferioare a benzinei (apro3imativ 1 ml) provoacE
pneumonia c#imicE, ce se infecteazE secundar.
Atit in into3icaFii prin in#alare, cit Gi in cea prin inestie se pot instala& edem pulmonar cu sputE
#emoraicE, febrE Gi tuse.
6..'2.2.:asuri de urgenta
-4n into3icaFia prin in#alare& 2scoaterea bolnavului din mediul to3ic, 2respiraFie artificialE (la
nevoie),
2o3ien2prin sondE nazofarinianE.
4n into3icaFia prin inestie& 2imediat& se administreazE !00 ml ulei de parafinE (sau alt ulei
veetal) apoi& 2spElEturE astricE,
2purativ salin (sulfat de maneziu 30 sau sulfat de -a !0 ).
$n ambele tipuri de into%icaii& 2tratament simptomatic Gi de susFinere,
2antibioterapie pentru prevenirea pneumopatiei bacteriene,
2penicilinE > $ 000 000 A.4.8zi asociatE cu biseptol $ tablete8zi,
2o3acilinE ($ 8zi asociatE cu )anamicinE 1 8zi citeva zile,
2secretolitice& brom#e3in 7 draeuri8zi, brofimen,trecid, 2e3pectorante,
2corticoterapie (10 m prednison de $ ori pe zi2timp de $2/ zile) pentru reducerea fenomenelor
inflamatorii.
6..'.$nto=ica.iile cu cianuri /i acid cianhidric
Dintre sErurile acidului cianliidric cele mai to3ice sint cianura de sodiu Gi cianura de potasiu.
+ubstanFele se folosesc in ariculturE Gi industrie. 4nto3icaFia poate fi voluntarE (cianurE O), dar
adesea accidentalE (acid cian#idric, simburi de piersici, midale amare, simburi de viGine) la
copilul mic.
6..'.'.:ani(estari clinice
a.@orma supraacut& fulerEtoare, prin inhalare (vapori de acid cian#idric)&2into3icatul se
prEbuGeGte (in citeva secunde),
2cianozE eneralizatE,dispnee asfi3icE, 2pierderea stErii de conGtienFE, midriazE, 2
convulsii, edem pulmonar acut, 2stop cardiorespirator.
,edicul are la dispoziFie doar citeva minute (3W$ minute)
b.@orma acut prin inhalare (concentraFii mai mici de acid cian#idric) Gi inestie (cianurE de
potasiu)& 2verti(, cefalee, an3ietate,
2constricFie toracicE, 2#alena Gi vErsEturile cu miros de midale amare,
1$0
2dispnee, spasm larinian,
2convulsii epileptiforme sau tetaniforme,
2comE, midriazE, bradicardie, prEbuGirea tensiunii arteriale (colaps).
4n ma3imum 1021/ minute survine decesul (dacE nu se intervine)
c.@orma subacut prin ingestia srurilor (cianurE de potasiu sau sodiu) in doze mici.
?volueazE cu aceleaGi semne, mai fruste (Gterse) timp mai indelunat& dispnee, vErsEturi cu
miros de midale amare.
"oma Gi cianoza se instaleazE lent, la fel Gi prEbuGirea funcFiilor vitale.
6..'.2.:asuri de urgenta
4mediat antidot&
-0itrit de amil-prin in#alaFia (dacE victima respirE) din 30 in 30 de secunde de $2/ ori (sau o
fiolE la minute), urmErind tensiunea arterialE, care nu trebuie sE scadE sub 70 mm.).
-0itritul de sodiu& soluFie 3= 10 ml, in(ectare foarte lentE, intravenoasE (in ritm de !,/2/
ml8minut).
-Tiosul"atul de sodiu *:;& in(ectat i.v. (!,/2/ ml8 minut) pinE 4a cantitatea de /0 ml.
-Deloc-anor se EseGte in fiole de !0 ml. +e in(ecteazE i.v. foarte rapid o fiolE de !0 ml, apoi pe
acelaGi ac, /0 ml2100 ml lucozE !0=, in care sint incluse 12! fiole vitaminE 93 (1 fiolE dT 100
m)' vitaminE 9e2!/0 m (1 fiolE a / ml), vitamina " 1.000 m (1 fiolE T /00 m)
2:a nevoie se repetE in(ecFia intravenoasE de Oelo2 cManor cu incE 1 fiolE de !0 ml dupE /
minute (eventual Gi a 32a fiolE).
24n into3icaFia prin inestie se face Gi provocare de vErsEturi sau spElEturE astricE.
2*rovocare de vErsEturi& se administreazE permana2 nat de potasiu 1 & /000 sau apE o3ienatE
3=, dupE care se provoacE vErsEturi. +e dau purative saline pe cale oralE sau pe sondE
astricE.
2+pElEturE astricE cu& soluFie /= tiosulfat de sodiu, din care se lasE !00 ml in stomac la
terminarea spElEturii
2Aplicarea mEsurilor privind reanimarea, Gocul, convulsiile.
$mportant5 administrarea de antidoturi este cea mai importantE Gi mai urentE te#nicE. ,Esurile
de reanimare nu sint eficace in formele rave (supraacute, acute), deoarece o3ienul nu are cum
sE fie utilizat de Fesuturi Gi orane. *oate fi utilE o3ienoterapia #iperbarE. Hansa into3icatului
depinde deci de prezenFa antidotului Gi a medicului cu e3perienFE la locul accidentului.
ToFi into3icaFii cu cianuri Gi acid cian#idric salvaFi la locul accidentului vor fi rapid transportaFi
spre spital sub controlul funcFiilor vitale.
6..'4.$nto=ica.iile acute cu barbiturice
,edicamentele din rupa barbituricelor (fenobarbitalul,dormitalul, ciclobarbitalul) sint lar
folosite Gi determinE una din cele mai frecvente into3icaFii.
+urvin prin inestia accidentalE la copil Gi voluntarE la adulFi. AbsorbFia barbituricelor se face in
intestin ((e(un), este lentE dupE mese, rapidE pe nemincate Gi foarte rapidE in asociere cu
alcoolul.
Doza to3icE letalE este de apro3imativ / pentru barbituricele cu duratE lnnE de acFiune (121!
ore fenobarbitalul) Gi de 3 sau c#iar 1 pentru cele cu duratE scurtE de acFiune
(ciclobarbitalul).
..3.4/.4.!imptomatologie
+imptomatoloia depinde de doza ineratE& 24nerate in doze moderate provoacE& slEbiciune
muscularE, dificultate in vorbire, somnolenFE, uneori stare de aitaFie. 24nerate in doze mari
provoacE &pierderea cunoGtinFei,bradipnee cu respiraFie superficialE,cianoza,#ipotensiune
arterialE, #ipotermie.
1$1
4n formele rave coma este profundE Gi se insoFeGte de& insuficienFE respiratorie Gi circulatorie
acutE,incErcare bronGicE, pupile micGorate (mioza are un pronostic rav)
2,oartea survine prin insuficienFE respiratorie Gi circulatorie.
..3.4/. -. )&suri de urgen
-in spital - -u e3istE antidot specific
1.:a bolnavii cu cunoGtinFa pEstratE sau in stare de somnolenFE Gi cu refle3e de vErsEturE
pEstrate&
2provocare de vErsEturi (pYrin mi(loacele amintite)'
2spElEturE astricE cu suspensie de cErbune activat Gi puFinE sare, permananat de potasiu 1 &/
000' sau numai apE simplE.
2Administrare de purativ salin (sulfat de sodiu 30 in !00 ml apE) perorai, sau pe sondE
astricE'
2transportul de urenFE la spital sub suprave#erea medicalE (puls,tensiune
arterialE,respiraFie,temperatura corpului,culoarea pielii, dimensiunea pupilei).
!.9olnav in comE& preEtirea transportului rapid spre spital,asiurind eliberarea cEilor aeriene
superioare (curEFarea urii, aspiraFia buco2farinianE), introducerea unei pipe orofariniene.
*entru reducerea bron#ospasmului Gi #ipersecreFiei medicul recomadE atropinE in in(ecFii i.v.
0,/21 m (sora medicalE va avea preEtitE trusa).
$mportant5
2Atunci cind in ambulator e3isiE posibilitEFi (la recomandarea medicului) se poate institui& 2o
perfuzie cu de3tran, marisan 2pentru combaterea #ipotensiunii,
2o diurezE forFatE (osmoticE) prin perfuzii cu lucozE !0= sau manitol 10=.
1tenie4 -u se forFeazE diureza dacE in primele !0230 de minute rinic#iul nu rEspunde pozitiv.
2perfuzie alcalinE cu bicarbonat de sodiu 1,$= sau T... A.,. administratE lent Gi fracFionat.
2#idratare cu lucozE /= Gi ser Riner
2+onda(ul vezical este esenFial pentru urmErirea diurezei.
9olnavilor in comE profundE li se face& 2intubaFie tra#ealE, spElEturE astricE cu serina Gi un
purativ salin sau manitol pentru diaree osmoticE,
2tra#eostomie Gi respiraFie artificialE dacE survine stopul respirator sau insuficienFE respiratorie
acutE, 2o3ienoterapie (721 18minut),
2se continuE tratamentul specific, iar in cazurile foarte rave se recure 4a #emodializa.
De reinut4 -u se face spElEturE astricE 4a comatoGi fErE o intubatie tra#ealE. -u se incElzeGte
bolnavul cu sticle cu apE fierbinte,pentru combaterea #ipotermiei (favorizeazE arsurile
cutanate). -u se administreazE e3citante ale sistemului nervos central (care pot arava
fenomenele prin creGterea nevoilor de o3ien).
-.%;>"&?"L" $& P"2$A#;$"
-.'.$&!%9$C$"&?A ;"!P$;A#0;$" AC%#D
*rin insuficienFE respiratorie se inFelee inabilitatea aparatului respirator de a satisface nevoile
metabolice ale oranismului. *erturbarea sc#imburilor azoase duce la imposibilitatea
asiurErii oranismului cu nevoia de o3ien Gi eliminarea bio3idului de carbon
-.'.'.Cau3e2obstacol pinE la bifurcaFia tra#ealE
4nsuficienFa respiratorie acutE poate fi&
A.De cauzE pulmonarE
9.De cauzE e3trapulmonarE
A.4nsuficienFa respiratorie acutE de cauzE pulmonarE poate "i5 obstructiv& restrictiv i mi%t.
1.4.R.A. obstructivE
1$!
-#bstrucia cEilor aeriene intranazale& imperforaFie c#oanalE (la nou2nEscut),corp strEin
intranazal la suar,edem inflamator Gi secreFii (la nou2nEscut Gi suar).
2<bstrucFii "aringiene veetaFii adenoide, malformaFii bucofariniene,abcesul retrofarinian.
2<bstrucFii laringiene& corp strEin intralarinian, spasm larinian, tumori lariniene.
2<bstrucFii traheale inflamaFie tra#ealE, corpi strEini tra#eali,reflu3 alimentar in tra#ee
(vErsEturi la comatoGi),compresiune e3trinsecE.
-obstrucFia inferioarE bifurcaFiei tra#eale
2<bstrucFii bronice&
2in#alaFie masivE de lic#id amniotic,
2corp strEin,
2edem inflamator& bronGiolite virale sau bacteriene,
2bron#ospasm& astmul bronGic,
2compresiune e3trinsecE a bron#iilor, adenopatii, tumori.
!.4.R.A. restrictivE.
2*rin scoaterea din funcFie a unei suprafeFe da parenc#im pulmonar&
2#ernie transdiaframaticE, 2atelectazie (tulburare de ventilaFie),
2condensare parenc#imatoasE (pneumonie, bron#oalveolitE),
2pleurezie (revErsat pleural), pneumotora3.
*rin tulburarea sc#imburilor azoase in alveole
2edem pulmonar (in caz de insuficienFE cardiacE sau into3icaFie cu oranofosforice),
2unele pneumonii.
3.4.R.A. de cauzE pulmonarE mi3tE&2astm2atelectazie,
2pleurezie masivE 2 obstrucFie tra#ealE prin deplasare mediastinalE.
8.$nsu"iciena respiratorie acut de cauz e%tr ap uimo nar poate fi& neuroenE, mioenE, prin
tulburarea funcFiei de transport a eritrocitelor Gi de circulaFia.
1.4.R.A. neuroenE&
?dem cerebral acut. 4nfecFii ale sistemului nervos central. .emoraie
cerebromeninianE la nou2nEscnt. .ematom subdural. Abcese intracraniene.
Tumori intracraniene. 4nto3icaFii cu substanFe cu acFiune depresivE asupra
sistemului nervos central.
!.4.R.A. mioenE & *aralizia muGc#ilor respiratori, ,iopatii.
*oliradiculonevritE.
3.4.R.A. prin tulburarea funcFiei de transport a eritrocitelor5
+cEderea numericE a #ematiilor (#emoraie, #emolizE).
Alterarea funcFiei de transport a #emolobinei (into3icaFie cu o3id de carbon,
met#emolobinemie).
$. $.R.1. de cauz circulatorie5Toate formele de Goc& #ipovolemic, cardioen, infecFios,
neuroen, anafilactic.
4n insuficienta cardiacE (miocardite, malformaFii, tamponadE cardiacE etc.).
-.'.2. !imptomatologie
A. +imptomatoloia in 4.R.A. de cauzE pulmonarE
a).4nsuficienFa respiratorie acutE obstructivE
2<bstacol pinE la bifurcaFia tra#ealE & dispnee inspiratorie cu corna( Gi tira( suprasternal,
supraclavicular, epiastric, intercostal'disfaie, incErcare salivarE' cianozE' disfonie, tuse
lEtrEtoare, spasticE.
1$3
2<bstrucFii inferioare bifurcaFiei tra#eale& dispnee e3piratorie zomotoasE cu inspiraFie
scurtatE,e3piraFie prelunitE,c#inuitoare,eamEt e3pirator,cu acces de sufocare in plinE sEnEtate'
cianozE' #ipersonoritate la percuFie, accese paro3istice astmatiforme.
b).4nsuficienFa respiratorie acutE restrictivE (limitarea amplitudinii miGcErilor respiratorii)&
24n pneumotora3 spontan cu ventil& debut brusc' dispnee dramaticE' cianozE' stare de
aitaFie,ta#icardie,bradicardie,prEbuGirea T.A.' turescenFa (uularelor' disfonie, disfaie'
emfizem subcutanat cervical, facial sau toracic.
c).4nsuficienFa respiratorie acutE de cauzE mi3tE& Dispnee mi3tE (inspiratorie S e3piratorie)'
Alte semne& ale astmului, pleureziei, atelectaziei.
9. +imptomatoloia in 4.R.A. e3trapulmonarE
24.R.A.neuroena& bradipnee,semne de edem cerebral acut,semne neuroloice.
24..R.A.mioenE&respiraFie parado3ala (depresiune toracicE Gi bombarea abdomenului superior
in inspiraFie),
24.R.A. prin tulburarea funcFiei de transport a eritrocitelor& polipnee (cu e3amen fizic pulmonar
normal).
De reinut4 4n caz de into3icaFii cu nitriFi (met#emolo2 binemie) apar& cianozE eneralizatE
sine venos Gocolatiu la puncFie venoasE.
4n caz de into3icaFie cu oranofosforice apar& mioclonii,convulsii,rniozE, secreFii abundente,
spumoase. in cEile aeriene.
24.R.A. de cauzE circulatorie2 ta#icardie (Gi alte semne ale Gocului Gi insuficienFei cardiace).
,anifestErile respiratorii cele mai frecvente in bolile e3trapuimonare sunt& polipnee acidoticE S
des#idratare e3tracelularE T to3icozE, des#idratare e3tracelularE S polipnee acidoticE S miros
acetonernic al respiraFiei T boala vErsEturilor acetonemice sau diabet za#arat.
Deoarece pentru un cadru mediu dianosticul etioloic ar fi reu de apreciat pe de o parte, iar
pe de altE parte neavind nici competenFa necesarE unei atitudini terapeutice corecte, atenFia va fi
indreptatE spre urmErirea Gi combaterea unor manifestEri clinice care se intilnesc rnai frecvent
in practicE,care pot fi in ma(oritate recunoscute Gi necesitE intervenFie promptE. Astfel&
-.'.. :+suri de urgen.a
aB. nespeci(ice
1.controlul permeabilitEFii foselor nazale (ia nou2 nEscut). 4n caz de suspiciune de imperioraFie
c#oanalE se transferE la secFiile de otopediatrie'
!.aspirarea secreFiilor din fosele nazale, cavitatea bucalE, nazo2oro2#ipofarine se face cu sonda
-elaton umectatE in prealabil cu soluFie fizioloicE sterilE ' 2aspiraFia se face bland (cu o
serinE de !0 cm3,aspirator cu pedalE, aspirator electric).
1tenie5 Asiurarea sterilitEFii manevrei (risc de suprainfecFie)'
3.poziFie Pde securitateB in cazul unei stEri comatoase& decubit2 ventral, capul intors lateral'
$.drena( postural al secreFiilor in caz de secreFii tra#eobronGice importante& copilul va fi plasat
in decubit dorsal, cu e3tremitatea cefalicE decliv (poziFie declivE de 1/2!0V faFE de planul
patului)'
/.tapotament Gi sc#imbare frecventE a poziFiei (in caz de secreFii intrapuimonare abundente).
$mportant5 pt.prevenirea obstrucFiei cEilor respiratorii prin cEderea limbii pe peretele farinian
posterior se face #ipere3tensia capului, lu3area anterioarE a mandibulei, introducerea pipei
>uedel.
-alte m+suri nespeci(ice
'.aspirarea conFinutului astric la comatoGi, into3icaFi'
1tenie5 evitarea splaturii gastrice la comatoi.
1$$
!.administrarea de o3ien !2$ 18minut pe sondE endonazalE plasatE in orofarine sau prin
masca. <3ienul se administreazE umidificat in barbotoare (pentru favorizarea drena(ului
secreFiilor se pot folosi aenFi aniispumanFi2alcool alb !ml la 100ml apE distilatE, in
urnidificatorul pentru o3ien)'
3.sedare cu doze mici de diazepam 0,! m )ilocorp i.m., eventual fenobarbital 3 m8)ilocorp.
1tenie4 !e administreaz numai in caz de agitaie marcat& nelinite (risc de deprimare a
centrului respirator Gi aravare a insuficienFei respiratorii).
bB. tratament speci(ic etiologic (in afara celor nespecifice)
24n astmul bronGic&2adrenalinE 1V,5P 0,120,! ml s.c. repetat ma3imum de 3 ori la interval de !0
min. < altE dozE poate arava astmul '
2bron#odilatin (izoproterenol !,/2/ m de !23 ori pe zi) perorai (1 tabletE T 10 m) sau
aerosoli 0,!/20,/0 ml'
2miofilin $ m8)ilocorp (1 fiolE * ml T $1 m' fiolE 10 ml T !$0 m). Doza de miofilin va ii
diluatE in 102!0 ml lucozE /= Gi se administreazE i.v. lent in /21/ minute'
24n stare de rau astmatic, in larinite acute, #emisuccinat de #idrocortizon2in dozE de /210
m8)ilocorp. Doza poate fi repetatE la 721! ore.
24n procese infecFioase (bron#oalveolite, stafilococii pleuropulmonare, pieurezie purulentE etc.)
se administreazE antibiotice& penicilinE (100.0002!00 000 A.8)iiocorp pe !$ de ore in $ prize
i.m.),)anamicinE 1/230 m8)ilocorp, !$ de ore in prize i.m. (in bron#oalveolite de etioloie
neprecizatE.
24n caz de larinitE acutE & ampicilina 300 m8 )ilocorp 8!$ #. in $ prize i.m. sau i.v.
24n caz de corpi strEini in cEile aeriene se va face bron#oscopie cu e3traerea corpului strEin (se
e3ecutE in staFionar de medicul specialist).
De reinut5 cele mai multe din bolile care dau insuficientE respiratorie acutE 4a copil Gi suar
sint urente ma(ore (corpi strEini,larinite acute, bron#oalveolite,pneumotora3 sufocant) Gi
necesitE transport, de urenFE la spital.
-.'.4. #ransport
4n timpul transportului se va asiura&
2poziFia de drena( postura[ Gi prevenirea aspiraFiei (in caz de vErsEturi)'
2aspirarea secreFiilor
2administrarea de o3ien umidificat pe mascE, sondE endonazalE (fi.6.1.) sau sub cort, izoletE'
2perfuzie endovenoasE (in caz de Goc infecFios asociat cu des#idratare acutE)'
2suprave#ere continuE urmErind& culoarea teumentului Gi mucoaselor, frecvenFa
respiratorie,pulsul,situaFia neuroloicE (copil aitat sau dimpotrivE obnubilat, somnolent,
comatos).
-.2. $&!%9$C$"&?A CA;2$ACD
4nsuficienFa cardiacE este incapacitatea inimii de a asiura un debit sanvin corespunzEtor
necesitEFilor permanente ale oranismului.
?ste incapacitatea miocardului de a pompa cantitatea de sine necesarE pentru a asiura
desfEGurarea normalE a sc#imburilor azoase Gi de substanFe intre Fesuturi Gi sectorul
intravascular.
-.2.'. Cau3e
:a suar&29oli conenitale de inimE. 2TulburEri de ritm (ta#icardiile paro3istice supra2
ventriculare).
29oli endomiocardice (miocardite in special cu virus "o3sac)ie).
:a copilul peste un an mai pot fi Gi alte cauze&2,iocardita reumatismalE in cadrul atacului acut.
1$/
25alvulopatiile reumatismale (insuficienFa mitralE, stenoza mitralE, insuficienFa aorticE sau
combinaFia acestor sec#ele valvulare).
2.ipertensiunea arterialE sistemicE (cel mai des secundarE bolilor renale, feocromocitomului).
2"ordul pulmonar cronic.
2Alte boli& pulmonare, renale,metabolice,anemii,septicemii, pericardite e3sudative cu
tamponada inimii, pericardita constrictivE.
-.2.2. +imptome clinice
2+emne respiratorii&2polipnee (ta#ipnee), sete de aer, tira(, eamEt'
2dispnee e3piratorie, L#eezin (zomot de GuierEturE perceput auscultatoriu)'
2tuse cronicE iritativE ' 2secreFii spumoase, aerate, in cEile aeriene'
2cianozE perioralE2nazalE, tentE lividE a teumentului ' 2raluri umede.
2+emne obFinute la e3amenul obiectiv al inimii Gi vaselor mari&2ta#icardie, puls slab bEtut'
2modificarea zomotelor inimii (ritm de alop).
2Alte semne& turescenFa venelor mari de la baza itului'
#epatomealie (ficat moale, sensibil la palpare)'oliurie' #ipersudoraFie' paloare' edeme
periferice.
De reinut5 in forma cea mai severE de insuficienFE cardiacE ventricularE stinE survine edemul
pulmonar acut,caracterizat prin dispnee intens proresivE, cianozE accentuatE, sputE aeratE Gi
sanvinolentE Gi necesitE masuri de e3trema urenta.
-.2.. Conduita de urgen.+
2*oziFie semiGezindE (in caz de edem pulmonar acut).
2Asiurarea libertEFii cEilor aeriene (aspiraFia secreFiilor, vezi cap. insuficienFa respiratorie
acutE)
2AenFi antispumanFi! ml alcool etilic absolut la 100 ml apE in umidificatorul pentru o3ien (in
caz cE e3istE condiFii de administrare a o3ienului).
2+inerare (dacE este indicatE). +ora medicalE va face puncFie venoasE cu un ac ros. +e vor
e3trae 302/0 ml la copil mic' /02100 ml la copil mare ' !002300 ml la adult.
2Administrarea i.v. a unui diuretic cu acFiune rapidE, indicatE de medic in caz de conestie
circulatorie marcatE, edem pulmonar acut.
+e administreazE furosemid 12! m8)ilocorp (1 fiolE T ! ml T !0 m).
2Diitalizare rapidE endovenoasE. +ora medicalE va preEti&
-lanatazid ' (deslanozid, cedilanid)
Doza de atac (dozE totalE, de diitalizare) 2nou2nEscut 0,0!20,03 m8)ilocorp8!$ de ore
2suar 0,0320,0$ m8)ilocorp8!$ de ore'
2peste ! ani 0,0! m8)ilocorp8!$ ore.
Ritmul de administrare pentru cazurile cind diita2 v lizarea dureazE !$ de ore este urmEtorul&21
8! din cantitatea pe !$ de ore, prima prizE ' apoi la 1 ore interval cite 1 8$ din doza pe !$ de
ore'
2sora medicalE va dilua cantitEFile necesare in !2/ ml soluFie de lucozE /= Gi va administra
lent i.v.in 12! minute.+e poate in(ecta Gi i.m, nediluat'
2dio3in&
Doza de atac&
nou2nEscut 0,0320,0$ m8)ilocorp8!$ de ore.
suar& 0,0/20,06 m8)i4ocorp8!$ de ore
copil& 0,0320,0/ m8)ilocorp8!$ de ore
+e administreaza i.v.lent (diluat la fel ca lanatozidul) sau i.m. in ! prize eale la 1! #. sau prima
priza poate fi e din cantitatea pe !$ #.
1$7
"ardiotonicele ma(ore (diitalicele) sunt indicate in formele cu ta#icardie pt.efectul lor
bradicardizant.
Diitalizarea rapida pe cale endovenoasa are o indicatie deosebita in ta#icardia paro3istica
supraventriculara.
4n caz de edem pulmonar acut la copil mare se administreaza& morfina s.c.,i.m. sau i.v.in doze
de 0,0120,0! m8)ilocorp sau mialin i.m.
1tenie5 +e administreazE cu foarte mare atenFie, deoarece sint deprimante a centrului
respirator.
2*rin folosirea de banda(e compresive sau a manGetei aparatului de tensiune, plasatE la rEdEcina
unui membru Gi umflatE sub nivelul presiunii arteriale ma3ime, se reduce intoarcerea venoasE.
9anda(ul compresiv se sc#imbE la alt membru prin rotaFie la fiecare 1/ minute.
-.2.4. #ransportul la spital
a).4nsuficienFa cardiacE constituie o urenFE ma(orE' copilul tb. trimis de urenFE la spitalul
teritorial, unde se vor face e3aminEri de urenFE pentru depistarea etioloiei Gi stabilirea
conduitei terapeutice.
b)."opilul va fi trimis cu o autosanitarE dotatE cu o3ien Gi va fi suprave#eat tot timpul
transportului in ceea ce priveGte funcFiile vitale. :a spital se va preda cu fiGa in care s2a notat tot
ce s2a fEcut pinE atunci ca mEsurE de urenFE.
-..C0LAP!%L
"olapsul este insuficienFa circulatorie perifericE acutE cu dezec#ilibru brusc intre capacitatea
patului vascular (conFinEtor) Gi volumul sinelui circulant (conFinut), indiferent pe seama cui se
face decala(ul (mErimea capacitEFii patului vas2 scular, sau reducerea masei sanvine), avind
drept consecinFe importante& #ipotensiune arterialE, insuficienta iriare a Fesuturilor Gi
oranelor, perturbarea sc#imburilor azoase Gi de substanFe metabolice in Fesuturi Gi tulburEri
metabolice prin #ipo3ia celularE produsE (acidozE metabolicE). TulburErile sint caracteristice
Gocului (colapsul este o fazE a Gocului).
2.3.4.Cauze
-'olapsul hipovolemic5 -#emoraii (interne, e3terne), -plasmoraie (arsuri),
2pierderi #idroelectrolitice (9.D.A. T boala diareicE acutE), cu +.D.A. (sindrom de des#idratare
acutE), sindromul de pierdere de sare,
2"olapsul in"ecios52infecFii acute severe (pneumopatii acute bacteriene Gi
virotice,ripE,septicemii, meninite, enterocolite infecFioase, difterie, infecFii urinare severe,
peritonite),
2"olapsul neurogen5 -mErirea patului vascular, de obicei prin e3citaFie vaalE,
2come (diabeticE).
-'olapsul dat de diferite alte afecFiuni& into3icaFii,stEri postoperatorii, insuficienFE
suprarenalE acutE, Goc anafilactic,traumatisme (secFionarea mEduvei spinErii).
-..2.!imptomatologie
2?3tremitEFi reci, palid2cianotice marmorate&
2cianoza patului subun#ial cu timp de recolorare lent (datoritE tulburErilor microcirculaFiei)
2cianoza feFei, buzelor, piele rece, cenuGie, transpiraFii reci, viscoase, profuze.
2.ipotensiune arterialE, ta#icardie (puls slab bEtut, uneori imperceptibil).
4n tabelul 1 sint prezentate valorile medii (normale) ale tensiunii arteriale Gi ale frecventei
cardiace pe diferite rupe de virstE.
25enele periferice colabate (uneori imposibil de puncFionat).
2Abdomen meteorizat. 2<lio2anurie.
1$6
2+emne respiratorii Gi neuroloice (de la aitaFie pinE la obnubilare Gi comE, traducind #ipo3ia
cerebralE).
Tabelul 4
9alori normale ale 5.!.si ale frecventei cardiace =dr.9aleriu Popescu,dr.Constantin !rion>
?rupa de varsta 5.!.mm %g @recventa
cardiaca
bAm
p.a.sistolica p.a.diastolica
8ou-nascut :< /0 4-<
4-- ani :0 .< 44<
--. ani ;< .< 4<<
.-4- ani ;0 .0 ;<
Copil peste 4/ ani
=si adult>
4-< :< :<
De reinut5 in practicE, o valoare a presiunii arteriale sistolice sub 70 mm. la orice rupE de
virstE este consideratE patoloicE.
A.4n formele catastrofale de Goc, mEsurile de urenFE vor fi&
-...Conduita de urgen.+ Ala pre3entarea in ambulatorB
2Asiurarea libertEFii cEilor aeriene (la nevoie aspiraFie nazofarinianE Gi bucofarinianE prin
sondE -elaton adaptatE la o serinE de !0 ml' aspirator cu pedalE ' aspirator electric' trompE de
vid)
24n cazul cE e3istE posibilitatea, presupunind cE autosanitara sau dispensarul au o3ien, acesta
se administreazE umidificat fie sub cort ($W7 l8m), fie prin mascE, fie pe sondE endonazalE
plasatE pinE in orofarine (metoda cea mai simplE Gi mai frecvent utilizatE). *entru ca
e3tremitatea sondei sE nu fie nici prea mult infundatE, nici prea puFin, se fi3eazE dinainte
lunimea care va fi introdusE,
mEsurind pe sondE distanFa de la nas la lobul urec#ii, cum se vede pe fi. 6.1. DacE este prea
mult introdusE, poate provoca reFuri, dilatare astricE cu riscul unei rupturi. DacE este prea
puFin introdusE, concentraFia de o3ien obFinutE este prea micE (fi. 6.!, a, b).
24n caz de absenFE a miGcErilor ventilatorii spontane sau respiraFie spontanE ineficace, seva face
respiratia artificialE prin mascE orofacialE, resuscitator cu balon de tip A,9A, prin respiraFie
PurE la urEB Gi la nevoie masa( cardiac e3tern (vezi cap. PResuscitarea car2diorespiratorieQ).
2Abordarea uneia sau mai multor vene periferice, de urenFE. DacE venele superficiale sint
colabate, sunt indicate cEile e3cepFionale de abord & puncFia venei femurale, a (uularei, a
subclavicularei sau a sinusului lonitudinal superior (e3ecutatE de medic).
2Abordarea venei "emurale f se palpeazE la arcada in#inalE, artera femuralE. +e coboarE de la
arcada in#inalE circa ! cm sub acest reper Gi se infie acul lateral Gi intern pe acesta. +e
introduce acul uGor tanent faFE de planurile profunde (un#i del/V),avind direcFia spre arcada
in#inalE. 4n caz cE nu se simt pulsaFiile arterei femurale, se poate folosi drept reper unirea 1 83
medii cu 183 internE a arcadei in#inale.
2Abordarea sinusului longitudinal superior (la suar) este fEcutE de medic pe linia medianE a
fontanelei anterioare in un#iul posterior al acesteia (un#i de 10V) dinspre anterior spre
posterior, de sus in (os pe o distanFE de circa 18! cm (fi. 6.3).
An#iul posterior al fontanelei'
2Amplerea rapidE a patului vascular (imediat dupE abordarea venoasE)&2e administreazE i.v. cu
serina soluFii macro2 moleculare (de3tran, macrode3, #aemacel) 102!0 ml8)ilocorp. 4n lipsa
acestora se pot administra soluFii lucozate Gi8sau electrolitice in cantitEFi de !0 ml8)ilocorp.
1$1
2+e instituie o perfuzie endovenoasE continuE pentru combaterea acidozei cu soluFie de
bicarbonat de sodiu in cazul in care e3istE, soluFie molarE 1,$= (3 ml8)ilocorp) i.v. diluatE cu o
cantitate eala de soluFie lucozatE /=.
8.$n "ormele medii i severe de oc
2Asiurarea permeabilitEFii cEilor aeriene, administrarea o3ienului.
24ncElzirea copilului cu sticle calde la e3tremitEFi, termofoare, buiotE, pernE electricE (atenFie la
arsuri), pEturi de linE, camerE incElzitE la !3W!/V.
1tenie4 incElzirea nu va fi prea bruscE, pentru a se evita o vasodilataFie perifericE accentuatE.
2"opilul va fi intins pe pat, cu capul uGor coborat (se ridicE e3tremitatea patului di partea unde
se aflE membrele inferioare) in scopul favorizErii intoarcerii venoase la inima dreaptE Gi iriErii
cerebrale. AceastE metodE se aplicE cu mare atenFie, pentru cE poziFia Tredelenbur stin(eneGte
ventilaFia normala Gi accentueazE #ipo3ia prin impiedicarea miGcErilor libere ale diaframei.
2DacE copilul in#ite, se administreazE bEuturi calde za#arate Gi cu adaos de sare.
24n caz de aitaFie, sedarea copilului&2@enobarbital2doze mici (3 m )ilocorp i.m.)' 1 fiolE T !00
m sau $0 m pentru uz infantil,2diazepam2 0,! m8)ilocorp i.m.' 1 fiolE 2 10 m.
2+e aplicE mEsurile amintite la forma catastrofalE a Gocului& abordarea uneia sau mai multor
vene, umplerea patului vascular.
24n cazul in care nu se obFin rezultate favorabile Gi e3istE suspiciunea de Goc septic sau sindrom
#emoraie, sora medicalE va avea preEtite urmEtoarele medicamente (pe care le administreazE
4a indicaFia medicului)&
2heparin 1002!00 A8)ilocorp i.v. dupE care in Gocul septic, se poate administra&
-hemisuccinat de hidrocortizon /0 m8)ilocorp. 4n caz de suspiciune de colaps (Goc) septic se
indicE Gi antibioterapie pe cale endovenoasE & penicilinE in doze mari !/0 000 A )ilocorp8prizE
Gi entamicinE 1,/2! m8)ilocorp i.v. sau i.m. (dr. 5aleriu *opescu, dr."onstantin Arion).
1tenie la agravarea ocului prin eliberarea de cantiti mari de endoto%in& urmare a
tratamentului antibiotic.
2Aprecierea eficienFei deGocarii se face urmErind&
2respiraFia' pulsul la vasele mari' dispariFia tulb.microcirculaFiei (timpul de recolorare)' reluarea
dlnrezei' revenirea stErii de conGtienFE.
De reinut. "adrele medii de la orice eGalon de asiurare a asistenFei medicale vor avea
preEtite materiale Gi instrumente (sterile), medicamente necesare in orice moment pt.a putea
rEspunde prompt la solicitarea medicului in cazuri de urenFE. 5or avea preEtite obliatoriu
trusE pt.reanimare de urenFE.
-..4. #ransport
*e tot timpul transportului se vor continua mEsurile incepute&
2administrarea o3ienului' 2incElzirea e3tremitEFilor' 2perfuzia endovenoasE (pt.terapia
lic#idianE Gi medicamentoasE)' urmErirea funcFiilor vitale (ritmul respirator, coloraFie,
conGtienFE, aspectul pupilei, activitate cardiacE,diurezE).
-..). :+suri de urgen.+ in unit+.i spitalice/ti
2,onitorizarea (mEsurarea permanentE)& puls, presiune arterialE, iriaFia cutanatE, diureza.
2*oziFionare corectE (poziFie de securitate la comatoGi poziFie semiculcat, in decubit lateral, cu
e3tremitatea cefalicE uGor dcclivE faFE de restul corpului,sau instalarea unei piese
bucofariniene (pipE >uedei), care impiedicE alunecarea posterioara a limbii, c#iar dacE copilul
este aGezat in decubit dorsal.
2+e continuE mEsurile nespecifice de reanimare (aspirarea secreFiilor, administrarea o3ienului,
evitarea pierderilor de cEldurE (la prematuri folosirea incubatorului), continuarea perfuziilor.
1$;
26recizare. 4n cazul in care in ambulatoriu nu s2a putut aborda o venE, se va face (in spital)
denudarea venei.
-2%aminri de urgen pt.evaluarea stErii iniFiale Gi pt.stabilirea etiopatoeniei.
a).recoltarea sinelui pentru e3amene de laborator & #emoramE completE (#ematocrit,
#emolobinE, leucocite, formula leucocitarE, trombocite)' rup sanvin ' R# ' #emoculturE '
ionoramE sanvinE' ec#ilibru acido2bazic (micrometoda Astrup), uree' creatininE,acid uric,
licemie, timp de sinerare, timp de coaulare, fibrinemie, timp de protrombinE.
b).Alte e3aminEri& ?">, e3amen :"R, radiorafie cardiotoracicE.
c).?3amene bacterioloice& coproculturE, uroculturE, culturi din alte focare de infecFie.
-1dministrare de medicamente vasoactive5
-adrenalina se foloseGte in doze de 0,120,3 ml s.c. sau i.v. f.lent din sol. lV800 (1 fiolE T 1 ml T 1
m) repetat 4a nevoie la intervale de 1021/ minute. +au, in caz de Goc neuroen, 1 ml soluFie
/;o diluat in 10 ml soluFie salinE
2izoproterenol (izuprel) 1 m diluat in /00 ml soluFie de perfuzat (1 fiolE T 1 ml T 0,! m).
-hemisuccinat de hidrocortizon /0 m8)ilocorp i.v., putindu2se repeta la 70 de minute pinE la un
total de !00 m8)ilocorp (1 fiolE aT !/ m cu / ml solvent).
#bservaie. +e in(ecteazE anterior i.v. heparin 1002!00 u.i.8)ilocorp pentru a preveni
declanGarea "4D (coaulare intravascularE diseminatE)' hidergin (rederin) indicat in Gocul
endoto3inic Gi in Gocul cu vasoconstricFie 0,320,7 m8zi (o fiolE T 1 ml T 0,/ m),
2Tratamentul unor eventuale complicaFii& anticoaulante (#eparinE)' antifibrinolitice (acid
aminocaproic). *rofila3ia Gi tratamentul insuficienFei renale acute. Tratamentul edemului
cerebral acut.
2Tratamentul etioloic. -u se obFine nici o vindecare fErE tratamentul etioloic.
Important. Terapia urenFelor ma(ore, ca Gocul pediatric, necesitE o muncE in ec#ipa a unor
cadre temeinic instruite. ?ste obliatoriu ca fiecare cadru mediu sE fie corect instruit pt.a
seconda competent pe medic in aplicarea mEsurilor de urenFE.
-.4.C0&4%L!$$L"
"onvulsiile sunt contracFii involuntare bruGte, tonice, clonice sau tonico2clonice ale uneia sau
mai multor rupe de muGc#i, ce apar in accese, sunt insoFite sau nu de pierderea cunoGtinFei.
De reinut. "onvulsia este un simptom al unui proces patoloic de bazE Gi nu o boalE.
-.4.'. Clasi(icare etiologica
-'onvulsii "ebrile. Apar in cursul unei afecFiuni febrile. "a virstE, intre / luni Gi / ani
(ma3imum de incidenFE intre 7 luni Gi 3 ani), la copii fErE antecedente personale neuroloice.
"onvulsia febrilE se referE la episoadele convulsive care apar e3clusiv leate de febrE, a cErei
naturE este de oriine e3tracranianE. *t. a fi inclusE in rupa celor febrile, convulsia ar trebui sE
aibE unele caractere&
2sE aparE pt. prima data in conte3t febril (tempe2aturE peste 31R) in primele !$ de ore de la
ascensiunea termicE (deci fErE convulsii anterioare in afebrilitate),
2durata sE fie sub 1/ minute, e din punct de vedere clinic, criza sE fie eneralizatE.
-'onvulsii metabolice (#ipocalcemie'#ipomaneziemie' #ipo2 sau #ipernatremie' #ipolicemie
(sub 0,! =0 la nou2nEscut' sub 0,$ =0 la suar Gi copilul mare)' #iper)aliemie' alcalozE'
deficit de pirido3inE T 5it. 97,ano3emie).
-'onvulsii de cauze in"ecioase cerebrale (edem cerebral acut infecFios, meninite' encefalite)
-'onvulsii din cauza altor boli organice cerebrale& posttraumatlce (#emoraie
intracranianE,#emoraie subduralE)'abces cerebral,tumori,malformaFii cerebrale, boli
conenitale (#idrocefalia conenitalE,encefalopatii cronice infantile conenitale)' tulburEri
circulatorii cerebrale.
1/0
-'onvulsii din into%icaii acute5 miofilin,efedrinE,atropinE,oranofosforice, alcool, salicilat,
D.D.T., o3id de carbon, parat#ion, stricninE.
2?pilepsie
-.4.2. #abloul cri3ei tipice
-convulsiile tonico-clonice generali3ate
"ele mai frecvente forme clinice la copii sint' convulsiile tonico2clonice eneralizate Gi care
evolueazE in trei faze&
2@aza tonicE &
2se instaleazE brusc,
2cu pierderea conGtienFei inainte sau concomitent cu apariFia contracturii tonice,
2faciesul devine palid, oc#ii PplafoneazER (lobii oculari rotaFi in sus 2 PdE oc#ii peste capQ),
2copilul devine riid,
2cu capul in #ipere3tensie, ma3ilarele sint PincleGtateB 2membrele sint inFepenite, antebraFele
flectate, pumnii strinGi, coapsele Gi ambele in e3tensie,
2toracele este imobilizat, apar apneea Gi cianoza,
2dacE este surprins in ortostatism, bolnavul cade.
Durata este variabilE, de la citeva secunde pinE la 30 de secunde
2@aza clonicE&2capul se miGcE ritmic,lateral sau in e3tensie,
2musculatura feFei se contractE ritmic,
2lobii oculari e3ecutE miGcEri in toate direcFiile,pleoapele palpitE, e3istE midriazE,
2ma3ilarul inferior are miGcEri insoFite de scriGnetul dinFilor, limba are miGcEri de propulsie Gi
poate fi muGcatE,
2apar Pspume la urEQ,ce devin sanvinolente cind limba este rEnitE,
2membrele prezintE miGcEri bruGte de fle3ie Gi e3tensie,
2respiraFia este sacadatE, nereulata, zomotoasE 2pulsul este accelerat Gi slab,
2facies vultuos (faFE cianozatE),
2uneori e3istE emisiune involuntarE de urinE Gi materii fecale.
Durata acestei faze este de 12! minute pinE la 1021/ minute, uneori o orE sau mai mult (in stare
de PrEu convulsivR sau convulsii subintrante).
-3aza de rezoluie'2contracturile inceteazE, 2respiraFia devine normalE,
2faciesul se recoloreazE.
Aneori copilul intrE in comE sau prezintE o stare subcomatoasE. "oma poate fi urmatE de o stare
de somn de citeva ore.
:a trezire 2 comportament normal, uneori stare de obosealE Gi confuzie.
DupE crize prelunite pot sE aparE modificEri neuroloice trecEtoare (pareze, semnul 9abins)i
pozitiv).
2alte tipuri de crize convulsive
?3istE &2forme tonice pure (cel mai frecvent), 2forme clonice pure,
2#emiconvulsii (cuprind numai una din (umEtEFile corpului),
2convulsii localizate (crizele (ac)soniene),
2stare de rEu convulsiv (crizele de contracturE sint subintrante).
De reinui. "onvulsiile la nou2nEscut sint de f.multe ori atipice Gi se manifestE prin&2tremurEturi
prelunite Gi ritmice,
2miGcEri pendulare ale membrelor superioare sau de pedalare ale membrelor inferioare,
2crize de opistotonus,
2crize de apnee Gi cianozE, 2mioclonii localizate,
2plafonEri ale lobilor oculari, clipit paro3istic.
1/1
#bservaie. Deoarece observarea convulsiei personal de cEtre medic este in marea ma(oritate a
cazurilor imposibilE, este deosebit de important ca sora medicalE sE Gtie sE dea informaFii
referitoare la durata Gi aspectul convulsiei, a circumstanFelor de apariFie (posibilitatea unei
into3icaFii, traumatisme cranio2cerebrale, traumatism obstetrical la nou2nEscut, febrE inainte de
crizE), care ar putea folosi la stabilirea cauzei convulsiei. Aceste date pot fi obFinute prin
observarea directE a crizei de convulsii (dacE sora medicalE a asistat la desfEGurarea accesului,
se va putea relata caracterul convulsiilor tonice, clonice, tonico2clomce,localizate2
focaleT(ac)soniene,eneralizate) sau din anamneza aparFinEtorilor (mamei). Datele sint
deosebit de importante pt decizia imediatE.
-.4.. :+suri de urgen.a
2nespecifice
Asiurarea unei perfecte iiniGti ambientale (indepErtarea persoanelor strEine).
24mpiedicarea autotraumatizErii (poziFie culcatE, departe de surse de foc, de obiecte tari sau
tEioase, de sticie' va fi suprave#eat sE nu cadE din pat, introducerea unei spatule sau batiste
intre arcadele dentare la copilul cu dinFi).
24nlEturarea imbracEminFii in e3ces, desc#iderea la it.
2,enFinerea permeabilitEFii cEilor respiratorii&
2copilul va fi aGezat in poziFie de securitate, (decubit lateral semipronaFie o faFE priveGte lateral
Gi de uGoare in (os, astfel se evitE cEderea limbii in #ipofarine).
2sondE din material plastic in orofarine,
2aspirarea secreFiilor (vezi cap. 1).
2mEsuri specifice2 :a nou2nEscut'
-diazepam 0,!20,3 m8)ilocorp i.v. lent (se dilueazE pinE la /210 ml cu apE distilatE Gi in(ectare
1 ml 8minut) sau i.m. 2 (1 fiolE T ! ml T 10 m) +e repeta la nevoie la 1021/ minute. 4n lipsa
diazepamului se va in(ecta i.m. fenobarbital 7 m8)ilocorp 2lucozE !0230= 1 )ilocorp
i.v. rapid,.
2"a luconic 10= (!2$ ml )ilocorp) i.v. lent.
1tenie4 Administrarea tratamentului se face in prezenFa medicului care aplicE stetoscopul in
reiunea precordialE, e3istind pericolul stopului cardiac.
2sulfat de maneziu !0= 0,3 ml8)ilocorp i.v. lent (1 fiolE T 10 ml T ! ),
25it. 97 !/2/0 m i.v. lent (fiolE a ! ml T /0 m)
2manitol 10= sau !0= 0,/ 8)ilocorp i.v. lent.
2:a suar Gi la copilul mare&
2diazepam 0,3 m8)ilocorp T dozE la suar'
intre 1 Gi 7 ani& !,/ m8dozE i.v.
intre 6 Gi 1! ani& / m8dozE i.v.
dupE virstE de 1! ani& 10 m8administrare foarte lentE (1 m in 12/ minute)
sau fenobarbital 2 10 m8)ilocorp8dozE strict, i.m. la suar Gi copil mic. :a copilul mare 3 2 /
m8)ilocorp8dozE
1tenie4 2ste contraindicat asocierea diazepamului cu "enobarbitalul.
"a luconic (vezi nou2nEscut) se administreazE in cazul cind e3istE suspiciune de
#ipocalcemie,manitol 102!0= 2 0,/21 8)ilocorp i.v. lent,furosemid 123 m8)ilocorp 8zi i.v.&
dozE repartizatE in prize la 7 ] 1! #. (1 fiola T !0 m.)
2,Esuri #ipotermizante, antitermice (in caz de febra) 2supozitoare antitermice (aminofenazonE
:, paracetamol, aspirinE), baie caldE Gi rEcitE proresiv.
1/!
De reinut5 sint contraindicate& impac#etEri sau stropiri cu apE rece, producerea de e3citaFii
asupra sau in apropierea copilului. De asemenea este contraindicat acalorul, deoarece contine
cofeinE.
-.4.4. #ransportul la spital
1.Transportul la spital este obliatoriu pt.precizarea dianosticului Gi tratamentul etioloic.
+ora medicalE se va inri(i (dupE terminarea accesului convulsivant) de toaleta parFialE Gi va
asiura len(erie curatE (dacE copilul a avut emisiuni involuntare de urinE Gi scaun).
!.4n tot timpul transportului sora medicalE va suprave#ea respiraFia (frecvenFa, amplitudinea,
libertatea cEilor aeriene)' coloraFia teumentului, starea de conGtienFE, semne neuroloice
asociate, T.A., puls.
-.4.). Conduita in spital
2?3aminEri paraclinice2oftalmoscopia (e3amenul fundului de oc#i),
2puncFia lombarE Gi e3amenul :.".R. (dacE nu se suspecteazE o presiune intracranianE
crescutE), 2radiorafia cranianE,
2tomorafia computerizatE (in unitEFi spitaliceGti specializate) poate pune in evidenFE tumorile,
edemul cerebral Gi #emoraia intracranianE.
2?3amene bioc#imice, sanvine& sora medicalE va recolta sine la indicaFia medicului pentru a
determina& calcemia,licemia,ionorama (sodiu,potasiu,maneziu),ureea sanvinE.+e recolteazE
sine pentru #emoculturE (atunci cind este suspectatE septicemia), pt.#emoramE.
2Aplicarea tratamentului etioloic prescris de medic Gi asistenFa continuE la patul copilului vor
fi fEcute in spital cu multE ri(E din partea cadrului mediu, care trebuie sE intervinE prompt la
nevoie.
-.). !$&2;0:%L 2" 2"!*$2;A#A;" AC%#D A!.2.A.B
+indromul de des#idratare acuta este perturbarea intr2un interval scurt a compozitiei
#idroelectrolitice normale a oranismului.
*erturbarea este consecinFa dramaticE a pierderii bruGte a unei cantitEFi oarecare de apE Gi
electroliFi, e3primatE in procente. "ind pierderile depEGesc 10= din reutatea totalE a
oranismului, intr2un timp scurt (!$E=F de ore), apar semne de ravitate deosebitE.
Des#idratarea determinE perturbEri Gi in repartizarea apei Gi electrolitilor in cadrul sectoarelor
e3tra2 Gi intracelular.
4n formele rave apar Gi tulburEri ale ec#ilibrului acido2bazic, colaps #ipovo2 lemic, alterarea
stErii enerale Gi a senzoriului T to3icozE. Des#idratarea acutE survine cu atit mai frecvent, cu
cit varsta copilului este mai micE.
6./.1. "auze 2pierderi #idroelectrolitice crescute
2Diestive 2varsaturi si8sau 2diaree
2?3tradiestive& 2transpiraFii abundente (profuze),
2perspiraFie insensibilE (e3creFia apei din vapo2 rizare finE prin plEmini Gi landele sudoripare
ale pielii 2 perspiraFie cutanatE), 2diurezE crescutE,
2febrE.
2suprimarea aportului
24mposibilitatea asiurErii unui aport oral corespunzator& 2anore3ie,
2abolirea delutiFiei, 2comE
2translocaFie de lic#ide
Translocarea (sc#imbarea) de lic#ide este. o formE particularE de des#idratare fErE pierdere
ponderalE& 2intraintestinalE (ileus paralitic),
2in seroase (ascitE), 2subcutanat (edem).
1/3
#bservaie. Des#idratErile acute apar mai frecvent in urmEtoarele boli ala suarului Gi copilului
mic& diarei acute 8 infecFioase sau de altE cauzE Gi in special to3icoze de oriine diestivE
(to3icozE T forma clinicE cea mai ravE a tulburErilor acute de nutriFie Gi diestie ale suarului,
caracterizatE prin diaree, vErsEturi, e3sicozE (fi. 6.$) Gi tulburErile senzoriului)' comE
diabeticE' boli infecFioase' into3icaFii' malformaFii ale tubului diestiv' stenozE piloricE sau
duodenalE.
4n funcFie de mecanismul Gi particularitEFile spolierii se menFioneazE ! tipuri principale de
des#idratare&
/.cu pierdere predominant de ap - suferE sectorul intracelular (fua apei din sectorul
intracelular in sectorul e3tracelular) T des#idratare #ipertonE (intracelularE). +urvin in cazuri
de& #iperventilaFie, Goc caloric,arsuri intinse, astroenterite acute,into3icaFii cu -a"l'
*.cu pierdere predominanta de sare (fua apei in sectorul intracelular din sectorul e3tracelular
T des#idratare #ipotonE T e3tracelularE). 4n acest caz colapsul apare2precoce Gi sever (colaps
#ipovolemic).
?ste deosebit de important pentru conduita terapeuticE sE se facE diferenFia2 rea rapidE prin
semnele clinice, dintre des#idratarea celularE (D") Gi des#idratarea e3tracelulara (D.?.".).
?3ista si des#idratare izotona (pierdere de apa si sare apro3imativ eala). Des#idratarea prin
pierderi astrointestinale este obisnuit izotona.
+ora medicala are un rol important in informarea medicului referitor la debut,la nr.si aspectul
scaunelor si varsaturilor,la transpiratii,diureza.
-.).2.:ani(est+ri clinice2forma cea ravE &2to3icoza diestivE (ca tip de descriere a +.D.A.)
?3istE o simptomatoloie clinicE comunE in cazul pierderilor de apE Gi electroliFi, independentE
de cauze Gi mecanisme, precum Gi unele particulariti semiologice in "uncie de cauz.
2Debut brusc Gi alterarea starii enerale
#bservaie5 de multe ori insE tulburErile iniFiale sint precedate de o fazE prodromala cu duratE
de citva ore sau citeva zile& sete, stare de aitaFie, modificarea scaunelor, vErsEturi, sc#imbarea
faciesului.
2Alterarea rapidE a stErii enerale (perioada de stare)& vErsEturi, diaree, colaps, tulburEri
neuroloice (torpoare pinE la comE, convulsii).
2@acies caracteristic& palid, cu discretE cianozE a buzelor, obra(ilor.
*e mEsurE ce des#idratarea se accentueazE, ia aspectul de Pfacies to3icR.
2privire fi3E, absentE, 2oc#ii infundaFi in orbite, cu cearcEne albastre, miozE,
2nasul parcE se subFiazE, obnubilare.
2+cEderea ponderalE bruscE este cel mai obiectiv semn clinic de des#idratare.*rocentul atine
sau depEGeGte 10= din reutatea iniFialE a suarului (ing!$ Gi $1 #).
2+emne urinare& 2 olio2anurie.
De reinut' prin e3amenul clinic, medicul poate face diferenFierea dintre des#idratarea
intracelularE Gi des#idratarea e3tracelularE (5ezi tabelul 44).
Tabelul 442Aprecierea tipului +.D.A. (semne, simptome)
"eshidratare intracelulara =hipertona> "eshidratare extracelulara =hipotona>
2initial&neliniste,aitatie
2sete vie
2febra (de des#idratare0
2uscaciunea mucoaselor
2consistenta Pde cocaR a teumentului si
tesutului adipos s.c. (#ipernatriemie)
2puls moderat, rapid
2apatie, inertie, coma
2colaps2absenta setei, c#iar refuz al
lic#idelor
2pliu cutanat persistent
2fontanela deprimata
2infundarea si #ipotonia lobilor oculari
2oase craniene incalecate la suturi
1/$
2T.A.moderat crescuta 2convulsii #iponatremice
2puls foarte rapid (1102!008minut)
2T.A.foarte scazuta
De reinut5 sora medicalE va cEuta sE stabileascE& reutatea anterioara imbolnEvirii suarului'
cantitatea apro3imativE de apE, pierdutE si calea (vErsEturi, diaree, febrE) ' aportul #idric in
ultima perioadE de timp' dacE a luat medicamente,pt.a putea informa medicul. Aceste elemente
au mare importanFE aleerea conduitei de urenFE.
-.).. Conduita de urgen.+
2Re#idratarea este cea mai urentE mEsurE.
24n cazul in care nu e3istE vErsEturi Gi se constatE o pierdere predominantE de apa, se asiurE un
aport #idric pe cale orala cu&
2ceai de plante indulcit cu za#Er (32/=), cu adaos de sare de bucEtErie in cantitEFi mici sau apa
fiartE Gi rEcitE za#aratE '
2soluFie de lucozE /=, ser fizioloic
:a suari necesarul de lic#id 1/0W!00 ml )ilocorp 8!$ de ore. Administrarea lic#idelor se
eGaloneazE in 6210 mese pe zi.
4n unele cazuri se impune ca lic#idele sE fie administrate in funcFie de toleranta copilului' se
poate incepe cu o linuriFa la / minute, crescind treptat cantitatea Gi mErind intervalele, pe
mEsurE ce se opresc vErsEturile, pinE se a(une la 302/02100 ml la 12!232ore interval.
Re#idratarea peroralE se poate face in orice loc cu linurita,pipeta sau biberonul, pe cind
perfuzia endovenoasE se poate face numai in spital, sub suprave#ere medicalE.
2+.D.A. prin pierdere predominantE de sare&
2>esol peroral (dacE nu e3istE intoleranFE astricE Gi in caz de des#idratEri acute uGoare de /2
1=, fErE colaps, tulburEri de conGtienFE)'
2P>esolQ soluFie polielectroliticE recomandatE de <.,.+.. pe plan internaFional pentru #idratare
oralE. "onFine& clorurE de -a 3,/ , bicarbonat de -a !,/ , clorurE de O 1,/ , lucozE !0 .
$mportant5 re#idratarea pe cale oralE este calea cea mai fizioloicE Gi este aplicatE ori de cite ori
este posibil prin administrare de P>esolR (un pac#et de >esol se dizolvE cu 1 litru apE fiarta si
racita).
+e recomandE Gi astrocliza cu >esol (administrarea lic#idelor pe sondE in stomac T perfuzie
astricE) in cantitEFi corespunzEtoare pierderilor estimate clinic cu un ritm de 102!0
picEturi8minut.
+onda umezitE cu ser fizioloic se introduce pe o narE, apreciindu2se cE a a(uns la cardia dupE o
distanFE ealE cu cea de la rEdEcina nasului la apendicele 3ifoid (distanta se masoara Gi se
fi3eaza pe sondE inainte de introducerea ei). +onda se mai introduce ciFiva centimetri pentru a fi
in plinE cavitate a stomacului. >astrocliza este contraindicatE la copii cu meteorism abdominal
accentuat (ileus paralitic sau dinamic).
24n caz de des#idratEri de 10= sau mai mari de 10=, pentru combaterea colapsului anti#idremic
se administreazE i.v. lent. in 1021/ minute 1/ ml8 )ilocorp de de3tran, macrode3, dupE care se
va trimite suarul la cel mai apropiat spital (vezi transportul).
$mportant& dacE transferul in spital nu este posibil, atunci, dupE 30 de minute de la
administrarea macrode3ului se corecteaza acidoza metabolicE prin administrare de soluFie de
bicarbonat de .sodiu 1.$= (1 ml T 1 m?K) diluat cu o cantitate ealE de soluFie lucozata / =.
+e administreazE 3 m?K )ilocorp in perfuzie lenta (30 de minute). +e vor corecta pierderile de
lic#ide cu& soluFii #idroelectrolitice (soluFie cloruro2sodicE. soluFie lucozatE). "antitatea
necesarE este calculatE de medic. +ora medicalE va avea ri(E sE fie preEtite soluFiile necesare
1//
Gi serini de !0 ml sterile (32$ serini) in care vor fi repartizate soluFiile electrolitice Gi va aplica
terapia indicata de medic.
$. 4n caz de vErsEturi incoercibile& medicaFie antivomitivE2antispasticE (pleomazin 1W!
m8)ilocorp) daca se e3clude cu siuranFE abdomenul acut c#irurical.
-.).4. #ransportul la spital
Transportui suarului cu +.D.A. se va face in cit mai scurt timp posibil la spital. 4n timpul
transportului vor fi urmErite&
2temperatura cutanatE'pulsul (frecvenFa,amplitudinea)'starea microcirculaFiei (aspectul
teumentului& marmorat, e3tremitEFi reci, cianozE perifericE, timp de recolorare)'diureza'
respiraFia'semne neuroloice (vezi manifestEri clinice)'soluFii administrate in acest interval de
timp.
-.).). Conduita in spital
4nri(irea corectE a formelor rave Gi mai ales a to3i2 cozei nu poate fi acordatE decit in spital de
un personal calificat, sub indrumare competentE a medicului pediatru.
2Recoltarea sinelui pentru determinEri de laborator (indicate de medicC)
.ematocritul (normal 3/2$/= la virstE de 126 luni) este crescut in #emoconcentraFie.
?c#ilibrul acido2bazic (p. sanvin, rezerva alcalinE (R.A. determinate prin micrometoda
Astrup), valoarea normalE& p. sanvin T 6,3026,$0 R.A. (voi. "0!= T /32G:' vol. "0!810 ml
sine sau !6 m?K81).
Areea sanvinE !0W$0 m=.
24nstalarea perfuziei endovenoase cu soluFiile indicate de medic2in prima fazE fErE rezultate de
laborator. Apoi re#idratarea seva face in funcFie de rezultatele bioc#imice venite de la laborator
pentru corectarea tulburErilor #idroelectrolitice Gi acidozei.
2?3amenul complet de urina.
2Tratamentul etioloic (terapie antiinfecFioasE) Gi simptomatic (combaterea vErsEturilor),
2+uprave#erea foarte atentE a copilului bolnav& curba ponderalE notatE la fiecare 7 ore, se
observE Gi noteazE& diureza,pulsul,tensiunea arterialE,respiraFia,scaunele,vErsEturile sau
meteorismul abdominal, starea eneralE.
$mportant. <bFinerea unor rezultate bune este condiFionatE Gi de radul de conGtiinFE
profesionalE a cadrului mediu.
'.%;>"&?"L" 2A#0;A#" A>"&?$L0; 9$C$C$ Gl C*$:$C$
'.'.A;!%;$L"
Arsura2 boalE c#iruricalE a intreului oranism,determinatE direct de amploarea suprafeFei,
profunzimii Gi modul de evoluFie a leziunii locale.9oala are o desfEGurare
dinamicE,stadialE,intrunind sindroame ma)ore ca&des#idratare, #ipo3ie,anemie,dismetabolism,
to3emie,infecFie,denutriFie Gi prEbuGire imunitarE.
4n funcFie de aentul traumatic care le2a provocat,arsurile pot fi clasificate in&
2arsuri prin cEldurE sau termice (lic#ide fierbinFi,aze sau vapori supraincElziFi, corpuri solide
incandescente,flacErE,radiaFie termicE),
2arsuri chimice (acizi,baze,unele sEruri minerale),
2arsuri date de "lama electric.
'.'.'.Arsuri termice
1/7
Atunci cind se apreciazE ravitatea unei arsuri, se Fine seama de ! parametri& intinderea in
suprafaFE Gi radul de profunzime al acesteia.
-(radele arsurilor in "uncie de pro"unzimea arsurii
Din punctul de vedere al profunzimii, arsurile se clasificE in $ rade, fiecare din aceste rade
avind semne caracteristice&
-(radul $ eritem,edem, #ipertermie, usturime.
-(radul $$ "lictena HalbaIcu conFinut serocitrin, limpede,transparent, eritem accentuat, edem.
-(radul $$$ "lictena ProieI cu conFinut sanvinolent tulbure.
-(radul $7 escar dermicE totalE,cu epiderm Gi derm distruse in totalitate,carbonizind
musculatura Gi c#iar vasele. "uloarea escarei variazE de la alb la neru,in raport cu radul de
temperaturE.
2'lasi"icarea arsurilor in "uncie de intinderea lor in supra"a
*entru a putea face calculul suprafeFei arse, e3istE tabele de calcul, in care se specificE pentru
fiecare sement de corp procentul acestuia faFE de suprafaFa totalE a corpului."unoscind cE
suprafaFa unei palme reprezintE circa 1=,pot ii calculate din oc#i,cu apro3imaFie, proporFiile
leziunii.An procedeu apro3imativ.
dar mai e3act, este Preula lui ;Q (sc#ema de calcul a lui A. 9. _alace),care se bazeazE pe
faptul cE toate pErFile corpului pot fi evaluate prin cifra ; sau multipli ai acesteia (fi. 1!.101).
Astfel&
?valuarea cit mai precisE a suprafeFei arse are o mare importanFE.+e considerE cE
leziunile,incepind de la suprafaFa de /=, antreneazE toate celelalte orane (este deci o boalE
eneralE),iar arsurile care depEGesc 1/= sint eneratoare de Goc.
*ronosticul unei arsuri care depEGeGte 30= este rezervat.
4n funcFie de mErimea suprafeFei Gi de profunzimea arsurii se poate calcula pronosticul vital al
bolnavului, Pinde3ul pronosticB (4.*.). 4nde3ul pronostic se calculeazE inmulFind suprafaFa
arsE cu radul de profunzime.De e3emplu&
+e considerE cE orice arsurE de r.44 sau 444 care depEGeGte 1/= din suprafaFa corpului adultului
Gi /= din cea a copilului, tb.sE beneficieze de asistenFE medicalE imediatE Gi completE, pt.a
preintimpina constituirea Gocului.
*e loturi statistice mari au fost determinate limitele valorice ale indicelui pronostic (numai la
adulFi tineri, sEnEtoGi, fErE tare).
*inE la 4.*. $0 cu tratament local corect arsura evolueazE fErE determinEri enerale Gi fErE
complicaFii (arsuri obiGnuite). *este 4.*. 70 arsurile au risc vital,necesitE tratament eneral
eneric,alEturi de tratament local corect.:a aceste cateorii de arsuri, evoluFiile complicate sint
frecvente.
4n aprecierea ravitEFii arsurilor se Fine seama Gi de virstE,se3,tare oranice (diabet,arteritE,
insuficienFE #epaticE,cardiacE)'localizare (sunt mai rave arsurile capului, itului, oranelor
enitale).
2+tadii evolutive
1/6
4n evoluFia unui ars se observE $ etape,ce diferE de la individ la individ Gi nu pot fi strict
delimitate.
-!tadiul $& primele 3 zile.?ste perioada Gocului postcombustional Gi se caracterizeazE prin mari
dislocEri #idroelectrolitice,poate sE aparE sindromul de des#idratare (#ipovolemie, edem)
1.+coaterea victimei de sub influenFa aentului vulnerant (#ipo3ie, olioanurie),se poate adEua
sindromul diestiv (vErsEturi, #emoraii),care vor arava #ipo3ia, anemia, olioanuria.
-!tadiul $$5 primele 3 sEptEmini (intre zilele $ Gi !1).
?voluFia este diferitE in funcFie de intinderea Gi profunzimea arsurii.
*t.arsurile severe e3istE o perioadE criticE determinatE de complicaFiile care pot surveni,in
special invazia microbianE Gi to3emicE, ce pot sE ducE la septicemie sau Goc to3ic Gi
septic.AceastE perioadE se numeGte Gi to3ic2infecFioasa.*ot sE aparE complicaFii rave
#epatice,diestive (ileus Gi #emoraie),trombo2embolice,insuficientE renalE acutE,care poate fi
ireversibilE.*ot sE aparE complicaFii prin reGeli de tratament (edem pulmonar acut prin
supraincErcare lic#idanE) sindrom #emoraic.
+tarea bolnavului poate evolua favorabil,incit la sfirGitul acestui stadiu bolnavul are vindecate
leziunile de r.4 Gi 44,iar arsurile r.444 cu escarele total eliminata sau in curs de eliminare.
-!tadiul $$$-primele ! luni (intre zilele !! Gi 77).?ste perioada in care Gansele de vindecare
cresc' din punct de vedere c#irurical se pot aplica refe (perioada c#iruricalE).
-!tadiul $7. :a bolnavii corect trataFi ec#ivaleazE cu convalescenFa.4n cazul bolnavilor arGi,care
nu au beneficiat de tratament corect Gi precoce, persistenFa plEilor ranulare intinse spoliazE
oranismul, epuizindu2i rezervele bioloice.+e instaleazE astfel tabloul clinic al Gocului
cronic.An oranism aflat in aceastE situaFie bioloicE precarE este decompensat ireversibil la
aresiuni minore,datoritE absenFei rezervelor funcFionale in toate sistemele Gi oranele.
43.4.4.4.Ingri1irile acordate bolnavilor ar$i
*rimele inri(iri trebuie acordate la locul accidentului Gi cu caracter de urenFE.
1. *rimul a(utor la locul accidentului
1.+coaterea victimei de sub influenta aentului vulnerant
2Dea(area victimei din focar trebuie fEcutE rapid.
29olnavul care este cuprins de flacErE trebuie invelit imediat intr2o pEturE,plapumE,#ainE roasE
(din FesEturi neinflamabile) pentru a stine focul. DupE stinerea flEcErilor, bolnavul se
dezbracE Gi se inveleGte intr2un cearGaf curat.
29olnavul ars cu lic#ide fierbinFi, de asemenea, se dezbracE imediat Gi se inveleGte intr2un
cearGaf curat.
1tenie4$in cazul arsului cuprins de flEcEri, se acFioneazE imediat, imobilizindu21, pentru cE
accidentatul fue cuprins de panicE Gi flacEra se inteFeGte.
+tinerea flEcErii prin rostoolire prin nisip, pe pEmint, prin stropire cu apE este interzisE
(araveazE evoluFia ulterioarE).
!. Acordarea primului a(utor in funcFie de starea bolnavului
2Resuscitarea cardiorespiratorie, dacE este nevoie, prin metodele cunoscute.
2:iniGtirea bolnavului Gi calmarea durerii (4n arsurile in care durerea este mare se administreazE
o fiolE de romeran plus o fiolE alocalmin sau o fiolE de mialin, dolantin sau fortral
administrate i.v. 4n lipsa acestora, se poate administra alocalmin in(ectabil sau perorai. +e
noteazE ce s2a administrat, ora Gi data accidentErii.
24n arsurile de r. 4 cu suprafaFE micE este suficient ca pielea inroGitE sE fie badi(onatE cu alcool
dublu rafinat. 4n eneral nu este nevoie de pansament.
1tenie4
1/1
2-u se indepErteazE #ainele de pe bolnav (acFiunea este GocoenE) decit dacE manevra se poate
face cu uGurinFE. @ac e3cepFie bolnavii cu arsuri c#imice sau len(eria din material plastic care
continuE sE arda,precum si arsii cu lic#idele fierbinti.De asemennea, nu se va urmari
desprindere de pe piele in cazul arsurilor cu bitum (asfalt).9oln.va fi invelit cu un cearsaf curat
peste #aine.
2-u este permisa nici o manevra de tratament local, spre e3.unerea cu substante rase&
untdelemn, vaselina, aplicarea de medicamente sub forma de pulberi. Arsurile vor fi acoperite
cu pansament aseptic daca e3ista sau cu un prosop curat. 4n felul acesta se face o protectie
antiinfectioasa.
3.?vacuarea victimei
2Transportul rapid la spital in serviciul c#irurical are mare importanFE Gi se face cu cel mai
rapid mi(loc disponibil.
2+enzaFia de sete se va calma prin umezirea urii, dar nu se vor administra lic#ide perorai,
deoarece supraincErcarea diestivE e3pune la vErsEturi. 4n cazul cE s2ar impune o perfuzie Gi nu
se poate instala, celui ars i se dE sE bea apE sEratE sau ceai.
2:a arsuri peste 1021/=, cind transportul victimei se face cu PsalvareaB Gi este prevEzut sE
durele mai mult de 1 #., se monteazE o perfuzie cu soluFie de lucozE /= sau ser
fizioloic.4nainte de instalarea perfuziei se recolteazE sine pentru determinarea rupei
sanvine.
24n timpul transportului bolnavul va fi suprave#eat permanent Gi se administreazE o3ien' daca
se constata o slabire a pulsului, accidentatul va fi asezat cu capul mai in (os, ridicandu2i2se
picioarele cu un sul.
24n cazul arsurilor prin flacara,pt.prevenirea edemului lotic se adaua in perfuzie
romeran,alocalmin.
9.4nri(irea bolnavilor in spital
1. "ombaterea durerii Gi profila3ia antitetanicE (la camera de ardE)
2DacE nu s2au administrat sedative sau dacE acestea mai sint necesare, vor fi administrate
dilauden2 atropinE, mialin, sau fortral i.v. la bolnavul culcat.
2+e va administra A.T.*.A. 0,/ ml Gi ser antitetanic 3000 A,deoarece plaile prin arsuri sunt
f.susceptibile sa faca infectie tetanica.
!.*reEtirea bolnavului pentru toaleta localE primarE
29olnavul va fi dezbrEcat (sub analetic i.v.) Gi va fi imbEiat (preferabilE baia in cadE).
+uprafeFele de teument nears se spalE cu sEpun sau deterent medical.
24mediat dupE baie, bolnavul invelit in cearGaf steril se transportE in sala de operaFii
aseptice,unde intreul tratament se face in perfecte conditii de asepsie.
3. Anestezie eneralE
29olnavul este aGezat pe masa de operaFii Gi i se administreazE o3ien.
2+e puncFioneazE vena cea mai micE Gi mai distalE accesibilE Gi se recolteazE probe de sine
(#emoramE, rup sanvin, Gi R#., #ematocrit,uree sanvinE, iicenie, probe #epatice, R.A.,
ionoramE sericE). "ind este cazul, se recolteazE sine pentru determinarea alcoolemiei.
2DupE recoltarea probelor de laborator, la indicaFia medicului, sora medicalE instaleazE o
perfuzie de lucozE /=.
2+e face apoi anestezie enerala i.v.prin tubul monta(ului de perfuzie, cu un barbituric sau
)etalar.
AtentieC Toaleta primara a oricarui ars se face numai sub anestezie.
$. Toaleta primarE
1/;
2,edicul Gi cadrul mediu, ec#ipaFi cu ec#ipament steril (#alat, mEnuGi, bonetE, mascE), incep
toaleta primarE.
2+e spalE suprafaFa arsE cu bromocet lV800, cu ser fizioloic sau apE sterilE Gi soluFie sterilE de
sEpun pinE la indepErtarea completE a corpilor strEini de pe plaE.
2DupE aceasta medicul e3ecutE toaleta c#iruricalE,indepErteazE flictenele (sparte sau nesparte)
Gi conFinutul lor Gi teumentul sau restul Fesuturilor arse.
2+e sc#imbE prima perec#e de mEnuGi.
DupE indepErtarea flictenelor sau a sfacelelor se face o badi(onare cu alcool de 602;0
rade.Alcoolul are actiune tripla& precipita proteinele, are actiune anestezica si antiseptica.
/. Aplicarea pansamentului
24nainte de a pansa se apreciazE intinderea Gi profunzimea Gi se estimeazE 4.*.
2+e aplicE pansamentul uscat& steril, depEGind pe zone nearse circa 10 cm distanFE.?ste
recomandabil sE se foloseascE numai comprese foarte mari (30830).
2*este pansament se tra cu atenFie feGi i acestea sterile.
1tenie4
2DacE se procedeazE in condiFiile arEtate,e3istE mari Ganse ca plEile sE nu se infecteze.?ste
suficient ca unele zone de arsuri sE fie tratate cu neatenFie Gi sE supureze, pentru ca apoi,cu toate
eforturile depuse, toate celelalte zone sE se infecteze Gi sE supureze.
2ind se observE semne de infecFie localE (secreFie sero2purulenta, cu #alou conestiv
perilezional), pansamentul se face cu solutii antiseptice& cloramina sau rivanol
,dupa ce s2a luat secretie pt.antibiorama.
@ata nu se panseaza.?ste recomandabil ca si reiunile perineale sa nu se panseze.
7. 4nstalarea sondei vezicale (a demeure)
2:a bolnavii la care se estimeazE 4.*. peste 1/,deGi fErE risc vital,se instaleazE totuGi sonda
vezicalE (a demeure) pentru urmErirea diurezei orare.
29olnavii sint transportaFi in salon rezervat,ferit de infecFii de vecinEtate,unde sora urmEreGte
starea bolnavului pinE la trezire Gi in continuare.
#bservaie4 *entru bolnavii fErE risc vital tratamentul primar s2a inc#eiat si urmeaza inri(irile
obisnuite si tratamentul local.
6. inri(irile enerale Gi suprave#erea bolnavului (cu risc vital)
2Temperatura incEperii trebuie sE fie in (ur de !$V" Gi eventual sE e3iste surse care sE mEreascE
la nevoie temperatura localE.
2*atul trebuie sE fie confortabil Gi va fi preEtit cu un cearGaf steril, peste care se pun muGama Gi
alezE, tot sterile.
2Arsul cu risc vital este instalat la pat cu perfuzie intravenoasE din sala de operaFie Gi cu sondE
vezicafE Pa demeureB.
2*rintr2o sondE nazofarinianE se asiurE o3ienoterapia in ritm de $ 1 8minut.4n cazul
bolnavilor emfizematoGi, o3ienul se administreazE cu intermitenFE (dupE !0 de minute de
administrare se face o pauzE de 10 minute sau 1/ la 30 de minute).
2+ora medicalE suprave#eaza functiile vitale (T.A., puls, respiratie, presiunea venoasa si
diureza orara) cu multa atentie, bolnavul aflandu2se in perioada initiala (primul stadiu), adica
perioada socului combustional.
1.Reec#ilibrarea #idroelectrolitica si volemica
2+ora medicala va administra prin perfuzie cantitatea de lic#ide care este calculatE de medic in
funcFie de reutatea bolnavului Gi suprafaFa arsE,folosind urmEtoarea formulE&
>r. corp. +. ;.!,/ T total lic#ide (!,/ fiind indicele radului de arsurE, arsura fiind leziune de
volum, suprafaFE ori profunzime).
170
De e3emplu& un bolnav de 60 ),cu o suprafaFE arsE de $0= va primi in !$ de ore& 602$02!,/2
6000 ml soluFie,din care 18! macromolecularE (nu lipseGte sinele interal) Gi h
micromolecularE.
2<rientativ,ritmul administrErii in primele !$ de ore se planificE astfel, incit in primele ore
bolnavul sE primeascE /0= din cantitatea lobalE calculatE Gi apoi !/= in urmEtoarele !
perioade de 1 ore.
1tenie4 "antitEFile de lic#id care trebuie administrate pot varia in funcFie de evoluFia clinicE,de
e3amenele de laborator."riteriul direct de apreciere a cantitEFilor real necesare, este criteriul
diurezei.
Diureza trebuie sE fie in (ur de /0 ml8orE. Tocmai in urmarirea continua a boln.ars consta
dificila si importanta sarcina a surorii medicale.
24n cazul ca nu se reuseste asiurarea unei diureze orare satisfacatoare, se va administra
diureticul prescris de medic (manitol,furosemid).
4n cazuri f.rave,cand nici dupa tratamentul diuretic eneric nu se reuseste,boln.se preateste
pt.dializa.
;. Asiurarea medicaFiei
!ora medical preEteGte Gi administreazE medicamentul prescris (anticoaulante2#eparinE,
vitamine ",93,9!,97,tonicardiace,trasMlol Gi antibiotice).
?ste interzisE la arGi cu risc vital orice administrare peroralE. De asemenea nu se #idrateazE, nu
se alimenteazE bolnavul pe urE, pentru a se evita complicaFiile (ileus, #emoraie,vErsEturi).
10. ArmErirea Gi inri(irea eneralE in ziua a24l2a Gi a24442a
2ArmEreGte starea eneralE,coloraFia feFei,T.A.,pulsul,respiraFia, temperatura,semnele specifice
ale unor eventuale complicaFii.@oarte importantE este urmErirea diurezei orare Gi bilanFul #idric.
2+e menFin interdicFiile, inclusiv cele alimentare,
25e#eazE asupra respectErii mEsurilor de sterilizare Gi asepsie in toate manoperele pe care le
face (curEFirea sondei vezicale,manipularea perfuziei).
11. Tratamentul local
2<ri de cite ori se apreciazE necesar, pansamentele se vor face sub mialin, fortral sau anestezie
eneralE.
2*ansamentul se sc#imbE a !2a Gi a 32a zi,luandu2se toate mEsurile de asepsie necesare.+e
indepErteazE tot pinE la ultima compresE Gi se inlocuieGte cu un pansament uscat sau imbibat in
soluFie de cloraminE !=02$=0, in funcFie de aspectul plEii de arsurE.
2DacE e3sudaFia este neli(abilE Gi dacE e3istE condiFii de micromediu spitalicesc,se poate trece
la tratament local desc#is&e3punerea la aer a plEilor (de obicei 4a inceput parFial,a unui sinur
sement), urmErindu2se uscarea lor.@oarte eficace este pulverizarea cu bio3iteracor (o3icort) Gi
unuent de sulfamilon.
2An mi(loc de tratament il constituie baia arsului cu diferiFi deterenFi, care se face in instalaFii
speciale (atenFie la temperatura apei).DupE baie plEile vor fi acoperite cu pansament steril Gi
feGi sterile.
24n unele cazuri de escare, sinurul unuent care se considerE eficient este sulfamilonul.
AtenFie4 -u se tuGeGte,nu se strEnutE Gi nu se vorbeGte deasupra plEii, pericol de a declana o
in"ecie. 2ste obligatorie purtarea mtii.
A 32a zi de tratament inc#eie Pperioada de Gocu (primul stadiu). :a sfirGitul acestui stadiu cu
evoluFie favorabilE, bolnavul ars trebuie sE aibE diureza restabilitE,starea eneralE a bolnavului
Gi probele de laborator se apropie de limite normale.<biectivele de tratament dupE aceastE
perioadE sint indreptate spre prevenirea complicaFiilor.Daca pinE la 4.*.$0 arsurile evolueazE de
171
obicei necomplicate, dnpE aceastE valoare pronosticE intervin complicaFiile,care sunt datorate
bolii de bazE Gi nerespectErii normelor tratamentului corect (de cEtre medic Gi sora medicalE).
'.2."L"C#;0C%#A;"A - A>;"!$%&" "L"C#;$CD
Aresiunea electricE este urmatE de manifestEri locale Gi de manifestEri sistemice Gi presupune
trecerea nemi(locitE a curentului electric prin Fesuturi.:ocul de pEtrundere Gi ieGire a curentului
electric sint totdeauna insoFite de leziuni specifice.:a locul de intrare denumit Gi marcE de
intrare se constatE de obicei o escarE GrofundE de intindere micE,in timp ce la locul de ieGire a
curentului electric pot fi vEeute leziuni tisulare e3tinse.
>ravitatea leziunilor produse este in funcFie de&intensitatea curentului, tensiunea,rezistenta pe
care o opune teumentul (rezistenta este micE 4a umiditate),de natura curentului (continuu sau
alternativ).
"urentul alternativ este mai periculos,dE leziuni mai rave,leziunile putind a(une pinE la
carbonizEri eneralizate,iar tulburErile funcFionale pinE la stop cardiorespirator.
13.!.1. ,anifestEri locale 2Arsura electricE. 2"oaularea intra vascularE.
2,iozita necrozantE avascularE (deteriorarea proteinei musculare).
13.!.!. ,anifestErile enerale
4n cazul aresiunii electrice este e3trem de importantE Gi calea urmatE de curentul
electric,deoarece consecinFele curentului electric asupra oranelor interne,in special asupra
oranelor vitale2creier Gi inimE2sunt in funcFie de drumul parcurs de acesta in oranism.Astfel&
2dacE in acest parcurs intrE orane vitale ca inima sau creierul,electrocutarea este mortalE'
2dacE electroaresiunea intereseazE numai centrul respirator,inima continuE sE funcFioneze atit
timp cit se asiurE o o3ienare corespunzEtoare'
2dacE curentul parcure in drumul sEu mina stinE2picior stin,intercepteazE inima,care
desincronizatE in activitatea sa suferE tulburEri de ritm Gi anume aritmii pinE la forma lor cea
mai ravE,fibrilaFie ventricularE (in a(oritatea cazurilor mortalE) '
2electrocutarea poate fi urmatE de& #emipleie,atrofie opticE,afazie,rinic#i de Goc,ca urmare a
miolobinei eliberatE din masele de muGc#i (bloca( renal),leziuni diestive, necrozE
pancreaticE,ulcer de stres'
2unele circuite,de e3.minE2minE,favorizeaza arsura, cu leziuni f.rave'
2alte circuite,cum ar fi mana stana2picior drept,favorizeaza electrocutarea,interesand inima'
?fectele electrocutarii se manifesta prin&
2"ontractura musc#ilor si riiditatea intreului corp,care nu se poate elibera sinur de elementul
electric atins,aflat sub tensiune,
2Riiditatea cutiei toracice impiedica miscarile respiratorii si apare sincopa respiratorie,urmata
de sincopa cardiaca.
'.2..Atitudinea de urgen.+ in electrocutare
2ntreruperea curentului de la intrerupEtoare sau indepErtarea firului electric.
2indepErtarea accidentatului de sub acFiunea curentului.
1tenie4 "el care incearcE sE2l salveze va avea ri(E sE nu se electrocuteze el insuGi (niciodatE
nu se apucE electrocutatul de pErFile diferite ale corpului).
-in spital
+coaterea victimei de sub influenta curentului se poate efectua acFionind de la distanFE cu o
prE(inE (par, scindurE, alte unelte de lemn sau plastic) sau cu mina prote(atE de o #ainE roasE Gi
uscatE sau de mEnuGi de cauciuc.+e mai poate prinde victima de #aine sau de pEr, sau cu o
pEturE aGezatE peste accidentat.
2Resuscitare cardiorespiratorie (dacE este nevoie)& respiraFie urE la urE, masa( cardiac.
17!
2Transportul la spital& se continuE resuscitarea cardiorespiratorie Gi pe timpul transportului cu
a(utorul aparatelor simple,se administreazE o3ien (dacE este posibil).
De reinut& cind transportul imediat al victimei nu este posibil,vor fi administrate
acesteia,pentru combaterea Gocului,soluFii saline /=, precum Gi alcaline (bicarbonat de sodiu2o
linurE la !/0 ml ceai) de mai multe ori pe orE.
2DacE ritmul respirator nu se reia, se presupune o fibrilaFie Gi in acest caz se face&
2defibrilare (cu defibrilatorul electric),
2administrare intracardiac 1021/ ml soluFie clorurE de calciu 10=,
2protezare respiratorie (intubaFie orotra#ealE).
2"orectarea acidozei se face cu soluFie molarE de bicarbonat de sodiu 1,$= sau T.A,.
2*revenirea insuficienFei renale acute (4.R.A.) cu manitol 10=.
2Refacerea masei circulatorii& 2
soluFie cloruratE izotonE, lucozE /=, soluFii macromoleculare (de3tran sau marisan).
2Tratamentul local al leziunilor (arsura)& pansament (c#iar la locul accidentului).
AtenFie42ste interzisE tEierea firelor electrice fErE instrumente izolatoare.
DacE e3istE fire electrice vEzute la sol, vor fi evacuate persoanele din zona periculoasE."urentul
electric din firele rupte sau cEzute poate acFiona asupra persoanelor din apropiere prin
intermediul solului umed,a apei sau a unor metale.
-u se recure la acoperirea cu sau inroparea in pEmint a accidentatului (duce la intirzierea
acordErii primului a(utor). Tratamentul local al leziunilor se va face cu multE atenFie,pt.cE
arsurile au evoluFie nefavorabilE.
1lte precizri5 4n electrocutEri sau fulerEri mai uGoare Gi cunoGtinFa pEstratE se va administra&
e3traveral 12! tablete (nu la copii), diazepam 10 m (1 fiolE sau tabletE) cu rol
tranc#ilizant,decontracturant.
:a copii doza de diazepam este de 0,!20,$ m )ilocorp.4n situaFiile in care electrocutarea a avut
loc pe stilpi Gi victima a cEzut (os,in acordarea primului a(utor (atenFie Gi la firele electrice) se
Fine seama Gi de posibilitatea unor fracturi (c#iar de coloanE),traumatisme craniene' accidentatul
va fi transportat cu imobilizarea provizorie corespunzEtoare.
'..$&!0LA?$A
4nsolaFia este consecinFa e3punerii prelunite sau necontrolate la soare. +urvine prin acFiunea
directE a razelor solare asupra capului neprote(at.
4nsolaFia este urmatE de douE manifestEri& insolaFia propriu2zisE Gi sincopa caloricE.
'..'. $nsola.ia propriu-3is+
?3punerea de duratE la soare determinE o conestie a vaselor menineale Gi cerebrale,insoFitE
de edem cerebral (#ipertensiune intracranianE,cu semne meniniene) sau #emoraii cerebrale.
Mani"estri clinice5 cefalee, ameFeli, fotofobie, dureri ale lobilor oculari,conestia feFei,
neliniGte, reFuri, vErsEturi, inapetentE.
:a scurt timp,la aceste manifestEri iniFiale se adauE& riiditatea cefei, uneori convulsiile care
preceda subcome, si coma insolatiei rave.
43.3.4.4.Primul a1utor
2+coaterea bolnavului de sub influenFa razelor solare.
2"ulcare la un loc umbrit,bine ventilat,cu capul ridicat.
2+e aplicE comprese reci pe cap sau c#iar o punE cu #eaFa nu numai pe frunte,ci pe toatE
calota (a(utE la retrocedarea edemului cerebral in insolaFie).
2+e administreazE antalice Gi antifloistice&aspirinE,soluFie de piran 1; sau piramidon,vit. "
1000m.
173
2se controleaza functiile vitale in caz de coma sau stari convulsive, se asiura libertatea cailor
aeriene. +e administreaza o3ien (daca este posibilitatea).
2in dispensar
24n dispensare mai indepErtate2pinE la venirea salvErii2la indicaFia medicului se administreazE&
diazepam 10 m sau pleomazin !/ m (la copii un sfert din dozE) lent,intravenos sau
intramuscular pt.prevenirea sau liniGtirea convulsiilor' #idratarea prin perfuzii& lucoza /= sau
ser fizioloic,ser Riner,bicarbonat de sodiu 1,$= /02100 ml (care se adauE in soluFia de
perfuzie),de3tran sau marisan (/00 ml) in caz de #ipotensiune'
in caz de colaps&2efedrina !/2/0 m lent intravenos sau in perfuzie de lucozE /=,
2#emisuccinat de #idrocortizon !/02/00 m lent i.v.,
2in spital 2urentarea transportului la spital unde se va face tratamentul eneral de& combatere
a edemului cerebral prin diurezE forFatE cu manitol 12! m )ilocorp,asociat cu furosernid $2/
fiole (manitolul trebuie administrat totdeauna cu furosernid)' "ombaterea
acidozei,#ipotensiunii,tulburErilor #idroelectrolitice.' Tratamentul arsurilor.
'.4.2">";A#%;$L"
A. 2eger+turile, apErute in cadrul #ipotermiilor accidentale,sint leziuni locala datorite acFiunii
friului sau zEpezii asupra corpului omenesc Gi datoritE in#ibiFiei centrilor termorelatori.
@enomene foarte rave de #ipotermie cu risc letal foarte ridicat survin la alcoolici.
Deeraturile apar mai frecvent spre e3tremitEFile corpului (miini,picioare),acolo unde circulaFia
este mai slabE.+e instaleazE mai frecvent la persoanele fErE cunoGtinFE (into3icaFii acute cu
alcool,comE).
+unt leziuni de tip necrotic cu rEsunet eneral determinat de temperatura scEzutE.
'.4.'.Clasi(icarea degeraturilor
4n raport cu ravitatea leziunilor deerEturiie sint clasificate in $ rade&
radul 42eritem,uGor edem,prurit local foarte suparator
radul 44 Gi 4442flictene (vezicule) cu continut clar sau sanvinolent,care atunci cand se spar,
pun in evidenta un teument necrozat,care cuprinde si #ipodermul
radul 45 W anrenE uscatE (isc#emicE).
*reventiv inaintea e3punerii la fri
"urativ in dispensar sau spital
'.4.2.#ratament
-preventiv inaintea e=punerii la (rig
24nterzicerea fumatului (care provoacE vasoconstricFie).
2-u se va consuma alcool (eventual cantitEFi foarte mici).
2?3erciFii de miGcare,elementul cel mai important (produce vasodilataFie localE).
2Atilizarea de imbrEcEminte Gi incElFEminte potrivite,uscate.
29olnavul va fi introdus intr2un loc adEpostit (dacE e posibil).
-curativ
2incElzire dinEuntru in afarE prin administrare de lic#ide calde.
2inlEturarea tuturor factorilor care impiedicE circulaFia sineiui, in special imbrEcEmintea Gi
incElFEmintea de la locul zonelor in#eFate.
2in deerEturile uGoare de radul 4W44 pentru reincElzite se recomandE apropierea de un corp cu
temperatura normalE. Aplicarea corpului cu temperaturE mai ridicatE pe zona rEcitE, folosirea
cEldurii miinilor proprii sau cEldura din a3ila proprie sau a celorlalFi.
2Transportul bolnavului intr2o unitate sanitarE pentru tratament medicamentos,
2in dispensar sau in spital
17$
vasodilatatoare&tolazolin (comprimate a !/ m' fiole a 10 m),eup#ilin (miofilin) T comprimate
a 100 m, fiole a ! ml T$1 m Gi fiole a 10 ml T!$0 m),nitrolicerinE.
2Refacerea flu3ului sanvin cu& de3tran $0, soluFii micro moleculare, #eparinE.
2"ind sint interesEri masive de membre se administreazE strepto)inazE.
2Antibiotice, cortizon, analetice.
2*rofila3ie antitetanicE.
2local
Tratamentul local& dezinfecFie Gi8sau ablaFie (indepErtarea unei pErFi din corp) dacE este
necesarE.
1tenie. -u se fricFioneazE cu zEpadE sau cu miinile uscate, in cazul deerE2 turilor rave
(profunde) nu trebuie sE se facE reincElzirea reiunii deerate la faFa locului sau in timpul
transportului, ci la unitatea spitaliceascE. Aceasta pentru ca un sement dez#eFat Gi neprote(at
suficient de un pansament steril corespunzEtor este mult mai e3pus unor infecFii in cursul
transportului, decit unul conelat.
4n aceste situaFii dez#eFarea corectE trebuie sE se facE rapid (18! orE) prin cufundarea
e3tremitEFii in#eFate in apE adusE la $0 W$! rade ". pinE la dispariFia palorii e3tremitEFii. +e
face numai intr2o unitate spitaliceascE.
8.$nghetare generalizat. ?3punerea prelunitE la fri cu scEderea temperaturii centrale rectale
sub 3/V" determinE modificEri in oranism, care duc la instalarea fazei de #ipotermie paraliticE
(imobilitate, astenie muscularE, somnolenFE, bradicardie, bradipnee, #iporeactivitate la
e3citaFii).
Temperatura compartimentului e3terior (teument, Fesut subcutanat, musculaturE, membre
inferioare Gi superioare) scade cu 10V" faFE de cea a compartimentului central.
+tadiul de com hipotermica se instaleazE cind temperatura centralE rectala tinde spre 30V".
Disocierea termicE dintre cele douE compartimente continuE sE fie de 10V". Din acest motiv
mobilizarea unui in#eFat riscE sE ducE la moarte rapidE prin scEderea temperaturii viscerale,
prin amestecarea sinelui periferic cu sine central.
De aceea, pentru a acorda primul a(utor unui in#eFat trebuie sE se Gtie mai intii ce nu trebuie
"cut. Astfel, sint interzise cu desEvirGire &
2orice mobilizare pasivE sau activE a persoanelor aflate in stare de #ipotermie mai avansatE (in
faza paraliticE sau comatoasE). Decesul (dupE cum s2a menFionat) se e3plicE prin faptul cE
sinele rece din zonele periferice care stana in special in reFeaua capilarE subcutanatE,
mobilizindu2se spre oranele din zona centralE, provoacE reacFii refle3e violente la fri ale
creierului Gi ale inimii, adesea cu in#ibiFia bruscE a funcFiei acestora'
2fricFionErile enerice Gi masa(ele cu zEpadE, cu prosoape (araveazE prin #emoraii,
#ematoame, sau leziuni viscerale, starea in#eFatului, pentru cE pune& sinele in miGcare)'
2transportul inainte de a se fi aplicat mEsurile de incElzire.
"e putem face J
2impiedicarea pierderii de cEldurE.*entru aceasta accidentatul este aGezat intre doi
salvatori,astfel ineit pieptul unui salvator sE se lipeascE de spatele victimei, iar al doilea salvator
iGi lipeGte spatele de pieptul victimei.
2:a dispensar sau spital se va trece la reincElzire,care se va face sub monitorizarea funcFiilor
vitale (inreistrarea continuE a pulsului, temperaturi Gi respiraFiei),in paralel cu administrare de
perfuzii (de3tran$0, ser lucozat, bicarbonat de sodiu 1,$=), tonicardiace, vit. " (/00W1 000
m) o3ienoterapie.
24nerarea alcoolului este permisE numai dacE temperatura rectalE a atins 1/V".
17/
#bservaie5in #ipotermiile uGoare Gi moderate se poate face reincElzirea totdeauna radat,prin
mi(loace improvizate (buiote cu apE caldE, bEi calde etc.).
'.).$&"C%L A!%@:";!$AB
4necul este un accident e3trem de rav provocat de inundarea cEilor aeriene cu apE'asfi3ia
(stopul respirator) este urmatE de stopul cardiac.
+ub denumirea eneralE de ,.inecQ se cuprind de fapt accidentele severe,ce survin din cauza
apei sau in apE.+e cunosc douE mecanisme prin care inecul enereazE moartea &2inecul propriu2
zis prin submerise.
2#idrocutarea sau moartea subitE la contactul cu apa (fErE aspiraFie de lic#id).
:a aceasta se mai pot adEua&2traumatismele rave sub apE sau la suprafaFa apei (traumatisme
craniene,toracice,abdominale). '
2accidente acute mortale survenite intimplEtor in timpul inotului (infarct miocardic,accident
vascular cerebral,crizE epilepticE).
'.).'.$necul propriu-3is
Aspira.ie de lichid Ainecatul albastruB
*rin necunoasterea inotului,fie prin epuizare fizica sau panica.
2Apnee refle3a2cu spasm lotic 2
Dispnee2stare de aitatie cu& inundarea plamanilor cu apa,#ipertensiune
arteriala,ta#icardie,pierderea cunostintei
2+topul respirator cu rela3are musculara 2+topul cardiac
Aneori, din cauza larinospasmului nu are loc inundarea tra#eobronsica (falsi inecati).
a) inecul in apE dulce
4necul in apa dulce (apa fiind mult mai putin concentrata2#ipotona2fata de sane) se
caracterizeaza prin& trecerea apei din sacii alveolari in spatiul intravascular, fapt care determina
urmatoarele consecinte&
2#emodilutie, cu crestere a volumului circulant si incarcarea inimii drepte
2#emoliza (distruerea masiva a lobulelor rosii, ceea ce duce la anemie, #ipo3ie,
#iperpotasemie).
.emodilutia scade osmolaritatea sanvina, care determina alterarea membranei alveolocapilara
si reinundarea alveolara cu aparitia Pedemului pulmonar acutR.
b) inecul in apE de mare
Apa srat pEtrunsE in alveolele pulmonare fiind mai concentratE in sEruri dccit sinele2
#ipertonE2va atrae apa plasmaticE in alveolele Gi cEile aeriene, producind de la inceput Pedem
pulmonar acutQ.
Apare scEderea masei sanvine, #emoconcentraFia (cu tulburEri de conducere).
'.).2. $necul
fErE aspiraFie de lic#id (#idrocutarea2inecatul alb)
.idrocutarea este un accident supraacut care survine la contactul cu apa rece,datoritE unei
#ipersensibilitEFi la aceasta.+e caracterizeazE prin oprirea refle3E a inimii (sincopE
cardiorespiratorie) inaintea inecului propriu2zis.+pasmul larinian instalat o datE cu sincopa
respiratorie previne in#alarea apei.
'.)..$necul prin traumatisme
"auza inecului este traumatismul& in plon(on obiGnuit sau de la inElFimi mai mari,se pot produce
traumatisme craniene,abdominale cu e3plozii de orane cavitare sau rupturi viscerale insoFite
de lipotimii.
177
Alte accidente pot sE survinE in timpul inotului sau al Gederii in apE& infarctul
miocardic,accidentul vascular cerebral,criza de epilepsie sau c#iar un leGin pot duce la inecul
secundar.
'.).4. Primul a6utor la ineca.i
:a scoaterea din apE&
2+e va e3amina rapid&2dacE e3istE respiraFie spontanE sau nu,
2dacE e3istE puls la carotidE sau nu,
.emodiluFia scade osmolaritatea sanvinE,care determinE alterarea membranei alveolocapilarE
Gi reinundarea alveolarE cu apariFia Pedemului pulmonar acutQ.
RespiraFie artificialE PurE la urEQ sau in caz de trismus .PurE la nasQ,conform te#nicii
descrise la capitolul 44.
2DacE se observE cE prima insuflaFie nu este urmatE de e3pansiunea inspiratorie a toracelui se
incepe eliberarea cEilor respiratorii superioare prin curEFarea orofarinelui (apE, secreFii, mil,
nisip).
2AspiraFia se va face dacE e3istE truse.
2+e va incerca eliminarea apei din plEmini (obliatorie la apa de mare) prin intoarcerea victimei
in poziFie ventralE sau lateralE cu capul decliv in felul urmEtor&2copiii pot fi FinuFi cu capul in
(os (fi3aFi de lezne) pentru citeva secunde,
2adulFii pot fi spri(iniFi pe coapse,cu enunc#iul indoit al salvatorului,avind toracele Gi capul
decliv, aplicindu2se citeva lovituri intre omoplaFi pentru uGurarea evacuErii apei.
2Apoi accidentatul se aGazE cu faFa in sus Gi se continuE respiraFia artificialE PurE la urER.
2,asa( cardiac la nevoie.
$mportant54n timpul respiraFiei artificiale la un inecat,insuflaFia aerului se face mai reu decit la
un plEmin normal (spasm bronriiolar, pelicula de apE alveolarE,atelectazii pulmonare,edem
pulmonar acut (?.*.A.).
2:a locul accidentului (dacE e3istE posibilitatea) se mai adauE tratamentul medicamentos&2
pentru inecaFi cu apE dulce& furosernid Gi e3sanvinare'
2pentru inecaFi cu apE sEratE perfuzie cu ser clorurat izoton.
2DacE e3istE truse necesare Gi specialiGti cu e3perienFE se e3ecutE de la inceput &2intubaFie
tra#ealE, 2aspiraFie tra#eobronGicE (pe sonda de intubaFie)
2evacuarea stomacului pe sondE astricE.
2Transportul accidentatului cit mai urent la un serviciu de reanimare, unde se va face terapia
intensivE de ec#ilibrare.
2Tratamentul&?.*.A.,tulburErilor #idroelectrolitice,acido2bazice,edemului cerebral,al
complicaFiilor. *e tot timpul transportului vor fi continuate mEsurile de reanimare.
De reFinut&
2-u se va invirti Gi nu se va scutura cu capul in (os accidentatul.
2,anevrele de dezobstruare se vor repeta, dar durata sE nu depEGeascE / secunde,pentru a nu
intrerupe respiraFia artificialE Gi masa(ul cardiac.
2DacE bolnavul are tnsmus,se va desc#ide cavitatea bucalE Gi apoi se va lu3a mandibula,
folosind o spatulE (coadE de linurE sau alt obiect la indeminE),care se introduce totdeauna intre
arcadele dentare dinspre partea lateralE.-iciodatE nu se incearcE desc#iderea urii pEtruzind cu
spatula din faFE (pericol de rupere a dinFilor).
2:a inecaFii care au in#iFit in timpul accidentErii cantitEFi mari de apE destinzind
stomacul,e3istE pericolul inundErii cEilor respiratorii prin vErsEturi.
2*entru salvarea Gi reanimarea inecaFilor prin traumatisme sau prin alte accidente, se va Fine
seama de leziunile provocate.
176
'4.P;$:%L AI%#0; $& :%GCD#%;A 2" GA;P"
<trEvirea prin muGcEtura de Garpe este denumitE ofidism.
Dintre Gerpii veninoGi in tara noastrE se intilnesc viperele& care inoculeazE 4a locul muGcEturii un
venin cu acFiune hernolitic Gi hemoragic.5eninul conFine substanFe cu o to3icitate deosebitE.
'4.'.!imptome clinice
'. #emne locale
2la locul muGcEturii sc pot observa !2$ inFepEturi mai mari (muGcEtura dinFilor veninoGi),
-durere intensE,arsurE,care apare foarte repede dupE inFepEturE,
-eritem perilezional5 la locul inFepEturii pielea se inroGeGte (spre innerire),cu lialou
purpuriu,iar in mi(loc musteGte o cantitate micE de lic#id cu tentE sanvinolentE (lic#id tisular
cu sine e3travazat).
-edem care apare la 10 minute,se e3tinde f.repede,intr2o orE intereseazE intre membrul.DupE
1!2!$ #. apar flictene cu conFinut sero#ematic,ec#imoze,peteGii,care duc 4a necroza Fesuturilor
Gi apoi la anrenE,la care se adauE limfanita.
2.#emne generale:
2slEbiciune,ameFealE,senzaFie de leGin'
2reFuri,vErsEturi sanvinolente'
2sufuziuni sanvine eneralizate,#emoraii (la !$2$1 #.)&epista3is, #ematemezE, melenE,
#ematurii,inivoraii'
2pot fi dilatate,cu tulburEri de vedere pinE la pierderea vederii'obnubilare pinE la comE,stare de
Goc.
4n cazurile netratate,moartea survine la 32$ zile prin #emoraii, insuficienFE renalE acutE sau
prin stop respirator (cind veninul are acFiune predominant #emoliticE).
#bservaie.:a manuitorii de Gerpi Gi la cei cu antecedente de muGcEturE de Garpe se pot dezvolta
ienomene alerice2anafilactice Gi o muGcEturE ulterioarE duce la manifestEri rave de deces.
'4.2.Prim a6utor si tratament
Tratamentul se instituie imediat,eneric Gi insistent Gi tratament urmErind 3 scopuri&
$ncetinirea ritmului de intrare in circulaFie a veninului depus local se obFine prin urmEtoarele
mEsuri de prim a(utor&
2accidentatul este culcat,se incearcE liniGtirea lui.DacE muGcEtura este la membrul superior,se
scot inelele,ceasul,brEFErile'
2se aplicE doua arouri la ciFiva centimetri superior Gi inferior muGcEturii, fErE a opri circulaFia
arterialE.
1tenie4 *t.ca aroul sE asiure blocarea flu3ului limfatic Gi venos din vasele superficiale,
tb.strins numai atit,incit sE permitE introducerea unui deet sub el.Astfel,aplicat,reduce resorbFia
cu ;0 ;. Ridicarea aroului se face dupE 1 #.,dar nu total& se repune,distanFa dintre ridicEri Gi
repuneri creGte proresiv (se urmEreGte intrarea proresivE a principiilor to3ice).
2+e face (in primele minute de la muGcEturE) o incizie intre cele douE puncte care marc#eazE
muGcEtura.4ncizia se poate face cu un cuFit inroGit in foc.?a trebuie sE aibE lunimea de 12! cm
sau c#iar 3 cm sE fie orientatE in a3ul lonitudinal al membrului Gi sE aibE adincime de 0,/21
cm.
#bservaie.+e pot face incizii in P3Q peste fiecare marcE de muGcEturE.
4ndiferent de metoda inciziei, se evitE pEtrunderea mai adinc de fascia de inveliG.
*t.a evita incizia fasciei,teumentul este ridicat intr2o plicE cu inde3ul Gi policele stin,iar cu
dreapta se secFioneazE pe creasta plEii'
2aspirarea lic#idului (sine Gi venin) din plaE, se face cu orice mi(loc, in funcFie de ceea ce
e3ista la dispoziFie&serinE, pompE de cauciuc specialE,pompE de muls sinul,aspirator,ventuzE
171
(eventual improvizat din pa#ar sau borcan) sau sucFiune bucalE (cu condiFia sE nu e3iste leziuni
in cavitatea bucalE). ,anevra se e3ecutE pe o duratE de 30 de minute. ,ala3area din (ur cEtre
centrul plEii este discutabilE,poate sE faciliteze Gi intrarea in circulaFie a produGilor to3ici'
2e3cizia2scoaterea unei rondele de teument in (urul locului de inFepare (un diametru de cel
puFin /27 cm)'
2in(ectarea in zona inFepEturii a unui vasoconstrictor diluat in anestezic local (adrenalinE cu
3ilinE)'
2aplicaFii reci locale (pentru reducerea inflamaFiei, tumefactiei Gi impiedicarea circulaFiei
limfatice).9oln.se transportE de urentE la spital,imobilizat pe o brancardE (c#iar
improvizatE).DacE este posibil,se administreazE o3ien,iar pt.liniGtire se poate administra
diazepam i.m.(10 m) Gi antialice.
$nhibarea (inactiuarea principiilor to%ice ale veninului se obFine printr2un tratament eneral
(cei trei PAQ2antivenin,antibiotic, antito3inE tetanicE)
a).Antivenin2ser polivalent (sau antiviperin) s.c.' i.m. sau i.v. lent.
Doza este in funcFie de timpul scurs, de reutatea bolnavului.+e administreazE 1021/ ml la un
normoponderal.Administrarea serului se face dupE testarea sensibilitEFii oranismului.
+e poate administra i.m.lent sau i.v.in perfuzie (cu lucozE / =).
#bservaie.Administrare subcutanatE,local,este ineficientE dacE nu se administreazE in timp
util,deoarece din cauza edemului local, absorbFia va fi foarte lentE.
b).Antibiotice cu spectru lar. c).Antito3ina tetanicE.
Terapia de susinere biologic5tratamentul Gocului'al sindromului #emolitic
(transfuzii,corticoizi)'al sindromului de coaulare intravascularE diseminatE cu #eparinE (la
nevoie)'insuficientei renale acute,insuficientei respiratorii.:a nevoie respiraFie asistatE dupE
intubatie endotra#ealE.
4mportantC +e interzice mobilizarea inutilE,aitaFia sau fua accidentatului,toate rEbind
resorbFia veninului.-u se da boln.alcool (vasodilataFie). 4ntirzierea peste !0230 de minute a
primelor mEsuri de a(utor devine periculoasE.Determinarea rupului sanvin se face imediat la
internare (structurile celulare sanvine pot suferi modificEri,care duc apoi la rezultate ine3acte).
17;