Marin Preda

Cel mai iubit dintre pamnteni

vol.2
PARTEA A CINCEA
I
Ma trezii fara sa fi descis ocii simtind ca am adormit cu capul pe
biroul meu cu lumina aprinsa. !"a# $ndii# iata# am adormit lucrnd#
nu e bine# trebuie sa fac ca Matilda# sa ma culc seara la ora noua si
sa ma scol la cinci# si pna sa plec la facultate pot lucra mai bine
odinit. E cinuitor sa te prinda astfel somnul. Precis ca iar am
dormit patru# cinci ore n pozitia asta.! Ma ntinsei si fui mirat ca
eram totusi lun$it si nu simtii atin$erea familiara a cristalului de pe
birou si a scaunului de sub mine. "escisei ocii si atunci sarii
brusc n picioare.
Nu la birou# ci pe o masa ru$inita de fier adormisem. %n bec aprins
spnzura n tavan. & usa de metal# niste pereti ne$ri si o ferastruica
nalta# zabrelita# mi amintira ca eram prizonier# ca fusesem ridicat
de'acasa si ca fusesem implicat n afacerea (umanelor ne$re. Ma
uitai la ceas) erau orele patru. *ncepui sa ma plimb. Celula n'avea
pat# ci doar aceasta masa de un rosu murdar# pe care ma ntinsesem
cu paltonul pe mine. Mi'l scosei# mi'era cald# aruncai si
caciula. Ma ntinsei iar# mi trosnira oasele. "a# oasele trosnesc# ele
nu stiu nimic# fac parte dintr'un ntre$# caruia i se supun. Tot astfel
si noi# spunea Pascal# facem parte dintr'un ntre$ mai mare si vrem
totusi sa ne credem unici... actiune smintita# asemanatoare aceleia#
sa zicem# a unui picior# care n'ar vrea sa mai asculte de corp si ar
lua'o rasna# ar ncepe sa btie# sa se a$ite# nu fiindca ar fi bolnav# ci
fiindca ar ncepe sa creada ca sn$ele care l raneste ar fi numai al
lui... Asadar# sa darmam cu $ndul aceasta celula n care n'am ce
sa caut si din care trebuie sa ies ct mai curnd# fiindca snt
nevinovat# si sa practic un e+ercitiu preventiv care sa ma fereasca
de surprize si sa pot accepta ce e mai rau. "eci sa accept. (a'mi
feresc de uzura fortele sufletesti# care nu trebuiesc scoase n lupta)
sensibilitatea trebuie reprimata# credintele si convin$erile trimise n
adncul sufletului# loviturile fizice pe care le voi primi trebuie sa
ntlneasca un corp inert# ma vor bate sa spun ceea ce nu stiu
,auzisem de asta-# numai sa nu ma deterioreze iremediabil# ncolo
n'aveau dect. Eu nu eram ca Ion Micu# sa vad n ei e+presia unei
lumi pentru care am luptat si am fost torturat si convin$erile mele
sa nu reziste. Nu erau ai mei. Asadar# ce mi s'ar putea ntmpla/
Ma reasezai pe masa aceea ru$inita si ncisei ocii. Codul e+istent
n !document!# !ordonante! n loc de !ordine!# nu poate sa turbure o
fiinta normala. *n caz contrariu se interpune un alt cod# care
$ideaza pe cei care m'au adus aici si care ma vor scoate nu pentru
a ma trimite acasa# ci n directii surprinzatoare si necunoscute. *n
acest sens capitanul care m'a arestat stie mai multe dect colonelul
care a ncercat cu mine un intero$atoriu zadarnic. "upa el# dupa
capitan# trebuia sa fiu trimis imediat acolo unde arata codul# fiindca
o cifra m'a indicat# pe care eu o voi ne$a oricum. !&rdonante! sau
!ordine! e acelasi lucru# din moment ce teroristul fu$it mi scrisese.
Era suficient. Tot ce era mai 0os n'avea nici o nsemnatate. Punct.
Ar mai ramne ca orbul capitan sa fie desmintit. Pentru asta voi
lupta din toate puterile. Nu snt nici 1uarin# nici 2inoviev sau
3amenev# implicat n lupta pentru putere# s'ar putea sa fiu
condamnat la un an# la doi sau la cinci. Nu va dori nimeni sa ma
ucida# nu snt n miscare astfel de forte# nu e razboi civil# lumea
petrece# iese la manifestatii# localurile snt pline# eu nsumi am
petrecut cu prietenii mei n mod pasnic# asi putea doar muri eu# de
disperarea pierderii libertatii. Nu simt aceasta disperare. & sa
scap.... (nt absolut nevinovat# rudele si parintii mei nu snt nici
Pop# nici 1u0oiu# nici Mala+a# fosti mari industriasi# ci oameni
simpli... Acesti domni au fost acuzati ca au trimis n Elvetia valori
stoarse din bunuri nationale# e foarte posibil sa fi trimis# e ciar
neverosimil sa nu fi trimis# oricum# nu $ndul meu putea fi solidar
cu ei care# ciar daca nu erau vinovati de aceste crime# erau
vinovati de altele ,de pilda# de mizeria materiala a muncitorilor care
au lucrat n industriile lor-# solidari cu un re$im nu att de liberal ca
sa n$aduie o puternica miscare sindicala# e+istenta n lumea
civilizata# care sa'i mpiedice sa fie stapni absoluti ai efortului
uman. Astfel de lucruri se platesc# mai devreme sau mai trziu# sau
ciar pe neasteptate# cum s'a ntmplat la noi... Au stiut cu abilitate
sa su$ereze oamenilor ca saracia si ciar mizeria e o stare naturala
cu care trebuie sa te obisnuiesti# desi timpurile se scimbasera...
Au speculat $eniul oamenilor simpli de a putea trai din salarii mici#
de a se descurca# numai ei stiau cum# de la o luna la alta# vesnic
ndatorati si traversnd o viata fara speranta unei usurari de
$reutatea ei care le apasa umerii. Mai bine platit# tatal meu nu se
ntorcea niciodata mai vesel acasa cu plicul n buzunar. *l arunca
mamei# tacut si posomort# si ea totusi stiuse ciar din putin sa faca
economii si sa ma tina la liceu. Asta fiindca eram unul# dar daca am
fi fost doi sau trei/ Ce'o sa zica el acum# tatal meu# si mai ales
mama# ma pomenii ntrebndu'ma# cnd or sa auda ca am fost
arestat/ Asta oferea lumea noua parintilor si bunicilor nostri/ (i mi
amintii de e+presiile lor# la manifestatia pe care o privisem cu doi
ani n urma de pe trotuar si ma simtisem solidar cu speranta care li
se citea pe cipuri# cu ardoarea credintei ntr'o lume mai buna.
"eodata simtii un sentiment de prime0die. Alarma. Acesti securisti
nu erau e+presia aspiratiei acelor manifestanti ntr'o lume mai
dreapta# aparusera ca o anomalie stranie# ca un virus nociv ntr'o
societate fara e+perienta revolutiilor# ci mai mult cu aceea a
revoltelor repede reprimate n sn$e. (i ce era mai curios erau
recrutati ciar dintre ei# dintre oamenii simpli# si se amestecau cu ei
prin tramvaie si autobuze# pe strada si n restaurante# cu aerul cel
mai firesc# cu capelele si uniformele lor cu nsemne albastre# ca si
cnd numai lucruri inocente ar fi facut ei prin acele cladiri cu celule
0os n beciuri.
"in nou simtii un sentiment de alarma. *mi propusesem sa'mi
retra$ sensibilitatea# sa nu rationez n fata anomaliei# sa'mi pastrez
intacte fortele sufletesti. 4acui un efort suprem si ncetai sa ma
$ndesc. Atunci# n tacerea celulei# auzii un z$omot ciudat. Ma uitai
n 0ur. 2$omotul se stinsese. "ar imediat reaparu. *mi ncordai
atentia sa'l descopar. "a# l descoperii# venea de alaturi# din umarul
meu stn$# si mi dadui seama ca era bataia propriei mele inimi si
nu venea din umar# ci din urece. Ma nspaimntai. Inima ma trada.
!Ce'o sa fac/ ma ntrebai. "aca ma condamna# n'o sa rezist.! %na e
forta $ndului si alta a viscerelor. Acolo# n mate# zacea teama si
inima o prelua. Niciodata nu'mi batuse cu o astfel de putere. 1ataia
nsa nu era nici precipitata# nici desordonata# si curnd pulsatia ei
nalta se mai potoli. *ntelesei ca# fara sa fi stiut vreodata ,o surpriza
$reu de suportat-# suprimarea libertatii mele nu avea urmari de
constiinta# ci n instincte# ca la sticleti# care si ba$a $eara n $t
daca i ncizi n colivie. *ntr'adevar# desi reusii sa ma linistesc n
$ndurile mele# mi dadui seama ca ma simt rau n fiinta mea. Ma
ridicai# ma apropiai de usa si ncepui sa bat n ea cu pumnul.
Curnd auzii pasi rari apropiindu'se. 1roasca scrsni si $ardianul
intra n celula. !"e ce bati/! zise. !5reau apa.! !%ite'o acolo# n'o vezi
sau esti cior/! *ntr'adevar# 0os pe ciment# ntr'un colt# ln$a o
caldare# se vedea ceva care semana cu o cana. !"ar# zic# celulele
astea n'au paturi/! (i'i aratai masa de tabla ru$inita pe care
dormisem. !&r sa te mute de'aici# n'am avut alta n noaptea asta.!
(i'mi ntoarse spatele si iesi cu o e+presie att de abstrasa# nct ai fi
zis ca nu vorbise cu un om# ci cu el nsusi.
Raul pieri asa cum aparuse si fara sa lase urme. Respirai usurat.
Ma uitai la ceas. Era ora cinci. Au fost clipele de care m'am speriat
cel mai tare pe care le'am trait n celule. "aca nu ma paraseau/ Ce
s'ar fi ales de mine/ Am nteles atunci de ce se sinucid unii n
ncisori. Cred ca mpinsi pna la paro+ism de acest rau mai
puternic dect biata constiinta a$resionata de revolta $eneralizata a
viscerelor. Raul acela insuportabil nu s'a mai repetat...
II
"rumul spre o ncisoare si o noapte petrecuta n celula te
ndeparteaza de viata anterioara tot att de mult ca si o calatorie de
mii de 6ilometri. Toti ai mei erau acum departe si mai neverosimila
mi se parea dupa'amiaza de ieri si mai ales orele petrecute de mine
cu Matilda si rudele dupa plecarea musafirilor. 5iitorul meu
apropiat nu se turburase# clar acum# n aceasta celula# mi se
lumina desi raza lui se ndeparta considerabil. "ar anticipez asupra
starii mele de spirit. Aceste $nduri si sentimente si mai ales aceasta
lumina ndepartata care era viitorul meu mi aparura abia dupa ce#
asa cum dorisem si nu sperasem sa se ntmple# un ofiter superior#
nu stiu daca era $eneral sau ciar 7eneralul# seful (ecuritatii
re$ionale# ma cema la el la orele opt. %niforma si $aloanele sale
puteau fi de $eneral# dar nfatisarea era de plutonier. Poate ciar ca
asta fusese si fusese naltat n $rad verti$inos/ &ricum# ofiterii mei
superiori# ca sa nu mai vorbesc de $eneral# din scoala militara#
aratau altfel.
!Ai vrut sa vezi un ofiter rom8n# zise el# nici dupa ce ai fost arestat
n'ai renuntat la sovinismul tau/ Crezi ca noi facem aici discriminari
rasiale/! Relele presimtiri# vazndu'i fi$ura si auzindu'i cuvintele# mi
se confirmara.
!Ati pus n pericol Transilvania cu actiunile voastre smintite#
continua el ridicnd vocea. (i continuati sa complotati# primiti si
dati ordine de peste otare# mpotriva re$imului# n timp ce ocupati
posturi n universitati# creznd ca n'o sa fiti demascati!...
(e nfuriase# se facuse rosu# dar ocii sai orbi# olbati asupra mea#
mi facura n mod straniu impresia ca# pentru o clipa# implorau
dintr'ai mei# care l masurau neclintiti si cu aviditate# adevarul
acestei lumi# care l urcase att de sus# su$erndu'i n acelasi timp
temerea# din practica lucrurilor pe care fusese pus sa le comita# ca
ar putea a0un$e si el la fel de verti$inos# n locul meu. !Te vad# esti
om ca si mine# spunea acest ful$er de privire# dar eu trebuie sa te
condamn) stii tu de ce/ Eu nu stiu.! "ar asta numai pentru o clipa#
n timp ce furia reveni sporind n intensitate. "esi mi dadeam
seama ca n'aveam nimic de sperat
din 0udecata unui om care facea confuzie ntre sovinism si
discriminare rasiala# ma a$atai totusi de acea luminita de o clipa
care lucise n privirea sa necata n ntunericul furiei si prinsei cura0
sa'l nfrunt si sa ma salvez. !..de'aia ne'a trimis aici partidul si
poporul# sa aparam cuceririle politice ale clasei muncitoare# nceie
el izbind cu pumnul n birou... intelectuali# oameni cu carte#
uneltesc sa se ntoarca vremurile apuse...!
Eram concentrat cum sa'mi conduc atacul si nu mai auzisem clar
ce spusese mai nainte. *n furia lui veni ntrebarea mea# care opri
valul de fraze moarte n a caror ma$ie vroia sa se nvaluie9 !Acuzatul
are dreptul la aparare sau e condamnat dinainte/! !Ce aparare# urla
el scos din sarite# si ma n0ura de mama si mna i se crispa pe
tampon# simtind prime0dia confruntarii cu un om viu si nu cu niste
idei care i turmentau 0udecata lui lasa. Aici scrie clar# dai ordine si
primesti# trebuie sa marturisesti ce fel de ordine# daca nu# te
asteapta plutonul de e+ecutie. Ai auzit/ Condamnarea la moarte.::
!Totusi# e un drept absolut al acuzatului sa se apere cnd viata lui e
n 0oc# spusei deloc speriat# aproape zmbind# dar fara sfidare# ci cu
certitudinea ca voi fi ascultat. Numai n caz de dezertare n fata
inamicului soldatul e e+ecutat fara 0udecata# fiindca nu mai e
timp... &r n tara e liniste# nu e razboi civil# nu putem mpusca
oameni fara sa'i ascultam...! !Noi nu sntem 0udecatori# spuse el#
noi stabilim fapte si trimitem dosarul n instanta. Acolo poti sa te
aperi# ai dreptul la ultimul cuvnt...!
Asta suna sinistru. Ai dreptul la ultimul cuvnt dupa pronuntarea
sentintei# cnd nu mai puteai scimba nimic. &r# el mintea. Am aflat
mai trziu ca procesul era o simpla formalitate# daca proces e+ista#
sentinta era data de ei# n aceste birouri# procurorul o prelua#
instanta# surda# ameninta ca ea nsasi daca nu se conforma# o
pronunta. "in instinct am simtit nsa atunci ca aici se decidea totul#
ca prada nu era ascultata odata a0unsa n $earele leului# daca leu
putea fi numit individul din fata mea.
!Puteti accepta ideea ca un om arestat de dumneavoastra s'ar putea
sa fie nevinovat si ca nu e cazul sa fie trimis n instanta/
"umneavoastra decideti# snteti primul 0udecator si va ro$ sa ma
ascultati...! !Nu arestam pe nimeni de$eaba.! zise el# dar se mai
potoli. !Nu spun ca n'ati avut motive# dar nu apar la
dumneavoastra si motive de a pune un om n libertate dupa ce l'ati
intero$at/::
Asta era# si nu stiam atunci ca ndata dupa arestare nu se cautau
motive de a elibera prizonierul# ci de a'l condamna# ciar daca
acesta si proba nevinovatia. Telefonul suna. 7eneralul ridica
receptorul si asculta. Apoi dupa ctva timp spuse) !"a# arestati'l pe
porcu'asta imediat si sa se ocupe de el (tanescu. Ceilalti# daca v'au
scapat# dati alarma la Timisoara ca trei indivizi vor sa treaca "unarea...
"a# da# el sa plece... (i ncise. Cum sa nu# mi se adresa# i
punem si n libertate# dar uite ce fac... (i avui impresia# privindu'l#
ca face cu mine o e+ceptie ca ma mai asculta) vorbeste# zise. Ce e cu
cestia asta# cu ordinele astea care se asteapta de la tine/!
"ar cum sa vorbesti cu un om care# desi se afla n fata ta# un spatiu
dens ,viziunea sa $lobala asupra delictelor- s'a interpus ntre tine si
el/ Apropierea# confuzia fonetica ntre !ordine! si !ordonante!: era o
subtilitate derizorie pentru un om care urmarea fu$ari periculosi#
banditi porci# cum era cel care trebuia ciar acum arestat# si cine
stie ce alte cazuri de spioni si sabotori care alimentau si 0ustificau
e+istenta acestei cladiri si a lucratorilor din ea. Nu'mi folosi la nimic
suprema mea ncordare cnd ncepui sa'i povestesc ce era cu acea
scrisoare si acele cuvinte. ;uminita aceea din privire nu mai aparu
n ocii lui# desi ma asculta uitndu'se tinta la mine# fara sa ma
ntrerupa. 7ndul i sbura pesemne la cei trei care s'ar fi putut sa'i
scape si la altii# desi$ur# care erau urmariti... (e debarasa de mine)
!Trebuie sa spui tot ce stii n le$atura cu acest Iustin Comanescu#
cu care ai fost prieten# si# daca se va dovedi ca esti nevinovat# esti
liber!. Ridicai $lasul) !Nu am mai multe de spus dect ceea ce ati
auzit si alte dovezi nu pot aduce.! !Mai $ndeste'te!# mi raspunse.
!N'am la ce sa ma $ndesc. "ati'mi drumul acasa# snt nevinovat.!
!& sa ti se dea drumul# murmura el absent si ntunecat# daca se va
dovedi ca n'ai nici o le$atura cu (umanele ne$re# si o sa e+plici
detailat ce este cu aceste ordine... Am vazut noi altii care se
declarau si mai nevinovati dect tine si n realitate...!
Ei# ce erau n realitate/ Nu mai zise nimic. & tacere rea se asternu
pentru mine. *ntelesei deci ca altii fusesera si mai elocventi n
apararea lor dect eram eu# nselndu'l nsa# si ca discernamntul lui
era atrofiat. Nu ma dadui nsa batut n fata acestui om care nu avea
forta necesara a inteli$entei si a instinctului de a tresari naintea
unui om acuzat numai pentru ca ntr'o scrisoare i s'a spus o
propozitie ridicula. *ncepui din nou sa'i e+plic# dar el ma ntrerupse
brutal) !;asa vorbele. Esti prieten cu un criminal. Asta urmeaza sa
e+plici. "e aceea ai fost arestat.! !"ar nu l'am mai vazut din <=.
Cum adica# arestati un om pentru ca a fost prieten cu cineva pe
care nu >'a mai vazut de cinci ani si care a fu$it de'atunci/ Asta
nseamna ca o sa'i arestati si familia si pe toti care au fost prieteni
cu el/! !"epinde.! !"ar va declar ca eu n'am parasit orasul atunci
cnd el a plecat n satul lui departe si am martori profesori si pe toti
care ma cunosc.! !& sa'i ascultam pe acesti martori si ai dreptul
sa'i citezi si la proces n apararea ta.! Asadar# $ndii# proces totusi.
Ramasei tacut si ncordat.!Apararea mea/ stri$ai. "ar care e
acuzatia/ Care ar fi obiectul acestui proces/ (a dovedesc eu ca snt
nevinovat/ Cine va da dreptul# ce le$e# sa puneti un om ntr'o astfel
de situatie/ Pentru a aresta pe cineva# trebuie o dovada de vinovatie
' n cazul meu# ca am facut parte din or$anizatia (umanele ne$re.
&r# dumneavoastra n'aveti nici o dovada# atunci de ce m'ati
arestat/ Credeti ca e o $luma sa arestezi un om liber/ (in$ur ati
spus ca acea scrisoare nu e o dovada. Ce ramne atunci/ 4aptul ca
am fost prieten cu un terorist. "ar mai nti ca pe atunci nu era terorist#
a devenit pe urma# si de ce asi fi eu vinovat ca a devenit/ Am
luat eu parte la actiunile lui/!9 !Asta urmeaza sa ne dovedesti# ca
n'ai luat.! !Eu sa va dovedesc/!' stri$ai indi$nat.
Nu mai aveam nici o retinere. Aveam intuitia ca nu statea n puterea
acestui om sa micsoreze raul care se abatuse asupra mea# era si
incapabil si orb# nu cunostea le$ile care $uverneaza viata oamenilor#
nici cele facute de ei# nici cele divine# dar# credeam eu# nici mai mult
rau nu putea sa'mi faca dect cel pe care vroia sa mi'l faca# adica
cel mai mare# sa ma arunce n mecanismul unei ancete care nu
trebuia sa dea $res si al unui proces pe care ei nu'si puteau n$adui
si nu n$aduiau sa'l piarda... Trebuie sa spun ca acest adevar
aveam sa'l aflam noi toti mai trziu# ca adevar clar si distinct# dar
arestarea noastra pune sub stare de alarma toate instinctele# si
numai cei neavertizati# cei naivi# cei care puteau fi uluiti cnd erau
arestati si stri$au !dar n'am facut nimic. Ce'aveti cu mine/! puteau
astepta linistiti n celule sa fie eliberati cu zmbete si scuze. Eu
fusesem prevenit nu numai o data de Ion Micu# si abia acum# n fata
acestui om# i ntele$eam spaima) nu auzisem de oameni arestati
carora apoi li se dadea drumul# ci numai de) a fost arestat si att#
adica s'a terminat cu el# a fost condamnat si a disparut. Astfel
disparuse Cubles la acea manifestatie si nu mai revenise n
facultate# dar nu masurase nimeni $ravitatea si semnificatia
faptului. Cine stie ce'o fi facut# $ndeam# de$eaba# nu l'au
condamnat ei... Tot astfel avea sa mi se ntmple si mie... *n clipa
aceea nsa mi s'a trezit cu putere dorinta de a'l smul$e pe acest om
din mecanismul al carui instrument era si a'l face sa ntelea$a ca
poate si altfel sa'si foloseasca puterea# si anume# sa 0udece sin$ur si
pur si simplu sa'mi dea drumul.
!(i daca nu pot sa va dovedesc/ am reluat. "aca toti cei care ma
cunosc# din frica sa nu fie ei nsisi arestati arbitrar# asa cum
arbitrara e si arestarea mea# vor spune) da# l'am vazut ca e n oras#
dar n'am stat cu ocii pe el# am avut alte $ri0i# nu stim e+act daca a
lipsit sau nu# daca a stat tot timpul n oras. &r# veti decide
dumneavoastra n fata acestor declaratii evazive# pentru a lua parte
la o crima a0un$ patruzeci si opt de ore. (i cum prietenia mea cu
acest Iustin e dovedita de o scrisoare in care e vorba de ?ordine@ sau
?ordonante@ date si primite ,cine mai sta sa distin$a ca ordine cu
ordonante nu e acelasi lucru-# veti a0un$e la concluzia ca snt
vinovat. "ar fara dovezi. stri$ai. Nu credeti totusi ca trebuie sa'mi
dovediti vinovatia/!: !(e va vedea n cursul ancetei!# mi raspunse
implacabil. !& sa vie o zi# i spusei atunci cu o ncredere aproape
salbatica n viziunea pe care o avusei n clipa aceea# cnd o sa fiti n
locul meu# dar nu nevinovat# si voi depune marturie mpotriva
dumneavoastra. Cunosc istoria revolutiilor si va asi$ur ca totdeauna
,si nici revolutia proletara n'a facut e+ceptie- cei care s'au aflat n
situatia dumneavoastra au avut soarta victimelor lor.!
III
...Nu mai pot continua relatarea acestor amintiri# aceasta parte a
lor. & $reata insuportabila mi se urca n $t# si ca o amintire a anilor
cnd# dupa ce am fost iar liber# am asteptat sa se ndeplineasca
aceasta prezicere. Nu s'a ndeplinit nimic... Aceasta $reata ma
apuca ndata ce vedeam uniformele pe strada si cipurile care
afectau ca snt si ele ale unor oameni obisnuiti... cu neveste si copii
si bucurii simple ca oricare dintre noi... "ar iar anticipez o
e+perienta pe care abia ar urma s'o evoc aici... & voi scurta# desi e o
veri$a $roasa n destinul meu. Ar trebui sa scriu despre asta o noua
carte# cea de fata nascndu'se numai pentru a putea sa a0un$ n
aceste zile care mi'au mai ramas# la o scena# una sin$ura# cnd
ntr'o dimineata m'am pomenit cu o floare pe biroul meu... Aceasta
scena ma obsedeaza si nu perversitatile acelor timpuri al caror mit
primitiv ai barbar desi s'a prabusit semenii mei nca nu se
desmeticesc# snt nca nencrezatori# ca si cnd s'ar teme sa nu'i
renvie cadavrul9 vor sa'l lase sa putrezeasca total si abia dupa
aceea sa'i arunce cenusa n vnt.
!Ma ameninti/ rn0i el cu o cruzime care abia atunci i se desvalui.
N'o sa mai ai ocazia. N'o sa te mai ntorci de'acolo de unde o sa te
trimit# contrarevolutionarule.! !Nu se stie. i raspunsei ndr0it.
5reau sa va pun o ntrebare) ce v'au facut dumneavoastra oamenii
de i arestati/ Ce suferinte v'au provocat/ Ati trecut prin vreun
razboi civil n care contrarevolutionarii v'au ucis familia# prietenii#
copiii/ Ati fost torturat la politie ca veci ile$alist/ Ati avea o
0ustificare. Nu# nimic din toate astea nu vi s'a ntmplat# va cunosc#
cei care au trecut pe'acolo arata altfel... Atunci ce'aveti
dumneavoastra cu oamenii de'i arestati/ N'ati citit putina istorie/
Nu stiti ca istoria nu sta pe loc# ca dupa ce apare un val# se spar$e#
si un altul vine din urma/! !Nu# zise el# nu snt asa de mare filozof
ca tine# eu ndeplinesc sarcina pe care mi'a ncredintat'o partidul#
de a strpi pe toti dusmanii poporului# indiferent sub ce masca s'ar
ascunde# si de$eaba mi vii tu cu teorii# cestii istorice si alte
baliverne# n'avem noi acuma timp de asemenea parascovenii. "upa
tine ar trebui sa lasam bur$ezia sa'si faca toate mendrele si noi sa
ne uitam si sa filozofam# c'o fi# c'o pati# pna ne'am trezi toti omorti
de le$ionari si criminali de razboi care au format bande teroriste
prin munti si ataca satele n aite# ca lupii... ;ucratorii nostri si
dau viata urmarindu'i prin coclauri si ma mai ameninti si tu ca un
inconstient# ciar aici n biroul meu...:: !"a# zisei si eu cu ironie# am
si pozitia cea mai potrivita ca sa va amenint.! !"a# dar ia sa ai un
pistol'mitraliera n mna si sa ma prinzi n munti# te'asi vedea eu ca
n'ai mai face cu mine teorii istorice si m'ai ciurui fara discutie# ca
un dusman de clasa nrait ce esti.! !"e ce asi fi eu dusman de
clasa/ 4aceti ipoteze cu pistoale'mitraliera si munti si asupra
sentimentelor mele de clasa ,desi stiti din dosar ca tata e muncitor-#
numai ca sa ma puteti nfunda. Ce nevoie aveti/ Nu va a0un$
dusmanii din munti/!
(trania luminita de la nceput reaparu n privirea lui odata cu
racnetele care urmara si# spre fascinatia mea# nu se mai stinse tot
timpul ct urla) !(tiu eu de ce fac astfel de ipoteze cnd ramasitele
bandelor (umanelor ne$re care n'au fost nca strpite s'au unit cu
le$ionarii si criminalii de razboi care asasineaza activisti de partid
de la sate# creznd ca n'o sa punem noi mna pe ei si o sa vina
an$lo'americanii sa'i aduca iar la putere. Am spus) anceta va
lamuri ce e cu scrisoarea asta si cu ordinele care se asleapta de la
tine si# daca se va dovedi ca esti nevinovat# ti se va da drumul. "aca
nu# la canal# sa puneti acolo umarul la o constructie mareata si sa
nu mai aveti cum sa primiti sau sa dati tot felul de ordine sau
ordonante teroristilor fu$iti n &ccident. Poate va nvatati minte.! &
mna ma batu pe umeri si ma ridicai. Aparuse un securist care ma
duse n celula.
Ar fi trebuit totusi ca luminita aceea sa ma salveze. (au poate m'a
salvat doar pe 0umatate/ (au poate ciar mi'a salvat viata/ 4iindca
dupa un proces care n'a durat mai mult de cincisprezece minute nu
m'au trimis la canal# unde pe urma am auzit ca multi au murit# ci
m'au condamnat la trei ani de ncisoare# practic la munca fortata
n minele de plumb de la 1aia'(prie. Mai bine a fost acolo dect cele
trei luni petrecute n beciurile (ecuritatii# unde am fost torturat
aproape tot timpul# nu fizic# ci prin a$resiune si violenta asupra
intimitatii simtirii si $ndirii mele firesti# pna la alucinatie# sa spun
ce era cu ordinele acelea# ce fel de ordine asteapta acel Iustin sa'i
dau eu de'aici din tara/ Eram smuls din somn n miez de noapte#
dus ntr'un birou unde un ofiter# totdeauna altul# ncepea nti prin
a'mi oferi o ti$are ciar din tabacerea lui# pe urma) numele#
prenumele# profesia# parintii# rudele# prietenii si povestirea detailata
a tot ce'am facut dupa 2A Au$ust si pna n prezent. Aceeasi povestire#
de zeci de ori# uneori doar relatata# alteori scrisa. Apoi ncepea
intero$atoriul. Cnd l'am cunoscut pe Iustin/ Ce fel de om era/ Ce
discutam mpreuna/ Ce prieteni comuni mai aveam/ %neori
tinndu'ma n picioare# alteori pe un scaun fara speteaza# ore n sir#
si silit sa povestesc nencetat. %neori cu lampa de birou n oci# cu
un bec orbitor# alteori silindu'ma sa'l urmaresc# ca sa'i pot auzi
ntrebarile# plimbarea odinita de'a lun$ul si de'a latul biroului.
A0unsesem sa ma $ndesc cu nostal$ie la primirea si intero$atoriul
colonelului un$ur n biroul caruia nimerisem parca din ntmplare
n seara cnd fusesem arestat. Cnd am iesit dupa trei ani l'am
ntlnit odata pe strada si l'am oprit. Nu mai era colonel si l'am
ntrebat daca si mai aduce aminte# asa si pe dincolo# de un
universitar# ntr'o seara# la el n birou... !Nu# dra$a# ma confunzi# eu
snt ober celner la restaurantul ?4a$etul@# de sapte ani lucrez
acolo!# si s'a ndepartat repede# strnindu'mi ndoieli. Totusi# nu ma
nselam# avea aceeasi mustacioara blonda si acelasi par usor
patinat si pieptanat lins. Acelasi $las# dar binenteles nu aceeasi
buna dispozitie 0oviala de atunci. Mi'a ramas din acele trei luni
petrecute la (ecuritate# pe ln$a un sentiment insuportabil de mare
neliniste# pe care numai munca istovitoare din mina l'a mai
atenuat# si o nedumerire. "e unde nvatasera acei baieti# care mai
toti erau cam de aceeasi vrsta cu mine si pareau toti ori de pe la
tara# ori fii de muncitori# tortura rafinata cu a0utorul unui
intero$atoriu/ Cine le desvaluise astfel de secrete# care nu se coc
dect prin practica vece n aceasta meserie si binenteles n servicii
la fel de veci si cu traditie/ Nu stiu cine i nvatase# dar n'am
surprins la nici unul nici cel mai mic semn ca ar fi vorba de o
tenica nvatata. Nu# era una nsusita si care facea n ntre$ime
parte din ciar $ndirea lor intima. Nu erau automate# cum s'ar
putea crede. (imteau ca traiesc n mod firesc torturndu'ma pe
mine si aveau sursuri fine# cnd de fiecare data protestam) dar am
mai facut aceste declaratii de sute de ori. (au) va cred# si eu daca
asi fi n locul dumneavoastra asi fi nedumerit de aceasta scrisoare si
asi pune aceleasi ntrebari. "ar va declar totusi ca nu se ascunde
nimic n acele cuvinte ca a fost o $luma absurda# neverosimila#
stupida# de studenti. Nici o fibra nu se misca pe obrazul
ancetatorului. (i continua# plesnind de sanatate# de satisfactie ca
era tnar# ras proaspat si pieptanat# cu $uler bine calcat de
nevasta'sa# care l primea la ntoarcere cu mbratisari si sarutari#
misteriosul plan de demolare a vointei mele# a rezistentei mele
sufletesti# pna ce ' mi se su$era ' voi renunta la o aparare
zadarnica si voi face declaratii complete. Nu le pasa si nu intra n
calculele lor ca un om care n'are ce declara seamana tot att de
mult cu unul care are. Cnd deci sa opresti aceasta tortura si cnd
sa continui/ Cnd/ Nicicnd. Pna declari sau pna cnd ti pierzi
controlul si ncepi sa delirezi. Atunci urma o pauza de o zi si o
noapte si erai dus din nou sus# cu forte proaspete# cte ti mai
ramasesera. Nici o $ri0a# e destul timp sa le pierzi aceste forte si sa
spui pe urma si ce lapte ai supt de la ma'ta. Aveau# desi$ur#
e+perienta si probabil ca ntre ei le scapau scurte cuvinte numai de
ei ntelese. Cum stai/ Mer$e# n'o s'o duca mult. Tu/ A marturisit#
mare pelivan... 4iindca marturisirea# desi suficienta n sine#
antrena apoi producerea probelor# noi arestari de insi implicati# noi
declaratii si apoi sentinta. Cum sa scape cineva care n'avea nimic
de declarat de acest asalt continuu al mai multor vointe asupra ta#
care n'aveai dect una/ (copul 0ustifica smul$erea n acel fel a
probelor# dupa aceea totul intra n le$alitate# baietii erau satisfacuti#
si faceau datoria# uneori erau naintati n $rad. Totul era sa nu intri
n aceasta masina de produs dovezi# care din punct de vedere moral
traia# binenteles# pe realitati# adica pe cazurile de culpabilitate
adevarata# spionii# teroristii# fu$arii prinsi la $ranita# care desi$ur se
aparau si rezistau ca si un nevinovat. Ce faceau totusi cu un
nevinovat/ Nu'l iertau nici pe acesta# nu'l declarau nevinovat si sa'i
dea drumul# dar sentinta era mai blnda# cum a fost n cazul meu.
Cnd se oprea masina/ Cnd nu mai puteai colabora cu ea. 4iindca
mult timp traiai cu sentimentul ca trebuie sa raspunzi la ntrebari#
ca unica ta sansa# sa povestesti# sa e+plici. Ancetatorul era altul# el
poate ca nu stia# sau poate era mai inteli$ent dect ceilalti si s'ar
putea ca# auzindu'te# sa ntelea$a si sa fie ultimul intero$atoriu care
ti se mai ia.
*ntr'o zi nsa am ncetat sa mai vorbesc# nici nu mai auzeam
ntrebarile# devenisem apatic# absent# nepasator. 4aceti ce credeti#
spuneam# condamnati'ma# mpuscati'ma# dar nu mai am nimic de
declarat. Nu era o tactica# ci cu adevarat cel mai adnc instinct al
meu intrase n alarma) daca mai continuam sa le raspund puteam
muri cu adevarat sau sa'mi pierd mintile. Imediat a urmat procesul#
pe baza unui articol pe care nu'l cunosteam# si am fost condamnat
dupa o simpla formula pe care nici n'am auzit'o bine# a
procurorului# care colabora cu instanta. !Recunosti ca...:: a zis
0udecatorul si a repetat ininteli$ibila formula. !Nu recunosc.! am
raspuns. !Nu recunosti# dar probele snt la dosar.! Apararea/ %n
individ care cerea# $rabit# circumstante atenuante. Martori/ Nu
fusesem anuntat ca i pot cita. "oar acest individ pe care nu'l cunosteam
si care a zis) !&norata instanta# dat fiind cazul n speta# cer
circumstante atenuante!. (ala/ Cteva capete necunoscute# nimeni
dintr'ai mei. !Trei ani ncisoare!# a rostit 0udecatorul si am respirat
adnc# caci tot att de bine asi i putut auzi cinci# sapte sau# cine
stie# si mai rau# cum am auzit apoi la 1aia'(prie ca li s'a ntmplat
altora# pentru aparente de vinovatie mai anodine dect a mea.
Aici nsa trebuie facuta o precizare) e vorba de cinismul care se
instaleaza n ncisori# cinism menit sa'i faca pe toti e$ali# sa poata
trai fara sa'si piarda sarcasmul# umorul devenit ne$ru si toata
$ama de sentimente umane# care ti dau certitudinea ca# desi ncis#
nu ti'ai pierdut 0udecata si nu te poate duce nimeni de nas. *l vezi
pe'ala/ & sa'ti spuna ca e nevinovat. A fost prins dupa stabilizarea
din <B cu un sac de cocosei# a stat la prnaie cteva luni# a fost
iertat# i'au dat drumul imediat# l'au prins iar cu un sac de cocosei#
plus dolari. "ar pe'ala de colo# care pare deselat# care se preface ca
abia poate sa mpin$a va$onetul/ E $eneralul cutare# care era ct
pe'aci sa zadarniceasca planul re$elui de a ntoarce armele si a'l
aresta pe Antonescu# 0andarm mare peste Capitala. "aca l ntrebi o
sa'ti spuna ca datorita lui s'a facut 2A Au$ust si ca acum iata
rasplata. Mai multe adevaruri# mi s'a soptit# planeaza asupra
fiecaruia pe care l vezi aici. %nul e cel pe care l spune el# altul e cel
pe care l stie doar el si nu'l spune# altul pe care l stiu altii despre
el# altul pe care l stie (ecuritatea si mai e un adevar pe care nu'l
stie nimeni# dar care va aparea prea trziu# cnd n'o sa mai intereseze
pe nimeni. A fost desvaluirea care m'a surprins cel mai tare
si care mi'a ramas. 4iindca# $ndindu'ma la mine# stiam si eu un
adevar pe care nu l'a descoperit nimeni# nici (ecuritatea) caietele
mele# asupra carora ancetatorii nu m'au intero$at# desi erau la ei
si constituiau o dovada zdrobitoare a ereziei $ndirii mele filozofice.
Mai trziu am aflat ca numai pentru ca ar fi citit cineva astfel de
lucruri si nu scris# si a luat ani $rei de ncisoare. N'am fost 0udecat
dupa ele# probabil ca n'au avut un e+pert sa le studieze# sau poate
ca e+pertul nu era un idiot si n'a facut un referat care sa ma acuze.
(i mai era adevarul $ndirii mele intime# pe care o cunostea doar Ion
Micu# adevar pe care l formulasem n acea memorabila discutie de
la braserie# cu care el nu fusese de acord) ca o revolutie trebuie nti
pre$atita si apoi declansata# ca sa poata cu adevarat sa ne dea
tuturor sentimentul 0ubilator al unei profunde eliberari...
I5
*nainte de a fi trimis n 1aia'(prie am stat cteva luni ntr'o
ncisoare unde toata lumea de detinuti mi s'a parut nascuta
dintr'un cosmar al comicului. Ce este un individ care a fost
odinioara o fiinta a carei simpla semnatura putea determina
fericirea sau nenorocirea altora/ & epava fara dinti# cu pun$i la
oci# amesit dupa un castron cu ceva murdar n el# dar care l
facea ulpav# cum poate nu fusese el niciodata la receptiile cu icre
ne$re si cine stie ce raritati# pastru$a# ce$a# pesti# nisetri... Multi
dintre ei au scapat si redevenind liberi au putut sa se dedice cu
stralucire profesiunilor lor initiale# de in$ineri# cimisti# medici sau
matematicieni. Numai foamea si pierderea libertatii pot de$rada o
fiinta umana. 4osti ministri# subsecretari de stat# patroni de uzine#
banceri puternici ai altor vremuri# corpul lor semana acum cu un
sac de cartofi... 4usesera smulsi din familiile lor unde ar fi putut
duce o viata demna# oferindu'si serviciile noii societati# caci Mar+
nu scrie nicaieri ca trebuiesc urmariti oamenii# ci desfiintat doar
sistemul# re$imul capitalist... 1a ciar el scrie undeva ca fostul
proprietar de uzina are dreptul la o despa$ubire# fiindca nu e
vinovat el ca individ# ca a actionat n unicul cadru al unui sistem de
productie considerat attea secole drept natural) era un produs
istoric al dezvoltarii# si nu al unei conspiratii individuale mpotriva
poporului# ca sa poata fi apoi 0udecat si pedepsit. ;enin a fost mai
abil# a folosit aceste cadre# de ale caror nsusiri nu se ndoia. Numai
la noi scriitori viciati de un entuziasm frenetic au putut sa adopte
ideea ca un individ pierznd privile$iile clasei sale# care fusese odata
la putere# si pierde si calitatile sale proprii# pe care de fapt nici nu
le'a avut# ba ciar decade biolo$ic. (e vorbea n ncisoare de unul
mai abil# ale carui carti erau ecivoce) asa cazuti cum snt acesti
fosti si fara puterea de odinioara# scria el# ei snt superiori
proletarilor... Asta dupa ce mai nti ncercase sa le scrie acestor
proletari !bio$rafiile!# salivnd de pofta de a parveni... "ar
!bio$rafiile!: n'au placut si atunci a fu$it n &ccident !sa depuna
marturie!. (e povestea acolo n ncisoare ca fusese trimis de
(cnteia sa scrie un reporta0 de la un proces al unor teroristi care se
0udeca la Timisoara# orasul sau natal. (i l'a scris# desi stia ca
acelasi tribunal avea si pe rol si 0os n beci pe tatal sau# caruia
trebuia sa'i vie rndul. "esi$ur# nevinovat. Coincidenta nu i'a
provocat acestui scriitor vreo drama corneliana ntre dra$ostea sa
pentru taica'sau si datoria lui de reporter al (cnteii.
Era acolo $eneralul Macici# militar celebru n... "ar de ce sa mai
spun cine mai era daca a0unsesera toti nimic/ Cine vroia sa se
poarte ca si cnd ar mai fi nsemnat ceva era luat n derdere# si
de$eaba ascultam soaptele unui poet care i cunostea pe toti#
ran$urile# meritele# marimile mi se nvalmaseau n minte si nu
reuseam sa le retin numele# mai ales ca n'am stat mult printre ei.
!Tinere# se apropia de mine cte unul umil# n'ai cumva o ti$are/!
!Pai de unde# dom: $eneral/.! i spuneam cu re$ret# dar pe urma l
cautam pe poet# care se ntmpla sa mai faca rost# i ceream una si
ma duceam la $eneral sau ministru ce fusese# si i'o dadeam.
Tresarea# uitase ca mi ceruse# o primea cu mini care nu erau
tremurnde# dar nici linistite# o aprindea si mi spunea) !*ti
multumesc# $enerosul meu tnar# dar ce cauti tu aici# baiat n
floarea vrstei/ Ce'ai facut/:: Nu spuneam unul din cele patru
adevaruri posibile# ci unul inventat# cel mai simplu si mai comod)
!Cocosei# dom: $eneral.! !A. Cocosei. & sa'ti dea drumul sa mai
declari altii# asa ca fii atent...! !"a# dom: $eneral# cunosc trucul# dar
nu mai am altii.! !"a# dar o sa faci tu rost de altii# or sa te prinda
iar si... Aurul e ociul dracului. Nu rezisti cnd i vezi culoarea aia
frumoasa# parca ti spune) Ascunde'ma# nu fi prost# n'o sa afle
nimeni.! !Asa e# dom: $eneral# auri sacra fames.! !Pe unul l'a prins
ca mai avea# n felul urmator. Ct ati spus ca ati predat/ "ouazeci
de cocosei. *i predase de bunavoie# atunci n <B# imediat dupa
stabilizare# cnd# daca i predai# nu'ti faceau nimic. Nu va suparati# i
s'a spus# am numarat de doua ori# lipseste un cocosel# snt numai
nouasprezece# mer$eti dumneavoastra acasa# cautati'l# o fi cazut pe
0os# si aduceti'l. Ala s'a dus si s'a ntors cu cocoselul si atunci
functionarul# un politist# a rn0it. Nu lipseste nici un cocosel#
nseamna ca mai aveti. (i l'a arestat# i'a facut percezitie si a mai
$asit... ;a zdup cu el.! !Ati ascuns si dumneavoastra/! !Nu# o ruda
de'a mea.! !(i a prins'o/! !Cum sa n'o prinda//.! !(i de ce snteti
aici/! !Mai snt si alte delicte# de pilda omisiunea de denunt...
Evident# era adevarul pe care l spunea el... !(i ct v'au dat# dom:
$eneral/! !&pt ani.! Nu era de mirare. (e ncepea de la trei pna spre
zece# saisprezece...
Poetul# un ins nalt ca o pra0ina# semannd cu o barza# bucurestean#
avea parca tot timpul un surs sarcastic pe buze# dar un sarcasm
bonom sau mai bine zis boem# ca si cnd nu putea uita cafenelele si
viata literara din care fusese smuls fiindca fusese prieten cu doi
critici taranisti care l cultivau. !Aiurea. mi spuse el# ei snt liberi si
pe mine m'au ncis. 4iindca eu# ca un prost# am preluat bancurile
lor9 le'am spus si altora si m'au natat. Marele Ion 1arbu i'a nfipt
bine n furculita si eu nu l'am luat n seama. Covri$arii de la 7aesti.
"a# snt niste covri$ari. "ar ce importanta mai are# eu tot ma curat#
snt atacat. "aca asi iesi imediat# asi scapa# a aparut penicilina si
un medicament numit Pas# care vindeca# dar nu ca sa mi se faca
penicilina si sa mi se dea Pas snt eu aici . Ce cacat . & sa mor si o
sa mi se vada# ntins n celula# un nas ca o trompa# o sa va uitati
toti la nasul meu si o sa rdeti.! 1inenteles ca nu'l credeam# foarte
rapid mi se impusese cinismul de care am pomenit# sa nu crezi ce ti
se spune si sa nu te miri daca ceea ce ti se spune se adevereste ntr'
o zi ca n'a fost minciuna sau prefacatorie.
Toata ziua faceam papuci ,papuci care l trezisera si pe mparatul
Cinei la o noua constiinta-# pna ntr'o zi# cnd se forma o noua
ecipa n care intrai si eu si ne pomeniram cu un civil cu un
instrument n mna si cu un maldar de nuiele alaturi. !"omnilor#
ncepu el# cu a0utorul acestui instrument in$enios# numit cosor# o
sa nvatam mpreuna sa facem lucruri foarte utile oamenilor# taranilor
n special# dar si altor cate$orii# si anume) cosuri. Ce este un
cos/ Este un obiect de nuiele# cu o capacitate anumita de ncarcare#
de pilda# cosuri pentru porumb# cu care se ncarca o caruta direct
de pe o$or si a carui capacitate# n porumb brut# coincide# dupa
curatare# cu un dublu'decalitru. *n in$eniozitatea sa# fara sa
masoare cu nimic# taranul si mpleteste un cos care i permite sa'si
evalueze fara alte masuratori recolta sa de porumb pe un po$on#
adica numara cte cosuri a adus acasa si stie cte duble a facut#
calcul care i permite sa'si dea seama ct poate sa vnda pe piata si
ct sa'i ramna pentru rana sa zilnica# pentru nsamntat si pentru
orataniile pe care le are el n curtea sa...!
7tul ministrilor# matematicienilor# in$inerilor se ntinse la auzul
acestui nceput de prele$ere# asemeni scolarilor cuminti care nca
nu ntele$ ceea ce li se spune dar al caror instinct i tine n banca
olbati# sa se straduiasca si sa nvete totusi. !Pentru aceasta#
continua individul# cineva s'a $ndit sa vina n a0utorul taranilor si a
inventat acest instrument mai in$enios dect brice$ele lor. Astfel a
aparut cosorul zis al lui Moceanu# fiindca asa l cema pe
inventator. El e compus din doua parti# partea lemnoasa ,si ne'o
arata- si partea fieroasa. "eci# sa recapitulam pe scurt) Cosorul lui
Moceanu a fost inventat de Moceanu. El se compune...! !...din doua
parti!# se auzira deodata vocile ascultatorilor. *ncntat si surprins#
individul surse n sine. !Partea lemn...! zise el... !...oasa!# l
completa auditoriul... si partea fier...! !...oasa!# se ridicara vocile
noastre. !"omnilor# e+clama individul ,si si propti o clipa barbia n
piept de satisfactie-# e o adevarata placere sa ai de'a face cu
intelectuali.!
Apoi trecu la demonstratia practica# folosirea acelui cosor la
mpletirea unui cos. E ndoielnic ca mparatul Cinei a avut de'a
face cu un mai in$enios maistru care sa'i desvaluie mai repede
secretul producerii revelatiei unei noi constiinte# fiindca# dupa cte
am nteles eu# drumul lui a fost lun$... Ai nostri au avut revelatia n
ciar cursul prele$erii teoretice# dar si n trecerea la practica.
Totusi# maistrul a privit cu nencredere fenomenul si a doua zi s'a
nfiintat din nou. !(a'mi spuna cineva# a nceput el# cine a inventat
cosorul lui Moceanu!. !Cosorul lui Moceanu a fost inventat de
Moceanu#! a raspuns imediat n cor ecipa noastra. !El se compune
din doua parti# a reluat individul. Partea...! !...lemn'oasa!# am
silabisit noi... !(i partea...! !fie'roasa!# am cntat mai departe.
!"omnilor# constat cu bucurie ca intelectualul de'aia poarta aceasta
denumire# ca te scuteste de e+plicatii inutile...!
1izar persona0. *si batea cumva 0oc de noi# fiind stupid el nsusi/
Cred ca era mai de$raba n ntre$ime stupid# fara sa'i lipseasca o
va$a# dar tot tmpa malitie. Nu o data# dupa ce am redevenit liber#
citindu'i# de pilda# pe (amuel 1utler sau pe Ceide$$er# auzeam
foarte distinct o voce interioara care ma facea sa ntrerup lectura)
!Cosorul lui Moceanu a fost inventat de Moceanu.! "a# mi
spuneam# de ce sa'i dai unei maimute un sonet de (a6espeare sa'l
bata la masina ca sa demonstrezi ca l va bate la infinit/ (a'i dam
mai de$raba aceasta clara si indiscutabila a+ioma) Cosorul lui
Moceanu a fost inventat de Moceanu. Maimuta nu va reusi...
Nu pastrez astfel de amintiri din minele de la 1aia'(prie# unde am
fost trimis cu poetul# care a murit acolo... (e perpelea n dormitorul
comun si cerea mereu ti$ari# din care su$ea disperat ca dintr'o
ultima placere pe care i'o mai putea oferi viata. "ar surdea mereu
sarcastic si ne spunea# rn0ind# ca o sa crapam cu totii# fiindca n
urma lui n'o sa mai ramna nimic. & tara care nu stie sa'si apere
poetii va fi nvinsa sau va supravietui lamentabil la coada altor
natiuni# fiindca poezia e sn$ele unui popor care cur$e subteran
prin veacuri si l face nepieritor. (udoarea# deocamdata# era tot ceea
ce vedeam cum cur$e din pieptul lui scoflcit... l ster$eam# l
ntorceam pe o parte si pe alta# n timp ce el tinea ti$area n $ura si
ne n0ura. Eram toti doboriti de munca dura din mine ca sa mai
tresarim la spusele lui. *ntr'o seara totusi ne uimi# ai fi zis ca ne
pacalea# se ridicase n capul oaselor si arata odinit si plin de verva.
!Nici macar nu puteti sa'mi dati un paar de vin/ Atunci carati'va.
Ce asteptati voi de la viata# de va ncapatnati atta sa n'o pierdeti/
Ei# ce mare brnza ati face daca v'ar da drumul/ 5iermi ai
pamntului# si tu# patrie# nu vei avea oasele mele# fiindca eu am asta
la mine ,si ne arata o fiola# pe care o a$ita n aer-# o n$it# ma dizolv
n cosmos si de'acolo scuip pe voi...! Cu plumb n picioare# istoviti#
l parasiram si ne prabusiram n paturile noastre reci si murdare.
!Petrini# l auzii# ei# Petrini.... Am un mesa0 pe care vreau sa ti'l
ncredintez# pentru iubita mea!# mi spuse cnd revenii si ma asezai
alaturi. (i mi dadu o adresa# pe care n'o ascultai... Memoreaza
racni el)
!Iubito# ma $ndesc la tine
Ca un borfas la ceasul unui lord
(i se ciocnesc n carnea mea drezine
(i caii au atac de cord.!
l avu# acel atac de cord# precedat de un val de sn$e care' i tsni pe
$ura si care nici macar nu ma nspaimnta. Ceilalti adormisera. Iesii
afara si anuntai $ardianul ca unul din noi a murit. !1ine# zise el#
du'te si te culca# acum e trziu# o sa'l luam mine dimineata.! (i si
pleca fruntea si se ndeparta astfel cu pistolul la sold...
5
Ma ntorsei acasa dupa o absenta de trei ani si trei luni# caci cele
trei de preventie nu mi se scazusera# si spre bucuria mea o $asii pe
Matilda tot n casa ei# nu patise n acest sens nimic. Avea musafiri
cnd sosii# pipernicitul si fatala Tamara.
!5ictor!# stri$a ea cnd ma vazu n pra$# plimbndu'si nti privirea
asupra cipului meu# ca si cnd nu i'ar fi venit sa'si creada ocilor.
(ufletul nsa mi era inert# ascuns si tacut# nct ma ferii de aceasta
privire# ma uitai ntr'o parte# ncisei usa pe care o bateau rafalele
viscolului si uitai ca sosisem acasa# desi sosisem aievea si ntr'o
fractiune de secunda vazusem ocii ei ncarcati de iubirea de
altadata. "ar Matilda nu ma lua n seama# ma mbratisa# si vr
cipul ntre obrazul si $tul meu si ramase astfel ca o statuie care
ma strn$ea sa ma sufoce) !5ictor... 5ictoras# soptea. Iubitul meu...
Ai scapat/! !"a# i raspunsei# am scapat.! !"e tot/! !"a# de tot.!
5rusei sa urc scarile# sa intru n casa# dar ea ma mpiedica
a$atndu'se de mine# mi atinu calea# ma nlantui din nou si ncepu
sa ma sarute. *i pusei mna pe $ura# mi saruta palma... Apoi se
desprinse# mi'o lua repede nainte si stri$a) !Artimon# Tamara# a
venit 5ictor. 5ictor# a venit 5ictor.! si mi descise lar$ usile nainte.
Intrai calcnd rar# clatinndu'ma de oboseala# dar si de nepasare.
"a# vedeam# ma asteptase# dar eu nu ma $ndisem la ea#
ncercasem de cteva ori# dar $ndul nu putuse a0un$e prea departe
n adncul sufletului# unde tot ceea ce traisem mai nainte se
ascunsese. "eplasarea $ndirii si amintirilor mele fusese aproape
totala# ca sa pot sa traiesc mai departe# sa rd# sa $ndesc la ceea ce
vedeam# sa pot sa mannc# sa ma culc si sa dorm. Erau si insi care
nu putusera face acest lucru si se stin$eau ca o lumnare n a carei
flacara# odata a0unsi acolo# nu stiusera sa sufle# sau nu mai
avusesera n ei forta vitala de a se adapta scimbarii. Eu ma
pre$atisem att de bine nct# daca la e+pirarea termenului# n loc sa
mi se dea drumul# mi s'ar fi spus ca mi'a sosit o noua condamnare
,si acest lucru nu era absurd# li se ntmplase unora-# n'asi fi fost
nici prea surprins# nici prea disperat... Tot astfel# parasind ncisoarea#
nu avui dect n primele clipe o bataie# e drept# violenta de
inima# dar apoi o neliniste stranie mi se insinua n suflet si
redevenii sumbru. Ce'o sa se ntmple acum cu mine/ ma ntrebai.
& sa fiu reprimit la facultate/ (i daca nu# ce'o sa fac/ "ar cu
Matilda cum o sa traiesc/ (i sosi imediat# n amintire# cu o
prospetime e+traordinara# scena din dupa'amiaza aceea a botezului#
cnd traisem profund si iremediabil despartirea de ea# din clipa cnd
vasul proiectil mi zburase pe ln$a tmpla# si apoi timp de un ceas
sub avalansa defularii spectaculoase a unui sentiment al ei de
violenta si de nstrainare totala... A te mai $ndi la cea mai mica
urma de iubire ar fi fost o prostie si o orbire) n'a0un$e ca iubesti tu#
iubeste# aici e totul# caci ea ntele$ea sa ramna activa n viata cu
tine# pna cnd... Ei# pna cnd/ Pna cnd n'o s'o mai iubesti nici tu.
(i pe urma/ Pe urma vom mai vedea... Ei bine# aveam de $nd sa
parcur$ ntrea$a aceasta etapa# la sfrsitul careia nu ma astepta
nimic bun/ Il faut couper net# i spusesem eu Matildei# care ezita sa
rupa cu Petrica. Ei bine# ce'aveam sa fac/ 5oi urma ceea ce o
sfatuisem pe ea# acest il faut couper net/
&r# toate acestea nu scosesera capul n ncisoare# se retrasesera n
adnc din clipa cnd fusesem arestat# pna n clipa cnd vazusem iar
cerul si pasii mei ezitanti simtisera sub talpi pamntul liber... ;iber#
preferai pna n pra$ul casei si ciar si dupa ce intrai n ea# starea
de spirit din ncisoare# cnd toate aceste ntrebari dilematice nu mi
se puneau. ;uam cunostinta n mod lucid de aceasta amortire a
sufletului si nu vroiam s'o alun$... !5reau sa vad fetita# spusei#
i$norndu'l si pe pipernicit si pe Tamara lui# care se uitau la mine
cu acea umbra n privire pe care o asterne timpul si care ne face sa
uitam orice 0i$nire sau resentiment) se uitau la mine cu o prietenie
afectuoasa de rude. 5reau sa vad fetita!# repetai dupa ce dadui
absent mna cu el. Amintirea fetitei fusese sin$ura care mi nsotea#
ca o luminita# clipele de dinainte de a cadea ntr'un somn de plumb.
Totdeauna. Nimeni altcineva. Nici mama# caci $ndul la ea mi'ar fi
strnit durere. Cu fetita traiam n $nd si n timpul istovitoarei
munci subterane# dar o feream# nu era un $nd total# ci doar un
$nd ca aveam un $nd# si anume# ca nainte de a adormi se va
aprinde sub pleoapele mele o luminita# careia i surdeam) !...cte
luni ai tu acum!./ cinci.../ sapte.../ zece.../ paisprezece.../ %n an#
trei... (i cu cine semeni/ Cu tata.../ Cu mama.../ Cu amndoi.../ Cu
vreun bunic.../ "in partea cui.../
!(coate'ti paltonul si caciula# zise Matilda# se poate speria.! Cum sa
scot paltonul/ (ub el costumul meu era rupt# crpit si murdar.
Pipernicitul si Tamara ntelesera si se $rabira sa plece. Ma
desbracai si vrusei sa intru n dormitorul copilului. !Esti nebarbierit
si nu ai o fi$ura prea blnda# zise Matilda. 1arbiereste'te# fa o baie...
ai timp s'o vezi... ustensilele tale au ramas acolo asa cum le'ai
lasat...! !Nu# zisei# las'o sa se sperie# vreau s'o vad...! (i intrai n
dormitorul ei calcnd $reu cu bocancii mei scoro0iti de ani# numai a
bocanci nu mai aratau. Ma ntmpina o tacere ferita# de sanctuar.
Matilda aprinse totusi otarta lumina. & vazui pe fetita n patul ei#
cu fundul n sus# pe brnci# ntr'o pozitie cinuita# dar cu cipul
senin# vrt n perna. "ormea. !"e ce sta asa/! soptii. !Nu stiu. zise
Matilda. "e$eaba o ntorc eu si o pun sa doarma ntinsa# o $asesc
cum o vezi.!
Ma aplecai si o luai n brate asa cum era# ea descise ocii# si n
prima clipa simtii corpul ei micut ntr'o svrcolire de retra$ere# dar
apoi se uita la mine fara sa clipeasca# n e+pectativa. !(ilvia# e tata!#
sopti Matilda# si atunci copilul se ncredinta $lasului cunoscut# si
deturna privirea si n$na intero$ativ) !Tata/. Tata/! !Tata# mama# a
venit acasa sa se 0oace cu tine... (aruta'l pe tata...! 4etita se rela+a#
corpul ei micut se facu moale# se apleca# dar n'o lasai sa ma sarute#
o sarutai eu# cu $ri0a sa n'o sperii# o mn$iai pe parul ei blond# i
sarutai mnutele. Era ametitor cum ma privea# se uita n laturi#
ntr'o parte# apoi n cealalta# apoi iar la mine# calma# putin uimita#
cu o ezitare a miscarii de ntoarcere a $tului ca si cnd ntre timp
i'ar fi mers mintea# s'ar fi $ndit# fara $esturi necontrolate# fara
$rimase de dorinte de copil care nu poate sta locului mai mult de
cteva clipe# cum erau altii. Caldura dulce a corpului ce mi se
transmise si ma turbura si o pace adnca se lasa asupra mea# o
ncordare ascunsa se despleti n mine# nelinistea# privind aceasta
minune care nu sperasem sa arate astfel# ma parasi. !4etita asta nu
e proasta!# murmurai ra$usit de o emotie coplesitoare# nemaistiind
ce spun# caci nu asta era $ndul meu din acea clipa# ci un altul# pe
care nu vroiam sa'l e+prim# de recunostinta pentru cea care o
facuse si o nvatase n lipsa mea sa spuna tata# pentru Matilda... !E
frumoasa# murmurai mai departe# e att de frumoasa... (i e
blonda...! !N'o sa ramna asa# zise Matilda# dar s'ar putea sa
ramna...! !"ar cu cine seamana# fiindca nu seamana nici cu tine#
nici cu mine.!!Nu stiu# zise Matilda# nca nu se stie# cu toate ca unii
copii se desvaluiesc din primele saptamni... %neori seamana cu
tine... ('ar putea sa fie cine stie ce strabunici... (au poate o fiinta
cu totul noua# sau cu prea putin n ea din ce'a fost nainte...!
Privirea fetitei deveni intensa. !1arba.! zise ea uimita# dar ca pentru
sine. !"a# mama# barba# zise Matilda. Tata are barba# dar o sa si'o
rada# sa nu te z$rie...!
(i mi'o lua din brate# si o puse 0os# si ndata micuta faptura ncepu
sa mear$a# dar cu o directie si$ura. Matilda se lua dupa ea# !Cai#
zise# arunca si tu zdrentele alea# fa o baie si sa ne asezam la masa.
5ezi ca avem acum un boDler. Am tras $aze# am scapat de lemne#
avem apa calda cnd vrem. Am facut si eu ceva ct ai lipsit# surse
ea# n'am stat de$eaba. 5in ndata sa'ti aduc pi0amaua si alatul...!
5eni sa ma ntrebe daca o las sa ma spele pe cap. !Trebuie sa te
tunzi# mi spuse n timp ce ma sapunea# paduci ai/! !Probabil.!
!Am aruncat tot# si palton# si bocanci...! !Rau ai facut# vroiam sa le
pastrez ca amintire.! !1a trebuie sa uiti tot... & sa'ti povestesc de ce
ai luat trei ani...! !Trebuia sa iau mai mult/! !Cel putin sapte# caci
asa am aflat# pentru nimic se da trei ani# sa aiba ei timp sa'ti
rascoleasca viata# si daca $asesc ceva# ti mai dau...! !"e caietele
mele ai aflat ceva/...! !(nt ascunse bine. Nu mi'a fost usor sa pun
mna pe ele# stiam ce contin si ai avut noroc ca fratele unei cole$e
de'a mea# care tine foarte mult la mine# e profesor de mar+ism la
%niversitatea de partid# si ea mi'a spus) ?Matilda# nu e bine#
frate'meu mi'a spus ca i s'au dat la referat niste caiete ale
barbatului tau. Poate sa ia ani $rei de puscarie# daca el face un
referat si spune ce e n ele@. ?Pai sa nu faca@# i'am spus cu acestei
cole$e. ?"a# zice# dar i e frica si lui. "aca securitatea da caietele la
un contrareferat/@ Asa s'a si ntmplat# dar am avut toti noroc# i
le'au dat lui 5aintrub... Mi'a telefonat ntr'o zi ca vrea sa ma vada.
?"oamna# zice# nu e bine cu Petrini. Cum a putut sa faca
imprudenta sa scrie astfel de lucruri si sa le mai tina si n casa/
Acuma eu ce sa fac/ Nu pot sa mint# fiindca@...! (i mi'a repetat
e+act ceea ce $ndise si fratele cole$ei mele) ca (ecuritatea nu se va
multumi cu un referat si va cere altul# si daca al doilea va face un
referat asa si pe dincolo... *n ce situatie o sa se trezeasca el#
5aintrub# ca a acoperit pe cineva care se facea vinovat de idealism si
fondator al unei noi reli$ii/ ?"omnule 5aintrub# i'am spus# mai
e+ista un referat# nu va spun al cui# dar e+ista.@ ?(i ce spune n el/@
?*n concluzie se spune ca snt prele$eri de istoria filozofiei# rezumate
de carti filozofice materialiste.@ ?A riscat asa ceva/@ ?"a# a riscat.@
?1ine# atunci voi risca si eu. *n orice caz# vom fi doi# poate ca nu va
mai fi un al treilea@... Poate ca ar mai fi fost# cine stie# mai trziu#
poate ca ar fi fost trimise ciar la 1ucuresti# dar am intervenit si eu
si mi le'au trimis acasa# mai spuse Matilda n timp ce ma spala pe
spinare. *n orice caz# ori trebuie sa le pitesti bine# ori sa le arzi...!
5I
!1ine ca n'ai patit nimic cu casa!# i spusei apoi Matildei la masa.
!Crezi tu/. zise ea. A treia zi dupa arestarea ta au venit sa ma
evacueze. Ciar capitanul acela care te'a ridicat venise $ata
pre$atit# cu doua camioane# unul de0a ncarcat cu niste mobile si
altul $ol# sa le ncarce pe'ale mele. *i spusesem Anei sa nu descida
la nimeni si daca totusi cineva ncearca sa spar$a usa# sa'mi telefoneze
imediat. Asa s'a si ntmplat si am telefonat si eu lui Mircea#
primul'secretar al 0udetenei. Ce se ntmplase/ ncepu Matilda sa
povesteasca. Mircea e un fost ile$alist# bucurestean# pe care l
auzisem odata cnd venise pe la noi# pe la aritecti# salvndu'l cu o
sin$ura fraza pe 7ociman# care tocmai fusese dat afara de la
catedra si era amenintat sa fie dat afara n $eneral si din
Aritectura. ?"ar 7ociman unde e/@ m'a ntrebat el $ata sa iasa din
birou. Cum# nu stia/ ne'am mirat noi. "e unde am nteles ca
ministerul l daduse afara direct# trecnd peste or$anele locale# n
orice caz el# Mircea# nu fusese informat. (i a nceput sa ne asculte...
Ca asa si pe dincolo# ca a pastrat un minut de recule$ere cu
studentii cnd a fost alun$at Miai I... Atunci el a spus ceva
e+traordinar# ceva foarte popular# foarte simplu si am izbucnit cu
totii n rs) ?(i ce daca/ s'a mirat el. &r fi fost prieteni.@ Adica
7ociman cu Miai I. Am ramas uluiti. Asa era. 7ociman lucrase
ceva pentru Miai I# da# da# asa era# n timpul razboiului... Mircea a
continuat) ?;ui Mar+ i'a facut un prieten o fi$ura# mi se pare ca
;assale# i'a tiparit Manifestul cu modificari facute de el# de ;assale#
si Mar+ s'a luat cu minile de cap. Auzi# sa'i modifice ala Manifestul.
(i'i scria lui En$els# mi se pare) Ar trebui sa public un articol si sa'l
n0ur# dar nu pot s'o fac# fiindca mi'e prieten. 5edeti# prietenia
nseamna si ea ceva# uneori mai mult dect o idee. (i ;enin a avut
un prieten care l'a tradat# ceva $rav# dar tot nu s'a suparat pe el...
Asa si 7ociman. (a'i spuneti sa vina la mine.@ 1inenteles ca la loc
la catedra nu l'a mai pus# fiindca n'a pastrat minutu'ala de recule$ere
sin$ur la el acasa# ci le'a facut semn si studentilor sa se
ridice... n orice caz l'a aparat unde trebuie# sa lucreze mai departe.
Asta e un om# am $ndit eu despre Mircea# nu stiu daca a nvatat el
mar+ismul n toata litera lui# dar uite ca i'au ramas n minte si alte
lucruri pe care le si aplica. Numai sa nu'l scimbe# sa'l faca mai
mic sau mai mare si sa plece de la noi. Nu# am aflat ca
7eor$iu'"e0 tine foarte mult la el# de'aia l'a si trimis aici# fiindca
are tact si stie sa tina n ecilibru anumite tendinte contrarii. Nu le
rezolva prin datul afara... Ma duceam la el cu diferite probleme# nu
totdeauna la nivelul functiei lui# dar... asa. (i cu timpul a nceput si
el sa ma primeasca mai asa# mai apropiat# si uneori cerea cafele si
statea mai mult de vorba cu mine. &data m'a cemat el sub
prete+tul unor cestiuni de constructii. Cnd am nascut mi'a dat un
telefon la maternitate# mi'a trimis flori. (a nu fii $elos pe el# e un om
n vrsta# are copii ct noi.... (i op. dupa o luna te aresteaza pe tine.
Ciar a doua zi i'am cerut audienta. I'am povestit totul# i'am spus
ca daca mai e posibil sa credem n oameni# atunci eu l'asi ru$a sa
ma creada si pe mine) barbatul meu e nevinovat. El s'a posomort)
?Trebuie vazut de ce l'au arestat. & fi facut vreo prostie.@ Ce puteam
sa'i mai spun/ ?*ntele$i# tovarasa Matilda/ & sa ma interesez si ei o
sa'mi spuna. (i daca e nevinovat# si eu te cred ca dumneata crezi#
dar totusi trebuiesc vazute motivele lor# atunci ti promit eu ca n'o
sa pateasca nimic...@ ?N'o sa ma uitati/@ ?Cum o sa uit/. & sa ma
interesez ciar azi# si mine da'mi un telefon.@ Atunci i'am spus cu
casa# despre amenintarile acelui capitan. Aici s'a luminat) la fata)
?Pe asta trebuie sa'l prindem@ a zis el# si mi'a spus ce trebuie sa fac.
?Tovarase Mircea# o sa vina narmat cu un ordin de repartitie# adica
le$al.@ ?(a vedem pentru cine# ca daca vine pentru el# a patit'o# l
trimit la canal. Mai de$raba vine pentru un sef de'al lui# si atunci
n'am ce sa'i fac...@ ?Adica nu e nimic de facut# pierd casa/@ am spus
eu desnada0duita. ?Nu# casa n'o pierzi# dar n'am ce sa'i fac aluia#
colonelul sau ciar $eneralul care l'o fi trimis. & sa spuna ca el nu
stie nimic# ca a cerut demult o casa si ca i s'a dat. "e unde sa stie
el ca acea casa e ocupata/ Cel mult sa'l pedepsesc pe cel care a
semnat ordinul de repartitie# dar ce sa'i fac si nenorocitului ala care
a semnat si el cu spaima n suflet/ Au nceput sa'si faca de cap# am
mai auzit si de alte cazuri# de'aia vreau sa'l prind pe asta.@ ;'a
prins si a patit'o# l'au dat afara# ordinul de repartitie era pe numele
lui. Nu stiu daca l'au trimis sau nu la canal# mai spuse Matilda. *n
orice caz arata foarte batos si indi$nat cnd omul trimis imediat de
Mircea i'a cerut ordinul de repartitie. Ca nu vrea sa'l arate si ca
numai prin proces poate fi anulat. ?(nt trimis sa vad daca l aveti#
altfel telefonez imediat ciar la (ecuritate sa vina sa va aresteze
pentru ... ?Telefonati.@ a raspuns capitanul rn0ind. ?1ine.@ a facut
activistul calm si i'am descis si a telefonat# dar nu unde spusese#
ci ciar lui Mircea personal. ?5ine tovarasul Mircea@# mi'a soptit el#
si am iesit afara# dar ntre timp capitanul se raz$ndise si a scos
repartitia. Activistul a ba$at'o n buzunar si a telefonat din nou) nu
mai era nevoie sa vina primul secretar. (i n strada i'a spus
ofiterului) ?5a prezentati dumneavoastra la tovarasul Mircea si o sa
vedeti ce faceti cu repartitia@. Ala a dat din umeri) ?N'am iscalit'o
eu. Aici mi s'a repartizat# aici am venit...! Era cam nedumerit. Cum#
barbatu'sau arestat si o mai apara cineva/ Nu'i venea sa creada.
"in prudenta# el si oamenii lui venisera n civil. ('au urcat n
masini si au ntins'o.!
Matilda arata foarte ncntata de aceasta isprava# n timp ce sarise
n povestirea ei peste acel !a doua zi! cnd trebuia sa afle daca acest
minunat Mircea se interesase de arestarea mea. *ntelesei din
aceasta omisiune si din tacerea ei care urma ca nu# sau ca intrase
si el la ndoieli dupa ce se informase. &r# cu tocmai n acea !a doua
zi! ncepusem sa fiu intero$at. Totusi# o ntrebai# stiind dinainte ce
avea sa i se raspunda. !"e arestarea mea ce ti'a spus ?a doua zi@/!#
adau$ai cu o amortita ironie... !?Tovarasa Matilda# mi'a spus ,eram
la el n birou# el m'a cemat dupa ce i'am dat telefon-# e ceva# ca
astia nu aresteaza ei un om de$eaba# e vorba de o scrisoare suspecta
pe care a primit'o sotul dumitale de la un fost membru al
(umanelor ne$re fu$it la Paris.@ ?"ar n'a primit o astfel de
scrisoare.@ am protestat eu. ?N'a primit'o# dar i'a fost trimisa#
ntele$i# nu trebuie sa'ti mai precizez# mi'a spus el parinteste. ;'am
cemat imediat la mine pe seful (ecuritatii cu dosarul si asta s'a
cam codit# ca anceta e n curs# ca sa'i dau ra$az pna a doua zi...
Nu vreau deocamdata sa vorbim de anceta# i'am spus# vreau sa
vad dosarul# sa'mi dau seama de motivul pentru care a fost arestat.
(per ca nu l'ati arestat fara motiv/ Nu# zise. Ei# vreau sa vad si eu
motivul. (titi# noi trebuie sa colaboram# dar ei primesc ordine de la
1ucuresti si raspund pentru ceea ce fac numai fata de Ministerul de
Interne. "ar nici daca raportam noi ca nu'si fac datoria nu e bine.
Mai depinde si cine raporteaza. Adevarul e ca practic au prea multa
putere# ar trebui# dupa parerea mea# subordonati total forurilor de
partid. "ar ei spun ca si n partid se strecoara dusmani de clasa. Ei#
si/ E treaba noastra# a partidului# sa'i demascam# ei ar trebui doar
sa sesizeze si otarrea n ceea ce priveste vinovatia unui membru
de partid s'o 0udecam noi nti. (otul dumitale nu e membru de
partid.@ ?Nu.@ ?"e ce/@ ?A vrut sa fie# am mintit eu imediat# dar
tocmai atunci# stiti# s'au ncis portile si au nceput verificarile.@
?Asa este# zice# dar de ce nu l'ai atras mai dinainte/@ ?Nu'l cunosteam#
abia de curnd ne'am casatorit.@ A dat din cap cu repros.
Nu ma credea ca nu te cunosteam cu mult mai nainte# ba ciar e
si$ur ca stia totul despre mine# nu se mprietenesc ei cu cineva fara
sa se informeze. Am rosit. ?"in fericire# a continuat el# sin$ura piesa
la dosar e doar aceasta scrisoare. Are acolo la sfrsit o fraza
curioasa) Astept ordonantele dumneavoastra. Ce e cu asta/ l'am
ntrebat pe acest sef. (i mi'a e+plicat. Individul# un oarecare Iustin
Comanescu# e un fel de terorist din fosta banda zisa a (umanelor
ne$re. (i ce e cu aceste ordonante/ Asta vrem sa aflam si noi# mi'a
raspuns $eneralul. Pai trebuie nti sa aflati si pe urma sa'l arestati.
1ine# am zis eu vaznd ca tace ,avea aerul sa'mi su$ereze ca n acest
sens instructiunile primite de el suna altfel-. 1ine# zic# si ce spune
banuitul# ce raspuns v'a dat cnd l'ati intero$at/ Tovarase prim#
zice# ei totdeauna nea$a. (i ce'ati vrea dumneavoastra sa faca daca
unul e nevinovat/ *nseamna ca am $resit noi/ (i de ce nu/ (nteti
sfinti/ Nu porniti si de la premiza ca ar putea fi nevinovat/ 1a da#
doar daca el nea$a nu da nici o e+plicatie# nu'l putem considera
nevinovat. Ascultati# i'am spus# fraza asta trebuie sa aiba o
e+plicatie. Ce spune banuitul/ Ca nu stie nimic. Recunoaste ca a
fost si mai este si acum prieten cu teroristul# au fost prieteni buni
ciar atunci# n <=# dar ca... mai multe nu stie... a raspuns
$eneralul.@!
*n acest punct tresarii. 4acui Matildei un semn sa se opreasca. !"a#
spusei cu $reata# si secretarul >'a crezut...! (i ma ridicai de la
masa# intrai n dormitor cu pasi nesi$uri si ma ntinsei pe pat.
Matilda veni dupa mine. !Auzi... ca mai multe nu stiu... Am fost
intero$at imediat# seara... (i pe urma dimineata... ciar $eneralul...
le'am spus ce era... cu ordonantele... le'am e+plicat... N'a vrut sa
spuna adevarul# $eneralul... nseamna ca s'a temut ca secretarul sa
nu $ndeasca la fel ca mine... ('a temut sa nu le scap... (i pe
urma/... Ei# zi'i# si ce... "ar ce importanta are/...!
(i dupa c8teva clipe de intensa luciditate# cnd credeam ca o s'o pot
asculta pe Matilda ore ntre$i# ma trezii a doua zi pe la orele sase tot
cu ea ln$a mine si cu o ceasca de bulion de pasare n mna#
zicndu'mi ca trebuie sa'l n$it... Ea# mi spuse# dimineata ma
lasase sa dorm ,cica dormeam fara respiratie-# dar ca mi se miscau
ocii n cap ,si imita miscarea ocilor mei# ceva olbat-# se dusese la
serviciu# se ntorsese# pre$atise masa. !(cularea# zise# a0un$
douazeci si patru de ore de somn...! Ma uitai la ea fara s'o vad...
7ndul mi se ntoarse napoi# n mod obscur# spre locul de unde
iesisem# vazusem cu ocii mintii siluete ncovoiate asupra
va$onetelor# batrni deselati opintindu'se sa le ncarce# ntuneric
subteran opac# pe care lumina vie a felinarelor de carbid l mprastia
ici'colo... &ameni liberi# zeitati ale acelor adncuri# cu casti pe cap#
si nfi$eau pistoalele n zidurile de minereu si stri$au ceva#
nedeslusit... racnete de oameni victoriosi# stapni unici ... !"a# da#
murmurai# libertatea e un triumf uman ciar n adncuri... snt
adncuri acceptate... pentru semenii lor... n timp ce noi# tot semeni
ai nostri# fara sa ne ntrebe daca acceptam...!
(i ma svrcolii n pat# dadui la o parte ceasca Matildei si adormii iar.
Ma trezii trziu noaptea n ntuneric. Aprinsei veioza. Ea dormea.
%sa dormitorului era descisa# iesii n ol# usa dormitorului fetitei
era si ea descisa# pesemne sa auda maica'sa tot ce i s'ar putea
ntmpla copilului n timpul noptii. Intrai n bucatarie# mncai brnza
si unt# friptura rece# baui doua paare de vin# care ma ametira
imediat# si revenii n ol# unde din nou vrui sa dorm# dar nu mai
aveam somn. 4umai o ti$are n tacerea deplina a casei. Intrai n
biblioteca. Cartile mi defilara prin fata ocilor de la un raft la altul.
Ma asezai la birou. !Cui ma adresez/ ma ntrebai. Ce fac studentii
mei/! 4acui un $est de amnare... Iesii din biblioteca si intrai n
dormitorul copilului. Nu aprinsei plafoniera# cea din ol lumina de
a0uns patul fetitei. & vazui cum statea si# fascinat# ma aplecai peste
patutul ei. *ntoarsa n mod nefiresc# fetita mea si cautase iarasi
pozitia cinuita n care o $asisem. *n $enunci# cu micul ei corp n
pozitie de ru$aciune absoluta si totala# si pusese capsorul pe perna
si dormea cum dorm toti copiii# dar nu ntinsa si prada somnului cu
toata fiinta ei# ci parca trudita si pedepsita sa nu aiba parte de
odina# nca de pe acum... 7enuncii i veneau la $ura# fruntea se
ntlnea cu ei# spinarea cu fundisorul i erau parca n stare de ve$e.
!Ce e cu tine/ am $ndit# ce nu'ti place tie# copilul meu. "e stai asa
de ncordata/ Cine te ameninta pe tine/ Prostuto# nu cumva esti
speriata/ Nu cumva asta e pozitia pe care o aveai n burta maica'tii/
Nu cumva n'ai vrut sa te nasti/! Am luat'o n brate# am ridicat'o si
am pus'o iar la loc pe minuscula ei saltea si am nvelit'o.
*i apasam usor fra$ila ei faptura. !(tai cuminte# i spuneam# dormi
asa cum te'am pus# nu sta pe brnci si n $enunci. Nu abandona
din fasa. Nu te lasa de pe acum pedepsita...!
5II
1inenteles ca seful (ecuritatii l'a dus de nas mai departe pe
primul'secretar Mircea# totusi s'a temut de el si mi'a dat doar trei
ani. Cel mai firesc ar fi fost sa ceara# nu sa ma vada# n'asi fi avut
pretentia asta# dar sa ceara pur si simplu o declaratie scrisa din
partea banuitului si s'o citeasca# aceasta declaratie o fi cerut'o# dar
de unde sa i'o dea/ *n fiecare zi am scris cte una# uneori si cte
doua# care erau rupte n fata mea. Altfel de declaratie trebuia sa
dau# n care sa recunosc ca am facut parte din numita banda si sa
dau numele celor pe care i'am cunoscut acolo n nordul Ardealului#
unde am luat parte la acte teroriste. Totusi# caietele el le'a cerut si
nu le'a mai restituit# le'a tinut cteva luni si apoi le'a napoiat
Matildei# dupa condamnarea mea. (i'a dat seama ce e cu ele# caci
i'a spus ca daca ma 0udecau dupa ele nu luam numai trei ani. !*ti
dai seama# tovarasa Matilda# ca dupa ce iese nu mai poate sa
reintre n %niversitate/ Cel putin nu acum. Mai trziu# daca si
scimba si el conceptiile# mai vedem.! !"ar ntr'un liceu se poate#
nu'i asa/! a zis Matilda. !Nu nicaieri n nvatamnt. Nu e un baiat
cuminte# nu e prudent# si spre binele lui e necesar sa stea
deocamdata departe de nvatamnt...! !"ar a fost prudent# va spun!#
a ncercat Matilda sa salveze ceva. !Cum a fost prudent cnd le'a
spus studentilor ca poate ntemeia o noua reli$ie/ A spus# scrie n
caiete# n'are rost sa mai insisti.! !"ar acum a nteles si el...! !Cine
poate sa stie daca a nteles sau nu/ ('ar putea ca nici el sa nu stie
daca l'ai ntreba.!
(i eu eram curios sa aflu cum a fost el dus de nas de catre $eneral#
n afara faptului ca vroiam sa'l ro$ sa'mi aprobe sa lucrez de pilda
la vreo biblioteca# asa cum se procedase cu marele poet si filozof.
"ar avea el sa ma primeasca/ Matilda ma asi$ura ca da si telefonai
la cabinetul lui si cerui o audienta. !Cine snteti/!# ma ntreba
secretara. Cine mai eram/ ma ntrebai si eu. !%nde lucrati/!# relua
secretara. !Am fost asistent universitar!# raspunsei eu atunci.
!Telefonul/! *i dadui numarul de telefon si mi spuse ca voi fi
anuntat cnd sa ma prezint n audienta.
Ma anunta dupa vreo ora si mi spuse ca era pentru a doua zi
dimineata. Nu ma primi nsa cu bunavointa la care ma asteptam si
ma tinu putin. Era un om care nu'si arata vrsta# parea mult mai
tnar# nici un fir de par alb# voinic# fi$ura de ins e+perimentat#
cunoscator de oameni# cu $esturi putine# fizionomie care semana cu
a tatalui meu# refle+iv nsa si $reu de presupus ca se putea nfuria
vreodata. Am nceput eu. !Tovarase prim'secretar# stiti ca am fost
condamnat pe nedrept/!# !Nu ciar# raspunse el cu o va$a ostilitate.
Nu ciar pe nedrept.! !5'as ru$a sa'mi acordati doua minute sa va
e+plic ce era cu fraza aceea din scrisoare# pentru care am fost
ancetat timp de trei luni si apoi trimis la 1aia'(prie.! !;asa
scrisoarea# caietele# daca era numai scrisoarea# n'asi fi fost de acord
cu nvinuirea.! !(i totusi pe baza scrisorii...! !;asa scrisoarea# ma
ntrerupse el sever. Nu snt specialist n istoria filozofiei# dar am
putut sa'mi dau seama ca sub masca studierii altor filozofi ai
ncercat sa abati studentii de la mar+ism si sa le vorbesti de o noua
reli$ie. (tii ce intentie aveau/ (a trimita caietele la 1ucuresti# desi
aveau doua referate care te absolveau. ;e'am cerut sa le citesc si
eu# si i'am lasat sa te 0udece pentru scrisoare.! !5a multumesc# dar
stiti care era adevarul cu acea fraza/! !Nu ma intereseaza acum#
$ata# lasa# esti liber# $ndeste'te la viitor. Ce era cu fraza aceea/!
*i povestii# pndindu'i reactia. !& tmpenie# spuse el scrbit. "ar
daca insistam sa ti se dea drumul# se a$atau de caiete si mi'ar fi
putut spune ca le'au si trimis la 1ucuresti si ciar le'ar fi si trimis
si pe urma le coroborau# aceste doua probe si caietele si scrisoarea#
si te'ar fi e+pediat si pe tine la 1ucuresti. N'ai mai fi fost acum aici.
;e'ai ars# acele caiete/! !1inenteles!# mintii eu dnd din umeri ca mi
se punea o astfel de ntrebare. !(per ca ai renuntat sau vei renunta
ct mai curnd la conceptia dumitale reactionara/. E o conditie ca sa
poti fi# cndva# reinte$rat n nvatamnt# daca o sa mai fiu eu pe'aici#
binenteles!# spuse el fumnd linistit# dar pe $nduri# iar eu ntelesei)
un altul nu va face n acest sens nimic pentru mine... !"ar la o
biblioteca pot lucra pna atunci/! !Cum sa nu# numai sa $asim loc.!
(i apasa pe un buton. Intra secretara) !(pune'i lui 5atamanu sa se
intereseze acum imediat daca e+ista vreun loc liber de bibliotecar n
acest oras. (a vina pe urma la mine.!
Telefonul suna. 5rusei sa ma ridic si sa astept dincolo# dar mi facu
un semn sa ramn. 5orbea cu un director# probabil de uzina# pe
care l cema la el si apoi ncise. !N'o sa'ti spun# zise# ca reli$ia e
opiul popoarelor# dar trebuie lasate popoarele libere sa decida ele
sin$ure daca vor sa mai creada n "umnezeu sau nu. "e aceea noi
am interzis propa$anda reli$ioasa# am scos'o din scoli si am
despartit biserica de stat.! !Totusi# a tinut omenirea n fru doua mii
de ani# zisei. Morala crestina nu ne nvata nimic rau.! !"e acord#
dar n mod liber# zise el. "e ce sa silesti copilul s'o nvete de mic# e o
cestiune de constiinta# sa decida sin$ur la maturitate daca i e sau
nu de folos.! Prudent# ma oprii aici. Totusi# reluai dupa cteva clipe)
!*n caietele mele ma refer la o reli$ie pe baza de stiinta!. !"a# dar
orice reli$ie# ciar de$izata n stiinta# e daunatoare. "e ce sa nu fie
omul liber de orice sentiment reli$ios/ "umneata spui n caiete ca
totul e spirit. "e aici si pna la (fntul "u nu mai e dect un sin$ur
pas# iar al doilea ne'ar ntoarce iar la biserica. (i orice biserica are
nevoie de preoti etc# tot alaiul...!
"e asta data tacui definitiv... Curnd intra acel 5atamanu# care
spuse ca nu e+ista nici un loc liber la nici o biblioteca. !Nici n
perspectiva/!# zise secretarul. !"eocamdata nici n perspectiva# dar
stiti# poate sa apara...! !Tovarase secretar# spusei eu atunci# dar sa
predau# de pilda# abecedarul n vreo scoala/! !Nu# zise el otart.
Mai trziu.!
*i spuse acelui 5atamanu sa'mi rezolve pe parcurs situatia mea#
adica sa'mi $aseasca totusi un loc la o biblioteca si ntelesei ca
trebuie sa ma ridic si sa plec. !*mi telefonati mie din cnd n cnd#
mi spuse 5atamanu asta# si ndata ce se iveste un astfel de post...!
si facu din mini $esturi de linistire# adica totul se va aran0a# pot sa
ma bizui pe el# cnd ordinul venea de la tovarasul prim# personal.
!1ine# va multumesc.!
(i iesii nu fara sa observ ca nici secretarul si nici activistul nu
scitasera vreun $est din care sa ntele$ ca# daca nu'mi ntindeau ei
mna# asi fi putut s'o ntind eu.
(i totusi acest om ma salvase de la ceva mult mai rau# dar de ce era
parca suparat pe mine/ Ciar ma considera vinovat n forul sau
interior/ "e ce oare/ Pentru acele caiete/ *mi spusese ca omul
trebuie sa fie liber de orice reli$ie# dar era el liber de altele# cnd
e+perienta i spunea ca nu# de pilda sa se poata apara cnd era
arestat arbitrar si pus sa se nvinuiasca sin$ur ca sa poata fi condamnat/
(au nu stia ce se petrece/ Nu era posibil sa nu stie# sau
daca era totusi posibil# credinta pe care o avea nu era la fel de
ncetosata ca si a unui credincios care nu'si pune ntrebari/
"esi$ur# el era unul dintre cei buni# dar nu era nici el bun pna la
capat... (i trebuie sa recunosc# spre 0ustificarea lui deplina# ca nici
nu putea fi...
5III
*ncetul cu ncetul ma obisnuii cu $ndul ca snt liber si amintirile si
sentimentul acela bizar de complicitate cu minele n care lucrasem
si cu oamenii de'acolo ncepura sa se retra$a si n acelasi timp si
apropierea de Matilda# de asta data sub semnul unei profunde
melancolii# ncepu sa'mi renvie sentimente retrase# sperante
ncise.
*mi povesti cum# ciar ndata dupa arestarea mea# canalii al caror
nume n'avea sa'l afle ncepusera pre$atiri de 0udecarea ei n sedinta
publica si e+cluderea din partid. (edinta avu loc dupa ce deveni fapt
cert condamnarea mea si cei ce o pndeau ncepura sa'i puna
ntrebari. (a ne spuna tovarasa Petrini daca a avut sau nu
cunostinta de actiunile dusmanoase ale sotului ei# arestat de
or$anele noastre de securitate si condamnat. (i cnd se spunea
!or$anele noastre de securitate!# vocea avea parca accente lirice#
erau !ale noastre!# aceste or$ane# ca si cnd ar fi fost rude apropiate#
copiii nostri dra$i# sn$e din sn$ele nostru. A te ndoi de 0ustetea
actiunilor lor era ca si cnd te'ai fi ndoit de tine nsuti. (a ne spuna
doamna Petrini# fiindca eu personal n'o mai pot considera tovarasa#
daca vaznd orientarea reactionara a sotului ei# a adus acest fapt la
cunostinta or$anizatiei de partid din care face parte. Asta nu mai
era ntrebare# avansnd# nainte de a astepta raspunsul# 0udecata ca
el n'o mai putea considera tovarasa# su$era adunarii ca el stie ca ea
n'a facut acest lucru# adica sa'si denunte sotul si deci nu va avea
ce sa raspunda9 era vinovata. Eu# a spus altul# pun ntrebarea daca
e ntmplator faptul ca si'a ales un astfel de sot. Casatoria a avut loc
n <E# cnd de pe atunci era certa orientarea contrarevolutionara a
acestui domn# care reusise sa se strecoare pna n nvatamntul
superior.
Numai unul din acesti trei era aritect. Cel dintii# al carui $las
tremurase de ncredere pronuntnd numele institutiei care aresta
oameni# era un functionar sters si servil# de la contabilitate# abia
de'o cunostea pe Matilda# sau asa credea ea. *n realitate# cum avea
sa i se spuna dupa aceea# era un ins de care toata lumea se ferea#
fiindca i pndea pe toti si fusese dovedit ca era n slu0ba institutiei
de care pomenise cu atta lirism. Numai Matilda nu stia# desi l
vedea adesea colindnd birourile# totdeauna n mna cu o fituica de
sarcini# ncredintate de or$anizatie9 se ncleia la vorba# insista#
revenea# nsa cu o masca de umilinta pe cip# nselndu'i doar pe
naivi sau imprudenti. Al doilea# care se si $rabise sa n'o mai
considere tovarasa# o vedea adica de0a e+clusa# era un muncitor
care ai fi zis ca e inocent# dar iata ce iesea din el9 pe'asta Matilda l
cunostea bine# credea ea# totdeauna vesel# zmbaret# adica
!optimist!# ducea o viata de familie infernala# l batea nevasta'sa#
e+asperata de optimismul lui stupid# cnd ea se cinuia cu cinci
copii nca mici si muncea ca o roaba spalnd rufele altora# sin$ura
sursa de csti$ care se mai adau$a la salariul lui de zidar# nu mai
mic dect al altora# clar insuficient sa'si raneasca si sa'si mbrace
attia copii. !"e ce'ai facut si dumneata cinci# doi nu ti'a0un$eau/! i
spusese odata Matilda# plictisita de vaicarelile si de $ura lui
zmbareata# care nu nceta sa afiseze n mod enervant !sanatoasa!
lui orientare politica ciar cnd se vaita. Al treilea era un aritect# de
o urtenie care nu ascundea dect tot urtenie9 urt era# urt $ndea si
urt actiona. Era promotie proaspata si nici macar meserie nu stia#
ca sa compenseze cu ceva urtele'i calitati. (pusese despre mine ca
ma !strecurasem! n nvatamntul superior cnd toata lumea# mi
povesti Matilda# se ntreba cum se strecurase el n aritectura.
Pe urma# surpriza# secretarul or$anizatiei# un betonist# anunta o
pauza# desi sedinta abia ncepuse. Matilda nu era speriata#
ntelesese ca o vor e+clude si era otarta sa nu faca nici o concesie#
sa declare ca sotul ei e nevinovat si ca timpul va dovedi ca s'a $resit
cu arestarea si condamnarea lui# deci n'avea ce sa fi anuntat n
or$anizatie# nu era nici reactionar# nici contrarevolutionar si a stiut
bine cu cine s'a casatorit. "aca cineva nu vrea s'o mai considere
tovarasa# l priveste. (e pomeni# n acea pauza n care toata lumea
afecta ca nu se ntmpla nimic n afara de faptul ca se prefaceau toti
ca nu vor s'o evite# desi o evitau n mod discret# lasnd'o sin$ura pe
scaunul ei# de unde nu se ridica dect sa se uite linistita pe $eam#
cemata n camera biroului or$anizatiei# unde se retrasesera doar
betonistul si activistul de la sector# care lua de obicei parte la
sedinte. !Tovarasa Petrini# i spuse acest activist# pastrati'va
calmul...! !"ar snt foarte calma# stiu ce ma asteapta# zise Matilda
cu desinvoltura# asa ca...! !Noi va sfatuim sa luati cuvntul# o sa vi'l
dam imediat si o sa curmam orice alte ntrebari si# fara sa bravati#
raspundeti linistit si ponderat. (puneti ca n'ati stiut nici dumneavoastra
nimic si... n'o sa vi se ntmple nimic.:: !1a nicidecum# a zis
Matilda# am stiut# de ce sa'mi acuz barbatul su$ernd ca# desi n'am
stiut# el a putut totusi sa se ascunda de mine. Nu s'a ascuns# e
nevinovat# l cunosc.! !(i atunci cum e+plicati dumneavoastra ca
totusi...! !Nu'mi e+plic# asta e. Nu'mi e+plic si nu cred...! !1a$ati de
scama# ne puneti ntr'o situatie fara iesire# reluase activistul. "aca
ntrebarile vor continua# si dupa raspunsul dumneavoastra vor
ncepe acuzatiile# se va cere e+cluderea. %nul din astia trei pe care
i'ati auzit o va face# si daca adunarea voteaza pentru e+cludere/!
Cm. Asta se ntmpla cnd vroiau ei. (i acum vroiau sa nu se
ntmple# dar nici Matilda sa nu braveze. !Ce pot sa fac./! le'a spus
ea totusi. !5a spunem noi# si va asi$uram ca nu e numai parerea
noastra# alti tovarasi au studiat cazul si s'a a0uns la formula asta.
Altfel# sa stiti# snt posibile si surprize si anume sa fiti analizata si
profesional si sa nu mai puteti fi aritecta# cel putin aici n orasul
nostru.! !Ei si/ N'o sa mor de foame# dreptul la munca ne e asi$urat
la toti. 7asesc eu unde sa csti$ o pine.! !"ar nu e pacat# tovarasa
Matilda/ a zis betonistul. Aveti un copil# o sa va fie foarte $reu sa
a0un$eti din aritecta cine stie pe unde# functionara la posta sau si
mai rau# femeie de serviciu# sa spalati coridoarele. 7nditi'va bine#
astea nu snt $lume.:: !(i ce# a zis Matilda# o femeie de serviciu nu e
un om/ "aca tara nu mai are nevoie de aritecti# spalam si
coridoarele si closetele...! !5edeti# a reluat activistul# spuneti ca
snteti calma# dar nu snteti deloc. Eu zic sa va calmati si sa va
$nditi.!!
Avea dreptate. &rict ai crede tu ca esti calm# de fapt nu esti# mi'a
spus Matilda. !"aca vroiati sa ma aparati# a ridicat ea $lasul# atunci
de ce ati mai pus cestiunea asta pe ordinea de zi/! A urmat o
tacere# cei doi nu i'au raspuns ndata la aceasta ntrebare lo$ica.
!Principalul acum e ca vrem sa va a0utam# i'a raspuns n cele din
urma betonistul. Am primit propuneri scrise din partea unor
membri ai or$anizatiei# a mintit el apoi# trebuia sa va punem pe
ordinea de zi.! &r# astfel de propuneri se fac de obicei n plen# cu o
data nainte# si punctul respectiv se discuta si el daca sa fie pus sau
nu pe ordinea de zi. &r# Matilda si or$anizatia se trezisera pe
neasteptate cu acest punct pe ordinea de zi... Matilda s'a $ndit...
Cine intervenise pentru ea/ Era clar# nu aceiasi care initial
vrusesera s'o e+cluda# ci n mod si$ur primul'secretar Mircea. "ar
asta nsemna ca tot el decisese ca ea sa nu braveze si sa nu se
solidarizeze ostentativ cu sotul condamnat. Ce ciudat# soarta ei
depindea de trei cuvinte) n'am stiut nimic# doar att sa spuna si totul
se aran0a. "a# dar asta ecivala cu o acceptare a insinuarilor si
acuzatiilor celor trei ca sotul ei e un reactionar# un
contrarevolutionar# care reusise sa se !strecoare!: n nvatamntul
superior. Ce putea sa faca/ (a acorde ticalosiei celor trei ceea ce li
se cuvenea si sa salveze restul/ ('a $ndit ca daca refuza acest
compromis# pierdea totul si pierdea pentru totdeauna si protectia
primului'secretar# care i aparase casa si avea sa'l apere si pe sotul
ei dupa ce el avea sa iasa. Altfel cum aveau sa mai traiasca ei doi#
amndoi loviti/ 4iindca stia# el nu va mai fi reinte$rat n nvatamnt#
iar ea... daca va fi primita la posta# cum bine zisese betonistul. *si
iubea meseria si mai ales si iubea copilul# cum avea sa'l creasca
spalnd culoarele/ Avea sa fie ntrebata la scoala) ce snt parintii
tai/ Mama e femeie de serviciu si tata# ei# ce putea fi si tata# daca
ea# desi nu era vinovata de nimic# a0unsese pe treapta cea mai de
0os/ Tatal# probabil# avea sa a0un$a si mai rau. (e otarse.
Cuvintele nu mai aveau valoare# nu mai nsemnau nimic# iar
ticalosii# daca omenirea nu e condamnata# nu vor fi uitati. !1ine# se
adresase ea celor doi# accept# doar doua cuvinte tot o sa'i spun
cole$ului meu# acest incapabil care si'a permis sa afirme ca sotul
meu ?s'a strecurat@ n %niversitate...! Cei doi s'au uitat unul la
altul. !Puteti sa'i spuneti si trei cuvinte# a zis betonistul zmbind
$reu# asta ar merita sa fie trimis la tara sa construiasca si el cotete#
nu sa faca aici pe aritectul si sa stri$e la muncitori ca un patron
de pe vremuri.!
(edinta s'a reluat dupa aceasta lun$a pauza si i s'a dat cuvntul
Matildei# fara sa mai fie ntrebata adunarea daca mai snt ntrebari
si mai ales fara sa se mai treaca la discutii# ca ntr'un fel de
nceiere. !Tovarasi# a nceput Matilda# la ntrebarile puse# declar
aici ca n'am stiut nimic de acuzatiile care i s'au adus sotului meu.!
Asta a fost toata fraza. Nu era tocmai ceea ce i se ceruse# dar e+ista
afirmatia ca n'a stiut nimic. Numai att a fost si apoi si'a ndreptat si
ea atacul mpotriva aritectului. !(otul meu# a spus ea# si'a luat
e+amenele cu stralucire# nu s'a strecurat nicaieri peste meritele lui#
cum s'a afirmat aici. Altii poate s'au strecurat printre aritecti#
ncasnd salariul de$eaba ca sa vina aici si sa acuze pe altii# cnd
mai bine ar fi sa puna mna si sa nvete meseria# sa nu se faca de
rsul muncitorilor# la care si permit sa stri$e. (i eu pun ntrebarea
daca e ntmplator ca tocmai un astfel de aritect incapabil si
permite sa faca pe patronul pe santier.!
(i s'a asezat cu obra0ii n flacari. 1etonistul a luat nsa imediat
cuvntul# pe deoparte ca sa evite continuarea discutiei la acest
punct pe ordinea de zi# dar sa si completeze el ceea ce Matilda se
ferise sa spuna mai raspicat) !Tovarasi# e clar# din cuvntul tovarasei
Petrini reiese ca ea n'a stiut nimic de conceptiile reactioncire ale
sotului ei. Aceste conceptii erau de natura filozofica# si sotia lui e
aritecta# nu specialista in filozofie. Pentru $reselile lui el si va
ispasi pedeapsa si va tra$e concluziile respective. Cred ca e inutil sa
mai insistam asupra acestui caz. Propun sa trecem la punctul
urmator de pe ordinea de zi.!
Rentlnirea cu parintii ma turbura nsa si amortirea mi se accentua
ca o stranie reactie de aparare. Mama nu se ntrebase daca snt sau
nu vinovat ,copilul ei ramnea nevinovat orice'ar fi facut-# rea era
doar nenorocirea# cum ar fi boala si moartea sau infirmitatea pe
viata. &r# ea ma vedea ntre$ si# uitndu'se la mine cu mna la $ura
,$estul ei- si uitnd de lacrimile care i cur$eau pe obra0i# ma
ntreba.) !Esti sanatos# mama/! *i raspunsei# afectnd o veselie# ca
snt pe deplin sanatos. "aca a fost rau acolo unde m'au trimis. !A
fost rau# i raspunsei otart# dar a trecut.:! Tata nsa nu se putu
stapni sa nu ma loveasca. (tia ca n'o sa mai fiu profesor ,probabil
de la Matilda-. !Ce'o sa faci tu acuma/ ma ntreba aproape indi$nat.
Am trudit cu tine sa nveti carte si acuma or sa te trimita pe vreun
santier# sa dai cu lopata.! Parea si$ur de ceea ce spunea# de unde
ntelesei ca altii avusesera $ri0a sa'i smul$a orice iluzie# cu
brutalitatea oamenilor simpli# care considera ca prezentul e dat
pentru totdeauna si ca# odata cazut# nu te mai ridici# inconstienti#
ca animalele# se cred la adapost# $ndind) cine vrea sa fie mare
a0un$e tot mic ,admitnd n sinea lor ca numai din lumea celor mari
ies si ramn oameni mari# desi traiau acum niste vremuri cnd
tocmai ei# cei mici si obscuri# erau cemati sa se considere
!conducatori!# clasa conducatoare9 nu credeau deci n aceasta
lozinca# pe care o citeau zilnic pe peretii uzinelor n care munceau/-.
!Tata# i spusei# ma asteptam sa'mi spui ca a munci cu lopata nu e
o rusine si ca tot ce e+ista s'a facut cu lopata si trnacopul si ca nu
e vina mea ca nvatnd carte n'o sa'i mai pot nvata la rndul meu
pe altii.! Nu'l nduiosai. !Mie sa'mi spui ce prostie ai facut# fiindca
de$eaba nu te'au arestat ei!# zise cu un $las aproape de furie# nu
mpotriva mea# dar nici mpotriva celor care ma arestasera# nici el
nu stia mpotriva cui# nici macar mpotriva soartei# fiindca asta ar fi
nsemnat sa aiba o idee despre soarta# cum avea mama# si sa
$ndeasea simplu# bine ca a trecut si n'a fost mai rau. Nu# era rau#
si cel mai aproape de nvinuit era tot cel care fusese lovit. Amortii#
$ura mi se nclesta# nu'i raspunsei# o sarutai pe mama si plecai.
(tarea lui de spirit se strecura nsa n sufletul meu ca o realitate
ine+orabila de care nimeni n'avea de $nd sa ma elibereze# caci
ntelesei ca oamenii cu care muncea el acolo n uzina# ciar si
prietenii# $ndeau astfel# si el# tatal meu# nu era deosebit de ei# desi
n cauza era propriul sau fiu. Ion Micu avu nsa o reactie att de
spontan stranie# nct o uitai repede pe'a tatalui meu. *i dadui un
telefon# si nu scimbaram dect cteva cuvinte. !Alo# Ioane/!# spusei.
!Cine e/!# zise el. !Petrini.::# i raspunsei. !Petrini./ se mira. Care
Petrini/! !5ictor Petrini.! %rma o tacere. Repetai ca snt eu# Petrini#
prietenul lui# ce# m'a uitat# acest nume nu'i mai spune nimic/ !1a
da!# zise si tacu iar. !Ei# zisei# ce'ti spune/! (i avui eu nsumi o
reactie pe care ncepusem sa mi'o cunosc# un fel de euforie brusca#
de veselie# cnd aveam revelatia instantanee a unui adevar. Ion Micu
era mirat... Nu surprins# nu bucuros ca mi auzea $lasul# ci mirat...
ca eram liber. "upa aceasta mirare a lui ar fi trebuit sa fiu nca
acolo. "a# nca... n orice caz pentru multa vreme. Ct de multa/
Ee# cine stie ct... !Ei# repetai# ce'ti spune n auz numele de
Petrini/! !Multe.!# zise# de asta data cu un $las care se prefacea ca
nu e rece si strain. !Asa# va sa zica# rsei eu din nou# multe/. 1ravo#
ma Ioane# bine# Ioane# repetai# ca si cnd asi fi vrut sa'l consolez eu
pe el# n orice caz sa'i confirm# sau mai de$raba sa'i spulber
temerea ca asi vrea cumva sa'l vad si sa mai mer$em ca odinioara
la braserie. Adio braserie# eu snt mai departe la ncisoare# bine#
bine!# si ncisei eu telefonul# tot asa# cu $ri0a pentru el sa nu se
simta prost ca nu mai vroia sa se vada cu mine si nici telefon sa
nu'i mai dau...
5aintrub nsa si arata si surpriza# si bucuria. !Petrini/. e+clama el.
Ai scapat/! !"a# zisei# am scapat.! !(i ce faci acum/! !Ce sa fac#
stau.! !5ino pe la mine.! !Cnd!/ !Cum cnd# acum# imediat....! Ma
batu pe umar# pe spinare# $ata sa ma mbratiseze. Eu nsa nu'l
ncura0ai# dar ei si ntrzie mna pe bratul meu# pe care mi'l
strn$ea# contemplndu'ma sa vada parca daca snt ntre$... Avui un
surs... !Ce faceti# dom: profesor/ Cum e cu reforma nvatam8ntului/
! spusei ironic# asezndu'ma ntr'un fotoliu# ca si cnd
am fi continuat simplu acea discutie de la botez cnd fusesem att de
nelinistit. Ironia mi'era adresata mie nsumi# care stiam ca nu voi
mai fi printre ei la facultate sa mai am astfel de temeri. 7ata# adio
facultate. !A fost un svon care nu s'a confirmat# zise el# s'au facut
totusi unele scimbari n sensul n care discutam atunci# referitor la
nvatamntul elementar si la licee. *n %niversitate# aproape nimic#
adica nimic esential# doar scimbarea unor denumiri de titluri...
"octorat# aspirant# cinci ani n loc de patru# lucruri de acest $en. (i
s'au mai desfiintat cteva catedre# de pilda# la noi# estetica# lo$ica si
psiolo$ia.! !;o$ica era mai demult scoasa!# zisei. !A# da/ Asa e.!.
"e unde dedusei ca n mintea lui eu lipsisem de foarte multa vreme#
parca de'un deceniu. Intensitate $rozava n trairea timpului# de
unde senzatia ca trei ani faceau ct zece. !"eci 1en Ale+andru nu
mai e/! !1en Ale+andru/. A da# nu mai e# a plecat...! !(i istoria
filozofiei/! !('a mai micsorat# dar catedra a ramas... (i ce faci tu
acuma# unde lucrezi/! !& sa lucrez la o biblioteca...! !4oarte bine#
sper sa nu abandonezi filozofia... Cndva# mai trziu# o sa fii
reinte$rat# e parerea mea# cnd se va termina acest proces numit
lupta de clasa# attata artificial. Esti baiat tnar# ai timp sa astepti...
"ar fii prudent# abandoneaza acum scrisul# fiindca ai vazut# caietele
acelea... Ai risca# oricnd te poti pomeni cu o percezitie# si atunci
va fi foarte rau... Ti'a spus sotia ca eu am facut un referat pozitiv9
totusi n'au tinut seama de el.! *i spusei ca nu din pricina caietelor
fusesem n fond condamnat... !Aveti dreptate!# zisei# si ntlnirea se
nceie astfel. !Mai da'mi un telefon# zise 5aintrub# mai stam de
vorba...!
IF
Nu scapam nsa ele o stranie melancolie# desi Matilda ma iubea
acum ca altadata. "in sentimentul ca snt n plina nflorire
ramasese doar o pura idee) stiam ca snt tnar# dar ma simteam
batrn# asemeni bunicului# pe care l vizitai si l $asii plictisit si
furios... Nu ma ntreba nimic# nu'l interesa ceea ce mi se
ntmplase# nu'l interesa dect ceea ce i se ntmpla lui. !Ce e#
bunicule# ce ai/ Esti cumva bolnav/! !Nu# zise el# n'am nimic# da:
ma 5ictore# ce rost o fi avnd viata asta pe pamnt/! !*ti spun eu#
bunicule# rostul vietii e sa te bucuri ca traiesti.! !Ei# uite# eu traiesc#
dar nu mai am nici o bucurie.! !"e ce# zic# ai trait# ai crescut attea
fete# le'ai maritat# ai nepoti si ciar si o stranepoata# pe (ilvia mea.
Ti'ncipui cum se simt cei care n'au pe nimeni si i'a prins
batrnetea sin$uri.! !Tu'le muma n cur# zise el enervat# nu'mi pasa
mie de ei# mi pasa de mine...!
Avea dreptate# si eu traiam si eram tnar# nu ca el# dar acea vrana#
acel cep din care tsneau nainte din fiinta mea# ca dintr'un butoi cu
vin# bucuriile# ori fusesera astupate# ori butoiul era $ol. Ar fi trebuit
atunci sa fiu insensibil si nepasator# dar nu eram. "imineata ma
sculam cu o senzatie de cin fara nume# care strnea n mine o furie
dureroasa# aproape insuportabila ,ma culcam trziu# sa'mi tin ct
mai mult spiritul treaz# sa evit aceste rele dimineti-. Cum
descideam ocii# suferinta era si ea prezenta undeva n mate#
nedorita de mine si a carei cauza scapa $ndirii mele. Era re$retul
adnc ca nu ma voi mai urca niciodata la catedra si sa vad atintiti
asupra mea ocii studentilor ncarcati de o superba curiozitate si
simpatie pentru mine/ Nu. mi parea stinsa aceasta bucurie... Ca
nu voi mai a0un$e n tara mea sa $ndesc liber fara sa risc din nou
ncisoarea/ Nu# fiindca n adncurile constiintei mele eram convins
ca aceasta anomalie nu va fi acceptata pentru multa vreme de catre
poporul din care faceam parte. 5iata mea cu Matilda fusese cumva
att de $reu fisurata nct n ciuda faptului ca acum ea ma iubea ca
la nceput cnd ne cunoscuseram# fisura nu se lipea si mi dadea
aceasta durere adnca pe care eu vroiam s'o i$nor# dar nu ma
i$nora ea pe mine/ Nencrederea ascunsa# care se insinuase n
sufletul meu# ca sentimentele ei pentru mine se pot retra$e brusc
dupa o acumulare absurda de aversiune# si ura sa reapara cu
violenta/ "a# ma $ndeam la acest lucru# dar eram pre$atit# sau mai
bine zis resemnat ca va fi inevitabil# asta mi e soarta# si aveam
speranta ca aceasta acumulare sa dureze ct mai mult# si poate# cu
anii# sa duca la izbucniri din ce n ce mai rare. Iar daca nu#
despartirea. Nu eram nici primul si nici ultimul care esua n
ntemeierea unei familii. Poate toate acestea la un loc iradiau n
adncul fiintei mele si# nlaturate prin $ndire# se refu$iau n mate si
sileau $ndul sa traiasca suferinta/ "esi$ur... Parca eram un leu pe
care vnatorul l mpuscase si el stia acest lucru pentru ca simtea n
fiinta lui puternica o ine+orabila sfsiere. (e punea cu botul pe labe#
si ntindea burta la pamnt si l pndea cu privirea crapata pe
vnatorul care trasese n el ,si care l credea mort-# pentru ultimul
salt# cnd l va ucide nainte de a muri el nsusi. Astfel stateam eu
diminetile n pat# cu ura la pnda# dar vnatorii mei nu se apropiau
si nici nu stiam cine snt si nici nu ma simteam atins de moarte. *n
minele de plumb de la 1aia'(prie omorsem pe unul# fiindca l
vazusem la fata# i suportasem ura# ne priviseram oci n oci si
$ndul uciderii se nascuse n mine cu o forta coplesitoare9 cnd se
mplinise# nicicnd nu simtisem un sentiment att de puternic de
libertate# desi stiam bine ca eram ncis ntr'un la$ar si silit sa
cobor n mina si sa muncesc din $reu cte saisprezece ore pe zi.
Munca devenise infinit mai usoara si marii bolovani de minereu pe
care trebuia sa'i mpin$ spre $ura prin care cadeau n va$oneti mi
se parea ca snt nu din plumb# ci din psla. Ciar moartea n
prea0ma careia munceam clipa de clipa ,caci oricnd se puteau
desprinde din bolta minei si sa te striveasca# cum se si
desprinsesera si strivisera pe unii dintre noi# bucati mari de pamnt
dislocate de pritul perforatoarelor- dadea clipelor o tensiune de
nfratire cu aceasta bolta# cum probabil se ntmpla n razboi# cnd
se naste un sentiment straniu de simpatie ntre bataia inimii care
aude suieratul bombei si bomba nsasi) ca n'a cazut pe tine si poate
n'o sa cada niciodata. Tremuram de o lasitate des$ustatoare# dar
dupa ce l omori pe calaul meu# ncepui sa privesc ntunecata bolta
cu sfidare. *n fiecare zi# naintnd n $alerii dupa ce artificierii si
puneau dinamita# scormoneam bolta cu lopetile pna dadeam de
roca dura# dar uneori naintnd n aceste $alerii parasite de pe
vremea lui 4ranz Iosif dadeam de bolte nalte# la care nu puteam
a0un$e. Erau cele periculoase. "ar nu'mi mai pasa de ele...
%neori $ndul la felul cum mi licidasem eu tortionarul venea ca un
balsam peste suferinta mea fara nume care mi cinuia diminetile.
*mi aminteam scene# cele mai multe comice# de $enul celor cu
cosorul lui Moceanu# care fusese inventat de Moceanu. ;a intrarea
n $alerie# treceam prin fata unei $erete# n care statea la caldura#
n timp ce noi tremuram de fri$# un $ardian# caruia trebuia sa'i
spunem ce numar sntem ,fiindca nu mai aveam nume# eram
numere-. (i nu stiam ce l apuca pe $ardian cnd i se spuneau
numere care treceau de o mie# de pilda >.GGA# cum era al meu#
ncepea sa urle# iesea afara si ncepea sa ne care la pumni n fi$ura
si lovituri cu bocancul n fluierele picioarelor# cu n0uraturi de o
mare inventivitate. Am nteles repede# nsa# ca individul nu stia sa
scrie astfel de numere# si unul dintre noi ne scapa de furia turbata a
acestui semianalfabet# pronuntnd nu o mie trei# ci zece# zero trei.
!Pai asa# futu'va mama voastra de reactionari!# zise $ardianul# si
de'atunci ncetara si accesele lui de violenta. "etinutul# dupa ce
ncepe sa'ti cunoasca bine paznicii# se descurca pe urma bine cu
ei... Nu mi'ar fi trecut prin cap sa $icesc din ce pricina si iesea
asta din pepeni... "ar unul din noi# mai veci# avusese inspiratia...
Intrnd n la$arul din apropierea minelor avui surpriza sa constat ca
nauntru era cald# ca la masa pinea era la discretie si ca n fiecare
zi aveam carne si lapte# iar paturile aveau saltele si paturi ,e drept#
paturile erau scortoase si veci# puteau a sudoare de cal# dar erau
totusi paturi-. *n cel n care fusesem ba$at eu si poetul eram cteva
sute. *n altele# mai multi. Mi se luase costumul meu civil si mi se
daduse unul var$at# si n locul caciulii# o boneta. "esi fusesem
prevenit ,vezi# mi se spusese# ca liftul ala nu seamana cu cel
dintr'un bloc# e putin mai rapid-# totusi crezui ca lesin cnd deodata
se smulse din nemiscare si ma pomenii n ntuneric. Ala fusese un
$lumet cnd se e+primase zicnd ca !e putin mai rapid!. Pur si
simplu se prabusi n adncuri cu o viteza de cadere ai fi zis libera#
dar nu era departe de asa ceva# si cnd se opri# buf. daca n'am fi
fost n$esuiti ca sardelele# asi fi cazut si eu lat pe 0os si mi'asi fi
spart capul. Astfel de lifturi lasase mostenire 4ranz Iosif si nimeni
nu le nlocuise de'atunci. Munca# 0os# n subterana# mi se paru
suportabila# numai praful ne$ru ncepu sa ma supere. *ti intra n
oci# n ureci# l tra$eai pe nas# ti naclaia capul ras# ti intra n
aine si n piele# printre picioare# n $aoaza... Ca n orice la$ar# din
zece detinuti unul era turnator... Mi se spuse acest lucru tot asa# ct
sosii... Iar peste ei un sef# care era tot att de puternic ca si
comandantul la$arului# daca nu ciar mai puternic# caci ntr'o zi#
cnd veni n inspectie un colonel de la 1ucuresti# cu el statu de
vorba# n vazul nostru ,fu nsotit de el peste tot-# si nu cu
comandantul oficial. Ca sa'l distreze pe colonel si sa ne arate noua
ct e el de bine vazut# se le$a de un detinut care de la AuscHitz
nimerise la 1aia'(prie. !Ma# 7rInfeld# ia spune# ce cauti tu# ma#
aici/ Cum# tu# care ai fost la AuscHitz# sa nimeresti printre
reactionarii astia# acesti dusmani nraiti ai poporului/ Cum# ma#
printre criminali de razboi# tocmai tu# care ai fost victima lor/!
7rInfeld tacea# dar asta continua sa'l ia peste picior n acelasi stil.
!&liver 7rInfeld# mare pacoste a cazut peste tine# n timp ce altii au
pensii si functii de conducere# tu ai aterizat aici# sa'ti ramna
ciolanele prin $alerii. Ce'ai facut# 7rInfeld# spune'ne si noua# uite#
domnul colonel e ciar curios...! (i deodata 7rInfeld izbucni
piti$aiat# cu un puternic accent) !Ce'am facut/ Ma ntrebi ce'am
facut/ Am facut# acolo la AuscHitz# ce faci tu acuma aici. Asta am
facut.... Tot asa# am fost sef# capo# turnator ca si tine si o sa ai
soarta mea ntr'o zi si tu care l iei pe 7rInfeld peste picior cnd or
veni americanii sa te 0udece...! (enzatie# mare eveniment printre
detinuti# cineva# ciar daca 7rInfeld# daduse $las $ndurilor lor
secrete# ca or sa vina ei americanii... Colonelul se cara repede#
nsotit de umbra lui# care nu mai avu cef sa'i mai spuna ceva lui
7runfeld.
*ntr'o zi se ntmpla nsa n la$ar ceva# si situatia noastra de'acum
deveni# n amintire# idilica fata de cea care urma. Tocmai acesti
turnatori# datorita pozitiei lor privile$iate n la$ar# or$anizara o
evadare care le reusi) facura rost de alimente# de arme si munitie#
de aine civile si# cu complicitatea unui $ardian# fu$ira ntr'o
noapte. (e dadu nsa imediat alarma si din dormitoarele noastre
ncepu sa se auda un puternic duduit de motoare. Ne uitam pe
fereastra sa $icim ce'o fi. Cineva# un fost ministru naiv si cu
ima$inatia bntuita de fantasmele sperantei# lansa presupunerea
care apoi deveni la altii certitudine# ca snt americanii care au venit
sa ne elibereze... n recluziune luciditatea si simtul realitatii pot
slabi n asa masura# nct cel mai mic eveniment neobisnuit capata
proportii nemasurate... "ar numaidect surveni desama$irea) nu
erau americanii# ci masinile la$arului. Evadatii fura prinsi ciar n
noaptea aceea# numai unul scapa si a0unse pna la 1ucuresti# dar
fu prins acolo... A doua zi toti fura ncarcati ntr'un camion si
disparura din la$ar. %nde i trimitea/ 7ardenii lansara svonul ca au
fost toti mpuscati# n realitate# cum aflaram mai trziu# au fost
mprastiati prin alte ncisori si la$are# unde au devenit cumpliti
tortionari# naintati deci n $rad sub amenintarea reala ca daca nu
vor dori sa e+ecute ceea ce li se cerea# vor fi e+ecutati pentru
evadarea de la 1aia'(prie.
Iar la noi# re$imul se nrautati# nu ni se mai dadu pine la discretie#
ci doar un 6ilo$ram pe zi# laptele fu suprimat cu totul# iar carnea#
doar de doua ori pe luna. 7ardienii devenira brutali# ncepura sa ne
scoale noaptea din somn si sa ne culce prin curtea la$arului ore
ntre$i. Culcat. (culat. Culcat# sculat# si tot astfel pna venea ora
coborrii n mina# unde urma sa muncesti zece si uneori saisprezece
ore. Pentru cel mai mic murmur# carcera# descult si fara manta.
Ctiva mai batrni facura pneumonii si murira. Credeam ca e vorba
doar de un val de represiune# ca sa ne nvete minte sa nu mai
evadam# dar brutalitatile continuau si cinuit de nesomn si de
aceste culcari care ma trimiteau istovit n mina# ntr'o noapte
ramasei n picioare# refuzai sa ma mai culc... Ctiva ma imitara.
7ardianul se apropie de mine# mi se uita n oci si rn0i) !Culcat.!.
Ramasei n picioare. !Culcat.!# urla# dar nu ma culcai. Era un
individ diform# strmb# urt si mic de statura. Numai ocii# sub
lumina $albena a becurilor din stlpi# e+primau parca o bucurie prin
care ai fi putut crede ca te poti ntlni cu un om si sa'i reamintesti
ca si tu esti unul# ciar daca# vinovat sau nu# te aflai acolo sa
ispasesti o pedeapsa. El ciar surse) !;a carcera.!
*n carcera fiecare $ndea n felul sau. %nii si spuneau ,cei mai
multi- ca trebuie sa se miste# sa nu n$ete si sa moara. Eu#
dimpotriva# mi spusei ca miscarea de$a0a ener$ie si ca dupa un
anumit timp obosesti tot miscndu'te si abia dupa aceea or$anismul
nu se mai poate apara mpotriva fri$ului. Ma facui deci covri$# mi
strnsei bratele la piept# mi pusei capul pe $enunci si adormii lipit
de scndura# care mi se paru calda# a acestei inventii menite sa
elimine pe cei care odata ncisi mai vroiau sa ramna oameni si sa
reactioneze ca fiinte umane. Instinctiv mi lipeam pe rnd de
scndura carcerei acea parte a corpului care simtea mai tare fri$ul#
cnd umerii# cnd coastele# cnd salele# dar mai mult spinarea# unde
stiam ca snt plamnii... restul putea sa mai n$ete... picioarele# de
pilda# talpile $oale# simteam ca ard dupa ce mai nti devenisera reci
ca un sioi. Noroc ca nu batea vntul# era un sfrsit de februarie cu
zapada care se topea# era umed# dar fri$ul iernii se mai domolise.
...Ma trezii avnd senzatia ca o dianie descisese usa si se uita la
mine. *n curte era liniste# culcarile ncetasera. Ct sa fi dormit/
Cteva minute sau cteva ore/ Eram amortit de fri$# dar nu ma
simteam rau# eram rece# dar numai pe dinafara# si cteva clipe ma
stapni acea stare de fra$ezime pe care ti'o da odina dupa o truda
$rea. Ma ridicai n picioare si atunci distinsei prin ntuneric fi$ura
$ardianului care ma ba$ase la carcera. 5ocea cu care mi se adresa
mi se paru duioasa) !Cum e# o mie trei/ Ei# e bine la carcera/! !Nu e
bine!# i raspunsei# cu speranta pe care $lasul sau ma facea s'o
ntrevad# ca de'aia venise la mine# sa'mi dea drumul si sa ma duc
n dormitor. El ridica atunci ceva ne$ru pe care l tinuse ascuns la
spate si l apropie ncet de tmpla mea. Era un vatrai. !%ite# ma# o
mie trei# aici# uite aici ar trebui sa te lovesc ,cu aceeasi voce dulce#
cu acea bucurie curata cu care vrei sa daruiesti ceva unei persoane
pe care o iubesti# si ma lovi de cteva ori n tmpla# dar usurel# cu
$in$asie# sa nu ma doara-. Ei# ntele$i/ continua el vrndu'mi de
asta data vatraiul sub nas# pe care mi'l puse apoi pe $ura. Cu
partea lui ndoita# cu ciocul cu care rascolea 0arul n soba si mi
mpinse capul tot usurel# dar ferm# de scndura carcerei. !Aici# uite
aici# ar trebui sa te lovesc!# repeta el# si repeta si fi$ura#
ciocanindu'mi iarasi tmpla. "upa care ncise usa# trase zavorul si
i auzii pasii ndepartndu'se.
Nu mai putui dormi. Ma coplesi nti o mare mnire. Ce'avea asta
cu mine/ Nu dormise# n loc sa se culce statuse probabil la $ura
sobei si cu$etase. ;a ce oare/ ;a familia lui/ ;a muiere si la copii# la
frati si la surori/ Nu# stnd cu vatraiul n mna si rascolind focul# se
$ndise la mine. 4umase probabil mai multe ti$ari# pna ce $ndul i
se distilase si se facuse esenta de $nd# rupt# detasat de vreo pornire
turbure# pna ce descoperise e+act ceea ce l deosebea si n acelasi
timp ceea ce l le$a de mine# pna la simpatia umana trezita de
limpedea lui revelatie) Capul. "a# iata ceea ce ne deosebea. Eu
aveam alt cap deci nu al lui si atunci luase vatraiul n mna si
venise sa'mi spuna. Nu n corpul meu trebuia sa ma loveasca# avem
toti aceleasi corpuri# mna e mna# piciorul picior# stomacul face
aceeasi di$estie# pe cur ies aceleasi e+cremente. Capetele snt
diferite. (i de ce sa fie/. *i trezisem simpatia pentru aceasta
profunda descoperire pe care e+istenta mea i'o pricinuise/ Eu nu
eram batrn# sa presupuna ca am fost fie $eneral# fie ministru sau
alt fost mare stapn al acestei lumi. Eram deci o eni$ma
contemporana# nu cu mult mai tnar dect el. (i lacasul acestei
eni$me era capul. Eni$ma/. Ce eni$ma/ ntr'al sau nu era nici una
si nici ntr'al altora si# slava "omnului# cunoscuse si el destula
lume. (i aversiunea lui turbure se limpezise# aversiunea lui
ancestrala pentru astfel de capete devenise clara si distincta. (i
$lasul lui suav mi staruia n auz) !%ite# ma# o mie trei# aici# uite'aici
ar trebui sa te lovesc.!. Mnirea mi se n$ramadi n $t. &mul asta
putea fi prieten cu tatal meu# putea fi unul dintre cei pe care i
vazusem prima oara la o manifestatie si care mi trezise cu putere
sentimentul de solidaritate cu speranta de pe cipurile lor ntr'o
lume mai buna. Pe urma unul din acea multime fusese facut
$ardian# si o incredibila stiinta de a pedepsi se nascuse n el. Altul
securist... mi aminteam acolo n carcera cu cta abilitate ncercau
ancetatorii sa ma faca sa recunosc ceea ce nu facusem# cum si
alternau rolurile# unul era blnd si cinic ,!bine# mi spunea# nu
recunosti acum# si se uita la ceas# o sa recunosti mine dimineata la
patru# n'o sa recunosti la patru# o sa recunosti la zece# n'o sa
recunosti la zece# o sa recunosti peste trei zile# sau peste trei luni#
sau peste zece ani# e timp# nu ne $rabim...!-# altul ma n0ura n mod
ordinar de mama# ma tinea n picioare opt ore# n timp ce el mnca
sandviciuri# bea cafele# fuma# dupa ce n prealabil avusese $ri0a sa
nu mi se dea sa mannc n ziua aceea# si r$ia# se scobea n masele
si ma asi$ura ca sin$ura mea sansa e sa recunosc# sa fiu condamnat#
sa ispasesc pedeapsa si sa scap... sa ma orientez n directia
asta# fiindca nu e+ista alta# si atunci toate acestea# celula#
intero$atoriu# nopti nedormite# or sa nceteze. Altul mi'a spus la un
moment dat cu sinceritate) !Ma Petrini# tu oi fi creznd ca noi sntem
niste tmpiti# ca nu stim ca tu de fapt n'ai facut nimic# dar ce nu
ntele$i tu e faptul ca ne esti mai necesar aici dect afara!. "e unde
reiesea ca asta avea sentimentul net ca ei stapneau lumea si ca ei
decideau cine era necesar afara si cine nauntru# o mpartisera#
aceasta lume si domneau peste ea n toata voia... Asta nsa# cu
vatraiul lui si tonalitatile lui $in$ase# nu stiu de ce# ma prinsese
descoperit. El nu traia ntr'un 0oc complicat de smul$ere a unei
recunoasteri# ca aceia care ma trimisesera aici# si n fata carora
spiritul meu se putea mobiliza# el era un om simplu# si iata ce vroia
sa'mi faca el mie... sa ma loveasca n cap# da# descoperise locul...
Nu# nu pentru ca era $ardian avusese el aceasta revelatie... Asa# ca
om# traind pe acest pamnt si avnd timp sa coboare n el nsusi# se
descoperise pe sine prin altii... Cum ma circisem iar# vrnd sa
adorm cu fruntea pe $enunci# mnirea mprastiata n toata fiinta
mea deveni deodata a$resiva si izbucnii n oote de plns simtind
ca ma nec# n timp ce $ndirea si torcea mai departe firul# straina
parca de suferinta mea. "a# avusese dreptate Ion Micu# aveam si eu
ce pierde n ncisoare# aveam de ce ma teme. Nu convin$eri
politice# ca el# ci convin$eri mai adnci# ca lumea mi'e prietena si ca
floarea $ndirii mele ar putea fi de folos cuiva. Ceea ce spusese el n
acea mare discutie de la braserie mi sunase atunci prea abstract#
dar el stiuse ce spune si de aceea acceptase o clipa de umilinta#
numai sa nu mai traiasca nca o data ceea ce traiam si eu acum...
2$uduirea# socul mnirii nceta apoi dupa asalturi repetate# n care
suferinta atin$ea creasta nalta a eliberarii# eliminnd# ca pe'un
microb periculos# duiosia ab0ecta a strpiturii umane# $ardianul care
crezusem o clipa ca venise sa'mi dea drumul sa ma duc n dormitor
si sa dorm cu ceilalti. Printre crapaturile scndurii zarii lumina
rasaritului si curnd auzii $oarna care suna desteptarea. %n $ardian
veni si mi dadu drumul# aler$ai sa ma mbrac si sa mannc# apoi
coborram n ntunericul minei. (eara# ma desbracai si cazui ntr'un
somn asemanator plumbului pe care l dislocam din $alerii# dar o
mna ma z$ltii si ma smulse din el) la carcera. Era acelasi $ardian
din seara trecuta. *ncercai sa'mi arunc pe umeri mantaua si sa'mi
vr picioarele n bocanci) nu# fara manta si bocanci. *n camasa si
descult.
*n carcera simtii prime0dia) asta spusese ieri# ciocanindu'mi tmpla
cu vatraiul# ca acolo ar trebui sa ma loveasca. Ar trebui# asta
nsemna ca nu putea# dar ma putea licida vrndu'ma seara de
seara ntre cele patru scnduri ale carcerii# obtinnd acelasi rezultat.
!Ei bine# mi spusei# cu o otarre mai rece dect fri$ul care ma
nvalui# n'o sa mor# dar n scimb o sa te omor eu pe tine. "aca nu
cumva mi'e scris sa mor totusi eu si tu sa traiesti si sa nfloresti
mai departe. (a vedem.!
"imineata mi vri capul n $iseul bucatariei si soptii) !1oca# vreau
sa'ti spun ceva.! 1oca asta mi aruncase de cteva ori priviri de
simpatie# scurte# ca niste ful$erari. !1oca# i spusei# da'mi puloverul
tau.! !"e ce/! !%n $ardian vrea sa ma omoare# ma ba$a la carcera
noaptea desbracat.! !1ine!# zise. (i mi arunca puloverul de pe el. *l
trasei pe piele# mi ncisei la $t camasa de puscarias sa nu se vada
si seara nu ma mai culcai. 7ardianul veni si timp de cinci zile
petrecui noptile n carcera. Ar fi trebuit sa ma curat si m'asi fi
curatat daca $ardianului i'ar fi trecut prin cap sa'mi desceie
camasa. *n a sasea zi l zarii n $alerii cu lampa de carbid n mna.
*ntelesei) intra cu noi ntr'o tura de sapte zile. *mi fu usor sa'l urmaresc
dupa mersul sau cracanat si mai ales dupa coincidenta
stranie dintre intentiile mele si miscarile pasilor sai) se plasa unde
nu trebuie# n apropierea fntnilor prin care rosto$oleam 0os
minereul) si$ur# el trebuia sa suprave$eze eficienta muncii# sa aiba
satisfactia trudei noastre creznd n acelasi timp ca prin acea $aura
tinea contactul cu cei de 0os# oameni liberi ca si el# care duceau mai
departe va$onetii. & pauza. "isparui dintre sutele de umbre# pe care
nimeni nu le mai putea urmari si ratacii spre tinta mea# o lampa de
carbid plasata undeva n stn$a# care ma astepta. & lasasem pe'a
mea n urma# pitita ntr'un colt... Trecui prin ntuneric si brusc zarii
pozitia soldie de stapn a omului meu. Tinea un picior ridicat pe un
bolovan de minereu si mna cu lampa n sus# sa vada ce se ntmpla
de survenise aceasta pauza# aceasta tacere de adncuri n care el nu
mai era nimic. Trecui pe ln$a aceasta umbra si trebaluii dnd
scndurile la o parte9 se puneau totdeauna deasupra peste $aura
dupa o rosto$olire de minereu# sa nu nimereasca vreunul din noi n
ea# cum nimerise unul si se facuse 0os zob. Ma retrasei prin spatele
lui si deodata# cu o lovitura de picior# i stinsei lampa. !(a nu'ti fie
frica de $ardieni# mi se spusese nca de la nceput# daca ai vreunul
care te ameninta# pndeste'l n mina# stin$e'i lampa.! !Ei# ce mai
faci/ i soptii apucndu'l de $t si astupndu'i $ura cu palma.
"uiosule# o sa mori. Ai ceva de spus care poate fi retinut/! (i i
eliberai $ura si l lasai sa respire. "ar nu cteva clipe# ci pna si veni
n fire. !(tii cine snt# i soptii mai departe# ai pus tu ocii pe unul
pe care n'ai avut cura0ul sa'l omori cu vatraiul# ai ales calea le$ala
,tie ti plac le$ile.-# carcera# ei# ce vina ai tu/ Tu nu i'ai facut nimic#
cti nu stau la carcere/ Ca pe urma unii mor# parca tu ai inventat
pedeapsa asta/ Nu ma dezama$i# spune'mi ceva care sa ma faca
sa'mi para rau ca te omor.! (i el mi spuse $find# $ata sa ma
dezarmeze# cu un $las de o alucinanta omenie) !"om: sef#
iarta'ma# n'am vrut sa'ti fac nimic...! !Ei da# te cred# i soptii si eu
nfiorat# o sa am remuscari!# si l aruncai cu o violenta si un instinct
si$ur n dreapta mea# unde stiam ca se rosto$olesc bolovanii de
plumb mpinsi de bratele noastre.
(i$ur# el nu vrusese sa'mi faca nimic# totul fusese un 0oc al
spiritului# nici el nu dormise n seara aceea si venise sa comunice
cu mine# sa'mi destainuie un mare secret) si el $ndea# si pe el l
vizitase ideea# si el simtise izolarea celor care se trezesc sin$uri in
univers# aici# acum... $ndesc n lume# cine ma poate asculta/ Cum#
dar e unul acolo# ai la el... si venise cu vatraiul n mna. Acest vatrai
i era strain# ce nsemna un vatrai/ Nimic# un obiect# un
instrument cu care intensifici focul# cu care rascolesti lemnele sa
arda mai bine...
Nici macar nu ma $rabii sa'mi caut felinarul uitat ntr'un colt)
stiam ca o sa'l $asesc si l si $asii dupa b0bieli care nu mirara pe
nimeni. "oar ntru trziu cineva dracui ca nu s'au pus la loc
scndurile dupa ultima rosto$olire de minereu# un maistru civil# ai
carui oci se olbara de cteva ori spre noi auzind 0os racnete... "ar
aceste 0umatati de priviri# prinse n ful$erari scurte de propria'i
lampa# erau dinainte resemnate) Te pomenesti ca a cazut cineva...
mai bine ar fi fost sa se n$roape n ea 4ranz Iosif# dect sa'l trimita
pe el dracu sa e+ploateze o asemenea porcarie... 1a# ce e acolo/ "ar
abia seara aflaram) cazuse un $ardian ntre va$oneti... A murit/
Tacere. Nu ni se spuse ca n'a murit...
Numai 1oca se aseza cu coatele pe $iseul bucatariei si mototoli n
mna puloverul pe care i'l napoiai. !Nu mai ai nevoie de el/! !Nu!# i
spusei. !Cum a fost n mina/! (i se olba la mine ca si maistrul civil
pe mar$inea putului# dar nemiscat# cu mult alb n privire# $nditor#
odinit si $ras. *nsa o clipa nelinistit... el facea si dadea de mncare#
dar oamenii se omorau aici unii pe altii... Cnd ma ntorsei sa ma uit
n urma# n aceeasi clipa el si retrase capul si $iseul ramase $ol...
F
4aceam lun$i plimbari cu fetita n brate n timp ce Matilda lipsea# si
numai micutul ei corp fra$il lipit de inima mea mi mprastia bizara
melancolie cu starile ei a$resive care mi sfsiau matele. Cartile pe
care le iubisem nu ma mai atra$eau. Abia aveam puterea sa nu'i
nvinuiesc pe cei care le scrisesera de insi$nifianta spiritului si a
filozofiei n fata istoriei brutale si nepasatoare a oamenilor. &
nostal$ie ascutita dupa adncurile din care ma ntorsesem ncepu sa
revie n amintirile mele din mina. Acolo spiritul meu nu fusese
cinuit dect o data# de acel $ardian# acum# n libertate# simteam
acest cin zilnic si# ce era mai rau# nu vedeam ce ar trebui sa fac sa
scap de $eara care mi sfsia fiinta. *n carcera putusem sa pln$#
eliberndu'mi sufletul de tandretea umana# ca sa pot desi$ur# sa'mi
apar apoi viata cu sn$e rece. Acum inima mi'era n$etata.
*ntr'o zi Matilda se ntoarse acasa trziu# pe la ora cinci# si cu un
cip ntunecat. Ramasei nepasator# ma asteptam sa se ntmple
curnd si acest lucru. ;a masa mi spuse fara crutare) !Tu de ce stai
toata ziua si nu faci nimic/ Ce e cu postul tau de bibliotecar/!
Tacui. Cu postul de bibliotecar nu facusem nimic. "in cinci n cinci
zile i telefonam activistului 5atamanu si de fiecare data el mi
raspundea e+trem de binevoitor si prietenos) !*nca n'am nimic#
tovarasul 5ictor ,asa mi spunea# pe numele meu mic-. Trebuie sa
mai asteptam. Mai cauta'ma.! Trecusera astfel trei luni# venise
primavara si nu se $asise nicaieri un astfel de post liber. !Trebuia sa
presezi# zise Matilda# daca nu la o biblioteca# n alta parte. Acum e
prea trziu.! !"e ce/! !Mircea a plecat# a fost numit secretar al CC.
Azi am aflat# l'am cautat la lelefon eu# sa'l ro$ sa'ti $aseasca un
post# nu neaparat bibliotecar# parca asi fi avut o presimtire ca
trebuie sa intervin... ?Tovarasul Mircea nu mai lucreaza la noi# n'ati
citit ziarele/ mi'a raspuns secretara lui# care ma cunostea. Nu mai
e# tovarasa Matilda...@ Am ncis si mi'am aruncat ocii pe
(cnteia. Acuma cine sa ne mai spri0ine/ Ia da'i un telefon acestui
5atamatul.!
Ma ridicai de la masa si formai numarul. Activistul era la postul lui.
!Nimic# tovarasul 5ictor!# spuse el cu un $las plin de entuziasm#
parca ar fi zis) am $asit. *i spusei ca n acest caz l'asi ru$a sa'mi
$aseasca altceva si# cnd va aparea un post liber la vreo biblioteca...
%rma o tacere... !Cam ce ati dori dumneavoastra/! !%n post de
profesor sau de nvatator!# riscai eu# creznd cu naivitate ca odata
Mircea plecat s'ar putea trece peste interdictia... !Nu# tovarase
5ictor# nu se poate!# spuse el tara$anat# cu re$ret. !Pai de ce/
continuai eu. %n fost asistent universitar nu poate preda si el fizica
si matematicile# sau o limba straina n vreun liceu/ (au cel putin
abecedarul/! !Nu!# zise el si tacu. Apoi deodata mi spuse cu un $las
de parca i parea rau ca nu se $ndise mai devreme# un $las plin de
optimism pentru mine# o solutie e+celenta) !Tovarase 5ictor# de ce
nu va duceti dumneavoastra la 1ratele de munca/ Acolo ei au tot
felul de posturi# pentru toate profesiunile# au o scema e+acta de
necesitati si va pot solutiona foarte rapid. Eu snt secretar cu propa$anda.
Am alte sarcini si nu pot sa stiu bine ce au ei...! *ntelesei ca
se debarasa de mine si mi se paru firesc. Nemaie+istnd seful care i
ncredintase cazul meu# nici el nu mai era obli$at sa'l rezolve. ;a
1ratele de munca# $ata# o solutie plina de perspective. !4aceti asa#
tovarase 5ictor# mai spuse el# si dati'mi pe urma un telefon sa'mi
spuneti cum ati rezolvat.: !1ine# tovarase 5atamanu# va multumesc
ca ati avut toata bunavointa.! !N'aveti pentru ce. 5a urez succes.!
!A# stri$a Matilda cnd auzi# trebuia sa insisti si sa nu te
ncapatnezi la o biblioteca# trebuia sa te fi dus iar ia Mircea si sa'i
spui ca daca nu snt locuri de bibliotecar# sa'ti dea altceva. Acum
ce'o sa faci/ ;a 1ratele de munca. Aia or sa te trimita sa dai cu
trnacopul si cum tu n'o sa primesti# ce'o sa faci toata viata/ !"e
unde stii tu ca n'o sa primesc/ 1a o sa primesc bucuros# n'o sa fie
mai rau ca n mina. i raspunsei cu un $las brutal. "aca o sa fie
pentru toata viata# mai vedem. Am alte pareri despre viata.! !Ce
pareri/ Ce valoare au parerile tale/!# zise ea la fel de brutal. !Am
parerea ca viata mai ofera si surprize# nu cur$e numai pe $ustul
unora# mai cur$e si pe'al altora# se mai scimba...! !5ezi sa nu se
scimbe. *n rau se scimba# nu n bine.! !(a zicem# dar mie tot n'o
sa'mi pese. Mai rau dect un trnacop ce'o sa fie/ Am facut musci
de otel n mina. Ciar mi'e dor sa'i pun n miscare.!
Astfel de cuvinte erau intolerabile pentru o femeie. Izbi cu servetul
n masa# si strnse pumnii ndr0iti si rosti) !Carte ai nvatat# din
carte sa traiesti# indiferent cum. Cere# protesteaza# fa ceva# nu te
lauda cu muscii tai de otel# descurca'te. 1ine# ai fost unde ai fost#
ntele$. Ti'au trebuit cteva luni sa te odinesti# dar acum e timpul
sa iesi din letar$ie. Nici macar nu mai citesti# nu mai scrii nimic#
mi'a placut mai mult atunci cnd mi'ai tras una ca am umblat n
caietele tale. (crie o carte mar+ista. (tudiaza# lucreaza... & sa zici ca
n'o sa ti'o publice nimeni# scri'o tu nti si sa fie foarte buna si o sa
vezi atunci daca ti'o publica sau nu. "aca ai ncredere ca viata e
asa cum zici ca e# trebuie sa fii pre$atit# nu cu o carte# cu mai
multe. Nu abia atunci# dupa ce'o sa mbatrnesti# sa te'apuci sa le
scrii. Atunci n'o sa mai scrii nimic# or sa vina altii mai tineri care or
sa fie luati n seama. %ite# marele poet si filozof am auzit ca
lucreaza# traduce# si scrie memoriile...! !N'am nici un cef# zisei# sa
scriu o carte mar+ista# nct scelaria construita de tine cade.
Mar+ist a fost# ca sa zic asa# tot Mar+ si el a spus tot# si un adevarat
$nditor nu poate accepta sa culea$a farmiturile de la masa
altuia...! !Nici macar nu e adevarat. zise Matilda furioasa. Nu ma
pricep la filozofie# dar atta lucru stiu si eu# ca au fost $rupuri de
filozofi care au tratat cam aceleasi idei. (pune tu sin$ur un mare
filozof si daca esti sincer o sa'mi numeri o $ramada care l'au urmat.
Poftim# (ocrate.! !"a# asa este# zisei# putem numi socratici o
$ramada de filozofi# asa n $eneral# dar fiecare a ntemeiat scoli
proprii de filozofie# nu s'au multumit sa reia papa$aliceste
conceptele lui. Asa a fost scoala me$arica# scoala cirenaica# scoala
cinica# fara sa mai vorbim de $i$anti ai $ndirii filozofice ca Fenofon
si Aristotel. "ar Euclide/ "a# socratici# dar# aa. $ndirea lor nu se
tra pe burta n fata $ndirii lui# cu toate ca Euclide# de pilda# n
timpul tensiunii dintre Me$ara si Atena# parasea Me$ara n aine
femeiesti si se furisa n Atena sa'l asculte pe (ocrate. Ei si/ ;a
rndul lor au avut si ei discipoli# care nici ei nu pot fi confundati cu
maestrul.! !"eci am dreptate# zise Matilda# poti foarte bine sa fii
mar+ist. "a# n sensul pe care l propui tu# n'o sa zica nimeni ca esti
antimar+ist# daca pornesti de la el.! !Ce naiva esti.!# zisei. !;asa sa
fiu eu naiva si tu sa scrii. Mai trziu o sa'mi dai dreptate. (tiu# tu ai
altceva n cap# ti'am citit caietele# dar ideea ta ca totul e spirit si
materia o aparenta# un nvelis pe care spiritul si'l creeaza# nti ca
nu e noua si al doilea ca ,si aici Matilda rse- asta vine n totala
contradictie cu mar+ismul# si ciar ca n'o sa'ti publice nimeni
niciodata vreo carte bazata pe ideea asta.! !1a da# e noua# fiindca
are n vedere ceea ce a descoperit stiinta n acest veac# si nu stiau
idealistii secolelor trecute. Ce este asta# materie/ Masa asta la care
stam e un vid insondabil# n care zbrmie cu viteze alucinante electronii
n 0urul nucleelor. (i crezi ca asta e tot/ (i crezi
ca asta e materie/! !Este# rse Matilda# pna nu se face putre$ai. Pe
urma nu mai stiu ce este# dar nu pot sa cred ca paarul asta din
care beau apa e spirit...! !& sa scriu totusi cartea mea si o sa'ti
dovedesc ca da# dar n'o sa fie asa de simplu de nteles...! !*n scimb
o sa fie destul de simplu sa fii trimis iar de unde'ai venit# zise
Matilda cu umor. %nde'ai dus caietele/! !;a bunicul# ntr'un dulap
din pivnita.!
FI
Ma dusei totusi ciar a doua zi dimineata la 1ratele de munca# desi
cipul posomort al Matildei nu'mi prevestea nimic bun. Ma
asteptam sa $asesc acolo# n prea0ma cladirii# o multime de oameni#
cum vazusem n filmele straine. Nu era nimeni# eram sin$urul
solicitant. 4ui ndrumat ntr'un birou# unde mi se dadu sa
completez un formular si un individ mi puse cteva ntrebari
suplimentare# printre care si aceea daca am suferit condamnari. ;a
rubrica !profesiunea:!# scrisei fost asistent universitar# iar la aceea
!unde as dori sa lucrez! spusei# desi stiam ca e zadarnic# ca la un
liceu# scoala normala# tenica etc# numai scoala sa fie. !Mai
adau$ati ceva# zise functionarul# repartizarile n nvatamnt tin de
alte or$ane# sectia de nvatamnt a sfatului popular# sau cu
aprobarea ministerului.! Adau$ai) sau la o biblioteca# la o casa de
cultura# la un muzeu sau ciar functionar n vreo institutie... !5eti
primi raspunsul acasa# n scris...!
*l primii dupa trei zile. *ncepnd de la data... deveneam salariat al
(fatului popular orasenesc# sa ma prezint imediat la serviciul
numarul... tovarasul Istrate# pentru perfectarea formelor de
an$a0are. Ma prezentai de ndata. Istrate asta era un tinerel cu o
nfatisare placuta si meditativa# dar se uita la mine cu o privire
parca uluita cnd auzi cine am fost si ce studii am. !Astia snt
nebuni# zise el. Am posturi libere la ecipa de deratizare a orasului.
Primiti un asemenea post/. ma ntreba el uluit. Probabil ca e o
$reseala# ia sa vedem...!
(i puse mna pe telefon. Nu# nu era nici o $reseala. (i ncepu sa
formuleze aceleasi ntrebari pe care asi fi vrut sa le formulez eu.
Altceva nu mai $asisera/ E vorba de un profesor universitar... "a# a
fost# dar oricum. (i ce daca a suferit condamnari... Nu i se poate
$asi... ntr'o uzina# dispecer# sau functionar# undeva la posta# la
telefoane# la electricitate... 1ine# deocamdata nu# dar n
perspectiva... Nici n perspectiva./ Mai bine l trimiteati pe un santier#
sa se faca zidar# sau ntr'o uzina# sa se califice la un strun$....
Apoi ncise# si pe simpatica lui fi$ura meditativa se asternu o
tacere straina de mine. Apoi ma privi cu raceala si mi spuse)
!Primiti acest post/ Mi s'a spus sa va comunic ca# daca refuzati#
de$eaba va mai duceti pe la ei. Cine refuza sa primeasca un post nu
mai are dreptul sa se adreseze 1ratelor de munca# sa se descurce
sin$ur...! !1ine# zic# si ce e asta# concret# deratizare# ce trebuie sa
fac/! !Mer$eti si deratizati la diferite adrese pe care o sa vi le
comunicam noi...! Era plictisit. "aca tot nu primeam ,si cum aveam
sa primesc/-# ce rost mai avea ntrebarea/ !Pot sa viu mine eu
raspunsul/! !1inenteles.!
Iesii afara ratacind spre casa# ntrziai ici'colo sa privesc un cuplu
de ndra$ostiti# sau batrni cu falcile tremurnd ve$etnd prin
scuaruri. Asadar# $ndii# la deratizare. (i eram stapnit de o euforie
ciudata# parca 0ubilatoare. (urdeam n sinea mea. 1ietul Petrica# de
care rsesem cnd mi vorbise cu atta patima despre l:Avenir de
l:intelli$ence. 5iziunea lui si a lui Maurras era idilica# nu la !coada!
aveam sa fim pusi# ci 0os de tot# la deratizare. (imteam un fel de
bucurie# era a or$oliului de a dispretui pna n adncul fiintei mele.
"eratizare. & munca utila si care promitea sa fie amuzanta. (au
daca nu munca n sine# oamenii cu care aveam sa lucrez. Erau
totusi oameni. Aveam sa'i cunosc# simteam o vie curiozitate.
&ricum era mai putin rau dect ceea ce i se ntmplase celebrului
doctor Atanasie Proca# de a carui soarta nu ma nfiorasem cnd mi
se relatase cu ani n urma. Antonescian# dupa 2A Au$ust fusese
arestat si ncis. I se daduse drumul prin <E. Pasionat de meserie
,fusese sef al unui spital construit cu banii lui-# ceruse cu umilinta
sa fie reprimit n el ca simplu sanitar# dar nu i se admisese. (e
spunea ca n ncisoare salvase de la moarte un $ardian cu un
simplu cutit de bucatarie si cu sfoara ordinara# operndu'l de ceva
infectios si acut# pna sa vina salvarea# care ar fi a0uns prea trziu.
!"omnilor# macar felcer# lasati'ma# n'o sa fac nici un rau# o sa fac
numai bine.! Nici vorba. *l facusera lantar. Adica/ *l trimisesera# si
el primise# sa nu moara de foame# sau poate din aceeasi trufie
0ubilatoare pe care o simteam si eu acum# sa tra$a cu lantul caldari
de cacat din aznalele orasului. &ricum# asa ceva n'asi fi primit#
cit ca ar fi trebuit sa mor. (a ucid sobolani. (obolanul e un animal
urt de "umnezeu fiindca e trufas. Cica ar fi mncat anafura din
biserica. (tiam acest lucru de la mama. "a# era trufas# ma atacase
odata unul# cnd eram copil# si nu uitasem ndrazneala lui# citcaitul
insolent cu o su$estie de $ndire umana ,caci numai oamenii
pot fi insolenti-# ocii vii# inteli$enti si bestiali.
Mama i omora# nu cu otrava# miroseau otrava# desi era lipita de
pine# cu untura# ci cu faina uscata pusa ntr'o farfurie# amestecata
cu $ips. Pe'asta o mncau si $ipsul se usca n ei si crapau# i vedeam
pe la colturile casei morti# cu burtile n sus. &data stateam n
veranda si citeam# cnd zarisem vreo cinci ndreptndu'se spre
fntna. *naintau n ordine# n flanc cte unul. A0unsesera ln$a put
si ncepura sa bea apa dintr'un vas mare pe care totdeauna mama
avea $ri0a sa'l umple pentru oratanii# apoi revenira n acelasi sir
indian si disparura fara $raba9 n'aveau frica# se pare ca moartea
nu'i speria.
Ce'ar fi totusi sa scriu o carte si sa nu cad att de 0os/ "ar ce carte
puteam scrie n starea de spirit n care ma aflam/ "oar o carte care
s'o e+prime# aceasta stare de spirit. (copenauer se ntreaba n
Aforisme) ce reprezinta cineva/ ,un om.- Ce reprezentam eu# daca
acceptam sa ma duc la deratizare/...
E+ista n limba rusa doua cuvinte care au capatat# dupa mine#
semnificatii noi) nicevo ,nimic- si sil ,putere- ."ostoievs6i a meditat
primul asupra lor# si n "emonii s'a nspaimntat de ceea ce puteau
ele sa nsemne pentru oameni# daca Piotr (tefanovici 5erovens6i ar
fi a0uns la putere si (tavro$in ,printul CarrD-# stapnul Rusiei. Niilism.
Toti oamenii# nu numai rusii# se nasc cu putin niilism n ei) este
partea de revolta irationala a fiintei umane mpotriva puterii
conditiilor care o nlantuie nca din fasa si nu o elibereaza dect n
moarte. ;a ce bun atunci totul/ Priviti cipul unui prunc nfasat# si
o sa vedeti cum apare pe el suferinta ca i se paralizeaza astfel
miscarile lui libere) trasaturile lui inocente se crispeaza de revolta si
neputinta. (i el nca nu stie nimic# dar mai trziu va fi silit sa afle#
ncepnd din scoala# trecnd prin casatorie# prin robia zilnica a luptei
pentru e+istenta# ca totul l nlantuie# ieraria sociala# nedreptatile
oricarei ornduiri# imperfecte de la natura# le$ile desvoltarii
economice# conditiile de e+istenta ale tarii sale n relatie cu alte tari#
care adesea dau nastere la razboaie# unde e trimis# el sau copiii lui#
sa lupte si sa moara. "e aceea ia parte adesea cu frenezie la revolte#
rascoale si revolutii# cnd vrea sa nimiceasca toate acestea.
Caracteristica sufletului uman e aspiratia spre libertate# dar sensul
vietii tot nu'i apare cu limpezime) da# libertate totala# dar ce sa faci
cu ea# daca ntr'o zi tot trebuie sa mori/ (criitorii rusi au numit
asta !blestemata cestiune insolubila!. (i pe aceasta incertitudine#
pe aceasta ispita a lui nicevo# apare sil si l prinde n arcane. (i
atunci se supune si# ca sa'si ascunda nfrn$erea# l accepta pe sil
cu fanatism# lasndu'se umilit si martirizat# umilind si martiriznd la
rndul lui pe altii si# daca s'ar putea# ntrea$a lume. 7o$ol
preconiza# spre sfr'situl vietii# cnutul pentru tarani si ndepartarea
de cultura. "a# spiritul i se turburase# era adevarat# se speriase de
ceea ce descoperise# dar de ce spaima lui luase ciar aceasta
directie/ Asi scrie ntr'adevar cu mare fervoare o carte n acest sens#
simteam ca o pot face... "ar# $ndii# poate la batrnete s'o scriu#
cnd n'o sa'mi mai pese de nimic si s'o las mostenire (ilviei# s'o
publice ea sau copiii ei daca o sa mai intereseze atunci pe cineva un
astfel de subiect. "eocamdata fusesem mpins de sil spre nicevo#
fusesem mai necesar nauntru dect afara. Acum eram afara si eram
mai !necesar! la deratizare dect n oricare alta parte# si n nici un
caz n nvatamntul de orice $rad.
Iata asadar cum deveneam liber prin necesitatea nteleasa. "esi$ur#
Matilda# care desi era membra de partid# avea un nivel teoretic
foarte scazut# n'avea sa ntelea$a aceasta !necesitate!. Nu era#
adica# att de libera.. 1inenteles ca nu'i voi spune nimic# iar daca
avea sa afle# o sa vedem atunci ce mai e de facut.
(i a doua zi dimineata ma prezentai sa'mi iau serviciul n primire.
FII
Investirea fu simpla# fiindca tinerelul# care dealtfel era mai batrn ca
mine cu zece ani# dupa ce ma prezenta celorlalti ma investi sef#
simpla formula# nu avea pe scema post de sef. 5rusese astfel sa'si
arate simpatia pentru mine/ "esi$ur. !1a# le zise# atentie aicea#
v'am an$a0at un sef# sa nu mai lucrati asa alandala# voi faceti
treaba si el va suprave$eaza sa nu ardeti $azul# cum mi s'a mai
raportat...! !Cine v'a mai raportat# dom:sef/!:# protesta cu tristete si
cu repros un zban$iu de ti$an# al carui $las era# ai fi zis# topit de
desama$ire fata de aceste nvinuiri nedrepte. !"a: alaltaieri unde'ai
fost de'ai lipsit/!# zise !tinerelul!: rece si indiferent. !Pai cum# dom:'
sef# nu v'am raportat ca mi s'a mbolnavit nevasta/! !('a mbolnavit
nevasta# nu te'ai mbolnavit tu# care te'ai dus pe urma la bufetul
?Tmpa@.:: !M'ati vazut dumneavoastra/.!:# zise ti$anul cu o simulata
voce 0alnica. !Cai# ba# ia taci# i'o reteza tinerelul distrat. Ai fi n stare
s'o tii asa pna mine dimineata# da'te dracului# parca ai fi re$ele
An$liei# asa te ofensezi.!
%nul din ei# care avusese la nceput un aer fle$matic si vesel#
pastra# auzind toate acestea# doar fle$ma# dar veselia i pieri.
!Ce'avem noi nevoie de sef# dom:sef/ %rasc sefii!# zise el cu burta
nainte si cu aerul ca el a fost si vrea sa ramna liber. (emana cu un
pain$# asa cum arata# cu burta proeminenta si cu picioarele care i
se $iceau subtiri prin acel 0oc prea liber al pantalonilor. !%rasti
sefii/ zise tinerelul# si si nfipse privirea n ocii celuilalt. Pai si eu
snt sef. Ma urasti si pe mine/! !Ei# nu pe dumneavoastra...::#
bolborosi pain$ul deodata nfuriat. !Pai asa ai zis) sefii. %nde ti'e
lo$ica/ 5rei si tu sa spui ceva# dar nici tu nu stii ce spui# continua
tinerelul# si'si flutura de$etele la tmpla) trebuie sa fie asa# n capul
tau# o completa bulibaseala. Nu de$eaba te ceama 1acalo$lu) esti
turc# nu ntele$i un ordin/ Ecipa are acum un sef# $ata# ce mai e
de discutat n cestia asta/ (au vrei sa dai tu ordine la sfatul
popular/!
(tateam n curte# eram vreo sapte insi. !5edeti# zise tinerelul# si
spuse un nume de strada si un nume de institutie# iar au aparut
acolo sobolani# desi nu e multa vreme de cnd s'a deratizat. &ri
n'ati deratizat bine# ori e vreo colonie ascunsa# ciar n cladire sau
poate prin apropiere# vedeti ce e si licidati'i. (e sperie
functionarele# tipa pe'a'colo# nseamna ca trebuie sa fie de'aia
marii# care ataca.:: !7ata# dom: sef# mer$em acolo!# zise ti$anul cu
un sr$ simulat# n spatele caruia se $icea nepasarea lui ancestrala
pentru orice activitate care nu era n folosul lui direct. !"ati'i
drumul. *ncepeti cu cladirea asta# si daca terminati va ntoarceti si o
sa plecati cu o masina la uzina de tractoare# s'a semnalat acolo o
colonie ntr'o sectie vece!. !Mine dimineata# dom: sef# zise ti$anul.
Nu rezistam.! !1ine# dati'i drumul.!
Porniram. *ncisoarea ma nvatase sa cunosc repede soiul de
oameni dintr'un $rup. 1acalo$lu calca infatuat# cu capul pe spate#
le$anndu'si corpul# parca ntr'adevar ar fi fost re$ele# nu al An$liei#
fiindca en$lezii n'au o mor$a de acest $en# soldie# ci al vreunei tari
din acestea noi# bananiere# care trece n revista o $arda de onoare
straina. Nu se uita si nu vorbea cu nici unul din ceilalti# desi avea
un prieten# un urias care mer$ea alaturi de el si i spunea
necontenit ceva. %riasul# povestind# avea o e+presie parca e+ploziva#
n orice caz ai fi zis ca fiinta lui obscena# cu un fund ca de muiere#
care s'a n$rasat peste masura# parea tot timpul sub presiunea unei
mari nevoi de a vorbi. Parca ar fi mncat zilnic# dimineata# nainte de
a pleca# nu alimente# ci cuvinte# un butoi ntre$# si acum le dadea
drumul r$ind# din cnd n cnd beaind... Nu stiu ce'i spunea
pain$ului# n orice caz acela si permitea sa surda cu $ura lui ca o
taietura de buzunar si din timp n timp sa'l ia peste picior cu o voce
cntata# afectnd avertismente neduse pna la capat... !...domnuuu
Calistrat... 5ezi# domne# cum e cu cestia asta... 4ii atent# domne#
ca e cu buba n cap...! !Aiurea. facea uriasul# bl bab n bzda
ma'sii!# si n loc de cuvinte tsneau cteva clipe $0ieli de rs care
parca ndata ce'i ieseau afara din $tle0# 000# # 000# el le aspira napoi
si se neca...
Iar de mine se lipi un individ care parea sa fie un famen# cu un ten
de adolescent si par albit la tmple# ai fi zis simpatic si inocent# daca
$ura si ocii nu te'ar fi izbit prin ceva indefinibil murdar si care# de
ndata si fara introducere# ca si cnd ne'am fi cunoscut de multi ani#
ncepu sa'mi faca# vorbind tare# si cu o pasiune rece si indiferenta#
teoria sobolanului. Aflai astfel n timpul drumului ,dupa ce mai nti
ne opriram si intraram ntr'un fel de $ara0 si un ins ne descise si
ne ncarcaram fiecare cu aparate numite vermorele# cu material de
lipit crapaturile si nceieturile usilor si ferestrelor si cteva scari- ca
sobolanimea nu traieste n desordine# ca se or$anizeaza acolo unde
snt conditii# adica apa si mncare# n colonii si pe clanuri# fiecare cu
familia lui# sot# sotie si copii# si ca la maturizarea fetelor ,asa le
numea famenul# fete- seful de clan si omoara nevasta si ale$e dintre
tinerele copile pe cea mai dra$uta si mai apta n nmultire si
rencepe ciclul de reproducere. Pe urma# dupa vreo zece'doisprezece
ani seful albeste si este si el omort de unul mai tnar. Au camere de
dormit# ciar si anticamere# si n stn$a ,nu n dreapta- fiecarei
camere un culoar si loc unde si fac nevoile# si alt loc# un fel de
camara# unde si tin alimentele. 4etele dorm ntr'o parte# baietii n
alta. !Ataca# dom: sef. (ar la piept sau la coaie. Au coada puternica.
Nevasta alapteaza# sta asa ntinsa# ca o scroafa. (i un porumb stiti
cum l cara/ (e pune unul pe spate# tine stiuletele pe burta cu
labutele si altii l tra$ de coada. Am $asit odata# dom: sef# unul cu
dintii asa de mari# ca ne'am speriat toti. Mari de tot# uite asa si
tinea $ura ,si famenul si rn0i niste dinti lati si $albeni# dintre care
unul era cenusiu# si si descise astfel $ura# si avui strania senzatie
ca si el semana n clipa aceea cu un sobolan# n orice caz avea n el
ceva sobolanesc-# n'o mai putea ncide din pricina dintilor# l'am
visat noaptea... Asa snt ei dati de la "umnezeu# sa le creasca dintii
si sa nu mai poata mnca si sa moara de foame daca nu rod tot
timpul lemn. "aca nu $asesc lemn de ros# e 0ale. Nici noi nu putem
cteodata sa scapam oamenii de ei. Acum vreo trei saptamni a
trebuit sa darmam o macelarie. (e aciuasera n pivnita si n'am
reusit sa le dibuim $aleriile. Cladire vece# ce mai. Am ncis
macelaria de trei ori# am pulverizat peste tot# am lasat nauntru trei
caldari cu to+ice# nimic. (i atunci s'a cemat un tanc si am ras
tot... "racu i'a luat# ca altfel nu puteam scapa de ei. (nt si basme#
continua famenul# ca i poti $oni dintr'un loc daca prinzi unul# i dai
foc cu benzina sau l 0upoi de viu si i dai drumul si asta fu$e n
colonie# si i sperie pe toti si fu$. "ar ce'ai facut/ *i $onesti dintr'un
loc si se aciuiaza n altul# or noi# dom: sef# trebuie sa'i strpim# nu
sa'i $onim...!
!"a# $ndii# iata un om cu constiinta lar$ita. Nu $onirea# ci
strpirea.! Am uitat sa spun ca n timpul povestirii famenul avea un
tic bizar. 4acea din cnd n cnd pauze# se uita n 0ur# cu atentie#
apoi se apleca aproape de urecea mea si continua cteva clipe n
soapta# ca si cnd mi'ar fi destainuit mari secrete. "e acord# erau
secrete# dar dupa ce se convin$ea ca nu'l aude nimeni# atunci de ce
se mai apleca si mi vorbea n soapta/
Ceilalti membri ai ecipei nu'mi spuneau nimic. 5ermorelul pe care
l duceau n spate sau scarile erau parca semnul etern al destinului#
care i apasa sa duca tot timpul ceva n spate. "oar scarile care
puteau simboliza un urcus dadeau cipurilor lor o noblete) sntem
oameni# mer$em la munca# oricare ar fi ea# e necesara# si dupa ce o
facem# sntem liberi# avem muieri# copii# i ranim# pe urma mer$em
cu prietenii la un paar... bem# ne distram... 4ara sa mai punem la
socoteala ca si n timp ce muncim putem sa ne distram...
Ceea ce mi se ntmpla si mie nsumi n prima mea zi de v8natoare
dupa sobolani si apoi si dupa aceea# adica dupa ce terminaram si
intraram ntr'o crciuma. &amenii snt inventivi si si sarbatoresc
adesea clipele de viata 0ucnd o comedie. Pesemne ca n cinstea mea
tinura toti sa'mi arate ca munca noastra avea mai mult az dect a
altora# care se credeau# adica nu se credeau# ciar erau mari sefi#
dar n fond se plictiseau# fiindca erau prizonieri ntr'un aer rarefiat
de raspunderi n care viata se $olea de concret.
"upa o plimbare pe strazile orasului ,caci asa mi paru# plimbare#
nu se $rabea nimeni... Iata secretul lon$evitatii rom8nilor9 nimeni
nu se $rabeste) !mer$ lucrurile si mai ncet!:# spune un erou al lui
(adoveanu9 si are perfecta dreptate# nu sntem noi cel mai veci
popor din Europa/ Noi# tracii. "aca ne'am fi $rabit# am fi pierit n
ceata veacurilor-# $asiram strada noastra si intraram n cladirea
care trebuia deratizata. Coborram la subsol. !5edeti dom'sef# mi
sopti la urece famenul# dupa ce se uita $ri0uliu n dreapta si
stn$a# n timp ce 1acalo$lu si prietenul sau Calistrat loveau n tevi
si se vrau pe dupa instalalia de ncalzire si pompare a apei#
uitati'va acolo 0os# e apa# din ne$li0enta instalatorului sau proasta
functionare a pompei# daca n'ar fi apa'aia# n'ar fi nici sobolani.
Muncim de$eaba# dupa cteva luni# ne ntoarcem... 4ara apa n
apropiere# sobolanii# ca si oamenii# nu pot trai!... Asta ma plictisea
cu e+plicatiile lui teoretice si l evitai. Ma mpiedica sa'i cunosc pe
ceilalti. %rcaram si ncepu# de sus n 0os# operatia de lipire a usilor
si ferestrelor.
Parasindu'l pe famen# un altul se dadu pe ln$a mine# care# asta#
ncepu sa'mi spuna cine snt ceilalti. Era un ins de vreo patruzeci
de ani# scurt si ndesat# cu simt al umorului si# cum aveam sa aflu
ciar n ziua aceea# cu o stiinta despre oameni care facea din el un
filozof a$reabil si inteli$ent. Nu ntele$eam cum de nu nvatase n
viata lui o meserie si se multumea cu acest serviciu care cerea o att
de putina calificare. *mi spuse tot el) tinuse o tutun$erie si i fusese
luata de curnd# sa se dea prioritate invalizilor de razboi. *n tinerete
se ocupase cu micul ne$ot alimentar# pna la stabilizare# cnd fusese
prins ca face specula si ncis cteva luni) nu'i mai trebuia# asta#
comertul de stat# nu mai era comert alimentar# ci falimentar.
Condamnarea l mpiedica sa intre si el $estionar pe undeva# cum
facusera multi. *l cema 5intila. *mi facu un semn tacut din cap
spre 1acalo$lu# care# cu vermorelul n spinare# cauta ceva. !*l vedeti
pe'ala/ zise el cu dispret. Pe'asta a vrut tat'sau sa'l scape de front#
sa'l faca ofiter de 0andarmi# si l'a ba$at n liceul militar. Era $ata sa
iasa si l'au dat afara n << dupa 2A Au$ust# nu nainte. Ei# de ce
credeti ca l'au dat/.! ma ntreba 5intila cu superioritatea celui care#
desi nu ti'a oferit nici o cifra a ecuatiei# pretinde sa vada de la tine
ca esti la fel de destept ca el si o sa $icesti...
(tateam alaturi# eu un$eam canaturile cu lipici# el# foarte dibaci# cu
cteva miscari# aplica fsiile de rtie. !"umneavoastra snteti mai
inteli$ent dect mine# pna sa veniti# seful asta de la sfat# Istrate#
ne'a spus ca ati fost profesor la facultate# de ce nu mai snteti# asta
va priveste pe dumneavoastra# n'am eu treaba# o fi vreo nedreptate#
vreo rca ' si se opri si si freca doua de$ete unele de altele si facu)
e/ parca dumneavoastra o sa lasati situatia asa/ 5a vine bine ntr'o
zi si o sa'l vedem pe'ala aici# si cu un de$et ener$ic arata podeaua.
(i acum sa'mi spuneti) de ce credeti ca l'au dat afara/ Nu era elev
bun/ 1a era# ca a0unsese pe ultimul an# att mai avea# un an si
iesea sublocotenent. (i ar fi a0uns mare# fiindca el pe front nu
fusese# le$ionar n'apucase sa fie ,l tinuse tat'sau de rau ' sa va
spun eu dupa aia cum s'a purtat cu tat'sau# care si'a 0ertfit viata
pentru el-. Nu $iciti/! !"e ce l'au dat afara/!! dibuii eu. !Ei# da# de
ce/ Ia sa vedem asa# dupa comportarile lui ' si cu un dispret scrbit
cum nu se mai poate) l'ati vazut cum s'a le$at de dumneavoastra#
ciar de la nceput# nu va cunostea# nu nimic# ei# asa....:! !"e
prost.!# zisei la ntmplare. !Asta e# dom: profesor. e+clama 5intila cu
o $rasa satisfactie. Asa este# de prost. Ce'i facuserati
dumneavoastra lui./! !Nimic.!# zisei. !Nimic# dom: profesor...# se
speti el de sila si de o scrba universala. Asa i'a facut si lui tat'sau...
"ar sa va spun ce'a fost cu datul lui afara din scoala. (tateau si ei
de vorba despre evenimente# cole$i ntre ei... 2A Au$ust# Antonescu
c ,si 5intila si taie $tul cu palma-# dom: profesor. ce le pasa lor de
soarta lui Antonescu/. Ei/ Ai fost# ai facut si tu ce'ai putut# ai
pierdut razboiul# ai dus tara la dezastru# trebuia sa stii de la
nceput si sa nu te vri ca prostul pna n inima Rusiei. 4ranco s'a
vrt# dom: profesor/! !Nu s'a vrt.! !Re$ele 1oris al 1ul$ariei ,sau
cum l ceama- s'a vrt/! !Nu s'a vrt.! !%n$urul s'a vrt/! !('a
cam vrt.! !Asa de tare/.! !Nu asa tare.! !(rbu s'a vrt/! !Nu.! !Nici
macar Mussolini# dom: profesor# nu s'a vrt. Cine stie ce'o sa iasa/
Atunci ce te ba$i tu ca un narod n stepele'alea calmuce sa omori
soldatii de pomana/ Acum or sa te mpuste pentru $reselile pe care
le'ai facut si pentru alea pe care nu le'ai facut... Cum o sa te ierte
rusul ca ai intrat peste el# si nca cu cine/ Cu smintitu'ala cu
mustata ca un raat de muste# sa ma iertati# care a comis crime
mpotriva umanitatii/ Pai te ba$a si pe tine la crimele lui# cit ca tu
o sa zici ca nu le'ai facut... Nu le'ai facut/ C# le'ai facut. $ata cu
tine. Cam lucruri de'astea discutau si elevii aia ntre ei# unii
spunnd ca totusi el a intrat n razboi pentru 1asarabia# altii ca
trebuia sa se opreasca la Nistru# cum a facut Maneneim. Parca
4inlanda nu pierduse din teritoriu/ (i acum Maneneim are statuie
n mi0locul Capitalei. Erou national. A luptat cu ei# a nceiat pace#
$ata# asta e istoria# rusul avea nevoie de teren sa nu stea
;enin$radul prea aproape de $ranita... nedreptati istorice. 4inlanda
facuse parte din imperiul tarist... (i cnd veni ;enin# $ata# le'a zis#
snteti liberi... (i cu noi ar fi vrut sa re$lementeze cestiunea
1asarabiei# dar noi# n$mfati si prosti# n'am vrut sa ne ducem la
masa de tratative# ne'am dus la Paris# ca noi eram prieteni cu
francezii# crnati. *i credeam mari si tari# si boul ala de Ta6e Ionescu
a scapat ocazia sa'si puna ;enin semnatura ca 1asarabia e pamnt
rom8nesc. Asta e# dom: profesor. Prostiile se platesc.... (i sa revin la
elevii aia... Ce credeti ca zice 1acalo$lu n toiul discutiei/ 4utu'l n
cur pe ma'sa pe Miai I ca l'a dat 0os pe Antonescu# prieten cu
marele Citler. Asta a $asit el de cuviinta sa spuna despre actul de la
2A Au$ust# care ne'a salvat tara de la dezastru total. (i unul din
cole$i l'a raportat. Afara din scoala. (i s'a terminat. El nici n'a stiut
de ce# dar s'a dus tat'sau pe la Ministerul de Interne si s'a plns. (i
acolo l'au linistit# i'au aratat dosarul) %ite ce $ndeste fiul dumitale#
acum cnd noi am ntors armele contra lui Citler si luptam alaturi
de Natiunile %nite. Nu ne trebuiesc astfel de elemente....!
FIII
Coborram la eta0ul urmator dupa ce pulverizaram to+icul peste tot
si nciseram usa principala si o lipiram la toate nceieturile cu
rtie. 5intila mi sopti n timp ce rencepuram lucrul) !Credeti
dumneavoastra ca era el asa mare itlerist cum spusese/ (i adau$a
cu mila nesfrsita clatinnd din cap filozofic) nu era# dom: profesor.
Cum ati spus dumneavoastra) din prostie# de'aia a spus
vorbelea'alea# cum a spus si azi'dimineata# ca el uraste sefii. N'ati
auzit ce i'a raspuns Istrate) 1a# si eu snt sef# si pe mine ma urasti/
(i el ce'a zis) a# ca nu pe dumneavoastra... Crnati. Atunci pe cine/
Pe'un om pe care nici nu'l cunosti.! 1leanda. Ce ti'a facut tie
omu'asta/ E# nimic# asa. ,(i aici 5intila ma mpunse cu de$etul n
burta# sa contemplu adica bine specimenul.- (a vedeti cum s'a
purtat cu tat'sau. "e la mine la ei snt o suta de metri# tat'sau# om
bo$at# avea cinci pravalii n oras si se ocupa cu comertul cu
cerestea. A pierdut tot cu nationalizarea si de inima rea batrnul a
paralizat. Asta# Costaicie# ca asa l ceama pe numele lui mic#
dupa ce traise ca un fecior de bani $ata si cefuise cu sapte curve
pe'un picior fara sa faca nimic# acuma# la anan$ie# l lasa pe
tat'sau la mila trecatorilor... Primea de pomana la poarta trndu'se
cum putea cu picioarele lui rabla$ite. ;umea i da# muierile# fiindca
din averea lui facuse o biserica n cartier... (aracul... toti o sa
a0un$em la fel... Costaicie# adica 1acalo$lul tnar# facuse el ce
facuse si a0unsese inspector financiar. Ra$lan pe el# camasa
scrobita# pantofi cu talpa dubla# pleca de'acasa si se ntorcea cine
stie cnd. (i ntr'o zi de sarbatoarea mortilor# l vede pe tat'sau la
poarta... Costaicie# zice# Costaicie# da'mi si mie ceva sa mannc#
ca mor de foame ,se sclintise si asta# treceau muierile de la praznic
si avea poala plina cu colaci# dar vorbea si el asa# cum se sperie un
om batrn ca o sa moara de foame# cad n mania asta-. Ce sa'ti dau#
zice asta# ce'ai facut n viata si ce'ai dres/ N'ai fost n stare de
nimic... Cum# zice batrnul# Costaicie# am facut o biserica. Ei si/
zice asta# daca ai facut'o# de ce nu ti'a a0utat "umnezeu/ (i se duce
n casa# se ntoarce cu pine ,ca altceva nu putea sa'i dea# pine
avea ala destula- si i'o arunca acolo n brate. Costaicie# zice
tat'sau cu $lasul lui prapadit# molfaind din dintii lui putini care i
mai ramasesera# bodaproste# Costaicie. Cum ai spus/ zice asta.
1odaproste# Costaicuie. 1odaproste# zice Costaicie sarcastic# sa fie
n c... mortilor... Auziti si dumneavoastra ce'i zice fiul tatalui sau
batrn. Auziti# dom: profesor. 4iul sa'i spuna tatalui batrn mascari.
(a profaneze mortii. Moarta era si mama lui. %itati'va acuma la el
cum pndeste sobolanii.! !N'a mai fost# zic# inspector financiar/! !Pai
nu l'au prins ca n'a spus n autobio$rafie cta avere a avut
tat'sau/! !(i/! !(i l'au dat afara# a intrat ntr'o uzina de strun$arie.
Acolo# dom: profesor# ca sa vedeti ca se afla# lumea afla. Cine e# ma#
asta/ se rasti 5intila imitnd fle$ma unui muncitor intri$at si
dispretuitor. Crnati. Cutare. "a/ Pai ia sa'l aran0am. (i si'a primit
pedeapsa pe care o merita pentru felul cum s'a purtat cu tat'sau#
i'a ba$at cineva un stecer n buzunarul ful$arinului# si la poarta#
o# stai# controlul. (i l'au dat pe mna militiei# furt din avutul
obstesc. %n an. A facut un an si acum uite'l aici...! !Ce pndeste el
acolo/!# l ntrebai. !(obolanii. zise 5intila# ce sa pndeasca. ;e
cunoaste toate $aurile# a a0uns specialist. 1ine# mai Costaicie# i zic
ntr'o zi# tu# baiat cu carte# e/ altceva n'ai mai $asit/ ;asa# zice# e
mai bine asa# la primavara vin an$lo'americanii si o sa le spun) uite
ce'au facut din mine. (i# Costaicie# zic# crezi ca or sa te faca ei sef
mare/ ,5intila se ciocani usor cu de$etul n piept si susura
insinuant-) ei pe mine/ eu ma fac sef. zice. Pe toti o sa va belesc.
5edeti.! mai zise cu o amara ironie n $las# dar si ca un fel de
nceiere asupra acestei azlii istorii. !Cazlii ziceti/ Ee# dom:
profesor. o sa auziti multe!# promise el.
Adica n cazul n care ar veni an$lo'americanii sa le povesteasca
1acalo$lu suferintele lui. !"om: 1acalo$lu# lasa'i dracului ca mor si
sin$uri# zise ti$anul# ai sa terminam repede# sa mer$em si noi sa
bem un sprit# face cinste dom: profesor de facultate...! Cunosteam
ironia mieroasa a acestei rase# devenii atent. !E seful nostru# continua
ti$anul# ba$a de seama# dom: 1acalo$lu# $ata cu distractia#
acuma trebuie sa lipesti si dumneata cu noi. Nu si'a lasat el
facultatea fara vreo misiune. Nu e asa# dom: sef/ Puneti'l pe dom:
1acalo$lu la treaba.! %mil si acoperit# ti$anul si strecura bat0ocura
n auzul celorlalti# care rn0eau. 5intila se rasuci sa'i raspunda# dar
l oprii) !;asa'l n pace.!.
*n aceeasi clipa auzii un z$omot ciudat# o plescaitura nfundata#
apoi alte doua si l vazui pe 1acalo$lu a$itndu'se n coltul lui# unde
statea ln$a o coloana de scur$ere# alaturi de J.C. El spritui n 0ur
si sari ntr'o parte. Era asaltat de sobolani# care fu$eau de sus#
unde era mediu to+ic# si sarisera prin vreo $aura din plafon. Trei
intrara n biroul spatios unde eram noi si ncepura sa aler$e care
ncotro. 1acalo$lu ncoltise unul mare si $ras ct o pisica si l
sprituia acolo unde se plasase. (cosese limba ntr'o parte cu o
e+presie de beatitudine pe cipul sau parca bubos# desi nu avea nici
o buba pe fata. *ndrasnet# sobolanul l nfrunta# facu un salt si tsni
n sus si putin lipsi sa nu'l apuce pe 1acalo$lu de nas. Revenind pe
mozaic# se atinti din nou# cu rtul lui mic ridicat n sus# si avui# timp
de cteva secunde# impresia ca un dialo$# o ntele$ere urma sa aiba
loc ntre cei doi# caci 1acalo$lu i spuse cu o detasare ironica) !Ei#
dom: Nae# ai vrut# domne# sa ma musti/ Pai nu'ti mer$e cu mine#
domne# asculta# baiete# pustiule# ia n$ite tu!# si'i trimise#
strmbndu'se bestial# un snop de substante din vermorelul pe care
l ducea n spinare. *ntele$erea nsa nu se realiza# sobolanul tsni pe
ln$a el si iesi peste noi. Corpul i tremura ca o piftie# era $ras si nu
fu$ea prea tare# soldurile scabroase i se miscau lenes. Aler$a de la
un capat la altul n ncaperea plina de birouri.
*n acelasi timp# $rasul Calistrat topaia de repulsie ferindu'se de
ceilalti sobolani# care# cautnd prin toate partile vreo $aura de
scapare# se urcau pe pereti# reveneau peste mesele $oale# sareau
citcaind si ntr'adevar unul l ataca si el scoase un tipat si smuci
din fundul lui mare cu o miscare ab0ecta# urlnd catre 1acalo$lu)
!"u'te# ma# n bida ma'tii si omoara'i odata.! 5intila se apropie si el
si i trase cu sete un sut n fundul lui trivial ,si n clipa aceea avui
un surs de destindere# caci era uimitor cum piciorul scundului
5intila a0unse att de sus si se nfipse adnc n acel fund labartat si
obscen si i despica bucile-. !#1elitule# i spuse# pune mna si
omoara'i# munceste# f... pe ma'ta de puturos# csti$a'ti pinea#
lasule. $ainarule.! Asta se nfurie brusc si navali cu pumnii asupra
lui 5intila# care se feri si puse mna pe'un scaun pe care l ridica n
aer. !*ti crap capul daca te'apropii# i spuse 5intila# betiv ordinar.!
Era nsa un 0oc# caci toti erau prieteni unii cu altii# cum aflai mai
trziu.
*n acest timp 1acalo$lu urmarea cu o nversunare calma sobolanul
cu care ncercase el un dialo$) pe ceilalti i i$nora. !Copilule# i
spunea cu o ironie tara$anata si semeata# ai vrut sa ma musti# te'ai
dat la mine# a/ Pai nu'ti mer$e# baiatule. Cine se da la mine nu se
iarta# 7ica. *ti pln$ de mila# te las asa sa aler$i# dar o sa obosesti.
Consideratia# ma baiatule. Ai vrut sa ma musti... Esti pierdut.
(in$ura speranta a celor nvinsi stii care e/ Nici o scapare.... Naica#
auzi# Naita/ 4a maratonul pe dinaintea noastra# sa se bucure si
spectatorii... ;asa'i sa se bucure si ei# snt oameni# panem et
circenses# ai auzit tu de lozinca asta/ *nvata si tu# cultiva'te nainte
sa te prind# dom: Nae# ridica'mi nivelul# ca pe urma o sa ti'l ridic
eu...!
(i i'l ridica n clipa urmatoare cnd sobolanul# e+asperat# se opri o
secunda n mi0locul ncaperii si vru iar sa atace) 1acalo$lu l trimise
cu un sut n perete# de unde cazu apoi 0os cu ocii lui ne$ri si
ndrasneti si cu dintii rn0iti nfloriti de stropi de sn$e. !1ravo#
1acalo$lu# stri$a 5intila# vecine# ai dat o lovitura formidabila.!
7rasul Calistrat urla# $0ind) !Patroane# o sa te ncoronam mparat
al sobolanilor# adica nu# 000# rse el# o sa te denumim Costaicie
1acalo$lu (obolanicus. N'am ce sa'ti fac# esti $enial# te pup n... azi
o sa ma mbat# o sa'mi re$ulez nevasta# o sa'mi bat copiii...!
1acalo$lu rn0i cu capul pe spate si burta nainte) a# e. Asculta
elo$iile cu un scepticism pe 0umatate scrbit) erau elo$ii# i placeau#
dar stia el cte parale fac...
4amenul arata o fi$ura trista# parea deprimat# comple+at de ceva.
Poate fiindca toti astia erau plini de vitalitate si se distrau# n timp
ce el parea $olit de sn$e/ Arata palid si nu mai avea obraz de
adolescent# mbatrnise parca brusc# semana cu un manecin. !5a
uitati la asta $rasu# Calistrat/ reveni 5intila ln$a mine dupa ce
coborram la parter. %n besmetic. ;'a trimis si pe el institutia n
dele$atie la 1ucuresti. (i acolo a violat o curva.! (i 5intila tacu
moort# deodata lipsit de cef# nu'mi mai dadu alte detalii# sa'mi
e+plice# de pilda# cum poate fi violata o curva. !Ce era de meseria
lui/! l ntrebai. !Tenician.! !(i a patit ceva/! !Cum/. un an de
puscarie.! !Pentru o curva/! !Asta trebuie sa dovedesti. Pna atunci
e femeie cinstita. (i l'au dat afara si din serviciu.! !(i de'aia e el asa
de vesel/! 5intila se uita la mine suparat) !Credeti ca e treaz/ Asta
umbla cu bautura n el de la cinci ani.! !*l cunosti/! !Pai nu'i
dadeam eu alimente pe datorie nevesti'sii# mai ales n timpul
inflatiei/ Credeti ca a mai platit'o/ ' facu un semn cu mna a
leamite ' atta pa$uba sa fi avut eu n viata...!
Pe la unu terminaram# ne ntoarseram cu materialul la ma$azia de
unde l luaseram si tot $rupul se ndrepta apoi spre un anumit local
stiut de ei. Era o fosta crciuma# cea de care pomenise seful nostru
de la sfat# numita !Tmpa!# 1ufetierul# ca sa ne uneasca doua mese#
$oni cu brutalitate un batrn# care dupa ct se parea statea si el
acolo de$eaba si nu consuma nimic. Arata tare nefericit si parasit#
venise si el sa vada oameni. Palton 0erpelit# o palarie soioasa si n
loc de fular un fel de zdreanta. 7ndul ma duse la tatal lui
1acalo$lu# si i spusei lui 5intila# n timp ce bufetierul pusese pe
masa sticle de vin ne$ru si paare) !Asa arata... / "ar el nu ntelese
cine anume# uitase ce'mi povestise... !2ic de batrnul asta
prapadit...! !5reo $ustare ceva/!# ne ntreba bufetierul. !Ce luam#
dom: sef/! zise ti$anul. !Ia ce vrei# i spusei# nu fac cinste cu
mncare# numai cu vin.! !"a: z$rcit mai esti# dom: sef. se vaita el#
pai sa am eu banii tai de la facultate...!
Ma facui ca n'am auzit ca ma tutuise si'i spusei bufetierului ca eu
vreau brnza# unt si salam de (ibiu. Ti$anul fluiera a pa$uba si se
olba la mine# dar fara respect# parca ar fi vrut sa spuna ca daca
am ciar attia bani sa comand salam de (ibiu# atunci ce dracu mai
cautam acolo printre ei/ (i se mai asezase si ln$a mine si ma 0ena
cu cotul# ba ciar mi ocupa cu labele locul din fata ocilor#
silindu'ma sa ma dau mereu pe spate pe scaun. Ma $ndii sa
scimb locul cu 5intila# care statea n stn$a mea# dar ti$anul parca
$ici si si retrase cazmalele. Toti comandara acelasi lucru# dar
parca nu le era foame. *ncepura cu vinul. !Cai noroc# dom: sef!# ri
ti$anul n$esuindu'se iar n mine# $ata sa'mi verse paarul#
!noroc# domne!# zise si 1acalo$lu# !ai noroc!# zisera si ceilalti si
ciocniram.
5intila se trezi ca de fapt i era o foame de lup si ncepu sa mannce
ulpav cu pine multa# n timp ce cipul ncepea sa i se lumineze ca
la nceput si deodata si aminti ca trebuia sa'mi raspunda la o
ntrebare. !Prapadit# spuneti dumneavoastra/ ala# batrnu'ala/!
!"a!# zisei. !Ce vorbiti# dom: profesor. Ala prapadit/ Pai v'arat eu
prapadit.! (i se ridica mestecnd z$omotos si ncepu sa mear$a
marunt# ca melcul# imitnd pe unul care pna ar face doi'trei metri
ar trece un ceas. !Asta prapadit# stri$a el la mine# si cnd a0un$i asa#
dom: profesor# c# mai bine latul de $t! ,si si ncercui $rumazul cu
un $est de stran$ulare-. !Ciar si'asa# zisei# traieste# are copii# se
bucura ca i vede...! !(e bucura/.. ,si facu $estul sau de leamite si
se reaseza-. (i ce rezulta de'aici/ Cnd va povestesc eu ce rezulta# mi
se usuca $tul!. !Adica/!# zisei. !Cnd spuneti ,si vocea i cobor si i
se rari insinund aceeasi amara ironie de mai nainte# cnd mi
povestise despre ceilalti# ironie la adresa ntre$ii umanitati# dar si la
a mea# care putusem sa afirm...- ca se bucura ca si vede copiii.! I se
parea ceva 0alnic sa fie cineva att de naiv... !Era o mama ,noroc#
dom: profesor. si ciocni cu mine si bau tot paarul- cu o multime de
copii# s'au dus toti care ncotro# a ramas cu o fata pe care o iubea
ea cel mai mult# cea mai buna fata. (i cnd au ramas sin$ure fata
asta ncepu s'o puna sa vnda tot ce'avea prin casa# sa'i fie ei bine#
si n'a mai ramas maica'sa cu nimic. Inima de mama# dom: profesor.
Cum sa rezisti cnd te ia asa mieros/. Cnd a vazut ca maica'sa nu
mai avea nimic de vndut# s'a terminat. Mama ai fost# acum esti o
$adina# care mai mult ncurci drumul... (i ntr'o seara# fata asta#
care ntre timp se maritase# avea musafiri... (i cu rsul asa n $tle0#
pesemne ca cineva spusese o $luma# o vorba asa mai n doi peri# i#
i# i# se apropie de usa# si i# i# i# descise# sunase cineva. (i i#
i# cnd o vede# era ma'sa# tu erai# saracie/ zice. Ce vrei/ Pai# maica#
uite# am luat si eu un medicament si am venit sa beau un paar cu
apa# a zis ma'sa. "u'te la bucatarie# zice. (e duce la bucatarie# ca
ea acolo si petrecea viata. *si amena0ase ea# asa# doua scaune fara
speteaza# doua taburete# punea doua scnduri peste ele si si
ntindea oasele# se simtea ea acolo bine# fiindca si crescuse copiii n
doua camere# patru copii# si acum cu o sin$ura fata nu'si mai $asea
loc n casa... nu vrea sa deran0eze pe nimeni... (i'acolo da peste ea
$ineri'sau# care venise dupa sifoane# sa faca sprituri# si asta cnd o
vede# ce este# ce mai vrei si tu/ Pai# maica# zice batrna# nu mi'a fost
bine de la stomac si m'am dus pna la farmacie si am luat un
medicament... (i parca tot mai rau mi'a facut medicamentu'asta...
ntre timp intrase si fi'sa n bucatarie# si $inerele# nu ca i'ar fi fost
lui ceva n inima pentru ea# dar s'o fi $ndit ca tot i'o mai fi ramas
nevesti'sii o secventa de mila n suflet pentru ma'sa# zice) da'i#
dra$a# o ceasca de supa# sa'i treaca raul care'l simte. Nu# maica#
zise batrna# ca daca mannc# iar m'apuca ametelile# si fata) unde
nu te'ar apuca.... (i n alta zi trecea pe drum prin fata ;iceului
Andrei (a$una un maior n masina. (i ce i se pare lui ca vede el pe
treptele liceului# o batrna# si'i zice soferului# ia opreste. (e da 0os#
se uita# tu esti# matusa/ zice. Eu snt# maica. "a: ce cauti aici/ Pai#
maica# zice batrna ,care era sora mamei acestui maior-# m'am dus
pna la farmacie si am luat un medicament si m'au apucat ametelile
si m'am asezat nitel aici sa ma odiniesc. Pai bine# tanti# zice
maiorul# tocmai din cartierul 4etescului ai venit aici sa iei
medicamentul si sa te odinesti/ "e ce nu te'ai dus acasa/ 5edeti#
ea avea istoria ei cu medicamentul# care i da ameteli# da: tot l lua.
(i maiorul a nteles ca batrna ratacea si ea asa pe unde o duceau
pasii# ca acasa ce'o astepta/ (i o urca n masina si o ia cu el...
Acolo# buna ziua# tanti# buna ziua# maica# bucurosi de oaspeti# zice
nevasta maiorului... & zi# doua# trei... Pe urma# alo# zice barbatului
,si aici 5intila mi vr iar un de$et n coasta.-# eu am propriile mele
necazuri# nu pot s'o tiu pe'asta mai mult aici# ca mie nu'mi miroase
bine locul pe unde trece.... (i au trimis'o ndarat la fata cea buna#
sa doarma n bucatarie... Au $asit'o ntr'o dimineata moarta pe
scndurile'alea... Asta e# dom: profesor.... Ca ziceti ca te bucuri ca ti
vezi copiii.... Asa ziceati# nu/ Ei# uite# asa se scrie istoria....!
FI5
!Tu esti un mare povestitor# mai 5intila# zise 1acalo$lu cu un $las
care afecta semetia ironica si detasata# n aceste timpuri# daca ai fi
avut mai multa ambitie si nici o condamnare# a0un$eai scriitor#
fiindca ai un patetism bine controlat si mer$i direct la esenta# nu te
ncurci n descriptii inutile si bio$rafii fastidioase. Te ba$au la
scoala de scriitori sa nveti orto$rafia si acum erai mare# 5intila# ne
scuipai noua n cap.! 5intila rse# $dilat de acest elo$iu# si ntinse
paarul spre 1acalo$lu) !Costaicie# zise el# crezi ca nu mai mi'a
spus cineva/ ;a puscarie# pe un viscol mare# stam n celula cu niste
oameni mari# unul fusese $eneral# altul subsecretar de stat# altul
ziarist# altul ma'sa pe $eata# da: era mai destept dect toti ailalti...
(i zice asta) domnilor# ne plictisim# orizontul de ceara care ne
nvaluie mi face impresia ca ma $oleste pe dinauntru de eul meu. (i
cu toate astea# purtam n noi o lume. Cai sa tinem fiecare cte'o
prele$ere. Asa e# bravo/ (i ncepe el sa ne povesteasca razboaiele lui
Iulius Cezar si mai ales moartea lui# care mi'a placut mie cel mai
mult... Cum l'a anuntat si nevasta'sa# si un om care a vrut sa'l
opreasca din drum sa'i spuna sa nu se duca n senat si el# nimic.
Ce sa mai discutam# era n ielele din marte si astea ti iau mintile#
ce mai# l'au macelarit cu sabiile# si el# saracu# si'a acoperit capul cu
to$a. Niste bezmetici# au patit'o pe urma si ei# mai ales 1rutus ala#
ca s'a rasculat populatia. Au ncercat pe urma si ceilalti sa
povesteasca# $eneralul despre batalia de la 3urs6# subsecretarul si
ziaristul bm'bm# crnati. Ia spune# ba si tu# ceva# mi zice mie.
(i'mi aduc eu aminte de'un necaz# cum am pierdut eu odata# si pe
urma l'am $asit# un portofel. Nu va spun# dom: profesor# mi se
adresa el mie# cum m'au ascultat. Tacuti# seriosi nu m'a ntrerupt
nici unul. (i zice ziaristul) daca asi fi n libertate# ma 5intila# asi
face din tine un povestitor balcanic ' si a pomenit un nume# adica
ca ala asi fi a0uns...! !Panait Istrati# 5intila!# zise $rasul Calistrat#
dar 5intila nu confirma. !Pai spune'ne si noua# 5intila# zise
1acalo$lu# cu semetia sa fle$matica# si rn0i cu $ura lui de baba# n
timp ce peste oci i coborra# ca niste obloane# pleoapele# cum ai
pierdut tu si ai $asit un portofel.!
Naiv# 5intila rse iar si dadu din umeri cu ceva din or$oliul artistilor#
carora orice li se ntmpla trebuie sa fie interesant) !Pai nu mai
stiu.! !Atunci nu esti scriitor 5intila# susura iarasi 1acalo$lu#
scriitorul are memorie# domne# tine minte tot# altfel de unde'ar sti
sa scrie attea carti/ Tu esti un simplu om din popor# care ai limba
desle$ata# nu te n$mfa# 5intila# ca si tacerea e de aur. %ite#
asa'zisul nostru sef tace# dar si cnd o vorbi. Asa ca ia aminte#
nvata sa si taci# fiindca unii te pot asculta n bat0ocura# 5intila# nu
cum crezi tu.!
Adica eu eram acela. 5roia sa'l ndeparteze pe 5intila de mine# abia
aparusem printre ei# si 1acolo$lu# care era de fapt seful lor
neinvestit# vroia sa ma anuleze din capul locului. Ma lasai anulat.
"ar el nu credea acest lucru# lipsa mea de replica# pe care o dorea#
l irita si spuse mai departe) !Tu esti victima usoara a unui om
periculos# 5intila. Esti un ncrezator si ma mir ca la vrsta ta
apreciabila te'arunci cu capul nainte si nu vezi ce te paste.! !Ma
Costaicie# zise 5intila si rse iar n prada unei mari veselii# eu de
cnd te cunosc# numai prapastii spui. Esti om cu liceu# dar uita'te la
mine9 uita'te. (i n clipa aceea mna lui 5intila tsni ca o sa$eata
spre 1acalo$lu si se ntoarse ndarat spre pieptul sau) eu nu ma
dau pe tine. Eu o sa plec de'aici# am si vorbit cu cine trebuie si
intru n comertul de stat. "ar tu n'o sa pleci# o sa stai ani n sir# sa
te $aseasca americanii la deratizare si... si 5intila si izbi fruntea cu
palma si se vaita cu o compatimire coplesita) a. a. Ce om de valoare.
Ce minte. Cte calitati ntr'un sin$ur om. Cum au putut bolsevicii
sa'l n0oseasca n felul asta.!
Calistrat facu !000. 000. 1atroane# se blbi el# vad a$um o basarica de
Koi'mari# $u miros de tamie de la sarbatoarea mortilor cum se
bainateaza be capul tau nfumurat ca un bivol n elesteu...! !Pai nu
e asa# Calistrate./! stri$a 5intila triumfator. !Alo# domnu Calistrat#
susura 1acalo$lu subliniindu'si printr'o nepasare parca adormita
nfrn$erea ,nu reusise sa'l intimideze pe 5intila# dimpotriva# i
strnise si mai mult verva sarcastica-# domnul Calistrat# fii atent#
domne# nu te lansa# fiindca s'ar putea sa rami foarte usor# desi esti
asa de $ras...!
Adica/. Ce putea sa'i faca/ Ramasei nedumerit asupra acestei
eni$me# dar nu pentru multa vreme. 1acalo$lu continua) !...Eu am
fise# domnu Calistrat# si deocamdata fisa dumitale e alba. ,(i se
le$ana imperceptibil si se uita n zare visator.- E alba# domne# dar te
observ. 4ii atent....! !K00# facu $rasu# du'te'n bida ma'tii cu fisele
tale... Ma'tii nu i'ai facut fisa/! !A murit demult biata doamna
1acalo$lu.!# zise 5intila# deodata atins de amintirea acelei doamne.
!"omnu Calistrat# tu esti baiat bun# dar ai un cusur. Te lansezi.
;anseaza'te# domne# continua 1acalo$lu# parca ncura0ndu'l# ca pe
urma te lansez eu si o sa re$reti... "ar o sa fie prea trziu. & sa'ti
aduci aminte de dictonul latin vae victis. "ar aducerile'aminte n'or
sa mai conteze# nu te baza# domnul Calistrat# pe faptul ca ai baut
cu mine un paar de vin la aceeasi masa...! !"a# stiu# se blbi
$rasul rn0ind# esti bapabil de orice ordinarie# dar eu snt mai
bapabil dect tine si o sa ti'o iau nainte# 000# 000# si o sa te fa$ sa bati
din bopita $a un $al rab$iu$os nainte sa fie belit si sa i se buna
pielea ba bat.. Iar eu o sa ma bis pe strvul tau...:: !Esti inconstient#
domnul Calistrat# nu observi ca asa'zisul nostru sef rde de noi#
raspunse 1acalo$lu cu o $rimasa care arata ca nu mai avea replica
si vroia sa abata discutia spre mine. Rde# domne ,nu rdeam
nicidecum.-# faci pe clovnul# vrei sa'l distrezi... "istreaza'l#
distreaza'l.!# !7ine $rede ca l distrez sa ma bube n $ur!# raspunse
Calistrat turnndu'si furios un paar si dndu'l peste cap. !El crede#
continua 1acalo$lu din ce n ce mai iritat de tacerea mea# nu mai
vezi bine# domnul Calistrat. Ar trebui sa vezi# sa observi...! !Nu ma
inde'reseaza!# zise $rasul cu o e+presie subita de ura# care i
desfi$ura cipul sau buait# ura# pesemne# la adresa mea# care asi
fi putut crede ,si daca n'asi fi crezut putin i pasa- ca el facea pe
clovnul sa ma distreze pe mine. &r$oliul pe care 1acalo$lu# cu o
manevra $rosolana# i'l strnise facuse sa se astearna pe cipul sau o
e+presie de o tmpenie fara mar$ini. (i continua) !Eu $nd vreau sa
distrez pe $ineva# distrez be tata# be mama $are m'a nascut# nu be
orice ordinar... l ba$ n bida ma'sii. Ca eu snt mai ordinar de$t
toti# 000# reveni el la veselia de mai nainte# asta ma briveste numai
be mine... Nu bermit# 000# nimanui sa se le$e de salariul meu....!
1acalo$lu avu iar o $rimasa# care se vroia surs fin. Nu era ciar
bine# dar era oricum destul de bine. Ar fi fost cu totul reusit daca
aceste in0urii acoperite mi'ar fi fost adresate direct si $rosolan# cum
i fusesera adresate lui. "ar cu timpul se va a0un$e si aici. !Ma#
7ica# stri$a 5intila adresndu'i'se lui Calistrat cu un fel de ncntare
de sine 0ubilatoare# te'am urmarit pna aici si te'am nteles. "ar
cestia asta cu salariul# stri$a el cu o voce casanta n si$uranta de
sine a 0udecatii lui# n'am nteles'o. 4ii bun si e+plica'mi. Cine s'a
le$at de salariul tau/! %ra reaparu pe cipul $rasului. *mi arunca o
privire turbure# apoi se feri cu o 0ena culpabila# pe care nsa o
alun$a imediat) !Asa# bolborosi# sa nu se le$e nimeni de salariul
meu.! !Nu m'ai nteles# stri$a 5intila. "e acord# sa nu se le$e
nimeni# dar cine s'a le$at/! !5intila# stri$a n clipa aceea famenul#
care se nviorase brusc# snt $lasuri# 5intila# snt $lasuri.! !Ce
$lasuri# ma $albe0itule# rse 5intila cu o satisfactie e$ala cu aceea pe
care i'o daduse $ustarea# care $lasuri/ (au tu auzi $lasuri deasupra
capului# ca apostolul Pavel n drum spre Emaus./ (trelitule.!
Mai trziu avea sa'mi spuna ca famenul facea parte dintr'o secta
numita streliti si ca din pricina asta trecuse si el cteva luni pe la
puscarie. Ce era nsa cu strelitii astia nu stia nici el si nici daca asta
le era denumirea# n istoria domniei lui Petru cel Mare# strelitii# un
fel de soldati din $arda imperiala# se rasculasera si fusesera toti
spnzurati... Pesemne ca altfel se numea secta famenului... Cestia
cu salariul ramase nelamurita fiindca interveni si ti$anul) !Care
dreptate domnul Calistrat# cine se lea$a de leafa altuia merita sa'l
scuipi n $ura... Nu e asa# dom: sef/ Tu de ce ai venit la noi/ Tot
pentru o leafa... ca acum nu mai snt boieri sa stea cu burta n sus
si aitii sa'i puna lui pe masa sa mannce... Noroc# dom: sef# si fara
sefi nu se poate# pna si ti$anii'aia corturari sau slatari au un
bulibasa al lor...!
(i ciocni cu paarul meu# caci nu'l ridicai# dar ciocni prea tare si
mi'l varsa pe pantaloni. 5rui sa ma retra$# dar n aceeasi clipa
ti$anul ma apuca de $t) !Pupa'ti'asi creierul'ala cu facultate# dom:
sef!# zise el# si ma pupa pe tmpla si pe ureci n timp ce vinul rosu
0uruia de pe masa pe pantalonii mei. Ma smulsei din mbratisarea
lui baloasa si l izbii ful$erator n falca9 se rasturna pe spate cu
scaun cu tot si se prabusi ct era de $ros pe podea. *l vazui cum se
ridica olbat de furie si mi dadui seama ntr'o clipa ca o sa sara la
mine# si atunci nu'i lasai timp# l mai izbii o data n aceeasi falca.
"e asta data nu mai cazu# dar descise $ura ca un peste si racni
cuprins de o $roaza bizara# ramnnd mereu cu $ura cascata. 5intila
i arunca o privire rapida si sari de la locul lui. !(tai asa# stri$a el#
nu te misca# ti'a mutat falcile. tra$e'ti limba n $ura... Tra$e'ti# ba#
limba n $ura# besmeticule!# si i puse o mna n cap si cu cealalta#
cu podul palmei# fara veste# l izbi sub barbie de 0os n sus de'i
clantanira dintii. !Ei/. i stri$a triumfator# e n re$ula/ (i se ntoarse
la locul lui rznd nfundat. Nu ti'a placut# ai/ i zise mai departe. Tu
de la nceput ti'ai cautat'o. Pai cum vorbesti tu# ma# cu dom:
profesor/ *i spui tu# parca ai fi pazit porcii cu el/ %ite ca te'a caftit#
sa'ti ba$i mintile n cap. (i sa'mi zici mersi mie ca am vazut imediat
ce'ai patit# altfel te duceai la spital sa'ti puna falcile la loc. (i rse
iar si se apleca# spre mine) "om: profesor# ia sa vad si eu ce mini
aveti/ (i mi lua o palma n mna# o pipai si iar rse) trnacop/!
4acui un semn va$# atent la ti$an# fiindca stiam ca ei se prefac
blnzi si supusi dupa ce i lovesti# pna ce deodata pun mna pe'o
sticla si te pocnesc n cap pe neasteptate. !Ce'ai avut cu mine#
dom: sef# zise el nsa pasnic# fara ranciuna# ce ti'am facut eu
dumitale/! !Mi'ai varsat paarul pe pantaloni# i raspunsei# si vinul
rosu pateaza. Eu ti fac cinste si tu mi strici un costum.! !N'am
vrut# dom: sef.! !N'oi fi vrut# dar te'ai apucat sa ma si pupi si m'ai
mpiedicat sa ma feresc si tot vinul s'a scurs pe mine.:: !N'am vrut.!
!1a ai facut'o e+pre. "a'te la o parte de'aici# muta'te pe alt scaun.!
Ti$anul se muta si ncepu sa n0ure la un mod impersonal# ca el a
vrut sa arate ca tine la un om si omu'ala da n el sa'l omoare...
"aca l loveam peste oci# nu'i crapau ocii/
1acalo$lu mirosea parca o idee prin aer si dupa cteva clipe de
tacere i dadu $las cu o indi$nare distilata# simulnd o n$ri0orare)
!"omne# asta loveste oamenii...! !"a# bolborosi si Calistrat cu
privirea turbure# n timp ce si umplea paarul $nditor# a venit aici
sa ne terorizeze...! !1a a venit sa faca cinste# stri$a 5intila# caruia i
se facuse iar foame si mesteca pine $oala. (i voi doi ati nceput sa'l
n0urati. Ei. Ce v'a facut voua omu'asta/. *ntreb de curiozitate#
fiindca eu am fost foarte atent# nici n'a raspuns la prapastiile
voastre# si acuma...! !E un om# domne# susura iar vocea parca
visatoare a lui 1acalo$lu# cum sa dai n el/ Acuma nu mai e permis#
domne# sa'ti faci de cap. Caz de militie# de condamnare.! !Trece'l pe
fisa# zise $rasul ironic# 000# si'mi arunca o privire de simpatie# repede
reprimata. "u'te# ma 1acalo$lule# si ceama un militian# da: sa'i
platesti nainte bantalonii batati# altfel n'are valoare... 5ezi ca
universitarul nostru are balma $rea si daca mai zici multe sa n'o
ncasezi si tu. Eu voi depune marturie ca tu te'ai le$at de el brimul
si m'ai ndemnat 0i be mine. *mi $er scuze# 000... Asta nu nseamna
ca tre$ de partea lui# nu'l cunosc# nu ma intereseaza... 4ie$are cu
masa lui... "ar n'o sa mer$ bna acolo cu ordinaria sa'l mai n0ur
cnd el face $inste... Mai drziu vad eu# da$a se mai lea$a de leafa
mea i dau $u vermorelul n $ap...! 5intila rse si mi susoti)
!...vedeti# are el ce'are cu ideea asta# ca v'ati le$at de leafa lui.
*ncolo# daca nu l'ar trazni asa cte'o cestie de'asta complet aiurita#
cu care prinde ura pe tine ani de zile# ar fi baiat bun...! Astfel se
nceie prima mea zi de lucru la deratizare# o zi bo$ata# care se
repeta nu ciar zilnic si desi$ur fara sa ma mai stin$ereasca
ti$anul# dar totusi destul de des# n care domina 5intila#
inepuizabil... "aca n'ar fi fost el# n'asi mai fi mers cu ei la acel
bufet... Nu era cum ma avertizase Ion Micu# atunci la braserie# ca
voi ntlni 0os fortele obscure de autoritate si dominatie a maselor#
dar ceva tot era# desi acesti deratizori nu reprezentau ciar masele)
dadusem de fortele trtoare si ntr'adevar obscure care viermuiesc
n adncurile lor si care nici la un paar de vin nu'si puteau
ascunde ura# ranciuna si ab0ectia ,$ndul ma ducea si la
desvaluirile lui 5intila# nu numai la ceea ce auzisem n acel bufet...-.
F5
Cemai celnerul# platii toata consumatia si plecai. Acasa Malilda
strmba din nas cnd ma apropiai de ea. !Mirosi urt# zise# unde'ai
fost/ "e unde ai luat mirosu'asta/ Apoi# cu o privire banuitoare) si
pantalonii unde i'ai patat/! !;a serviciu!# i raspunsei. !Ce serviciu/!
!;a deratizare.! !Cum la deratizare/!# sopti ea nedumerita. !Nu stii
ce e o deratizare/ o ntrebai la rndul meu cu un $las voit abrutizat#
intri ntr'o cladire n care snt sobolani si# cu vermorelul n spinare#
i omori.!
Ea se uita la mine cu o privire apasatoare si neclintita. *n sfrsit#
ntele$ea. Asadar# acolo a0unsesem. & apasai si eu cu privirea) da#
acolo. Asadar# aritecta Matilda era sotia unui individ numit Petrini#
care lucra la serviciul de deratizare al orasului/ "a. Putea intra si n
blocul dumitale sa'l vezi cu vermorelul n spate.../ "a# asta era
sotul tau# tatal fetitei tale# puteai sa te trezesti cu el n apartamentul
unei prietene care sa'l contemple ndelun$# sa povesteasca apoi si
altora cum arata. (i mai vrei sa traiesti cu mine# sa te mai culci n
patul meu si sa mai stai sa mannci cu mine la masa/ Nu# nu
neaparat# n'o sa ma a$at de nimeni...
Acest dialo$ mut fu mai $reu de ndurat dect crezusem. Amorteala
mea ma nvaluia# dar ,o surpriza-# inima mi batea. Asadar# nu
suportase stirea# cum undeva# n adncul fiintei mele# descoperii ca
sperasem s'o suporte. (imtii cum urca n mine ura si n acea clipa
ceva asemanator aparu si n ocii ei. (tateam n picioare n ol unul
n fata celuilalt# nemiscati si tacuti. Privirile rupsera apoi brusc
contactul si ea disparu n bucatarie# iar eu n baie# unde mi lepadai
costumul si facui un dus. !Asadar# iata# $ndii# cum se produce o
despartire. *n cteva clipe# n care nu se rosteste nici un cuvnt. "a#
nu poti niciodata sa'ti ima$inezi un astfel de eveniment9 nu e cum
cred si nu vine cnd ti se pare inevitabil. (eamana cu moartea# cnd
simti ca apropierea ei este nendoielnica si de asta data nu te va
cruta) e foarte rau. Nu seamana cu mortile care pna atunci ti
reamintisera doar ca ea e+ista si ca traind nu trebuie sa uiti
sfrsitul. Numai n carcera mai simtisem un astfel de fri$ interior si
o astfel de sin$uratate fara scapare. Tot astfel era cnd ti le$ai viata
de cineva. Te desparti de mai multe ori pna te desparti ,cum mi se
ntmplase mie pna atunci-# iar cnd e sa fie de'adevaratelea simti
cum moare pentru tine speranta fericirii# despre care nu banuisesi
ce ntindere are n fiinta ta si ct de adnc este ea mpletita cu
bucuria de a trai# bucurie care pna atunci crezusesi ca e autonoma
si nu poate fi alun$ata de nimic. Nu e o suferinta# ci o cadere
ntr'un abis insondabil .Cuvintele des rostite de Nimeni) !viata nu
mai avea pentru mine nici un rost!# si care pna atunci ti se
parusera incredibile ,cum sa nu mai aiba viata nici un rost/ e
suficient sa privesti cerul. *ti spui fara sa banuiesti n clipa aceea ca
cerul e invadat de sperantele tale secrete# de visurile tale fara nume-
devin pentru tine o realitate brutala# n care ai vrea# ca si nainte# sa
nu crezi# dar ti dai seama ca nu mai snt $ndite si rostite de altii# ci
de tine# si ca tot ceea ce vezi ,ciar si corul.- e strain de tine# cum tot
ceea ce credeai tu ca reprezinti ti este strain. Iata boarea
primavarateca si altadata dulce care patrundea peste mine prin
fereastra descisa de la baie# nu'mi mai umfla pieptul si nu'mi mai
invada inima si nu'mi mai facea $ndul sa zboare fara otar. Pasare
ranita# care spera sa se vindece# inima mea a$oniza cu aripile taiate
si $ndul !ar fi mai bine sa mor! veni ca o linistita salvare. "ar
atunci descoperii ca mai e+ista o speranta si o bucurie care mi'au
mai ramas) fetita. & sa traiesc pentru ca# mi spusei# nimeni nu
mi'o poate lua. (nt tatal ei si altul nu'i poate fi dat. E o realitate tot
att de indestructibila pe ct de ine+orabila e despartirea mea de
maica'sa.
Iesii n ol si ma asezai ntr'un fotoliu. 2iarele si revistele de pe
masuta mi se parura o stupida vanitate a oamenilor# care credeau
ca pot comunica ntre ei prin scris. ;e rasfoii cteva minute fara sa
citesc nimic# apoi le aruncai. Ma ridicai si intrai n biblioteca.
5ederea cartilor mi aminti de ceva parca uitat# demult parasit# cum
ar fi copilaria# dar fara nostal$ia ei. Ma ntinsei pe canapea si
ramasei cu privirea mprastiata. Atunci observai mirat cum doza
electrica din perete se dubleaza ciar sub ocii mei# detasndu'se
ncet si lateral si se fi+eaza apoi la o distanta de o palma una de alta
si amndoua ramnnd nemiscate. Clipii# dozele se unira# dar apoi
ncepura iar sa se desparta. *n acelasi timp tavanul ncepu si el sa
se clatine. Ma ridicai nedumerit. Ciar att de mult bausem/
Nicidecum# doua paare# asta nu nsemna a bea. Ma ntinsei la loc.
4enomenul se repeta eu plafoniera# care asa mare cum era ncepu si
ea sa se dubleze. "ar nu att de mult ca doza# nsa perceptibil. Cine
stie# $ndii# si ncisei ocii fara sa'mi pese... Cine stie ce porcarie o
fi pus bufetierul acela n vin# ca sa poata turna apa# metabisulfit de
dracul sa'l pieptene# desi se zicea ca vinul rosu nu poate fi dres#
fiindca i se scimba culoarea... nca un $nd ma ntari prin revelatia
pe care mi'o produse. (fsierea pe care o simtisem atta timp n
mate era premonitorie# caci# iata# acum n'o mai concepeam#
dimpotriva# simteam un fel de eliberare) era despartirea# pe care
fiinta mea o percepea cum se apropie# n timp ce $ndirea n'o
descoperea# fiindca n'o accepta. 1ine ca se terminase. (i pieptul mi
se ridica si respirai adnc# si o bucurie stranie# un fel de abandon n
voia fortelor divine# ma cuprinse. Cine poate sa stie/ Poate ca nu
totul se terminase pentru mine. 1a era ciar si$ur. (i mi amintii
vorbele bunicului# spuse de el n ziua botezului# dupa marea scena
de violenta a Matildei) !baiatul e tnar si fete snt destule# va
despartiti# si $ata.! Cine n'are bunici sa si'i cumpere. Pentru ei
nimic nu e ireparabil# n afara de bolile care aduc moartea. Istoriile
astea dintre insi care s'au iubit# apoi nu se mai iubesc# apoi se
urasc si apoi se despart n'au n ele nimic catastrofic# cu conditia#
desi$ur# sa fii tnar si s'o poti lua de la capat# binenteles cu mai
multa minte# si sa $asesti una mai buna# sa nu cazi# adica# din lac
n put. 4iindca uneori poti sa a0un$i sa re$reti raul n care ai trait
cu precedenta dect binele cu cea de'a doua. "ect asa# mai bine
rami burlac. Ei si/ 1urlacia are si ea azul ei# mai ales daca ai
apucat sa faci un copil. (i astfel# n mai putin de o ora# trecui de la o
$rava cadere# care mi se parea ca nu se va mai opri niciodata# la o
euforie bizara# pe care mi'o daduse tocmai abandonul meu total in
suferinta acceptnd acum fara sa ma mai zbat esecul meu cu
Matilda. "e aceea cnd ea intra peste mine n biblioteca si#
aratndu'mi un cip vesel# e+presie parca a aceleiasi euforii# si ma
invita la masa# ma pufni rsul. !"e ce rzi/! ma ntreba fara
mirare.!(tii tu.! raspunsei. Ea si cobor privirea# semn ca stia# nu
zise nimic si eu ma ridicai si ne asezaram la masa. !A fost o $luma#
nu e asa/! ma ntreba n timp ce se ocupa de fetita# care mnca
acuma cu noi. !Ce $luma/! !Istoria ta cu deratizarea.! !1a
nicidecum. E foarte interesant. Nici nu stii ce m'am distrat. Cred ca
oamenii care traiesc n aerul rarefiat si abstract al puterii# ba ciar
si cei care traiesc n cel ideal# al spiritului# invidiaza nu o data pe cei
care traiesc si se distreaza n concretul fascinant al ab0ectiei.! !Asa o
fi# dar sper ca ti'a0un$e# ai sa pleci de'acolo.! !Nici nu ma $ndesc!#
spusei# si izbucnii din nou n rs. !"ar stii# zise si ca vesela# ca n
acest caz trebuie sa ne despartim...! !&# da# binenteles# i raspunsei
cu mare tandrete n $las# desi$ur# despartirea e inevitabila...! !Tu ai
vrut'o.:: zise. !"aca ti face placere# raspunsei# poti sa crezi si acest
lucru. Pentru mine n'are nici o importanta care dintre noi a vrut'o#
sau daca am vrut'o mpreuna.!
1auram cafeaua n ol si petrecuram cu fetita printre noi cteva
ceasuri placute# care se repetara apoi timp de cteva saptamni.
Iubirea parca renascu# ne mn$iam unul pe altul# ne mbratisam cu
patima# ca la nceputul nceputului# ba ciar asi fi zis ca n sfrsit
descopeream armonia si fericirea care ar fi trebuit sa domneasca tot
timpul ntre noi. "ar eu stiam ca puterea acestor sentimente si
mbratisari pasionate era ultima si ca numai astfel puteam accepta
sa ne despartim) nu noi eram vinovati# nu noi o doream# iata# ne
iubeam# fericirea ar fi fost posibila... "a# ar fi fost# dar...
F5I
A doua zi ecipa noastra se deplasa la uzina de tractoare. Aici
sobolanii si faceau de cap# circulau nestin$eriti prin sectii# mncau
sendviciurile muncitorilor# se urcau pe masini# speriau
dactilo$rafele prin birourile administratiei. Ni se povesti ca o
functionara si scosese pantofii noi care o cam strn$eau si si
vazuse de lucrul ei si cnd la un moment dat si cauta cu picioarele
pantofii sub birou $asi numai unul bun# celalalt fusese ros ciar
acolo ln$a ea de un sobolan. Alta avea un borcan cu dulceata n
dulap# i se facuse pofta si vrusese sa ia o lin$urita# descisese usa
mica a dulapului si vrse mna. *n clipa aceea fusese muscata de
unul care i sari si n piept9 lesina si n cteva minute i se rosi si i se
umfla bratul pna sus. !Aici nu mer$e cu vermorelul# zise 1acalo$lu
specialist. Aici e colonie mare# domnule# trebuie s'o descoperim si
s'o distru$em.! "ar nu cautaram mult# ne'o aratara muncitorii# era
ln$a sectia de scularie# sectie vece# ln$a care se afla si o pompa
cu apa. Ni se dadura trnacoape si lopeti si ncepuram sapaturile#
dupa ce astuparam n prealabil $aurile prin care muncitorii i
vedeau intrnd si iesind ,le astupasera si ei# dar sobolanii le perforau
si dupa cteva zile ieseau din nou-. Munciram zadarnic cteva zile.
Nu $aseam nimic. *n cele din urma# daduram de un culoar si
saparam cu $ri0a urmnd directia lui# care ne duse ntr'adevar spre
colonie.
1acalo$lu arunca trnacopul si puse mna pe'o lopata. Primul
sobolan care scoase rtul se retrase ca o vedenie# spre dezama$irea
lui 1acalo$lu# care se pre$atea sa'l arda la mir cu lopata. !(e duce
sa dea alarma# spuse famenul care le studiase obiceiurile si
comportamentul. "aca au culoar de salvare# n'o sa mai $asim dect
puii# batrnii si bolnavii.! !Ma strelitule# zise 5intila# care e viata# ct
de lun$a a unui sobolan/! !Mer$e si pna pe la zece# doisprezece ani#
daca are ce roade!# raspunse famenul. !(i cnd te $ndesti $a o
albina traieste doar trei luni si adu$e numai foloase# ce bida ma'sii
s'o fi $ndit "umnezeu sa le dea la astia viata lun$a/. zise $rasul
Calistrat si rse n felul sau $0it# parca ar fi vrut sa spuna ca
"umnezeu si batea 0oc de noi. 2drelitule# se adresa el famenului# $e
foloase aduc astia/!# !"ar noi ce foloase aducem/! zise famenul#
dupa o $ndire. !"u'te# ba# n bida ma'tii# nu face pe filozoful::# zise
Calistrat vesel. !Ma 7ica# stri$a 5intila minunndu'se# el ti'a dat un
raspuns# adresndu'ti totodata si o ntrebare. 4ii bun si raspunde la
ea. Asa e) ce foloase aducem noi/! (i se propti n trnacop cu o
e+presie de mare ncntare pe cipul sau mare si falcos si astepta.
!Eu mi'adu$ foloase mie# zise $rasul deodata furios si a$resiv.
Restul nu ma intereseaza.! !Pai asa zice si sobolanul!# stri$a 5intila
cu un fel de entuziasm pentru sine# pentru inteli$enta sa. !*l
priveste# zise Calistrat# numai $a da$a eu l prind# l omor. Eu nu
snt indian sa ma uit cu doleranta la toate vietuitoarele si sa le las
sa'mi mann$e din draista. Niste $retini.! 5intila clatina din cap#
avnd aerul ca ntele$e multe# se minuneaza si n acelasi timp parca
re$reta ca nu poate da $las la tot ceea ce i vine n cap. Puse din nou
mna pe trnacop# lovi pamntul scotnd bolovani mari# miscarile i se
ncetinira si apoi se oprira) !Ma 7ica# da: am auzit ca indienii astia
snt oameni foarte culti# de$eaba i n0uri tu. Conceptia lor e sa
traiasca tot ce e+ista ca vietuitoare pe pamnt n modul cel mai
pasnic cu putinta. (tai la masa si mannci br8nza# ca sa'ti dau un
e+emplu. 5ine o cioara# se apropie# se aseaza pe mar$inea stracinii
si ciu$uleste si ea din brnza. Cetateanul nu zice nimic. Pe urma
vine o pasarica# i se aseaza pe mna si ciu$uleste si ea ciar din
dumicatul pe care vrei tu sa'l duci la $ura. Eu $asesc asta foarte
minunat.! !7asesti tu# dar eu nu $asesc!# zise $rasul. !Noi sntem
niste salbatici fata de conceptia lor# niste besmetici# stri$a mai
departe 5intila. Asta asa# din punct de vedere ca idee. 4iindca asa a
$ndit "umnezeu cnd a facut lumea# asa era raiul. (i stii de ce n'a
ramas a#a/! !Ei# de ce/! !Pai ia $ndeste'te.! !;a ora asta nu pot sa
ma $ndesc la nimic.! !"in pricina femeii# ma 7ica# stri$a 5intila# ea
strica tot# ea e capul la toate rolele de pe aceasta lume...! !(i vrei sa
spui $a n India nu mai snt femei/! zise $rasul# si la aceasta replica
5intila se poticni# desi rdea) !Nu vreau sa spun# dar poate n'or fi
asa de rele ca n alte parti...!
Trei sobolani care tsnira rapid unul dupa altul si se ndreptara n
$oana n trei directii diferite# ca si cnd ar fi meditat nauntru cum
sa procedeze ca sa scape# ntrerupsera aceasta discutie care
promitea multe. *ntr'adevar lopata lui 1acalo$lu ezitase o clipa n
care dintre ei sa loveasca si nu mai prinse nici unul. !;asati# domne#
discutiile# zise el suparat si cu un fel de re$ret ca din pricina celor
doi ratase lovitura. Nu vedeti# domne# continua el parca trist# ca
sobolanii astia s'au sfatuit cum sa'si bata 0oc de noi/ Eu suport
orice# numai cnd ma tra$e cineva pe sfoara mi ies din pepeni.! Alti
trei sobolani tsnira si procedara la fel# si de asta data 1acalo$lu i
scapa din pricina propriei lui tristeti de care se lasase dus# ridica iar
prea trziu lopata. !Cu astia trebuie sa fii atent# domne# filozofa el#
nsa ndr0it# si ntr'adevar a treia serie de trei care tsnira curnd l
$asi treaz si terciui doi dintre ei# care citcaira disperati la prima
lovitura de lopata.
"upa aceasta victorie nsa trecu mult timp si# nu mai iesi nici un
sobolan. !Astia au plan fin de evadare# domne# zise 1acalo$lu#
trebuie sa ne asteptam la cine stie ce alta metoda in$enioasa# desi
nu vad.! !Citcaitul alora loviti# zise famenul# era si'un semnal
pentru cei dinauntru. Adica nu mai mer$e cu metoda asta# aplicati
alta.! !Ei# s'o vedem.! %rmarea fu ca timpul trecea# noi sapam
mereu# si nimic. !Astia aplica razboiul nervilor# domne# zise
1acalo$lu deconcertat. 5or sa arate ca nu mai e nimeni acolo# ca noi
sa nu'i mai pndim si sa ne ia iar prin surprindere.! (i l si lua# iesi
unul# si e+act n clipa cnd lopata l strivea# iesi altul si scapa# apoi
iesi nca unul si fu terciuit# si apoi iar altul# care scapa# si astfel
iesira o multime timp de aproape un minut. *n acelasi ritm n care
se sacrifica unul ca sa scape urmatorul# pna
ce puse mna pe lopata si 5intila# dar# atunci# dupa ce ncepura sa
fie omorti toti# scur$erea nceta. !Ar trebui sa nvatam# domne# de la
astia# cum se scapa dintr'o ncercuire!# zise 1acalo$lu# ster$ndu'se
pe frunte de sudoare. !Ma 7ica# rse 5intila# fiecare vietuitoare lupta
sa'si scape viata. Ai vazut/ Mori tu si scap eu. %nde fac oamenii
asa# unde admit ei teoria asta/ Eu sa mor/. stri$a el indi$nat. "e ce
sa nu mori tu. (i se cearta ntre ei si mor toti.!
Reluaram sapatul si curnd daduram de colonie# pe care o
nimiciram. Ramasesera n ea putini sobolani# dar era plina de sute
de pui mici si scrbosi# parca 0upuiti de piele9 la vederea lor $rasul
Calistrat se dadu mai ncolo si ncepu sa vomite. Teoriile famenului
despre felul cum traiau sobolanii se verificara din plin9 ba ciar aflai
ceva pe deasupra# ca sobolanii# pe ln$a or$anizarea lor de'acasa#
socialmente se or$anizau pe bresle# zise famenul. !Cum pe bresle#
ma strelitule.! zise 5intila rznd. !"a# pe bresle# repeta famenul.
Cum era la noi pe vremuri) breasla macelarilor# breasla
cismarilor...:: !Au ramas n urma# reflecta 5intila. Ar trebui sa se
or$anizeze pe sindicate.! !Asta ar nsemna sa'si invendeze 0i lupta
de $lasa# zise Calistrat# si sa iasa la manifesdatie...! !(i cine ar fi
dusmanul de clasa/! rse 5intila. !Treaba lor# zise Calistrat.
E+ploadatorii dintre ei...!
"upa ce terminaram# ne urcaram n autobuz si ne ntoarseram n
oras# dar nu acasa# ci directia bufetul !Tmpa!. Toti eram nsa
n$retosati si nimeni nu mnca# se bau doar tuica si n curnd ne
ridicaram si plecaram.
"upa amiaza tata mi dadu un telefon sa trec pe la el. !E adevarat#
zise# ca lucrezi la deratizare/! ma ntreba ndata ce sosii ,nici nu ma
lasa sa ma asez bine pe pat-. A# da# parca uitasem# ciar la uzina lui
fusesem sa distru$em colonia. !"a# e adevarat!# zisei. !(i n alta
parte nu puteai sa te an$a0ezi/! !Nu# acolo am fost repartizat.! !(i
ciar ai ntrebat daca nu se putea n alta parte/! !Ciar am fost
avertizat ca daca nu primesc# n'am dect sa ma descurc sin$ur.
1ratele de munca nu se vor mai ocupa de soarta mea.! !(i asa# niste
meditatii# nu puteai sa $asesti/ (nt attea familii cu copii care au
nevoie de meditatori.! (e vedea ca se $ndise ntre timp# din clipa
cnd aflase# la o solutie mai buna pentru mine. !Tu nu'ti dai seama#
continua el# ca te faci de rusine/! !Nu eu ma fac de rusine# zisei# ci
cei care nu vor ca ncisoarea mea sa se termine. (nt liber# dar de
fapt snt tot ncis.! !Cnd mi'a spus unul care te cunoaste# un
prieten de'al meu care s'a dus si el sa se uite# Petrini# zice# fi'tau
asa si pe dincolo# fu$i de'aici# zic# l'ai confundat tu# du'te# zice# sa'l
vezi# daca nu ma crezi...! !(i te'ai dus.! !"a!# facu tatal meu
stupefiat. !Cu meditatiile e acelasi lucru# zisei# afla familia ca am
fost puscarias si n'am cef sa risc sa mi se spuna cine stie ce
$rosolanie acoperita...! !"a# asa e!# zise el si ncepu sa n0ure# dar
fara adresa# asa# impersonal# doar le# acest le putnd fi toti sau doar
cei de la 1ratele de munca# nu'i scapa vreo precizare. !Ce sa faci tu
acuma. Ca nici pe capul nevesti'tii nu poti sa stai si sa nu faci
nimic# ai fi putut sta un oarecare timp daca ai fi luat si tu o fata cu
scaun la cap# sa ntelea$a ca acuma ti'e si tie $reu# pna trece $reul#
ca n'o sa tina asa cu metodele astea n vecii vecilor# dar muierea ta#
ce sa mai vorbim# e femeie trufasa si# nu te supara ca ti'o spun#
cam nesabuita# te ntele$ si pe tine ca nu poti sa mannci linistit din
ciorba aia pe care o sa ti'o puna pe masa fara sa'ti scoata ocii# dar
nici acolo# sa omori sobolani# nu poti sa rami... "u'te si tu pe la
tara# la ferma lui 5asile ala.:: !Crezi ca o sa'i convina sa afle toti
pe'acolo cine e cumnatu'sau/ Crezi ca nu m'am $ndit/! !Asa e....
(tii ce/ Eu le.... (nt attea posturi la noi de dispeceri# de controlori
tenici# la administratie... Am sa vorbesc eu cu in$inerul'sef sa te
an$a0eze. Trebuie sa te an$a0eze. Nu se poate ca un om nvatat care
si'a tocit attia ani coatele de bancile facultatii sa fie trimis la
sobolani. %ite# uzina are o biblioteca# sa te an$a0eze acolo# sa te
ocupi de ridicarea nivelului cultural al maselor ,adau$a el cu ironie-#
or$anizezi serbari# recitaluri# poezii# cestii de'astea... ziarul de
perete# material sportiv# meciuri# e+cursii... Tocmai au dat afara pe
unul care# la o serbare cu dans si bufet# a ridicat al dracului pretul
la mititei# la sendviciuri# la sprituri... "iferenta o ba$a n buzunar.
Ce zici/! !Ce sa zic# nimic# ncearca. Numai ca n'or sa an$a0eze ei la
ridicarea nivelului cultural al maselor un dusman de clasa. (i ciar
daca din ntmplare ma an$a0eaza ' vine altul mai vi$ilent si o sa ma
dea repede afara zicnd ca ?m'am strecurat@ n snul clasei
muncitoare# sa fac si sa dre$.! !Ce sa dre$i/! !Actiuni dusmanoase#
cestii de'astea.! !5orbim cu directorul# e un om cu bun'simt.::
!5orbeste. mai zisei# dar nu uita sa'i spui ca am fost la ocna. Altfel
vin cadrele si or sa'i dea peste nas. Cunosti mai bine dect mine ce
sarcini au astia de la cadre. Pot sa te dea si pe mna (ecuritatii#
inventnd cine stie ce porcarie. Asta mi'ar mai lipsi. Nu# tata# mai
bine stai linistit# sa nu patesti si tu ceva. Nu e+ista post n care sa
nu sabotezi# sa nu uneltesti... "oar la sobolani. rsei eu. Acolo n'ai
cum desfasura o activitate contrarevolutionara. Ce face mama/!
!Ma'ta e cam bolnava# spuse el# apoi adau$a# acum e plecata pe la
bunicu'tau... si'ala nu's: ce are...! Adica toti aveam cte ceva# eu ca
lucram unde lucram# novasta'mea ca era asa cum era# mama ca era
cam bolnava# bunicul stiam si eu ca nu mai simtea nici o bucurie de
viata# iar el# tata# ce sa faca el acuma# sa mai ncerce sau sa nu mai
ncerce sa ma aduca la el n uzina/ !Eu vorbesc# spuse deodata#
ndr0it. Ai fost condamnat pe nedrept. Aia nu e munca pentru tine.!
F5II
5orbi nsa zadarnic# in$inerul'sef caruia i se adresa raspunse ca
asta e o cestiune de cadre# sa se adreseze deci sefului acestui
important serviciu# fara avizul caruia nimeni nu putea fi an$a0at.
Asta nsa era un individ pe care toata lumea l detesta# cu
nesfrsitele lui formulare# n care trebuia sa treci si strabunicii# si de
cnd te'ai nascut# si laptele pe care l'ai supt cnd erai copil de tta)
ei# da# laptele ala# depinde de la cine l'ai supt# ce fel de mama# ce
avere a avut# nainte de 2A Au$ust# dupa 2A Au$ust# din ce partide
politice a facut parte# dar parintii ei# dar surorile# dar fratii# dar
sotiile sau sotii lor si ce condamnari au suferit si ce rude au n
strainatate... (i cu toate ca sarcina lui era doar asta# sa stea ca un
cine calare pe dosarele a mii de oameni# se amesteca si n viata
prezenta a tuturor# el apara si morala proletarii# si interesele uzinei#
era un persona0 activ n sedintele sindicale si de partid# conducea
tot felul de ancete# unele pe fala# altele n mare secret# si cnd erai
cemat la el# sa zicem pentru a doua zi la ora cutare# noaptea aceea
nu dormeai bine# fiindca ti spuneai# nu te cema el de$eaba si n
nici un caz ca sa'ti dea o veste buna. !Nu m'am dus eu la asta#
continua tata furios# m'am dus la directorul $eneral. ;a urma
urmei# nu era el seful ntre$ii uzine/ Cum adica# un cuvnt al lui nu
putea trece peste capul patrat al acestui individ/ Am facut bine.
1ularca# nainte sa a0un$a director $eneral# fusese muncitor ca si
noi# asi fi vrut sa'l aud ca nu ma asculta# ca ma trimite la asta# ca
refuza sa'si e+ercite drepturile lui de sef si se spala pe mini de raspunderea
de a 0udeca si sin$ur si a an$a0a un baiat tnar# care a
suferit o condamnare pe nedrept. %n baiat cu carte# fost profesor
universitar. M'a primit ntr'o 0oi. %n om tacut# dar sincer# se uita la
tine drept si ti spunea e+act care era situatia# fara palavra$eli# cum
facea directorul ad0unct# care te zapacea la cap si nu mai stiai nici
tu de ce ai venit. M'a ascultat cu mna la tmpla# pe $nduri. Nici eu
nu m'am ntins la vorba# stiam ca are si alte treburi# l mai asteptau
si altii dincolo# la o sedinta de conducere# si altii dincoace# n biroul
secretarei# care ma ru$ase sa nu'l tin mult. ?Tovarase Petrini# mi'a
spus # pentru mine un om care a ispasit o pedeapsa pe drept sau pe
nedrept e un om absolvit. "upa mine# ar fi trebuit ca fiul dumirale
sa fi fost reprimit imediat la postul de la %niversitate# fiindca
instanta nu l'a condamnat si la pedeapsa privativa de dreptul de
a'si e+ercita profesiunea pentru care s'a pre$atit. (au macar sa'l fi
an$a0at ntr'un post compatibil cu nsusirile lui. ;a noi# de pilda#
avem an$a0ata la biblioteca uzinei o fosta curva# care se ocupa si cu
aspectele culturale# dar se ocupa din pacate si cu turnatoriile la
adresa oamenilor pe care seful cadrelor le studiaza cu $ri0a# fiindca
el a an$a0at'o si eu mi'am dat acordul fara sa stiu ce poama e. 5ezi/
Asi fi putut foarte usor sa'l an$a0ez n locul ei pe fiul dumitale# pe
$arantia dumitale# binenteles# care esti muncitor veci si pe care te
poti baza. (ntem de aceeasi vrsta si stim amndoi ca n'am luat
puterea ca sa instauram ntre noi astfel de moravuri. Asteapta s'o
dau afara pe femeia asta# si ciar si pe acest sef de cadre pe care l
uraste toata lumea ,am si eu le$aturile mele C% tovarasi cu raspundere#
care or sa ma asculte-# si atunci sa vina fiul dumitale la mine
sa stam de vorba cu el si l an$a0ez. ;a cantina# sa serveasca
muncitorii# acolo e locul acestei bibliotecare isterice# nu la
biblioteca# unde vorbeste urt cu tineretul avid de carte. Acolo
trebuie sa domneasca o atmosfera asa spirituala si calda# nu de
intri$i si turnatorii. Asa o sa facem.@!
Tata era# povestind# impresionat de directorul sau $eneral# eu mai
putin# ba ciar deloc. "ar nu zisei nimic# sa nu'l 0i$nesc. (a astepti
ca un sef de cadre sa fie dat afara# asta putea dura mult si bine. Nu
era e+clus sa fie dat afara el# acest 1ularca sincer si drept. "aca
tata era att de naiv si nu stia cine e un sef de cadre# cine anume l
sustine# ce institutie# era $reu de crezut ca directorul sau $eneral
nu stia. *n ce ma priveste# m. stiam destul de bine. Practic# nu s'ar
fi putut face nimic pentru mine ciar# si n cazul n care acest
1ularca ar fi reusit sa se debaraseze de acel individ. Nu trebuia sa
vina altul/ Iar cel nou ar fi semanat cu cel plecat.
"upa vreo luna euforia n care traiam eu cu Matilda ncepu sa se
stin$a. 5edeam reaparnd pe cipul ei ntrebarea) ei bine# ct o sa
mai dureze/ (i ntr'o zi ma ntreba fara ocol) !Tot nu te'ai saturat/!
!Nu!# i raspunsei sumbru. !Nu te supara# domnule# zise ea atunci#
nu mai esti acelasi om si nu cred ca din pricina ca ai fost la
ncisoare. Au mai fost si altii si n'au abandonat $asind o placere
secreta n caderea lor. ('au ridicat. Nu pot sa'ti ntele$ caderea si
nici pe cine vrei sa sfidezi nedndu'mi macar speranta ca asta se va
termina ntr'o zi. Trebuie sa ne despartim. Nu voi divorta imediat#
pastrez eu speranta ca n sin$uratatea ta o sa te $ndesti si o sa te
ntorci ln$a mine. Poti sa stai n casa# nu te $oneste nimeni# dar
ntre noi nu mai poate fi nimic.! !N'am la ce sa ma $ndesc# i
spusei# nu uita ca nainte ciar sa fiu arestat te'ai despartit de
barbatul tau n clipa n care ai ndraznit sa ridici mna asupra lui.
"in clipa aceea# continuai eu dnd curs unor meditatii care nu erau
proaspete# mi'ai oferit perspectiva unei vieti n ticalosie# dupa ce
ndata ce ne'am casatorit mi'ai oferit una a unei vieti moarte# adica
fara iubire. Nu pot sa accept sa renunt la fericire pe acest pamnt#
ciar daca o sa ma complac# cum spui tu# multa vreme n placerea
secreta a caderii. Nici ncisoarea $rea nu m'a facut sa uit sau sa se
micsoreze n sufletul meu proportiile esecului nostru. *ti dai deci
seama# sper# din cele ce'ti spun# ct de mult te'am iubit. Poate ca
daca te iubeam mai putin# mai spusei# cine stie# trufia ta nu m'ar fi
ranit att de tare si viata mea cu tine ar fi fost# poate# tolerabila#
daca binenteles n'ar fi survenit tradarea de o parte si de alta. "esi
nu e si$ur ca n'a si survenit. Nu pot sa'ti uit telefoanele si ct de
fericita aratai cnd te'am surprins. %ra pe care mi'ai aratat'o dupa
aceea era o dovada n plus ca nu $elozia mea ,un sentiment care
mi'e complet strain- a facut sa nasca n tine ura pe care ti'o citeam
n oci. (nt lucruri care nu pot nsela un om care iubeste si care#
repet# nu e $elos# cum snt eu# cel putin cu tine. Cnd iubesti foarte
tare# apare ncrederea absoluta si $elozia n'are loc. "ar nici nu poti
ierta cnd ncrederea e nselata!. !Nu te'a nselat nimeni!# zise
Matilda cu un $las ciudat.
Tresarii. & lun$a tacere se asternu ntre noi. Eram pre$atit pentru
aceasta scena# dar nu ma $ndisem niciodata ca ea m'ar fi nselat.
Totusi# de ce acum# pe neasteptate# e+primasem n acest sens o
ndoiala/ Raspunsul ei# ne$nd# n cuvinte# era afirmativ n
modulatia $lasului) !Nu te'a nselat nimeni! suna !te'am nselat# ei
si/.! Nu eram pre$atit pentru aceasta revelatie# nct tacui mai
departe. Ea se scula din fotoliu si se ndrepta linistita spre dormitor.
!1inenteles ca nu m'a nselat# $ndii# dar ce putea sa'mi
raspunda/! Totusi# eni$ma comportarii ei din acele clipe ramnea
ntrea$a. Iata# despartirea de care fusese vorba atunci si n care eu
nu crezusem se dovedise o repetitie a despartirii de acum# care era
ciar reala# de nenlaturat. "e ce m'asi fi nselat# asadar# n rest)
ncercarea ei de a fu$i de'acasa pentru a ma sili pe mine sa plec#
aversiunea fatisa# izbucnirile de ura irationale... de ce irationale/
Poate ciar ma nselase# sau vroia sa ma nsele# si o mpiedica
naivitatea ridicola a ncrederii mele n ea# vesnica mea speranta a
unei rentoarceri la anii de dinainte de casatorie.
Reveni n ol cu un pacet de ti$ari n mna# se reaseza si si
aprinse una. !Asta e# zise foarte linistita# nu corespund visului tau
de fericire. Ce sa fac/ (a ma prefac ca n'am cinci ani mai mult dect
tine/ Asi fi ridicola. (nt batrna# dra$a# am trecut de treizeci de ani#
si adio# Matilda# cocetaria cu un barbat mai tnar... nca putin si
mi'ai fi spus'o n fata) sn$ele meu bate altfel dect al tau# ce te miri
ca m'am ndra$ostit de alta/ Ce'asi fi putut face auzind asta/ Asi fi
n$itit sau ar fi trebuii sa tac# sa nu te ntreb niciodata unde te
duci de ti pui cel mai frumos costum si cea mai frumoasa cravata la
cea mai frumoasa camasa# spalata si apretata de mine# si unde
ntrzii sau ti petreci noptile# n timp ce eu te'asi astepta ncercnd
zadarnic sa dorm/...!
Ai fi zis# auzind'o# ca si desvaluie n sfrsit secretul comportarii ei#
dar nu ma lasai nselat) !Atunci# i spusei# de ce te'ai mai maritat cu
mine si mai ales de ce ai pastrat copilul/! !"e ce/ Asta e alt secret#
pe care nsa nu ti'l spun si n'o sa'l afli niciodata. (i nca un lucru)
nu te nsela pe tine nsuti creznd ca m'ai iubit foarte tare. Nu m'ai
iubit nici macar att ct poti tu sa iubesti# adica asa# cu toata fiinta
ta# cum s'a ntmplat pe vremea cnd eu ti dadeam telefoane la
facultate... probabil ca o s'o faci de'aici nainte# dar nu eu voi fi aia
care se va bucura de aceasta iubire. Atunci# da# n anul acela m'ai
iubit# cnd ti'era frica sa nu ma pierzi# nu stiai si$ur daca ntr'o zi
n'o sa'ti spun ca renunt la divort si ma ntorc la Petrica# dupa ce
te'ai convins ca nu ,si Matilda facu cu de$etele n aer o miscare de
mprastiere-# adio# iubire.!
5orbea ca sa nu spuna nimic sau sa'mi turbure sufletul cu false
desvaluiri. !(i nca un lucru# continua# nu uita ca tu ai fost primul
care ai ndraznit sa lovesti femeia pe care zici ca o iubeai att de
tare. Pe loc# atunci# am crezut si eu# ca si tine# ca eram vinovata# pe
urma mi'am revenit) Ia uite# mi'am spus# el nu ma iubeste# altfel
cum s'ar fi putut sa uite ca eram eu# Matilda# care sta n fata lui si
care venisem sa'i spun ca mi pare rau ca i'am spart biroul... N'am
mai avut timp sa'i spun# m'am pomenit pe 0os# naucita. Te miri
acum ca am ndrasnit si eu/ *n orice caz# n'ai dreptul sa'mi spui ca
ti'am descis perspectiva unei vieti ticaloase. Perspectiva asta ai
descis'o tu. *n ce priveste prima perspectiva pe care ti'asi fi
oferit'o# a unei vieti moarte# adica fara iubire# pardon# si eu am avut
aceeasi revelatie9 aceeasi perspectiva mi'o ofereai si tu.! !Mai
demult# zisei# sau ncepnd din a doua zi dupa ce m'am mutat la
tine/! !Ee# facu ca# ciar din clipa cnd te'am cunoscut.! !"a# si
mai tii minte clipa aceea/! !Cum sa nu# asta nu se uita.:! !&are
coincid clipele/. zisei eu cu falsa nostal$ie. Ia sa vedem# si eu
pastrez n amintire clipa fatala.! !Pe strada# domnule# zise ea cu un
$las ca si cnd ar fi marturisit o infamie. Nin$ea# si tu erai cu
Petrica# care pesemne ti povestea ceva despre mine# ma pone$rea#
si tu ascultai rn0ind# drama lui era pentru tine un spectacol vesel#
pe care el ti'i dadea cautnd# ca un naiv# ntele$erea unui om pe
care nu'l $icea ct e de brutal si insensibil. "e departe v'am
vazut... Pe urma am a0uns n dreptul vostru# eu cu Petrica nu
ne'am oprit# nici nu ne'am salutat# era furios pe mine si eu am
zmbit# mi'era mila de el# si atunci m'ai vazut# te'ai uitat la mine ca
la o vampa# ca sa nu zic ca la o curva# si te'ai ntors si am simtit
cum ceva mi arde parca picioarele... Era privirea ta. Asta e zodia n
care ne'am cunoscut daca ai tinut sa afli. Ti'am dat un termen al
ecuatiei. N'ai dect sa $icesti restul.! !"a# confirmai# asta a fost
clipa. I'am zis bine fatala.! !"a# i'ai zis bine. (i m'ai tinut nlantuita#
cum bine ai observat tu nsuti# pna a doua zi dupa casatorie#
cnd ai intrat n casa lui 5asia strain si rece si nici nu te'ai uitat la
mine si te'ai uitat la toti ca un mparat care a coborit din palatul lui
printre muritorii de rnd si ti'ai si ales una# pe care# eventual# ai fi
dorit sa ti'o duca slu0itorii# ntr'un anume loc secret# si sa te
desfrnezi cu ea. Era Tamara. *ti luceau ocii de preacurvie# cum
spune 1iblia# ca daca le uiti la o femeie si o doresti n $ndul tau ai
si preacurvit cu ea. "aca Tamara te'ar fi placut# sau mai bine zis
daca n'ai fi fost $rosolan cu ea# ati fi si trecut amndoi la fapte#
fiindca Tamara o fi ea... dar nu e desmatata...! !Te pomenesti ca o fi
sentimentala/.! murmurai. !"a# zise Matilda cu un $las sfidator# e o
femeie demna. *mi ima$inez ct de murdara a fost prima ta iubire cu
acea Nineta de'ai putut s'o 0i$nesti astfel ciar pe'o ruda de'a mea
apropiata. Nu ma mir ca acum te simti bine acolo unde lucrezi. (pui
ca snt niste indivizi ab0ecti. "ar ti plac....! !Nu parasi# zisei# firul
primei clipe... E fascinant ceea ce aud.! !4ascinant// 4aptul ca nca
de la nceput ai vazut n mine o a doua Nineta ,nu stiu cum o fi fost
studenta pe care ai omort'o- $asesti ca e fascinant/!
*n realitate nu era deloc fascinant# ci dezastruos. "ra$ostea mea
pentru ea se reflectase deci ntr'o o$linda strmba# n care apaream
cu cipul slutit astfel/ Ce'o atrasese atunci/ Poate ciar acest cip#
cum spusese# brutal# insensibil# dornic de preacurvie si n cele din
urma ab0ect/ Ma uitai la ea# de asta data ntr'adevar fascinat. Cine
era/ Nu mai vorbea ca la botez# cum crezusem sub imperiul unei
$elozii derezonabile si disproportionate# era linistita# si nu mai
puteam# ca atunci# sa n'o cred. Aveam cteva fire $roase n mna# de
fapt $rosolane# ale $ndirii ei ascunse# care mi scapasera timp de
attia ani# le simteam# uluit# realitatea. Asadar# o atrasese un individ
total strain de firea ei# daca ar fi sa admit ca# fara sa stiu eu# astfel
aratam# asta era ima$inea pe care i'o oferisem/ Insensibilitate#
cinism n sentimente# brutalitate n manifestarile zilnice ale vietii
mele cu o femeie# tradare n dra$oste# preacurvie# placere pentru
ab0ectie...
!"eci# nu te'am iubit/! zisei cu o sfsietoare si n acelasi timp
simulata parere de rau. !Ai iubit# ti'am spus# ceea ce ai crezut ca
snt eu.! !(i tu la fel/ (nt e+trem de curios sa stiu ce'ai iubit tu#
de'ai mers att de departe.! !Ti'am spus# n'o sa afli niciodata.!
(e lasa o tacere. 4etita descise usa si fara ezitare o lua ncet spre
maica'sa. Matilda se ridica si disparu n bucatarie. Copilul veni
atunci la mine si se aseza# cuminte# n fotoliu. Prezicerile lui 1en
Ale+andru nu se adeveri'sera# cu toate ca Matilda se predase cu
totul fetitei. (ilvia si vedea cuminte de mica ei viata si era aproape
n mod e$al atasata de maica'sa si de mine# desi Matilda nu se
bucura ctusi de putin cnd o vedea ca mi se urca vesela n brate) se
predase# dar si pusese stapnire pe ea si nu'si ascundea iritarea ca
(ilvia descoperise o a doua fiinta n viata ei# careia i spunea !tata!
si care o lua aproape zilnic la plimbare n oras. *ncerca s'o
opreasca# !acum trebuie sa te culci!# sau !afara e fri$ n'am cef sa
te vad ca ncepi sa tusesti!. & lasam sa mear$a pe 0os# pna o
auzeam ca'mi spune foarte curnd ca o dor picioarele si atunci o
luam n brate. Era o smecerie# nu vedea nimic de 0os# n'o dureau
picioarele# vroia n brate# sus# si atunci $iceam ca era stapnita de
o curiozitate avida si tacuta. Cnd luminile unui automobil apareau
n departare l lua n primire si cnd trecea de noi micutul trup avea
o svcnire si se rasucea napoi cu ocii mari descisi si cu pupilele
imens dilatate urmarind diania pna nu se mai vedea. 5itrinele
stralucitoare o atra$eau ca un ma$net si vi$oarea brusca de opozitie
pe care mi'o transmitea trupul ei cnd vroiam sa plec ma facea sa
ntele$ ca de fapt o vra0eau si ar fi vrut sa stam acolo si sa ne uitam
un timp nedefinit. *i spuneam ca o sa $asim alta si mai si# si abia
atunci renunta si trupul i se nmuia facnd din vointa mea# n mine
nsumi# o forta supusa acestor dulci miscari# care mi topeau
amorteala sufletului si mi $oneau adnca sin$uratate de al carei rau
ma eliberam. Curnd nsa toate acestea# masinile cu farurile si
cla+onatul lor# care o nveseleau# tu# tu# puternicele camioane# al
caror duduit o faceau sa se lipeasca foarte tare de mine# baia
miscatoare de lumini multicolore din marea piata# unde vedea
tsnind spre cer sa$eti albastre# care brusc se rasuceau spre
pamnt# devenind verzi sau rosii# ntr'un viu si nencetat 0oc de
fi$uri misterioase# o aruncau n vis si curnd descopeream ca
adormise. & luam atunci napoi spre casa si# ducnd n brate
minunata povara# aveam sentimentul ca n realitate snt un om
fericit si ca suferinta mea e o iluzie# o imera pe care ar trebui s'o
alun$9 puteam trai astfel o mie de ani si muri linistit. Altceva# o
bucurie mai mare nu e+ista pe pamnt# restul e nerozie. Acasa# nsa#
ne ntmpina mama ei# care mi'o smul$ea literalmente din brate si
punea stapnire pe ea) ca n'am vazut ca fetita a obosit/ Ce# am de
$nd s'o omor# asa cum i'am spus cnd am auzit ca e nsarcinata cu
ea/ Cred eu ca a uitat sau ca o sa uite vreodata aceste cuvinte/ &
sa i le spuna fetitei cnd s'o face mare# sa stie si ea ce fel de tata a
avut si ct de mult a dorit el sa vie ea pe lume. Aveam atunci
sentimentul net ca ea $icea ca snt fericit si vroia sa nu fiu si avea
si puterea s'o faca. "e ce/ ma ntrebam. Ce rau i facusem/ Totul se
ntuneca# nimic nu mai avea nteles si valul de sin$uratate urca
iarasi n mine cu o putere parca mai mare.
"a# $ndii# tra$nd'o alaturi de mine n fotoliu# acum ntele$ de ce
dormi tu pe brnci9 dupa cum am auzit ca ncepeti sa visati nca din
burta mamei ,aveti visuri# ce frumos. cum or fi ele# cnd voi nu stiti
nimic/ de unde va vin# din ce amintiri insondabile si ale cui/ Poate
ciar ale mamei# care viseaza si ea si vi le transmite prin sufletul ei/
(au poate ale tatei# prin ceea ce ai tu de la mine/ (au de undeva
din ndepartari imemoriale/-# tot asa# la aproape patru ani aveti rele
presentimente/ & mn$iai pe parul ei blond9 si aceeasi pace# ca n
ziua cnd venisem de la ocna si care aparea dc'atunci totdeauna
cnd o luam n brate# cobor peste sufletul meu si l ncalzi ca o
flacara dulce. "a# $ndii mai departe# fetita mea# ai $icit# nu e bine
ntre tata si mama# n'o sa ma mai vezi de'aici nainte prin casa si
n'o sa mai mer$em n fiecare zi la plimbare. Iar tata o sa traiasca
sin$ur si tu n'o sa ntele$i de ce. !Cai# vino ncoace sa'ti dau sa
mannci!# zise Matilda# si o privii cum se ndeparta ncet spre
bucatarie si avui o stranie senzatie ca revelatiile ei i ncon0urau
capul ca un nimb al minciunii# cu secretul ei care ar fi vrut sa'mi
para indescifrabil. *mi aprinsei o ti$ara si ncepui sa ma plimb pe
$nduri prin vastul apartament...
F5III
Nu e nici un secret# mi spusei oprindu'ma n dreptul vitraliului
spart de vaza proiectil care trecuse prin el. ,Matilda cemase un
mester si l dresese# nici nu se mai cunostea# n centrul lui# unde
fusese $aurit# mesterul pusese un $eam alb si taiat oval care parea
firesc cui nu stia cum fusese nainte# mie nsa nu'mi parea# acest
oval alb# insi$nifiant# prin care nu se vedea nimic si strain de
frumoasele culori n mi0locul carora fusese pus# mi se parea a fi
intruziunea nimicului n creatie# simbol al urii oarbe si al violentei.-
Ce secret/ Ce zodie/ "aca ea spune ca astfel a fost primita privirea
mea n clipa cnd ne'am intlnit# ce secret mai poate fi/ Poate fi
luata drept zodie $ndirea detracata# n orice caz strmba# a
minunatei trecatoare/ "ar era limpede# daca ar fi luat'o drept ceea
ce era# astazi n'am mai fi fost mpreuna. "aca ar fi nteles ca n
acea clipa am fost atins de ba$eta ma$ica a tot ceea ce poate sa ne
uimeasca pe aceasta lume# speranta# visul# bucuria ca aspiratiile
noastre nu snt desarte si ca se mplinesc undeva ciar daca nu cu
noi# adica nu nca/ si ca privirea mea nu era dotat e+presia unei
adnci turburari# a unui cutremurat re$ret# a unei dureroase
melancolii ca n'o s'o mai ntlnesc niciodata# ar fi dat din umeri cu
nepasare si nu s'ar fi ndra$ostit de mine# caci astfel de sentimente i
le daruise din plin Petrica/ Nu# ea a simtit doar ca privirea mea i
arde picioarele# si era adevarat ca ma uitasem o clipa si la picioarele
ei# ct erau vizibile ntre aina de blana si ne$rul ele$antelor ei
cisme# si ca ametisem privindu'le. "ar cum putuse ea simti acea
arsura# cnd n realitate aceasta a doua privire a mea ea nici macar
n'o vazuse/ Cu att mai putin s'o interpreteze ca fusese asa cum
mi spunea astazi/ Nu# ea e+prima de fapt si e+tindea acum asupra
ntre$ului nostru trecut idei care nu erau dect ale de$radarii care
urmase# ale de$radarii rapide a iubirii ei pentru mine si pe care eu o
urmarisem fara s'o ntele$ si n'o ntele$eam nici astazi# desi
avusesem destul timp sa ma opun# sa sufar pentru ea# sa sper ca se
va opri n cadere si sa meditez ndelun$ asupra faptului daca nu
cumva eu eram cel vinovat. Pentru ca nu era cu putinta sa
armonizeze n ea nsasi cei doi ani n care traise cu mine ntr'un
e+taz aproape zilnic ,si n care cuvntul !nlantuita! n'avea nici un
sens- cu ideea ca vazusem nca din prima clipa n ea o a doua
Nineta. "aca fusese cineva nlantuit n acel timp# eu eram acela# si
nu ea# si continuasem sa fiu si dupa aceea# adica dupa casatorie.
Avnd din prima clipa revelatia ca vad n ea o vampa# o curva# se
putuse ndra$osti att de tare de un astfel de om si aceasta dra$oste
sa dureze doi ani si sa se casatoreasca cu el/ Aici era secretul./ Nici
un secret# sin$urul care persista era cel al coborsului si al
de$radarii brutale# si anume# pna acolo# nct sa a0un$a sa ne$e
totul...
Ceea ce se si ntmpla# fiindca# atras cu putere de fiinta ei si mpins
de o curiozitate irezistibila# ncepui sa pun sub focul ne$ru n care
ard cel mai adesea cei care se despart tot ceea ce altadata ma facuse
fericit. Astfel# mi spuse ntr'o zi# cnd eu ncercai# sau mai bine zis
simulai ca am uitat ca totul se sfrsise ntre noi ,stiam si eu bine
acest lucru- si ncercai s'o mbratisez# ca se supunea totdeauna cu
sila mbratisarilor mele... ca simtise de fiecare data ca o violez si ca
nfatisarea mea n acele clipe i se parea bestiala# dar nu n sensul
cel bun# care poate nfiora# ci n acel rau# de animal# ca si cnd s'ar
fi iubit cu un ma$ar# sau cu un... ,aici si puse fru# ezita-. (i ca
ciar si miroseam urt# a paie si sudoare de cal. !"a# e+clama
scrbita# a armasar# dar nu armasarul ala care ti place tie sa crezi
ca e si el spirit# cu trei coordonate n constiinta lui# trecut# prezent
si viitor# n timp ce eu si altii ca mine care nu traim dect n prezent#
semanam cu unul 0u$anit. Nu# a urina si sudoare mputita#
reziduurile spiritului de armasar# daca vrei sa adopt si eu limba0ul
tau pretentios. 4iindca nici macar n'aveai bunul'simt sa faci o baie
nainte sau sa aler$i imediat la baie dupa. 5ezi tu# o femeie acorda
importanta acestor lucruri# dar tie cum sa'ti pese/!
Rsei n oote# dndu'mi capul pe spate si ncalecnd bratul
fotoliului cu picioarele# n stil american. Pastram n amintire
cuvintele ei din prima noastra noapte de dra$oste# cnd ma
ntrebase cu uimire cu ce fel de parfum dadusem pe mine# sau cu ce
fel de sapun ma spalasem/ !"e ce/!# o ntrebasem. !4iindca trupul
tau miroase# iubitul meu# a micsunele de primavara.! Rsesem si
atunci# flatat de iluzia ei olfactiva# fiindca nu'mi dadusem cu nici un
fel de parfum si nu folosisem dect sapun ordinar# care mirosea a
$rasimea din care fusese el facut# !Nu# nu# insistase# mirosi a
micsunele!# ncepuse sa'si plimbe nasul peste corpul meu. Acum
aflam ca micsunelele se de$radasera n altceva si rsei iar. Nu'i
spusei de ce# lucru care n'o deruta deloc. Ct priveste baile# o vreme#
dupa casatorie# n clipele calme ale vietii noastre zilnice# ma spala
adesea pe spinare si se minuna de netezimea pielii mele# si ca i'ar
placea sa fie si a ei la fel# adica sapunul sa faca si pe ea de la
nceput un clabuc att de abundent si curat. *n rest# era adevarat ca
aproape totdeauna mi crea si mie impresia ca o violez# dar dupa ce
asa'zisul viol se producea# traia a doua zi ca n transa# cu amintirea
lui. I'auzi. Ia sa vedem ce mai spune. !Poate ca ai fost totdeauna o
fri$ida. zisei. 4ri$idele# cnd au si ele parte de'un barbat# pastreaza
din mbratisarile cu el senzatiile cele mai scabroase.!
Tresari sub brutala lovitura. E+presia cipului ei# altadata att de
frumos# se altera# din triumfatoare privirea ei deveni o clipa umila#
parca ar fi dorit sa nu'i fi spus un astfel de lucru# sau sa'l ne$ de
ndata. Nu'l ne$ai# ca sa ntelea$a si ea ce nseamna sa aluneci n
zone care trebuie sa ramna intan$ibile. *n acelasi timp mi spusei)
Ea nu e fri$ida si totusi e si fri$ida sau mai bine zis o fri$ida n
$ndire# n timp ce viata corpului ei mocneste reprimata. *n alte
conditii# de fanatism reli$ios# ar fi a0uns maica stareta# dar dintre
cele care l'ar fi tradat pe Cristos ca sa se cinuiasca apoi n
remuscari. n aceasta lumina putea fi adevarata afirmatia ei ca o
privisem atunci pe strada ca pe o curva. *si reveni si se uita la mine
cu ura. !Nu e+ista# zise# femei fri$ide# ci barbati odiosi# care pot
scrbi o femeie pentru toata viata. *ntreaba un medic si ai sa vezi
ce'ti povesteste.! !"a# zisei posomort# ciar mine ma duc sa ma
interesez.!
"evenisem visator sub privirile ei ncarcate de ura. (imteam aceasta
ura ca pe'un dro$ care ma facea melancolic# melancolie detasata#
linistita# asemanatoare celei care ne cuprinde cnd ne $ndim
ndelun$ la moartea noastra. Ei# da. 5a fi si asta# asa sntem facuti#
sa nu traim la infinit# sa nu devenim stupizi n e+uberantele
noastre. & despartire e o astfel de repetitie a mortii cu avanta0ul
enorm ca totusi continuam sa traim si sa avem parte de multe
bucurii simple# cum ar fi faptul uimitor de a mer$e pe 0os# de a simti
seara un fel de uitare de sine si de a ne parasi lumii somnului# de a
bea un paar de vin si mai ales de a ne surprinde ca mai putem sa
rdem# sa mncam cu pofta si ciar sa ne culcam cu o femeie. %nii
spun ca asta nseamna a supravietui# ca adica de fapt ai murit o
data si esti bun mort si acum faci doar umbra pamntului. E
adevarat# dar nu ntru totul. !E adevarat# i stri$ai Matildei# dar
multi uita ca rom8nul are sapte vieti n pieptu'i de arama.! Ea se
uita la mine cu dispret) !Ai baut ceva/! zise. !Nu# dar e o idee#
tresarii eu. Ai ceva n dulap/! !Am. "ar se vede dupa ocii tai ca ai
mai baut si nainte.! !Nu mai mult dect tine.! zisei. !Te nseli. Eu
n'am baut nimic. "ar tu ai baut cu omortorii de sobolani# altfel
n'ai fi putut sa'mi spui attea murdarii.! !"a# stri$ai# mi le asum#
desi nu le'am spus eu. (nt omul care si asuma totul# poti sa te
bizui pe mine. %n om ideal# n'o sa mai $asesti altul. & sa ma
re$reti....!
(i ma ridicai# intrai n oficiu si ma ntorsei cu o sticla de vin rosu#
pe care o destupai cu un sentiment sarbatoresc. Posomorta#
Matilda se duse si ea n sufra$erie si aduse din vitrina doua cupe de
cristal violet de 1oemia# pe care le umplui de ndata. Ciocniram si
bauram# eu cu sete# Matilda parca n scrba# dar nu pentru vin# ci
pentru mine. !Tu# omul ideal/! mi spuse. !"a# stri$ai# snt barbatul
ideal# bine nzestrat# fara cusur# cu sin$urul defect ca nu pot fi
isteric# ntr'o lume atinsa de isteria supunerii si a fanatismului
corupt. Toti snteti corupti n a$resivitatea voastra masocista# care
v'a facut sa uitati valorile absolute# credinta ntr'un ideal#
devotamentul si prietenia# iubirea si cura0ul# $ndirea libera#
creatia.! !Aa. facu Matilda# si tu le'ai pastrat....! !"a# le'am
pastrat...! !(i de'aia mi'ai spus tu mie# cnd ai auzit ca snt
nsarcinata# ca o sa'mi pui copilul pe'un bat si o sa'l arunci ntr'o
prapastie.! !Nu# n'am spus acest lucru# dar vad cu uluire ca nu e
vorba de o $ndire e+primata de tine# atunci la botez# ntr'un
moment de furie# ci ciar crezi ca e adevarat ca am spus acest
lucru. Asta nseamna ca n capul tau zace mecanismul imbecilitatii
umane# care# pornind de la datele unei idei care are un sin$ur
nteles# transforma sensul initial n cu totul altceva# dupa dorinta.
Ai vrut sa ntele$i astfel spusele mele# si ele au si devenit pentru
tine certitudine.! !Aa# deci n'ai spus.! !(tiu foarte bine ce'am spus#
dar ar fi zadarnic sa'ti e+plic.:: !*ncearca.! !Era o declaratie inocenta
de iubire# ca venirea copilului nu trebuie sa ne scindeze viata si ca
n'o sa fac ca ;aios# tatal lui &edip# care ntr'o interpretare moderna
ar fi fost $elos pe noul'venit si l'ar fi aruncat ntr'o prapastie.
Mitolo$ia spune altfel# dar 4reud a interpretat mitul n sensul
atractiei copilului pentru mama# care persista si la maturitate#
comple+ul oedipian.!: !(e poate# zise Matilda# si ca dovada ca nu
snt imbecila# te cred. "ar ca o sa'l dai la lea$an# la copiii $asiti# n'o
sa zici ca n'ai spus. Ai zis asa# n'o sa fac ca tatal lui &edip# dar o sa
fac ca Rousseau.! !7lumeam.! zisei# simtind ca pierd terenul. !Aa#
$lumeai.! !"a# e+a$eram# ca sa ntele$i ideea.! !E+a$erai ca sa
ntele$ ideea# zise deodata Matilda cu un $las ra$usit si $ros. "upa
ce ma lovisesi si ma aruncasesi pe podea# acum $lumeai# e+a$erai...
Ce# ar fi mai bine daca ai muri/ Ti'asi pune si eu pe piept o
floricica.! !*n orice caz# zisei# sanatoasa la cap nu esti daca ai a0uns
sa'mi doresti moartea pentru niste cuvinte al caror sens ti'a
scapat.! !"e ce/ zise. 7lumesc# e+a$erez# ca sa ntele$i mai bine
ideea.! !Ce idee/! !Ca esti un ticalos si ca te urasc...! !1ine ntele$
ca ma urasti# asta o stiu demult# i raspunsei senin# turnnd n
paare. "ar eu ticalos nu snt si n'are rost sa ncerci sa dai urii tale
o 0ustificare. %ra poate fi si curata. Asa# n sine# ca si iubirea. ;as'o
asa# fiindca ti purifica sufletul mai bine dect daca o terfelesti n
acuzatii ab0ecte. 7ndeste'te mai bine la posibilitatea de a ntele$e
ca nu puteam sa $ndesc ca ciar o sa'ti iau copilul si sa'l dau la
lea$an. *n ce ma priveste# o sa ncerc si eu sa ntele$# ba ciar
ntele$ de pe acum# si mi dau seama ca dupa ce un om e lovit# e o
pura sminteala sa mai crezi ca dupa aceea cuvintele pe care i le mai
spui or sa'i mai para inocente si cu att mai putin o e+presie a
iubirii ,desi dupa marea ta scena de la botez# cnd am ramas
sin$uri# te'a pufnit rsul si mi'ai spus ca nebuna mai esti si tu si
daca nu m'ai fi iubit# n'ai fi facut ce'ai facut# adica sa arunci cu
vasul n mine si sa'mi sfsii obrazul# fara sa mai vorbesc de
cuvintele care ti'au iesit din $ura# si eu te'am crezut# ti'am spus
doar ca am cazut amndoi n ticalosie# ca vecinul parintilor mei#
Aco0ocaritei9 si ti spun acum ca daca n'asi fi fost arestat ciar
atunci# ne'am fi iubit si noi n noaptea aceea e+act ca acela.-. Tu#
dimpotriva# desi apoi am n$enunceat ln$a tine# ai continuat sa
simti acele nenorocite de cuvinte drept o continuare a violentei
fizice# ai cazut si tu n $enunci# si desi ti evocasem trecutul nostru
si speranta mea ntr'o ntoarcere la acel trecut# care nici nu era asa
departe de noi# doar cteva luni# mi'ai spus# cu o disperare care m'a
uimit# sa plec ciar n clipa aceea si# cum nu te ntele$eam# dar nici
nu'mi dadeai ra$az sa ncerc s'o fac# ai stri$at mpreunndu'ti
minile) Ma ro$ de tine sa pleci. A# ai sa mi'o platesti. Compara
ntele$erea mea# dupa ce am platit cu vrf si ndesat# cu a ta# care
nici acum nu uiti acea scena de trista amintire...! !Nici tu nu uiti#
zise Matilda deloc clintita de spusele mele# deloc convinsa ca ura
poate fi si curata. Nimic nu se uita!# mai zise aruncndu'mi o privire
turbure ca o dovada# ai fi zis# palpabila# umana# ca ideea mea
despre ura asa'zis curata e o pura speculatie# ca asa ceva nu e+ista.
Eu nsa simteam pentru ea o astfel de ura. Nu eram ispitit s'o
nvinuiesc de nimic# nici s'o n0osesc n sinea mea# desi mi'ar fi fost
att de usor s'o fac. Materialul era bo$at# de pilda cel mai recent
acapararea fetitei# ferocitatea cu care pusese stapnire pe mica ei
viata si surpriza ei nea$ra ca ma simteam fericit cu (ilvia cnd
ieseam cu ea la plimbare) nu trebuia sa fiu fericit# era un fals# o
ipocrizie# o nselatorie cu care vroiam sa turbur sufletul copilului# n
realitate nu puteam fi capabil de a ma apropia si ntele$e si mai ales
iubi un copil. Parca mi'ar fi spus ca eram un fel de monstru... Asta
ar fi fost de a0uns sa nasca n mine o ura salbatica# uci$asa# pentru
sufletul ei# care mi parea diform. "ar mi aminteam ca n cei trei
ani ct statusem ncis# totusi nvatase copilul sa'mi spuna tati si
nu totdeauna fericirea mea de a'mi iubi fetita i turbura astfel
mintea. Nu# o uram ,fara s'o nvinuiesc- ca se supunea orbeste
raului care lovise nca de la nceput casa noastra. Nu era ciar o
fatalitate pentru mine# dar pentru ea era# si nu ridica un de$et sa
lupte mpotriva acestei fatalitati. Parca i auzeam vocea trufasa
repetnd pna la satietate) Asa e el. (au) asa e ea. (au) dar e
fireasca. Cine ne da noua dreptul sa cerem... Atunci# n meditatiile
mele# auzind aievea aceasta voce# o uram foarte tare. %ra curata#
nsa# fiindca mi dadeam seama ca ea era o 0ucarie a fortei
nestapnite a daimonului ei# care la vecii $reci era si caracterul
cuiva... (imtind ca iubirea ei pentru mine slabeste# o facuse sa
slabeasca si mai tare# de parca astfel ar fi triumfat. (imtise ca eu
continuam s'o iubesc ca la nceput# mi ntorsese spatele la usa#
foarte mndra ca putea s'o faca. Ma prinsese ca i arsesem una
ciar n ziua cnd vroia sa'mi spuna ca a ramas nsarcinata# ce
0ubilatie. Cazuse n $enunci. Pleaca. Nu vroisem sa plec/ Ia sa'i
aratam noi ca altul o putea face fericita si sa vorbim cu acest altul
la telefon fara nici o 0ena# cu sotul n casa# care sta cu nasul n carti
si abar n'are. Nu crede ca am $asit pe altcineva/ Ia sa'i dovedim
ca pot sa plec imediat ciar cu copilul n burta si sa ncep sa'mi fac
ba$a0ele. Credea ca e si$ur de mine fiindca ne lea$a un copil/ Ia sa'i
spunem ca nu va fi tatal acestui copil# ba ciar ca nu e copilul lui.
*si daduse seama ca aveam un prieten# e. Ia sa'l invitam noi si sa'l
0i$nim. Ia sa vedem din ce stofa e facut/ (e simtea barbatul ei bine
cu acest cuplu# eee# ia sa vedem si noi la fata pe blea$a aia# caruia i
placeau ciupercile# dar nu stia sa le $ateasca. (e credea barbatul ei
stapn pe ea# ia sa le arat eu la toti ca nu eram supusa nimanui#
maica'sii# bunicilor# lui 5asile# Tamarei# lui Petea# lui Artimon# care
fusese 0i$nit# Tasiei... Aparuse pericolul unei despartiri/ Ia sa simulam
ca totul se ntmplase fiindca l iubeam prea mult.... (i iat'o
deodata vrta n cosmar) arestarea barbatului# amenintarea ca i va
fi luata casa si mai trziu va fi e+clusa din partid. "ar casa nu i s'a
luat# s'a zbatut pentru asta# a avut mai dinainte marea intuitie de a
se mprieteni cu cel mai mare stab al 0udetului# om apreciat n mod
deosebit de 7eor$iu'"e0# si casa nu i s'a luat# si nici din partid
n'a fost e+clusa# ba ciar a ramas mai departe sefa acolo printre
aritecti. Cosmarul trecuse# barbatul se ntorsese# dar se pomenise
repede sotia unui ins al carui viitor era barat... Nu avusese ea tot
timpul dreptate/ Iata'l acceptnd cu mare deliciu caderea# cu toate
ca s'a purtat bine cu el dupa ce s'a ntors de'acolo# ca sa descopere
ca n'are nici o vointa si vrea el sa ne 0udece pe toti# ca nu mai
credem n valorile absolute...
!"in fericire# stri$ai# totul se uita. (i dnd pe $t paarul de vin rosu#
care mi se paru ca avea un $ust insuportabil de
motorinolarin$olo$ie cum spunea 5intila# ncepui sa urlu# cntnd)
Ma vei uita# caci si uitarea
E'nscrisa n le$ile omenesti...!.
(i ma aplecai spre ea foarte aproape si i vazui ntr'o clipa# cu
nedumerire# cipul lipsit de farmec# pe care l iubisem att de mult
si care nu'mi mai spunea nimic... Ea surse deodata la aceasta
apropiere# si deodata farmecul i reveni si ncepu si ea sa cnte. Nu
mai era nsa ridicola# ca atunci cnd si fredona acel tibia al ei#
dimpotriva# mi parea iar minunata# ca odinioara... o dilema
tara$anata# o indecizie vesela si n acelasi timp nostal$ica# de o
mare puritate si ranita de o credinta ca oricum ea tot va fi fericita#
ciar daca# asa cum spunea cntecul# nu stia pe cine sa alea$a9 se
adresa unei pasari)
(pune'mi# puiule de cuc# mai#
"uuupa care sa ma duc...
M'asi duce dupa cel
nu stiu cum# mi scapau cuvintele# atins# ba nu# ciar dobort de
vra0a simpla a melodiei# care mi se parea cea mai frumoasa din cte
auzisem. (imteam nsa n acelasi timp cu neliniste ca atractia urii e
la fel de mare# daca nu ciar mai puternica si mai rascolitoare dect
iubirea. Caci ne uram n acele clipe amndoi# nu mai e+ista nici o
speranta# dar aceasta le$atura pe care o descopeream cu uimire ca
e+ista mi se parea $roasa ca ot$onul...
FIF
Protectorul meu de la sfat# Istrate# ma retinu ntr'o dimineata si ma
!detasa! la alta munca. !Ale$e'ti# zise# un om din ecipa# pe cine vrei
dumneata# si luati'va n primire sarcina.! Ce fel de sarcina/ (a dam
cu var# adica sa facem un bru de var la toti arborii orasului.
Cestie de i$iena sau de estetica/ (i una si alta# ceea ce e necesar e
si estetic. !Pe 5intila.! zisei. !Auzi# 5intila. zise Istrate. Esti de
acord/! Mare democrat si asta# el nu dadea ordine# cerea acordul
salariatului. !(nt de acord# dom: sef!# zise 5intila parca i'ar fi parut
rau ca trebuia sa paraseasca ecipa. (i mie parca mi parea rau
fiindca ma temeam ca# lipsit de oamenii lui# care i incitau verva#
adica de 1acalo$lu si $rasul Calistrat# dar si de strelitul
Pantelimonescu ,famenul avea acest nume bizar-# 5intila se va
plictisi# si eu cu el. "ar# $ndii# nimeni nu ne putea mpiedica sa'i
$asim# n 0urul orelor prnzului# adunati la bufetul !Tmpa!.
;uaram cu noi din aceeasi ma$azie un sac cu var# doua $aleti si
bidinele ,sacul# binenteles# 5intila# si eu cele doua $aleti si
bidinelele- si porniram. !4aceti nti centrul# ne spusese Istrate# pe
urma# treptat# restul orasului. "a: vedeti sa nu va apuce iarna.! Nici
vorba# orasul nu era mic# dar nu toate strazile si bulevardele aveau
arbori. !"om: profesor# zise 5intila# ati auzit# sa nu ne'apuce iarna.
"ar toamna poate sa ne apuce. Pentru mine n'are nici o
importanta# dar pentru dumneavoastra... mai buna munca asta de
festeleala a copacilor dect sa tra$eti to+ic pe nas... Este# dom:
profesor/ E mai curat.! Asa ca s'o luam mai ncet. Cine poate sa ne
controleze/ E# vii tu dupa mine# Istrate# sa vezi cti copaci... si sa'i
numeri/ *i numeri# ei si/. Crnati....!
(i ca sa puna si n practica aceasta teorie# disparu ntr'o curte cu
$aletile si se ntoarse dupa vreo ora cu ele pline cu apa. Ce dracu
facu el acolo atta timp/ !Te pomenesti# i spusei rznd# ca ai tras si
un pui de somn.! !Eu somn./ se mira el. Cum sa las asa o fata
simpatica sin$ura acasa/! !...Te pomenesti# zisei# ca...! !Nu# dom:
profesor# rse si el# nti o cafeluta# un paar cu vin# si ,si'mi atinse
delicat coasta cu de$etul-# ce dra$uta esti mata# ce nfatisare
frumoasa ai# pe urma# alo. ,si iar ma mpunse cu de$etul lui $ros-#
da: barbatul unde lucreaza/ N'am barbat# zice# si eu# cnd am auzit
asa ,si se vaita ducndu'si palma la cap-# aaau. N'are barbat... (i#
zic# ai camera ta aici/ Am. Aaau. "omnisoara# si pot sa viu si eu
diseara asa pe la orice ora sa ma onorati cu prezenta
dumneavoastra/. ,Aceste cuvinte mi le adresa mie# ca si cnd eu asi
fi fost acea domnisoara.- Ea ca sa vedeti ca sa nu afle stapnii# e/
Parca stie ei# tam'bleam# pe cine primesti tu n vizita/ "a: rude
n'ai/ %n cumnat# un frate/....! !(i/! zisei vaznd ca se oprise. !Cum
si/ "iseara ma barbieresc# mi pun discret un costum de vizita si#
dra$a nevasta# nu ti'am povestit eu de dom: profesor cu care m'am
mprietenit/ 1a mi'ai vorbit. Ei# are o sarbatoare n familie. (nt
invitat. Esti invitat/ se vaita iar 5intila# aaau# pune'ti si tu o cravata
mai frumoasa... Tineti si dumneavoastra minte# dom: profesor# ce
mi'a spus si mie un avocat# unul 1uzdu$a# buun avocat# dar pe
toate clientele le... "om 1uzdu$a# zic# dar cu doamna ce faceti/ Cu
cine# cu nevasta'mea/ Ma 5intila# zice# nevasta nu se paraseste#
nevasta se nseala si se pastreaza.! !"eci# zisei# diseara...! !Pai cum#
se indi$na el. Credeti ca o iert/ Nu trebuiesc iertate# dom: profesor#
snteti baiat tnar# ia sa am eu anii dumneavoastra# n'asi ierta nici
una....!
"esfacu sacul si ncepu sa puna var nestins n caldari. (i n timp ce
apa ncepu sa bolboroseasca) !"om: profesor# eu# la vrsta
dumneavoastra# nici pe soacra'mea n'am iertat'o. N'aveam eu
stiinta de'acuma# da: nici prost nu eram. (a vedeti. Pna sa'mi faca
un copil# mierea lui "umnezeu. "upa aia# observ eu la ea tot felul
de tendinte) sa'mi numere banii din buzunar# ba ciar sa'mi
sterpeleasca asa# doua'trei sute# cinci sute# o mie... Mi'ai luat tu...
Eu/./ Asculta# fa# te smintesc daca te mai prind. Am convenit ca
leafa ta sa faci ce vrei cu ea ,era vnzatoare la ?"ermata@# acum e la
un ciosc de pine-# banii mei au o socoteala# comertul are le$ile lui#
nu te ba$a. (e facea ca n'aude. "a: unde sa pun portofelul/ Pe
urma ma'sa. Toata ziua'buna ziua se invita la noi la masa. Alo. Eu
daca o mai vad pe'asta pe'aici# te trimit la ea. Eu nu m'am an$a0at
sa'ti ntretin tie familia. Cum# dar e mama# ncepe sa stri$e la
mine... "a/ (i i ard una. Atunci o vad ca mi ba$a $earele n $t#
uite'asa niste dun$i mi'a facut pe $rumaz. Atunci m'am desfacut si
eu la curea si tra$e'i pe buci... Ce vorbiti# dom: profesor./ Pai loviturile
astea de curea i placeau# scotea niste tipete nu de durere# ci de
veselie# ciuia# dom:profesor# ca la nunta# adau$a el cu duiosie si
re$ret... Arunc eu cureaua si i tra$ un svun$ de dreapta# nimic. pe
urma altul de stn$a# aiurea. pe urma un upercut. E# aici a cazut 0os
lesinata. 4acea pe moarta# nu mai misca. "a/ (tai ca te trezesc eu#
si ma duc n bucatarie# ma ntorc cu o $aleata de apa si arsti# o
arunc peste ea. A sarit n sus tipnd ca de ce am inundat'o. Tu'ti
$ura ma'tii# i'am spus si am luat'o iar la bataie. N'a mai lesinat si
nici nu mai tipa# si ferea fata cu coatele si ncasa# si atunci am
lasat'o si am luat'o la ...! ,si 5intila spuse numele popular al
or$anului# rznd si acum de acea amintire-. !1ine# zisei# si ce'a iesit
de'aici/ ('a potolit/! !Nooo# s'a plns maica'sii# ca am violat'o n
timp ce era lesinata. Asculta# fa# i'am spus acestei soacre ,eram
numai noi doi n casa-# daca te mai amesteci n cestia asta# te...!
!(i soacra ce'a zis/! !Cu att mai bine# am auzit'o ca zice. Atunci am
rasturnat'o n pat.! !Era tnara/! !Tnara# rse 5intila# patruzeci si
cinci de ani# asa $rasa# o suta de 6ilo$rame# dar...! (i ncepu sa'mi
dea detalii despre sarmurile ei# mai picante# dupa cum ma asi$ura
el# dect ale unei fete de douazeci. !(i n felul asta# dom: profesor#
le'am pus cu botul pe labe pe'amndoua.! !(i# zic# nu te'a
amenintat ca pleaca de'acasa cu copilul/! !Cu copilul/ 1a da# mi'a
spus ca nu e copilul meu si ca se duce cu el la ala cu care l'a facut.
"a/. zic. Tu't: $ura ma'tii# fa'ti ba$a0ele si pleaca.! !(i a plecat/!
!Cum sa plece/ Pai asta e tactica lor# dom: profesor... "aca esti impresionabil#
zici) stai# dra$a# nu pleca# te iubesc# nu pot trai fara
tine# bm'bm# cestii de'astea# si te'a ncalicat. (i ncalicat rami....!
*n acest timp varul se stinsese si 5intila disparu iar n curte si se
ntoarse cu o coada de matura vece cu care# mesterind n $aleti#
facu un fel de ciorba alba. !7ata# dom: profesor# putem ncepe. ;uati
dumneavoastra sacul cu var# ca e mai usor# si eu duc $aletile.! Ne
opriram la primul copac# puseram mna pe bidinele si l festeliram
cam la o naltime de un metru si ceva. !Placut# nu/ zise 5intila.
A$reabil.! !"a# raspunsei. 4oarte a$reabil.! !Munca n aer liber# nu
ca to+icul ala. Periculos# dom: profesor.! !5orbeai de toamna# zisei#
dar pna atunci nu intri n comertul de stat/! !Ati retinut ideea# zise#
dar pna la realizare mai dureaza. Te iau# mi'a spus# dar nu imediat#
sa treaca un oarecare timp de la condamnarea ta# sapte'opt luni.!
Porniram spre copacul urmator. !"eci# asa e cu muierile!# zisei
nmuind bidineaua si albind cu ea scoarta batrna# crapata si
nne$rita a castanului. !"a# dom: profesor# asa este) bataie si... alta
cale nu e+ista.! !(i de ce'or i avnd ele tendintele astea/ l ntrebai
folosindu'i vocabularul. "e ce# de pilda# n'ar dori ele sa fie e$ale cu
barbatul/ N'ar fi mai bine/! !Pai credeti dumneavoastra# dom:
profesor# ca pot ele renunta la placerea asta# care li se ofera# sa te
nate n $eare/! 5intila rse si# asa rznd cu $aletile n mna# o lua
nainte si ne opriram la alt castan. !%nele au alt procedeu# observa
ele ca barbatul e asa# mai slab# n'are proprie initiativa dect cnd vor
ele. Ei# ce poti sa'i faci/ ('o iei cu sila/ (i ciar daca o iei# sta ca un
lemn# si atunci si tu# bm# bm# te'ai dat 0os si ti ramne asa n
suflet o tristete. Ei# dar cnd ncepe ea sa te sarute si sa te mn$ie si
sa'ti zica puiul meu# 7eor$ica al meu# iubitule# devine 7eor$ica
armasar/.! !"evine.! !Pai devine# dom: profesor# dar s'a zis cu el.
5ine o cestiune cnd ea are interes sa fie ca ea# si nu ca el# credeti
ca tipa la el sau i spune vreun cuvnt urt/ Nici vorba. (e uita doar
asa o data# ntr'un anumit fel# si scimba fata# zice ciar bine# dar
el a vazut# dom: profesor# e+clama 5intila cu imensa mila si
ntele$ere# si s'a terminat) e pe'a ei. N'ati auzit dumneavoastra cnd
se povesteste cte'o cestie mai $rea... Ca el n'a vrut# nu era n
interesul lui# e# i'a pus aia atunci p... pe $ura si $ata# a tacut.! (i
era atta 0ale si tristete n felul cum spuse 5intila aceste cuvinte#
nct pentru ntia oara uitai cu totul de mine si izbucnii ntr'un rs
nalt si fara retinere. Caci ima$inatia mea vedea aievea un barbat
vorbind# povestind# dnd din mini# declarnd indi$nat ca asta nu se
poate# amenintnd ciar... si deodata l vedeam cu cestia'aia pe
$ura) $ata# nu mai putea scoate un cuvnt. !R'deti# ai./ zise 5intila
rznd el nsusi# dar mai potolit# pe sub mustata. Pai nu'i asa# dom:
profesor/ Ce poti sa le faci/ Asta e darul lor# pe care l au ele de la
natura# cum sa le convina e$alitatea/ Credeti ca eu snt stapn pe
deplin la mine acasa/! !Nu/.! !Nu e posibil# dom: profesor. Pai
numai cnd o vad cum i sticlesc ocii si face anumite $esturi# si#
aaau# $ata# zic# acum o sa nceapa... Te roade cu anii# dom: profesor#
si ncepe sa ti se faca leamite. "ai totul de pe tine# si camasa#
numai sa n'o mai vezi ca'ti face ntuneric n casa. &lteanca mea
,fiindca nevasta mea e de prin (treaia# 0udetul "ol0# sau 7or0#
ma'sii# ca le ncurc mereu 0udetele astea- a fost si e si acum o
persoana care ti face placere sa te uiti la ea cnd e ea bine dispusa.
& sa'mi permit sa va invit odata pe la noi# sa bem un paar si s'o
cunoasteti. 5ad ca va place sa ascultati# snteti atent cu mine# nu
vreau sa va flatez# dar ma bucur asa n inima mea. (nteti un om de
calitate. Ei# dom: profesor# ntr'o zi pe strada am vazut un african.
Era un om# nu un animal# bine# dar de ce capul lui# asa# pe unde
trecea# facea un fel de ntunecime/ Ei# uite# asa face olteanca mea
cnd i se nazare ei cine stie ce. Parca se face ntuneric n casa. (i
mie nu'mi place. Trebuie sa cedez/ Cedez# dom: profesor# naintea
muierii# vointa mea e aniilata.! !1ine# zic# dar cum i'ai csti$at
ncrederea de ti nnoada ea sin$ura cravata la $t ca sa te duci s'o
nseli/ Nu te simte/! !1a ma simte# dar si eu stiu s'o desmint.
Numai o data# relua el visator# era s'o patesc...! Nici acuma nu uita
olteanca si ma ntreaba cteodata# asa posomorta# stiti cnd/! !Ei#
cnd/! !Cnd o iubesc eu# asa# atasat. ,Nici asta nu e bine# dom:
profesor# ca o faci sa'si aduca aminte de te miri ce9 mai bine e s'o tii
la distanta.- Ma# zice# ce'a fost cu cestiaia n $ara0. (i cestia aia
s'a petrecut acum cincisprezece ani si ea te ntreaba taman cnd o
tii# ca o bleanda ndra$ostita# n brate. %iti ce i'ai spus atunci si te
ia de proaspat# ncepi sa te blbi. "a: ea n'a uitat si te surprinde
cnd te'astepti cel mai putin. 4emeia nu uita nimic# dom: profesor#
ea doar se preface ca uita# din vesela ce e# fie ca esti acasa# fie ca
esti cu ea n vizita la rude sau la un prieten# odata o trasneste
$ndul care a stat pitit n mintea ei si ti strica toata distractia# ti
scoate pe nas toate clipele fericite pe care ea ti le'a daruit...!
Cuvintele din urma sunara patetic n $ura lui 5ntila si ncepnd sa
$icesc n el mai limpede acest amestec de afectiune si cinism
priapic fata de femei si care mi strnea o mare veselie si n acelasi
timp o mpacare neasteptata cu lumea# izbucnii iar n oote si
punndu'i mna pe umar l mpinsei mai ncolo cu o neascunsa
simpatie. !Rdeti# ai/ zise# tot asa# rznd el nsusi pe sub mustata.
Ce va nveseleste asa# dom: profesor/! ma ntreba curios. !Cum#
raspunsei# veselia ta.! !"eci ma $asiti un om vesel/! !"a# foarte
vesel# cunosti femeile.! !Cum sa nu le cunosc# zice# daca am avut
de'a face cu ele. (i de fapt tot nu le cunosc...!
7ospodar# puse mna pe $aleti si o luaram a$ale spre alt copac.
Centrul orasului nostru parca atipea sub soarele de iunie. Era att
de linistit si somnolent# nct vrabiile ti pareau ca fac o $ala$ie
asurzitoare. (au poate totul era n mine somnolent si numai
prezenta si istorisirile lui 5intila ma tineau treaz si ma faceau# n
mod straniu# sa simt ca orasul# desi era dimineata si locuitorii lui
demult mprastiati n uzine si fabrici# prin scoli si institutii# se
ntelesesera ntre ei sa ramna toti n paturi/ "a# iata universitatea.
Pare pustie. (olemn# ceasul din turnul verde al primariei ncepu sa
bata) erau orele unsprezece.
!(i cum a fost cu cestia'aia n $ara0/ l ntrebai pe 5intila. Cnd
zisesi ca era s'o patesti/! !Aveam un prieten# un sofer# ncepu
5intila. Era o ntrecere mai vece ntre noi sa'l fac eu pe el# sau el
pe mine# sa crape cnd ma vede sau cnd l vad cu una mai $rozava.
(i ntr'o zi ma pomenesc cu el ca mi zice) 5intila# vino diseara pe la
restaurantul ?Cailaif@# pe la ora zece# fac eu cinste. Nu e prea t8rziu/
zic. Eu mine dimineata la ora cinci trebuie sa fiu n piata. Nu# zice#
ca n'o sa stai mult. M'am mirat eu de vorba asta# ca n'o sa stau
mult# dar fara sa ntele$ semnificatia# stati sa vedeti. *i spun
nevestei# ma Tanto# ma invita si pe mine Petrace sa bem o bere la
?Cailaif@ ,de unde bere# ca asta era un restaurant de lu+# nu servea
la masa dect vinuri-# du'te# zice nevasta'mea# dar nu sta mult# ca
mine dimineata... Tocmai# zic# n'o sa stau mult. Nici n'am stat#
dom: profesor. Intru eu acolo si dau de Petrace# ntr'un separeu.
Ma mbracasem eu ele$ant# dar asta si mai si# era asa ,ca acum nu
mai e# s'a n$rasat si a celit# nu mai dai pe el nici o ceapa
de$erata- suplu# costum ne$ru cu batista n buzunarul din stn$a#
care iesea usor afara# asa discret# cu vrful ei triun$iular# cravata
n culori# si blond cum era# si cu ocii albastri# ziceai ca e actoru'ala
Rudolf 5alentino# si cum sta cu ti$area n coltul $urii. (i n fata lui#
cu o blana pe umeri dar cu coatele $oale si cu 0umatate din sni
des$oliti# o domnisoara... dar ce domnisoara. Aaaau. Cu paru'ala
lun$# bruneta# cu ocii'aia mari si cu $ura aia fra$eda si cu dintii
aia ca niste perle de mar$aritare# am crezut ca lesin....! !Era frumoasa/
! zisei. !4rumoasa# dom: profesor. e+clama 5intila cu o
admiratie ramasa# dupa attia ani# proaspata. Asta# Petrace# se
uita la mine cu ti$area n coltul $urii si nici nu vroia sa ma prezinte#
simtea ce e n mine. Pardon# domnisoara# zic# n'am venit sa stau#
eram n trecere pe'aici si l'am vazut pe prietenul meu# sarut mna#
petrecere frumoasa... ;a bleanda aia de Petrace nici nu m'am uitat
si m'am carat scos din sarite. Avusese dreptate ca n'o sa stau
mult.! !"e ce n'ai stat mult/! !Cum sa stau/ Eram furios# dom:
profesor# asa fata nu mai vazusem n viata mea. 5a amintiti
ntrecerea) l facusem si eu de vreo doua ori sa crape# ei# acum
crapam eu# dar stiti cum/ Nici nu mai vedeam pe unde calc...! !Era
vreo vampa.! zisei. !Ce vampa# cu $ura'aia dra$alasa si cum sta ea
cu blana pe umeri# printesa# dom: profesor# cu mini fine# cu
un$iile taiate scurt si nedate cu rosu# cunosc eu vampele astea cu
un$iile lun$i si ai zice date cu sn$e si pe buze ru0 de doua
de$ete...! !Astea snt vampele vul$are# zisei# e+ista si vampe de
nalta calitate# care arata altfel.! !(e poate# nu va contrazic# dar
astea care ziceti dumneavoastra cauta oameni mari# dom: profesor#
care le dau bani# le cumpara $arsoniere# apartamente# bi0uterii... &r#
asta ce sa'i dea ei# Petrace/ %n sofer. & masa# doua la !Cailaif! si
pe urma# cn# uita'te n portofel# ca nu mai ai nici un cior. &r# el a
trait cu ea cteva luni... Era profesoara de pian# nu cum ati putea
crede# vreo flusturatica# vreo besmetica... "upa cteva luni# Petrace
nu prea mai arata el asa de mndru. Rdeam. ('a terminat# mi'am
spus# i'a dat pasaportul... *ntr'o dupa'masa trece pe la mine si#
5intila# zice# am o stricaciune la motor# trebuie sa umblu la el# vii sa
ma a0uti/ *mi facea placere# nu era prima oara cnd l a0utam#
fiindca pe vremea aia vroiam sa ma calific mecanic auto. Plecam
noi# a0un$em la $ara0# ne punem salopetele si ncepem sa lucram.
Era duminica# a doua zi lui i trebuia sa fie 4ordul $ata. Ma# zice# nu
pleci pna nu terminam... 7ata# domne# snt om de cuvnt# n'o sa te
las n pana daca am promis. Ct sa fi lucrat noi/ 5reun ceas# doua/
(i cine intra pe usa descisa a $ara0ului/ 4ata# pianista# dom:
profesor. Ca nu va deran0ez# zice# stau si eu si ma uit... 5a dati
seama# ea venise din proprie initiativa# n'avea ntlnire cu Petrace.
(i se aseaza pe o banca de lemn de ln$a perete si ncepe sa
scimbe picioarele. Credeti ca mai tineam eu minte suruburile si
mai nimeream bine cu patentul si cu ceile/ Asta# Petrace# ncepe
sa se enerveze. Cum eu stam ntins pe spate sub motor# de'acolo de
0os beleam ocii pe dedesubt si cnd vedeam ca iar si
ridica un picior si'l pune peste celalalt# aaau... Nu s'a mai putut
face nimic# s'a dus dracu lucru la motor# l'am lasat asa cum era# cu
piesele brambura si# ru$nd'o pe domnisoara sa iasa putin afara#
ne'am mbracat... Petrace mi sopteste) 5rei sa rami cu ea aici/
%ite# ti las ceile# ncui $ara0ul si ne vedem mine dupa masa# sa
continuam cu motorul. Eu ma uit la el) vorbesti serios/ 4oarte serios.
zice# si fara alte vorbe iesim si Petrace i spune fetei# dar
adresndu'se mie) dra$a 5intila# esti att de bun sa tii putina
companie domnisoarei# pna ma ntorc eu sa aduc o piesa/ Cu
placere# zic# daca si domnisoara binevoieste sa stea n compania
mea# care ma voi stradui sa fie ct mai placuta. "a# zice ea# de ce
nu# daca zici ca nu ntrzi mult... Nuuu# face Rudolf 5alentino fara
sa fie ironic# acuma ma ntorc si te iau si mer$em la plimbare.
Ramn eu sin$ur cu fata# si cobor 5intila vocea facndu'ma atent
cu de$etul n coasta# sa'l urmaresc bine. "omnisoara# zic# prietenul
dumneavoastra v'a tradat. "e ce/ zice. 4iindca nu se mai ntoarce#
asa ca daca prezenta mea va cauzeaza o neplacere# eu va conduc
pna unde doriti# sau daca vreti nu va conduc si puteti sa plecati.
Pai unde sa ma duc# zice# abia am plecat de'acasa. Am nteles# dom:
profesor. Am ncuiat $ara0ul pe dinauntru. Credeti ca i'am zis eu
ceva/ (in$ura si'a aruncat pantofii din picioare si rocia de pe ea.
Aaaau. Pe unde n'am fu$arit'o si n'am prins'o. %nde nu si'a pus
fundul. Pe capota masinii# n spate pe portba$a0# nauntru pe
banceta# pe scndura unde si scimba mereu picioarele si eu
simteam ca mi cade motorul pe mine. Ne'am r0onit noi asa pna
spre seara si odata o aud ca mi spune. Mi'e frica. sa nu dea cineva
peste noi. 7ata. Eu plec. Nu ma conduce# e mai bine. (i a ramas
sa'i dau un telefon si sa ne vedem iar. "om: profesor# ce instinct au
femeile# ea c'a plecat cnd a simtit ca trebuie sa plece# nevasta'mea
ca trebuie sa vie dupa mine. *n privinta asta noi sntem orbi si surzi#
n'auzim si nu vedem nimic. Nici n'a trecut asa un sfert de ora pna
m'am mbracat eu si m'am pieptanat# si op olteanca. Ce faci tu
aici sin$ur. zice. Cum sin$ur# zic# am lucrat pna acuma cu
Petrace# el s'a dus pna colea sa ia o litra de tuica sa bem si noi un
paarel si ne ntoarcem acasa. Ia cara'te# ce ti'a venit/ 1a nu ma
car deloc# ai acasa. 1ine# zic# mer$ si'acasa... (i ma ndrept spre
comutator sa stin$ lumina si sa iesim. Ia stai asa# o aud ca zice. Ce
e cestia'aia acolo pe perete/ Ce cestie/ 5ino ncoace si te uita. Ma
apropii eu# ma uit# si ce vad/ *n dreptul scndurii# pe perete# doua
urme foarte bine imprimate de talpi de picioare de femeie# asa# cam
ndepartate una de alta# si n$et... Am nteles imediat. Cnd o
pusesem pe scndura aia# fata se proptise cu picioarele n perete si
cum aler$ase de colo pna colo prin $ara0# luase ulei pe talpi si
talpile ei se desenasera perfect pe zidul) cu calcie# secul piciorului#
de$etele# ce mai# dom: profesor# se vedea clar ce se petrecuse acolo.
Noroc ca nici femeile nu'si duc simtul lor pna la capat# altfel n'am
mai avea scapare. (i ce ma ntrebi pe mine ce nazbtii face Petrace)
n $ara0ul lui# i'am spus# si am nceput s'o n0ur si am iesit repede
sa plecam. Ce# e $ara0ul meu# treaba lui ce deseneaza pe pereti. Asa
snt soferii si marinarii# si fac muieri $oale pe burta# pe mini# dracu
sa'i pieptene. Asta si face pe peretii $ara0ului. 1ine ca nu'si face pe
nas. "oua lucruri puteau sa ma dea de $ol# dar olteanca nu le'a e+ploatat.
(a vada daca Petrace se ntoarce# cum am spus cu o litra
de tuica si al doilea sa se uite mai aproape la talpile alea si sa le
studieze mai cu atentie amplasamentu. si vecimea.
Amplasamentul arata ca nu de fantezie erau ele asa de ndepartate
una de alta# si daca te uitai mai aproape puteai# dom: profesor# ca la
politie# cnd se studiaza amprentele# sa constati ca snt proaspete#
n'aveai dect sa le ncerci cu de$etul. Ea a simtit ca am scos'o repede
de'acolo# si cum va spusei# au trecut anii si tot n'a uitat... Ca
ce'a fost cu cestia aia din $ara0. E. crnati. Prinde acuma orbul
dupa cincisprezece ani si scoate'i ocii. "ar tot nu uita.! !(i ce'ai
facut pe urma cu pianista/! !Pianista/ M'a secat# dom: profesor.
"upa trei'patru luni ma facusem $alben ca turta de ceara. (i eram
si eu baiat tnar# nici nu mplinisem treizeci de ani. Ce simtiti
dumneavoastra dupa ce beti un paar de apa/ stri$a deodata
5intila la mine ,ntrebare retorica# nct nu'i raspunsei-. Ca v'a fost
sete# nu/ (i ca nu va mai e. Ei# fata asta te facea sa simti ca setea
era si mai mare. Te duce la cimitir# dom: profesor. "a: tineam la ea#
mi'era foarte dra$a si i'am $asit eu un oltean ,si aici 5intila rse
unui $nd pe care l stia numai el-# un in$iner urt ca dracul# client
de'al meu# care cnd aflase ca si nevasta'mea e olteanca# venea
numai la mine si cumpara... nsurat# dom: in$iner/ Nu. Pai de ce#
barbat n toata puterea... Nu ma plac femeile# ma 5intila# adica alea
care mi plac mie nu ma plac ele# si viceversa# alea care ma plac
nu'mi plac mie. 5a prezint eu# zic# o persoana doritoare# serioasa#
bine situata# stiti# dom: in$iner# privirea ei e asa de sfioasa# ca ti'o
mila sa'i spui si un cuvnt# sa n'o 0i$nesti fara sa vrei. E o clienta
de'a mea# profesoara de pian. Nu va spun# nceie 5intila foarte
vesel# ca s'au luat/! !Ciar/! !Pe cuvnt de onoare.! !(i s'au nteles
bine/! !Perfect. Au si'un copil# urt si el# ca si tat'sau... "upa ce s'a
maritat# venea la piata si# alo. i sopteam. Asa# ntr'o zi# noi doi...
4iindca ma ardea iar $ndul la ea. Ati vazut vreodata cum raspunde
un surd/ Cum sa raspunda daca el n'aude. 7ata# mi'am zis# ce'a
fost# a fost nimic. (arut mna doamna# salutari domnului in$iner#
mai poftiti. Asta e viata noastra# dom: profesor. Asa se scrie istoria.!
Ca si la nceput# la deratizare# aceasta prima zi n noua mea munca
fu bo$ata. Tocmai ma $ndeam n tacere si pentru ntia oara# ce
facuse Matilda nainte de a se casatori/ Evreul ei o luase de fata
mare/ Cnd o voce familiara ma stri$a) !Petrini. Noroc. Ce e cu tine#
n'ai mai dat nici un semn de viata.!
Recunoscui $lasul# era al lui Ion Micu# dar mi vazui de copac si nici
nu'i raspunsei# nici nu'mi ntorsei privirea. !Am vorbit cu
nevasta'ta la telefon si am ntrebat'o# esti suparat pe mine/
continua el. N'am nteles. Tocmai vroiam sa te invit sa mer$em
ntr'o zi la braserie si sa mai stam de vorba) snt totusi aproape
patru ani de cnd nu ne'am vazut# si ea mi'a spus ca esti foarte
ocupat. &cupati sntem toti# totusi o prietenie trebuie si ea
alimentata# nu snt alte valori mai mari ca s'o sacrificam...! 4ara
sa'l iau n seama# apucai sacul cu var si ma ndepartai fara $raba
cu 5intila dupa mine. Ion Micu ne nsoti. *n raza vederii mele mi
dadui seama ca fostul meu prieten se n$rasase foarte tare si ca#
desi noi mer$eam ncet# el rasufla $reu. Ne opriram si 5intila puse
$aletile 0os. Eu nmuiai bidineaua n laptele de var si ncepui sa
albesc cu miscari calme scoarta copacului. !Eu nu'mi aduc aminte#
relua Ion Micu refle+iv si simulnd o candoare senina# sa te fi
suparat cu ceva. (per ca esti informat ca 5aintrub a facut un
anumit referat sub presiunea mea. I'am demonstrat de ce era
necesar sa riste. (i cred ca n'a fost lipsit de consecinte favorabile...!
;a fiecare idee a sa# n mintea mea se formula un raspuns) ai
sictir. 4ara vreo ranciuna# fara mare resentiment. Absent si linistit#
n timp ce mna mi se misca cu $ri0a# sa patrunda bine varul prin
scoarta castanului. !(tii ca am plecat si eu din %niversitate... snt
redactor'sef la ;uceafarul literar. Nu e o problema sa intri si tu n
presa literara# n'ai vrea sa ne ntlnim si sa discutam cestia asta/
,Nu# ai sictir.- Eu zic sa te $ndesti# da'mi un telefon... "ar nu
ntrzia# fiindca n'are rost... ;ucrez cu tot felul de cretini n timp ce
valorile se complac n aventuri care nu snt neaparat obli$atorii...
Mai snt oameni care stiu sa nfrunte...:: Cuvintele lui aveau n ele
ceva prea trivial# prin nefirescul si lipsa lor de sinceritate# ca sa vina
din inima. Era adevarat# nsa# ca nici eu n'aveam cef sa tresar la
auzul cuvntului prietenie si sa'l a0ut sa fie mai convin$ator.
"impotriva# mna mi se opri deodata si ma auzii ntrerupndu'l cu
dispret) !5initila# tu l cunosti pe acest domn/! 5intila $ici intentia
mea si raspunse) !Nu'l cunosc# dom: profesor.!: !Pai nici eu nu'l
cunosc# e+clamai# desi el are pretentia ca m'ar cunoaste.! !E o
copilarie# zise Micu# de asta data cu un $las n care o va$a urma de
umilinta ar fi trebuit sa ma faca sa tresar. "ar nu tresarii. !*mi
mentin propunerea!# mai spuse si se ndeparta.
& lun$a tacere se asternu apoi ntre mine si 5intila# timp n care
festeliram vreo zece'cincisprezece copaci. !E o propunere serioasa/!
zise el n cele din urma. !*n intentie!:# i spusei. !Adica/! !Nici el nu
stie ce spune si ce poate.! !Asa e# dom: profesor. (i mie mi s'a parut
ca e un fel de tercea'bercea. Ar vrea el sa faca ceva# dar nici el nu
e convins ca o sa reuseasca. "ar i place sa credeti dumneavoastra
ca nu mai poate de prietenia pe care vi'o poarta. Ca vrea sa va invite
la braserie. Crnati. 5'a invitat/.! !Nu.! !Ei# pai vedeti// I'ati
raspuns bine) l cunosti pe individu'asta/ Nu'l cunosc. Ei. Nici eu.
1ravo# dom: profesor.! !Mer$em si noi acasa/! zisei uitndu'ma la
ceas. 5intila se uita si el n caldarile $oale. !Mer$em.! zise. (i rznd#
apucnd sacul de var si caldarile n care aruncaram bidinelele#
adau$a cu un re$ret visator si melancolic) !mai da'i n::... (i ne
despartiram...
FF
!"eci nevasta se nseala si se pastreaza!# $ndii deodata pe drum#
surprins. Era o cestie aici# o solutie a blestematei cestiuni
insolubile) ce faci cnd nu te mai iubeste nevasta# nici tu n'o mai
iubesti si e la mi0loc un copil/ Al dracului 1uzdu$a. E mai mult ca
si$ur ca la el cestiunea se punea astfel ciar daca nevasta i iubea.
Ca si la 5intila. Ei# da# dar ce te faci daca nevasta te uraste. E un
sentiment activ# ce zic eu# destructiv# nu mai ai tu mar$ini de
manevra prin $ara0e cu nimfomane cu cipuri dra$alase de
printesa# sau cu cliente care ti intra n cabinet cu un proces.
4iindca odata sentimentul de ura instalat ntre mine si Matilda#
nsotit de certitudinea despartirii# care ma purtea de aceasta ura si
sa ma simt mpacat# ma pomenisem ca uitasem tot timpul ele fetita
mea. "a# plecam# dar Matilda avea sa se remarite ,cine o putea
mpiedica/-. (i mai ales cine putea pretinde ca n'avea dreptul s'o
faca/ (i n casa avea sa vina un individ care nu era tata si avea sa
stea la masa cu (ilvia9 individul# ca s'o csti$e# o sa'i spuna
$iocelule# sau n$erasule# sau (ilviuta# mama ei avea sa'l iubeasca
pe acest individ# si seara# dupa ce avea s'o culce pe (ilvia n patutul
ei# sa se retra$a apoi cu ei n dormitor si sa adoarma unul n bratele
celuilalt# nclestati. 1inenteles ca individul o sa doreasca si el un
copil al lui# Matilda avea sa i'l faca# iar (ilvia va fi cea oropsita#
fiindca mama ei va iubi si pe acest...
Mintea mi se ntuneca si o ura napraznica se svrcolea n sufletul
meu amortit mpotriva Matildei# a carei ima$inatie stearpa nu vedea
nimic din toate astea si da busna cu capul nainte fara sa presimta#
sa'i adie ctusi de putin aerul otravit al unei asemenea vieti viitoare.
Pentru mine ncepea sa fie clar) (ilvia avea s'o iubeasca pe mama ei
,cu sufletul mpartit ntre ea si barbat-# cu o $elozie care avea sa'i
raneasca de timpuriu mica ei inima. "esi$ur# eu aveam s'o vad# dar
ct de des/ (i ea nu va ntrzia sa ma ntrebe) de ce nu vin acasa/
"e ce altul trebuia sa stea mereu acolo si sa se plimbe prin fata ei n
pi0ama/ (au si mai rau# (ilvia sa aiba un suflet prea fra$il si sa
nceapa sa tina la acel individ si# desi n'avea sa uite ca are un tata#
cei mai curati ani ai ei sa si'i traiasca totusi mai mult cu el# si nu cu
mine/ Ima$inatia mea o vedea 0ucndu'se si rznd cu acel intrus#
care o putea ispiti cu frumoase cadouri# cu mn$ieri si cuvinte
sincere de dra$oste si de ocrotire# n care ea sa nu vada nimic rau.
(i# ntr'adevar# ce rau putea fi n toate acestea/ Era cu att mai rau
cu ct (ilvia mi semana total# adica leit# n'avea nimic dinspre
partea maica'sii# si asta n loc sa'mi dea certitudinea ca orice'ar fi#
copilul va ramne al meu# dimpotriva# ma nelinistea adnc. Cum
adica# ma ntrebam# aceasta parte din mine# acest copil care eram
eu nsumi# sa nu traiasca mpreuna cu mine# sa'si n$ita n fiecare
zi supa cu ocii la un strain care statea n fata pe scaunul tatalui ei#
alaturi de maica'sa# cu e+presia ei de triumf pe cip# care n'ar fi
simtit nimic din nedumeririle fetitei# nimic din sciziunea clipelor n
$ndirea ei inocenta# sciziune nsa care cu timpul avea sa devina
trauma# umbra peste copilarie si adolescenta# scepticism n viata#
cnd ea nsasi vrea sa se marite/ E+ista ceva curat n iubire/ "e ce
se mai iubesc oamenii daca trebuie sa se desparta/ "e ce mai fac
copii daca pe urma i parasesc/
Ma otari sa ramn n oras# sa ma plimb# sa vad cerul# sa vad poate
oameni fericiti# sa scap de tristetea care cnd rammeam sin$ur
ncepea sa se infiltreze din adncuri n ritmul totusi linistit al inimii
mele...
FFI
"a# $ndii mai departe# iata deci ca despartindu'ma de Matilda nu
ramneam deloc liber. Crezusem ca puteam opera prin reducere la o
idee) ca n'am cunoscut'o niciodata pe Matilda# ca n'am iubit'o# ca
n'am avut nici un copil# ca n'am fost ncis# ba ciar ca nici nu
m'am despartit de ea. (a'mi ima$inez# mi ziceam# ca timp de
cinci'sase ani am suferit de o amnezie si am dormit tot timpul# si
poate doar n vis mi s'a parut ca am fost profesor la scoala normala
si am cunoscut pe un oarecare Petrica Nicolau si pe o anume
Matilda# sotia lui# cu care am trait o istorie turbure. Ei/ Ce era rau
aici/ Era ciar totul/ Aceasta ura pe care tinerii mei ani mi'o
facusera cadou trebuia aruncata peste bord. Trebuia# de ndata ce
mi'am dat seama ca Matilda nu mai e Matilda# sa ncetez sa mai
sper n rentoarcerea ei# ciar din prima zi# din clipa cnd intrnd la
rudele ei# la acea faimoasa petrecere# cnd se facuse ca nu ma
cunoaste# sa parasesc casa ei blestemata si sa plec imediat.
Revelatia mea fusese atunci profunda# dar n'o urmasem. (ntem
uimiti cnd auzim cum doi insi se despart ndata ce au nceput sa
traiasca mpreuna# fara sa ne dam seama ca unul din ei a auzit la
celalalt o nota nebanuita# o nota profunda si rau prevestitoare# care
turbura deodata marele cntec care pna atunci l vra0ise. Nu mai
pierduse vremea cu speranta ca aceasta nota discordanta era
ntmplatoare si ca putea fi facuta sa taca# fu$ise. 1a ciar fu$ise si
din acel oras# ale carei strazi i aminteau de ea# n ale carui parcuri
se plimbasera mpreuna# al carui soare avusese o anumita lumina
care le scaldase cipurile ntr'un anumit fel# printre copaci# colturi
de cladiri# poetice treceri prin liniste si fermecatoare $radini# poteci
de dealuri printre turburatoare paduri. *n alta parte. "eparte# unde
totul e nou si $oneste amintirea si aduce uitarea. Revelatia mea nsa
nu ma ndemnase la fu$a. "esi adnc turburat# sufletul meu fusese
$reoi# robit unei puternice reprezentari# cu toate ca iubirea mea
pentru ea nu era totala# sau poate tocmai de'aceea... nca de la
nceputul trezirii mele la viata afectiva o pornisem $resit# $ata sa ma
casatoresc cu Nineta# si apoi reprimind'o pe tradatoarea Caprioara#
care cel putin si platise cu viata deruta... N'aveam nsa de ce sa ma
pln$# fiindca avusesem totusi la timp revelatia disarmoniei vietii n
care eram atras. Putea fi si mai rau# ba ciar raul total# adica sa nu
am nici o revelatie# sa traiesc ntr'o perpetua nedumerire si
suferinta si sa ma trezesc prea trziu# cnd n'asi mai fi avut douazeci
si sapte de ani# ci patruzeci sau saizeci. (e poate oare muri cu
$ndul ca viata ta a fost un lun$ sir de esecuri/ Numai daca ai
compensat'o printr'un cinism priapic# ca 5intila# ne+ertind nici o
femeie care ti'ar fi iesit n cale# plus conceptia despre casatorie a
numitului 1uzdu$a. Poti atunci arunca n urma un lun$ oot de
rs# viata e o comedie. "a# dar pentru asta trebuie sa fii un
comedian# s'o traiesti adica doar n suprafata ei# care# desi$ur# e
plana# lasnd sa ricoseze pe deasupra ei orice fel de lovitura) nu te
atin$e si la batrnete poti rde si sa faci cu ociul... Ce'ar fi sa
parasesc si eu orasul/ ma ntrebai. "ar nu descoperii n mine nici
un ecou care sa ma faca sa tresar si $ndul sa prinda aripi. Am fost#
n el# fericit cu Matilda# apoi nefericit. Ce vina au frumoasele lui
case tencuite cu medievalele lui nuante de rosu stins# de
$alben'vernil# cu streasinile lui de ti$la si cu turlele lui cu acoperisurile
din placute verzi amestecate cu altele# culoarea aurului/
Micile si ntortoceatele lui strazi# totdeauna bine pietruite si
niciodata murdare# pe ln$a trotuarele
carora# cnd ploua# apa susura curata la vale ca niste mici priase
de munte/ Minusculele lui pravalii cu vitrine cu cadre de neon de
toate culorile n care $aseai doar cteva lucruri de vnzare# dar de a
caror calitate nu se ndoia nimeni/ Cu liceul n care mi'am
petrecut... cu %niversitatea... "a# iat'o# frumoasa cladire... %n
doctorat# luat aici# nu era mai pre0os# daca nu mai presus dect...
,A# da# si treeerea mea prin %niversitate fusese un vis/- Ce vina
avea orasul meu ca nimerise n el o femeie turbulenta# straina de
traditiile lui veci# n care familiile se desfaceau $reu si cultul
copiilor traia pe deasupra oricaror caderi/ (i ca tocmai cu aceasta
straina vrusesem eu sa ntemeiez una/
Nendoielnic. %niversitatea e+istase# fusesem n ea# student# apoi
asistent la 4ilozofie# n ea cunoscusem si ma mprietenisem cu un
cole$ numit Ion Micu. "ar acea braserie e+istase oare/ Ia sa
verificam... "a# ce bizar# a e+istat# iat'o... Ia sa intram# poate ciar o
sa $asesc n coltul stiut pe acest fost prieten la care tinusem att de
mult si pe micuta lui dama# sa petile femme# cu trasaturi de
statueta vece# care nvata sanscrita. & fi nvatat'o/ & fi facut
pro$rese/
Intrai si dintr'o ocire i zarii acolo# n stn$a# asezati pe banceta
rosie# care facea un colt cu peretele sub doua aplice cu patru
lumnari $albene si vazul de departe pe masa alba sticle de bere si
filtrul lui Ion Micu. *nsemna ca si mncase alca sa sn$ernda de
carne# le $enie du cristianisme# si a0unsese la filtru. ;a al ctelea/
4ara ezitare# dar fara vreun interes# o luai ntr'acolo printre mese si
ma apropiai) !"eran0ez/ l ntrebai. Tresarira amndoi cu putere# de
surpriza# cipul mat al Clarei deveni staco0iu# Ion Micu se zbatu sa
se ridice n picioare# ct pe'aci sa rastoarne filtrul# se ridica# mi
ntinse mna) !Petrini# cum sa deran0ezi# ia loc# de cnd te
asteptam... Am venit special de la prnz si tocmai discutam si cu
Clara# vine sau nu vine/ Nu mai stiam si$ur daca ti'am spus sa vii
ciar azi# mi s'a parut ca ti'am spus# dar fiindca m'ai luat tare#
m'am zapacit si!...
Ma asezai si ramasei tacut. 4ara s'o privesc direct# Clara mi se paru
insi$nifianta# iar mintea# $ndurile ei# n care desi$ur se amestecau
cuvinte din sanscrita# fara noima. "oar zapaceala fostului meu
prieten# cnd ridicase privirea si ma vazu# strni n mine un va$
interes# o ndepartata ntrebare) ciar se bucura ca ma vede/ ('a
ntmplat ceva cu el dupa acea convorbire telefonica n care surpriza
l facuse lamentabil/ Cnd se aratase mirat ca snt liber/ Mirat#
adica# fiindca mi auzea $lasul# ca si cum ar fi auzit cum o fantoma
a cuiva demult disparut i vorbea n receptor/ Curiozitatea e cea din
urma care ne paraseste# ba ciar nu ne paraseste deloc# ne
nsoteste pna n ultimele clipe ale vietii# cnd sntem curiosi sa
vedem) ei# cum murim.../. Ce ni se ntmpla# ei# ia sa vedem# ciar e
adevarat# murim/. "a# vazusem acest lucru# ntepeneala#
nemiscarea# forma fara viata# $ura tacuta a poetului care ncetase
sa ne n0ure# avnd doar viziunea nasului sau mare de care noi
aveam sa rdem dupa moartea sa si iubita la care se $ndea ca un
borfas la ceasul unui lord# si cum se ciocneau n carnea lui drezine
si caii aveau atac de cord... !Mai ti'aduci aminte/ zise Ion Micu
prins de o intensa dorinta de a renvia ntlnirile noastre. 1erea
camasuieste. (i ce face atunci filtrul/! !"estupa# zise Clara# si mi se
paru ca distin$ n $lasul ei ceva nou# o nade0de proaspata ca
aparitia mea# ncarcata de $rele e+periente# va scimba# poate# viata
monotona a barbatului ei# prinsa ntre aceasta camasuiala si
destupare de care nu se saturase# dar ar fi vrut# daca se putea# s'o
scimbe# cu toate ca le$ea ei# dibuita n vecile rostiri sanscrite# i
spunea ca scimbarile nu snt n bine. Cai# zise ea# sa'l ascultam pe
5ictor.!
Micuta statueta# care ciar mi placuse odata# vroia acum sa'l
asculte pe 5ictor. "estupa. Eu spusesem asta pe'atunci# si iata# n
mod naiv vroia sa redevin vesel# sa potentez adica iarasi prin
prezenta mea afectiunea ei blea$a pentru barbatu'sau# care#
desi$ur# i spusese ca snt liber si totusi nu'i trecuse prin minte ca
ar fi putut sa'mi dea un telefon... Avusese dreptate Matilda. Era
doar o aparenta a ceva care putea fi idealizat# nimic mai mult#
fiindca nu $asise n ea nici macar o ct de va$a putere care s'o
ndemne sa faca un $est si sa ridice un receptor... "esi$ur#
discutasera ntre ei si probabil ca el i daduse un consemn# pe care
ea nu ndraznise sa'l calce. Ei# ce consemn/ (a evite# adica# un ins
care la un moment dat disparuse. "isparut sa ramna . 1iata
aparenta# vrei acum sa'l asculti pe 5ictor. ('a ntmplat ceva ntre
timp/ Ma uitai la ea direct si ma mirai ca avusesem cndva visul
diafan s'o tin vreodata n brate. Ce sa tii n brate/ Ma ispitise $ndul
ca ntrea$a ei fiinta e numai spirit si ca daca asi fi iubit'o m'asi fi
spiritualizat si eu... Izbucnii n rs la acest $nd si ei se uitara la
mine alarmati# derutati ciar# cipul bucalat si alb al lui Ion Micu
se facu liliaciu. "e ce rdeam/.
!Rde# zise Clara# cu farmecul ei discret de altadata# cu linistita
autoironie# probabil ca am spus ceva ridicol.! !Nu poti asa# stante
pede# sa'i ceri unui om sa'ti vorbeasca despre un lucru a carui
oroare el vrea# poate# s'o uite!# confirma Ion Micu. !*mi cer scuze# se
blbi Clara ,si rosi la rndul ei-# snt o proasta# dar eu totdeauna am
vazut n 5ictor un om puternic# care stie sa'si apere ceea ce e mai
de pret n el n fata tortionarului...!# !Epoca noastra# o ntrerupse
Ion Micu# cu un $las linistit si protector# sa n'o 0i$neasca# a dovedit
ca perfidia tortionarului e diferita de a brutei de altadata# care# a)
punea asa mna pe $rbaci si da'i. Acum el $ndeste si asta i vine
dintr'o prise de conscience ca reprezinta si el ceva# nu numai tu# ba
ciar crede ca ti e superior# fiindca el e cu masele# care nu l'au pus
acolo de florile marului# ci tocmai ca sa te strpeasca pe tine...
,"omnu Kenica# ceru el celnerului care se apropiase# mai adu un
filtru# o ceasca si bere...- Napoleon a zis ca nu e+ista idei care sa
reziste n fata tunurilor. Iar eu spun ca nu e+ista idei care sa reziste
n fata unui tortionar constient. Mie nu mi s'a ntmplat# dar s'a
ntmplat altora# ai citit... Ai o mama pe care o iubesti# sau un copil.
Tu rezisti. "ar cnd te ameninta ca o sa'ti mpuste mama sau
copilul ,si tu stii ca snt n stare s'o faca.-# ei# ce idee mai poate
rezista n fata unei asemenea viziuni cosmaresti. Tunul poate sa
striveasca o multime n a$itatie revolutionara ,cum a facut Napoleon
asezndu'le# aceste tunuri# pe acoperisuri-# dar nu mor toti# si ideea
rezista# e amnata pentru mai trziu. "ar cnd tu# marele 1uarin# ti
recunosti sin$ur o vina ima$inara n fata tribunalului# ce se mai
ale$e de ideile tale/ Nimic# neantul# mori fara idei...! (i zicnd
acestea se zbatu sa'si tra$a picioarele de sub masa# se ridica $reoi
si cu o e+presie crispata# clipind des# stapnit de o iritare plictisita#
ca totdeauna cnd nu ntele$ea sau se prefacea ca nu ntele$e ceva#
si o lua ncet spre perdeaua rosie din fundul braseriei. !Are
dreptate# zise Clara dupa ce ramaseram sin$uri# totusi... 5reau sa
spun# relua ea fara sa ma priveasca# vaznd ca tac# nu toti oamenii
snt niste buarini... n sensul ca nu snt toti mari personalitati
politice si...!
(i mai ce/ 5roia sa spuna ca oamenii de rnd erau crutati# ca n
orice caz lor nu li se aplicau astfel de metode radicale/ "e pilda#
mie9 mi se aplicasera/. Tacui mai departe. !(i ce mai faci/ zise ea# si
privirile ni se ntlnira o clipa# apoi a ei se deturna. "e ce nu ne'ai
dat si noua un telefon/! !5'am dat!# zisei. !"a# stiu# zise precipitata#
dar Ion mi'a spus ca i'ai vorbit ntr'un mod straniu. E e+plicabil# a
zis el# sa'l lasam sa se renvete cu ideea ca e liber...!# !"a# da!#
n$nai eu# $ndind) statueta a nvatat sa minta. !Trebuie sa'ti fie
foarte $reu ca nu mai poti preda la %niversitate.! !"a# foarte $reu.!#
!"ar probabil ca te compensezi lucrnd acasa.! ,"eci Ion nu'i
spusese unde ma vazuse lucrnd/ (au i spusese si statueta trecea
discret peste asta/ (au credea ca dupa aceea ma nfundam n
vecile mele studii/ "esi$ur# eram un om puternic# care stia sa'si
apere ce avea mai de pret...- !"a# da# ma compensez acasa!# n$nai
mai departe. !Ai $lasul scimbat!# zise# de asta data cu o umbra de
afectiune. !Nu# zisei# ti se pare!. !1a nu# insista# ti cunosc $lasul# e
ceva scimbat.! !Ce este/! zise Micu# revenind si zbatndu'se iarasi
sa se aseze. Era curios de ce i trebuiau lui attea miscari pna intra
pe banceta. Nu stiu ce tot facea cu picioarele# parca ar fi $asit sub
masa cini# sau miei# sau purcei# care i se svrcoleau sub talpi# si el
ridica $enuncii# i lovea# si trupul si minile participau svcnind si
trecea mult pna ce totul se linistea... !2ic ca 5ictor are $lasul
scimbat# i raspunse Clara. Tie nu ti se pare/! !(a mori simtind ca
odata cu tine ti mor si ideile# iata o ruptura ntre e+istenta si esenta
pe care martirii celor doua milenii ale erei noastre n'au cunoscut'o!#
zise Micu n sfrsit instalat naintea filtrului si a scrumierei sale
pline de mucuri si cenusa.
FFII
7ndirea aceasta i venise pesemne dupa ce# sau poate n timp ce
scapa de presiunea vezicii urinare# caci acum era foarte calm#
crisparea i disparuse# ca si iritarea plictisita. Arata asa cum mi
placuse odinioara# cnd avusese un ascendent asupra mea# pe care
l pierduse apoi o data conferentiind despre !unele aspecte ale
prelucrarii folclorului n opera poetica a lui Ion Amaicaiitului! si
apoi pierduse si ce mai ramasese din el cnd se aratase !mirat! ca
iesisem din ncisoare. 7ravitatea responsabila cu care vorbea ca si
la nceput nu'mi mai spunea nsa astazi nimic# nu ma mai fascina.
4iindca cel mai usor pentru un om care are obisnuinta $ndirii este
sa aiba dreptate# si cel mai $reu sa te faca sa simti ca are si o
acoperire sau macar o neliniste sau rezerva interioara dictata n
cazul lui de constiinta fisurarii fiintei sale. 4ara sa parcur$a cu el o
att de lun$a e+perienta cum parcursesem eu cu el# Matilda l
intuise de la prima ntlnire# si provocarile ei de atunci# care mi se
parusera si ciar erau $rosolane# nu fusesera mai putin eficace# desi
n acele clipe Ion Micu paruse ca el o studiaza pe Matilda# si Matilda
pe el. Iar Clara fusese prada usoara. Ma $ndeam acum ct de fericit
asi i fost azi sa'i pot spune ca avusese dreptate# sa'i marturisesc
adica un lucru de pret# ca nu numai ca o iubeam# dar ea mi
ramasese si sin$urul prieten adevarat. Ct de departe mer$ea
nostal$ia mea. Matilda nu'mi fusese niciodata prietena si nu'mi va
fi# desi se aratase atunci $eloasa ca tineam nca att de tare la Ion
Micu. !Te nseli# i spusei# astfel de rupturi ntre e+istenta si esenta
au e+istat n toate timpurile si vor mai e+ista. (ntem doar ceva mai
mult dect altii victimele credintei ca e+ista pro$res n constiinte#
pentru ca realitatea brutala sa ne trezeasca si sa filozofam n mod
naiv ca ceea ce ni se ntmpla noua nu s'a mai ntmplat niciodata.!
!"a# cred acest lucru# zise Micu neclintit# fiindca nimeni nu murea
pna acum simtind n constiinta lui care se stin$ea o ridicare din
umeri# nepasatoare# a neantului. Asa'zisa vra0itoare pe care Incizitia
o ardea pe ru$ l avea totusi pe "umnezeu n $nd n timp ce
o nvaluiau flacarile...! !(au pe "iavol!# zise Clara. !E acelasi lucru#
zise Ion Micu# "umnezeu si "iavolul snt n eternitate frati.! Clara
spuse ca marele poet si filozof punea un !si daca! dubitativ naintea
acestei idei) !(i daca n eternitate "umnezeu si ;ucifer snt frati/!
Atunci eu spusei ca bo$omilismul e mai aproape de adevar n ceea
ce priveste relatiile dintre "umnezeu si ;ucifer si ca n lumea de azi
ar fi mai bine daca oamenii din aceasta parte a pamntului unde
traim noi# bul$arii si alti vecini# ar recunoaste n mod rational
adevarul acestei veci erezii. "umnezeu a avut doi copii# nu unul#
pe (atanail si Miail. (atanail# revoltndu'se contra tatalui# a creat
pamntul si pe om# adica trupul lui# si nu "umnezeu# caruia i
datoram doar sufletul. (ntem un fel de compromis ntre rasculatul
(atanail si tatal sau. Cel de'al doilea fiu# Miail ,Cristos- n'a reusit
sa'l faca pe om sa se lepede de partea sa satanica. Ar fi mai bine sa
ne recunoastem satanismul# poate l'am practica mai putin. !Adica o
erezie# din erezie# zise Micu. Nu putem. Compromisul e ine+tricabil#
ciar daca Cristos a esuat. Nici "umnezeu n'a murit# nici (atanail
n'a fost aruncat n tartar. Numai Crist a murit de'a binelea. Nu bei
o bere/! zise Micu turnndu'mi n paar. 1aui si avui sentimentul
ca totul putea fi ca altadata# dar aceasta iluzie nu dura mai mult de
cteva clipe. !"eci# zisei# acum esti redactor'sef la ;uceafarul literar.
(i l'ai distrus pe Amaicalitului/! N'o spusei cu ironie# ci cu o
mpacata nepasare si ncepui sa ma uit peste mesele pline ale
frumoasei braserii# cu $ndul la discutia de neuitat pe care o
avusesem cu el n acea zi# cnd vrusesem sa plec de la facultate si el
celtuise o multitudine de ar$umente sa ma mpiedice s'o fac.
Avusese dreptate# nu din partea aceea ma pndea azardul.
Indiferent ce'asi fi facut# scrisoarea din Paris tot n'asi fi putut s'o
mpiedic sa vie. E drept ca rupnd contactul cu studentii mei poate
n'ar fi aparut !caietele!# daca ar fi sa cred ca aceste caiete l'au
mpiedicat pe primul'secretar Mircea sa ma apere pna la capat.
Astazi nu mai credeam acest lucru daca ma $ndeam bine# data
fiind puterea pe care acest om dovedise ca o avea# iar el stia ca o
are. "a# dar vroise sa si'o pastreze intacta9 $ndul ca $eneralul ar fi
putut trimite caietele la 1ucuresti daca ar fi continuat presiunea
asupra lui l turburase.
!;ucrurile snt mai complicate# zise Ion Micu reflectnd. Ai vazut#
$rupul deviatorilor a fost licidat# dar I.C. si ad0unctul lui au reusit
sa scape. Totusi# i are acum n coasta pe ;5. si sotia lui# care a
a0uns sefa de sectie n CC. la "irectia propa$andei si a$itatiei# la
litere si arte. (e pare ca scriitorii au prins cura0# ea li'l inspira# si
tensiunea e n crestere. (e vorbeste de o mare sedinta care trebuie
sa aiba loc la nivelul nalt cu conducerea %niunii (criitorilor si pe
care I.C. n'o poate evita) va fi atacat secretarul $eneral al %niunii#
omul pus acolo de I.C# un dema$o$ ordinar# o nulitate notorie. 5oi
participa si eu# si acolo o sa'l distru$ pe Amaicalitului prin ricoseu#
lovind tare n acest secretar $eneral# care l sustine.! !(i cum de a
scapat I.C./ l ntrebai. ,Eram curios sa aflu# fiindca I.C. se ocupa n
1iroul Politic de cultura si nvatamnt si# desi$ur# de la el veneau
toate ordinele# inclusiv interdictia mpotriva celor ca mine de a mai
putea preda la vreo catedra.- !Cred ca a scapat tradndu'i la timp pe
ceilalti.! !4acea si el parte din $rup/! !"esi$ur# zise Ion Micu. *n acel
$rup el avea $rupul lui... Au scapat toti# dar parerea mea e ca nu
pentru multa vreme fiindca interesul ma0oritatii din CC. e sa nu se
vada ca deviatorii au fost numerosi.! !(i au fost/! !Au cam fost# zise
Micu# si rse sincopat si n lun$# cu privirea sticlind de o bizara
satisfactie# ca si cum ar fi fost bine ca acei deviatori fusesera mai
multi dect se credea. ;icidarea lor# continua Micu# se va face un
pic mai trziu si sub alta denumire# de pilda# de cosmopoliti# sau si
mai bine# de mpaciuitoristi# depinde ce boala va fi atunci la moda.!
!Atunci# zisei# tot fara ironie# e bine# vei reusi sa'l distru$i pe
Amaicalitului!. !Nu prea# zise Ion Micu reflectnd# fiindca acest pic
de care vorbeam n politica are o dimensiune n timp variabila.
Poate sa fie la anu# dar poate sa fie si peste cinci sau sapte ani.!
!Important e# reluai# ca va fi. Contele de Monte Cristo a asteptat
douazeci de ani.! !"a# rse el iar# dar n acest timp ti iese parul prin
caciula.! !&ricum# insistai# este e+clus ca indivizii n cauza sa nu
stie ce'i asteapta si ca atare nu mai ti'e frica de ei.! !Asta e
adevarat# conveni el# pot pentru ca sa spun ca unii din subalternii
lui I.C. ciar mi fac curte# si nsusi I.C. m'a numit mintenas# dupa
deviere# redactor'sef# ceea ce ar fi de natura sa ma determine sa uit
ce mi'a facut. Asi uita# dar nu pot...! !"e ce/! !(tii tu de ce# zise el.
(nt lucruri care nu se uita.! !Adica/! staruii. !(nt doua lucruri pe
care mi le'a facut# nu att mie# sau nu numai mie# ti le'am spus
atunci# dar nu le'ai retinut $ravitatea ireparabila. Acum o sa le
ntele$i mai bine.! !1a am retinut $ravitatea lor ireparabila!#
raspunsei. !Nu# ai retinut doar ca eu am cazut# ca snt un las si ai
ncetat sa mai tii la mine ca altadata.!
Trecuse la atac# ca si cnd s'ar fi dovedit ntre timp cu prisosinta ca
n'a fost un las si avea acum resentimente mpotriva tuturor celor
care l blamasera. *l lasai sa creada ce vrea# ntele$nd n acelasi
timp de ce nu'i mai era acum frica sa stea cu mine de vorba ntr'o
braserie) situatia se scimbase# puternicul persona0 pe care l
nfruntase odata n aula %niversitatii si care i facuse !doua lucruri!
,eu stiam numai unul- fusese z$itit# si destinul sau de lider#
pecetluit# ciar daca poza lui va mai continua o vreme sa apara
purtata de multime la manifestatii si numele lui sa nu lipseasca din
lista marilor protocoale. "ar n'ar fi fost mai bine# mi trecu prin
minte# ca Ion Micu sa'l fi nfruntat n continuare# n loc sa se
sperie/ Nu'i pusei ntrebarea# eram curios sa aud mai nti acel !al
doilea! lucru pe care i'l facuse I.C.
"ar Ion Micu tacea# iritat si vindicativ. Nu rupsei tacerea# mi dadui
seama ca nca mai tineam la el# daca# n ciuda antipatiei pe care
mi'o inspira starea lui de spirit# continuam sa beau bere acolo n loc
sa ma ridic si sa plec. (e ridica el# repetnd nsa cu mai putine
miscari zbaterea iesirii si apoi a ntoarcerii la masa# timp n care
ntre mine si Clara nu se rosti nici un cuvnt) era limpede# tinea la
el# pentru ea Ion nu fusese un las# ai fi zis ciar# vazndu'i cipul#
ca si ca purta ranciuna celor care l 0udecasera fara crutare#
printre care ma numarasem si eu# desi i eram prieten si ar fi trebuit
sa'l ntele$. Iata# $ndeam# sentimente care ne marceaza pentru
totdeauna# prietenia mea cu ei se rupsese de fapt de'atunci si mai
supravietuise datorita obisnuintei... "e aceea# poate# arestarea mea
nu'i... Asa se e+plica !mirarea!/ *n fond era acelasi lucru# o lasitate
rennoita sub masca unei prietenii de a carei pierdere tot eu eram
vinovat...
!Primul lucru pe care mi l'a facut# de neiertat# ncepu Micu# a fost
sa loveasca n idealul meu# care nu e numai al meu# ca trebuie sa
scimbam n adnc natura umana si sa trecem de la relatiile pe
baza de conflict# de lupta ntre indivizi# la relatii de colaborare# visul
umanitatii. Asta nu nseamna ca vom putea sa suprimam
ine$alitatea dintre indivizi# unul# de pilda# e idiot din nastere si daca
spune o prostie care are consecinte sociale# noi trebuie sa ne
astupam urecile. A fost cazul lui I.C.# a carui prostie spusa n aula
%niversitatii nu era o prostie inocenta# data fiind functia lui nalta.
*n loc sa n$ita si sa se corecteze# uita ca avem idealuri comune si
abuzeaza de puterea pe care o detine n numele lor# si ma ameninta
cu ncisoarea... &r# eu nu pot sa suport sa fiu ncis de catre ai
mei daca n'am calcat le$ile...! !"a# zisei# vazndu'l ca se oprise#
mi'aduc aminte de acest punct de vedere al tau# ti'ai pierde credinta
pentru care ti'ai riscat viata# dar nu stiu daca ti'am pus o ntrebare)
ciar te'a amenintat/ Era adica reala pentru tine aceasta
prime0die/! !&# da. *n ncisoare am primit vestea ca am fost e+clus
din partid# n timp ce tortionarul ma croia cu $ibaciul. Am suportat#
zicndu'mi ca se facuse o $reseala si nu eram liber sa ma apar. Era
o drama a noastra. *nainte de a fi arestat# le$atura mea superioara
mi'a cerut sa'i dau niste adrese. Asta ncalca le$ile conspirativitatii
si am refuzat. "upa 2A Au$ust am fost reprimit# nu fara sa mi se
reproseze ca n'am respectat disciplina de partid. (i a fost rau sau
bine ca n'am respectat'o/ am ntrebat. Nu mi s'a raspuns# dar mi
s'a dat totusi carnetul. Cnd se va scrie istoria# o sa aflam multe# nu
e+ista prin definitie istorie fara ntmplari sublime sau tra$ice. "a#
dar asta e altceva# eram ncisi# se puteau comite eroii# dupa luarea
puterii erorile trebuiesc nsa ndreptate de ur$enta# fiindca ele au
consecinte pentru ntre$ul popor# nu numai pentru un pumn de
oameni# cti eram noi n ile$alitate. (i nu prin amenintari mpotriva
celor care le semnaleaza. 5orbeste stricat limba acestui popor si ne
ndeamna pe noi sa nvatam limba rusa. Ne ndeamna nu e cuvntul
potrivit# dar sa zicem ca faptul n sine era rezonabil# nu strica sa
nveti limba lui "ostoievs6i# a lui Tolstoi si a lui ;enin. "a# de acord#
dar nu tu trebuie s'o spui. Asa/ Ei# lasa# ca te tin eu minte# si'a zis#
si m'a tinut minte.! !Totusi# nu mi'ai raspuns clar din ce ai dedus
ca te'a amenintat cu ncisoarea/!
Ion Micu nu'mi raspunse. Pe cipul lui $icii o $ndire a ceva de
nenteles# care se vroia elocventa) stia el din ce a dedus si trebuia
crezut fara sa i se puna ntrebari. (nt si lucruri care nu se spun si#
daca am formula totul numai prin cuvinte# valoarea cuvintelor ar
scadea. !Putea sa ma scoata din %niversitate si din cultura#
continua Ion Micu ca si cnd ntrebarea mea nici n'ar fi fost pusa# ar
fi fost un abuz de putere# m'asi fi descurcat. El a preferat sa faca o
crima. A trecut de la amenintare la fapte) daca nu e+ecuti ordinul sa
tii o anumita conferinta# vei fi dat afara din partid pentru
indisciplina ,ai mai fost dat afara pentrH asta# $reseala n'a fost
stearsa din dosarul tau- si se va cerceta apoi de alte or$ane daca e
ntmplator faptul ca ataci cu violenta si iei n deriziune si cu cinism
poezia si poetii an$a0ati n slu0ba construirii socialismului. Tine
conferinta ca sa dovedesti contrariul.!
*i spusesera spuse toate acestea sau le $ndise doar el/ Era cert ca
luase n deriziune poezia lui Amaicalittului# ca acela se plnsese
direct lui I.C. si ca acesta din urma i ceruse sa tina o astfel de
conferinta# dar restul/ Putea fi adevarata si e+tensiunea de la un
caz particular# un anumit poet# la !poetii! si de la o anumita poezie
a cuiva la poezia tuturor care... "ar i se formulasera ciar
amenintarile/ Putea fi adevarat ca nu ciar# dar i se su$erasera/ Ei#
si/ Avea sa afle el vreodata# de'aici nainte# daca aceste amenintari
ar fi fost traduse n fapte# n cazul n care nu s'ar fi supus/ !Cunosti
vreun precedent/! l ntrebai. !"a# raspunse. Mai multe. & multime.
Adica multimea.! Nu ntelesei aceasta deturnare de sensuri. 5reun
parado+/ !(pune'mi si mie unul cunoscut.! !Nu e nici unul# zise.
"aca ar fi fost unul sin$ur# eu asi fi riscat si asi fi acceptat sa fiu al
doilea# fireste nu alaturi de un reactionar. Ar fi urmat al treilea# al
patrulea...! !Nu ntele$.! zisei. !4aptul ca nu e+ista nici unul tine de
intuitia colectiva# care ti sopteste ca daca vei fi primul# nu va urma
al doilea# al treilea# etetera# si vei ramne sin$urul. (in$ur nu se
accepta# fara sa mai spun ca n cazul meu ar fi aparut si coloratura
tra$ica despre care ti'am vorbit. Poate ca asi fi acceptat si acest risc#
pe care nfruntndu'l ori asi fi iesit nvin$ator ,putin probabil# ti'am
e+plicat data trecuta de ce-# ori m'asi fi sinucis. "ar sin$ur/ *n timp
ce ?afara@ asi fi fost ?demascat@/ Nu. Iata deci n ce consta crima lui
I.C. Pe un climat de adeziune a maselor la un ideal social revolutionar#
el introduce amenintarea# care face ,plasat ntre aceste
doua realitati# adeziune si represiune- imposibila $ndirea ta libera
si opozitia fata de abuzuri.!
Ramasei stupefiat pomenindu'ma ca i dadeam dreptate# desi
simteam n forul meu interior ca nu avea. !E+ces de presupozitii#
spusei n cele din urma si amintindu'mi de discutia lui cu Matilda
adau$ai) ostrete. Nu pot sa presupun ca adeziunea maselor e totala#
asta ar fi imposibil# si nu pot sa presupun ca esti sin$urul care n'ai
fi acceptat sa fii umilit.! !Asculta# Petrini# scimba el# parca deodata
si cu ener$ie# un$iul de atac. (a'ti povestesc ceva. Cnd ai fost
arestat tu# nu s'au cumulat n constiinta mea fapte care sa'mi
dovedeasca mie nsumi ca ai fi nevinovat# ci dimpotriva# ca esti n
mod obiectiv vinovat# adica fara voia ta# n sensul ca nu n mod
constient ai fi savrsit vreo actiune contrarevolutionara# fiindca te
cunosteam ca esti un om cinstit. "ar tu ai un temperament care te
domina si o $ndire formata la scoala liberalismului bur$ez# care
ne dadea iluzia libertatii totale de $ndire prin faptul ca aceasta
ornduire bur$eza ne su$era# nca de la aparitia constiintei de sine#
ca e o ornduire naturala si mai ales eterna. "aca ai fi aflat# de
pilda# n anii studentiei ca un comunist a fost arestat# nu te'ai fi
mirat# ti s'ar fi parut natural. Ei bine# noului'nascut de astazi o sa i
se para si lui natural cnd va auzi n viitor ca un anticomunist a fost
arestat. 1a ciar anticomunismul lui i se va parea absurd# de
nenteles si se va ntreba daca nu cumva e nebun. *n aceasta
perioada de tranzitie# liberalismul tau# desi subiectiv# nu a facut din
tine un anticomunist ,snt eu martor n acest sens.-# n mod obiectiv
te'a plasat n cate$oria reactionarilor# fie ca ai vrut# fie ca n'ai vrut#
si eu stiu ca n'ai vrut# si daca asi fi fost cemat la procesul tau asi
fi depus marturie# de care# dealtfel# nu s'ar fi tinut seama# ca esti
nevinovat) am si depus# am fost cemat sa dau o declaratie si am
dat'o e+act n acest sens# fiindca fara sa stiu ce e n dosarul tau
eram convins ca n'ai facut nimic. Acest concept# a fi un mod obiectiv
vinovat# e o aberatie# n'are nici o le$atura cu le$ile 0ustitiei# dar tu
stii ca n perioadele de criza toate vecile concepte ori se clatina# ori
snt nlocuite cu altele care e+prima necesitatile de moment ale
revolutiei. *n viitor se va renunta la ele. Am fost foarte afectat# am
discutat si cu 5aintrub# care mi'a spus ce se cerea de la el n
le$atura cu caietele tale. ;'am convins sa riste si sa faca un referat
care sa nu tina seama de ce conceptie despre lume reiese din ele. El
zice ca asa a facut si n'am dubii# e un om ndraznet si sincer.
Totusi# condamnarea ta m'a pus pe $nduri ,nu vad de ce sa'ti
ascund acest lucru.-. Trei ani. Pctrini o fi facut totusi vreo prostie.
,(i aici Ion Micu ridica din umeri vrnd parca sa spuna) cum putem
sti# daca omul a disparut# care e adevarul/- (nt si$ur ca la fel ai fi
$ndit si tu# ca toata lumea# ca o fi facut el ceva# de$eaba nu l'au
arestat. Iata deci ce se $ndeste afara# n timp ce tu esti nauntru. (i
desi tu ai fost acolo si afli acum ce se $ndea afara# continui sa faci
supozitia ca daca l'asi fi nfruntat mai departe pe I. C. actiunea
aceasta a mea ar fi avut vreun ecou. Iar I.C. stia si el acest lucru si
stia ca voi accepta umilirea. Iata nca o data n ce consta crima
lui...! !Cel putin tu# 5ictor# desi ai suferit ,si poate ai trait ciar un
cosmar.-# nu ai fost umilit n tine nsuti!# zise Clara.
Reiesea ca fusese mai bine de mine dect de el. "ar nu la acest
lucru ma $ndeam# ci la conceptul de a fi n mod obiectiv vinovat#
ceva nou# n care Ion Micu# desi nu credea# $asea ca e o le$e a
perioadei de tranzitie. !Eu cunosc alta le$e# pe baza careia am fost
condamnat# zisei# si anume# aceea de a fi mai necesar nauntru dect
afara. "e ce tocmai tu# asta nu e asa de important# poti fi tu sau
altul# oricine# si nu neaparat pe baza unei vinovatii reale poti nimeri
acolo# sau pe baza unei nevinovatii sa rami liber. "e$eaba snteti
voi precauti# daca va fi sa'ti iasa un numar csti$ator# nici macar nu
se va tine seama ca esti vinovat. Caietele mele n'au 0ucat nici un rol
in ce rea priveste# mi'au fost napoiate. Eu am facut parte din
banda (umanelor ne$re# si nu pentru cine stie ce mz$aleli n niste
caiete filozofice am fost condamnat# ci pentru terorism savrsit n
numita banda. 5oi o sa picati ,daca o sa picasi.- n cu totul altceva#
ce'o fi atunci nu se poate prevedea# surpriza va fi# cnd te vei trezi
acolo# totala. (nteti niste nevinovati ncipuiti# adica...!
"ar ma oprii citind pe cipul lui Ion Micu iritarea lui obisnuita cnd
nu sesiza un sens si ntelesei ca spusele mele i pareau a fi ale
unuia care crede ca daca a patit el ceva or sa pateasca si ceilalti#
deci o simpla obsesie de om marcat de o anumita e+perienta prin
care trecuse si i ameninta si pe altii ca vor pati la fel. *n mod
parado+al nu putea admite n sinea lui o astfel de viziune# desi ntre$ul
esafoda0 pe care si'l construise n apararea sa de nvinuirea
ca fusese un las nu era strain de ceea ce i spuneam eu. Credea
sincer ca# daca ar fi fost arestat# ar fi fost condamnat e+act pentru
ceea ce facuse# adica pentru luarea n deriziune a poeziei si poetilor
care... n timp ce eu eram convins ca s'ar fi trezit acuzat de cu totul
altceva... !Ceea ce nu ntele$ unii# zise el ca si cnd n'ar fi auzit ce'i
spusesem# e ca n epoca noastra tra$icul nu mai e cu putinta si ca#
astfel# tra$edia e mai mare# pentru ca s'a de$radat si# odata cu ea#
noi nsine. Tra$icul e sublim prin definitie# dar n zilele noastre
sublimul e eliminat. Tra$edia mai mare care rezulta nu nseamna
nsa ca aduce un sublim mai mare# ci# n mod straniu# dispare# desi
e+ista.!
Tresarii. "e unde stia/ Pentru aceasta intuitie e+traordinara# care
mie mi amintea de ceva# ncetai sa'l mai consider vinovat de
lasitate# intuind si eu ca suferea pentru caderea lui# de care#
0udecndu'l dupa aceste cuvinte# era pe deplin constient. !Ai
dreptate# i spusei# putini accepta sa se ntoarca la $radul zero al
constiintei noastre si acceptnd brutalitatea e+istentei sa nu renunte
la idealurile lor# dar sa fie totusi preveniti ca aceste idealuri snt
irealizabile... (a va povestesc un fapt# continuai eu cautnd n
amintire. "ar ai sa bem...!
Clara se nviora# Ion Micu# cu cipul alterat de neasteptata mea
renuntare de a mai vedea n fata ocilor un om culpabil# turna bere
si se pre$ati sa ma asculte. !"ispare# desi e+ista# reflectai. Prin asta
eu ntele$ ca# nencetnd sa e+iste# totusi dispare# nu mai e de $asit#
adica nu mai e trait... "ar cu nici o antena a sufletului nostru nu'l
mai putem readuce# pentru ca realmente nu mai e+ista...
4ormidabil. *ntr'o zi se mbolnaveste printre noi un le$ionar. 4oarte
$rav# dizenterie# dar una rea... Eram ntr'o ncisoare de tranzit# din
mine ne trimiteau la canal# dar plecarea ntrzia. Nu se uita nimeni
la el ca tra$ea sa moara# un asa'zis medic dadu din umeri# nu avea
paturi de spital sa'l scoata din celula# l parasi acolo# sa moara sau
sa traiasca# ' un le$ionar mai putin ntruct putea asta sa intereseze
pe cineva/ 1olnavul zacea cu ocii ncisi si cu falcile nclestate de
inanitie# fiindca nu mai putea mnca sin$ur# nu mai putea sa tina
lin$ura n mna# nu mai putea vorbi. (i atunci se aseza ln$a el pe
pat un comunist# implicat n $rupul Patrascanu# evreu pasionat de
folclorul rom8nesc# un om de cultura rafinat# care se straduia
aproape zilnic sa ne convin$a de marile valori ale cntecelor noastre
populare. (tia bocete de o frumusete care te nfiora# cntece tra$ice
de despartire# de dor# de nunta# unele sublime# altele brutale si
$rotesti# cum nu auzise nimeni niciodata. 5isul lui era sa fie eliberat
si sa fie numit sef la un institut pe care el l'ar crea si l'ar mbo$ati
cu aceste comori imprimndu'le pe placi# caci suferea ca o sa treaca
timpul ,clatina mereu din cap si ofta-# nimeni# spunea# n'avea sa le
imprime si se vor pierde. (i puse mna pe lin$ura si pe castron si
ncepu sa'i desclesteze muribundului falcile si sa'i dea sa mannce.
"a# i dadea# dar ala pe urma facea pe el si mputea celula.
4olcloristul# ca sa nu'i mai mpiedicam sa se mai ocupe de el# l
desbraca# l spala# l ster$ea la cur... i dadea ceaiuri# i dadea din
propria lui ratie# i ster$ea $ura# care nu retinea toata mncarea# i
spala sin$ur pantalonii# care n permanenta erau murdariti de
diaree... (i ntr'o zi muribundul descise ocii# revenind la viata.
"ar tot nu putea mnca sin$ur si nu putea vorbi. *ncetul cu ncetul#
nsa# se mai nsdraveni si la un moment dat nteleseram ca bolnavul
se straduia sa miste buzele# sa spuna ceva. Ne apropiaram de patul
lui. 4olcloristul i pndea cipul# sa'l auda vorbind# fiindca asta ar fi
nsemnat ca omul lui scapase din $earele mortii# ca# adica# mer$ea
otart spre vindecare si ca staruintele lui nu fusesera zadarnice. (i
noi# curiosi ce'o sa zica. Ei# ce'o sa zica/ Cipul salvatorului iradia
de bucurie# caci bolnavul si olbase ocii spre el si numai la el se
uita. Nu el l salvase/ (i reusi sa bi$uie si avu un rictus care i
strmba buzele palide) du'te n p... ma'tii de 0idan. Asta i spuse si
cu forta pe care o mai avu scrsni si din dinti. Ne retra'seram
imediat n$retosati si l luaram de'acolo si pe bietul folclorist# care
se ntrista din ziua aceea si deveni tacut. Nu ne mai cnta# nceta sa
mai sufere de soarta frumoaselor cntece pe care le stia# ceva
plumburiu i se asternuse pe cip ca o masca urta. *l ncura0aram)
da'l n ma'sa de strpitura# nu'l mai n$ri0i# lasa'l sa moara. *nsa el
continua sa'i dea sa mannce cu lin$ura# nsa cu o sila pe cip# asi
putea zice cu o desnade0de scrbita# o tristete ntunecata# fara
lumina# parca ar fi $ndit) omul este iremediabil. Parca ar fi rationat)
omul e pierdut si cum si eu snt om# nici eu n'am scapare.!
!4oarte interesant# zise Clara n tacerea care se lasa. Aceste socuri#
presupun# pot fi mai mari dect oricare altele# vreau sa spun# cu
consecinte foarte adnci n constiinta# daca cel implicat nu poate#
cum am nteles# trece peste ele... Ciar n'a trecut/ Ce s'a mai
ntmplat cu
folcloristul/! !Nu mai stiu nimic nici de el# nici de cel pe care l
salvase# fiindca ne'am mprastiat la canal...! !(nt anumite lucruri
peste care nu poti trece# zise Ion Micu pe $nduri# dupa cum snt
altele care vazute dinafara par mai rele# dar nu ne atin$...!
Tacui mai departe# apoi mi ridicai privirea# le spusei sa ma scuze#
dar trebuia sa plec# si ma ridicai. !5ictor# zise Ion Micu ridicndu'se
si el ,si de asta data nu mi se mai paru $rotesca zbaterea lui de a
iesi de la masa-# te conduc putin...! (i ma conduse cteva sute de
metri pe bulevard# vorbindu'mi simplu si cu afectiunea de odinioara
de necesitatea de a ne revedea de'aici nainte re$ulat... !E necesar#
zise# o sa'ti e+plic... (nt lucruri care se petrec# nu dintre cele mai
bune# si care pot fi prevenite... Parerea mea e ca putem actiona# dar
pentru asta trebuie sa le cunoastem...! !1ine# i spusei# ca sa'l mpiedic
sa fie din ce n ce mai afectuos# cum simteam# bine# Ioane#
am acuma niste treburi# dupa ce termin cu ele# o sa'ti dau un
telefon!# $ndind ca n'o s'o fac curnd# sau poate# cine stie# ciar am
s'o fac...
FFIII
"eci totul a e+istat# $ndii continundu'mi plimbarea# a e+istat si
Matilda# si mai ales e+ista o fetita numita (ilvia# pe care va trebui
s'o parasesc# sa n'o mai vad dect din cnd n cnd# si nca asta va
depinde de Matilda# care daca ea va socoti ca !am esuat! n'o voi mai
vedea'o deloc si numele meu nu se va mai pronunta n fata ei.
Abandonez. Cum sa abandonez/. "ar ce pot face/ "a# mi se
su$erase o solutie pentru mine) n'ar fi mai bine daca asi muri/
zisese Matilda# adau$nd ca mi'ar pune si ea pe piept o floricica.
(imtii cum tristetea pe care o alun$asem n ntlnirea cu Ion Micu
revine si cum cedeaza apoi unui nou sentiment necunoscut mie si
pe care nu'l ntelesesem niciodata# dar ntelesei acum ca asta
trebuie sa fie) sa nu poti $asi o solutie# sa te simti ncoltit# sa nu
poti accepta ,sau mai bine zis sa fii mpins cu o putere ine+orabila
sa nu poti accepta-# sa abandonezi ,purtam n fiinta mea caldura#
tandretea# bratele ncolacite pe $tul meu ale unei fapturi minunate#
(ilvia-# dar nici sa traiesti vaznd cipul urii# silindu'ma sa'l ndur
n vesnicie si fara scapare# ca si cnd asi fi fost mpins pe poarta pe
care scrie lasciati o$ni speranza# voi c:entrate... (tarea mea avea un
nume) disperare. Ma asezai pe o banca si mi luai capul n mini.
Ciar totul e pierdut/ ma ntrebai. "e unde pornisem/ "a# mi
aminteam# din ziua cnd acceptasem sa lucrez la deratizare# sub
imperiul unei adnci caderi# al unui straniu $nd de sfidare# al unei
satisfactii asemanatoare celei pe care ti'o da razbunarea# al unei
certitudini ca pedepsesti# condamni pe cineva# fiind vizitat de $ndul
ca toti vor plati si nu se vor putea spala de dispretul meu# ciar
daca acum traiesc ca vitele n pasune si pasc si li se pare ca snt
liberi si fericiti... totul se plateste si vina colectiva nu va face mai
usoara suferinta individului# care va urma. Iata deci semnificatia
amortirii sufletului meu# n care zacuse speranta ca ea# Matilda# va
fi alaturi de mine. Cum sa fie daca eu nsumi descoperisem abia
acum ntelesul acestei stranii amortiri/
Ma ridicai si pornii spre casa. (imteam pentru ntia oara suflul rece
al sin$uratatii iremediabile si aveam revelatia ca eram departe de a
semana# Matilda si cu mine# cu Aco0ocaritei si muierea lui# la aceia
spectacolul pe care si'l dadeau lor nsile si vecinilor era o comedie
cu care poate se distrau# n timp ce peste noi# dincolo de cuvintele
care se spuneau# orict de $rele# se descidea tot mai mult# ca n
basme# borta vnturilor ne$re ale nenorocirii. "aca n'asi fi iubit
copilul# totul ar fi fost ciar firesc# nu eram nici primii si nici ultimii
care nu se ntele$eau si trebuiau sa se desparta. !5ad# i spusei
Matildei# ca nu iubesti acest copil# nu te $ndesti ca va suferi# (ilvia
e un copil deosebit si cel putin pna se face mare ar trebui ferit de
blestemul parintilor.! !1lestemul esti tu# care ai dorit nca dinainte
de a se fi nascut s'o arunci ntr'o prapastie!# repeta ea aceasta
obsesie care n aceste clipe mi se paru nspaimntatoare. !1lestemul
e n capul tau# i raspunsei# daca esti n stare# dupa atta timp#
sa'mi atribui sentimente pe care nu le'am avut.! !Tocmai de aceea#
ca sa te uite# trebuie sa'ti iei $ndul de la noi. (per ca n'o sa'l imiti
pe Petrica si sa te a$ati de mine doi ani. Te avertizez ca nu vei
reusi.! !1a da. stri$ai. Nu abandonez nimic ! !"ivortul se va termina
n doua saptamni# te avertizez. (nt pre$atita# am si vorbit cu cine
trebuie.! !Ei# si/ Nu e+ista le$e care sa ma mpiedice sa'mi vad
copilul.! !Ai sa vezi ca e+ista.!
Ma oprii# mirat de seninatatea cu care# actor si implicarea n acelasi
timp n rol# alimentam si urmaream ca spectator aceasta ireala
drama. Ce'i facuse el acestei femei/ ma ntrebai din sala# n timp ce
pe scena stiam perfect de bine ce'i facusem. Cuvintele/ "a# din ele
venise obsesia neverosimila. Cuvintele# ele lovisera si facusera o
rana care nu se mai vindeca. *mi amintii de o istorie cu un leu bolnav
si un padurar. Acesta din urma i spusese) !Ei# ce'ai a0uns#
prapaditule/ Asa arata re$ele animalelor/ ;eul i spusese) !Ai o
secure n mna. ;oveste'ma cu ea dupa ceafa.! Padurarul l lovise.
"upa un timp se ntlnesc din nou# leul vindecat. !Pune mna# i zise
el padurarului# aici la mine dupa ceafa.:: Padurarul puse mna si
dadu de o coa0a $roasa. !"a'o 0os!# zise leul. Padurarul o dadu 0os9
!Ai vazut/ relua re$ele animalelor. Rana pe care mi'ai facut'o tu cu
securea s'a vindecat. "ar rana pe care mi'ai facut'o cu vorba nu# si
nici n'o sa se vindece.! (i l'a crutat pe om# pierzndu'se n adncul
padurii. Matilda se simtise lovita n trufia ei ca o leoaica# si cu toate
ca dorise sa uite# nu putuse. Nu avea si superbia leului de a cruta#
si vroia sa loveasca tocmai acum cnd si daduse seama ca snt slab.
Ciar se $rabea ,divortul va dura doua saptamni.-# nu cumva sa'mi
revin si sa devin prime0dios. (i totusi timp de trei ani ma asteptase.
"a# dar puterea unui $nd poate tine n cleste sufletul cuiva si o
viata ntrea$a si nu'l slabeste dect n moarte sau odata cu
nimicirea celui care i'a prins astfel sufletul. Cuvintele# devenite
stranie obsesie) vroia sa ma identific cu ntelesul pe care li'l dadea
ea# nu era nici o ndoiala# ntelesul lor ar fi izbucnit indiferent de ce
soarta asi fi avut parte9 spiritul ei destructiv s'ar fi pus n miscare
oricum# ciar daca asi fi urcat pe spirala celei mai stralucite cariere.
"a# totul era pierdut# trebuia sa platesc.
A doua zi dupa prnz ma pomenii cu Tasia n casa# care mi spuse
ca Matilda a plecat pentru cteva zile la 1ucuresti si a ru$at'o sa
aiba $ri0a de (ilvia. !;a 1ucuresti/. ma mirai. Ce sa caute acolo/!
!Nu stiu# zise Tasia n timp ce mbraca fetita# nu mi'a spus. (i
continua sa vre ntr'o plasa lucruri de'ale copilului. !"ar ce faci
acolo/:: zisei. !Asa mi'a spus Matilda# s'o iau pe (ilvia la noi ct
lipseste ea.! !Nici vorba# lasa copilul aici# sau crezi ca eu si Ana nu
sntem n stare sa avem $ri0a de ea/! !Am crezut ca asa v'ati
nteles!# zise Tasia mirata. !Cum sa ne fi nteles daca nici nu mi'a
spus ca pleaca.!: !1ine# treaba voastra.! !Ta'taaa# zise atunci (ilvia#
ci mer$em la plimbare/! !Mer$em# dar nti du'te si te culca.!
Intrai n biblioteca# ncisei usa si ma asezai la birou cu capul pe
brate. 7lasul (ilviei ma picnise# cnd spusese ta'taaa# caci astfel i
iesea ei acest cuvnt din $ura# nu scurt# tata# nici ine+presiv# nici
alintat# nici rz$iat ci ca o mica nota muzicala# pura ca un izvor n
care cemarea era cntata si le$anata si nvaluita ntr'o tandrete
celesta. (i parca ar fi fost pe deplin constienta de ma$ia
cuvntului'melodie# fiindca nti l lasa sa fie auzit# facea o pauza si
abia apoi spunea ce vroia de la tata. %neori nu vroia nimic. Nu mai
urmau alte cuvinte. Cu neputinta de evitat certitudinea ca aceasta
melodie nu era doar a $lasului ei# ci a fra$ilei ei simtiri# a micului ei
suflet# caci mai auzisem copii spunnd mama si tata# dar nici unul
ca ea# si asi fi putut sa i'l distin$ ciar n naltul cosmos# dintr'o
multitudine de alte $lasuri ale tuturor copiilor care s'ar urca n
vastul univers. Ce ne tine n viata# altceva/ Nu facem totul ca
aceasta melodie sa nu piara de pe pamnt si sa ramna mereu n noi
ca o arma suprema mpotriva soartei/
5alul trecu# intrai n baie# ma uitai n o$linda# mi spalai cu apa rece
trasaturile strmbate si ocii turburi si revenii ln$a Tasia. "ar ea
$ici ceva si o lun$a tacere se asternu. *ntr'un trziu zise) !"e#
5ictore. 1ine'ar fi sa va mpacati. 2ic si eu asa# dar cine poate sa
stie ce se ntmpla ntre doi insi cnd ramn sin$uri/!
(i se ridica si pleca.
FFI5
Iar eu ncepui sa ma plimb ncet prin frumosul apartament. Ce'o fi
facnd ea la 1ucuresti/ ma ntrebai. (i ce fac eu sin$ur pna se
ntoarce/ Aveam nevoie de ea# sa apucam amndoi mai departe de
ot$onul de ura care ne le$a si sa tra$em de el cu toate puterile pna
l vom rupe. 4iindca simteam ca altfel n'o pot parasi# desi ieri mi se
paruse ca eram liber. Plecnd# ramneam nlantuiti# iar ea# cu fetita
alaturi# ar fi 0ubilat de ura mea neputincioasa# mai libera dect
mine. Iar dincolo de toate acestea ar fi staruit n mine# devenind
obsesie# ntrebarea ncapatnata) ce era de fapt n inima acestei
femei/ 4iindca nu puteam admite ' si ntrebarea aceasta mi se
punea nealterata# totdeauna cnd ramneam sin$ur# ciar si
ascultnd istorisirile vesele ale lui 5intila# ciar si cnd# creznd ca
uit# mi se ntmpla sa rd n oote ' nici una din cauzele pe care le
ntrezaream stnd de vorba cu ea. Era fascinant) ntr'o zi mi'a spus)
!esti pe 0umatate mort!. Asta ma limpezea# atunci ciar totul
devenea simplu si firesc# si viata mea mpreuna cu ea# imposibila.
Repede nsa# ciar a doua zi cnd n'o mai vedeam# certitudinea
aceasta se spulbera. "e ce/ Nu mai ntele$eam cine i alimenta ura.
Eu/. Prin ce/ (tiam ce nseamna sa nu mai iubesti# asta mi se
paruse totdeauna simplu si firesc# sa'i spui cuiva sau sa ti se
spuna) nu te mai iubesc. *n clipa aceea nstrainarea celuilalt ti se
transmitea# cum mi se ntmplase mie atunci# n fata %niversitatii#
cu Caprioara. Ce dracu poti sa mai faci cu cineva care nu te mai
iubeste. Ia uite. (e si vede# nu mai e acelasi cip pe care l stiai#
care se lumina cnd te vedea# ai carui oci straluceau ntlnindu'i
pe'ai tai# a carui $ura avea un contur dulce# un surs... Nu mai snt
toate acestea. ('a dus. A murit. Ceea ce stiai tu ti ramnea n inima
nealterat9 ce poti face cnd cineva nu mai e/ Melancolia care
navaleste asupra ta e blnda si nvaluitoare# puterea ta de a iubi
ramne neatinsa# ntrebarile care vin ulterior nu au mare putere#
ciar daca afli ca ai fost tradat. Ce nseamna tradarea/ E o forma
urta de a ti se spune ca nu mai esti iubit. %ra# desi$ur# te poate
ispiti sa te razbuni# e frumoasa# s'o iubesti mai departe# ciar daca
stii ca nu va mai fi nimic. %ite nsa vine oricum# si acest lucru l
simti cu certitudine si simti ciar o bucurie ca esti liber de cineva
care# desi$ur# nu te'a iubit prea tare din moment ce a putut sa te
paraseasca. Mai bine. Adio.... 1alaDer mes amours# avec# leur
tremolo# balaDer pour tou0ours# 0e repars a zero. "a# dar ura/ Poti
cnta la fel de patetic si 0ubilator) 1alaDer le aine/ Cum/. *ncercati.
EssaDez donc repartir a zero!:...
"escisei ncet usa camerei unde dormea (ilvia# s'o trezesc si sa
iesim. !Ce e cu tine# i spusei# tu n'ai dormit deloc.! !1a am dormit#
dar nu mult!# marturisi ea# ca sa mpace si minciuna si adevarul)
vrusese sa doarma# dar nu putuse. Ma asezai pe mar$inea patului
si# prefacndu'ma ca n'o privesc direct# o contemplai n tacere# cu
pleoapele pe 0umatate ncise. !Ta'taaa.! zise. Era o cemare# de
asta data am simtit ca vrea sa spuna ceva.!"a tata.! murmurai.
!Ta'taa# relua# eu cnd te vad ca vii la mine si te asezi pe pat# ma uit
la tine... si... si nu stiu ce sa'ti mai spun...! "e ctva timp nu mai
dormea pe brnci# se facuse mai vioaie si abia astepta sa ma ntorc
acasa si s'o iau la plimbare. Nu era prea voinica# curnd o dureau
!piscioalele! ,o dureau sau i placea n brate/-# si i placea mai ales#
cnd se ntmpla sa am si treaba n oras# sa intru n marea librarie
din centru# sau sa cumpar ceva din vreun ma$azin. !(i ce'ai vrea tu
sa'mi spui si nu mai stii ce/! o ntrebai. !Ta'taa# zise# mer$em la
cismar/ (cnteia $ndirii ei tsnise cteva clipe# dar apoi uitase# poate
ca nici nu stiuse ca e+primase att de limpede neputinta ei de a da
$las la ceea ce simtea cnd ma vedea ln$a patul ei. !Mer$em# tata#
zisei. 1ine ca mi'ai adus aminte.! Asta se ntmplase acum cteva
zile# dar nu observasem# ca i'ar fi placut mica du$eana a
!cismarului!. %ite ca i placuse si# ca odinioara copilului Crean$a# i
placea si ei sa'l vada iar pe acest nou Ciorpec! asezat pe scaunelul
lui# cel ca si acela# mustacios si ncon0urat de calapoade si de
rafturi de ncaltaminte data la reparat. !(us. o ndemnai. Cai sa ne
mbracam.! (e ridica si le$anndu'se ca o ratusca mi se lasa n
brate. Avea si ea pi0ama. "ulapul ei# cu rocitele# sosetele#
ncaltamintea# toate minuscule# asezate n ordine pe rafturi. Ma
lasai n $enunci s'a a0ut# sa se mbrace# i scosei asa'zisii
pantaloni ai pi0amalei# din care ea si trase picioarele# spri0inindu'se
cu o mna de umarul meu# apoi o mbracai cu o rocita alba cu
buline albastre care mi placea mie si n care parul ei nca blond se
ncurca si i se ncurcara si bratele ncercnd sa nimereasca sin$ura
mnecile ,nimerea pe alaturi si nu'si corecta miscarea pna nu vedea
ca bratul i iesea tot $ol prin aer si ni se amestecau la amndoi
minile din pricina impulsurilor ei foarte neprecise# dar svcnite# care
o faceau ca nici cnd i ndreptam eu mna spre $olul mlnecii sa
nimereasca iar anapoda-# i nceiai cataramele de la sandale si
crezut ca era $ata. Nu# ca s'o pieptan. !%nde ti'e pieptenele/.! !Nu
stiu!# zise.!Cum nu stii# fata mare si nu stii unde ti snt obiectele
tale de toaleta/! !1a da# zise si se duse si trase foarte si$ura un
sertar si lua de'acolo pieptenele. !Pai vezi/ 2iceai ca nu stii/ Ia te
ro$ sa nu te rasfeti.! & ntorsei cu spatele si ncepui s'o pieptan.
!Adu'mi o funda sa'ti le$ parul.! !Nu# ca sa'i fac codite. !E prea
complicat# i spusei# uite ce bine ti sta asa cu parul le$at la ceafa# te
face si pe tine mai mare.!
*i privii cipul si pentru ntia oara# vaznd'o din profil# vazui profilul
meu# dar un profil de vis... Ramasei tacut# stapnit de un sentiment
de triumf. "aca seamana cu mine ntru totul# si n temperamentul
ei# va tra$e spre mine orice s'ar ntmpla# mi spusei. Am pentru ce
trai si alti copii nu voi mai face. Nu va fi o fata isterica si voi ve$ea
sa nu'mi repete esecurile. 5a placea si o voi nvata sa astepte si sa
alea$a# ciar daca va fi sa i se ntmple sa fie izolata n adolescenta
ei# cum mi s'a ntmplat mie. & s'o vad zilnic dimineata# fie si doar
cteva minute# cnd o sa nceapa sa mear$a la scoala. "a# voi face
parte dintre acei care# despartiti ca si mine de... !Ta'taaa. ;a ce te
$ndesti/! Tresarii si ma ridicai. !Ma $ndeam ca nu mai ai mult si te
duci si tu la scoala!# i spusei. !Ct mai am/! #!Cm. 5reo trei ani.!
!Mi'arati si mie scoala/! !Cam devreme# reflectai# mai e pna atunci.!
!Pai zisesi ca nu mai e mult.! Izbucnii n rs. Asa era. Iat'o sesiznd o
contradictie. *i raspunsei ca nu mai are mult daca te $ndesti ca
avusese si ea odata doua saptamni# pe urma o luna# cnd o botezam#
pe urma... (i tacui... Pe urma tatal ei fusese trimis n minele
de plumb...
!Ta'ta# cnd mplinesc eu patru ani/! ma ntreba apoi dupa ce
iesiram din casa. !Peste vreo doua luni ' asa.! !(i ce'mi cumperi/!
!Nu'ti cumpar nimic# i raspunsei eu suparat# $ndind) ia te uita# de
pe acum stie ca trebuie sa i se cumpere... *ti cumpar o min$e.! i
spusei. !Pai min$e am.! !& papusa mare.! !Pai am si papusa....
Ta'taaa# ci sa'mi cumperi o trotineta.! (ursei. Cnd punea un ci
naintea cuvintelor era la ea semn de mare tandrete. !1ine# ci sa'ti
cumpar# i spusei. "ar unde ai vazut tu o trotineta/! !*n parc# la
copii.! Ai fi crezut# auzindu'i felul cum rostise !la copii!# ca i vedea
pe acestia cu detasare# ca si cnd ea# n orice caz# nu mai era copil.
*n mod ciudat# sin$uratatea mea cu ea se accentua# dar era senina
si dulce. 7ndul la maica'sa de asemenea se lumina# brutalitatea
raului a carui apasare mi amortea sufletul se detasa de Matilda.
Acest rau nu mi se mai parea o emanatie a vointei ei deliberate ' de
a trai n el si de a mi'l transmite# ci ceva strain# cu care ea nu putea
sa lupte. *mpreuna# mi se parea ca se confunda cu natura ei intima
si 0ubila traindu'l# asa cum 0ubileaza cei ce iubesc# cu (ilvia mi se
parea ca maica'sa e nefericita si ca suferea urndu'si barbatul. Asta
ma facea sa uit# ca sa tresar totdeauna la ntoarcere# cnd
descopeream ca nici vorba de suferinta la Matilda# si nici un caz
nefericire. Clipe $rele# fiindca descopeream mereu cum de fiecare
data mi se furisa n inima# nedorita# speranta unei apropieri. Cu att
mai violenta si mai urta era ciocnirea care urma. ;uam fetita n
brate si o coplesea cu duiosii insistente si ostentative# o tinea tot
timpul pe ln$a ea# o cema n bucatarie... Eu nu mai e+istam#
ncerca# adica# s'o faca sa uite cu cine a fost la plimbare# sa'i arate
deci ca numai ea# mama ei# o iubea cu adevarat# ceea ce se si
ntmpla ,cel putin n aparenta-# fiindca $reu mai prindeam dupa
aceea privirea copilului si pna a doua zi nu mai auzeam dect rar
mica ei melodie# si atunci doar n soapta si numai cnd maica'sa o
mai slabea... & iubea pe maica'sa/ Nendoielnic# si (ilvia ma uita cu
adevarat n prezenta ei# dar eu stiam ,fiindca ncepusem sa observ-
ca atunci cnd o luam la plimbare puternica forta de atractie a
Matildei nceta# nu'i pomenea niciodata numele# nu zicea !vreau la
mama!# sau sa doreasca# fara s'o spuna# sa se ntoarca mai repede
acasa si s'o vada# si mica melodie pe care (ilvia o tinea pentru mine
ascunsa n suflet renvia. Ma purtam nsa cu ea fara efuziune#
pentru a nu'i scinda de pe acum fra$ila ei simtire. Mi se strn$ea
nsa inima si ma ntrebam daca nu se si scindase cnd vedeam# la
ntoarcere# cum privirea ei atrasa de prezenta mamei nu ma mai
vedea. Ce se va ntmpla# mi spuneam# cnd nu voi mai fi zilnic n
casa si cnd ,nu mai aveam nici o ndoiala- Matilda i va spune fara
urma de ezitare) tatal tau te'a parasit/ Copilul va afla ce e minciuna
fiindca eu i voi spune ca n'am parasit'o si n'o voi parasi
niciodata... pusa ntre tata si mama# pe cine va crede/ "esi$ur# nti
pe ea# fiindca avea dovada# da: si eu eram una... Att de mica# silita
sa ntelea$a ceea ce nu putea fi nca nteles.
& dusei de asta data direct n parc# !la copii!# spunndu'i ca pe la
!cismar! o sa trecem la ntoarcere. Ne asezaram pe scaune si
descisei o revista de filozofie pe care o cumparasem n trecere# de
la un ciosc. & simtii nsa de ndata ca se ridica si o vazui
ndreptndu'se spre un baiat care fara s'o cunoasca o cema# dar
nu'l auzisem rostind vreun cuvnt. Parcul era plin de carucioare#
bunici# parinti tineri# n$ri0itoare plictisite ca la aceasta ora nici un
soldat nu'si facuse aparitia. (e opri la mica distanta de el si se
uitara unul la altul# ca si cnd s'ar fi pomenit fiecare n fata unei
o$linzi. %n timp tacura ncremeniti# cercetndu'se fara sa ntelea$a
nimic# dar el veni apoi mai aproape si i spuse ceva. Ce anume/ Ea
i raspunse si l parasi# baiatul se rasuci ntr'un picior si disparu.
Ce mesa0 i transmisese/ (ecret mare# (ilvia se aseza cuminte ln$a
mine si nu zise ctva timp nimic. Redescisei revista. Nu era nici un
fel de filozofie n ea# articole despre imperialism# care a a0uns n faza
sa ultima# cnd a nceput sa putrezeasca# despre primul nostru
cincinal si altele de acest $en... !Ta'taaa# zise (ilvia# n partea ailalta
a parcului au dat drumul la calusei.! Aa. "eci asta era mesa0ul.
!1ine# tata# mer$em!# si ma ridicai si lasai revista pe banca.
Erau amestecati cu trasuri cu patru locuri# iar ceva mai ncolo
scaune sburatoare# nvrtite de un motor veci care pufaia si
trosnea parca ar fi taiat lemne. Numai caluseii# ca pe vremuri# erau
pusi n miscare de un cal# care aler$a si el pe ln$a cei din lemn#
dnd foarte des din cap si sfornaind vesel# ca si cnd si'ar fi dat
seama ca omuletii pe care i plimba n cerc nu stiau ce e un cal
adevarat si vroia sa le arate. Cnd cursa se opri# o ridicai pe (ilvia n
brate si o pusei ntr'o trasura. Avui de ndata strania senzatie ca o
s'o pierd cnd o vazui amestecata cu nca alti trei# si calul#
punndu'si capul n piept si facnd o ncipuire de saritura# si relua
cursa# si cipul (ilviei ncepu sa treaca pe ln$a mine ca o parere.
7ata# nu mai era a mea# intrase si ea n aceasta lume care ti dadea
senzatia ca zbori si te va duce departe ntr'o calatorie miraculoasa
si fara sfrsit# cnd de fapt ea te ntorcea n fiecare clipa napoi n
cerc# mereu napoi n 0urul a+ei lui# statea pe loc# desi punea totul
n miscare si n curnd se va opri. Calatoria s'a terminat# $ata# 0os# e
rndul altora. Credeam ca o sa stri$e de bucurie ca altii# dar ea
statea tacuta# att de mica# desi$ur nu speriata# dar nici vesela ca
zbura. (i daca lantul trasurii se rupe/ ma pomenii ntrebndu'ma#
si daca nu se tine bine si o sa cada/ (i o stri$ai# dar nu ma auzi#
fiindca vazusem ca ciar nu se tinea) !(ilvia# apuca'te cu mna de
trasura.!: Mi se parea ca nu se mai termina si ca $oana calului se
nteteste# i auzeam clopoteii de la $t clincetind si sforaitul lui de
ncntare# caci era bine ranit# $ras# desi cam batrn# nsa miscarea
i placea si lui. %neori se prefacea ca vrea sa'i muste pe copii si si
pleca lun$ul lui cap ntr'o parte# prins n inima lui de cal de o
ciudata efuziune pentru mo$ldetele acelea din 0ur# care de cnd
traia el nu mai cresteau deloc... Altadata# n timp ce aler$a# cnta o
$oarna# acum $oarna ncetase# dar lui i cnta nsa pesemne n
ureci de era att de e+uberant... 4ara sa i se spuna ceva# ncepu
sa'si nmoaie elanul si apoi se opri sin$ur. Timpul cursei se nscrisese
demult n memoria lui si stia# desi$ur# cnd se termina.
Copiii se dadura 0os unii nca veseli# altii fara prea mare cef# n
timp ce cei ce asteptau# n$esuindu'se de nerabdare# umplura
trasurile si ncalecara caluseii de lemn. !Ti'a placut# tata/! o
ntrebai pe (ilvia lund'o n brate. !"a.!# !Mai vrei o data/! Avu o
ezitare... !Mai trziu.! zise# ntelesei ca nu se omorse de placere si ca
doar curiozitatea fusese mare.
*n mi0locul parcului era un avuz# aproape un lac# plin de lebede#
iar alaturi# ridicat putin pe o coasta de deal# un local care servea
bere# $ustari# cafele# n$etata# pra0ituri. Ma asezai cu fiica mea la o
masa. !& bere pentru mine# i cerui celnerului si... !(i pentru
domnisoara o n$etata!# ma completa el. !Poate vrei o pra0itura/! o
ntrebai. "adu din cap) nu. !Ta'taaa# zise ea# dupa ce celnerul se
ndeparta# tu esti ra$usit.! Tresarii. (i mie mi se paruse cnd
dadusem comanda# mi auzisem $lasul# ceva strain# putin spre bas#
o clipa. Tusii. !(i acum mai snt ra$usit/! !"a...! Tusii din nou. !"ar
acum/! !;a fel...! !Cine stie ce'o fi# zisei# oi fi racit si eu nu simt...
Mannca ncet n$etata# sa nu racesti si tu...!
*mi aprinsei o ti$are cu berea nainte# n timp ce (ilvia si sorbea
parca n$etata# facea elipse mari cu bratele# scotea limba# rasucea
lin$urita n aer... 1ine# $ndii# daca ntr'o zi o sa ma ntrebe unde
lucrez# ce'o sa'i spun/ *ntr'o zi# cnd & sa nceapa sa se duca la
scoala... Asa mici# copiii ncep sa se laude cu parintii lor. Tata e
doctor# tata e in$iner# maistru# mama e aritecta... "ar tatal/ Tatal
tau ce e / Ei/ Ce e/.... Ar putea Ion Micu# la el n redactie.../
!Ta'taaa# la ce te $ndesti iar/! !Asculta# ma nfuriai# ce faci tu cu
n$etata aia/! !& mannc.! !Nu s'ar zice. Ia vino ncoace.! 5roiam
s'o strn$ n brate# s'o sarut# sa'mi lipesc obrazul de al ei# s'o
mn$i... & pusei pe $enunci# nmuiai un servetel de rtie n
paarul cu apa# i stersei mnutele si barbia# i desfacui parul care
n'avea nimic si l le$ai la loc si abia dupa aceea i tinui micul ei cip
aproape de al meu. !(ilvia# fetita# i spusei# codita# tata te iubeste...!
Avea aerul ca stie# fiindca nici o scimbare de e+presie nu se
produsese pe cipul ei. Pe drum# la ntoarcere# ne ntlniram cu un
cine si ea vru sa se apropie de el. Era un cine va$abond si o oprii#
e+plicndu'i ca s'ar putea s'o muste din prostie... (e vedea ca e un
dulau nerod# care nu reusise sa se lipeasca si el de'un stapn#
pesemne nimeni nu'i $asise vreo calitate si toata lumea l $onise# si
atunci se resemnase sa traiasca pe strazi# dar avnd aerul ca daca
nu e al nimanui e al tuturor... Era un mister cine i dadea sa
mannce# fiindca nu era o$r0it. Ia sa vedem# ma oprii si l cemai. El
si ndoi trupul spre o forma de covri$# ciar a ndoiala# si lasa capul
n 0os parca spunnd) !Nu e si$ur ca daca vin nu'mi dai un picior#
asa ca mai bine astept# daca vrei vino tu la mine# desi nici atunci nu
stiu daca snt ferit de cine stie ce surpriza!. *nct# apropiindu'ne de
el# se ndeparta# pastra o distanta si umilit de propria'i lasitate ne
astepta# pentru ca din nou sa se retra$a. Altfel avea o curbura
frumoasa a burtii si picioare nalte de o$ar# botul lun$... ;'asi fi luat
cu mine daca ar fi intuit ca aparuse pentru el o ocazie sa se
aciuiasca pe ln$a o casa. !Crezi ca are cineva timp sa'ti descifreze
soarta ta de cine. i spusei. Ai rasa n tine# dar cine stie ce
apucaturi. Esti# oricum# slab sufleteste# ti'ai pierdut ncrederea n
oameni# o sa mori calcat de o masina# ori or sa te prinda cei de la
ecarisa0 si or sa'ti ia pielea# iar din carnea ta sa faca cel mai bun
clei.!
Intraram n marea librarie centrala n care nu rasfoii nici o carte#
ma uitam doar pe deasupra# n timp ce (ilvia# care nu a0un$ea nici
cu capul pna la ele# se a$atase cu minile de mar$inea mesei#
curioasa sa vada ce era acolo sus pe mesele lun$i. Ce putea sa fie/
Carti# dupa forma. *i cumparai una care promitea ceva bun# 4amilia
Roademult# si de la papetarie niste abtibilduri. Cuvntul i placu si l
repeta pe drum insistnd sa i le arat. !Ti le arat acasa# cnd o sa le
nvat cum sa le tai si sa le lipesti...! Trecuram apoi pe la !cismar!.
(ilvia era rapita# nu stiu ce'i placuse ei aici) ciocanul mesterului#
sula pe care o nfi$ea n talpa# faptul ca nu se $rabea dupa ce intrai
la el si abia dupa ce termina de batut cuiele de lemn pe care le tinea
n $ura si ridica privirea si se uita o clipa la tine/ 4aptul ca avea
ln$a el un mic aparat de ebonita care se alimenta dintr'o priza
ascunsa printre rafturi si cnta n surdina/ *mi dadu pantofii# i
platii si iesiram# dar apoi mi veni un $nd si revenii.!"omnu (uciu#
i spusei# ai putea sa'mi faci o curea pentru fetita/! !Ce fel de
curea/! !%na subtire# pentru sarit...! !Asa pentru 0oaca/! zise
cismarul. !"a# cu o bucla la capete# s'o poata tine si s'o ntoarca
peste cap.! !"a: e prea mica ea pentru 0ocu'asta):# zise cismarul. !Nu
snt mica!# zise (ilvia. !1ine# fata tatii# conveni cismarul# ia sa'ti iau
eu masura. & sa'ti fac una asa frumoasa mpletita n trei.! !(a nu
fie prea $roasa!# observai. !Nu# ca am eu $ri0a# zise cismarul
masurnd'o pe fetita cu o sfoara. Mine e $ata.!
Iar acasa ne apucaram sa taiem abtiilduri. *i lipii eu primul un
iepuras pe tablia alba a patului. !5ezi/. i spusei. E foarte frumos.!
Apoi o lasai sa vad ce face cu foarfeca. !Acuma sa pui alaturi de el
un ursulet.! "ar l strica# i taie capul. 4orfecuta n'o asculta.
Mi$aliram nsa amndoi vreme ndelun$ata pna ce n dormitor
ncepu sa se lase ntunericul.!Ta'taaa# zise ea deodata# vazndu'ma
absorbit cu micile fi$uri. Nu trebuie sa terminam toate accibidlurile
ntr'o sin$ura zi.! Eu sarii. & luai n brate si de asta data ncepui
s'o sarut fara nici o retinere. !Asa este. i soptii# nu trebuie totul
consumat ntr'o sin$ura zi. Nici macar ntr'o sin$ura viata. $ndii.
(i ce daca o viata nu se mplineste/ (e va mplini alta# dupa tine.!
(i $ndul mi zbura n clipa aceea la uitatele mele caiete. *n
ntuneric stateau n beciul bunicului# dar si mai n ntuneric
stateau parca n amintirea mea. ;e voi mai scoate vreodata
de'acolo/ ma ntrebai. 5or mai renvia retezatele mele elanuri/ "ar
$ndul# tintuit parca# nu zbura si inima nu mi se ncalzi.
FF5
A doua zi se prezenta iar cavalerul ei si i spuse nu stiu ce nou
secret. Ca# mi'l desvalui (ilvia de ndata# s'o las si pe ea sa se duca
si sa se 0oace cu copiii. Cum s'o las/ "aca se pierdea/ !Nu ma
pierd# tata.! mi raspunse cu atta si$uranta de sine# nct sovaii.
!1ine# i spusei# mer$ si eu cu tine. %nde snt copiii/! 1aiatul mi
arata directia avuzului. "e asta data cumparasem de la un ciosc
;uceafarul literar# curios sa vad si eu ce publica Ion Micu. *ncepui
sa'l rasfoiesc ridicnd din cnd n cnd privirea nelinistit spre fetita
cnd n'o zaream de ndata n droaia de copii care se zben$uiau
printre copaci.
Revista condusa de Ion Micu# n afara unor traduceri din lirica
$ermana semnate de marele poet si filozof si de note polemice al
caror sens mi scapa fiindca autorii si cartile la care se refereau mi
erau necunoscuti# era aproape ilizibila. Totusi# ma otari sa citesc
pna la capat o nuvela# sa vad si eu ce se scrie... Autorul descria un
conflict interior al unui taran care tocmai se nscrisese n $ospodaria
a$ricola colectiva. Ce se ntmplase/ (e nscrisese el# dar n
prealabil si vnduse boii si acum avea mustrari de constiinta. Nu
putea sa doarma) auzi# ei l primisera cu bratele descise si el i
nselase. "ar ce era de facut/ 1anii primiti pe boi l fri$eau# cum sa
nceapa el o viata noua cu o astfel de amintire/ (i dupa mai multe
zile de framntari i veni un $nd9 autorul nsa nu'l desvalui# ca sa'i
urmarim eroul cu rasuflarea taiata si sa'i urmarim si $ndurile
,monolo$ interior.-# ce'o sa zica presedintele cnd o sa auda# ce'or sa
zica ceilalti# care ne$resit se vor adund buluc n curtea $ospodariei
cnd o sa'i dea drumul... Cui# la ce/ Ei# suspense# oricum va fi mare
turbureala si el va putea apoi sa umble cu fruntea sus si sa doarma
linistit. Pna la urma aflam n sfrsit ca vroia sa cumpere un motor
si sa'l predea# $ratis# binenteles# $ospodariei. Ce fel de motor/ Nu
se spunea# de taiat lemne# de scos apa# cumparat de la cine# de la
un ma$azin de stat sau de la un particular. *ncepe apoi o mica
odisee a transportului# ba ntr'o caruta de ocazie# ba n spinare#
$find si asudnd. (i iata'l cu el n curtea $ospodariei. (i aici
autorul deveni deodata foarte realist si n acelasi timp foarte
modern# eroul nu triumfa ,eroii moderni actioneaza riscnd si nceind
printr'un esec-# numai ca prin curtea $ospodariei erau doar
ctiva oameni# presedintele lipsea# iar motorul# ca sa strneasca
turbureala# trebuia nti de toate sa mear$a. Ei# nu mer$ea# pufaia
n$rozitor# tusea# e+ploda nvaluindu'l pe erou ntr'un fum ne$ru si
necacios. "a# viata e un fum# dar merita sa lupti cu ea si sa nvin$i
si mai ales sa rami n aceasta lupta cu constiinta curata. Asta era
sensul pe care l su$era acest final neasteptat. Prinsei $ust sa mai
citesc o nuvela# inventivitatea falsului e si ea atra$atoare# si de asta
data autorul ciar reusi sa'mi descreteasca fruntea. Eroul# un
ardelean dintr'o bucata# tot un taran# intra n biroul presedintelui
sfatului popular# si ia caciula din cap# o izbeste de podea si stri$a)
No# presedinte. Apaca eu fac reclamatie la Comitetul Central. No# ce
e.. zice si acela alarmat. No# zice taranul# eu vreau sa dau mai mult#
si ala de la baza de receptie nu vrea sa primeasca. Eu fac
reclamatie# mer$ pna sus. No# ce sa dai# ma Toadere/ Ca nu ntele$.
Apoi# no# cote# ma. zice taranul. Cotele aferente/ ntreaba
presedintele. No# lasa'le pe'alea# zice taranul neaos cu o mndrie
vn0oasa# peste alea eu vreau sa dau mai mult# ma. (i ncepe
conflictul ntre eroul cu nalta sa constiinta patriotica ,fiindca
predarea cotelor catre stat era o datorie patriotica# iar el vroia sa
predea mai mult.- si inertia eterna a birocratilor# conflict care se rezolva
n favoarea celui dinti. Era# cumva# n publicarea acestor
nuvele# ascunsa# ironia sarcastica a lui Ion Micu/ "esi$ur# fiindca
nu puteam sa'mi ncipui ca i'ar fi placut acesti ilari continuatori ai
lui (lavici si Rebreanu# dar asta numai pentru ca eu l cunosteam#
ce trebuiau sa creada nsa cititorii care nu stiau ca redactorul sef al
acestei publicatii e un om att de subtil nct publica aceste te+te ca
sa'i nveseleasca/ Ce'ar fi trebuit sa fac eu acolo daca m'ar fi
an$a0at n redactie# cum mi daduse de nteles/ "aca astfel se scria#
sau daca# oricum# numai lucruri din astea puteau aparea# care ar fi
fost rolul meu/ (a caut# adica# sa ale$ te+te mai bune/ Nu ma
simteam calificat si nici adaptabil# nu aveam !ironia! de a face pe
micul diavol# sa actionez adica ntr'un fel si n acelasi timp sa fac cu
ociul ca trebuie sa se ntelea$a altfel. Cum sa se ntelea$a/
Cititorul e un om serios# si era# practic# imposibil sa'l initiezi ntr'o
parodie care nu purta acest titlu... Nu era !om de litere!: pe care sa'l
inviti la braserie si sa'i e+plici ca... el era doar cititor# adica un ins
care daca descidea o revista cauta n ea contactul cu marile
probleme ale lumii n care traia si al caror nteles adnc fie ca i
scapa ,lupta lui $rea pentru e+istenta i ncidea adesea orizontul-#
fie ca# dimpotriva# intuia acest nteles si dorea sa'i fie confirmat de
spiritele alese care puteau scrie si publica. Ion Micu# cu sarcasmul
si umorul sau denaturat# era# aa# departe de determinarile eterne
ale cititorului de totdeauna# care cauta n arta att uitarea ,caci
fictiunea artistica este# pe un plan desi$ur superior# un dro$-# ct si
initierea ntr'un univers superior# care sa'i reaminteasca verticalitatea
noastra n spirit# cum spune 3ier6e$aard# cnd viata ne pune
adesea n $enunci... Nu# nu voi lucra ntr'o astfel de redactie...
Erau mai interesanti 5intila# 1acalo$lu# Calistrat... ciar si famenul
de Pantelimonescu# prin plictisul ine+plicabil pe care ti'l inspira de
ndata ce descidea $ura... Nu# n'aveam cef sa nvat formele de
simulare si disimulare a $ndirii ca sa'mi creez iluzia ca ramneam
liber cnd otaram publicarea unor te+te de a caror stupiditate eram
constient. Cel putin cnd albeam cu var trunciul unui copac
puteam $ndi ca snt $radinar. "ar acolo ce puteam $ndi ca snt/
Cel mult un re$izor de circ care dadea spectacole ntr'o arena
$oala...
!Ta'taaa!# ma trezi (ilvia din aceste reflectii. Ma uitai la ea cum se
aseaza pe scaun alaturi de mine cu aerul ca n'are nimic de spus#
desi nu numai $lasul# ci si miscarile ei# mimnd o discreta nepasare
afectata# aratau ca parasise 0oaca cu un anumit $nd... !Ei# ia zi'i.!
!Ta'taaa# ai sa cautam ci niste flori...! Acest ci era la ea# pe ln$a
e+presia e+tremei tandreti# si a dominatiei unei idei pe care o dorea
ne$resit sa fie mplinita. !"a/ zic. 1ine# ai sa vedem pe unde le
putem $asi.! Porniram n cautarea lor# dar nu se vedeau dect prin
ronduri# si de'acolo n'aveam voie sa le cule$em. (ilvia nsa nu era
de aceeasi parere si nu se arata deloc convinsa cnd i spusei ca
aceste flori nu erau puse sa fie rupte. *mi raspunse printr'o tacere
care avea viziunea unui alt adevar. !"a: ce vrei tu sa faci cu florile/!
(e uita la mine cu ocii mari si mi sopti)!Ci snt flori pentru
mireasa.! !Mireasa/. Care mireasa/! o ntrebai# $icind ca pesemne
o facusera pe vreo fetita mireasa si pornisera toti sa caute flori. !Ci
vin sa'ti arat!# zise# si mi apuca mna# si ma duse undeva alaturi de
crdul de copii# printre care nsa nu zarii nici o mireasa. !%ite#
ta'taaa!# mi spuse. ;n$a un copac vazui un bucet mare de
$aroafe# dar care nu mai erau foarte proaspete# iar prin prea0ma flori
de rnd mprastiate# petunii# trandafiri# crciumarese# astea nsa
rupte de curnd.. !"a# tata# zisei# vad# dar unde e mireasa/! !5ine!#
zise. !"ar unde e/ Care dintre voi/! !Nu e dintre noi.! !A# nu e dintre
voi/ "ar unde ati vazut'o/! !Ci# n'am vazut'o.! !Atunci de unde stiti
ca vine/! Nu'mi raspunse. !(i cine v'a spus voua ca snt pentru
mireasa/ Cine le'a adus aici/! "adu imperceptibil din umerii ei
mici. !Ci le'am $asit aici# zise# si copiii au cules altele# si eu n'am
cules# ca mi'a spus un om ca nu e voie...! !Pai si$ur ca nu e voie...!
!"a: vreau sa pun si eu# ta'taaa!# spuse cu un re$ret neasteptat#
care mi aminti ca ritualurile pe care le cere un eveniment care se
produce n lumea copiilor nu mai snt simpla 0oaca# ci reprezinta
participarea totala a simtirii lor la misterele e+istentei. Ce era o
mireasa/ Cm. %n fel de zna care putea fi vazuta... !1ine# i spusei#
luam de la noi din curte trandafiri si...!
Credeam ca are sa uite# dar a doua zi mi reaminti si trebui sa'i fac
un bucet. *i straluceau ocii si se duse direct la copac# se apleca si
le aseza cu miscari reculese ln$a $aroafele veste0ite. Apoi se ridica
si se uita vra0ita la $ramada aceea de flori care ntre timp mai
crescuse... !(i cine a spus# tata# ca snt flori pentru mireasa/! o
ntrebai. Nu stia. 1inenteles unul dintre ei# pe care daca l'ai fi
ntrebat s'ar fi aratat si el nedumerit si n'ar fi confirmat ca el
spusese. Mitul miresei care trebuia sa vina tinu cteva zile si se
stinse n propriile lui flori initiale# care se veste0ira att de tare# nct
ntretinerea lor si pierdu ntelesul) mireasa asteptata nu venea...
Ramnea nsa o eni$ma nedesle$ata) cine aruncase acolo
$aroafele/...
FF5I
"in mitul inocent al copiilor ma smulse Matilda cu o violenta
nenfrnata. (e ntorsese parca de la 1ucuresti cu o falca n cer si
una n pamnt. Ce era cu ea/ Nu'i mersesera bine treburile
pe'acolo/ Ca de ce n'am lasat fetita sa se duca la Tasia/ Tot nu
m'am nvatat cu $ndul ca acest copil nu mai e al meu/ !Nu# i
spusei cu simplitate# cu att mai linistit cu ct era ea mai
deslantuita# nimeni nu se poate nvata cu $ndul ca un copil al tau
nu mai e al tau. (i adau$ai) tot nu te'ai nvatat cu acest adevar
indestructibil/::
(e uita la mine si avui sentimentul ca tot ceea ce e ntr'o fiinta
umana nedeterminat si insondabil se urcase la suprafata si fierbea.
Mi se transmise net o senzatie de neliniste# ca n fata unei prime0dii
nedefinite# dar iminente. Nu eram pre$atit sa'i fac fata# fusesem
fericit n aceasta saptamna ct lipsise# mi aminteam ca totusi
$ndul la caietele mele# ciar daca nu resuscitase n constiinta mea
stinsele elanuri de altadata# o miscare a inertiei tot produsese# o
va$a curiozitate de a le rasfoi# desi presimteam ca n clipa cnd asi
face'o o $reutate ca de plumb mi va apasa minile. Ceva mi spunea
nsa ca a doua oara s'ar putea ca aceasta $reutate sa fie mai mica.
5roiam sa'mi prote0ez aceasta licarire de speranta si evitai ciocnirea
cu Matilda. !Nu pleca nicaieri# ridica nsa ea $lasul# cu o tonalitate
parca de tuci. (tai si asculta) fa'ti toate socotelile# n doua
saptamni divortam si eu am parasit acest oras. Mircea ma asteapta
la 1ucuresti...! !Care Mircea/! tresarii eu dupa o lun$a tacere.
!Mircea# caruia i duceti voi pancartele cu portretul lui la > Mai si la
2A Au$ust.! !Aa. Ti'a $asit el la 1ucuresti un post mai bun...! !Nu#
dra$a# ma marit cu el.! preciza ea cu un $las sarcastic. !Aa. "eci la
el ai fost saptamna asta ct ai lipsit/! !1inenteles.! "ar parca era o
ironie# ca atunci cnd su$erezi unui naiv e+act contrariul a ceea ce
afirmi) o absurditate# cum sa se marite cu acel Mircea si ce sa fi
cautat la el/ Astfel primim stiri despre noi# drept incredibile# ca sa le
diminuam forta de soc. !Mda# zisei# deci e cestie vece.! !Aa# zise#
destul de vece.! !(i de ce ati ntrziat atta/:: !Ma priveste.!# !Mda.
Cam de cnd/! !5rei sa stii/.!
(i se uita la mine cu aerul ca nu ma sfatuia sa fiu att de curios.
Puteam sa am o surpriza. Ma uitai ntr'o parte si o lun$a tacere se
asternu ntre noi. (tirea nu ma lovi din pricina revelatiei care mi
cutreiera amintirea ca un sarpe de foc) asadar# acel telefon cnd o
surprinsesem vorbind cu o e+presie att de fericita era e+act ceea ce
intuisem# cu un barbat vorbea ea# cu mine n casa# si nimic nu era
nscenat# nici ncercarea de a fu$i# cnd si facuse ba$a0ele# daca asi
fi lasat'o ciar s'ar fi dus. "a# ar fi plecat sa nasca n casa altuia
copilul facut cu mine. *l iubea deci de pe atunci pe acest Mircea. (i
att de strain i devenisem eu si att de repede# n mai putin de un
an de viata n doi/ "aca (ilvia nu mi'ar fi semanat# astazi asi fi
crezut ca fetita nu e a mea. *ncercai sa'mi amintesc cipul acestui
om si descoperii un $nd care mi venise atunci cnd intrasem n
biroul lui si care pierise n aceeasi clipa din lipsa de interes pentru
vrsta sa reala9 nu arata att de batrn pe ct mi spusese Matilda
,!nu fi $elos# are copii ct noi!-. !Cum o sa aiba/ $ndisem. "oar daca
i'a facut la douazeci de ani.! "a# $ndii acum# iata secrete ale celor
de aceeasi vrsta. Mircea asta trebuie sa aiba patruzeci# patruzeci si
cinci de ani# mai aproape de Matilda dect mine# mai protector dect
nepasatoarea mea tinerete. Iar copiii lui# daca e+ista# nu mai au
mama# trebuie sa fi murit si nu pot avea mai mult de cincisprezece
ani. (e ndra$ostise deci de Matilda cu toata puterea vrstei lui
mature# sentiment care# amplificat si de puterea reala pe care o avea
n aceasta lume ,si cine stie daca nu si de constiinta unui mare
destin-# placuse att de tare Matildei/ "eci de atunci/ !(tiu de cnd#
i spusei# deci arestarea mea v'a prins bine.! !(a nu ndraznesti sa
insinuezi ca de aceea nu te'a salvat# fiindca ar fi avut interes sa
scape de tine. stri$a ea amenintatoare. Crezi ca ar fi avut nevoie un
om ca el/ "impotriva# a facut totul sa te scape de aceste caiete# a
riscat mari banuieli si cred ca seful (ecuritatii n'a ntrziat sa'i
trimita un raport la 1ucuresti# care s'a pus la dosarul lui.!
Abia acum resimtii lovitura si ma coplesi dorinta nspaimntatoare
de a i'o napoia. !(i tu cum ai ndrasnit sa'l pui pe amantul tau sa
ma salveze/ i soptii. Asi fi preferat sa fac zece ani puscarie dect sa
pastrez n minte o asemenea amintire. Cum ai ndrasnit/ repetai.
Cum ai ndrasnit sa $ndesti despre mine ca pot fi salvat cu acest
pret/ Cum ai ndrasnit sa mai traiesti cu mine n timp ce ma tradai
cu copilul n burta./! Ma ridicai alene# cu o nesfrsita lentoare# sa
n'o sperii si n acelasi timp sa'mi domin furia care ma z$uduia. Ma
simteam bucuros de forta urii care ma z$ltia. "a# iata# sufletul
meu nu era inert# si odata cu focul urii care se misca n adncuri mi
simteam toate puterile revenind# simteam n mine forta de a'mi
reface viata# de a o relua de'acolo de unde fusese ntrerupta... (i o
voi face# mi spusei# si viziunea unei sin$uratati fertile# traind ntr'o
odaie n mi0locul cartilor si caietelor mele# mbo$atit de e+perienta
totala a timpului n care traiam# aproape ca ma ameti si ncepui sa
ma plimb visator si pasnic prin ol. *n sfrsit# muntele de inertie
care ma strivise si de sub $reutatea caruia ea credea ca n'o sa ma
mai eliberez niciodata ma parasise# se dadea la o parte si inima mi
batea iarasi cu puterea de altadata. *n acelasi timp murmuram ca
ntr'un vis cu o stranie duiosie) !Cum ai ndrasnit# Matilda/... Cum
ai putut ndrasni/! Asteptam sa'mi raspunda) Am ndrasnit fiindca
pe atunci nu era nimic ntre mine si Mircea. "ar stiam ca n'o sa
raspunda# fiindca asa cum i cunostea ea pe oameni stia ca eu n'o
voi crede. Totusi# asi fi crezut'o. Aici e aici. Asi fi crezut'o# asi fi
crezut cel putin n dorinta ei de a se mpaca cu mine# de a scapa de
ura si pentru acest lucru asi fi iertat'o. Pentru ea nsa# dupa cum
credea ea# asta ar fi nsemnat sa se umileasca# si de ce ar fi facut'o/
Pasii ma dusera ca din ntmplare ln$a fotoliul ei. Repetai) !Matilda#
i soptii# nu mai ai $ura/ Raspunde# cum ai ndrasnit/... Ai
ndrasnit sa'mi faci un bine n timp ce ma tradai. Nu te'ai $ndit/
Macar daca nu mi'ai fi spus'o cnd am revenit de'acolo# daca nu
mi'ai fi povestit totul cu atta satisfactie# cu atta lu+ de amanunte#
n'asi fi aflat'o niciodata# n'aveam de unde. E $enul de adevaruri
care nu folosesc la nimic si cu care nu te poti mpaca. (i m'ai pus si
sub protectia lui la iesire# da# fiindca eu aveam nevoie sa fiu
prote0at. (i nca ce protectie# bine ca a simtit el ceva si nu mi'a
?aran0at@ nimic. Pentru asta l respect. "ar pe tine nu. Pna si cea
mai umila femeie ar fi spus lasa# mai omule# o sa traim si noi cum o
sa putem# nu dureaza el binele pe lumea asta# dar nici raul. n timp
ce tu ma trimiteai la amantul tau sa ma a0ute. 4iindca era amantul
tau# ai trait cu el n lipsa mea# stiu totul# Matilda...!.
Ar fi trebuit sa stri$e) nu e adevarat. "ar nu stri$a. Era adevarat/
1inenteles. (au nu era adevarat si accepta riscul urii mele# ca sa'si
0ustifice propria'i ura/ "a# asa era# totdeauna urmarise sa'mi
ntretina ura# iubirea mea o deruta. "ar asta putea sa nsemne ca
ma ura fiindca era culpabila/ Poate de aceea n cei trei ani ct
lipsisem crescuse fetita n cultul tatalui/ Nu ndrasnise sa'mi faca
un rau att de mare si sa ma dea mort# disparut si s'o re$asesc
divortata si recasatorita# cum li se ntmpla adesea n acei ani celor
ncisi/ (ovaise/ Iar caderea mea la ntoarcere i se paruse
insuportabila/
Tacea cu o e+presie care mi amintea o scena vece# cnd tot astfel
se aflase sub tirul acuzatiilor lui Petrica si asculta cu sursul celui
care nu vrea sa spuna ce $ndeste# su$ernd unui al treilea# adica
mie# adevaratul mobil al comportarii ei# pe care daca l'ar fi e+primat
ar fi riscat sa fie ucisa. Acum acest al treilea nu era prezent# totusi i
surdea. Eu ntelesesem atunci ca Petrica n'o domina pe aceasta
femela ca barbat# nu sufleteste# ci cnd se culcau mpreuna. Tirul lui
era departe de tinta. Ma nselam. Cum era al meu/ ;a fel de
departe# secretul l detinea acum acel Mircea si ea i surdea
complice# desi el nu era de fata. Aa. Care o fi/ Poate o virilitate mai
potolita# cu care sa'si poata amesteca ea elucubratiile cu tenta
teozofica si sa fie admirata si n casa# si n pat# si nu numai la
serviciu si n societate/ Avea si aceasta e+presie# putin ndr0ita) cel
care e absent ma asculta si ma respecta pentru ceea ce snt eu# asa
cum snt# parca mi spunea. Acela e un barbat# si nu...
!"aca stii totul# atunci trebuie sa stii si cum am ndrasnit!# rupse ea
tacerea. !Nu# Matilda# zisei# vaznd ca s'a oprit ,si n clipa aceea
simtii o intensa dorinta sa'i pun mna pe cap s'o mn$i si apoi s'o
strn$ de $t-# ti cunosc faptele# dar ntelesul lor mi scapa. N'o sa
spui# Matilda# ca nu ma cunosti# sau mai bine zis m'ai cunoscut#
dar ai refuzat apoi n sinea ta sa crezi ca pot fi asa cum eram. *n cei
doi ani de dinainte de casatorie ai avut timp sa ma cunosti... Ce'ai
facut dupa aceea e un secret al tau# care mi scapa. "a'ti pe fata
secretul tau# Matilda# e ora marilor destainuiri....!
(i ma lasai 0os pe vine la poalele ei si o privii fascinat. !A fost o mare
dra$oste# Matilda# pe care dupa casatorie# asi putea spune ca ciar
din primele zile cnd am venit la tine n casa# ai nceput s'o sapi cu
ndr0ire la radacina si s'o distru$i. Ce s'a ntmplat# Matilda/! Ma
ridicai foarte vesel# att de vesel# nct izbii ca din ntmplare cu
piciorul si dadui peste cap masuta rotunda dintre fotolii# martora a
attor ncercari ale mele de a smul$e secretul care o facuse pe
aceasta femeie sa se casatoreasca cu mine# desi dra$ostea ei tocmai
se stinsese. Acum nsa nu ma mai interesa# si nepasarea mi dadea
o astfel de 0ubilatie# nct rasturnai cu o alta lovitura de picior si
fotoliul n care ma asezasem attia ani# martor si el al attor scene
din care iesisem totdeauna micsorat n propriii mei oci# si
acceptnd mereu si mereu aceasta micsorare# tot spernd ca visul
meu de fericire poate fi aparat. *i surprinsei privirea urma'rindu'ma
cutreierata de o multitudine de su$estii ale dispretului si ale unei
0ubilatii proprii# pe care sursul complice cu cel absent l accentua.
Privire vie# ascutita# victorioasa# plina de viata si de sfidare# care
rascolea n mine veci tandreti reprimate# veci elanuri respinse#
zile de fericire nemplinite... !1ine# Matilda# continuai# vad ca nu vrei
sa vorbesti# calatorie sprncenata ,si ma apropiai din nou de ea# i
luai mna si i'o sarutai# ea si'o retrase ca si cnd i'ar fi atins'o o
vipera# caci o brusca repulsie i aparuse pe cip-# ai $ri0a de fetita si
vezi sa nu a0un$a acolo n noua ta familie o biata faptura vitre$ita#
fiindca n'o sa fie bine# te avertizez# orict de mare e stabul cu care
ne'ai tradat# pe mine si pe ea# nca nainte ca ea sa se fi nascut...!
(i o luai ncet spre biroul meu# descisei usa# o ncisei la loc si
ramasei sin$ur. 5roiam sa verific daca si$uranta mea de sine#
renvierea mea neasteptata nu erau o simpla e+citatie# o simpla
reactie de aparare mpotriva loviturii pe care o primisem# caci stiam
ca foarte adesea sin$uratatea spulbera certitudini adnci# nascute
de prezenta altora# n fata carora sntem siliti sa bravam# stapniti
de o dorinta obscura de a strni n ei ndoiala# desi stim bine ca asta
nu mai foloseste la nimic... Ma asezai la birou si'mi pusei picioarele
pe cristalul lui# altadata plin de carti si caiete# si el martor al visului
meu de a rasturna filozofia moderna atacnd asa'zisa constiinta
tra$ica pe care ar avea'o omul despre viata# nascuta din boala
mortala a dualitatii ei. "a# voi face acest lucru# da# l voi face# si
repetnd aceasta $ndire. *l voi face# da# acest lucru trebuie sa'l
mplinesc# mi dadui seama ca nu ma ncura0am pe mine nsumi# ci
eram ncura0at de mine nsumi# mpotriva suferintei care trebuia cu
adnc dispret alun$ata. (uferisem destul.
"istanta incomensurabila care se crease# cu anii# ntre noi era att
de mare# nct reproducea parca n mic fu$a spre rosu a $ala+iilor#
dovada a e+pansiunii uriase a universului# ndepartarea lor cu o
viteza fantastica de bi$'ban$'ul initial. Nu cumva# ma ntrebai# asta
e si le$ea universului nostru sufletesc# a aparitiei si apoi a ndepartarii
unui sentiment# a fu$ii lui ticnite spre rosu de locul si de omul
care i'au dat nastere/ Mai de$raba sminteala e n adncuri# n micul
si nu n marele cosmos# acolo unde nu mai e+ista cauza si efect#
unde se crede ca nu mai e+ista nimic si totusi e+ista# unde $ndul
nceteaza ca $nd ndata ce s'a manifestat si se transforma n
stare... 4iindca Matilda nu era un animal inferior care sa nu'si dea
seama ca nu are mpotriva mea nici o proba de vinovatie ,istoria cu
Caprioara nu putea fi o astfel de dovada-# totusi ca avea o stare din
care tsnise $ndul ca# oo. si nca cum eram vinovat... (trns cu
usa# acest $nd poate ca s'ar ndeparta n sinea ei de persoana mea#
dar ar reveni asupra omului n $eneral. (i aici cum ai putea sa nu'i
dai dreptate/ Ramnea doar ca eu a0unsesem pentru ea un om n
$eneral# si nu eu# 5ictor# barbatul cu care facuse un copil# si Petrini#
care fusesem asistent universitar# nume care devenise si al ei...
1ine# snt un om n $eneral# capabil de toate crimele pe care el le'ar
putea savrsi si pe care le si savrsise n acest sinistru secol. Nu
omorsem eu un om n mina/ E adevarat ca ma aparasem# ei si/ Ca
ma aparasem o spuneam eu# dar care era adevarul/ Nu cumva
folosisem doar prete+tul care se lipea perfect pe... Cine mi spusese
mie ca $ardianul ciar vrusese sa ma omoare/ 4aptul ca altii murisera/
Erau batrni# slabi# n timp ce eu eram tnar si rezistent si
$asisem si trucul cu puloverul pe sub camasa. Era ciar att de
si$ur ca dupa nca trei'patru zile $ardianul n'ar fi renuntat/ Ar fi
trebuit sa risc sa'i acord o sansa# or eu# din dorinta mea obscura de
a ucide# riscasem cu adevarat sa fiu prins si sa fiu la rndul meu
omort. Nu'i auzisem eu $lasul limpede de nevinovatie n clipa cnd
i astupasem $ura si i soptisem) duiosule# o sa mori. Ai ceva de
spus care poate fi retinut/... (pune'mi ceva care sa ma faca sa'mi
para rau ca te omor. "om: sef# soptise si el ,deci nu stri$ase ca un
animal prins n capcana.-# mi soptise cu simplitate si omenie ,adica
sntem oameni# nu ma omor-) dom: sef# n'am vrut sa'ti fac nimic.
Care fusese raspunsul meu/ Ei# da# te cred. Ma nduiosezi# o sa am
remuscari. (i l aruncasem n tunelul rasturnat si ne$ru al mortii.
,Cele mai rele supozitii asupra comportamentului nostru se fac
totdeauna cnd sntem smulsi din universul in care alte determinari
dect cele firesti ne'au mpins sa actionam ntr'un anumit fel si
sntem 0udecati dupa cele normale# opunnduni'se un cod moral si
ciar 0uridic care acolo unde am savrsit o anumita fapta nu mai
e+ista9 fiindca n nici un re$ulament al detentiilor nu scrie ca un
$ardian are dreptul sa ba$e pe un condamnat la carcera# iarna#
descult si n camasa9 ct despre codul moral# sa nu mai vorbim# nct
ma trezii rznd salbatic la $ndul ca destinul vrusese ca fapta mea
sa nu fie descoperita9 iata codul moral care ma aparase) calaii si
merita pedeapsa9 ct despre o asa'zisa dorinta a mea obscura de a
ucide# trebuie sa spun ca n fiecare seara traiam clipe de $roaza
cnd eram smuls din asternut si trimis ntre cele patru scnduri# n
acel sicriu n picioare printre crapaturile caruia suiera adesea
vntul) daca ma prinde ca am un pulover pe dedesubt si mi'l ia/
daca cineva m'a turnat/ s'a zis cu mine. Ct despre ultimele lui
cuvinte# att de umane# binenteles ca stiam ca n acele clipe erau
sincere# da# n acele clipe# desi$ur# si adusese aminte ca e om# dar
pe urma# daca l'asi fi crutat# ar fi uitat de aceasta ful$eratoare
iluminare a constiintei lui nici macar abrutizate# ci rele din nastere#
din firea lui infama# si nu m'ar fi crutat el pe mine# cu att mai mult
cu ct n'o facuse nainte# cnd eu# ca om# nu'i facusem nici un rau#
dar el avusese revelatia lui acolo# la $ura sobei# cu vatraiul n mna#
ca tocmai ca om nu trebuie sa fiu curatat...-
"e cte ori nu ncercasem s'o determin pe Matilda sa nu mai vada n
mine un om n $eneral# ci omul ei# care o iubise att de tare si de
soarta caruia nu trebuia sa se desparta. "ar si'o le$ase vreodata/
Nu# era raspunsul ei# nimeni nu'si poate le$a soarta de'a altuia.
(tiinta despre soarta# despre care $nditori rom8ni au afirmat ca o
avem mai mult dect altii# nu se confirma n comportarea Matildci.
"a... Ar fi si plictisitor sa traiesti cu o astfel de stiinta# cnd numai
dezordinea te pune n armonie cu murmurul surd# nfundat a ceea
ce ne scapa. 4usese mai puternica dect mine# actionase ca o forta a
naturii# nici un $nd n'o speriase. Ma vazuse rau# n'avusese ndoieli
ca se putea nsela. Ma iubise doi ani# nu se daduse ndarat. (entimentul
ncepuse sa'i fu$a) nu numai ca nu'l oprise# l biciuise sa
fu$a mai repede. 4usesem ncis# ma asteptase# desi tradndu'ma#
desi poate ca nu. dar cazusem# ma parasea... (i totusi# despartirea
aceasta era mpotriva mea# o lupta pe care Matilda vroia s'o csti$e.
(a csti$e ce/ Nu ntele$eam# cnd eu abandonam totul...
Ce e o despartire/ & simpla separare de corpuri. Interese superioare
nsa ar trebui sa ne mpiedice sa transformam un lucru att de
simplu ,si ce e mai simplu si mai firesc dect sa te desparti de cineva
daca ntele$erea nu mai e posibila/- ntr'o ruptura totala si
definitiva lund n stapnire o a treia fiinta# un copil# care s'a nascut
ntr'o lume n care acest copil trebuia sa aiba n prea0ma lui pe cei
care l'au facut. Esecurile noastre n ideea pe care ne'am facut'o
despre fericire trebuie sa cada pe planul doi... Ce zicea nsa
Matilda/ (i ca si cnd ar fi auzit de dincolo aceasta ntrebare# usa
biroului meu se descise si ea intra...
FF5II
!Ei# zise# ai reusit sa desle$i ?eni$ma@ comportarii mele/! Pusese cu
sarcasm cuvntul eni$ma n $ilimele# vrnd parca sa spuna ca nu
e+ista nici o eni$ma si nu dadea# dupa cum nu daduse nici pna
atunci# nici un ban pe $ndirea mea# incapabila sa ntelea$a n mod
firesc ceea ce e att de firesc... 4irescul asta era ea# vocea ei sfidatoare#
ocii ei care straluceau ca un diamant verde# sursul ei
adresat altuia... (e aseza pe canapea si si acoperi bine $enuncii
cu rocia ca pentru a'i feri# ca o pudica fata# de niste priviri
concupiscente. Acei $enunci nu mai erau ai mei# altcineva va avea
de'aici nainte dseptul sa se uite la ei si sa'i mn$ie. *si puse barbia
n palma si cotul pe picior. !Te'ai $ndit vreodata# continua fara sa
ma slabeasca din oci si fara sa clipeasca# sa te uiti la tine# asa# ca
dinafara# si sa te vezi asa cum esti/!
*ntelesei ca tirul blnd si totodata prime0dios al ntrebarilor mele
dinainte se oprise# sau ca nu le mai puteam relua# si acum ncepea
al ei. Nu trebuia s'o ntrerup# nct tacui# ntins cum eram n spatele
biroului si cu picioarele pe cristal# otart sa rezist ispitei de a'i
raspunde. I'auzi. & sa spuna ea cum snt# vazut dinafara# ociul ei
fiind al adevarului# eram ferm convinsa. Auzisem/ Ca n prima clipa
a ntlnirii noastre# atunci pe strada# pe ninsoare# ocii mei i se
lipisera de ceea ce i se mai putea zari din picior sub aina de blana
si deasupra cismei. Ca ma uitasem la ea ca la o curva... Purtarea
mea fata de Petrica# pe care l facusem sa urle prin copaci#
Caprioara pe care o omorsem# Tamara... si asa mai departe...
!Ai stiut ca mi'a fost scrba de tine de la nceput/ Te'ai vazut
vreodata cu ocii astia/ *ti amintesc eu niste fapte# continua
Matilda# nimerisesi odata la noi peste o cearta de'a mea cu Petrica.
Eram insultata si n0urata. Ce'ai facut tu/ *n loc sa pleci# cum ar fi
facut orice om normal si civilizat# te'ai asezat n fotoliu si ai nceput
sa asculti cu o placere sadica. (i dupa ce Petrica m'a umplut bine
cu noroi ,si asta a facut'o la ndemnurile tale diabolice# el sin$ur
mi'a povestit mai pe urma- v'ati ridicat amndoi si m'ati lasat
sin$ura ca pe'o crpa murdara de care ti'ai sters picioarele. (i mai
pretindeai ulterior si pretinzi si acuma ca ma iubeai n clipele
acelea. Ei. Ce zici de asta/ Ciar si un om care nu iubea n'ar fi
tolerat sa fiu terfelita# ar fi ncercat ntr'un fel sau altul sa'l potoleasca
pe Petrica# sa'i mpace pe soti# nu sa se bucure de
spectacolul de$radant pe care l dadea un om de0a atins de o boala
$rava. 2adarnic ti'am aruncat priviri sa intervii# ti'am zmbit#
creznd ca esti un om ntre$# un barbat nobil# un intelectual cultivat
care trebuie sa reziste ispitei $rosolane de a se delecta de n0osirea
altora. Nici buna'ziua nu mi'ai dat la plecare . Ce ticalos. Ma ntreb
cum am putut trece vreodata peste asta.!
!(i eu ma ntreb# $ndii# cu att mai mult cu ct nu numai ca ai
trecut# dar te'ai si ndra$ostit de mine...
!Ti'am spus atunci ca Petrica a dat de scrisorile tale# ca sa te
determin sa nu'mi mai scrii# continua ea# mai ti'aduci aminte/ Ca a
venit acasa n lipsa mea# a scotocit peste tot si le'a $asit. Ei# afla ca
nu le'a $asit el# eu i le'am dat# daca vrei sa stii# sa le citeasca si sa
vada ce fel de om esti# ce fel de prieten avea# ca murea dupa tine de
admiratie. Atunci a descis si el ocii. Ce canalie# a spus. Ce tip
i$nobil# $rosolan si primitiv. I s'a facut scrba si afla ca ai pierdut n
el pe sin$urul om din lume care ti putea purta o afectiune sincera
si sa te pretuiasca cum nu meriti toata viata. "e sila i s'a facut rau#
s'a dus la baie si a vomitat# iar scrisorile# afara de una# le'a rupt si
le'a aruncat la cos...!
!"is$raziata# $ndii# nveselit# ai vrut sa complici intri$a tu nsati si
sa asisti cu voluptate la spectacolul nfruntarii dintre mine si
Petrica# spectacol care n'ar fi avut loc daca nu'i dadeai scrisorile.
;'ai $asit pe Petrica ntr'una din fazele lui iperumaniste si ai
ametit de dorinta de a'l cinui cu revelatiile din scrisorile mele. "a#
mi'aduc aminte# el a venit de'acasa n e+cursia aceea cu scrisoarea
n buzunarul vindiacului si te'ai delectat ascultnd lectura ei cu
mine de fata. Arbitrai. Adica ai ncercat s'o faci si ai fi vrut sa ne
vezi pe amndoi ridicndu'te n slavi si noi doi mbratisndu'ne si
umilindu'ne n fata maretiei sufletului tau# pe care nu'l meritam
nici unul.!
!M'a ntrebat) l iubesti/ continua Matilda. Cum o sa'l iubesc# i'am
spus# daca l'asi fi iubit nu'ti aratam scrisorile. "aca ne despartim#
Petrica# nu ne despartim din pricina lui. (i totusi l iubesti# mi'a
raspuns el cu o mare tristete# te atra$e# nu'ti dai seama# omul asta
are n el atractia ab0ectiei# ciar si acum dupa ce am vazut la ce se
reduce un om# tot nu pot sa'l detest... "a# da# asa este# daca ar
depinde numai de mine# asi trece peste istoria asta si i'asi ramne
mai departe prieten... (i asta mi se ntmpla mie# ca snt barbat# dar
ce i se poate ntmpla unei femei cu un suflet att de pur ca al tau...!
!I'auzi. $ndii# te pomenesti ca asta e $reseala mea# ca nu i'am spus
niciodata ct e de pura. N'am fost att de ridicol ca Petrica# ar fi
trebuit sa ncerc. Pesemne de aceea o e+aspera primul ei barbat#
care cnd o auzea vorbind astfel i spunea du'te'n...!
!(i acum ma ntreb cum am putut suporta attea 0osnicii# continua
ea cu o e+presie iluminata ,se vedea ca nu'si ncapea n piele de
mndrie ca n sfrsit redevenise ea nsasi-# ar fi trebuit sa'ti dau
pasaportul ciar de'atunci# cnd n fata lui Petrica sfsiat de durere
ai ncercat sa te urci pe mine. Ce mrsavie. Te'ai $ndit vreodata ct
esti de ab0ect/!
!"a# i raspunsei n sinea mea# ciar de'atunci si ti'am si spus ca
nu vreau sa te mai vad si o sa te dau uitarii. Te si dadusem# dar n
aceeasi seara cnd m'am ntors acasa te'am $asit plimbndu'te
ratacita prin fata portii mele. Nu'ti era tie $ndul la pasapoarte.!
Contemplam# n timp ce ea vorbea# zilele si anii de sin$uratate cate
ma asteptau n mi0locul cartilor si caietelor mele# ntr'o simpla odaie
n care# mi spuneam# nu va mai intra nici o muiere# pura sau
impura. & sa $asesc eu pna la urma sa intru undeva# poate ciar n
uzina unde lucreaza tatal meu# cu acel director inteli$ent care
$ndea ca o ispasire nceteaza de ndata ce omul a redevenit liber...
Cartea pe care o voi scrie va fi scurta# ct Manualul lui Epictet# dar
viata ei va fi lun$a si va deveni de actualitate n ciar timpul vietii
mele. (ilvia o va descoperi si va putea sa vada# ea cea dinti# cine
este tatal ei... Elanul pe care l simteam cum creste n mine ma
smulse parca din casa asta n care nu mai aveam ce cauta si
ncisei ocii...!Nu pot spune# $ndii# ca n'am trait destul pentru
a'mi dedica tot restul vietii numai muncii mele. Cunosc si fata si
reversul lucrurilor si nici o surpriza nu ma mai poate clinti... "oar
melancolia poate# boarea tristetii# mnirea ,dusmanul meu.-# dar
voi rezista si voi $asi eu un dro$ mpotriva lor...!
!...Aa. e+clama Matilda# nu raspunzi# nu'ti mai convine# nu esti
capabil sa'ti vezi ab0ectia n fata. Pai cum s'o vezi cnd te contopesti
cu ea/ (i$ur# n mintea ta are alta denumire# ceva nobil# frumos#
filozofic# spirit# ee# ceva cosmic# cum o sa crezi tu despre tine ca
esti un zero/ Nici nu e usor# trebuie sa recunosc ca si mie mi'au
trebuit ani de zile pna sa descopar pna unde am cazut traind cu
tine...!
!"e ce m'o fi insultnd femeia asta/ e+clamai si eu# de asta data tare
si uitndu'ma absent pe deasupra capului ei pe fereastra# care se
albastrea sub nserare. Ce dracu ti'am facut# ce'ai cu mine#
cotoroanta isterica/ Nu te mai osteni# stiu totul# nu m'ai iubit# m'ai
pndit# vrei sa spui ca si cei doi ani cnd m'ai facut s'o cred au fost o
minciuna# ca te'am sedus# tnara fecioara.! !"a# stri$a ea# au fost
doi ani de cosmar# toata lumea era uimita# Matilda# ce e cu tine#
trezeste'te# nu te recunosc# Matilda# nu mai esti tu. Abia cnd am
ramas nsarcinata m'am n$rozit) ce mi se ntmpla/ "e cine m'am
le$at eu pentru toata viata/ (tii ce s'a ntmplat atunci# noaptea
trziu cnd te'am asteptat sa'ti spun ce mi'ai facut si ce mi'ai zis.
Am vrut sa ma duc sa ntrerup sarcina. Asta e barbat# care mi
spune ca o sa'mi puna copilul pe bat ciar n clipa cnd sotia lui l
anunta ca va fi tata si o sa'l arunce ntr'o prapastie/ Trei zile si trei
nopti am auzit n ureci vorbele astea. "ar m'au oprit toti# si Tasia
si Petea si 5asia si ciar Tamara# de care ti'ai batut 0oc... "a# da#
Tamara# careia i te crezi superior# s'a dovedit ca e cu un cap mai
presus dect tine. Ce vina are copilul# a zis ea# ca tatal lui nu e
zdravan la cap/ "e ce sa'l scoti/ Ai destul timp pe urma sa te
desparti de el.!
5a sa zica povestise totul alor ei. (i eu care crezusem ca viata
noastra n doi e un secret. Te pomenesti ca stie tot orasul# poate
ciar si Ion Micu... !(in$ura spui ca n'o sa ma apuc eu acuma sa
cred despre mine ceea ce mi spui tu. *nct# continuai eu pasnic# e
zadarnic sa mai insisti. Nici eu n'o sa ma apuc sa'ti spun ca ntre
mintea ta si a unei ma$arite nu e nici o deosebire. %na ca nu te'as
putea convin$e# al doilea ca nu snt nici eu de fapt convins# desi am
avut multa vreme senzatia asta neta# care separa un om de un
animal# cnd ne aflam n prea0ma lui) vezi ca are oci# are $ura# cu
care mannca ca si un om cu care te ntele$i# se da la o parte cnd i
spui sa se dea# munceste cnd l pui la am si totusi simti tot timpul
ca ntre tine si el e un zid# un $ol de netrecut# n ciuda comuniunii
cu el a unui sentiment care nu se desminte# ca sntem amndoi
fiinte vii# care ne a0utam unul pe altul n aceasta viata si ntr'o zi
vom avea aceeasi soarta# adica vom muri. "a# am avut de multe ori
aceasta stranie senzatie ca acest $ol# acest zid invizibil e+ista si ntre
noi doi# dar n'am ncercat niciodata sa te insult si sa'ti spun# ba
ciar pot sa afirm ca acest $ol si acest zid m'au fascinat totdeauna#
mi'au mobilizat toate fortele sufletesti sa trec prin acest neant si
uneori mi'a reusit# sau cel putin asa mi s'a parut. Ai avut tu $ri0a
sa'mi su$erezi ca totul e zadarnic... (i totusi nu snt convins ca ai o
$ndire de ma$arita. Esti o ma$arita biblica# vorbesti... 5ezi ct de
putin si$ur snt ciar n 0udecatile mele rele despre tine# n scimb
tu plesnesti de convin$ere n ale tale. *ti faci barbatul nemernic#
ab0ect# ticalos# canalie... Pe ce te vei fi bizuind/ *ti spun drept# te
invidiez. Koci tare.! !Pe ce ma bizui/ ridica ea vocea. Pe ce ma bizui/
A0un$e sa ma uit la tine si sa'mi apara convin$erea ca nu ma nsel.
Numai felul cum rn0esti# daca te'ai vedea... ,Nu rn0eam niciodata.-
Nu stiu cum o sa scap de $reata pe care o simt la $ndul ca m'am
culcat attia ani cu tine# ca te'am lasat sa te apropii de mine.!
Izbucnii n oote. !Totusi ai o minte de ma$arita# desi vorbesti# i
spusei scimbndu'mi cu o mare satisfactie picioarele pe birou#
altfel n'ai proiecta acest sentiment asupra trecutului. Cnd nu mai
iubesti# poate sa apara si aceasta repulsie# aceasta $reata pentru un
om care nu'ti mai place# dar asta nu nseamna ca a e+istat
totdeauna. E+ista acum# asta da# si un om curat# un ins care face
bravada de puritate sufleteasca# nu arunca ceea ce simte acum
peste ceea ce a simtit alta data. 4iindca se naste o ndoiala) cum ai
putut suporta aceasta repulsie attia ani/ Cine se nsala att de
$rosolan atta vreme n'are sanse sa'i apara convin$erea ca nu va
cadea ntr'o murdarie si mai mare. 5rei sa'ti e+emplific cu ceva#
daca e vorba sa ne luam dupa ceea ce ne apare ca ar arata celalalt/
Mai nainte# n ol# n timp ce eu ti puneam o ntrebare# cum ai
ndrasnit sa te duci la amantul tau sa ma salveze el pe mine
,ntrebare la care n'ai raspuns# ti'o pun si acuma-# ai avut tot
timpul pe cip un surs murdar. Nu'ti spun ce'asi fi putut $ndi eu
n clipele acelea# ce'mi su$era acel surs# pe care l mai vazusem
odata# pe vremuri# fiindca eu nu mai ma iau dupa semne de'astea#
care ne pot nsela# cum s'a ntmplat atunci# n acea noapte nefericita#
cnd te'am lovit... Nu vreau sa'mi aduc aminte# dar de'atunci
m'am otart sa nu mai interpretez rn0ete# sursuri# clipiri din oci#
care pot avea cu totul alte mobiluri dect ceea ce mi pare mie. Tu
vroiai sa'mi spui ca esti nsarcinata si mie mi s'a parut ca e+primai
opinia tmpa a unei sotii care nu crede ca e ceva de capul
barbatului ei. Rn0eai spunndu'mi ca nu mi'ai distrus !opera!
apropos de spartul biroului si rasfoirea caietelor mele.
*ntelepciunea# Matilda# e un drum pe care tu nu l'ai strabatut si
nici n'o sa'l strabati vreodata si n asta consta taria ta... Te'ai
maritat de trei ori# te mai mariti a patra oara. Ei si/ Poti sa te mariti
si a cincea oara si de ce nu si a sasea/ 1ine ca ai facut un copil care
te salveaza de la deruta.! !Aa# e+clama ea sarcastica# va sa zica
pe'asta te'ai bazat tu cnd te purtai cu mine mai rau dect cu o vita
,ai si spus adineauri ca simteai ca snt o vita- ca n'o sa mai ma
despart de tine fiindca ma mai despartisem nainte de doi barbati.
Te'ai nselat amarnic.! !1ine# zic# m'am nselat# se mai ntmpla# mi
pare rau# snt ciar mnit# si ce ma'ta ai vrea sa fac/ Ai aerul ca ar
trebui sa fac ceva.! !(a te spnzuri# suiera ea cu o intensa ura ,si un
alt sentiment i tsni# orbind'o# pe sub acest suierat-# ti'am spus#
zise# sa nu ma mai n0uri. *ti crap capul!# si ntr'o clipa fu n
picioare# se apropie de birou# puse mna pe sin$urul obiect de pe el#
un presse'papiers mare de cristal si l ridica n aer) avu doar o clipa
de ezitare# apoi mi'l arunca de'aproape drept n cap. Ma avertizase
ntr'o zi si se tinu de cuvnt. Avusei si eu o secunda de ezitare) sa
ma feresc sau s'o sfidez/ Nu ma ferii dect cnd bolidul tsni9 izbi n
bratele mele care se ridicasera ful$erator si mi acoperisera fruntea.
Totusi un colt al presse'papiers'ului patrunsese printre de$ete
fiindca de ndata simtii ceva cald cum mi se prelin$e pe obraz si mi
vazui si dosul palmelor si apoi parcetul stropit de picaturi $roase
de sn$e. 4oarte $roase# rosii si late# si cu stropi. Citii pe cipul ei
cum arata al meu# desi$ur o masca nsn$erata care i inspira
$roaza# dar nicidecum re$retul pentru ceea ce facuse. "aca asi fi
zarit cea mai mica urma ca s'a trezit din ratacire# furia mea s'ar fi
retras. Atunci sarii si i taiai zadarnic drumul spre usa# fiindca nici
nu se $ndise sa fu$a. !(a nu te'apropii# zise# fiindca ti scot ocii si
n'o sa mai vezi lumina zilei.! (i fiindca ma apropiam# n timp ce se
retra$ea ncet spre fereastra) !Atentie# stri$a# unul din noi doi nu va
mai iesi viu din aceasta odaie.! "e ce/ ma ntrebam... A# da# mi
trecu prin fata ocilor ca o fantasma# revelatia# ceea ce i spusesem#
da# toate cuvintele mele o lovisera adnc si nu n0uratura. Aa. Nu
suporta# n timp ce eu trebuie sa suport... Eu trebuie sa fiu blnd...
"a# asi fi fost# dar ea vroia sa si fu$a la viitorul ei barbat# sa'mi ia si
copilul si sa ma si spnzur. (i de ce toate acestea/ "esi$ur# fiindca
am iubit'o foarte tare# de ce altceva/ Colbata la cipul meu# nu
observase ca n acest timp mi desfacusem pe nesimtite cureaua de
la pantaloni# avui ciar timp sa tin catarama n mna# nu vroiam sa
desfi$urez alucinantul ei cip# care si acum cnd o priveam mi era
dra$... Reactia ei fu trzie cnd o croii totusi peste fata cu atta
violenta nct n aceeasi clipa mi se facu ntuneric n cap. (e repezi
spre mine si ma trezii cu $earele ei n $t9 le desfacui cu $reu si
ntelesei ca daca n'o lovesc# o mare incertitudine ar fi planat asupra
sfrsitului acestei ncaierari# eu ncercnd s'o crut# ea nednd napoi
de la orice'ar fi... !A!# stri$ai cu disperare# cu $reata si cu mnie# si
i dadui peste acelasi obraz una dupa alta trei palme care o culcara
la pamnt. 4usesera ciar att de naprasnice/ Cazuse cu fata n sus#
cu bratele n laturi si cu un picior n desordine care i ridicase
rocia. Ma ustura $tul# ma stersei cu un $est mecanic. "osul
palmei mi se retrase plin de sn$e proaspat. Respirai adnc) bine ca
se sfrsise. !Ridica'te# i spusei# am a0uns departe# un final demn de
timpurile moderne.! "ar ea nu se trezi# nu dadu nici cel mai mic
semn de viata. Ma apropiai# ma lun$ii alaturi de ea si i soptii n
urece) !Trezeste'te# Matilda# ei# aide# o sa scapi de mine# adio. Te
asteapta noua ta viata# sus# iubito# cosmarul tau a luat sfrsit. 5ei fi
re$ina An$liei# supusii unui imperiu# desi emancipati# vor privi
cipul tau pe bancnote si n ootele lor de rs respectuoase# te vor
iubi... Pastorii din Australia# popoarele primitive din deserturi# care
traiesc mncnd viermi si lacuste pra0ite# se vor ncina re$inei
mame... Ce idiotenie... Matilda# trezeste'te.! (i mi apropiai $ura de
a ei si ncepui s'o sarut# s'o mn$i netezindu'i tmplele... (arutam o
$ura ntredescisa# fierbinte# dar straina si fara respiratie. (i o mare
tacere ma ncon0ura. !Matilda# i soptii# iar# lund'o n brate# iubita
mea# ai# trezeste'te ,si n clipele urmatoare o iubii ca totdeauna
pre$atit sa'i aud racnetul de mpotrivire# dar nu fu nici un racnet-.
(nt eu# barbatul tau# asta n'a nsemnat nimic niciodata pentru
tine/ &# tu# pe care te'am adorat# nefericita fiinta pe care lumina
soarelui te va mai lumina nca# nu ma vezi# nu ma auzi/ Matilda. Pe
tine te cem. Trezeste'te....!
(i daca moare/ mi trecu prin cap. Ma ridicai si ratacii prin birou
asaltat de $ndul ca astfel se petrec nenorocile# si uci$as e cel care
a lovit cel mai tare# ciar daca... "a# n fata mortii orice 0ustificare
sporeste vinovatia... (i ce daca... Trebuia pentru asta... "ar daca...
Aa. (i daca aplic varianta 5intila/ Cum# dar o si aplicasem...
Trebuia dusa pna la capat...
Iesii si intrai n bucatarie# smulsei de ln$a ciuveta o $aleata# o
umplui cu apa si revenii n birou. 4leosc. o aruncai peste ea. (ari n
sus cu un tipat nalt si putui aprecia cu satisfactie eficienta
metodei. Era vie# rezistase declaratiilor mele patetice de dra$oste#
sarutarilor si mn'$ierilor mele# nelinistii pasilor mei... "ar cum/
Apa e elementul n care s'a produs socul primordial al nasterii
vietii# un trasnet si lantul de amino'acizi a nceput sa palpite...
!Niciodata n'o sa'ti iert asta. M'ai violat n timp ce eram lesinata.!
(i se ridica mpleticindu'se# n timp ce apa i cur$ea siroaie din
crestet pna n talpi. !"e unde stii# i zisei# ca te'am violat# daca erai
lesinata/! !Nemernicule# o sa mi'o platesti.! !1a te ro$ sa pastrezi o
amintire de nesters a acestor clipe# niciodata nu te'am iubit mai
mult...! !& sa sap n fata casei mele o $roapa si o sa arunc cu
minile mele pamntul peste cosciu$ul tau.! !& sa dau cu usturoi pe
la pra$urile casei mele si n'o sa mai poti intra niciodata nauntru...!
Era o combinatie ntre metoda 5intila si varianta Aco0ocaritei. ;a
care se adau$a ceea ce ntre cei doi nu se petrecuse) despartirea. &
asteptam. *ntre mine si Matilda cuvintele si pierdusera ntelesul.
Eram amndoi muti# totul fusese spus# tot ceea ce vedeam mi era
strain# urecea ei# da# urecea care mi fusese att de dra$a mi
parea a fi a unei vampirite# pasii pe care i iubeam n miscarea lor
mi pareau acum diformi# minile mari de care ma atasasem# dar
care ridicasera asupra mea presse'papiers'ul $reu de cristal# labe
simiesti bune pentru copaci... Pe aceasta catastrofa nici ea nu
ndrazni sa aiba ciar de ndata vreo initiativa. Ai fi zis ca nimic
n'avea sa se scimbe...
FF5III
"aca omul ar acorda mortii macar un minut pe zi de meditatie#
conflictele n care ar fi implicat si'ar micsora importanta si solutiile
cele mai rele l'ar speria mai putin# ar fi oricum mai ndraznet si s'ar
bucura mai mult ca e+ista. (ntem nsa facuti sa nu putem concepe
n noi nsine ca am putea muri# sa simtim adica# nu doar sa $ndim#
ca murim n minutul acela# ca totul s'a sfrsit# fiindca altfel stim
prea bine ca ntr'o buna zi va trebui sa pierim. Ei# da# $ndim# dar
aceasta buna zi o sa fie cndva# nu acum# pna atunci# ee# mai e. si
continuam# prizonieri ai fortei noastre vitale# sa marim nemasurat#
cu secreta si puternica lupa# $esturi si cuvinte care ne circesc sufletul.
Astfel $ndeam n timp ce medicul se uita zadarnic si ndelun$ n
$tul meu# sa vada ce am. Curnd dupa ntoarcerea Matildei de la
1ucuresti si scena de violenta des$olire care urmase# ra$usisem cu
totul# abia mai puteam rosti cuvinte. !Nu e raceala# mormai
specialistul# totul e curat# ami$dalele# farin$ele# larin$ele... Trebuie
sa fie o infectie# sa facem niste analize si atunci# daca va fi cazul# i
tra$em cu penicilina.! !Infectie de la ce/! zisei. !"e la nimic#
raspunse el dnd din umeri. Ciar cnd nu detectam un proces
inflamator# infectia poate fi prezenta.! (au cancer# $ndii. El apare
astfel# fara dureri si fara procese inflamatorii. !Ati avut vreun
sifilis/! zise medicul. !Nu.! !;ucrati n mediul to+ic/! !"a# am
lucrat.! !%nde/! !;a 1aia (prie# n minele de plumb# zisei# dar snt
doi ani de'atunci... *n ultima vreme am lucrat cteva luni la
deratizare.! !N'are importanta ca a fost acum doi ani# zise el trecnd
peste precizarea ultima# iritarile astea pot aparea si dupa zece ani#
de pilda n mpre0urarea de care vorbiti# o reintrare ntr'un mediu
to+ic... Ct ati lucrat n mina/! !%n an...! !N'ar fi o cauza obli$atorie#
fiindca ar nsemna ca ma0oritatea minerilor# sau n orice caz un
procent mare# sa... desi... n sfrsit# n'am auzit de mbolnaviri
alarmante n astfel de mediu... 5i se dadea lapte/! !;a nceput# da#
pe urma a fost mai rau# dar am plecat...! !%nde/! !;a canal...! !*n
copilarie ati suferit de $t/! !"a# de ami$dale# dar treceau sin$ure...!
!Altfel va simtiti bine/! !Nu prea# daca ma uit fi+ ntr'un sin$ur
punct# cnd stau culcat# obiectul se dubleaza# l vad cu ocii mei
cum...! !Ar putea fi diplopie# dar mai si$ur e o oboseala# o
avitaminoza... Cte ore stateati n mina/! !(i unsprezece.! !Nu ma
pronunt# o sa va vada un specialist... Trebuie sa va internati...!
Iata ce simplu e# $ndii apoi iesind n strada. & sa ma internez si o
sa ies cu picioarele nainte. Nu# nu e bine. ma revoltai. &r sa ma
duca la mor$a si cum sa stau eu acolo# sin$ur# n ntuneric/ Cine
m'a parasit/ %nde e natura mama/ E+tinctia vietii ,caci moartea nu
e+ista- trebuie sa se petreaca simplu# undeva ntr'o padure# la mar$inea
unei ape# ntr'un ultim somn care sa te faca sa visezi# n timp
ce auzi nca fosnetul etern al copacilor si susurul undelor# si sa
doresti ca trebuie sa te trezesti# da# de ndata# sa te mbraci si...
fiindca te asteapta... minunata ei tmpla desvelita sub pieptanatura#
sursul ei care...despre ce tmpla si despre ce surs era vorba.../ A#
nu# nu ale Matildei# ale fetei care trecea. "a# iata# snt n pericol si
fiinta mea tot nu crede ca asi putea muri# ma uit dupa fete# ciar
ntorsesem capul... !%ne passante...!
"ar nu dadui urmare acestor impulsuri# nu parasii casa si nu fu$ii
ntr'o padure# cu putinul $las care mi mai ramasese i spusei
Matildei) !Ma internez. Am cancer.! Ea asculta fara sa tresara
aceasta declaratie# cu o raceala directa si totala# e+primata printr'o
uitatura dintr'o parte# cu pleoapele pe 0umatate ncise si eu $ura
strmba# sub un rictus de infinit dispret# a carui urtenie ma facu sa
ma ntreb daca mai vazusem vreodata n viata mea o femeie att de
pocita.
!"e ce ntr'o padure si la mar$inea unei ape/ ma mirai apoi dupa
cteva zile n spital. Trebuie sa murim asa cum traim. Ne nastem n
spital si murim n spital# cum bine s'a zis.! Era spre seara# orele de
vizita se terminasera si nu simteam nici o melancolie ca pe mine nu
ma vizitase nimeni. "esi traiam n acelasi oras# parintii mei erau
departe si mai departe era Matilda# cu care traiam n aceeasi casa.
"ar repede ma familiarizasem cu salonul de muribunzi n care
fusesem internat. *n stn$a mea era un individ palid si mai lun$
dect patul n care zacea si care mereu se pln$ea ca nu poate sa'si
ntinda si el picioarele macar acum cnd... !Cnd o sa mor ce'o sa'mi
faci# o sa'mi atrne labele peste pat... Mai bine stateam acasa...!
(ora i raspundea surznd ca n'au alte paturi si el mereu se vaita#
nu de ulcerul de care fusese operat# ci de acest inconvenient cu
patu'acela. (i sora de ce surdea/... *n dreapta un ins urt# cu o vie
privire# cautnd de la mine o confirmare ca nu va muri# desi corpul
lui era plin de ceva vopsit# pe burta# pe brate# pe picioare... Numai
ocii i erau curati. Pe rndul celalalt era unul care n timpul noptii
bause apa din rezervorul de la closet# fiindca apa din robinete se
oprise) un diabetic care intra mereu n coma... Iar eu eram unul
care n'avea $las. Nu'mi facea rau nicidecum faptul ca mi se daduse
aci un pat printre acesti condamnati) eram si eu unul# desi mi se
spusese ca era !provizoriu!# pna se va elibera un pat la sectia... (i
pronuntnd cuvntul !provizoriu! sora avusese o clipire vesela din
pleoape# parca ar fi vrut sa spuna ca totul e asa# n $eneral#
provizoriu# si binele si raul# si sanatatea si boala# pna murim# cnd
totul devine definitiv. !Asa mi'a spus si mie# mi sopti vopsitul# si
stau aici de trei luni de zile. Ma tin pentru e+periente# vin cu
studentii si discuta pe pielea mea... i intereseaza... ntr'o zi m'au si
foto$rafiat. "e ce suferiti/! i facusem un semn la $t si $0isem)
!n'am :las...! !A# n'aveti $las. Asta trece# vad ca ncolo va simtiti
bine... (e poate trai si fara $las# mi spuse el cu o intensa privire
desnada0durta# eu mi'asi da si urecile numai sa scap de ria asta
care mi mannca pielea...! (i si desveli pi0amaua sa vad ca nu era
vopsit numai pe fata. *l ntrebai cu o miscare ener$ica a capului) ce
e/ El ntelese imediat) !Nimeni nu stie ce e# zise cu o bizara mndrie#
ca si cnd asta constituia oricum un soi de compensatie# nici un
doctor...!
(osirea unuia nou# am observat adesea# strneste n cei care stau
mai demult la un loc un fel de euforie $enerala. Tot astfel se petrecu
n primele ore de la internare# prima mea zi de internare n spital.
!Cum sa nu stie/ zise palidul izbind furios cu piciorul n tablia
patului. Asa cum eu stiu ca am fost operat de cancer la stomac si
nu de ulcer# si ca n'o s'o mai duc mult# asa stii si tu ce ai) boala de
piele si ca ntr'o zi o sa ti se urce la ficati si o sa te carabanesti
de'aici $ata mort. "e cti ani suferi/ Ei/! !"e vreo sapte ani.! zise
vopsitul umil# spernd parca ntr'o revelatie n favoarea sa din
partea celuilalt# desi furia aceluia nu'i promitea nimic bun. !(i ce
i'ai spus profesorului cnd le'a ntrebat/! !Ca ma ustura aici!#
raspunse acela aratnd cu mna n dreptul corpului. !Ei# acolo snt
ficatii. *nseamna ca boala a intrat nauntru. "e$eaba te vopsesc ei
pe dinafara.!
"ar de ce era el furios/ (i din pricina patului# n care din cnd n
cnd izbea cu piciorul# dar si din altceva# cum aflai de ndata. !(i tu
care credeai ca o sa te faci bine# ca o sa iesi de aici si o sa te bucuri
de ceasul meu.!
Palidul mi se uita n oci si mi povesti cu un $las ca de
avertisment# sa ma feresc de vopsitu'ala) !Cu o zi nainte sa fiu
operat a venit la mine si mi'a cerut ceasul.! (i trase cutia noptierei
si mi arata un fel de ceapa si la forma si la culoare# cu un lant mare
de alama sau de ar$int. !Ceasul meu# pe care l am de la bunicul#
mer$e cu o precizie fi+a# nu'l dau eu pe unul de'astea# e+traplate#
care mer$ dupa fabrica de iaurt si nu dureaza mai mult de trei ani
si ncep s'o ia razna. Ei# si vine el la mine si'mi zice) da'mi mie
ceasul sa ti'l tiu. (a mi'l tina# asa a zis# dar s'a $ndit ca daca
muream sub cutit sa si'l pastreze pentru el. Ma vopsitule# eu am sa
mor peste trei zile# dar nici tu nu apuci toamna.!
*ntre timp se asezase ln$a mine pe pat un ti$an sau mai bine zis un
om care se vedea ca si petrecuse nceputul verii undeva la mare#
fiindca era foarte frumos bronzat# nu avea trasaturi de ti$an. !(i tu#
de ce rzi/ l lua si pe el n primire palidul. Tu o sa te faci de la o zi
la alta si mai ne$ru si... tu o sa mori n trei saptamni. i prooroci el.
Ai venit prea trziu# boala ta e naintata.! !1a o sa se vindece# la
nceput era si mai bronzat ca acum si nici nu putea sa umble!# !zise
vopsitul. !(i daca scapa ce viata e aia# sa'ti faca cte trei in0ectii pe
zi/ se rasti cancerosul. & sa moara n somn# o sa vedeti.! Asta ce i'o
fi facut/ ma ntrebai. !"umneata# zise vopsitul cu obida# fiindca
situatia n care te afli e destul de $rava# ai vrea sa murim noi toti si
sin$ur sa te faci bine.! !Nu se face nimeni bine# raspunse palidul
mai potolit. %ite# ala de colo# care bea la apa cu caldarea# ntr'o zi
n'o sa mai iasa din coma si adio viata.! !1a se ecilibreaza#
raspunse acela cu un $las stiintific# ca al lui 5aintrub# ca si cnd ar
fi fost vorba de altul. Am mai avut eu dere$lari de'astea si le'am
stopat.! !"a/. se mira palidul cu dispret. (i atunci de ce te'au adus
aci/! !Provizoriu# din lipsa de paturi.! !& sa vedeti voi provizoriu.
continua operatul cu umor. (in$urul care o sa scape e domnul
care a venit acum. E voinic# e tunar# moartea nu recolteaza victime
printre tineri dect n mod e+ceptional. 5oi toti credeti ca snteti
bolnavi. Trebuie sa muriti# asta e# snteti batrni# ati trait destul# si
nu ca... El n'are $las. Ei# n'are# o sa nvete alfabetul'ala cu de$etele
si o sa se descurce. & sa $ndeasca mai mult si o sa fie mai
inteli$ent dect altii neavnd posibilitatea sa spuna prostii...:! Toti
ncepura sa rda# privirile li se eliberara parca de acea neliniste care
fara stirea lor le licarea n fractiuni de secunda n oci n timpul
peroratiei palidului. "a# vorbe# $lume# moartea e un mister# nimeni
nu stie cnd vine si asupra cui. %neori scapa cel mai $rav atins si
dimpotriva este luat unul care... Cte nu s'au vazut...
(i totusi# n ceea ce l privea pe el cel putin# palidul avusese o
stranie previziune. (e facuse liniste dupa ce orele de vizita se
terminasera. 1olnavii si rontaiau biscuitii# adusi de rude#
fursecurile# toate acele preparate permise de directia spitalului# n
afara de mncarea $atita. Cei apropiati erau mai mpacati# acuma fie
ce'o fi# mori tu# dar ti traiesc copiii# vorba aluia cu picioarele lun$i#
ai mbatrnit# e rndul altora... Palidul nsa avusese o zi $rea#
venisera la el nevasta si feciorul# un baiat de vreo douazeci de ani
care nu se apropiase de pat de la nceput... !Nici n'ar fi trebuit sa
viu!# ncepuse ea asezndu'se pe pat. Era $rasa# nici ea prea tnara#
dar cu o privire n care pofta de viata si bucuria de a trai aveau ceva
animalic si dur care ti strneau invidia si nelinistea) pe ea n'o
speria nimic# iar propria'i moarte o sfida nu prin vreo $ndire# ci
printr'un impuls vital cinic si nestapnit. !Nici nu trebuia sa vii# i
sopti el cu o sila nemasurata. Am uitat sa spun sorei sa te opreasca
la poarta.! !Pe mine sa ma opresti tu la poarta.. zise ea. Mai poti tu
sa opresti pe cineva/ Ia ncearca. Nu ti'a a0uns ct ai trait# cte ai
facut# credeai ca n'o sa vie ceasul sa'ti iei adio de la curve si betii cu
care ai tocat tot ce'am avut si m'ai lasat cu casa $oala si sin$ura cu
un copil de crescut. %ite'l colo. Nu tu l'ai facut mare. Nici nu vrea
sa te vada. cum nici tu n'ai vrut.! !Nici eu nu vreau sa'l vad# zise
palidul. E pe modelul tau.! !A# nu vrei sa'l vezi. e+clama ea sarcastica.
Ia vino ncoace# Puiule# l cema ea cu un $las din care se
ntele$ea ca scena fusese $ndita si bine pre$atita dinainte si
calculata si aceasta ipoteza. Nu vrei sa'l vezi# lasa ca vrea sa te vada
el pe tine.!
Tnarul se apropie si ramase teapan naintea omului lun$ si bolnav#
care n'avea loc n pat si se pare nici pe lumea aceasta# si nici macar
$ndul ca lasa n urma un baiat. !%ita'te la el# porunci mama.
%ita'te tu# ca el n'a avut timp . N'a stiut ce nseamna sa aiba un
baiat. %ite# asta e taica'tau# care te'a parasit de la sapte ani.! 5orbea
cu o claritate din care puteai sa'ti dai seama ca $ndirea ei
n'avea sovaieli si puncte de suspensie# o $ndire distilata si pura ca
un cristal# fara ndoieli ca ntre un muribund si un om sanatos ar
putea e+ista vreo deosebire si ca veci adevaruri !ar putea fi cumva
uitate. !E $alben# nu mai are mult de trait# continua ea ca si cnd ar
fi spus) e obosit# sa'l lasam sa se odineasca# a muncit mult.
%ita'te. %ite n ce al a a0uns. 1lestemul de copil terta. Mama# mi'a
spus ,asculta aici.# facu ea o paranteza
amenintatoare-# care e boala cea mai $rea pentru un om/ Cancerul#
mama. Ei# pe tata sa'l loveasca un cancer. Asa a zis. (i uite ca asa
s'a si ntmplat.! "e unde o fi stiut/ Pesemne se interesase) snt
sotia lui cutare# ce boala are barbatu'meu/ (i medicii i'or fi spus#
caci familiilor li se spune...
*n clipa aceea palidul si duse ful$erator bratul la oci si# pna ce
individa pleca# nu si'l mai lua. "ar putea auzi. !Nu'i nimic# relua ea#
nu vrei sa'l vezi# te vede el. &. &i fi creznd ca l impresionezi n
ultimele clipe/ (pune'i# Puiule# sa auda ce $ndesti tu despre el# sa
culea$a roadele# poate se face bine si o sa'i treaca prin cap sa vina
sa te vada# sa'ti aduca si el tie o 0ucarie de pomul de Craciun.!
!Mama# zise baiatul cu o voce iritata si cu o e+presie straina att de
maica'sa ct si de omul lun$it n pat# ai sa plecam.! !Auzi# vrea sa
plece# nu'i pasa de tine# relua ea fara intentia de a se ridica si sa'l
crute. Nici n'are de ce sa'i pese.! !Iesiti afara ca va omor!# sopti
palidul. !Tu pe noi. e+clama ea parca reflectnd. Adica n'a0un$e cte
ne'ai facut# vrei acum sa ne omori.... Auzi# Puiule.!
"evenise visatoare. *ntinse mna spre noptiera si trase ncet
sertarul. 5ru sa'l ncida la loc# dar se raz$ndi# lua de'acolo ceasul#
si desfacu poseta si l arunca nauntru# dupa care o ncise cu o
puternica trosnitura. 4iindca n clipele acelea nu ma $ndeam ca
Matilda ar fi putut sa ma viziteze si scena mi devenise
insuportabila# ma ridicai de pe pat si iesii n curte. Cnd revenii spre
seara# dupa vreo doua ore# palidul era sin$ur si continua sa'si tina
bratul la oci. Ma apropiai cu $ndul sa'i spun ceva. *i vorbii# dar
nu'mi raspunse. *l apucai de brat si i'l dadui usor la o parte. 1ratul
cazu moale cu acea miscare nefireasca din care fle+ibilitatea
controlata a unui brat viu disparuse. &cii pe 0umatate descisi
aveau $lobul alb si asimetric# iar pupila revulsata. Murise...
FFIF
A doua zi m'au mutat ntr'o rezerva de trei paturi si veni si medicul
cu rezultatul analizelor. (e aseza alaturi de mine pe pat si cu o voce
blnda si protectoare mi spuse ca n'am nimic# nici un proces
infectios nu s'a depistat n or$anism. !Cestia aia din $t e o
ciudatenie# poate sa treaca n cteva saptamni# dar poate sa si
dureze# snt fenomene care ne scapa. E+ista atrofieri ine+plicabile#
la un oci# la o urece. Te pomenesti ca nu mai auzi si uneori noi
aflam de ce. Alteori nu. (i ciar cnd aflam# se ntmpla sa nu putem
face nimic. Nu se mai raneste un tesut si se usuca# ca la un pom o
crean$a. "aca tesutul e o portiune de musci la un brat sau la un
picior# faptul n'are nici o importanta ,daca atrofia nu e pro$resiva-.
"aca e la epi$lota# cum e cazul dumneavoastra# cestiunea pare
dramatica# dar nu trebuie s'o luati n tra$ic# s'ar putea sa aveti o
carenta a unor vitamine din pricina anilor pe care i'ati petrecut pe
unde ati fost. *ncercam nti asa sa va administram puternice doze
de vitamina A si C si# daca observam cea mai mica ameliorare#
nseamna ca asta e cauza si o sa va faceti bine. (i mai avem noi si
alte mi0loace. Ar trebui sa mncati zdravan... & sa va permitem sa vi
se aduca de'acasa# fiindca la noi# din pacate...! ,!Nici vorba# $ndii# o
sa anunt la poarta ca daca se va ntmpla sa vrea sa ma viziteze
sotia mea# sa nu i se dea voie sa intre.!-
Prefacndu'ma somnolent si apatic l ascultam pe medic cu toate
instinctele la pnda) stia sau nu stia ce e n $tul meu/ Aveam sau
nu aveam !boala cea mai $rea pentru un om.:: cum spusese acel
baiat care fusese adus de maica'sa sa vada ca blestemul sau se
mplinise. Era
cea mai $rea pentru ca pro$nosticul era fatal# fiindca altfel# dupa
cum se stia# cancerul !nu doare!... Atrofie era sin$urul cuvnt
suspect care i scapase. Ce putea sa ascunda acest termen din
0ar$onul medical/ *i observam privirea# aceasta fereastra a $ndirii
nee+primate# dar nu citii n ea nimic deosebit. (e uita la mine ferm#
linistit# si$ur pe el si doar# ca sa zic asa# vrful acestei priviri parca
mi su$era) stiu la ce te $ndesti# nu e# poti sa ma ntrebi si am sa'ti
dau un raspuns neasteptat. (i l si ntrebai rarind cuvintele# ca sa
fiu nteles) !"e unde stiti ca nu e cancer/! !Are alte simptome.!
raspunse el firesc. !Care/! !Ciar si cnd a0un$e sa se vada#
bolnavul nca poate vorbi normal# n nici un caz nu ia vocea n
cteva zile# cum vi s'a ntmplat dumneavoastra.!
(e putea si asta# $ndii# nimeni nu putea sa stie daca pna sa a0un$a
aici# n'o pornise demult# dar el# desi$ur# mi spunea ca nu# si eu
n'aveam cum sa stiu cum snt acele !alte simptome!. %n bolnav
perfid a smuls adevarul unui medic venind la el cu o radio$rafie
pulmonara a fratelui sau. Cancer. a zis medicul. "a# dar radio$rafia
nu era a fratelui# ci ciar a aducatorului ei. %nii nu vor sa stie#
prefera speranta# altii# dimpotriva# prefera certitudinea n locul
ndoielii# mai cinuitoare pentru ei dect adevarul brutal. Eu faceam
parte dintre cei care ar fi vrut sa stie# neiluzionndu'ma9 nemiloasa
boala tot si va insinua cu ncetul prezenta si ma va sili sa'i acord
drepturile ei. & sa $asesc eu un truc ca sa aflu# mi spusei#
deocamdata sa vedem ce efect va avea tratamentul cu sus'numitele
vitamine# ultima moda... !Ati mai avut cazuri ca al meu/!# zisei.
!1inenteles.!# facu medicul. !(i/! !%nul si'a pierdut $lasul dupa un
paar de apa cu $eata. Asta e.! ridica el din sprncene# cu umor.
!(i nu si'a revenit/! "adu din cap cu sensul) cum si'a revenit el sa
nu mai vorbim. !Mai rau dect vorbiti dumneavoastra acum... Altii
au $tul mai slab dect poftele si tra$e'i pe el# saracu# maorca#
alcooluri tari# nu'i dau o clipa de ra$az sa'si vina n fire. Tine ct
tine# pe urma... cancer. Nu snteti fumator.! !Cnd si cnd!# zisei. !(i
nici...! !Nu.! mi puse mna pe picior) !4acem asa# ncepem cu
tratamentul si trebuie sa va treaca.... "aca vreti sa vorbiti la telefon
cu doamna Matilda# mai spuse el surznd cu simpatie# veniti la
mine n birou. Aripa asta unde ne aflam a fost construita de ea
acum trei ani# adau$a ca si cnd asi fi fost mirat ca o cunostea. &
personalitate foarte puternica sotia dumneavoastra...! ntelesei cui
datoram scoaterea mea din salonul de muribunzi si solicitudinea
specialistului...
"a# o personalitate foarte puternica. N'o putea mpiedica pe ea un
portar sa vina sa ma vada# desi lasasem un bilet la poarta cu
numele ei scris de mna mea# sa nu i se dea voie. (i binenteles nu
n zilele de vizita cnd putea fi asteptata ,o asteptasem.-# ci cnd
vroia ea. *n mod curios# intra n rezerva cu aer umil# nsa pe cip cu
o e+presie de o raceala nspaimntatoare. Ma ridicai si i facui loc pe
pat# dar ea parca nici nu ma vazu# se opri n dreptul ferestrei si
ncepu sa se uite afara. Pe urma puse mna pe clanta usii'fereastra#
o rasuci si iesi pe terasa. *ntelesei) vroia sa'mi vorbeasca si nu
dorea sa fie auzita de cei doi bolnavi din rezerva. Iesii dupa ea si ne
asezaram n sezlon$uri.
"ar ma nselasem# timpul trecea si $ura ei ramnea muta# si nici nu
parea ca are de $nd s'o descida. "e ce venise totusi/ (e uita fara
sa clipeasca peste $radina cu alei asfaltate a spitalului si nu facea
nici un $est# ncremenita parca ntr'o ncordare inumana. Ma uitai
la minile ei# dar nu erau nclestate# cum ma asteptam. Era
dupa'amiaza si lumina soarelui care inunda terasa i inunda si
cipul. Ma uitai la acest cip si l vazui mbatrnit cu zece ani# cu
puzderie de riduri n 0urul ocilor# cu $ura care ncepea de pe acum
sa semene cu a unui barbat# cu barbia anuntnd viitoarea baba. (i
totusi o tandrete adnca se urca n mine contemplnd acest cip
devastat nu att de ani# ct de nefericitul ei temperament si mai ales
de aversiunea pe care i'o inspiram. "eodata se uita la mine parca
prinsa de o intensa alarma. *mi $icise tandretea/ *mi vazuse cipul
care o e+prima/ !"a'mi ceile de la casa.!# zise. Nu ntelesei# avui o
clipa de ezitare# vrusei s'o ntreb de ce# dar renuntai# ma ntorsei n
rezerva# luai ceile din sertarul noptierei si i le adusei. ;e vr n
poseta# dar nu pleca# asa cum ma asteptam. Atunci i spusei) !"e ce
mi iei tu ceile/! Tresari parca uluita) !"e ce/. zise. Tu n'o sa mai
ai nevoie de cei pe acest pamnt.!
(i ocii i se albira ca odinioara si ncrucisndu'se ca un ful$er cu ai
mei nu mai stiui daca ura sau iubire tsnea din privirea ei parca
salbaticita. (e ridica si iesi fara sa se uite napoi# desi o nsotii ctva
timp pe lun$ul culoar cu o mica speranta ca s'ar putea opri si sa
aflu... Apoi ramasei n urma. Ce mai puteam afla/. "adui din umeri)
vrusese sa ma loveasca# dar ma simteam linistit... 1ine# n'o sa mai
am nevoie de cei pe acest pamnt. Ei si/ !Ciar te bucuri att de
tare/ ntrebai umbra# fantoma a ceea ce fusese odata Matilda.
1ucura'te# daca alte bucurii nu ti'au mai ramas....!
(i n timp ce eram nca n spital si fara $las# Matilda divorta asa
cum spusese# n doua saptamni# si parasi orasul. Citatia mi'o
aduse mama la trei zile dupa vizita Matildei# dar nu ma prezentai n
instanta. !Ti'a trimis lucrurile la noi# zise mama# ainele si cartile.
Taica'tau s'a bucurat ca ai scapat de muierea asta pe care nimeni
n'o ntele$e. Ce'o fi vrut de s'a maritat cu tine# daca n'a vrut sa
faceti casa mpreuna.! "ar eu stiam si i spusei mamei) !E
batrna.... A mbatrnit foarte repede.! !Nu e ea asa batrna# zise
mama# ti se pare tie# care esti mai tnar# dar la treizeci si ceva de ani
nici o femeie nu e batrna...! Asi fi vrut sa'i raspund ca Matilda e
batrna n sufletul ci si ca foarte curnd va mbatrni si la trup si n'a
putut suferi $ndul ca tocmai atunci eu voi fi mult prea tnar pentru
ea# dar nu aveam $las sa'i pot spune att de multe cuvinte. !A fost
Tasia pe la noi# continua mama ,sa stii ca femeia asta tine la tine-#
si ne'a spus un secret. 5rea sa nu'ti para rau dupa ea# cica n ai
trei ani ct ai lipsit tu# o vizita unul Mircea# un sef mare care acuma
e si mai mare si ca dupa divort se duce dupa el la 1ucuresti si se
marita cu el. Ca ar trebui sa'ti iei un avocat si sa ncerci sa obtii
fetita# dar tot ea spune ca nu poti sa te lupti cu Mircea asta# tot n'ai
sa reusesti... ;asa# mama# adau$a ea ca si cnd stirea m'ar fi lovit# o
sa'ti faci tu copiii tai# nu te neca0i...!
Mama se apropie si ma mn$ie ca pe vremuri. !Te'ai facut $alben#
mi spuse# nu te mai $ndi... $ndeste'te mai bine sa te faci sanatos
mai repede... Pe (ilvia o sa poti s'o vezi cnd vrei# i'a spus Tasiei ca
oricnd poti sa te duci la 1ucuresti# s'o iei cu tine si s'o tii o
saptamna... N'a fost sa fie# mama# muta'ti si tu $ndul n alta
parte.! (ursei si i sarutai mna. !Mi l'am mutat demult# mi pare
rau numai de fetita# care ncepuse sa se le$e de mine!# i spusei#
uimit ca vocea parca mi revenise. !Nici o $ri0a# zise mama# o sa
ramna le$ata. Nici un copil nu'si uita parintii# orice'ar fi...! (i abia
acum si aduse aminte ca venise la mine cu sacosa plina# o puse pe
pat si scoase din ea o multime de pacete... Pui fripti# oua# placinte#
pra0ituri mici facute de ea# pine calda tot din cuptorul ei si o sticla
de vin rosu. *n mod curios mi se facu foame si ncepui sa mannc
flamnd# trezit parca la viata# si ca si cnd stirile aduse de ea ar fi
trebuit sarbatorite9 desfacui si sticla de vin pe care o baui toata
simtind ca asi mai fi baut una daca asi mai fi avut... Mama se uita
la mine cu mna la $ura# $est de odinioara cnd suferinta ei ca
trebuise sa auda cuvintele rele ale baiatului care nu stia ce spune i
ranise sufletul. *i apucai mna si i'o dadui la o parte) nu# nu era de
suferinta# mama zmbea# vazuse pesemne ceva pe cipul meu# un
lucru pe care l stiu numai ele si nu'l spun# un mare secret simplu)
copilul e linistit# e curat# e liber... i e foame# nu e atent la ea# $ndul
i zboara la ale lui... da# dar e tot al ei# pentru totdeauna...
PARTEA A (A(EA
I
Abia dupa patruzeci de zile de tratament ncepui sa observ o
ameliorare a bolii de care sufeream. "isparura# si falsele fenomene
de diplopie# efect mai de$raba al unei mari oboseli# dupa cum
reconfirma oculistul# oboseala adnca# acumulata n cei trei ani de
munca fortata. &ricum# nu aveam cancer si bucuria ca scapasem# a
doua oara n viata mea# de moarte ,n care crezusem cu ntrea$a
mea fiinta- ma facu sa uit de Matilda.
*n spital ma vizitara ntr'o zi Ion Micu si Clara si mi adusera flori.
Evitnd sa se uite la mine# dar nu pentru ca ar fi crezut ca snt
bolnav# fara sa e+cluda nsa si aceasta ipoteza ,n acest sens si el si
Clara s'ar fi putut pomeni fara veste n situatia mea9 ei si/ Puteai
face ceva/ !Cu'o moarte toti sntem datori!:# reflectase odata Ion
Micu cnd doi scriitori din 1ucuresti murisera# unul dupa altul# ba
ciar rsese) !;a cimitir# parodiase el ritualul unei sedinte# Cezar
Petrescu!# pe care tocmai l n$ropau# se pre$ateste Al. Ciritescu!#
care tocmai a$oniza-# Ion Micu ncerca sa ma distreze povestindu'mi
senzationala sedinta care avusese loc la 1ucuresti ntre timp si pe
neasteptate ntre scriitori si I.C.
Era curios# n acei ani nasterea si moartea erau evenimente care
loveau mai putin constiinta cuiva dect o mare sedinta9 spiritul intra
mai usor n criza n astfel de nfruntari dect n fata pamntului
cascat n care unul dintre noi trebuia sa dispara. Iar o despartire
era un lucru lipsit de interes# o cestie personala fara semnificatii
adnci... Erau evenimente eterne putin importante. Nou si pasionant
era ceea ce se petrecea ntr'o sedinta. Nu vroia sa ma impresioneze
si nici nu ma impresiona ,avea n $las un soi de modestie simpla si
nesimulata de om ntelept care nu 0ubila de o mare victorie# desi se
speria n adncuri de o nfrn$ere- cnd mi spuse ca la sedinta
luasera parte presedintele Consiliului de Ministri si presedintele
Marii Adunari Nationale# batrnul zimbru al prozei rom8nesti... Ca
7eor$iu'"e0 trimisese ca observatoare doua sotii de lideri#
prieteni de'ai lui de totdeauna# cutarita si cutarita# sa observe si sa
raporteze... Ca vazndu'le# el# Ion Micu# ntelesese ca miza era mare#
ca soarta lui I.C. era pecetluita# prezenta acestor doua observatoare
aratnd ca seful cel mare nu mai avea ncredere n sinceritatea lui
I.C# n raportul pe care acesta avea sa'l dea apoi despre felul cum
decursese sedinta cu scriitorii.
!Nu toti cei care luau parte la ea sesizasera prezenta discreta a
acestor doua tovarase si semnificatia care se de$a0a de aici#
continua Ion Micu. 1inenteles# cestia asta l lasa rece pe primul
ministru# sarcina lui n cultura era minima# el avea un loc aparte n
conducere# functie mare dar putere putina# ca totdeauna# ncepnd
de la L martie <=# pna astazi. Ct despre batrnul zimbru se poate
spune ca ociul lui vulturesc# ?al unei rase necunoscute@# nici nu le
zarise si ciar daca privirea sa se oprise o clipa asupra lor# nici
macar o clipa nu se ntrebase cine snt# cu toate ca n timpul unor
festivitati si receptii cu protocol restrns desi$ur ca avusese ciar sa
scimbe cteva cuvinte cu ele. 7ndul lui zbura prin paduri si lacuri#
prin desisuri unde se ascundea vnatul# peste vlcele prin care
ostirile Moldovei dadusera# prin veacuri# attea batalii# unele sfrsite
prin mari victorii# ele ndoielnice sau sn$eroase nfruntndu'l pe
nsusi marele Maomed Cuceritorul. Nu cucerisera nsa nimic si
asta i dadea# prin secole# batrnului zimbru# care le descrisese prin
fabuloasa sa ima$inatie# o mndrie secreta# o lespede de tacere pe
cip si o viziune de nimicnicie asupra prezentului. Credeam ca n'o
sa ne a0ute# nu sperara sa vorbeasca# nici nu vedeam cum ar putea
el sa se amestece n itele ncurcate ale acestor contemporani ai scrisului
de care el fu$ise nca din anii de ucenicie. Totusi a spus ceva#
o sa vezi la urma# ceva# ca sa zic asa# turcesc# care nu era la ordinea
zilei# dar constituia dupa parerea pe care si'o facuse el despre noi
,si poate n secret# si n parte despre sine- ceia solutionarii tuturor
conflictelor omului de cultura cu emisarii tuturor stapnirilor. "esi$ur#
lui I.C. si principalului sau ad0unct# membru supleant n
1iroul Politic# prezenta celor doua observatoare le spunea multe...
"e aceea condusera sedinta cu o nervozitate si iritare care inibara
pe multi fara sa'i mpiedice totusi sa spuna cu o ndrazneala sa
zicem foarte controlata# ca scriitorii nu mai puteau scrie din pricina
(ecretarului $eneral al %niunii. Cum# sari I.C. scos din sarile# sa nu
mai poti scrie din pricina... Iar ad0unctul sau sa bruieze aceste voci
timide cu ironii bine plasate... "a/ Ciar asa# scriitorul nu mai scrie
in linistea biroului sau fara sa fie a0utat de secretarul $eneral al
%niunii/ Ar trebui atunci sa'l puna sa semneze si pe el pe coperta#
numai ca ar fi necesari atunci vreo cteva sute de secretari $enerali#
cte unul pentru fiecare scriitor. (i a# a# a# rse sin$ur# creznd#
cum se ntmplase ntotdeauna# ca ntrea$a adunare va rde cu el n
oote. "ar nu rse nimeni si prima serie de vorbitori# intimidati
astfel# si continuara totusi cuvntul repctnd toti unul si acelasi
lucru) sa fie scos din functia sa secretarul $eneral. I.C. se resemna#
nu mai ntrerupse pe nimeni# ncepu sa scrie n carnetul lui# avnd
aerul ca el asteapta cu rabdare sa se termine istoria asta nesarata
cu secretarul $eneral care ar mpiedica# cipurile# pe scriitori sa'si
vada de treaba# si sa se intre n ordinea de zi# pe care el o anuntase
astfel nca de la nceput) unele probleme de creatie n lumina
sarcinilor trasate de partid. E+perimentat n sedinte# avnd oamenii
lui printre noi# el stia ca acestia nu vor ntrzia sa reactioneze#
facuse o $reseala ca ncercase !sa ba$e pumnul n $ura! vorbitorilor#
cnd n mod firesc scriitorii nsisi si vor ba$a pumnul n $ura unii
altora. "esbinarea lor de totdeauna alimentata de trufia lor fireasca
,fiecare se credea un $eniu.- era cunoscuta. Totusi din cnd n cnd
ridica fruntea# se ntrerupea din scris si ntreba pe cte unul cu o
curiozitate nesimulata) ?Cum te mpiedica sa scrii/@ l simtise dupa
felul cum vorbea ca o sa'l faca sa se blbie# si ca acela va da un
raspuns ridicul. Ca# nu stiu ce# tovarasul secretar $eneral umbla cu
lozinci... ;amentabil. Cu lozinci umblau toti# nici macar nu'l ironiza#
sa'i reaminteasca necesitatea lozincilor pe care partidul le lansa
pentru mobilizarea maselor. Ce era nsa cu aceasta formula. Ce ne
mpiedica sa scriem/ Pai nu era bine daca un scriitor afirma acest
lucru# fiindca multi din vecile $eneratii se abtineau sa publice si
cnd unul dintre ei era csti$at# victoria nu era mica si aveau $ri0a de
el... %nul ,important- aderase cu conditia sa i se dea lemne si sa i se
asi$ure un 6ilo$ram de carne pe luna# ceea ce# desi$ur# i se
asi$urase. ;ua si el parte la sedinta. *nct daca unul din acestia se
supara# din te miri ce# de pilda# din pricina unui critic care nu'l
laudase suficient ,sa aderi si sa te mai si critice.- sau cine stie din ce
alta pricina# si spunea) nu mai scriu. se producea mare panica n
rndul activistilor marunti# responsabili de nemultumirea
scriitorului. (i atunci ncepea o a$itatie) era cemat criticul si
bestelit# pus sa'si retracteze opinia# erau pedepsiti cei care i
pusesera scriitorului bete n roate# pna ce acesta# mbunat# declara
ca va scrie. (i atunci stirea zbura sus transmisa cu entuziasm)
scrie# scrie. Cata sa vezi deci semnificatia acestei pozitii luata n
sedinta fata de secretarul $eneral al %niunii) ne mpiedica sa
scriem. Nu pe unul# pe o multime. 4oarte $rav. (i nca nu se stia
ce'o sa spuna prozatorul ?tradus n cincizeci de limbi@ si numerosii
lui sustinatori printre care ma numaram. Tacea nca. Ce'o sa spuna
vestita poetesa# ndra$ita de I.C.# sustinuta si popularizata intens/
(e va ridica si ea mpotriva secretarului $eneral/ (i nenumarati
altii/ *ntrebari care apareau la orizontul $ndirii lui I.C. si la care#
scriind# desi$ur ca reflecta... (e lua o pauza de o 0umatate de ora#
care se prelun$i pna la o ora# timp n care vorbii cu prozatorul
tradus n cincizeci de limbi# care ma nelinisti. *l ntrebai daca a
vazut cine asista la sedinta si cu ce scop. Am vazut# cum sa nu vad#
raspunse el a$resiv# am vazut totul# nimic nu mi'a scapat# mie
nu'mi scapa niciodata nimic. (per ca luati cuvntul# i spusei# e
unica sansa sa'l $onim pe... si sa veniti n fruntea noastra la
%niune. Nu e nimic de facut# mi raspunse el cu brutalitate# da#
nimic# nu l'ai vazut/ (ta si surde# el stie rezultatul dinainte# si
permite sa asculte zbaterea noastra cu un surs ironic... 5orbea de
secretarul $eneral# care ntr'adevar arborase un astfel de surs# dar
care nu era deloc ironic# parea mai de$raba afectuos# protector... &
sa'l facem noi# zic# sa'i piara acest surs... "a# da# o sa'l facem# o
sa'l dam 0os# zise maestrul cu ironie amara# si n locul lui o sa vina
Ion Amaicalitului# pentru el luptam noi# sa vie el n fruntea noastra
si sa ne omoare pe toti cu cioma$ul# n curtea %niunii# cum bine
te'ai e+primat ciar dumneata despre el. Nu iau cuvntul. *l prefer
pe acest imbecil care surde. Ce'asi avea eu mpotriva lui/ Ca e
imbecil/ E un imbecil linistit si i e frica de mine# de ce l'asi
scimba cu un imbecil de care sa'mi fie mie frica/ ;asa# zic# ca nu
snteti dumneavoastra att de fricos. 1a snt. Ce sa fac# zice# nu pot
eu sa lupt cu floreta n mna# cu unul care tine o $ioa$a. %ita'te n
0urul dumitale. *l vezi/ M'am uitat n 0ur# prin marele ol plin de
scriitori# clar nu l'am vazut nicaieri pe Amaicalitului. Nici n'o sa'l
vezi# zice maestrul sarcastic# e acolo# nauntru# cu presedintele
Consiliului de Ministri# cu I.C. si cu marele zimbru. ;'au cemat
acolo. "a# sta nas n nas cu marele povestitor. Care n'a fost tradus
n cincizeci de limbi. Eu am fost tradus. Nu n cincizeci# n cincizeci
si una. "ar la ce'mi foloseste/ (pune dumneata# care ai mintea
ascutita# n'ar fi ridicol pentru mine ca sa ma zbat sa'l aduc pe acest
pitecantropus erectus n fruntea scriitorilor/ "a# da# te ro$ sa'mi
spui# te ro$ sa'mi raspunzi sincer. Ar fi prea scematic# i'am
raspuns. Totul e scematic# l aud ca zice# ti se pare ca rastorni un
munte si cnd colo rastorni o pietricica. Paduci# domnule Micu#
duc mna dupa ceafa si $asesc paduci. (trivesc paduci... Nu snt
ciar paduci# zisei# omul nostru e un simbol al puterii abuzive#
trebuie alun$at. "a# da# zice# si dupa aia vine alt simbol al putorii
abuzive .Am vrut sa'i raspund ca individul abuziv va cadea# si el
stie asta# si nu va ndrazni sa ne sfideze aducndu'l n fruntea
noastra pe Amaicalitului# dar mi'am dat seama ca nu era necesar#
stia si el ca tro$loditul nu era potrivit ntr'un astfel de post care
cerea alte calitati dect a$resivitatea si violenta. Era doar atins ca nu
fusese# si el invitat acolo./ 4acea sceptice si amare presupuneri ca
sa i le spulber eu# sa'i alun$ ndoiala secreta. Nu i'o alun$ai nsa# l
cunosteam si stiam ca nu va abandona si ca ciar daca ar fi fost
mpins n fruntea noastra Amaicalitului# va continua apoi mpotriva
acestuia pna la victoria finala... %n activist surveni si i spuse n
soapta ca era invitat la tovarasul I.C. Iata deci... & abordai atunci pe
populara poetesa si alte personalitati care pe ln$a ca le elo$iasem
sistematic n ultimii trei ani n revista# cu multi ma si mprietenisem
n desele mele vizite la 1ucuresti. Poetesa izbucni n rs cnd i
formulai ipoteza cu Amaicalitului# mi puse mna pe brat si ma
ironiza) Ioane# tu ai fi foarte inteli$ent daca n'ai fi prea inteli$ent. 4ii
atenta la ce spui# o avertizai# cnd o sa iei cuvntul. Esti vulnerabila.
(a nu rami perple+a. Nu pot# zice. Adica/ Nu pot sa ramn
perple+a. "e ce/ Ai uitat ce'ai spus de mine/ zice. Am spus multe.
"a# zice# dar am retinut esentialul. Care/ (e apleca si mi sopti la
urece cu un cinism lin$vistic care i aprinsese fata) Ai spus ca
$ndesc cu... (i asta# zic# te a0uta sa nu fii luata prin surprindere/
"a# zice# ma inspira... (i ntr'adevar# ma ului cnd sedinta rencepu
si ceru prima cuvntul. Trase foarte tare# desi se stia ca era n relatii
prietenesti cu secretarul $eneral al %niunii. "a# preciza ea# dar una
e prietenia si alta snt principiile. Ea nu poate sa sustina ca un
scriitor poate fi mpiedicat de cineva sa scrie# dar nici sa vada ca un
secretar $eneral promoveaza nulitati# umple presa cu numele lor si
ni'i da si drept e+emplu. *nseamna ca nu cunoaste adevaratele
valori si prin urmare nici n'are ce sa caute acolo unde s'a cocotat.
El carti n'a scris# nu se pricepe la ele si nici la ale altora. E o
anomalie care trebuie sa nceteze# daca vrem sa nu a0un$em la o
stare de confuzie totala n problemele de literatura. (i se aseza cu
cipul# ai fi zis# n flacari# daca e+altarea ei n'ar fi fost foarte dura si
lucida. (e auzi o voce) am de pus o
ntrebare. (i se ridica si i'o puse. *ntr'o sedinta# zise acela# poeta...
a fost foarte urt criticata de secretarul $eneral al %niunii pentru ca
ncepuse de la o vreme sa scrie poezie intimista. Eu am fost foarte
indi$nat si m'am ridicat si i'am luat apararea. (i ce daca scrie
poezie intimista/ Poezia e si intimista# numai buna sa fie. Atunci
m'a ntrerupt ciar poeta si la fel de indi$nata si aprinsa la fata ca
acum# m'a ntrebat ca pe ce drum vreau s'o mpin$... Adica# n
subnteles# ca o mpin$ pe drumul dusmanului de clasa. Am ramas
stupefiat ca si acum cnd o aud zicnd aici ca secretarul %niunii e
plin de toate pacatele. & ntreb# cnd a fost sincera# atunci sau
acum/ (i atunci si acum# a sarit poetesa bine inspirata de acea
parte a fiintei ei de care mi pomenise# caci a facut o puternica
impresie# s'a produs rumoare aprobativa dar si desaprobativa# la
adresa celui care vrusese sa arunce un dubiu asupra sinceritatii ei.
"epinde cu cine e sala. *n alt conte+t raspunsul ei ar fi strnit
rn0ete dispretuitoare pentru o astfel de labilitate n principii# care ti
putea permite sa treci fara sa clipesti din oci de pe o pozitie pe
alta. *n clipa aceea su$estia ei era ca poti fi un timp naiv# sincer si
credul# dar ca la un moment dat ti cad co0ile de pe oci si vezi
adevarul. Perfect. (i atunci a luat cuvntul prozatorul. *ncepu prin a
spune ca el# ale carui carti au fost traduse n cincizeci de limbi ,aici
l'a ntrerupt I.C. spunnd ca zilele astea i s'a raportat ca a mai fost
tradus ntr'o limba si anume n pa6istaneza-. "a# da# si eu am
auzit# da# mi s'a trimis cartea mpreuna cu o suta de dolari# a
continuat celebrul prozator# i'am primit n plic si m'am dus la
1anca de (tat si i'am predat... "a# am predat dolarii. Am primit pe
ei sase sute de lei# da# sase sute# ct sa'mi cumpar o suta de pacete
de ti$ari# da# stiu# leul e foarte puternic# de zeci de ori mai puternic
dect dolarul# i'am celtuit leii n aceeasi zi la Capsa cu prietenul
meu Ion Micu# si am predat dolarii# pe toti i'am predat ,si mi puse
mna pe umar si mi'l strnse ca ntr'un cleste) era un semn sa nu
ma nelinistesc de comedia pe care o 0uca/-. Puteati sa'i pastrati# a#
a# i zise ad0unctul lui I.C. si sa faceti un voia0 n Pa6istan. Am fost
n Pa6istan# raspunse maestrul# si n Portu$alia lui (alazar# am fost
si n (pania lui 4ranco# si la Paris am fost# am vazut raiul capitalist#
va foarte multumesc# mi a0un$e... Ati scris si niste articole care au
fost foarte apreciate# zise malitiosul ad0unct# ne ntrebam de ce le'ati
ntrerupt... Nu numai articolele le'am ntrerupt# raspunse scriitorul
cu o brusca scimbare de ton din care ntelesei ca se va lasa acum
dus de marca sa fantezie a recriminarii piezise# pe care doar putini
i'o cunosteau# ca nu va mai vorbi cu limba0ul ratiunii si al lo$icii#
stiind bine ca n anumite mpre0urari nimic nu era mai elocvent si
nelinistitor dect s'o iei razna# sa devii incontrolabil si imprevizibil#
simulnd n acelasi timp e+asperarea# dealtfel e+istenta n forul sau
interior# caci la vrsta lui si att de celebru# dupa ce aderase prin <L
la P.C.R. parasind Partidul national taranesc si n0urndu'l ndelun$
n presa# se pomenise ndepartat si izolat# $ata sa fie e+clus din
partid# da# nu numai articolele le'am ntrerupt# ci si pa$ina din noul
meu roman a ramas alba# roman dedicat luptei ile$ale a
comunistilor... "a# alba# pentru ca noi scriitorii nu putem scrie fara
o anumita sensibilitate si cnd sntem loviti tocmai n sensibilitatea
noastra# punem stiloul 0os si cadem pe $nduri. "a# ntocmai ca Ion
;ascan# pe care dumneavoastra ni'l vrti sub nas ca erou e+emplar
din nuvela Ion ;ascan s'a pus pe $nduri a talentatului Petre
"ra$os... (i eu m'am pus pe $nduri... "e ce/... "e ce/... "e ce
numai Ion ;ascan are dreptul sa se puna pe $nduri si noi# scriitorii#
n'avem acest drept/ Adica ce drepturi avem noi/ (a ramnem la
;isabona/... Nu ramnem... "esi ;isabona e n tara latina si se poate
lupta si acolo mpotriva re$imului fascist al lui (alazar# poti fi mai
util acolo partidului dect aici unde snt confruntat cu tovarasul...
,si aici rari si mari cuvintele ca printr'o fantastica lupta-
A'mai'ca'li'tu'lui... Amaicalitului# repeta cu amara sa ironie# care
nu mi'a facut nimic# l respect pe tovarasul Amaicalitului# nu i'am
citit poeziile# o sa i le citesc# da# mi fac autocritica# e o lipsa a mea#
cnd o sa am timp l citesc# acum n'am timp# n'am timpul
socialmente necesar# sa ma scuze tovarasul Amaicalitului# e om
tnar# eu am cincizeci si patru de ani# el e mai tnar# sa vie la mine
sa stam de vorba# n'o sa re$rete# are multe de nvatat... "a# mai are
multe... multe de nvatat... "elira/ Nu ciar. (i pe acest delir
controlat se ridica Amaicaluitului si l ntrerupse intempestiv.
Tovarasi# eu n'am nimic de nvatat de la tovarasul... si n'am ce sa
caut la el# desi ma invita. (i n'am nevoie de aprecierile lui# bune sau
rele asupra poeziilor mele. (i se aseza. Asta facu foarte proasta
impresie. I.C. si intensifica truda sa pe carnetul pe care scria#
marele zimbru si ridica si mai sus privirea# presedintele Consiliului
de Ministri spuse si el o vorba) dialo$ul ntre $eneratii e inevitabil si
necesar# trebuie sa stati de vorba# sa discutati... Eu l'am invitat pe
tovarasul Amaicalitului# relua celebrul scriitor# l'am invitat si nu
l'am ntrerupt. Cnd o sa ia aici cuvntul n'o sa'i ntrerup vorbirea#
ci dimpotriva# o sa'l ascult cu mare interes# cum am mai ascultat si
pe altii... Nu mi'e rusine sa ascult la vrsta mea un tnar att de
talentat# dar care mai are ce nvatat# da# mult mai are# cnd o sa
treaca prin ce'am trecut eu# cnd fascistii ma pndeau cu pistoalele
n buzunare sa ma mpuste ,si din fericire n'o sa mai treaca# fiindca
i'am nvins pe fascisti-# dar o sa treaca prin altele# fiindca lupta
partidului nu s'a nceiat# avem de luptat mpotriva dusmanului de
clasa care unelteste sa ntunece victoriile noastre# a ideolo$iei
bur$eze imperialiste si a ramasitelor mic'bur$eze# atunci o sa'si
aduca aminte de vorbele mele si o sa'mi dea dreptate... Acuma# am
$ndit eu atunci# trebuie sa puna punct atacului mpotriva
Amaicalitului# daca vrea sa nu se ntoarca totul mpotriva lui.
(u$erase destul# ca individul e nestapnit si deci nepotrivit pentru a
fi mpins ntr'o functie unde se cereau calm si disponibilitate#
pentru a colabora cu toata lumea si cu toate $eneratiile# ca era
infatuat si inabil ,i ntinsese o cursa si el cazuse n ea# declarnd ca
n'are de nvatat de la nimeni ' nu spusese ciar nimeni# dar nu
precizase ca de la altii da-# desi talentat# da# talentat# dar nu foarte
talentat# nu'i citise poeziile# era o lipsa a lui# dar o sa i le citeasca
,voir# n'o sa i le citeasca. su$estie) nu poti sa ba$i pe $tul cuiva un
poet mediocru# cit ca l popularizezi pna la e+ces# dubla su$estie#
nu poti pune n fruntea scriitorilor un poet pe care $eneratiile mai n
vrsta nu'l pretuiesc# fara riscul de a'ti ndeparta aceste $eneratii-.
?N'o sa'mi aduc aminte de vorbele dumneavoastra# zise nsa
Amaicalitului# de asta data mai calm# dar minndu'si totusi pozitia
de0a subrezita# ma scuzati# se adresa el prezidiului# ca intervin# dar
vad ca tovarasul... si continua atacul mpotriva mea# desi declara
cu ipocrizie ca nu i'am facut nimic. I'am facut# dar nu vrea sa
spuna# eu i'am citit cartile si am declarat ntr'un interviu ca
ima$inea pe care o ofera ele n strainatate despre tara noastra nu e
prea ma$ulitoare. E o parere personala pe care am e+primat'o cu
sinceritate# fara vreun $nd ascuns# sau cu invidie pe succesul sau#
care totusi irita pe multi prin tapa0ul pe care l face. Nu vreau sa
spun mai multe despre cestia asta# nu e locul# declar doar ca# n
fond# dincolo de anumite dedesubturi si de parerea mea personala#
nu e rau ca un scriitor rom8n e tradus n limbi straine. 4oarte bine.
(i cu asta nu mai am nimic de adau$at# indiferent ce'ar mai spune
dnsul aici...@ "a# vorbise mai bine# dar tot rau era# ba ciar mai
rau# fiindca opera celebrului prozator era unanim apreciata si
parerea personala despre ea a poetului# ciar sincera# cum declara
el# nu era totusi mai putin obtuza# n ultima instanta ciar
nesincera# fiindca se stia ca acest ar$ument al ima$inii nefavorabile
a tarii noastre n opera prozatorului fusese lansat de secretarul
$eneral al %niunii# preluat si de acesta de la I.C. Era unul din
motivele dis$ratiei n care cazuse prozatorul# desi$ur nu cel real#
care era de ordin politic# ci invocat# cel politic nefiind nca elucidat)
trecutul lui n presa# adeziunea sa la Partidul national taranesc si
alte compromisuri... "a# da# relua el# am auzit# am auzit si nu m'am
suparat# de ce sa ma supar# critica e libera# mai ales daca e si
sincera# un scriitor care se supara cnd e criticat dovedeste ca n'are
ncredere n scrisul sau# ca are dreptate criticul# ca opera lui nu are
valoare# dar una e critica si alta e calomnia# una e critica sincera#
naripata de dorinta de a'l a0uta pe scriitor# si alta e deni$rarea#
ciar sub masca sinceritatii# sub masca principialitatii# a
dema$o$iei... Eu mi'am scris cartile fara dedesubturi# iubind acest
popor si mai ales iubindu'mi parintii mei tarani# bunicii mei tot
tarani# strabunicii mei palmasi care au suferit 0u$ul e+ploatarii
boieresti# care au suferit mpilarea 0andarmului si a vatafului si
i'am descris n cartile mele cu dra$oste# nu i'am pone$rit# nu
puteam sa'mi pone$resc neamul# cum am auzit ca se scrie acum n
&ccident# unde e la moda sa'ti urasti tatal castrator si mama
freudista si sa traiesti n incest cu sora ta buna si sa descrii ocnele
cu multa# da# foarte multa poezie# cu mult talent si sa arati ca un
criminal# un uci$as e un sfnt# ca inima lui e o floare# da# o floare
nea$ra# dar tot floare# snt si flori ne$re# laleaua nea$ra# dar nu
lalele# ne$re sau $albene sau turceze descriu acesti scriitori# ci
pederasti# pederasti activi si pasivi# colaborationisti cu ocupantul
fascist# tradatori de patrie# care au o sin$ura dorinta# sa a0un$a n
ocna# n raiul lor# si ca sa a0un$a n el# ucid fetite# dar si oameni
batrni# si acesti scriitori descriu aceste crime cu e+altare si critica i
lauda# scrie despre ei tomuri ntre$i# prefete# face sa cur$a ruri de
cerneala. Nu snt un astfel de scriitor# desi unii su$ereaza ca asi fi#
nu ciar criminal# desi a'ti pone$ri neamul e si asta o crima# o tradare
de patrie dintre cele mai i$nobile# caci patria e mania noastra a
tuturor# pe pamntul ei am descis ocii# pe miristile ei am auzit
ciocrlia# n o$razile ei am vazut rasaritul soarelui si am auzit
minunatul fluierat al $raurului... Nu snt un scriitor idilic# viata
noastra a fost aspra# da# aspra si n asprime nu toate virtutile
nfloresc# mai nfloresc# nascute din saracie si mizerie# violenta#
cruzimea# forme ale disperarii si ale revoltei... ;e'am descris si pe
ele# dar n'am deni$rat# nu mi'am n0osit eroii... 7ata# am $ndit iar
n clipa aceea# a0un$e# s'a nteles ceea ce vrei sa spui# nu ntinde
coarda... "ar el o ntinse# sau cel putin asa mi se parea mie# fiindca
l cunosteam de cinci ani# o ntinse dupa o teorie a lui ca trebuie s'o
ntinzi ciar pna plesneste si n clipa cnd plesneste sa'i dai drumul
din mna si sa'i zboare celui pe care l vizezi pe ln$a ureci# sa'i
v0ie pe ln$a tmple# si imediat sa'ti ale$i alta coarda# sa ai mai
multe si s'o iei de la cap... *n cazul de fata cel vizat era I.C. care nu
putea fi numit# dar care# la ri$oare# putea fi... Presedintele
Consiliului de Ministri# care l simpatiza si nu ntele$ea nimic din
nversunarea crescnda a celebrului prozator# l ntrerupse mirat si
vesel) maestre# i zise# nu vreau sa va ntrerup# dar ca sa va pot
urmari v'asi ru$a sa spuneti direct la cine va referiti... sntem ntre
noi# putem vorbi descis# vad ca snteti foarte ndurerat# spuneti pe
fata... "a# da# da# zise prozatorul prinznd din zbor o alta coarda# da#
snt ndurerat si cum sa nu fiu daca mi se spune# nu pe fata# nu
descis# nu sincer# ca mi'am pone$rit tara n cartile mele# mi'am
pone$rit neamul peste otare... Ei# da# l opri iar primul ministru#
dar cine... (e lasa o tacere si se produse o rela+are si n prezidiu#
toti cu e+presii vesele# fals nedumerite si cu ridicari din umeri) ei#
cine sa fi spus# unde# cnd... "a# da# am sa spun# sopti prozatorul
parca cu o tristete metafizica# n'asi fi vrut sa spun# dar trebuie sa
spun... & sa'l numeasca oare pe I.C./ ma ntrebam. Ai fi putut
crede ca vorbitorul# a0uns aici# are de $nd sa'si taie puntile# sa
0oace totul pe'o carte# nu mai putea da napoi# podurile# n urma# i
se vor prabusi... Ce i se mai putea face mai mult dect sa fie declarat
tradator de tara/ (a'l spnzure/ (a'l beleasca de piele/ N'aveau
dect# si traise viata# se ntmpla# da# se scrie si n istorie ca o viata
$lorioasa are adesea un sfrsit tra$ic... (i'l asuma# de ce sa nu si'l
asume/... "a# da# o sa'l spun# repeta# de ce sa nu'l spun# e aici de
fata si surde# eu nu surd# nu pot sa mai surd... prietenul meu#
fiindca sntem prieteni# tovarasul "umitru "umitrescu'"ol0 secretar
$eneral al %niunii... scriitorilor ,la acest din urma cuvnt sovai premeditat
apoi l rosti# dar sarcastic# cu intensa ironie# vrnd parca sa
spuna ca iata ce'au a0uns scriitorii# sa li se puna n cap un astfel de
ridicol persona0# care mai si surdea9 persona0ul# auzind# surse si
mai accentuat ca si cnd i s'ar fi adus un elo$iu...-. Cineva dinafara
ar fi putut crede ca era prea putin pentru o punere n scena att de
dramatica# pentru noi nsa era foarte mult. comenta Ion Micu fara
patetism# cu o modesta convin$ere. Era o bresa care doar n
aparenta se plasase la nivelul %niunii# si avnd un mobil mescin.
*mi revenea mie sarcina s'o plasez n sfera clara si distincta a
principiilor# dar fara aceasta bresa mi'ar fi fost imposibil# fiindca
cine eram eu/ %n critic literar abia cunoscut# un redactor'sef al
unei reviste din provincie# n timp ce el era o puternica
personalitate# care avea n urma lui o opera. Iar bresa nu se putea
face dect e+act n stilul n care o facuse el. %nii declarara mai trziu
ca felul cum vorbise cunoscutul prozator le pricinuise scrba. Erau
privile$iati ai ierariei care se formase de la I.C. n 0os# scriitori
minori si dema$o$i# care aveau de0a masini la scara# dar si scriitori
de valoare care si nceiasera opera si nu'i mai interesa dect o
e+istenta comoda# dupa ce n veciul re$im dusesera o viata $rea de
lipsuri materiale si plina de compromisuri zadarnice. Cnd lua
cuvntul cel care ceruse sa'i fie asi$urate lemnele si un 6ilo$ram de
carne pe zi# el l apara pe secretarul $eneral al %niunii# lucru care
ma scrbi pe mine de asta data# desi l pretuiam# era si el un mare
scriitor# avea ntr'adevar nevoie de lemne si de carne# avea si doi
copii# dar...!
II
Ion Micu tacu# nu'si duse ideea pna la capat. (uferea vizibil de
ceva# o e+presie de minus i se asternuse pe cip. 5ru sa'si aprinda
o noua ti$are# dar renunta cu un fel de sila... ntelesei) ti$arile nu
mai aveau $ust... !Asculta 5ictore# zise# n spitalul asta nu se poate
bea o cafea / Eram pe terasa. Ma ridicai# iesii pe coridor si ma dusei
n oficiu# unde ntrebai o infirmiera daca nu putea sa'mi aduca o
cafea. !Are medicul de $arda# zise# daca va da el# va facem...! (i o
luaram amndoi spre camera de $arda. Medicul se uita la mine
surprins# dar fata i'o lua nainte# l lua la vale# ai# dom: doctor# nu
fiti z$rcit# doar att i spuse si nu'i mai astepta raspunsul# i lua pur
si simplu cutia dintr'un sertar si iesiram. Cnd o aduse# Ion Micu se
uita la fata clipind des. !Ati pus zaar n cafea# zise. !No# zise si fata
cu o brusca ironie# e amara.! !Multumesc# sarut mna# de unde ati
$icit/! !Ei da# mare $icitoare!# raspunse ea cu un dispret vesel si
ne ntoarse spatele si i vazuram corpul suplu sub vesmntul alb
care parca miscndu'se cu nepasare ne spunea ca stia ea multe si i
cunostea bine pe bautorii astia de cafea amara... !4oarte buna# zise
Micu dupa ce $usta din ea# si nici macar n'am ciupit'o de cur# m'a
luat la misto...! Clara avu o umbra de surs) !Interneaza'te si tu ca
5ictor vreo doua saptamni si o sa ai ocazia asta n fiecare zi. (erios#
ai a0uns dependent de cafea si de bere# nu ti'ar strica o
desinto+icare...! !%n om trebuie sa moara de ceva!# repeta el acest
raspuns invariabil# care# se pare# pe el l mpaca cu soarta) n'avea
intentia sa se lipseasca de aceste doua dro$uri fara de care nici al
treilea# ti$area# nu mai avea $ust si nici mintea nu'i mai mer$ea.
!Nu se poate sa acordati atta importanta unui secretar al %niunii#
tocmai dumneavoastra care snteti un att de cunoscut scriitor# zise
presedintele Consiliului de Ministri naiv. (au facnd pe naivul#
continua Ion Micu. Noi nu'i acordam importanta# raspunse
prozatorul# el ne acorda noua. Ne acorda si ne critica n presa# n
toata presa# n articole de fond din marile ziare# nu numai literare#
ziarele care apar n milioane de e+emplare# si cititorii nostri afla ca
n'avem nivel ideolo$ic# ca nu cunoastem clasa muncitoare# ca n'am
auzit de ideile mar+ist'leniniste despre arta si literatura# n timp ce
el le cunoaste# foarte bine le cunoaste# fiindca s'a nascut cu ele din
fasa# n timp ce noi su$eam doar lapte de la mamele noastre# el
odata cu laptele su$ea si idei# pe care nsa le'a tinut bine ascunse
pna la 2A Au$ust si numai dupa 2A Au$ust >M<< le'a dat la iveala#
n timp ce noi am avut naivitatea s'o facem si nainte de 2A Au$ust
si sa fim amenintati de le$ionari cu pistolul# sa navaleasca le$ionarii
n redactiile de stn$a unde lucram si sa fim cioma$iti# sa ni se devasteze
birourile# si sa ne promita ca vor reveni daca nu renuntam
la atacurile noastre mpotriva le$iunii si a Capitanului. Ce facea pe
atunci tovarasul "umitru "umitrescu'"ol0/ Tovarasul "umitru
"umitrescu'"ol0# care mi'e prieten# da# foarte bun prieten... Iritat la
e+trem# I.C. l ntrerupse cu brutalitate spunndu'i ca partidul
cunostea activitatea politica de dinainte de 2A Au$ust a tovarasului
"umitru "umitrescu'"ol0# asta e o sedinta n care scriitorii snt
invitati sa discute probleme de creatie si nu verificari politice. (nt
strns le$ate# raspunse prozatorul. Partidul ne'a nvatat ca politica
si arta se mbina ntr'un tot armonios. (i cnd sntem criticati ca
n'avem nivel politic# trebuie sa raspundem si sa discutam cestiuni
politice. I.C. tacu# se facu ca n'a auzit# continua sa scrie n carnetul
lui cu nversunare. (cria repede# umplea fila dupa fila. "ar si
prozatorul renunta la atacul sau politic mpotriva secretarului
%niunii. (e $rabi sa nceie. Nu vroia sa abuzeze# nu att a avut de
spus# are multe de spus# dar poate ca si alti scriitori doresc sa'si
e+prime punctul lor de vedere# daca va mai fi timp si daca va fi
necesar# o sa ceara din nou cuvntul... Atunci m'am ridicat eu. I.C.
mi arunca o scurta privire... Ei# parca ma ntreba# tu ce'ai de spus/
Te'am numit redactor'sef# poftim# ai cuvntul. "a# i raspunsei
printr'o lun$a tacere# m'ai numit# dupa ce nsa m'ai silit sa $ndesc
ca snt ceea ce nici un om nu doreste sa fie# adica un ins manevrabil
pe fondul $eneral de lasitate umana care zace n noi# cnd n 0oc e
un ideal pe care# cipurile# l servim mpreuna. ;enin spune ,si n
cuvntul meu facui un abuz ostentativ citndu'l de nenumarate ori#
ca sa'i su$erez lui I.C. si nu numai lui ca nu mai putem $ndi ca si
cnd (talin ar mai trai nca si ne'ar ndruma mai departe cu mna
lui parinteasca-# ;enin ne nvata ca n cestiuni de literatura si arta
nu se decide nici prin vot si cu att mai putin prin otarrea
personala a cuiva# care ar detine o functie# sa zicem ciar pe merit.
(e pune atunci o ntrebare foarte delicata) cine decide/ "a/ sari
numaidect I.C. foarte brutal. *ti pui ntrebari delicate ntr'o
cestiune att de clara cum e conducerea de catre partid a literaturii
si artei/ Auziti ce dileme are tovarasul Ion Micu# redactor'sef al unei
importante reviste din tara. *ntelesei# desi de fapt stiam) eu nu eram
marele prozator# sa mi se permita dizertatii libere pe ceea ce mi
putea trece mie prin cap# sa'l nvat eu pe el sau pe altii ce zice
;enin. Era un avertisment dat si altora. Nu ma mir# continua I.C.
sarcastic# de ce revista ;uceafarul literar a a0uns la un tira0 att de
scazut ,care e tira0ul# se adresa el ad0unctului# e+act# zise acela
prompt# o mie patru sute# I.C. si apuca nervos carnetul-# tira0ul
asta ne pune problema reor$anizarii revistei si n loc sa se
$ndeasca la asta tovarasul Ion Micu vine aici la o sedinta la
Comitetul Central cu ntrebarea cine decide n cestiuni de
literatura si arta... (i dupa aceasta amenintare# ma prote0a tot el
clatinnd din cap cu infinita rabdare si simpatie) Nu zic sa nu reflectam
la scrierile lui ;enin# dar tot ;enin spune ca pna nu
smul$em din noi dracusorul mic'bur$ez# avem putine sanse sa
ntele$em n mod 0ust marile probleme ale revolutiei si rolul care i
revine literaturii si artei n victoria ei. (i mi facu# patern si
insistent# cu de$etul. & clipa ma intimida. Tira0ul revistei noastre
era ntr'adevar scazut# tra$eam trei mii si 0umatate din el ne era
returnat# cioscurile refuzau tacit sa descida pacetele# nu stiam
de ce. Revista nu era buna# dar nu din vina noastra# cele mai
interesante materiale ne erau respinse de directia locala a presei# cu
care aveam zadarnice discutii# articolele polemice cu scriitorii si
criticii din 1ucuresti fiind animate pna ce obiectul polemicii
devenea inactual. Totusi revista era mai buna dect altele din
capitala si I.C. stia acest lucru. Evitai nsa sa ma las atras n
e+plicatii inutile asupra conditiilor n care era silita sa apara revista
lunara# n care asi fi esuat fara sa pot sa spun i ce aveam de spus.
Ma facui de asemenea ca n'am auzit stupida lui obsesie referitoare
la dracusorul mic'bur$ez si continuai) n conducerea de catre
partid a literaturii si artei# teza de a carei 0ustete nu se ndoieste
nimeni# se pune totusi cestiunea delicata a 0udecatii de valoare#
care revine criticii literare. &r# aceasta critica se e+ercita de catre
critici. *n acest sens# traditia ramne) nu poate sa vina un necemat
si sa decida care poezie e buna# care e roman prost# care e piesa de
teatru revolutionara si care nu e. Pentru a fi revolutionar orice te+t
trebuie sa fie nti realizat artistic# ca sa se deosebeasca de un
articol de $azeta pe care poate sa'l scrie orice 0urnalist. Nu pledez
pentru autonomia esteticului# dar nici pentru autonomia urtului# a
inesteticului a$resiv# a platitudinii violente care se rasfata abuziv.
;enin declara ca nu'i place Maia6ovs6i# ca lui i place Pus6in. "ar
asta nu l'a determinat sa ia masuri mpotriva lui Maia6ovs6i. A lua
masuri mpotriva unui scriitor era mpotriva conceptiilor lui despre
conditia artistului. *si spunea parerea si dorea sa ramna o simpla
parere. ;a noi scriitorul actual netalentat este ncura0at sa desfiinteze
critica# sa se pln$a de ea# sa ceara audiente# sa fie ascultat
cu bunavointa si sa obtina sa se ia masuri
represive mpotriva criticului care l respin$e. "e aici decur$
anumite consecinte. Normele leniniste snt i$norate# desi critica si
autocritica# spune el# ne snt necesare ca apa. (i aici a0un$em iar la
cestiunea delicata a viziunii $lobale pe care o avem despre spiritul
critic. Cine are dreptul sa promoveze false valori# uitnd ca
declanseaza astfel si creeaza un mecanism arbitrar care se
placeaza pe idealuri pentru care am luptat si care ne calauzesc
e+istenta/ %n poet care a declarat aici ca n'are de nvatat nimic de
la nimeni nu'si da seama ca a e+primat o stare de spirit
simptomatica. El nu e interesant n sine# ci prin ecoul pe care >'a
strnit si spri0inul pe care l'a primit din partea conducerii %niunii
(criitorilor. A vrut si a obtinut sa fie laudat de criticii care l
contestau. 1un# si ce e cu asta/ *i a0un$e lui aceasta victorie/
*nseamna ca nu e un poet# ci cu totul altceva# nu ne intereseaza ce#
ntr'o societate noua apar psiolo$ii bizare si att de neverosimile
nct $eneratiile viitoare vor ridica din umeri daca se va $asi cineva
sa le descrie. Cosbuc# am continuat destins si decis sa'mi dau si eu
foc ctorva punti# urmnd tactica cunoscutului prozator# Cosbuc are
o poezie n care criticul e ba$at la puscarie fiindca nu'i placeau
poeziile mparatului. Totusi mparatul# scriind noi poezii# l ceama
pe critic din celula si i le citeste# spernd ntr'o apreciere favorabila.
Criticul asculta# apoi raspunde# adresndu'se celor care l
ncon0urau)
E ceia temnitei la voi
Cai duceti'ma napoi...
Cosbuc a prezentat o ima$ine idilica a criticului# eu n'am avut
cura0ul sa spun publicului care venise sa ma auda la o conferinta
pe care am fost somat s'o tin ca versurile poetului erau proaste. E
drept ca nici publicul n'a plecat convins ca vorbisem despre un poet
bun# si la iesire unii m'au ntmpinat cu caldura si ironie condescendenta)
nu fiti deprimat# mi s'a spus# noi l citim pe Eminescu si
n'o sa uitam ce nseamna poezia. Totusi am venit cu speranta sa
auzim noi stiuri... nu le'am auzit# dar or sa vina... (i am nteles ca
la o a doua sau a treia mea conferinta o sa $asesc sala $oala.
Numele meu# din clipa aceea# si destinul meu se contopisera cu ale
poetului despre care vorbisem. 5om parcur$e de'aici nainte mpreuna
acelasi drum. Iar noul Eminescu nu va mai $asi n mine
criticul care sa'i anunte aparitia# desi eram destinat sa'i aud primul
$lasul. Nu# eu aveam sa ramn criticul care elo$iase un fals poet si
care nu mai putea sa tresara# ciar daca ar fi tresarit# la auzul
versului divin al poetului asteptat... Numai daca aveam sa ma ntrec
pe mine nsumi... si voi ncerca# am nceiat# sa fac acest lucru# cu
ener$ia unui revolutionar de profesie# asa cum ne nvata partidul...
;amentabil# am $ndit asezndu'ma pe scaun alaturi de cunoscutul
prozator# care mi strn$ea bratul ncura0ndu'ma) A fost foarte bine#
foarte bine# stai linistit# parca mi spunea. Ce bine/ Ca mi'am le$at
soarta de aceea a lui Amaicalitului/ (i nca asa cum m'a nvatat
partidul/ Ca si cnd partidul ar fi spus ca trebuie sa... (tiinta de a
ramne tu nsuti n mpre0urari care ne depasesc se nvata. *ntr'o
astfel de sedinta te pomenesti ca spui ceea ce n'ai dorit sa spui si#
dimpotriva# te apuca o amnezie si uiti sa vorbesti despre lucruri
care te'au indi$nat atta vreme si planuiai sa le dai la iveala. E+perienta
asta se capata tot n sedinte si anume la un nivel ct mai
nalt. &r# asta era prima de acest fel la care luam parte. *nti ca nu
trebuia sa'mi desvalui $ndirea intima si sa afirm ca am fost somat
sa tin acea conferinta. Al doilea# nu trebuia sa spun eu despre mine
ca m'am compromis acceptnd. Al treilea ca nimeni n'a nteles ciar
foarte clar despre care poet era vorba. Al patrulea ce rost avea sa
spun despre mine nsumi ca snt revolutionar de profesie... 4apt e
ca I.C. arata destul de multumit de avntul meu# avea aceasta
e+presie pe cip si am simtit ca rosesc# mi ardeau urecile. "upa
mine s'a ridicat un cunoscut poet care de la nceput a introdus n
flu+ul subteran al sedintei# cu voce dramatica de batrn dema$o$# o
diversiune de o violenta e+trema. Nu stri$a# dar aveai impresia neta
ca urla. Nu cred ca a vrut n mod special sa ma atace pe mine#
fiindca n'avea motive# totdeauna scrisesem bine despre el# e drept
nu foarte bine# totusi bine n raport cu de$rin$olada n care
a0unsese talentul sau dupa 2A Au$ust ncoace. (ensul diversiunii
era urmatorul. !Ma tovarasi# ce discutam noi aici despre "umitru
"umitrescu'"ol0# cnd dusmanul de clasa ne pndeste si si
strecoara ura sa ciar sub ocii nostri# n revistele noastre pe el
scrie deasupra titlului# proletari din toate tarile uniti'va. Iata ce
putem citi ntr'o revista de provincie... (i scoase revista din buzunar
,venise cu ea de'acasa.- ndoita nu i se vada numele# descisa $ata
la acel te+t. Ce ne citi) ca un erou dintr'o proza si botezase cinele#
Capitanul. (i numele acesta se repeta de cteva ori# iar te+tul# citi)
tendentios# su$era rn0etul de satisfactie pe care autorul l adresa#
printre rnduri# cititorilor. (una ca o sfidare# parea ceva incredibil#
cum putuse sa apara asa ceva/ Iata adevaratele probleme care ni se
pun# lipsa de vi$ilenta# spiritul de $ura casca# mpaciuitorismul cu
elementele dubioase# care atta asteapta# sa... etetera# otetera.
Rumoare de satisfactie printre partizanii lui "umitru
"umitrescu'"ol0# retinere obiectiva n prezidii.# voci) *n ce revista a
aparut# cine e autorul/ Poetul stri$a) n'are importanta n ce revista
a aparut# putea sa apara n orice revista n care lipsa de vi$ilenta
slabeste. Totusi# se insista# unde/ *n ;uceafarul literar zise I.C# dar#
cum bine a spus si cunoscutul nostru poet# putea sa apara si n alta
parte. Ma cruta# nu vroia sa ma arunce n $ura vi$ilentilor# iata deci
ca tinea totusi la mine# cnd putea# acum# att de usor# sa ma
ndeparteze din presa literara. Totusi aceasta diversiune $rosolana
nu opri tirul vorbitorilor care urmara mpotriva secretarului $eneral
al %niunii. (puneau cteva fraze despre sporirea vi$ilentei# apoi cu o
abilitate de care eu nu fusesem n stare# reveneau asupra unor
probleme care privesc atmosfera care s'a creat n conducerea %niunii.
4ara dramatism# fara destainuiri intime# cu detasare# fara
ironii inutile# ca despre un lucru ndeobste cunoscut si care trebuie
remediat. (e povestira cteva lucruri elocvente) ca ". ".'"ol0 era
mereu cu partidul n $ura si atribuia $reselile sale partidului. Care
erau acele $reseli/ *n primul rnd modul dispretuitor cu care i trata
pe scriitori. 4elul cum li se inventau conceptii bur$eze si nu numai
oral si n sedinte# ci si n presa de mare tira0. %n e+emplu) un
scriitor este ntrebat de ". ".'"ol0 la ce lucreaza. 5reau sa scriu un
roman despre mineri# dar mer$e $reu# i s'a raspuns. "e ce/ 4iindca
s'a documentat n Maramures si acolo situatia minerilor nu e tipica
pentru a putea oferi o adevarata ima$ine a minerilor din tara
noastra si ca el# romancierul# trebuie sa se elibereze de acea
realitate si sa se duca n alta re$iune. Ce face atunci ". ".'"ol0/
Publica un articol n (cnteia# nesemnat# deci un editorial ca din
partea ziarului# n care se spune) ca printre scriitori circula ?teoria@
bur$eza a eliberarii de realitate si... da'i si combate aceasta teorie#
dascaleste'i pe scriitori pe trei coloane# pe pa$ina nti n or$anul
CC. Alt e+emplu) ntr'o sedinta de partid se ridica un scriitor care
vrea sa puna o ntrebare ,un scriitor cam naiv# dupa cum se va
vedea-. Ei# care e ntrebarea/ "aca e adevarat# a zis el# ca a
intervenit o pauza n lupta ideolo$ica. Toata lumea a rs. I'auzi ce
i'a trecut prin cap. Nu# tovarase# stai linistit# n'a intervenit nici o
pauza# ce te'ai speriat/ i s'a spus. Ce face nsa ". ".'"ol0/ Articol
de fond n (cnteia de dascalire a tuturor scriitorilor# n acelasi stil#
ca ar circula printre ei ideca ca ar fi intervenit o pauza asa si pe
dincolo. E clar) desi$ur# (cnteia se intereseaza de problemele
ideolo$ice si de creatie ale oamenilor de cultura si i cere
secretarului $eneral al %niunii sa scrie despre astfel de probleme#
dar nivelul politic si cultural al tovarasului ". ".'"ol0 e att de
precar nct el nu stie ce sa scrie# adevaratele probleme de creatie
ale scriitorilor i snt de fapt straine si atunci tra$e si el cu urecea
si nu se sfieste sa informeze $resit (cnteia# cititorii si ciar partidul#
prezentnd false probleme si oferind despre scriitori o ima$ine
ridicola# care i discrediteaza. Cnd un tnar scriitor vine la el cu o
adevarata problema de creatie ,si vine fiindca ". ".'"ol0 l ceama-#
el asculta# l lasa sa vorbeasca si pe urma i spune acelui tnar
framntat) iubesti poporul/ "a# binenteles# raspunde acela. Ei# daca
iubesti poporul o sa stii sa'ti rezolvi toate problemele de creatie.
Asta le spune la toti) iubesti poporul/ Iubesti poporul/ (i nu e de
mirare. ". ".'"ol0 e un simplu ziarist# ce cauta el n fruntea %niunii
(criitorilor/ (a se duca la ziaristi. Nu l'a aparat# de fapt# dect
poetul n diversiunea lui ,dar nici el n'a suflat un cuvnt direct
favorabil-# iar Amaicalitului n'a infirmat acuzatiile# ci doar a
subliniat din $ros ca ". ".'"ol0 e un comunist devotat si noi avem
nevoie n fruntea %niunii de astfel de oameni. A vorbit bine# n
sensul ca el a $asit totdeauna spri0in la ". ".'"ol0 ,cred si eu.-# asa
cum a vorbit si prozatorul de ale carui lemne si 6ilo$ram zilnic de
carne se n$ri0ea personal secretarul $eneral al %niunii. Asta nu era
rau# macar daca ar fi facut'o si pentru alti scriitori de seama#
oameni batrni# ale caror carti nu se reeditau# desi nu aveau n ele
nimic contrarevolutionar si care toata viata traisera numai din scris.
"e ei nu se n$ri0ea nimeni# traiau uitati si cinuiti de lipsuri. I se
dadu apoi cuvntul lui ". ".'"ol0# din oficiu# pentru ca nu ridica
mna# desi se lasase o tacere dupa Amaicalitului) nimeni nu mai
dorea sa vorbeasca. "evenise evident ca era rndul lui. "ar el# cu
acel surs stupid pe buze# surs de $ips# ncremenit# care vroia sa
e+prime optimism# ncredere... n realitate parea mai de$raba
ndobilocit de loviturile primite# caci abia putu articula cteva fraze
ca# zise el# tot ce s'a spus nu o adevarat# nu se poate dovedi... El
nu'si pre$atise o aparare# fusese luat prin surprindere# nu crezuse
posibil sa fie criticat el ciar de ma0oritatea celor prezenti si ntr'un
mod att de total# sa nu i se mai recunoasca nici un fel de merite# sa
se ceara plecarea lui si asta ciar n fata lui I.C. si a presedintelui
Consiliului de Ministri. *n$mfare e+trema# prostie# psiolo$ie de
cine care astepta sa fie aparat de stapnul sau si el sa nu zica
nimic/ Pesemne asta vroia sa su$ereze sursul lui# ca o sa va arate
el nenea ca ati ndraznit sa va ridicati contra mea... Ciar
lamentabil. Abia atunci am capatat certitudinea ca va fi nlaturat...
n sfrsit se ridica batrnul zimbru. *n cuvinte putine# dar bine
cumpanite# el se adresa mai mult prezidiului si spuse ca toate astea
s'ar tempera mult# toate aceste framntari adica ar disparea daca
s'ar mbunatati substantial le$ea drepturilor de autor... Multe
pricini de'aici pornesc# zise el domol# sa se faca lucru aista si se va
vedea cum conflictele se potolesc si toata obstea scriitoriceasca va
trai n pace si armonie. Era limpede# el nici nu ascultase ce se
spusese acolo. (i se aseza repetndu'i n soapta lui I.C.) multe
discordii de aici vin... & s'o facem si pe'asta# zise I.C# sec# ncetnd
sa mai scrie si anunta o pauza. Ma pomenii cemat la el si i $asii
acolo si pe Amaicalitului# pe cunoscutul prozator si pe ".".'"ol0.
I.C. i spunea acestuia# furios) vei lua cuvntul din nou si ti vei face
autocritica. E inadmisibil sa te comporti ca un print consort. Cine
vrei sa te apere/ Eu/ Eu am facut $reselile care ti se atribuie/
Apara'te daca poti# daca nu# fa'ti o severa autocritica. Pune mna si
fa'ti un puncta0 si sa nu ndraznesti sa nu te ridici si sa te mpaci
cu scriitorii. Ca ai stiut sa le dovedesti ca mai pot avea ncredere n
tine. Nu vreau# zise ".".'"ol0 fara sa mai surda# sa'mi pun cenusa
n cap# mi dau demisia. Nu'ti dai demisia# zise I.C. sardonic. 5ei fi
dat afara si cata sa reflectezi la aceasta nuanta. 5ei fi dat afara
oricum# dar tot trebuie sa'ti faci o demna autocritica. N'o sa spui ca
eu te'am ndrumat sa ne dezinformezi sistematic si sa scrii ridicole
articole de fond despre false probleme. *ncepe prin a te mpaca aici#
n fata mea cu prietenul tau... ,si'i spuse pe nume cunoscutului
prozator-# cu tovarasul Ion Micu despre care de asemenea m'ai
dezinformat punndu'l n conflict cu poetul Amaicalitului# iar pe
tovarasul Ion Micu l ro$ sa faca acelasi lucru# sa accepte sa'i
strn$a mna poetului si sa colaboreze cu el# acolo la ;uceafarul
literar# unde snt attea de facut. E intolerabil sa ne pierdem n astfel
de conflicte si munca sa sufere. 1atrnul zimbru# afabil# dadea din
cap ntelept# ca nu e bine# zise el# sa ne sfsiem ntre noi# obstea
scriitoriceasca trebuie sa ramna unita... Amaicalitului# foarte vesel#
declara ca el ntotdeauna l'a stimat pe tovarasul Ion Micu si e $ata
si acum sa'i ntinda mna (i i'o si ntinse si tovarasul Ion Micu i'o
strnse cu acelasi optimism afisat ca si al poetului# nu fara un $nd#
desi$ur nereciproc# dar poate ca reciproc totusi# ca mpacarea n'ar fi
imposibila. ".".'"ol0 nu se mpaca cu tradusul prozator# care era
destul de inteli$ent sa nu 0ubileze# dimpotriva# parea sincer mnit
si afectat. Interveni presedintele Consiliului de Ministri# popular# si#
n virtutea vrstei# le zise) ma# eu snt batrn# voi snteti nca tineri#
mai aveti nca timp sa va mpacati# ca pe urma n'o sa mai aveti si
nu puteti sa muriti urndu'va unul pe altul. 1a$ati de seama# o sa
fiti cemati de tovarasul 7eor$iu'"e0 si nu e permis sa veniti asa
n fata lui. Asta i impresiona pe cei doi si tradusul prozator zise ca
n mod sincer el nu are pentru ".".'"ol0 dect sentimente de
prietenie# da# numai prietenie si nicidecum ura. El vrea bucuros ca
ntre ei doi sa nu mai fie nimic# el a si uitat totul... 2adarnic#
".".'"ol0 se ncapatna sa nu'i vie n ntmpinare# si atunci I.C.
batu cu palma n masa) bine# reluam sedinta. (i l i$nora pe
".".'"ol0 ca si cnd nici nu l'ar mai fi auzit cnd acesta se ridica n
plenul adunarii si si facu apoi o stearsa autocritica formala. ;ua
cuvntul n nceiere I.C# care vorbi un ceas# dupa notele pe care si
le facuse n carnet. 4oarte prudent# desi foarte aplicat# si e+prima
nemultumirea ca scriitorii n'au vorbit despre problemele lor de
creatie# poate cu alta ocazie or s'o faca. Apoi trecu la ?cestiunile
administrative@ cum le numi el# le$ate de conducerea practica a
treburilor %niunii. (a nceteze# zise el# aceste conflicte# scriitorii sa
se pre$ateasca n vederea unui con$res care sa'si alea$a o noua
conducere. (i vorbi despre asta ndelun$# cerndu'le ca con$resul sa
afirme idealurile comunismului si atasamentul oamenilor de litere la
acest ideal. (a se formeze o comisie care sa studieze actuala le$e a
drepturilor de autor si sa se faca propuneri de marirea tarifelor
actuale# care fata de efortul pozitiv al creatorilor au ramas mult n
urma. Etetera# etetera...!
Ion Micu avea o e+presie bizara de candoare cnd se opri. Ma uitai la
el cu atentie. !Mai vrei o cafea/! l ntrebai. "adu din cap) !..."aca
fata aia smecera ne mai da...! Ne mai dadu# dar prietenul meu
ramase si dupa aceea tacut si ma ntrebai ce'o fi cu aceasta
e+presie de pe cipul lui pe care nu i'o cunosteam. Candoarea se
amesteca si cu o va$a tristete care i dadea o nfatisare de copil
pedepsit# dar care parca nu stia ce'a facut si cum de s'au ntmplat
toate acestea. !"eci nu l'ai distrus pe Amaicalitului/ i spusei cu o
intensa simpatie. Te'ai mpacat cu el.! !"a# zise# si am fost amndoi
cooptati n conducerea %niunii. Eu am fost numit unul din secretari.
Plecam la 1ucuresti.! !5a mutati/ stri$ai cu $lasul meu
ra$usit. Parasiti orasul/! !"a!# zise. !(i revista/! !Revista o preia
Amaicalitului.! !"eci tu esti acum mai mare sau mai mic/.! !E mai
mare# zise Clara# observnd tacerea sotului ei. Parca ai fi fost
insesizabil ironica. (au parca ar fi spus cu o resemnare care
ascundea o declaratie modesta de dra$oste) stiu acuma ca el o sa
a0un$a si mai mare# dar ciar daca ar a0un$e mai mic nu l'asi iubi
mai putin. El se va ocupa acum# adau$a ea# de toate revistele
%niunii din capitala si provincie.! !Petrini# zise Ion Micu# daca ti
aran0ez ceva la 1ucuresti# vii si tu/! "e asta data tacui eu. "aca
nu'mi or$anizeaza ea ceva definitiv aici# $ndii# asi veni# de ce nu/
Altfel mi va fi imposibil# fiindca aran0amentele ei ti restrn$ foarte
tare sfera de activitate# ntre cei patru pereti de scndura n care te
pune. !"a# desi$ur# i spusei# sa ma fac sanatos si..! "ar cu toate ca
n timpul povestirii avusesem de cteva ori clipe $rele simtind ca
ntre mine si aceasta lume# pe care el mi'o desvaluia# se aseza foarte
des o invizibila perdea nea$ra ,ei# cei vii# dincolo# cu imensele lor
vanitati# iar eu dincoace# cu perspectiva mortii- ma pomenii zicnd)
!Ioane# acum ca I.C. este# dupa ct se pare# $ata oricnd sa'ti
satisfaca orice favoare# nu s'ar putea ca ad0unctii lui# care si ei snt
foarte puternici# sa ma reinte$reze n nvatamntul superior/
1inenteles nu ciar acum imediat# ceva mai trziu# sa zicem la anu/
(i atunci n'asi mai pleca# fiindca mie mi place universitatea
noastra de'aici.! !Cred mai de$raba ca acolo ai avea mai multe
sanse# aici te cunoaste prea multa lume. 1inenteles# zise fara
sovaire# ca o sa ncerc. "ar ceea ce pot sa fac n mod si$ur e sa'i
su$erez Amaicalitului sa'ti publice ntre timp niste articole sau
studii filozofice. Cu ele sub brat ti'asi putea pleda mai usor cauza si
cu mai multe sanse de reusita.!: !"espre ce'asi putea scrie/! zisei
amintindu'mi despre discutia mea# pe aceeasi tema# cu Matilda.
Musafirii mei se ridicasera sa plece. Ma ridicai si eu sa'i conduc.
!Asta nu e o problema!# zise el si ncepu deodata sa rda# acel rs al
sau sacadat si insistent# si care se intensifica tocmai cnd credeai#
ca sa nu te simti 0i$nit# ca trebuie sa se opreasca. Nu se opri dect
trziu# dar de asta data mi e+plica tocmai la timp ca sa nu'mi iau
adio de la ei pentru totdeauna) !"e pilda# zise# despre 7iordano
1runo. A fost ars pentru ideile lui.!
"a# asa era# se putea scrie despre acest italian care combatuse
scolastica# dar si aristotelismul# si care nu putuse ab0ura pna la
capat. (a te trasti n $enunci la propriu si sa'ti rene$i
convin$erile# cu speranta ca# traind# le mai poti nca raspndi printre
oameni# se putea face o data# dar nu de mai multe ori# fara a risca
sa ti le arzi astfel tu nsuti. "esi 7alilei o facuse. %n suflet dramatic
acest 7iordano# ce era de rs aici/ !Arsii astia# continua Ion Micu# ne
a0uta# daca n'ar fi fost ei# forta cuvntului filozof ar fi slabit prin
veacuri. Numai Napoleon# care n'avea cultura filozofica# a putut sa
spuna n E$ipt ,ar fi putut sa taca sau sa se e+prime altfel-# cnd
l'au mpresurat mamelucii9 a dat ordin de aparare n forma de aitici#
iar la centru# a zis el# sa fie pusi savantii si ma$arii...! (i rse iar#
dar mai potolit si mai scurt. !"espre 7iordano 1runo# mai spuse el#
poti scrie si o carte...! (i astfel ne despartiram...
III
Tot n spital aflai ca n acele zile mai parasea orasul cineva de care
fusesem strns le$at# si anume Petrica Nicolau# dar ntr'un mod
z$uduitor. Aflai de la medic# care totdeauna ntrzia putin la patul
meu sa'mi spuna discrete cuvinte de ncura0are# dar sa si
comenteze evenimente din afara spitalului cu un bolnav care era#
oricum# un intelectual# ciar daca... "esi el# ca medic# stia multe#
socul pe care l resimtea cnd o fiinta umana se comporta aidoma
pronosticului fatal nu era mai mic dect al tuturor. %n profesor de la
scoala normala# zise el# s'a aruncat de la eta0ul cinci cu o carte n
mna si era att de ndr0it nct a cazut drept n picioare. I'au intrat
binenteles picioarele n $t si a murit pe loc. Cartea era Reporta0 cu
strean$ul de $t# de Kulius 4uci6 si nauntru o rtie pe care scrisese
ceva n acest sens) ca se sinucide n semn de protest contra
nedreptatilor care e+ista. !Ce similitudine# zise medicul nedumerit#
apoi se opri. (tii cine e/ ma ntreba. 4ostul sot al doamnei Malilda.
Nu putuse# cica# trai cu taica'sau# se mutase cu sotia ntr'un bloc.
(e spune ca aceasta sotie ar fi venit apoi la scoala si le'ar fi spus
profesorilor n cancelarie) l'ati mncat fript... "a# reflecta medicul
blnd# nu cred ca profesorii aveau vreo vina si nici taica'sau...
par6insonistii si ale$ astfel de sinucideri spectaculoase...!
E clar# $ndii nfiorat# dupa ce medicul pleca si ramasei sin$ur n
patul meu cu ciudata mea boala care nu da semne de ameliorare# o
sa mor si eu# am 0ucat cu Petrica n aceeasi piesa. Eu# el# nefericitul
de taica'sau si Matilda. ('ar putea sa murim toti patru# adica toti
prota$onistii... Cosasul ndracit al lui 5an 7o$# $ndii mai departe
cu ocii pe lumina soarelui care mi inunda patul# nu avea ezitari
naintnd n lanul de $ru si facnd sa suiere spicele sub lama bine
ascutila a instrumentului sau implacabil... "a# viziunea pictorului
nu era rodul nfierbntatei lui ima$inatii... Ce e umanitatea daca nu
un astfel de lan# stralucind n lumina fierbinte a soarelui n culori
alucinante# sub un cer de un albastru dens# orbitor# si n care#
tacuta dar fara slabire# secera moartea/
Ma ntrebai daca n'ar trebui sa ies o zi din spital si sa ma duc la
nmormntarea lui# dar $asii n forul meu interior o mpotrivire) i
purtam pica pentru refuzul sau net si a$resiv de a se mpaca cu
mine# cnd i telefonasem# la ndemnul Matildei# si l ntrebasem
daca n'ar vrea sa ne ntlnim ca odinioara si sa redevenim prieteni.
Era adevarat ca nu'mi era atunci $ndul la el si desi$ur# nici
telefonul meu nu'i su$erase cine stie ce afectiune# dar poate ca
aceasta afectiune n'ar fi lipsit daca asi fi surprins# n vocea lui o ct
de va$a tresarire. "a# $ndii# dar am petrecut totusi cu el frumoase
clipe# ascultndu'i cu o stranie delectare la nceputurile carierei
mele n nvatamnt naltele si nesfrsitele lui indi$nari. (i nu fusese
tot el cel care# printr'o intuitie# tinuse pe loc doi ani casatoria mea
cu Matilda/ Astazi asi putea spune ca vrusese astfel sa ma fereasca
de marele esec care ma astepta. Kudecam oamenii nu numai prin
ceea ce ei $ndesc si nici macar prin sentimentele care i domina
,toate acestea se pot dovedi ca au fost doar coa0a care acoperea
determinari mult mai adnci-# ci si prin interferentele cu viata
noastra pe care soarta i'a silit sa le traiasca. Petrica nu mai putea
trai cu Matilda si m'a cunoscut pe mine ca sa'l a0ut sa se desparta
de ea9 l'am a0utat# dar nu vroia s'o iau eu. Nu cumva tinea att de
tare la mine si considera o prietenie mai trainica dect o efemera
dra$oste al carei final l prevedea/ "esi$ur# caci dra$ostea pentru o
femeie nu ne fortifica# ci# aliata cu timpul# ne mannca viata. Re$rete
eterne# Petrica. 5oi veni la nmormntarea ta si ti voi depune pe
mormnt o coroana de flori...
*n ziua cnd iesii din spital taria $ndirii mele# care tsnise cu putere
n ultima mea ciocnire cu Matilda ,cnd ne si ncaierasem- si se
micsorase iar sub amenintarea unei boli n al carei pro$nostic fatal
crezusem# renvie antrennd toate fortele sufletului meu retrase atta
vreme n adncuri. Revenii n casa parinteasca# unde tata ma primi
cu toate sentimentele de odinioara topite# suparat doar de declaratia
mea ca nu aveam cancer si ca n'o sa mor. Avea aerul omului
mar$init dar si sublim# care nu ntele$e cum cineva# fiindca a
ra$usit# crede ca n'o sa moara# cu toate ca vazuse cum un om# fiul
sau# desi nevinovat# trebuise sa ispaseasca o $rea pedeapsa. "a# dar
astea erau socoteli care trebuiau re$late cu oamenii... Moartea# ee#
e asa o cestie ce nu se ntreaba# ca sa nu fii ntrebat. (i daca
survine totusi cnd esti departe de ea# aiurea. e asa un lucru rar si
tmpit nct... (e ntmpla# binenteles# altora# care nu ne
intereseaza# de ce sa te $ndesti tocmai tu# care ai o viata de trait si
esti att de tnar... !Mai mor si tinerii# i spusei n timp ce mama ne
aducea cafele n a doua camera ?salon@# plina acum de cartile si
lucrurile mele# mor si copii si adolescenti# moartea si vede de
treaba# tata.! El se uita la mine si ncepu sa dea din cap indi$nat.
Nu'mi raspunse prin cuvinte# dar avea aerul sa'mi spuna ca nu e
zdravan la minte cel care poarta $ri0a altora# ca si cnd asta ar putea
a0uta pe cineva ,din alta planeta.- sa nu moara daca trebuie# sau sa
nu fie sciop daca asa s'a nascut. Asta ma facu sa ntele$ ca nu
credea n propria'i moarte si ca daca totusi s'ar fi ntmplat# n'ar fi
cerut celor vii sa creada n ea# ci sa'si vada dracului de viata lor# n
timp ce el si'ar fi vazut de moartea lui# cu care sin$ur avea rafuieli
de nceiat... "eocamdata avea o muiere cu care traia si numai la
cestii de'astea nu'i era $ndul# ca mureau si tineri si adolescenti.
!Nu moare de tnar dect cine nu trebuia sa se nasca!# zise# si
ntelesei ca se credea ca face parte dintre cei privile$iati# sortiti daca
nu sa nu moara niciodata# n orice caz moartea lor sa se piarda n
timpuri imemoriale si nedeterminate# contopite cu intemporalul# cu
vesnicia a tot ceea ce e+ista... Mama nsa credea n moartea ei# si
abia acum mi marturisi spaima prin care trecuse. !1ine ca ai
scapat# zise. Moartea e data si nu iarta pe nimeni!. !(i ce'mi pasa
mie de cestia asta# murmura tata rasfoind (cnteia. M'a ntrebat
cineva pe mine daca vreau sa vin pe lume/ "e ce m'asi ntreba eu
atunci cnd o sa plec. Ca# aoleo# mor# ca# aoleo# ce'o sa fac... Ce sa
faci/. *ntoarce spatele la lume si mori daca e de murit. Au murit ei
re$i# mparati si tot nu s'a ntmplat nimic. "e ce sa se ntmple
atunci daca moare ntr'o zi ntr'un sant# beat mort# Aco0ocaritei/
Macar astuia n'o sa'i para rau ca n'a trait destul si nu si'a facut de
cap. Mai prosti snt aia care toata viata...!
"ar aici se opri# fiindca fara voie $ndul lui i se dusese la mama.
Nu'l $onise ea din patul ei n puterea vrstei# silindu'l sa'si $aseasca
alta muiere# care# desi$ur# o fi avut ea mai multa viata n trupul ei#
dar pesemne ca el ncepuse sa descopere ca nu a0un$ea numai
att.../ !Ei# ce'au facut toata viata/ zise mama mai de$raba vesela
dect atinsa de aluzie. Prostii'aia. Ai uitat.! e+clama ea mirata#
vazndu'l ca tace. !Ce sa uit/ si ridica el privirea din ziar. Mama
surse. (a'i spuna sau sa nu'i spuna/ Era prada usoara# numai
$ura era de el. !Ce sa uit# fa/! se rasti el# dar nu prea si$ur de sine#
mai de$raba ar fi dorit sa nu i se aminteasca. Totusi curiozitatea era
mai mare si mama# cu un $las ca de mare comedie# i'o satisfacu.
!Tu ai ramas certat cu baiatu'asta ani de zile# tocmai fiindca din
nestiinta el ti spusese ce ne spui tu noua acuma. "ar el era un
copil# n timp ce tu esti un om n toata firea.! !Adica cum/! se olba
tata. !Adica asa. "e ce or fi prosti oamenii care traiesc curat si
destepti aia care traiesc n murdarie. Nu vad# continua mama# de ce
porcul care se tavaleste n noroi trebuie dat model oamenilor care
ntele$ ca desfrul le pierde sufletul. %n om are o sin$ura inima# nu
doua.! !(i/ Ce e cu asta/! facu tata# care n'o putea urmari# cu att
mai consternat cu ct ea nu pomenea nici de "umnezeu# nici de rai
si nici de iad. Atunci ar fi fost mai clar. Cestia asta cu doua inimi l
depasea. !Cm. facu ea# daca ar avea doua inimi ar zice) nu'i nimic#
murdaresc una# dar mi ramne ailalta curata# cnd o sa ma satur de
desfru# o arunc pe'aia si traiesc cu a buna.... ;e vezi cum vin la
biserica la batrnete si se mocaie n fata sfintei fecioare sa le ierte
pentru viata lor cnd nu le pasa ca o sa vina si ceasul caintei. Tot e
bine# altele nu vin deloc si pe'alea le lauzi tu. !Ei# si la ce le foloseste
cainta/! zise tata. !Pai nu le mai foloseste# dar cainta# daca vine#
cum sa scapi de ea/ Trebuie sa te caiesti# ca n'ai ncotro.! !(i tu nu
te caiesti/! o ispiti tata furios. Mama tacu. "aca raspundea ca nu#
ar fi dat dovada de trufie# daca spunea ca da# se caieste# atunci la ce
i'a mai folosit o viata de smerenie/ !Mai ma caiesc si eu ca nu snt
sfnta# zise# dar nu ca alea.:: (i nu se stie de ce o pufni rsul. %nde i
zbura $ndul/ Rdea de tata/ (au de babele acelea care se mocaiau
n fata sfintei fecioare/ (i de ce nu/ N'avea si ea dreptul la putina
trufie/ !Atunci am eu dreptate# zise tata# nu n sensul ca l'asi da ca
model pe ala care si face de cap# ci n sensul ca nu trebuie sa te
caiesti# asta e tot secretul.! !"a# zise si mama# cine ai fost# cine sa
mori.! !Ei si/ "aca lui nu'i pasa# ce'ai tu cu el/:: !Am!# zise mama si
tacu. !Ei# ce ai/! !4iecare sa'si vada de el# ca vine la patul lui de
moarte dracul si l ia n furca# sau vine un n$er si'l duce n rai#
pentru el e totuna# de murit tot moare# mortul de la $roapa nu se
mai ntoarce.! Raspunsul acesta mi aminti de al meu de odinioara#
cnd mi venise n minte sa $ndesc acelasi lucru dupa ce citisem un
te+t de Platon) daca moartea ar fi sfrsitul a tot# spunea el# cei mai
n csti$ ar iesi ticalosii# fiindca o lespede pe mormnt i'ar strivi si de
trup si de suflet si desbaterea s'ar nceia astfel pentru totdeauna.
*ntre timp nsa aflasem# nu fara sa ma turbur# ca marele 3arma#
spiritul universului# nu lasa lucrurile astfel si ca l sileste pe ticalos
sa se rencarneze. "aca a fost un ticalos mare# spiritul lui renvie de
pilda ntr'un dobitoc# un ma$ar sau ntr'un bou si tot astfel prin
treceri succesive se purifica# pna ce esenta sa se poate contopi cu
Marele (pirit care a stat la ori$inea vietii.
*i spusei tatei toata cestia asta simulnd n$ndurarea. !(i de unde
stii ca e asa/ zise el cu dispret. A vazut cineva un om rencarnat/!
!*nti ca s'a vazut# au fost cazuri foarte clare# cnd un copil a
nceput sa spuna ca el a mai trait n satul cutare si l'au dus acolo
savanti si oameni de stiinta si el a recunoscut tot# case# ulite# oameni...
Ei/! !4u$i# domnule# de aici# nu mai vorbi bazaconii# astea's
sarlatanii# asa am vazut eu la blci una care mi'a citit buletinul
le$ata la oci# adica buletinul era n mna altuia si asta a ntrebat'o)
cum l ceama pe domnul/ (i ea a spus tot# si anul nasterii si
orasul... (i tu vrei sa cred/...! !Al doilea# continuai eu neturburat#
tie nu ti s'a ntmplat sa te plimbi asa pe strada si sa vezi un om pe
care sa ti se para ca l'ai mai cunoscut# aa# asa cndva# n alta
viata/! !Cte nu i se par omului# zise tata bat0ocoritor# daca s'ar lua
dupa toate prostiile ar a0un$e sa creada ca ala care e el# nu e el...!
!Aa# zic# ti s'a ntmplat/! !Mie/ Nici vorba# unuia# stam la bode$a
la un aperitiv si i aud ca zice cestia asta# ca el nu e el. Asculta#
ma# i zic# tu cte aperitive ai baut nainte sa spui tmpenia asta/! (i
se ntoarse spre mama# de la care asteptase un raspuns. !Tot nu
m'ai facut sa ntele$ ce ai tu cu cutare si cutare# ca traieste asa
cum i place lui/! !(a se duca n padure# zise mama. Acolo poate sa
traiasca cum vrea.! !(i ce te deran0eaza/ insista tata. Nu ntele$.!
!Ce s'ale$e de lumea asta daca toti ar trai ca ei/ *ntr'o zi ar scoate
fiecare cutitul si am ncepe sa ne taiem toti unii pe altii...! !Asta cam
asa e# conveni el# da: n'ai nici o $ri0a# ca nu tu o sa'i mpiedici. 5ine
un razboi# i mai matraseste# pe urma se mai potolesc... Nenorocirea
e ca n razboi i secera si pe ai buni si pe ai rai# asa ca samnta
ramne...!
Astfel se nceie discutia si tata si aprinse o ti$are si ramase
$nditor. !Ia spune# l ntrebai# directorul acela de la voi# 1ularca# l'a
dat pna la urma afara pe sefu'ala de cadre/! !Nu l'a dat!# raspunse
el posomort si tacu mai departe. !Ai nteles de ce te ntreb...!
!Tocmai ca ma $deam# ce'ar fi# 5ictore# sa te duci tu personal sa'i
ceri o audienta/ %na e cnd vezi omul n fata ta si l asculti si alta e
cnd ti vorbeste altul de el. Ce zici/! !1inenteles ca ma duc# zisei#
toata cestia e sa'l faca pe seful Cadrelor sa taca# adica sa'si dea
avizul. 4iindca trebuie s'o dea nti afara pe individa aia de care
mi'ai vorbit si care e turnatoarea acestui sef de cadre...! Tata se uita
n pamnt# reflectnd. !Nu te ba$a n cestia asta# zise# tu nu stii
nimic# lasa'l pe 1ularca sa se descurce.! !1ine# mai zisei# ma duc
ciar mine# dar cum o sa pot sa intru n uzina si sa a0un$ la el/!
!Ti'aran0ez eu cu paza# nu e o cestie...!
(i tata se ridica si pleca. Ma apuca pofta sa'mi pun cartile n ordine#
desi nu aveam rafturi# si sa'mi improvizez si un mic birou si un
scaun la fereastra) aveam cef de lucru. Pe urma plecai pe la
bunicul sa'mi iau caietele din subsol... ;e recitii apoi febril pna
noaptea trziu. *n micul meu pat din adolescenta# mutat de mama
din dormitorul lor unde ramasese tot timpul dupa plecarea mea de
acasa n asa'zisul salon si adormii cu $ndul daca n'ar fi mai bine
sa le pun pe foc# dupa ce asi fi copiat din ele ceea ce nu se putea
memora si asi fi eliminat tot ceea ce putea constitui pentru mine o
acuzatie... Nu ma simteam bine cu ele n casa si nu aveam
sentimentul net ca reprezentau o valoare n sine# ca sa'mi para rau
ca trebuia sa le distru$...
I5
1ularca ma primi de ndata si spre surpriza mea nu ma e+pedie# ma
tinu la el n birou aproape un ceas. *nti se scuza ca are o cumplita
durere de cap si n$iti trei pastile dintr'o data# asa de suparat era
pe acest rau care se vedea ca l vizita din cnd n cnd si ca
or$anismul lui robust nu'l scapa de el. !Medicul ce zice/! spusei.
4acu un $est# adica medicul nu conta. !Aveti ori sinuzita# ori
spondiloza!# reluai vazndu'l ca tacea cu tmplele n mini) cu coatele
pe birou. Ne$a din cap furios si coplesit. !Atunci aveti ipertensiune
arteriala. Asa'zisele mi$rene de care sufereau cucoanele pe vremuri
au disparut...! !(au au trecut la noi!# zise el fi+nd asupra mea o
perece de oci mari# pe care durerea i facea frumosi# umani#
aproape fratesti. *n rest cipul lui parea brutal# dur# fara loc de
e+presie. (e ridica de pe scaun si ncepu sa se plimbe rar# rela+at#
cu minile n buzunare. Pasul i era usor# elastic. (e opri la
fereastra# cu spatele la mine si se uita ndelun$ afara.
(oneria telefonului zbrni. Nu se clinti nsa de la $eam si atunci
intra secretara. !5a cauta ministerul.! i spuse. !Cine/:! mormai el.
!Tovarasul ministru.! !Care/ zise moort# ca aia pe'acolo toti si
spun ministri. El e director'$eneral si subalternii i spun ministru.!
!Ciar tovarasul ministru Nasture.!: zise secretara. !(pune'i ca snt
n uzina# cnd ma ntorc l caut eu.!
(ecretara iesi# iar 1ularca reveni n spatele biroului si forma un
numar. !5asile# zise# uite# ministerul iar se intereseaza daca s'a
remediat istoria cu rulmentii aia nenorociti.! !Ce sa facem noi#
tovarase director'$eneral# se auzi o voce puternica n receptorul pe
care 1ularca l ndeparta de urece. Cum i primim# asa i
montam... moldovence de la tara# fete de optsprezece ani... lepadat
fustele lor mari si ncretite... si... sa... ele# rulmenti..! !Ai fost tu
acolo/! !1inenteles.! !(i ce zic/! !Ca de la ei pleaca buni... aparate
de control mai fine# de import# dar ministerul... cica la anul....!
!1ine# 5asile# mai du'te o data si spune'le ca nu toti rulmentii
scapa# asa ca nu snt de vina aparatele de control# fiindca ori snt
bune# ori nu snt bune. Nu ne intereseaza pe noi fustele ncretite ale
moldovencelor# n'au ce face tractoristii cu fetele astea cnd le ramn
tractoarele mpotmolite prin noroaie...! !Ciar acum ma duc...! !Au
rebuturi mari# mi se adresa apoi 1ularca si# n loc sa tra$a
consecintele care se impun# dau drumul produsului pe piata. ;a
mine acasa mi s'a stricat odata flotorul de la baie# veci de douazeci
de ani. Am luat unul nou) avea orificiul neperforat. Am luat altul.
Intra apa n vreo trei# pna sa $asesc unul bun. (i directorul acelei
fabrici si in$inerul'sef si toata lumea ncaseaza prime pentru
depasiri de plan# felicitari n presa# promovari# n loc sa li se
returneze toata marfa si sa fie pusi s'o plateasca... Pe capitalist
toate astea l costa# da dracului faliment si intra la puscarie sau si
tra$e un $lont n cap...!
*ntelesei din aceste confidente ca acest om ma va an$a0a# fiindca nu
lasai pe cineva sa asiste la durerea ta de cap si la preocuparile tale
de director al unei mari uzine# ca pe urma sa'l lasi sa plece asa cum
a venit. !%ite# Petrini# mi spuse el apoi# dupa ce si aprinse o ti$are
si mi oferi si mie una ,si nu ma supara ca ma tutuia# o facea cu
aceeasi naturalete cu care vorbise pesemne si cu tata-# n cazul tau
o sa procedam n felul urmator) te an$a0am bibliotecar# asta e si$ur.
"ar. E un dar aici peste care o sa trecem nu prea $reu. Nu te
an$a0ez direct# ca sa evit o anumita complicatie# ci te promovez dupa
ce o sa faci o foarte buna impresie n uzina. "ar ca sa te pot
promova# va trebui mai nti sa lucrezi ntr'o sectie# sa zicem ca
dispecer sau la un strun$# unde preferi# e la fel de usor pentru tine
sa te califici rapid si sa te faci remarcat. Cum# o sa vezi sin$ur si pe
urma nimeni n'o sa se mai mire ca ai a0uns bibliotecar. Eu ti'asi da
un sfat# continua el cu o admirabila caldura umana care facu sa
urce n mine pentru el un puternic val de simpatie# si anume sfatul
meu e sa te an$a0ezi strun$ar. 4ace o mai buna impresie# poti mai
usor sa'ti arati calitatile si sa fii simpatizat si sa ai prieteni si pe
deasupra foarte curnd o sa csti$i si ceva mai multi bani. *n plus# si
cred ca asta e si mai important pentru viitorul tau dect postul de
bibliotecar# una e sa poti afirma# n clipa cnd se va pune cestiunea
rentoarcerii tale la %niversitate ,si se va pune# snt convins.-# am
lucrat ca strun$ar ntr'o uzina# am trait adica n mi0locul clasei
muncitoare# si alta e sa spui am fost dispecer. Ce zici/! !2ic ca rationamentul
dumneavoastra izvoraste dintr'o foarte buna cunoastere a
lumii n care traim.! !*ntele$i# Petrini/ Cnd o sa fiu eu atunci# ca o
sa ramn mai departe n aceasta uzina# ca o sa fiu promovat mai sus
sau o sa ma ntorc n sectia de unde am plecat ca simplu in$iner
,fiindca mi termin si eu liceul anul asta si o sa ma nscriu la
Electrotenica-# o sa pot oricnd sa afirm si eu ca te'ai inte$rat
perfect n snul clasei muncitoare# ca $ndesti ca un muncitor
naintat si ai fost tot timpul activ si disciplinat si n'ai avut conflicte
cu nimeni. ;asa la secretara mea o cerere. & sa primesti pe urma
acasa adresa de an$a0are...! Ma ntorsei acasa stapnit de
entuziasm. Tatal meu nsa primi stirea posomort. *nti ncepu sa'l
n0ure pe 1ularca zicnd ca e un smecer cum nu s'a mai vazut
,prin smeceria asta a lui a reusit el sa'i duca si i duce si acum pe
toti de nas-# nu'ti rezolva niciodata nimic si pe deasupra te si
prosteste si te face sa'l lauzi n loc sa'l ba$i n aia ma'sii. !Pna si pe
tine vad ca te'a dus cu presul ca o sa te promoveze la pastele cailor
si taci ca stie el ca o sa fii reprimit la %niversitate. Ce ti'a facut./
stri$a tata la mine furios. Asta putea s'o faca orice maistru# fiindca
tu nu stii ca e un ordin ca la un strun$ poate fi an$a0at orice om din
tara asta# orice'ar fi facut el# are dreptul la munca# e litera de le$e n
Constitutie.! !"a# zisei si eu# dar si la deratizare e munca# litera asta
de le$e nu prevede alte detalii pe baza ei asi fi putut fi reprimit si n
nvatamnt si uite ca nici macar un sef cum a fost acel Mircea n'a
vrut s'o interpreteze n favoarea mea. Cel putin 1ularca mi'a promis
si nu vad de ce ar fi facut'o# de ce n'a facut si el ca altii# adica sa'mi
spuna simplu) la strun$. si sa nu'si mai raceasca $ura cu
promisiuni.! !Pai da# fiindca i s'a dus vestea ca ee. 1ularca are
$ri0a fata de om. & lozinca. n realitate o sa'ti spun eu cta $ri0a are.
Tu sa stai la strun$# om cu carte# si la biblioteca o curva turnatoare.
4iindca n'are el cura0ul s'o dea afara. Ma ro$# ce act de eroism ar fi
fost daca facea invers# pe'aia la strun$ si pe tine la biblioteca/! !Nu
e asa de simplu# sin$ur mi'ai povestit data trecuta cum e cu tipesa
aia.! Tata ncepu sa dea din cap de la stn$a la dreapta# cu o adnca
nepasare# care devenea si mai adnca si mai plictisita pe masura ce
capul lui a0un$ea prin clatinari de deceptie de la umarul stn$# la cel
drept# si apoi ncolo spre lume# n $eneral# n sus spre univers... (e
uita ciar n zare# nu mai asculta restul e+plicatiilor mele# adica
faptul ca trebuia sa trec prin trepte succesive... sa traiesc n snul
clasei muncitoare pentru ca... la momentul cnd... sa pot spune ca...
!Ce mai# nceie el# asa e cum spun eu# nu e prost# n'a0un$ea el
director'$eneral daca ar fi fost un ne$iob. Nu te mira sa'l vezi
mine poimine pe'aproape de ai mari...! (i l n0ura de mama fara
admiratie si poate pentru ntia oara cu invidie ca nu l'a nzestrat si
pe el natura cu astfel de calitati care smul$ simpatia prostilor si te
fac mai mare peste ei...
&ricum# avui sentimentul net ca spunndu'mi toate acestea crestea
n propriii lui oci# iar eu scadeam9 desi$ur# deocamdata# pentru ca
intram n uzina att de prost narmat# iar mai apoi fiindca aveam sa
ramn n ea att de mult timp# poate pentru totdeauna) nici o mirare#
dupa el surprizele n aceasta lume nu puteau veni pentru un om
dect n rau# desi# asa n $eneral# toate lozincile de pe zidurile uzinei
spun ca o sa mer$em spre bine. !Ei# care bine/ ma ntreba el ca si
cnd eu asi fi scris acolo lozinci. Eu eram nainte maistru monteur
de avioane# eram un domn. Aviatia rom8na a fost n frunte.. Acum
snt maistru peste zece raboteze# ca sa scoatem toti# cinci mii de
oameni# un nenorocit de tractor n care intra mai mult fier dect
ntr'un tanc# n timp ce strainii scot tractoare mici# de trei ori mai
ieftine si mai puternice. Crezi ca nu le'am vazut/! (i nceie dnd
din cap n felul acela al lui care ti su$era prin fiecare miscare# spre
dreapta# tot mai sus# ca stie el mai bine cum stau lucrurile si nu e
nimic de facut# ce mai. o ntrea$a filozofie care comunica n cele din
urma cu cosmosul... !"aca vrei sa mer$i nainte cu toti prostii#
n'a0un$i nicaieri. "aca americanii# mi arunca el o privire
dispretuitoare# ca si cnd eu asi fi sustinut teza pe care urma el s'o
combata# ar fi zis stai sa'i asteptam si pe ceilalti de pe $lob sa
pro$reseze odata cu noi# nici ei n'ar fi a0uns unde snt astazi si nici
$lobul nu s'ar fi din mizeria n care zace...!
5rsta l facuse mai a$resiv n $ndire si mi placea acum mai mult
de el dect pe vremea adolescentei mele# cnd fusese pe punctul de a
declina ca barbat daca eu ,si mi placea sa cred acest lucru- nu i'asi
fi biciuit mndria cu necrutarea mea de atunci...
5
1ularca avusese nsa dreptate# calificarea mea la strun$ nu dura
mai mult de'o luna# dar avusese si tata# fiindca ndata ce mi se
dadu un strun$ n primire descoperii ca lucrurile nu mer$ deloc pe
roze cu un om care abia a intrat n sectie si are pretentia sa
primeasca un salariu e$al cu al celor care au trudit mult ca sa
a0un$a aici# ee# nenica# nvata# n$ite. o fi pentru dumneata
treaba de cteva ore sa pricepi ce e o fisa tenolo$ica si sa faci o
piesa# dar ca sa csti$i si dreptul de a fi e$al cu noi e un secret pe
care trebuie sa'l descifrezi. &r# poate nu vrei sa fii ciar strun$ar/
"oar asa# sa se ceme ca ai trecut pe'aici si pe urma sa poti sa
ocupi functii mai nalte.../ Trebuie sa te decizi) vrei sa fii strun$ar/
Te a0utam. Nu/ E mai bine atunci sa nu'ti pierzi vremea...
Ce se ntmplase/ Mi se dadu n primire un strun$ la care trebuia sa
e+ecut n opt ore douasprezece bucse# asta era norma. "aca faceam
mai multe# crestea si csti$ul# daca rebutam o piesa eram penalizat.
4i+ai bucsa ,o bucata de metal care mai pastra nca urme fine din
miezul de pamnt n care fusese turnat-# strnsei bine cutitul n
suportul lui ,altfel puteam avea surpriza sa'mi sara n fata si sa ma
accidentez- si luai apoi fisa tenolo$ica si o studiai9 n afara de
faptul ca trebuia s'o filetez# bucsa asta pe dinafara si pe dinauntru#
pna ramnea de dimensiunea indicata n fisa# la sfrsit trebuia s'o
subtiez la unul din capete attia milimetri. Asta era tot. Apasai pe
butonul pornire si motorul ncepu sa cnte. Apasai pe alt buton si
bucsa ncepu sa se nvrte. Manevrai dispozitivul de apropierea ei de
cutit# si cutitul musca din suprafata bruna a metalului. 4iletul se
forma si spanul ncepu sa cur$a n spirale albastre# si n piesa
aparu carnea stralucitoare a metalului. "e aici nainte n'aveam de
facut dect sa nlatur din cnd n cnd pan$licile de span care se
nfasurau n 0urul cutitului si sa astept ca toata suprafata piesei sa
fie filetata. Era placut si usor# toata $ri0a venea spre finisare# cnd
trebuia masurata piesa cu atentie# $rosimea ei si distanta n interior.
(i binenteles suprave$eat tot timpul strun$ul# si lampile lui
de semnalizare# sa nu apara defectiuni de un$ere# de avans sau de
avarii pe subansamblurile electrice# toate se aflau pe un panou.
Mi'aruncai ocii si ramasei mirat) panoul era el acolo# dar
capacelele colorate si beculetele dinauntru lipseau9 masina era deci
cioara# adica nu cioara# oarba de'a binelea. ;e stiam culorile
acelea de la strun$ul la care nvatasem# rosu pentru avans# albastru
pentru un$ere# pornire# oprire etetera... "adui din umeri nedumerit.
"aca avansul se dere$la# nu se ntmpla nimic# dar daca un$erea
era defectuoasa# strun$ul se putea $ripa. Cnd prima operatie se
termina# l oprii si l anuntai pe maistru# un ins neprietenos# cam
posomort si cocr0at# care veni# se uita# ncepu sa n0ure si se ndeparta
fara un cuvnt. Crezui ca se duce sa faca rost de niste
beculete9 nu. si vazu de treaba linistit# apoi disparu si reaparu
dupa vreo doua ore# dar tot fara sa'mi acorde vreo atentie.
*ntre timp ma dusesem la strun$arul care ma nvatase si i spusei
ca... !Mer$e strun$ul/! ma ntrerupse el cu un soi de fle$ma a la...
!Mer$e!. i raspunsei. !Pai atunci daca mer$e# ce stai si te uiti/!
!"ar# daca...! n$aimai eu. !I'ai spus maistrului/! !I'am spus.!
Totusi si opri masina si veni la mine# se uita si el si ncepu# ca si
acela# sa n0ure. !1eculetele astea# zise el furios# nu mer$ la radio# la
reteaua normala# snt de douazeci si patru de volti si nu se fabrica
n tara. Ce p... ma'sii or fi facnd cu ele/ Nu mer$ la nimic# nu se
potrivesc# doar sa'si faca pom de Craciun# craciunul mamei lor...
;ucreaza asa si fii atent la z$omotul motorului# tra$e cu urecea si
cnd auzi ceva suspect# ceama mecanicul...!
(i pleca. %sor de zis# dar de unde sa stiu eu cnd devine suspect
z$omotul unui motor/ *i dadui drumul si cteva minute ramasei
ln$a el cu urecea la pnda# sa'i memorez mersul lui normal. Nu se
putea nsa din pricina murmurului $eneral al celorlalte# doar daca
m'asi fi lasat pe vine cu fruntea ln$a el. Nu trebuia nsa sa lucrez/
Reluai filetatul bucsei# apoi cautai sublerul pe mica masuta de scule
de alaturi s'o masor# dar sublerul disparuse. Ma dusei iar la omul
meu# care fara sa'mi spuna nimic mi facu semn din cap sa'l iau
pe'al lui. Ce se ntmplase totusi cu al meu/ *mi fusese furat/
Curnd uitai ca aveam un strun$ cior# adica nu# orb# si un $nd#
unul sin$ur se armoniza cu cele cinci ore care mi mai ramasesera
pna la trei) sa'mi fac norma# sa termin adica toate bucsele care
asteptau stivuite ln$a masuta. "upa aceea eram liber# abia atunci
puteam sa dau curs vietii tuturor $ndurilor mele) sa ma duc sau sa
nu ma duc la revista ;uceafarul literar si sa'i propun lui
Amaicalitului o colaborare/ (a scriu sau sa nu scriu o carte despre
7iordano 1runo/ Ma irita dificultatea de a e+plica cum' din
aversiune pentru scolastici# filozoful martir prinsese aversiune si
pentru aristotelism# n fapt# mai de$raba# lacunele mele n materie
de tomism si scolastica# dar si indecizia propriei mele orientari fata
de teza aristotelica) facea ntr'adevar materia un efort $i$antic
pentru a a0un$e la $ndire si inteli$enta sau mai de$raba spiritul# ca
dat primordial al lumii# facea din materie un nvelis al sau/ Cum sa
sustin acest lucru# cnd devenise o do$ma teza ca spiritul e materia
care $ndeste/ *n clipa aceea ma pomenii cum cineva# pe la spate#
ma ciocanea in cap cu ceva ascutit si# nainte ca eu sa ma ntorc sa
vad cine e# o mna arunca pe masuta un subler si nu'i vazui
individului dect spatele ndepartndu'se) se instala la strun$ul
vecin si ncepu foarte rapid sa'si nsurubeze n el o noua piesa) aa)
deci asta mi'l luase# acum aveam doua si nu ma $rabii sa duc unul
napoi omului meu.
(i pe urma/ ma ntrebai apoi la ora trei pierdut n valul de oameni
care ieseau din scimb# ce urma sa demonstreze cartea mea despre
7iordano 1runo/ ;asai aceasta ntrebare fara raspuns. (tapnit de
multumirea pe care o simteam atunci# n prezent) nu numai ca mi
facusem norma# desi pierdusem aproape doua ore asteptnd sa vina
maistrul sa'mi spuna daca puteam sau nu sa lucrez la o masina
oarba# dar mi ramasese ciar libera o ora# timp pe care l
petrecusem ln$a strun$ul celui care ma calificase# cu care discutai
daca nu s'ar putea monta n panoul meu alte beculete dect cele
ori$inale de 2= de Hati. !"aca sistemul e montat pe 2= de Hati# cum
o sa'i pui beculete de >G/! zise el.!Tocmai# sa scimbam sistemul.!
!Trebuie vorbit cu electricianul# zise el# dupa ce tacu multa vreme#
dus pe $nduri. E un strun$ ceoslovac# cu o scema care dracu
stie unde e# de pe vremea razboiului# si desteptu'asta... mai bine ti
faci reparatia sin$ur dect sa te duci dupa el...! (e aratase mirat ca
mi'am terminat lucrul. Ma trimise la controlul tenic sa predau
piesele. !(nt si$ur# zise el# sceptic# ca le'ai rebutat pe toate# dar nu
te neca0i# asa e la nceput.!
Nu rebutasem nici una...
Cartea despre 7iordano 1runo# mi amintii ea# urma sa se duca Ion
Micu cu ea sub brat la unul din sefii lui din 1ucuresti si sa ceara
pentru mine sa fiu reprimit n nvatamntul superior. Macar daca#
si$ur ca ar obtine. (i apoi o carte nu se scrie pentru astfel de
lucruri. Ca sa'mi placa si mie si cititorilor# ar trebui... Ar trebui sa
fie cu adevarat o carte de filozofie# o carte si despre mine# nu numai
despre 7iordano 1runo. (i de ce asi face eu acum acest amestec/
*mi simteam puterile limitate si mi amintii de frumoasa ima$ine a
lui Titu Maiorescu# care compara forta creatoare a unui popor cu un
bloc de marmora care i e dat# unul sin$ur# daca faci din el o statuie
mediocra alta marmura nu ti se mai da. "e ce mi'asi risipi eu astfel
puterea $ndului scriind un op care sa nu ma reprezinte/ (i daca
m'ar reprezenta de ce asi ale$e aceasta cale deturnata/ *n ipoteza
ca n'asi pierde prea mult timp si m'asi decide sa nu ma abat de la
subiect# ce interes ar strni/ Nici unul. Poate ar iesi ciar o carte
proasta# care ar fi refuzata de editura...
Ma n$ramadii si eu spre unul din autobuzele din fata uzinei care
erau luate cu asalt de muncitori. %n individ se postase la intrare si
stri$a la noi tfnos. "a# ciar acest lucru# sa nu ne n$ramadim ,cine
era/ cine l pusese acolo/-# dar de ce/ Ca l calcam pe bocanci. (i
ni'i arata indi$nat# erau nou'nouti si nu se sfia sa'i mbrnceasca pe
cei care ar fi voit sa nu le pese de ncaltamintea lui. & luai pe 0os...
Pna n oras erau zece 6ilometri. Ce oameni
nedisciplinati... si n acelasi timp disciplinati# $ndii... se
n$ramadeau buluc ,se $rabeau# dar de ce asa tare/ ma ntrebasem
eu la nceput) astazi ciar primisem un cot n oci si mna mi se
desfacuse de pe bara ,renuntasem sa mai urc-# dar aveau $ri0a
totusi sa nu'l calce pe acel individ pe bocanci. Aflasem apoi pricina
$rabei tuturor# daca scapai primele autobuze trebuia sa astepti o
ora pna sa vina altele si apoi riscai nca o ora daca ti permiteai
lu+ul sa nu nfrunti busculada. "e ce nu protestau ei mpotriva
celor de la transporturi/ (tia 1ularca# directorul nostru $eneral# de
felul cum plecau oamenii acasa# dupa opt ore de munca/ Nu# altfel
ar fi intervenit. El avea# desi$ur# o masina si un sofer# foarte bine#
dar ar fi trebuit totusi sa se ocupe putin si de autobuzele noastre#
$ndii eu pe drum cnd simtii ca snt obosit si ca mi'e foame... N'o
sa pot sa mer$ pe 0os de pilda la iarna si atunci... Cu sentimentul ca
astazi# n prima mea zi cnd produsesem pentru uzina douasprezece
piese# snt e$al n drepturi cu orice muncitor# mi spusei ca la prima
ocazie eu i voi pune lui 1ularca aceasta ntrebare) e att de $reu sa
se aduca suficiente autobuze n fata uzinei ca sa nu simtim la
plecare ca ne ndobitocim/ 4iindca asta era ima$inea care mi
aparea adesea sub oci seara nainte de a adormi# desi nici o luna
nu trecuse de cnd intrasem n uzina) fi$uri umane care nu mai
aveau dect o e+presie de panica ri$ida si violenta# sa urce sus ' si
pentru asta dam fru unei nepasari totale# strivim o urece#
aruncam ocelarii unuia de pe nas# smul$em servieta altcuiva# ti
sar propriii nasturi de la aina# izbesti cu cotul n snii unei femei...
parca mai tine cineva seama ca mai e+ista si femei# da'le dracului#
nu snt e$ale cu noi/
!Ei# cum a fost/! ma ntreba tata acasa ,sosise naintea mea#
simtisem nca de la nceput# dimineata la plecare# ca nu vrea sa
facem drumul mpreuna9 nu era prezenta mea alaturi de el o vesnic
nedorita# dar iritanta ntrebare) cum a0unsesem eu# dupa ce
celtuise cu mine doisprezece ani# din universitar eminent# simplu
muncitor/-. !Mi'am ndeplinit norma perfect# i raspunsei sec# mine
o sa cer sa mi se dea mai multe piese.! !5ezi sa nu'ti dea!# zise el cu
acea ironie si superioritate care se vedea ca n ocii lui marcau ntre
noi daca nu o prapastie# cel putin un otar pe care eu n'aveam sa'l
trec) el era maistru# eu... (i ncepu sa dea din cap proiectnd
caderea mea n cosmos) eu eram ceva mai mult dect nimic... "aca
mai face cestia asta o data# $ndii# la primul salariu ma mut... (imteam
ca nu snt n forul meu interior cu totul invulnerabil. Trebuia
sa fac un efort de cel putin cteva clipe si sa'mi spun ca e normal ca
el sa $ndeasca astfel# ca adica# avea dreptate# n lumea simpla nu
se 0udeca niciodata cauzele# sau n orice caz nu se tine prea mult
timp seama de ele# ci numai efectele# iar biciuirea la care esti supus
trebuie s'o accepti ca pe'un stimulent si nu ca pe'o umilire. Mai
trziu# daca vei reusi sa reintri pe spirala pe care n'ai stiut sa te
mentii# trebuie sa multumesti acestei lumi simple ca n'ai fost
crutat. Numai ca eu n'aveam nevoie nici sa fiu crutat si nici de
biciuire. Nu erau sin$urele alternative. Trebuia ciar sa constat de
fiecare data n astfel de situatii ca tata e un simplu cutare# cnd n
realitate era tatal meu si nu un simplu strain de care ar trebui sa
nu'mi pese/ "e ce ma silea sa $ndesc astfel cnd din entitatea lui si
a mamei ma nascusem eu# fenomen ma$ic# misterios# care nu se
nceiase/ Ciar 0udecat dinafara# vazut strict prin scema
ierariilor sociale# cine i spunea lui ca ntr'o zi# cndva# n'o sa
a0un$ director'$eneral n uzina la care el lucra/ Ei# cine/ N'aveam
cincizeci de ani# ca el# ci doar treizeci si cine i spunea lui ca lumea
asta evolueaza spre rau/ Ei/ Cine/ *ntrebarea asta mi cerea mai
mult dect cteva clipe ca s'o alun$. Cine sa'i spuna / "racu.
5esnica reactie de aparare a unei buruieni care n'are alta $ri0a dect
sa se nfi$a ct mai adnc n pamnt si sa ramna buruiana# neputnd
deveni floare. (i de ce sa ma sileasca el sa $ndesc astfel despre el/
!Tata# i spusei# cu o adnca afectiune# un om e doar ceea ce cred
altii despre el ca este. 1a ciar# cteodata# e cu totul altceva.! (i
tacui. Asi fi vrut sa continui spunndu'i ca de pilda el era tatal meu#
adica fata de cosmosul spre care si ridica el capul# ceva infinit mai
mult dect ceea ce credeau altii ca ar fi. (i daca si el ar trai cu acest
$nd# putin i'ar pasa daca fi'sau e strun$ar sau universitar. "ar
cum sa risc sa'l aud spunndu'mi# n cel mai bun caz# ceva dur# n
cel mai rau# o stupiditate/ Mama sesiza ca sub $lasul meu afectuos
se ascundea o otarre de a pleca iar din casa parinteasca si nu'l
lasa sa'mi raspunda) !Nu te supara pe el# mi zise# i pare si lui rau
ca...! (i se opri si ea. Era $reu de spus de ce i parea lui rau# adica
de dat la iveala neputinta lui de a n$iti astfel de subtilitati# ca poti
fi altceva dect ceea ce vede toata lumea ca esti. A fi/ (e poate
ascunde/ !5rei sa spui# zise tata dnd la o parte ceasca de cafea ca
si cnd s'ar fi scrbit de continutul ei pe care l bause# ca poti tu#
pentru tine# asa# sa te crezi altcineva dect esti/ Cine crezi# deveni el
deodata a$resiv# ca nu se crede altcineva dect e/ Nu cunosc om
care sa nu se creada mai destept dect e# oo. dupa ei fiecare crede
ca daca ar fi el seful statului# cte n'ar face si n'ar dre$e. "aaa. *nti
i'ar pune cu botul pe labe pe toti care l'au n0urat. N'ar scapa
unul....!
*n a$resivitatea lui $icii ca vroia sa se apere de lucruri pe care le
stia numai el# ironii nedi$erate# sarcasme usturatoare care i se
adresasera... 5roia sa mi le transmita si mie!. "e la cine/ Cum de la
cine/ "e la oameni ca si el# de la rude# binenteles si de la prieteni#
fiindca de la cei cu care n'avem de'a face nu ne pasa. *ncepui sa rd
si sorbind din supa de vacuta cu $alusti i raspunsei cu un $las care
imita fle$ma lui 5intila) !...mai da'i n... "aca si tu asculti ce ti se
spune.!#!Ce poti sa faci/ (a'ti astupi urecile/!: se irita tata. !*n nici
un caz sa li le nsusesti si sa vii sa mi le spui si mie. Nu ma
intereseaza. (i deodata ridicai vocea si trntii lin$ura pe masa) nu
ma intereseaza. "aca nca o data mai vii cu cestii de'astea# la
primul salariu am plecat. E intolerabil ca tatal meu sa se faca ecoul
tuturor imbecililor cu care are de'a face si sa vie pe urma sa'mi
spuna mie ca au dreptate. Am fost profesor universitar. 5oi fi iar.
Pna atunci o sa a0un$ director'$eneral n uzina. 5a belesc pe toti.
Primul pe care o sa'l dau afara o sa fii tu# daca te mai vad ca dai din
cap cu dispret cnd te uiti la mine. Ai uitat din ce pricina nu mai
snt/ ;asilor. Nu snteti n stare sa'i spuneti lui 1ularca n ce
conditii plecati zilnic de la uzina si ma 0udecati pe mine ca am fost
arestat# ca si cnd eu asi fi dorit sa fiu ncis si trimis n ocna si nu
m'ar fi arestat si ncis tot de'ai vostri# muncitori a0unsi securisti.
"a# va place# va bucurati ca un intelectual a fost belit si adus la
strun$# fara sa stiti ca mie mi place strun$ul si ca ciar ma $ndesc
sa ramn toata viata strun$ar# ei si/ E o munca nobila# unul din cei
mai mari filozofi a murit slefuind la strun$ lentile# iar altul# facnd
pe copistul# copia note muzicale pentru cinci lei pe ora si n orele
libere scria carti care au facut sa sara n aer ta$ma nobililor# o
ntrea$a societate cu sn$e albastru si l'au dus pe re$e la esafod...!
(tiam ca o luasem razna# dar mi ramasese n minte stilul acelui
prozator despre care mi povestise Ion Micu si ma distra sa vad
efectul de stupoare al tatalui meu# pe care nu'l puteam zdruncina
n pre0udecatile lui cu ar$umente rationale sau ct de ct coerente.
Trebuia sa'l desvat sa mai vina si sa ma turbure cu insi$nifianta
ideilor lui prea de tot terestre si continuai revenind ilo$ic la ideea ca
o sa a0un$ director'$eneral si n'o sa uit pe nimeni care a ndraznit
sa ma... !5a arat eu voua . Adica cum/ "upa ce ma arestati# nu ma
lasati nici sa muncesc/ Are dreptate partidul sa va tina n mna#
fiindca snteti incapabili sa distin$eti binele de rau# ca niste catei
orbi care pot fi oricnd luati de stapn si aruncati n $rla...!
Nu era ciar asa# ca imitam pe acel prozator care intra ntr'un delir
controlat# n fond nu prea controlat# adica nu ntru totul. Cnd i
spusesem Matildei ca o sa'i iau copilul si o sa i'l arunc ntr'o
prapastie# nu imitam pe nimeni. Nu'i spusesem ciar acest lucru#
dar ea asta retinuse# nct ma oprii. Kocul acesta# betia cuvintelor
care ascunde n realitate o simpla recriminare# ascunde oare doar
alt/ Tatal meu putea retine cine stie ce aberatie# poate ciar ca nu
snt sanatos la cap# ca vreau sa duc pe cine stie cine la esafod# sa
arunc n aer dracu stie ce. (peram sa nu aiba o memorie buna si o
ntrebai pe mama daca n'avea n casa ceva de baut. 5in# prastina#
$az# otet# benzina... Nu/ Ciar nimic/ Mama si puse mna la $ura si
rse. Ma ntelesese. Tata nu) !..."aca ti'ai terminat prima ta zi de
lucru la o crciuma ai nceput'o bine# 5ictore. zise el edificat. & sa
a0un$i tu director'$eneral cnd o sa'mi vad eu ceafa fara o$linda.
Numai ca ciar trebuie sa te muti. N'am cef sa se spuna ca ai
cazut n darul betiei n casa alaturi de tac'tau.!
Era clar. Ma credea ciar pierdut. "ar si eu $ndii ca acest om# daca
mai stateam ln$a el# ar fi fost o vesnica buturu$a nea$ra de care
m'asi fi mpiedicat cu surprindere ' ori de cte ori asi fi intrat n
casa. 4iindca n platitudinea $ndirii lor comune# oamenii nu snt
mai putini imprevizibili. Ar fi $asit el tata ce sa'mi spuna# n zilele
$rele care ma asteptau# ca sa'mi slabeasca forta mea morala. !Asa e
ca n'ai baut nimic/! zise mama dupa ce el pleca. !Puteam sa beau!#
i raspunsei linistit. !1ine# sa'ti dau acum un paar de vin# te'am
vazut# esti si tu ostenit... N'ai nici o $ri0a# o sa vin eu sa'ti $atesc# ca
pe vremuri# si sa stai linistit sa citesti...!
(i deodata ridica o mna n sus# care ntrzie mult n aer si furia mea
ca a doua oara tatal meu ma dadea afara din casa se potoli si apoi
se topi ca si cnd n'ar fi fost. (i pentru ntia oara mama mi vorbi si
si desvalui pe neasteptate o parte din secretul e+istentei ei pe acest
pamnt. !Asa snt oamenii# mi spuse fara sovaire si fara a'i nvinui#
dar cu un ndemn pentru mine sa ncerc sa nu fiu ca ei# fara a
deveni trufas. & sa moara mine'poimine si n'o sa stie de ce a
trait.! (i mna i cobor si se uni cu cealalta sub forma de cruce si
nedumerire. !Nu te mai cinui sa afli de ce snt asa cum snt. 5ezi'ti
de tineretea ta. Nu se termina pamntul cu nimeni# dar e pacat ca
suferi cnd te stii n inima ta curat. ;'am $icit de la nceput... Cu
mine n casa se lua de par si se pupa cu cumnata'sa. Cum mai poti
sa tii la el/ Traiesti# l speli# i $atesti# ti faci datoria# vezi ca nu e un
om rau# munceste# si tine casa# nu bea# nu fura# lumea l vorbeste
de bine# e sanatos# arata voinic# tnar# prost nu e# dar cum se poate
ca n fata ta sa puna mna pe obrazul aleia si s'o mn$ie si pe'al
tau sa nu puna niciodata. A vrut el pe urma# dar nu l'am mai lasat
eu. Am stiut ce'o sa faca# dar nu mi'a pasat si nici nu'mi pasa. E
pedeapsa lui. Nu stie si nici n'o sa'i spun. (i nici tu sa nu'i spui.
Asta e pacatul meu# ca n'am putut sa'l iert# ca tu ai $icit ca snt
nevinovata si de ce sufar eu# ma ntrebai ce pacat am savrsit# oi fi
uitat...! !N'am uitat# mama# dar te ntreb acum# att de tare ai tinut
la el/! stri$ai eu ca si cnd mi'asi fi adus aminte de un vis care peste
ani renvia cu putere.!"a# mi raspunse# am tinut# am crezut# cnd a
intrat la noi n casa# ca m'a ales dintre surorile mele pe mine...!
!A# mama# stri$ai eu iar# dar surorile tale s'au nteles ntre ele sa
te marite pe tine nti. Cum de nu ti'ai dat seama/ Ciar nu ti'ai
dat/! !%ite ca nu mi'am dat. "ar nici el nu si'a dat. M'a placut. Ca
pe urma sa ma trezesc ca i placea mai mult de sora'mea mai mica.
"aca i'a placut de ce n'a divortat/ Iar daca n'a vrut sa divorteze de
ce o lasa sa'l apuce de par si sa se pupe cu ea n fata mea/! !(i tu
de ce n'ai divortat cnd ai vazut ca ti face fi$ura asta/! Mama nu
raspunse si i respectai tacerea. (tiam# ca totusi se despartise de el
n acea noapte cnd l $onise din pat# poate mai demult# si mi paru
rau ca o lasasem sa vorbeasca. Tacui si eu# banuind ca n'a fost
numai att# ca tatal meu a mers mai departe cu tradarea lui
ne$li0enta# cu superbia stupida a masculului tnar care si ncipuie
ca traieste nca n $rota si poate sa dea fara $ri0a iama printre
femele. N'o ntrebai) cnd m'a facut pe mine# nainte sau dupa/ (a
ramna acest lucru nelamurit. mi spusei# desi nu puteam evita
$ndul ca# desi$ur# tradarea# se petrecuse nainte# altfel numai
pentru niste pupaturi# ciar si n fata ei# care puteau fi mascate de
le$atura de rudenie# nu se putuse ea otar sa nu'l mai primeasca
n pat n plina tinerete. Totusi nu se putuse decide sa'l paraseasca.
Era clar) mama ma vroia nti pe mine... Eram rodul naltei ei simtiri
instinctive despre rostul femeii pe pamnt... Restul nu era dect
aspiratie si suferinta. Aspiratia nu se mplinise# nu fusese iubita# nu
scrie nicaieri ca trebuie ne$resit sa te iubeasca cineva# dar avea un
baiat si suferinta si'o sublimase# si iubea acest baiat si traia pentru
el. Celalalt# barbatul cu care l facuse# vai de capul lui# n'avea sa
descopere niciodata lumina dra$ostei si avea sa moara n ntuneric#
fara sa stie ca a avut ln$a el o femeie prin care s'ar fi putut nalta.
*i luai mna si i'o sarutai9 ne priviram n oci. Ce tnara era mama.
Ce curati i erau ocii. !1ine# zisei# am nteles ce vrei sa'mi spui# n'o
sa ma mai cinuiesc sa aflu de ce oamenii snt asa cum snt# o
sa'mi vad de tineretea mea fara sa te uit pe tine# maicuta mea# pe
care te'am facut sa suferi fara sa banuiesc ca nu mai aveai alta
speranta dect pe mine.! !Nu fi prost# zise ea ferindu'se cu o
tandrete care acum# n celula mea# mi apasa inima# daca vrei sa
stii# atunci te iubeam cel mai mult# fiindca simteam ca esti plin de
viata si simteam ca n'o sa sufar de $ri0a ca n'o sa te descurci...!
Ciar daca n'o sa traiesti dect pentru cartile tale# ai o fetita# n'o
uita. ,(i mi mn$ie ndelun$ tmplele si ceda# si pleca fruntea si
izbucni n plns.- *mi place fetita asta# relua cu un surs divin care
ma facu sa uit ca am o fetita# att de minunat era cipul ei din care
veste0eala anilor pierise# seamana cu tine# ai $ri0a de ea# fa tot ce
poti sa nu uite ca are un tata care o iubeste... & sa treci prin toate
si o sa fii fericit. "ar n'o uita pe (ilvia... &rict de cini ar fi oamenii#
nu se pot pune ntre un tata si fetita lui...! !Mama# stri$ai# ti
promit. 7ata.! (i nu'i promiteam nimic n $ndul meu. ,Cum
puteam s'o re$asesc pe (ilvia si s'o fac sa stie ca o iubesc/ cnd ea
avea sa'si petreaca de'aici nainte copilaria fara tatal ei/ "ar mi
dadeam seama ca# orice'ar fi# trebuia sa ncerc si s'o aduc din cnd
n cnd n fata mamei...-
5I
%zina nu poate deveni catedrala. *ntr'o catedrala $ndul ni se
ndreapta spre intemporal# loc de recule$ere si meditatie# n timp ce
ntr'o uzina $ndul e tintuit pe filetul piesei pe care trebuie s'o
e+ecuti# sau# ciar n viitor# pe panourile flu+urilor tenolo$ice care
nu pot ramne nesuprave$eate. (i macar daca totul ar mer$e de la
sine cu un strun$. Nu mi se mari norma sub prete+tul ca... stocurile
supranormative... Nu ntelesei ce era cu aceste stocuri
supranormative# dar nici nu mi se e+plica de ce# de pilda# pentru
vecinul meu din spate# care e+ecuta aceleasi piese# cestiunea
aceasta a stocurilor supranormative nu se punea# l ntrebai si pe el#
dar tacu# parca nici nu ma auzi. Abia mai trziu aflai ca s'a rs de
mine) asta abia a venit si vrea sa... (i cnd se observa ca nu rebutez
piesele si ca doua sau trei ore din cele opt nu mai aveam ce face#
maistrul deveni foarte prietenos cu mine# dar veni si cu o fisa
tenolo$ica noua n mna# ntrebndu'ma daca o ntele$) si mi arata
si piesa# una sin$ura. 1inenteles. (i din ziua aceea venea mereu#
oprindu'ma de asta data n plin lucru# adica sa las bucsele si sa
e+ecut ur$ent... (i ma pomenii ntr'o zi ca tot lucrnd la astfel de
piese izolate nu'mi mai puteam termina norma mea... *mi spuneam
nsa ca faptul n'avea importanta# tot lucru era# bucse sau piese de
tot felul# pna ce dupa vreo doua luni aflai ca nu eram platit pentru
ele...
Asta ma scoase din sarite. Eu ncasam o mie de lei pe luna si
vecinul meu din spate de trei ori mai mult. 4ara sa mai adau$ ca
ntr'o buna zi strun$ul meu se $ripa si pna l reparara nu avui de
lucru aproape o saptamna. Tot mai trziu aveam sa aflu ca
electricianul si instalatorul n'aveau cum sa lucreze n acord si sa
csti$e si ei ceva bani peste salariul de baza# cum csti$au aproape
toti strun$arii# dar i pndeau pe cei fruntasi care ncasau de re$ula
ntre patru si opt mii lei# fireste# cu spri0inul nu att al secretarului
&.1. ,cum se scria n presa-# ct al celor de care depindea
aprovizionarea# care aveau $ri0a ca fruntasului sa nu'i lipseasca
nimic# scule# cutite noi# sa nu piarda minute pretioase la polizor sa
le ascuta si la care uneori trebuia sa stai la coada# repararea de
ndata a defectiunilor# si stiau sa'i faca sa astepte cnd era nevoie de
ei# daca nu le iesea si lor ceva# electricianului si mecanicului# adica#
asa cum# desi$ur# le iesea si celor de la aprovizionare. Era o
e+ploatare n comun a productiei# bine aran0ata# toata lumea era
multumita# directorul 1ularca# conducerea de partid a uzinei si cea
a orasului# radio'ul si presa# 0urnalele de actualitati) e+ista ntrecere
n uzine/ "a# e+ista. E+istau si fruntasi/ &o. 5eniti sa'i vedeti. ;a
un moment dat unul dintre ei csti$a ntr'o luna paisprezece mii de
lei9 veni un reporter de la presa centrala# l foto$rafie# i lua un
interviu si poza lui aparu pe prima pa$ina a acelui mare cotidian
din 1ucuresti. ;a urmatoarele ale$eri fu propus si ales deputat n
Marea Adunare Nationala.
Eram n acea perioada de entuziasm z$omotos al ntrecerilor si a
fruntasilor# dar cnd se afla ca productia uzinelor n ansamblu lasa
de dorit# se marira normele si ncetul cu ncetul acest fenomen
initiat odinioara de (taanov se domoli si deveni mai realist si mai
firesc. Trebuie sa spun ca la canal descifrasem eni$ma acestui
miner din "onbas care e+prima ntr'adevar un straniu avnt al
ambitiei umane# un fel de betie a performantei# careia nsa i se daduse
alt nume) eroism n munca# nascut dintr'o nalta constiinta
revolutionara. Poale ca Ale+ei (taanov fusese un om animat de
astfel de virtuti. "ar daca semana cu un ins din ecipa noastra de
sapatori de la canal/ Initial norma noastra era de doi metri cubi
sapati# ncarcati n roaba si dusi mai ncolo la o distanta
apreciabila. Era o norma suportabila pentru mine si pentru altii# pe
care nsa ctiva imbecili o depasira# desi$ur n speranta ca vor fi mai
bine tratati# sau n orice caz mai putin rau tratati# de pilda daca te
mbolnaveai sa fii primit la infirmerie de catre medici# ei nsisi
detinuti# si care de frica sa nu fie trimisi si ei la trnacop se purtau
nu sever# ci deosebit de scrbos cu cei care le solicitau asistenta#
sau sa li se dea un supliment de mncare# sau sa fie feriti de
brutalitatea paznicilor. Nu avura parte de aceste favoruri. *n scimb
norma atinsa de ei# trei metri# se $eneraliza# ni se impuse si noua.
Trei metri/ $ndi atunci un ins si ncepu sa sape ca un smintit si n
cteva saptamni a0unse la performanta absurda# neverosimila#
ine+plicabila n ecuatia ei ,ener$ie umana plus $nd# imbold al
constiintei-) nu mai putin de treizeci de metri zilnic. *n faza
ascendenta a acestui record fantastic sariram pe el si ncercaram
sa'i e+plicam ca n'avea nici un rost ceea ce facea. "rept raspuns se
duse si ne turna si ma alesei cu $rele lovituri de baston de cauciuc
n cap si nopti de carcera ,noroc ca era vara.-. *n scimb# insul#
dupa ce se mentinu ctva timp pe piscul performantei sale# ntr'o zi
se prabusi. (e duse la infirmerie# unde# nsa# binenteles# medicul l
n0ura si l dadu afara. (e plnse sefului nostru# un ofiter de militie#
ca uite asa si pe dincolo# eu# care... treizeci de metri cubi pe zi...
Asta dadu din umeri cu dispret si i ntoarse spatele. Individul se
topi pe picioare ctva timp# apoi ntr'o dimineata l $asiram mort...
Nu'l caina nimeni# nu era timp acolo sa'ti amintesti ca murise un
om si ca daca te abrutizai pna ntr'att nct nu numai ca nu'ti mai
pasa cnd unul pierise# dar ciar te bucurai ca ai scapat de el si de
avntul lui scabros# nici viata ta de om viu nu mai valora mare
lucru. Nu era ciar asa. Asta era o idee pur literara# sa rami om
printre oameni# numai ca sa salvezi n tine nsuti ideea de om ciar
daca altii o calca n picioare. Nu# desi$ur ,asta era adevarat - n'aveai
scapare daca supravietuiai prin ab0ectie# dar nici nu mai aveai prin
cine sa'ti mai transmiti mesa0ul tau umanist# daca mureai datorita
unui individ bizar care proba ca se putea munci de zece ori mai
mult. Timpurile s'au nasprit# nu mer$e nimeni cu tine n le$enda#
ca sa faci# prin sacrificiul tau pe altarul valorilor absolute# sa
lacrimeze $eneratiile urmatoare citind demnele tale de mila
suferinte. Am decazut cu totii un pic/ ntrea$a umanitate/ "a# si
cine stie ct de adnca e depresiunea care ne ameninta# ct ne va
trebui si ct de tare trebuie sa ne ncordam puterile spiritului spre a
atin$e iarasi acele culmi n care un simplu ocnas prefera ntunericul
minelor de sare# adica moartea sa lenta# dect sa revina la lumina
facnd pe calaul. Istoria e adevarata si o povesteste 3o$alniceanu.
,;ipsa de calau n 5alaia.- Caderea mea o povestesc eu aici n
umbra acestei celule# n care ncerc sa descifrez nti pentru mine# si
daca acest manuscris se va pastra si va aparea si pentru altii# un sir
nesfrsit de determinari si sa aflu# sa raspund la ntrebarea daca au
le$atura cu fiinta mea adnca# intima# cu esenta fiintei mele si cu
viata $ndirii mele# ct de mult# si sa nu'mi para rau ca va trebui sa
mor...
Revenind la firul acelor zile cnd lucram n uzina# trebuie sa spun ca
pentru a ma muta iar din casa parinteasca aveam nevoie de bani.
"a# si eu asi fi putut csti$a patru mii de lei# dar ma poticnisem de
eni$ma stocurilor supranormative si apoi cazuse peste mine
simpatia maistrului care ma punea sa e+ecut peste norma# dar fara
plata# tot felul de dracovenii necesare cine stie caror sectii sau comenzi
din afara.
Naiv# ma simteam ma$ulit# pna ma trezii ntr'o zi# la o cenzina# cu
trei sute de lei n mna. (a ma pln$/ Nu# mi spusei# 1ularca mi
recomandase sa fac o buna impresie. "a# de acord# dar nici nu
puteam trai cu sase sute sau o mie de lei pe luna. !"a# i spusei
maistrului n acea zi# e+ecut aceste piese# dar numai dupa ce mi fac
norma# fiindca dumneavoastra nu stiti ca pentru piesele pe care mi
le aduceti nu snt platit cu nimic si fiindca nu'mi fac norma snt
penalizat.! !E ur$ent.! zise. !Mai dati si altora.! Ceea ce si facu si#
spre uimirea mea# nu'si retrase simpatia pentru mine# o simpatie de
asta data fara piese.
7ndul csti$ului nsa# fara de care nu puteam fi# pentru mine
nsumi# mai mult dect un simplu strun$ar# ncepu sa ma obsedeze.
Cum sa patrund secretul stocurilor supranormative/ 4iindca un om
care $ndeste si care simte impulsul de a se e+prima are nevoie sa
fie sin$ur cu sine# nensotit de realitati brutale cum ar fi mncarea
pe care o mannca# vestmintele pe care le poarta si casa n care sta.
Nu stiu ce facea "io$ene ntr'un butoi# sau (ocrate ntr'o asezare
cam mizera# un fel de sat mai rasarit cum era Atena# daca filozofau
desculti si cu rufaria mputita pe ei sau daca Fantipa l spala sau
nu pe sotul ei ulit. &ricum# eu nu cunosteam secretul de a fi liber
fata de camasa mea# de ciorapii din picioare# de caciula si paltonul
care trebuiau sa ma apere de ri$orile iernii. Cred ca ciar Epictet
era mai liber dect mine de aceste $ri0i daca a putut sa nu lase
cu$etarile lui de stoic# ciar daca ,sa credem- n'au fost scrise n
timp ce era sclav. Cu cine sa vorbesc/ Cerui o audienta lui 1ularca.
4u evaziv. "upa el eu trebuia sa urmez drumul scemei n care fusesem
ncadrat. Toti ne $rabim sa devenim incomozi si e scitoare
aceasta presiune pe care o facem mereu asupra ieraricii# vreau
cutare# snt nedreptatit# asa si pe dincolo# nu pot trai cu o mie de
lei# cutare face aceeasi munca si ncaseaza dublu sau triplu... stai
dracului acolo si vezi'ti de treaba# pna ti vine timpul unei
promovari. Crezi ca eu snt tac'tau sa te prote0ez ca pe fiul meu/
"escurca'te si n'o sa ma opun daca o sa vad ca uzina trebuie sa'ti
plateasca nu o mie de lei# ci douazeci. Ma resemnai# dar acasa#
dupa opt ore de munca# iritarea ca nu puteam fi sin$ur se
transforma n somnolenta.
"esi$ur# somnolenta spiritului nu naste ciar monstri# dar l face
abordabil pentru tot soiul de demoni mescini# cum mi se
ntmplase la deratizare cu 1acalo$lu si $rasul Calistrat si n'asi
putea sa spun ca e+istenta lor# care ma distra# n'avea nici o
le$atura cu $ndul Matildei ca eram definitiv pierdut. Avusesem
totusi noroc cu 5intila# a carui verva ma a0utase sa'i e+orcizez# nu
ntru totul# caci si acum mi'e dor de ei# dar am banuiala ca fara
5intila pere$rinarile mele prin lumea sobolanilor n'ar fi durat cine
stie ct... "ar n'ar fi fost oare mai bine/ Cine stie daca
scimbndu'se ordinea clipelor destinul meu n'ar fi intrat pe o'alta
spirala# si astazi... Mi se pare cert# fiindca nu vad cum asi mai fi
putut'o ntlni pe ea# si acea zi fatala# cnd aveam sa descopar pe
biroul meu o floare# ar fi fost departe de mine...
*ntr'o zi fui anuntat sa ma prezint la tovarasul &laru. Asta era
vestitul sef de cadre pe care nici directorul 1ularca nu putea sau
nu'i era comod sa'l nfrunte. ('a terminat# $ndii. Ce vroia asta de
la mine/ *n nici un caz nu ma cema sa ma felicite. 5rea sa ma dea
afara/ Totusi fara avizul lui n'asi fi putut fi an$a0at. Ei da# ca si#
cnd asta ar fi avut vreo importanta# parca nu se putea ca verificnd
un dosar sa $asesti n el cine stie ce cestie #nu prea clara si... Ma
ndr0ii si mi amintii de cuvintele unui strun$ar care nu stiu ce
facuse sau nu facuse ca se certase foarte brutal att cu maistrul# ct
si cu in$inerul'sef al sectiei. (tatea calare pe uriasul lui strun$
orizontal si stri$a la ei ct l tinea $ura. 4usese amenintat si atunci
el le spusese) !..."a# mi se rupe n paispe. & sa ma dati afara din
republica.! Avea dreptate) ce putea sa'mi faca si mie acest &laru/
E+ista le$e ,cum mi spusese tata- ca aveam dreptul sa lucrez ntr'o
uzina# asta sau alta# mi'era e$al# ncit intrai n biroul lui otart sa
ma port ,desi$ur fara ostentatie- ca acel strun$ar# oricum cu
nepasare si cu fruntea sus. "a# nsa cnd l zarii# fruntea mi ramase
ea sus# si nepasarea nu se stinse# dar dupa cteva clipe cnd ne
priviram n oci simtii cum spinarea# fara voia mea si n ciuda
nepasarii# e sa$etata de un ful$er rece care mi'o ntepeni ca
odinioara la mine n odaie cnd ma vizitase prima oara Matilda si ma
fascinase.
...(au mai cumplit# o senzatie de cosmar... n adolescenta mea toti
cunosteam o familie umila din cartierul nostru# doi batrni ,si daca
vreti puteti foarte bine sa'i comparati# ca n basme# cu un mparat si
o mparateasa# fiindca batrnetea# declinul# e acelasi la cei mari ca si
la cei mici-# aveau o mndrete de fata al carei cip semana cu luna
sau cu soarele. (uferinta lor era ca# n ciuda frumusetii ei# fata nu
se marita. 1atrnii ei parinti lacrimau e+act ca n basme fiindca nu
puteau sa'i reproseze fetei nimic. 4rumoasa# era. Corpul ei ai fi zis
ca se mladia dupa suflarea v8ntului# dupa curbura luminii# creatie
a marelui cosmos# n care razele de lumina# n apropierea astrelor#
deviaza de la linia dreapta. Privirea ei# un oci al (fintei
4ecioare# ai fi fost un ticalos daca sufletul nu ti'era senin n ziua
cnd o ntlneai. &data mi'a surs# altadata mi'a spus un cuvnt#
ntr'o zi mi'a aruncat o privire nostal$ica si nelinistita. Era batrna
pentru mine. Aveau o casuta si traiau din pensia tatalui# ofiter
inferior# invalid din primul razboi mondial. 4ata era de vrsta mea#
dar pna la douazeci de ani fetele de vrsta noastra snt inaccesibile#
nu minunata ei faptura mi'a turburat adolescenta# ci Nineta
Romulus# prostituata sacra... n zilele cnd cred eu ca am
conceput'o cu Matilda pe (ilvia am avut un cosmar. Ara visat un
copil# un monstru... (enzatia de cosmar ne apartine# reprezentarea
lui n vis nu se poate descrie... ;imba scoasa afara# capul mare#
$tul subtire# privirea vicleana si matura pe cipul unui copil care
nu e copil... te trezesti# puterea ratiunii alun$a viziunea tenebroasa
si uiti n cteva clipe ratacirile $ndului neodinit care nu au nici un
sens. *n primele mele nopti nsa dupa ce cadeam istovit de munca
din minele de plumb pna sa se instaleze $ndul si ima$inea
miraculoasa a (ilviei# acest cosmar mi'a revenit de mai multe ori.
Acelasi monstru de prunc cu urdori n loc de oci# cu $ura de
broasca n loc de $ura de copil# cu su$estii din strmbaturi cleioase
ale unei limbi enorme care ar fi vrut sa ma lin$a# ca infamia mi se
adresa spunndu'mi) nu esti ce crezi# un suflet de om cu aspiratii
spre ceea ce e sublim# ci un infam care zadarnic vrea sa scape de
ceea ce e etern infam sau scabros. E infernul# $ndeam n vis si
descideam apoi ocii n ntunericul dormitorului nostru de
detinuti# care mi se parea blnd si odinitor n rationalitatea lui#
ciar daca ne tinea prizonieri n apropierea mortii) eram intan$ibili#
puteam fi distrusi# dar nu nspaimntati.
"upa ce am iesit# n zilele cnd perspectiva vietii mele cu Matilda se
ntuneca# am ntrebat'o la un moment dat pe mama) ce era# ce se
mai ntmplase cu (ibila# frumoasa fata din cartierul nostru# tot nu
s'a maritat/ !1a da# mi'a raspuns mama# dar cu cine# vai de
sufletul ei. Cu un nenorocit# si batrn si ticalos. Altul n'a $asit. &
bate# o umileste# o n0ura# o tine desbracata# nici cnd mannca n'o
lasa sa n$ita linistita. ('a veste0it si ea# daca o vezi... (i de cteva
luni a mai nascut si un copil...! *n clipa aceea am vazut cum ne
intra pe poarta o aratare cu ceva n brate. !Ea e# a zis mama. N'are
pace cu acest copil# vine la mine sa ma ntrebe ce sa'i faca.! A intrat
n casa si cnd m'am uitat la ea# n'am recunoscut'o) veste0ita# da# si
mama era# dar frumusetea sufletului i ntinerea cipul# n timp ce
(ibila... luminile ocilor pareau stinse# adusa de spate# cu mini
lun$i si labe mari care nu stiu cum se deformasera astfel# cu o
umila ardoare pe cipul altfel dus de pe aceasta lume pentru copilul
pe care l tinea n brate... Cnd m'am uitat la copil# senzatia de
realitate# att de puternica n noi ciar cnd privim un mort si ne
cutremuram# dar nu ne pierdem firea $ndind ca acel mort e un om
si deci si noi o sa zacem astfel ntr'o zi fara viata# aceasta divina
senzatie ca sntem vii si ca restul nu se priveste s'a turburat n
mine att de tare# nct nspaimntat am iesit imediat afara si am
plecat) copilul (ibilei era acel monstru de cosmar pe care l credeam
o emanatie a fiintei mele# a creierului meu ratacit n tenebrele
somnului. *n realitate eu l vazusem n vis cu mult nainte ca el sa
se nasca. (pun visului realitate fiindca eram n acea zi foarte lucid
si foarte linistit si stiam cu certitudine ca nu proiectasem un cosmar
de mult uitat# asupra unui copil real) semana aievea cu cel din vis...
5II
...Tot astfel ma simteam acum n fata individului care ma fi+a de
dupa biroul sau cu o puternica privire care nu clipea# privire
insistenta# bat0ocoritoare# penetranta# mescina# dar triumfatoare#
pe un cip care rn0ea# un cip de aceeasi vrsta cu a mea# asi fi zis
mai frumos ca al meu# mai senin si mai vesel# nsa cu o infama
e+presie) te cunosc# ticalosule# parca mi spunea# nu esti ceea ce
crezi si n'o sa te poti ascunde de mine ct o sa traiesti# orice'ai
ncerca tu sa faci. Ieri ai fost universitar# si te'am dibuit si te'am
trimis unde trebuie# acum esti aici si ai vrea sa'ti pierzi urma# ai
crezut ca tot ceea ce ti s'a ntmplat a fost un vis urt din care n
sfrsit te'ai trezit si un viitor stralucit ti sta iar n fata. %n viitor
stralucit ti sta...Aaiaaa..
Ciar asa facu# asa ma ntmpina n timp ce eu# asezndu'ma pe
scaun n fata lui# mi cobori privirea) !Aaaaa.! Crezui ca eram
desceiat la pantaloni# n orice caz mi dadui seama ca $ravitatea
mea# capul meu pe sus i strnise pesemne e+clamatia aceasta
bat0ocoritoare. Intensa familiaritate persiflanta si rece a $lasului sau
ma facu sa simt o clipa de senzatie neta ca pe acest om l'am
cunoscut nainte ca att eu ct si el sa ne fi nascut. (enzatie stranie
si violenta de cosmar metafizic# sau mai bine zis de metampsioza#
cnd ai revelatia# cum o avusesem eu cu necunoscutul copil al
(ibilei# ca snt urmarit din adncimi imemoriale de timp ,care e
reversibil da# s'a facut demonstratia prin calcule matematice.- de
puterea malefica a universului# nu a celui vizibil# care e minunat#
$randios si calauzit de le$i# ci a celui invizibil# ce piere ndata ce'si
semnaleaza prezenta sau se comporta precum alucinantul electron
care trece# n aparatul de e+perienta# fara sa se divizeze# prin doua
orificii deodata...
(i individul din fata mea parea astfel dotat# sa treaca# adica# n
acelasi timp ramnnd ntre$# si prin adevar si prin neadevar# si prin
cosmarul meu si prin realitatea cea mai plata. &bservai ca un oci
parea sa'i cada n $ura# iar de la mna dreapta i lipseau ultimele
doua de$ete. Infamia e+presiei era nsotita de bunavointa# cnd ma
lua la ntrebari) !Asculta# ma Petrini# ncepu el# tu ai fost universitar#
ma/.! !"a!# i raspunsei. !(i ciar asa# continua el
de$radndu'si bunavointa printr'o fina bat0ocura# ai fost pe catedra
si ai predat filozofia/! !"a!# raspunsei. !(i studentii te ascultau/!
!1inenteles.! !1inenteles/ repeta el tara$anat si pleoapele i se
ncisera si din $tle0 i iesi aceeasi e+clamatie indescriptibila)
Aaaa.!
Ai fi zis ca $lumea asemeni $olanilor# daca pleoapele nu i s'ar fi
ridicat brusc si nu mi'ar fi aruncat o privire de $eata. Apoi
continua) !(i la 1aia (prie ce faceai tu acolo/!: !;ucram n mina!.
!Ciar lucrai/...! Ma $ndii sa'i raspund ca nu# ma plimbam# dar mi
spusei ca individul nu trebuia nfruntat# mai ales ca senzatia mea
de cosmar# sub acest dialo$ mistocaresc# se spulbera si nu mai
crezui ca eram amenintat sa fiu dat afara9 poate vroia doar pur si
simplu sa ma cunoasca# sa ma vada la fata/ !Am impresia# i spusei
totusi# ca stiti foarte bine ce faceam acolo.! !(i ce'ai zis tu# ma
Petrini# asa ca filozof# cnd te'ai vazut cu roaba n mna/! si
continua el# ca si cnd n'ar fi auzit ce'i spusesem# intero$atoriul sau
incredibil ,ma tutuia ca si cnd am fi fost veci prieteni# sau el ar fi
fost un foarte mare stab care nu mai poate concepe ca un subaltern
att de mititel s'ar putea simti ofensat si sa'i raspunda-. !%n
universitar la filozofie# i raspunsei# nu e neaparat un filozof.! !Nu e/
"ar ce e/! !%n simplu profesor.! !%n simplu profesor!# mi relua el
intonatia modesta si asupra acestei modestii a mele facu iar)
!aaaaa.! (i se uita dracului ntr'o parte# scrbit parca de
spectacolul putinatatii umane. "a# nici macar nu puteai zice ca rde
de tine# att de sus se simtea. Acrit de lipsa de variatie a comportarii
oamenilor# n$aduitor ca ne credeam si noi cineva si aveam# traiam
adica nvaluiti n micul abur al iluziilor noastre. !(i ct zici ca ai stat
acolo# ma Petrini/! relua. !%n an.! !(i mai stii ceva filozofie/ sau ai
uitat tot/! !N'am uitat nimic.! !N'ai uitat nimic... A... dar se opri# ca
si cnd n'ar fi acumulat# din spusele mele# destul dispret... Ei#
spune'mi si mie doua idei.! !Ce fel de idei/: !Pai zici ca ai predat
filozofia si n'ai uitat nimic.! !"a.! !Ei# doua idei filozofice.! (tupefiat#
nu'i raspunsei ndata. "e ce tocmai doua si nu una/ (i cum sa'i
spun acestui demon mescin de care depindea ramnerea mea n
uzina doua idei filozofice/ !Cu$et# deci e+ist.! i raspunsei. !Asta ce
e/! mri el distrat si mna cu doua de$ete lipsa i se puse pe masina
mica de scris de alaturi si e+ecuta o arie ca pe o claviatura de pian.
!E o idee filozofica.! *si retrase mna) !(i ce nseamna/ E o idee a ta
sau a altuia/! !Nu e a mea.! !A cui e/! !A unui mare filozof francez.!
!(i ce nseamna/! !Ca e foarte si$ur ca e+ist# din moment ce
$ndesc.! !(i ce mare brnza e asta/! !E un lucru si$ur. & idee
filozofica.! !%n lucru si$ur. & idee filozofica. Aaaaa. (i daca cineva
nu $ndeste# relua el cu un ton alb care n mod absurd mi impuse
respect# nseamna ca nu e+ista/! Ramasei siderat si un ful$er de
simpatie ab0ecta trecu prin matele mele fata de el .Avea dreptate.
Adica nu dreptate# dar ntrebarea lui putea fi pusa. (e putea pune.
4usese pusa. "aca cineva nu cu$eta nseamna ca nu e+ista/ Ce sa'i
raspund# fara sa ne$ n acelasi timp conceptul cartezian si sa'l fac
sa nu rda iar att de mine ct si de marele filozof/ !(pune# ma
Petrini# relua el vaznd ca tac# uite# masina asta de scris# sau sa
zicem un cal sau un ma$ar) nu $ndesc# nseamna ca nu e+ista/!
!Nu putem sa spunem ca nu e+ista# zisei# dar cel mai si$ur e ca
e+ist eu# fiindca $ndesc.! !Cm.! facu# dar puterea lui speculativa se
opri aici# avnd aerul ca si'asa $ndise prea mult. *i placea nsa
0ocul) !Ei# zise# mai spune una.! Adica nca o idee filozofica# mare
dracovenie. *i facui pe plac) !Totul e bine n cea mai buna dintre
lumile posibile!# zisei. !Asta e lozinca. mri el cu dispret. Trebuie sa
fie din Mar+.! !Poate sa fie.! !(i una de'a ta nu poti sa'mi spui/!
!Nu.! !"e ce/! !Pentru ca nu am.! !"ar sa te tii de intri$i# ai. *ti spun
eu una# desi nu snt mare filozof) &mul e un intri$ant. Ei/ Ce zici/!
!"a# snt si oameni care se tin de intri$i. Eu mi vad de treaba.! i
raspunsei posomort. !"a/ (i daca eu ti dovedesc ca nu te tii# ce'o
sa zici/ Ce sa'ti fac/ 5ei fi de acord# asa filozofic vorbind# sa te dam
afara/ (i sa'ti vrm o rtiuta la dosar# nu de'altceva# dar ca sa afle
si altii# daca o sa vrei sa te an$a0ezi n alta uzina# ce ram porti./!
Tacui. Parea foarte si$ur de el. Totusi# $ndii# de'aia m'a cemat# sa
ma dea afara. Ma indi$nai) !Repet ca n'am facut altceva dect sa'mi
vad de treaba. "aca dumneavoastra stiti altceva# asta e o intri$a a
altora mpotriva mea. Nu ntele$ sa suport eu consecintele.!
!Asculta# ma Petrini# tu ai tata# ma/! relua el de asta data cu
suficient dispret acumulat anterior pentru tatal meu si desi$ur si
pentru mine# ca sa lase# dupa ce eu voi confirma ca nu snt orfan#
sa'i iasa din $nd stupida e+clamatie. !"a# zisei# am.! "ar nu
e+clama nimic# se uita la mine parca sastisit si continua) !(i tii la
el/! !Ciar daca n'asi tine# raspunsei eu iritat# nu dumitale o sa'ti
fac confidente.! !"a: cui/! !Ma priveste.! !Te priveste/. Aaaaaaa.!
"e asta data parca zbiera de atta leamite. !Afla# ma Petrini# ca
daca tu nu'mi faci confidente# n scimb taica'tau le face. Nu mie#
ce e drept# dar le face pe'acolo# prin sectie. Ca fi'sau# adica tu# n'a
venit el sa stea la strun$# ci doar asa ctva timp pna o da 1ularca
afara pe curva aia de la biblioteca. (i mai zici ca nu te tii de intri$i.
Ca ti vezi de treaba. Asta numesti tu sa'ti vezi de treaba/. Aaaa...!
Acum parca era# ntr'un fel al sau# scrbit# vesel. Nu parea sa
ataseze mare importanta acestei desvaluiri si n'ai fi zis ca ciar
vroia sa ma dea afara. !Ma Petrini# daca bibliotecara noastra afla ca#
fata cu alti oameni# taica'tau a facut'o curva# poate sa'l dea n
0udecata. (pune'i cestia asta din partea mea. Pe urma afla si tu un
lucru care poate ar fi trebuit sa fie primul lucru pe care trebuia sa'l
afli# desi eu stiu ca filozofii snt curiosi si stiu totul despre lume#
altfel de ce dracu s'ar mai lauda ca snt filozofi... Aici la noi# si nu
numai aici# n toata republica# directorul# secretarul comitetului de
partid si cadrele snt cei trei pivoti de conducere si nu face unul
ceva care sa nu stie si sa nu fie de acord si ceilalti doi. Altfel ne
scimba partidul# care e forta conducatoare# da# da# ne scimba si
ne trimite la munca de 0os# nu sntem batuti n cuie pe scaunele
noastre. (ntem noi mari# dar foarte repede putem redeveni mici#
daca lucram sectar si de capul nostru. Tu bibliotecar nu poti sa fii si
n'o sa'mi spui tu mie ca directorul ti'a promis cestia asta. (tiu
e+act ce ti'a promis# ca daca vei reusi sa faci o buna impresie# o sa
te promovam# da# dar asta# eei. mai trziu ncolo si n nici un caz la
biblioteca.! !N'am spus ca mi s'ar fi promis acest post# si dealtfel
nici nu ma intereseaza# spusei foarte otart. Tata a vorbit n
numele lui# orice tata si doreste ca fiul sau sa ocupe un post mai
bun# intentia mea# si v'o spun fiindca vad ca ati fost sincer cu mine#
este sa ma ntorc# cnd se va considera ca e nevoie de mine# la
universitate# pentru care am fost pre$atit. (i sa va mai spun ceva#
desi poate nu intra n atributiile dumneavoastra# sin$ura mea
dorinta e sa muncesc bine si sa csti$ si eu ceva bani peste norma#
cum csti$a si altii n sectia unde lucrez. Mai rau e ca mi se refuza
depasirea normei) ba ciar snt mpiedicat sa mi'o ndeplinesc si pe
aia. Nu snt platit pentru tot ceea ce muncesc. Am fost la tovarasul
director si a dat din umeri# mi'a spus sa ma descurc. "ar cum sa
ma descurc/ Asa ca vedeti ca nu putea sa'mi promita cine stie ce#
cnd el nici macar nu intervine sa am aceleasi drepturi ca orice
muncitor.! !"a/. mri el. (i ce sa faci tu cu banii# ma Petrini/. Aveti
doua salarii n casa. Nu va a0un$/.! !5reau sa ma mut de'acasa.!
!"e ce# nu va ntele$eti/!# !1a da# dar vreau sa am casa mea.! !Aa#
vrei sa ai casa ta sa poti sa aduci dame.! !Nu e vorba de dame.!:
zisei eu mirat# avnd senzatia ca aceasta ntrebare mi'o punea nu
un om tnar# de vrsta mea# ci unul de mult trecut... & fi ciar att
de batrn/ $ndii scrutndu'l cu atentie si aici el si feri privirea. Nu#
nici vorba# parea ciar mai tnar dect mine. !Atunci de ce e vorba/!
insista el. Tacui. !(au vrei sa spui ca nu'ti plac damele/ 5oi astia#
filozofii# n'aveti...! !1a avem...! !Aveti/ Aaaaaa...!
"e asta data nsa surprinsei n ocii lui ntr'adevar ca la lumina
unui ful$er o stranie invidie# o otravita ranciuna9 e+clamatia lui pe
care o vroise ca de obicei anestetizanta nu reusi s'o acopere. Aveam
sau n'aveam noi# filozofii# ceea ce ntrebase el# puteam sa avem#
unii da# altii nu# unii mai putin# altii mai mult# ca toti oamenii# dar
n mod aproape si$ur el nu se prea putea lauda ca are din plin.
Altfel de ce l'ar fi dus $ndul tocmai acolo# ca de aceea vroiam eu sa
ma mut si sa ramn sin$ur si de aceea aveam atta nevoie de bani#
nu ca sa cefuiesc cu damele/ Adica un lucru pe care el nu prea l
putea face/ !;a un cef# asa# l auzii ca zice# invita'ma si pe mine#
ma Petrini. (erios. (au crezi ca noi astia# sefii de cadre# nu stim sa
ne distram/ Nici macar n'o sa'ti cer sa faci din cestia asta un
secret. Ti'ar conveni# ai/ rn0i el sarcastic. Ce te'ai mai lauda tu prin
sectie si m'ai santa0a# ba cu una# ba cu alta... Ei si/ "e ce nu te'asi
prote0a/ Ei# ce zici/:: !Asi fi bucuros# zisei# daca m'ati spri0ini n
drepturile mele.! !*n drepturile tale# murmura el cu un $las de parca
era mirat ca aveam si eu drepturi# aaaaaa...!
*n timp ce eu ma si ridicasem# o luasem spre usa si abia nciznd'o
rupsei coada acestei e+clamatii care fusese cea mai lun$a si mai
bat0ocoritoare dintre toate# ca si cnd drepturile mele ar fi fost lucrul
cel mai de rs din tot ceea ce dispretul lui acumulase de la mine...
Totusi# indefinita si scabroasa simpatie# care tsnise o clipa din
matele mele pentru el# reveni# n timp ce coboram treptele cladirii# si
nu numai pentru o clipa. "ar si senzatia de cosmar reveni# ca ne
cunoscusem# noi doi# cu mult nainte de a ne naste si ca el fusese#
n acel vis al neantului# omul care ma dominase totdeauna.
(in$urul om# adica nu om# sin$ura entitate. "a# ma pomenii
$ndind# omul asta o sa ma a0ute# iar eu o sa'l invit la mine sa
cefuim cu dame ,cum o sa'l invit/.N si binenteles ca n'o sa divul$
nimanui acest secret ,care nu va fi.- si nici n'o sa'l santa0ez. &ricum#
reflectai cu o si$uranta de sine plina de recriminari la adresa
directorului 1ularca# cinismul acestui bizar individ mi va fi poate
mai util dect umanismul ineficient al celuilalt.
5III
(e dovedi astfel# eni$ma stocurilor supranormative se deplasa spre
altii si acelasi maistru care facea pe surdul cnd i spuneam ca asi
vrea sa'mi depasesc norma# da# zise la cteva zile dupa ntrevederea
mea cu seful cadrelor# binenteles# de ce nu mi'ai spus ca... Ma
prefacui si eu ca nu'mi e+primasem niciodata aceasta dorinta si
nu'i reprosai nimic. *n cteva luni csti$ai suficient ca sa ma pot
muta de'acasa si mi si cautai cu $ri0a doua camere linistite si nu
prea departe de casa parinteasca# sa nu'i fie $reu mamei sa vie la
mine ca altadata. ;e $asii# aceste doua camere# mi fura atribuite de
(patiul locativ# institutie care demult ncepuse sa determine ntr'un
fel decisiv constiinta oamenilor# dupa cum spunea Mar+ ,conditia
materiala determina constiinta-. Nu poti trai ntr'un subsol fara sa
risti sa capeti o constiinta de subsol. (piritul nu este deteriorat de
subsol dect daca ntre subsol si ceea ce e deasupra nu e mare
deosebire. Cnd nsa un $ainar locuieste n vaste apartamente# si un
om productiv# asemeni pomilor dintr'o livada# sau asemeni
pamntului care asi$ura roadele# nu vede lumina soarelui si trebuie
sa stea n ntuneric# spiritul nu poate ocoli ntrebarea) e vorba de
moartea mea/ Nici macar nu se poate consola cu $ndirea e$eliana#
foarte abstracta# ca daca un filozof nu se poate afirma azi# un altul
se va afirma mine si predispozitia unei entitati nationale spre
filozofie nu va suferi. 1inenteles ca va suferi si anume n durata ei
n istorie si ciar n cosmos) e+istenta e unica# vreau sa spun
irepetabila# esecul unei entitati nu asi$ura victoria unei entitati
viitoare# ceea ce este pierdut# e pierdut pentru totdeauna. (nt nsa
departe de a spri0ini frenezia afirmarii. Nu re$retam vastul
apartament al Matildei# dar nici nu ma mpacam cu refu$iul meu
ntr'un subsol. Cele doua camere le $asii la o familie care se temea
sa nu fie repartizat n ele cine stie ce betiv n locul fetei care se
marita. !(nteti liber# mi spuse titularul apartamentului# un in$iner
din vecea $eneratie# dar ntr'o zi poate va casatoriti# ntele$em# mena0
tnar...! (i si e+prima printr'o miscare lar$a a bratelor o vece
credinta ca n faza aceasta idila e lun$a si vor putea trai si ei ctva
timp sub umbrela aceasta a celor care au iluzii. !"upa cte mi dau
seama# snteti un intelectual# zise. %nde lucrati/! *i spusei unde#
fara sa precizez ce faceam n uzina# dar omul vroia totusi sa stie
cine i intra n casa. !Credeam ca v'a spus domnul 5aintrub!# zisei.
!"a# mi'a spus) un prieten care se afla ntr'o situatie ?foarte $rea@.!
Atunci ma simtii obli$at sa'i spun cine snt. !Pentru noi conteaza#
zise el dupa ce ma asculta# ca ati fost universitar. Restul# ca sa zic
asa# nu ne priveste# n sensul ca nu ne deran0eaza.! !5a
multumesc!# spusei. !%n sin$ur pericol e+ista# relua el# ca (patiul
locativ sa ne trimita totusi pe altcineva. Asa ca straduiti'va sa
obtineti repede repartitia.! !Nu snteti proprietarul apartamentului/!
!1a da# dar n'are importanta. E+ista o dispozitie care ne da dreptul
sa ne ale$em ciriasul# dar nu e o le$e si cei de'acolo# cnd vor ei# o
ncalca.! !& voi obtine!# zisei. !Atunci facem asa) ramneti aici# va
instalati# va aduceti lucrurile si n'or sa poata sa va evacueze# vreau
sa spun ca nu o vor face# desi le$ea le da dreptul. "ar si dumneavoastra
aveti dreptul la o locuinta si e complicat pentru ei sa
nfrunte un scandal# au ncercat la nceput# dar pe urma au primit
ordin sa evite astfel de evacuari. Noi o sa facem un contract#
calculam ciria le$ala pe care ne'o platiti noua si# cu timpul# daca
doriti# cumparati mobila pe care a lasat'o aici fata noastra. Noua
ne'ar conveni# fiindca ar mai veni si ea pe'aici si i'ar placea sa'si
vada odaile mobilate asa cum le'a lasat# e un copil care se ataseaza
de lucruri si ar fi bine sa'i satisfacem aceasta dorinta... ;a acest
birou a stat ea ani de zile si a nvatat pna a a0uns aritecta
,tresarii.- si n acel pat a dormit de pe la vrsta de opt ani... "aca
totul reuseste# avem si noi o pretentie. Camera de alaturi sa ne
ramna practic tot noua# oficial o trecem nsa n contract pe numele
dumneavoastra. "aca va casatoriti# v'o cedam. 4ireste# aveti acces
la baie si la bucatarie. *n privinta altor detalii# va ntele$eti cu sotia
mea...! !Poate sa vina de cteva ori pe saptamna mama sa'mi
$ateasca/! mai spusei. !"esi$ur.! mai zise si in$inerul si mi dadu
ceile de la intrare.
Ramas sin$ur cercetai odaia. 1iroul n sine era micut# dar fata
pusese pe el o planseta alba de lemn si era foarte comod sa lucrezi
pe planseta aceea# nu ti se loveau $enuncii de nimic. Patul era de
fier# asemeni celor din spital# de fapt o simpla somiera# dar peste ea
avea o saltea de lna si o cuvertura dintr'un material simplu de in#
cu mari dun$i de culoare verde care dadea ncaperii un aer tineresc#
foarte aerisit# parca sportiv. "e'a lun$ul lui# n loc de noptiera avea
un fel de banca din ste0ar lustruit pe care zaceau carti si alaturi de
perna o veioza si un aparat de radio veci# marca Pillips# care nsa
avea o sonoritate mai buna dect a unuia nou. %n fotoliu la
picioarele patului. %n sifonier tot din ste0ar# mare# ncapator# plasat
la peretele n coltul caruia era asezat patul. %n covor $ros# culoarea
$rului# acoperea toata suprafata odaii# iar pe peretii liberi# rafturi
pline cu carti. (i abia dupa aceea vazui ferestrele. Erau doua#
imense# cu storuri# practic ntre$ peretele era $eam. Iar de 0os# din
strada# urcau cu vrfurile pna n dreptul lor doi plopi... "escisei...
%n vis. (e vedea de la aceasta naltime care nu era mai mare de trei
eta0e# dar acest cartier era asezat pe un mic deal# panorama
orasului# cu acoperisurile lui rosii si cu piata lui cu turnuri
medievale. Ce copilarie si adolescenta fericita o fi avut fata asta.
$ndii. "e ce o fi plecat de aici/ Putea foarte bine sa stea cu sotul ci
n aceste doua odai. Probabil sotul avea o casa mult mai mare/
"esi$ur. "ar si ea stia ce frumos e aici si ar fi vrut sa vie sa'si mai
vada odaia. 1inenteles ca voi cumpara tot ce a lasat# desi n'o sa'mi
fie prea usor sa le platesc. Revenii de la $eam parca ametit de
bucuria ca voi locui ntr'o odaie asa de frumoasa si ncepui sa'i
cercetez biblioteca. Ce citea aceasta fericita fata/ ;iteratura. Clasicii
francezi# dar si pe moderni# editii veci scoase de Mercure de 4rance#
pe la sfrsitul secolului# coperti $albene pentru autorii straini# poetii
blestemati# 5illon# 1audelaire# Rimbaud# doua volume Nietzsce si
nici un autor rom8n. Cm. "aca domnisoara ar fi fost de meserie om
de cultura# ar fi fost acuzata de ploconire fata de &ccident# daca nu
ciar de cosmopolitism.
Practic nu'mi adusei n aceasta camera dect cartile# cu toate ca
biroul meu era mai bun# dar mi placuse de la nceput tot ce era#
inclusiv biroul ei de aritecta cu planseta aceea mare9 o umplui cu
carti de'ale mele si cu caietele pe care tot nu ma otarsem sa le
distru$# nu att ceea ce era scris n ele ma atra$ea# ci propriul meu
scris# care e+ercita asupra $ndirii mele o influenta ma$ica) ntrea$a
mea fervoare de odinioara renastea ndata ce le rasfoiam si n
spatele fiecarui rnd citeam cu o claritate uimitoare o bo$atie de idei
pe care mi aminteam ca le avusesem si pe care anii $rei prin care
trecusem nu mi le stersesera din memorie. "ar numai frazele
stn$ace# vioiciunea lor care atin$ea esentele# febrilitatea scrisului#
spontaneitatea si superbia cu care treceam peste obstacole n
favoarea refle+iei ori$inale# pasiunea imprimata n scriitura puteau
sa'mi renvie n spirit forta de a rennoda# trecnd peste abis#
ndrasneala inocenta de atunci cu reflectia matura de acum. 4ara
ele intuiam ca asi fi avut multa vreme senzatia cinuitoare a unei
amnezii. Ce $ndisem/ Ce vrusesem sa realizez/ *mpreuna cu $ndul
ca o aveam pe (ilvia# aceste caiete erau sin$ura dovada# sin$ura
certitudine ca viata mea nu era# pna la aceasta vrsta# un esec.
Esuasem n speranta de a fi fericit cu o femeie# dar nu esuasem nici
n spirit9 si nici biolo$ic. Cum sa le distru$/ Nici macar nu le
ascunsei# ci# dimpotriva# le pusei alaturi pe alba planseta# la stn$a
mea# ca pe un $id# ca pe un talisman miraculos care ascundea
secretul inspiratiei linistite si de durata si entuziasmul fara de care
vointa nu aduce dect cin.
Avui# n acest sens# o bizara confirmare. Nu ma $ndisem niciodata
ca# n afara de 5aintrub si celalalt referent al (ecuritatii# nimeni nu
citise de fapt caietele mele# Matilda care cautase altceva n sertarul
biroului spar$ndu'l# desi$ur# le rasfoise n acea seara rau inspirata.
Aflate apoi n posesia ei# nu le citise# oricum# nu'mi spusese niciodata
nimic bun despre continutul lor.
*ntr'o zi# caietele mele disparura. Iata# $ndii# lundu'mi n mini
capul# coplesit de un sentiment catastrofic# actele vesnicei
imprudente a omului. (tie bine ca un anumit lucru e prime0dios
pentru el si totusi nu ia cea mai elementara masura de aparare#
e+citat de o trufie smintita# ca poate el sa nfrunte forte mai
puternice si nu'i pasa de urmari. "a# au venit oameni ai (ecuritatii#
au pus mna pe aceste caiete si acum urmeaza o noua acuzare si
alti ani de ocna n minele de plumb. Avem nsa dreptate sa nu
credem mereu n rau# cu toate ca uneori vine mereu raul. !%nde
snt caietele mele!# spusei intrnd n vasta camera a proprietarului
meu# in$inerul# care statea n pat n sort si maieu si rasfoia nu stiu
ce revista. !"omnule Petrini# zise# le'a luat fiica mea# poimine le
aduce# va roa$a s'o scuzati# a fost curioasa# mai mult# are o impresie
pe care vrea sa v'o comunice personal# cnd ei vin la noi9 va
invitam la masa.!
"eci# domnisoara# adica nu# doamna cosmopolita# nu stia pe ce
lume traieste. 4ara mari probleme# lua cu ea acasa niste caiete...
Cine dracu credea ca snt eu/ Nu i se spusese/ !Asi dori ca de
ndata sa mi se aduca napoi caietele mele# i spusei in$inerului. Att
eu ct si fiica dumneavoastra sntem demult oameni maturi si nu
elevi sau studenti prote0ati de vrsta noastra tnara# cnd credeam ca
nimeni n'ar avea cura0ul sa ne pedepseasca sever pentru ratacirile
noastre. Aceste caiete... dar nu vreau sa va spun mai mult# o ro$ pe
fiica dumneavoastra sa mi le restituie ciar acum.! !"a# se poate#
vai# zise in$inerul# fata mea n'a stiut ce importanta atasati acestor
nsemnari. Altfel nu si'ar fi permis sa le ia# i dau un telefon si ntr'o
0umatate de ora vi le aduce...!
*i dadu acel telefon ciar n fata mea# dar nu scimba cu ea dect
cteva cuvinte si ncise. !Nu vrea sa vi le dea!# spuse el cu umorul
0ovial si resemnat al parintelui care numai are autoritate asupra
fiicei sale# n $eneral al barbatului care trebuie sa cedeze n fata
capriciilor femeii. Avea aerul sa spuna ca si eu trebuia sa cedez. Ca
sa ma pufneasca apoi un rs colosal a treia zi cnd ne ntlniram la
masa si aflai despre ce era vorba.
Ce eram eu/ %n 4euerbac modern. Cum/ "e ce/ Muncitor ca si
acela# zise ea cu o e+trema sfiala n $las# a0unsesem sa'mi formez o
conceptie despre lume si prin cultura sa parvin spre sferele $ndirii
filozofice. Ramasei o clipa tacut# ca sa ntele$. !"oamna# zisei apoi#
4euerbac n'a fost muncitor# l confundati cu "ietz$en# ntr'adevar
un muncitor filozof# tot $erman# care a descoperit dialectica
materialista# independent de Mar+ si En$els si ciar independent de
Ce$el... (i nici eu nu snt...!: si ma ntrerupsei izbucnind n rs.
Tatal ei# cu umorul adesea strmb si ascuns al intelectualilor
specialisti# nu'i spusese ca am fost universitar# ci un simplu
strun$ar# ceea ce pe fata o uluise. Micuta# delicata si tacuta# tnara
doamna se facu liliacie auzind ootele mele# n timp ce in$inerul#
surznd cu o satisfactie ironica# i spunea abia acum ca domnul
Petrini a predat ctava vreme la catedra de filozofie# alaturi de
marele poet si filozof# si ca mpre0urari nefericite# care nu erau
le$ate de pre$atirea sa# l determinasera sa a0un$a ntr'o uzina.
(otul tinerei doamne observa la sotia lui ceva care nu se observa# se
ridica de pe scaun# veni ln$a ea si i sopti la urece. !Nu fi copil# te
ro$# e o $luma de'a lui# doar l cunosti# n'a vrut sa te 0i$neasca.!
!"ar nu ma simt 0i$nita!# raspunse ea att de 0i$nita nct se facu
palida si o mare tristete i se asternu pe cipul ei care e+prima o att
de vie sensibilitate nct cerea parca o protectie perpetua pe care
ntr'un mod la fel de perpetuu o respin$ea# lucru care i imprimase
nu numai n privire# ci si n miscari o vesnica suferinta si timiditate.
Mai curios era ca parintii ramasera indiferenti cnd ca drept orice
raspuns la soaptele sotului ,un tnar domn cu un cip ferm si
atra$ator-# dadu tacmurile la o parte din fata ei# ca si cnd ar fi mpiedicat'
o sa se ridice# se ridica si fara un cuvnt parasi ncaperea.
!(tii ca pe urma face mi$rena care o tine trei zile la rnd!# zise
doamna in$iner# cu un $las uscat# fara vreo caldura pentru fiica
ei.!Trebuie sa iasa odata din copilarie# zise in$inerul nfulecnd cu
atta pofta nct mereu i ramnea mncare pe la colturile $urii. Peste
sase luni naste si cum poate un copil sa creasca alt copil/ "e pilda
acum# n'a mncat nimic si o $ravida trebuie sa mannce.! !"a: de ce
nu i'ai spus despre ce e vorba# sa nu se faca ridicola/! !Ca sa nvete
sa nu fie!# zise in$inerul cu o ironie aplicata.
Reiesea ca data fiind pre$atirea mea de fost universitar# nu mai
eram un 4euerbac modern# ba ciar# daca fiica lui ar fi stiut# nu i
s'ar mai fi parut demne de vreun interes nsemnarile mele si
desi$ur nici nu le'ar mai fi luat cu ea acasa# n orice caz nu si'ar fi
permis# n timp ce fiind vorba de un simplu muncitor ne$li0ase
bunele maniere. Ma nselam nsa. "upa cafele ma retrasei si i $asii
pe tinerii soti la mine n odaie. (tateau de vorba linistiti. !"oamna#
zisei# ma scuzati ca am rs ntr'un fel att de stupid# dar am avut o
desama$ire# mi facusem iluzii fata de interesul dumneavoastra
pentru caietele mele. Mi s'a parut ca v'au fascinat# mai ales cnd ati
refuzat sa mi le napoiati de ndata.!Realmente m'au fascinat# zise
ea $nditoare# si ntr'adevar rsul dumneavoastra m'a 0i$nit. E
adevarat ca si eu am $resit ca le'am luat fara sa vi le cer.! !*n mod
sincer mi pare rau. Asi fi vrut sa discut cu dumneavoastra mai pe
lar$. N'am publicat nimic din aceste nsemnari si nu le'am dat
nimanui pna acum sa le citeasca. Acum snteti neca0ita si n'asi
vrea sa abuzez de ocazia pe care mi'ati oferit'o citindu'le# sa va pun
cleva ntrebari.::
(otii se privira. !Cum# zise el# dar oricnd...! Adica nu acuma. (i se
ridicara. !"aca va 0eneaza planseta mea# spuse sensibila doamna#
am putea s'o luam...! !Asi fi bucuros daca mi'ati lasa'o# zisei# e att
de placut sa lucrezi pe ea. E foarte comod...!
Nu mai avusei nsa ocazia sa discut cu ea despre caietele mele. "ar#
oricum# aveam o confirmare# e adevarat nu ntrea$a# cu o umbra de
incertitudine izvorta din ciar ntmplarea# daca cu adevarat i s'ar
mai fi parut fascinante nsemnarile mele stiind ca snt scrise de un
fost universitar# ca universitar sau muncitor autorul tot a captat
totusi interesul viu al unei cititoare.
IF
Nu trecu nsa mult si trebui sa parasesc uzina. (pun !parasesc!
fiindca nu fusei concediat# ci pus n situatia s'o fac tocmai pentru a
nu fi dat afara.
*ntr'o zi# la o adunare $enerala sindicala a sectiei l auzii pe
presedinte rostind) !Are cuvntul tovarasul Celbasu# se pre$ateste
tovarasa Nineta 1oian$iu.! Cm. e+clamai n sinea mea# saraca
Nineta Romulus# pe unde'o fi. *ntorsei totusi capul cnd Ninetei de
aici i se dadu cuvntul. Ma olbai) era ciar ea# numele de 1oian$iu
fiind desi$ur al barbatului ei. "e la distanta aceea mi se paru
nescimbata Nineta# dar lucru incredibil era felul cum vorbea#
$lasul nu mai semana cu cel de odinioara nici n timbrul lui# nici ca
mi0loc de a e+prima vecile ei $nduri# filozofia ei ,filozofia tubului cu
pilule uci$atoare clin $eanta# care pot fi luate Ouand l:amour est
desservi-. Nu# acum Nineta si nsusise stilul sec al darilor de
seama# al criticii si desi$ur si al autocriticii# vorbea despre realizarile
care i stateau n sarcina# biblioteca si manifestarile culturale si ale
ecipelor artistice ,sfinte "umnezeule# asadar ea era bibliotecara n
cestiune/- si ciar asa si facea# critica ntr'un fel voalat si abil pe
tinerii care si ne$li0eaza nivelul cultural si snt absenti din fisele ei#
!dar e si vina mea ca n'am $asit suficiente mi0loace de convin$ere#
fiindca nu ne$ importanta sportului# minte sanatoasa n corp sanatos#
cum spuneau cei veci# si sportul are aceasta menire# dar nici
fara cultura nu sntem n deplina forma# nu snt partizana zicalei
care spune dect filozof ofticos mai bine ma$ar sanatos... Nu e
obli$atoriu sa rami doar ma$ar sanatos...! !Trebuie sa fii ma$ar
filozof.! zise de la prezidiu presedintele si se produse rumoare vesela
n marea sala de sedinte a clubului uzinei. !Am vrut sa spun# relua
Nineta fara timiditate# ca nu asta e alternativa. (e poate face si
sport si cultura.!
1ravo# Nineta. Avea# cum se zice# papa$al. (i descoperii dupa aceea#
cnd sedinta se termina# ca nu'i pierise totusi spontaneitatea de
altadata. !Nineta.! o stri$ai. Ea se ntoarse si facu ocii mari.
!Petrini.! e+clama si ea si ntr'o clipa cipul# sub presiunea amintirii
si a surprizei# redeveni cel ce fusese atunci# cnd o cunoscusem eu
la !Mama ranitilor!# inocent# neatins de amorurile ei timpurii si
frenetice.
!Cum ai a0uns tu aici# o ntrebai# si nca bibliotecara.! !"ar tu aici/
Ce esti/! !(trun$ar!. !Numai att/ Nu ti'ai terminat studiile/ Te
pomenesti ca ai fost eliminat din cauza mea si ti'ai ratat cariera.
5roiai sa a0un$i filozof# profesor... M'ar amuza sa fie adevarat.!: si
izbucni ntr'un rs de un cinism vesel# ca si cnd ar fi fost o $luma
reusita sa mai adau$e la victimele pe care le facuse n viata ei
aventuroasa nca una# iar pentru mine si mai distractiv ca am putut
sa'mi ratez cariera din pricina unei... !Nu# i raspunsei# n'am ratat
nimic# daca consideram ca ratarea ne vine din interior.! !Poti sa
stii/:!: zise ea pe $nduri si ne urcaram n autobuz. Ai fi zis ca
reflectase si ea la acest subiect si nu reusise sa afle din ce parte i
venise ratarea. "ar ciar i venise/ Ce putuse rata Nineta/ &# daca
ar fi sa'l credem pe filozoful rom8n# numai rata nu rateaza# un om#
adica# oricine ar fi el# are totdeauna ceva de ratat# totdeauna
descopera ca a vrut ceva# ciar fara sa stie precis ce anume# i'o
spun altii la urma cnd nu mai e nimic de facut# ciar daca el ar
dori sa nu stie. Au acest obicei scumpii nostri semeni# sa
nre$istreze cum aratai tu odinioara# sa $iceasca# sa intuiasca acel
lucru pe care ai dori sa'l realizezi# sa'l tina minte peste ani si ntr'o
buna zi sa'ti spuna cu dispret) ratatule. Esti un ratat. Ciar un
ideal cu totul marunt# foarte modest# aprinde pe cipul purtatorului
lui o mica aura si cnd aceasta aura piere# adica o anumita licarire a
privirii# o anumita tinerete a cipului# atunci se observa ,fiindca la
cei ce reusesc le ramne parca vesnic pe cip tineretea cnd au avut
idealuri- si ratatii snt pierduti9 ciar cei dra$i nu se pot abtine sa
nu spuna sotului# fratelui sau prietenului) esti un om de nimic. *i
scapa ntr'o zi sotiei# care a acumulat multe nemultumiri mpotriva
ta de'a lun$ul anilor# ciar daca ai fost an sot model si ai muncit
din $reu sa'i tii pe toti... (au) n'a fost nimic de capul tau# altii au
facut si au dres. Aici# n mediile de 0os# ratarea se confunda adesea
cu nereusita# care poate foarte bine sa tina perfect n picioare un om
fara noroc# care sa nu se considere adica #un ratat. Nu'i pasa. Nu e
vina lui. Mai apropiata cauzei ratarii e parabola cu talantul n$ropat#
cnd alte tentatii dect acelea de a'ti fi urmat drumul pe care
ti'era dat sa'l urmezi te'au nvins fara vina nimanui.
Ce aflai de la Nineta/ Ca ratase lovitura cu tubul) l aruncase dupa
ce nascuse doi copii. 4usese ispitita sa devina mama# sa fie ca alte
femei# sa aiba barbatul si casa ei# sa fie bine vazuta n orasul n care
se maritase cu acel ne$ustor bo$at. "ar ne$ustorul ncepu sa afle#
desi nu dorea# fiindca faptele ciar daca nu venim noi spre ele# vin
ele spre noi# ca trecutul Ninetei# asa si pe dincolo# o istorie care
dureaza de totdeauna si va dura# adica lipsa de linie dreapta n
viata ma0oritatii oamenilor# cu alte cuvinte caderi# erori prelun$ite#
scimbarea brusca de bara care naste nesi$uranta# imprevizibilul#
nelinistea... Ne$ustorul deveni $elos) dar daca sotia lui nu s'a
scimbat/ (i daca maiorul acela din 1ucuresti o $onise pentru rele
purtari/ El si asa era mai batrn dect ea si n curnd va deveni si
mai batrn# n timp ce ea nu dadea deloc semne ca o sa
mbatrneasca foarte curnd# arata tot asa ca nainte# desi ndurase
doua sarcini. %n barbat mai batrn# dar linistit si ntelept# poate
ramne multa vreme un om care putea fi iubit. "ar un batrn
smintit# care cedeaza ispitei de a fi $elos# e des$ustator. !Nu stiu
cum se facea# marturisi Nineta# ca n clipele acelea l vedeam si eu
ct e de batrn# cu toate ca nu era# era bine facut# subtirel si svelt si
cnd se mbraca bine ,si stia sa se mbrace- ciar ntinerea parca#
nu'si arata vrsta# nu de cincizeci si ceva ct avea# ci de patruzeci! .
Am divortat de comun acord si mi'am abandonat n mod
iresponsabil copiii.! !(i 1oian$iu/ Te'ai recasatorit/! !Nu# a fost de
acord sa'i pastrez numele# sa semene cu al copiilor... (cuza mea de
atunci# continua Nineta# era ca tatal lor# om bo$at# i va creste mai
bine dect mine... (i acum ma cinuie dorul de ei# de anii cnd i'am
facut si alaptat# cei mai frumosi din viata mea...! !1ine# i zisei# dar
cine te mpiedica sa te duci sa'i vezi/! Cine o mpiedica. Nineta avea
aerul ca si punea ea nsasi aceasta ntrebare pentru ntia oara.
5orbind despre copii# cipul ei mbatrnise# ca sa zic asa# sub ocii
mei# se daduse 0os din pat si ncepuse sa se mbrace. & invitasem la
mine# dupa ce luasem masa mpreuna la restaurantul care se
numea nainte !Ci$';ife! ,Cailaiful unde se dusese si 5intila odata
sa'si vada amicul cu o formidabila tipesa# care avea apoi sa'si lase
urmele talpilor pe peretele $ara0ului unde se zben$uise apoi si el cu
ea- si Nineta ma urma firesc# ca si cnd invitatia mea nici nu trebuia
facuta# se ntele$ea de la sine ca o sa nceiem seara la unul din
noi.!4rumoasa odaie# zise intrnd# dar fara sa se uite la mobila# cum
ai $asit'o /! !"e ce# zisei# nu stai bine/ Ce s'a ales de vecea ta casa
de ln$a ?Mama ranitilor@/! !('a dus# zise# s'a darmat cu ntre$
cartierul# s'au construit blocuri.! !(i bunica/! !A murit demult.! !(i
?Mama ranitilor@/! !Totul....Nu stau bine# zise Nineta# mi s'a
repartizat o camera tocmai la mar$inea orasului# n cartierul acela
nou# parca e un orfelinat# cnd ma apropii de el ciar mi aduc
aminte ca nu mai am pe nimeni pe lume.! !"e# zisei# daca n'ai vrut
sa te mariti cu mine/ "ar nu e timpul trecut# Nineta!# i soptii#
$ndind ca daca o lasam prea mult pe panta lamentarilor# nu se va
mai apropia de acel timp de odinioara# sin$urul n care ne puteam
refu$ia si iubi# ci# dimpotriva# se va ndeparta tot mai mult si de acel
timp si de mine. "a# dupa# va putea sa se lamenteze n voie# mai
$ndii si ncepui s'o mn$i pe cipul ei n care privirea i 0uca
ratacita# ca si cnd ar fi fost surprinsa# uluita# ca dupa attia ani si
dupa ce eu nsumi trecusem prin attea# n'o uitasem si mai aveam
pentru ea atta tandrete# desi e+perienta ar fi trebuit sa'i spuna ca
semanam n acele clipe cu flacaul de la tara care coplesit de dorinta
i spune fetei ca o s'o ia de nevasta# numai s'o nduplece# sau n
orice caz s'o ameteasca si sa'i nmoaie $enuncii prea strnsi. !Prea
trziu# Petrini# zise ea cu melancolie# tu asi putea spune ca ai ramas
acelasi# cu toate ca ai suferit si n viata si ca barbat ndra$ostit si de
mine pe vremuri# si pe urma si de nevasta'ta care te'a parasit# dar
nu poti spune despre mine ca snt aceeasi.! !Pentru mine# zisei n
soapta nabusita# tot Nineta de atunci.! !Ai sa vezi ca nu mai snt#!
surse ea cu ironie senina si ncepu foarte ncet sa se dezbrace.
Miscarile ei mi pareau sacre# att erau de si$ure si de armonioase.
*ncepui sa fac la fel si cnd ritualul se termina# o luai n brate# o
dusei n patul meu auster n care dormise attia ani o fata ,prima
mea cititoare.- si# urmarit de scena de odinioara cnd ne iubisem
ntia oara noi doi si ntia oara eu cu o fata# o retraii cu putere
aceasta ma$ica initiere si nici o clipa nu ma $ndii si nu simtii ca
Nineta nu mai era aceeasi. (cena se repeta aievea si pentru ea. *mi
dadeam seama# se uita la mine cu mii de sticliri de speranta nebuna
n privirea ei mistuita realmente de focul ei interior# parca nestins#
nestins de vnturile si furtunile care suflasera atta vreme n el. "e
ce nu/ $ndeam cu o adnca convin$ere pe care mi'o insufla trupul
ei minunat# de ce n'am putea noi doi s'o luam de la capat/ Cine
ne'ar putea opri/ ncepui s'o sarut cu patima si multa vreme
continuaram apoi sa ramnem nlantuiti. !Ei# zise ea ntr'un trziu#
tot mai vrei sa ma iei de nevasta/! !"a# zisei# ar fi att de bine. Tu ai
copii# am si eu o fetita si viata noastra s'ar mplini prin iubirea care
ne'a lipsit.! !"a# murmura si ea# ar fi att de bine... Pentru ca# sa
stii# si eu te'am iubit pe tine si te mai iubesc si acum# nu'mi vine sa
cred ca nu te'am putut uita# dar sa stii ca te'am parasit tocmai
fiindca simteam ca ne pndeste o mare prime0die daca nu ne
despartim# ne'am fi le$at prea tare si tu n'ai fi putut sa'ti mai
termini studiile si din ce am fi trait/! !"a# zisei# povestea care se
repeta# temerea de totdeauna care rupe vra0a# si o rupe cnd el# cnd
ea# cine iubeste mai putin...! !Nu e adevarat# te iubeam tot att de
mult ca si tine# dar cu toate ca nu paream att de $ri0ulie cu mine
sau cu altii# m'a speriat $ndul traiului rau# n saracie si ciar n
mizerie. Adevarurile astea snt verificate# saracia roade orice ideal#
putini rezista.! !Eu asi fi rezistat.! ,$ndind) si poate ca
scimbndu'se astfel ordinea clipelor mele# nici restul# ncisoarea#
esecul cu Matilda# n'ar mai fi urmat-. !Cum poti sa stii dinainte/
zise Nineta. (aracia e un cancer. Ct timp te'asi fi putut iubi
spalndu'ti rufele# $atindu'ti# frecnd podelele si mbracnd o
sin$ura rocie pe care asi fi spalat'o pna la izineala/ (i tie
calcndu'ti pna la luciu acelasi costum de student sarac/! !"a# zic#
si tu cum puteai sti dinainte ca va fi ciar asa/! Ea tacu o vreme#
apoi zise) !1usola# Petrini# ti arata cu acul punctele cardinale. Ti'ai
fi+at o directie# mer$i pe ea si stii dinainte peste ce obstacole o sa
treci# prin ce paduri ne$re sau pustiuri fara apa. Ca sa treci prin ele
si sa'ti atin$i tinta nu trebuie sa iei cu tine tot ce'ti trebuie/ &r# noi
n'aveam nimic. ;upii te mannca ciar daca esti ndra$ostit lulea# si
daca mai ai cu tine si copii# i mannca si pe copii.! !&ricum# zisei#
n'ar fi fost asa de rau# fiindca vad ca ai predispozitie spre filozofie.
M'ai fi a0utat.! si rsei. !"a# rse si ea# te'asi fi a0utat# dar tu pe
mine/! Tacui. !Ei# aia e. spuse ea cu un senin sarcasm. Pna ai fi
reusit tu# te'ai fi trezit ln$a tine cu o baba si m'ai fi parasit. &
femeie# de la cea idioata si urta# pna la cea inteli$enta si frumoasa#
se naste nca din burta maica'sii cu stiinta asta si numai o mica
parte din ele# sufletistele# fac e+ceptie si ndura calvarul care urmeaza
dupa ce snt parasite# desi cunosc si ele adevarul de care ti
spuneam. 5ai de ele. "ecad pe urma# ncep sa bea sau se marita cu
un ticalos care le supune la un nou calvar# dar fara nici o
compensatie... A propos de bautura# n'ai nimic aici/! !N'am# dar pot
sa ma duc sa iau de la restaurant. E unul pe'aproape.! !Mai bine
nu. zise ea. Ma simt att de bine. Eu beau ceva numai cnd am
$nduri ne$re...!
"ar nu cumva le si avea# aceste $nduri# fara sa'i survina nca/
Tocmai vrusesem s'o ntreb# dar ma oprisem la timp# ntruct steaua
ei fusese mai benefica parasindu'ma pe mine/ Pe o cale insesizabila
refle+iile ei ulterioare o dusera nsa tot spre aceasta ntrebare
nepusa. *n fond orice ntrebare pui cuiva care se afla sub semnul
unei ntrebari unice si capitale# tot spre ea tra$e sau se produce o
turburare ntocmai ca n apropierea unei mari mase ma$netice
ascunse# cnd toate oscilo$rafele tresar n mod misterios. Tot asa
parca tresari Nineta cnd i spusei) !(i tu de cnd te'ai ntors n
orasul natal/! Tacere# ca si cnd cteva clipe ar fi suferit de o
amnezie. Apoi raspunsul) !Nu de mult. "e anul trecut.! !(i de unde
ai venit/! Alarma bizara) !Ce importanta are asta pentru tine/! !Nici
una# o simpla curiozitate.! "ar $icise ca aceasta curiozitate va
persista si alte ntrebari vor veni. Totusi rezista# nu mai adau$a
nimic dupa ce raspunse) !"in 1ucuresti.! !(i ce faceai acolo/ spusei
aproape spontan. Trebuia sa se decida daca vroia sau nu sa'mi
povesteasca. "e fapt vroiam sa stiu daca era adevarat ceea ce
auzisem eu despre ea de la teolo$ul Asanace si ceea ce aflasem eu
nsumi cnd o cautasem la acea revista literara# unde fusese
an$a0ata sa !mbunatateasca compozitia sociala a redactiei!# cum
mi raspunsese cu un surs cinic un tip de'acolo# si ca nu mai lucra
la acea revista. Nu'l uitasem pe acel tip. "e ce sursese el astfel/ (i
i povestii Ninetei si o ntrebai de ce rn0ise el astfel# fiindca sursul
cinic devenise rn0it. !E o poveste lun$a# zise Nineta. Tipu'acela nu
era un 0idan/ N'avea parul roscat/! !1a ciar.! !(i'a batut 0oc de
mine. *nti el# pe urma toti# n frunte cu directorul revistei. Numai
asta te intereseaza/! !Ma intereseaza tot ceea ce poti tu povesti.!
(i Nineta se ntoarse napoi si obsedata# uita de istoria de la acea
revista si mbatrni# cum am spus# sub ocii mei# cnd ncepu sa'mi
povesteasca de copii. !Cine ma mpiedica sa ma duc sa'i vad/
Nimeni nu ma mpiedica# ei si/ ;a ce mi a0uta ca i vad/ Mai rau
mi face. (nt asa de frumosi si m'asi pune n patru labe n fata
tatalui lor sa ma ntorc acasa si sa traiesc cu ei# sa am $ri0a de ei# si
sa fac sa se stear$a si din mintea lor si din a mea anii cnd i'am
parasit... "ar el nu vrea... Nu s'a recasatorit... Nationalizarea i'a
luat ma$azinul si abia a putut sa a0un$a si el simplu vnz8tor
undeva n alt ma$azin# li s'a luat si casa# traiesc $reu# el si o sora
ramasa nemaritata ,ea i'a crescut pe copii-# dar nu s'ar zice ca nu
se descurca sau ca se pln$. Copiii nu simt saracia# se 0oaca# rd# se
bat# se duc la scoala# iar la mine se uita nu ca la o straina# dar nici
ca la o mama. Am a0uns sa doresc ca tatal lor sa moara# s'o $onesc
pe sora lui si sa'i aduc aici... "ar n'are de $nd sa moara# arata
bine# desi are acum saizeci de ani# ba ciar# al dracului# ai zice ca a
ntinerit9 copiii i dau forta asta# l pun la munca# alear$a# se sbate#
se ba$a n tot felul de combinatii sa csti$e ceva bani# fiindca cu
leafa lui de vnzator n'ar putea cum sa'i tina.!
Nineta se mbracase# dar nu pleca# statea n fotoliu si continua
astfel despre copii si povestirea ei nu mai nainta# sa aflu si eu ce
facuse attia ani dupa ce i parasise# nu putini ani# poate ciar
zece... (i fara motiv aparent izbucni deodata ntr'un plns
interminabil# asemeni unei 4antine ai carei copii se aflau sub
puterea unui Tenardier mizerabil# numai ca nu era nici bolnava ca
aceea# nu'si vnduse dintii si parul ca sa le trimita bani# iar tatal
copiilor era departe de a fi un Tenardier... Cu att mai vinovata
deci si fara scapare cu ct# n afara de faptul ca i nascuse# nu
facuse nimic pentru ei. Acest adevar brutal o mpiedica sa descida
un proces si sa csti$e pentru ea macar unul. N'ar fi putut ndura
sa'i auda pe copii n instanta optnd pentru tatal lor. !I'am ntrebat
eu# zise Nineta nseninndu'se ca n fata unei fatalitati# si nu mi'au
spus ciar nu# a fost mai rau# au tacut# nu mi'au raspuns nimic#
semn ca pentru ei otara tatal# desi cnd le'am pus ntrebarea el nu
era de fata. Numai cel mic# care mi e cel mai dra$# cnd am ramas
numai cu el m'a ntrebat inocent# semn ca fostul meu barbat nu ma
pone$rise n fata lor) mama# de ce nu vii tu acasa/ "e ce nu viu/ Nu
stia nimic# saracul# credea ca eu asi putea veni si nu vroiam...!
*ncepui sa ma plictisesc# iar dorinta mea dinainte# de a ma casatori
cu Nineta# mi se paru ridicola) ciar daca# prin absurd# si'ar fi
recapatat copiii# ar fi trait nu pentru mine# ci# ca sa zic asa# pentru
csti$area inimilor lor. *n timp ce eu nici macar prin absurd ,poate
doar moartea Matildei- n'asi fi putut s'o am cu mine pe (ilvia. Era
clar) Nineta nu ndrasnise sa n$ita acel tub salvator pe care l
purta odinioara n poseta si care i dadea pe atunci atta si$uranta
de sine9 mai bine n'ar fi avut niciodata aceasta idee smintita# care i
mpinsese viata spre o prea nalta frenezie9 acum era silita sa sufere#
o suferinta ca o boala mortala# dar care nu'si $asea solutia nici n
moarte.
*ncercaram n saptamnile urmatoare sa renviem vecea noastra
dra$oste# dar se dovedi ca ea avusese dreptate cnd mi spusese ca
nu mai era aceeasi. Ciar nu mai era# i vedeam privirea absenta#
pierduta n trecutul ei vinovat care o mbatrnea# si ntelesei ca
trebuie sa ncetam. *ncetaram# dar ntr'o zi veni la mine acasa fara
veste si mi spuse ca trebuie sa plec din uzina. !"e ce/! !A aflat!#
zise cu o e+presie turbure. !Cine a aflat/! !&laru.! !Care &laru/ A#
da# seful cadrelor. Ei si/! !Nu ti'am spus# zise# e ndra$ostit de
mine.! !*ndra$ostit sau traiti mpreuna/! !"a# traim mpreuna. Nu
stie nimic si$ur# dar a aflat ca am fost cu tine n seara aceea la
?Ci$';ife@. "aca vrei sa nu te dea afara# mai bine pleaca sin$ur. E
mai bine/! Asa deci# $ndii# desi stii ca omul e casatorit# ai acceptat
sa traiesti cu el. Nu m'ar mira sa aflu# Nineta# ca si turnatoriile care
ti se pun n crca snt adevarate si ca# daca &laru este# prin functia
lui# ca orice sef de cadre# foarte strns le$at de serviciul (ecuritatii
statului# esti si tu... !1ine# Nineta# i raspunsei# o sa plec. (i acum
iesi afara.!
Eram furios# mi dadea a doua lovitura. (i cnd aflai ca Nineta era
e+act ceea ce $ndisem fara sa fiu si$ur# nu ma mirai. 1a ciar#
$ndii# o fi si mai mare n $rad ca acel &laru# e si$ur# altfel individul
s'ar fi razbunat pe mine# m'ar fi dat pur si simplu afara fara
mena0amente si nca vrndu'mi n dosar o piesa bine ticluita. &r#
nu fu astfel# plecai cu el curat si cu mentiunea de transfer# adica
aveam dreptul sa nu parasesc uzina pna nu $aseam ceva n alta
parte.
...(i $asii destul de repede# ma calificai contabil. Nu att de rapid
cum ma calificasem strun$ar# dar nici nu fui silit sa urmez cine stie
ce cursuri de durata. Era mai bine.
PARTEA A (APTEA
I
Nu era mai bine. Aceasta ntr'adevar fatala Nineta ,fiindca Tamara
avea doar aerul# nu fusese fatala nimanui-# aceasta securista care
si pln$ea ca o Rasela copiii pierduti# ma mpinse n conul de
umbra al unei or$anizatii re$ionale de acizitionare a carnii
,&RACA- din care aveam sa esuez n aceasta celula# ca sa sfrsesc n
moarte ,nu voi sovai sa mi'o dau.-# Nineta mi trecuse mie ideea cu
tubul# adica ideea pe care ea nu avusese cura0ul s'o puna n
practica. Eu o voi pune nsa# ciar n noaptea de dupa pronuntarea
sentintei. "aca ea ar fi folosit acel tub n'asi mai fi rentlnit'o si#
desi$ur# n'ar mai fi trebuit si parasesc uzina unde ncepusem sa ma
simt bine si# era clar# ordinea clipelor vietii mele ar fi fost alta# viata
mea nu s'ar fi frnt.
"ar poate ca ar trebui sa alun$ aceasta obsesie a ordinei clipelor#
fiindca# iata# daca la &raca# ntr'o dimineata# asi fi luat din vasul lui
inocentul fir de floare care aparuse pe biroul meu si pur si simplu
l'asi fi aruncat ,am avut acest impuls# dar mi s'a parut fara sens# de
ce sa arunc o floare# ce rau poate sa'mi faca un boboc rosu de
trandafir9 acum mi spun ca puteam sa'l pastrez si sa alun$ doar
su$estia lui poetica# vinovata intruziune a minii care l pusese
acolo-# atunci nsa s'ar mai fi putut scimba ordinea clipelor
e+istentei mele. *ntr'adevar# doar atunci. 4iindca mai trziu# zilele#
orele# clipele se nlantuira strns# si nicaieri nu mai aparu pentru
mine veri$a desfacuta sau mai slaba care putea fi rupta si liberul
meu arbitru# libertatea mea sa reapara si sa ies din 0ocul azardului.
Asa simteam atunci# ca nu mai era posibil. "ar sa vedem...
"a# asa este# aceea a fost clipa# fiindca pna atunci# timp de ctiva
ani n'a mai aparut n viata mea nimic decisiv# despre care sa pot
spune ca i'ar fi putut scimba cursul. Nu am facut nimic cu
Amaicalitului# desi am ncercat# am scris un articol despre 7iordano
1runo si m'am dus la el sa mi'l publice# mi l'a publicat# dar pe
urma cnd am vrut sa continui colaborarea# insul m'a primit rece si
mi'a spus ca au fost criticati pentru el# din pricina viziunii mele
sumbre asupra filozofului. !1ine# i'am spus# dar a fost ars pe ru$#
cum am putea avea o viziune luminoasa despre un final att de
tra$ic/! !Ati apasat prea tare si ntr'un fel prea ambi$uu pe
aspectele ab0urarilor lui.! !Asa vi s'a spus/! !E+act.! !E adevarat#
i'am raspuns# asa pare# ca asi fi apasat eu# dar n realitate a apasat
Papa9 nu i'a suportat dene$arile care i anulau ab0uratia si l'a ars
pe ru$. Am cntarit faptele fara sa'mi permit vreo ambi$uitate.!
A urmat o tacere. Amaicalitului nu arata ciar asa cum mi'l
descrisese Micu# poate doar fizic# dar s'a purtat cu mine sincer si
corect# fara vreo a$resivitate# desi fusese criticat din pricina mea. !(i
nu pot colabora mai departe/! l'am ntrebat. !Nu.! 4oarte clar. (i
fara urma vreunui re$ret. !Ma scuzati ca va mai ntreb ceva) nu
cumva n'aveam dreptul sa public# din pricina condamnarii mele/!
!Nu mi s'a spus nimic. "e obicei ni se spune dinainte si atunci#
binenteles# articolul nu mai apare. &r# al dumneavoastra a aparut#
asa ca...! !(i nu mai pot colabora# ciar daca asi trata teme care sa
nu se preteze la nici un fel de ambi$uitati/! !"a. dar ceva mai
trziu...! !Adica/ Ct de trziu/! !Mai trziu. repeta el cu o su$estie n
$las# adica ntr'un trziu nedefinibil# mai ncolo# cnd o sa se uite
articolul aparut... (e mai scimba optica# surse el# mai snt
scimbati oamenii...!
&r# att oamenii ct si optica se scimba $reu# sau daca se scimba
mai repede nu e si$ur ca se scimba si pentru mine. (i nu ncercai
nici sa'i reamintesc lui Micu promisiunea pe care mi'o facuse ca
daca publicam o carte ar fi putut sa ma a0ute sa reintru n
nvatamntul superior la 1ucuresti. Abandonai deci pe 7iordano
1runo definitiv. Asadar prtia aceasta pe cursul vietii mele nu putuse
fi urmata# ciar daca m'asi fi ncapatnat sa insist. (i n nici
un caz n'asi fi pucut parasi &raca mai curnd de ctiva ani. &r#
tocmai de acolo avea sa tsneasca...
"ar tocmai n urmatorii ani veni pentru mine o perioada n care
ncepui sa lucrez cu o pasiune linistita si adnca asupra temei mele
despre o noua $noza# pe care o terminai. Cum am spus# caietele ma
$idau. "eparte nsa de a ma simti epuizat# dupa terminarea
acestui studiu# despre care prietenul meu# Ciceo# spuse dupa
lectura ca l'a citit pe nerasuflate si ca daca ar putea sa apara ar
avea un succes'bomba# adica ar fi un best'seller filozofic care ar
strni mare vlva# dorinta mea de a scrie mai departe crescu cu o
putere e+traordinara. (i nu trebui sa treaca mult si n reveriile
plimbarilor mele solitare pe potecile si drumurile n$uste din afara
orasului avui la ntrebarea ce mi se punea cu o dulce betie# ce sa
scriu# revelatia simpla
dar nu mai putin coplesitoare) ce altceva dect despre ceea ce mi
spunea mie timpul pe care l traiam/ 1inenteles# nu un roman si
nici o povestire fie ea si directa a vietii mele# ci tot filozofie# adica
esenta despre viata mea si a semenilor mei# asa cum mi aparuse ea
mie# dar si altora# viata de cobai ai divinitatii# care e+perimenta pe
noi ,si nu se stia daca si pentru noi sau doar pentru alta lume# la
asta urma sa raspund- le$i bizare# insondabile# amenintari
misterioase# transformari rapide care aruncau n aer veci credinte
si structuri naturale# alaturi de mituri barbare si primitive care
nvolburau oceanul uman# ocean pna n acest secol att de linistit.
Tema intra n mintea mea n ebulitie si dupa ctva timp mi dadui
seama ca era prea vasta# nu fiindca n'asi fi putut'o stapni# ci
pentru ca# asa cum spune Nietzsce# mi'ar fi cerut o mare ncordare
a spiritului# care s'ar fi transmis si cititorului si l'ar fi obosit.
Trebuia sa'mi ale$ pentru nceput# sa e+tra$ adica din ea una mai
modesta. "upa aceea asi fi e+tras alta# daca forta $ndirii mele n'ar
fi slabit. Mi se paru firesc sa consider ca oamenii# desi erau oameni
care $ndeau ca si mine# nu erau constienti ca# de mii de ori mai
mult ca n trecut# snt cobai... (e cred totusi stapni pe destinul lor
si snt# din aceasta pricina# de o trufie fara limite. Au creierul
inflamat. (i poate ca pentru ntia oara n istoria cantitativa a
omenirii# eliberati de credinta n "umnezeu# de cin$ile unei morale
careia i se supuneau fiindca stiinta nu sfsiase nca valurile divine
care le inspirau vina si teama# ticalosii se simteau din ce n ce mai
n lar$ul lor si domnia care li se asternea nainte# care li se prepara
sub ocii nostri# nu era nsotita de nici un fel de amenintare si
formele de ticalosie ncepeau sa apara pe pamnt drept cele mai
fascinante spectacole# e+presia de 0ubilatiune a ticalosiei mai
puternica# mai atractiva# mai cura0oasa fata de moarte ,eterna
tra$edie.- dect cea a constiintelor pure# tot mai rarefiate si carora li
se rn0este) ei bine# asa este# recunoastem# snteti puri# aveti
revelatiile voastre sublime# dar rezista ele $ndului ca pna la urma o
sa muriti ntr'un mod tot att de scandalos ca si noi si lespedea
mormntului va ncide odata cu trupurile voastre si idealurile care
v'au animat si ideile $eneroase pentru care ati luptat/ Nu e+ista
dincolo un empireu n care sa va re$asiti. Ca# a# a. "incolo nu
mai e+ista nimic. Adio# tont est fini# dirlalai# dirladada. n timp ce noi
sfidam moartea# ne batem 0oc de ea... Era ticalosilor# astfel mi veni
n minte titlul noii mele lucrari. Nu secolul# nici mileniul# ci Era#
care putea fi mult mai mult.
(nt eu oare att de sceptic# sau poate att de nspaimntator/ ma
ntrebai dupa ce aceasta vece idee ce mi ncoltise n minte nca
din adolescenta# citindu'l pe Platon# se cristaliza mbo$atita de
propria mea viata. 4iindca mi dadeam seama) ar fi nsemnat sa
sperii pe semenii mei cu o astfel de viziune asupra rupturii
ecilibrului nostru interior care ne a0utase sa traim totusi pe
planeta noastra cel putin un milion de ani. Natura umana fusese
studiata cu mult naintea mea de toti marii filozofi si artisti. (e produsesera
n ea astfel de mutatii catastrofale/ A0unsese ea ciar att
de fundamental diferita/ Nu# dar ceva $rav se produsese totusi.
&menirea va sombra n urma acestei ere sau va renvia/ Iata
ntrebarea. Nelinistea trebuia sa se insinueze n spiritul cititorului.
Totusi# cei virtuosi nu aveau ciar nici o sansa sa domine# sa evite#
sa scruteze aceasta domnie# aceasta frenetica era a ticalosilor/ 1a
da# trebuiau afirmate vecile valori... Teama de moarte cred ca e cu
att mai mare# $ndeam# cu ct sntem# de pilda# mai putin le$ati de
viata. (e zice contrariu despre batrni# care# cipurile# !se desprind!
de ea# se linistesc. Nu se linistesc# dorintele ramn# cum mi'am dat
seama din starea de spirit a bunicului. Nu se desprind. (e desprind
ca sa vada ce/ "incolo de viata e neantul# nimicul# spun ticalosii. Ce
sa contempli/ ,(e ia drept contemplare nemiscarea batrnilor.-
Adncimea infinitului mic/ 5astitatea infinitului mare/ Nici vorba#
batrnul contempla tot viata# a lui si a altora# e mndru ca a atins o
asemenea vrsta si si'a trait bine viata# sau e deprimat daca nu si'a
nteles'o... Aici e aici. ;umina nu e dect pe pamnt# universul e de
catran. (piritul b0bie ncercnd sa patrunda ne$rul cosmos# din
care miliardele de stele nu pot alun$a ntunericul. Cum am putea sa
nu ne speriem de sfrsitul nostru/ Nu ne speriem fiindca ne nastem
cu bucuria de a fi# iar aceasta bucurie se alimenteaza din noi nsine
si ne pune n miscare sa ne dovedim ca sntem. Ati observat/ Ct de
ntelepti devenim n orele cnd muncim. Moartea nu mai e+ista dect
ca o pura idee. "aca ne'ar prinde cu ciocanul n mna# sau la arat#
sau n toiul oricarei alte munci n care ne'am darui cu toata fiinta si
am muri nainte ca bucuria daruirii sa se spulbere# aceasta daruire
ar fi ca un scut# am muri tot att de mpacati ca ntr'un somn# care
ne'ar dobor irezistibil si ne'am scufunda euforic# ca si cnd am fi
dro$ati ,si nu este oare somnul minunatul dro$ pe care natura l'a
daruit nca de la nceputuri fiintei monocelulare din care am devenit
apoi constiinte/-. 1ucuria unei mpliniri ne nvaluie sufletul si l
apara de $roaza mortii. "e aceea dupa o credinta populara mor $reu
ticalosii# adica cei care n'au trait dect pentru ei# sau au facut rau
altora ,(a6espeare le aduce n acele clipe naintea ocilor
fantomele victimelor lor-# dar nu numai marii scelerati au cosmarul
sfrsitului# ci si e$oistii de toate nuantele# de la cei care au trait pe
spinarea altora# pna la cei care n'au iubit pe nimeni. Ct de
apropiata# de familiara e moartea# ct de amestecata e ea printre
treburile noastre si cu ct umor simplu stam de vorba cu ea# ca
Ivan Turbinca# acest erou care i tra$ea de'attea ori clapa. N'o sa
traiesc ct lumea si n'o sa mor de doua ori# se mai spune. E un $nd
de om# le$at de viata plina# sin$ura care e+ista si care continua si
dupa noi# n timp ce ticalosul e pedepsit sa se sperie necontenit. "e
aceea i e att de $roaza sa ramna sin$ur n tacerea odaii sale. "aca
mor# i vine lui $ndul# n'o sa mai pot nfuleca si bea la nesfrsite
petreceri# n'o sa mai pot sa tes intri$i mpotriva altora# n'o sa mai
pot sa'mi aduc n pat n fiecare noapte alta muiere. Ticalosul e le$at
de viata# nu !si'o traieste!# cum e el ferm ncredintat# caci viata
nseamna si moarte# or cu moartea el nu e n re$ula# desi o sfideaza
tot timpul $ala$ios si cinic... (e mai spune ca adesea ticalosul are
somnul adnc si linistit si ca putin i pasa de ndrasnetele lui faradele$i
comise peste zi. Cine n'are constiinta n'are nici turburarile
ei. N'asi crede. Constiinta are orice om# n sensul propriu al
ticalosului# zace n ntuneric. Ei si/ Nimeni nu'i $aranteaza ca o
mica ntmplare# un fapt nensemnat# un $nd viclean care i se
sopteste la urece de catre un alt ticalos ,unul mai mare.- nu i'o va
trezi cnd i va fi lumea mai dra$a. Cm. dar ticalosul se poate si
ndra$osti si poate fi si respins# poate avea un copil care sa'i moara#
poate cadea la pat si poate fi strns fara mila n clestele implacabil al
suferintei ndelun$i cu sfrsit doar n moarte. Ni se poate raspunde
ca si virtuosul poate avea aceeasi soarta si dra$ostea lui poate fi
respinsa# si copilul lui poate muri si ca microbul# virusul sau
cancerul nu ale$. "a# dar constiinta lui nu va fi surprinsa. Nu va
intra n deruta ca e respins n dra$oste# si va iubi copilul si n
moarte ,nu va fi disperat ca nu l'a iubit n viata# ca n'a avut $ri0a de
el# ca l'a abandonat mizeriei fizice si morale-.
Ct despre propria lui suferinta n boala si n $earele mortii nici
atunci nu va fi surprins# caci el i cunoaste demult pe acesti inamici
implacabili# n timp ce ticalosul se crede nemuritor si l va apuca n
acele clipe $roaza cea mare. "a# ni se poate raspunde# dar am vazut
virtuosi cinuindu'se pe patul mortii si ticalosi murind fericiti n
bratele unei femei sau n toiul unui ciolan... E adevarat# e+ista si
virtuosi cinuiti si ticalosi care 0ubileaza o viata ntrea$a si mor fara
cinuri n cteva secunde. "ar cine ti $aranteaza ca vei avea acest
rarisim noroc sa fii mereu ferit de cinurile constiintei si sa ncizi
ocii pentru totdeauna strn$nd n brate o muiere/ "impotriva#
infinit mai multe sanse snt sa dai# nepre$atit# de belea... (i pe
urma cine spune ca a fi virtuos nseamna sa nu strn$i n brate o
muiere si sa nu iei parte la un ciolan/ "a# dar felul cum o face un
ticalos are o coloratura aparte... El inspira o veselie de care
amintindu'ti te apuca nti o va$a neliniste# apoi o insuportabila
$reata...
II
Nu e $reata de a e+ista si nici nu e vorba# cum cred unii# de un ct
de mic deficit al fortei noastre vitale. Nu# $reata survine dintr'o
pornire cu care sntem daruiti de a respin$e amestecul n care am
fost ispititi sa intram# asa cum un ficat sanatos arunca bila n sn$e
cnd i trimiti# prin stomacul care primeste orice# o fleica $rasa si
rnceda. Pentru ca nici macar nu putem sa spunem contemplnd o
ceata de ticalosi n toiul unui cef# asemeni poetului n fata strvului
asaltat de viermi# ca pastram totusi n noi esenta divina a
solidaritatii noastre descompuse. ,Celor care au revelatia
absurditatii e+istentei nu le'ar strica munca dura ntr'o mina de
plumb# sau la un canal# si fara posibilitatea de a se retra$e si mai
mult n domeniul absurdului printr'o condamnare absurda9 nu# sa
ramna liberi si sa descopere foamea si setea si bucuria somnului
demult pierdute# sau sa piara# alternativa fireasca# deloc lipsita de
sens.- Nu# prieteniile se desfac# interesele superioare devin
diver$ente# amintirile comune se coloreaza n ne$ru# sarutul iubitei
devine simbolul tradarii# idealurile comune se retra$ si ura acerba#
ura tenace si totala# nsotita de surorile ei bune# ranciuna
nedomolita si invidia infernala# si fac aparitia. Esenta unei
solidaritati# ciar descompuse# se topeste# si $ndul eliminarilor
reciproce# ciar prin crima# ncolteste# si ciar daca rar devine fapt
mplinit# racoreste sufletul devastat. (i cu toate acestea
sin$uratatea care ne face semne de departe# semne prietenesti# ale
unei tandreti infinite# nu ne sperie ,pe unii i sperie# fiindca
frumoasa zeita nu'ti promite nimic care nu e+ista n tine nsuti-...
...Totusi# pe ln$a impulsul de a ncepe noua mea carte# simteam
nevoia sa ma destind# si nu oricum... "oream eu nsumi o petrecere#
un ciolan# o distractie violenta. "ar cu cine/ Cu Ciceo si cu
nevasta'sa/ Nici vorba. (i atunci mi amintii de 5intila si fostii mei
cole$i de la deratizare... "a. 5intila# cel cu verva lui inepuizabila#
rubicondul care pastra n constiinta lui ca un blazon# ca un trofeu#
$ndul ca o frumoasa doamna din orasul nostru trecuse# nainte de
a se marita ,si maritisul l aran0ase tot el.- prin $ara0ul sau unde se
r0onisera mpreuna la'sndu'i pe zid urmele talpilor ei $oale. *mi
amintii si de 1acalo$lu# cel care ne tinea fise la toti# cu su$estia ca#
la venirea an$lo'americanilor# acele fise si vor spune cuvntul... Alo#
atentie# domnul Calistrat... "a si pe Calistrat# $rasul 0ovial cu
privirea sa porcina si cu filozofia lui ca i ba$a n bida ma'sii pe toti
care se le$au de salariul lui ,desi nimeni nu se le$a si n'avea
aceasta intentie-# de Pantelimonescu# !strelitul! care ma initiase n
tainele vietii sobolanesti... %n surs interior nsotea amintirea
petrecerii care urmase n ciar ziua n care fusesem an$a0at... Erau
urmele fascinatiei... Asi fi vrut ca acel cef sa se repete... "upa
attea abstractiuni# simteam nevoia unor n0uraturi bir0aresti.
(i ntr'o zi i dadui un telefon lui 5intila si ntr'adevar ceful se
repeta# dorinta mea coincisese cu un eveniment pe care ei tocmai
vroiau sa'l sarbatoreasca. Curiozitatea mi se ascuti. "upa attia ani
$rasul Calistrat# care fusese condamnat la un an ncisoare fiindca
violase n deplasare o curva# mi aparea acum drept un inocent#
1acalo$lu un ranciunos mai de$raba comic# iar faptul ca si lasase
tatal sa cerseasca afara n fata portii# dupa ce i mncase averea# mi
aparea drept una din acele istorii pe care le poti auzi ntr'o anumita
lume# ca o parabola# foarte adesea o inventie populara menita sa
apere codul moral de dezordinea de care se simt adesea ispitite
unele vlastare rele din nastere. Istorie vece# manieista# fiul cel
bun... fiul cel rau... Iar !strelitul!: Pantelimonescu ' un naiv# adept
al unei secte ale carei precepte reli$ioase nu puteau fi dect o frna
pentru firea lui comple+ata ,aflasem ca citise mult si desi$ur ca nu'i
usor sa nvin$a n el resentimentul mpotriva oamenilor care l
dadusera afara de la o scoala primara unde era nvatator si l
trimisesera la ncisoare# apoi la deratizare-. Aveam sa aflu mai
multe. 5intila ma pre$ati. *n drum spre cunoscutul !1ufet! intraram
ntr'o bode$a.
!Calistrat# mi povesti el# care va amintiti# dom: profesor# fusese
tenician nainte de istoria lui din deplasare# facuse un memoriu si
reusise sa redescida procesul lui de viol# fiindca nu luase un an#
un an facuse# dar de condamnat l condamnasera la sapte. Avocatul
facuse recurs# care se respinsese# dar totusi dupa un an i dadusera
drumul. Asa# fara a i se admite oficial probele# ntele$eti ca
condamnarea i ramasese acolo la dosar# si cum sa mai fii primit n
meseria ta cu o belea ca asta pe cap/ (apte ani. Ca te'apuci tu sa
e+plici ca ai fost $ratiat# iertat# ca nu esti vinovat# crnati) ce scrie
aici/ (apte ani/ Ei/ Cine sta sa te'asculte/ Nimeni# dom: profesor# si
atunci avocatul a facut recurs e+traordinar si a dovedit cu probe ca
individa era demult prietena a clientului lui# adica $a$ica# si a
csti$at# i s'a anulat sentinta si a fost reprimit n uzina. Cnd ati fost
primit si dumneavoastra n uzina# a fost reprimit si el# cu toate
drepturile# ba ciar i s'a platit din urma si ceva din salariu. Ei# sa
vedeti cum s'a cumintit Calistrat# a lasat'o mai moale cu betiile# s'a
nscris la studii fara frecventa si si'a luat diploma de sub'in$iner#
desenator tenic.! !Te pomenesti# zisei# ca si 1acalo$lu a obtinut
cine stie ce succese...! !"aaa# facu 5intila fara vreo admiratie# dar
cu o sensibila consideratie fata de prietenul sau de cartier din
copilarie. Ce vina avusese el# dom: profesor/ Ca i se facuse n uzina
o fi$ura/ 4i$ura cu stecarul pe care i'l vrse n ful$arin cine stie ce
besmetic# ca sa rda de el/ Nu va spun ca individul a fost el prins
vrnd sa scoata pe poarta un electromotor/ A marturisit# dom:
profesor# si istoria cu stecarul# nu stiu cum# fiindca snt specialisti
la anceta care te fac sa spui si ce n'ai facut# darmite ce'ai facut. (i
s'a revizuit si condamnarea lui 1acalo$lu.! !(i ce e el acum/! !(ef#
dom: profesor.! !Mare/! !Ei nu mare# dar e sef. (titi unde /! !Ei#
unde/! !Tot la deratizare# stiti# n locul aluia micu# de la (fat# care
ne trimitea pe noi pe teren... "ar nu va spun# dom: profesor#
adevaratul motiv pentru care da Calistrat o masa. A primit Premiul
de (tat pentru un strun$ facut de ei# un colectiv de subin$ineri din
care facea si el parte.! !Nu mai spune.! !Pe cuvnt de onoare.! !&
sa'mi spui acum ca si Pantelimonescu e director pe undeva# sau
poate ciar profesor universitar# zisei $ndindu'ma ca si eu fusesem
promovat sef'contabil# iar 5intila era el nsusi seful unui Aprozar.
(i'o fi luat# te pomenesti# ciar doctoratul n psiolo$ia sobolanilor.
Am avut un prieten care si'a luat doctoratul n psiolo$ia pestilor.
"e ce nu si n a sobolanilor# care snt mult mai interesanti dect
pestii/!
Ma uitai la el cu coada ociului# sa vad daca mai era acelasi# n
stare sa sesizeze din zbor o ironie si s'o amplifice. Nu ciar.
"evenise respectuos pentru altii# pentru curba pe care o
parcursesera si fireste si pentru el nsusi. Nu prea mai avea az.
"aca si ceilalti suferisera aceeasi transformare aveam sa ma
plictisesc n mod si$ur. !"a# zise# ntr'adevar cu multa consideratie#
si Pantelimonescu a fost reprimit n nvatamnt...! !"ar nu e sef .!
!Nu e# dar e bine# dom: profesor.! raspunse el cu o admiratie care
mi su$era ca strelitul de care rdeam noi# e. e./ nvatator. e un
domn# nu un besmetic oarecare.
Era si el# 5intila# un asemenea domn# n costumul sau bine croit#
care dadea prestanta mersului sau de min$e pe doua picioare# caci
n acesti ani 5intila se n$rasase considerabil# semana n acest sens
cu prietenul meu Ion Micu# parca nu mai avea n miscarile lui
aceeasi vioiciune de altadata. !Totusi# zisei# am impresia ca
1acalo$lu n'a pro$resat prea mult# ciar daca e sef# tot printre
sobolani a ramas.! 5intila se nduiosa. !Cm. facu# bietul 1acalo$lu#
saracul Costaicie# a patit'o cu nevasta'sa.! !Pai parca nu era
nsurat.! !('a nsurat ntre timp. A $asit o fata# dom: profesor#
dumnezeita# si si fata l placea era maritata si a desmaritat'o bietul
Costaicie.! !"e ce/ "e ce i zici bietul/! !& sa vedeti. Pna sa
divorteze# fata...! !"e ce i zici fata daca era maritata/! !Pai pentru
ca nu arata# dom: profesor# avea ea asa o aliura de fetiscana... Ei# si
fetiscana ce'si zice ea) da# mi las eu barbatul# asta nu e $reu# da: ia
sa vad daca ma iubeste tot att de tare ca si el# ca sa te pun la
probe...!
(i lui 5intila deodata i reveni verva# si izbi uluit fruntea cu palma
si se vaita indi$nat. !...A# ct de prost poate sa a0un$a un barbat
cnd i cade asa# n mod unilateral# cu tronc# dupa o muierusca. (e
plimbau asa pe mar$inea rului. 2ici ca ma iubesti/ mormai el cu
dispret# aratnd cu capul ncolo# spre o albie fictiva de ru. Ei#
arunca'te n apa. Ca r# ca mr# 1acalo$lu nu stia sa noate# dar i
era rusine sa spuna. Nu te'arunci/! susura el imitnd'o pe fetiscana
ca si cnd ar fi avut o limba de sarpe si apoi tacu posomort. !Ei#
zisei# si ce'a facut Costaicie/! !('a aruncat# dom: profesor# asa
cum era# mbracat si ncaltat# era sa se nece. (i aia se uita la el
cum se zbate si i'i'i# a'a'a# rdea# ncipuiti'va# dom:
profesor# uite'asa# a'a# cu $ura pna la ureci. ,Tui $ura ma'sii
daca n'o apucam de picior si o tineam cu capul n apa pna ncepea
sa scoata bolboci.- A# dar n'a0un$e .!
(e opri din povestit si e+clama cu multa mila pentru noi doi#
uitndu'se la albele $oale dinaintea noastra) !(i nu mai putem sa
bem si noi cte una/! !1a da!# zisei... Apoi) !Noroc# dom: profesor.! si
continua) !(e face iarna. Ma duc# zice fetiscana# sa sciez. Nu zice#
nu ntreaba# ma# bleanda# tu stii sa sciezi/ Cai cu mine. "aca stii
e'n re$ula# daca nu# cumpara'ti sciuri si te nvat eu. Nu. (i asta#
natarau# $elos ,dar $elos pe cine/-# mer$ si eu# zice. (i pornesc ei
spre Tmpa si $a$ica i da sciurile sa i le duca n spinare. A0un$ ei
sus ,era ntr'o duminica-# iau masa la cabana si dupa'masa ncepe
ea niste piruete asa# niste cristianisme si el se uita si sta pe'aproape
de ea sa'i admire silueta svelta. Ei# si dupa un timp se satura ea de
fi$urile pe care le facea si ai sa ne ntoarcem. (i a luat'o spre
coborre# pe serpentinele alea# dar nu# zice9 cobor un pic si te'astept#
i'a dat drumul n viteza# adio# 1acalo$lu# adio del passatto.
1esmeticul nsa a luat'o la $oana dupa ea. Cum venea de se
ncolaceau serpentinele alea# ea l vede# asa# de 0os n sus# i se face
mila de el si se oprea sa'l astepte. Mila/ (a'l astepte# credeti/ Nici
nu apuca ala sa se apropie# sa stea si el putin si sa'si tra$a sufletul
si $a$ica ntorcea sciurile# se proptea n betele alea# i'arata curul si
rsti# valencia. Credeti ca Costaicie a tras vreo concluzie ne$ativa
de'aici/ A luat'o n continuare la $oana dupa ea si'asa s'a repetat
fi$ura pna 0os# zece 6ilometri. Cnd au a0uns pe teren neted 1acalo$lu
$fia sa'si dea sufletul# cu limba scoasa de'un cot si fata
zice# alo# nu asa ntele$ sa'mi arati ca ma iubesti# da: cum# zice
asta. Nu stiu# zice ea si aici 5intila rse domol si admirativ# de asta
data ca si cnd i s'ar fi impus si lui superioritatea tipesei. Pe urma
l'a rasplatit# dom: profesor. Atta solicitudine din partea lui# merita
si el un $est frumos. "e Revelion ea i zice) nu pot sa fac Revelionul
cu tine# snt nca maritata# dar vom proceda n felul urmator) seara#
pe la ora zece# cumperi o sticla de sampanie# iei un ta+i si vii la
mine# aproape de casa# eu urc# pornim# destupam sticla# ciocnim si
o bem pentru un an nou# fericit# cnd o sa ne casatorim si o sa fiu
numai a ta. Asa au facut# dom: profesor si pe toamna s'au luat.
Numai ca repede Costaicie a descoperit o discrepanta ntre spusele
ei si realitate. A avut el va$a banuiala ca nu era numai a lui.
Certuri# scandal... "ar asta era# ca de prins n'o prindea. Ai zis ca te
duci la coafor. Nu te'ai dus. 1a m'am dus# dar lipsea coafeza mea si
atunci... (i spunea o minciuna oarecare# $reu de controlat# ciar
daca trebuia sa acopere o dupa'amiaza ntrea$a. Trece anul si vine
iar Revelionul. Eram la el# ma invitase. 4i+ la ora zece# individa i
spune lui Costaicie) dra$a# stii ca pantofu'ala cu toc nalt s'a rupt
cuiul ciar dupa'masa si l'am ru$at pe cismar sa faca tot posibilul
sa mi'l drea$a ciar n scara asta. Ma reped sa'l iau. Eram ln$a
Costaicie. "u'te# zice# dar ce drac de cismar tine el descisa
du$iana n seara de Revelion/ Tine# tine# ciripeste ea si o ntinde.
Costaicie se posomoraste. Amuteste. (i pe urma odata i cade fisa.
Revelion# ora zece# parca si lui i se ntmplase la un Revelion o
cestie e+act la ora zece. 5intila# zice# ai la cismar# care dracu
cismar# ntreb# l stiu eu# zice# nu e prea departe. Mer$em noi la
cismar# crnati# cismarul# care avea doua odai deasupra du$enei# a
dat din umeri# ncepusera sa'i vina si lui musafiri) doamna n'are
nici un pantof la mine# zice# e adevarat ca o servesc oricnd# dar nu
mi'a adus nimic n ultima vreme. Eeee. l aud pe Costaicie pe
drum. (tiu eu unde e ea acum# ntr'un ta+i# bea sampanie. (i mi
povesteste tot ce v'am spus eu acum... (i asa s'a sfrsit iubirea lor#
nceie 5intila mereu vesel. A dat'o afara din casa ciar atunci# de
fata cu invitatii# i'a scos rufele# ainele# bulendrele. 7a$ica#
batoasa# foarte bine# zice# fiindca poimine tot asi fi plecat eu.
Impotentule.! !(i/ zisei. Ce'a mai facut pe urma dumnezeita# dupa
al doilea divort/!: !Pai s'a maritat ciar cu tipul la care iesise n ta+i
sa bea sampanie# zise 5intila# un in$iner# cam n vrsta# cu par# asa#
$rizonat# dar distins ca barbat# foarte serios# i'am ntlnit odata pe
strada si am stat de vorba. Au si'un copil.! !(i 1acalo$lu/! !Cm.
1acalo$lu# o sa'l vedeti. Nu mai ma nsor# 5intila# zice. A cazut n
doa$a asta.! !Ce doa$a/! !Nu va spun. rse el# ca si cnd mi'ar fi
su$erat ca tinea att de mult la mine# nct nu vroia sa ma lipseasca
de placerea de a descoperi sin$ur ceva e+trem de interesant. & sa
vedeti.! repeta.
III
!1ufetul! nsa nu mai e+ista# fusese darmat si n locul lui se
construise un otel# iar la parter un ele$ant restaurant cu braserie.
!5eniti dupa mine!# zise 5intila intrnd si trecu printre mese si ma
duse ntr'o ncapere# un separeu# acolo li se rezervase masa.
(osisera toti# lipsea# binenteles# ti$anul# asta# pesemne# nu
pro$resase deloc.
Erau mbracati bine# costume de comanda# stofa en$lezeasca#
pantofi de 2EM lei# craveti de matase la $ulere bine apretate. Erau la
tuici si nu se asezasera nca pe scaune. Mai asteptau pe cineva/
7rasul Calistrat ciu$ulea din farfurii cte'o maslina# cte'o felie de
salam de (ibiu si arata att de multumit de sine nct nici nu
observa venirea mea si a lui 5intila# ca si cnd ar fi uitat ca el ma
invitase la masa. (i mai ales era treaz. *mi placu de el# era $rav#
linistit# ciar modest# fata de isprava pentru care luase Premiul de
(tat. Ma asteptasem sa'l $asesc de0a afumat si plesnind de veselie.
Ma apropiai de el# l felicitai# dar se facu sau ciar nu auzi ce'i
spusei si ma lasa cu mna ntinsa continund ciu$uleala. 7ndii ca
trebuie sa ma car imediat# dar interveni 5intila) !Ma besmeticule# da
mna cu dom: profesor!# si atunci Calistrat tresari si si fi+a privirea
sa porcina asupra mea si bolborosi) !"umneata cine esti/! Ca sa'mi
dau seama ca nu era nici treaz# cum crezusem# si nici afumat# ci
beat pulbere# dar cum dracu de se tinea att de bine pe picioare/ !A#
zise# dumneata erai/ (cuza'ma# n'am memorie vizuala si snt attia
ani de cnd nu ne'am vazut...! *n scimb 1acalo$lu era mult mai
semet si mai infatuat dect pe vremea cnd se ocupa cu uciderea
directa a sobolanilor. Era normal) acum i ucidea prin interpusi si ai
fi zis ca nu era un simplu sef al ecarisa0ului la (fatul Popular# ci al
ntre$ului oras9 el era presedintele. *mi ntinse o mna flescaita pe
care si'o retrase n ciar secunda cnd i'o strn$eam. 4le$ma mare#
ma mirai ca nu'mi ntinse doar un de$et# cum se spune ca facea
Carol I cu ministrii sai. Ca si n prima zi cnd ne cunoscusem# la
deratizare# famenul# palidul Pantelimonescu# strelitul# ma acapara
vorbindu'mi ca si atunci n soapta si uitndu'se din cnd n cnd
ntr'o parte sa vada daca nu'l auzea cineva# desi nu'mi spunea
nimic secret... (e bucura# n mod sincer# zise# ca scapasem de uzina
si a0unsesem sef'contabil# oricum# pna la reinte$rarea mea n
nvatamnt o solutie mai buna dect sa... Aici si acoperi ciar $ura
cu palma# desi# uitndu'se ntr'o parte# se convinsese ca nu'l aude
nimeni strain si'mi sopti) !(nt convins ca n'o sa astepti mult# ma
$idez dupa cazul meu# care n'a fost att de $rav ca al dumitale#
n'am facut dect vreo sase luni# dar oricum nu mai speram sa fiu
reprimit sa'i nvat iar carte pe copii... Mai ales daca scapam de
erorile noastre. Eu am fost sub influenta unei femei# $rozave din
toate punctele de vedere si din pricina ei am facut si ncisoare si
nici nu m'am putut nsura. "om: profesor# toate celelalte mi se
pareau niste oite stupide# cu $lasul lor cristalin care era doar
meritul epi$lotei# sub el un vid absolutamente total# des tetes de
linotte# cum spun francezii# pasarici vorbarete si zapacite. 4emeia
asta nsa avea ceva n cap# o idee universala si formidabilisima... Pot
sa v'o spun# snteti profesor de filozofie# o s'o ntele$eti si o sa ma
ntele$eti si pe mine.! *n acest timp urmaream contorsiunile $urii
lui# care nu stiu de ce mi su$era# ca si n primele clipe cnd l
cunoscusem# un nedefinit sentiment de repulsie# de murdarie# si o
dorinta de a ma desprinde de el# cu toate ca insul mi facea
destainuiri care ar fi trebuit sa ma acapareze. *l ntrerupsei) !"ar de
ce nu ne asezam la masa/! Nu auzi.
Ma ndepartai# luai de pe masa un sandvis cu icre# l mncai# dadui
peste cap un paarel de tuica si revenii ln$a strelit cu un alt
sandvis n mna. !Ei# zisei# care era ideea aceea universala si
formidabila/! (trelitul se uita nencrezator si n dreapta si n stn$a.
"ar deodata renunta la orice fel de precautii si vorbi liber# ca orice
om. !"om: profesor# zise de asta data parca prea tare# noi luptam
,sublinie acest cuvnt- mpotriva unor rele# dar cine ne spune ca
relele acelea nu snt spre binele nostru si asa'zisele victorii# n
tenica# n strpirea $n$aniilor# ciar a sobolanilor# a ciorilor si
lupilor si mai ales n medicina mpotriva microbilor si virusilor#
asa'zisele vaccinuri# n'o sa ne izoleze din ce n ce mai mult de
natura si o sa ne periclitam propria noastra natura/ Iata# sa luam
de pilda vnatul# s'a molesit nemaiavnd lupul pe urma lui# cine ne
spune ca n'o sa ne molesim si noi distru$ndu'ne toti dusmanii/ Ei#
cine/ Masuram noi bine consecintele actiunilor noastre/!
Era clar# strelitul n$itise si el cteva tuici. !4ii mai concret# zisei#
revino la ideea universala si formidabilisima a acelei tipese.! !"om:
profesor# v'o spun# orice fiinta umana daca trebuie sa moara#
trebuie s'o lasam sa moara# indiferent ca e copil# adolescent sau
matur. (alvarea ei ncarca omenirea cu probleme insolubile prin
simpla e+istenta n plus a unei fiinte pe care natura a decis s'o nlature#
pentru ca marele furnicar uman sa nu aiba de suferit. Altfel
creste furnicarul si atunci ciar natura lui intrinseca decide sa
moara altcineva# sau altii# dar prin mi0loace mai abominabile# crime
oribile comise de indivizi contra altor indivizi# sau crime comise de
state mpotriva altor state. Ce ziceti/..! !"a# zisei# ciar
formidabilisima tipesa. 1anuiesc ca era sefa dumitale.! !E+act.! !Ce
meseria avea/! !Tot nvatatoare. Era directoarea scolii. A refuzat
vaccinarea copiilor# le'a spus sa nu vie n ziua respectiva la scoala si
atunci ne'a arestat pe amndoi.! !Ar fi fost interesant# zisei# daca i
s'ar fi mbolnavit propriul ei copil# ce'ar fi facut...! !N'are copii# dar
s'a mbolnavit ea odata# era sa moara# a refuzat orice medicamente...
"ar eu vroiam sa va spun ceva despre parasirea erorilor.
(titi cnd mi'am dat seama ca ideea asta e complet $resita/! !Ei#
cnd/! !*n instanta. Am avut noroc cu un 0udecator inteli$ent care
i'a pus ei o ntrebare. Pe mine m'a dat peste cap# pe ea nu. (a
admitem# pentru demonstratie# a zis el# ca natura se ecilibreaza
sin$ura dupa le$ile ei secrete. Ca noi nu stim de ce face natura
anumite lucruri. Aveti n fata un copil sanatos si frumos si deodata
ntr'o zi ramne paralitic. Nu moare# ramne scilod. 1oala se
numeste poliomielita. Putem noi accepta sa nu'l vaccinam/ Cui
foloseste un infirm/ Care ar fi sensul condamnarii lui sa nu se
poata 0uca# sa nu poata aler$a si el ca alti copii si sa stea tot timpul
n carucior/ (titi ce i'a raspuns ea/ El ar ntrucipa cantitatea de
suferinta pe care oamenii o merita si de care# cu a0utorul medicilor#
fu$ de ea din ce n ce mai mult... Natura e perfecta si n'avem noi ce
sa ne amestecam cnd ea decide ceva. 1ine# a zis atunci 0udecatorul#
o sa va ba$am la ncisoare si o sa ntrucipati personal cantitatea
de suferinta de care oamenii fu$. "aca o sa constatam# dupa ce veti
fi libera# ca nu va a0un$e# o sa ne mai vedem si n orice caz nu veti
mai putea sa'i nvatati pe copii# un model de prostie cum snteti.
Poate va vindecati/. Aveti dreptul sa ma condamnati# a zis ea
atunci# dar nu sa ma insultati. Nu v'am insultat# am spus pe nume
motivul pentru care va condamnam. *n le$e are alta denumire#
pentru prostie pura le$ea nu condamna pe nimeni# dar prostia
culpabila cade sub para$raful cutare care pedepseste sectele
daunatoare. & varianta a celei din care faceti parte se ridica
mpotriva instructiunii copiilor# sa ramna adica analfabeti# am
depistat cazuri de astfel de parinti bi$oti care interziceau copiilor sa
se duca la scoala. (i dumneata/ mi s'a adresat el mie. (ustii
aceleasi idei ca ale doamnei/ &ricum# a rs el ironic# esti barbat#
poate $ndesti# m. conform virtutilor pentru care purtam noi
pantaloni si caciula. Aici# n sala# s'a rs# formidabil tip 0udecatorul
asta# un om de vrsta mea# se vedea ca e de treaba si ar fi vrut sa nu
ma condamne prea tare. Ironia lui era afectuoasa. ?"om: 0udecator#
i'am spus# recunosc ca am nutrit si eu acele idei...@ ?Acum# acum n
prezent# a zis el# le mai nutresti/@ ?Nu pot sa scap de ele
dintr'odata@# i'am raspuns si n sala s'a produs iar veselia mare.
Kudecatorul rdea si el. ?Ei# zice# ct ti trebuie sa renunti la ele/ A/
(ase luni e prea mult/ Ei# ai# sa'ti dam sase luni si daca n
ncisoare o sa faci o declaratie ca esti complet restabilit#
ti se va da drumul imediat. Nu poti s'o faci ciar acum# aceasta
declaratie/ Te duci acasa.@ N'am putut s'o fac# daca ea n'ar fi fost
de fata# asi fi facut'o. "ar daca n'ar fi fost de fata n'asi fi putut sa'i
aud raspunsul la ntrebarea cu copilul si nu mi'asi fi dat seama de
ceea ce nseamna eroare. Cred ca era cam ticnita si ma ticnisem si
eu traind cu ea. E curios lucru cum o femeie te poate zapaci la cap.!
mai spuse strelitul cu o uimire care su$era ca nici acum nu era in
afara acestei prime0dii# adica de a se ticni din nou. Nu neaparat n
vecea directie# dar n alta# snt destule idei care circula libere n
aer# asa cum circula microbii si virusurile. !(i ce face ea acum/! l
ntrebai. !(i'a terminat condamnarea# e functionara la un C.E.C.!.
!(i tot formidabilisima a ramas/! !Absolutamente# raspunse el#
n$itind o noua tuica# dar nu ne mai putem vedea# sa nu ne
condamne din nou.! !"ar tot o iubesti.! !"a# nu pot s'o uit# sau mai
bine spus nu $asesc alta care s'o eclipseze.! Iata deci ca ticneala
nu'i trecuse. (au poate ciar femeia l vra0ise pentru toata viata/...
Tuicareala continuase n acest timp si antreurile disparusera din
farfurii. Nu ntele$eam nsa de ce stateam mereu n picioare !Ce
facem# domne/! zise 1acalo$lu iritat si plictisit# adresndu'se $azdei#
laureatul Calistrat. !Eu zic sa ne'asezam la masa# le ba$ n bida
ma'sii# nu le mai astept si daca mai ndr$ie# cnd vin# le dam pe u0a
afara!# zise Calistrat a carui voce se alterase n sfrsit si mi suna n
ureci cum i'o cunoscusem odinioara. Asa deci. Asteptau#
ceremoniosi# niste doamne# desi$ur nu sotiile lor# altfel ar fi venit
mpreuna# cine avea# binenteles# adica doar 5intila si laureatul#
fiindca 1acalo$lu divortase si nu mai vroia sa se nsoare cum mi
spusese 5intila# iar Pantelimonescu abia mi povestise de ce nu
putea s'o mai faca.
Ne asezaram# 1acalo$lu alaturi de Calistrat# eu n fata lor# cu 5intila
si strelitul la dreapta si la stn$a. "ar usa se descise si toti se
ridicara imediat dnd scaunele napoi. Ma rasucii si vazui patru
doamne care intrara cu o e+presie comuna de veselie si si$uranta ca
mai puteau ntrzia un ceas si nimeni din cei de fata n'ar fi
ndraznit sa le faca vreun repros. (tapne pe situatie# nu numai aici#
ci asa n $eneral si oriunde. Avui un soc si mai ramasei pe scaun
ctva timp# uluit de surpriza# nu erau doamne# ci niste trturi# una
mai respin$atoare dect alta. Nici macar tinere. Curve n pra$ul
ofilirii si desfi$urarii totale# cnd zbrciturile si vineteala pleoapelor#
rictusul vul$ar al $urii# odinioara fra$eda# obrazul altadata mat si
fara pori abia mai puteau fi ascunse sub fardul $ros si ru0ul sidefiu
,nu violent rosu# nu mai era la moda-.
Ceremonial... (arutari de mini respectuoase ,ntr'adevar# nici un
repros ca ntrziasera mai mult de'o ora# deci nici scuze-# scaune
trase# &limpia# 000# stai ln$a mine# te:n bida ma'tii# eram decis sa va
dau pe u0a afara# dar te iubesc si te iert# doamna ;aura ,5intila-#
faceti cunostinta cu dom: profesor Petrini# ai zictir# 000# a vost be
vremuri profesor si atunci din $reseala# ta0ba# besmeticule# vezi ca
esti $azda si tu l'ai invitat pe dom: profesor# n'a venit el aici fara
invitatia ta speciala# $are invitatie speciala# poa:sa plece daca nu'i
convine# nu ma indereseaza# ba asa mi'ai spus# transmite'i
filozofului invitatia mea speciala# mi'e dor de el# dar acum vrei sa
faci pe $rozavul fata de doamna ;aura# nu ti'a0un$e doamna
&limpia... Ma$duta# stai# domne# ln$a mine sa mai mi'alun$i
melanolia# te'am asteptat ca pe o amanta# cu toate ca eu nu mai
cred n femei# snteti toate niste curve# si ar fi mai bine# domne# sa
declarati asta descis# ar fi mai simplu# am evita mii de suferinti#
dom: profesor ,soapta-# v'am avertizat# cestia cu doa$a# urmariti cu
atentie. Claudia# da'l n bida ma'sii pe zdrelit# asta i'a le$at
diavolita cestia si a devenit imbotent# o tra$edie care ne asteapta si
pe noi# dar 000# mai trziu# nu foarte trziu# dupa cilele pe care le
ba$i n butoiul tau# strelitul are un suflet sensibil si eu o sa'l salvez
de individa aia si o sa ma marit cu el# o sa vedeti... Ce face# domne#
celneru asta# stam cu farfuriile $oale# mie mi'e foame...
(i $ura lui ca un buzunar se pleosti n semn de dispret# nimic nu
era bun# daca statea el acolo parasit si i era foame. Nici urma din
melanolia declarata# dar parca si apetitul i era nesincer# fiindca
ncepu sa mestece si sa clefaie fara cef cnd celnerul ne aduse
pastravi la $ratar# apoi turnedo Rossini...
I5
Cum am mai spus# nu numai somnul ratiunii naste monstri# ci si o
luciditate prea mare. (tropind din belsu$ cu vin rosu acest turnedo
care i placuse# sau mai bine zis l preparase cndva Rossini#
descoperii ca nici &limpia# nici ;aura# nici Claudia# si nici Ma$duta
nu erau ceea ce spiritul meu# saturat de aerul rarefiat si abstract al
preceptelor filozofice n care traisem cel putin un an# vazuse n ele#
n clipa cnd intrasera n separeu# adica niste trfe n pra$ul
decaderii. *nti aflai# n timpul conversatiei care nu lncezi# ca
&limpia# care se asezase ln$a $rasul Calistrat# era vaduva unui
cunoscut compozitor diri0or din orasul nostru# diri0or care fusese
prieten de paar cu tatal lui Calistrat# un vestit celner meloman si
amator de arta# avea n casa lui tablouri ,nu putine- de mari maestri
rom8ni ai penelului si discuri cu interpretari rarisime strnse si
pastrate de decenii din leafa si bacsisurile lui de celner si pe care
veneau sa le asculte ciar si personalitati straine ale muzicii# n
trecere prin orasul nostru# pe care i aducea sotul doamnei &limpia#
acum aci de fata si vaduva vesela. 4usese vesela si cnd nu era
vaduva/ (e pare ca da. *n orice caz de baut ncepuse sa'i placa
dinainte si anume dupa ce sotul ei se trudise din $reu s'o nvete.
Avea oroare de betiile lui din pricina ca mare parte din nopti si le
petrecea sin$ura. Copii n'aveau si totusi ntr'o zi# e+asperata# i
spuse ca vrea sa divorteze. Muzicianul cazu pe $nduri. !1ine# i
zise# diseara vii cu mine.! (i o duse la restaurant. Mncara# el bau
cu moderatie si pe la unsprezece ei i se facu somn. !4anica# i zise#
acum mer$em acasa.! !Ai vazut# i spuse si el# n'am baut nimic.! !Ce
vrei sa spui/! !Pai acum mer$em si noi undeva unde e descis pna
la trei si unde snt amici si bem si noi cu ei un paar.! Amici/ Era
curioasa# desi i era somn. !1ine!# zise resemnata. "a# amicii astia
aveau un az nebun# dar pe la orele trei pica de somn. !4anica#
mer$em...! Nu# cum sa mear$a# protestara toti# acuma se vor
deplasa la $ara# acolo e descis pna la sapte. !Pna la
sapte/ N'o sa stam pna la sapte!# zise ea n$rozita. Nuuu. o
asi$urara ei# nici vorba# or sa bea cte o cafea si $ata... Cafea/ "a#
baura# dar abia dupa aia venira niste sticle speciale# pline de
paian0eni si de praf# le pastrase pentru ei un celner care l
cunostea pe muzician. !4anica# mi'e somn# ai acasa.! !Nu# stai sa
vezi si tu cum e# zise 4anica. Crezi ca e usor/ (a'ti dai si tu seama
si sa nu te mai $ndesti sa divortezi...! !1ine# nu mai divortez# dar
acum ai acasa# e sapte...! !E sapte/ Cum# zise muzicianul# dar
acum se descide peste tot...! Adica tocmai acum sa mear$a acasa/
& luau de la cap...
Povestind# doamna &limpia era de o veselie tandra si senina# ai fi zis
ca sotul ei n'a murit si va pica si el aici curnd... !Ce'si poate dori
mai mult un zot mort/ zise Calistrat. & nevasta asa $a tine. 7red ca
noaptea vine si de tra$e de picior sa bei un baar $u el. Era
zimpatic. Ca fost betiv de prima clasa# de "umnezeu va fi ierdat...!
!n timp ce pe tine "umnezeu n'o sa te ierte# ca esti betiv de'a doua
clasa!# zise doamna &limpia. !"e ce $onzideri/! !4iindca treci repede
peste treptele cele mai frumoase cnd bei# ca sa a0un$i la ultima n
care sa te complaci.! !(i $are ar fi dreptele alea/ Nu $unosc
drepte...! !1arbatu'meu spunea) la prima sticla te simti ca un n$er#
la a doua ca un leu# la a treia ca un porc. Tu a0un$i repede n faza
asta# sin$ura care ti place...! !"e ba$ n bida ma'tii $u barbatu'tau#
$u tot# eu nu l'am vazut niciodata ba dreapta ndia 0: adoua# $a
doar de la $ine am nvatat# da$a nu de la el si de la tata... E drept#
mi $er scuse# tu nu tre$i ni$iodata de dreapta ndia# esti un n$er
si de'aia de iubesc# un borc 0i un n$er# 000...! (i aici Calistrat parasi
furculita si cutitul# se dadu pe spate si rse la noi ntr'adevar cu
opulenta unui porc pe care vinul l'ar fi transformat prin miracol n
om...
Era bine mbracata vaduva muzicianului# calatorea cnd vroia n
strainatate# pomenea des nume de personalitati din capitala#
oameni de cultura# dar si din sferele responsabile# care i dadeau
toate aprobarile sa scimbe valuta si sa plece. Era cam trecuta/ Nici
vorba. Cum de mi se paruse/ Numai n &rient si n E+tremul &rient
femeile erau nlaturate de la treizeci de ani si barbatul si aducea n
casa o floare de lotus de saisprezece# care se ofilea si ea curnd si i
urma o a treia. "ar ce stie o astfel de floare de lotus fata de o floare
de ma$nolie# cum arata la patruzeci de ani vaduva muzicianului/
Mi'o fi $icit acest $nd# aceasta comparatie/ *nvaluita printr'o anumita
stiinta de a fuma ntr'un nor de rotocoale de fum# se uita la
mine cu acel surs si acea privire care ti su$ereaza ca desi cineva te
vede pentru ntia oara# te cunoaste de mult si ce bucuroasa ar fi sa
se afle sin$ura cu tine# la ea acasa sau la tine# cu o cafeluta alaturi#
ln$a o veioza potolita# care sa te faca sa n'o vezi ca nu mai e#
desi$ur# o fetita# dar nici att de batrna cum ar face'o o luminatie a
$iorno sub care uneori si tinerii arata ridati# si sa depeni cu ea veci
amintiri# dintre cele care sporesc tandretea sufletului# topesc
asperitatile# nasc dorinta unei intensitati prezente a clipei# mai
ncarcata de voluptati dect mbratisarile tinerilor care nu au un
trecut si nu'i cunosc valoarea...
"ar n loc sa'i raspund la privire ncepui sa ma ocup de vecina mea#
cea care si pusese n $nd sa'l scape pe strelit de formidabila lui
tipesa# din pricina careia toate femeile paleau n ocii lui. Aici nsa
esuai total #se uita la mine att de mirata ,mirata ca un astfel de tip#
care nu'i spunea ciar nimic# si facea iluzia ca ar putea sa'i placa-#
nct ma apuca un rs disproportionat n ootele lui fata de lipsa
unui motiv aparent... Era o cioara# dar cu un decolteu care lasa sa
se vada niste sni ce ti intrau absolutamente sub nas si din pricina
lor revenii la atac... !Cioara# i soptii# cioara dra$a# ai niste sni
minunati# ei# de ce te uiti asa urt la mine# da# arati ca o cioara# nu
fiindca esti bruneta# ca ai fi ti$anca# ci fiindca mie mi plac ciorile#
cum ciu$ulesc ele un bob de porumb nedi$erat dintr'o bali$a# sau
paducii din coama unui cal pe care se aseaza. 5ezi ct de modeste
snt/ (i mai au si darul premonitiei. Cnd crie ele ntr'un anumit
fel# spun ceva# daca stii sa le asculti... 4ii cioara dra$uta si o sa te
fac sa le simti porumbita... N'ai nici o sansa cu strelitul# poti sa'i
arati si un autobuz si el tot pe tipesa lui o vede... *n timp ce tu mi
placi mie# baiat tnar# de...!
!...Alo# alo# filozofule# nu de da la fedele noastre# nu znt de nazul
tau# ai destule fede n maala da$a cu nevasta'ta# o distinsa
doamna# n'ai fost bapabil sa te mpaci... Ce te le$i tu de el# ma#
besmeticule# ca si cnd tu nu te'ai nascut tot n maala... a# a...
E+izda 0i o maala aristo$ratica... Atda i spun# sa nu se le$e de
fedele noastre... "ar ce# ba# toate snt ale tale# a# a# vezi ca... dom:
profesor# dom: profesor# ce v'am spus... Atentie. Am iubit'o ca
nimeni pe lume# am spalat'o pe cap# nu era femeie# era un copil si
statea cu capul aplecat n baie si i'am luat capul si am dat cu
sapun# i'am frecat parul ei matasos si i'am simtit n palme nasucul#
$ura care se descidea sub suvoiul dusului de mna si spatele
ncovoiat cu inelele spinarii dulci si fra$ede# sa'ti dai viata pentru
ea...
C# . C... Clipe nemuritoare... (imteam si eu ca am pentru ce
trai... (i ntr'o zi m'a dobort... mi lasa biletele... desene
cara$ioase cu mine si ea... si dedesubt# iscalit cu scrisul ei lat si
barbatesc# puteai sa pariezi pe orice ca nu era al ei# mititica ta
fetita... Asa zicea. 5rea mereu surprize... Azi nu mi'ai facut nici'o
surpriza# mieuna ea... Aler$am# cautam... Ce surprize puteam sa'i
fac/... Mar$ele# $ablontzuri# perle artificiale... Ma Costaicie# dar
asa o surpriza bine sculata# sa ma scuze doamnele# i faceai tu/
"u'te# ma# n bida ma'tii# tu crezi $a asta e totul/ (cuza'ma#
Costaicie# raspunde la ntrebare... (a ma ierte doamnele# doamna
&limpia# nu va suparati# doamna Ma$duta# stimata doamna ;aura#
e# e# permiteti'mi# am avut o sedinta# nu fac vreo aluzie la
persoanele de fata# dar discutam si noi lipsurile si scaderile noastre
n comertul de stat si unul ca e bine# altul ca e foarte bine# altul ca e
satisfacator cu lipsuri si ia cuvntul un tip din prezidiu si ne
mustra# tovarasi# zice# sa nu ne culcam pe ;aura... "oamna ;aura#
savurati confuzia# a# a# nu va suparati# a auzit si el... dar nu asta
am vrut sa spun. Costaicie# tu te pln$i ca n'aveai ce surprize sa'i
faci... Ti'am pus o ntrebare. 4ii bun si raspunde la ea. (pune'mi ce
mi'ai spus mie... Alde lucruri znt n fond mai importante de$t
e+berienta ta de armazar buduros... (titi ce mi'a spus mie# dom:
profesor/ ;'am ntrebat) ma# o.../ "a# zice# dar se desf... repede.
Cum repede# ma besmeticule/ Repede# zice# imediat... Aoleo#
Costaicie# i'am spus# $rizonantu'ala cu care te'a scimbat avea el
secretele lui# nu'ti ramne dect sa te faci pederast# altceva nu ti'a
mai ramas... Ce# e# e... (sss. 4iti atent. Acum o sa dea iar n
plns... "a# cu lacrimi# sa vedeti cum o sa'i cur$a siroaie# ca la o
baba... Nu pot sa spun ca nu m'a iubit# altfel nu ma cema ea s'o
spal pe cap# mititica mea fetita... "ar ar trebui# doamne# sa ne
purtam cu ele ca n evul mediu# sa le punem o stampila de foc pe
spinare# cu litera T sa vada si cel care s'ar mai ndra$osti de ea cine
e si sa nu'si faca iluzii T sau C# curva# fiindca tradatoare poa: sa nu
spuna mare lucru# flecara credem ca l'a tradat pe altul# dar pe mine
nu... (adica# domne# ciar asa# n acelasi fel# de Revelion# ntr'un
ta+i# cu o sticla de sampanie... "omne# dar omul mai traieste si sub
o dimensiune metafizica... Co'paaa. Ma Costaicie# asculta aici la
mine# n'are valoare dect o sin$ura dimensiune. %nde e credinta#
domne# ciar asa# toate snt curve/ Ce poti sa mai faci dect sa'ti iei
lumea n cap/ "ar unde dracu sa te duci# fiindca oriunde te'ai afla#
tot de ele dai... (i eu snt un om bun# domne# la toti am vrut sa fac
bine si am fost primit cu pietre# # .. ... 1a# imbe$ilule# nu mai
pln$e aici ca o oaie $ufurita# rde filozoful de noi# $are nu stiu $um
a bi$at aici. *l invid sa se care bna nu'mi ies din bepeni... Ma
Costaicie# scuza'ma# spui ca esti un om bun si ca ai vrut sa fac
bine la toti. Nu te supara# dar ce bine i'ai facut tu propriului parinte
care te'a adus pe lume si a muncit pentru tine/ I'ai aruncat o buca:
de pine cnd l'ai vazut cersetor la poarta lui si n loc sa te apropii si
tu cu o vorba buna si sa'i spui taicutule# ai n casa# nu mai sta tu
aici ca se uita lumea la noi si sa cemi o femeie sa'l desbrace si sa
spele si sa'i faci si lui o supa $rasa si fierbinte sa'si mai vie n fire#
tu i'ai zis# cnd el a spus# bo$daproste# Costaicie# bo$daproste# i'ai
raspuns tu# sa fie n c... mortilor Nu te supara# cum armonizezi tu
fapta asta cu ideea pe care ti'ai facut'o ca esti un om bun/ ,4iti
atent# dom: profesor.- Asta asi vrea sa stiu de la tine si altceva# pe
cuvntul meu daca mai am sa'ti reprosez ceva...
*n clipa aceea# Calistrat puse mna pe o felie $roasa de pine si i'o
trimise lui 5intila drept n obraz. !Poti sa'i reprosezi orice# mri el#
fara sa se mai blbie# cu conditia sa'l dai afara pe filozof pe care nu
l'a invitat nimeni.! !1a da# stri$ai# tu m'ai invitat# probabil cu
intentia ca pe urma sa ma 0i$nesti.! (i n clipa urmatoare strnsei
paarul n mna foarte calm si i'l aruncai n cap. Nu'l nimerii# se
sparse cu z$omot sec n perete# apucai un altul# care i se facu
tandari n frunte si i descise imediat o suvita de sn$e ca o rma
rosie si ezitanta# nu stia ncotro s'o ia# spre nas sau spre sprncene.
El nu simti aceasta $dilatura# dar simti a$resiunea si sari n
picioare. Ramasei linistit la locul meu# asi fi vrut s'o ncasez# ca pe
urma sa pot sa'i mut falcile. Ceea ce se si petrecu# ma pomenii cu o
ploaie de pumni n cap# niste maciuci moi# care ma naucira. (arira
toti si ne despartira# nu nainte sa ne apucam de $ulere si sa ni le
rupem# cu cravate cu tot. "ar n timp ce eu ma reasezam $find la
masa# individul parea sa fi uitat cu totul de sine# se vedea ca nu mai
stie ce i se ntmpla# att de beat era. !Ce e asta# dra$a# zise doamna
&limpia scandalizata fara sa se mire# l'ai invitat sau nu l'ai invitat/!
!"u'te n bida ma'tii# zise Calistrat cu o seninatate nefireasca#
toarna'mi si mie un baar de vin.! !"a: ce snt eu# maica'ta/.
Toarna'ti sin$ur# iar eu am plecat.! !"a# a$um ti blac filozofii# dut
$ura ma'tii# toarna'mi tu un baar de vin# zdrelitule...! !"omnilor#
zisei ridicndu'ma# va urez n continuare petrecere placuta# a fost o
nentele$ere# n'am fost invitat direct# ci prin 5intila# lucru pe care
nu trebuia sa'l accept# o invitatie nu se primeste prin intermediari
dect ntre prieteni...!
*n clipa aceea cioara ma apuca de mna si ma trase 0os. Avea o mna
moale si fierbinte# care ma convinse mai mult dcct protestele
celorlalti... Ca stai# domne# zicea 1acalo$lu cu dispret ca faceam tot
eu pe sifonatul# dupa ce primul aruncasem cu paare# ster$e'te#
domne# pe obraz# nu simti ca esti plin de sn$e/ !N'are nimic# numai
$ine n'are sn$e nu'i $ur$e!# zise Calistrat care vaznd ca nimeni nu
vrea sa'i toarne n paar pusese mna pe'o sticla si si turna sin$ur#
aparent si$ur pe miscarile lui# dar varsa paarul si vinul rosu se
ntinse ca o baltoaca pe fata alba de masa. !(i# de ce'ai dat tu# ma
Calistrat# cu pine n mine/ rdea 5intila. 4iindca te'am tinut o vara
ntrea$a cu pine# pe care nu mi'ai platit'o nici acuma# cnd ai luat
Premiul de (tat. 5ai de premiul tau# v'ati apucat si voi acolo# niste
smeceri# ati demontat piesa cu piesa un strun$ nemtesc# l'ati
desenat# i'ati adus ici'colo cteva modificari neesentiale si dupa ce
l'ati botezat prototipul M.%.'%niversal$enev# crnati# a# $ata# mari
inventatori... (a nu ne$i# fiindca tu mi'ai spus# a a...! !Asa se face
bro$resul# zise Calistrat amenintnd sa toarne iar n paar# brima
roata dintata s'a facut din lemn si fie$are a copiat pe aldul bna n
zilele noastre...!
*n sfrsit reusi sa umple paarul fara sa'l verse. !1ine# ma Calistrat#
asa e cum spui# dar de ce nu recunosti tu ca l'ai invitat pe dom:
profesor si erai treaz cnd mi'ai spus ca ti'e dor de el si te'apuci
acuma sa'l 0i$nesti/ Asta e purtare la tine# de om civilizat/! !Nu
stiu# nu ma indereseaza# dar sa nu se le$e de fedele noastre.! !Esti
cam tralala# asa ti s'a nazarit si prima data cnd am baut noi toti
mpreuna la deratizare# ca dom: profesor se lea$a de salariul tau...
Ci# i. Recunosti ca esti cam tralala. (a'ti spun de ce) asta e un
prete+t# fiindca de la nceput# pna sa vie fetele# te'ai purtat urt... (i
acum e bine/ "aca rami cu o stea n frunte/ 4iindca ranile n
frunte nu se vindeca fara urme si de cte ori o sa te barbieresti o
sa'ti vezi n o$linda semnul de barbat cipes cum esti# o sa te nfurii
si o sa spar$i o$linda# a# a...!
*ncepeam sa ma plictisesc... Nu petrecerile aran0ate snt cele mai
reusite. 1acalo$lu# a carui ranciuna# prin ridicarea lui la ran$ul de
sef al ecarisa0ului# se topise# n'avea nici un az cu desama$irea lui
n amor si cu dorinta care i'ar fi sarat inima lui blea$a# sa
stampilam femeile cu T sau C. (trelitul# nu stiu de ce# tacea# si bautura
nvinetise parca# ai fi zis ca vinul alun$a viata din el# n loc
s'o biciuie. Iar !fetele! tacute# foarte atente# stateau parca n
asteptarea a ceva. Poate eu i mpiedicam pe toti sa intre n
universul secret al $rupului lor/ A$resiunea mea contra lui Calistrat
i deran0ase/ 4iindca el nu facuse dect sa spuna cuvinte# care n
anumite mpre0urari nu mai au nici o importanta# mai ales daca
omul e beat# n timp ce eu asvrlisem cu paarul si !fetele! vazusera
sn$e... Era si$ur# se speriasera# fiindca ridicndu'ma de pe scaun si
spunnd sec buna'seara# nici una nu'mi arunca vreo privire si nici
5intila nu spuse ceva sa ma retina. Ma conduse nsa pna afara.
!"om: profesor# zise# si acuma ce faceti/ 5a duceti acasa/! !"a#
zisei# o iau pe 0os si ma duc acasa. Nu prea m'am distrat.! El rse)
!Nu'i nimic# lasati...!
Parca mi'ar fi promis el o alta distractie mai $rozava# de care nsa
nu era si$ur ca sa se an$a0eze... Pornii prin noaptea racoroasa de
sfrsit de septembrie. "e fapt ma distram# desi ciocnirea mea cu
Calistrat# lipsita de un fond de conflict real# avea n ea ceva $ratuit#
va$ abstract. Paarul care i se facuse tandari n frunte era nsa
foarte concret# un ciob i'ar fi putut nimeri ntr'un oci si la $ndul
ca s'ar fi putut sa ramna individul cior# ma nviorai si nevoia mea
de violenta si vul$aritate se potoli.
5
Cum se mpaca nsa ideea armoniei constiintei noastre cu
cosmosul# din prima mea carte# cu ideea aparitiei erei ticalosilor din
a doua# n care descriam o mutatie catastrofica n constiinta actuala
a omului/ Nu se mpacau# dar nu ma nelinistii. *mi spuneam ca
7noza va fi probabil actuala n clipa cnd dominatia ticalosilor va
determina o reactie a partizanilor vecilor valori si noua reli$ie su$erata
de mine# dupa ce un puternic $eniu o va prelua ,fiindca nu
eram smintit sa cred ca si eu asi fi un astfel de $eniu.-# se va
raspndi si va intra n conflict cu partizanii lui 1elial ,asa au fost
numiti de un vizionar american cei care au determinat odinioara
distru$erea Atlantidei9 noul 1elial ar urma sa'si faca aparitia#
fiindca terenul este pre$atit-...
!Cum ai putut# mi spuse Ciceo uimit dupa ce termina de citit Era#
sa proiectezi o astfel de viziune minutioasa si realista asupra
viitorului nostru/ Nu e nimic apocaliptic n ceea ce spui tu# ba ciar
s'ar putea afirma ca e o viziune practica# $ospodareasca# nsa $rea
de un presentiment care te apasa la urma ca o piatra de moara. (a
stii ca nu esti ori$inal# cineva mi'a vorbit de o astfel de carte
aparuta n America ;atina# n'am retinut autorul# dar titlul e Istoria
universala a infamiei.! !"esi$ur# zisei# ideile unui timp plutesc n
acel timp si mai multi oameni pot $ndi acelasi lucru fara sa se
cunoasca. Are prioritate numai cel care le'a dat o mai mare forta de
e+presie si le'a scris ntr'o limba de mare circulatie. Nu m'asi mira
sa aud ntr'o zi ca nici 7noza nu e ori$inala. ;acunele mele de informatie#
n ceea ce priveste rezultatul ultimelor cercetari n toate
stiintele# vor fi decisive pentru destinul acestei carti. *mi ramne
or$oliul de a fi scris'o totusi cel dinti. Istoria aceasta universala a
infamiei ce este# un tratat/! !Nu# cica# snt niste povestiri.! !Iata#
deci# a mea e totusi altceva# se refera la viitor si e un tratat...! !Ce
ciudat# zise Ciceo# ai scris o astfel de carte nea$ra si totusi nimic nu
mi pare n tine ne$ru!. !Nu e nimic ciudat# s'a spus si despre
(copenauer# cu ironie# ca n viata lui intima nu era deloc pesimist
si ca s'a bucurat de ea ct a putut...! !(i ce vrei sa scrii acum/!
!Acelasi lucru# despre constiinta# dar ntorcndu'ma acum spre
infinitul mic acauzal# oceanul primordial al aosului din care se
naste tot ceea ce prinde forma. ;umea subcuantica# pornind de la
aceeasi teza) constiinta este esenta universului# nu numai a fiintei
vii# ci si a lumii fizice. *n fond e vorba tot despre misterul omului#
despre care s'a scris timp de doua mii de ani pna s'a a0uns la
esecul actual al filozofiei care a mbratisat disperarea si absurdul.
4izicienii nsa si'au vazut de treaba# i$nornd neputinta filozofilor.
5reau sa spun ca ne asteapta o noua aventura n cautarea esentei
noastre# descisa de fizica prin descoperirea tranzitiei cuantice#
asa'numitul colaps# fenomen fundamental al ntre$ului univers fizic.
Nu e un fenomen bun pentru lo$ica noastra# fiindca desi au trecut
aproape patruzeci de ani de cnd se cunoaste comportarea stranie a
luminii# numai unda ei e+ista# atta timp ct n'o privesti# dar ndata
ce un aparat de e+perienta i semnaleaza prezenta# adica o ?priveste
@# ea dispare si cum dam de corpuscul ,cele doua entitati ale
luminii# fiind# dupa cum stie orice elev# unda si fotonul# care e o
particula-# el nu mai e+ista si apare iarasi unda# eveniment
misterios si ilo$ic# care a fost numit tranzitie cuantica# sau colaps#
pus sub ecuatie de (crodin$er# dupa atta timp deci tot nu se stie
mai mult despre acest fenomen acauzal. Acauzat/ (i totusi
universul mare cauzal# si calauzit de le$i# se spri0ina pe el. "e0a de
la Aristotel# prin 4izica# aflam ca Ana+imandru afirma acelasi lucru#
pe care instrumentele noastre de e+perienta l'au descoperit) nici
apa si nici un alt element nu sta la baza lucrurilor# ci ceva diferit
care e fara mar$ini si din care nasc# spre a e+ista# si cerurile si toate
lumile din ele. Apeiron'ul ceea ce $recii numeau nelimitatul# acauzal
n esenta sa si spiritual# constient si volitiv# reapare dupa doua mii
de ani lasndu'ne semne bizare n aparatele noastre de e+perienta.
"e ce dispare fotonul ndata ce dam de el si apare unda/ (i apoi
reapare fotonul/ Ai zice ca e o 0oaca de'a v'ati ascunselea. Putem
noi sa evitam sa $ndim# iesind din fizica ,pentru ca fizicianul nu
poate e+plica ceea ce aparatele sale nu arata-# si numai astfel mai
putem rationa# ca ntre noi si evenimentul numit tranzitie cuantica
nu s'a produs o atin$ere de care att e+perimentatorul ct si fotonul
snt constienti/ ;umina refuza sa se lase !vazuta! asa cum e+ista ea
n univers# ca realitate complementara ,unda'foton-# formnd un
sin$ur fenomen. Poti sa ai un frison. Noi care consideram ca doar
viata vie poate avea astfel de reactii# ca lucrurile !moarte! snt
moarte de'a binelea# poti sa te uiti la o piatra ct vrei si nimic nu se
ntmpla ntre tine si ea. Ciar nimic/ Asta nu vrea cumva sa spuna#
adica acest 0oc de'a v'ati ascunselea al luminii# ca nimic nu se
petrece n natura fara ca cineva ?sa stie@/ (au mai precis# fara
interventia unei constiinte/ Pna acum am considerat lumina drept
dulcea unda venita din soare sa ne ncalzeasca cipurile si sa $ermineze
pamntul. (i deodata aflam... Ti se pare enorm ceea ce ti
spun/!
Ciceo nu vroia sa arate ca e aiurit de ceea ce auzea. Parea $nditor.
!Ciar s'a demonstrat cestia asta/! zise el cu acea banuiala a
omului obisnuit ca multe dracovenii se pot spune# dar nici una nu
rezista $ndirii practice si obisnuite care# ca sa ntelea$a ceva#
porneste totdeauna de la cauza la efect. !Adica cum sa crezi# surse
el# ca uitndu'te la o piatra# piatra stie si ea de cestia asta/ Auzi#
dra$a# se adresa el nevesti'sii care tocmai ne aducea un platou cu
sandvisuri# ce zice Petrini# ca sandvisurile astea la care ne uitam noi
acum si o sa le mncam stiu si ele de noi...! Izbucniram toti trei n
rs. Ciceo ciar se aiurise# multa vreme dupa aceea# desi
scimbasem subiectul# o lumina de stupoare i staruia n priviri si
vedeam clar ca daca asi fi continuat pe aceeasi tema l'ar fi apucat
nelinistea... Curioasa nsa# doamna Pop# care si cunostea bine
barbatul# observa# desi$ur# ca sotul ei nu mai $ndea cu toata
mintea si reveni) !Ce era cu sandvisiirile acelea/! !(a le lasam#
confirma el supozitia mea# altfel nu mai dorm la noapte.! !1a vreau
sa stiu# zise ea# n'o fi vorba de bau'bau.! !Ciar bau'bau# dar nu
pentru copii# ;avinia# zise Ciceo# e vorba de o noua dovada a
e+istentei lui "umnezeu# dar demonstrata prin comportarea fara
lo$ica a elementelor.! !"umnezeu e ilo$ic acum/ zise doamna
;avinia. Nu mai e bunul parinte care sa ne ba$e n rai sau n iad
dupa faptele noastre/!
(otia lui Ciceo era 0urista. (e cunoscusera ca !adversari!... Ea apara
interesele unei uzine fata de un salariat care csti$ase n instanta sa
i se plateasca salariul din urma pe timp de un an ct timp fusese
concediat pe nedrept9 uzina refuza totusi sa e+ecute otarrea
0udecatoreasca9 salariatul i se adresase personal lui# lui Ciceo# care
0udecase conflictul de munca# ntrebndu'l foarte nedumerit ce
valoare are un verdict n 0ustitie# daca practic# totusi# o uzina nu
tine seama de el/ (i atunci se ntlnisera ei doi# (tefan Pop#
0udecator# si ;avinia Muresianu# sefa serviciului 0uridic al acelei
uzine. !Considerati ca otarrea noastra a ncalcat le$islatia
muncii/! o ntrebase el. !Nu tocmai.! raspunsese ea. !Aveti dubii/
Atunci de ce n'ati facut recurs/! !Avem dubii asupra orientarii politice
a salariatului.! !Platiti'i salariul din urma conform otarrii
noastre si lasati alte or$ane sa'l dea n 0udecata pentru orientarea
lui politica.! !Ar nsemna sa'l ba$am la zdup# lucru pe care nu'l
dorim# raspunsese 0urista. E un vestit maistru otelar# dar face pe
tiranul la cuptorul (.M.# nu tine seama de nimeni# nu formeaza
cadre# pastreaza ?secretul@ numai pentru el si face ?$reva@ cnd nu i
se plateste ct cere.!: !Ei# ct cere/! !Mult. "e patru'cinci ori salariul
tarifar.! !*nseamna ca l'ati mai platit...! !"a# n speranta ca ne va
forma cadre noi.!: !Totusi otelarii lui au depus favorabil.! !"a# dar
nu va ntrebati de ce a asteptat un an de zile pna sa ne dea n
0udecata# dupa ce l'am concediat/! !Nu# de ce/! !A asteptat sa'l
cemam napoi# sa ne ploconim n fata lui# cum se mai ntmplase.!
!"eci v'ati mai ploconit/! !N'am avut ncotro.! !(i ce s'a ntmplat
de nu l'ati mai recemat/! !Am cerut Resitei sa ne detaseze
temporar un maistru otelar si ne'a trimis unul care nu e ciar
?re$ele otelului@# ca maiestatea'sa Trutan 7eor$e# dar care a
acceptat totusi sa'si desvaluie secretele baietilor de pe platou si sa
ne formeze cadre. E un maistru mai tnar# caruia nu'i umbla $ura
toata ziua laudndu'si vecii patroni si partidul socialist n frunte
cu Titel Petrescu# pe care noi# comunistii# cica# l'am fi curatat.! !Asa
deci. Totusi nu pentru acest diferend politic l'ati dat afara.:! !(i
pentru. Toate la un loc.! !4acem dis0un$erea necesara# dintre
conflictul de munca si opiniile publice# i platiti salariul din urma si
n ceea ce priveste reprimirea lui n uzina faceti recurs si invocati
motivele politice# nu att de $rave nct sa faca obiectul unui proces
ca atare# dar incompatibile cu o rean$a0are.! !Asa deci. e+clamase
tnara 0urista# credeti ca nu ne'am $ndit/ "aca invocam motivele
astea# el va fi de fata si nu numai ca nu le va ne$a# ci si le va
sustine ridicnd $lasul cu veementa. Asa e el# un astfel de tip. Nu'l
intereseaza ce s'a scimbat n 0urul lui. &telul# altceva nu stie# si
Titel Petrescu. 5a ncipuiti ca procurorul nu e pus acolo sa faca pe
filozoful# sa'si dea seama ca batrnul otelar e de fapt un om simpatic
si inocent n iluziile lui social'democrate.! !4ir'ar sa fie. e+clamase si
tnarul 0udecator. Ce e de facut/ Totusi# ce va mpiedica sa'i platiti
salariul din urma/! !Nu att salariul vrea el# fiindca e un om cu
stare# are casa lui# baieti profesori care csti$a# si mai ales ,aici e
buba.- nu stiu cte iu$are de pamnt la tara# multe# pe care le cultiva
nevasta'sa9 e amenintat sa fie trecut la ciaburi daca se afla ca nu
mai e otelar. Am vorbit cu el. Ar renunta la salariul din urma daca
l'am reprimi.! !Reprimiti'l.! !Nu vrea directorul. Nu mai are
ncredere n el# l'am mai reprimit# cum v'am spus# de cteva ori. Are
dreptate# batrnul nu'si mai poate scimba mentalitatea# am avea
numai necazuri cu el si pna la urma tot aici am a0un$e.! !1ine#
cole$a# dar atunci de ce v'ati prezentat att de nepre$atiti la proces/!
Aici tnara 0urista tacuse un timp# apoi e+clamase) !Nu va amintiti/
Martorii nostri au trecut de partea lui si erau aceiasi baieti care
veneau la directie si se pln$eau ca maistrul Trutan nu'i nvata si pe
ei nimic# i n0ura de mama si le tra$e mereu suturi...! !Ct e de
batrn/! !Cincizeci de ani. Arata mai batrn# din pricina mncarii si a
bauturii# e un fel de Kon 4alstaff# dar pe care nu l'a vazut nimeni
rznd...! !Ati vazut piesa/ Cum e# domnisoara# ma refer la
interpreti# binenteles.! !*nca n'am vazut'o# dar am recitit'o. Asa fac
totdeauna naintea unui spectacol cu piese mari# nu pot urmari
debitul actorilor# care au tendinta sa n$ita pe nerasuflate te+tul#
ca sa'si puna 0ocul lor n valoare si nu sensurile adnci ale piesei.
Ma si enervez cnd i vad cum nu $ndesc deloc la ceea ce le iese din
$ura si atunci recitesc piesa dinainte# mai ales cnd e vorba de
(a6espeare...! !(i mai aveti curiozitatea desnodamntului/!
!1inenteles. Ma ncnta mereu surpriza replicilor si poezia care
cur$e din ele... "ar daca actorii snt ciar prosti# sau rau distribuiti
n roluri# mi se ntmpla sa si ies din sala. (e spune nsa ca
spectacolul asta ar fi ciar bun.! !"omnisoara# mi permiteti sa va
invit eu la acest spectacol/!
"omnisoara acceptase si dupa un an se casatoreau. 1ausera la
nunta vin trimis de !re$ele otelului!# din pivnitele lui de la tara...
Pna la urma fusese reprimit la cuptoarele (.M.# dar fara
prero$ativele de altadata si mai ales dupa ce 0udecatorul l
avertizase ca un nou conflict cu uzina# 0ustitia nu'l va mai solutiona
n favoarea lui.
*mi povestisera toate acestea cu mult mai multe amanunte si cu
acea unda secreta de emotie n $las cu care nvaluim adesea tot
ceea ce s'a ntmplat cu noi cnd am ntlnit fiinta iubita. Ceea ce mi
se parea nsa incredibil mie# care esuasem cu attea fiinte iubite# era
faptul ca eroii acestei reusite erau aci de fata si nici un $est# nici o
umbra n priviri# nici o pnda a unui $nd nee+primat nu su$erau ca
peste aceasta poveste n care un 0udecator si o 0urista se
ndra$ostisera unul de altul# cu cipurile aplecate ntr'un dosar
,care continea o semnificativa e+istenta ntrziata ntr'o lume la care
nu se putea adapta-# nu trecuse nici o furtuna# nici un nor $reu
care sa le z$ltie sau sa le ntunece senina lor iubire ,desi ceva
trecuse# cnd el si daduse demisia ca 0udecator si ncepuse sa
practice avocatura) s'ar fi putut sa n'o practice# sa fie adica respins
ele barou si el stiuse ca o astfel de prime0die fusese reala-# i
pndisem ani n sir n timpul vizitelor mele) era cu putinta# mi
spuneam# sa nu se ascunda n spatele acestei armonii le
bourdonnement sourd du desordre fatal care zace n orice fiinta
umana# asa cum descoperisem eu nti la Nineta Romulus# apoi la
Caprioara# dupa aceea la Petrica# si total# din plin# coplesitor# la
Matilda/ Pna si mama fusese silita# ca sa'si recapete linistea# sa o
rupa n floarea vrstei# fara sa se desparta# cu tatal meu. ,& cinuia
$ndul ca omul de care ea se ndra$ostise o mn$ia si o saruta de
fata cu ea pe sora ei mai mica si nimic n'o putea face sa creada ca
se multumisera amndoi doar cu aceste sarutari a caror vinovatie
era rau mascata de rudenie9 si pe ea o sarutase astfel# cu aceeasi
privire aprinsa# cu aceeasi 0ubilatiune oarba a instinctului
triumfator9 nu acceptase sa i se turbure pentru toata viata sufletul.
mai bine nu. mai bine fara el# dect sa puna stapnire pe clipele ei
viermele scrbos al $eloziei... de ce nu putuse redeveni senina
acceptndu'l asa cum era/ pentru ca presimtise ce era n ea#
murmurul# rumoarea din adncuri a desordinei# o auzise n acele
clipe de tradare si# desi$ur# se speriase...-
Nimic nsa nu razbatea n afara din viata acestui cuplu# n afara de
o continua plenitudine n ntele$ere. "esi$ur# flacara nu era
spectaculoasa# dar le lumina# cum am spus# din plin# micul lor
destin. Era frumoasa ;avinia/ ;a nceput mi se paruse ca nu# dar
nici o femeie nu e n mod absolut frumoasa sau urta pna n'o
cunosti. Caprioara nu fusese frumoasa cnd o ntlnisem/ Cnd ma
parasise nsa descopeream ct e de urta. E+ista# cum stim de fapt
foarte bine toti# frumuseti ascunse. "ar si urtenii la fel de bine
ascunse# aparentele# cum se zice cu ndreptatire# snt nselatoare. &
pura anatomie nu ne poate spune mare lucru# desi prima noastra
reactie se produce comitnd o dubla eroare# datorita iluziilor pe care
le investim brusc ntr'un cip zis frumos# si repulsiei la fel de instantanee
ntlnind un cip urt. "ar cine poate ne$a ca un cip
poate fi frumos pentru ca e urt/ (i altul urt tocmai fiindca e att de
frumos/ Nu se poate e+plica astfel de ce# de pilda# o urta $aseste un
superb barbat si una frumoasa uimeste pe toata lumea acceptnd
unul si batrn si idiot si betiv si infidel. 4rumusetea si urtenia fizica
se metamorfozeaza si se retra$ n fata unor realitati sufletesti care
spectatorului i scapa. ;avinia# dupa ce am cunoscut'o mai bine#
era deosebit de frumoasa. N'o pot descrie# o bruneta $rava si
linistita# fara vreun cusur fizic# cu o e+presie izbitoare de caldura
umana si devotament care ti spunea din prima clipa# dar fara
emfaza bi$ota a unor sotii# ci cu prietenie) snt daruita barbatului si
copiilor mei9 daca vrei sa tii la noi toti mpreuna# te vom iubi si noi.
Ceea ce se si ntmplase. Casa lor# orele de smbata seara pe care le
petreceam mpreuna erau pentru mine# cum am mai notat aici#
locul de refu$iu# oaza n care reveneam sa ma odinesc si sa uit de
nisipul desertului vietii mele afective. Asta nu nsemna ca nu
ncercam sa'i turbur# cum facusem acum relatndu'i lui Ciceo strania
comportare a luminii n aparatele de e+perienta# fara sa fiu nsa
initiat# ca un fizician# n acest fenomen. (peculatiile mi apartineau.
5I
!"a# ;avinia. zisei. "umnezeu e ilo$ic si acauzal. ('a spus asta timp
de doua mii de ani ,avem dovezi destule# de pilda# asa'zisa lui
dreptate# sau fla$rantele lui nedreptati9 Abraam caruia i cere sa'si
0ertfeasca fiul ca sa'i dovedeasca credinta e o istorie naiva# de
adormit popoarele# n realitate n'a venit nici un n$er care sa
opreasca mna fanaticului# copilul a fost n0un$iat si nu numai o
data n timpul erei noastre si fara ca aceasta 0ertfa sa foloseasca
cuiva-# dar l'am si intero$at adesea si aceia dintre noi# care se
credeau cuprinsi de starea de $ratie# ne'au raspuns totdeauna ca
nu putem# cu mintea noastra# sa patrundem ceea ce e de
nepatruns. "ar acum am nceput sa dam de urmele lui si ce credeti
ca a facut cnd i'am fortat cteva secrete/ A fost silit ,asta e
cuvntul.- sa se arate. Cum/ (a'ti povestesc# ;avinia...! (i reluai
speculatia fantezista despre 0ocul de'a v'ati ascunselea al luminii.
Copiii ascultau si ei curiosi acest basm modern din care nu se
ntrucipa nsa nimic care sa'i fascineze# ca lumina ba aparea# ba
disparea# nici o minune# asta puteau face si ei cu o lanterna...
;avinia# ca si sotul ei# arata incredula# dar nu an+ioasa. ;a urma
urmei# parea ea sa spuna# totul poate fi adevarat# dar ntruct ne'ar
scimba cestia asta destinul/ Tot vom muri. (i atunci/ !5a
amintiti vlva pe care a produs'o descoperirea radiumului/ reluai
eu. A fost dupa aceea studiat si ce s'a aflat n le$atura cu
radioactivitatea sa intensa/ *nti ca atomii sai se dezinte$reaza
ntr'o maniera foarte ciudata# desi nucleele snt absolut identice#
unele e+plodeaza# altele nu. Conform carei determinari/ Am putea fi
tentati sa emitem ipoteza ca ntre cele doua nuclee ar e+ista o
deosebire pe care noi n'o observam# dar alte cercetari au silit pe
fizicieni sa admita ipoteza indeterminarii# manifestata si n alte
fenomene# cum ar fi cel al tranzitiei cuantice. "ar nu asta e att de
frapant n comportarea radiumului radioactiv. I s'a descoperit
periodicitatea desinte$rarii# care# dupa cum o sa vedeti# ne da de
$ndit. Avem n fata o astfel de pietricica radioactiva sa zicem de
doua $rame. ('a calculat att de e+act timpul desinte$rarii ei nct
s'a nscris cifra >=MG de ani# cnd din doua $rame mai ramne unul#
pietricica se reduce adica la 0umatate. "upa alti >=MG de ani# se
reduce iar la 0umatate. (i asa mai departe# dupa fiecare perioada#
din 0umatatea care a mai ramas# se reduce 0umatate. "a# dar asta e
mereu# pna la sfrsitul lumii. Ramne totdeauna o 0umatate care se
reduce la 0umatate# timp de mii de miliarde de ani napoi spre
aosul infinitului mic. Cercetati# cercetati# parca ne'ar spune
?cineva@ cu ironie# ca o sa va lamuriti bustean.! !Adica acest ?cineva@
cine ar fi/! zise ;avinia. !Cm. Cineva care ?stie@.! !Ma ndoiesc# zise
Ciceo deodata decis sa nu accepte inacceptabilul. "e ?stiut@ nu stim
dect noi. Astea snt fenomene din mecanica universului# care orict
de misterioase ar fi# tot fenomene mecanice ramn. %niversul n'a
dat pna acum ceva mai bun dect omul. Restul e un 0oc orb al
ener$iei# cauzal sau acauzal# din care# e adevarat# am iesit noi. Cum
am iesit# e interesant de aflat# recunosc# dar parca...! (i tacu. !"ar
parca# ridica el $lasul# tot mai mare cef am sa beau un paar de
vin dect sa'mi spar$ capul cu... apeironul.!
(i l si bau# cu sete# acel paar# demonstrativ. Copiii# care stiu cnd
tatal are umor# rdeau. !Asadar# Ciceo# zisei# nu vrei sa mer$i mai
departe.! !Nu.! raspunse el cu acelasi $las prin ale carui
modulatiuni copiii discerneau ceva nespus de vesel# ncapatnare
infantila# asemanatoare cu a lor# furie instinctiva mpotriva
a$resiunii acestui apeiron. !Nu# repeta el# fiindca si asa# n ceea ce
ma priveste# snt furios pe savanti ca m'au silit sa aflu ca cerul nu e
mai nalt de doua'trei sute de 6ilometri. Eram mult mai fericit cnd
credeam ca e fara limite# dect eram cnd stiu ca e doar o po0$ita si
dincolo de el# vidul# un ntuneric ncarcat de porcarii mortale#
iradiatii care ar ucide ntr'o clipa pe oricine ar ncerca sa intre n el.
Ce'am aflat/ Ca sntem prizonieri ntr'un ocean de $aze. Parca ma
si sufoc cnd ma $ndesc# n timp ce nainte mintea mi zbura fara
otar si cerul era lacasul minunilor.! !Esti un om de tip medieval#
zisei# refuzi sa accepti ca pamntul se misca.! !"a# stiu# 7alilei#
eppur si muove# pna la urma o sa'mi spui# Petrini# ca vreau sa ne
retra$em prin paduri# sa bem lapte de iapa si sa ne radem cu o
bucata de coasa. 5reau doar sa spun un lucru simplu# ca aflnd ca
cerul care mi'a ncntat copilaria nu mai e acelasi# nici eu n'am mai
ramas acelasi# n timp ce bunica statea si se uita la el ceasuri
ntre$i n sezlon$ul ei# fericita. Iar eu $ndesc# ciar cnd e albastru
ca peruzeaua) e frumos# dar dincolo de el e un ntuneric de smoala.
Iadul.! !"e ce# zisei# e firmamentul. &rion# o catedrala de lumina#
Calea ;actee...! !"a# $ala+iile# niste melci# despre care ni se spune
acum ca fu$ unele de altele cu mare viteza... *ncotro dracu fu$/ Cica
universul e n e+pansiune.! !Ai vrea sa fie fi+/! !1inenteles. Adica
sa fie n miscare fi+a# cum e soarele si planetele. Asta mai mer$e.
(au cum snt norii# care se misca# dar nu dispar# nu snt n ?e+pansiune
@. Cred ca savantii astia s'au ticnit la cap. Am auzit de unul
care a vrut sa puna Totul ntr'o ecuatie. (a arate ca un mar din care
tai felii e ct pamntul. %n polonez. Pna la urma a nnebunit. Astia
totdeauna au vrut sa arate ca snt mai $rozavi dect altii# au format
o dieta n care orice deputat putea avea drept de veto asupra ma0oritatii.
(i atunci inamicul a $asit un tradator care a zis veto si le'a
invadat tara. !"a# zise ;avinia# lui nu'i plac cestiile astea. *ntr'o zi
am $asit la Consi$natia un binoclu mare de cmp# nu vroiam sa'l
cumpar# dar m'am uitat prin el si l'am luat. *ti aducea o casa de la
un 6ilometru ciar sub nas# vedeai prin fereastra ce fac oamenii n
ea ca si cnd ai fi fost cu ei n odaie. (i ntr'o seara m'am uitat cu el
la luna si l'am stri$at) (tefane# vino sa vezi luna de'aproape# e
e+traordinar. "ar el) nu vreau sa vad luna de'aproape. "ar de ce/
Asa. ;as'o acolo# unde e... sa stea acolo unde'o stiu eu. (i n'a vrut#
dar copiii mureau de curiozitate...! !"a# zisei# a spus adineauri ceva
foarte adevarat# ca omul nu mai e acelasi dupa ce descopera ceva.
Asta ntr'adevar ne poate nelinisti) daca nu mai e acelasi# e n bine
sau n rau/ *nainte omul era mai mult un aventurier n cautarea
fericirii# astazi a devenit un aventurier n spirit# vrea neaparat sa
afle# cu mi0loacele stiintei si nu prin pura speculatie filozofica# cine
e# ca sa poata sti ce'o sa devina. "ar de0a aceasta aventura ne
costa# ' o insecuritate mai mare# pe care nimic n'o compenseaza#
fiindca marile puteri au pus mna pe acele descoperiri ale savantilor#
cu a0utorul carora si pot nimici adversarul n cteva minute. Cu
aceasta perspectiva# e clar ca nu mai putem contempla# fermecati#
&rionul. "ar nu mai putem da napoi# e prea trziu. %nii spun asta
cu e+altare) nimeni nu mai poate da napoi roata istoriei# incluznd
n asta si pro$resul stiintelor# o binefacere. "a# dar si o neliniste mai
mare. Cum o sa iesim din aceasta aventura fara precedent# ciar n
ipoteza ca omenirea va sti sa nlature amenintarea bombei cu
idro$en/ 5reau sa spun# n afara pasiunii de a cerceta# ce ne mai
place sa facem/ 4iindca tocmai ascultam astazi la radio un fel de
prele$ere# pe care individul o tinea cu aerul cel mai firesc din lume
ca spune ceva util si rational) cum sa ne or$anizam timpul liber.
4ara sa'si dea seama ca farmecul timpului liber tocmai n asta
consta# sa nu'l or$anizezi# fiindca din clipa aceea a ncetat sa mai
fie liber. Timp liber nseamna sa faci ce vrei# adica sa dai curs n
voie oricarei tentatii# fara sentimentul de culpabilitate ca n felul
acesta l pierzi# acel timp. (i$ur ca n timpul tau liber poti or$aniza#
sa zicem# o e+cursie# dar numai daca ai cef. Ai zice ca nici nu
merita sa iei n seama asemenea prostie# dar snt si oameni care
dupa orele de munca nu simt bucuria disponibilitatii# ci un fel de
vid# cu atractie spre ceea ce P?or$anizeaza@ altii# aran0amente#
ntlniri undeva# si tocmai lor li se adresa individul de la radio# n loc
sa'i lase n pace sa descopere sin$uri ceea ce i'ar ncnta sa faca.
Ideea din subte+t era# desi$ur# $ri0ulie# nu cumva omul fara timp
liber or$anizat sa faca vreo prostie# sa a$ate vreo fata pe strada# sa
se mbete sau sa faca scandal. Aici e temerea) perfecta or$anizare a
vietii omului de mine# cu diminuarea puterii ima$inative si
disparitia artelor. "e pe acum muzica simfonica a parasit armonia
si e+celeaza n disarmonie# producnd asupra ascultatorului nu
vecea ma$ie# ci o turburare nervoasa depistata de medici drept
nociva# iar pictura a cazut n decorativ. Ca$all# Picasso# Cirico#
"ali snt ultimii mari pictori# iar sculptura s'a abstractizat si ea# n
cautarea ?esentelor@. "esi$ur# esenta formelor poate ispiti# dar n
practica ele se confunda# un cap de femeie reprezentat printr'un ou
ne duce cu $ndul si la un ou# reprezentat printr'o femeie. N'ar fi
rau daca am $ndi) femeia e un ou# dar o $aina e mai de$raba un ou
dect o femeie si nca acest arbitrar al esentelor ne'ar deran0a cel
mai putin daca n'am $ndi) prostia asta poate s'o faca si un copil. '
ceea ce a si dus la admiratia mz$aliturilor copiilor si a artei
primitive.! !1a sa spun drept# mie mi place arta primitiva# zise
;avinia. Ma amuza# dimpotriva# are multa ima$inatie.! !"rept sa'ti
spun# zisei# nu stiu ce sa'ti raspund# dar daca ma pui la ambitie ti
fac si eu# din lemn# un vra0itor african de care poti sa te si sperii# nu
numai sa te amuzi. "ar daca ma pui ciar sa imit# cu modelul
alaturi# un Moise de Micelan$elo# ti declar ca nu pot orict m'asi
stradui# dupa cum nici o fraza mozartiana# n timp ce o simfonie
moderna m'ar ispiti# fiindca sunetele ei nu e+prima nici un mister#
adica nici o coerenta...! !Poate ca n'o sesizam noi/. zise ;avinia. Pe
primavara eram la 1ucuresti ntr'o smbata si ne'a invitat o cunostinta
la un concert n care se cnta pentru ntia oara la noi ceva de
Enescu.! !"i+tuorul!# zise Ciceo. !"a# ceva cu suflatori# dar parca nu
erau nici flaute# nici clarinete# un fel de bete. "ar nu erau nici
fluiere# fiindca se sufla n ele dintr'o parte. "iri0a (ilvestri. Ti'ti# ti#
f# f# f# su'su'sum fi# fi# fi# n'am nteles nimic# da: nu numai eu# nici
n'a durat cteva minute si totul s'a terminat. (ala# $eata. Nici un
fel de aplauze# o tacere neobisnuita la noi# unde se aplauda att de
usor. N'aveai ce sa ntele$i# fiindca ndata ce suflatorii ai fi zis ca
voiau sa nce$e o melodie# cum spui tu# ct de ct coerenta# diri0orul
o reteza brusc si iar o luau de la cap cu si'su'su si fi'f'fi. (i atunci
se ntoarce (ilvestri spre sala# era la Ateneu# si zice) domnilor# e o
piesa $rea# deosebit de bo$ata si dificila# permiteti'mi s'o mai
cntam o data. (i a cntat'o. Acelasi lucru# orict ai fi fost de atent si
tot nu puteai sa distin$i vreo tema melodica. ('a aplaudat ici'colo.
*n pauza# putina 0ena printre melomani. 5ad ca vine spre noi
cunostinta care ne invitase# era cu nevasta# aveau locuri n alta
parte. ?Ei# zice el asudat# rosu la fata. 5'a placut/@ ?Nu@# zic eu. ?Nu
v'a placut# sau n'ati nteles/@ ?Am nteles perfect# zice (tefan# dar
nu ne'a placut.@ ?"a/. spune cunostinta noastra. Mie si'acum mi
bate inima.@ (i si facea vnt cu batista# att de turburat era. Asa ca
vezi.! !;avinia# am o banuiala# zisei surznd. Nu cumva cunostinta
voastra era compozitor/! !Nu stiu# era compozitor# (tefane/! !"a#
zise Ciceo# un tnar compozitor.! !E normal. zisei. *ntre ei#
compozitori# pictori si ciar romancieri# se ntele$ perfect. Nu mai
fac arta pentru marele public# ci numai pentru ei nsisi.! !Totusi
Enescu e mare# zise ;avinia# si nu numai n Rapsodii. (i poate ca
ntr'o zi o sa ne placa si "iztuorul.! !Nu zic ca si mie mi place
Pasarea de foc a lui (travins6i# dar n'asi lua'o cu mine ntr'o
insula# pe un disc# dintre cele zece care m'ar constrn$e ipoteza
unui e+il!# raspunsei.
!Apropos# zise Ciceo# ai mai fost pe la 1ucuresti/ (i fiindca nu
raspunsei ndata# copii# zise# $ata# la culcare.! Nu ntrziara sa se
ridice dect att ct sa arate ca nu se supun ei numai la un sin$ur
ndemn. Trebuia sa vie un al doilea# apoi o amenintare# apoi
ntrziatul n sarutari care trebuiau sa fie att de tandre si insistente
nct Ciceo# dar mai ales ;avinia sa'si iasa usor din pepeni) aide#
dra$a# a0un$e odata# si le smul$ea bratele strns ncolacite de $tul
ei si le ardea una la fund# ciar scoasa de'a binelea din sarite.
4etita si baiatul o ster$eau cicotind...
5II
Erau e+cedati de dra$ostea copiilor n timp ce eu trebuia sa ndur n
fiecare seara arsura unui $nd care ma facea sa'mi ima$inez pna la
alucinatie o scena ale carei detalii mi alun$au somnul si mi
faceau sufletul prizonier fara scapare) (ilvia mea statea la masa cu
un strain si trebuia sa vada apoi cum e dusa la culcare si mama ei
se retra$ea n dormitor cu acel strain. Astfel# sin$urica# fetita mea
trebuia sa adoarma de fiecare data cu o nedumerire n sufletul ei
inocent) unde e tata/ (i mama# ce face ea acolo cu omul ala si nu
doarme cu mine/ Cum se apara ea de aceasta nedumerire/ Putea ea
apoi# n timpul zilei# sa mai fie vesela si ncrezatoare/ Mai putea ea
surde/ Tandretea ei spontana mai putea tsni/ (i sa se adreseze
cui/ Tatal nu era aproape si venea s'o vada doar duminica# iar pe
mama trebuia s'o vada cum i servea acelui om ceaiul# dimineata#
cum se $atea apoi sa plece de'acasa si pleca mpreuna cu el cu
masina# pentru ca la ntoarcere sa'i puna supa n farfurie# sa stea
de vorba cu el# nu mai terminau de vorbit. !"a# mi marturisea ea# ci
vorbesc# ci nu mai termina# ci cu atta vorba.! si alteori seara sa se
$ateasca !se $ateste mama# se uita n o$linda# ci nu mai termina ci#
ci cu atta $atit! si s'o lase sin$ura. sa se duca la !o receptie!. !"es/!
!Nu prea des# ta'taaa# dar...! !"ar ce/! Nu mai stia ce vrusese sa
spuna cu acel dar...! !"ar mama te iubeste# se poarta frumos cu
tine.! !"a# dar...! !Ei# ce mai e/! !(e cearta cu Mircea...! 5a sa zica
asa i spunea ea acelui Mircea# pe nume. Adevarat# cum i'ar fi putut
spune) tata n nici un caz# domnul nu# dar nici nenea. !Ei si/ (e
ntmpla sa se mai si certe lumea...! !"a# ta'taaa# dar# ci nu mai
termina cu atta certat...! !Ciar/! Nu raspundea. Era clar# nu se
certau des# nu se duceau des la receptii# dar atunci cnd se certau si
se duceau la receptii erau mpreuna si pe ea o uitau.
*n acele ore# bune sau rele# mama nu mai era a ei. (i nu mai era a
ei nici cnd o duceau la culcare si ei doi ramneau sin$uri. !Tata se
$ndeste la tine tot timpul# i spuneam# si cnd o sa te faci mai mare
o sa poti veni la mine si sa stam tot timpul mpreuna.! Att# nu
riscam sa'i spun sa vie de pe acum# s'ar fi putut sa n'o mai vad
niciodata# caci timpul cnd ea ar fi a0uns la vrsta sa opteze era
incomensurabil# si rupta de mine attia ani s'ar fi nstrainat de mine
si optiunea ar fi fost cu totul nesi$ura. !(a nu'i spui mamei ce
vorbim noi. E un secret al nostru. 5om fi numai noi doi# tata nu se
mai nsoara.! !Ta'taaa# dar de ce nu vii si tu mai des/! !Eu stau
departe# mi'e $reu sa viu.! !Pai ia trenul.! !Iau eu trenul# dar am
serviciu si nu pot lipsi dect duminica.!
Ne plimbam prin oras# ca mai nainte# dar un alt oras# cu mari
bulevarde si cu o nesfrsita multime de oameni pe strazi. Trecuse
mult timp pna sa ma linistesc# pna sa'mi dau seama ca nu mai era
nimic de facut# sufletul (ilviei era de0a scindat# tata ramasese el
ta'taaa# dar cu mama se ntmplase ceva# n'o iubea numai pe ea# ci
si pe Mircea# care si el se purta frumos cu ea# dar... Ascundea multe
acest dar# nsa am nteles ca mica ei fiinta se apara bine# era vesela#
mnca si dormea bine si ncetul cu ncetul se blindase mpotriva a
ceea ce la nceput o nedumerise# ca nu mai putea sa se ncreada n
ntre$ime n dra$ostea mamei# se ndeparta de ea# ncolteau n
inima ei sin$uratatea si independenta# sentimente premature# dar
nu apasatoare# ba ciar i placeau# ncepuse sa fie obraznica si
ncapatnata# si retra$ea si ea afectiunea pentru mama e+act n
masura n care mama si'o retra$ea pentru a i'o darui lui Mircea#
e+aspernd'o pe Matilda# iar acel minus din viata ei zilnica# tata# n'o
facea sa sufere# dimpotriva# ai fi zis ca i parea bine# iar
mpre0urarea ca erau trei care se ocupau de ea i sporea sentimentul
de independenta si libertate. Totul era n faza inocentei. "ar ce'o sa
se ntmple mai trziu/ (i iar mi se strn$ea inima) daca n sufletul
acestui copil# silit sa afle de timpuriu prea multe# nu va aparea ceva
dur mpotriva oamenilor# cinismul# ironia necrutatoare#
nencrederea n fidelitate si raceala n iubire/. (i ma straduii multa
vreme s'o vorbesc de bine pe mama ei# s'o asi$ur ca numai pe ea o
iubeste# ca si Mircea e un om bun. !Ci# ci tata# Mircea are doi baieti
mari# ci snt studenti n An$lia... Ci daca si eu o sa nvat bine# ci ma
trimite si pe mine n An$lia.! !I'auzi. Mai e pna atunci. Pna atunci
ori moare ma$arul# ori piere samarul.! !Ci nu ntele$.!: !Ci mi'e $reu
sa'ti e+plic.! 5rusesem sa'i spun ca pna atunci ori nu va mai fi n
situatia s'o poata trimite si pe ea n An$lia# ori se va desparti mama
ei de el si'o sa fim iarasi mpreuna.
7ndisem ctva timp acest lucru# fara sa ma bizui la nceput pe vreo
certitudine# n afara faptului ca surprinsesem adesea o nostal$ie pe
cipul Matildei. &data despartiti# ura ei mpotriva mea se stinsese si
urmase o tacere asemeni unei vetre n cmp care a devenit deodata
cenusa si asupra caruia s'au lasat# misterioase# dar nu moarte#
marile taceri ale aosului# lumea straina de efemerele noastre
patimi# cerul nstelat# noaptea vie cu adierile ei de vnt fosnind prin
ierburi# n mi0locul carora numai omul poate fi mpacat# $ndind) sa
uiti totul# sa nu uiti nimic si sa nu'ti pese. El sin$ur poate purta n
suflet pacea# conflictul# nepasarea# linistea# sbrlirea# pieirea#
disparitia cu obrazul lipit de mama lui# pamntul# pe suprafata caruia
strn$nd n mini bul$arii# poate muri rn0ind cu sfidare sau cu
dra$oste care sa'l faca din ticalos# frate al tuturor e+tinctiilor.
Matilda se pomenise silita sa se $ndeasca sin$ura ,adica fara mine-
la ceea ce facuse. Ciar la prima mea vizita# dupa sase luni ,fiindca
mi era insuportabil $ndul sa'i mai vad vreodata cipul-# o $asisem
vesela si cu priviri care se fi+au asupra mea ca odinioara# fara sa se
sinciseasca de barbatul ei care era de fata# ca ntr'un 0oc ce reedita
parca n mod straniu situatia n care ne aflam noi doi cnd ea era
maritata cu Petrica.
Pna ce ntr'o zi mi dadui seama ca nu ma iluzionam. Ma primi ca
altadata n orele ei de mare e+pansiune a sufletului si ciar reedita
ntr'un anume fel scena de pe vrful dealului cu Petrica. "esi$ur#
sotul ei nu se urca n vreun copac# ci si pastra o impenetrabila si
calma fi$ura. !Tu ai luat masa undeva/! ma ntreba. !Nu!# zisei# desi
mncasem. !Nici noi. Mircea abia a venit! ,de unde venise/ Era
duminica# a# da# stabii astia snt adesea cemati nu numai
duminica# ci si la miezul noptii.-. Ma invita deci la masa si acceptai.
(ilvia nsa avu o comportare nelinistitoare# n timpul mesei ncepu
sa se 0oace cu lin$ura n supa# sa se ftie pe scaun# sa clefaie
interminabil carnea n $ura si sa arate o surzenie totala fata de
amenintarile mamei. (urprinsa# scoasa din sarite# pna la urma#
Matilda o plesni# dar (ilvia nu se turbura ctusi de putin# varsa
paarul cu apa pe masa si e+presia de impertinenta de pe cipul ei
nu se sterse. !Ce e cu fata asta/ e+clama Matilda uluita# e din zi n
zi mai obraznica. 5ictor# ia ureceaz'o tu nitel# o fi creznd ca daca
esti tu cu ea# o sa'i iei apararea.! !(ilvia# zisei# ce e prostia asta/ Ai
sase ani# nu mai ai patru# esti fata mare.! (i o luai n brate de pe
scaun si o pusei pe $enunci# dar corpul ei era teapan# e+presia de
nstrainare# nu'si mai lipi cu tandrete capul de obrazul meu. "a#
copilul nu mai era cu totul inocent# era clar ca simtise nefirescul
invitatiei maica'sii si nu'si putuse e+prima prin cuvinte desacordul)
l e+primase nsa n felul ei. !1ine atunci# eu am plecat# zisei# daca
nu'ti place sa stai cu mine la masa!. Nu era un repros# si nici nu'i
spusesem aceste cuvinte ca sa'i su$erez vreo mnire din parte'mi#
scontnd un re$ret din partea ei. *nca de la aceasta vrsta apar n
noi stari psiice foarte coerente si de mare inertie# nu pot fi
deplasate nici prin vorbe# nici prin amenintari si nici prin pedepse.
Mnire nsa simteam si ntr'adevar trebuia sa plec daca nu vroiam
sa'i fac ei si mai mare rau. Avea dreptate# locul meu nu era acolo#
micul ei suflet nu accepta amestecul# ca si cnd# cunoscnd'o bine
pe maica'sa cu antenele instinctului# ar fi intuit eroarea n care
ne'ar fi atras pe toti ntr'un 0oc n care ea refuza sa intre.
!Mer$i cu mine la plimbare/! o ntrebai ridicndu'ma. "adu din cap
scurt cu privirea imobila) nu. Nici nu trebuia s'o ntreb# era clar ca
nu putea atunci sa ma ierte pentru ca acceptasem sa iau masa cu
maica'sa si cu Mircea. !5ictor# zise Matilda# mer$ eu la plimbare#
am sa'ti spun ceva.! (ilvia se nsenina cnd auzi si deodata mi
surse) !Pa# tata# ci cnd mai vii/! & luai iar n brate# o
sarutai# spusei buna ziua lui Mircea si o asteptai apoi pe Matilda n
strada.
(tiam ca n'avea nimic sa'mi spuna si daca avea nu acum mi va
spune# vroia doar sa'si dea seama pentru nceput daca mai puteam
comunica. Nu $reseam# ne plimbaram vreo doua ore si ntr'adevar
nu'mi destainui nimic. (cimbaseram nsa mii de cuvinte# aproape
n soapta# cuvinte incolore# ca niste eticete pe sticle $oale# care nu
se mai ciocneau ntre ele# nu mai scoteau scntei ca altadata# ci ne
picurau doar o mare liniste n inima# o mare destindere si o va$a# o
nedefinita si lipsita de temei speranta. "aca o mai iubesc. "esi$ur#
i spusei. Ca si la nceput. "a# si ea simtea acelasi lucru. (e mira
cum de'am a0uns noi aici. !& fi vreun blestem!# zisei. !(i eu m'am
$ndit# zise. (a'ti spun un secret) nu'l iubesc pe Mircea.! !(tiu ca
nu'l iubesti.! !"ar ma iubeste el ca un nebun.! !"a# stiu ca te
iubeste ca un nebun.! !;ucru pe care nu l'am simtit la tine dect la
nceput.! !Nu l'ai simtit nici la nceput# ti s'a parut.! !Nu'nu. Altfel
nu'l lasam pe Petrica.! !"a# ai $resit ca l'ai lasat. Mi'ai spus'o de
attea ori.! !Nu# vroiam un copil si am avut banuiala ca Petrica# cu
boala lui# nu putea sa mi'l dea.! !Mai bine# putea iesi un copil cu
ereditate ncarcata.! !Nu# m'am interesat# boala asta nu e
ereditara.! !Parca poate cineva sa stie cu precizie totala ce e ereditar
si ce nu e. "eci am dreptate# m'ai iubit cu premeditare# ca sa faci
un copil.! !(i eu. Te'am iubit# dar n'a lipsit si premeditarea.! !Nu#
nu m'ai iubit deloc si asta s'a vazut ndata ce ne'am casatorit.!
!(a'ti spun un secret.! !*nca unul/! !"a# eu nu pot sa iubesc.! !(tiu
ca nu poti sa iubesti. "ar ti iesi din fire cnd celalalt nceteaza si el
sa te mai iubeasca.! !"a# mi ies din fire# nu pot sa traiesc fara sa
fiu iubita.! !Mare descoperire. Cine poate trai fara sa fie iubit/! !Tu#
de pilda# n'ai nevoie si tu stii asta si am nceput sa te urasc cnd am
descoperit acest lucru.! !"a# fiindca am ramas la parerea ca rolul
femeii e sa iubeasca si sa ntretina flacara iubirii# de'aia i'a dat
natura frumusete si farmec.! !(i al barbatului/ El ce rol are/! !('o
ocroteasca. "e'aia e nzestrat cu forta si ecilibru.! !"a# vezi# nu
ne'am nteles.! !Nu e+ista ntele$ere.! !Nu/! !Nu.! !Atunci ce e+ista/!
!E+ista iubire# acolo unde ea se naste# e+ista si ntele$ere. (nt
le$ate. "esi$ur# nu lua asta n sens absolut# nu totdeauna unde
e+ista iubire e+ista si ntele$ere. (pun doar ca e $reu de conceput ca
doi oameni care nu se iubesc se pot ntele$e. Tolstoi se ntreba) ce'i
tine pe oameni n viata/ Raspunsul cred ca e al lui# nu al meu)
iubirea. Asta n mod absolut si nu neaparat doar n sens crestinesc
si nu e+clusiv ntre se+e. Poti# de pilda# iubi omenirea# sau natura#
sau doar copiii# sau animalele# fiindca fara iubirea de ceva am
redeveni fiare. (au si mai rau# am a0un$e sa ne iubim doar pe noi
nsine# devenind monstri. Nu e adevarat ca tu nu poti iubi# fiindca
altfel n'ai mai da nastere la iubire n altul. Ar nsemna ca te iubesti
mult pe tine# lucru respin$ator# care nu poate atra$e dect tot pe un
ins respin$ator. &r nici primul tau barbat# nici Petrica# nici eu si
nici acest Mircea nu sntem insi respin$atori.! !Toti ceilalti da# nu
snt# dar tu esti.! !"a# se poate ca tu sa nu fi vazut n mine dect
ceea ce am respin$ator. Toti avem n noi ceva care strneste repulsia#
dar nu uita ca si virtutea ,vorbesc de cea adevarata- poate fi
respin$atoare pentru un ticalos.! !"eci eu snt o ticaloasa.! !"a#
cam esti.! !(i totusi mi'ai spus ca ma iubesti nca. Iubesti o
ticaloasa/! !Iubesti un ins respin$ator/: !"a# cu speranta sa'l
scimb.! !Nu s'ar zice ca ai avut vreodata n suflet speranta. (au
mai bine zis ai vrut sa ma scimbi prin distru$ere# prin aniilare.!
!Ca'a. Ai vazut tu destul n tine un om a carui trufie nemasurata
pretindea sa i se ridice n fiecare zi cte o statuie.! !5'ati emancipat
si iata ce iese din voi.! !"a# nu mai vrem sa va $dilam la talpi.!
!Calatorie sprncenata spre tinta voastra# visul uitat al
matriaratului. &amenii de stiinta au descoperit ca snteti mai
vitale dect noi si o luati n serios. 5itale# da# dar nu n spirit# unde
produceti numai dezordine.! !(i voi nu produceti. Razboaiele le
facem noi.! !Razboaiele le face "umnezeu si se clocesc si n ura
dintre barbat si femeie.!
Matilda casca ndelun$ si cu mare voiosie. !Ma dor picioarele# zise#
ai sa intram undeva si sa bem o cafea# continuam acolo.... &rice
asi fi crezut# zise ea apoi dupa ce intraram ntr'un mic bar si ne
asezaram# ca poti sa a0un$i# afara de contabil.! !N'am a0uns# zisei#
fiindca n'o sa ramn contabil 0usOu:a la fin de mes 0ours.! !Tot mai
speri/! !Nu sper# snt si$ur.! !"aca ai accepta ca Mircea sa se ocupe
de cazul tau# ar fi att de simplu si. n'ai mai sta n acest post nici
macar o saptamna. (ituatia nu mai e aceeasi ca acum cinci ani.!
!Cai sictir.! !Asta e o prostie. *ntre oameni civilizati lucrurile astea
se aran0eaza. &rict am vrea noi sa credem ca sntem despartiti# n
realitate nu sntem si nu putem fi total despartiti. Ciar daca n'ar
e+ista (ilvia. 4osta sotie si a0uta fostul sot# fostul sot o a0uta si el pe
ea# actualul sot l a0uta si el pe fostul sot... E normal. Iubesc
amndoi aceeasi femeie... ,Mi'ai spus ca ma iubesti ca la nceput.-
"ar cnd mai e+ista si un copil/.! !Aa# de'aia m'ai invitat tu la
masa. 4ormam aceeasi familie/! !Nu fi prost. 5reau sa spun ca
avem interese comune. Nu ti'ar placea ca (ilvia sa stie ca tatal ei e
profesor universitar/! !1a da# dar (ilvia va afla si cui datorez eu
aceasta favoare# lucru care mi se pare scabros. Prefer sa stie ca voi
fi iar universitar prin propriile mele sfortari.! !"ar (ilvia nu va sti
niciodata.! !*nti ca va sti# fiindca ti $icesc $ndul) pace si armonie
ntre noi trei# lucru imposibil# fiindca nu se poate uita ca acest stab
mi'a luat copilul# n timp ce stia ca el mai avea doi. (i pe urma ciar
daca (ilvia nu va sti ca Mircca m'a a0utat# o sa stiu eu# si asta mi
face scrba. Mai bine si'ar fi facut alta data datoria si nu m'ar fi
lasat sa fiu condamnat. M'a lasat. (i n timp ce eu eram la ocna#
pre$atea terenul sa'mi ia copilul.! !Nu el ti l'a luat# ci eu.! !(i asta
crezi ca se poate uita/! !Am sa repar aceasta $reseala cum o sa pot.
& sa ti'o trimit pe (ilvia n vacante de cte ori o sa vrei# si cnd o sa
se faca mare nu va mai fi problema ca fetita ti'a fost luata. Pe urma
tu o sa te casatoresti si o sa ai copiii tai# esti n plina tinerete# n'o
sa'mi spui ca o sa te resemnezi si n'o sa'ti refaci viata.! Asadar#
asta era e+plicatia starii ei de spirit# totusi vrusese ntr'adevar sa'mi
spuna ceva iesind cu mine la plimbare. Ce nu mer$ea/. Ce prime0die
simtise ca o ameninta/ Nu era o eni$ma# (ilvia se ndeparta de ea#
fie ca si descoperea tatal# desi se spune ca asta vine mai trziu# fie
ca o facea de pe acum sa plateasca# $icindu'i n mod obscur
vinovatia de a fi adus ntre noi un strain. "eci nici ntrebarile daca o
mai iubesc nu fusesera att de $oale. & ispitii) !Consider viata mea
refacuta# nu ma intereseaza sa mai traiesc de'aici nainte cu o
femeie n aceeasi casa. "ar cu ea/ Acest lucru nu'l afirmai. *si
aprinse o ti$are si $ndii ca minile i tremurau# dar nu un tremur
perceptibil# mai de$raba o anume disarmonie n miscarile de$etelor.
Ce bizar# credeam ca m'am despartit de ea definitiv si iata ca a fost
suficient ca Matilda sa se apropie iar de mine# ciar n acest fel care
nu ma ndreptatea cu nimic sa'mi fac iluzii# ca sa uit tot ceea ce mi
facuse si sa'i su$erez# prin declaratia mea# ca voi trai sin$ur# ca
oricnd se poate ntoarce. Ciar doream aceasta ntoarcere/ "esi$ur#
nsa n conditii ideale) sa revina la starea ei de dinaintea casatoriei
noastre# lucru care nu mi se parea imposibil# att de ncredintat
eram ca ma iubise cu adevarat# n cei doi ani# ca eu ramasesem
acelasi si ca scimbarea ei ulterioara era ine+plicabila# straina de
ea# nefireasca# asemeni unei maladii misterioase de care# dupa
divortul nostru# se vindecase.
!1ine# mi spuse# o sa traiesti sin$ur n casa# desi eu nu cred fiindca
nu te'ai desprins de tot de mine si nu poti iubi pe cineva cu
ramasitele alteia n suflet# dar ce te mpiedica sa accepti propunerea
mea/ Crezi ca e un rau mai mare sa te lasi a0utat# dect sa aduni
cifre si sa faci bilanturi contabile opt ore pe zi# tu care arzi de
dorinta de a avea iarasi n fata studenti# si sa le vorbesti despre ceea
ce te pasioneaza/ ;asa vanitatea deoparte# fa o separatie ntre trecut
si viitor si rationeaza) de fapt cine m'a dat pe mine afara din
%niversitate/ *n ultima instanta factorul politic# reprezentat
printr'un anume Mircea# care din lasitate# asa si pe dincolo# poti
sa'i spui cum vrei# a ncis ocii cnd trebuia sa'i descida... Repet#
esti ndreptatit sa'l 0udeci cum vrei# fiindca oricum ai dreptate.... Ei
bine# acum# acelasi om vrea sa'si ndrepte $reseala# att ct se poate#
fiindca anii de puscarie nu mai poate nimeni sa ti'i dea napoi#
ntele$i/ Nu te a0uta# ndreapta o $reseala.! !Ai vorbit tu cu el.!# !Nu#
zise Matilda otarta# dar snt si$ura ca poate si vrea s'o faca.!
!"eci# zisei# sa'i ofer eu lui si tie o mai linistita constiinta.! !Nu fi
naiv# crezi ca att el ct si altii se perpelesc n somn fiindca ar avea
ceva pe constiinta/ Politica abstractizeaza faptele si le nlantuie de
la cauza la efect# asta s'a ntmplat pentru ca altceva s'a ntmplat
mai nainte si o sa se mai ntmple ct timp oamenii vor trai pe
pamnt) toti sntem vinovati# nimeni nu e vinovat. Pna va aparea
acea societate ideala n care fiecare vom plati prompt pentru erorile
noastre# o sa mai cur$a apa pe "unare# acum nici macar daca
moare unul nu e oportun sa'i rascolim erorile# fiindca asta ar duce
la descoperirea altor erori si asta la altele.... A0un$em departe. (i
cine ar $aranta ca nu se vor produce astfel reactii imprevizibile# care
ar strni nenorociri si mai mari# pe o scara ciar catastrofala.! !Asa
$ndeste el/! "a# asa $ndeste. (i tu reactionezi ca si cnd n'am trai
ntr'o lume data ,nu cea mai buna# acum# dintre lumi# totusi data#
cu realitatile si le$ile ei brutale-# tu $ndesti mereu ca e+ista ciar
acum posibilitatea unei lumi ideale si i 0udeci pe oameni dupa
aceasta viziune a ta utopica.! !"a# asa este# asa reactionez# dar
instinctiv si nu rational# fiindca asa simte fiinta mea ca poate e+ista
n armonie cu ea nsasi. Rational ai# adica acest Mircea# are
dreptate# fiindca altfel ar trebui sa nu mai fie ceea ce este# asta e
soarta lui# pe care si'a asumat'o si ciar daca# sa zicem# ar fi
0udecat si condamnat# el n'ar recunoaste ca a trait n eroare. Nu
erau erorile lui. (au aceste erori s'au nascut din altele# mai mari#
consecinte ale determinarilor politice# $eo$rafice si istorice# cu
radacini e+tinse si adnci si foarte ndepartate. Iar aspiratia lui# a
acestui Mircea# este sa ne nsusim si noi ca indivizi ceea ce si'a
nsusit el si altii ca e+ponenti. "a# se face# poporul e ntele$ator n
totalitatea lui# el are o filozofie pe care o e+prima si cel mai umil individ
anonim) asta e situatia. 4ilozofia acceptarii prin ntele$ere.
Ciar l auzi pe cte unul) ce era sa fac# dra$a# asta e situatia. Asa
$ndesc si eu rational. (i totusi nu ntele$# adica nu pot sa'mi asum
$reselile altuia# desi le ntele$ sau mai bine zis mi le e+plic. Mi'ar fi
usor s'o fac# dar instinctiv ma dau napoi# fiindca ar nsemna# prin
ntele$erea mea# sa'mi dau $irul pentru noi erori. Cine mi $aranteaza#
ce forta# ce mecanism social constituit si eficace# ca odata
ce mi dau $irul ,odata. ntr'o situatie $rea# e+ceptionala- nu vom
face apoi noi abuzuri de puterea si situatia n care sntem pusi ciar
si fara situatii unice# dificile# date/ Nu'mi $aranteaza nimeni#
fiindca le$ea nu e nca zeita# n aceasta inevitabila si dureroasa
perioada de tranzitie. (in$ura ai spus ca nu e oportun sa 0udecam
ciar toate erorile. & sa'mi raspunzi ca asta nu e ceva nou n lume#
de acord# snt tot att de filozof ca si acest Mircea# dar eu mi asum
alt destin si nu pot fi ,nu din virtute# ci din neputinta- complicele lui
sau al oricarui altuia.! !Ce sa zic# e+clama Matilda cu ironie# i'ai
pedepsit de i'ai omort.! !"a# stiu# Petrica m'a nvatat ceva pe
vremuri n ale profetiei# nu va trece mult si victime si calai se vor
ntlni la acelasi bancet# vor ciocni unii cu altii paarul# vor petrece
si se vor strn$e reciproc de umeri cu emotia sincera n suflet ca
sntem toti oameni si erorile# de fapt# nu snt ale noastre# sau snt
ale tuturor. M'asi alatura si eu# sincer vorbesc# la petrecerea
aceasta a uitarii $enerale# daca# m. Mi'e $reu sa'ti spun# o sa ma
mai $ndesc si daca va intereseaza ,adica pe tine si pe Mircea- o sa
va spun...! !"eci nu vrei.! zise Matilda. !Acum n nici un caz.! !"e
ce/ ;asa teoriile si spune asa# omeneste# ce te mpiedica.! !A# da.
e+clamai si eu parca aducndu'mi aminte de ceva ca si cnd asi fi
fost de acord ca pna atunci ma tinusem de teorii# straine de fapt de
adevaratul motiv al reactiei mele. *n primul rnd# continuai# pentru
ca lucrez# si lucrez bine# al doilea# snt informat ce se preda acum la
%niversitate n materie de filozofie# nu ma intereseaza. Am spus
acum fiindca snt convins ca lucrurile se vor scimba. Atunci asi
putea ciar sa accept ca domnul Mircea sa ndrepte ceva din eroarea
pe care n'a putut sa n'o comita fata de mine. 5ezi ce ntele$ator
snt. Nu snt absurd.! (i izbucnii n rs.
Ma credeam# ca altadata# sotul ei# puteam rde si 0ubila stapn#
asa'zicnd# pe situatie. Reactia ei nsa fu de o brutalitate totala si
absoluta. Atunci# pe loc# nu zise nimic# urma o tacere n$etata si
straina# ne ridicaram de la masa si ne despartiram. Aparent $oala
de sens sau datatoare de liniste# pace adnca ntre doua inimi
nstrainate# dar care s'au iubit odata# discutia ma lasa cu un
sentiment turbure ca eram amenintat fara scapare. Aceasta ntlnire
fusese de mult pre$atita# mi se propusese ceva si eu respinsesem
or$olios aceasta propunere. Acum mi se pareau ridicole replicile
mele# ca si ntrebarile ei daca o mai iubeam.
"adui n cele din urma din umeri. "ar duminica urmatoare $asii
usa ncisa. Iesi doar# ntru trziu# servitoarea# care mi spuse ca nu
e nimeni acasa# au plecat undeva ntr'o e+cursie. (i cteva duminici
primii acelasi raspuns. *ntelesei) n'aveam s'o mai pot vedea pe
(ilvia. *ncercai zadarnic cteva luni# cei putin s'o prind la telefon.
Cine e acolo/ auzeam $lasul cnd al Matildei# cnd al acelui Mircea#
cnd al servitoarei. Matilda si sotul ei mi ncideau telefonul fara un
cuvnt# iar servitoarea avea placa ei) nu snt acasa# snt plecati.
*ncercai nu duminica# ci n zilele lucratoare# si anume dimineata#
cnd stiam ca ei snt ciar plecati. "ar servitoarea dadea din cap
repetnd aceeasi placa. "ar fetita/ %nde e fetita/ (i ea era plecata.
%nde/ Nu stia.
5III
!Tot n'ai reusit s'o vezi/ zise ;avinia dupa ce ramaseram sin$uri. ;a
urma urmei de ce nu accepti sa te a0ute si sa te ntorci la
%niversitate/ 7ndeste'te la copil# zau asa# ce poti sa faci/ Asta e
situatia.! !(i mie mi s'a ntmplat de multe ori n viata# zisei# sa
ntlnesc oameni care erau la un pas de izbavire si mi se parea de
nenteles de ce nu fac pasul acela. *mi vine n minte o comparatie
sau mai de$raba o ntrebare) resorturile adnci ale fiintei noastre pot
fi ele ntoarse la infinit/ *nvrtim pe'ale ceasului pna ce simtim ca
apare o rezistenta. Atunci ne oprim. Prima mea bataie zdravana am
primit'o cnd am ntors ceasul lui tata pna am obtinut o miscare
infinita9 da# dar ceasul a mai mers doar cteva ore si pe urma s'a
oprit.
Astfel fac si unii oameni ,sau li se face.-# nu simt# nu'si dau seama
de clipa cnd apare n ei o rezistenta) forteaza# mai au apoi un timp
oarecare iluzia ca traiesc# mannca# dorm# ciar rd# dar de fapt snt
morti. N'asi putea sa spun cu certitudine ca ciar asi muri
sufleteste daca asi accepta sa'i fac pe plac Matildei si acestui
Mircea# caruia i se pare ca a ntemeiat o dinastie si n'ar vrea sa
fi$ureze n arborele ei $enealo$ic numele unui oarecare individ# contabil
de meserie# fost sot al altetei'sale Matilda si tata bun al
principesei (ilvia. Adica cum/ Ai divortat'o pe alteta'sa Matilda de
un contabil/ Ciar asa/ A fost maritata si a facut copil cu un
contabil de la &raca/ Cm. Cm. Cm. Nu e bine. A# profesor
universitar/. "a. %itnd ca atunci cnd faptul era posibil# cnd am
iesit afara si eu am cerut acest lucru# m'a dat afara din birou. Nu
spun deci ca s'ar putea ntmpla ca resorturile mele adnci sa fie
amenintate acceptnd sa colaborez cu acesti snobi bizari care au si
nceput sa se creada eterni# dar spun ca rezistenta pe care o simt e
reala si profunda. "e ce sa risc eu s'o fortez/ & sa'mi spuneti ca nu
snt concesiv# ca nu poate fi vorba de ceva $rav. (i eu m'am $ndit si
am fost la un moment dat $ata sa le trimit o scrisoare. "a# dar cnd
m'am asezat la masa s'o scriu# m'a apucat furia. (tii# rtia pe care
trebuie sa'ti asterni $ndurile... *n fine# problema nici macar nu mai
are un caracter acut# fiindca am reusit duminica trecuta s'o vad pe
(ilvia si sa stau de vorba cu ea vreo 0umatate de ceas#! !Ei# tresari
Ciceo. *mi pare bine. Cum ai reusit/!
(i turna vin n paare# cu adevarat bucuros ca putusem n sfrsit
sa'mi vad copilul. !"e acest Mircea nu ma mir# nu e copilul lui#
continua el# desi e de mirare ca un om n toata firea sa se preteze la
un astfel de 0oc ,Ciceo avea aerul ca n'a retinut ideea mea cu
snobismul acestui sef-# dar Matilda# cum poate ea sa'si puna
problema ca (ilvia s'ar simti n0osita daca ar spune la scoala ca
tatal ei este contabil/ Parca asa ne'ai povestit ca ti'ar fi spus.!. !Nu#
nu ea direct# zisei# servitoarea mi'a relatat din ce'a tras ea cu
urecea.! !Aa# data trecuta n'ai precizat. Ia ai sa bem# ;avinia...!
!"a!# zise ;avinia# si se duse sa ne pre$ateasca un nou rnd de
cafele.
!(nobismul acesta e real/ vreau sa spun e raspndit/ si nu ti se
pare neverosimil sa fi aparut att de rapid n...! zise totusi Ciceo#
semn ca reflectase asupra supozitiei mele. !Raspndit sub forma
asta nu e n nici un caz# zisei# dar e+ista# sntem aproape toti snobi
sub forme atenuate# acceptabile. Avem copii. Crezi ca am accepta cu
usurinta sa'i vedem casatoriti cu persoane mult inferioare lor
socialmente# ciar daca dra$ostea ar fi prezenta/! !Ai dreptate#
conveni Ciceo# fiindca nici n'ar fi bine. %n simplu muncitor# barbat
admirabil# dar fara cultura# s'ar simti prost n antura0ul unei sotii
care ar fi o intelectuala. "ar nu despre asta e vorba# ma refer la
snobismul unei cate$orii prin specificul ei instabila n ceea ce
priveste soarta fiecarui membru al ei luat n parte. Cum sa te crezi
diferit de ceilalti# cnd ntr'un fel nu prea usor previzibil poti fi
trimis oricnd la munca de 0os/ Ce prostie.! !Nu ciar# zisei# oamenii
au avut totdeauna tendinta de a se constitui n caste. Numai n
(tatele %niie o anumita cantitate de dolari# indiferent cine esti si
cum i'ai obtinut# vreau sa spun indiferent prin ce soi de afacere# te
arunca imediat n casta celor bo$ati# care datorita pra$matismului
ei e lipsita de pre0udecati stupide. %n baiat destoinic si plin de
calitati e usor primit n rndul celor bo$ati# fiindca se $iceste n el o
forta potentiala# adica un priceput viitor om de afaceri si numai rar
asta poate sa provoace o tra$edie americana# nu prea specifica.! !Te
referi la romanul lui "reiser/! !Cum e cartea asta/!# zise ;avinia
intrnd cu cafelele. !E buna# zice Ciceo# americanii au simtul
epicului# pe care europenii l'au cam farmitat.! !"a# rse ;avinia#
stiu la ce te $ndesti# mi'a adus mie o prietena %lDsse de Kames
KoDce# eu nu l'am citit# l tin de sase luni pe noptiera si n'am trecut
de pa$ina o suta.! !E foarte interesant# zise Ciceo# dar mi'e mereu
$ndul la titlul pe care i l'a dat# %lDsse# de ce i'a spus el asa# cnd n
cartea lui nu se ntmpla nimic.! !Cica se ntmpla# zise ;avinia#
cutare scena din Comer e descrisa si aici# dar altfel.!! Ei# altfelul
asta# zise Ciceo# ma scoate din sarite# descrie pe pa$ini ntre$i cum
eroul ia dimineata un pur$ativ# se duce la toaleta si simte cum se
usureaza... ;a ce corespunde asta din Comer/! !"e ce te
ncapatnezi s'o citesti/! rse iar ;avinia. !(e spune adesea) vreau
sa'mi dau seama care din noi doi e un idiot# n cazul de fata eu sau
irlandezul asta/! !"eosebirea ar fi ca el e celebru si tu nu esti!# zise
;avinia.!"a# conveni Ciceo# stiu# e+ista idioti celebri si oameni cu
bun'simt anonimi# nseamna ca idiotii anonimi au reusit si ei sa dea
un e+ponent $lorios.! !*n cazul asta ar nsemna ca %lDsse e foarte
accesibil idiotilor.! !;o$ica femeilor# raspunse Ciceo sarcastic# se
poate nvrti n $ol la infinit... E vorba de un anumit $en de idioti
dintre cei capabili sa citeasca si nu de idiotii care n'au luat
niciodata o carte n mna) cultii pervertiti# satui de vecile valori.!
!A. facu ;avinia# dar sa stii ca astia nu snt idioti.! !1ine# nu snt.
Cum sa le spun atunci/! !Pai ai zis bine# satui de vecile valori. "ar
sa stii ca nu snt nici pervertiti. %ite# de pilda# eu snt satula de
oras# mi'ar placea sa traiesc la tara# mi plac animalele si natura#
nseamna ca snt o oraseanca pervertita/! !1inenteles# altfel te'ai fi
maritat cu un taran si te'ai fi ocupat de $aini.! !Nu snt numai
$aini.! !"a# mai snt si curci# $ste# rate...! !1ine# rse ;avinia# admit
simplificarea# sa revenim la %lDsse. Cum tu n'o sa admiti niciodata
ca esti idiot# zi ca e el si ntoarce'te la 1alzac si Tolstoi.! !I'am citit#
zise Ciceo# vreau ceva nou# modern.! !Nu esti consecvent# zise
;avinia# n stiinta vrei sa lasam luna acolo unde e# n arta vrei ceva
modern. Ei# KoDce e cel mai modern# ce'i faci/! !Pai nu ma las pna
nu'l citesc pe pisalo$u'asta!# zise Ciceo cu o iritare care i'ar fi
distrat mult pe copiii lui9 stiau ei de ce nu vroiau sa se duca la
culcare ca de obicei. !Nu e pisalo$# intervenii ,citisem %lDsse nca de
pe vremea studentiei-# KoDce faramiteaza persona0ele si lucrurile si
asta poate sa enerveze# el nu mai poate sa descrie batalia de la
Austerliz ca Tolstoi# n scimb# sa ma scuze ;avinia# prinde# de
pilda# femeia n timpul ciclului ei lunar si ne arata alt cmp de
batalie# nu mai putin senzational dect ceea ce vede savantul cnd
pune materia vie sub microscop. E o alta &disee... asa ca n'o sa
faca nimic# Ciceo# n'o sa'ti placa orict te'ai stradui. 1arbieritul# de
pilda# e o cestie# nu mai e un simplu barbierit... Micul de0un cu
rinici si alte momite dureaza ct aventura lui %lisse pe insula
Circei# unde oamenii lui snt transformati n porci...!
"esi Ciceo era relativ sobru n limba0# de asta data auzind toate
acestea# trase# cu puternic accent ardelenesc# n0uratura prin care
trimitem noi pe cineva antipatic la ori$ine... !la mne'sa# sa se
ntoarca de'acolo mai bun...! n clipa aceea ;avinia se ridica brusc
si se ndrepta decisa spre dormitorul copiilor de unde auziram de
ndata zdupaituri si cicoteli. !5a arat eu voua!# stri$a ea si ntr'
adevar auziram apoi palme date si tipete mult e+a$erate de
durere nesincera# fiindca orict ar fi fost de ndesate# palmele mamei
demult nu mai aveau asupra lor vreun efect... !Asculta la usa# zise
;avinia revenind# du'te tu# dra$a# si potoleste'i...! !(nt si ei curiosi#
zise Ciceo# ce poti sa le faci# asa eram si noi...! !Nu# ca numai
smbata seara i apuca# zise ;avinia# si numai cnd vii tu pe la noi#
mi se adresa# ncolo si vad de'ale lor# ba ciar fac si treaba dupa ce
si termina lectiile# i trimit la piata# spala vasele...! !(ilvia nu e nca
la scoala/! zise Ciceo. !Tocmai# spusei# a nceput si ea n anu'asta si
asa am reusit s'o vad...! !"a# te'apucasei sa spui# ' ne luaram cu
vorba...! zise Ciceo turnnd iar n paare. !"oi insi ncepusera sa ma
cunoasca n vizitele mele# soldatul din $ereta care facea de paza la
casa stabului si# cum am spus# servitoarea. (oldatul nu era
totdeauna acelasi# dar servitoarea da. & fata stilata# cum se spunea
pe vremuri# foarte tnara nsa# ai fi zis ca avea paisprezece ani. Nu
avea ciar paisprezece# ci optsprezece nempliniti# ma corecta ea
cnd o ntrebai. ?(i asa frumoasa# i facui eu curte# si te'ai otart sa
rami la meseria asta/@ ?Parca eu m'am otart/@ zise ea moorta.
Nu se dadea dusa din fata portii# de unde ntelesei ca ntr'adevar ei
nu erau acasa si ca asi fi putut s'o fac sa ma a0ute sa'mi vad fetita#
i marturisii acest lucru. Ea se uita n cu totul alta parte dect la
mine# n timp ce mi sopti sa plec si s'o astept mai ncolo# dupa colt#
sa n'o vada soldatul. (e ntoarse dupa o 0umatate de ora si ne
ndepartaram mult de casa pna ce ncepu sa vorbeasca. "e ce# o
ntrebasem# se otarse sa se an$a0eze aici/ A silit'o cineva/ ?1a nu
m'a silit# a venit cineva de la (fatul Popular si m'a ntrebat daca nu
vreau sa urmez o scoala. Ce scoala/ "e mena0# mi'a spus. Nu prea
aveam cef# ca nu prea am fost buna la scoala# dar# fetito# zice ala#
nu e vorba de carte# dar de ce e vorba# mena0# zise# sa nveti sa
$atesti# stiu sa $atesc# zic# n'am nevoie de scoala speciala# m'a
nvatat mama# nu oua pra0ite# zice# si nici cum sa faci mamali$a#
alte cestii mai complicate# n'o sa'ti strice# ai sa vezi. M'am $ndit
eu) si ct tine/ Nu mult. (i pentru ce/ Ai sa vezi# daca nu'ti place# te
ntorci la sapa. Ai mei# zice# du'te# 4lorico.@ Au luat'o cu o masina si
au dus'o la 1ucuresti la acea scoala. Nu era sin$ura# erau vreo
suta# toate ca si ea# frumoase de picau si tinerele# toate fecioare# au
fost ntrebate# e+aminate medical# daca n'aveau si vreo boala# ele
sau parintii lor# dinti stricati sau auzul si vederea slabite din cine
stie ce pricini ereditare. "upa cursuri au fost repartizate pe la
bufeturi ncise# la mari institutii# trimise la receptii sa'i a0ute pe
celneri# la mare n timpul concediilor prin diferite vile si n cele din
urma pe ea au repartizat'o aici la tovarasul... Nu stia cum sa plece#
adica de plecat nu putea# ce sa faca s'o dea afara... Nu se purtau
urt cu ea# de $atit $atea doamna# ca i place sa $ateasca# ea doar o
a0uta# avea $ri0a de toaleta ei# facea curatenie# a0uta la descarcatul
camionetei care le aducea de toate# avea $ri0a de (ilvia# dormea
alaturi de ea ntr'o odaie si... ca de ce a racit fetita/ "e unde sa stie
ea de ce a racit/ "in pricina ta# ai lasat'o sa se desveleasca noaptea#
ai scos'o n fri$ si nu i'ai nnodat bine fularul la $t... Te ba$ la
puscarie. (i uite'asa# de la o vreme# din te miri ce# te ba$ la
puscarie... "ar de ce sa ma ba$e ea la puscarie/ Am furat ceva# ce
crima am facut/ 5ara asta au plecat la mare# pe mine m'au lasat
acasa cu fetita# care facuse cu o luna nainte epatita si medicii au
spus ca analizele nu snt nca bune si (ilviuta n'are voie anul asta
sa mear$a la mare. Au plecat# cum ar fi# dimineata# cu masina.
"upa'masa# asa# se ntoarce soferul# l'a trimis doamna ndarat sa'i
aduca nu stiu ce bi0uterie pe care o uitase din pricina idioatei aleia#
asa mi'a zis# pe care cnd s'o ntoarce o s'o trimita neaparat drept
la puscarie. Adica pe mine. "a: de ce snt idioata# i spun si eu
soferului# de bi0uterii nu mi'a spus nimic# sin$ura si le'a ales si a
plecat cu ele. 7ri0a ta era sa'i aduci aminte# zise soferul# acuma eu
trebuie sa ma ntorc iar la mare# ca le vrea neaparat n seara asta si
pe urma iar sa fac un drum ndarat# ca nu vrea sa ma cazeze pna
mine dimineata# asta nseamna ca trebuie sa aler$ cu viteza o mie
de 6ilometri din pricina ta. & sa dai de zben$a# ai sa vezi.... "a: ce
snt eu/. "aca nu'i place de mine n'are dect sa ma ba$e la
puscarie# n'o sa stau acolo toata viata si pe urma $asesc eu un
restaurant unde sa rria an$a0ez ca picolita# eu idioata nu snt si nu
m'a facut mama sa n'am voie sa cunosc si eu un baiat si sa ma
distrez... Ca daca ma prinde ca nu mai snt fecioara# ma trimite
napoi la sapa. Nu mai pot. parca nu m'am nascut cu sapa n
mna... Ei# na. Cum oi fi eu# dar n'o sa a0un$ vreodata sa'mi las
barbatul si sa'i iau copilul si sa nu'l las sa'l mai vada. Asa catea
n'asi fi# sa'l las sa stea la poarta mea# ciar daca asi a0un$e
mparateasa si el un nenorocit. "e ce/ Nu l'ai facut cu el/ Cnd l'ai
facut nu stiai cine e/ Acuma nu'ti mai place# ai a0uns sus/ (i
fetita'aia ce zice/ Cnd s'o face mare crezi ca n'o sa afle si n'o sa'ti
ntoarca curul/ ;a noi# te'ai maritat# ai luat un barbat# ala e#
trebuie sa te ntele$i cu el# sa'l asculti# ca de'aia e barbat si sa nu
dai dosu daca vine si el odata acasa cu cef si ti tra$e o bataie# asa
pe de$eaba... "aca tine la tine mai treci eu vederea# mai n$iti ca
nici tu nu esti sfnta... Eu n locul dumneavoastra n'asi mai da
pe'aici si fetita# n'aveti $ri0a# o sa'si aduca ea aminte si n'o sa va
uite... 5a spun eu cum puteti s'o vedeti# zilele astea a nceput
scoala# o pnditi la iesire si $ata. Numai sa nu scape vreo vorba ca
ati vazut'o. Ei si daca scapa# ce/ N'o sa trimita militia sa va
mpiedice. Poate ma face vinovata tot pe mine si ma da afara/ %nde
n'ar fi. Cai sa va arat unde e ca tovarasul a discutat cu doamna ca
e mai bine s'o dea la scoala din raion si nu la scoala lor speciala# e
bine sa cunoasca fetita copii obisnuiti fiindca acolo lui nu'i place# a
auzit ca nu prea se tin de carte si au prins fel de fel de fumuri... El e
un om care niciodata nu mi'a zis nimic# ba# cnd ma prinde
cteodata ca nu pot sa ma stapnesc si raspund# las'o n pace# zice#
las'o n pace# daca zici ca nu se pricepe... ,*n cestia asta cu scoala
stabul nu se dovedea ca ar fi snob si daca si'a trimis copiii la &+ford
asta a facut'o poate pentru ca ntr'adevar acolo se nvata carte si
ciar si fiul primului ministru al Marii 1ritanii poate s'o ncaseze
daca face pe nebunul cu profesorii# cine ar ndrasni aici sa faca
astfel/ care profesor/- Asa ca m'am nvoit de la &raca sa lipsesc
lunea trecuta si pe la ora douasprezece eram la 1ucuresti pndind
iesirea copiilor ntr'un $an$'poarta plin de parinti. 4lorica era si ea
acolo# tacuta# cu bratele la piept# posomorta. Ai fi zis ca dupa
destainuirea ei se vidase interior# sau ca mi dadea de nteles ca nu
mai avea nimic sa'mi spuna si nici sa ncerc s'o ntreb. 2idul pe
care pot sa'l puna aceste fele de la tara ntre ele n lume# cnd
lumea asta nu e pe placul lor# impune respect# e un zid $ros# de
netrecut# menit sa le apere de orice intruziune care ar putea sa le ia
sufletul# avnd o foarte coerenta constiinta de sine ca acest suflet e
sin$ura lor avere# n timp ce altii si bat 0oc de'al lor si de'al altora#
ntr'un desmat nerusinat. (tatea absolut nemiscata cu bratele la
piept avnd parca# foarte linistita# convin$erea ca pe ea se spri0ina
lumea# pe picioarele ei voinice# pe umerii ei zdraveni# pe ceafa ei de
cariatida# pe umerii ei ndoiti# dar nu ncovoiati# ca sa'si acopere cu
bratele snii ,alta avere care nu trebuia e+pusa-# n timp ce noi astia#
nelinistiti# implicati n drame care ne desbinau si care ne plimbam
ncoace si ncolo sub impulsul unor $nduri si sentimente fara rost#
eram cei care pieream# care ne destramam ca ful$ii de papadie pe
care i vedea ea pe cmp zburnd la cea mai mica suflare a vintului.
& imitai si ma oprii si eu din mers si ramasei nemiscat si nu prea
aproape de ea# ca si cnd# desi$ur# nici n'asi fi cunoscut'o# n acest
timp n curtea scolii izbucnira deodata copiii# dar fara rumoarea de
altadata# dupa cum mi'aminteam eu ca faceam cnd $oleam clasele#
cu stri$ate si tipete ascutite al caror vacarm se auzea departe n
cartier. Nu# erau copii linistiti acesti bucuresteni si aproape toti bine
mbracati# unii ciar prea bine si parca prea maturi cu mica lor
trufie linistita pe cipuri# cu acea e+presie deloc reconfortanta
pentru un om mare# ca noi nu mai contam si daca mai aveam vreun
rost acela nu era altul dect sa'i slu0im pe ci# sa le cumparam aceste
costume ele$ante si bine calcate# aceste rocite si $ulerase bine
apretate# serviete si $iozdane moi de piele... Nici unul dintre parinti
nu arata ca mine att de smerit si cu nelinistea n mine...
clandestin... n nere$ula cu propriul sau copil... Costel# ai# mama.
,treaca'mear$a# Costel# de0a nasos ca maica'sa# nu promitea nimic
naltator-# ;enus ,o. ;enus# se vedea ct colo ca nimic nu i se refuza-.
"a# 1obo si cu Irinel snt prieteni cu 7i$el... 5ulturas ,ei da.- cum/
din moment ce parintii lui erau niste vulturi si el era un vulturas. (i
tatal infatuat# un pitic care amintea mai de$raba de un crcio$# o
crtita# dect de soim# l lua sub protectie sa'l duca repede spre
cuibul din care avea sa zboare mai trziu un nou pretendent la
cucerirea lumii... "ar unde e (ilvia/ (ilvia nu venea# desi $rosul
copiilor care se scur$eau pe dinaintea mea prin $an$ ncepuse sa se
subtieze... ('o fi ratacit/ & fi aflat ceva Matilda si o fi venit s'o ia
mai nainte/ "ar deodata o zarii n departare. "a# ea era la coada...
Nimeni nu mai era n urma ei... 5enea# ca sa zic asa# cu sr$# avea si
ea o tinta# dar mer$ea ca o ratusca# fara spor ,cnd capatase ea
mersul asta/- si parca nu mai crescuse de cnd maica'sa n'o mai
lasase s'o ntlnesc sau poate aceste spatii mari n care eu n'o
vazusem niciodata de la distanta ma faceau sa descopar ct era ea
de micuta pe aceasta lume n care i se daduse drumul/ Ei# (ilvia#
$ndii# ce cavaler o sa stie sa pretuiasca acest mers al tau cnd o sa
a0un$i domnisoara/ & sa fii desa$reabila la plimbarea n doi# cu
acest le$anat al tau care mie mi se parea att de dulce si care cere
atta protectie. Ei# cine o sa te prote0eze/ Asa era# fularul i atrna si
el ntr'o parte# $iozdanul l tinea prea aproape de pamnt ca ntr'o
rela+are dupa o $rea truda# sau ca si cnd ar fi $ndit ca totul i era
e$al# o sanda avea cureaua desfacuta# mica lalie care se opri n fata
mea si stri$a cu o trista oboseala si surpriza nedefinita) ?taaa'ta.@
Parca mi'ar fi spus) unde'ai fost pna acuma# adica stiu# dar iata'te#
si se lasa luata n brate n timp ce ea nici nu se lipi de mine# nici
nu'si ncolaci bratele pe dupa $tul meu# ncise doar ocii pe
0umatate si se facu moale# o parere# nu un corp# att era de imponderabila.
*n acest timp# 4lorica se apropiase# i nceie sandaua
trsita ,se vedea ca multa vreme mersese cu ea astfel-# i aran0a
rocita la $t al carei $uleras era si el cam strmb si i drese parul
sub pan$lica bleu care nu'i mai trecea ciar pe deasupra capului.
?Te'ai batut# ce'ai facut/ @ i zise. ?Ci nu m'am batut.@ ?1a te'ai
batut# ai dat cu sandala. Iar ti'a furat An$ela creionul.@.
Nu raspunse. Era obosita/ 5a$ nstrainata/ N'am stat mult cu ea#
sa poata 4lorica sa raspunda daca fetita va povesti Matildei ca m'a
vazut# ca ea n'avea cum sa ma mpiedice s'o astept la poarta scolii.
"ar ca# binenteles# nu i'a dat (ilviei drumul din mna. Ciar asa#
un tablou sfsietor# tatal ei mer$nd alaturi# nu prea aproape# ba
ciar n urma# fara sa'i vorbeasca# fara sa ma lase s'o iau n brate
si s'o sarut. !(i data viitoare. zise ;avinia. Cum ai s'o mai poti
vedea/ "aca 4lorica asta o sa faca ciar asa cum ai spus/ (au cine
stie ce'or sa inventeze sa te mpiedice s'o vezi/! !Ceva mi spune ca
(ilvia o sa pastreze secretul# zisei. &ricum# o sa vad eu.!
IF
1inenteles ca (ilvia povesti# dar Matilda reactiona indi$nata. !Cum#
zise ea# esti nebun/ Ti'a interzis cineva vreodata s'o vezi/ Cum asi
putea eu sa'mi permit sa mpiedic copilul sa'si vada tatal/! (i'mi
facu un semn fluturndu'si de$etele la tmpla# adica eram cam
tralala. (i'mi ntoarse spatele si intra n casa aratndu'mi ca odinioara
lui Petrica un fund dispretuitor n care i coborsera parca
din cap ideile) drept cine o luasem s'o cred capabila de o asemenea
infamie/ Poate eu asi fi fost n stare sa ma port astfel daca soarta ar
fi facut sa'mi fie ncredintata fetita. (i mai ntrzie cteva clipe cu
mna pe clanta adau$nd cu $las tare# dar tot fara sa se ntoarca)
!Te pomenesti ca ai de $nd s'o rapesti si cauti motive. "ar ia'o#
dra$a# si du'te cu ea si pe'acasa# tine'o ct vrei# nu e si copilul tau/
Adica nu ct vrei# ca nu poate lipsi mult de la scoala# dar ia'o totusi
ntr'o vineri si ad'o ndarat marti# ti dau si o masina cu un sofer
care sa va duca si sa vina pe urma s'o ia. *si aduce aminte de
bunica'sa# du'o la ea sa stea acolo# ca la tine nu te pricepi tu sa ai
$ri0a de un copil# nu poti s'o lasi sin$ura cnd te duci la serviciu.
"u'o si pe la 5asia... asi veni si eu# dar n'am timp...!
*si facu totusi timp si vinerea urmatoare plecaram mpreuna cu
masina. !Cai# ratusca!# i spusei si o luai n brate si ma asezai cu ea
ln$a sofer. !(a stii# mi zise dupa vreo ora de mers n tacere# cestia
aia# cnd te decizi# se poate aran0a foarte repede.! !"a# zisei# stiu ca
se poate aran0a foarte repede.! (i tacerea se asternu iar peste noi#
pe care o rupse tot ea# uimindu'se n frantuzeste# sa nu ntelea$a
soferul cum de poate sa stea (ilvia cu mine att de multa vreme
linistita# fara sa sporovaiasca tot timpul cum face acasa. Te
pomenesti ca i impuneam respect# pe ea n'o mai asculta. !C:est
normal# i raspunsei cu afectare# te 0udeca n sinea ei si sa nu te
astepti sa fie altfel.! !"a# stiu# dar cu servitoarea de ce e obraznica .!
!A# servitoarea# rsei eu# pai daca te aude pe tine ca i zici) te ba$ la
puscarie/! !Ti'a spus asta/ e+clama Matilda sincer surprinsa. "ar
ce ma mir) e o mitomana. Am mai prins'o acuzndu'ma de tot felul
de tmpenii. Mircea zice ca la toate le lipseste cte o doa$a# pe ln$a
ca snt si oate si puturoase# cnd nu snt si betive# mai ales alea
mai batrne. Te uiti la ea# ai zice ca e normala si sanatoasa# ca sa
descoperi pe urma foarte repede ca n mintea ei zace o ticneala.
Cum sa'i spun eu asa ceva/ "oamne iarta'ma. se ncina Matilda.
Poate o fi auzit de la alta# ca se ntlnesc ntre ele si discuta...! !"ar
istoria cu bi0uteriile/! o ntrebai. !Ce istorie/.! *i povestii.
!4ormidabil# zise Matilda# e nebuna# o dau afara.! !Pai asta si vrea#
zisei# cica n'o lasati.! !N'o lasam/.. E de'o prezumtie stupida# nu
ne'a spus niciodata ca ar vrea sa plece. Acum mi dau seama# fata
ca Ana n'o sa mai $asesc. *mi pare rau ca n'am luat'o cu mine#
Mircea n'a vrut. Te pomenesti ca istoria cu interdictia mea sa n'o
mai vezi pe (ilvia e tot opera ei# altfel nu'mi e+plic cum ai putut sa
crezi... Nici tu nu esti zdravan...!
Mama era $rav bolnava# aproape pe moarte# dar nu'i spusei nimic
Matildei# vroiam s'o tin pe (ilvia la mine si nu la Tasia unde ea ar fi
putut'o trimite. *mi spusese ca ea se ntoarce n aceeasi zi. (e duse
cu ea acolo# eu refuzai# dar pleca a doua zi dimineata. & luai pe
(ilvia si trecui pe la mama. Nu se mbolnavise dintr'odata# ncepuse
prin a se nstraina de mine# n acel fel att de nelinistitor al inimilor
simple de retra$ere din viata cnd nimic din ceea ce au iubit nu le
mai face sa tresara. *ntr'o zi# cnd stiam ca trebuie sa vina la mine#
nu venise. Ma dusei eu la ea. N'avea nimic# spala ceva# dar nu'mi
raspunse cnd o ntrebai) !Ce# e mama# ce s'a nt8mplat/! Nici nu
ntoarse capul. !Ce e cu tine# repetai# te'ai suparat de ceva/! *si
vazu de treaba ca si cnd nimeni nu era ln$a ea. (toarse nsa cu
vi$oare rufa# o scutura si o puse alaturi de altele# apoi si vr iar
bratele n clabuci. !Ce e cu mama# ce i'ai facut/! l luai la rost pe
tata. Pentru ntia oara el ramase n fata mea cu ocii lar$ descisi#
de vinovatie fara vina si se sperie de duritatea vocii mele. !Ce e cu
ea# ce porcarie i'ai facut# repetai# nu cumva ai dat n ea/! El facu un
efort parca neomenesc# sa ntelea$a si mi raspunse) !Nu vorbeste.
Nu i'am facut nimic.! (i ma lasa sa ntele$ ca asi putea sa'l calc n
picioare daca eu# descoperindu'i vreo vina spusa de ea# asi fi ispitit
sa'l pedepsesc9 si desfacu bratele cu sensul ca era $ata sa
ispaseasca. Revenii ln$a albia unde ea spala rufe. !Mama# i spusei#
sa stii ca eu ma descurc# daca esti obosita nu mai veni.! "ar ea
veni# nsa fara sa ma astepte# lucru care ma alarma. !Cai s'o ducem
la doctor# i spusei tatalui meu# are ea ceva.! !Nu# spuse mama# la
doctor va duceti voi# eu l am pe cel de sus.! Totusi se umili sa vada
cum dropicoase si tinere laborante i luara sn$e si se e+puse si
unui e+amen $inecolo$ic la care nimeni nu se $ndise. Eu auzii
sentinta) operatie# mi spuse avizatul medic si mi arata un foarte
mic punct pe o nea$ra rtie. (e supuse si acestei macelariri# se
simti bine o vreme# dupa care nsa se facu covri$ si nu se mai ridica
din pat. Avea dureri mari# pe care si le potolea cu morfina# venea o
sora si i facea in0ectii. Refuza sa se interneze.
!Mama# i spusei# a venit (ilvia.! (e ntoarse si se uita la ea
ndelun$. N'o mn$ie. E$oismul ei n moarte nu se zdruncina nici la
vederea unei inocente fetite# propria ei nepoata. Totusi spuse ceva# o
constatare) !('a facut balana. (tiam ca e bruneta.! Era tocmai pe
dos. (ilvia nu fusese bruneta# ci blonda# si acum era satena. !(ilvia#
zisei# sarut'o pe bunica.! "ar copiii simt cnd nu snt iubiti si fetita
nu se misca. !1unica# (ilvia# apropie'te!# insistai. "ar mama ne
ntoarse spatele si fetita iesi afara naintea mea si# cnd iesii si eu#
mi apuca mna si# redevenind vesela# facu o saritura ntr'un picior.
Martea care urma# Matilda veni s'o ia# ne $asi acasa si se arata
ncntata de camera mea si nu se mira cnd i spusei ca (ilvia a stat
tot timpul cu mine# ciar si la birou# unde a strnit admiratia
functionarilor. !N'o rasfata# mi spuse# fiindca o sa devina si mai
impertinenta dect e...! !Cai# ratusca# la revedere... Auzi ce zice
mama.! !Ci nu snt o impertinenta.! protesta ea cu at8ta forta si
ne$atie nct daca n'asi fi vazut'o eu nsumi ct putea fi de impertinenta#
asi fi crezut'o# ba ciar asi fi fost indi$nat ca iata cum e
napastuit un copil. !Nu ti'am spus ca era sa moara...! zise Matilda.
!Ciar/.! !Acum cteva luni am scimbat becul din bucatarie# am
pus unul mare de 2GG# nu stiam ce ma enerva seara cnd vroiam sa
prepar ceva# n'aveam destula lumina. "ar a trebuit sa scimb si
$lobul# a venit un electrician cu unul mai mare# s'a urcat pe scara#
a mesterit acolo si s'a carat... A doua sau a treia zi $ateam ceva si
odata aud pooc. si cnd ma uit o vad pe (ilvia la pamnt# lesinata# i
cazuse $lobul drept n frunte... Ti'ncipui# de la naltimea aia. (i'a
revenit ea# am dus'o la %r$enta# i s'a facut o radio$rafie# avea o
mica fisura.! (e ncide repede# nu va alarmati# zise doctorul. Cum
sa nu te alarmezi/ ;'am cemat n aceeasi seara pe electrician si
i'am spus) ce'ai facut# tmpitule/ *ti dai seama ca asi putea sa te
ba$ la puscarie/ ,astuia ciar i'am zis'o.- Nu esti capabil macar sa
strn$i niste suruburi# atunci ce fel de electrician esti/ "aca murea
fetita/ "u'te dracului din fata mea# ieftin n'o sa scapi# ti promit.
%ite'asa# mai spuse Matilda# te cinuiesti sa cresti un copil si vine
un idiot# facut repede electrician# si ti'l omoara. El crede ca ce
importanta au acolo niste suruburi. ;e strn$i# nu le strn$i# pentru
moment sta el a$atat $lobul/ Ei# daca sta# e n re$ula# ncaseaza
ciubucul sau leafa si si vede de treaba. *ntrziat mintal. "a vina pe
obiect# ca asa snt facute. "aca asa snt facute de ce nu spui
dinainte/... Ei# (ilvia# $ata# mer$em. Ca si tu te'ai $asit sa treci pe
sub bec tocmai n clipa cnd cadea $lobul. (i e+act peste capul tau.
adau$a Matilda. Ti se pare absurd ce'ti spun# ai/ Afla ca nu e ciar
att de absurd. Nu trebuie sa fii acolo unde# o caramida se pre$ateste
sa cada de pe un acoperis.! !Ci'ci# mama# protesta (ilvia cu
tot sufletul din ea# ci ce vina am avut eu/!
Amndoi# Matilda si cu mine# ne uitaram n alta parte# sa nu se vada
pe cipul nostru sursul# tandretea infinita pe care ne'o strnea
inocenta absoluta a protestului ei.
Clipe de fericire. (i simtii o sfsiere la $ndul ca s'ar fi putut ca
aceste clipe sa se repete pentru mine zilnic# daca am fi ramas toti
trei mpreuna... "esi$ur# Matilda era astfel fericita# fiindca un copil#
pna la o anumita vrsta# e o vesnica surpriza. Iar soarta facea ca
surprizele (ilviei sa fie aproape toate miraculoase# si doar putine
rele. Matilda intui starea mea de spirit. !"aca te'ai otar# mi spuse
n frantuzeste# ai fi la 1ucuresti si n'ar fi o problema s'o vezi pe
(ilvia oricnd ai vrea. "aca n'asi fi avut'o# ti spun sincer# cred ca
ma sinucideam. Eu ma pln$ de ea numai asa# de fason# dar e un
copil e+traordinar de bun# o minune. Numai la asta ma $ndesc cnd
zic sa accepti numirea# sa fii aproape de ea si# de ce sa nu'ti
marturisesc# si ea de tine.! !Mai vedem. spusei# nu pentru ca aveam
vreo ndoiala# ci ca sa n'o contrazic# sa se poata repeta venirea
(ilviei la mine# aceste trei zile... Mai vedem# repetai de asta data cu
mai multa otarre# mai am ceva de scris# sa termin si atunci o sa
iau o otarre.!
F
&raca mi dadu zece zile din concediul meu pe anul viitor s'o ve$ez
pe mama. E$oismul ei n moarte deveni nspaimntator si afirmatia
mea ar putea fi considerata de asemeni cumplita. Asadar# tu stai pe
scaun n fata ei# esti n plina tinerete si putere# ociul tau vede
lumea si percepe n adncurile ei toate miracolele# te scalzi n lumina#
plutesti fermecat de armonia z$omotelor# te le$eni purtat fara
sa stii de noi sperante de fericire si $ndesti# mai poti $ndi# mai
e+ista n tine loc sa $ndesti ca tot ea# mama ta# careia i datorezi
totul si care va trebui sa moara nca tnara ,si nu cndva# ci ciar
acum sub ocii tai-# ar fi e$oista n sin$urul lucru care i mai
apartinea# disparitia ei iminenta/ ,(i nu nvaluita ntr'o aureola# asa
cum a fost tot timpul ct a trait# ci cinuita# mpiedicata de dureri
atroce sa se mpace cu lumea si cu sine si sa moara asa cum traise#
ca ntr'un vis-. (a'ti iesi din fire si sa simti tot tu desama$ire#
ranciuna ciar# un ncapatnat sentiment de frustrare/ Ranciuna
mpotriva propriei tale mame pe patul mortii/
(periat# tata fu$i# pleca de'acasa si ma lasa sin$ur cu ea# dupa ce
toate puterile lui l parasira si care se dovedira att de mici fata de
cele ale mamei# parca deslantuite# tinute sub obroc attia ani#
sublimate ai fi zis pentru totdeauna ntr'o nesfrsita dra$oste pentru
baiatul ei. "a# dar acum nu mai eram nici eu baiatul ei# dupa cum
nca demult tata ncetase sa'i mai fie sot.
Era de'o luciditate inumana. !Nemernicule# i spuse ea ntr'o zi ,si
nu ntr'o zi oarecare# ci ntr'una n care i se facu prima in0ectie cu
morfina si se ridica n capul oaselor triumfatoare# ca si cnd
durerile# care i tinusera sufletul n cin$i# pierind# credinta ca se va
face bine renastea navalnic-# ei# lasa# i zise# ca ma dau eu 0os din
pat si o sa'ti platesc pentru toate# de'o sa zici# mama# de ce m'ai
facut.! 1lnd# cu ocii umezi ,plnsese mai nainte ln$a patul ei# '
fiindca si el stia adevarul# ca ea n'avea scapare ' impresionat de
$emetele ei# credea poate ca ciar atunci si va da duul-# tata intra
n dialo$ cu ea# nti $eneros# apoi din ce n ce mai iritat. !(a te faci
bine# ca n'o sa pln$ eu de ce'o sa'mi platesti tu.! !Aa# crezi c'o sa
mai muncesc ca o roaba# sa'ti fac de mncare# sa'ti tin casa curata
si sa'ti spal rufele tale murdare# murdarite n patul curvei n care
te'ai balacit o viata ntrea$a. Nici macar atta simt n'ai avut n tine
sa nu mi le dai tot mie sa ti le spal!. !"e ce le'ai spalat daca stiai /!
si retrase tata deodata toata duiosia de mai nainte. !"e ce le'am
spalat/ zise mama. Ca sa te las sa ntele$i ct esti de nemernic. Esti#
ai fost si o sa rami. %n nemernic# fara scapare. %n animal de
cocina. (i nca animalul ala l tai si l mannci# fiindca asa a lasat
"umnezeu# tu n'o sa fii de folos dect viermilor# fiindca o sa mori si
tu# n'o sa traiesti ct lumea.! !"a/. murmura tata lovit pentru ntia
oara de violenta unui dispret att de total si neasteptat. 5a sa zica
n'am fost de folos nimanui.! zise el cu mila pentru el nsusi# ca si
cnd pentru ntia oara ar fi avut revelatia ca munca# stradaniile lui
de a'si tine familia ar fi fost n van. "ar nu era acum timpul sa i se
recunoasca vreun merit# nu ntele$ea ca nu despre asta era vorba#
ci de tradarea lui initiala# cu propria lui cumnata# a doua tradare
n'o mai interesase pe mama# nu mai era demult barbatul ei si de
aceea i spalase rufele cu aceeasi necesitate cu care curata cotetul
pasarilor si al porcului. &are el nu stia ca ea stia/ !(i boul
munceste# suiera mama# si pentru asta taranul are $ri0a de el# l
tesala# i rneste $ra0dul de bali$i de sub el si i da sa mannce.!
1ali$i de sub el# i da sa mannce. Asta suna pentru tata murdaria
de sub el# si'i daduse sa mannce ca unei vite. (e facu rosu de
adnca 0i$nire# dar tacu coplesit. !Nici macar cu propriul tau fiu n'ai
stiut sa te porti ca un om# continua mama necrutatoare. Nu zic
nainte# cnd era mic si el a $resit# dar macar atunci cnd a fost la
anan$ie. ;'ai dat afara din casa# cnd poate simtea si el nevoia
unui spri0in# ca n'avea un alt tata la care sa se duca. Ti s'a parut ca
nu era de nasul tau sa'l vezi simplu muncitor n uzina n care tu
erai mare maistru. Ce sa zic# foarte mare. mai mare dect un raat
cu mot.!:
Iata deci ce violente ascundea mama n tacerile ei premonitoare
bolii. Ma trecu un fior) nu ma va cruta nici pe mine# astfel de furii
nu mai snt partinitoare# fiindca revolta care le sustine e totala si nu
mai lasa loc nici unei n$aduinte. Tata vru sa'i raspunda# dar i
pusei o mna $rea pe umar# ma ridicai si iesii afara. El ntelese si ma
urma. !;as'o sa spuna# zisei. E bolnava si stii si tu ca o sa moara. A
facut metastaza.! !"a# dar n'auzi ce spune/ mi raspunse el aprins
la fata. *nseamna ca asa a $ndit ea despre mine o viata ntrea$a.!
!N'a $ndit sau au fost niste $nduri pe care ea le'a alun$at
totdeauna# dovada ca nu ti le'a spus niciodata. (i nu ti le'a spus
fiindca stia si ea ca snt nedrepte. Ai sa vezi ca o sa mi le spuna si
mie# dar trebuie sa ne stapnim. Ea n'o sa mai fie!# mai adau$ai si
izbucnii n oote. *mi trecui palma peste fata si mi reprimai
plnsul care ma turburase n adncuri# simtind instinctiv n
maruntaiele fiintei mele ca daca i'asi fi dat drumul nu ma astepta o
eliberare# ci un cin fara solutie. Tata nsa nu se lasa impresionat)
!"e$eaba zici tu# asa a $ndit o viata ntrea$a. Cnd mor# oamenii
iarta pe toata lumea. Asta n'o sa ma ierte nici n clipa cnd o s'o ia
"umnezeu.!:: !Nu vorbi asa# i spusei posomort. (tii bine ca esti
vinovat .! !Eu/ "e ce/.! !Ai nselat'o cu matusa Cecilia. (i nici
macar nu v'ati ferit. 5a sarutati sub ocii ei.! !Cum# se indi$na el#
dar era sora'sa# cum puteam eu s'o mpiedic sa'mi sara de $t ca o
smintita/ Cnd mi'am dat seama i'am spus sa'si vada de treaba.!
!Cai# tata# e mult de'atunci# n'are rost sa mai des$ropam mortii#
Cecilia e acum si ea o baba# mama e pe moarte# ai face mai bine sa'i
ceri iertare...! !Pentru ce/! !N'o sa te apuci sa'i mai spui si pentru
ce# s'o ntariti si mai mult# ti ceri iertare ca n'ai putut s'o faci
fericita# iata# si nu te mai simti tot tu 0i$nit...! !E o prostie mai mare
si dect tine si dect ea# sa credeti ca asi fi nselat'o nainte sa ma
paraseasca nti ea pe mine.! !1ine# asa trebuie sa spui# eu te cred#
dar uite ca ea de aceea te'a parasit... ti dai seama ct a tinut la tine
daca ciar si pentru niste sarutari# cum spui tu# cam smintite# a
putut sa se nstraineze de tine ca femeie. A fost 0i$nita. (i de tine si
de sora'sa. Nu toti putem sa trecem peste astfel de lucruri.! !(i a
trait cu ideea asta n cap atta amar de vreme/.! e+clama el sincer
uluit. !Nu# tata# parerea mea e ca asta a fost pentru ea un prete+t.
Asa s'a simtit ea bine# dupa ce m'a nascut# sa'si nceie ciclul... Pot
sa'ti spun ca a tinut la tine tot timpul# altfel ar fi divortat si ciar
s'ar fi si recasatorit... 7ndeste'te.!
"ar el nu parea dispus sa se $ndeasca. Poate era cu adevarat
vinovat/ Poate ciar traise cu smintita Cecilia# dar crezuse ca mama
nu stia/ (tatea nemiscat# n picioare# ln$a stlpul verandei# cu ceva
dur pe cip# o ndr0ire vanitoasa de mascul care nu re$reta nimic si
se uita# fara sa vada# peste norii de toamna blnda pe care un vnt
puternic# care nu se simtea aici# i aler$a din urma# despletindu'i si
facnd sa apara si sa dispara soarele care si descidea cu putere#
printre $oluri# ociul alb# incandescent. (a'si ceara iertare/ Nici
vorba. Pentru ce/ Asa# de$eaba/ Nu plnsese el mai nainte# asta nu
era un fel de a cere iertare/ (i cum i raspunsese ea/ "a# o sa
moara# toti o sa murim si ce putem face/ !Nu te mai $ndi# i spusei#
ca nu te $ndesti bine... du'te si bea ceva.! (e smulse din loc si cu
pasi otarti# dar cu capul n pamnt) da# asa avea sa faca.
Ma ntorsei ln$a mama uitnd de presentimentul ca nici pe mine nu
ma va cruta# sau poate atras de o curiozitate din adncuri) ce'ar fi
putut sa'mi spuna/ Ca o 0i$nisem n adolescenta lovind'o peste
mna cu care ma ncina seara nainte de a adormi/ Ca traisem
,...!copil curat! cum eram- cu o fata care nu avea nume bun/ Pentru
asta se despartise ea de tata si si oprise ocii numai asupra mea#
ca la sin$ura divinitate de pe aceasta lume pentru care merita sa
mai traiesti/ "ar mama ma lovi pe neasteptate n viata mea mai
apropiata si ntr'un fel incredibil. Nu pentru ca ma nsurasem cu
Matilda si iesise rau# ci pentru ca suferisem pentru ea cum nu
suferisem vreodata pentru mama care ma facuse. (i pe ln$a toate o
mai lasasem sa'mi ia si copilul. !Ce puteam sa fac# zisei# contra
otarrii tribunalului/! !"a/ spuse ea sarcastica# si ce putea sa faca
tribunalul contra unui tata care ia cu forta copilul din minile unei
descreierate/ "e ce nu te'ai dus la proces cu martori ca nu e
sanatoasa la cap/ Pentru ca nu e# zise mama cu o tonalitate 0oasa#
care ma n'fiora. (i tu suferi si acum pentru ea# barbat ca bradul#
cnd te vad ca mer$i cu ceafa asa# ndoita# mi vine sa te iau la
bataie.! !*nti ca nu sufar# zisei# al doilea nu mer$ cu ceafa ndoita.!
!Nu suferi/ aproape ca stri$a mama. Atunci de ce nu te'ai nsurat
pna acum/ & astepti sa se ntoarca# asteapta# ca un ne$iob# pna
o sa'ti treaca tineretea si o sa iei si tu pe la cincizeci de ani ,ca n'o
sa mbatrnesti sin$ur ca un cine.- o baba ca si tine# vai de viata
ta.!
Rostite fara dispret# aceste cuvinte puteau parea tandre. o mama
suparata care si dascaleste# din $elozie# fiul care se topeste dupa
alta. "ar raceala si dispretul ei fara nuante# raceala de $eata#
dispret fara speranta# asa este cum mi spunea si altfel nu va fi# mi
pastrai nsa firea si tacui# cu att mai mult cu ct recunosteam n
sinea mea ca daca Matilda s'ar fi ntors asi fi primit'o. Numai pe
mine m'asi fi putut convin$e ca o faceam pentru (ilvia. Tacui. Nu
pe mama asi fi convins'o# acum cnd $ndurile ei taiau ca un cutit.
Tacui# totusi ma pomenii vorbind. !Ce sa fac# mama# ti seman) si tu
te'ai despartit de tata# dar n'ai fu$it din casa lui# cu toate ca mai
trziu ai aflat ca traia cu aia.! !"aca asi fi $asit un barbat curat# n'ai
tu $ri0a ca asi fi fu$it. Macar asta a muncit pentru noi# altul...! "ar
nu mai spuse ce i'ar fi putut face altul. !Ei# e+clamai# nici eu n'am
$asit o ?femeie curata@# ca daca asi fi $asit'o n'avea nici tu $ri0a ca
asi fi luat'o.! !Pentru ca esti orb# se ntoarse ea deodata spre mine
,pna atunci mi vorbise cu spatele-. Ai vazut tu vreodata o fata mai
frumoasa si mai buna ca (ibi/ ,(ibila# asta era fata subofiterului
pensionar# care se maritase trziu cu un batrn desfrnat si adusese
pe lume acel copil de cosmar care mi se aratase mie n vis cu mult
nainte ca el sa se fi nascut.- "e ce n'ai luat'o pe ea/ !Mama# dar
era cu cinci ani mai mare dect mine/! !(i Matilda nu era/! !"a#
dar...! !"ar ce/ Nu era aritecta/ N'avea vila n centrul orasului/ Te
boierisesi. Ei# unde e acum aritecta# intelectuala# spuse ea cu o
intensa ironie# si unde e vila# unde fi'o copilul/ ,"eci si mama
crezuse ca si Petrica odinioara ca pentru a parveni o luasem eu pe
Matilda. o tristete adnca ma rascoli...- Numai eu stiu ct a tinut fata
asta la tine ,si mai tine si acum.- si cum era sa se omoare cnd a
auzit ca te nsori .%ite'aici ln$a mine a plns sa'si dea sufletul. Nu
mi'a spus nimic# dar am nteles eu ce era cu ea. (i parca acuma#
daca stii# o sa ntele$i ce e de facut/ Pentru ca desi esti copilul meu#
esti orb ca si ala# trufas# vai de trufia voastra# nu stiti pe cine iubiti#
nu stiti pe cine luati# nu stiti cine va mannca zilele...! !Cum# mama#
dar am vazut'o acum ctiva ani# e o sperietoare si copilul ala al ei e
un monstru....! !Nu# si'a venit n fire. A divortat si arata iar ca la
douazeci de ani. Iar copilul a murit. "u'te s'o vezi... (i daca vrei o
sa'ti spun si de ce a naltat ea fruntea) a aflat ca ai divortat. Atunci
a divortat si ea. Nu puteam eu sa ma nsel. Mai nti ce cauta ea
mereu pe la mine/ Rude nu sntem# cu ai ei nu snt prietena# n'am
vorbit niciodata... "ar n'o sa te duci# bine ca o sa mor# sa nu mai
vad ce'o sa se alea$a si de capul tau. (i se ntoarse iar cu spatele.
Acuma lasa'ma sa dorm si nu mai veni. daca e sa mor# cu voi sau
fara voi# tot acolo o sa ma duc# de unde nu s'a ntors nimeni...!
FI
Tata fu$i cu adevarat de acasa# att de tare se speriase# sau mai
de$raba att de tare l stapnea ranciuna mpotriva celei care
niciodata nu'i spusese si nu'i daduse de nteles ca i era n vreun fel
potrivnica. Ma lasa sin$ur s'o vad cinuindu'se si biciuindu'ma...
(ub morfina $emetele ei ncetau si ma fi+a cu o privire teribila) !Ai
fost# ma ntreba# s'o vezi pe (ibi/! !Nu.! !"e ce/ Ce puteam sa'i
raspund/ Ca nu cred n renvierea nimanui# ca o vazusem bine pe
(ibi acum ctiva ani# cipul ei odata frumos# ofilit acum si brazdat
de cute adnci si amare/ (e putea ndrepta o spinare ncovoiata/
nflori un obraz decolorat/ Prinde roseata o $ura vesteda/
!Nataraule# du'te si ciar daca nu'ti place# ad'o aici# numai pe ea
vreau s'o mai vad pe lumea asta# tu ia'o pe urmele lui tac'tau si sa
nu veniti la nmormntarea mea. & sa ma ro$ tatalui ceresc sa va
pedepseasca pentru vietile voastre neroade.! !"e ce neroade#
mama/! !Pentru cine am muncit eu# din zi pna n noapte. Nu zic de
el# care a luat umilinta mea drept prostie si n loc sa ntelea$a# sa
sufere si sa se ntoarca la mine# a asteptat ce'a asteptat si pe urma
s'a naitat cu alta. Nu era zi de la "umnezeu sa nu ma $ndesc ce
l mpiedica sa'si plece si el fruntea odata si sa vina ln$a patul meu
sa'mi spuna doar att) am $resit# iarta'ma. ;'asi fi iertat# fiindca
eram si eu tnara si tinusem la el multi ani# dar nu venea dect cnd
era beat. Atunci prindea cura0 si credea ca o sa'l iert ca si cnd
sufletul meu ar fi fost de ceara sa se topeasca numai pentru ca
mi'era si mie dor de el. Mi'era. dar ca sa poti ierta pe cineva trebuie
sa ai pe cine# sa fie alt om# care sa nu mai faca ce'a facut# sa'si
plece el fruntea.
Crezi ca n'am nteles ca nu putea/ 4iindca un barbat pleaca dect
cnd l prinde n lat o afurisita ' ei# uite de ce mi pare rau# ca n'am
putut sa fiu si eu din cnd n cnd afurisita. N'am putut# nu ca n'am
vrut. Nici macar n'am ncercat# cred ca m'ar fi batut. Eu nu eram
ca asta din spate# sa ma las trnuita# sa dau si eu si sa mai cred ca
asta era trai. "a# stiu ca nu putea# dar nici macar nu i'a trecut
vreodata prin cap ca asa ar fi trebuit sa faca# sa'si plece si el putin
fruntea si eu sa ntele$ ca si cere iertare# nu sa'l aud ca zice. Ti'ai
$asit. Nu era el mparatul/ Asa ca nu de el zic# de tine. Am muncit#
am avut $ri0a sa a0un$i un om care sa nu fie slab ca mine# dar nici
semet ca taica'tau. (emet n prostie. Cum era mai rau. "e mic n'a
mai $asit si el o fata# dect o curva. Care si aia si'a batut 0oc de el#
baiat pe care l credeam mndru si i'a dat un pantof n fund n plina
strada# ca la cel din urma nenorocit. Nu e nimic# te'am aparat#
saracu baiat# mi'am spus# cine stie# nu l'or fi pl8cnd fetele ,cu toate
ca (ibi se uita lun$ dupa tine.-# e nestiutor. Altora li s'a ntmplat
mai rau# sa'si toace averile cu cte'o catea de'asta cu fundul
aprins... 1ine ca nu l'a umplut de boli lumesti... (i cnd credeam si
eu...!
Mama se opri cu o e+presie de uimire e+trema pe fata... Apoi scoase
un tipat ca si cnd ar fi fost n0un$iata# ntelesei) morfina n'o mai
putea feri de durerile mari# din fericire nca de scurta durata.
4usesem avertizat de medic... *si trase rasuflarea... !"a# slab ca
mine# continua ea# dar nu semet ca taica'tau# am $resit cnd am
spus ca esti semet... 4iindca el n'ar fi rabdat sa'i ba$e muierea
mna n par si sa'l $eruie pe fata. Ar fi calcat'o n picioare si
valencia# si'ar fi pus caciula pe'o urece si pe'aici ti'e drumul. ,Ce
bizar suna n $ura mamei acest cuvnt din 0ar$onul pustesc#
valencia.- Ai rabdat# cum am rabdat si eu. Ai n$itit ca si mine. &.
e+clama ea parca nspaimntata# ct ai mai suferit. Te pomenesti ca
i'ai cerut si iertare# ti'oi fi plecat si fruntea ln$a patul ei...!# !Nu#
mama# fii linistita# nu mi'am plecat nici o frunte# zisei foarte
de$a0at# aproape vesel. Asi fi facut'o# daca ar fi folosit la ceva.! !&.
ct ai suferit# nataraule# de cte ori veneai p'aici ti vedeam ocii
turburi# care se uitau la mine ca la o straina# nici cnd plecai
de'acasa nu erai n
stare s'o uiti# stateai putin si te ntorceai ln$a ea. Pna si tac'tau
ba$a de seama si ma ntreba de ce n'o lasa el pe cotoroanta'aia/ Te
aparam) o fi tinnd la ea. 1ine# zicea# dar atunci de ce nu'i tra$e o
bataie s'o faca sa zaca pe'o van$a o luna de zile/ (i la ce'ar a0un$e/
i spuneam. Ce deosebire ar mai fi ntre el si astia din spate/ E
profesor universitar# nu $unoier. Ca sa'mi dau seama# acuma# pe
patul mortii# ca ai fost# adica nu ca ai fost# esti si acum# fiindca si
acuma suspini dupa ea# esti mai rau dect un $unoier# fiindca tot
n'o uiti...!
(arii n sus# coplesit de teribila ei nstrainare de mine# ma asezai
ln$a ea pe pat# i apucai minile care se smucira ntr'un violent
spasm sa se de$a0eze# i cautai privirea att de dra$a n care lucise
totdeauna pentru mine e+trema devotiune si i soptii) !Mama
opreste'te# nimic nu e adevarat din tot ce spui# te'am iubit tot att
de mult ca si tine si te asi$ur ca niciodata sufletul meu n'a suferit
cum crezi tu. Asa parea# dar nu era adevarat. Te'ai nselat# snt
linistit# snt fericit# nu snt nici att de slab ca sa seman cu tine# nici
att de orb ca tata ca sa nu'mi dau seama de cine ma iubeste si sa
fiu trufas cnd nu trebuie...!
Abstract# prea abstract. Ea se zbatea sa'si elibereze minile si nu ma
auzea. & fiinta straina# o entitate invizibila si dusmanoasa ncerca#
si reusea# s'o faca repulsiva# trezind n ea o forta fizica mpinsa prea
mult dincolo de putinta unei comunicari n $ndire. Nu mai puteam
s'o fac sa ma auda. Pierdusem acest drept pentru totdeauna# dupa
ce atta vreme nu'l folosisem. *i dadui drumul. Arunca la o parte
cuvertura# parasi patul# iesi n curte si se ntoarse dupa un timp cu
miscari si$ure si se nveli. !Te duci# zise# s'o aduci pe (ibi/! !5rei sa
ma nsori# mama/ spusei cu un $las absent# ca si cnd asi fi citit# n
acest timp# o carte. 1ine# ma duc ciar acum...!
(i ma ridicai.
Nici nu ma $ndeam# dar simteam ca nu mai am putere s'o ascult.
Istoria ei cu (ibi mi se parea o simpla inventie# o fi+atie. "esi$ur# se
$ndise la acest lucru mai nainte# simplu $nd fara adncime# altfel
mi l'ar fi spus. Ma plimbam prin curte# ncercnd sa ntele$ si sa ma
linistesc. "e ce vroia ea# cu atta ndr0ire# sa sfarme icoana pe care
i'o purtam n suflet/ Ca si tatei# firul rece al unei banuieli mi da
trcoale) si daca $ndise asa despre mine tot timpul/ "aca fusese de
fapt straina de mine sau aproape si ceea ce aratase ea lumii si
propriului ei fiu era doar o blnda masca a devotiunii# cu care se
lupta# se lupta poate zilnic# sa se identifice/ Ma ntorceam ln$a
patul ei cu speranta ca n cele din urma o voi re$asi si n acelasi
timp stiind ca acest lucru nu se va ntmpla# prins nsa n acest 0oc
al mortii si al distru$erii# care ma fascina.
Nesfrsite i erau recriminarile care ma n0oseau n propriii mei oci#
$olindu'mi sufletul de puterile mele pe care mi le stiam att de
blindate. Ce mai puteam $ndi/ Era adevarat ca la casatoria mea cu
Matilda n'o cemasem si pe mama. Cum sa'i spun astazi ca nu
cemasem pe nimeni# cnd descopeream ca ea crezuse tot timpul ca
am petrecut si am cefuit numai cu rudele ei/ (i la urma urmei de
ce ma ferisem eu sa sarbatoresc nsuratoarea mea/ Pentru ca stiam
ca Matilda o mai facuse ele doua ori n viata ei# prima data cu
evreul# a doua oara cu Petrica. Nu cemam pe nimeni# i spusesem
Matildei. Nu# n'are nici un rost# raspunsese si ea# fara sa'mi dau
seama ca rudele ei sarbatorisera de doua ori evenimentul# n timp ce
mama l asteptase si n'o cemase nimeni si nici macar n'avusesem
$ri0a s'o avertizez si sa'i e+plic. Ce bucurii i adusesem eu n viata/
"oar att# ca e+istam si ca ma iubea# fiind att de smintit sa $ndesc
ca i faceam o favoare lasndu'ma iubit si n$ri0it. *i facusem
vreodata un cadou# i adusesem macar flori de ziua ei/ Nici macar
nu stiam care erau ziua si anul ei de nastere. Considerasem sufletul
ei bo$at n absolut# dincolo de timp si de spatiu# unde cadourile si
florile traiesc n spirit iar sufletul e etern# mama era ea nsasi
aceasta eternitate# ea n'avea zi de nastere si nici nu va muri
vreodata...!"a# mama# da# mama# murmuram# sntem niste
salbatici# sntem vinovati fata de tine. "ar si tu esti# fiindca ne'ai
lasat sa credem ca nu ai tu nevoie de toate astea.! !N'am avut si nici
acum n'am# florile mele o sa creasca sin$ure pe mormnt!# mi
raspunsese ea cu un $las ra$usit de asta data de ceva care era si
ura si disperare nea$ra si sin$uratate care n'o consola# n timp ce
eu $ndeam ca mica noastra $radina era totdeauna plina de flori si
de aceea nu'mi trecuse prin cap vreodata sa ma duc la florarie si
sa'i aduc un bucet de ziua ei... "ar cnd s'a nascut (ilvia/ Ce
petrecere am dat/ relua ea neobosita n aceasta rascolire a vietii
mele. Petrecere de ti$ani. Pna si astia din spate erau !mai va! dect
mine si dect !intelectuala! cu care ma naitasem. "aca nu venea
nenorocirea sa fiu arestat si trimis la ocna asi fi a0uns sa mer$ n
patru labe n fata ei. Asa# a dat "umnezeu si m'am trezit# $reu si
dupa aia# dar mi s'a mai luminat mintea si m'am despartit de ea.
"ar tot n'o uit. !Am uitat'o# am uitat'o# i raspundeam. Am uitat'o#
mama.! !"a/. Atunci de ce nu te duci s'o vezi pe (ibi/ Ai zis ca te
duci. "e ce nu te duci/.!
Repeta asta pe toate tonurile# spunnd ca o cinuiesc si n'o las sa
moara# fiindca n'o sa moara pna nu ma duc# dar niciodata cu un
$las din care sa ntele$ ce rost avea acest dus. Era rece#
dispretuitoare# plina de ranciuna ,care mi se transmitea si mie-#
vanitoasa# plina de trufie# toata $ama de sentimente care pot artui
pe cineva# fara iesire# si pe care niciodata ct traise nu le e+primase
ca sotie ,sa'l faca pe barbat sa ridice bratele si sa'si ia lumea n cap-
si nici ca mama sa strneasca n copii aceeasi reactie e+asperata. &
facea acum# ca si cnd ar fi vrut sa recupereze ceea ce reprimase n
ea toata viata. Corpul i era bolnav# dar puterea# impulsurile vitale si
ale $ndului pareau neatinse.
Ma dusei s'o vad pe (ibi. Ca altadata# ntmplarea facu s'o ntlnesc
ciar la cismea# cu caldarea de apa n mna. (e facu palida. !Ce s'a
ntmplat:/! zise. *i e rau mamei/! !"a# foarte rau.! !1ine# ma ntorc
ndata.! (i se ndrepta# scimba din mers $aleata n cealalta mna si
fara sa'si arate fata se corecta# vine ndata# sa ia ceva pe ea# s'o
astept acasa. ntrzie si cnd o vazui intrnd pe poarta# ramasei uluit)
asa era# cum spusese mama# cu acelasi mers mladios de odinioara#
fara spinare adusa cum mi se paruse ca avea cnd o vazusem ultima
data# cipul cu aceeasi melancolie senina de fata visatoare si
linistita caruia acum absenta sperantei i dadea parca o bucurie
adnca a eliberarii de o povara. %rca sprintena scara verandei si
trecu pe ln$a mine fara sa'mi arunce vreo privire. (e mbracase
ntr'un taior ne$ru# bine croit# si si facuse un coc sever# care n loc
s'o mbatrneasca# dadea cipului ei o att de fireasca distinctie nct
tresarii cu putere cnd o vazui de'aproape# ca# totdeauna n fata
unei femei cu coc cu o frumoasa fi$ura# venita parca de pe alta
lume. ntelesei) monstrul pe care l nascuse vrusese s'o devore. Nu
era un copil# ci un vrcolac# cu fata de bruma si parul mucezit. 1ine
ca murise. "ar oare era adevarata si a doua afirmatie a mamei# ca
fata asta fusese disperata cnd eu ma casatorisem/ (i ca divortase
cnd divortasem si eu/ Nu cumva si omorse si copilul/ Nu trebuia
pentru asta sa'l arunce ntr'o copca pe un ru n$etat# ca
Mar$areta din 4aust# ci era suficient sa'i faca o baie si sa'l uite pe
niste c8rpe ude# cum facuse una din cartier. A racit# a facut
pneumonie# se ntmpla# mai racesc copiii# mai mor... 1inenteles ca
pruncuci$asa nu patise nimic si nici nu nnebunise...
*mi venii n fire si vrusei sa intru nauntru# dar (ibi tocmai iesea si
mi sopti) !Mer$eti acasa si va culcati# mi'a spus ca n'ati dormit
deloc toata saptamna. 5eniti mine.! !Asa a spus/! tresarii. !"a# asa
mi'a spus# sa veniti mine .! !Ma $oneste./! !Nu va $oneste# dar e
bine de'aici nainte sa stea ln$a ea o femeie si nu un barbat.! !"e
ce/! !Plecati ciar acum!# repeta ea ca o porunca# fara sa'mi e+plice
mai mult.
Credeam ca mama mai avea nca de trait cel putin luni. Muri a treia
zi# ve$eata de (ibi. & $asii ntinsa n patul ei# luminata de
lumnari. Rubedeniile pe care ea nu vrusese sa le vada ,!plecati
de'aici# n'am nimic# o sa'mi treaca.!- umpleau acum odaia si
veranda. Mama nu mai era frumoasa fara viata# moartea n'o transfi$urase#
arata mai batrna cu zece ani# si asa'zisa liniste si
mpacare nu aparusera pe cipul ei. Tot ceea ce avusese ea n spirit
pierise# moartea fusese victorioasa asupra ei# silindu'ma si pe mine
sa contemplu n$rozit un cip cinuit si ntunecat... Cazui n
$enunci ln$a fruntea ei si izbucnii ntr'un oot de revolta
disperata care ma z$udui cu o violenta nimicitoare. Mama...
Mamaaa... (i atunci mini decise si puternice ma smulsera de'acolo
si soapte care protestau ener$ic ma ncon0urara. !Ce e asta/...
Tine'ti firea... 1ine ca nu s'a cinuit mult... Altii zac ani de zile si
nu se ndura "umnezeu de ei... A tinut la tine# dar acuma tu
trebuie sa traiesti si sa'ti vezi de viata... Tac'tau e mai linistit# cu
toata ca si ce'o fi n sufletul lui# saracu... &m nca tnar# a ramas
sin$ur... Pentru cine o mai munceasca si el... fiindca tu o sa ai
rostul tau# dar el...! Ma scoasera afara din fumul lumnarilor# dar
lumina soarelui viu de octombrie ma sfsie parca mai rau dect
plnsul. %n domn# pe care abia l recunoscui ,era medicul din
cartier-# statea ln$a mine. !(a nu va mai uitati la mama
dumneavoastra# zise el. I'am vazut ultimele analize) avea uremie...!
!N'a avut cancer/! !1a da# dar a murit# de uremie...! 5orbea# si el ca
sa nu taca. "ar intuise ca cipul mamei# care nu mai arata cum l
stiam toti si trebuise sa ndure ciar ea aceasta slutire# ma
nspaimntase... !"e cancer propriu'zis# continua el# adica unele
forme# care nu atin$ dect trziu un or$an vital# bolnavul se cinuie#
mult... "oamna Petrini# mama dumneavoasta# a murit de fapt de
tristete... Cancerul e boala tristetii... Am fost cole$i la liceu# pe urma
ea a abandonat... Totdeauna a fost ea asa mai retrasa# i se spunea
calu$arita# stiti# caracterizari din astea naive ale fetelor care le e
$ndul mai de$raba la dans si la serate# dect la ceva mai nalt... Ce
mai faceti/ scimba el vorba dupa o tacere. Am auzit ca o sa
reintrati n nvatamntul superior... 5'am citit studiul despre
7iordano 1runo# probabil e un fra$ment/.! !Nu# raspunsei# e un
accident...! !Era foarte interesant.! continua el $nditor# desi$ur ca
sa ma abata de la clipa de fata... Ma cinuia mai ales $ndul ca nu
fusesem ln$a ea n ultimele clipe si ca nu reusisem sa'i spun ct de
mult nsemnase ea pentru mine si ca nu se trudise zadarnic sa faca
din baiatul ei un om...
(i totusi# printre cinurile ei mi trimisese o raza din vecea lumina)
cnd venise (ibi i spusese sa ma duc sa ma culc# fiindca nu
dormisem de'o saptamna. "ormisem# dar ln$a ea n fotoliu. (i
desi$ur nu m'ar fi alun$at daca pudoarea n'ar fi mpiedicat'o sa ma
stie alaturi cnd puterile o parasisera si n'o mai tineau picioarele sa
se dea 0os din pat. *n ziua cnd murise nca mai era lucida. "e la
birou venisem direct la ea. Arata nescimbata# ba ciar (ibi mi
spuse ca se simtea mai bine. Credeam ca doarme. (e rasucise spre
noi si descisese lar$ ocii. !"a# spusese# mult mai bine. 1a ciar
ncep sa simt ca mi'ar parea rau sa ma despart de moarte. N'am de
ce mai trai. (tiu eu# n'o sa mor# mai am de patimit. "ar nu de
lumea asta mi'e mai dor# ci de cealalta.!
Ma ntorsesem la birou# fiindca fusesem cu o zi nainte cautat acasa
si amenintat sa dau drumul la bilantul ntrerupt acum zece zile#
daca nu vroiam sa mi se desfaca contractul de munca. (pre seara
revenisem# mama nsa nu mai era. ;a al doilea praznic# dupa cteva
saptamni# (ibi mi povesti ca ndata dupa plecarea mea spusese ca
i e sete de'un paar de vin# l bause# ntr'adevar cu mare sete# se
uitase apoi la el $ol# ndelun$# i'l napoiase# apoi se ntorsese foarte
otarta cu spatele si e+clamase tare# parca n $luma# facnd asa un
$est n urma# dar insistent de ndepartare# adica sa nu se tina
nimeni dupa ea# si ndelun$) !Mor. Adio# viata.! !Altceva n'a mai
spus/! !Nu# att a spus# dar eu am crezut ca nu era nimic# ba ciar#
"oamne iarta'ma# mi'a venit sa rd# fiindca asa era $lasul ei atunci#
parca vesel# parca ne'ar fi spus asa cu mna fluturnd ca nu da pe
nimeni nici o ceapa de$erata. (pun asta fiindca si mai nainte cu o
zi stam noi de vorba si zice# (ibi# barbatii nu fac nici ct o ceapa
de$erata si cu $estul asta al minii# asa# stiti# de sila. Am iesit putin
sa ma duc acasa sa'i aduc niste supa# am venit si zic# doamna
Petrini# ai# luati putina supa ,fiindca pna atunci mai luase-. (ibi#
zice# nu mai mannc nimic. Pai de ce# doamna Petrini# va face bine.
Nu mi'a raspuns. Numai cteva n$itituri# am insistat. (ibi# zice# si
la nceput n'am stiut la cine s'a referit# ai $ri0a de baiatu'ala. Am
crezut ca se refera la baiatul meu mort# ca uitase ca murise
demult... Care baiat# doamna Petrini/ 1aiatul meu. zice# adica
dumneavoastra. M'am mirat de vorbele astea# dar i'am spus bine#
acum... Acum# o aud ca zice# lasa'ma sa mor linistita. Ceva m'a
speriat din $lasul ei# m'am zapacit# nu stiam ce sa mai fac# pe urma
mi'am zis eu sa aler$ sa vina rudele. Au venit imediat# am trimis un
copil de pe strada care a luat'o la $oana... Eu m'am ntors acasa si
am aprins o lumnare. Cnd m'am aplecat peste ea i'am vazut ocii
descisi# dar dati asa n parti. Am nteles. "ar ai fi zis ca dormea.
Ciar asa murise# linistita...!
*n timp ce povestea# de ln$a (ibi se uita la mine un ins mai de$raba
tnar cu trasaturi aspre# dar cu privirea blnda# protectoare# care mi
placu si banuii ca trebuie sa fie o ruda de'a ei... !A# zise (ibi# nu va
cunoasteti# sotul meu...! (e casatorisera# zise ea# de curnd# el era
un nou'venit n cartier# un nvatator care reusise sa se detaseze aici
la noi dintr'un sat din apropiere... (i abia atunci# la lumina cruda a
zilei si dincolo de starea de soc n care ma aflam fara sa stiu
ve$ind'o pe mama# ima$inea (ibilei se ecilibra n ocii mei. Nu
mai era asa cum mi se paruse cnd urcase treptele verandei# dar
desi$ur nici pe departe cum aratase ea acum ctiva ani cu idosenia
ei de copii n brate...
FII
Asadar# mama suferise tot timpul de esecul meu cu Matilda si
murise cu $ndul ca crescuse zadarnic un copil care se dovedise la
fel de slab ca si ea/ Cedase deci ideii comune despre slabiciune si
putere/ Cred ca nu# mi'ar fi spus'o# fusese doar $eloasa ca o
iubisem att de tare pe Matilda# sau mai bine zis# ca Matilda ma
iubise mai putin si mai ales ca dupa despartire ntrziam sa ma
recasatoresc ,de aici $ndul ca nu ncetam s'o mai iubesc nca si nu
ma desparteam n sufletul meu de ea# cum nu se despartise ea de
tata# dar analo$iile# desi ne ispitesc totdeauna cel mai tare si ne
cinuie cel mai mult# snt si cele mai false dintre toate ispitele care
ne fascineaza spiritul-. Mama cedase doar pe patul mortii# cnd
ndoiala e mai puternica dect certitudinea care ne'a calauzit
e+istenta. ;a urma urmei nu vom sti niciodata daca Nazarineanul#
cnd a stri$at pe cruce) "umnezeul meu# de ce m'ai parasit# a mai
avut putere sa'si aduca aminte de sensul divin al e+istentei si
sfrsitului sau.... fiindca ultimele lui cuvinte# parinte# n minile tale
mi dau duul# snt mai de$raba e+presia unei resemnari# dect a
unei certitudini. ('ar putea spune nsa ca ndoiala e a trupului care
piere si nu va mai renaste niciodata# spaima# revolta si re$retul lui
ca n'a fost# ct a trait# dect sclavul spiritului# acest tiran al
bucuriilor vitale si frenetice... El# nsa# spiritul# nu se ndoieste de
sine si daca tace n fata acestei revolte finale a celui n care s'a
ntrupat nu nseamna ca el nu stie ca nu e niciodata mort. E luat
prin surprindere/ (au a si parasit trupul stiind ca n curnd acest
trup se va ntoarce n tarna# aceasta informa plamada a aosului/
Curnd $ndurile mele devenira senine# cipul mamei redeveni
icoana si nramai o foto$rafie de'a ei si o pusei pe biroul meu. Ploile
toamnei care urmara unor lun$i si frumoase zile# apoi ninsorile
iernii cu vnturile ei reci nu reusira sa ma smul$a parca din
intemporal. *n mod straniu ma faceau sa ma simt etern nu numai
n $idul meu# ci n nsasi fiinta mea vie si intima... Aceasta stare
era tot att de puternica si totala# cum e aceea a celor care se simt
tot timpul muritori# si nu uita de acest lucru nici cnd mannca# nici
cnd beau# nici cnd petrec si nici cnd tin n brate femeia iubita9
contempla ocii ei minunati si $ndesc) acesti oci ntr'o zi se vor
ncide pentru totdeauna.
Nu mai scriam nimic# citeam foarte putin si# fara sa am sila de
cuvntul scris# dorinta comunicarii cu cel care mi vorbea prin
aceste semne ale cartilor se evapora parca ntr'o lumina celesta...
ncideam ocii si uitam totul si ceea ce acumulasem attia ani cu
pasiune mi se parea att de putin fata de coplesitoarea bo$atie a
acestei lumini care mi inunda sufletul. Nu att de nensemnat#
fiindca nu uitam bucuria cu care eu nsumi mi scrisesem cele doua
carti ,si stiam ca ntr'o zi o sa revin sa scriu altele- si mi ima$inam#
intuiam ct de mare trebuie sa fi fost a celor ale caror semne stateau
pe rafturile bibliotecii mele# semne ma$ice# care aveau puterea sa
renvie n noi propriile lor iluminari ca sa comunicam cu ei prin
veacuri# dar acum aceasta iluminare venea numai din mine si mi se
parea unica# nedeterminata si eterna. *ncideam cartea uitata n
mini tresarind cu putere# ma mbracam si ieseam afara. ,Multe
dintre ele ma faceau sa ma $ndesc cum de nu'mi dadusem seama
pna atunci ca aceste carti nu'mi cereau nici mai mult# nici mai
putin dect sa le acord zile# ani din viata mea9 le citeam din nevoia
imperioasa de acumulare# n$ramadind peste sufletul meu viu
cunostinte9 acum le descideam si dupa cteva minute ma adresam
autorului de pe coperta) tu vrei sa'ti dedic zile din viata mea9 nici
nu stii ct esti de pretentios9 te'ai $ndit bine cnd te'ai asezat la
masa si ai strns ntre coperti attea mii de pa$ini/ Te'ai $ndit ca
risti sa te pun la loc n raft/ ca si cnd ai vrea sa vorbesti cuiva si
esti dat pe usa afara/ te'ai $ndit ct e de desa$reabil/ "a# stiu# esti
un mare savant# dar esti savant prin acumulare a ceea ce au $ndit
sau trait altii... tu# de la tine# ce aduci/ Ce'ai trait/ ce e+perienta
capitala te'a s$uduit care m'ar putea cutremura si pe mine/-...
Afara descopeream ca totul era orbitoare lumina# ciar daca cerul
era plumburiu si pe 0os naintam prin lapovita. Iar cnd ful$ii de
zapada spulberati de vnt ma prindeau n ora lor si mi se topeau
pe obraz mi aminteam ca am cunoscut cndva# n alta viata parca# o
femeie pe care o cema Matilda# pe care o iubisem si suferisem
pentru ea si un $nd mititel# vesel si 0ucaus ma
ntreba de ce nu ne putusem noi ntele$e# cnd e att de usor si de
simplu sa te ntele$i cu cineva. Nentele$erea e ca dansul mirific al
acestor ful$i# o bucurie si nu o suferinta# daca totul se petrece
dincolo de spatiu si de timp... Aici e eroarea# coborm n temporal...
temporalul e infernul... Cine ne mpiedica sa traim prin
intemporalul din noi/ ma ntrebam stapnit de o totala neputinta de
a ntele$e nentele$erea. Nentele$erea e ine+istentul# ceva care nu
se poate concepe cu att mai... cu ct tot ceea ce e viu n noi
participa... din oci tsnesc ful$ere# din $ura potop de cuvinte a
caror violenta smul$e si lucrurile din inertia lor# scaunele se
prabusesc# candelabrul se clatina# obiectele zboara prin $eamuri#
trupurile se nclesteaza# capetele atin$ pamntul... 0os... mai n 0os...
spre el# sa se descida si sa'i n$ita pe amndoi... Ce doresc unul
de la altul/ Ce vrea sa smul$a unul din celalalt/ Nimic altceva dect
ceea ce e celalalt# ceva indefinit# neclarificabil# dar care l mpiedica
pe el sa fie definit# clarificabil... "ar l mpiedica/ &# da# tinde ciar
sa'l reduca n fiece clipa a neant# pe masura ce clipa de clipa
celalalt ncearca sa se constituie# sa ia cunostinta de propria sa
identitate...
Ceva limitat# fra$mentar# temporal... (i dupa victorie/
Rencep n alt spatiu epic al luptei pentru fericire# ncarcati de
e+perienta# nu mai multa viclenie# cu mai multa rabdare# si cu arme
mai putin vizibile si spectaculoase# dar mai otravite# mai bine
ascutite si care ranesc mai adine si mai nevindecabil... "ar nu e
oare asta fericirea nsasi/
Aceasta iluzie dupa care $onim pe vastitatea unei cmpii pe care
lasam# moarte# bucati din sufletul nostru# pna cnd ne pierdem#
istoviti# dincolo de orizont/... (araca mama# ar fi vrut sa descid si
eu pentru mine un nou spatiu epic# crezndu'ma ncatusat n
celalalt# ca si cnd astfel asi fi putut ciar $asi fericirea. "a# ea de ce
nu'si descisese pentru sine unul nou/ Nu $asise cu cine# dar oare
cautase/ Pentru a $asi# lumea nu e niciodata prea mica# nici macar
ulita n care traiesti. (ibi l $asise pe nvatatorul ei ciar la scoala#
unde reusise sa fie# dupa cum aflai# numita suplinitoare. Preda de
un an# pna ce veni titularul# care de'acolo din satul lui fu$ise nu de
scoala# ci de o femeie de care tocmai divortase. Era nca proaspat n
suferinta lui si spre a se elibera i povesti totul suplinitoarei# a carei
blnda renuntare deveni speranta. ,"ar parca mama n'ar fi putut
ntlni unul care sa aiba ce'i povesti si ea sa ntelea$a ca un om care
a suferit se va feri multa vreme sa faca altora ceea ce i se facuse lui
cu vrf si ndesat/ Multa vreme# si de ce nu niciodata/ si nu
neaparat ca ar fi fost mai bun ca altii# ci din inertia ororii n care
fusese aruncat mai nainte/ sa nu renceapa sa n'o pateasca iar/
"ar mama nu'l putuse lasa pe'al ei# ea sperase# crezuse ca nu se
poate ca un barbat# altfel bun# sa nu fie n stare sa pronunte doar
un sin$ur cuvnt# unul sin$ur care ar fi e$at'o de implacabila ei
otarre...-
Nu'mi dadeam seama atunci ,dar acum vad totul dar- ca neputinta
mea de a ntele$e nentele$erea si care mi picura n suflet o vesela#
luminoasa# stranie si dulce melancolie# descidea ncet si pe
nesimtite usa secreta n care statea ascunsa ntrea$a mea putere de
a fi fericit n sin$uratate. *ncerc astazi sa ntele$ de ce pentru mine
raul si pierduse sensul# de ce att de total n aceasta euforie
staruitoare# deloc efemera care se instalase n mine parca definitiv si
care ma facea sa vad totul scaldat ntr'o eterna lumina/ Era cumva
o sublimare a durerii pe care moartea mamei mi'o lasase n suflet/
Poate. 4iindca adesea ramneam ore ntre$i n fata cipului ei# cu
coatele pe masa# contemplnd staruitor trasaturile dra$i# pna ce un
sin$ur amanunt ,care mi amintea $esturile ei rituale- se detasa si
devenea viata# privea tacuta si ncarcata de uimita dra$oste cnd ma
vedea ca intru pe poarta# ea si cnd nu i'ar fi venit sa'si creada
ocilor ca e+istam si eram al ei# minile ntinse cu sfiala de'a lun$ul
rociei# ntr'o clipa# la foto$raf# sa'i prinda ntr'o ima$ine fiinta efemera#
dar atunci vie# menita sa'i supravietuiasca# vesnica ei
prezenta n curte# vesnicii ei umeri aplecati asupra rufei# vesnicele ei
brate ridicate n sus sa le ntinda pe frn$ie# rufe curate prin care
uitndu'ma de ln$a coapsa ei vedeam soarele n irizari albastre si
aurii... aceasta cuta pura a obrazului care cu anii se adncise fara
sa devie amara# acest par castaniu niciodata coafat# strns pe ln$a
tmple ntr'un coc savant pe care nu'l vazusem niciodata desfacut
,cnd o surprindeam ca si'l spala ma $onea cu o imperioasa voce-#
acesti oci mari# ne$ri# de o stralucire opaca# n care parca lumea
nu se reflecta# asemeni unei fintni n care nu se zarea cerul
rasturnat# oci care erau si ai mei# ai fi zis dusmanosi daca lar$
descisi n'ar fi su$erat inocenta... (i deodata toate acestea ma
cutremurau... Acum ea e n pamnt# $ndeam# si cerul melancoliei
mele se sfsia si izbucneam n oote soptindu'i numele#
cemnd'o# ntrebnd'o unde e ea acum... (i atunci vedeam parca
aievea rana urta a mormntului sapat care o astepta cnd corte$iul
a intrat n cimitir... nca la noi n casa# desi era ntinsa pe pat si cu
cipul de ceara# era totusi mama# murise dar era aici# casa n care
ma crescuse era nca plina de prezenta ei# acum urma sa nu mai fie
deloc# $roapa era $ata si alaturi oameni ca si ea# nsa vii# voinici si
otarti# cu lopetile n mini# si care n'aveau sa ezite s'o n$roape...
Atunci am simtit pentru ntia oara ca pamntul e idos# ca n nici
un fel nu e mama noastra# ca e orb si dusman si ca ne raneste nu
pentru ca vrea el# ci pentru ca noi i smul$em roadele... ca nu el# ci
marele cosmos a facut apele si soarele# animalele si oamenii# fara de
care el# pamntul# ar fi ramas sin$ur cu vulcanii lui# sinistru astru
ne$ru# mai mort dect moartea... &# mama# cum te'am lasat noi
sin$urica acolo n cimitir si am venit pe urma acasa si am mncat si
am baut.../ o ntrebam altadata ca si cnd tot ea trebuia sa'mi redea
izbavirea. (i mi'o dadea... Nu ma mai pln$e# parca mi spunea# esti
barbat# traieste'ti viata si adu'ti aminte de mine numai cnd esti
fericit... Atunci voi simti ca n'am murit nici eu... Ai uitat ce ti'am
spus cnd ai stat ln$a mine bolnava/ Am fost rea ca sa nu'ti topesc
puterea cu moartea mea# am vrut sa va ndr0esc pe amndoi# si pe
tine si pe taica'tau# si bine am facut si bine ati facut cnd v'ati
ntors acasa# ca ati putut sa mncati si sa beti... (a faceti la fel si la
sase si la noua luni...
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Aratam eu ndurerat cnd ntr'o dimineata $asii pe biroul meu de la
&raca o floare/ Nu# dar mi smulse un surs. Cine mi'o pusese/
Poate femeia de serviciu... Ea avusese un $est cu mna la $ura ,care
semana cu al mamei- n ziua cnd venisem cu semnul de doliu la
aina. !Mama dumneavoastra/ e+clamase. Era batrna/! !Nu# nu
era batrna.! !&# saraca# te pomenesti ca o fi cinuit'o vreo boala...
('a cinuit mult/! ma ntrebase cu acea stiinta naiva despre viata si
moarte care nu considera rele nici viata nici moartea ,ne snt date.-#
ci suferinta# pe care n'o meritam# fiindca nimeni n'a vrut sa se
nasca si nimeni nu crede ca nu trebuie sa moara# dar de ce sa suferim#
oricte rele am fi facut pe acest pamnt.../ ,(e vedea ca desi n
vrsta# nu cunostea si n'ar fi crezut daca i s'ar fi spus macar unul
dintre marile rele de pe pamnt comise de oameni si care ne aduc o
suferinta pe care o meritam.- !Nu# i'am raspuns# nu s'a cinuit
mult.! !Mama e tot ce avem mai scump...!# mai spusese aceasta
fiinta umana care raspundea la numele de... Nu# nu ca mi pusese
pe birou acea floare. Trecusera de atunci sapte luni... Cine putea fi/
''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''