State democratice in perioada postbelica

La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial asistam la o bipolarizare lumii intr-un bloc
oriental sau sovietic si un bloc occidental sau atlantic, deci american. Cotina de fier care separa
Europa oferea doua modele politice: democratie versus totalitarism. In timp ce statele Europei
de Est intrau in sfera de influenta sovietica si experimentau pentru patru decenii comunismul,
Europa occidentala oferea modele de democratie.
n ansamblul su, dup al doilea rzboi mondial, Europa ccidental s-a unit !n "urul
valorilor democra#iei $i capitalismului. Impactul devastator al totalitarismului a determinat
asumarea de ctre ma"oritatea for#elor politice postbelice a unui set de principii de sor%inte
liberal. &or#ele politice democratice vest-europene aveau c'teva caracteristici !n comun:
anticomunismul, o abordare specific a spa#iului economic. Ideolo%iile politice postbelice au
fost crestin-democratia, socialismul si liberalismul. Cretin-democraia a fost probabil cea mai
important mi$care politic la nivelul Europei ccidentale dup cel de-al doilea rzboi mondial
ce a aprut ca un refuz al capitalismului $i marxismului, ambele vzute ca manifestri ale
materialismului opus !nv#turilor (isericii. Ea avea s evolueze tot mai spre dreapta !ncep'nd
cu anii )*+.
Socialismul vest-european a devenit tot mai influent dup al doilea rzboi mondial,
c,iar dac momentele de criz nu au lipsit. In -./-, la &ran0furt, a fost reconstituit
Interna#ionala Socialist. 1euniunea a reafirmat ata$amentul partidelor socialiste fa# de
democra#ia politic, vzut ca o condi#ie indispensabil a realizrii socialismului. n paralel,
partidele socialiste au devenit tot mai dispuse s accepte re%ulile sistemului capitalist.
Liberalii vest-europeni s-au re%sit dup -.2/ !ntr-o situa#ie special. In vreme ce la
sf'r$itul secolului 3I3, forma#iunile liberale fuseser cele mai fervente sus#intoare ale ideii de
reform social $i institu#ional, dup al doilea rzboi mondial $i-au asumat rolul de principali
critici ai statului-providen#. 4ai mult, valorile sus#inute anterior de liberali au !n cea mai mare
parte asumate de toate partidele democratice, astfel !nc't forma#iunile liberale au fost
condamnate la un rol mar%inal.
5upa cel de-al doilea razboi mondial, Suedia a fost laboratorul in care experimentele
macrooeconomice au fost puse in practica pentru a realiza ideolo%ia social-democrata.
1ezultatul acestor a fost ceea ce numim 6modelul suedez al statului bunastarii El se defineste
prin incercarea de a crea e%alitatea si cresterea economica prin combinarea solidaritatii politicii
salariale unioniste si politicii %uvernamentale atat pe piata muncii, cat si pe cea de capital.
Ideolo%ia social-democrata respin%ea teoria caderii capitalismului si a inevitabilei transformari
-
a societatii in socialism. 7stfel, transformarea societatii intr-una fara clase urma sa fie atinsa nu
prin revolutie ci prin mi"loace %raduale si pasnice in cadrul procesului democratic. 8alori
precum e%alitatea, securitatea se intalneau in statul suedez. Ideea de baza a acestui model a fost
implementarea dictonului 6salariu e%al la munca e%ala9. :ractic intre anii -./+--.*+ anii de aur
ai modelului suedez si ai social-democratiei suedeze, Suedia a reusit sa tina soma"ul sub ;<, un
procent foarte rar intalnit intr-o economie capitalista, cresterea productivitatii a fost una dintre
cele mai rapide din lume, in ;+ ani au fost create peste un mil de locuri de munca, iar standardul
de viata era printre cele mai ridicate din lume . ca o concluzie putem spune ca anii de aur ai
modelului suedez au prezentat lumii o societate capabila sa aiba o economie eficienta si in
acelasi timp sa mentina o implicare a unui stat al providentei.
=n alt model politic oferit de ccident este dat de Anglia, monarhie parlamentara.
1e%atul =nit are un sistem parlamentar de %uvernm!nt,ceea ce !nseamn c >uvernul
este dependent de !ncrederea :arlamentului. ?eoretic, deoarece Camera Comunelor poate vota
!ndeprtarea de la %uvernare a acestuia, ea este cea care 6controleaz@ Cabinetul. Cel mai puternic
or%anism al %uvernrii britanice este insa Cabinetul. In mod normal, acesta este
format din membri ai partidului care de#ine ma"oritatea locurilor din Camera
Comunelor, minoritatea nefiind inclus. :olitica britanica este dominata de doua mari partide:
:artidul Conservator si :artidul Laburist. 5e asemenea, $i alte partide particip la
ale%eri $i c!$ti% locuri !n Camera Comunelor.
Franta propune modelul republicii semiprezidentiale. Evolutia vietii
politice de dupa -.2/ a fost determinata de personalitatea lui c,arles de >aulle.
Constitutia din -.2A a restabilit un re%im parlamentar clasic in care se constata
predominarea 7dunarii Bationale asupra puterii executive. 5in acest motiv se
constata o instabilitate %uvernamentala-;/ %uverne in -; ani. 5e aceea in -./C
este impusa o noua Constitutie care instaura un re%im prezidential in frunte cu
C,arles de >aulleD-./C--.ACE. In timp, s-a stabilit s-a a"uns la formula
semiprezidentiala, primul ministru %uverneaza iar presedintele arbitreaza.
7stfel, constatam ca indiferent de forma de %uvernamant existentaDmonar,ie
sau republicaE In perioada postbelica s-au impus modele politice democratice care
pun accent pe respectarea drepturilor si libertatilor cetateanului fie ca au pornesc
de la ideolo%ii sau solutii diferite
;