III. OPERE LITERARE.

ANTOLOGIE SI COMENTARII
GENULLIRIC
A. LIRICA POPULARA
Dintre creatiile lirice populare, cele mai numeroase exprima direct sentimentele puternice
prin care se oglindesc suferintele ~i sperantele poporului, modullui de viata. Acestea sunt doinele
~i cantecele.
Doina este 0 specie lirica populara in care se exprima 0 mare varietate de sentimente, mai
ales de dor ~i de jale. Sunt ~i doine de haiducie, de ca.tanie, de instrainare, sociale, de dragoste, de
pastorie ~.a.
Cea mai indragita doina populara este Canteenl doinei, culeasa de Vasile Alecsandri ~i
inclusa in colectia "Poezii populare ale romanilor".
Doina de instrainare "Cafe pasari sunf pe lume" (din Colectia Literatura Populara de M.
Eminescu) utilizeaza un motiv folcloric frecvent, al omului-pasare, pentru a exprima un sentiment
de neUni~te existentiala.
.... Cantee de leagan: A luat na~tere din necesitatea practica de a crea 0 atmosfera de calm, de
monotonie, necesara adormirii copilului mic. Se caracterizeaza prin simplitate, muzicalitate ~i
bogate valori afective. Predomina diminutivele ~i exclamatiile duioase ~i exprima a~teptarile ~i
dorintele mamei legate de viitorul copilului:
Nani, nani, pui de somn,
Vin' la mama sa te-adorm.
Vin' la mama, pui de ~tiuca,
Vin' la mama de mi-l culca.
A, a, a, puiut de ~oim,
Eu te legan, tu n-ai somn.
Si-apoi haida, pui de cuc,
Eu te legan ~i ma duc.
Haida, haida, pui de cerb,
Eu cu tine ma dezmierd.
Lin, lin, lin, puiut de grua,
Eu te legan, tu te-abua
Pana mani ce s-a fa'zaua.
Proverbe, zicatori. Proverbul este 0 expresie succinta, de obicei ritmica ~i, uneori rimata,
cel mai adesea metaforidi, ce concentreaza rezultatul unei experiente de viata sau al unei
observatii asupra vietii. Sinonim partial cu ziditoare: in proverb se pronunta 0 concluzie, un
indemn pentru a lua 0 atitudine in viata. Zicatoarea este 0 expresie populara menita a caracteriza
succint ~i plastic diferite imprejurari ale vietii:
Sa se compare:
Cine se scoala de dimineata, departe ajunge - (proverb, pentru ca, sintetizand 0 experienta
de viata, indeamna la harnicie, ca 0 modalitate de reu~ita in orice profesie).
25
A nimerit-o ca nuca-n perete (ziditoare, pentru ca este 0 caracterizare succinta ~i plastica a
unei situatii): a nimerit-o prost, a nimerit-o rau. Sinonime pentru zicatoare: zicala, yorba, iar in
literatura culta - maxima.
"Vorba" este sinonim ~i pentru proverb. Cartea lui Anton Pann, 0 culegere de proverbe, se
intituleaza Povesteavorbei, iar Amintirile lui Creanga utilizeaza frecvent proverbele ~i zicatorile
pentru a caracteriza 0 situatie, introduse de obicei prin formula: "vorba ceea ..."
Culegerile de proverbe sunt adevarate carp: de fntelepciune. A~a este cartea Pildele sau
proverbele lui Solomon din Vechiul Testament.
(3) 13. Ferice de omul care gase~te intelepciunea ~i de omul care capata pricepere!
14. Caci ca~tigul pe care-l aducea ea este mai bun deciit al argintului ~i venitul adus de ea
este mai de pret decat aurul.
15. Ea este mai de pret decat margaritarele, ~i nici unul din lucrurile pe care le-ai putea dori
nu se pot asemui cu ea.
16. In dreapta ei este 0 viata lunga; in stanga ei - bogatie ~i slava.
Ghicitoarea (de la a ghici). Sinonim: cimilitura. Specie a literaturii populare, foarte scurUi,
in c"'atese prezinta, cu ajutorul alegoriei sau al personificarii, un obiect sau un fenomen, cerandu-se
identificarea acestora prin asocieri logice.
Aristotel a numit ghicitoarea 0 "metafora bine compusa", iar Tudor Vianu 0 definea ca ,,0
alegorie deschisa" (spre deosebire de parabola, care este 0 alegorie inchisa).
Ghicitoarea este una dintre cele mai vechi specii ale literaturii populare: s-a nascut - se
crede - din limbajul secret al triburilor primitive, avand menirea de a fncerca iscusinta ~i initierea
tinerilor in preocuparile ~i secretele maturilor. Cu aceasta functie este amintita ghicitoarea, in
basme (de ex. in Povestea lui Stan Patitul de I. Creanga). Ghicitoarea este astazi un joc distractiv
care stimuleaza inteligenta, fantezia creatoare, capacitatea asocierilor logice ~i a descifrarii
limbajului metaforic.
Si scriitorii no~tri au scris ghicitori pentru copii. Distihurile lui Arghezi din Alfabetul,
imprumutand procedeul ghicitorilor, denumesc cu inventivitate descriptiva literele:
... 0 sa-ti fac 0 intrebare:
Cine-i gol, rotund ~i mare? (0)
Ii atarna de caldura
Pana-n praf limba din gura. (R)
Ca sa-i ramaie peltica,
I-a ramas limba mai mica. (F)
Ca sa nu-i ramaie goala
lnima, i-am pus pedala. (Q)
,jFolclorul copiilor
Reflectand "gandul ~i simtirea omului, framantarile sale suflete~ti, aspiratiile ~i idealurile
sociale de care el este animat" 105, folclorul este, in fapt, 0 parte din viata interioara a sufletului
uman ~i ecoul vieW sale exterioare.106
Practici multiseculare legate de activitati economico-lucrative, rituri, ritualuri, ceremonii
corelate cu succesiunea anotimpurilor ~i impuse de anumite date calendaristice au implinit fiinta
umana in cantec, descantec, vers, poem ~i poveste. Fie ca au auzit comenzile de munca107, fie ca au
ascultat cantecele de la claca ~i ~ezatoare ori pe cele ale pastorilor porniti pe drumul oilor (~i
105 loan R. Nicola, Folclor muzical din Marginimea Sibiului (Schita monografica), Editie fngrijita,
prefatata ~i adnotata de Gheorghe Ciobanu, Bucure~ti, Editura Muzicala, 1987, p. 29.
106 Idem.
107 "Cons tau din exclamatii cu intonatii muzicale pe diferite intervale" ~i se pot auzi in special "la
munte, la exploatarile forestiere", loan R. Nicola, op. cit., p. 31.
26
evident ~i pe cele ale altor categorii sociale), copiii - departe de a fi lasati sa creasca
nesupraveghiati, ori "la voia intampli'irii,,108- "fara sa con~tientizeze,,109 au asociat inca din primii
ani de viata diversele ritmari, "sonore sau nu,,1l0, cu taina cuvintelor "din cantecul de leagan ~i cu
diverse alte refrene folosite de adulti injocurile lor cu copiii".111
Creatia artistica a copiilor, considerata de catre Emilia Comi~e1112,,0 importanti'i ramura a
folclorului" include ,,0 suma intreaga de specii folclorice, dincolo de cele propriu-zis infantile,,]13 care
impreuna contureaza "trasi'itura distincti'i a repertoriului copiil or" I14. Repertoriul folcloric al copiilor
cuprinde 0 arie ce se futinde intre cele doua categorii in care Ie imparte Ovidiu Barlea115: "specii ale
maturilor decazute in lumea copiilor ~i specii infantile propriu-zise, a caror tematica ~i structura
oglindesc cu fidelitate orizontul copili'iresc, create anume pentru satisfacerea nevoilor culturale proprii.
"Deseori in repertoriul copiilor apar cantece preluate "integral sau partial" de la cei mari, fie ~i numai
din dorinta de a-i imita.116Dar pentru a-~i satisface curiozitatea spre care sunt impin~i de catre propriile
nevoi culturale, copiii nu sunt doar "creatori - inventatori pe plan muzical, ci ~i pe plan lexical ~i
verbaL"I]7 Plecandu-se de la constatarea ca, adeseori, exista in sufletul copilului ,,0 prospetime, un fel
de geniu poetic - pe care savantii sau arti~tii, ajun~i la maturitate, nu Ie pot regasi deeat cu mare
greutate,,118 - se ajunge la concluzia ca, de fapt, " productiile artistice ale copiilor sunt alcatuiri
complexe, plurifunctionaIe, cu un puternic accent afectiv.,,119
Folclorul, "instrument de cunoa~tere a cuiturilor arhaice,,120, "arta a cuvantului,,121 ori
~tiinta de sine stati'itoare, i~i gase~te deplina implinire ~i prin acea latura, parte componenta a lui,
care este deopotriva creatie a copiilor ~i suport al jocurilor lor. Caracterizat drept un gen universal
bine conturae22 ("care a luat na~tere in mod firesc la 0 varsta eand jocul constituie punctul central
al activitatilor"), folclorul copiilor123 "este reprezentat prin realizari literare, versificate sau nu,
legate de gestic a, mi~care, joc, eantate sau scandate" .124
108loan R. Nicola, op. cit., p. 30.
109Bianca Bratu, Pre:jcolarul:ji literatura (Studiu ~i antologie), Bucure~ti, E.D.P., 1977, p. 25.
110 Idem.
III Idem.
112In Folclorul copiilor, studiu ~i antologie, Bucure~ti, Editura Muzicala, 1982, p. 7.
113Ovidiu Barlea, Folclorul romanesc, II, Bucure~ti, Editura Minerva, 1983, p. 399.
114 Idem.
115A
In op.cit., p. 399.
116Ovidiu Barlea, op. cit., p. 401.
117Emilia Comi~el, op. cit., p. 11.
118Gaston Berger, Omul modern:ji educa!ia sa, Bucure~ti, Editura Didactica ~i Pedagogica, 1973,
apud Bianca Bratu, op. cit., p.B.
119Emilia Comi~el, op. cit., p.lO.
120 Gheorghe Vrabie, Folclorul, obiect - principii - metoda - categorii, Bucurqti, Editura
Academiei Republicii Socialiste Romania, 1970, p.70.
121Gheorghe Vrabie, Folcloristica roman a, evolutie, curente, metode, BUCURE$TI, Editura
pentru Literatura, 1968, p. 251. George Co~buc, atunci eand locuia in Nas1\ud, se considera un fel
de "arta poetica ambulanta" a satului: "Invatam pe flacai strigi'itele ocazionale pe care sa Ie chiuie
in hora; invatam pe fete doine, sa Ie cante la ~ezatoare. Improvizam pe atunci foarte lesne versurile
populare." A se vedea Suspine, Poezii populare ... adunate de George Madan, Biblioteca pentru
toti, 1896, p. 6. In Gheorghe Vrabie, Folcloristica romaneasca ... , p. 252.
122E '1' C . I . 12
ml la oml~e, op. elt., p. .
123" ..... contine un real tezaur de informatii necesare psihologilor, pedagogilor, sociologilor."
Emilia Comi~el, op.cit., p.B.
124Emilia Comi~el, op.cit., p. 13. "Functia psiho-sociala pe care 0 indepline~te in viata copiilor a
generat un gen cu trasaturi de continut ~i forma proprii, de 0 mare complexitate ~i bogatie.
27
Delc.lc2.:e ::: ~::lDrul adultilor - "ea gen eu trasaturi eompozitionale ~i de continue
speeifice<:C - ~':e.:.::: : :;,iil(~r au in eomun 0 serie intreaga de elemente definitorii. Emil:.:.
Comi~el Ie dasJ'l: ': ':'0 '-e. "s:s:em de versifieatie, sistem ritmic ~i sonor, lexie, sistem de imagiE
poetiee, modaliL1:e :e :-::,:,'e s ey::cutie.126
Criteriik ': _-'.:e:':: ::_ 2.:':t::ate sunt nenumarate, ineepand eu:
- sursa. De e",e::: _, ::e.:.:::. :.: ::1Ilntile:
.1-:2-' :::::-1 groapa eu furniea
S~ ~~;=;~In pe ogenica-
B':'-l li~i.
B~nu-~ 3.1ci.
=.:.::1:2.-.:' ca-i aiei!" 127
s.:._-::::l_.:.:e ::::=''':':.:',ersu! adul1i1or:
__..'"r:::. ;":~,=D1:i.
.:i.:.: .::. T:.rra
de te- nsoara
S: i::. I':':2-iu: Nieoara
C-:.:. ..:e:r~ei
de ghioeei,
Cu 52.])21 de ~oua lei,,128
on:
"Ariei, arici
pogoniei,
masurand pogoanele
iti toei~i eiobotele.
ca-i gatita,
premenita:
eu margele
de sureele,
eu eereei
Hai la moara
~i te-nsoara.
Sa iei fata
Lui Cieoara
de ghioeei,
eu salba
de foi de nalba
~i-are zestre
noua teste
Si-un ogar; dupa ear.,,129
- tematiea literara. De exemplu:
a) canteee adresate elementelor naturii:
"Treci, ploaie trecatoare.
Sa rasaie soarele
Pe toate gradinele,
Sa sa eoaea prunele;
Pe toate ogoarale
Sa sa eoaea holdele,
Ca sa faeem pita
125 Ibidem, p. 14,
126 lnfolclorul copiilor ... , p. 14,
127Victor Paeala, Monografia satului Rii$inariu, Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhicie.:ez.:c:ceL
1915, p, 198,
128Manica Aurel, Turnu Magurele, Teleorman, 1941, in Emilia Comi~el, op.cit., p. 2.+.
129Gheorghe Vrabie, Folclorul, obiect .. '" pp. 298-299.
28
Si cate-o placinUl;
Sa facem prescuri
Pentru oameni buni,
Sa coacem colaci,
Sa dam la saraci.,,130
b) cantece adresate vietuitoarelor:
"Cioara, cioara,
Na un dinte de os
Si da-mi unu de ota!!,,,131
Ori
"Mamaruta, ruta
Suie-ma-n caruta,
Dura, dura, tot la vale,
Pe mata c~lare!132,"
c) cantece de luare in ras (batjocura)
"Mai, cochile,
Cosochile,
Scoate mata1e din tine,
Si Ie pune pe vatraiu
Si Ie manca cu malaiu".
Sau: "Strambule,
Uratule!
le~ti unu ... ~'o cioara,
. Prostu ca magariu de la moara"
,,Plangi balega de manzu
lapa fuge, manzu suge
Ras cu plansu
Balega de manzu,,133.
- ~i continuand cu criteriul varstei, al sexului ori cel toponimic:
"Pe su' meri,
Pe su' peri
Sa ne prindem ~i noi veri,,134.
,,Pe su' gri'idiniti'i
Ne prindem ~i noi, varuta,
Pe su' flori de cicoare
Sa ne prindem veri~oare" 135.
130Grup de copii din Boita, 15 iunie 1958. In loan R. Nicola, op. cit., p. 65.
131Legica Murgu - Ilana Olarului -, 12 ani, 29 septembrie 1974, Jina in loan. R. Nicola,
op.cit., p. 65.
132Marioara A. Vtllean, 10 ani, 23 septembrie, 1972, Sibiel, In loan R. Nicola, p. 70.
133Victor Pacala, op. cit., p. 214.
134Ion Mihailescu Atrifului, 15 ani, Rod, 10ctombrie, 1974, loan R. Nicola, op. cit. p.72.
135Eugenia Gheniu, 14 ani, Maria Verza, 14 ani, Elena Suciu 13 ani, Rod, 1 octombrie 1974, In
loan R. Nicola, p. 73.
29
"Neculai
Bulai
Samana malai
Si pe deal ~i pe vale
Si nu mai rasare" ,136
"Ilie,
Palie,
Gaura pustie,
Ceapa degerata,
Gura cascata. ,,137
o inepuizabila sursa de folclor 0 constituie jocurile de copii. Aidoma cimiliturilor, ele sunt
poezii enigmatice138 ("suntjocuri de cuvinte cu structura speciaIa,,139).
Primele culegeri de jocuri de copii au fost realizate de ditre P. Ispirescu, G. Dem,
T d T d P f'l 140C bId ,., ,,,141 'I
eo orescu, u or am 1 e. unoscute su nume e e "sortl' sau "numaraton , Jocun e atrag
atentia printr-o anumita ritmica:
"A, e, i, 0, U,
Chitula-te tu!
10 m-am chitulatu,
In coamaru su patu,
Mama m-o aflatu,
Tata m-o- mpu~catu,
Ana, bana.
Totonia,
Sia, via,
Cumpania, tica, taca,
Aer, vaeL .. vum!
Eca-te, beca-te, tuca-te me,
Abor, fabor, domnule,
Elt,
Pelt, pila, pus,
Nus, dus, traus!
Uni
Doni
Trani
Iniliti,
Siltilichi,
Silticala,
Poruncala,
Ielnica,
Belnica,
Oplu,
Coplu,
Giurgiu,
Murgiu,
Curelu~ea
Din papu~ea",
Tanc pe dragalu~ea!
Unu, doi, trai, patru, cinci,
Seasa, ~apte, optu, noaua, zece
S-un berbece
S-un paharu cu apa rece,
S-o Iaptuca,
Sa sa duca
Pe-unu hir de matasa -
Cioc la masa!
136Ovidiu Barlea, op.cit., p, 421.
137 Idem, p. 420.
138Gheorghe Vrabie, Folclorul, obiect ..... ,p. 298.
139 Idem.
140 Idem.
141Idem. "Numaratorile sunt. .. , dincolo de originea lor arhaica, un fel de incantatii care ordone2..Z'"-
~i ritmeaza jocul insu~i, Iacand parte din cea mai veche traditie orala infantila. De aceea s'..:.rr~
considerate folclorice ~i au realmente un univers folcloric traditional, care Ii se impune copiilGc~
azi drept 0 aWl fata a lumii de basm" (Bianca Bratu, op. cit., p. 25).
30
Splani
Ciuca
Liuca
Sava
Lia
Ciocu
Bocu
Treci la locu!
Unica - donica - tranica - piUreica - cinciava -
Ciocate - bodite - limani- Tanase - Bangheriu.,,142,
ca ~i prin textul scurtelor poezii, "spuse cadentat ,,143:
Didel i eu Didina
Se plimba cu maina.
Maina s-a stricat,
Didel s-a Impucat.
Pu~ca face: pac
La tine in stomac.,,144
Dezvoltand 0 anume anecdotica, jocurile de copii "practicate cu deosebire de copiii de la
tara,,145 ne releva preocuparea autorilor pentm 0 exprimare cat mai elevata (,,0 exprimare mai
frumoasa decat acea a vorbirii zilnice"- considera Gheorghe VrabieI46), chiar ~i atunci dind se
invoca ajutor:
"Scoate-ni apa din urechi!
Ca ti-oi da bani de ai vechi,
Sa-ti cumperi ~i tu curechi.,,147
ori se ateapta trecerea unor fenomene meteorologice:
"Treci, ploaie trecatoare,
Ca te-ajunge soarele
$Hi taie picioarele:
C-un mai,
Cu-n pai,
Cu sabia lui Mihai.,,148
Sau:
"Negura, begura,
Du-te de pe-aicia;
Du-te sus, la munte,
Ursu' sa te mance!,,149
Fie ca se gasesc injaza de ascultare (pana la varsta de 4-5 ani), fie ca se gasesc in faza de
creatie ~i reproducere150, copiii sunt beneficiarii i creatorii unor productii artistice (folclorice) ce
142Victor Pacala, op.eit., pp. 213-214.
143Gheorghe Vrabie, Folclorul, obiect ... , p. 298.
144Emilia Comi~eI, op. cit., p. 258.
145Gheorghe Vrabie, Folclorul, obiect ... , p. 298.
146A
In Folclorul, obl.eet ... , p. 299.
147Copiii din Garbova in loan R. Nicola, op. eit., p. 64.
148Nie Lomnaan, 11 ani, Boita, 14 iunie, 1958 in loan R. Nicola, op.cit., pp. 66-67.
149loan Cornea, elev cIs. a VI-a, Poiana Sibiului, august 1928, in loan R. Nicola, op. cit., pp. 67-
68.
150 E I C . I . 14
ml la oml~e, op.ezt., p. .
31