Apele Minerale din Romania si Importanta lor

Apele minerale sunt considerate acele ape naturale, care contin diferite saruri, elemente
chimice, gaze, substante radioactive, a caror concentratie depaseste cel putin una din
valorile minime stabilite pentru anumiti indicatori caracteristici, dintre care cei mai
importanti sunt:
o Mineralizare totala 1.000 mg / l.
o C
!
"liber sau legat in dicarbonati# 1.000 mg / l.
o $ier 10 mg / l.
o %od 1 mg / l.
o &ulf "titrabil# 1 mg / l.
o '
!
& 1 mg / l.
o Arseniu 0,( mg / l.
o )rom 0,* mg / l.
o +adioactivitate ,0 uM / l.
%n natura apele minerale au o larga raspandire. -eneza lor este legata de prezenta unor
falii de adancime, de e.istenta reliefului muntos de natura vulcanica, precum si de arealul
unor importante zacaminte de petrol, carbuni, gaz metan si sare. Cea mai importanta parte
a izvoarelor minerale, provine din apele vadoase, adica din precipitatiile care se
infiltreaza in scoarta terestra pana la mari adancimi, de unde revin la suprafata, incarcate
cu o anumita cantitate de gaze si saruri minerale, iar in unele cazuri cu temperaturi mai
ridicate sau chiar cu un anumit grad de radioactivitate. &arurile mai frecvent intalnite in
continutul apelor minerale sunt clorul, bicarbonatii, sulfurile, sulfatii si fosfatii.
/intre gaze, cel mai des intra in combinatie dio.idul de carbon, care da nastere la apele
carbogazoase.
Tipuri de izvoare minerale:
%n functie de continutul in saruri, gaze sau alte elemente chimice, precum si de gradul de
radioactivitate, apele minerale naturale se clasifica in:
o %zvoare carbogazoase
o %zvoare bicarbonate carbogazoase si bicarbonate simple
o %zvoare feruginoase
o %zvoare sulfuroase
o %zvoare clorosodice
o %zvoare sulfatate
o %zvoare cu ape cu iod
o %zvoare cu ape cu arsen
o %zvoare oligominerale
o %zvoare cu ape radioactive
Raspandirea apelor minerale in functie de zona:
I. CARPATII ORIENTALI 0 prin mozaicul, comple.itatea litologica si
prezenta lantului vulcanic, cu multe depresiuni intramontane, au avut cele mai favorabile
conditii de formare a izvoarelor minerale. 1.ista in aceasta unitate, o larga arie de
masifestari postvulcanice, cunoscuta ca o aureola mofetica care este favorabila formarii
izvoarelor carbogazoase prin prezenta bio.idului de carbon dega2at in interiorul scoartei.
Ca urmare in aceasta zona, sunt semnalate peste 1.*00 de izvoare minerale cu compozitie
chimica diversa, fiind predominante izvoarele carbogazoase, bicarbonate, carbogazoase
feruginoase si uneori in depresiuni, sulfuroase
%n Carpatii rientali se deosebesc trei zone importante alungite, pe directia lantului
muntos:
zona cristalino 0 mezozoica
zona flisului
zona miopliocena
Localitati si izvoare minerale in zona utai ! Ti"les
Toroia#a
Aceasta zona dispune de ape minerale cu compozitie chimica comple.a si calitati
terapeutice deosebite. &urse importante de ape minerale, gasim in:
$. %azinul Oas
o 3arna Mare 0 ape bicarbonate feruginoase
o 4uturoasa 5ama 0 ape sulfurate, sulfuroase
o 5alea Morici 0 ape bicarbonate, dorurosodice, carbogazoase
o )i.ad 0 ape clorurosodice, bicarbonate
o Certeze
o 6egresti
o rasul 6ou
&. %azinul %aia Mare
o 5alea )orcutului 7 bicarbonate sodice
7 calcice 7 magneziene
7 feruginoase
o $iriza )ara8 7 bicarbonate
7 clorosodice
7 carbogazoase
o Chiuzbaia 7 bicarbonate sodice
7 feruginoase
o )aia &prie 7 clorosodice
7 bicarbonate
7 carbogazoase
o Apa &arata 7 bicarbonate
7 clorosodice
o )aile /anesti 7 sulfuroase
7 bicarbonate
7 clorurate
7 sulfatate
7 sodice
o )aile Carbunari 7 sulfuroase
7 bicarbonate
7 clorurate sodice
o &ommta Mare 7 bicarbonate
7 magneziene
7 calcice
o Cicarlau 7 ape oligominerale
'. %azinul Lapusului
o la Coas 7 ape bicarbonate
7 sulfuroase
o Magureni 7 sulfuroase
7 carbogazoase
o &toiceni 7 bicarbonate
7 clorurate sodice
7 calcine
7magneziene
o )aiut 7 carbogazoase
7 feruginoase
7 sulfuroase
o 4oiana )otizei 7 ape carbogazoase
7 feruginoase
7 sulfuroase
o 3ibles 7 ape carbogazoase
9. %azinul Maramures 0 cuprinde numeroase izvoare minerale, carbogazoase,
sulfatate, sulfuroase carbogazoase. Cele mai cunoscute localitati sunt:
o 3eceul Mic
o &apanta
o )reb
o 4asul -utai
o &latioara
o 4oenile -lodului
o )otiza
o 5iseul de &us
-asim insa si izvoare neafectate la:
o Campulung pe 3isa
o cna &ugatag
o Costeni
o /ragomiresti
o Crasna 0 4etrova
(. Muntii Maramuresului si Muntii Rodnei
Au izvoare minerale pe:
7 5alea 5aserului 7 &uligu
7 :ostun apa bicarbonate, calcica, clorosodica
7 Mihai
7 )aia )orsa 7 5alea 5inisorului
7 5alea Caslei
7 )orsa 7 5inisorul 0 +epedea
7 $antana si 4rislop
7 5alea )orcutului
7 5alea Cercanelului
Localitati si izvoare minerale in zona Calimani ! )ar#*ita
1ste cea mai bogata zona in izvoare minerale; are chiar si izvoare termale:
A. +ectorul Nordic
$. ,ona +an#eorz ! %ai
o &angeorz 0 )ai 7 bicarbonate
7 clorurate calcine
7 slab bromo 0 iodurate
o 4orva
o Maieru
o Auies
o &ant
o 4oiana %lvei
o Magura
o %lva Mare
&. ,ona -ornelor ! Apele sunt bicarbonate calcice si magneziene. -asim izvoare la:
o 4anaci
o Coverca sunt feruginoase de C
!
o /ragoiosa
Aceasta zona mai cuprinde si apele minerale carbogazoase situate in impre2urimile
statiunii balneare 5atra 0 /ornei:
o Cosna
o /orna Candreni
o 4oiana 6egri
o 4oiana &tampei
o /ornisoara
o &arul /ornei
o 4anaci
o Coverca
o 6eagra &arului
o 4altinis
o -lodul 6eagra 7 )rostenilor
'. ,ona %istricioara
a. +ectorul Tul#*es 7 3eleg 7 3osorog
7 Chicera
7 4araul cu 4esti ape bicarbonate calcice carbogazoase
7 4rimatorul
7 5alea )radului
7 aliniamentul central 7 5alea )orvizului 7 3osorog
7 5alea &tanci 0 3osorog
7 4utna
7 %ezul Mare
7 /iacului ape bicarbonate
7 Cibi calcice carbogazoase
7 3ulghes
7 4risecani
7 Mar
7 -rusitu
7 5ararici
7 aliniamentul vestic 7 $rumoasa
7 Alun
7 Azod
7 5alea Comarnicului 7 )arasau
". +ectorul %orsec 0 &unt binecunoscute apele minerale de la )orsec; avem ape
bicarbonate calcice si magneziene cu debite ridicate.
c. +ectorul %il"or 0 apele minerale sunt bicarbonate calcice si magneziene,
carbogazoase si cu concentratie scazuta in saruri
o 4araul )ilboras 7 izvorul )ici
7 izvorul :ungu
o 4araul $undoaia 7 izvorul 3ruta
7 +aita
o 4araul /obreanu 7 izvorul 5alcanesti
o Cantonul )orvizului 0 izvoare minerale
d. +ectorul %istra ! Tosorov ! .alea %icazului ! apele minerale sunt bicarbonate
calcice si magneziene, carbogazoase usor sulfuroase.
o &atul 3osoro8
o 5alea &tanei cu confluentii acesteia
o )icaz Chei 0 catunul -hermanul
o 5alea )istritei 0 )atea +otunda
o 4araiele 0 bradului si -usei
%. +ectorul *eor#*ieni ! apele minerale sunt bicarbonate calcice si
magneziene cu mineralizare scazuta:
<ona
7 depresiunea -heorghieni 7 +emetea
7 Mures 0 sat
7 Chileni
7 5oslobeni
7 Ciumani
C. +ectorul +udic ! cel mai bogat in ape minerale, localizate aproape toate in
5alea ltului si in zonele depresionare.
1. Ciucul &uperior
!. Ciucul %nferior
=. /efileul ltului dintre 3usnad sat si &fantul -heorghe
$. -epresiunea Ciucului +uperior
o Miercurea Ciuc
o 'arghita )ai
o >igodiu
o :unca de sus
o Madaras
%alan
o %zvorul &andominic
o %zvorul ltului ape minerale carbogazoase feruginoase
o /anesti
In aval de -anesti
o Madaras
o +acu debit redus si contin fier si bio.id de carbon
o 3oplita 7 Ciuc
Miercurea Ciuc ! ape minerale carbogazoase, feruginoase cu C
!
sub 1gr/l
o )aile Miercurea Ciuc
o )aile >igodiu
&. In -epresiunea Ciucului Inferior
o 5ersantul estic al ltului 0 izvorul Armasesti
7 Ciuc 7 &angeorgiu
7 )ancu
7 &in Mortin
7 Cozmeni
o 5alea ltului 7 &ancraieni
7 &antimbru
7 &ansimion
Apele sunt predominant bicarbonatate, mai rar sulfatate calcine si magneziene,
carbogazoase si in concentratii reduse in saruri si gaze.
=. In -efileul Oltului ! se intalnesc numeroase izvoare minerale. Cele mai
importante sunt in raza localitatilor:
o 3usnad
o )i.ad
o 'alnas 0 )ai
o 5alcele
o Micfalau
o )odoc
o &ugas
o <izin
+tatiunea "alneara Tusnad ! apele de la 5est de lt, sunt bicarbonate calcice,
carbogazoase cu mineralizare scazuta. Apele de la 1st de lt sunt clorosodice, mai
concentrate si hipotermale. &e e.ploateaza in izvoarele: &tanescu, Mi?es, %leana, %zvorul
)ailor. 4e versantul sudic al Masivului &fanta Ana, e.ista numeroase izvoare minerale.
Apele sunt bicarbonate calcice si feruginoase.
+tatiunea "alneara Malnas ! apele sunt bicarbonate sodic, calcic si magnezian cu
concentratie de saruri medie de 9* gr/l.
+tatiunea de im"uteliere %odoc ! cu izvoarele Matilda si 4erla 0 care contin apa
bicarbonate alcalina, calcica si magneziana, bromoiodurata, carbogazoasa cu concentratie
de saruri.
+tatiunea .alcele ! are numeroase izvoare minerale, a caror ape este bicarbonate sodica,
calcica si magneziana cu concentratia de saruri de = 0 9 gr/l.
%aile +u#as ! utilizeaza apa minerala bicarbonate calcica si magneziana cu concentratie
de saruri de =,! gr/l.
+tatiunea ,izin ! imbuteliaza apa bicarbonata sodica, calcica, magneziana si slab
carbogazoasa.
In zona estica a .aii Oltului intalnim ape minerale la:
o %acobeni 0 5alea Casinului
o &lanic 0 Moldova
o ituz
o 4oian
o Covasna
,ona de izvoare Iaco"eni ! .alea Cosminului ! apele sunt bicarbonate, sodice, calcice
cu mineralizare de saruri si avem izvoarele:
o 4iatra Alba
o +epat
o )aile %acobeni "4erla Casinului#
La +lanic ! Moldova ! avem circa 1* izvoare minerale bicarbonate sodice,
carbogazoase, sulfuroase, clorurate sodice, iodo 0 bromurate, cu mineralizare totala in
saruri. %n apropierea )ailor &lanic 0 Moldova se afla izvorul Ciunget, captat si utilizat in
cura balneara.
In zona vestica a Oltului ! intalnim ape minerale carbogazoase in localitatile:
o 4raid
o dorhei si 'omorod
o Cornud
o 'erculian
o )atani
o /ita &eaca
o 5arghis
o )iborteni
La Praid si Corund ! se intalnesc ape minerale clorosodice si carbogazoase.
La Odor*ei ! intalnim ape minerale clorosodice, bromo 0 iodurate, bicarbonate calcice
si magneziene.
%aile )omorod ! e.ploateaza apa minerala carbogazoasa clorosodica, feruginoasa cu
mineralizare redusa
In -epresiunea %araolt ! intalnim numeroase izvoare minerale ca:
o 'erculian
o )otanii Mici au ape minerale bicarbonate sodice, calcice si
o )iborteni magneziene cu concentratie variabila.
o 5arghis
In Carpatii Orientali ! avem izvoare sulfatate in localitatile:
o 4utna
o &ucevita
o Cacico
o )istrita
o &lanic Moldova
Mult mai raspandite sunt apele minertale sulfuroase si sulfatate. Astfel, gasim izvoare in
localitatile:
o Moldova &olita
o 4oiana Marului
o Campulung Moldovenesc
o )rusturoasa
o Malice
o &inaia
o )usteni
o 4redeal
o Moinesti
o Asau
o <emes
o )istrita
o Agarcea
o Moroieni
o Azuga
o Cheia
-e retinut izvoarele *ipotermale de la +irin ! %uzau.
In zona +u"carpatilor din Moldova ! intalnim ape cloruroase sodice, cu mineralizare
foarte ridicata.
o Cacica
o &latina 0 glinzi ape clorurate sodice
o 5alea Aninilor
o Monesti
importanta deosebita o au izvoarele minerale de la glinzi, )oltatesti si Monesti.
%nteresante sunt apele minerale de la 3g cna, unde parcul 4us?in are ( izvoare minerale,
unele sulfuroase clorurat 0 sodice, altele clorurat sodice si altele doar sulfuroase.
In +u"carpatii Munteniei ! e.ista trei tipuri de ape minerale : sarate, bromo 0 iodurate
si sulfuroase
&lanic 4rahova este statiunea balneara cu apa minerala clorosodica cu o concentratie
foarte ridicata. Mai e.ista ape minerale sarate la: 3elega, /oftana si :aculete.
Ape minerale sulfuroase:
o 5ulcan
o fluviul %alomita
Ape minerale clorosodice iodo ! "rumate gasim la:
o 5ulana
o )ezdead
o Calugareni
o &arata 0 Monteoru
ll. CARPATII MERI-IONALI ! se intind de la 5alea /ambovitei
pana la /unare. %n ceea ce priveste apele minerale, se constata ca acestea se manifesta in
numar foarte redus ca localitati si izvoare. Astfel, sunt cunoscute:
o Apele minerale de la )aile 'erculane 7 5alea Cernei
o Apele minerale de la Mahadia
o Apele minerale de la 3eliuc 0 'unedoara
Apele minerale de la )aile 'erculane sunt ape sulfuroase, clorosodice, calcice cu
temperatura medie de 9*
0
C.
Apele minerale din depresiunea etica ! gasim izvoare de ape sulfuroase clorurate
sodice si iodurate; avem iazvoare naturale la:
o Calimanesti
o Caciulata
o 4ausa
o 5alea -lodului
o lanesti
o 5alea Muiereasca
o 5alea Cheia
o )radet
o 5alea 5alsanului
:a Calimanesti 0 Caciulata, sunt cunoscute doua tipuri de ape minerale:
7 ape clorurate sodice, iodo 0 bromurate, sulfuroase slab concentrate
7 ape clorurosodice, sulfate calcice si magneziene, slab litinifere si radioactive.
Apele sulfuroase sunt intalnite in localitatile:
o )uleta
o )unesti
o )ughea
o &erbanesti
Apele clorosodice ! se gasesc in localitatile:
o cnele Mari
o cnita "5alcea#
Apele clorosodice/ iodurate si "romurate se intalnesc la:
o -ovora
o &acelu "-or2#
o 3icleni
o )ala
o &chela Clodova
I.. APELE MINERALE -IN M0NTII AP0+ENI
%n Muntii Apuseni se cunosc cateva zone importante cu ape minerale, care sunt:
o Moneasa
o 5ata
o -eoagiu termale
o Calan
o )aholt
o )ampotoc
o )urniene reci
o 4anlis
o Chimindia
.. APELE MINERALE -IN -EPRE+I0NEA
TRAN+IL.ANIEI
Aici intalnim trei tipuri de ape minerale:
o Ape clorosodice sau muriatice
o Ape clorosodice iodo 0 bromurate
o Ape sulfatate, sulfuroase
Apele sarate, apar pe zona de rama a depresiunii sub forma de lacuri. Cele mai
importante localitati sunt:
o cna /e2eului
o :a Co2ocna
o cna Mures
o cna &ibiului
o &omeseni
o 3urda
o &ebes
o 5estem
o Avrig
o +odbov ")rasov#
o Miercurea &ibiului
o /eva ")aia &arata#
o &adu "pe parau#
o )radu "&ibiu#
o 4ersani
Marginea de 1st a depresiunii 3ransilvaniei, dispune de numeroase izvoare minerale:
o Ape cloro 0 sodice, sulfatate, bicarbonate 0 +upea si 'omorod
o Ape minerale sarate 0 'ercheasa, 'artinis, &anpaul
1 la 6 0 5 de +upea avem:
7 &arata dorheiul &ecuiesc
7 Cornud
7 4raid
+tatiunile %aile +ovata1 dispune de ape clorosodice concentrate, formand lacurile:
o @rsu
o Alunis
o 6egru
o 5erde
&pre 67 5 de &ovata, intalnim:
o )aile %deciul de >os
o )rancovenesti
o &angeorgiu de Mures
o 4intic
o &asarin 0 pe 5alea &latinei
o )eclean 0 pe 5alea &latinei
o 'intin
o /umitra 0 &latinita
.I. APELE MINERALE -IN CAMPIA -E .E+T
Ape termale ! intalnim la:
o radea
o $eli.
o 1 Mai
o Morovita
o $oieni
o Codea
o &annicolau de Munte
o Ceavas
o &ocodor
o &atu 0 Mare
o Calacea
o 3imisoara
o )iharia
o 3ameseu
3emperatura apelor termale variaza de la o zona la alta si de la o adancime la alta.
%zvoarele termale sunt bicarbonate calcice si magneziene.
Ape clorosodice concentrate/ "romo ! iodurate ! au temperature intre (0 0 ,0
0
C, si le
intalnim la:
o )ors
o /erna
o Mihai )ravu
o &andra Calacea
o &aniob
o Abramut
o 3imisoara
o Arad
o Cherestur 7 3eremia
.II. PO-I+0L MOL-O.EI ! aici apele minerale se gasesc in cantitati
variabile cam in toate formatiunile. Cele mai cunoscute sunt localitatile:
o )reazu 7 apa bogata in sulfat de sodium
o &trunga 7 apa bicarbonate calcica, magneziana
o /ranceni 7 ape sulfuroase clorosodice
o 5alinta 0 %asi 7 ape sulfatate sodice si magneziene
o )anesti 0 5aslui 7 ape sulfatate calcice
o +aducaneni 7 zvoare sulfuroase
o )arnova si Copou
o 'arlau 0 /olhasca
o +epedea 0 %asi
o 4ascani 7 $alticeni
.III. -O%ROEA
/in punct de vedere geologic, /obrogea este constituita din trei unitati structurale
distincte:
/obrogea de 6ord
/obrogea Centrala
/obrogea de &ud
Apele minerale cu continut de clorura de sodium, intalnim in zona 3alazu Mare.
Apele minerale ce contin cloruri 0 sodice sulfatate, le intalnim in zona Mangalia
4e teritoriul /obrogei, de7a lungul /unarii, intalnim izvoare minerale in localitatile:
o Capidava 0 izvoare sulfuroase
o 3opalu
o Celea Mare izvoare sulfuroase termale
o Celea Mica
o 'arsova "4rivalul 4uturoasa# 0 ape sulfuroase
o 'arsova "vadu ii#
Ape minerale clorosodice, calcice, magneziene, se gasesc in delta /unarii la:
o &fantul -heorghe
o Chilia 5eche
o Crisan
o :etea
o Caraorman
o &araturile
o 4etrisor
o %nsulele Chituc si :upilor
o Cordonul litoral 4eriteasa
Lacuri +arate ! intalnim la:
o Comple.ul lagunar de la &ud 0 5est de /elta /unarii
4e litoralul Marii 6egre, intre Cerbu si Mangalia, se afla lacurile:
o Corbu
o 3asaul
o &intghiol
o 3abacariei
o Agigea
o 3echirghiol
o Mangalia
I2. CAMPIA ROMANA 0 cuprinde tinuturile dintre /unare si colinele
&ubcarpatice. Apele minerale sunt reprezentate prin lacuri sarate si ape de zacamant de
petrol.
Lacuri sarate/ intalnim la:
o &nagov
o Caldarusani
o Comana
o $undata
o Amara
o &trachina
o )atagu
o )alta Amara
o %anca
o $aurei
o :acul &arat
o Chichinetu
o 4leascu
o Movila Miresii
I,.OARE RA-IOACTI.E
Multe izvoare minerale au o radioactivitate naturala prin imbogatirea cu ioni radioactivi
din radiatia rocilor eruptive acide, granite si porfire. +adioactivitatea se masoara in
picocurie "pCi#, o unitate insemnand =,(10
10
dez / sec "dezintegrari pe secunda#, in
rutherford "1 ed A 10
B
dez / sec#, in microrutherford "urd/10
B
A 10
B
/ 10
B
/ sec#.
Izvoarele radioactive/ pot fi:
$. Izvoare minerale foarte sla" radioactive ! care au C *00 pCi:
o /anesti
o Madatas
o &ancraieni
o :enta
o )iborteni
o 5atra dornei
o )aile $eli.
o )aile -ovora
o Mangalia
o Covasna
o Co2ocna
o 1 Mai
&. Izvoare minerale cu radioactivitate sla"a ! cu concentratii intre D00 0 1.000 pCi.
Acestea sunt legate de vechile vetre vulcanice si le gasim la:
o &toiceni
o &antimbru )ai
o Carta
o 5lahita
o &tana de 5ale
o Moneasa
o )uzias
'. Izvoare minerale cu radioactivitate moderata ! care au intre 1.000 0 *.000 pCi.
Aparitia lor este direct legata de rocile eruptive acide, granite, gresii si de marnele din
flisul carpatic. :e gasim la:
o )ilbor
o )orsa
o 5alea 5inului
o radea
o :ipova
o 3imisoara
o 3opalu
o Caciulata
o Calimanesti
o )aita
o 3ulghes
o -eoagiu )ai
o &lanic Moldova
3. Izvoare minerale cu radioactivitate foarte mare ! sunt cuprinse intre *.000 0 10.000
pCi si chiar cu valori mai ridicate si se gasesc la:
o &angeorz )ai
o )aile 3usnad
o )aile 'erculane
IMPORTANTA APELOR MINERALE
4rin varietatea compozitiei lor chimice si prin continutul de gaze, izvoarele minerale sunt
folosite la tratarea bolilor de nutritie "&lanic Moldova#, a bolilor hepato 0 biliare
"Caciulata, Calimanesti, )aile 'erculane#, la afectiuni digestive ")orsec, Caciulata#,
nephrite si litiaze renale "Calimanesti#, la afectiuni respiratorii si cardio 0 vasculare
"Covasna, 5atra /ornei, )aile 3usnad, )orsec, etc#. %n prezent, descoperirea si studierea
unui numar mare de izvoare minerale situate in perimetrul a peste *00 localitati, au
favorizat, pe de7o parte dezvoltarea si modernizarea vechilor statiuni balneo 0
climaterice, iar pe de alta parte aparitia unora noi.
%n conte.tul acestor realizari, medicina balneologica romaneasca, a inregistrat succese
remarcabile, prin amena2area unor sanatorii si statiuni balneo 0 climaterice, profilate dupa
valoarea terapeutica a apelor minerale.
4utem mentiona statiunile )aile 'erculane, )aile $eli., -eoagiu )ai, Covasna,
Calimanesti, &lanic Moldova, 5atra /ornei, 3echirghiol, care demult si7au dobandit un
renume european, asa incat anual sunt folosite de un numar din ce in ce mai mare de
turisti straini si nu numai.
/e asemenea, pe langa proprietatile lor curative, izvoarele minerale constituie o
importanta bogatie a subsolului nostru, valorificate astazi la un nivel inalt de industria
alimentara.
Atat apele minerale medicinale, cat si apele minerale de masa, solicitate astazi din ce in
ce mai mult, au favorizat infiintarea unei industrii de imbuteliere a lor.
%nceputurile acestei activitati sunt semnalate inca de la sfarsitul secolului al E%E 0 lea,
cand in cateva statiuni se folosea apa imbuteliata. %n prezent prin e.tinderea ei si
modernizarea instalatiilor de imbuteliere intr7un mare numar de statiuni balneare ")orsec,
)odoc, Malnas 0 )ai, Covasna, )iborteni, <izin, )uzias, &lanic Moldova, Caciulata,
4oiana, &arul /ornei, 4oiana 6egri, 4oiana Cosnei, 5alcele, 3usnad, 4erla 'arghitei 0
&ancraieni, etc#, s7a a2uns la o productie anuala de circa un sfert de milliard de litri de
apa minerala.
Apa Plata
Apa plata constituie tipul de apa potabila naturala ce apartine de regula, de grupa
izvoarelor oligominerale reci. Are o mineralizare mai mica de 1.000 mg / l. /enumirea
acestui tip de apa, a fost data de profesorul francez ). 6inard, in 1D(1, cu termenul de
F:Geau 4lateH, termen preluat in intreaga lume si in literatura hidrologica.
Apa plata este de origine vadoasa, in sensul ca ea se formeaza din precipitatiile ce
patrund prin fisuri si prin sorburi in masivele ce calcar omogen carstificate si apar sub
forma de izvoare, cu debit variabil la o cota inferioara fata de punctual zonei de
alimentare. Circulatia apei prin masa de calcar se presupune ca are o durata de cateva
luni, timp in care se realizeaza stabilitatea ei microbiologica. Ca urmare, apa plata trebuie
sa prezinte o stabilitate o proprietatilor fizice, chimice si organoleptice pe o perioada de
aproape un an.
3emperatura izvoarelor cu apa plata se mentine tot timpul anului, indiferent de anotimp,
intre * 0 (
0
C. Compozitia chimica a apei este dominata de anionul bicarbonic "'C
=
7
#,
insotit de cele mai multe ori de cationic ce calciu "Ca
II
#, magneziu "Mg
II
# si natriu "6a
I
#,
precum si de anionii de sulfat "&
9
0
# si clor "Cl
0
#, fara ca limita ma.ima a acestor saruri
dizolvate sa depaseasca 1.000 mg / l. /io.idul de carbon "C
!
#, lipseste din continutul
acestor ape.
Apa plata care provine din izvoarele ce apar din masivele de calcar, are un gust placut,
este incolora si inodora si este lipsita de anumiti germeni patogeni sau colibacili.
Concentratia ionilor de h8drogen, caracterizeaza, cel putin pentru apele plate studiate la
noi in tara, prezenta unui p' cu tendinta neutral "(,=# sau in unele cazuri slab alcalina
"(,, 0 ,#.
de 1! luni, fara ca in prealabil sa7si schimbe continutul ionic. %n aceasta situatie ea poate
fi transportata la mari distante prin gari, aeroporturi, pla2e marine si lacustre, fiind
considerata ca un produs alimentar superior.
4rimele descoperiri ale unei surse de apa s7au facut in $ranta, apoi )elgia, %talia,
%ugoslavia, -recia, )ulgaria, iar din deceniul al noualea si in +omania. 4roductia
mondiala de apa plata, a a2uns astazi la circa un milliard de litri. Aceasta apa de natura
oligominerala, este foarte consumata in 1uropa si este deosebit de cautata in tarile cu
indice de ariditate mare 0 JuKeit, Arabia &audita, %ra?, %srael, )ahrein, Luatar, man,
:ibia, :iban, s.a.m.d.
:a noi in tara, studii asupra acestei surse de apa s7au facut din anul 1D,9 de catre %&4%$,
a2ungandu7se la concluzia ca apa plata are un gust agreabil chiar dupa 1! luni de la
imbuteliere.
%n present, in +omania se fac imbutelieri de apa plata din mai multe izvoare. 1ste vorba
de FIzvorul MinunilorH, din Muntii 5ladeasa 0 Apuseni, de langa localitatea &tana de
5ale, precum si din mai multe izvoare din depresiunea /ornelor 0 2ud &uceava. Asa este
FIzvorul AlbH din zona /orna 0 Candreni, unde apa intra intr7o camera de captare si de
aici este transmisa la statia de imbuteliere printr7o regiune de protectie. Apa FIzvorului
AlbH este oligominerala plata si are un grad de mineralizare de 1D1 mg / l. Continutul ei
chimic este dominat de anionul 'C
=
0
"1=(,, mg / l# si de ionii de Ca
II
"9*,, mg / l#, Mg
I
I
"9,* mg / l#, 6a
I
"1,* mg / l#, J
I
"0,* mg / l# si Cl
0
.
/e asemenea, au mai fost semnalate izvoare cu apa plata si in alte puncte din formatiunile
calcaroase cum ar fi: Carand din 2ud Arad, &cropoasa din 2ud /ambovita, )aile
'erculane din 2ud Caras 0 &everin, Murighiol din 2ud 3ulcea si Chitila din )ucuresti.