PROIECT DIDACTIC

Data: 29.03.2019
Profesor: CRĂCIUN CLAUDIA
Scoala: COLEGIUL NAŢIONAL ,, SIMION BĂRNUŢIU,,
Localitatea : ŞIMLEU SILVANIEI
Clasa: a IX a E
Aria curriculara: Om si societate
Unitatea de invatare: Hidrosfera
Titlul lectiei: Apele continentale - apele curgătoare
Scopul lecţiei: Cunoaşterea de către elevi a principalelor tipuri de ape continentale, a
elementelor componente ale unui râu, a legăturii dintre elementele mediului, precum şi formarea
unor noţiuni operaţionale necesare înţelegerii importanţei apelor curgătoare pentru om.
Competenţe specifice:
1.1. Utilizarea terminologiei ştiinţifice şi disciplinare specifice
3.2. Sesizarea unor succesiuni de fenomene şi procese naturale
4.6. Descrierea şi explicarea faptelor observate pe teren sau identificate pe modele
5.4. Utilizarea unor metode şi tehnici simple, specifice diferitelor discipline ştiinţifice, pentru
analiza unor elemente ale hidrografiei în contextul mediului inconjurator.
Obiective operaţionale:La sfârşitul lecţiei toţi elevii vor fi capabili:
O1. Sa descrie elementele unui râu
O2. Să compare sectoarele cursului de apă
O3. Să asocieze următoarele definiţii: afluent, confluenţă, râu colector
O4. Să aplice cunoştinţe referitoare la râuri în explicarea formării estuarelor şi a deltelor
O5. Sa analizeze harta fizică a lumi şi să identifice cele mai mari fluvii de pe glob.
O6. Să argumenteze importanţa apelor curgătoare pentru om prin realizarea unui scurt eseu.
Tipul lecţiei: predare –învăţare-evaluare
Demersul didactic:
a) Resurse procedurale: lucrul cu harta, conversaţia euristică, explicaţia
b) Resurse materiale: manual, fişe de lucru, fişe de evaluare formativă,
c) Forma de activitate: frontală, pe grupe, individuală
Locul de desfăşurare: sală de clasă
Evaluare: chestionare orală, observarea sistematică a elevilor, evaluare scrisă

Biblografie
 Neguţ S.,Ielenicz M.,Apostol G.,Băltenu D., Manual pentru clasa a IX a Geografie
fizică generală, Editura Humanitas Educational, Bucureşti,2007
 Dulamă M.E., Modele, strategii si tehnici didactice activizante cu aplicaţii in geografie,
Ed. Clusium,Cluj Napoca,2002
 Atlas de geografie
Anticiparea dificultăţilor
 Deteriorarea materialului natural – reorganizarea grupelor
 Intrebări suplimentare- asigurarea unui fond de documentare
Scenariul didactic

ETAPELE ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA

LECŢIEI ELEVILOR
Moment Asigură climatul necesar desfăşurării lecţiei. Işi pregătesc cărţile şi
organizatoric Notează absenţii. caietele
(timp 1.min)
Verificarea Formulează intrebări din lecţia anterioară Răspun la intrebările
cunoştinţelor ”Componentele hidrosferei” adresate.
(timp: 5 min) Ce este hidrosfera? Care sunt stările de agregare
ale apei ? Descrieţi pe scurt procesele circuitului
apei in natură.
Care sunt componentele hidrosferei ?
Captarea Cere elevilor să precizeze ce tipuri de ape au in Formulează raspunsuri
atenţiei perimetrul localităţii de reşedintă
(timp: 2 min)
Anunţarea Informează elevii cu privire la titlul lectiei (Apele Notează titlul in caiete.
temei şi a continentale- apele curgătoare), scopul si Sunt atenţi la obiectivele
obiectivelor obiectivele urmărite. anunţate.
(timp: 2 min.)
Dirijarea Imparte elevii în şase grupe şi repartizează Grupa 1
invăţării fiecărei grupe sarcinile de lucru. Pe feţele acestuia Face observaţii asupra
(timp: 20 min) sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, fisei de lucru, identifică
asociază, aplică, argumentează. Face elementele unui râu.
corespondenţa dintre aceste verbe de acţiune şi Descrie fiecare element al
obiectivele lecţiei. râului şi completează
Precizează că se va lucra in grup 10 minute, după desenul din fişă
care se vor prezenta rezultatele activităţii intregii
clase. Grupa 2
Oferă lămuriri suplimentare pentru a se asigura că
Realizează sarcini in jurul
elevii au inţeles ce au de făcut in continuare. verbului a compara.
Urmăreşte ritmul de lucru şi incadrarea în cerinţele
Citesc cu atentie
formulate. informaţia din fişa de
lucru şi completează apoi
Organizează prezentarea produselor activităţilor tabelul
de echipă.
Corectează eventualele erori şi completează Grupa 3
răspunsurile date de elevi. Intăreşte soluţiile Membrii echipei extrag
corecte. informaţii din schema si
textele puse la dispoziţie.
Asociază următorii
termeni:afluent,confluenţă,
râu colector
 Grupa 4
Aplică cunoştinţele
referitoare la râuri în
explicarea formării
estuarelor şi deltelor pe
baza lecturării textului din
fişa suport.

Grupa 5
Analizează harta fizică a
lumii si identifică
principalele fluvii din
America, Africa, Asia si
Europa
Grupa 6
Pe baza cunoştinţelor din
viaţa curentă realizează
un scurt eseu prin care
argumentează afirmaţia :
„Apele curgătoare au un
rol deosebit de important
pentru om”.
Conexiunea Realizează o trecere in revistă a conţinuturilor. Işi notează schema în
inversă Intocmeşte pe tablă o schemă sumară a celor caiete
(timp: 5min) discutate.
Evaluare Aplică testul de evaluare. Face aprecieri asupra Completează testul
formativă activităţii elevilor in timpul orei. Notează elevii
(timp: 5 min) care s-au remarcat.
Transferul Indică tema pentru acasă(diferenţiată): Işi notează tema pentru
cunoştinţelor Importanţa apelor curgătoare, acasă
(timp: 1min.) Viituri şi inundaţii
 Schema lectiei pâraie
ape curgătoare râuri
de suprafaţă fluvii
ape stătătoare
Apele continentale:
gheţari

ape subterane
Caracteristicile apelor curgătoare
- curg întotdeauna spre locul cel mai jos al suprafeţei terestre, datorită gravitaţiei
- au un loc adâncit în scoarţa terestră pe unde curg(albie)
- curg permanent sau temporar
- apa provine din precipitaţii, din topirea zăpezilor sau a gheţarilor şi din apele
subterane
- forma de relief creată- valea
Elementele unui râu:
 izvor
 curs (cu trei sectoare: superior,mijlociu, inferior )
 gura râului
 bazinul hidrografic
 cumpăna de ape

Alimentarea râurilor:
 din ape subterane (alimentare subterană)
 din ploi (alim. pluvială) La alimentarea râurilor
 din topirea zăpezii (nivală) participă de obicei mai multe
 din topirea gheţarilor (glaciară) surse

Debitul : este cantitatea(volumul) de apă scursă într-un anumit timp printr-un loc(secţiune) a
râului.Se exprimă în m3/s. Poate varia de la o zi la alta, lună la alta. Aceste variatii ale debitului
in timp de un an precum si nivelul râului reprezintă regimul de scurgere(hidrologic) al râului.

Factori ce influenţează debitul:

 cantitatea de precipitaţii care cade in bazinul râului
 temperatura aerului
 vegetaţia
 relieful
 suprafaţa bazinului
 rocile

Viiturile – creşteri de debite excepţionale, produse intâmplător şi pe scurtă durată- pot determina
inundaţii

Fluvii exemple
 DESCRIE !

Grupa nr. 1

CONŢINUTURI

Râurile provin din apele de precipitaţie, din izvoare, ele curg la suprafaţa scoarţei terestre
concentrându-se pe anumite făgaşe (direcţii).

Elementele unui râu

Ce reprezintă izvorul pentru un strat acvifer? (...locul unde apa din pânza freatică
iese la suprafaţă) Ce reprezintă izvorul pentru un râu? Izvorul reprezintă locul de unde
începe cursul râului. Acesta poate fi punctul de ieşire naturală a apei dintr-un strat acvifer
subteran la suprafaţa terestră, sau locul de topire a unui gheţar ori chiar un lac.
Fiecare apă curgătoare are un curs de apă. Cursul de apă este apa curgătoare care
are o albie proprie şi un traseu bine conturat.Se desfăşoară intre izvor şi gura de vărsare.
Locul in care un râu se varsă în alt râu, fluviu, lac sau mare se numeşte gură de
vărsare.
 DESCRIE !

FIŞA DE LUCRU NR. 1

1.Care sunt caracteristicile unui râu?

2.Citeşte cu atenţie informaţia şi observă imaginea.
3. Identifică elemetele unui râu si descrie-le pe scurt.
3. Completează desenul:

..................
1....................... .2...................................
.....

5.....................

.4..................... 3..............................

.6...................................
 COMPARĂ !

Grupa nr. 2

CONŢINUTURI:

În lungul unui râu,de la izvor la vărare ,se delimitează cursul superior,mijlociu şi

inferior.
În mod convenţional râurile au fost divizate în cele trei sectoare care se deosebesc între
ele prin trăsături specifice: hidrologice, topografice, fizico-geografice, geologice etc..

1.Cursul superior (alpin)

Prezintă, în general, o pantă mare. Curentul de apă este rapid, tinzând astfel să-şi
deschidă o cale adâncă prin eroziune verticală (liniară). Debitele cresc din amonte spre aval, în
funcţie de aportul afluenţilor şi al apelor subterane. Apele formează numeroase repezişuri,
praguri, cascade etc. In roci dure, cursurile de apă creează chei înguste. În albie se adună mari
cantităţi de blocuri de piatră. Materialele fine, precum pietrişul şi nisipul, sunt transportate, în
aceeaşi măsură, dar la distanţe mai mari.
Cursul superior este asimilat cu poziţionarea sa în regiunile muntoase sau deluroase.
Poziţia îi determină şi forma cursului: rectiliniu(drept) sau slab meandrat.
2.Cursul mijlociu

Cursul mijlociu începe acolo unde râul intâlneşte un relief mai puţin inalt În locul cu
pricina albia se lărgeşte, debitul creşte, se diminuează viteza. Ca urmare a vitezei scăzute, râul
are tendinţa de formare a meandrelor. Eroziunea verticală (liniară) se substituie eroziunii laterale.

Albia se lărgeşte progresiv spre aval în timp ce malurile sunt din ce în ce mai puţin
abrupte. Materialul transportat din cursul superior, cât şi cel din cursul mijlociu, este târât sau
rostogolit, rulat şi sfărâmat, pe măsură ce râul se apropie de limita inferioară a cursului mijlociu.

3.Cursul inferior

Cursul inferior se formează acolo unde fluviul transportă o mare cantitate de apă, cu
viteze foarte mici. De obicei este situat în zona dealurilor joase sau la câmpie. În albia propriu-
zisă, eroziunea este aproape nulă. Aluviunile foarte fine, care se depun, dau naştere unui fund de
albie mâlos. Caracteristica de bază a profilului longitudinal este reprezentată de formarea
meandrelor sau despletirea albiei în mai multe braţe.
 COMPARĂ !

FIŞA DE LUCRU NR. 2

1.Citiţi cu atenţie informaţiile

2.Comparati cele trei sectoare ale râului si precizati caracteristicile fiecăruia completând tabelul:
Ce deosebiri ati observat ?
3.Alimentarea râurilor?

Cursul superior Cursul mijlociu Cursul inferior

 ASOCIAZĂ !

Grupa nr.3

CONŢINUTURI:

Un râu se poate vărsa intr-un lac, intr-o mare sau un ocean sau chiar in alt râu. Locul de
vărsare se numeşte gura râului( gura de vărsare).
Fiecare râu are o suprafaţă de unde primeşte apa prin afluenţi. Această suprafaţă se
numeşte bazin hidrografic. Afluentii ape curgătoare care se varsă în alte ape curgătoare. Locul
in care un râu se varsă in alt râu se numeşte confluenţă. Raul in care se varsă un alt râu se
numeşte râu colector. Bazinul hidrografic se desparte de bazinele hidrografice vecine prin
cumpăna apelor. Ea uneşte punctele cu cea mai mare altitudine dintre bazine.
 ASOCIAZĂ !

FISA DE LUCRU NR. 3

Ce legătură există intre afluent, confluenţă si colector ?

1. Identifică pe schită cele trei elemente.
2. Ce este debitul râului?

8.....................
.......................
........

7.............................
.

9.............................
.

APLICĂ !
Grupa nr. 4

CONŢINUTURI:

Estuarele şi deltele reprezintă forme de vărsare a fluviilor in mare sau ocean

Estuarul este un tip de gură de vărsare a unui fluviu sau râu in mare sau ocean. Are de
cele mai multe ori forma unei pâlnii. Se formează la tărmul mărilor şi oceanelor cu maree
puternice, care impiedică acumularea aluviunilor; astfe, in zonele cu maree reduse, gura de
vărsare ia forma unei delte sau a unui liman.
Deltele sunt forme de relief de acumulare, formate la gurile de vărsare ale marilor fluvii.
Sunt alcătuite dintr-un ansamblu de grinduri, canale, lacuri. Trăsătura cea mai importantă o
reprezintă inaintarea uscatului in mare. Apariţia şi inaintarea deltei este legată de imbinarea mai
multor condiţii:
 Volum mare de materiale, ce nu pot fi indepărtate de curenţi;
 Lipsa sau slaba acţiune a mareelor
 Adâncimea redusă a mării in zona respectivă etc.
In acest complex de imprejurări are loc imbinarea acţiunii a doi agenţi principali- fluviul
şi marea- la care se pot adăuga vântul, omul. Deltele se formează rapid când cantitatea de
materiale aduse de fluviu este foarte mare, depăşind cu mult puterea de împrăştiere şi eroziune a
mării.

Estuarul Delta
 APLICĂ !

FIŞA DE LUCRU NR. 4

1.Unde se formează estuarele si deltele ?

2.Mentionţi două deosebiri cu privire la cele două forme (estuarul şi delta).
3. Identificaţi pe harta lumii trei fluvii care se varsă printr-o deltă şi trei printr-un estuar, de pe
continente diferite.
 ANALIZEAZĂ !

FIŞA DE LUCRU NR. 5

1.Analizează hărţile anexate fisei de lucru şi identifică cele mai mari fluvii de pe Glob.
2.Notează-le pe fişa de lucru.
 ARGUMENTEAZĂ !

FIŞA DE LUCRU NR. 6

1.Pe baza cunoştinţelor din viaţa curentă realizează un scurt eseu prin care să
argumentezi afirmaţia : „Apele curgătoare au un rol deosebit de important pentru om” (poţi
face referire si la un fluviu care străbate judeţul tău ).
Nume…………………

Prenume ………………………

Fisa de evaluare formativă

Acumulează cât mai multe puncte !

1.Completează spaţiile punctuate din textul următor:

Apele continentale de suparafaţă se clasifică in : ape stătătoare, ape …………………….

si gheţari. Denumite general râuri acestea curg spre locurile cele mai joase ale suprafeţei terestre
datorită………………. . Râurile au un izvor, un curs iar locul de varsare se numeşte ……………
Râul care se varsă in alt râu se numeşte…………….., iar locul unde se unesc cele doua
râuri se numeşte ……………….... Apa unui râu provine din ape subterane, din ……………..,
din topirea zăpezii sau a …………….., sau din ………………. si mlaştini.

Pentru fiecare soluţie corectă primeşti 0,50 puncte. Total 4 puncte

2. Notează cu X afirmaţiile corecte:

 Un râu formează intotdeauna la gura de vărsare in mare un estuar

 Dunărea formează la gura de varsare o deltă
 Nilul este cel mai mare fluviu al Africii
 Debitul unui râu reprezintă cantitatea de apă scursă in unitate de timp prin albia sa intr-o
anumita secţiune.
 Alimentarea unui râu din ploi şi zăpezi se numeşte alimentare pluvio- nivală
 Cursul unui râu se imparte in doua sectoare.
 Afluentul este râul in care se varsă un alt râu.
 Fluviul Amazon străbate continental Asia
 Forma de relief creată de un râu se numeşte vale
 Un factor ce influenţează debitul râului este temperature aerului
 Pentru fiecare soluţie corectă primeşti 0,50 puncte. total 5 puncte

Notă: 1 punct se acordă din oficiu

Timp de lucru 5 minute