ALIAJE DENTARE

Introducere
Proprietile materialelor dentare fizice, chimice i mecanice au o importan
deosebit n susinrea dorinei de a prognoza i de a proiecta dispozitive i ansambluri de
materiale noi. Astfel, trecerea n revist a acestor proprieti vine s creeze cadrul specific
nceperii studiului complet al materialelor dentare, care, fr cunoaterea acestor date nu
face altveva dect se blocheze saus devieze nedorit rezultatele ateptate.
Sa dovedit ca proprietatiile generale si proprietatiile de suprafaa ale metalelor care
au fost utilizate pentru implanturi influenteaza direct, iar in unele cazuri, chiar controleaz
dinamica de la interfaa esuturilor din momentul plasrii iniiale pe viu pana la eliminarea
finala. Se admite ca, compatibilitatea este un proces in doua sensuri intre biomaterialele
incorporate in aparatura si mediul gazda de implant.
!ste foarte important sa se recunoasc ca materialele sintetice au caracteristici
generale si de suprafaa specifice care depind de proprietatiile lor. Aceste caracteristici
trebuie cunoscute nainte de orice aplicaie medicala, dar acestea trebuie de asemenea
cunoscute si in raport cu schimbrile care pot avea loc in timp in organism. "u alte cuvinte,
orice schimbare n timp a proprietiilor trebuie s fie anticipat din pornire i motivat prin
alegerea biomaterialelor i#sau proiectul de aparat.
$nformaiile legate de proprietiile de baz sunt disponibile prin intermediul
standardelor naionale si internaionale, din manuale si reviste de specialitate de diverse
tipuri. "u toate acestea, aceste informaii trebuie evaluate n cadrul conte%tului utilizrii
respectivului biomaterial, deoarece att aplicaiile acestuia ct i rspunsurile esuturilor
gazd sunt specifice anumitor zone, de e%emplu de tip cardiovascular &contact cu sngele n
curgere', ortopedic &solicitarea sub aciunea unei sarcini#greutti operaioanle' i dentar &de
percutare'.
Tipuri de fore pure :
(ora de compresiune ) o for ce are drept rezultat micorarea lungimii probei pe
direcia de aciune a forei.
(ora de traciune ) o for ce are drept rezultat creterea lungimii probei pe direcia
de aciune a forei.
(ora de forfecare ) o for ce cauzeaz o deplasare prin alunecare a unei structuri
fa de cealalt.
*nitile de msurare a forei sunt n +ilograme, ne,toni sau funzi &pounds- . pound /
012,2 g'.
Tensiunea
!ste fora la care o structur rezist la o ncrcare e%terioar. 3eprezint o reacie
intern la o sarcin e%terioar aplicat i este egal ca marime i invers ca direcie, cu fora
e%terioar. 4ei este din punct de vedere tehnic o for intern, aceasta este dificil de
msurat i se accept valoarea ei ca fiind valoarea forei e%terioare aplicate pe unitatea de
seciune. 5ensiunea se msoar n for pe unitatea de suprafa, astfel avem) +g#cm
6
sau
7pa &78#m
6
' sau psi. 5ensiunea este reprezentat prin intermediul literei greceti sigma &'.
5ensiunea / (ora # Suprafaa
!%istnd trei tipuri de fore pure, vom avea n consecin trei tipuri de tensiuni) de
traciune, de compresiune i de forfecare.
Metode de studiere a distribuiei tensiunilor
Modelarea fotoelastic: furnizeaz o demonstraie grafic a distribuiei tensiunilor
utiliznd un material birefringent prin care se analizeaz lumina refractat. 4ezavanta9ele
ma9ore ale acestei metode includ dificultatea obinerii unor modele comple%e i ale unor
materiale de modelare care s aib acelai modul de elasticitate cu cel al structurii care se
studiaz.
Analiza elementului finit: implic divizarea structurii n segmente mici fiecare avnd
proprieti fizice specifice. Analiza computerizat realizeaz apoi modelul tensiunilor induse
de diverse ncrcri e%terioare. *na dintre dificultile acestei metode const n modelarea
structurii dentare, care este anizotropa, i anume proprietile variaz cu direcia.
Deformarea
3eprezint modificarea n lungime pe unitatea de lungime a unui material care a
suferit o ncrcre e%terioar. Aceast proprietate este adimensional datorit unitilor de
msur care intervin n definirea ei &lungime pe lungime'. :n schimb se e%prim n procente i
se reprezint sub forma literei greceti epsilon &'.
4eformarea / 7odificarea lungimii # ;ungimea iniial
4eformarea poate fi elastic sau plastic. 4eformarea elastic este aceea care
dispare dup ce ncrcarea e%terioar i nceteaz aciunea. 4eformarea elastic se
bazeaz pe e%istena unei reele de fore aflate n echilibru ntre atomi. 4ac o for de
traciune sau de compresiune se manifest asupra materialului atunci o for opus va
ncerca s refac echilibrul dintre atomi. Astfel, dup ncetarea aciunii e%terioare atomii revin
la poziia de echilibru. 4eformarea plastic este cea care induce deformaii remanente n
material i dup ncetarea aciunii forei asupra materialului. Aceasta apare n momentul n
care deformaia la nivelul atomilor este mai mare dect capacitatea lor de a reveni la poziia
iniial.
Diagrama tensiune-deformaie
!ste modul grafic de prezentare a deformrii i a tensiunii. :n mod obinuit testarea se
face prin ncrcarea gradual a materialului folosind aparate de testare specifice. <alorile ce
rezult pentru deformaie sunt apoi folosite pentru determinarea tensiunii. Punctele astfel
determinate conduc la obinerea curbei tensiunedeformaie a materialului. :n mod tradiional
tensiunea se marcheaz pe a%a vertical, iar deformaia pe a%a orizontal. 7ulte din
proprietile fizice de baz ale materialelor dentare pot fi reprezentate pe diagrama tensiune
deformaie. 4e e%emplu )
- poriunea dreapt a liniei reprezint regiunea de deformare elastic
- poriunea curb a liniei reprezint regiunea de deformare elastic i plastic
- panta poriunii drepte a liniei reprezint modulul de elasticitate
- lungimea prii curbe a liniei reprezint ductilitatea
- aria aflat sub poriunea dreapt a liniei reprezint reziliena
- aria aflat sub ntreaga linie reprezint tenacitatea
ig! "!# Diagrama tensiune - deformaie
Modulul de elasticitate $modulul elastic% modulul lui &oung'
!ste o masur a rigiditii relative a materialului. <alorile care dau aceast msur
sunt )
7odulul de elasticitate / 5ensiune # 4eformaie
5rebuie reinut faptul c aceast formul se aplic doar regiunii elastice a diagramei
tensiunedeformaie. Pe diagram modulul este indicat prin intermediul pantei poriunii drepte
a liniei. 4e aceea materialul ce prezint o pant mai abrupt va avea un modul mai mare i,
n consecin, va fi mai rigid dect unul ce are o pant mai puin abrupt. 7odulul este o
e%presie a intensitii legturilor atomice i intermoleculare. Acesta nu este relaionat de
rezistena mecanic i de limita de proporionalitate i nu este afectat de tratamentul termic
de mbtrnire sau de prelucrarea la rece a materialului.

3egiunea
plastic
Tensiunea de
rupere
3egiunea liniar
&elastic'
(unctul de rupere
Limita de
proporionalitate
T
e
n
s
i
u
n
e
a
Deformaia
ig!"!" Diagrama modulului de elasticitate
Tabelul "!# )alorile modulului de elasticitate pentru unele materiale dentare
Material Alumina Amalgam
*s
$femur'
Alia+
,o-
,r
Alia+e
de
aur
tip I
Alia+e
de
aur
tip III
Alia+e
de
aur
tip I)
Alia+e
Ni-,r
Titan
E
$-(a'
.#/ 0"%. #1%" #"0 11%" #22 33%4 #// ##1
Limita de proporionalitate
!ste valoarea necesar tensiunii de a produce deformaii permanente n material. :n
mod alternativ poate fi definit i ca limita de proporionalitate dintre tensiune i deformaie, i
este reprezentat pe diagrama tensiunedeformaie prin punctul de infle%iune n care se face
trecerea de la linia dreapt la curb. Sub valoarea limitei de proporionalitate tensiunea este
proporional cu deformaia. 5ensiunile aflate sub aceast valoare determin doar deformaii
temporare &elastice', iar peste aceast valoare determin deformaii permanente &plastice'.
Pentru materialele de restaurare se dorete o limit ct mai mare.
Tabelul "!" )alorile limitei de proporionalitate pentru unele materiale dentare
Material
Alia+
de aur
tip I
Alia+
de aur
tip II
Alia+
de aur
tip III
Alia+
de aur
tip I)
Alia+
Ni-,r
Agar
5malul
dentar
Dentina
(L
$M(a'
63 #32 ""# "/6 #34 2%66 404 #61
M*D7L7L DE ELA5TI,ITATE 8 panta iniial9 a curbei ce
face referire direct9 la re:istena leg9turilor atomice
Panta poriunii elastice a
curbei tensiune
deformaie- ! = modulul
de elasticitate
5
e
n
s
i
u
n
e
a
4eformaia
Limita de elasticitate
!ste valoarea ma%im a tensiunii la care structura rezist i se ntoarce la
dimensiunile avute nainte de aplicarea ncrcrii. Aceast proprietate este similar cu cea
descris anterior pentru toate aplicaiile practice.
Limita de curgere
!ste punctul la care se remarc prima deviere de la proporionalitate a tensiunii fa
de deformaie pe diagrama tensiunedeformaie. Acesta indic faptul c structura ncepe s
se deformeze accentuat pentru o valoare redus a tensiunii.
Re:istena la curgere
!ste valoarea necesar tensiunii de a produce deformri permanente &n mod obinuit
>,. ? sau >,6 ? i care poart numele de procent de ncovoiere'. 4ei muli consider c
aceast proprietate este similar cu limita de proporionalitate, ea este folositoare deoarece
se determin mult mai uor dect limita de proporionalitate. Astfel, nu este necesar s se
determine punctul n care proporionalitatea tensiunedeformaie se termin, ci se identific
doar punctele de >,.? sau >,6? pe a%a tensiunii i se traseaz o linie paralel cu a%a
deformaiei pn la curba din domeniul elastic.
Re:istena la rupere
!ste valoarea ma%im la care materialul rezist fr ca acesta s se rup sau s se
fisureze. Proprietatea se aplic att forelor de traciune ct i celor de compresiune sau de
forfecare. Peste aceast valoare materialul se va rupe sau fisura
ig! "!4 Diagrama re:istenei la rupere
RE;I5TEN<A LA R7(ERE 8 fora ma=ima aplicata specimenului
T
e
n
s
i
u
n
e
a
4eformaia
Tabelul "!4 )alorile re:istenei la rupere pentru unele materiale dentare
Material Alumina
Amalga
m
*s
Alia+
,o-,r
Alia+
de
aur
tip I
Alia+
de
aur
tip II
Alia+
de
aur
tip III
Alia+
de
aur
tip I)
(orela
n
Titan Ti6Al.) Dentina
5mal
dentar
Rm
$M(a'
##3 .1%3
#"
#
6/0 ""# 413 ../ .63 024 002 342 #20%0 #2%4
Re:istena la compresiune
!ste valoarea ma%im la care materialul rezist fr ca acesta s se rup sau s se
fisureze. Proprietatea se aplic att forelor de traciune ct i celor de compresiune sau de
forfecare. Peste aceast valoare materialul se va rupe sau fisura.
Tabelul "!. )alorile re:istenei la compresiune pentru unele materiale dentare
Material Alumina Amalgam *s
5ticl9
ionomer9
Agar Alginat
(olisulfid
a
(orelan Dentina 5mal dentar
,
$M(A'
"#/2 "2# #61 .0 2%16 2%/" #%34 #02 "31 4/.
Ductilitatea
!ste abilitatea materialului de a suferi o deformare plastic fr ca acesta s se rup
sau s se fisureze, sau gradul cu care acesta se poate deforma permanent fr ca s se
rup. 4uctilitatea se poate msura prin trei moduri) procenta9ul alungirii, reducerea la aria
capetelor de rupere sau testul ndoiturii la rece. Procenta9ul alungirii se msoar prin trasarea
unui marca9 n lungime de 2> mm pe o prob de traciune i se aplic o tensiune a%iala
pn cnd materialul cedeaz. Procenta9ul alungirii reprezint raportul dintre modificarea
lungimii i lungimea iniial nmulit cu .>>. 3educerea la aria capetelor de rupere se
msoar la fel doar c determinarea se realizeaz cu a9utorul ariei de reducie. 5estul
ndoiturii la rece msoar numrul de ndoituri pe care le suport un material nainte de
rupere. @ prob este prins vertical ntro menghin i ndoit la orizontal. :ndoiturile
ulterioare se realizeaz sub un unghi de .A>. 5estul nu este influenat doar de ductilitatea
materialului ci i de diametrul probei.
"reterea temperaturii implic scderea ductilitii materialului deoarece, n general,
rezistena acestuia scade odat cu creterea temperaturii. 4uctilitatea nu este relaionat de
limita de proporionalitate. Scopul n care ductilitatea este utilizat n stomatologie este dat de
determinarea coeficientului de netezire. Acesta este definit ca fiind raportul dintre procentul
alungirii i limita de curgere. 4e aceea, cu ct este mai mare ductilitatea i mai sczut limita
de curgere cu att este mai mare coeficientul de netezire.
D7,TILITATEA 8 alungirea total9 suferit9 de specimen >n urma deform9rii plastice
ig! "!0 Diagrama ductilit9ii
Tabelul "!0 )alorile ductilit9ii pentru unele materiale dentare
Material
Alia+e
,o-,r
Alia+
de aur
tip I
Alia+
de aur
tip II
Alia+
de aur
tip III
Alia+
de aur
tip I)
Alia+
Ni-,r
Alia+e
de (d
Ti6Al.)
Alungire
a
$?'
. "3%0 4" 40 ". 6 "0 0
Maleabilitatea
!ste abilitatea unui material de a suferi o deformare permanent la compresiune fr
a se fisura sau rupe, sau gradul de deformare la compresiune n aceleai condiii.
"reterea temperaturii, n general, conduce la scderea maleabilitii, deoarece
aceasta este dependent de micarea dislocaiilor, care n general se mic mult mai uor la
temperaturi ridicate.
ragilitatea
!ste comportamentul materialului de a se fisura sau rupe sub aciunea unei mici
deformaii sau chiar n absena acesteia. 7aterialele fragile sunt cele cu structura care nu
permite micarea dislocaiilor. *n bun e%emplu n acest sens este dat de clasa de materiale
ceramice.
7aterialele fragile sunt sensibile la defectele#fisurile#golurile interne n cazul ncrcrii
la traciune sau forfecare, deoarece acestea au tendina de a propaga aceste defecte n toat
masa materialului. :n schimb materialele fragile au un comportament foarte bun sub aciunea
forelor de compresiune ntruct acestea nchid fisurile sau golurile e%istente n material.
Re:iliena
3eprezint rezistena materialului la o deformare permanent suferit n urma unui
impact. Poate fi definit drept cantitatea de energie absorbit de material n momentul n care
acesta este supus unei tensiuni aflate ca valoare puin sub cea a limitei de proporionalitate.
Proprietatea este adesea descris ca Bpotenial de nmagazinareC. Aceasta se determin
cantitativ sub numele de modul de rezilien care este limita de proporionalitate la ptrat
mprit la de dou ori modulul de elasticitate. Aceast cantitate este raportat ca uniti de
energie pe unitatea de volum. 3eziliena se reprezint grafic prin intermediul ariei aflate sub
partea liniar a diagramei tensiunedeformaie.
*n modul de rezilien ridicat este de dorit n cazul materialelor de restaurare. (irele
ortodontice au, la rndul lor, nevoie de un modul de rezilien ridicat datorit faptului c
energia nmagazinat poate fi eliberat ulterior pentru o lung perioad de timp. (irele
ortodontice &n special cele fabricate din betatitan sau cele obinute din oeluri ino%idabile'
ilustreaz rolul pe care l au limit de proporionalitate i modulul de elasticitate n
determinarea rezilienei. Astfel firele din betatitan au o rezilien mai bun dect cele din oel
ino%idabil, dei au aceeai limit de proporionalitate, ns firele din betatitan au un modul de
elasticitate mai mic dect cele din oel ino%idabil.
Tenacitatea
3eprezint rezistena materialului la fisurare n urma unei tensiuni de impact sau
poate fi definit drept cantitatea de energie absorbit de material n momentul n care acesta
este supus unei tensiuni aflate ca valoare puin sub cea a limitei de proporionalitate. Drafic,
aceasta descrie ntreaga arie aflat sub diagrama tensiunedeformaie. 7aterialele dure sunt
n general tenace, dei ductilitatea are un rol pronunat n determinarea tenacitii.
5enacitatea se determin n mod obinuit folosind testul cu pendulul de impact "harpE &n
care proba este aezat orizontal' sau $zod &n care proba este aezat vertical', testare care
este frecvent folosit n industrie la controalele de calitate. 5enacitatea este principala
preocupare n cazul materialelor fragile deoarece materialele ductile prezint de9a valori
acceptabile ale acesteia. :n cazul materialelor dentare sau depus eforturi susinute pentru
creterea tenacitii.
Re:istena la fisurare
3eprezint o proprietate important n cazul materialelor de amprent, i anume,
polisulfida are o rezisten la fisurare ridicat, ceea ce reprezint un avanta9, permindui s
fie e%tras din caviti fr s se fisureze. Pe de alt parte, polieterii au o rezisten sczut
la fisurare. 3ezistena la fisurare se ma%imizeaz, pentru ma9oritatea materialelor de
amprent, prin ndeprtarea lor din interiorul dintelui cu a9utorul unui mner paralel cu a%a
lung a dintelui.
Tenacitatea la rupere
!ste o msur a rezistenei materialului la rupere prin propafarea fisurii sub tensiune.
Se determin n mod obinuit utiliznd testarea prin cresttura cu o singur muchie i
ncrcarea n trei puncte. 4e vreme ce tenacitatea la rupere este o proprietate inerent a
materialului, ea ofer mai multe date dect rezistena transversal care este dependent mai
mult de prelucrarea probei ce urmeaz a fi testat. 4eoarece tenacitatea la rupere este
dependent de propagarea fisurii i nu de iniierea ei, condiiile n care se prezint suprafaa
sunt de mai mic importan.
Re:istena trans@ersal9 $tensiunea de >nco@oiere% modulul de rupere'
!ste msura care prezint modul n care materialul se comport sub aciunea
multiplelor tensiuni. Se determin prin supunerea unei bare din material la o ncrcare n trei
sau patru puncte care vor conduce la dezvoltarea unor tensiuni de compresiune n captul
barei, tensiuni de traciune la captul inferior al acesteia i tensiuni de forfecare pe lateralele
ei. 5ensiunile de compresiune sunt convertite la cele de traciune prin intermediul a%ei
centrale neuter a brii. 5ipul acesta de test este recomandat materialelor dentare cu baza
rin deoarece n funcionare acestea sunt supuse la solicitri comple%e. 5estul este foarte
sensibil la modul n care este pregtit proba, n special la condiiile n care se prezint
suprafaa pe care se manifest tensiunile de traciune.
Tabelul "!6 )alorile re:istenei trans@ersale pentru unele materiale dentare
Material Amalgam
Aidro=id
de calciu
5ticl9
ionomer9
Alumina
Aur
$folie'
-ips
T
$M(a'
#"" .%" ".%" 413 "3" #6%6
*boseala
@boseala reprezint ciclul de tensiuni la care materialul poate ceda, valoarea acestuia
fiind mai mic dect tensiunea de rupere obinuit. 5ermenul de BobosealC deriv din faptul
c materialele par s oboseasc n urma unui ciclu repetat de ncrcri. !%ist dou direcii
de abordare a acestei proprieti) limita de anduran i durata de funcionare. ;imita de
anduran reprezint tensiunea ma%ima ce se poate aplica unui material astfel nct acesta
s efectueze un numr nelimitat de cicluri fr s sufere nici un defect. 4urata de funcionare
reprezint o predicie n ceea ce privete numrul de cicluri la care rezist materialul pn la
rupere pentru o anumit valoare a forei aplicat. @boseala conduce la ruperea materialului
deoarece aceasta promoveaz propagarea fisurilor. "ondiiile n care se prezint suprafaa
&margini ascuite, rugozitatea' contribuie la rndul lor la ruperea prin intermediul oboselii.
@boseala st la baza deteriorrii amalgamurilor dentare i ale materialelor dentare bazate pe
rini.
)Bsco:itatea
!ste rezistena la curgere. 4e aceea un lichid cu vscozitate mare va avea o
consisten groas i va curge mai greu. <scozitatea este datorat de forele de frecare
interne ce apar n lichid i se calculeaz prin raportul dintre tensiunea de forfecare i viteza
de deformare. *nitatea de msur este centipoises.
)Bscoelasticitatea
4escrie materialele care prezint att caracteristici de lichid vscos ct i de solid
elastic. Aceste tipuri materiale au proprieti ce variaz cu viteza de ncrcare. 7aterialele
vscoelastice, de e%emplu alginatele, prezint o mic deformaie permanent la ncrcri
rapide, dar au o deformaie permanent ridicat ca valoare n cazul unei ncrcri lente.
Tipuri de comportamente ale fluidelor
1. Lichide Newtoniene (ideale)
Sunt lichidele ce prezint aceeai vscozitate indiferent de viteza de forfecare.
!%emplele includ apa i cimentul din fosfat de zinc.
. Lichide plastice
Sunt rigide pn la o anumit valoare a tensiunii de curgere ce li se aplic. Aplicarea
acestei tensiuni cu scopul de a cauza curgerea materialului poart numele de
caracteristica Fingham.
!. Lichide pseudoplastice
Sunt cele care perzint o scdere a vscozitii odat cu creterea vitezei de
forfecare. !%emplele cuprind n aceast categorie cimenturile policarbo%ilate i
cimenturile monomerice.
". Lichide dilatante
Sunt cele care prezint o cretere a vscozitii odat cu creterea vitezei de
forfecare. *n bun e%emplu e dat de compozitele pe baz de rini.
#. Lichide ti$otropice
Sunt lichidele a cror vscozitate depinde de tipul de forfecare suferit. "u alte cuvinte,
dac au fost supuse la forfecare, atunci vscozitatea lor va scdea, iar dac apoi nu
mai sunt supuse la alte solicitri atunci vscozitatea lor va crete pn la nivelul avut
nainte de a fi supuse la forfecare. !%emplele includ aici pastele profi i gelurile pe
baz de fluor. @puse acestor fluide sunt fluidele reope%ice.
Timpul de lucru
!ste definit ca fiind timpul scurs de la nceputul amestecului pn cnd materialul
obinut devine att de gros nct nu mai poate fi manipulat.
Timpul de solidificare
3eprezint timpul scurs de la nceputul amestecrii pn cnd materialul astfel obinut
atinge un anumit grad de rigiditate, apropiat de cel pentru care este folosit. Situaia dorit n
aceste cazuri este cea n care se asociaz un timp de lucru adecvat cu o solidificare rapid.
Aplicaiile clinice ale reologiei
7aterialele elastomerice de amprent pe baz de ap sau nu, fiind vscoelastice,
trebuie ndeprtate cu a9utorul unui mner din cavitatea bucala pentru a minimiza
deformaiile permanente.
$deal ar fi lucrul cu cimenturile i materialele de amprent uoare, care s aib un
comportament pseudoelastic, astfel nct, odat cu creterea vitezei tensiunii de forfecare s
scad vscozitatea.
7otivul pentru care multe cimenturi foarte vscoase &policarbo%ilatele, cimenturile
ionomerice' formeaz straturi subiri se datoreaz faptului c sunt pseudoplastice.
,oeficientul liniar de dilatare termic9
"oeficientul liniar de dilatare termic este definit ca fiind modificarea lungimii pe
unitatea de lungime a unui material ce este supus unei modificri a temperaturii de .".
Acest numr variaz de la un material la altul i este e%primat sub form e%ponenial.
!lementul de baz al definiiei coeficientului liniar de dilatare termic este ideea c atomii la
echilibru au cel mai sczut nivel energetic. :n momentul n care o anumit cantitate de
energie este aplicat asupra lor acetia vor ncepe s vibreze i s se deprteze unul de
altul, acest fenomen avnd drept consecin dilatarea materialului.
!%ist o strns legtur ntre coeficientul de dilatare termic i punctul de topire al
materialului. Astfel, materialele ce au punctul de topire sczut vor avea un coeficient de
dilatare ridicat. !%plicaia este dat acestui fenomen de faptul c legturile interatomice sunt
slabe, iar n momentul n care se aplic o anumit cantitate de energie, atomii se vor mica
mult mai uor. "ontrariul este adevrat n cazul materialelor cu temperaturi de topire ridicate.
4atorit legturilor interatomice puternice, aceste materiale vor prezenta valori sczute
pentru coeficienii de dilatare termic. 4ac dintele i materialul de restaurare au coeficieni
de dilatare diferii atunci materialele se vor dilata i contracta diferit, ceea ce se va concretiza
n scurgeri i alunecri nedorite ale materialului de restaurare fa de dinte
Tabelul "!1 )alorile coeficientului de dilatare termic9 penru unele materiale dentare
Material Alumina Amalgam
,iment
;*E
Alia+e
,o-,r
Alia+e
de
aur
(orelan
pe
support
metallic
Alia+e
Ni-,r
Alia+
Ti6Al.)
5ilico
n
Inter@alul
de
temperatur
9 $C,'
28"22 "2802 "0862
"0
-
022
"0
-
022
.2
-
022
.2
-
022
"22
-
122
""-.2
,oeficient
ul de
dilatare
termic9
$#2
-6
D C,'
6%" ""%# 40 #.%1 #.%# #.%1#
#.%"
1
#"%.4 #."
,onducti@itatea termic9
"oeficientul conductivitii termice este cantitatea de caldur n calorii#secund ce
trece printro prob groas de . cm avnd aria transversal de .cm
6
producnd o diferen
de temperatur la suprafeele probei de .". "u ct este mai mare acest coeficient, cu att
capacitatea acestuia de a transmite cldura este mai mare. Aceste valori variaz de la un
material la altul, iar ele sunt prezentate pentru materialul dentar, dentina i cimenturile
dentare.
Tabelul "!/ )alorile conducti@it9ii termice pentru unele materiale dentare
Material
Amalga
m
Alumina *s Titan
Alia+ Au-
Ag-(d
(orela
n
Dentin
a
5malul
dentar
E
$FDcm
grd'
0. 4/%1 #%. #2 422 "%43 #%46 "%"4
Difu:i@itatea termic9
7soar viteza transferului energiei termice atunci cnd sursa de cldur are
fluctuaii. Aceast proprietate poate fi n unele cazuri mai important dect conductivitatea
termic, n stomatologie, deoarece n cavitatea bucal e%ist fluctuaii termice importante. 4e
e%emplu, aceasta poate fi relaionat de abilitatea unui material de baz de a asigura
protecia termic a dintelui.
Tabelul "!/ )alorile difu:i@it9ii termice pentru unele materiale dentare
Material
Amalga
m
Aidro=i
d
de
calciu
5ticl9
ionomer9
5ilico
n
(MMA Dentina
5mal
dentar
$mm
"
Ds' 3%6 2%#/1 2%#/. 2%4" 2%#". 2%#/4 2%.63
Duritatea Gi testarea durit9ii
4uritatea este definit ca rezistena materialului la o apsare permanent. Astzi se
utilizeaz diferite metode de testare a materialelor dentare.
,lasificarea testelor de duritate
.. Prin intermediul modului de aplicare al apsrii) Static &sarcina aplicat ncet',
4inamic &sarcina aplicat rapid'
6. Prin intermediul valorii ncrcrii aplicate penetratorului) 7acroduritate &cnd
sarcina este mai mare de . Gg', 7icroduritate &cnd sarcina este mai mic de
. Gg'
1. Prin intermediul mrimii penetratorului) 7icropenetrare &penetrator cu vrf
mic', 7acropenetrare &penetrator cu vrf mare'.
"ele mai cunoscute teste de duritate sunt ) %rinell& 'ic(ers& )noop& *oc(well.
:n general, valoarea duritii se obine prin mprirea sarcinii aplicate pe suprafaa
probei cu aria sau adncimea urmei produse de penetrator la suprafaa probei.
Hrinell
Acest test implic utilizarea unei bile de oel durificat cu diametrul de .,H mm pe care
se aplic o sarcin de .6 Gg. <alorile FI8 se e%prim n mod tehnic n Gg#mm
6
, obinuit
valoarea reprezint i unitile de msur. Astfel, cu ct valoarea este mai mare cu att
duritatea materialului este mai mare. Acest test d rezultate deosebite n cazul materialelor
ductile.
;imitrile testrilor se refer la )
- metalele prelucrate la rece ce prezint o BcoamC n 9urul penetrrii -
- metalele recoapte ce prezint o scufundare a penetrrii.
Ambele situaii fac determinarea diametrului urmei dificil.
"ondiiile necesare pentru obinerea valorilor e%acte sunt )
.. Proba trebuie s fie plat-
6. Proba trebuie s fie de .> ori mai groas dect adncimea preconizat a
penetrrii-
1. 5estarea nu trebuie efectuat la marginea probei-
0. Penetrrile nu trebuie efectuate prea aproape una de cealalt.
Tabelul "!#2 )alorile durit9ii Hrinell pentru unele materiale dentare
Material
Alia+e
,o-,r
Alia+
de aur
tip I
Alia+ de
aur tip
II
Alia+ de
aur tip
III
Alia+ de
aur tip
I)
Alia+e
Au-
(d
Alia+e
Ag-
(d
Alia+e
de aur
suport
pentru
porelan
topit
Duritatea
Hrinell
$IgDmm
"
'
"60 .0 30 ##2 #"2 "22 #40 #60
)icJers
5estul de duritate <ic+ers implic o scul de penetrare din diamant, n form de
piramid cu baza ptrat i un unghi de penetrare de .1H- sarcina n acest caz se aplic pe
materialul testat n mod constant. ;ungimea diagonalelor penetratorului este folosit n
determinarea mrimii urmei lsate de acesta n material. Avanta9ul semnificativ al acestui test
const n faptul c se pot testa probe foarte mici datorit penetratorului su de mici
dimensiuni. 4e asemenea, abilitatea testului de a lucra cu sarcini variate, conduce la un alt
avanta9, i anume, se pot face determinri de duriti att pe materiale moi ct i pe materiale
dure. 5estarea <ic+ers d rezultate foarte bune n cazul materialelor fragile, dar i situaiile n
care se ntlnesc materiale ductile au fost rezolvate cu success.
Tabelul "!## )alorile durit9ii )icJers pentru unele materiale dentare
Material Alumina
Amalgam
Ag-Ag 5n-
Ag
Alia+
,o-,r
Alia+
de
aur
tip I
Alia+
de
aur
tip II
Alia+
de
aur
tip III
Alia+
de
aur
tip I)
(orela
n
Titan Ti6Al.) Dentina
5mal
dentar
A)
$IgDm
m
"
'
#"22 #"2 #0 402 00 #20 #40 #62 #/" "#2 4"2 62 .2/
Inoop
*nul dintre cele mai utilizate teste de duritate pentru materialele dentare este testul
Gnoop, care folosete o scul de penetrare din diamant, n form de piramid cu baza
romboidal. 4ei poate fi folosit att pentru materiale ductile ct i fragile, acesta ofer
rezultate e%celente n cazul n care se testeaz materiale elastice, deoarece recuperarea
deformaiei este mai mare dect diagonala mic a urmei. Acest aspect este foarte important
deoarece pentru determinarea duritii se utilizeaz diagonala mare. 4ezavanta9ul ma9or al
testului const n faptul c necesit suprafee foarte bine lefuite i un timp de testare mai
mare dect cel folosit n celelalte teste.
Tabelul "!#" )alorile durit9ii Inoop pentru unele materiale dentare
RocJKell
Penetratoarele folosite de acest test sunt conuri de diamant sau bile de oel.
Avanta9ul deosebit al acestui tip de test const n faptul c necesit un timp foarte scurt, i
anume .> sau .2 secunde pn la obinerea rezultatelor care se citesc de pe un cadran,
ceea ce face ca operatorul s evite introducerea valorilor n formulistica matematic, i astfel,
se ndeprteaz riscul apariiei unor erori de calcul.
7etoda ) Se aplic o sarcin mic &uoar' pe penetrator, iar indicatorul aparatului
de msur se fi%eaz la valoarea zero. Apoi se aplic sarcina mare &mai grea sau cea de
interes' dup care se face citirea de pe ecranul indicator. 5estul msoar diferena urmelor
lsate de sarcina mare i cea mic.
Alturi de testul *oc(well e%ist i testul *oc(well +uperficial- diferena dintre cele
dou const n magnitudinea sarcinilor utilizate. 3oc+,ell Superficial utilizeaz sarcini mai
mici i determin duritatea la suprafaa materialului.
Informaii generale despre duritate
"onversia valorilor obinute la un test &de e%emplu <ic+ers' se poate face pentru un
alt tip de test &de e%emplu Gnoop', ns acest lucru n cel mai bun caz nu este altceva dect
o apro%imaie.
Motivele pentru care se determin duritatea
- duritatea nu se determin doar ca proprietate n sine, ea este i un indicator pentru
alte proprieti. Astfel, cunoscnduse c alia9ele dentare cu baza metalic sunt cu
1>? mai dure dect alia9ele de aur tip $<, se trage concluzia c primele au nevoie
de aparate adecvate pentru a fi prelucrate la rece.
4e asemenea, duritatea poate fi un indicator al )
- rezistenei la uzur = dei duritatea nu este un indicator absolut al rezistenei la
uzur, n cazul rinilor composite sa demonstrat c duritatea matricei 9oac un rol
important n cadrul rezistenei la uzur
- rezistena = a fost demonstrat legtura ntre duritate i rezistena n cazul
ghipsului
Material Alumina
Alia+
,o-,r
Aur
$folie'
Alia+
Au-(d
Alia+
Ni-,r
Alia+e
de (d
,iment
sticl9
ionomer9
5malul
dentar
uman
IAN
$IgDmm
"
'
"#22 406 63 "26 4#. "03 4#
400
-
.4#
- gradul de polimerizare = duritatea indic gradul de conversie al unui monomer n
rina compozit- duritatea ridicat indic un grad ridicat de polimerizare
- adncimea de ntrire a rinilor = adncimea solidificrii la rinele activate la
lumina se poate determina utiliznd testul de duritate. Se folosete o rin
activat de lumina ce are adncimea solidificat cunoscut- se determin duritatea
la captul activat dup care se determin duritatea la captul neacvtivat. Se
consider polimerizare complet cnd diferena de duritate ntre cele dou capete
este de cel puin A>?
Drosimea probei are o importan deosebit n determinarea duritii, dac aceasta
este prea subire atunci penetratorul poate s treaca prin prob i astfel, s se obin
rezultate eronate. @ alt eroare poate fi introdus de penetrator, dac acesta i pierde din
calitatea de penetrare iar vrful devine bont.
4uritatea Gnoop &GI8' pentru cteva materiale dentare )
Smaltul 1>>
4entina H2
Amalgamul .>>
3ini composite hibride 12
3ini composite pentru microrestaurri 62
7:ura
3eprezint pierderea de mas a unui material la realizarea contactului cu alt
material, contact ce se desfoar dinamic. !ste un proces complicat care este influenat de
ductilitate, duritate i rezistena la rupere.
!%ist patru tipuri de uzuri )
.. Abraziv
6. Adeziv
1. @boseala
0. "oroziv
Abra:i@9 $sau de friciune'
Apare cnd e%ist frecare ntre o suprafa neted, fin i una rugoas, abraziv.
!ste bine de tiut c uzura abraziv poate fi de dou feluri) dou corpuri n contact
sau trei corpuri n contact &dac o bucat sa rupt din unul din corpuri'.
4uritatea nu este un indicator absolut al uzurii sau al rezistenei la uzur. Suprafeele
dure nu au ntotdeauna un comportament la uzur mai bun dect cele moi.
"ondiiile impuse de uzura abraziv constau n diferena de duritate dintre cele dou
suprafee iar suprafaa mai dur este i rugoas.
Ade:i@9
Apare n momentul n care proiecii microscopice ader sau se unesc ntre ele i se
fragmenteaz pe msur ce suprafeele aflate n contact se mic. Acest tip de uzur este
cea mai rspndit, dar i cel mai greu de prevenit. "hiar i suprafeele foarte bine lustruite
prezint asperiti i sunt supuse la acest tip de uzur.
*boseala
Apare n momentul n care oboseala determinat de ncrcrile ciclice cauzeaz fisuri
ce se dezvolt sub suprafeele ce se afl n contact. Alunecarea acestora cauzeaz pierderi
masice de material.
,oro:i@9
Apare la contactul dintre dou suprafee corodate, zona aflat sub influena produilor
de coroziune ce accentueaz distrugerea suprafeelor.
Testarea la u:ur9
5estarea in vitro ) Problema principal care este ridicat de acest tip de testare n
laborator este dat de valoarea foarte puin predicitibil a rezultatelor ce fac referire la
comportamentul materialului dentar n condiii reale intraorale. Acesta este i motivul pentru
care n mod obinuit testarea se desfoar accelerat cu scopul de a produce date ct mai
apropiate de realitate, ntrun interval ct mai scurt de timp. Pe de alt parte, inconvenientul
rapiditii testrii, rezid n riscul mare de apariie al erorilor.
"teva e%emple de teste de uzur sunt prezentate mai 9os )
.. Pierdere masic i pierdere volumic-
6. *zura la contactul a doua suprafee sau trei suprafee n contact-
1. 4uritatea la penetrare-
0. Profilometria suprafeei.
5estarea in vivo) se poate realiza att prin tehnici directe ct i prin tehnici indirecte.
Prima categorie este dat de comparaia care se face ntre datele clinice e%istente de9a i
diferitele categorii de grade de uzur. 5ehnicile indirecte utilizeaz replici ce sunt analizate
microscopic sau sunt comparate cu valorile standardizate n tabele.
,aracteristicile unui abra:i@ ideal
.. (orma neregulat
6. 4uritate mai mare dect cea a suprafeei pe care urmeaz s o uzeze
1. 3ezistena ridicat la impact
0. 3ezistena ridicat la uzura prin frecare
Porelanul este un bun e%emplu al faptului c uzarea intraoral trebuie privit ca un
fenomen cuplat, i anume, nu doar materialul implicat trebuie investigat la uzare ci i restul
dentiiei alturi de materialele de restaurare care vin n contact cu materialul de interes.
Modificarea dimensional9
Aceast proprietate afecteaz o larg varietate de materiale dentare. Pentru anumite
materiale, cum ar fi materialele de investigare, aceast proprietate este att necesar ct i
benefic. :n alte cazuri, de e%emplu rinile composite, modificarea dimensional intr n
categoria proprietilor nedorite.
!%ist trei tipuri de modificri dimensionale )
.. 5ermic
6. "himic
1. 7ecanic
Modificarea dimensional9 termic9
Apare n momentul n care sistemul primete energie din e%terior, iar atomii ncep s
se deplaseze din poziiile lor de echilibru, acest ansamblu de fenomene concretiznduse
ntro modificare dimensional.
Modificarea dimensional9 cLimic9
Se produce n momentul n care reactanii determin apariia unui produs de reacie
ce are un volum diferit. *n e%emplu n acest sens este dat de rinile de baz care sufer o
contracie volumetric de J? dup ce se adaug polimerul n reacie cu monomerul, ntro
proporie volumica de 1)..
Modificarea dimensional9 mecanic9
3eprezint o simpl deformare mecanic ce apare n momentul n care materialul este
supus unei ncrcri.
Inter@alul de topire
3eprezint temperatura la care un singur element sau compus trece din starea solid
n cea lichid. 7aterialele care se prezint sub forma unor alia9e n general nu au o
temperatur e%act la care se topesc, ele posed un interval de temperatur. 5emperature
mai 9oas reprezint valoarea curbei solidus sub care materialul se afl n stare solid.
5emperatura cu valoarea mai ridicat reprezinta curba liKuidus peste care materialul se afl
n stare lichid. :n acest interval de temperatur ambele stri, lichid i solid sunt prezente.
Tabelul "!#4 )alorile inter@alului de topire pentru unele materiale dentare
Material
Alia+e
,o-,r
Alia+
de
aur
tip I
Alia+
de
aur
tip II
Alia+
de
aur
tip III
Alia+
de
aur
tip I)
Alia+
Ni-,r
Alia+e
de (d
Alia+e
Ag-(d
Ti6Al.)
Temperatura
$C,'
#4"0
-
#.22
336
-
#24/
/33
-
36/
/33
-
36/
///
-
3.3
##./
-
#"02
##62
-
#"11
#2"#
-
#"11
#602
AMAL-AM7RILE DENTARE
Introducere
4esi se face referire la aceste materiale dentare de la 9umatatea secolului al L<$lea,
amalgamurile dentare sunt folosite incepand cu anul .A>>. "u toate acestea, e%ista un act
oficial al proaspetei infiintate in .A0> Asociatia Americana a "hirurgilor Stomatologi, care
interzicea utilizarea acestor materiale datorita faptului ca se spargeau repede dupa
introducerea lor in cavitatile dentare, patau inestetic dintii sanatosi si provocau de multe ori
stari de inconfort datorita materialelor folosite. Acest lucru este de inteles in perioada
respectiva cand sistemul monetar utiliza argintul ca material de baza, acesta devenind apoi
sursa de baza in cazul stomatologiei,cu atat mai mult cu cat proportia de argint din amalgam
era de M>M2?, iar de cupru de 2.>?. Problemele astfel aparute au determinat investigatii
mai mult sau mai putin sistematice care au condus la rezultate ce faceau referire la efectele
alierii metalelor pure cu mercurul, ca o incercare de a depasi toate dificultatile ivite.
Alierea argintului pur cu mercurul se desfasoara incet, dar se formeaza o masa dura
care ia forma cavitatii si care prezinta o usora dilatare dupa utilizare. Staniul, de e%emplu,
reactioneaza rapid, dar intarirea alia9ului are loc intrun timp mai indelungat si, sa remarcat,
o contractie a acestuia dupa introducerea
in cavitatea de interes. Nincul si aurul reactioneaza incet- zincul conduce in anumite proportii
la un material sfaramicios, fragil, iar aurul implica o pasta sau un lichid. Si cuprul
amalgameaza incet, rezultatul fiind insa un solid care este relativ moale. Abordarea initila a
acestor alia9e sa realizat din perspectiva faptului ca imbinarea mai multor elemente va
conduce la un material care va cumula proprietatile dorite de la fiecare component in parte.
"ombinarea argintului cu staniul a fost considerata foarte atractiva in speranta faptului ca
reactivitatea mare a staniului se va opune celei scazute a argintului, iar contractia#dilatarea
materialului introdus in cavitatea dentara va atinge echilibrul dorit. Astfel, in anul .A22, acest
alia9 a fost propus oficial ca inlocuitor pentru sistemul de alia9e empiric utilizat pana atunci,
devenind un alia9 de referinta pentru investigatiile ulterioare din acest domeniu.
,ompo:itia
Amalgamul consta in doua componente ) una pulverulenta, iar cealalta lichida.
"omponenta pulverulenta poarta numele de alia+ de amalgamare, iar cea lichida este data
de mercur. Amestecarea energica a celor doua materiale poarta numele de triturare.
3ezultatul triturarii este un alia9 cu continut de mercur ce este denumit generic amalgam.
Acesta este initial moale si permite introducerea sa in cavitatea dentara. $nainte ca
amalgamul sa se intareasca in gura, acesta este introdus intro forma de absorbtie a
surplusului de mercur. Singura functie a mercurului este aceea de a alia particulele
pulverulente ale amalgamului. *n alia9 de amalgamare care prezinta particule de dimensiune
relativ mica este denumit alia+ cu granulatie fina. 7aterialul ce prezinta o asemenea
granulatie se va intari mai repede decat unul similar compozitional, dar cu dimensiunea
medie a particulei mai mare.
Reaction (Lase Mass ? Ag Mass ?
5n
; O &Ag' P &Ag'
J61.M
o
"
;ichid JJ.11 66.HJ
&Ag' AJ.2H .6.00
&Ag' A2.JA .0.66
; O &Ag' P Ag1Sn
0JM.M
o
"
;ichid 0A.JM 2..6.
&Ag' J0.1M 62.H.
Ag1Sn J1..J 6H.A1
; P Ag1Sn O &Sn'
66>.1
o
"
;ichid 1.J1 MH.6J
Ag1Sn J1..J 6H.A1
&Sn' >.>J MM.M1
(Lase 5truJtur-
bericLt
5Mmbol
,ommon Names (rototMpe 5pacegroup Model
N
;ichid n#a ; n#a n#a &Ag,Sn'.
(cc A. &Ag' "u (m1m &Ag,Sn'.&<a'.
Icp A1 &Ag' 7g PH1#mmc &Ag,Sn'.&<a'>.2
Fct A2 &Sn', & Sn' Sn $0.#amd &Ag,5n'.
Ag1Sn 4> "u15i Pmmn &Ag'>.J2&Sn'>.62
Particulele pulverulente constau in principal dintrun compus intermetalic ce are
formula A,!+n si contine J1? Ag in proportie masica. "ompusul intermetalic corespunde
fazei din diagrama de echilibru fazic AgSn si se formeaza in urma unei reactii peritectice
ce are loc intre o solutie solida de Sn in Ag &faza ' si topitura remanenta. 7aterialul se
obtine sub forma de lingouri. 4upa recoacerea de omogenizare particulele sunt obtinute prin
montarea lingoului intrun strung care va duce la obtinerea asazisului alia9 de strung.
Particulele realizate au marginile ascutite si diverse forme. Acestea prezinta o reactivitate
deosebita fata de mercur datorata deteriorarii structurii grauntilor, astfel ca este necesara o
recoacere ulterioara de detensionare.
Adaugarea altor materiale a aparut din dorinta de a folosi proprietatile acestora in
cadrul amalgamului dentar, dupa cum este si cazul cuprului, desi in cazul zincului nu se
cunosc motivele pentru care este prezent in compozitia chimica a alia9ului de baza AgSn.
;a inceputul anilor .MH> interesul pentru particule cu forma regulata a devenit
predominant in detrimentul particulelor cu forma neregulata obtinute prin strun9ire. $n aceste
conditii au fost puse la punct doua metode de obtinere a pulberilor si anume atomizare cu 9et
de apa si atomizare cu 9et de gaz. Prima metoda permite obtinerea unor particule cu muchii
moi, pe cand a doua metoda permite obtinerea unor particule cvasisferice. Amalgamurile
realizate cu astfel de alia9e au aratat faptul ca timpul de aliere scade considerabil,dar apare si
o contractie generala.
$n ultimul timp un interes crescand a fost e%primat cu privire la asanumitele
amalgamuri cu continut ridicat de cupru, in care cuprul poate atinge procentul de 1>? masic.
Amalgamurile de acest tip ofera o integritate marginala imbunatatita, in cazul in care se
respecta compozitia chimica e%acta.
Microstructura
Amestecarea energica a particulelor alia9ului cu mercurul este dictata de umectarea
scazuta oferita de catre materialul lichid &Ig'. <echile tehnici de amestecare implicau un
e%ces de mercur care ulterior era indepartat prin stoarcere cu a9utorul unui servet.
"onsideratii de ordin sanitar si ecologic au condus astazi la respectarea tehnicilor minimale
ale mercurului care impun un doza9 de .#. masic &pulbere#lichid' si efectuarea mecanica a
triturarii. Astfel, dupa introducerea alia9ului in cavitate, e%cesul de mercur va trece in stratul
de suprafata care va fi indepartat ulterior.
@btinerea unui astfel de sistem cu mercurul se poate realiza prin )
&a' 4isolutie partiala
&b' Precipitarea fazelor insolubile
Straturile e%terioare ale particulelor alia9ului sunt dizolvate de catre mercur, care in
acest caz actioneaza ca un solvent. $n final solutia se satureaza conform diagramei de faza.
Aceste faze sunt, in principal, un compus intermetalic al argintului si mercurului, Ag6Ig1 &faza
.' si o solutie solida a mercurului in staniu care este aproape stoechiometrica, SnJIg &faza
6'. "ristalizarea are loc cu a9utorul unor Bnuclei de cristalizareC aflati in interiorul solutiei, iar
materialul aparut aparut consta in nucleele particulelor alia9ului original legate intre ele prin
intermediul fazelor prezentate mai sus. (azele . si 6 sunt denumite matrice. 3olul matricei
este acela de a lega particulele alia9ului, si ideal ar fi daca in urma investigatiei
microstructurale sar observa ca proportia predominanta este data de catre alia9 si nu de
matrice &matricea este moale in cazul amalgamului'.
Diagrama AgAg 5nAg
$n figura de mai 9os este prezentata microstructura schematizata a unui amalgam
dentar intarit ce are proportia de cupru de ma%im H? masic. Pentru investigarea
metalografica sa utilizat un atac chimic format din trei etape )
.. Solutie apoasa de dicromat de potasiu -
6. Solutie de iod in alcool -
1. Solutie apoasa de tiosulfat de sodiu .
ig! 4!4 Microstructura amalgamului dentar $scLematic'
Suprafata va fi atacata pe rand de fiecare reactiv in parte, intre atacuri recomandandu
se clatirea probei cu apa. 7atricea va fi vizibila la ordine de marire relativ mari si consta din
Ag6Ig1 &faza .' in care se afla dispersata faza 6 &SnJIg'. 7ici cristale de cuprustaniu
intermetalic &"u1Sn' pot fi observate, acest fapt este datorat insolubilitatii relative a cuprului in
mercur. Dolurile ce apar in figura sunt efectul unei omogenizari incomplete sau a coroziunii
ulterioare a fazei 6.
(roprietati fi:ice
Re:istenta mecanic9
"ele mai importante proprietati fizice sunt rezistenta mecanica, rigiditatea, modificarea
dimensiunilor in timpul solidificarii, timpul de solidificare, usurinta condensarii, flua9ul sau
curgerea amalgamului solidificat si curgerea pulberii.
Amalgamul are rezistenta la tractiune de zece ori mai mica decat rezistenta la
compresiune, ceea ce implica efectiv faptul ca tensiunile de intindere nu sunt prompt tolerate
de materialul de restaurare. $n cazul alia9elor de strung, care contin mai putin de H? cupru,
se poate face in general corelatia intre continutul matricei si &in principal faza ' si rezistenta
la compresiune, rigiditatea, flua9ul sau coroziunea materialului.
goluri
ig! . Influena matricei asupra propriet9ilor amalgamului dentar
@ proportie ridicata a matricei va conduce la scaderea rezistentei mecanice, scaderea
rigiditatii, cresterea flua9ului pentru tensiuni mici de incarcare si cresterea tendintei de
corodare. A9ungerea in acest stadiu se poate datora atat e%cesului de mercur in faza
amestecarii cat si in incapacitatea de al indeparta din cavitate dupa ce sa efectuat
restaurarea.
"ristalizarea fazei este insotita de o crestere de volum si, de aceea, este de asteptat
ca amalgamurile ce au preponderenta faza sa se comporte astfel in timpul solidificarii. $n
practica,insa, acest fenomen 8* are loc. $ntradevar, la alia9ele cu granulatie fina, care au o
suprafata de contact relativ mare cu mercurul, faza este preponderenta, dar implica
scaderea dilatarii. $n continuare sa stabilit temeinic corelatia intre e%pansiunea din timpul
solidificarii si marimea particulei = cu cat particula este mai mica cu atat dilatarea este mai
mica la solidificare. Pentru a relationa acest comportament, modificarile dimensionale din
timpul solidificarii trebuie vazute ca un proces in doi pasi.
ig!0 Modificarea liniar9 dimensional9 la solidificare
Alia+ cu
granulaie fin9
E=ces de mercur 5upratriturare
,*N<IN7T7L MATRI,EI
Re:isten9
sc9:ut9
Rigiditate
sc9:ut9
lua+
ridicat
,oro:iune
ridicat9
M
*
D
I

I
,
A
R
E
A

L
I
N
I
A
R
O

D
I
M
E
N
5
I
*
N
A
L
O
c
o
n
t
r
a
c

i
a

n
e
t
9
d
i
l
a
t
a
r
e
a

n
e
t
9
Alia+ obiGnuit
Alia+ cu
granulaie
fin9
5riturarea alia9ului pulverulent cu mercurul implica o descrestere a volumului
amestecului, acest lucru datoranduse umectarii suprafetelor particulelor cu mercur &cu cat
este mai mare suprafata cu atat contractia este mai accentuata', in timp ce precipitarea
fazelor matricei determina o crestere a volumului. Astfel, la solidificarea amalgamului sunt
posibile multiple modificari dimensionale care depind de procesele ce predomina la un
moment dat. $n particular, utilizarea unui alia9 cu granulatie fina va determina o contractie
volumica relativ mare, la amestecare, iar e%pansiunea matricei ce apare ulterior poate sa nu
compenseze efectul primului fenomen.$n cazuri e%treme apare chiar o contractie totala. Sub
sau supratriturarea au ca rezultat, la randul lor, modificarea efectelor care apar la solidificare.
$n alia9ele sferice poate apare o ruptura in corelatia dintre aria suprafetei cu continutul
matricei, in sensul, ca o arie a suprafetei relativ mare ce intra in contact cu mercurul, in
aceste sisteme, nu are ca rezultat o proportie corespunzatoare de matrice. Aceasta ipoteza
este considerata ca fiind suficient de e%plicita, in sensul ca o condensare facila a sistemelor
sferice implica o mai mare e%tragere a mercurului din amalgam. Sistemele sferice au aratat,
deasemenea, si o contractie totala la solidificare.
lua+ul
(lua9ul metalelor sau al alia9elor este un fenomen care apare la incarcarea dinamica
sau statica a materialului si la tensiuni care sunt mai mici decat tensiunea normala de
curgere. (lua9ul poate apare la temperaturi care depasesc 9umatate din valoarea la care se
topeste materialul, valoare care face posibila aparitia fenomenului. 4e vreme ce faza . are
temperatura de topire in 9urul valorii de A> ", iar temperatura obisnuita la care lucreaza
amalgamul este de 1J ", flua9ul nu este o posibilitate de inlaturat.
!%ista doua mecanisme prin care flua9ul apare in metale sau alia9e. Primul poarta
numele de flua9 al dislocatiilor, care apare datorita migratiei dislocatiilor in interiorul grauntilor
alia9ului sau metalului in cauza. (lua9ul dislocatiilor isi incetineste activitatea dupa o perioada
de timp datorita durificarii materialului sub sarcina, aparand asanumitul flua9 secundar care
are tendinta de asi micsora magnitudinea pe masura ce marimea grauntilor scade-
mecanism care are la baza limita de graunte. Al doilea mecanism al flua9ului este dat de
difuzia atomilor la limita de graunte = flua9 de difuzie sau alunecarea limitei de graunte &A;D'.
4urificarea sub sarcina nu a fost observata, desi acest mecanism este predominant, iar
flua9ul apare la o rata a incarcarii mai mult sau mai putin constanta fata de care apare
ruperea materialului. Alta caracteristica a acestui mecanism este aceea ca flua9ul are
tendinta sa creasca cu scaderea marimii grauntelui. $nvestigatiile asupra mecanismelor care
actioneaza in cazul flua9ului amalgamului dentar au aratat ca adesea isi fac aparitia ambele
mecanisme, adica atat cel al flua9ului dislocatiilor cat si cel de difuzie. Sa observat faptul ca
flua9ul creste cu scaderea marimii grauntelui fazei ., indicand mecanismul difuziv, dar sa
remarcat ca marimea acestuia scade dupa o perioada de timp ceea ce indica interventia
dislocatiilor. Sa remarcat, deasemenea, ca faza 6 este mai predispusa la flua9 decat faza ..
,oro:iunea
4aca vom analiza un amalgam care a fost utilizat ca material de restaurare o anumita
perioada de timp, vom remarca faptul ca acesta a suferiot o corodare in vivo mai mult sau
mai putin e%tinsa. "oroziunea trebuie atent diferentiata de matuire, care este un efect de
suprafata, a carui consecinte tin doar de decolorarea suprafetei. 7odul traditional de gandire
cu privire la coroziune considera ca produsii de reactie a9uta la inchiderea defectelor
marginale si ancoreaza amalgamul in cavitate. Astfel, coroziunea aparea ca un proces util. S
a remarcat faptul ca produsii de coroziune au structura cristalina, ceea ce a sugerat prezenta
unui proces de disolutieprecipitare &disolutie in fluidele orale', in care faza 6, SnJIg, era cea
mai e%pusa la aceasta activitate. Astfel sectiunea printrun amalgam utilizat ca material de
restaurare arata ca in figura de mai 9os.
ig!6 (re:entarea scLematic9 a coro:iunii amalgamului dentar
Suprafata incluziunilor este acoperita cu un depozit negru, cosiderat a fi Sn6S1, iar marginile
contin produsi ca Sn@6 &in contact cu peretii cavitatii' si Sn6S1. Dolurile si zonele de faza 6
din interiorul volumului materialului prezinta la randul lor produsi de reactie.
4ate recente sugereaza ca aceste zone pot contine, deasemenea, produsi ca Sn@
sau Sn0&@I'H"l6. !ste important de subliniat faptul ca acesti compusi au la baza staniul,
indicand faptul ca principalul constituent supus coroziunii este faza 6. !liberarea ionilor
staniului din aceasta faza in timpul coroziunii conduce la cresterea concentratiei de mercur
liber din structura care va difuza catre ariile marginale unde va intra in reactie cu alia9ul care
nu a fost initial cuprins in amalgamul solid, formand faza .. 4aca apare acest fenomen
atunci ariile marginale se e%tind, iar restaurarea se deformeaza. 7arginile e%tinse deasupra
smaltului dintelui vor conduce la concentrarea tensiunilor in aceasta zona ingusta supusa in
permanenta la incarcari dinamice.3uperea marginilor va lasa un aspect de crevasa asupra
restaurarii.
5lefuirea
Suprafata amalgamurilor trebuie slefuita astfel incat sa asigure o afinitate minima la
placare si o rezistenta optima la coroziune. Sunt necesare cel putin 60 de ore pentru ca
slefuirea sa poata fi efectuata. Au fost sugerate diferite materiale si sau pus la dispozitie
tehnici variate, cu privire la acest subiect.
Amalgamuri cu continut ridicat de cupru
Amalgamurile cu continut ridicat de cupru isi au originea in cercetarile efectuate
asupra conceptului de amalgamuri durificate prin dispersie. Abordarea conventionala facea
referire la un alia+ eutectic argint-cupru dispersat printre particulele de alia9. Acest alia9 a
fost selectionat datorita rezistentei si duritatii sale ridicate, mai mari decat a matricei, si,
deasemenea, datorita rezistentei la coroziune bune, alaturi de capacitatea mare de a se
amalgama cu matricea si, astfel, de a creste legaturile interne ale materialului.Acesta este si
ambele produse
materialul de ba:9 al
ca@it9ii
motivul pentru care continutul de cupru este de ..,M? masic. ;ansarea comerciala a
materialului a avut loc in "anada in anul .MHA sub numele de 4ispersalloE. Principalele
avanta9e ale amalgamului 4ispersalloE au fost descoperite prin teste clinice, acestea fiind )
rezistenta la matuire ridicata si intergritate imbunatatita a marginilor.
ig! 4!1 Diagrama de ecLilibru fa:ic Ag 8 ,u
,AL,7L7L REA,<IEI DE E,AILIHR7
a:a 5imbolul Denumirea comun9 (rototip
-rup
spaial
Model
N
;ichid n#a ; n#a n#a &Ag,"u'.
(cc A. &Ag', &"u' "u (m1m &Ag,,u'.&<a'.
Reacia a:a Masa ? Ag Masa ? ,u
; Q &Ag' O &"u'
JJM..
o
"
;ichid J..2M 6A.0.
&Ag' M..J1 A.6J
&"u' J.0J M6.21
;ichid
? "u masic
7icrostructura fazei dispersate a unui amalgam dentar solidificat este prezentata in
figura de mai 9os. (aza continua este ., Ag6Ig1, care provine din disolutia argintului in
mercur, urmata de o precipitare &relativ lenta' a acestui compus in prezenta altor faze.
Particulele sferoidale de cupruargint sunt incon9urate de un strat de reactie noncristalin,
"uHSn2, care, la randul lui, este dispersat in toata faza ., sub forma unor lamele cristaline.
!ste important de notat faptul ca, odata dizolvat staniul in mercur, faza 6 dispare, iar staniul
precipita rapid, asemeni unei faze insolubile, in principal ca "uHSn2.
ig! 4!/ Microstructura scLematic9 a unui amalgam cu coninut ridicat de cupru
@ alta metoda de a introduce cuprul in sistem este aceea de al include in alia9ul
original.Aceste sisteme sunt etichetate amalgamuri ternare, adica argintstaniucupru.
Particulele alia9ului sunt sisteme multifazice ce contin Ag1Sn si "u1Sn. 7icrostructura
a:a dispersat9 $Ag-,u' Alia+ ternar
generala a amalgamului ternar argintcupru cu continut ridicat este prezentata in figura de
mai 9os. "ristalele de "uHSn2 sunt dispersate in grauntii fazei ., iar particulele alia9ului pot fi
incon9urate de o RzonaC ce contine acest produs de reactie. "u aceste materiale dispersate in
faza, nu este prezenta, sau foarte putin, 6.
Reactia a:a Masa ? Ag Masa ? ,u Masa ? 5n
; O &"u' O
H0..H
o
"
;ichid 0>... 12.JH 60..1
> J2.J0 60.6H
&"u' 6.1M A>.0J .J.60
> J1.2J 6H.01
; O &"u' &Ag' O
H1H.0
o
"
;ichid 00.06 16..J 61.0.
&"u' 6.0> A>.06 .J..A
&Ag' AA.60 6.J. M.>2
> J1.0M 6H.2.
; O "u.>Sn1 O "u1Sn
22>..
o
"
;ichid J1..1 A2.>0 .A.1H
> HM.MJ 1>.>1
"u.>Sn1 > H0.>H 12.M0
"u1Sn > H..H1 1A.1J
; O &Ag' O "u.>Sn1
H.6.H
o
"
;ichid 0M.H0 66.A2 6J.2.
&Ag' AH.6M ..M1 ...JA
> HJ.2A 16.06
"u.>Sn1 > H0.>H 12.M0
; O &Ag' O "u.>Sn1 "u1Sn
H...>
o
"
;ichid 2>..J 66.>H 6J.JJ
&Ag' AH..0 ..AA ...MA
"u.>Sn1 > H0.>H 12.M0
"u1Sn > H..H1 1A.1J
; O &Ag' O "u1Sn
2J0.0
o
"
;ichid 21.0H .1.>J 11.0J
&Ag' A1.6H ..>M .2.H2
A6.J2 > .J.62
"u1Sn > H..H1 1A.1J
; O Ag1Sn O "u1Sn
02M.>
o
"
;ichid 1A.JJ A.20 26.HM
J2.MH > 60.>0
Ag1Sn J1..J > 6H.A1
"u1Sn > H..H1 1A.1J
; O "u1Sn Ag1Sn O "uHSn2
;ichid .M.6H 2.AH J0.AA
"u1Sn > H..H1 1A.1J
12H.6
o
"
Ag1Sn J1..J > 6H.A1
"uHSn2 > 1M.>J H>.M1
; Ag1Sn O "uHSn2 O &Sn'
6.H.M
o
"
;ichid 1.J1 >.A2 M2.06
Ag1Sn J1..J > 6H.A1
"uHSn2 > 1M.>J H>.M1
&Sn' >.>J > MM.M1
ALIAJE DENTARE DE T7RNARE PI DE*RMATE (LA5TI,
Alia+e de turnare
Alia9ele dentare de turnare trebuie s ndeplineasc o serie comple% de condiii
pentru a putea fi folosite fr riscuri n stomatologie. :n ultima perioad sau ridicat probleme
foarte serioase cu privire la aspecte de biocompatibilitate, probleme ce au fost semnalate
att n ceea ce privete amalgamurile dentare &e%ist controverse aprinse n S*A asupra
rolului mercurului n anumite afeciuni aprute dup utilizarea amalgamului de ctre pacient'
ct i n ceea ce privete alia9ele folosite ca implanturi sau pentru protezare &eliberarea
nichelului din coroanele dentare sau efectele adverse ale paladiului asupra sntii, efecte
observate la pacienii ce au avut proteze pe baz de alia9e nalt nobile &I8''.
:n virtutea acestor considerente alia9ele dentare trebuie s satisfac din punct de
vedere chimic standardele de siguran n e%ploatare i nu n ultimul rnd, proprietile pe
care le au s se ncadreze ntre cele dorite pentru un astfel de alia9, cum ar fi)
biocompatibilitate ridicat, uurina topirii#turnrii#polizrii#lefuirii, contracie mic, rezisten
ridicat la uzare, la rupere, la ncovoiere, la coroziune.
Principalele tipuri de alia9e dentare de turnare sunt )
alia9ele de aur din care se confecioneaz puni dentare, coroane dentare, ncrustaii.
alia9ele cobaltcrom din care se confecioneaz cadre pentru danturi partiale.
alia9ele nichelcrom din care se confecioneaz puni, coroane, suportul pentru topitura
de porelan.
alia9ele argintpaladiu din care se confecioneaz puni, coroane, suportul pentru
topitura de porelan.
alia9ele cu coninut ridicat de paladiu din care se confecioneaz suportul pentru
topitura de porelan.
"onform specificaiei A4A &American 4ental Association' 8o.2 alia9ele dentare de
turnare trebuie s ndeplineasc mai multe cerine.
4in punct de vedere compoziional, elementele nu trebuie s depeasc n plus sau
minus valoarea de >,2? din concentraia comunicat de productor. :n cazul materialelor
to%ice abaterea trebuie s fie mai mic de >,.?.
Proprietile mecanice trebuie s se ncadreze n limitele impuse de A4A Specification
8o.2, valori care se regsesc i n tabelul 0.. alctuit conform $S@ .2H6. <aloarea duritii
trebuie s se situeze ntro abatere de cel mult .>? fa de valoarea comunicat de
productor.
:n ceea ce privete proprietile fizice, temperatura de topire trebuie s se ncadreze
ntro abatere de 6> ", abatere specificat de productor.
Proprietile reologice trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine) cinci turnri
succesive ale unor puni sau coroane dentare trebuie s umple toate cavitile i s redea ct
mai e%act toate urmele de pe materialul de amprent, la fel cum sunt prezentate de
productor.
!ecul uneia din turnri datorat fisurrii sau spargerii formei de turnare nu se ia n
considerare n succesiunea turnrilor.
Alia+e de turnare pe ba:a aur
4enumirea mai e%act a acestora este Balia9e de AuC i sunt suficient de dure pentru a
fi folosite n cavitatea bucal n form turnat. Acestea pot fi folosite la ncrustaii, coroane,
puni, agrafe etc. Se construiete un model din ceara care are forma dorit, dup care se
elaboreaz i se toarn materialul de interes.
Anumite alia9e de aur, prin compoziia chimic pe care o au, permit ca duritatea
obinut dup turnare s fie variat printrun tratament termic nainte de clirea final. Acest
lucru este foarte important n cazul alia9elor de aur deoarece masa metalic de baz nu este
suficient de mare pentru ca s furnizeze rezistena dorit la coroziune sau la mtuire.
Principalele alia9e de turnare ce au aurul ca un component ma9oritar sunt )
.. Alia9e cu coninut ridicat de aur -
6. Alia9e de aur suport pentru topirea porelanului &A5P' -
Alia+e cu coninut ridicat de aur
Principalele avanta9e pentru care acest tip de alia9e sau impus sunt )
.. 3ezistena la coroziune -
6. Fiocompatibilitatea -
1. @peraiile de topire i turnare sunt uoare -
0. "apacitate de compensare total n cazul contraciei la rcire.
7ulte dintre aceste tipuri de alia9e sunt reglementate de Standardul I5* #06" 8 Alia+e
de aur pentru turnare. Standardul n discuie ia n considerare patru tipuri de alia9e cu
coninut ridicat de aur )
Tipul I ) moale &folosit n mod obinuit pentru restaurri dentare i aplicaii ce nu sunt
supuse la mari solicitri i la care este necesar o lefuire ulterioar'
Tipul II ) semidur &folosit n mod obinuit pentru restaurri dentare i aplicaii care sunt
supuse la tensiuni moderate ca valoare ) coroane S , supori, coroane ntregi sau puni'
ig!# ,oroana Q dentara reali:ata din alia+ de turnare din aur tip II
Tipul III ) dur &folosit n mod obinuit pentru restaurri dentare i aplicaii care sunt
supuse la tensiuni mari ) coroane S subiri, supori turnai subiri, coroane ntregi sau puni'
ig!" ,oroana dentara completa reali:ata din alia+e de turnare de aur tip III
Tipul I) ) e%tra dur &folosit n mod obinuit pentru restaurri dentare i aplicaii care
sunt supuse la tensiuni mari i care au aria seciunii transversale mic) supori, ti9e, agrafe,
coroane'.
Tabelul .!# 8 Alia+e conform I5* #06"% condiii impuse
TIP
COMPOZIIA
Metale din grupa
Au-(t
$? masic% MIN'
D7RITATEA
HRINELL
,9lit
Duritate
$MIN%MAR' $MIN'
RE;I5TEN<A
LA R7(ERE
Mpa
$MIN'
AL7N-IREA
E(R7)ETEI
DE 02 mm $?'
,alit
$MIN' Duritate
TEM(ERAT7RA
DE T*(IRE
$ C, '
I /"
.2
10
- -
#/
-
342
II
1/
12
#22
- -
#"
-
322
III
1/
32
#.2
- -
#"
-
322
I)
10
#42
- "22 6"2 #2 " /12
Tabelul .!" 8 Alia+e cu coninut ridicat de aur% compo:iia cLimic9 general9
TI(7L Au Ag ,u (t (d In e 5n
I 32 1 4 - - - - -
II 16 #" / # #" - - -
III 10 #2 #2 " "# - - -
I) 12 ## #" 0 # - - -
AT( /6 # -
(tS(d
#2 - - -
5erminologia tradiional descrie tipurile de alia9e $ = $$$ ca fiind alia9e de ncrustaie
&cele moi, medii i dure', iar tipul $< se utilizeaz pentru coroane pariale.
@ condiie important impus de $S@ .2H6 este aceea dat de compoziia chimic
&5abelul 0..'. "ompoziia acestor alia9e trebuie s conin cel puin J2? Au i metale din
grupa platinei &platina, paladiu, iridium, rodiu, ruteniu, osmium', iar n cazul alia9elor de 5ip $<,
valori corespunztoare mai mari pentru celelalte elemente. Aceast condiie are rolul de a
asigura materialul mpotriva mtuirii sau coroziunii ce poate apare n cavitatea bucal. "ele
mai importante elemente de aliere sunt) argintul, cuprul, platina i paladiul. $ridiul poate fi
prezent n compoziie doar ca element de rafinare a granulaiei &apro%imativ >,>>2? masic
se introduce n mod obinuit'. "teva compoziii tipice sunt prezentate n tabelul 0.6, iar
proprietile fizice sunt prezentate n capitolul 6 al acestei lucrri. ;a adugarea acestor
elemente n compoziie, alturi de efectul de durificare se mai ntlnesc efectele urmtoare )
Argintul = reduce temperatura de topire a alia9ului-
Paladiul = poate nlocui platina-
"uprul i platina = au efect de durificare &n cazul cuprului pentru un procent P A?
masic'.
4urificarea alia9ului prin adugarea de cupru n compoziie se nelege foarte bine
urmrind diagrama de echilibru fazic Au"u &(ig. 0..'. 4iagrama prezint un domeniu de
solubilitate total, domeniu ce apare n urma unui mecanism de substituie.
ig!4 Diagrama de
ecLilibru Au-,u
$pre:entare scLematic9'
Sub curba solidus sunt dou domenii monofazice care reprezint compui cu
stoechiometrie variabil, Au"u i Au"u1. "ondiiile care favorizeaz formarea compusului
Au"u, compoziia chimic potrivit i o temperatur T 02> " au ca rezultat migrarea
atomilor de "u i Au n zonele de preferin din solid. !fectul acestui fenomen const n
apariia unei soluii solide de substituie care gradual este nlocuit de o reea cu celula
elementar corespunztoare Au"u. 4atorit faptului c aceti parametri difer de cei ai
soluiei solide n care are loc fenomenul, n masa metalic turnat vor aprea dislocaii.
Aceste dislocaii vor ngreuna deformarea plastic a materialului, durificarea lui se va face
prin intermediul unui mecanism numit durificare prin transformare ordine-de:ordine.
Astfel, o rcire rapid &clire' la temperatura camerei, de la o temperatur ceva mai
9oas dect cea la care se afl curba solidus, va determina n masa turnat apariia unei
soluii solide mai puin dure care poate fi doar durificabil, acest tratament mpiedicnd la
rndul lui migraia atomilor n solid pentru a forma Au"u &durificabil prin ordonarea atomic'.
:nainte de cementarea n cavitatea bucal, piesa turnat se renclzete la 02> " i se
menine la aceast temperatur timp de .> minute, perioad care permite migraia atomilor
care vor durifica materialul prin ordonarea structural- rcirea se efectueaz n aer. 4ac
este nevoie, materialul poate fi nmuiat printro renclzire la J>> ". :n practic, procentul de
T*(IT7RA
5olutie solida T
5olutie solida de
cupru in aur
? Au
"u trebuie s fie P A? pentru ca efectul de durificare prin rearan9are s aib loc &n cazul
tipurilor $$$ i $<'.
Tratamentele termice aplicate alia+elor Au 8 ,u
Durificare
.. :nclzire la 02> "
6. 7eninere .> minute
1. 3cire n aer
Unmuiere
.. :nclzire la J>> "
6. 7eninere .> minute
1. "lire n ap
Alia+e de aur suport pentru topirea porelanului
-eneralit9i
Aspectul estetic, cuplat cu relativa inerie manifestat n cavitatea bucal, au fcut din
porelanul dentar un material foarte des utilizat ca material de restaurare. 4ei are aceste
caliti, porelanul dentar este fragil i suport o deformare de doar >,. ? nainte de rupere.
:n schimb, utilitatea acestuia este e%tins sub forma depunerii unui strat subire de porelan
pe un metal care poate reprezenta o coroan dentar, o punte etc. 7etoda mai poart
numele de BsmluireC. "u toate acestea, nici alia9ele de aur discutate mai sus i nici
porelanul obinuit utilizat la mbrcarea coroanelor nu sunt potrivite pentru utilizarea lor n
tehnica smluirii. "oeficientul de dilatare termic al porelanului trebuie sa fie apropiat de cel
al alia9ului care constituie suportul, aceast condiie determinnd succesul operaiei. Alia9ele
de aur care se ncadreaz n aceast categorie sunt prezentate n tabelul 0.6. !ste important
de reinut faptul c alia9ele utilizate n aceast tehnic nu trebuie s conin elemente care
pot forma o%izi colorai la interfa sau care pot influena culoarea porelanului. *n astfel de
e%emplu este dat de ctre cupru.
Exist dou metode prin care porelanul dentar poate forma o legtur stabil cu aliajul suport :
1. Interaciune mecanic
2. de!iune "legatur c#imic$
4.2.2.2 Interaciunea mecanic
Legtura mecanic dintre porelan %i metal const &n ptrunderea primului &n toate
neregularitile de suprafa a suportului. ceste neregulariti se pot creea artificial prin depunerea pe
suprafaa de interes a unor fragmente metalice sferoidale. 'nainte de depunerea porelanului suprafaa
trebuie curat %i degresat. (ac nu se reali!ea! aceast etap corespun!tor atunci exist
posibilitatea ca porelanul s nu umecte!e suprafaa de interes) iar &n interiorul acestuia s apar
microfisuri la rcire.
Fig. 4.4 Defecte prezentate scematic !n cazu" "egturii meta"#p$re"an
4.2.2.% A&eziunea
*tructura c#imic a porelanului dentar pre!int puine similitudini e+idente cu cea a metalelor.
(in acest moti+) &ncercarea de a forma o legtur &ntre cele dou materiale pare puin probabil. Totu%i
ionii metalici pot fi captai &n structura porelanului) &n afara reelei) %i formea! o reea de oxi!i
modificai. (ac ace%ti ioni metalici pro+in de pe suprafaa metalului atunci +a aparea o tran!iie
structural gradat &ntre oxidul pur %i metalul pur. 'n astfel de circumstane legatura c#imic de+ine
posibil. Efectul lor const &n obinerea unei legturi &ntre stratul de porelan depus %i stratul existent al
oxidului metalului. Ideal ar fi ca grosimea stratului de oxid s fie foarte mic %i suprafaa acestuia s
fie continu %i s nu pre!inte !one de neaderen. 'n practic) stratul de oxid poate fi unul pasi+) cum
este cel dat de aliajele ,i--r) sau unul artificial creat &n aliajele de aur la temperatura de topire. cesta
se obine prin introducerea &n compo!iia c#imic a unor cantiti reduse de .e sau *n care la
temperatura de topire a porelanului +or migra la suprafaa metalului %i +or forma un strat subire de
oxid. -ompatibilitatea c#imic a stratului cu porelanul permite reali!area legturii despre care
discutm.
/rincipalele moduri de distrugere a stratului de porelan depus sunt urmtoarele :
1. (efect pre!ent &n interiorul stratului de porelan
2. (efect la interfaa metal-porelan
0. (efect &n interiorul stratului de oxid
Tendina de apariie a defectelor este mai ridicat la interfaa porelan-metal) dar poate fi
sc!ut prin a%a-numita te#nic de 1legare comprimat2. ceasta apare datorit legturii c#imice %i a
unei mici nepotri+iri &ntre coeficienii de dilatare termici ai metalului %i a porelanului. -ompo!iia
c#imic a porelanului implic un coeficient de dilatare termic mai mic cu 3 4 15 6 dec7t cel al
metalului. 8cirea acestui complex metal-porelan +a conduce la o contracie mai mare a metalului
dec7t cea reali!at de materialul ceramic "o nepotri+ire creat artificial prea mare +a determina apariia
tensiunilor de forfecare &n cadrul legturii c#imice$. (atorit pre!enei legturii c#imice) porelanul
este supus unei deformri de compresiune la interfa. ceasta din urm &mpiedic de!+oltarea
fisurilor %i cre%te re!istena combinaiei. Introducerea oxidului de potasiu &n combinaie are ca efect
cre%terea coeficientului de dilatare termic al porelanului p7n la +aloarea dorit &n proces.
liajul se durific &n timpul &n care se reali!ea! smluirea :
(*R<ELAN
*RID7L METALI,
METAL
(isura n interiorul
porelanului
(isura n interiorul
stratului de o%id
(isura la interfaa o%idporelan
datorat umectrii defectuoase
- &ncal!ire lent p7n la 9:5 -
- meninere dou minute
- rcire lent
Tratamentul termic implic o durificare prin mecanismul de ordonare structural. cest efect
de durificare poate fi in+ersat printr-o &ncl!ire la 955 - urmat de o clire.
4.% A"ia'e &e turnare c$(a"t#cr$m
ceste aliaje sunt predispuse la oxidare &n timpul topirii) iar aliajul &n forma turnat este fragil
%i dur. Temperatura ridicat de topire necesit utili!area unui model fu!ibil fosfatic) &n timp ce
contracia la rcire de aproximati+ 1)9 6 liniar) face dificil atingerea acuritii dimensionale cerut de
model. stfel) aceste aliaje nu sunt recomandate pentru turnri de preci!ie) cum ar fi coroanele dentare
sau puni) &n timp ce utili!area lor ca suport pentru porelanul topit este nerecomandat datorit
oxidarii suferite de aliaj la temperatura de lucru. -u toate acestea materialul are o bun re!isten la
coro!iune %i este bine tolerat &n ca+itatea bucal. plicaia tipic a acestor aliaje este cel dat de -o--r-
;o ce este utili!at pentru obinerea cadrelor pentru danturi pariale. -ompo!iia general este
urmtoarea :
-o : <3 6 reeaua ga!d=
-r : 23 6 re!isten la coro!iune= formea! un strat pasi+ de -r
2
>
0
=
;o : 3 6 agent de finisare a mrimii de grunte=
- : 5)2 4 5)03 6 principalul agent de durificare=
,i : rest atenie deosebit &n ca!ul #ipersensibilitii la ,i.
Influena elementelor de aliere &n ca!ul acestui aliaj este foarte important) dup cum urmea!.
stfel) coninutul de crom este rspun!ator de re!istena la oxidare) +aloarea acestuia &ns dep%ind
proporia de 05 6) +a conduce la dificulti la turnare. El formea! de asemenea o fa! friabil
cunoscut sub denumirea de fa!a sigma "?$. 'n general) proporiile de -o %i ,i sunt intersc#imbabile
p7n la o anumit +aloare. -obaltul cre%te modulul de elasticitate) re!istena %i duritatea mai mult dec7t
nic#elul. Efectul altor elemente de aliere este mult mai pronunat. -ea mai sigur cale de cre%tere a
aliajelor -o--r este cre%terea coninutului de carbon. > modificare de numai 5.52 6 la aceste aliaje
modific proprietile &ntr-o asemenea msur) &nc7t aliajul nu mai poate fi utili!at &n stomatologie.
(ac proporia de carbon cre%te cu 5)2 6 peste +aloarea admis) aliajul de+ine prea dur %i prea friabil
%i nu mai poate fi utili!at &n protetica dentar. /e de alt parte) reducerea coninutului de carbon cu 5)2
6 scade at7t de mult re!istena la traciune %i limita de elasticitate &nc7t aliajul +a a+ea aceea%i soart
ca &n situaia precedenta.
/re!ena a 0 4 < 6 ;o contribuie la re!istena aliajului. @nele aliaje conin %i A care) de%i
cre%te re!istena reduce alungirea mai mult dec7t molibdenul.
Prezena azotului nu poate fi controlat dect dac turnarea are loc n atmosfer de
argon sau n vid. Acest element dac depete valoarea de >,. ? va scade ductilitatea
reperelor turnate.
Proprietile fizice ale acestui alia9 se regsesc n capitolul 6. :n medicin se utilizeaz
i sub form de dispozitive implantabile.
Alia9ele "o"r sunt metastabile i cristalizeaz n sistemul cub cu fee centrate, iar
carburile pe care le prezint se afl la limita de grunte sau n zonele interdendritice.
5emperatura de topire se situeaz n intervalul .62> = .02> " i este peste capacitatea de
topire realizat de o flacara pe baz de gaz natural- astfel, se recomand topirea lor n
cuptoare cu inducie electromagnetic sau cu a9utorul flcrii o%iacetilenice. "lirea alia9ului
turnat va conduce la apariia unui precipitat fin de carburi, care se va forma n interiorul
grunilor i care poate determina durificarea nedorit de mult a materialului. Pe de alt parte,
rcirea lent a alia9ului turnat va duce la orientarea preferenial a carburilor la limita de
grunte, unde se va forma un strat continuu. Acest ultim aspect are drept consecin un
material fragil. "ompromisul ntre aceste situaii este dat de ctre o rcire n trepte ce va
avea ca rezultat apariia unor carburi discontinue aflate la limita de grunte.
Fig. 4.) *tructura meta"$grafic scematic a unui a"ia' C$#Cr#M$
Baloarea modulului de elasticitate pentru aceste aliaje este de trei ori mai mare dec7t cea a
aliajelor de aur "+e!i -ap. 2$. ceast rigiditate crescut este folositoare &n ca!ul seciunilor subiri
care pre!int acelea%i caracteristici de &ncrcare ca %i cele existente &n ca!ul aliajelor de aur "conectorii
danturilor pariale$) dar din nefericire acest efect este &nsoit de o reducere drastic a elasticitii
"aproximati+ 325 ;/a$. -re%terea modulului de elasticitate) asociat cu reducerea limitei de
elasticitate +a face proiectarea unor repere precum agrafele) foarte dificil. (ificultatea &n acest ca!
const &n faptul c braele agrafei trebuie desfcute) iar acest de!iderat trebuie s se manifeste elastic)
ceea ce implic o tensiune mai mic dec7t limita de elasticitate. (atorit modulului crescut pentru
aliajele -o--r) se impune o tensiune mai mare pentru o deformare dat) %i &n multe ca!uri aceast
tensiune dep%e%te limita de elasticitate a materialului.
.!. Alia+e de turnare Ni-,r
Alia9ele 8i"r au intrat n atenia cercettorilor odat cu limitrile descoperite la alia9ele
"o"r, i anume ductilitate sczut, contracie ridicat la solidificare i o tendin ridicat
spre o%idare. $n industrie aceste alia9e sunt cunoscute sub numele de 8$7@8$" i au aplicaii
n tehnologia motoarelor cu reacie. "ompoziia chimic general a acestor alia9e este)
8i ) HAA>?
"r ) .>62?
7o) >.1? crete rezistena la coroziune
"arburile pot precipita att in interiorul
grunilor ct i#sau la limita de grunte
&unde pot fi continue sau discontinue'
U ) >J? crete coeficientul de dilatare termic
7n) >H?
Fe) >6? reduce temperatura de topire, crete ductilitatea
" ) >,.>,6?
&toate procentele au fost e%primate masic'
Alturi de aceste elemente se mai gsesc n concentraii mai mici Al, 5i, "o &elemente
de durificare' i F, Si &elemente de dezo%idare a topiturii'. Aceste alia9e se preteaz e%celent
ca suport pentru porelanul topit. Alia9ele cristalizeaz in sistemul cub cu fee centarte, iar
materialul turnat prezinta o structur cu gruni mari, ceea ce indica o structur dendritic. $n
mod tradiional aceste materiale prezint o ductilitate mai mare dect cea a alia9elor "o"r,
dar variaz la rndul ei n funcie de compoziia chimic i de tratamentul termic aplicat.
7ecanismul de durificare implic precipitarea fazei sau a fazelor ulterioare, denumite n
particular Rfaza V
W
C , format din &8i"o'1&Al5i'. "arburile se pot forma interdendritic. <alorile
modulului de elasticitate si duritatea sunt ceva mai sczute dect cele prezentate de "o"r.
"ontracia la solidificare este de .,2?, iar alia9ele se topesc n mod normal n cuptoare cu
inducie i se toarn in forme fosfatice. 4atorit intervalului de temperatur sczut, alia9ele
8i"r ofer o turnare mult mai precis ceea ce face ca punile i coroanele dentare s aib
abateri minime.
.!0 Alia+e de turnare Ag-(d
Argintul i paladiul prezint solubilitate total. :n timp ce Pd are o afinitate ridicat fa
de I i are o temperatur de topire ridicat &5top / .226X"', Ag are o temperatur mai
scazut i se preteaz pentru turnarea alia9elor de baz, ns se mtuiete uor n prezena
hidrogenului sulfurat. Protecia acestuia se realizeaz prin creterea concentraiei de Pd din
compoziia chimic. Alia9ele de turnare AgPd &la care se face referire n mod obinuit ca aur
alb' sunt sisteme ternare AgPd"u care pot fi multifazice sau monofazice. ;i se pot aplica
tratamente termice de durificare prin precipitare. "ompoziia general este )
Ag ) 02? material de baza
Pd ) 62? agent de durificare prin precipitare- protecie mpotriva mtuirii
"u ) .2? durificator prin precipitare
Au ) .0? durificator al soluiei solide
Nn ) .? prote9eaz "u n timpul topirii &toate procentele au fost
e%primate masic'
Aceste valori pot varia n funcie de precizia cerut elementului final. 5rebuie
menionat faptul c precizia turnrii ine i de atenia cu care se face topirea, dar i de
realizarea acesteia n atmosfer controlat &n gaze inerte'. 7aterialele pot fi folosite ca
suport pentru porelanul topit, nsa trebuie reinuta afinitatea porelanului fa de Ag, ceea ce
conduce la obinerea unei tente verzui a primului. Astfel, se impune prote9area alia9ului cu un
strat tampon. Alia9ele se pot durifica prin precipitare n timpul n care se depune porelanul
topit pe ele.
.!6 *eluri ino=idabile deformate plastic
Primul oel ino%idabil utilizat pentru implanturi metalice a fost oelul .AA &de tip 1>6',
care ste mai dur dect oelul cu vanadiu i mai rezistent la coroziune.
@elul cu vanadiu nu mai este utilat n present datorit rezistenei sale inadcvate la
coroziune. *lterior a fost introdus oelul ino% .AA cu molibden, pentru a se mbunti
rezistena la coroziune n apa srat. Acest alia9 este cunoscut sud denumirea de oel
ino%idabil 1.H. :n anul .M2>, cconinutul de carbon a fost redus de la >,>A? gr. ;a >,>1? gr.
Pentru a obine o rezisten mai bun n soluie de clor, oeluldevenind 1.H ;.
"romul este componentul ma9oritar al oelurilor ino%idabile rezistente la coroziune.
"oncentraia minim efectiva a "r este de ..? gr. "romul este un element reactive, dar
alia9ele sale se pot pasiva, avnd o e%celent rezisten la coroziune. :n tabelul 0.1 sunt
prezentate compoziiile chimice ale oelurilor 1.H i 1.H ; )
Tabelul .!4 ,ompo:iia cLimic9 a oelurilor ino=udabile 4#6 Gi 4#6 L
,ompo:iia cLimic9
Tip ?, ?,r ?Ni ?Mo ?Mn ?5i ?p ?5 ?e
4#6 2%226 #1!!"2 #"!!#. "!!. " 2%10 2%24 2%24 rest
4#6 L 2%22" #1!!"22 #"!#. "!!. " 2%10 2%24 2%24 rest
Aceste oeluri ino%idabile sunt cele mai utilizate pentru implanturi metalice. !le nu sunt
durificabile prin tratament termic, ns sunt durificabile prin prelucrri la rece.Drupul prezentat
este nemagnetic avnd cele mai mari rezistene la coroziune fa de alte oeluri ino%, iar
alierea cu molibden crete rezisena la coroziunea pitting in apa srat.
Pentru fabricarea implanturilor, Societatea American de 7ateriale = AS57
recomand mai degrab oelul 1.H ; dect pe cel 1.H.
4ei este cunoscut ca un element to%ic, care n multe situaii genereaz rspunsuri
ale organismului n prezena sa, 8i se afl n compoziia chimic sub form de element de
aliere care stabilizeaz austenita la temperatura camerei i, n plus, crete rezistena la
coroziune. Stabilitatea austenitei la temperature att de 9oase este influenat i de coninutul
de "r
@elurile ino% austenitice sufer un proces de durificare n e%ploatare
& (ig. 0.2' 7otiv pentru care nu pot fi prelucrtae la rece fr aplicarea unor
tratamente termice intermediare. 5otui, tratamentele termice nu trebuie s
determine apariia carburilor de crom &""r0' la limita de grunte, carburi care pot
provoca generarea fenomenului de coroziune.
T
E
M
(
E
R
A
T
7
R
A

$

,
'
Fig. 4.+ ,fectu" pre"ucrarii "a rece a unui $te" in$- ./#/
asupra re:istentei la intindere% la flua+ si asupra intinderii
Acesta este motivul pentru care implanturile din ino% austenitic nu se sudeaz n
regimul cunoscut. :n capitolul H va fi prezentat soluia situaiei descrise mai sus. :n urma
tratamentelor termice poate apare o distorsiune a componenior care poate fi ns eviat prin
controlul riguros al uniformitii nclzirii. 5ot n urma tratamentului termic apare i un strat
nedorit de o%id care este ndeprtat prin metode chimice sau mecanice &sablare'.
:n stomatologie otelurile ino%idabile sunt folosite ca fire sau cadre pentru danturi
pariale &sub form de produse deformate plastic' i coroane sau suport pentru porelan topit
&sub form de produse turnate'.
.!1 Titanul Gi alia+ele sale
.!1!# Titanul
*tilizarea titanului pentru implante dateaz nc din .M1> cnd sa constatat ca titanul
este mult mai bine tolerat decat otelul ino% sau <italliumul &alia9ul "o"r7o'.
5itanul este mai usor &are densitatea de 0,2 g#cm
1
' prezinta bune proprietati mecanice
si chimice, find deci cel mai promitator in aplicatiile implantelor metalice.!%ista patru marci de
titan nealiat &5abelul 0.0.' cu diferente in continutul de impuritati. 4intre acestea o%igenul,
fierul si mazotul trebuie controlate cu atentie datorita influentei semnficative asupra
rezistentei si ductiliatii titanului.

Tabelul .!. ,ompo:itia cLimica a marcilor de titan
Element Marca # Marca " Marca 4 Marca .
A:ot ? 2%24 2%24 2%20 2%20
,arbon ? 2%#2 2%#2 2%#2 2%#2
Aidrogen ? 2%2#0 2%2#0 2%2#0 2%2#0
ier ? 2%"2 2%42 2%42 2%02
*=igen ? 2%#/ 2%"0 2%40 2%.2
Titan ? Rest Rest Rest Rest
5itanul este un element allotropic, ce cristalizeaza in sistemul he%agonal compact &Y =
5i' la temperaturi sub AA6X", si in sistemul "<" &Z = 5i' la temperature peste aceasta
valoare. Alierea titanului ofera posibilitatea obtinerii unei game largi de proprietati. Si anume,
alierea cu aluminiu stabilizeaza faza Y, crescand temperature de transformare, iar vanadiul
stabilizeaza faza Z scazand temperatura de transformare.
Alia9ele monofazice Y prezinta o buna sudabilitate. !fectul stabilizator al unui continut
mare de aluminiu pentru aeasta grupa de alia9e este e%celenta rezistenta mecanica si
rezistenta la o%idare la temperature ridicate. Aceste alia9e nu sunt durificabile prin tratament
termic deoarece sunt alia9e monofazice.
Adaugarea unei cantitati controlate de elemente stabilizatoare a fazei Z duce la
mentinherea unor rezistente ridicate sub temperaura e ansformare.
Precipitatele de faza Z apar in urma tratameului termic de incalzire in domeniul
monofazic al solutie solide, racier ulterioara, urmata de recoacere la temperature scazute. $n
urma ciclului de recoacere are loc precipitarea din structura metastabila Z a particulelor fine
Y, structura cu proprietati superioare celei calite.
5itanul prezinta o rezistenta scazuta la forfecare, nefiind indicat pentru fabricarea
mi9loacelor de fi%are osoasa &placi, suruburi, brose', avand de asemenea tendinta de
e%foliere sau gripare la contactul prin alunecare cu o alta suprafata de titan sau alte materiale
metalice.
5itanul prezinta o buna rezistenta la coroziune datorita formarii unui strat protector de
o%id. $n conditii in vivo, o%idul de 5i &5i@6' este singurul produs de reactie stabil, acesta
formand o pelicula aderenta la suprafata titanului, pasivandul.
(iind un material foarte reactiv, procesele de prelucre ale acestuia se realizeaza in
atmosfere controlate, la temperaturi ridicate, deoarece o%igenul difuzeaza rapid in titan
ducand la fragilizarea sa.
5itanul pur este utilzat cu un succes deosebit in stomatologie gratie fenomenelor de
osteointegrare si durabilitatii deosebite. $n prezent titanul pare materialul metalic ideal in
ceea ce priveste solicitarile mecanice si chimice e%istente in caviatea bucala. !ste prezent
sub forma de implanturi endoosoase &suruburi, ti9e scurte'.
.!1!" Alia+e Ni-Ti $alia+e cu efect de memorie a formei'
4intre alia9ele titanului, cele mai spectaculoase aplicatii si proprietati le au alia9ele cu
memoria formei 8i5i. "onform definitiei spunem ca un material prezinta un efect de memorie
a formei daca dupa o deformare suferita la o anumita temperatura, in urma incalzirii &peste
valoarea anterioara e%primata' acesta isi va recapata forma initiala. "omportamentul mai
poarta numele si B one,aE memorEC .
4aca dupa acest fenomen, in timpul racirii materialul revine la deformarea initiala
atunci spunem ca materialul prezinta un efect Bt,o,aE memorEC. Alte materiale care
prezinta acest efect sunt ) Au"d, "uNnAl, (ePt.
Alia9ele 8i5i mai sunt denumite si B8$5$8@;C &8$c+el5$tanium 8aval @rdnance
;aboratorE'. $n ceea ce priveste caracteristicile generale, transformarea martensitica suferita
de un astfel de material se bazeaza pe martensita termoelastica ce apare in urma
transformarii austenitei, faza de temperatura inalta. Structura pe care o prezinta a fost
asociata cu cea a unui schelet de hering, iar in literatura de specialitate este intalnita sub
numele de Bherringbone structureC. 5ransformarea martensitica nu are o temperatura fi%a la
care se manifesta, ea variaza in functie de compozitia chimica si de tensiunea indusa.
5ransformarea martensitica se desfasoara dupa urmatoarea curba &histerezis' )
Fig. 4.0 Diagrama transf$rmarii martensitice in functie &e temperatura
$n coordonate tensiune = deformatie histerezisul se prezinta astfel)
T
e
n
s
i
u
n
e
a

$
M
p
a
'
Fig. 4./ Diagrama tensiune#&ef$rmatie pentru un a"ia' 1i#Ti 2
figura din care se e%trage valoarea ma%ima a deformarii suferite de material pana la care isi
pastreaza caracteristicile de memorie a formei &apro%imativ A?'.
5rebuie mentionat faptul ca efectul de memorie a formei se pierde daca valoarea
adaosului de 8i peste 22, H? masic, deoarece se formeaza faza 5i8i1 &vezi figura 0.M'.
Fig. 4.3 Diagrama &e eci"i(ru fazic 1i#Ti
Strucura herringbone are la baza martensita termoelastica ce este caracterizata prin
intermediul interfetelor de 9oasa energie si celor de alunecare. Acest lucru, alaturi de
pierderea simetriei din timpul transformarii conduc la concluzia ca martensitele termoelastice
sunt din punct de vedere cristalografic reversibile.
$n cazul martensitei atermice &cea indusa sub tensiune' se constata aparitia a doua
variante strucurale identic relationate si autoadaptabile care au tendinta de a se anula
reciproc. 3ezultatul consta in aparitia deformarilor microscopice.
4ici&
Deformatia $?'
Fig. 4..5
Proprietatile mecanice ale nitinolului variaza puternic cu temperatura, aceasta
influentand durata transformarilor care au loc. $n figura de mai 9os sunt prezentate trei moduri
de comprtare ale nitinolului pentru trei temperaturi )
$n cazul &a' &5. P Af' se observa ca pe masura ce creste valoarea tensiunii creste si
deformatia, ceea ce demonstreaza ca la incalzirea materialului peste Af nu apare nici o
transformare de faza.
$n cazul &b' &56 T 7s' structura materialului contine martensita, iar la o crestere a valorii
tensiunii creste si deformatia- la o valoare constanta a tensiunii aplicate se remarca cresterea
deformatiei pana in 9urul valorii de A? care reprezinta si deformatia ma%ima pe care nitinolul
o poate atinge fara sasi piarda calitatea de recuperare a formei initiale. @data cu
descresterea tensiunii aplicate scade si deformatia materialului, iar acesta BrememoreazaC
forma initiala.
*n caz mai deosebit este dat de &c' &51 P Af' . ;a aceasta temperatura faza ma9oritara
este austenita. Se observa insa ca histeresisul prezinta aceeasi forma ca si in cazul in care
in structura ar fi prezenta martensita. Acest lucru se e%plica prin faptul ca in structura apare
martensita atermica ce este obtinuta sub tensiune. Aceasta se comporta similar cu
martensita termoelastica pe segmentul AF. Segmentul "4 este corespunzator recuperarii
formei initiale, recuperare determinate de descresterea valorii tensiunii si nu este indusa
termic. (enomenul prezentat poarta numele de superelasticitate sau pseudoelasticitate.
Proprietatea nu este liniara lucru ce o incadreaza in categoria valorilor incerte pentru ca
modulul de elasticitate se e%prima in general in functie de temperatura si de deformatie.
7edicina utilizeaza din plin caracteristicile de memorie a formei mai ales sub forma de
arcuri si fire in ortodontie. (igurile de mai 9os prezinta cateva aplicatii ale acestor alia9e.
$n figura 0. se observa aplicabilitatea prognozei efectului de memorie a formei inainte
de introducerea firelor si arcurilor din nitinol &a' si forma finala prognozata a dispozitivului
ortodontic &b'.