UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA ENRGETICA

ENERGIA EOLIANA
-2005-2006-

Cuprins:
Istri!u"
1
1.Introducere....pag:4

1.1. Definitie..pag:4
1.2 Utilizari...pag:6
1.3 Morile de vant.pag:9
1.4. Alte utilizaripag:12
1.. !iguranta energiei eoliene..pag:13
2.Diagra"a care de#crie partile co"ponente ale unei
tur$ine...............pag:14
2.1. %o"punerea #i#te"ului...pag:14
2.2. %u" functioneaza o tur$ina eoliana &.pag:1
2.3. 'ipuri de in#talaripag:1
3.(eneratoare eoliene...pag:2)
3.1. *unctionarea generatorului eolian..pag+2)
3.2. %on#tructia #i ridicarea turnului de #u#tinere
4.'ur$ina elicoidala pentru agregate eoliene #i "icro,idrocentrale
4.1 %on#ideratii generalepag:2-
4.2.!ta$ilirea para"etrilor geo"etrici de $aza ai profilului
aripapag:29
4.3. !tudiul cineto#tatic al rotorului elicoidal .i
argu"entarea para"etrilor geo"etrici de $az/. pag:31
4.4. 0la$orarea ecua1iilor energetice de $az/ ale tur$inei
elicoidalepag:3
.Utilizarea energiilor regenera$ile in tarile din 0uropa #i pe plan
"ondial .................................................................................pag: 32

.1. !tadiul #ur#elor neconventionale regenera$ile pe plan
"ondial..................................................................................pag :3-
.2# 3"ul principalul ina"ic......................pag :42

6. 4i$liografie...pag:1
Istri!u"
2
Drept #ur#/ energetic/ v5ntul e#te cuno#cut o"enirii de 1) "ii de ani.
6nc/ la orizontul civiliza1iei energia v5ntului #e utiliza 7n naviga1ia "ariti"/.
!e pre#upune c/ egiptenii #tr/vec,i "ergeau #u$ p5nze 7nc/ .))) ani 7n
ur"/. 6n 8urul anului 2)) pe teritoriul Afgani#tanului "a.ini eoliene cu a9/
vertical/ de rota1ie #e utilizau pentru "/cinarea gr/untelor. %uno#cutele
in#tala1ii eoliene :"ori cu elicele conectate la turn; a#igurau func1ionarea
unor #i#te"e de irigare pe in#ula %reta din Marea Mediteran/. Morile pentru
"/cinarea $oa$elor< care func1ionau pe $aza v5ntului< #unt una din cele "ai
"ari perfor"an1e a #ecolelor "edii. 6n #ec. =I> olandezii au 7"$un/t/1it
"odelul "orilor de v5nt< r/#p5ndite 7n 3rientul Mi8lociu< .i au 7nceput
utilizarea larg/ a in#tala1iilor eoliene la "/cinarea $oa$elor.
6n 1-4 7n !UA apare o po"p/ de ap/< care func1iona pe $aza energiei
v5ntului. %a< con#truc1ie< acea#t/ po"p/ #e"/na cu "odelul "orilor de v5nt<
dar avea "ai "ulte palete :$ra1e; .i un fluger pentru deter"inarea direc1iei
v5ntului. %/tre anul 194) 7n !UA pe#te 6 "ilioane de in#tala1ii de ace#t tip
#e utilizau pentru po"parea apei .i producerea energiei electrice. 0#te
#ocotit/ o pre"iz/ a cuceririi >e#tului #/l$atic< datorit/ po#i$ilit/1ii de
a#igurare cu ap/ a fer"elor zoote,nice. 6n#/ la "i8locul #ecolului == vine
#f5r.itul utiliz/rii large a energiei v5ntului< venind 7n #c,i"$ul ei o #ur#/
energetic/ "odern/ ? petrolul.
Intere#ul c/tre energetica v5ntului reapare dup/ c5teva crize petroliere tr/ite
de o"enire ti"p de c5teva decenii. Ace#t lucru #e petrece la 7nceputul anilor
@2)< datorit/ cre.terii rapide a pre1urilor la petrol.
'endin1ele de utilizare a v5ntului #unt 7ndreptate 7n pri"ul r5nd pentru
producerea energiei electrice< deoarece pentru #tatele indu#trializate po"pele
nu #unt i"portante.
Aoten1ialul eolian "a8or e#te o$#ervat pe litoralurile "arine< pe ridic/turi .i
7n "un1i. Dar e9i#t/ "ulte alte teritorii cu un poten1ial eolian nece#ar pentru
utilizare. %a #ur#/ energetic/ v5ntul poate fi "ai greu de calculat #pre
deo#e$ire de #oare< dar 7n anu"ite perioade prezen1a v5ntului #e o$#erv/ pe
parcur#ul 7ntregii zile. A#upra re#ur#elor eoliene influen1eaz/ relieful
p/"5ntului .i prezen1a $arierelor :o$#tacolelor; pla#ate la 7n/l1i"i de p5n/ la
1)) "etri. De aceea v5ntul< 7ntr?o "ai "are "/#ur/< depinde de condi1iile
locale :relief; dec5t de #oare. 6n localit/1ile "ontane< #pre e9e"plu< dou/
#uprafe1e pot avea poten1ial #olar egal< 7n#/ poten1ialul v5ntului poate fi
3
diferit datorit/ diferen1ei 7n relief .i direc1iile curen1ilor "a#elor de aer. 6n
leg/tur/ cu acea#ta planificarea locului pentru pla#area in#tala1iei #e petrece
"ai detaliat dec5t "ontarea unui #i#te" #olar.
0nergia v5ntului de a#e"enea e#te #upu#/ #c,i"$/rilor #ezoniere a ti"pului.
Bucrul unei a#e"enea in#tala1ii e#te "ai efectiv iarna .i "ai putin efectiv 7n
lunile de var/ :7n cazul #i#te"elor #olare #itua1ia e#te inver#/;. 6n condi1iile
cli"aterice din Dane"arca #i#te"ele fotoelectrice #unt efective la 1-C 7n
ianuarie .i la 1))C 7n iulie. 0ficacitatea lucrului #ta1iei eoliene e#te de C
7n iulie .i 1))C 7n ianuarie. A#tfel< varianta opti"/ e#te co"$inarea 7ntr?u"
#i#te" a in#tala1iilor eoliene .i #olare. A#e"enea #i#te"e #i"$iotice a#igur/
o productivitate a energiei electrice "ai 7nalt 7n co"para1ie cu in#tala1iile
eoliene #au fotoelectrice< luate aparte.
$#Intr%u!&r&:
$#$# '&(initi&:
0nergia v5ntului e#te rezultatul activit/1ii energetice a #oarelui .i #e
for"eaz/ datorit/ 7nc/lzirii neunifor"e a #uprafe1ei A/"5ntului. Mi.carea
"a#elor de aer #e for"eaz/ datorit/ te"peraturilor diferite a dou/ puncte de
pe glo$< av5nd direc1ia de la punctul cald #pre cel rece. *iecare or/ p/"5ntul
pri"e.te 1)14 DE, de energie #olar/. %irca 1?2C din energia #olar/ #e
tran#for"/ 7n energie eolian/. Ace#t indiciu 7ntrece de ?1) ori cantitatea
energiei tran#for"at/ 7n $io"a#/ de c/tre toate plantele A/"5ntului.
3"enirea utilizeaz/ energia eolian/ pe parcur#ul a c5torva "ilenii. >5ntul
i"punea #/ lucreze "orile de v5nt< "i.ca cor/$iile cu p5nze. 0nergia
cinetic/ a v5ntului a fo#t .i e#te acce#i$il/ practic 7n toate p/r1ile p/"5ntului.
0#te atractiv/ .i din punct de vedere ecologic ? nu produce e"i#ii 7n
at"o#fer/< nu for"eaz/ de.euri radioactive.
%a #ur#/ energetic/ pri"ar/ v5ntul nu co#t/ ni"ic. De a#e"enea acea#t/
poate fi utilizat/ decentralizat ? e#te o alternativ/ $un/ pentru localit/1ile
"ici aflate departe de #ur#ele tradi1ionale.
0nergia eolian/ e#te una din cele "ai vec,i #ur#e de energie
nepoluanta. e#te energia con1inut/ de for1a v5ntului ce $ate pe #uprafa1a
p/"5ntului. >5nturile #unt for"ate din cauza ca #oarele nu 7ncalze#te
Aa"5ntul unifor"< fapt care creeaza "i#cari de aer. 09ploatat/< ea poate fi
tran#for"at/ 7n energie "ecanic/ pentru po"parea apei< de e9e"plu< #au
"/cinarea gr5ului< la "ori ce func1ioneaz/ cu a8utorul v5ntului. 0nergia
4
cinetica 7n v5nt poate fi folo#ita #a intoarca tur$ine< care #unt capa$ile de a
genera electricitate. Unele tur$ine #unt capa$ile de a produce ME de
energie< de#i ace#te nece#ita o viteza de v5nt de apro9i"ativ < "F#< #au 2)
Dilo"etri pe ora. Autine zone pe pa"5nt au ace#te viteze de v5nt< de#i v5nturi
"ai puternice #e pot ga#i la altitudine "ai "are #i 7n zone oceanice.
Arin conectarea unui rotor la un generator electric< tur$inele de v5nt "oderne
tran#for"/ energia eolian/< ce 7nv5rte rotorul< 7n energie electric/.

Fig: 1 Imaginea unei eoliene cu trei pale de 750 kW
( Sursa: Departament Genie Electrique!EI "

%antitatea energiei produ#e pe $aza v5ntului depinde de den#itatea
aerului< de #uprafa1a de elicei .i viteza v5ntului la puterea a treia.
0licele #ta1iilor eoliene #e rote#c datorit/ "i.c/rii "a#elor de aer: cu c5t e#te
"ai "are "a#a aerului< cu at5t "ai repede #e rote#c elicele< produc5nd o
cantitate "ai "are de energie. Din cur#ul de fizic/ #e .tie< c/ energia
cine"atic/ a corpului 7n "i.care< 7n cazul dat aerul< e#te propor1ional/ cu
"a#a lui. De aceea energia v5ntului depinde de den#itatea aerului ? cu c5t
den#itatea e#te "ai "are< cu at5t for1a de ac1iune e#te "ai "are :den#itatea
depinde de cantitatea "oleculelor 7ntr?o unitate de volu";. Ba pre#iunea
at"o#feric/ nor"al/ .i te"peratura de 1G% den#itatea aerului con#tituie
1<22 DgF"c. 6n#/ cu "/rirea u"idit/1ii den#itatea pu1in #cade. Acea#ta e#te
cauza producerii de c/tre un generator eolian a unei cantit/1i "ai "ari de
energie< la aceea. vitez/ a v5ntului< pe ti"p de iarn/< c5nd den#itatea aerului
e "ai "are< dec5t vara. Ae #uprafe1ele pla#ate "ai #u# de nivelul "/rii< 7n
"un1i< #pre e9e"plu< pre#iunea at"o#feric/ e#te "ai "ic/ .i< core#punz/tor<
e#te "ai "ic/ .i den#itatea aerului< deci< #e produce o cantitate "ai "ic/ de
energie pe #uprafa1a elicei.

*iecare or/ p/"5ntul pri"e.te 1)14 DE, de energie #olar/. %irca 1?2C din
energia #olar/ #e tran#for"/ 7n energie eolian/. Ace#t indiciu 7ntrece de ?1)
ori cantitatea energiei tran#for"at/ 7n $io"a#/ de c/tre toate plantele
A/"5ntului.
$#2# Uti"i)*ri:
Morile de vant #e folo#eau in #ec. al?>I?lea in Aer#ia:actualul Iran;. !pre
deo#e$ire de tipul care "ai tarziu a devenit ra#pandit in ve#t< ace#te "ori de
vant aveau un a9 vertical cu vele care #e roteau pe #uporturi orizontale.
Aietrele de "oara de la capatul inferior al a9ului "acinau cereale pentru a
o$tine faina. Ari"a "entionare a unei "ori de vant in 0UH3AA #e referea la
cea din 4urI !t. 0d"und# din !uffolD< Anglia.
Ari"ele "ori de vant din 0UH3AA erau de tipul "oara #talp. >elele #e
roteau pe un plan aproape vertical iar corpul "orii de vant era "ontat pe un
#tal central. 3 parg,ie lunga< nu"ita "aneta de intoarcere< #e prelungea in
#pate. %and directia vantului #e #c,i"$a< "orarul apa#a pe "aneta de
intoarcere pentru a rotii "oara din nou cu fata #pre vant. %u ti"pul "orarii
au ga#it cai de a folo#ii "oara #i in alte #copuri< precu"< ridicarea #acilor de
cereale. 3landezii au inceput #a folo#ea#ca "orile de vant pentru a drena apa
de pe ca"p. Un #i#te" con#ta dintr?o "oara de vant ce actiona un "ecani#"
a#e"anator cu o roata de apa< care #cotea apa. Arincipalul dezavanta8 al
"orilor de vant e#te ca #pre deo#e$ire de rotile de apa< ala nu pot fi folo#ite
daca e nece#ara energia continua: daca vantul inceteaza< #e opre#te #i
"ecani#"ul.
0giptenii au fo#t poate pri"ii care au folo#it energia generata de vant
atunci cand au navigat pe Jil in a"onte< in 8urul #ecolului I> i.Kr. Ae#te
#ecole va#ele cu panze aveau #a do"ine "arile #i oceanele lu"ii< #ervind in
principal tran#portului co"ercial< dar #i in #copuri "ilitare #i #tiintifice.
Marile i"perii ale erei noa#tre folo#eau va#ele cu panze pentru a controla #i
do"ina "arile. Ace#te va#e cu panze #unt #i a#tazi prezente pe apa< in#a #unt
con#truite cu ec,ipa"ente "oderne. Utilizarea lor e#te< in#a< cu totul alta ?
fie ca va#e #portive< fie ca a"$arcatiuni de agre"ent.
0nergia eoliana a fo#t e9ploatata pe u#cat de cand pri"a "oara de
vant a fo#t con#truita in vec,ea Aer#ie in #ecolul >II. De atunci "orile de
vant #unt folo#ite pentru "acinarea graului< po"parea apei< taierea le"nului
#au pentru furnizarea altor for"e de energie "ecanica. In#a e9ploatarea pe
#cara larga a aparut a$ea in #ecolul ==< odata cu aparitia L"orilor de vantM
"oderne N tur$inele de vant ce pot genera o energie de 2) pana la 3)) de
Dilovati
6
%antitatea energiei produ#e pe $aza v5ntului depinde de den#itatea aerului<
de #uprafa1a de elicei .i viteza v5ntului la puterea a treia.
Den#itatea aerului
0licele #ta1iilor eoliene #e rote.te datorit/ "i.c/rii "a#elor de aer: cu c5t e#te
"ai "are "a#a aerului< cu at5t "ai repede #e rote#celicele< produc5nd o
cantitate "ai "are de energie. Din cur#ul de fizic/ #e .tie< c/ energia
cine"atic/ a corpului 7n "i.care< 7n cazul dat aerul< e#te propor1ional/ cu
"a#a lui. De aceea energia v5ntului depinde de den#itatea aerului ? cu c5t
den#itatea e#te "ai "are< cu at5t for1a de ac1iune e#te "ai "are :den#itatea
depinde de cantitatea "oleculelor 7ntr?o unitate de volu";. Ba pre#iunea
at"o#feric/ nor"al/ .i te"peratura de 1G% den#itatea aerului con#tituie
1<22 DgF"c. 6n#/ cu "/rirea u"idit/1ii den#itatea pu1in #cade. Acea#ta e#te
cauza producerii de c/tre un generator eolian a unei cantit/1i "ai "ari de
energie< la aceea. vitez/ a v5ntului< pe ti"p de iarn/< c5nd den#itatea aerului
e "ai "are< dec5t vara. Ae #uprafe1ele pla#ate "ai #u# de nivelul "/rii< 7n
"un1i< #pre e9e"plu< pre#iunea at"o#feric/ e#te "ai "ic/ .i< core#punz/tor<
e#te "ai "ic/ .i den#itatea aerului< deci< #e produce o cantitate "ai "ic/ de
energie pe #uprafa1a elicei.
0licea tur$inei eoliene cuprinde energia curentului v5ntului< care #e afl/
l5ng/ el. 0#te evident c/ cu c5t #uprafa1a e#te "ai "are cu at5t cantitatea
energiei electrice poate fi "ai "are. A#tfel< #uprafa1a de contact a elicei #e
"/re.te propro1ional dia"etrului elicei la puterea a doua ? la in#tala1ia
eolian/ "ai "are de dou/ ori #e poate produce de patru ori "ai "ult/
energie: 0 O P Q !2 Q >3
unde: P ? den#itatea+
!2 ? #uprafa1a la p/trat+
> ? viteza v5ntului.
6n#/ proce#ul de "/rire a #uprafe1ei nu poate fi redu# la #i"pla lungire a
aripelor. Ba pri"a vedere #e pare< c/ acea#ta e#te o cale "ai #i"pl/ de
"/rire a cantit/1ii energiei. Dar< "/rind #uprafa1a cuprin#/ la rotire< noi
"/ri" greutatea a#upra #i#te"ului la aceea. vitez/ a v7ntului. Aentru ca
#i#te"ul #/ rezi#te la greutate e#te nece#ar de a 7nt/ri toate co"ponentele
"ecanice ale lui< ceea ce duce la c,eltuieli #upli"entare.
>iteza v5ntului e#te cel "ai i"portant factor de influen1/ a#upra cantit/1ii de
energie. >iteza "ai "are a v5ntului "/re.te volu"ul "a#elor de aer ? cu
"/rirea vitezei v5ntului cre.te cantitatea energiei electrice produ#e. 0nergia
2
v5ntului #e #c,i"$/ propor1ional cu viteza v5ntului la puterea a treia. A#tfel<
dac/ viteza v5ntului #e du$leaz/< energia cine"atic/ produ#/ cre.te de - ori.

Fig: # Widmill
Helieful
Ae #uprafa1a p/"5ntului vegeta1ia .i con#truc1iile aflate pe ea #unt factorul
de $az/< care influen1eaz/ la "ic.orarea vitezei v5ntului. %u c5t ne
7ndep/rt/" de #uprafa1/< cu at5t #e "ic.oreaz/ influen1a reliefului a#upra
"i.c/rii "a#elor de aer. %u alte cuvinte: cu c5t "ai #u# cu at5t viteza
v5ntului e "ai "are. Ba 7n/l1i"i de circa un Dilo"etru de la #uprafa1a "/rii
relieful practic nu influen1eaz/ viteza v5ntului. 6n #traturile de 8o# a
at"o#ferei o influen1/ "a8or/ a#upra vitezei o are contactul cu #uprafa1a
p/"5ntului: cu c5t relieful e#te "ai co"plicat< cu at5t "ai "ic/ e viteza
v5ntului. 0l 7ncetine.te 7n p/duri .i ora.e "ari. Dar a.a #uprafe1e ca litoralul
"/rii practic nu influen1eaz/ a#upra lui. %l/dirile< p/durile .i alte $ariere nu
nu"ai c/ 7ncetine#c v5ntul< dar .i for"eaz/ curen1ii tur$ulen1i de aer.
!peciali.tii cla#ific/ #uprafa1a reliefului a#tfel:
) ? #uprafa1a apei :nivelul "/rii;+
)< ? un relief co"plect de#c,i# cu #uprafa1/ dreapt/ :pi#t/ de decolare;+
1 ? localitate agricol/ de#c,i#/< f/r/ garduri .i con#truc1ii 7nalte< cu
ridic/turi "ici+
1< ? #uprafe1e agricole< cu cl/diri p5n/ la - "etri 7n/l1i"e< aflate unul de
altul la circa 1.2)"+
2 ? #uprafe1e agricole< cu cl/diri p5n/ la - "etri 7n/l1i"e aflate la ))"
unul fa1/ de altul+
-
2< ? #uprafe1e agricole< cu nu"/r "are de cl/diri .i vegeta1ie de p5n/ la -
"etri 7n/l1i"e aflate la 2)" unul de altul+
3 ? co"une< ora.e cu o cantitate "are de cl/diri+
3< ? ora.e cu cl/diri 7nalte+
4 ? ora.e "ari< "egapoli#e cu cl/diri 7nalte :zg5r5e?nori;.
6n indu#trie de a#e"enea e9i#t/ no1iunea de "i.care a v5ntului. 0l de#crie
proce#ul "ic.or/rii vitezei "a#elor tur$ulente pe "/#ura apropierii#pre
#uprafa1a p/"5ntului. Ace#t para"etru e#te nece#ar la proiectarea in#tala1iei
eoliene. A#tfel< dac/ elicea are dia"etru "are< iar 7n/l1i"ea turnului e#te
ne7n#e"nat/< atunci 7n rezultat v5ntul "a#ele de aer care ac1ioneaz/ cap/tul
elicei 7n pozi1ia de #u# va avea viteza "a9i"/< iar curentul de v5nt ce
influen1eaz/ 7n pozi1ia de 8o# va fi "ini"/< ceea ce poate di#truge in#tala1ia
eolian/.




Fig$ %: imagine a unei mori de &'nt cu p'n(e
(Sursa: )ttp:**+++$ol,mpia$nl*)ome1-5*griekenland*kos*pages-
kos*atm(*.e(iens+-antimac)ia-kos$)tml"

$#+#,ri"& %& -*nt:
Morile de vant #e "ai folo#e#c #i acu" in unele tari pentru "acinarea
cerealelor. Ao"pele cu palete "ultiple< actionate de vant< #unt folo#ite pentru
a o$tine apa din puturi in regiunile "ai izolate< in #pecial in Au#tralia #i
9
Africa de !ud. Apa po"pata e#te depozitata intr?un turn din apropiere. De#i
in "od o$i#nuit #e nu"e#c "ori de vant< ace#te "ecani#"e #unt nu"ite
"a#ini de vant #i po"pe de vant. 3 po"pa de vant tipica are o roata cu
dia"etrul intre 3 ? 4 "etri< cu circa 2) de palete de otel pre#at. Hoata e#te
"ontata pe un #talp "ecanic avand inalti"ea de apro9i"ativ - "etri. *orta
vantului pe o deriva verticala din #pate "entine roata cu fata #pre vant. In#a
deriva e#te conceputa #a intoarca roata cand vantul devine e9tre" de
puternic< pentru a prevenii vata"area "ecani#"ului.
Ao"pe de vant #cotand apa din puturi: rotatia paletelor e#te tran#for"ata
intr?o "i#care de #u#?8o# pentru a actiona po"pa
!pre deo#e$ire de "a8oritatea tur$inelor de vant ace#t tip Darrieu# cu a9a
verticala nu nece#ita reglarea la #c,i"$area vantului
0nergia eoliana nu provoaca poluarea aerului #au a apei. Dar #unt nece#are
"ulte tur$ine de vant pentru a produce energia unei centrale electrice
traditionale #i unii o$iecteaza la a#pectul lor.
Morile de vint au o origine foarte vec,e. Ari"ele in#talatii eoliene
rudi"entare au fo#t con#truite in Aer#ia< in #ecolul al >II?lea.
Ari"ele "ori erau folo#ite pentru irigarea terenurilor cultivate #i pentru
"orarit. Ace#tea au cuno#cut o dezvoltare inten#a in 0uropa in cur#ul
#ecolului al =I>?lea< cu precadere in 3landa. Ae linga "orarit #i irigarea
#uprafetelor agricole< ace#tea erau folo#ite #i in alte #copuri< precu"
po"parea apelor din "are< fa$ricarea c,ere#telei #au fa$ricarea ,irtiei #i a
uleiului.
Drept #ur#/ energetic/ v5ntul e#te cuno#cut o"enirii de 1) "ii de ani. 6nc/ la
orizontul civiliza1iei energia v5ntului #e utiliza 7n naviga1ia "ariti"/. !e
pre#upune c/ egiptenii #tr/vec,i "ergeau #u$ p5nze 7nc/ .))) ani 7n ur"/.
6n 8urul anului 2)) pe teritoriul Afgani#tanului "a.ini eoliene cu a9/
vertical/ de rota1ie #e utilizau pentru "/cinarea gr/untelor. %uno#cutele
in#tala1ii eoliene :"ori cu elicele conectate la turn; a#igurau func1ionarea
unor #i#te"e de irigare pe in#ula %reta din Marea Mediteran/. Morile pentru
"/cinarea $oa$elor< care func1ionau pe $aza v5ntului< #unt una din cele "ai
"ari perfor"an1e a #ecolelor "edii. 6n #ec. =I> olandezii au 7"$un/t/1it
"odelul "orilor de v5nt< r/#p5ndite 7n 3rientul Mi8lociu< .i au 7nceput
utilizarea larg/ a in#tala1iilor eoliene la "/cinarea $oa$elor.
Arincipalul dezavanta8 a productiei de energie eoliana e#te faptul ca tur$inele
produc Rpoluare vizualaR ? adica< au o aparitie neplacuta ? #i dea#e"enea
produc Rpoluare #onoraR :#unt prea galagioa#e;. Altii #u#tin ca tur$inele
1)
afecteaza "ediul #i eco#i#te"ele din 7"pre8uri"i< o"or5nd pa#ari #i
nece#it5nd terenuri "ari virane pentru in#talarea lor.
Argu"ente 7"potriva ace#tora #unt ca tur$inele "oderne de v5nt au o
aparitie atractiva #tilizata< ca "a#inile o"oara "ai "ulte pa#ari pe an dec5t
tur$inele #i ca alte #ur#e de energie< precu" generarea de electricitate
folo#ind car$unele< #unt cu "ult "ai daunatoare pentru "ediu< fiind ca
creeaza poluare #i a#i#ta efectul de #era.
Un dezavanta8 practic e#te variatia 7n viteza v5ntului. Multe locuri pe
Aa"5nt nu pot produce de#tula electricitate folo#ind puterea eoliana< #i din
cauza a#ta< acea#ta for"a de energie nu e#te via$ila in orice locatie.
/oara de &'nt este str0mo1ul generatoarelor eoliene (Fig$ %"$ Ea a
ap0rut 2n E&ul /ediu 2n Europa$ Ea a 3unc4ionat la 2nceput cu a5 &ertical$

Fig$ 6: Imagine a dou0 mori de &'nt
(Sursa: )ttp :**+++$si(ilien-sicil,-sicilia$de*Energie-uk$)tm"
Ari"a "oar/ de v5nt cu pale profilate a ap/rut 7n #ecolul doi#prezece. %,iar
dac/ era foarte #i"pl/< e#te totu.i vor$a de pri"a cercetare aerodina"ic/ a
palelor. Ace#tea au fo#t utilizate 7n principal pentre po"parea apei #au
pentru "/cinarea gr5ului.
6n perioada Hena.terii< inventatori cele$rii ca Beonardo da >inci #?au
intere#at foarte inten# de "orile de v5nt< ceea ce a condu# la nu"eroa#e
inova1ii< uneori inutile. De atunci< "orile #?au 7n"ul1it 7n 0uropa.
Hevolu1ia indu#trial/ a oferit un nou 7nceput pentru "orile de v5nt< prin
apari1ia de noi "ateriale. 6n con#ecin1/< utilizarea "etalului a per"i#
11
"odificare for"ei turnului .i cre.terea con#idera$il/ a "a.inilor pe care le
nu"i" pe #curt ReolieneR. :*ig. 4;


Fig$ 5: /oar0 de &'nt (Grmania de 7ord"
(Sursa: )ttp:**+++$8.engs$de*galerie*pages*.ild#79$)tm"
$#.# A"t& uti"i)*ri:
!a ga#e#ti o #ur#a de curent pentru a?ti putea incarca telefonul "o$il poate fi
o pro$le"a atunci cand te afli intr?o calatorie la "unte #au< pur #i #i"plu< ai
uitat #a iti iei incarcatorul cu tine. In#a< #olutia ace#tei pro$le"e poate fi "ai
#i"pla decat #?ar. (iz"odo #pune ca #tudentii de la Indian In#titute of
'ec,nologI au venit cu o idee e9traordinara. 0i au creat o tur$ina porta$ila<
ali"entata de energia eoliana< care poate fi ata#ata telefonului "o$il pentru
incarcare.
'e,nica nu e#te inca pe piata< in#a departa"entul a tri"i# o propunere
Mini#trului !tiintei #i 'e,nologiei din India pentru a putea fa$rica ace#t tip
de tur$ina la o #cara "ai larga< a afir"at Arof. Balit Su"ar Da#<
conducatorul Departa"entului de De#ign Indu#trial. Ace#t aparat e#te "enit
celor ce #e afla pe zonele de coa#ta< unde vantul e#te "ai "ereu prezent. In#a
poate fi folo#it pe#te tot< c,iar #i in ti"pul unei calatorii< atata ti"p cat e9i#ta
curenti de aer. Ace#t "ecani#" ar putea fi o #olutie ideala pentru cei ce nu
au la inde"ana o #ur#a de electricitate.
!i in cazul in care va intre$ati cine va cu"para un telefon celular< daca nu
are curent electric< #?ar putea #a ra"aneti ui"iti. De e9e"plu< populatia din
%io#a< 4i#trita Ja#aud< Ho"ania< cu"para telefoane "o$ile< c,iar daca
electricitatea e doar un concept la care vi#eaza ca o #a a8unga intr?o $una zi
#i in #atul lor. !e"nalul de retea in zona e#te $un< dar daca vor #a incarce un
telefon< aea#ta in#ea"na un dru" de - D" pana la cel "ai apropiat ora#. Iar
12
ace#ta nu e#te un caz izolat. Aotrivit lui HoI !tear< de la *reeplaI 0nergI< o
co"panie care va produce #i vinde generatoare $azate energie eoliana<
TSenIa are 3) de "iloane de oa"eni #i 3 "ilioane de utilizatori de telefoane
"o$ile< in#a nu"ai 2))<))) de ca#e $eneficiaza de energie electrica
$#5# Si/ur*nt* &n&r/i&i &"i&n&:
0nergia eoliana e o #ur#a de putere electrica pro"itatoare in viitor datorita
ecologitatii #i infinitatii #ale. 'otu#i< pentru ca viteza vantului variaza in
ti"pul zilei< #ezonului #au anilor energia generata de vant e o re#ur#a
inter"itenta. In zonele de pe glo$ cu actiune puternica a vantului tur$inele
actioneaza in 8ur de 6)C din ti"pul anului. %,iar #i a#a vantul poate fi
in#uficient pentru ca tur$inele #a functioneze la capacitate "a9i"a. %u toate
ace#tea te,nologia a reu#it #a?#i adapteze creatiile i"$unatatindu?le #i
producand #i alte ce folo#e#c ace#t tip de energie.
Aoten1ialul eolian "a8or e#te o$#ervat pe litoralurile "arine< pe ridic/turi .i
7n "un1i. Dar e9i#t/ "ulte alte teritorii cu un poten1ial eolian nece#ar pentru
utilizare. %a #ur#/ energetic/ v5ntul poate fi "ai greu de calculat #pre
deo#e$ire de #oare< dar 7n anu"ite perioade prezen1a v5ntului #e o$#erv/ pe
parcur#ul 7ntregii zile. A#upra re#ur#elor eoliene influen1eaz/ relieful
p/"5ntului .i prezen1a $arierelor :o$#tacolelor; pla#ate la 7n/l1i"i de p5n/ la
1)) "etri. De aceea v5ntul< 7ntr?o "ai "are "/#ur/< depinde de condi1iile
locale :relief; dec5t de #oare. 6n localit/1ile "ontane< #pre e9e"plu< dou/
#uprafe1e pot avea poten1ial #olar egal< 7n#/ poten1ialul v5ntului poate fi
diferit datorit/ diferen1ei 7n relief .i direc1iile curen1ilor "a#elor de aer. 6n
leg/tur/ cu acea#ta planificarea locului pentru pla#area in#tala1iei #e petrece
"ai detaliat dec5t "ontarea unui #i#te" #olar. 0nergia v5ntului de a#e"enea
e#te #upu#/ #c,i"$/rilor #ezoniere a ti"pului. Bucrul unei a#e"enea
in#tala1ii e#te "ai efectiv iarna .i "ai putin efectiv 7n lunile de var/ :7n cazul
#i#te"elor #olare #itua1ia e#te inver#/;. 6n condi1iile cli"aterice din
Dane"arca #i#te"ele fotoelectrice #unt efective la 1-C 7n ianuarie .i la
1))C 7n iulie. 0ficacitatea lucrului #ta1iei eoliene e#te de C 7n iulie .i
1))C 7n ianuarie. A#tfel< varianta opti"/ e#te co"$inarea 7ntr?u" #i#te" a
in#tala1iilor eoliene .i #olare. A#e"enea #i#te"e #i"$iotice a#igur/ o
productivitate a energiei electrice "ai 7nalt 7n co"para1ie cu in#tala1iile
eoliene #au fotoelectrice< luate aparte.
Ae #uprafa1a p/"5ntului vegeta1ia .i con#truc1iile aflate pe ea #unt
factorul de $az/< care influen1eaz/ la "ic.orarea vitezei v5ntului. %u c5t ne
7ndep/rt/" de #uprafa1/< cu at5t #e "ic.oreaz/ influen1a reliefului a#upra
"i.c/rii "a#elor de aer. %u alte cuvinte: cu c5t "ai #u# cu at5t viteza
13
v5ntului e "ai "are. Ba 7n/l1i"i de circa un Dilo"etru de la #uprafa1a "/rii
relieful practic nu influen1eaz/ viteza v5ntului. 6n #traturile de 8o# a
at"o#ferei o influen1/ "a8or/ a#upra vitezei o are contactul cu #uprafa1a
p/"5ntului: cu c5t relieful e#te "ai co"plicat< cu at5t "ai "ic/ e viteza
v5ntului. 0l 7ncetine.te 7n p/duri .i ora.e "ari. Dar a.a #uprafe1e ca litoralul
"/rii practic nu influen1eaz/ a#upra lui. %l/dirile< p/durile .i alte $ariere nu
nu"ai c/ 7ncetine#c v5ntul< dar .i for"eaz/ curen1ii tur$ulen1i de aer.
2# 'i*/r*0* !*r& %&s!ri& p*rti"& !0pn&nt& *"& un&i tur1in&#
2#$#C0pun&r&* sist&0u"ui:
1. Aale
? *or"a #i conceptia lor e#te e#entiala
pentru a a#igura forta de rotatie
nece#ara. Ace#t de#ign e#te propriu
fiecarui tip de generator electric.
2. Jacela
? %ontine generatorul electric
a#igurand #i o protectie "ecanica
3. Ailon
? A#igura #trucura de #u#tinere #i
rezi#tenta a an#a"$lului #uperior.
4. *undatie
? A#igura rezi#tenta "ecanica a
generatorului eolian.
Fig. 6:
14

Fig. 7:
2#2 Cu0 (un!tin&*)* tur1in* &"i*n* 2
!i#te"ul #e $azeaza pe un principiu #i"plu. >antul pune in "i#care
palele care la randul lor actioneaza generatorul electric. !i#te"ul "ecanic
are in co"ponenta #i un "ultiplicator de viteza care actioneza direct a9ul
central al generatorului electric.
%urentul electric o$tinut e#te< fie tran#"i# #pre i"agazinare in $aterii #i
folo#it apoi cu a8utorul unui invertor D%?A% in cazul tur$inelor de "ica
capacitate < fie livrat direct retelei de curent alternativ : A%; #pre
di#tri$uitori.
'ur$inele de vant pot fi folo#ite pentru a produce electricitate individual #au
in grupuri< denu"ite Rfer"eR. *er"ele de vant< care in prezent #unt co"plet
auto"atizate< a#igura< #pre e9e"plu< 1C din electricitatea nece#ara
%aliforniei< adica 2-).))) de locuinte.
2#+# Tipuri %& inst*"3ri
3 eolian/ ocup/ o #uprafa1/ "ic/ pe #ol. Ace#ta e#te un foarte "are
avanta8< deoarece pertur$/ pu1in loca1ia unde e#te in#talat/< per"i15nd
"en1inerea activit/1ilor indu#triale #au agricole din apropiere.
1
!e pot 7nt5lni eoliene nu"ite individuale< in#talate 7n loca1ii izolate. 0oliana
nu e#te racordat/ la re1ea< nu e#te conectat/ cu alte eoliene.
6n caz contrar< eolienele #unt grupate #u$ for"a unor fer"e eoliene.
In#tal/rile #e pot face pe #ol< #au< din ce 7n ce "ai "ult< 7n largul "/rilor< #u$
for"a unor fer"e eoliene off#,ore< 7n cazul c/rora prezen1a v5ntului e#te
"ai regulat/. Ace#t tip de in#talare reduce dezavanta8ul #onor .i a"elioreaz/
e#tetica.

Fig$ :: Imagine a unei 3erme eoliene
(Sursa:
)ttp:**&alrome,solidaire$3ree$3r*inde5*main$p)p%"
3rientarea a9ului
09i#t/ "ai "ulte tipuri de eoliene. !e di#ting 7n#/ dou/ "ari fa"ilii:
eoliane cu a9 vertical .i eoliene cu a9 orizontal.
Indiferent de orientarea a9ului< rolul lor e#te de a genera un cuplu "otor
pentru a antrena generatorul.
0oliene cu a9 vertical
Ailonii eolienelor cu a9 vertical #unt de talie "ic/< av5nd 7n/l1i"ea de )<1 ?
)< din 7n/l1i"ea rotorului. Acea#ta per"ite a"pla#area 7ntregului
ec,ipa"ent de conver#ie a energiei :"ultiplicator< generator; la piciorul
eolienei< facilit5nd a#tfel opera1iunile de 7ntre1inere. 6n plu#< nu e#te nece#ar/
utilizae unui di#pozitiv de orientare a rotorului< ca 7n cazul eolienelor cu a9
orizontal. 'otu.i< v5ntul are inten#itate redu#/ la nivelul #olului< ceea ce
deter"in/ un randa"ent redu# al eolienei< acea#ta fiind #upu#/ .i
tur$ulen1elor de v5nt. 6n plu#< ace#te eoliene tre$uie#c antrenate pentru a
porni< pilonul e#te #upu# unor #olicit/ri "ecanice i"portante. Din ace#t
"otive< 7n prezent< con#tructorii de eoliene #?au orientat cu prec/dere c/tre
eolienele cu a9 orizontal.
16
%ele "ai r/#p5ndite dou/ #tructuri de eoliene cu a9 vertical #e $azeaz/ pe
principiul trac1iunii diferen1iale #au a varia1iei periodice a inciden1ei. Hotorul
lui !avoniu# 7n cazul c/ruia< func1ionarea #e $azeaz/ pe principiul trac1iunii
diferen1iale. 0forturile e9ercitate de v5nt a#upra fiec/reia din fe1ele uni corp
cur$at au inten#it/1i diferite. Hezult/ un cuplu care deter"in/ rotirea
an#a"$lului.

Fig$ 9 Sc)ema rotorului lui Sa&onius
(Sursa: )ttp:**mue5tension$missouri$edu*e5plore*agguides*agengin*g019:1$)tm"
*unc1ionarea eolienelor cu a9 orizontal #e $azeaz/ pe principiul "orilor de
v5nt. %el "ai ade#ea< rotorul ace#tor eoliene are trei pale cu un anu"it profil
aerodina"ic< deoarece a#tfel #e o$1ine un $un co"pro"i# 7ntre coeficientul
de putere< co#t .i viteza de rota1ie a captorului eolian< ca .i o a"eliorare a
a#pectului e#tetic< fa1/ de rotorul cu dou/ pale.
0olienele cu a9 orizontal #unt cele "ai utilizate< deoarece randa"entul lor
aerodina"ic e#te #uperior celui al eolienelor cu a9 vertical< #ut "ai pu1in
#upu#e unor #olicit/ri "ecanice i"portante .i au un co#t "ai #c/zut.


Fig: 10 ;otorcra3t
IJ(IJ0HUB AU!'HABIAJ 4rIan Ho$ert# planuie#te #a con#truia#ca o
centrala electrica din "ori de vant ce ar z$ura la o inalti"e de 4)) de
"etri N in#a are pro$le"e in #trangerea fondurilor nece#are inceperii
proiectului.
12
Dupa 2 de ani de cercetari< Ho$ert# a proiectat un aparat de z$or
a#e"anator unui elicopter< ce ar putea #a "entina o tur$ina eoliana la
inalti"i "ari< unde vanturile #unt puternice #i per"anente. Aparatul< care
e#te ali"entat cu electricitatea proprie< ar ra"ane in aer luni intregi<
tri"itand la #ol electricitatea produ#a< prin inter"ediul unui ca$lu.
Ho$ert#< profe#or de inginerie la Univer#itatea de 'e,nologie din !IdneI<
crede ca energia din vanturile de "are altitudine e #uficienta pentru a
aproviziona intreaga lu"e cu electricitate. 09peri"entele facute arata ca 6))
de a#tfel de "ori de vant produc de trei ori "ai "ulta energie decat cea "ai
productiva centrala nucleara din !tatele Unite.
Acu"< Ho$ert# incearca cu #pri8inul co"paniei !DI EindAoUer din !an
Diego #a i#i co"ercializeze inventia. %o"pania a pri"it acordul
Ad"ini#tratiei *ederale a Aviatiei :*AA; pentru a efectua te#te in de#ertul
%aliforniei< dar are nevoie de 3 "iliarde de dolari pentru con#tructia
aparatelor de z$or :*0(;. Acea#ta #u"a nu e u#or de #tran#< deoarece
inve#titorii nu #i?ar recupera $anii foarte repede.
>anturile de altitudine "are pot a#igura o cantintate i"en#a de energie
regenera$ila. 3a"eni de #tiinta ca Ho$ert# con#idera ca ace#te "ori de vant
ar putea a8uta la incetarea dependentei de co"$u#ti$ili fo#ili.
Ba 4)) de "etri< vanturile #unt puternice #i con#tante. Ba nivelul #olului<
ace#ta e ne#igur< #i a#ta e cea "ai "are pro$le"a a tur$inelor eoliene de la
#ol. LAentru *0(?uri< vanturile dureaza "ai "ult decat pentru aparatele de la
#olM< arata Ho$ert# pentru pu$licatia electronica EiredJeU#. LAce#ta e
avanta8ul: "ai "ulte putere pentru un ti"p "ai lung.M
Sen %aldeira< #avant cli"atolog la Ba$oratorul Jational LBaUrence
Biver"oreM< con#idera ca 1C din energia produ#a de vanturile de "are
altitudine pot #ati#face o "are parte din nevoia de energie a glo$ului. L0#te
a$#urd ca in tot ace#t ti"p nu a" fo#t atenti la energia de dea#upra capetelor
noa#treM< a #pu# el. L>anturile de inalta altitudine reprezinta cel "ai
concentrat flu9 de energie regenera$ila de pe Aa"ant.M
In anu"ite locuri< eficienta *0(?urilor poate #a atinga 9)C< de trei ori "ai
"ult decat "orile de vant de la #ol< confor" cu oficialii !DI EindAoUer. Ba
o eficienta atat de "are< L"orile de vant aerieneM pot deveni cea "ai ieftina
#ur#a de energie electrica< la un co#t de doua ori "ai "ic decat al celei din
car$une< con#idera AoUer MarDeting A##ociation.
Dupa te#tele facute< !DI EindAoUer vrea #a "area#ca #cala de de#fa#urare a
proiectului lui Ho$ert#< #i #a produca o L"oara de vant z$uratoareM cu patru
1-
rotoare< in loc de unul. Aparatul ar #tationa in pri"ul #trat al at"o#ferei
:tropo#fera;. !DI EindAoUer e#ti"eaza ca aparatul ar produce 2)) SEF,
intr?o zona in care la #ol nu #?ar produce ni"ic< din cauza lip#ei de vanturi.
>anturi puternice de altitudine e9i#ta in "ulte zone< a#a ca !DI EindAoUer
#pera #a ga#ea#ca o locatie care neutilizata de aparate co"erciale< pentru a?#i
a"pla#a proiectul. In aer< aparatele ar fi controlate in functie de directia
vantului< pentru a capta cel "ai eficient energia ace#tuia. %o"pania
intentioneaza #a folo#ea#ca te,nologia (A! pentru a "entine pozitia
aparatelor con#tanta. 3data pe luna< aparatele ar fi co$orate la #ol pentru o
in#pectie te,nica.
Aroiectul a pri"it de8a apro$area *AA #i tre$uie doar #a ga#ea#ca o zona
propice pentru ta#tari. Deoca"data proiectantii #?au gandit la o zona in
%alifornia de !ud. LDe#ertul nu are vanturi la fel de puternice ca #i zonele in
care dori" #a rula" proiectulM< a declarat David !,epard< pre#edintele !DI
EindAoUer< Ldar faptul ca incepe" acolo ne per"ite #a a8unge" ulterio in
zone "ult "ai dificile< cu un ri#c "ai "ic.M
%o"pania nu a #tran# $anii pentru a incepe proiectul. !,epard e opti"i#t
in#a. LAve" "otive #a crede" ca vo" o$tine fondurile nece#are pentru
de"on#trarea eficientei proiectuluiM< a aratat el. LA" "otive #a fiu
opti"i#t.M
%aldeira< ale carui grafice ale energiei eoliene de "are altitudine #e pot ga#i
pe #it?ul Eind !DIAoUer< e deza"agit< dar nu #urprin#< de pro$le"ele
financiare ale proiectului. LInve#titorii au tendinta #a nu i#i introduca $anii
intr?un proiect ri#cant< #au care nu ar aduce un profit in ur"atorii aniM< a
#pu# el. %aldeira con#idera ca #unt o "ulti"e de o$#tacole care #perie
inve#titorii: te#tarile< o$tinerea apro$arilor locale #i po#i$ilele pericole.
A$#enta inve#titorilor pentru inceperea proiectului e#te prevazuta de unii
econo"i#ti. LHi#cul inve#titiei e#te perioada lunga de ti"p pana la o$tinerea
unui profitM< #pune !tanleI !tep,er#on< econo"i#t la Bitigation 0cono"ic#<
fir"a de con#ultanta. !tep,en#on crede ca #i organizatii "ai "ari< ca
tru#turile petroliere< pot intra pe piata cu te,nologii alternative de producere
a energiei< ceea ce face #i "ai grea ga#irea de inve#titori.
In#a 0ric 4ecDer< vicepre#edinte la 'rilliu" A##et Manage"ent< fir"a
#pecializata in inve#titii< con#idera ca $anii nece#ari unor a#tfel de proiecte
vor aparea in curand.
19
4ecDer a citat cazul 0nviroMi##ion< co"panie de energie alternativa #ituata
in Au#tralia< care dore#te #a con#truia#ca un turn #olar inalt de un Dilo"etru
Joua #ur#a de energie regenera$ila: turnurile #olare .
Dupa te#tele efectuate< Ho$ert# apreciaza proiectul ca avand o eficienta
ridicata. L'otul a fo#t facut $ine din punct de vedere #tiintific #i nu a" avut
nici un fel de critici la adre#a luiM< a #pu# el.

Fig: 11 <oupe scirocco
+#G&n&r*t*r& &"i&n&:

3#$# Fun!tin*r&* /&n&r*tru"ui &"i*n
In pri"ul rand ..e#te 0='H0M de dificil #a faceti propriul generator eolian<
#i #a #i functioneze. Din pacate < "ai $ine va zic de pe acu"< nu va apucati
#a #tricati lucrurile prin ca#a daca nu #unteti pregatiti #a inve#titi "ult ti"p<
atentie #i de ce nu< $ani< ca #a ia#a in final ceva functional. In ace#t articol
veti avea "ult de citit #i e#te gandit pentru cei "ai V#erio#i@ dintre voi.
Ma8oritatea e#ecurilor #e datoreaza lip#ei de cuno#tiinte de#pre cateva
principii care #tau la $aza generarii energiei eoliene. Ace#tea #unt dupa cu"
ur"eaza:
0nergia di#poni$ila in vant e#te proportionala cu cu$ul vitezei vantului. Mai
pe ro"ane#te< a#ta in#ea"na ca daca viteza vantului #e du$leaza< #a zice" de
la la 1) D"F,< puterea di#poni$ila in palele generatorului cre#te de opt :-;
2)
ori. %ea "ai "ica variatie de viteza a vantului provoaca variati foarte "ari
de current. De e9e"plu daca viteza vantului cre#te de la 1) la 12 D"F,
cre#terea de putere e#te de apro9i"ativ 33C.
Auterea di#poni$ila la palete e#te proportionala cu patratul dia"etrului
rotorului. %u alte cuvinte< daca du$lati dia"etrul elicei< "ariti puterea de
patru ori. Multi veti #pune Laa< pai #uper< fac palele de 2?3 ori "ai "ari ca #a
fiu #igur ca e de#tula energieM. (H0!I'W.. inainte de a va aventura la "odele
de generatoare "ari< foarte "ari #au uria#e< tre$uie #a va ganditi daca intreg
#i#te"ul rezi#ta #i la un vant "ai puternic #au c,iar la o furtuna. Ideea nu e
#a fie cat "ai "are< ci #a fie foarte $ine proportionat ca #a rezi#te #i #a fie
functional. Aale "ari in#ea"na un a9 "ai #olid< "aterial "ult "ai rezi#tent
pentru pale< #tructura de #u#tinere "ai #olida< #i nu in ulti"ul rand #i#te"
electric calculat pentru o energie "ai "are. 0 pacat #a "unciti de po"ana.
Mecanica tre$uie #a fie cat "ai #i"pla. %,iar daca $riz?$riz?uri #i parg,ii<
"otora#e< arcuri #i alte alea< ar face aparatul "ai fru"o# #i "ai intere#ant< cu
#iguranta ii #curteaza viata. Bucrurile co"plicate :doar a#a de dragul artei; #e
#trica repede< deci incercati #a fie totul #i"plu #i cat "ai ro$u#t< fara #i#te"e
co"plicate. (eneratorul :palele cu a9 #i generator adica; tre$uie urcat cat
"ai #u# po#i$il pentru a evita tur$ulentele de aer provocate de o$#tacole
precu" garduri< $locuri< copaci< #tanci< etc. 'ot aici veti ga#i #i o #c,e"a
cu" #e poate ridica de la #ol o con#tructie "a#iva:
%on#tructia #i ridicarea turnului de #u#tinere
Bocul de a"pla#are #i curenti de aer de care tre$uie #a va feriti
!a "ontati generatorul pe acoperi#ul unei ca#e JU e#te o #olutie. !e
for"eaza prea "ulti curenti in#ta$ili de aer care pot duce la di#trugerea
aparatului iar vi$ratiile fac un zgo"ot in#uporta$il datorita rezonantei
acoperi#ului< deci nu incercati i"provizatii de ace#t gen nici "acar pentru
tur$inele "ici.
Ju #u$e#ti"ati puterea vantului. %,iar daca aparatul pare ro$u#t #i rezi#tent
la #ol< dupa "ulte ore de functionare la turatii "ari #?ar putea #a cedeze< deci
a#igurati?va ca face fata. *olo#iti "ai ale# cuplari "ecanice unde tre$uie #a
i"$inati co"ponentele< #au #udura daca aveti cu". In cel "ai rau caz
folo#iti adezivi deo#e$it de puternici< cu" ar fi cei 0A3=IBI%I #au tip
A3=XA3B :#e ga#e#c in "agazin< carrefour< "etro #i cele de c,i"ice< #i cei
"ai $uni pe care ii #tiu #unt de la 4I!3J;
Aveti gri8a ce fel de generator folo#iti. %ele de la "a#ina #unt de#tul de
ro$u#te dar JU #unt reco"andate pentru ca #e rote#c deo#e$it de greu #i
puterea generata e#te li"itata. %ele "ai $une #unt cele Tfacute aca#aM< care
pot avea un potential uria# la co#turi de realizare foarte "ici. Incredi$il dar
21
adevarat. Atentie la generatoarele facute aca#a ca daca #unteti prea darnici la
$o$ina8 #i "agneti puteti o$tine pueri deo#e$it de "ari. Multi o #a #puneti ca
a#ta e $ine<..e $ine dar atentie ..puteri de ordinul a -))?2)))E nu #unt a#a
u#or de controlat.

+#2# Cnstru!ti* si ri%i!*r&* turnu"ui %& sustin&r&
Aentru generatoarele "ici nu e#te nevoie de un turn de #u#tinere foarte "are
#au #olid. Daca intentionati #a faceti ceva @#erio#@ atunci aveti nevoie de
"ateriale #erioa#e< cu" ar fi fier?$eton< ci"ent< ca$lu de tractiune< "ai "ulte
per#oane care #a va a8ute #au o "a#ina< #uru$uri de#e$it de groa#e ..etc.
09i#ta doua tipuri de turnuri.
'urnuri fi9e
Unele #unt cele fi9e< pe care tre$uie #a va urcati ca #a a"pla#ati tur$ina #au
daca e nevoie de intretinere #au orice alt fel de interventie. Avanta8ul "a8or
e#te ca #unt "ult "ai #ta$ile #i "ai rezi#tente #i #uporta "ult "ai $ine
vi$ratiile produ#e de tur$ina. Dezavanta8ul evident e ca tre$uie #a va urcati
pana #u# ca #a puteti face "odificari #i alt dezavanta8 ar fi ca nece#ita #udura
:lucru inacce#i$il pentru unii;. %on#tructia lor e#te "ai #i"pla decat a celor
"o$ile dar in final pre#upune i"provizare unei #cari #au $are de urcat care
ar putea @co"pen#a@ din #i"plitatea con#tructiei. !unt reco"andate pentru
generatoare grele #au cu vi$ratii puternice cu" ar fi cele cu 2 pale #i pentru
generatoare indu#triale #i de puteri foarte "ari :acolo #e poate #uda #i o #cara
#erioa#a;
Ae #curt< #e toarna o fundatie de $eton "a#iva :"ini" 191" #i )<"
inalti"e;< nu #e reco"anda utilizarea fundatiilor de8a e9i#tente decat daca #e
#tie e9act cu" au fo#t facute #i cat de rezi#tente #unt. !e poate folo#i o
#ingura teaza groa#a turnata direct in fundatie #au "ai #olid< trei tevi pu#e in
pira"ida cu $are #udate intre ele pentru rezi#tenta "arita.
22

Fig: 1# =urn 3i5 simplu cu scara impro&i(ata Fig: 1% =urn 3i5 masi& cu .are de
re(istenta
!cara poate fi #udata #au #eparata.
'urnuri "o$ile
'urnurile "o$ile #unt e9tre" de practice dar #unt "ai dificil de con#truit.
Avanta8ele #unt ca #e poate co$ora la #ol turnul pentru a efectua operatiile de
intretinere < in#talare #au alte interventii la tur$ina :generator; #i #e poate
de"onta daca e#te cazul fara a fi di#tru#. Dezavanta8ele #unt proa#ta
rezi#tenta la vi$ratii ridicate :ri#c #porit de di#trugere a "ecani#"ului de
fi9are;< con#tructie "ai dificila a partii de i"$inare #i utilizarea de "ai "ulte
"ateriale decat la turnul fi9. :ca$luri de ancorare< a9 "etalic< #i#te" de
fi9are;. Aer#onal reco"and ace#t tip de turn de #u#tinere. Ju va 8ucati cu
viata voa#tra< "ai $ine "unciti "ai "ult la turn decat #a ri#cati #a faceti o
#cara proa#ta #au #a fie prea dificil de "ontat la inalti"e generatorul.

A" #a dau aici cateva detalii de#pre cu" #e realizeaza ace#t tip de turn.
4aza e#te ca la cel fi9 din $eton "a#iv turnata cu a8utorul unui cofrag din
#canduri #au intr?o for"a de pla#tic :un lig,ean cu fundul gaurit de e9e"plu;
#au ta$la.

23

Fig: 16 =urn mo.il turnare .a(a
In fundatia proa#pat turnata #e fi9eaza #i#te"ul de prindere for"at din doua
tevi fi9ate in preala$il de o placa de di#tantare fi9ata cu #uru$uri #au o
$ucata de le"n intre ele #i legate cu #foara #au prin#e cu $anda adeziva.
#copul placii de di#tantare e#te evident de a tine la di#tanta cele doua tevi #i
i#i pierde din i"portanta dupa ce #e intare#te fundatia.
%ele doua tevi #e gaure#c #uficient cat #a incapa o $ara de "etal care va fi
a9ul pe care va $alea turnul "o$il. A9ul tre$uie #a fie dintr?o $ara cat "ai
groa#a #i #olida. Ju e#te i"portant #a alunece prea $ine #au #a va co"plicati
cu rul"enti deoarece lungi"ea turnului "o$il are efect de parg,ie.

Fig: 15 =urn mo.il &edere lateral
Ae langa cele doua $are care for"eaza #uportul pentru a9ul pe care va $alea
turnul< #e fi9eaza in $eton #i o $ara care are ca rol fi9area turnului in pozitia
verticala. Atentie la a9ul dintre cele doua tevi #a fie cat "ai #olid #i gaurile
date in tevi #a nu le deterioreze prea "ult deoarece ace#t a9 va #u#tine
intreaga greutate a turnului #i a tur$inei.
24
Ae $ara de fi9are #unt prevazute locuri de prindere 8o# #i #u# care per"it
ulterior fi9area turnului in pozitia verticala. Aot fi gauri pentru #uru$uri<
inele< #au orice alt #i#te".



Fig: 1> =urn mo.il &edere 3ata
Aartea "o$ila #e fi9eaza la #ol< #e "onteaza tur$ina #e a#igura ca totul e#te
$ine in#uru$at #au legat< dupa care #e ridica #i #e fi9eaza de $ara de fi9are.

Fig: 17 =urn mo.il po(itie la sol
2

Fig: 1: =urn mo.il po(itie ridicat

'urnul #e ridica cu a8utorul unui ca$lu tra# de una #au "ai "ulte per#oane
#au daca e#te cazul c,iar de o "a#ina. !i#te"ul de g,idare a ca$lului din
figura de "ai 8o# a8uta enor" #i in caz ca nu poate fi realizat cu rotita ca in
de#en< incercati "acar cu orice alt di#pozitiv #au for"a geo"etrica :#ant #au
$are in > de e9e"plu; care #a per"ita gli#area ca$lului #i #a?l oprea#ca #a
cada in parti. Daca nu reu#iti #a faceti ace#t #i#te" #i"plu< ridicati cat #e
poate turnul< R"anualR #i a$ia pe ur"a folo#iti ca$lul. Altfel doar cu ca$lul
nu veti reu#i.

Fig: 19 =urn mo.il sistem ridicare
26
Bocul de a"pla#are #i curentii de aer de care tre$uie #a va feriti ?
0vitati #a "ontati #i#te"ul in apropierea con#tructiilor< copacilor #au alte
o$iecte care pot provoca tur$ulente de aer. %urentii de aer nefavora$ili pot
duce la vi$ratii foarte puternice #i in final la di#trugerea aparatului. De
a#e"enea pierderile de energie #unt enor"e in a#tfel de conditii.


Fig: #0 ?mplasarea generatorului in 3unctie de curentii de aer
.#Tur1in* &"i!i%*"* p&ntru */r&/*t& &"i&n& si 0i!r4i%r!&ntr*"&
Bip#a re#ur#elor energetice 7n Hepu$lica Moldova face ca tot "ai "ult #/ ne
orient/" #pre e9plorarea #ur#elor regenera$ile de energie. Unele dintre
ace#te #ur#e #unt energia eolian/ .i cea cinetic/ a apei r5urilor. 6n lucrare #e
prezint/ cercetarea .i ela$orarea unei noi geo"etrii a con#truc1iei tur$inei
elicoidale pentru #ta1ii eoliene .i "icro?,idrocentrale. 09ploatarea ace#tor
energii alternative va di"inua deficitul tot "ai "are de energie care per#i#t/
7n Hepu$lica Moldova. De a#e"enea< va fi redu#/ con#idera$il e"i#ia
gazelor poluante.
6n ulti"ul ti"p< pe pia1a interna1ional/ a co"$u#ti$ililor fo#ili< care a fo#t<
e#te .i va fi 7n viitorul apropiat $aza energeticii "ondiale< #?a #ta$ilit un
cli"at de#tul de favora$il pentru con#u"atori. %ererea de pe pia1/ e#te
22
#ati#f/cut/ practic 7n volu" deplin< iar pre1urile #unt relative con#tante .i
acce#i$ile. 3 dat/ cu acea#ta< nu tre$uie de uitat faptul c/ rezervele de
co"$u#ti$ili fo#ili #e "ic.oreaz/ pe an ce trece cu "iliarde de tone. 6n rit"ul
actual de con#u"are #?a #ta$ilit c/ petrolul ar tre$ui #/ a8ung/ pentru 7nc/ )
de ani< gazul natural N 2) de ani< c/r$unele N 12) de ani< c/r$unele $run N
)) de ani Y1Z. Aer#pectiva nu e#te cea "ai opti"i#t/.Hezervele de
co"$u#ti$ili fo#ili #unt di#tri$uite foarte neunifor" pe planet/. [ara noa#tr/
face parte din categoria celor care nu di#pun de a#tfel de rezerve. (/#irea
unor #ur#e locale de energie ar 7n#e"na o$1inerea unei #ecurit/1i energetice
par1iale. Aentru 1/rile cu rezerve "ari de co"$u#ti$ili fo#ili e#te evident
faptul c/ ace#te rezerve #e vor epuiza cu ti"pul< iar pre1ul #e va "a8ora .i< ca
rezultat< apare nece#itatea utiliz/rii .i dezvolt/rii #ur#elor neconven1ionale de
energie :!J0;. De a#e"enea< nu 7n ulti"ul r5nd< e#te nece#ar de "en1ionat
faptul c/ folo#irea co"$u# ti$ililor fo#ili aduce daune irecupera$ile "ediului
a"$iant.Ace#ta e#te un argu"ent "a8or 7n favoarea energiilor
ecologic pure.
.#$ Cnsi%&r*tii /&n&r*"&
%unoa.terea caracteri#ticilor aerodina"ice ale organului de lucru eolian e#te
deo#e$it de i"portant/ pentru proiectarea profilului?arip/ opti" .i pentru
#ta$ilirea unor valori ale para"etrilor con#tructivi ce pot eficientiza
func1ionarea receptorului la varia1ia regi"urilor de func1ionare< cauzate de
natura in#ta$il/ a inten#it/1ii v5ntului. Ace#te caracteri#tici :at5t cele glo$ale<
c5t .i cele locale; pot fi deter"inate prin "etodele at5t teoretice< c5t .i
e9peri"entale. Ba $aza "etodei teoretice #e afl/ $ine cuno#cutul #I#te" al
ecua1iilor de "i.care a fluidului ideal inco"pre#i$il .i izoentropic< care
de#crie "i.carea fluidului 7n 8urul receptorului cu e9actitate de#tul de 7nalt/.
!olu1iile ace#tor ecua1ii tre$uie #/ #ati#fac/ condi1iile de li"it/ pe elicele
rotorului tur$inei .i la di#tan1e "ari< 7n do"enii nepertur$ate ale fluidului.
!ta$ilirea ace#tor condi1ii pentru cazul general prezint/ anu"ite dificult/1i
legate de for"a con#tructiv/ .i de regi"urile de func1ionare ale tur$inei
eoliene. De aceea< #e recurge la definirea lor pentru anu"ite condi1ii opti"e
de func1ionare< c5nd #e uno#c valorile vitezelor 7n flu9 ale rotorului .i ale
vitezei indu#e 7n pala elicei. A#tfel< po#i$ilitatea integr/rii #i#te"ului
dat de ecua1ii :tran#cri#e pentru tur$ina eolian/ 9a"inat/; per"ite calculul
direct al caracteri#ticilor aerodina"ice.
2-
.#2#St*1i"ir&* p*r*0&tri"r /&0&tri!i %& 1*)* *i pr(i"u"ui *rip*#
'ur$ina elicoidal/ :fig. 21; include a9ul 1 pe care #unt fi9ate rigid< pe linie
elicoidal/ cu pa# con#tant< paletele 2. Arofilul?arip/ :fig. 22; #e
caracterizeaz/ prin partea din fa1/ tocit/ .i cea din ur"/ a#cu1it/. Binia lui
"edie e#te locul geo"etric al centrelor cercurilor 7n#cri#e 7n profil.
Aara"etrii geo"etrici principali ai profilului #unt:
\ gro#i"ea relativ/ c a profilului Ne#te raportul dintre gro#i"ea
"a9i"/ a c profilului .i lungi"ea b a coardei< F c c b O +
\ concavitatea relativ/ f N e#te raportul dintre #/geata "a9i"/ f de
7ncovoiere a cur$ei a9iale .i lungi"ea b a coardei < F f f b O +
\ cur$ura profilului N #e caracterizeaz/ prin ung,iul de7ncovoiere a
liniei "edii ]< adic/ ung,iul dintre tangentele la linia "edie a profilului 7n
p/r1ile lui din fa1/ .i din ur"/.
Aozi1iile c .i f #unt deter"inate prin a$#ci#ele relative:
F c c x x b O .i F f f x x b O .
He1eaua de profile e#te con#tituit/ dintr?un nu"/r infinit de profile?arip/
identice< #ituate a#e"enea .i di#tan1ate cu acela.i pa#.


29
Fig: #1 =ur.ina elicoidala

%uno#c5nd for1a de a#cen#iune care ac1ioneaz/ a#upra re1elei de profile< #e
deter"in/ "o"entul for1ei aplicat a#upra tur$inei. %arenarea tuturor
profilelor re1elei va fi la fel 7n cazul c5nd nu"/rul de profile va fi de#tul de
"are. Aozi1ia reciproc/ a profilelor 7n re1ea #e caracterizeaz/ prin pa#ul t<
ung,iul de pozi1ie ^ :ung,iul dintre coarda profilului .i flancul re1elei; .i
ung,iurile _1 .i _2 dintre tangentele la linia "edie a profilului 7n punctele
lui .i flancul re1elei. Aa#ul relativ al re1elei e#te raportul dintre pa#ul t .i
lungi"ea coardei b< F t t b O . >aloarea inver#/ pa#ului relativ #e nu"e.te
den#itatea re1elei 1F F t b t ` O O .Aozi1ia profilului re1elei fa1/ de curentul de
aer #e caracterizeaz/ prin ung,iul de atac i< adic/ prin ung,iul dintre
vectorul vitezei w1 .i tangenta la linia "edie a profilului. Ung,iul dintre
vectorul vitezei w2 la ie.ire din re1ea .i tangenta la cur$a profilului 7n partea
din fa1/ #e nu"e.te ung,iul de 7nt5rziere a curentului a O ^ N b2 . Ung,iul
de acce# b1 e#te ung,iul dintre direc1ia vitezei la intrare 7n re1ea .i flancul ei<
ung,iul de ie.ire b2 e#te ung,iul dintre vectorul vitez/ W2 .i flancul re1elei.
Diferen1a ace#tor ung,iuri deter"in/ #c,i"$area direc1iei curentului de aer.

3)
Fig@ ## Aro3ilul aripa
.#+# Stu%iu" !in&tst*ti! *" rtru"ui &"i!i%*" 5i *r/u0&nt*r&*
p*r*0&tri"r /&0&tri!i %& 1*)3
Ba carenarea unei re1ele infinite de profile de un current plan paralel
per"anent de aer< deter"in/" for1a de ac1iune a curentului a#upra unui
profil unitar 7n direc1ie perpendicular/ planului de#enului. Men1ion/" 7n
current #ec1iunile 1 .i 2 :fig. 3; paralele flancului de#enului .i dep/rtate de
re1ea la o di#tan1/ ce per"ite acceptarea vitezei .i pre#iunii con#tante 7n
fiecare #ec1iune< adic/ acolo unde curentul nu va fi pertur$at. Duce" la
di#tan1a pa#ului re1elei t liniile curentului A4 .i %D.

Fig: #% Diagrama 3ortelor generate de curentii de aer
Din ecua1ia continuit/1ii:
Aentru un gaz inco"pre#i$il:
31
.i proiec1ia for1ei rezultante pe a9a c a re1elei #e deter"in/ cu rela1ia:
Aroiec1ia for1ei A < care ac1ioneaz/ a#upra profiluluiarip/ de lungi"e unitar/:
A#tfel< A e#te for1a rezultant/ aplicat/ la profil< iar Ad for1a aplicat/ la
volu"ul de calcul. %onfor" ecua1iei 4ernoulli #e #crie:
unde: p1 .i p2 #unt pre#iunile #tatice 7n #ec1iunile 1 .i 2+
2
1 F 2 U e .i 2
2 F 2 U e N pre#iunile dina"ice 7n #ec1iunile 1 .i
2< core#punz/tor.A#tfel< rezult/:
%ircula1ia vitezei pe conturul A4%D< accept5nd drept pozitiv/ direc1ia
contra acelor de cea#ornic< #e deter"in/ a#tfel:
Biniile curen1ilor A4 .i %D #unt congruente< iar di#tri$uirea vitezelor pe ele
e#te a#e"enea< deci A4 %D ( ( O \.i:
[in5nd cont de circularea vitezei 7n 8urul profilului< proiec1iile for1ei
rezultante vor fi:
32
%urentul de gaz ideal ac1ioneaz/ a#upra profilului cu for1a:
Acea#ta e#te ecua1ia lui fuDov#Di referitoare la for1a de a#cen#iune.
>ectorul geo"etric "ediu al vitezei " U #e deter"in/ din rela1ia:
Aroiec1ia ace#tui vector pe a9a U e#te
iar pe a9a c re#pective
Direc1ia vitezei geo"etrice "edii #e deter"in/ cu rela1ia:
A#tfel< rezultanta tuturor for1elor< care ac1ioneaz/ a#upra re1elei din partea
curentului de gaz inco"pre#i$il e#te egal/ cu produ#ul dintre den#itate<
viteza geo"etric/ "edie .i circula1ia vitezei 7n 8urul profilului. Direc1ia ei de
ac1iune e#te perpendicular/ pe vectorul vitezei geo"etrice "edii. Aentru a
deter"ina direc1ia for1ei A roti" vectorul U" cu ung,iul de 9)o contra
direc1iei acelor de cea#ornic. Ba carenarea re1elei cu un gaz real< valoarea
real/ a for1ei de a#cen#iune v?a fi "ai "ic/ dec5t cea teoretic/ din cauza
for1elor de vi#cozitate.
33
.#.# E"*1r*r&* &!u*6ii"r &n&r/&ti!& %& 1*)3 *"& tur1in&i &"i!i%*"&
Dup/ cu" a fo#t "en1ionat "ai #u#< a#upra unui profil unitar< care #e "i.c/
cu viteza periferic/ U< ac1ioneaz/ for1a de a#cen#iune A < proiec1iile c/reia pe
a9a re1elei .i pe linia frontal/ #unt egale< re#pectiv< cu Ac .i AU. Aplic5nd
ecua1ia cantit/1ii de "i.care pentru o #ec1iune inelar/ ele"entar/ cu
gro#i"ea unitar/< #e va o$1ine:

!/ analiz/" cu" ac1ioneaz/ vi#cozitatea unui gaz inco"pre#i$il a#upra
rezultatelor tuturor for1elor care ac1ioneaz/ a#upra profilului 7n re1ea.
Din ecua1ia cantit/1ii de "i.care vo" o$1ine rela1iile pentru co"ponentele
a9ial/ .i frontal/ ale reac1iei curentu lui pe un profil unitar al re1elei :fig. 24;:


Fig: #6 Sc)ema de calcul a componentelor radial0 1i 3rontal0
a 3or4ei generate de curentul de ga( real$
34
[in5nd cont de vi#cozitate ecua1ia 4ernoulli pentru #ec1iunile 1 .i 2 va fi:
unde p g #unt pierderile 7n#u"ate ale pre#iunii totale< care apar din cauza
vi#cozit/1ii.Deci:
%o"par/" rela1iile pentru proiec1iile for1ei de a#cen#iune la "i.carea unui
gaz ideal cu rela1iile a#e"/n/toare la "i.carea gazului v5#co#.
Aentru un gaz ideal ave":
Me"$rul #upli"entar t A g e9pri"/ proiec1ia pe a9a re1elei a for1ei de
rezi#ten1/ Hd . Aroiec1ia ace#tei for1e pe a9/ e#te egal/ cu zero< adic/ e#te
paralel/ cu a9a re1elei. Introduce" viteza geo"etric/ "edie : ; 1 2 F 2 "U
UU O h .i o$1ine" rela1ia:< " H (U O e :23; care< for"al< nu #e
deo#e$e.te de cea pentru un gaz ideal< 7n#/ aici .i " U .i ( #e deter"in/
confor" vitezelor reale 1 U .i 2 U .*or1a rezultant/ H de interac1iune a
curentului de gaz v5#co# cu profilul re1elei:. H A Hd O h :24; A.a cu" AU O
HU< for1a de rezi#ten1/ nu influen1eaz/ "o"entul de tor#iune al re1elei de
profile.
De#co"pune" for1a H 7n co"ponente: < = X H H H O h :2; undeH= e#te
for1a de rezi#ten1/ frontal/+ HX N for1a de a#cen#iune.
%o"ponenta frontal/ a for1ei rezultante H= caracterizeaz/ ac1iunea
energetic/ a curentului de aer a#upra ro1ii de lucru< iar co"ponenta a9ial/
HX deter"in/ for1a de 7nc/rcare a rul"en1ilor tur$inei.>o" nu"i calitatea
profilului:
3
raportul dintre for1a de a#cen#iune a profilului .i for1a de rezi#ten1/ frontal/.
Ace.ti coeficien1i adi"en#ionali ai for1elor profilului unitar #au ai re1elei
depind de geo"etria profilului .i a re1elei< de ung,iul de atac i< de pre#iunea
dina"ic/ 1 F 2 " E e .i de al1i factori au9iliari. *or1a rezultant/ pentru
re1eaua co"pu#/ din n profile cu 7n/l1i"e unitar/ #e deter"in/:
Aici %H< %X< %= #unt coeficien1ii for1elor aerodina"ic/< de a#cen#iune .i de
rezi#ten1/ frontal/. %oeficientul per"ite
deter"inarea for1ei de a#cen#iune confor" caracteri#ticilor cuno#cute ale
re1elei de profile.
5.Utilizarea energiilor regenerabile in tarile din Europa si pe plan
mondial.
0nergiile regenera$ile nu produc e"i#ii poluante .i prezint/ avanta8e pentru
"ediul "ondial .i pentru co"$aterea poluarii locale. 3$iectivul principal al
folo#irii energiilor regenera$ile 7l reprezint/ reducerea e"i#iilor de gaze cu
efect de #er/.
Dezvoltarea #ur#elor regenera$ile de energie ca o re#ur#/ energetic/
#e"nificativ/ .i nepoluant/ e#te unul din principalele o$iective ale politicilor
energetice "ondiale care< 7n conte9tul dezvolt/rii dura$ile< au ca #cop
cre.terea #iguran1ei 7n ali"entarea cu energie< prote8area "ediului
7ncon8urator .i dezvoltarea la #car/ co"ercial/ a te,nologiilor energetice
via$ile.
36
De la adoptarea in 1992 a Arotocolului de la SIoto a#upra %onven1iei %adru
a Ja1iunilor Unite de#pre #c,i"$/rile cli"atice :1992;< indu#tria #ur#elor
regenera$ile de energie a fo#t 7"pin#/ c/tre capitalizare pe o pia1/ glo$al/ a
energiei regenera$ile< 1int/ ce poate fi atin#/ nu"ai prin coagularea 7ntr?un
plan co"un a i"perativelor de reducere a e"i#iilor de gaze cu efect de #er/.
Arin ace#t protocol< 1/rile dezvoltate au #ta$ilit drept 1int/ reducerea p5n/ 7n
2)12 a gazelor cu efect de #er/ cu <2 C fa1/ de nivelul din 199). Arotocolul
de la SIoto a fo#t #e"nat 7n Dece"$rie 1992 la %onferin1a din faponia de
c/tre -4 de na1iuni< 7n#/ ratificat doar de c/tre 32< "a8oritatea din ace#tea
fiind 1/ri 7n cur# de dezvoltare. Ace#tui protocol i?au ur"at "ulte a#tfel de
7n1elegeri .i anga8a"ente la nivel "ondial .i european 7n dorin1a unei
dezvolt/ri dura$ile a lu"ii< cu" ar fi Agree"entul de la Kaga :noie"$rie
2))); #au 4onn :iulie 2))1;.
Ba !u""it?ul Mondial a#upra Dezvolt/rii Dura$ile :!u#taina$ilitI !u""it;
de la fo,anne#$urg din !epte"$rie 2))2< energia a fo#t unul dintre cele "ai
controver#ate do"enii 7n di#cu1ii< cu te9te progre#ive $locate de
protec1ioni#ti na1ionali< intere#e proprii #au vederi pe ter"en #curt. A#tfel<
pro$le"a adopt/rii unei 1inte co"une 7n ceea ce prive.te energia
regenera$il/ a r/"a# una dintre cele "ai controver#ate< 7nt5rziind zile 7ntregi
agree"entul a#upra Alanului co"un de i"ple"entare a #ur#elor regenera$ile
de energie. Ju a fo#t fi9at/ nici o 1int/< 7n#/ toate 1/rile au recuno#cut
nece#itatea cre.terii de #ur#e regenera$ile 7n totalul energiei furnizate. 6n
final< pe 4 !epte"$rie 2))2 a fo#t #e"nat Alanul de I"ple"entare< inclu#iv
de c/tre Ho"5nia< care #?a pronun1at 7n favoarea #ur#elor regenera$ile .i
politicilor U0 .i "ondiale :in #pecial Arotocolul de la SIoto;.
5#$# St*%iu" surs&"r n&!n-&ntin*"& r&/&n&r*1i"& p& p"*n 0n%i*"
6n anul 2)))< ponderea #ur#elor regenera$ile 7n produc1ia total/ de
energie pri"ar/ pe plan "ondial era de 13<- C.
Din analiza ratelor de dezvoltare din ulti"ele trei decenii #e o$#erv/ c/
energia produ#/ din #ur#e regenera$ile a 7nregi#trat o cre.tere anual/ de 2 C.
0#te evident c/ pe ter"en "ediu #ur#ele regenera$ile de energie nu pot fi
privite ca alternativ/ total/ la #ur#ele conven1ionale< dar e#te cert c/< 7n
"/#ura poten1ialului local< datorit/ avanta8elor pe care le au :re#ur#e locale
a$undente< ecologice< ieftine< independente de i"porturi;< ace#tea tre$uie
utilizate 7n co"ple"entaritate cu co"$u#ti$ilii fo#ili .i energia nuclear/.
32

Fig: #5

%o"$u#ti$ilii 7n produc1ia total/ de energie pri"ar/ 7n anul 2)))< pe plan
"ondial
!tudiile oa"enilor de .tiin1/ au devenit 7n ulti"ii ani din ce 7n ce "ai
unani"e 7n a aprecia c/ o cre.tere puternic/ a e"i#iilor "ondiale de gaze cu
efect de #er/ va conduce la o 7nc/lzire glo$al/ a at"o#ferei tere#tre de 2 ? 6
o
%< p5n/ la #f5r.itul ace#tui #ecol< cu efecte deza#troa#e a#upra "ediului
7ncon8ur/tor.
Arin #c,i"$ul natural dintre at"o#fer/< $io#fer/ .i oceane pot fi
a$#or$ite circa 11 "iliarde de tone de %3
2
din at"o#fer/ :#au 3 "iliarde de
tone ec,ivalent car$on;< ceea ce reprezint/ circa 8u"/tate din e"i#iile
actuale ale o"enirii. Acea#ta a condu# la o cre.tere per"anent/ a
concentra1iei de %3
2
din at"o#fer/ de la 2-) de pp" 7nainte de dezvoltarea
indu#trial/ la 36) pp" 7n prezent.
0#ti"5nd c/ la #f5r.itul ace#tui #ecol popula1ia glo$ului va atinge
circa 1) "iliarde de locuitori< 7n condi1iile unor drepturi de e"i#ie unifor"e
pentru intreaga popula1ie< pentru a nu dep/.i concentra1ia de %3
2
de 4)
pp" 7n at"o#fer/< ar fi nece#ar ca e"i#iile pe cap de locuitor #/ #e li"iteze
la )<3 tone %Flocuitor< ceea ce pentru 1/rile dezvoltate reprezint/ o reducere
de 1) ori a actualelor e"i#ii de gaze cu efect de #er/.
Arognoza con#u"ului de energie pri"ar/ realizat/ de %on#iliul
Mondial al 0nergiei pentru anul 2))< 7n ipoteza unei cre.teri econo"ice de
3C pe an< f/r/ o "odificare a tendin1elor actuale de de#cre.tere a inten#it/1ii
energetice .i de a#i"ilare a re#ur#elor energetice regenera$ile< eviden1iaz/
3-
un con#u" de circa 2 (tep< din care 1 (tep din co"$u#ti$ili fo#ili. Aentru
a #e p/#tra o concentra1ie de %3
2
de 4) pp"< ceea ce reprezint/ circa 6 (t
car$on< cantitatea "a9i"/ de co"$u#ti$ili fo#ili utiliza$il/ nu tre$uie #a
dep/.ea#c/ 2 (tep< rezult5nd un deficit de 1- (tep care ar tre$ui acoperit din
#ur#e nucleare .i #ur#e regenera$ile. Hezult/ c/ pentru o dezvoltare
energetica dura$il/ nu ar tre$ui #/ #e dep/.ea#c/ la nivelul anlui 2)) un
con#u" de 13 ? 1- (tep< acoperit din co"$u#ti$ili fo#ili 2 (tep< din nuclear
2 ? 3 (tep .i re#tul de 4 ? 9 (tep din re#ur#e regenera$ile.
Aentru atingerea ace#tui o$iectiv a"$i1io#< propu# de 1/rile Uniunii
0uropene< de a reduce de patru ori e"i#iile la orizontul anului 2))< #e
e#ti"eaz/ o puternic/ Ldecar$onizareM a #i#te"ului energetic< prin apelare
at5t la energia nuclear/< dar "ai ale# la #ur#ele regenera$ile de energie.
[in5nd #ea"a de ti"pul de i"ple"entare a unor noi te,nologii .i de
7nlocuire a in#tala1iilor e9i#tente< e#te nece#ar #/ #e accelereze rit"ul de
dezvoltare a noilor te,nologii curate .i a celor care pre#upun con#u"uri
energetice redu#e. 6n acela.i ti"p e#te nece#ar/ o profund/ evolu1ie a #tilului
de via1/ .i o orientare c/tre o dezvoltare dura$il/.
6n condi1iile ader/rii 1/rii noa#tre la Uniunea 0uropeana la 7nceputul
anului 2))2< va tre$ui #/ ne a#u"/" o$iectivelor #trategice ale ace#teia 7n
do"eniul re#ur#elor regenera$ile.
!ur#ele regenera$ile de energie #unt energia #olar/< energia eolian/<
energia geoter"al/< ,idroter"al/< $io"a#a< energia ,idrogenului .i altele.
!ur#ele fo#ile po#ed/ propriet/1i foarte folo#itoare care le?au f/cut foarte
populare 7n ulti"ul #ecol. Din nefericire< #ur#ele fo#ile nu #unt regenera$ile.
Mai "ult dec5t at5t< ace#tea #unt re#pon#a$ile de e"i#iile de %3
2
din
at"o#fer/< care #unt d/unatoare unui cli"at ecologic. Utilizarea 7n
continuare a #ur#elor de energie fo#ile ar produce o cre.tere a e"i#iilor de
%3
2
:fig. 2;.
39

Fig: #>
%re.terea e"i#iilor de %3
2
generate prin arderea #ur#elor fo#ile de energie
3 pro$le"/ "a8or/ 7n utilizarea co"$u#ti$ililor cla#ici :c/r$uni< petrol< gaze
naturale; e#te poluarea "ediului.
Apro9i"ativ 3) "ilioane tone %3
2
< %3< !3
2
#i J3
9
7"preun/ cu funingine
.i cenu.a #e dega8/ anual 7n utilizarea "i8loacelor de tran#port< generarea
c/ldurii .i altele.
Fig: #7
4)
Aoluan1ii #i#te"elor de energie
Aoluan1ii rezulta1i at5t din utilizarea #ur#elor conven1ionale c5t .i a celor
neconven1ionale de energie #unt ilu#tra1i 7n *igura 3.
Joile cerin1e 7n do"eniul dezvolt/rii dura$ile au deter"inat #tatele lu"ii #/
7.i pun/ pro$le"a "etodelor de producere a energiei .i #/ crea#c/ cota de
energie produ#/ pe $aza energiilor regenera$ile. Arotocolul de la SIoto
anga8eaz/ #tatele #e"natare #/ reduc/ e"i#iile de gaze cu efect de #er/.
Ace#t acord a deter"inat adoptarea unor politici na1ionale de dezvoltare a
eolienelor .i a altor #ur#e ce nu dega8/ $io9id ce car$on.
'rei factori au deter"inat ca #olu1ia eolienelor #/ devin/ "ai co"petitiv/:
i noile cuno.tin1e .i dezvoltarea electronicii de putere+
i a"eliorarea perfor"an1elor aerodina"ice 7n conceperea tur$ilor eoliene+
i finan1area na1ional/ pentru i"plantarea de noi eoliene.
6nceputa cu cca. 3) de ani 7n ur"a< utilizarea energiilor regenera$ile 7n
#pecial a energiei #olare< eoliene< apelor geoter"ale #i a "areelor< provocata
de pri"a criza a petrolului din 1922< a a8un# 7n prezent #a reprezinte un
procent i"portant din $alanta de furnizare a energiei 7n "ulte tari ce po#eda
potential in ace#t do"eniu< printre care cita":
1; !uedia : ,idro C<
2; I#landa : ,idro 12C< geoter"ala C
3; 0lvetia : ,idro 43C
4; 'urcia : $io"a#a 9C< geoter"ala 1C
; (er"ania : eoliana 4)C din capacitatea "ondiala
6n ace#te tari #e depa#e#te cu "ult pragul propu# prin Directivele U0 p5na 7n
anul 2)1) 7n do"eniul utilizarii energiilor regenera$ile de 12C< legat #i de
re#pectarea prevederilor protocolului de la SIoto.
Arincipalele p5rg,ii 7n ace#t do"eniu #unt:
a. Inve#titiile "a#ive de la "iliarde dolari din 199 p5na la pe#te 2)
"iliarde dolari in 2))3 pe plan "ondial< econo"iile anuale realizate la
energie pri"ara :car$une< ,idrocar$uri; fiind e#ti"ate nu"ai in !UA la cca.
36 "iliarde de dolari pe an 7ncepand din 2)). 0nergia verde fiind
nepoluanta rezulta ca 7n plu# #e econo"i#e#c #i c,eltuielile a#cun#e cu" ar fi
cele pentru #anatate pu$lica #i cele legate de pierderi de recolte vi#?a?vi# de
ploile acide.%eea ce e#te ciudat e#te faptul ca< pentru producerea energiei
electrice cu cele "ai poluante te,nologii 7n centralele pe car$une #i cele
nucleare< #e inve#te#c #i in prezent cca. 9)C din fondurile di#poni$ile< pe
41
c5nd utiliz5nd te,nologii curate doar c5teva procente< de#i ace#tea #e
i"ple"enteaza u#or #i nu au efecte nocive a#upra "ediului 7ncon8urator.
$. !u$ventii i"portante care a8ung p5na la 11) 0 F "2 de colectori #olari
folo#iti pentru incalzirea #patiilor 7n (er"ania. 6n confor"itate cu
prevederile %artii al$e pentru energii regenera$ile :1992; #e prevede ca p7na
7n 2)1) #a fie in#talati 1)) "ilioane "2 de colectori #olari 7n toata 0uropa.
!e "entioneaza ca 7n prezent 7n !pania #unt in#talati "ai "ult de )).)))
"2 de colectori #olari. 6n (er"ania #e acorda dea#e"eni #u$ventii
i"portante pentru "ontarea de celule fotovoltaice integrate 7n #pecial 7n
acoperi#urile #i fere#trele cladirilor e9i#tente.
c. 6"$unatatirea te,nologiilor de producere a in#talatiilor care duce la
#caderea pretului de co#t :de e9. la celule fotovoltaice de la 3) jFU 7n ur"a
cu 3) de ani la cca.3?4 0FU< 7n prezent;.
6n prezent< pe plan "ondial< ponderea energiilor regenera$ile 7n producerea
energiei electrice< e#te #c/zut/. ! poate #pune c/ poten1ialul diferitelor filiere
de energii regenera$ile< e#te #u$?e9ploatat. 'otu.i< a"elior/rile te,nologice
au favorizat in#talarea de generatoare eoliene < 7ntr?un rit" per"anent
cre#c/tor 7n ulti"ii ani< cu o evolu1ie e9ponen1ial/< av5nd o rat/ de cre.tere
de 2C 7n 2))3. *iliera eolian/ e#te de#tul de dezvoltat/ 7n 0uropa< de1in5nd
pozi1ia de lider 7n topul energiilor regenera$ile. Ace#t tip de energie
regenera$il/ a#igur/ nece#arul de energie electric/ pentru 1) "ilioane de
locuitori. Dealtfel< 9) C din produc/torii de eoliene de "edie .i "are putere<
#e afl/ 7n 0uropa. Heparti1ia 7n 0uropa a energiei electrice produ#e pe $aza
eolienelor< arat/ diferen1e 7ntre #tate. (er"ania e#te liderul pe pia1a
european/< 7n ciuda unei 7ncetiniri 7n 2))3 a in#tal/rilor. !pania< pe pozi1ia a
doua< continu/ #/ in#taleze inten#iv parcuri eoliene. Dane"arca e#te pe a
treia pozi1ie< av5nd dezvoltate eoliene off#,ore .i trec5nd la "odernizarea
eolienelor "ai vec,i de 1) ani.
%o#turile .i eficien1a unui proiect eolian tre$uie #/ 1in/ #ea"a at5t de pre1ul
eolienei< c5t de cele ale in#tal/rii .i 7ntre1inerii ace#teia< precu" .i de cel al
v5nz/rii energiei. 3 eolian/ e#te #cu"p/. 're$uie#c realizate 7nc/ progre#e
econo"ice pentru a #e putea a#igura re#ur#ele dezvolt/rii eolienelor. !e
e#ti"eaz/ c/ in#talarea unui DE eolian< co#t/ apro9i"ativ 1))) 0uro.
Arogre#ele te,nologice .i produc1ia 7n cre.tere de eoliene din ulti"ii ani
per"it reducerea con#tant/ a pre1ului e#ti"at. Are1ul unui DE, depinde de
pre1ul in#tal/rii eolienei< ca .i de cantitatea de energie produ#/ anual. Ace#t
pre1 variaz/ 7n func1ie de loca1ie .i #cade pe "/#ura dezvolt/rii te,nologie.
6n (er"ania .i Dane"arca< inve#titorii #unt fie "ari grupuri indu#triale< fie
particulari #au agricultori. Acea#t/ particularitate tinde #/ i"plice popula1ia
7n dezvoltarea eolienelor. 0nergia eolian/ e#te perceput/ ca o cale de
42
diver#ificare a produc1iei agricole. 6n Dane"arca< 1)) ))) de fa"ilii de1in
ac1iuni 7n energia eolian/. *iliera eolian/ a per"i#< de a#e"enea< crearea de
locuri de "unc/ 7n diver#e #ectoare< ca cele de producere a eolienelor .i a
co"ponentelor ace#tora< in#tal/rii eolienelor< e9ploat/rii .i 7ntre1inerii<
precu" .i 7n do"eniul cercet/rii .i dezvolt/rii. !e 7nregi#treaz/ pe#te 1 )))
de anga8a1i 7n Dane"arca .i 3) ))) 7n (er"ania< direct #au indirect i"plica1i
7n filiera eolian/.
Fig$ #::Aarcuri eoliene
(Sursa: Wind energ, .arometer-EuroB.ser&CE; #006"
0nergia eolian/ e#te con#iderat/ ca una din op1iunile cele "ai dura$ile dintre
variantele viitorului< re#ur#ele v5ntului fiind i"en#e. !e e#ti"eaz/ c/ energia
eolian/ recupera$il/ la nivel "ondial #e #itueaz/ la apro9i"ativ 3 ))) 'E,
:'erraEattor/;< ceea ce reprezint/ de 4 ori "ai "ult dec5t con#u"ul
"ondial actual de electricitate.
6n 0uropa< poten1ialul e#te #uficient pentru a#igurarea a cel pu1in 2)C din
nece#arul de energie electric/ p5n/ 7n 2)2)< "ai ale# dac/ #e ia 7n
con#iderare noul poten1ial off#,ore.
%,iar dac/ eolienele de pri"/ genera1ie erau deran8ante din punct de vedere
#onor< #e pare c/ 7n prezent< dezvolt/rile te,nologice au per"i# reducerea
con#idera$il/ a zgo"otului produ# de a#tfel de in#tala1ii. A#tfel< pe #cara
#ur#elor de zgo"ot< eolienele #e #itueaz/ undeva 7ntre zgo"otul produ# de
un v5nt #la$ .i zgo"otul din interiorul unei locuin1e< re#pectiv la
43
apro9i"ativ 4 d4. 0volu1ia nivelului #onor 7n func1ie de nu"/rul de eoliene
e#te logarit"ic/< re#pectiv in#talarea unei a doua eoliene deter"in/ cre.terea
nivelului #onor cu 3 d4 .i nu du$larea ace#tuia.
Aentru di"inuarea polu/rii #onore e9i#t/ "ai "ulte c/i:
? "ultiplicatoarele #unt #pecial concepute pentru eoliene. 6n plu#< #e 7ncearc/
favorizarea ac1ion/rilor directe< f/r/ utilizarea "ultiplicatoarelor.
? profilul palelor face o$iectul unor cercet/ri inten#e pentru reducerea
polu/rii #onore deter"inat/ de #curgerea v5ntului 7n 8urul palelor #au a
e"i#iilor datorate nacelei #au pilonului. Ar$orii de tran#"i#ie #unt prev/zu1i
cu a"ortizoare pentru li"itarea vi$ra1iilor.
? antifonarea nacelei per"ite< de a#e"enea< reducerea zgo"otelor.
In ur"atorii - ani va fi in#talata o putere de 11).))) ME in centralele
eoliene. Daca ace#tea #?au dezvoltat pe zonele de coa#ta< in prezent tendinta
e#te de a con#trui unitati in interior pentru a furniza energie pentru "ii de
go#podarii< fer"e< "ici intreprinderi.
%ea "ai dezvoltata zona eoliana in (er"ania e#te Ee#tfalia ? regiunea
!intfeld< unde #unt "ontate 6 de in#talatii cu o capacitate de 1-) "ilioane
DE, pe an :adica #uficient pentru ).))) go#podarii;.
%el "ai "are producator "ondial de tur$ine eoliene e#te fir"a *lender
("$K< care livreaza 4)C din toate centralele eoliene in#talate in lu"e
:0uropa< !UA #i %,ina;.
3 intreaga indu#trie #?a dezvoltat pentru fa$ricarea co"ponentelor< pentru
#ervicii de "onta8< intretinere< e9ploatare.
%entralele eoliene actuale au puteri #tandardizate< incepand de la 1)) DE la
MEFunitate. Unde e#te po#i$il< unitatile #unt cuplate in $aterii pentru a
o$tine puteri "ai "ari.
Indu#tria ro"anea#ca ar putea #a #e i"plice intr?o piata de 6)?2) "ld.euro
:e#ti"ata pe - ani;< putand produce o #erie de co"ponente cu" ar fi:
"otoare #i generatoare electrice< co"ponente "ecanice ? ar$ori grei< #talpi
de #u#tinere< carca#e< reductoare< confectii "etalice< pe $aza de avanta8e
co"parative #i co"petitive.
Apro9i"ativ -)C din energia eoliana din lu"e e#te produ#a acu" in
%alifornia< dar energia eoliana e#te pe cale de ra#pandire MidUe#t?ul
a"erican< in 0uropa? in #pecial in 4elgia ? #i in alte regiuni.
Ho"ania< pe#te 3) de aniW
Aoluarea accentuata a"eninta civilizatia u"ana. Dezec,ili$rele produ#e de
e"i#iile de dio9id de car$on pot arunca o"enirea intr?o iarna ve#nica.
Ho"ania nu e#te ocolita de #c,i"$arile e9tre"e ale vre"ii
44
Ulti"ii ani au fo#t critici din punct de vedere al feno"enului de incalzire
glo$ala. In 2))< din cauza te"peraturilor in cre#tere< #?a inregi#trat un
record negativ. Doar in ur"a cu #apte ani 'erra a fo#t "ai calda< dar atunci
0l Jino a avut un cuvant greu de #pu#. Arderea co"$u#ti$ililor face ca
at"o#fera #a fie tot "ai ingreunata de gazele to9ice< iar razele #olare tot "ai
periculoa#e pentru viata pe Aa"ant. 'e"peratura glo$ala e#te "ai "are in
fiecare an< nivelul oceanului cre#te din cauza topirii g,etii< iar con#u"ul
energetic e#te din ce in ce "ai "are. Ace#t lucru #e #i"te< provocandu?#e
ano"aliile cli"atice. Ho"ania nu e#te #cutita de #c,i"$arile radicale ale
vre"ii.
Incalzirea glo$ala
Arecipitatiile a$undente #i topirea g,etarilor #i a unor parti din (roenlanda
pot aduce un volu" i"pre#ionant de apa in calea curentilor din Atlantic.
Ace#te ape reduc #alinitatea oceanului< ceea ce conduce la o incetinire a
#cufundarii apei "ai reci< oprind a#tfel tran#portarea caldurii de catre
curenti.
%urentul (olfului
Ace#ta aduce apa calda din#pre 0cuator #pre nord. Apa eli"ina caldura in
at"o#fera #i #e race#te. %aldura pierduta face ca apa #a devina "ai #arata #i
foarte dea#a. Aana cand a8unge in nordul I#landei< devine de#tul de den#a ca
#a #e #cufunde.
%urent rece adanc ? %u )C #cade tran#portul de apa aflata la adanci"e din
Atlanticul de nord catre #ud
%urentii de adanci"e
In ti"pul iernii< apa rece< #arata #i den#a care e#te adu#a de curentul (olfului
#i co$oara in adancul oceanului< declan#and intoarcerea centurii de tran#port.
%urentul de adanci"e curge u#or inapoi catre 0cuator #i oceanele Aacific #i
Indian.
%irculatia din "i8locul Atlanticului
A8ungerea apei "ai putin #arate in e"i#fera nordica $loc,eaza valul de apa
calda din#pre tropice. Apa #e indreapta catre e#t #i #ud< in loc #a?#i ur"eze
cur#ul catre nord.
Monitorizarea curentilor
In 2))4< cercetatorii au in#talat 22 de #talpi ancorati de?a lungul unei fa#ii
din Atlantic aflata la circa 2 de grade nord. *iecare #talp a fo#t ec,ipat cu
aparatura pentru "a#urarea te"peraturii< a #alinitatii< a vitezei curentilor #i a
directiei ace#tora.
4
Apa calda de #uprafata din "i8locul oceanului care #e indreapta catre #ud
circula cu )C "ai rapid.
RDefri#arile vor crea< in 12 ani< un coridor al tornadelorR
(aura de ozon< incalzirea glo$ala< #uprapopularea #i defri#arile "a#ive au
alar"at intreg "apa"ondul< ridicand pro$le"e #peciali#tilor care au incercat
#a prevada viitorul apropiat al u"anitatii.
%u" va arata Ho"ania anului 2)3) in conditiile in care tara noa#tra #e
confrunta in ulti"ii ani cu feno"ene cli"atice ne"aiintalnite&
!peciali#tii cred ca o Ho"anie in care vor continua defri#arile in acela#i rit"<
"a#inile poluante vor continua #a circule< iar e"i#iile de dio9id de car$on
#au gaze cu efect de #era #e vor "entine intre acelea#i cote va fi o tara in
care vor fi de#erturi in Do$rogea #i in #udul tarii< in care vor di#parea rauri #i
vor fi alunecari de teren "a#ive< a#e"anatoare celor de anul ace#ta de pe
>alea 'rotu#ului< Karg,ita< %ova#na ori de pe >alea Je,oiului.
Uraganele vor deveni un feno"en fire#c pe#te 12 ani< odata cu aparitia
Rcoridorului european al tornadelorR. Anul #e va i"parti in doua anoti"puri<
unul ploio# #i altul #eceto#< iar te"peraturile vor continua #a crea#ca
ine9plica$il pentru perioada interglaciara pe care o parcurge".
Ae de alta parte< incalzirea te"peraturii va favoriza aparitia epide"iilor
tropicale de tipul "alariei. !i pentru a co"pleta i"aginea de nerecuno#cut a
Ho"aniei anului 2)3)< taranii #e vor ocupa de plantatii de portocali< in locul
lanurilor de poru"$ care nu vor rezi#ta te"peraturilor tropicale.
5#2 O0u"7 prin!ip*"u" in*0i!
%on#ilierul "ini#trului "ediului< Ionut Aurica< a declarat ca tara noa#tra
poate a8unge de nerecuno#cut in "ai putin de 2 de ani confor" unui
R#cenariu cli"aticR realizat de #peciali#tii in#titutiei.
RHo"ania nu e#te poluata integral. 09i#ta zone to9ice< precu" %op#a Mica<
4aia Mare< %o"arnic< 4ucure#ti< dar< in re#t< e curata. Dupa <9)< indu#tria
ro"anea#ca poluanta a intrat in colap#< cu toate ace#tea nu"arul de "a#ini #?
a "arit alar"ant #i paduri intregi au fo#t ra#e de pe #uprafata pa"antului.
!eceta din 2))3 #i inundatiile din 2)) au fo#t #e"nale de"ne de luat in
#ea"aR< a declarat Ionut Aurica.
Arincipalul ina"ic al "ediului ra"ane o"ul< de aceea orice R#cenariu
cli"aticR are ca punct de plecare evolutia in ti"p a #ocietatii. In tara noa#tra<
tendintele inregi#trate in ulti"ii ani inclina catre o incalzire alar"anta ce a
dat pe#te cap anoti"purile.
46
Ju"ai in 4ucure#ti< in perioada 19)1?2)))< te"peratura "edie a cre#cut cu
)<6 grade %el#iu#< #pune dr. %on#tanta 4oroneant< #peciali#t in R!c,i"$ari
cli"aticeR< din cadrul AJM :Ad"ini#tratia Jationala de Meteorologie;.
Ba %onferinta Jatiunilor Unite privind !c,i"$arile %li"atice< de la
Montreal< #?a e"i# ipoteza ca Rplantele "entin te"peratura Aa"antului cu
3)C "ai ridicata< un lucru e9tre" de i"portant tinand cont ca 'erra #e
apropie de o noua perioada de glaciatiuneR< #u#tine Ionut Aurica. Aarado9al<
incalzirea glo$ala Rfara precedent in ulti"ii 6)).))) de aniR< produ#a de
poluare< va fi ur"ata in ti"p de o racire $ru#ca a planetei.
Alanuri de viitor
Bovita regulat de tornade< de inundatii a#e"anatoare celor de anul ace#ta #i
de #eceta< Ho"ania anului 2)3) va fi co"plet #c,i"$ata. RAro$a$il ca
locuintele din 2)3) vor fi prote8ate i"potriva vanturilor puternice cu
aparatori din alu"iniu< reteaua electrica va fi inlocuita pentru a rezi#ta la
inte"perii< iar pe piata a#igurarilor vor aparea pac,ete #peciale pentru
uragane.
3a"enii vor face rezerve de apa pentru anoti"pul #eceto#R< #u#tine
con#ilierul "ini#terial. Ae langa a#ta< vor e9i#ta atacuri ale viru#urilor
tropicale care vor avea conditii ideale pentru reproducere. R>iru#ul gripei
aviare prezent in ace#t an e#te un alt #e"nal de alar"a privind #c,i"$arile
cli"atice din tara noa#traR< continua Ionut Aurica. Un alt indiciu alar"ant
e#te dat de faptul ca Rniciodata nu #?a "ai atin# acea#ta concentratie de gaze
cu efect de #era ca in prezentR< #u#tine dr. %on#tanta 4oroneant.
'i"pul pro$a$il in Ho"ania anului 2)3)
In e9clu#ivitate< R0veni"entul zileiR prezinta ta$loul cli"atic al Ho"aniei
din 2)3)< in confor"itate cu un #cenariu cli"atic IA%% :Interguverna"ental
Aanel on %li"ate %,ange; tran#pu# in doua "odele pentru zona Ho"aniei.
R*ata de perioada de referinta 1961?199)< in iarna anului 2)3) te"peratura
"edie poate cre#te< in "edie< cu 1<1 grade %el#iu#. %antitatea de precipitatii
va #cadea< "ai ale# in #udul tarii< cu pana la 1C fata de perioada 1961?
199). In #ezonul e#tival< #e va "anife#ta o tendinta de incalzire< te"peratura
"edie cre#cand< in "edie< cu 1<3 grade fata de perioada de referinta 1961?
199)< iar cantitatea de precipitatii #e va reduce cu 1)?2)C< "ai ale# in #udR<
a e9plicat dr. %on#tanta 4oroneant< de la AJM :Ad"ini#tratia Jationala de
Meteorologie;. 're$uie facuta precizarea ca Race#t #cenariu cli"atic a fo#t
realizat tinand cont de anu"iti indicatori de dezvoltare econo"ica #i de
nivelul e"i#iilor gazelor cu efect de #eraR.
42
0fectul de #era. !c,i"$arile de te"peraturi la nivel planetar #e datoreaza
"ai "ultor factori. In#a principala cauza e#te e"anarea "a#iva de dio9id de
car$on< "etan #i alte gaze nocive in at"o#fera. Moleculele ace#tor #u$#tante
a$#or$ radiatiile #olare #i le i"pra#tie in toate directiile. 0fectul e#te
incalzirea #uprafetei 'errei.
!u$#tantele nocive #unt eli"inate in ur"a arderii de car$uni< din reziduurile
eli"inate prin co#urile diver#elor uzine #i fa$rici etc.
In cadrul 3JU functioneaza un organ#i" care #e ocupa #trict de #c,i"$arile
cli"atice< IA%% :Intergovern"ental Aanel on %li"ate %,ange;.
!peciali#tii IA%% #u#tin ca< inca din anul 19))< te"peratura e#te in cre#tere.
Aana in anul 21))< 'erra va fi "ai calda cu o te"peratura cuprin#a intre 1<4
#i <- )%.
%ontrover#e
Incalzirea glo$ala a dat na#tere "ai "ultor teorii. %onfor" revi#tei R'i"eR<
curentii oceanici #i topirea g,etarilor contri$uie deci#iv la "odificarile
cli"atice. Aarado9al< vre"ea in 0uropa #e va raci din cauza "odificarilor
#uferite de ace#ti curenti. *iind "ai #la$i decat in trecut< nu "ai aduc valul
de caldura de la tropice< ceea ce in#ea"na o racire a vre"ii< indeo#e$i in
nordul 0uropei. 'eoria e#te #u#tinuta de oa"enii de #tiinta de la %entrul
Jational de 3ceanografie al Marii 4ritanii.
44% contrazice acea#ta teorie cu a8utorul datelor #tati#tice. %onfor"
ace#tora< te"peratura "edie din 2)) a fo#t cu )<6 grade %el#iu# "ai "are
decat "edia din anii 1961?199). Anul care toc"ai #e inc,eie a fo#t pe locul
doi in topul celor "ai calduro#i. Doar in 199- a fo#t "ai cald< dar #peciali#tii
#u#tin ca cli"a a fo#t influentata de uraganul 0l Jino. RDatele arata ca
te"peratura de la #uprafata apei din e"i#fera nordica a Atlanticului e#te cea
"ai "are din 1--) pana a#taziR< afir"a David >iner< "e"$ru al
Departa"entului de %ercetare a %li"ei din cadrul Univer#itatii 0a#t
0ngland.
!olutia: energie alternativa
3rganizatiile care lupta pentru prote8area planetei acuza "arile puteri
econo"ice ca nu iau o decizie co"una pentru reducerea con#u"ului de
car$uni #i co"$u#ti$ili fo#ili. !olutia ar fi energia alternativa. (reenpeace<
cea "ai cuno#cuta organizatie ecologi#ta< a #u#tinut in ace#t an o actiune in
"ai "ulte #tate europene< inclu#iv Ho"ania.
R0nergI Hevolution 'ourR a incercat #a atraga atentia a#upra pericolului
folo#irii energiei nucleare #i a arderii de co"$u#ti$ili.
4-
RHo"ania folo#e#te cu )C "ai "ulta energie #i produce de aproape cinci
ori "ai "ult dio9id de car$on pentru a o$tine un dolar la Arodu#ul Intern
4rut decat "edia europeanaR< a afir"at furrien Ee#ter,of< coordonator de
ca"panii in cadrul (reenpeace.
'one de dio9id de car$on
22 de "iliarde de tone de dio9id de car$on #unt eli"inate anual in
at"o#fera. 'ot pe parcur#ul unui an a8ung in at"o#fera 2) de "ilioane de
tone de "etan. In ulti"ii o #uta de ani< te"peratura glo$ala
a cre#cut cu )<4?)<- )%.
Jivelul apei "arilor a cre#cut #i el cu o "edie anula de 1<- "ili"etri in
ulti"ii ) de ani.


Fig :#9 Aarcul Industrial Aloiesti

Anoni" Urite# RAri"a in#talatie eoliana din Ho"ania a fo#t pornita< pe 12
aprilie< la opt Dilo"etri de Aloie#ti< la %rangul lui 4ot. Acea#ta in#talatie va
produce energie electrica pentru fir"ele din cadrul Aarcului Indu#trial
Aloie#ti :AIA;. Inve#titia a co#tat apro9i"ativ 2)).))) de euro< la care #?au
adaugat c,eltuielile legate de "onta8ul centralei.
Bocatia alea#a pentru "ontarea pri"ei centrale eoliene din Ho"ania a fo#t
Aarcul Indu#trial Aloie#ti< zona identificata de "eteorologi drept prielnica
pentru o a#e"enea inve#titie. Aentru ca centrala #a poata functiona e#te
nevoie ca ea #a fie a"pla#ata intr?o zona unde $ate vantul con#tant. >iteza
"ini"a a vantului care deter"ina punerea in "i#care a centralei e#te de 3<
"etriF#ecunda. In zona parcului indu#trial viteza "edie a vantului calculata
de "eteorologi e#te de #apte "etriF#ecunda. Acea#ta viteza "edie a#igura
functionarea centralei la -?9)C din capacitate. Daca viteza vantului
depa#e#te 2 "etriF#ecunda< centrala #e opre#te auto"at pentru a nu fi
dereglata de furtuni #au alte feno"ene "eteorologice. %entrala eoliana are o
putere in#talata de 66) DE #i produce un curent electric de 69) >< care intra
49
in #i#te"ul national la 2) D>. 0#te de tip >66 >e#ta# #i a fo#t proiectata de
fir"a A#8a A"$iente din Italia. %o"ponentele #unt productie "arca >e#ta#
din Dane"arca. In#talatia are o inalti"e de 29 "etri< din care "etri are
turnul de #u#tinere. In varful turnului #e afla nacela cu toata in#talatia #i
palele care #e rote#c. (reutatea turnului e#te de 2 tone< nacela cantare#te 23
tone< iar palele doar... #apte tone.
Monta8ul in#talatiei #?a efectuat cu trei "acarale #i a inceput in #eara zilei de
22 noie"$rie< fiind ter"inat in #eara de 26 noie"$rie. Ba inceputul anului
2))4< intre #i 2 ianuarie< va avea loc pregatirea per#onalului care #e va
ocupa de intretinerea centralei. 0#te vor$a doar de doi electricieni #i un
"ecanic< care vor fi in#truiti de #peciali#ti din Italia. %entrala e#te auto"ata
#i din acea#ta cauza nece#ita un nu"ar "ic de per#oane care #a #e ocupe de
intretinerea #i functionarea ei. 0a e#te co"andata de un calculator #ituat la o
di#tanta de ) "etri< care orienteaza nacela dupa directia vantului. 'i"p de
#a#e luni #e vor efectua e9peri"ente pentru ca #peciali#tii ro"ani #a #e
fa"iliarizeze cu noua centrala #i #a vada care #unt perfor"antele ace#teia.
In#talatia va fi legata la #i#te"ului energetic al parcului< care a#igura
ilu"inatul pu$lic #i nece#arul de energie electrica pentru fir"ele din parc.
RA" inc,eiat un precontract cu doua fir"e din parcul indu#trial care vor
pri"i energie electrica produ#a de in#talatia eoliana. *ir"ele vor plati la
inceput acela#i pret cu cel de pe piata la energia electrica. Dupa a"ortizarea
centralei< care va dura #apte ani< e#te po#i$il ca pretul #a #cada #i #a poata
plati cu 2C "ai putinR< a declarat >aleriu !farloaga< #eful Aarcului
Indu#trial Aloie#ti.
%onducerea Aarcului are in plan in#talarea a inca doua centrale eoliene
a#e"anatoare. Ari"a< care le precede pe cele doua< e#te de putere "edie #i #e
preteaza cel "ai $ine pentru ,arta vanturilor din acea zona. In proiect #e "ai
afla "ontarea a 1) centrale pe >alea Doftanei< care vor a#igura energia
electrica pentru populatie. %o#turile cu producerea energiei electrice cu
a8utorul centralelor eoliene #unt #ituate la 2C din co#turile nece#are pentru
producerea de curent electric prin "etodele conventionale. Intretinerea
in#talatiilor nu co#ta prea "ult :in 8ur de 4.)) euro;< iar con#u"a$ilele
tre$uie #c,i"$ate o data la doi ani. Aana in 2))2 #e intentioneaza ca -C din
energia produ#a in tara #a fie a#igurata prin #i#te"ele neconventionale.
Arocentul e#te "ult "ai "are in tari ca (er"ania ? 22C ? #i Dane"arca ?
31C.R
)
6#Bi1i"/r*(i&:
1. 'odo# A.< !o$or I.< ..a. T0nergia regenera$il/. !tudiu de
feza$ilitateM. AJUD Moldova< 2))2.
2. 4roUn Be#ter H.< *lavin %,ri#top,er< *renc, KilarI< !tarea
lu"ii 2))). 0ditura 'e,nic/ 4ucure.ti< 2))).
3. Du"itre#cu Koria< (eorge#cu Adelina< %alculul elicei. 0ditura
Acade"iei Ho"5ne< 4ucure.ti< 199).
4. Aara#c,ivoiu I. Eind 'ur$ine De#ign< Uit, 0"p,a#i# on Darrieu#
%oncept. AolItec,nic International Are##< kue$ec< 2))2.
. 4o#tan I.< [opa M.< Dulg,eru >.< %iuperc/ H.< T'ur$in/
elicoidal/ eolian/M. 4revet nr.21)6MD+ I.%l.:*)3D1F)6. Au$l.
2-.)2.2))3< 43AI nr.2F2))3.
6. 4o#tan I.< Dulg,eru >.< %iuperc/ H.< T!ta1ie ,idraulic/M. 4revet
nr. 22--MD+ I.%l.: *)342F)). Au$l. 31.1).2))3< 43AI
nr. 1)F2))3.
2. ,ttp:FFUUU.referat.roF
-. (ardianul
9. ,ttp:FFvalro"eI#olidaire.free.frFinde9F"ain.p,p3;
1). ,ttp:FFUUU.google.roF#earc,&
lOgeneratoarehdehvantm,lOromlrOlangnrom#tartO13)m#aOJ
1