Inginerie structural II Anul universitar 2007-2008

An IV semestrul 2
VERIFICARE FINAL
- tematica-
Capitlul I !R"#LE$E %ENERALE &E !R"IEC'ARE !RELI$INAR
AR(I'EC')RAL-*'R)C')RAL !EN'R) CL&IRI 'I! +*AL,(AL+-
.

- Care sunt cn/i0inrile care intervin la sta1ilirea 2rmei 3n plan 4i 3n eleva0ie a cl/irilr tip
"sal/hal"5 E6emple-
Factri /e care /epin/e7
1.Exigente functionale (depind de utilizarea prevazuta a cladirii):

Suprafete utile: dimensiuni impuse, forma impusa sau forma optima (daca nu exista conditii impuse)
Inaltimi utile: inaltime impusa sau inaltime optima (din conditii de incalzire/ventilare, de exemplu)
Relatii intre functiuni
ccese in cladire (numar, dimensiuni, pozitii)
!."onstrangeri impuse de amplasament

"onditiile de mediu natural (de exemplu, forme si structuri adecvate conditiilor de mediu: cutremur, zapada, teren dificil,etc.)
#orma si dimensiunile terenului (eventuale conditii sta$ilite prin planurile de ur$anism)
%ecinatatile existente (interactiuni cu cladirile adiacente)
ccese la amplasament.
&.Exigente constructive

Frme in plan
' &reptung8i , patrat
' !lign regulat
' Cerc
' Frme /iverse
II. Iluminat natural (sta$ilit in functie de
cerintele functionale)
a)(ateral (la desc)ideri mici)
$)*enital
c)+rientat (acoperisuri shed)
1
2

- Care sunt cn/i0inrile care pt impune alegerea liniilr /e re9emare 5 &e2ini0i 4i repre9enta0i
principalele caracteristici gemetrice ale structurilr slilr 7 +deschiderea+ 4i +traveea+ -
!9itia liniilr /e re9emare a acperisului /epin/e /e7
Exigentele functionale (spatiile li$ere impuse pentru utilizarea
prevazuta)
' #orma in plan si in elevatie
' ,ipul structurii
' "onsiderente de plastica (vizi$ile, ascunse)
&e2initii7
-esc)idere (&) : distanta intre axele a doua siruri
de reazeme
,ravee (t): distanta intre punctele de reazem
dintr.un sir
$arimea /esc8i/erilr si traveelr7
' /-0 si /t0 pot fi
oarecare
modulate: cu modul de 1.1 m (21.1) sau cu modul
de &.3 (2&.3) pentru structurile la care se folosesc
elemente si su$ansam$luri /de catalog0 (tipizate)
' ,ipuri de reazeme:
Stalpi / pile
4ereti structurali
,u$uri alcatuite din pereti structurali
' 4ozitia reazemelor :
5umai pe contur (o singura desc)idere)
4e contur si la interior (mai multe desc)ideri)
:

- Care sunt sc8emele structurale 2un/amentale pentru sli/hale care se reali9ea9 cu elemente liniare5 E6emple-
1. Rezemari pe doua laturi
Elemente principale transversale (E4,)6 Elemente principale longitudinale (E4()6 Elemente principale
longitudinale si transversale (E4 (7,)
!. Rezemari pe patru laturi si forma apropiata de patrat
Retea de elemente principale longitudinale si transversale
.1 . ES( sunt elemente de suprafata (extrados plan) care reazema direct
pe E4,
.1a . ES( sunt elemente liniare (pane) care reazema
pe E4,. ES, sunt elemente de suprafata (extrados plan) care
reazema pe ES(
Sali/)ale cu un nivel. lcatuire structurala 8 acoperis greu 8
$eton(1).(!)
' ES, . sunt elemente de suprafata (exrados cur$) care reazema pe E4(
' E4,1 . element principal transversal care reazema pe stalpi
' E4,! . element principal transversal care reazema pe elementul principal longitudinal
' E4 . elemente principale dispuse in retea pe am$ele
directii ale planului
' ES . elemente secundare de acoperis
' -1 si t1 . desc)iderea si traveea pe directia 1
' -! si t! . desc)iderea si traveea pe directia !
;

- Enumera0i materialele care pt 2i 2lsite pentru structurile slilor/halelor 4i preci9a0i,cmenta0i

/meniile /e utili9are recman/ate-
' $ateriale pentru structuri7 9eton armat6 9eton precomprimat6 2etal 6 (emn 66lte materiale
' !si1ilitati /e 2lsire a materialelr7
:n singur material (de exemplu: structura integral din $eton armat)
2ai multe materiale (de exemplu: stalpi din $eton armat/ grinzi din otel)
<

- Enumera0i 4i cmenta0i principalii agen0i mecanici care intervin la /imensinarea structurilr

slilor/halelor-
. ;reutatea proprie a acoperisului (depinde de material):
' coperisuri ;RE(E:
$eton armat
$eton precomprimat
' coperisuri :S+RE:
metal (otel, aluminiu)
lemn
matriale plastice,alte materiale
9. ;reutatea elementelor nestructurale si a instalatiilor:
1. Inc)ideri: de regula au structura proprie
!. #inisa<e:
izolatii termice si )idrofuge (se exclud pantele artificiale)
tavane suspendate
pasarele te)nologice
&. Instalatii:
ventilatie/climatizare,
iluminat artificial,
sonorizare, etc
". Incarcari te)nologice (la functiunile industriale si de depozitare)
1. ,ransport interior al produselor:
agatat de acoperis6
rezemat pe stalpi
!. -epozitarea produselor:
pe pardoseala )alei
-. Incarcari climatice
1. Incarcari /critice0 pentru acoperisuri usoare:
vant=
9apa/a
1. Incarcari /critice0 pentru acoperisuri grele:
cutremur (pentru cladiri lungi se manifesta efectul nesincronismului miscarcii seismice la lungimea cladirii
====Rosturi)
>
o
. 4rezenta?i @i comenta?i sc)emele de $azA pentru structuri cu elemente principale transversale ale
slilor/halelor.
Sc)ema structurala de $aza
.5od articulat intre elementul principal transversal si stalp
.Incadrare la $aza stalpului
7

- &escrie0i 4i cmenta0i transprtul >scurgerea? 3ncrcrilr verticale 4i seismice ctre 2un/a0ii 3n

ca9ul structurilr cu elemente principale transversale ale slilor/halelor-
,ransportul incarcarilor verticale la teren prin:
.elementul principal transversal6
.stalpi
.fundatii
Incarcari verticale pe E4, B
.incarcari aduse pe ES 8 Ba
.greutate proprie E4, 8 Bp
.incarcari suspendate de E4, 8 Bs
Incarcari verticale pe stalpi 5s
. incarcari aduse de E4, Ra
.incarcari aplicate direct pe stalp 4s
.greutate proprie stalp ;s
Incarcari verticale de fundatii 5f
.incarcari aduse de stalp Rs
.incarcari aplicate direct pe fundatii 4f
Incarcari verticale pe teren 5t
. incarcari verticale pe fundatie 5f
.greutatea proprie a fundatiei ;f
1 !
& C
1 >
Sc)ema structurala de $aza
.5od articulat intre elementul principal transversal si stalp
.Incadrare la $aza stalpului
D E
F 13
11 1!
1& 1C
11
Capitlul II *'R)C')RI C) ELE$EN'E !RINCI!ALE 'RAN*VER*ALE &IN #E'"N
AR$A' @I #E'"N !REC"$!RI$A' !EN'R) CL&IRI +*AL,(AL
.

- !re9enta0iA cmenta0i 4i cmpara0i principalele tipuri /e elemente secun/are /e acperi4 reali9ate /in 1etn armat 4i
1etn precmprimat-
E(E2E5,E SE":5-RE (+5;I,:-I5(E
' Elemente de inc)idere
' Elemente de dimensiuni relativ mici (acopera suprafete de FG11 m! cu o singura piesa
' Incarcari relativ mici:
greutate proprie
termo.)idroizolatii
zapada
incarcari utile (acoperis circula$il)
incarcari agatate (se evita, de regula)
#asii pline : din 9 8 pentru travei mici
#asii cu goluri:
din 9 G pentru travei t H >.3 m
din 94 G.pentru travei t I >.3..F.3 (1!.3) m
")esoane: : idem fasii cu goluri
E(E2E5,E SE":5-RE ,R5S%ERS(E SI (+5;I,:-I5(E 4RE#9RI",E
' Elemente de suprafata:
tip /grinda cu placa0
elemente cutate
elemente cu du$la cur$ura
copera suprafete mari cu o singura piesa (&3G13 m!)
E(E2E5,E ,I4 /;RI5- ": 4("0 (placa cu nervuri)
' Executate din 94
' Sectiune transversala
constanta
varia$ila
' Extrados:
drept
cur$
' -imensiuni mici ale sectiunii transversale (grosimi mici ale placii6 latimi mici ale nervurilor)
' -ES"JI-ERI:
( I 1!.3G1E.3 2 (in Romania)
( H &>.3 m (in strainatate)
' (,I2I: ( I 1.13G&.33 m
' Elemente tip /grinda cu placa0
placile reazema pe grinzi (transversal)
grinzile reazema pe E4, (in lungul salii)
' Elemente cu du$la cur$ura si elemente din placi cutate
rigiditatea transversala rezulta din forma6
descarca pe E4, ca elemente incovoiate
Elemente tip /grinda cu placa0. extrados drept.

13
Elemente tip /grinda cu placa0. extrados cur$ .
Elemente tip /grinda cu placa0. dimensiuni principale.
Inaltimea maxima:
Jmax I ( 1/!3G.1/&3) ( pentru ( = 1! m
Jmax I ( 1/!3G.1/!1) ( pentru ( H 1! m
Inaltimea la reazem:
Jr I (3.C3G3.1) Jmax
' 4ot primi goluri pentru lumina zenitala (luminatoare):
la elemente 4 si c)esoane (goluri intre nervuri)
' Spatiul intre nervuri se poate folosi pentru traseele de instalatii
Element J4 placa cu du$la cur$ura
Elemente din placi cutate
11
Elemente secundare longitudinale de acoperis (ES()
2ateriale :
' 9eton greu (se va evita, incarcare ne<ustificata)
' 9eton usor (placi si c)esoane ca la structurile din 9 sau 94)
' 2etal (c)esoane)
Elemente secundare transversale de acoperis (ES,)
2ateriale:
' 9eton usor: placi drepte 8
' 2etal:
,a$la cutata simpla sau panouri termoizolate
c)esoane metalice
Elemente secundare longitudinale liniare 8 PANE (ES(()
Elemente din otel:
' profile laminate la cald
' profile cu pereti su$tiri (din ta$la indoita la rece)
' profile compuse din ta$le sudate
' grinzi cu za$rele
comparatieKK
2

- &escrie0i psi1ilit0ile /e reali9are a +4ai1ei+ cu rigi/itate mare 3n plan ri9ntal a acperi4ului 3n ca9ul utili9rii
elementelr pre2a1ricate-
Rigi/i9area ri9ntala a acperisului /in pre2a1ricate
' !rin monolitizare cu beton intre E*
simpla
cu pene de $eton
cu supra$etonare
' !rin sudura intre E*
sudarea mustatilor de otel $eton
sudarea placilor metalice
' !rin/erea E* /e E!'
Efectul de diafragma
monolitizare simpla
1!
2onolitizarea acoperisului
. cu pene de $eton .
2onolitizarea acoperisului
. cu supra$etonare 8
2onolitizarea acoperisului
. cu sudarea mustatilor .
2onolitizarea acoperisului
. cu sudarea placilor 8
&
o
. 4rezenta?i, comenta?i @i compara?i alcAtuirea elementelor principale transversale din $eton armat @i
$eton precomprimat.
;

- Elemente /e priectare preliminar pentru grin9ile cu 91rele7 /meniul /e utili9areA 2rme gemetriceA sc8eme
structuraleA slicitri /minante 3n 1areA elemente /e pre/imensinare pentru grin9ile cu 91rele /in 1etn armat
>ga1ariteA /etalii cnstructive?-
;rinzi cu za$rele:
1&
&e2initie7 Subansamblu structural plan alcatuit din bare drepte concurente in noduri.
9arele tre$uie sa formeze o retea cu indeformabilitate geometrica proprie (retea alcatuita din triung)iuri)
-omeniul de utilizare: in cadrul constructiilor cu desc)ideri mari, ele fiind capa$ile sa preeia incarcari mari.
#orme geometrice:
;rinda cu talpi paralele
;rinda cu talpi poligonale
;rinda cu talpi cur$e
;rinda triung)iulara
lcatuire constructiva:
;rinzi cu noduri monolit
;rinzi din elemente mici asam$late prin precomprimare
"adre cu za$rele
Sc)eme structurale:
Rezemari:
pe stalpi
pe pereti:
' de zidarie
' de $eton
Sc)eme statice:
;rinzi static determinate:
o simplu rezemate
o in consola
o cu console si articulatii
;rinzi static nedeterminate
Solicitari dominante in $are:
-epind de:
o modul de aplicare a incarcarilor
o prinderea $arelor la noduri
o configuratia grinzii
"azuri generale de incarcare si prindere la noduri:
o forte aplicate in pozitii oarecare
o noduri rigide intre $are (in special la 9)
Eforturi in $are in cazul general:
o compresiune/intindere excentrica (572)
o forta taietoare (,)
Ipoteze simplificatoare pentru proiectarea preliminara:
o forte aplicate numai la noduri
o $are articulate la noduri
Rezulta (vezi si "urs an II): in $are sunt numai eforturi axiale :
o intindere
o compresiune
Efectul fortelor aplicate pe $are:
o la talpa superioaraGcompresiune excentrica
o la talpa inferioara Gintindere excentrica
Se evita incarcarea $arelor cu forte concentrate sau distri$uite
Elemente de predimensionare pentru grinzile cu zA$rele din $eton armat (ga$arite, detalii constructive):
Incarcarea
#orta taietoare
Reactiunile
Intinderi si compresiuni in diagonale
;reutatea proprie a grinzii
1C
;reutatea acoperisului
,ipul si forma $arelor
-ispunerea diagonalelor %E*I ":RS &
<

- Elemente /e priectare preliminar pentru arce7 caracteri9area general ca +sistem cu 3mpingeri+A

rlul tiran0ilrA cmprtarea static >2r calcule B?A arcul /e +cinci/en0+A elemente /e
pre/imensinare pentru arce /in 1etn armat >9velte0ea arcelrA sec0iuni transversale caracteristiceA
alctuirea tiran0ilr?-
%E*I ":RS &
Capitlul III *'R)C')RI $E'ALICE !EN'R) CL&IRI 'I! +*AL,(AL+
.

- !re9enta0i m/ul /e alctuire 4i /e prin/ere pentru elementele secun/are /e acperi4 ale structurilr
metalice >c8esaneA pane?-
lcatuiri structurale . plane 8 cu rezemare pe ! laturi
Su$ansam$luri structural spatial 8 cu rezemare pe C laturi.
ES(, ES, (ta$la cutata simpla sau panouri termoizolate, c)esoane metalice) ES((
4rinderi ES, (pt el. sec. transv. de acoperis) 8 consola pentru prinderea panei, suru$uri (intre pana si ES,) intre care se
interpune o $anda pentru intreruperea puntii termice.
ES(( (el. sec. long. liniare) . 4ane 8 otel
profile laminate la cald
profile cu pereti su$tiri (din ta$la indoita la rece)
profile compuse din ta$le sudate
grinzi cu za$rele

,ipuri de prinderi:
de ferme
de arc
legarea panelor cu tiranti in planul acoperisului
4rinderea panourilor de ta$le(ondulata, cutata) de pane ( cu $rida zincata /
carlig zincat cu sai$a si capac de plastic / suru$ autofiletat cu si capac de
plastic/ agrafe zincate, suru$uri zincate, urec)i ovalizate la >33mm)
2

- Elemente /e priectare preliminar pentru ca/re metalice7 2rme gemetriceA sc8eme structuraleA slicitri
/minante 3n 1arele ca/relrA principii /e alctuire >inclusiv e6empli2icri?
pentru stClpiA grin9iA n/uri 4i prin/eri /e 2un/a0ii.
Structuri in cadre pentru desc)ideri mari :
"u inima plina
11
In solutie cu za$rele
Solicitari dominante:
In stalpi: forta axiala, 2 incov pe ! directii
In grinzi: 2 incov in planul cadrului, # taietoare
"riterii de dimensionare: Rezistenta / Rigiditate / Sta$ilitate
4rincipii de alcatuire:
Stalpi:
o sectiuni simetrice fata de planul cadrului
o sectiuni cu rigiditate mare(in ! planuri perp, la rasucire)
o sectiuni compuse din:
4rofile laminate solidarizate cu za$rele/plat$ande
,a$le groase sudate
4rofile laminate L ,a$le sudate
;rinzi de cadru:
o Sectiuni simetrice fata de axul vertical
o Sectiuni cu randament ridicat (inimi su$tiri, talpi
groase)
o 4rofile laminate grele / 4rofile compuse din ta$le
sudate
5od M;rinda . stalpM . 4ro$leme specifice:
o 5od rigid N transmite toate eforturile (2,5,,)
o *ona de concentrare de eforturi
o 5ecesita masuri speciale de alcatuire:
%ute (ingrosari)
Racordari cur$e
Rigidizarea inimii
o Im$inari: cu suru$uri si flanse / cu $uloane de inalta rezistenta
5od /Stalp 8 #undatie0 :
o ,ipuri de fixare:
4rindere articulata (teren sla$) 8 transmite 5, , (pe
supr mici) (fig. rand 1)
4rindere incastrata (teren tare) 8 transmite tot:
2,5,,(necesita dezvolatrea sectiunii stalpului la $aza) (fig. rand !)

5odul grinzii la coama:

o 4rindere articulata 8 transmite 5, ,
1>
o 4rindere de continuitate N transmite toate eforturile sectionale (2,5,,).
o 4osi$ilitati de realizare:
"u suru$uri ($uloane) de inalta rezistenta
"u eclise sudate
:

Elemente /e priectare preliminar a cntravCntuirilr structurilr metalice7 rlul 4i /ispunerea cntravCntuirilr

3ntre stClpiA rlul 4i alctuirea cntravCntuirilr la nivelul acperi4uluiA /etalii cnstructive-
Rolul:
Su$ansam$lurile structurale plane pot prelua numai incarcarile verticale si orizontale care actioneaza in planul lor.
Rezistenta si rigiditatea in plan perpendicular pe planul su$ansam$lului sunt negli<a$ile
4entru asigurarea rezistentei, rigiditatii si sta$ilitatii ansam$lului structurii se prevad CONTRAANT!"R" intre:
o intre elementele verticale (stalpi)
o intre elementele principale transversale:
o contravantuiri orizontale6
o contarvantuiri verticale
-ispunerea contravantuirilor
o Intre stalpi (portale) :
o Sunt dispuse in plan vertical
o sigura preluarea fortelor orizontale din cutremur in lungul salii (longitudinal/perpendicular pe desc)idere)
o Se folosesc pentru structuri cu stalpi:
metalici
din $eton
armat
o
"ontravantuiri orizontale transversale (la nivelul acoperisului)
o Se aseaza in traveile de capat si in traveile in care s.au prevazut portale
(c.v verticale)
o (eaga talpile superioare ale E!'
o Reprezinta grinzi cu za$rele orizontale alcatuite din:
talpi: talpile superioare ale E!'=
montanti: panele acoperisului
diagonale: elemente proprii
o sigura:
rigiditatea acoperisului in plan orizontal
preluarea fortelor din vant pe frontoane

o "ontravantuiri orizontale longitudinale (in lungul sirului de stalpi)

o Se aseaza la nivelul talpilor superioare ale grinzilor
o "onstituie grinzi cu za$rele orizontale alcatuite din:
talpi: panele acoperisului
montanti 7 diagonale: (elemente proprii)
1D
o Rol structural: asigura conlucrarea su$ansam$lurilor pentru preluarea fortelor orizontale transversale (pe directia
desc)iderii salii)
o "ontravantuiri verticale longitudinale
o Se dispun in lungul salii
o (eaga intre ele E!'
o Sunt grinzi cu za$rele verticale cu elemente proprii
o Se dispun :
in axul E!' pentru desc)ideri H !C.3 m
cate !.& pe desc)idere pentru - = !C.3 m
la montantii de reazem
o sigura sta$ilitatea E!'
o Sistemul de za$rele al contravantuirilor
;

- Elemente /e priectare preliminar pentru grin9i cu 91rele 4i arce metalice7 2rme gemetriceA alegerea sistemului
/e 91releA alctuirea sec0iunilrA ga1arite structurale-
#orme mai diversificate decat la grinzile cu za$rele din $eton armat.
Solicitari dominante :
intindere
compresiune (vezi0grinzi cu za$rele din $.a.)
lcatuirea elementelor in functie de:
intensitatea solicitarilor6
forma grinzii
prinderea $arelor la noduri
legerea sistemului de za$rele:
o -istanta intre noduri la talpa superioara este functie de distanta intre
pane (depinde de invelitoare)
o 5umarul nodurilor tre$uie sa fie cat mai mic
o 9arele comprimate tre$uie sa fie cat mai scurte
o :ng)iul diagonalelor &3
o
. >3
o
8 valoarea optima C1
o

1E
lcatuirea $arelor:
4rofile:
o laminate la cald (grele)6
o indoite la rece (cu pereti su$tiri.usoare)6
o compuse.
,evi:
o rotunde (prinderi dificile la noduri)
o dreptung)iulare (prinderi simple la noduri)
;a$arite structurale
#unctie de:
o #orma grinzii
o ;a$aritul incarcarilor
-etalii de prindere
;rinzi cu
za$rele
profilate
;rinzi cu za$rele dreptung)iulare
;rinzi cu za$rele rotunde
4rinderi intre grinzi cu za$rele si stalpi (e in curs, nu si.n tematica). Exemple
1F
Capitlul IV- *'R)C')RI &IN LE$N LA$ELAR LI!I' !EN'R) CL&IRI 'I! +*AL+
.

- !si1ilit0ile /e 2lsire a lemnului pentru structuri- Lemn lipit7 m/ /e reali9areA tipuri /e sec0iuni transversaleA
ascierea lemnului cu 0elul- Elemente /e priectare preliminar pentru grin9i cu inim plin /in lemn lipit-
2od de realizare si utilizare:
Se define@te ca lemn lamelat ncleiat(lipit) D LLI,LLL- >engl- glulam, fr. bois lamell coll), materialul monolit o$?inut
prin asam$larea, prin lipire cu adezivi speciali, rezistenti la umiditate si $iodegradare, a pieselor de lemn ecarisat (scOnduri
sau dulapi) cu dimensiuni relativ mici Pn raport cu piesa o$?inutA. sam$larea se face astfel PncOt fi$rele lamelelor sA fie
paralele Pntre ele.
4rocesul de fa$rica?ie al ((I Pncepe prin evaluarea proprietA?ilor mecanice ale c)erestelei : proprietA?ile de rezisten?A @i de
rigiditate (modulul de elasticitate).
ceste date sunt necesare pentru a sta$ili Pn ce pozi?ie va fi amplasatA scOndura Pn pac)et, pentru confec?ionarea unei grinzi
sau a unui stOlp. 4iesele cu rezisten?A mai mare se plaseazA Pn zonele extreme unde eforturile unitare din Pncovoiere sunt
mai mari iar cele cu rezisten?e mai scAzute se plaseazA Pn apropierea axei neutre (alcAtuire combinat#).
Qn felul acesta se realizeazA o folosire
ra?ionalA a materialului lemnos dar
rezisten?ele de ansam$lu ale
pac)etului sunt ceva mai mici decOt Pn
cazul alcAtuirii omogene (cu toate
scOndurile de aceia@i calitate).
4iesele cu acelea@i calitA?i se
asam$leazA cap la cap pentru o$?inerea
unui strat al piesei finale. "apetele
scOndurilor, Pn zonele de PnnAdire se
prelucreazA pentru mArirea
suprafe?ei de aderen?A.
#iecare strat este trecut apoi prin
dispozitivul de aplicare a
adezivului @i, Pn continuare, pac)etul
este asam$lat, strOns @i eventual cur$at,
cu dispozitive mecanice, dupA forma
doritA.
-upA PntArirea adezivului pac)etul de scOnduri este finisat conform cerin?elor $eneficiarului.
4entru asigurarea realizArii proprietA?ilor mecanice specificate, procesul industrial de fa$ricare a ((I este Pn permanen?A
controlat Pn ceea ce prive@te:
calitatea @i umiditatea scOndurilor6
calitatea adezivilor @i a opera?iilor de Pncleiere6
calitatea finisa<elor.
!3
Qn construc?ie pac)etul de scOnduri tre$uie a@ezat astfel PncOt planul de lipire sA fie perpendicular pe direc?ia for?ei
;rinzile din scOnduri paralele, asam$late cu cuie sau prin lipire, nu constituie LLI dacA planul scOndurilor este paralel cu
direc?ia for?ei
Rol:
4ermite realizarea unor elemente si structuri diverse: grinzi cu inima plina , grinzi cu za$rele (ferme), arce , cadre
4ermite o$tinerea unor sectiuni transversale cu forme rationale din punct de vedere al comportarii la solicitari mecanice (in
special la incovoiere)
4ermite valorificarea intensiva a lemnului:
piese de dimensiuni mici
lemn de calitati diferite
,ipuri de im$inari:
4entru piese comprimate sau zone comprimate la piese incovoiate
im$inari /cap la cap0
4entru piese intinse sau pentru zone intinse din piese incovoiate
im$inari pe suprafete tesite
im$inari in dinti
,ipuri de structuri:
Elemente si structuri plane L contravantuiri:
grinzi
ferme
cadre
arce
Structuri spatiale
,ipuri de sectiuni transversale:
-reptung)iulare: latimea sectiunii egala cu latimea scandurilor Gexecutie simpla
In /I0 cu talpi si inimi din scanduri
In /I0 si /c)esonat0 cu talpi din scanduri si inimi din placa< sau placi fi$rolemnoase
inimi drepte
inimi ondulate
,ipuri de sectiuni longitudinale:
grinda dreapta continua
grinda dreapta simplu rezemata
grinda dreapta in conslola
grinda dreapta cu o panta
grinda dreapta cu ! pante
grinda cur$a
grinda cur$a cu ! pante la extrados
grinda franta
grinda franta cu ! pante la exterior
socierea lemnului cu otelul:
4roprietA?ile mecanice ale ((I pot fi Pm$unAtA?ite prin asocierea acestuia cu materiale cu proprietA?i mecanice
superioare. -acA Pn zonele suscepti$ile de a suferi solicitAri importante ale pieselor din ((I, se prevede montarea unor materiale
cu rezisten?e mecanice ridicate, se poate o$?ine un compozit cu proprietA?i mult superioare. (o?el 8 $eton, $are rotunde sau
plat$ande din sortimentul current, poliesterul armat cu fi$re de sticlA).
4entru armare se folosesc folii din material plastic armat cu aramid (R4) cu grosime de circa C mm sau folii armate
cu carbon$m amid ("R4) cu grosimea de circa ! mm. m$ele materiale au o rezisten?A foarte ridicatA la Pntindere.
!1
vanta<e:
cost de investi?ie mai redus deoarece se poate folosi lemn cu rezisten?A mai sla$A (de calitate inferioarA) pe toatA PnAl?imea
grinzii6 pentru unele proiecte se pot o$?ine reduceri de cost care ating !3!1R din costul olosirii ((I clasic6
spore@te rigiditatea la Pncovoiere ceea ce permite reducerea dimensiunilor sec?iunii @i Pn consecin?A se reduce greutatea
materialului care se transporta @i monta<ul este mai u@or6
se o$?ine o reducere semnificativA a varia$ilitA?ii modulului de elasticitate @i a rezisten?ei materialului deoarece se reduce
influen?A defectelor lemnului asupra capacitA?ii de rezisten?A (se elimina practic ruperile din Pntindere)
Pntre?inerea elementelor de construc?ie este mai u@oarA (costuri mai reduse)
Elemente de proiectare preliminarA pentru grinzi cu inimA plinA din lemn lipit:
;rinzi cu inima plina:
4entru desc)ideri intre 1..!1 m
Sc)eme statice:
o simplu rezemate
o continue
4rofil longitudinal:
o constant
o varia$il
xa longitudinala:
o dreapta
o franta
o cur$a
2

- Elemente /e priectare preliminar pentru grin9i cu 91releA arce 4i ca/re /in lemn lipit7 2rme gemetriceA
/ispunerea 91relelrA sc8eme structuraleA alctuirea 1arelrA ga1arite structurale-
;rinzi cu za$rele:
#orme diverse: se prefera formele apropiate de cur$a de presiune : segment de cerc, sau poligon inscris in segment de cerc
4roportii structurale : J/- = 1/1G1/E
lcatuire:
o integral din lemn
o mixt : lemn L metal
rce @i cadre din lemn lipit:
copera desc)ideri mari (pana la 13.3 m)
4ermit forme variate
!!
Sc)eme statice de $aza:
o cu doua articulatii
o cu trei articulatii
lcatuirile si detaliile sunt similare
;a$arite structurale KKK
Capitlul V- #E'"N !REC"$!RI$A'
.

Cum se /e2ine4te +1etnul precmprimat+ ca material mi6t5

Care este /ese1irea 3ntre +1etnul armat >#A?+ 4i +1etnul precmprimat >#!? +5
' 2aterialele mixte, o$tinute prin asocierea $etonului cu otelul, se diferentiaza prin modul de asociere specific.
socierea denumita M1etn precmprimat+ (#!) se caracterizeaza prin faptul ca otelul este utilizat pentru a
introduce, Pn masa $etonului, Pnainte de aplicarea Pncarcarilor exterioare, o stare de eforturi unitare de compresiune
(precomprimare).
' 9etonul armat este un material mixt, o$tinut prin asocierea $etonului simplu de ciment cu otel ductil.
' 4rincipiul de functionare al acestei asocieri consta Pn preluarea integrala a eforturilor unitare de Pntindere, produse de
Pncarcarile exterioare, prin otel, $etonul zonelor Pntinse fiind fisurat Pn stadiul de exploatare.
Introducerea preala$ila a starii de eforturide compresiune(la $etonul precomprimat) are ca scop diminuarea% sau
anularea completa% a eforturilor unitare de Pntindere care se pot produce Pn piesa de $eton, su$ efectul Pncarcarilor pe care
aceasta urmeaza sa le suporte Pn exploatare.
Qn $etonul precomprimat, am$ele materiale simple capata o utilizare optima, corespunzatoare proprietatilor lor
specifice, deoarece:
$etonul este solicitat numai la compresiune (sau are numai unele zone cu eforturi de Pntindere strict
limitate si/sau care se pot produce numai Pn anumite conditii de Pncarcare exterioara)6
armatura este solicitata numai la Pntindere.
Qn aceste conditii, este posi$ila valorificarea materialelor cu rezistente mult mai mari decOt cele folosite, Pn mod curent,
pentru $eton armat, o$tinOnd, ca prima consecinta, reducerea ga$aritelor structurale ale elementelor de structura solicitate la
Pncovoiere (Pn special reducerea Pnaltimii pentru o desc)idere si/sau o Pncarcare date) sau atingerea, pentru un ga$arit dat, a unor
performante superioare (valori mai mari ale desc)iderilor si/sau ale Pncarcarilor capa$ile).
:tilizarea materialelor cu rezistente superioare celor curente (folosite pentru $etonul armat) este sustinuta si de
considerente economice, deoarece, atOt pentru $eton cOt si pentru otel, sporurile procentuale de cost sunt mai mici decOt
sporurile procentuale de rezistenta corespunzatoare.
!&
2

Care sunt premi9ele reali9rii 1etnului precmprimat >cn2rm 2rmulrii lui Eug-FreEssinet?5
&e2ini0i 4i cmenta0i +clasele /e precmprimare+-
i) Se vor folosi materiale de Pnalta calitate: otel cu rezistenta ridicata si $eton foarte compact.
ii) +telul va fi Pntins pOna la un efort unitar suficient de mare, astfel PncOt pierderile de
tensiune, datorate eforturilor de compresiune din $eton si deformatiilor lente, Pn timp, ale
$etonului (contractia si curgerea lenta) sa nu reprezinte decOt o fractiune redusa din
efortul initial.
iii) Se va realiza o legatura efectiva si dura$ila, Pntre otel si $eton (prin ancora<ele de la extremitati si prin aderenta),
iar de$locarea armaturilor se va face succesiv.
iv) ,raseul armaturilor va fi astfel ales PncOt sa se realizeze, Pn $eton, o stare de eforturi de compresiune prela$ile, asa
PncOt nici un efort de Pntindere sa nu se poata dezvolta su$ efectul Pncarcarilor.
"lase de comprimare:
"lasa I. Constructii pentru care% &n exploatare% nu se admit fisuri.
"riteriul de proiectare:
5u se admite dezvoltarea Pn $eton a eforturilor unitare de Pntindere, pe sectiuni perpendiculare pe directia de dispunere
a armaturilor de precomprimare, su$ efectul Pncarcarilor totale de calcul. ceasta rezolvare structurala este cunoscuta Pn
literatura ca precomprimare totala.
"lasa II. Constructii pentru care fisurarea% &n ca'uri cu probabilitate redusa de a se produce% nu pre'inta pericol gra(.
"riteriul de proiectare:
(imitarea desc)iderii fisurilor su$ actiunea Pncarcarii totale de exploatare si Pnc)iderea fisurilor pentru Pncarcarile de lunga
durata. ceasta rezolvare structurala este cunoscuta Pn literatura ca precomprimare limitata.
"lasa III. Constructii pentru care fisurarea poate fi acceptata.
"riteriul de proiectare: (imitarea desc)iderii fisurilor su$ actiunea Pncarcarilor de lunga durata si a$senta fisurilor din
Pncarcarile permanente. ceasta rezolvare structurala este cunoscuta Pn literatura ca precomprimare moderata.
:

Cmpara0i +#A+ cu +#!+ /in punct /e ve/ere al parametrilr /e cncep0ie-
Qn cazul asocierii de tip M1etn armatM parametrii de conceptie sunt:
S dimensiunile si forma sectiunii de $eton6
S cantitatea de armatura si modul de dispunere a armaturii Pn sectiunea de $eton6
S rezistenta $etonului si rezistenta armaturii.
Qn cazul asocierii de tip M1etn precmprimatM, Pn afara parametrilor identificati pentru $eton armat,
intervin si alti parametri, legati de modul de realizare a starii de precomprimare.
cesti parametri sunt:
intensitatea fortei de precomprimare6
modul de dispunere a armaturii de precomprimare Pn sectiunea de $eton.
legerea corespunzatoare a acestor parametri poate conduce la economii importante de material si la
exploatarea rationala a sectiunilor de $eton disponi$ile.
;

Cmpara0i prpriet0ile materialelr 2lsite pentru 1etn armat cu cele ale materialelr 2lsite pentru #!-
socierea dintre $eton si otel, de tip Mbeton armatM, este limitata numai la materiale (Pn special oteluri) cu rezistente
moderate si exploatarea ga$aritelor structurale disponi$ile nu poate fi realizata, cu acest principiu de asociere, prin utilizarea
unor materiale cu rezistente mai Pnalte.
' 9etoanele folosite pentru $etonul precomprimat tre$uie sa ai$a calitati superioare $etoanelor folosite pentru $etonul
armat.
' Qn functie de rezistenta la compresiune, aceste $etoane se clasifica dupa cum urmeaza:

S $etoane curente6
S $etoane de Pnalta rezistenta,
!C
-in punct de vedere al fenomenelor reologice (curgere lenta si contractie), $etoanele superioare se comporta mai
favora$il decOt $etoanele curente si aceasta calitate este esentiala pentru asocierea de tip M1etn precmprimatM deoarece
limiteaza diminuarea, Pn timp, a fortei de precomprimare (reduce marimea pierderilor de efort Pn armatura).
' 4rin cimenturile folosite si prin gradul ridicat de compactare, se asigura $etoanelor superioare o rezistenta mai $una
la actiunile agentilor c)imici precum si protectia armaturilor fata de fenomenul de coroziune.
' Qn raport cu $etoanele o$isnuite, $etoanele superioare prezinta aderenta sporita fata de armatura.
' ceste calitati arata ca utilizarea $etoanelor superioare este mai eficienta Pn $etonul precomprimat decOt Pn $etonul
armat.
rmaturile pentru $eton precomprimat se fa$rica din oteluri cu compozitie speciala (oteluri slab aliate).
Qn raport cu armaturile pentru $eton armat, armaturile folosite pentru $eton precomprimat (pentru introducerea fortei
de precomprimare) tre$uie sa satisfaca urmatoarele conditii:
rezistenta la rupere cOt mai ridicata6
alungire specifica la rupere cOt mai mare (cel putin &R)6
relaxare redusa6
aderenta sporita6
rezistenta superioara la coroziune.
<

!re9enta0i 4i cmpara0i cele /u prce/ee te8nlgice /e precmprimare

' Exista doua procedee te)nologice, esential diferite unul de altul, pentru introducerea starii de eforturi unitare de
compresiune Pn piesele de $eton.
' -iferentele Pntre cele doua procedee se refera la:
2omentul Pntinderii armaturilor6
2ecanismul de transmitere a eforturilor de compresiune asupra $etonului.
1. 4rocedeul de precomprimare cu armaturi prePntinse se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:
S Pntinderea armaturilor se face Pnainte de turnarea piesei de $eton, forta de Pntindere fiind preluata, temporar, prin
ancorarea armaturilor pe reazeme fixe sau c)iar pe tiparul piesei.
S precomprimarea $etonului se realizeaza prin efectul aderentei ca urmare a faptului ca armaturile
prePntinse au tendinta de a se scurta dupa ce au fost eli$erate din ancora<ele provizorii6 tot prin aderenta se realizeaza
si conlucrarea dintre $eton si armaturi su$ Pncarcarile de exploatare.
4recomprimarea cu armaturi prePntinse se foloseste, Pn exclusivitate, pentru piese prefa$ricate. Executia pieselor
precomprimate prin acest procedeu se poate face:
S Pn fa$rici de prefa$ricate (care ofera cele mai $une conditii pentru o$tinerea unor piese de calitate superioara),
pentru piese care pot fi transportate pe drumurile pu$lice sau pe calea ferata6
S la santier, pe poligoane speciale (mai ales pentru piesele care depasesc ga$aritele de transport pe
drumurile pu$lice).
4entru precomprimarea cu armaturi prePntinse se folosesc urmatoarele tipuri de armaturi:
sOrme (fire) izolate6
lita6
toroane (Pn cele mai multe cazuri).
4rin folosirea armaturilor mentionate mai sus rezulta forte moderate de precomprimare, si, ca atare, procedeul este
indicat numai pentru piese de dimensiuni mici si mi<locii (orientativ, cu lungimi Pntre >.3 . &3.3 m) si care au
Pncarcari relativ mici.
Etapa 1. 4retensionarea armaturilor.
Etapa !. ,urnarea si Pntarirea $etonului.
Etapa &. ,ransferul eforturilor de la armatura la $eton.
!. 4rocedeul de precomprimare cu armaturi postPntinse se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:
Pntinderea armaturilor se face dupa turnarea si Pntarirea piesei de $eton, forta de Pntindere fiind preluata
direct de $eton (presele care Pntind armaturile de precomprimare reazema direct pe piesa de $eton)6
precomprimarea $etonului se realizeaza prin efectul dispozitivelor de la capetele armaturii (ancora<e, placi
de distri$utie)6 conlucrarea Pntre $eton si armatura, su$ efectul Pncarcarilor de exploatare, este asigurata prin aderenta
care se creaza Pntre $eton si armaturi prin mortarul care se in<ecteaza Pn canalele Pn care se afla armaturile (dupa
Pntinderea acestora).
4recomprimarea cu armaturi postPntinse se aplica Pn special pieselor monolite sau prefa$ricate cu
dimensiuni si Pncarcari mari (grinzi drepte, plansee de mari dimensiuni, pOnze cur$e su$tiri) precum si pieselor de
mari dimensiuni care se asam$leaza din elemente cu dimensiuni mici (grinzi drepte, grinzi cu za$rele).
4entru precomprimarea prin postPntindere se folosesc urmatoarele tipuri de armaturi:
toroane6
fascicule:
ca$luri.
!1
"u aceste armaturi se realizeaza, Pn mod o$isnuit, forte de precomprimare Pntre !3 . !33 tone si, Pn
conditii speciale, forte de precomprimare exceptionale cuprinse Pntre 1333 . 1133 tone.
Etapa 1. ,urnarea piesei de $eton cu canale pentru armaturi.
Etapa !. 2ontarea armaturilor.
Etapa &. Qntinderea armaturilor.
Etapa C. ,ransferul eforturilor de la armatura la $eton.
Etapa 1. In<ectarea canalelor.
F

&escrie0i >2r calcule? starea /e e2rturi 4i /e2rma0ii 3n piesele /e #! slicitate la 3ntin/ere a6ial
%E*I 4-# IRI
7

&escrie0i >2r calcule? starea /e e2rturi 4i /e2rma0ii 3n piesele /e #! slicitate la 3ncviere

' 4entru elementele supuse la Pncovoiere, executate din $eton precomprimat, valorile deformatiilor Pn exploatare, sunt
mai mici decOt cele ale pieselor similare din $eton armat .
' -iferentele favora$ile $etonului precomprimat au urmatoarele explicatii:
Qn faza de precomprimare cu armaturi excentrice, su$ actiunea fortei de precomprimare si a greutatii proprii,
elementul capata o contrasageata MfpM (deformare Pn sens opus celei care va fi produsa de Pncarcarile de exploatare. cu
concavitatea Pn sus).
-eformatia Pn exploatare, MfBM, su$ actiunea restului Pncarcarilor permanente si utile, este partial compensata de
existenta contrasagetii (deformatia su$ efectul Pncarcarilor de exploatare porneste din pozitia deformata atinsa Pn faza de
precomprimare).
' Rigiditatea elementelor din 94 este mai mare decOt cea a elementelor din 9 deoarece:
S Qn a$senta fisurilor, Pntreaga sectiune de $eton este activa, I94 fiind momentul de inertie al sectiunii complete si nu
momentul de inertie al sectiunii fisurate ca Pn cazul $etonului armat 6
S :tilizarea $etoanelor cu rezistente mari conduce la cresterea modulului de elasticitate longitudinal al $etonului E9
(modulul de elasticitate este proportional cu radacina patrata a marcii $etonului)6
S 4entru $etoanele de marci superioare, efectul fenomenelor reologice (Pn special efectul curgerii lente) . este mai mic decOt
Pn cazul $etoanelor care au marci moderate, folosite in mod curent pentru $etonul armat.
4entru o anumita valoare a Pncarcarii verticale, grinda supla capata, Pn afara Pncovoierii Pn plan vertical, o deformatie
laterala importanta, cu valoare maxima la talpa superioara, Pn mi<locul desc)iderii (pentru grinda simplu rezemata) sau la
extremitatea li$era (Pn cazul consolei). ceasta deformatie laterala are doua componente:
' Pncovoiere laterala (Pn raport cu axul vertical al sectiunii grinzii)6
' rasucire (Pn raport cu un ax longitudinal).
8

Cmpara0i /in punct /e ve/ere al /uctilit0ii 4i al cmprtrii la ac0iunea seismic elementele /in
#A 4i /in #!
' Qn cazul solicitarilor alternante (cum sunt cele provocate de actiunea seismica), pentru elementele de $eton
precomprimat, energia interna se disipa, aproape Pn totalitate, prin deformatii elastice pe cOnd la elementele de
$eton armat disiparea energiei se produce prin deformatii postelastice importante. -in acest motiv, capacitatea de
disipare a energiei este mult mai mica Pn elementele de $eton precomprimat, ceea ce limiteaza folosirea acestora ca
elemente participante la preluarea fortelor seismice.
S capacitatea de disipare a energiei induse de cutremur este redusa6
S ductilitatea de sistem (raportul Pntre deplasarea ultima a structurii si deplasarea la aparitia primei articulatii plastice)
este scazuta6
S exista necesitatea precomprimarii du$le a elementelor structurale (la am$ele fi$re extreme), pentru zonele Pn care
solicitarile sectionale (mai ales momentul Pncovoietor) Psi sc)im$a semnul su$ actiunea fortelor seismice6 este cazul de
exemplu, pentru grinzile MscurteM si, mai ales, pentru stOlpi si noduri de cadru6
S remedierea avariilor, dupa unul sau mai multe cutremure puternice, este practic imposi$il de realizat, mai ales atunci
cOnd este cazul sa se resta$ileasca starea de precomprimare.
-in cercetarile Pntreprinse a rezultat deasemeni ca, Pn general, este mai avanta<oasa utilizarea precomprimarii MpartialeM Pn
raport cu precomprimarea MtotalaM.
-easemeni se desprinde si concluzia ca aplicarea precomprimarii este mai avanta<oasa Pn cazul structurilor de tip MrigidM (cu
pereti structurali) sau MsemirigidM (dual: cadre L pereti structurali).
4recomprimarea poate fi utilizata, cu avanta<e mari, pentru
realizarea sai$elor orizontale rigide ale structurilor
(plansee intermediare sau de acoperis, mai ales din elemente prefa$ricate). ceste sai$e, care Pn timpul seismului tre$uie sa
ramOna Pn domeniul de comportare elastica a $etonului, se precomprima pe una sau pe doua directii.
!>
' 4Ona la acumularea unui volum suficient de mare de informatii experimentale si de modele teoretice de comportare
(confirmate si de raspunsul efectiv la cutremure reale), utilizarea $etonului precomprimat la structuri antiseismice
tre$uie sa ai$a, Pn continuare, un caracter strict limitat. Se recomanda folosirea numai Pn zone cu seismicitate redusa
(sau cel mult moderata) si pentru structuri (sau numai elemente de structura) care care nu au cerinte mari de
ductilitate sau de disipare a energiei seismice.
G

!re9enta0i 4i cmenta0i avantaHele 4i sensi1ilit0ile 1etnului precmprimat

vanta<e
' vanta<ele folosirii $etonului precomprimat provin din ptimi9area starii /e e2rturi si /e2rmatii 3n sta/iul /e
e6platare-
' In comparatie cu piesele de 9, starea de eforturi din piesele de 94, su$ efectul Pncarcarilor de exploatare, se
caracterizeaza prin:
S eliminarea totala, sau cel putin partiala, a eforturilor unitare de Pntindere6
S reducerea eforturilor unitare maxime de compresiune6
S reducerea eforturilor unitare principale de Pntindere si c)iar anularea lor6
S cresterea rigiditatii.
' 4e aceasta cale, se o$tine, Pn principal pentru elementele solicitate la Pncovoiere cu forta taietoare, reducerea
ga$aritelor structurale si anume:
S scaderea raportului Pntre Pnaltimea elementului si desc)iderea de calcul a acestuia6
S reducerea grosimii pieselor.
' Economiile de materiale rezultate, fata de elementele de $eton armat care au aceeasi desc)idere si aceleasi Pncarcari,
variaza Pntre !3 . 13 R pentru $eton si pot a<unge la >3 . D3R pentru otel.
' 4rin reducerea ga$aritelor structurale se realizeaza si avanta<e din punctul de vedere al aspectului elementelor
structurale, ca proportii si ca nivel de finisare a supafetelor (aceste avanta<e au fost exploatate Pn special pentru
structurile MaparenteM si Pn domeniul podurilor).
' lt avanta<, specific elementelor de $eton precomprimat, este acela ca prin punerea su$ tensiune a armaturilor,
Pnainte de aplicarea Pncarcarilor exterioare, se realizeaza si un control Min situM al calitatilor materialelor (deoarece,
Pn armaturi, eforturile maxime se produc Pn faza de precomprimare).
' -in punct de vedere al dura$ilitatii, elementele din $eton precomprimat sunt superioare elementelor de $eton armat,
Pn primul rOnd datorita eliminarii sau limitarii fisurarii. Qn consecinta, Pn exploatare, sunt necesare lucrari de
Pntretinere mai reduse si deci mai putin costisitoare.
Sensi$ilitati
' 4rincipala sensi$ilitate a $etonului precomprimat este lipsa de ductilitate manifestata prin rupere relativ casanta la
Pncarcari statice si dinamice (mai ales pentru piesele din $eton cu precomprimare totala).
' -easemeni, piesele de $eton precomprimat sunt lipsite de rezistenta la solicitari alternante (care Psi sc)im$a sensul
de actiune, cum se PntOmpla Pn cazul actiunii cutremurului).
' -in aceste doua motive utilizarea elementelor de $eton precomprimat pentru preluarea directa a solicitarilor
seismice este, Pn prezent, strict limitata.
' Elementele din $eton precomprimat prezinta deasemeni sensi$ilitati deose$ite Pn cazul deformatiilor Pmpiedicate
cum sunt cele provenite din contractia si din curgerea lenta a $etonului precum si cele din efectele temperaturii.
' 4erformantele Pn exploatare si mai ales dura$ilitatea elementelor din $eton precomprimat sunt nemi<locit legate de
calitatea executiei (semnalam, de exemplu, rolul deose$it de important pentru protectia anticoroziva a armaturilor, al
operatiei de in<ectare cu mortar de ciment a canalelor pentru armaturi, Pn cazul precomprimarii prin postPntindere).
' Qn ceea ce priveste te)nologia de realizare, aceasta este deose$it de complexa si implica, pe lOnga folosirea unor
materiale cu caracteristici de rezistenta ridicate, dotarea cu scule si dispozitive performante precum si mOna de lucru
cu specializare corespunzatoare. "a urmare a acestor conditii specifice, costurile, pe unitatea de produs, pentru
realizarea $etonului precomprimat sunt mult mai ridicate, decOt Pn cazul elementelor din $eton armat.
.0

!re9enta0i 4i e6empli2ica0i /meniile /e utili9are ale 1etnului precmprimat

' Exigentele te)nologice speciale precum si costurile ridicate impun ca adoptarea solutiilor structurale cu utilizarea
$etonului precomprimat sa se faca numai dupa efectuarea unei analize complexe care sa tina seama de atOt de
avanta<ele care se pot o$tine prin folosirea $etonului precomprimat cOt si de c)eltuielile respective.
' 4rincipalul domeniu de utilizare, ca volum si diversitate de elemente, este cel al cladirilor civile si industriale.
' Elementele din $eton precomprimat se includ Pn alcatuirea tuturor su$ansam$lurilor structurilor pentru cladiri civile
si industriale : plansee (intermediare sau de acoperis), pereti, cadre plane si spatiale, sarpante de mare desc)idere,
pOnze su$tiri (cutate sau cur$e).
' 4entru structurile cladirilor civile si industriale curente se folosesc, cu precadere, piese prefa$ricate, de catalog (de
serie), cu armaturi prePntinse. 4entru cladirile unicat se folosesc mai ales piese si su$ansam$luri realizate prin post
tensionare Min situM.
!D
' :n alt domeniu de larga folosire a $etonului precomprimat este cel al podurilor de sosea (poduri, viaducte, pasa<e
denivelate) cu desc)ideri mici si moderate. Qn cele mai multe cazuri grinzile principale ale podului se realizeaza din
elemente de dimensiuni mici ($oltari) asam$late prin precomprimare. Qn cazul desc)iderilor mari elementele de
$eton precomprimat se includ Pn alcatuirea structurilor suspendate.
' 4recomprimarea se aplica, Pn mod frecvent, structurilor la care tre$uie sa se asigure etanseitate la lic)ide sau gaze :
rezervoare, vase si conducte de presiune si c)iar incintele centralelor nucleare6 pentru aceste constructii este indicata
precomprimarea totala . 4entru constructiile de forma circulara precomprimarea se realizeaza prin &nfasurarea sub
tensiune a armaturilor Pn <urul pieselor de $eton.
-intre alte aplicatii speciale ale precomprimarii mai enumeram: piloti precomprimati pentru fundatii la mare adOncime,
structuri marine si su$marine, stOlpi de sustinere pentru retele aeriene de ca$luri, piste de aeroport, fundatii de masini cu
solicitari dinamice importante, etc.
Capitlul VI- *'R)C')RI $E'ALICE !RE'EN*I"NA'E
.

!re9enta0i 4i cmenta0i >2r calculeA /ar cu /etalii /e alctuire caracteristice B? prce/eul /e

pretensinare cu aHutrul tiran0ilr a 1arelr 3ntinse a6ial 3n e6platare >tiran0i?-
' Qn cazul pieselor puternic solicitate Pn exploatare la Pntindere tirantul se dispune paralel cu axa longitudinala care
trece prin centrul de greutate al sectiunii transversale a elementului.
' Qn felul acesta ansam$lul Melement L tirantM va fi solicitat la Pntindere centrica atOt Pn faza MinitialaM cOt si Pn faza
MfinalaM.
Starea de eforturi Pn $ara pretensionata solicitata la Pntindere
(a) Schema statica
(a1) #aza de pretensionare
(a!) #aza de exploatare
($) Eforturi unitare
($1) #aza de pretensionare
($!) #aza de exploatare
' n faza initiala :tirantul este Pntins cu forta 5p si $locat Pn pozitia deformata.

' Starea de deformatie/eforturi din cele doua componente este urmatoarea
"omponent -eformatie Efort unitar
Element($ara) Scurtare "ompresiune (.)
,irant lungire Qntindere (L)
n faza de e!ploatare $ilantul eforturilor unitare este urmatorul:
a) Incarcarea de exploatare 5e produce acelasi efort unitar Pn element si Pn tirant:
9ilantul eforturilor in exploatare
!E
( ) ( )
t
e
e t e

5
5 5
+
= =
t
e
p
element final,

5

5
+
+ =
t
e
t
p
tirant final,

5

5
+
+ =
2

!re9enta0i 4i cmenta0i >2r calcule? starea /e e2rturi 4i /e /e2rma0ii 3n grin9ile pretensinate cu aHutrul
tiran0ilr-
Starea de eforturi si deformatii Pn faza de pretensionare
' Qn aceasta faza actioneaza urmatoarele Pncarcari:
S greutatea proprie (g)6
S forta de pretensionare (5p).
' -eformatiile specifice din forta de pretensionare sunt urmatoarele:
la talpa superioara a grinzii: alungire6
la talpa inferioara a grinzii :scurtare6
Pn tirant: alungire.
Starea de eforturi si deformatii Pn faza de exploatare
' Qn aceasta faza actioneaza urmatoarele Pncarcari:
S greutatea proprie (g)6
S forta de pretensionare (5p).
S Pncarcarea de exploatare (B)
' -eformatiile specifice corespunzatoare acestor Pncarcari sunt urmatoarele:
S din forta de pretensionare: ca Pn faza initiala6
S din Pncarcarea de exploatare:
la talpa superioara a grinzii: scurtare6
la talpa Pnferioara a grinzii : alungire6
Pn tirant : alungire suplimentara6
:

!re9enta0i 4i cmenta0i principalele pr1leme /e alctuire cnstructiv a grin9ilr metalice pretensinate cu tiran0i
4i prin asciere >grin9i simplu re9emate 4i grin9i cntinue?-
4retensionarea cu tiranti
4entru grinzile metalice pretensionate, alcatuirea grinzii propriu zise este analoaga cu cea a grinzilor o$isnuite
(nepretensionate).
Sectiunea transversala a grinzii poate fi constanta pe toata desc)iderea sau varia$ila cu pante sau Pn trepte, dar va fi
dezvoltata Pn planul Pncovoierii . Qn mod curent se folosesc profile I cu talpi egale sau, mai ales, inegale (cu talpa inferioara
mai mica decOt cea superioara).
,irantii se dispun Pn planul de Pncovoiere sau simetric fata de acest plan.
' 4rincipalele pro$leme de alcatuire constructiva pentru grinzile Pncovoiate pretensionate sunt:
i) legerea traseului (formei si pozitiei) tirantilor6
ii) lcatuirea detaliilor constructive specifice.
!F
legerea formei si pozitiei tirantilor depinde de:
S sc)ema statica a grinzii6
S tipul Pncarcarii predominante6
S ga$aritul structural disponi$il.
' -ispunerea tirantilor se face pe partea grinzii care rezulta Pntinsa in exploatare din sc)ema statica respectiva.
stfel pentru cele trei tipuri fundamentale de grinzi static determinate pozitia tirantilor este urmatoarea:
S grinda simplu rezemata la talpa inferioara
S grinda Pn consola la talpa superioara
S grinda cu console
. Pn cOmp la talpa inferioara
. pe reazeme la talpa superioara
,ipul de Pncarcare predominanta determina diagrama de momente Pncovoietoare. Qn functie de forma diagramei,
dispunerea tirantilor se va face pentru asigurarea unei distri$utii similare a momentelor Pncovoietoare din pretensionare.
' 4rincipalele moduri de dispunerea a tirantilor Pn lungul grinzii simplu rezemate, Pn functie de tipul Pncarcarii, sunt:
a) tiranti dispusi pe zona centrala a grinzii, pentru grinda solicitata de o forta
concentrata asezata la mi<locul desc)iderii6
$) tiranti dispusi pe toata lungimea grinzii, pentru grinda solicitata de
o Pncarcare uniform distri$uita pe desc)idere6
c) tiranti suprapusi pe zona centrala a grinzii, pentru grinda solicitata de
mai multe forte concentrate pe desc)idere.
' Qn functie de ga$aritul structural disponi$il tirantii pot fi montati:
S Pn sectiunea grinzii, cOnd Pnaltimea acesteia nu poate fi depasita6
S Pn exteriorul grinzii, cOnd din punct de vedere functional sau al aspectului acest lucru este permis.
' ,irantii dispusi Pn sectiunea grinzii pot avea traseu drept, frOnt sau cur$ .

' 4entru grinzile cu tiranti dispusi Pn exteriorul sectiunii (grinzi maca') numarul si pozitia distantierilor depinde de
forma diagramei de momente Pncovoietoare6 folosirea unor distantieri cu lungime mai mare asigura reducerea
efortului necesar Pn tirant.
-etalii constructive
' lcatuirea detaliilor constructive depinde de forma si dimensiunile grinzii care se pretensioneaza precum si de
forma, pozitia Pn raport cu grinda si numarul tirantilor.
' Qn toate cazurile pentru a se evita flam$a<ul grinzii Pn faza initiala tirantii se fixeaxa de grinda cu diferite dispozitive
(diafragme, mansoane, etc)
' 4entru realizarea formei frOnte sau cur$e a tirantilor se folosesc placute de g)idare.
4retensionarea prin asociere
' 4rofilul metalic se mentine, cu dispozitive speciale, Pn pozitia predeformata pOna la Pntarirea $etonului.
' -upa Pnlaturarea acestor dispozitive profilul metalic tinde sa revina la forma initiala ceea ce ar ca efect introducerea
unor eforturi de compresiune Pn dala de $eton.
' Qn continuare, grinda metalica si dala de $eton conlucreaza pentru preluarea Pncarcarilor de exploatare, deformatiile
ansam$lului avOnd ca linie de referinta forma predeformata a profilului (cu contrasageata).
&3
a) asociere prin conectori
$) asociere prin inglo$are
' 4retensionarea prin asociere cu o dala de $eton armat realizeaza simultan urmatoarele avanta<e:
S reducerea eforturilor unitare de Pntindere de la talpa inferioara a profilului metalic datorita eforturilor de
compresiune initiale6
S reducerea eforturilor unitare de compresiune de la talpa superioara a profilului datorita eforturilor de
Pntindere initiale si datorita cresterii suprafetei zonei comprimate prin asociere cu dala de $eton6
S diminuarea sagetii pe care grinda o capata Pn exploatare prin:
existenta contrasagetii initiale6
cresterea momentului de inertie al profilului metalic prin asociere cu dala de $eton armat.
4retensionarea grinzilor metalice prin asociere cu elemente de $eton armat este mai avanta<oasa Pn cazul
desc)iderilor mici si moderate pentru care aportul relativ al dalei de $eton este mai mare decOt Pn cazul grinzilor cu
desc)ideri mari.
4rin acest procedeu se o$tin importante reduceri ale Pnaltimii totale a planseelor si economii totale de otel care pot
atinge !1 . &3R.
4retensionarea grinzilor metalice prin asociere cu elemente metalice necesita:
S predeformarea grinzii si a elementului de $locare cu aceiasi raza de cur$ura6
S asam$larea prin sudura continua a celor doua elemente.
i) 4retensionarea prin asociere cu plat$ande sudate pe talpile grinzii implica:
S deformarea profilului Pn sens contrar deformatiei din Pncarcarile exterioare (de regula deformarea se
realizeaza prin aplicarea la extremitati a doua cupluri de forte, Pncarcare din care rezulta axa deformata de forma unui arc de
cerc)6
S sudarea pe am$ele talpi ale profilului deformat a unor plat$ande din otel cu rezistenta ridicata (de ! . & ori
mai mare decOt a otelului profilului de $aza).
S eli$erarea profilului compus din dispozitivul de deformare.
a) predeformarea grinzii
$) sudarea plat$andelor pe grinda predeformata
ii)4retensionarea prin asocierea a doua profile sau semi profile identice care implica:
S predeformarea am$elor profile/semiprofile prin aplicarea la extremitati a unor cupluri de forte de aceiasi
valoare pentru a se o$tine aceiasi raza de cur$ura6
S sudarea Pntre ele a profilelor/semiprofilelor predeformate6
S eli$erarea profilului compus/recompus din dispozitivul de deformare
a) predeformarea identica a celor ! profile
$) asocierea prin sudura a semiprofilelor predeformate
;

!re9enta0i 4i cmenta0i principalele pr1leme /e alctuire cnstructiv a grin9ilr 4i ca/relr metalice cu 91rele
pretensinate cu tiran0i-
;rinzi cu za$rele
' 4retensionarea grinzilor cu za$rele metalice se realizeaza aproape Pn exclusivitate cu tiranti.
&1
' legerea modalitatilor de amplasare a tirantilor si a traseului acestora depind de:
S sc)ema geometrica a grinzii6
S desc)iderea grinzii:
S Pncarcarile exterioare care actioneaza asupra
grinzii.
' 4rin pretensionare se o$tine diminuarea sectiunilor $arelor si sporirea rigiditatii de ansam$lu a grinzii ceea ce
permite reducerea ga$aritului structural (Pnaltimea grinzii) Pn raport cu grinzile similare nepretensionate.
' Exista doua sisteme, principial diferite, de pretensionare a grinzilor cu za$rele:
S pretensionare locala6
S pretensionare de ansam$lu
' !retensinarea lcala consta Pn precomprimarea $arelor care su$ efectul Pncarcarilor exterioare au eforturi axiale
de Pntindere cu valori importante (de regula $arele de la talpa inferioara si primele diagonale descendente din
vecinatatea reazemelor.
cest sistem de pretensionare nu modifica sc)ema statica a grinzii, numarul $arelor care se precomprima fiind
sta$ilit de la caz la caz de inginerul proiectant.
Sistemul, care se foloseste cu precadere la grinzi cu za$rele cu desc)ideri mari si care tre$uie sa suporte Pncarcari
exterioare importante, implica Pnsa un volum mare de manopera Pn uzina si/sau la monta< pe santier ceea ce face ca, Pn
multe cazuri, economiile de otel rezultate (care pot a<unge la circa 13R pe ansam$lul grinzii) sa fie anulate de costurile
manoperei suplimentare.
' !retensinarea /e ansam1lu consta Pn dispunerea unui tirant sau a unui sistem de tiranti cu a<utorul carora se
introduc Pn mai multe $are ale grinzii eforturi axiale de sens contrar celor produse de Pncarcarile exterioare.
' Spre exemplu tirantii rectilinii dispusi la talpa inferioara a grinzilor cu talpi paralele modifica numai eforturile din
aceste $are si lasa nesc)im$ate eforturile din celelalte $are (talpa superioara, diagonale sau montanti)6 Pn cazul
grinzilor cu desc)ideri mari si foarte mari Pn zona centrala tirantii pot fi du$lati.
' legerea unui traseu poligonal sau cur$ pentru tiranti permite Pn afara de reducerea eforturilor de Pntindere din talpa
inferioara si diminuarea eforturilor din diagonalele panourilor prin care trece tirantul.
"adre cu za$rele
' 4rin pretensionarea cadrelor se realizeaza Pn principal reducerea eforturilor din za$relele grinzii si, Pn unele situatii,
reducerea solicitarilor Pn fundatii.
' Exemplificam posi$ilitatile de pretensionare a cadrelor cu za$rele pentru cazul simplu al cadrului portal cu diferite
conditii de alcatuire si de rezemare.
' Exista doua concepte diferite de pretensionare:
!retensinare /e ansam1lu
i) "adrele cu grinda dreapta si cu stOlpi articulati la $aza pot fi pretensionate prin introducerea unui tirant la nivelul
de prindere a stOlpilor (su$ nivelul pardoselii, amplasat Pntr.un canal accesi$il pentru control).
#orta din tirant conduce la reducerea momentelor din grinda si la sporirea momentelor din stOlpi datorate
Pncarcarilor permanente si utile. 4rocedeul este recomanda$il pentru cadre cu Pnaltime mica Pn raport cu desc)iderea
( orientativ cu raportul )/( 3.!3.3.!1).
ii) "adrele cu grinda frOnta si cu stOlpi articulati la $aza pot fi pretensionate cu tiranti ancorati la nivelul inferior al
grinzii sistem care permite reducerea atOt a momentelor de pe grinda cOt si a celor de pe stOlpi datorate Pncarcarilor de
exploatare dar are dezavanta<ul de a reduce Pnaltimea li$era a salii.
iii) "adrele cu talpa inferioara a grinzii drepta si cu stOlpi cu sectiune varia$ila, articulati la $aza pot fi pretensionate
cu tiranti cu traseu poligonal Pn interiorul grinzii care continua cu traseu drept pe exteriorul stOlpilor (zona Pntinsa) pOna
la fundatii
(forta de pretensionare produce momente Pn grinda si Pn stOlpi de semn invers celor date de Pncarcarile exterioare)
&!
Numai pretensinarea grin9ii
i) "adrele cu grinda dreapta si cu stOlpi Pncastrati la $aza pot fi pretensionate prin introducerea Pn Pnaltimea grinzii
a unui tirant cu traseu cur$ ancorat la nodul superior de capat.
ii) "adrele cu grinda frOnta si cu stOlpi Pncastrati la $aza pot fi pretensionate cu tiranti dispusi su$ talpa inferioara a
grinzii (cu aceeasi o$servatie privind reducerea Pnaltimii utile a salii).
' 4rocedeul de pretensionare numai a grinzii conduce la o$tinerea unor economii de otel mai mari decOt
pretensionarea de ansam$lu dar nu modifica starea de eforturi din stOlpi si din fundatii6 Pn acelasi timp procedeul
prezinta si avanta<ul te)nologic de a executa pretensionarea Pnainte de monta<ul grinzii.
' 4entru pretensionarea cadrelor cu za$rele poate fi aplicat si procedeul deformatiilor impuse la reazeme dar acesta
este eficient numai la cadrele care au Pnaltime mica Pn raport cu desc)iderea.
Capitlul VII- *'R)C')RI *!AIIALE
.

- !lci cur1e su10iri /in 1etn armat7 /e2ini0ieA 2unc0iuniA clasi2icare /up gemetrieA slicitri /minante=
4laci cur$e su$tiri (mem$rane)
. cu rigiditate de incovoiere mica
. ec)ili$rul fortelor exterioare se realizeaza numai cu eforturi in planul median al placii
-efinitie:
' Element de constructie spatial cu grosimea mult mai mica decat:
celelalte doua dimensiuni
razele de cur$ura
#unctiuni:
element portant
element de inc)idere
"riterii de clasificare:
forma suprafetei mediane (definita prin razele de cur$ura)
in functie de cur$ura totala(r totIr1Sr!): suprafete /eliptice0, /)iper$olice0, /para$olice0
conturul suprafetei:
2

&escrie0i principalele tipuri /e plci cur1e7 cuple= plci cilin/rice= plci cutate
&&
:

*tructuri reticulate /in lemn 7 /escrie0i principalele tipuri /e structuri planare >re0ele /e grin9i?
' retea de grinzi masive
nod cu grinzi perpendiculare, nod cu grinzi pe mai multe directii
' retea de grinzi cu za$rele
. retea de grinzi spatiale
&C
;

*tructuri reticulate /in lemn 7 /escrie0i principalele tipuri /e structuri spa0iale >cilin/ri 4i cuple?
"ilindrii
"upole 8 geodezice. icosaedru, element triung)iular de icosaedru, icosaedru format in triung)iuri, calota sferica cu
diagonale
<

*tructuri reticulate /in metal7 /escrie0i principalele tipuri /e structuri planare >tri/imensinale?
-ispunerea $arelor
&1
Sistemul 5odus
Sistemul :ni$at
Sistemul 2oduspan
F

*tructuri reticulate /in metal7 /escrie0i principalele tipuri /e structuri spa0iale >cilin/ri 4i cuple?
Structuri cilindrice 8dispunerea $arelor
&>
. acop cu mem$rana la exterior/ interior
"upole . dispunerea $arelor
. acop cu mem$rana la interior/ exterior
&D
&E