Sunteți pe pagina 1din 2

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Vetereinara a Banatului Timisoara

1


Cresterea cabalinelor

De-a lungul timpului calul a jucat un rol deosebit de important in viata omului fiind
cel care a contribuit la scurtarea distantelor, la usurarea schimburilor economice si a lucrarilor
in agricultura si nu in ultimul rand un mijloc de agreement.
De la cabaline se obtin subproduse de marochinarie, pentru imbracaminte si
incaltaminte, parul din coada si din coama, care se foloseste pentru unele tesaturi, la site,
arcusuri de viaoara si alte instrumente musicale.Balegarul de cal este de asemenea foarte
apreciat in legumicultura si in cultura ciupercilor, oasele au largi utilizari in industria
zaharalui, iar sangele constituie material prima pentru prepararea produselor de uz veterinar.


Reproductia cabalinelor

Maturitatea sexual la cabaline se realizeaza mai devreme decat cea corporala, la 12-15
luni in cazul raselor precoce si la 15-18 luni la rasele tardive.
Varsta optima pentru reproductive a tineretului cabalin de ambele sexe este atunci
cand indivizii au realizat cel putin 75 % din dezvoltarea de adult.
Caldurile la iapa au cea mai lunga durata dintre toate speciile de animale domestic si
anume 7-9 zile, variind intre 4-15 zile.In medie aparitia caldurilor dupa fatare este la 8 zile (5-
15 zile).Daca iepele nu au fost fecundate, acestea se lasa aproximativ 21 de zile pana la
urmatoarea perioada in calduri.
Manifestarea caldurilor, ca urmare a evolutiei se evidentiaza prin unele modificari
anatomo-morfologice ale organelor genital ca urmare a activitatii hormonilor sexuali si
hipofizarii si prin modificarea de ordin fiziologic.
Astfel, iapa este nelinistita, necheza, ridica coada, urineaza des eliminand cantitati mici de
urina, amestecata cu mucozitati vaginale, vulva se tumefiaza si se congestioneaza.Pentru
depistarea certa a caldurilor, iapa se incearca la bara in prezenta armasarului.
Ca sisteme de monta la aceasta specie se practica monta naturala, care poate fi dirijata
si libera, precum si monta artificiala.
Monta dirijata consta in descoperirea iepelor aflate in calduri si imperecherea lor cu
un armasar planifict in acest scop.Depistarea iepelor se face la bara de incercare cu un
armasar incercator.Aceasta reprezinta un perete de scanduri captusit cu impletitura de paie
pentru ca animalele sa nu se raneasca.Iapa este legata la para de incercare , iar armasarul se
duce in partea opusa a iepei si se lasa sa se apropie pentru a o mirosi.Daca iapa este in calduri
da semen distinctive ca primeste armasarul, daca nu, aceasta ciuleste urechile, este agitate si
loveste cu membrele posterioare in bara de incercare.
Dupa monta, iapa este plimbata pentru a impiedica eliminarea spermermei prin spasme vulvo-
vaginale, ir penisul armasarului se dezinfecteaza.
Monta libera nu se mai practica decat in cazuri foarte rare, in conditii de deal-munte.
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Vetereinara a Banatului Timisoara

2


Cabalinele au fost primele animale de ferma la care s-a incercat si aplicat monta
artificiala.
Avantajele acestora sunt:
-utilizarea foarte intensa la reproductie a armasarilorcu o mare vloare genetica ;
-reduce sterilitatea, respectiv creste fecunditatea si natalitatea;
-reduce cheltuielile necesare intretinerii unui numar mai mare de masculi;
-previne raspandirea unor boli contagioase, etc.


Gestatia

Primele semene ca fecundarea a reusitsi s-a instalat starea de gestatie, constau in lipsa
caldurilor, pofta de mancare mai buna, miscari mai prudente, si in general comportament mai
linistit.
Dupa semnele externe gestatia poate fi stabilita abia in luna a VII a, a VIII a, dupa
miscarile fatului.In luna aIX a de gestatie abdomenul este foarte descins, ugerul incepe sa se
tumefieze, iar cu 3-4 zile inainte de fatare volumul lui creste mult.
Durata gestatiei este o caracteristica a specie si ea variaza in fucntie de rasa, alimentative etc
de la 320 de zile la 360 de zile, fiind in medie 335-340 de zile.


Fatarea

La iepe, semnele fatarii sunt mai evidente, in comparative cu alte specii, datorita
temperamentului mai vioi al acesteia.Apropierea acesteia este avertizata de urmatoarele
semne: iapa se misca greoi, abdomenul se lasa in jos, flancurile se adancesc, sfarcurile se
intaresc si apare un endem al ugerului, oboseste repede si nu consuma hrana.Cu cateva ore
inaintea fatarii, vulva este marita, apar mucozitati spre ternul posterior.Fatarea se produce de
regula in pozitie culcataLa fatarile normale manzul se prezinta cu membrele anterioare inainte
si capul aplecat peste ele.Dupa expulzarea manzului I se curate de mucozitati caile respiratorii
si urechilw.Cordonul ombilical la 8-10 cm de abdomen, se stoarce si se sterilizeaza.