REPRODUCTIA SI HARANIREA CAPRINELOR

1. VARSTA OPTIMA PENTRU MONTA; Cel mai bun indicator pentru crescatorii de caprine in vederea stabilirii varstei de monta este greutatea si varsta animalului. Totusi cel mai bun barometru este greutatea corporala deoarece un animal poate ajunge la o greutate corporara optima (30 Kg pentru o femela) la varsta de 8-9 luni, chiar daca conform varstei animalului, femela este gata de monta la 18 luni. In cazul fericit in care animalul se dezvolta corespunzator fizic se poate reduce timpul de reproductie cu aproximativ 1 an, fapt care asigura producatorului 1 an in plus de exploatare al animalului. Tineretul mascul atinge maturitate sexuala la varsta de 6-8 luni, cand daca parametrifiziologici sunt in regula, masculul poate fi apt de reproductie. Varsta maxima pana la care un tap este folosit pentru reproductie este de 8 ani. Ciclul menstrual al caprinelor au un caracter sezonier, adica apare intr-o anumita perioada a anului. Perioada propice pentru imperechere si perioada in care caprinele intra in calduri este perioada lunilor octombrie noiembrie. Caracterul sezonier al ciclului este mostenit de la caprele salbatice, acestea putandu-se imperechea doar in lunile noiembrie decembrie pentru ca viitorii iezi sa gaseasca conditii propice dezvoltarii la fatare. 2. SEMNE EXTERIOARE ALE CALDURILOR; La declansarea caldurilor, caprinele prezinta urmatoarele semne: congestionari ale vulvei (umflarea si inrosirea velvei); secretii usor galbui; diminuarea poftei de mancare; urinari dese; ridicarea cozii; reducerea productiei de lapte; acceptarea tapului.

Durata caldurilor este de 36-48 ore in caz de neefectuare a montei sau in cazul in care capra nu ramane gestanta caldurile reapar dupa 17 zile (maxim dupa 10 zile si la minim 23 de zile). Pentru determinarea caprelor aflate in calduri se introduce in turma un tap cu un instinct pronuntat reproducator dar care este vasectomizat sau un tap ale carui organe de reproducere sunt acoperite. Astfel se va imparti turma in caprele care accepta tapul acestea vor fi gata de reproductie si caprele care nu accepta tapul acestea urmand sa ramana la turma sub supraveghere.

3. ALEGEREA TAPILOR PENTRU REPRODUCTIE; Parametri fizici si biologici pe care trebuie sa ii avem in vedere la alegerea tapilor de reproductie sunt urmatorii: Conformatia corporala; Temperamentul;

Aptitudinile de reproductie; Performatele arborelui genealogic; Defectele genetice; Controlul calitatii materialului genetic pentru insamnatare in vederea stabilirii calitatii si viabilitatii spermatozoizilor; Controlul aparatului genital Varsta; Greutatea corporala; Prezenta si dezvoltarea coarnelor.

4. VARSTA TAPULUI; Tapi cu calitati deosebite pot fi folositi la monta pana la 6-8 ani. Tapii tineri sub 2 ani, vor efectua un maxim de 2 monte pe zi si una seara. Greutatea la prima monta recomandata pentru toate rasele de ovine este de 70 % din greutatea unui adult. Prima monta la un tap selectionat de reproductie poate avea loc la 18 luni, chiar daca semnele maturitatii reproductive apar de la 7-8 luni. Selectia tapilor se va face in functie de performatele rudelor. Cantitatea de lapte a mamei si a ficelor trebuie sa fie cel putin satisfacatoare pentru exploatatiei daca se alege un tap de reproductie. Se vor elimina de la reproductie animalele cu defecte din nastere. In reproductia caprinelor, specialistii au constatat o conexiune intre aparitia coarnelor si lipsa acestora la tapul adult. Astfle, s-a constatat ca tapul adul fara coarne poate da in urma reproductiei urmari cu probleme sexuale, hermafroditi. Pentru a evita acest lucru se vor identifica indivizii care in locul coarnelor prezinta mici excrescente alungite amplasate in paralel sau in v intors. Temperamentul tapilor de reproductie este important, este necesar un studiu comportamental a tapilor deoarece uneori prezinta deviatii de comportament si devin violenti cu femelele acest comportament este descris in literatura de specialitate si este numit satiriazis. Acesti tapi se vor elimina de la reproductie. Cantitate si calitatea spermei este importanta, organul genital al tapului de reproductie trebuie sa fie bine dezvoltat cu ambele testicule iesite in scrot, imbracamintea piloasa trebuie sa fie repartizata uniform si sa nu prezinte par impaslit care se rupe usor. Pielea trebuie sa fie curata, sanatoasa si sa nu prezinte leziuni. Constitutia masculilor trebuie sa fie robusta, cu musculatura si osatura bine dezvoltata. Exemplarele cu capul dezvoltat mai mult in raport cu corpul, cu boli netratate corespunzator in istoric, cu lipsa unui testicul nu vor fi folosite la reproductie. 5. SELECTIA FEMELELOR; Criterii de selectie in cazul femelelor sunt: Greutatea corporala; Varsta; Conformatia, constitutia;

Starea de sanatate; Defectele genetice; Temperamentul; Comportamentul in apropierea tapului; Performantele proprii si ale rudelor; Fertilitatea.

Greutatea corporala trebuie sa reprezinte la prima monta 70 % din greutatea unei capre adulte. Varsta pentru prima monta, pentru a obtine produsi viabili, trebuie sa fie de cel putin 8 luni. Caprele cu productii superioare de lapte se pot retine la reproductie pana la 10-12 ani. In ceea ce priveste fertilitatea, caprele adulte care raman sterpe timp de 2 ani la rand se recomanda a fi sacrificate pentru productia de carne. Conformatia trebuie sa fie conforma cu tipul morfoproductiv din care face parte animalul, iar constitutia trebuie sa fie fina la rasele de lapte si robusta la cele de carne. Se elimina de la reproductie tipul debil sau grosolan. Starea de sanatate se poate aprecia dupa apetit, aspectul general al pielii si mucoaselor (interioarul gurii si pleoapelor trebuie sa fie de culoare roz), caprele cu probleme ale ugerului (umflaturi, inrosiri etc. Ale aparatului genital, scurgeri), miros cadaveric, rani etc. Problemele de la nivelul membrelor, rani sau alte afectiuni, vor fi tratate iar apoi animalul respectiv va fi dat la monta. Defectele genetice pot fi constatate foarte usor, cele mai multe fiind reprezentate de deformari ale diferitelor regiuni corporale, cum ar fi soldirea, care poate aparea si in urma accidentelor, iar cele mai relevante sunt defectele ugerului (uger foarte mic) si cele ale aparatului general (vulva mica), defecte ale uterului etc. Caprele trebuie sa fie bune mame, de aceea trebuie sa fie blande si sa accepte cu usurinta puii. Acceptarea tapului in timpul caldurilor trebuie sa se faca far probleme. Caprele selectionare pentru monta ca si descendentele lor, trebuie sa dea cantitati satisfacatoare de lapte si ugerul trebuie sa aiba o conformatie pretabila mulsului. Calitatea laptelui constituie un criteriu important. Din laptele cu o cantitate de proteine mai mare se obtine branza mai multa si de mai buna calitate. La rasele de carne, dar si in cazul celor de lapte, sunt considerate mai bune caprele ce dau naster unor iezi cu o greutate mai mare. In cazul in care animalele sunt crescute pentru lana sau puf, calitatea, viteza de crestere si cantitatea constituie criterii de selectie importante. Nu se admit la reproductie animalele ce au defecte fizice majore: ugerul coborat sau insuficient dezvoltat, musculatura slab dezvoltata, articulatii slabe, unghii putin rezistente, parul mat, care cade usor.

6. GESTATIA SI FATAREA; Gestatia dureaza la capre aproximativ 150 zile. Durata este influentata de rasa, sexul produsilor, varsta mamei, nivelul de intretinere. Numarul minim de zile de gestatie este de 145 zile iar numarul maxim de 158 zile. Caprele care poarta gemeni si cele ce nasc femele vor fata mai devreme. La primire (capre care sunt gestante pentru prima oara) procesul de marire al glandei mamare incepe cu doua luni inainte de fatare, la celelalte capre cu cateva saptamani inainte. Capra este gestanta atunci cand nu mai apar caldurile, abdomentul se dezvolta treptat si asimetric, fiind mai mare in dreapta. In primele 60 de zile ale gestatiei, cantitatea de hrana nu se modfica, acesta trebuind sa creasca cu un sfert din cea de intretinere incepand cu luna a II-a. La sfarsitul perioadei de gestatie (ultimele doua saptamani) se recomanda reducerea furajelor de volum. Avorturile trebuie prevenite prin administrarea de furaje de calitate, in nici un caz furaje inghetate, reci sau mucegaite. Administrarea furajelor reci sau mucegaite poate produce avortul la aproape toate femelele gestante. Semnele fatarii: Umflarea si inrosirea vulvei; Adancirea flancurilor; Marirea ugerului; Dopul de mucus expulzat. Capra devine nelinistita, bate din picioare, se culca si se scoala des, scoate strigate repetate, ramane in urma turmei. Fatarea normala iesirea fatului dureaza 20 25 minute iar dupa 2 ore sunt expulzate anexele fetale. Fetusul traverseaza conductul pelvin datorita contractiilor uterine. Iedul iese cu picioarele din fata inainte. Picioarele sunt bine intinse si capul este intins pe ele. Probleme de fatare cand fatarea nu are loc in cateva ore se recomanda interventia medicului veterinar. Daca observam ca femela face eforturi de expulzare si fatul nu apare, nu este bine sa asteptam pana a doua zi. Interventia trebuie sa fie rapida. Majoritatea problemelor sunt cauzate de pozitiile anormale ale fatului fata de bazinul mamei si de anomalii ale conductului pelvin sau organelor genitale ale mamei. Rar se intampla ca femelele sa nu elimine invelitorile fetale sau in urma fatarii unor feti mari si a fatarilor gemelare sa le prolabeze uterul, adica organele genitale interne ies printre labiile vulvare sub forma unei pungi de culoare rosie.

Interventii dupa fatare dupa fatare, cu ajutorul unei bucati de panza se indeparteaza mucozitatile din jurul nasului si ochilor. Iedutul se maseaza usor. Ombilicul se sectioneaza cu un foarfece steril si se leaga la 4 cm de abdomen si se dezinfecteaza cu iod. Iedul este ajuta sa suga colostru. Se indeparteaza primele jeturi de lapte (nu pe asternut) si in rpimele 6-12 ore iedul trebuie fortat sa consume cat mai mult colostru. Colostrul ajuta iedutii sa treaca cu bine primele saptamani de viata deoarece acesta, prin compozitia sa, ofera in afara substantelor nutritive necesare cresterii si o serie de substante care ajuta organismul in lupta cu diferite boli. Datorita continutului in saruri minerale, ajuta la eliminarea meconiului fetal (a continutului intestinal din timpul vietii uterine). Cu cat iedul este mai dezvoltat la nastere, cu atat va consuma o cantitate de lapte mai mare. Ugerul mamelor cu productii mari de lapte trebuie golit dupa ce a supt iedul, deoarece se inflameaza. Pana la patru saptamani, laptele este sursa unica de hrana pentru iezi.

7. METODE DE CRESTERE SI INTRETINERE A IEZILOR; Metoda de crestere naturala este recomandata crescatorilor mici, care adopta sistemul de intretinere in gospodarii, celor care adopta metodele extensive de crestere, in turma satului sau in turma proprie. Iezii sunt lasati sa suga laptele la discretie pana la momentul intarcarii, la varsta de 2 luni. Dupa varsta de 2 luni, iezii slabi sau cu o dezvoltare insuficienta mai sug cateva saptamani. Iezii bine dezvoltati consuma de 2 ori mai mult lapte decat cei slab dezvoltati. In primele zile, din cauza volumului mic al stomacului, iezii sug de pana la 25 ori/zi si ajung la o cantitate totala de 800g lapte/zi dupa varsta de doua saptamani. La patru-cinci saptamani, iezii sug peste 1 litru de lapte zilnic, fapt ce duce la satisfacerea nevoilor de hrana in aceasta perioada a dezvoltarii lor, cand cresterea este foarte rapida. La 2 saptamani, iezii pot merge la pasune cu mamele sau pot fi scosi in padoc. In padoc trebuie sa existe furaje de calitate la discretie pentru ca iezii sa inceapa sa consume si hrana solida. De asemenea, apa potabila nu trebuie sa lipseasca. Metoda de crestere separata a iezilor inca din primele zile dupa fatare iezii trebuie obisnuiti sa stea separati de mame, pentru a nu fi nevoie ca de fiecare data sa trebuieasca sa fie prinsi de catre crescator. Separarea va fi insotita de un zgomot. Clopotelul va tentiona iezii ca trebuie sa plece de langa mamele lor. Dupa cateva zile iezii vor recunoaste semnalul si se vor indeparta singuri. Pentru a primi furaje consistente si in cantitate suficienta, este necesara amenajarea unui spatiu special in adapost, separat printr-un gratar (gard) de spatiul mamelor. Gratarul trebuie confectionat din

zabrele de lemn asezate la distante mici de pana la 15-20 cm astfel incat numai iezii sa poata patrunde printre ele. Iezii vor putea trece sa suga la mamele lor. Caprele pot fi scoase la pasune sau in padoc, pot consuma hrana in liniste fara a fi deranjate mereu de iezi. Secretia de lapte va creste si iezii vor fi usor intarcat. Cantitatea de sare va ajunge la 5 grame (o lingurita/cap), iar faina de oase la 5-7 g/cap/zi pana la 10 g dupa varsta de 3 luni. Consumul de nutreturi concentrate pe ied ajunge la 30g cu un minim de 20 g si fan de otava si leguminoase la discretie. In compartimentul lor, iezii vor primi fan de otava, de lucerna, de trifoi, nutret concentrat macinat si apa la discretie. Metoda propusa de AGROZOOLAPT este metoda de crestere separata a iezilor. Caprele vor fi directionate care boxele tapilor de reproductie vor fi insamantate, acestea vor supraveghete pentru a se urmarii semnele unei inseminare de succes, dupa inseminare caprele se vor intoarce in turma. Inainte de termenul propus de fatare caprele sunt dirijate in zona de maternitate. Aici se va realiza fatarea si prima parte din crestea iezilor, dupa care iezii se vor separa de mame si vor fi intarcati, urmand valorificare si selectarea exemplarelor bune pentru intinerirea turmei.

8. HRANIREA SI ADAPAREA CAPRELOR; Lasand la o parte numeroasele criterii de administrare a hranei putem afirma ca hrana de baza a caprelor este alcatuita din urmatoarele: Furaje fibroase 2/4 Siloz Stiuleti de porum

Periodic in hrana trebuie sa adaugam graminee, orz, ovaz, leguminoase (mazare, tarate). Iarna, caprele consuma aproximativ 8-10 kg de masa verde/zi/cap. Obligatoriu, in hrana lor trebuie sa adaugam concentrate: orz, ovaz, tarate, turte, mazare. Caprele sunt mari amatoare de frunzare, adica de crengi de copac cu frunze si lastari. Acestea pot fi procurate in lunile iulie-august si pastrate pana iarna. Ratii pentru caprine: Ratii pentru capre gestante: XXXXXXXXXXXXXXXXXXX

9. PRODUCTIA SI VALORIFICAREA CAPRINELOR