Osp p200l Manual de Program Are Rev II

SISTEM CNC
O
O
S
S
P
P

P
P
2
2
0
0
0
0
L
L
_
_

MANUAL DE PROGRAMARE

Revizia II (Dec. 2006).
(1st Edition) Pub No. 5238-E-R5 (LE33-013-R01a) May. 2005

I

MASURI DE SIGURANTA

Masina este echipata cu mecanisme de siguranta care servesc pentru protectia
personalului si a masinii de la pericole neprevazute. Operatorii nu trebuie sa se bazeze
exclusiv pe aceste mecanisme de siguranta ; ei trebuie sa se familiarizeze cu
indrumarile referitoare la protectia muncii prezentate mai jos pentru a asigura o
exploatare fara accidente.
Acest manual de instructiuni si semnele de avertizare atasate pe masina acopera numai
acele pericole pe care Okuma poate sa le prevada. Acest manual nu acopera toate
pericolele posibile.

1. Precautii cu privire la instalarea masinii

(1) Instalati masina intr-un loc unde sunt urmatoarele conditii (conditii pentru
realizarea preciziei garantate) :
Temperatura ambientala : 17 pana la 25
0
C
Umiditatea : 40% pana la 75% la 20
0
C (fara condens)
Locul amplasarii nu este supus direct razelor soarelui sau vibratiei excesive ;
mediu fara praf, gaze corozive etc. pe cat posibil.
(2) Pregatiti o sursa de tensiune care are urmatoarele particularitati :
Tensiune : 200V
Variatia tensiunii : 10% max.
Frecventa : 50/60 Hz
Nu furnizati curent de la un panou de distributie care genereaza o sursa
majora de zgomot (de exemplu aparat de sudura, etc.) deoarece aceasta
ar putea cauza nefunctionarea unitatii de CN.
Pe cat posibil, conectati masina de impamantarea care nu este folosita de
alt utilaj. Daca nu este alta cale decat folosirea unei impamantari comune,
celalalt utilaj nu trebuie sa genereze mult zgomot (aparat de sudura, etc.)
(3) Mediul de instalare
Urmati punctele de mai jos la instalare.
Asigurati-va ca unitatea CNC nu sta direct in soare.
Asigurati-va ca dulapul de control nu este stropit cu apa, ulei sau span.
Asigurati-va ca dulapul de control si panoul de comanda nu sunt expuse
socurilor sau vibratiilor excesive.
Temperatura ambientala admisa este intre 0 si 40
0
.
Umiditatea este intre 30 si 95% (fara condens).
Altitudinea maxima la care unitatea de control poate fi folosita este 1000m.

II
2. Verificari inainte de pornire
(1) Inchideti toate usile pentru prevenirea intrarii apei, spanului, si prafului.
(2) Verificati ca nu este nimeni aproape de partile in miscare ale masinii, si ca nu sint
obstacole in jurul masinii, inainte de inceperea lucrului.
(3) La pornirea curentului, porniti comutatorul principal intai, apoi intrerupatorul de
CONTROL ON de pe panoul de comanda.
3. Precautii cu privire la operarea Manuala/Continua
Urmati intotdeauna instructiunile din manual.
Nu manevrati masina cu opritorii sau scuturile puse.
Intotdeauna inchideti usa inaintea inceperii prelucrarii.
Nu incercati sa rulati un program nou fara a-l verifica. Rulati programul fara
piesa prinsa in mandrina si vedeti sa nu existe interferente. Dupa ce v-ati
asigurat ca nu sunt probleme, prelucrati o piesa. Daca nu sunt probleme, se
poate trece la prelucrarea automata.
Inainte de inceperea oricarei operatii verificati :
a. Rotatia axului principal
b. Indexarea turelei
c. Miscarea dupa axe
Nu atingeti spanul sau piesa in timp ce axul se roteste.
Nu incercati sa opriti un obiect care se misca cu mana sau cu o scula.
Verificati conditiile de instalare a falcilor, presiunea hidraulica, si viteza
maxima admisa pentru universal.
Verificati instalarea si aranjamentul sculelor.
Verificati reglajul decalajului sculei.
Verificati reglajul decalajului fata de zero.
Verificati ca viteza de rotatie si avansul de lucru sunt la 100%.
Inainte de miscarea turelei, verificati limitele impuse prin soft si pozitiile
limitatoarelor in caz de urgenta LS pentru axa X si Z.
Verificati pozitia de indexare/rotatie a turelei.
Verificati pozitia axului pinolei.
Verificati ca operatiile de aschiere sunt in gama de transmisie a puterii si fortei.
Verificati ca piesa este prinsa bine in mandrina sau elementul de prindere.
Verificati pozitiile de curgere a emulsiei. Ele trebuie asezate in asa fel incat sa
furnizeze emulsie in locurile corespunzatoare.
4. La terminarea lucrului
(1) La terminarea lucrului, curatati in jurul masinii.
(2) Puneti magazia de scule si celelalte echipamente in pozitia de retragere
predeterminata.
III
(3) Inchideti curentul intotdeauna inainte de a pleca.
(4) Inchideti intai intrerupatorul CONTROL ON de pe panoul de comanda, apoi
comutatorul principal.
5. Masuri in timpul inspectiei de intretinere sau cand se intampla probleme
In scopul prevenirii accidentelor neprevazute, deteriorari ale masinii etc. este esential
sa se urmareasca urmatoarele cand se fac inspectii de intretinere sau in timpul
verificarii cand au aparut probleme.
(1) Cand apar probleme, apasati butonul de oprire in caz de urgenta de pe panoul
de comanda pentru a opri masina.
(2) Consultati persoana responsabila cu intretinerea pentru a determina masurile
corective necesare de luat.
(3) Daca doua sau mai multe persoane trebuie sa lucreze impreuna, sa-si
stabileasca semnale inainte de trecerea la un nou pas.
(4) Folositi numai componente si sigurante specificate.
(5) Intotdeauna inchideti curentul inaintea inceperii inspectiei sau schimbarii
componentelor.
(6) Cand componentele sunt indepartate in timpul inspectiei sau reparatiilor,
inlocuiti-le intotdeauna asa cum erau si prindeti-le bine in suruburi etc.
(7) La efectuarea inspectiilor unde sunt folosite instrumente de masurare, de
exemplu tensiunea, asigurati-va ca instrumentul este calibrat corespunzator.
(8) Nu tineti materiale inflamabile sau metale in interiorul zonei de lucru.
(9) Verificati cablurile sa fie nedeteriorate
(10) Intretinerea in interiorul dulapului electric de control si la panoul de comanda :
a. Inchideti curentul inainte de deschiderea usii de la dulapul electric.
b. Chiar daca comutatorul principal este inchis, pot exista curenti reziduali la
unitatea de actionare MCS (servo/ax principal), si din acest motiv numai personalul
de service are acces in aceasta zona. Chiar si atunci, ei trebuie sa fie atenti la faptul
ca curentii reziduali (servo/ax principal) se descarca la doua minute dupa ce
comutatorul principal este inchis.
c. Unitatea de CN are o placa de circuit in a carui memorie se stocheaza
programele de prelucrare, parametrii etc. Pentru a nu se pierde memoria chiar si
dupa ce este inchis curentul, exista un acumulator care alimenteaza acest circuit.
Numai personalul de service poate efectua lucrari la aceste placi de memorie.
(11) Inspectia periodica de la dulapul de control
Curatarea unitatii de racire
Ventilatorul de la dulapul de control serveste la racirea lui. La fiecare trei luni
inspectati urmatoarele.
Motorul ventilatorului functioneaza ?
Motorul functioneaza bine daca este un curent de aer puternic
Este admisia de aer blocata ?
Daca este blocata, curatati-o cu aer comprimat.
IV
6. Masuri generale
(1) Pastrati curat si organizat in jurul masinii.
(2) Purtati imbracaminte adecvata.
(3) Aveti grija ca imbracamintea sau parul sa nu se prinda in masina. Operatorii
trebuie sa poarte echipament de protectie precum bocanci si ochelari de
protectie.
(4) Manualul de instructiuni trebuie citit cu atentie pentru ca procedura ce urmeaza a
fi urmata sa fie bine cunoscuta.
(5) Retineti pozitia butonului de urgenta pentru a-l putea apasa imediat in orice
moment si din orice pozitie.
(6) Nu lucrati in interiorul panoului de comanda, transformatorului, motorului etc.,
deoarece sunt conectate la tensiuni ridicate sau alte componente existand
pericole de electrocutare.
(7) Daca doua sau mai multe persoane trebuie sa lucreze impreuna, sa-si
stabileasca semnale intre ei pentru confirmarea lucrului in siguranta.
7. Simboluri utilizate in acest manual
Indicatoarele de avertizare sunt folosite in acest manual pentru a atrage atentia asupra
importantei. Cititi instructiunile marcate cu aceste simboluri cu atentie si urmati-le.
Indica un pericol iminent care, daca nu este evitat, va rezulta in
deces sau raniri serioase
Indica un pericol iminent care, daca nu este evitat, pot rezulta in
deces sau raniri serioase
Indica pericole care, daca nu sunt evitate, pot rezulta in raniri
usoare sau echipamente stricate
Precautii la operare sau manevrare
Ecranele afisate
Ecranele afisate ale CN difera depinzand de specificatiile selectate ale CN. Ecranele
aratate in acest manual pot sa nu fie exact cu cele afisate pe CN.
CUPRINS
CAPITOLUL 1 CONFIGURATIA PROGRAMULUI 7
1. Tipurile de programe 7
2. Numele programului 8
3. Numele secventei 8
4. Formatul programului 9
4.1 Configurarea cuvantului 9
4.2 Configurarea blocului 9
4.3 Programul 9
4.4 Caracterele adresa folosite la programare 10
5. Functiile de operare matematice 11
6. Stergere bloc 13
7. Functia Comentariu (CONTROL OUT/IN) 14
8. Capacitatea de stocare a programului in memorie 14
9. Limite variabile 14
10. Determinarea avansului pentru aschiere dupa axa C 14
10.1 Prelucrarea numai cu controlul axei C 14
10.2 Prelucrarea cu controlul simultan al axei C si Z 15
10.3 Prelucrarea cu controlul simultan al axei C si X 17
10.4 Prelucrarea cu controlul simultan al axelor C, Z si X 19
CAPITOLUL 2 SISTEMELE DE COORDONATE SI COMENZILE 22
1. Sistemele de coordonate 22
1.1 Sistemele de coordonate si valorile 22
1.2 Sistemul de coordonate al traductorului de pozitie 22
1.3 Sistemul de coordonate al masinii 22
1.4 Sistemul de coordonate al programului 22
2. Comenzile pe axele de coordonate 23
2.1 Axa controlata 23
2.2 Comenzile in sistem imperial 26
2.3 Pozitia zecimalei 26
2.4 Comenzi absolute/incrementale (G90, G91) 28
2.5 Comenzile pentru diametru si raze 29
CAPITOLUL 3 FUNCTII MATEMATICE 30
1. Pozitionarea (G00) 30
2. Interpolare liniara (G01) 30
3. Interpolare circulara (G02, G03) 31
4. Tesire automata 35
4.1 Tesire-C (G75) 35
4.2 Rotunjire (G76) 37
4.3 Tesire automata sub orice unghi 39
5. Cuplul limita si functia de ignorare cuplu 41
5.1 Comanda de limitare a cuplului (G29) 42
5.2 Comanda de revocare a cuplului limita (G28) 42
5.3 Comanda de ignorare a cuplului (G22) 42
5.4 Setarea parametrului 44
5.5 Exemplu de program 45
CAPITOLUL 4 FUNCTII PREGATITOARE 46
1. Oprire temporizata (G04) 46
2. Deplasare a punctului zero/setarea vitezei maxime de rotatie (G50) 46
2.1 Deplasare a punctului zero 46
2.2 Setarea vitezei maxime de rotatie 47
3. Controlul sagetii (G64, G65) 48
4. Avans per rotatie (G95) 48
5. Avans per minut (G94) 49
6. Viteza constanta de aschiere (G96/G97) 49
CAPITOLUL 5 FUNCTIILE S, T SI M 51
1. Functiile s (functiile arborelui principal) 51
2. Functia codului SB 51
3. Functiile T (functiile sculei) 52
4. Functiile M (functiile auxiliare) 53
5. Comenzile sculei rotative 58
5.1 Formatul de programare 58
5.2 Codurile M utilizate pentru axa C 59
6. Functia de verificare a duratei STM 61
6.1 Conditii de verificare PORNIT (ON) 61
6.2 Setarea timpului ciclului S, T, M 61
6.3 Exemplu de cronometrare 61
CAPITOLUL 6 FUNCTIA DE COMPENSARE 63
1. Functia de compensare a razei varfului sculei (G40, G41, G42) 63
1.1 Descriere generala 63
1.2 Compensarea razei varfului sculei pentru operatiile de strunjire 63
1.3 Operatia de compensare 64
1.4 Comenzile de compensare a razei la varf (codurile G, T) 66
1.5 Afisarea datelor 67
1.6 Memoria intermediara 68
1.7 Traseul centrului varfului sculei cu raza R in regim de
compensare a razei varfului
68
1.8 Programarea compensarii razei la varf 70
2. Functia de compensare a razei cutitului 98
2.1 Generalitati 98
2.2 Programarea 98
2.3 Operatiile 100
CAPITOLUL 7 CICLURI FIXE 104
1. Functii ciclu fix 104
2. Ciclu fix de filetare cilindrica 104
2.1 Ciclu fix de filetare: longitudinal (G31, G33) 104
2.2 Ciclu fix de filetare: fata frontala (G32) 106
3. Cicluri de filetare variabile (G34, G35) 108
4. Precautii la programarea cilcului de filetare 109
5. Ciclul de filetare multipla (G71/G72) 116
5.1 Ciclul longitudinal de filetare (G71) 116
5.2 Exemplu de program pentru ciclul fix longitudinal de filetare
(G71)
117
5.3 Ciclul transversal fix de filetare (G72) 118
5.4 Codul M care specifica regimul de filetare si avansul de lucru 119
5.5 Functia de filetare cu mai multe inceputuri in ciclul fix de filetare
(multiplu)
130
6. Ciclul fix de canelare/gaurire 131
6.1 Ciclul longitudinal fix de canelare 131
6.2 Exemplu de program pentru ciclul longitudinal fix de canelare
(multipla) (G73)
132
6.3 Ciclu fix transversal de canelare/gaurire (G74) 133
6.4 Exemplu de program pentru ciclul transversal fix de
canelare/gaurire (G74)
134
6.5 Miscarile sculei in ciclul transversal fix de canelare/gaurire
(multipla)
134
7. Ciclul fix de filetare cu tarodul 135
7.1 Ciclul de filetare pe dreapta cu tarodul (G77) 135
7.2 Ciclul de filetare pe stanga cu tarodul (G78) 136
8. Cicluri fixe (multiple) 137
8.1 Lista comenzilor ciclurilor fixe (multiple) 137
8.2 Miscarile de baza pe axe 138
8.3 Caracterele din adresa 144
8.4 Codurile M 145
8.5 Ciclul de gaurire (G181) 146
8.6 Ciclul de alezare (G182) 147
8.7 Ciclul de gaurire adanca (G183) 148
8.8 Ciclul de filetare cu tarodul (G184) 149
8.9 Ciclul longitudinal de filetare (G185) 150
8.10 Ciclul transversal de filetare (G186) 151
8.11 Ciclul continuu longitudinal de filetare (G187) 152
8.12 Ciclul continuu transversal de filetare (G188) 153
8.13 Ciclul de alezare (cu alezoare/cu bara de alezat) (G189) 154
8.14 Prelucrarea canalelor de pana (G190) 155
8.15 Ciclul de filetare sincronizata cu tarodul 158
8.16 Functia de repetitie 161
8.17 Comanda de retragere a sculei in ciclul de gaurire adanca
pentru evacuarea spanului
162
8.18 Setarea adancimii de gaurire (numai pentru ciclurile de gaurire) 163
8.19 Selectarea punctului de intoarcere 165
8.20 Functia de anulare interblocarea axului sculei rotative (optional) 166
8.21 Observatii 166
8.22 Exemple de program 167
CAPITOLUL 8 FUNCTIA DE GENERARE AUTOMATA A PROGRAMULUI PE
STRUNG (LAP)
173
1. Sumar 173
2. Codurile G utilizate pentru a desemna regimul de prelucrare (G80,
G81, G82, G83)
174
3. Lista modurilor de prelucrare 175
4. Listele cu coduri si parametri 180
5. Ciclul de strunjire din semifabricat cilindric (bara) 182
6. Schimbarea conditiilor de prelucrare in ciclul de strunjire bare (G84) 183
7. Ciclul de strunjire prin copiere 184
8. Ciclul de finisare (G87) 185
9. Ciclul continuu de filetare (G88) 185
10. Moduri de programare automata AP 187
10.1 Modul I de programare automata AP (strunjirea din semifabricat
cilindric bara)
187
10.2 Modul II de programare automata AP (strunjirea prin copiere) 195
10.3 Modul III de programare automata AP (ciclul continuu de
filetare)
200
10.4 Modul IV de programare automata AP (ciclul de strunjire din
semifabricat cilindric cu viteza mare)
202
10.5 Modul V de programare automata AP (ciclul copiere profil bara) 216
11. Aplicatie a functiei LAP 234
CAPITOLUL 9 GENERAREA CONTURULUI 237
1. Functia de programare a generarii conturului (frontal) 237
1.1 Generalitati 237
1.2 Formatul de programare
1.3 Exemple de programare
237
238
1.4 Informatie suplimentara 245
2. Functia de programare a generarii conturului (longitudinal) 248
2.1 Sumar 248
2.2 Formatul de programare 249
2.3 Precautii 249
CAPITOLUL 10 CONVERSIA SISTEMULUI DE COORDONATE 252
1. Sumar 252
2. Formatul conversiei 253
3. Exemple de program 253
4. Informatie suplimentara 254
CAPITOLUL 11 PROGRAMAREA PENTRU PRELUCRAREA SIMULTANA PE 4
AXE (Model 2S)
256
1. Programarea 256
1.1 Selectarea turelei 256
1.2 Comanda de sincronizare (codul P) 257
1.3 Codul M (M100) de sincronizare a asteptarii pentru prelucrarile
simultane
258
2. Formatul de programare 259
3. Precautii la programarea prelucrarii simultane pe 4 axe 261
4. Exemplu de programare 263
4.1 Fisa tehnologica de program 264
CAPITOLUL 12 INSTRUCTIUNI UTILIZATOR 266
1. Sumar 266
2. Tipuri de functii Instructiuni utilizator 267
2.1 Relatia dintre tipurile fisierelor program si functiile Instructiuni
utilizator
267
2.2 Comparatia dintre Instructiuni utilizator 1 si Instructiuni
utilizator 2
2.3 Functiile de baza pentru Instructiuni utilizator
268
269
3. Instructiuni utilizator 1 270
3.1 Functia Instructiune control 1 270
3.2 Variabile 273
3.3 Functia de operare aritmetica 1 286
4. Instructiuni utilizator 2 287
4.1 Functiile de control 2 287
4.2 Variabile I/O 298
4.3 Functia de operare aritmetica 2 299
5. Informatie suplimentara despre programele Instructiuni utilizator 301
5.1 Intoarcerea la secventa in program utilizand Instructiuni utilizator 301
5.2 Tipuri de date, constante 301
5.3 Regulile de operare/tipuri ale variabilelor si evaluarea
valorilor lor
302
6. Exemple de programe Instructiuni utilizator 305
CAPITOLUL 13 PROGRAME DE PLANIFICARE 315
1. Sumar 315
2. Blocul PSELECT 315
3. Blocul de ramificatie 318
4. Blocul de setare a variabilelor 319
5. Blocul de sfarsit program de planificare 319
6. Exemplu de program 319
CAPITOLUL 14 FUNCTII DIVERSE 321
1. Comanda de prelucrare conicitate cu ajutorul unghiului 321
2. Functia de verificare a barierei universalului/papusii mobile 322
2.1 Descriere generala 322
2.2 Bariera universalului si a papusii mobile 322
3. Functia de reducere a timpului operatiei 325
4. Comanda de eliberare a turelei (pentru specificatia turela CN) 325
5. FUNCTIA DE VARIATIE A VITEZEI ARBORELUI PRINCIPAL 326
5.1 Sumar 326
5.2 Metoda de variatie a vitezei arborelui principal de catre control 326
5.3 Caracteristicile controlului 326
5.4 Exemplu de programare 329
CAPITOLUL 15 ANEXE 330
Anexa 1. Tabel cu coduri G 330
Anexa 2. Tabel cu coduri auxiliare M 335
Anexa 3. Tabel cu variabilele de sistem 343
7
CAPITOLUL 1 CONFIGURAREA PROGRAMULUI
1. Tipurile de programe
Pentru OSP-P200 sunt folosite 3 tipuri de programe : programe de planificare, programe
principale si subprogramele. Urmatoarele explica pe scurt cele trei tipuri de programe.
Programul de planificare
Cand sunt prelucrate mai multe tipuri de piese in proces continuu folosind un alimentator
de bare sau alt echipament, sunt folosite mai multe programe principale. Un program de
planificare este folosit pentru a specifica ordinea in care programele principale sunt
executate si de cate ori se executa un program. Folosind un program de planificare face
posibila operarea nesupravegheata. Nu este necesara denumirea unui program. END
trebuie specificat la sfarsitul unui program de planificare. Pentru detalii, vezi Capitolul 14,
PROGRAME DE PLANIFICARE .
Programul principal
Programul principal contine o serie de comenzi pentru prelucrarea unui tip de piesa.
Subprogramele pot fi chemate dintr-un program principal pentru simplificarea
programarii.
Un program principal incepe cu un nume de program ce incepe cu adresa O si se
termina cu M02 sau M30.
Subprogram
Un subprogram poate fi chemat dintr-un program special sau alt subprogram. Exista
doua tipuri de subprograme : acele scrise si furnizate de Okuma si cele scrise de client
(subprogramul utilizatorului).
Numele programului, care trebuie sa inceapa cu O este necesar la inceputul
subprogramului. Comanda RTS trebuie specificata la sfarsitul subprogramului. Pentru
detalii, vezi Capitolul 13, USER TASK.
Formatul fisierului de program
Numele filei principale : Max. 16 caractere incepand cu un caracter din alfabet.
Extensie : Maximum 3 caractere din alfabet
Extensii
SDF : fisier tip program planificare
MIN : fisier tip program principal
8
SSB : fisier tip subprogram de sistem
SUB : fisier tip subprogram utilizator
2. Numele programului
Cu OSP-P200L, programele sunt chemate si executate prin desemnarea numelui
programului sau numarul programului scris la inceputul fiecarui program. Un nume de
program care contine numai cifre este numit program numar.
Desemnarea numelui programului
Tastati litere de alfabet (A pana la Z) sau cifre (0 pana la 9) dupa caracterul O .
Nu exista spatiu gol intre O si litera de alfabet sau cifra. De asemenea, nu
exista spatiu intre literele alfabetului si cifre.
Pot fi folosite pana la 4 caractere.
O litera poate fi folosita intr-un nume de program numai daca acesta incepe cu o
litera. Desi un nume de program care incepe cu o litera poate contine o cifra in el,
unul care incepe cu o cifra nu poate contine o litera.
Un bloc care contine un nume de program nu trebuie sa contina alte comenzi.
Un nume de program nu poate fi folosit pentru un program de planificare.
Numele programului atribuit unui subprogram trebuie sa inceapa cu caracterul
O , dar aceasta nu este obligatoriu pentru programele principale.
Deoarece numele programului este utilizat prin caractere, urmatoarele nume sunt
considerate ca fiind diferite.
O0123 si O123
O00 si O0
Nu atribuiti acelasi nume la mai mult de un program, altfel nu va fi posibil sa
selectati programul dorit.
3. Numele secventei
Toate blocurile dintr-un program au atribuite un nume de secventa care incepe cu N
urmata de o secventa alfanumerica.
Functii precum cea de cautare secventa, functie oprire secventa sau o functie de
derivatie poate fi folosita pentru blocuri care au atribuit un nume de secventa.
Un nume de secventa care contine numai numere este numit secventa numar.
Desemnarea numelui secventei
Tastati litere de alfabet (A-Z) sau cifre (0-9) dupa N .
Pana la 4 caractere pot fi folosite.
Cifre si litere pot fi utilizate intr-un nume de secventa. Daca este folosita o litera
intr-un nume de secventa, numele secventei trebuie sa inceapa cu o litera.
9
Un nume de secventa trebuie plasat deasupra blocului. O comanda de stergere a
blocului poate fi plasata inaintea unui nume de secventa.
Cifrele din secventa pot fi specificate in orice ordine. Ele pot fi folosite asa cum
este dorit, cu conditia sa nu fie repetate.
Deoarece numele secventei sunt utilizate dupa caractere, urmatoarele nume sunt
considerate a fi diferite.
N0123 si N123
N00 si N0
Cand este folosita un nume de secventa, puneti un spatiu sau un tab dupa
numele secventei.
4. Formatul programului
4.1 Configurarea cuvantului
Un cuvant este definit ca o adresa (caracter) urmata de un grup de valori numerice, o
expresie matematica, sau o variabila. Daca un cuvant consta dintr-o expresie
matematica sau o variabila, adresa trebuie urmata de semnul egal = .
Exemple :
4.2 Configurarea blocului
Un grup compus din cateva cuvinte este denumit bloc, iar un bloc exprima o comanda.
Blocurile sunt delimitate de un sfarsit al codului de blocuri.
Sfarsitul codului de blocuri difera depinzand de sistemul de coduri selectat, ISO
sau EIA :
ISO : LF
EIA : CR
Un bloc poate contine pana la 158 caractere.
4.3 Programul
Un program consta din cateva blocuri.
10
4.4 Caracterele adresa folosite la programare
Intervalul Adresa Functie
Metric Toli
Observatii
O Nume program 00009999 00009999
N Nume secventa 00009999 00009999
Litere de alfabet
folosite
G Functie pregatitoare 0999 0999
X, Z Valorile pe
coordonate (liniar)
99999.999 mm 99999.999 toli
C Valorile pe
coordonate (axele
de rotatie)
359.999 deg 359.999 deg
I,K
Valorile pe
coordonate a
centrului arcului
Conicitatea si
adancimea de
aschiere in ciclul fix
de filetare
Valoarea decalata
in ciclul de canelare
99999.999 mm 9999.9999 toli
D,U,W,H,L 099999.999 mm 09999.9999 toli
E 99999.999 mm/rev 9999.9999 toli/rev
A, B
Comenzi automate
de programare
099999.999 deg 09999.9999 deg
Avansul de lucru pe
rotatie
0.00199999.999
mm/rot
0.0001999.999
inch/rot
Avansul de lucru pe
minut
0.00199999.999
mm/min
0.00019999.9999
inch/min
F
Timpul de
stationare
0.019999.99 sec 0.019999.99 sec
T Numarul sculei 6 caractere
4 caractere
6 caractere
4 caractere
6 caractere (cu
compensarea
razei R)
4 caractere (fara
compensarea
razei R)
S
SB
Viteza de rotatie a
axului principal
Viteza de rotatie a
sculei M
0 9999
0 9999
0 9999
0 9999
M Functii diverse 0 511 0 511
QA Rotatia axei C 1 1999 (rot.) 1 1999 (rot.)
SA Viteza de rotatie a
axei C
0,001 20 000 min
-1
0,001 20 000 min
-1
11
5. Functiile matematice de operare
Functiile matematice de operare sunt folosite pentru a exprima operatii logice, operatii
aritmetice si functii trigonometrice. Un tabel cu simbolurile de operare este aratat mai jos.
Functiile de operare pot fi folosite impreuna cu variabilele pentru controlul
echipamentelor periferice sau pentru a trece rezultatele unei operatii.
Categorie Operatie Operator Observatii
Operarea
logica
SAU Exclusiv
SAU Logic
SI Logic
Negare
EOR
OR
AND
NOT
0110 = 1010 EOR 1100 *
1110 = 1010 OR 1100
1000 = 1010 AND 1100
1010 = NOT 0101
Operarea
aritmetica
Adunare
Scadere
Inmultire
Impartire
+
-
*
/ (slash)
8 = 5+3
2 = 5-3
15 = 5*3
3 = 15/5
Functii
trigonometrice
Sinus
Cosinus
Tangenta
Arctangenta (1)
Arctangenta (2)
Radacina patrata
Valoare absoluta
Conversie decimal in binar
Conversie binar in decimal
Rotunjire la intreg
Rotunjire la intreg (-)
Rotunjire la intreg (+)
Rotunjire la a treia zecimala
Rotunjire la a treia zecimala (-)
Rotunjire la a treia zecimala
(+)
Rest
SIN
COS
TAN
ATAN
ATAN2
SQRT
ABS
BIN
BCD
ROUND
FIX
FUP
DROUND
DFIX
DFUP
MOD
0.5 = SIN [30] vezi *4
1 = TAN [45]
45 = ATAN [1] (-9090)
30=ATAN2 [1,(radical 2)]
4=SQRT [16]
3=ABS [-3]
25=BIN[$25]
($ reprezinta un nr.
hexazecimal)
$25=BCD [25]
128=ROUND[1.2763x102]
127=FIX[1.2763x102]
128=FUP[1.2763x102]
13.265=DROUND[13.26462]
13.264=DFIX[13.26462]
13.265=DFUP[13.26462]
2=MOD[17,5]
Paranteze Deschidere paranteza
Inchidere paranteza
[
]
Determina prioritatea unei
operatii (operatiile din
paranteze sint efectuate
primele).
*1. Valoarea de ATAN2 [b, a] este un argument (interval -180 pana la 180) al punctului care este exprimat prin valorile de
coordonate (a, b).
*2. In acest exemplu, unitatea este in mm.
*3. Spatiile goale trebuie plasate inaintea si dupa simbolurile logice de operare (EOR, OR, AND, NOT).
*4. Numerele de dupa simbolul functiei (SIN, COS, TAN, etc.) trebuie incluse in acolade "[ ]" ("a", "b", si "c" sunt folosite ca sa se
indice continutul corespunzator de biti.)
12
Operatiile logice
"a", "b", si "c" reprezinta bitii corespunzatori.
SAU exclusiv (EOR)
Daca cele doua valori corespunzatoare sunt identice, EOR rezulta 0.
Daca cele doua valori nu sunt identice, EOR rezulta 1.
SAU logic (OR)
Daca ambele valori sunt 0, OR rezulta 0.
Daca nu, OR rezulta 1.
SI logic (AND)
Daca ambele valori sunt 1, AND rezulta 1.
Daca nu, AND rezulta 0.
13
Negare (NOT)
NOT inverseaza valoarea (din 0 in 1, si din 1 in 0).
Arc tangent (1) (ATAN)
Rotunjiri (ROUND, FIX, FUP)
Converteste o valoare specificata intr-un intreg prin rotunjire in minus, trunchiere,
sau rotunjire in plus (in micrometri)
6. Stergere bloc
[Functie]
Aceasta functie permite operatorului sa specifice daca anumite blocuri sunt executate
sau ignorate in modul automat de operare.
Blocurile precedate de "/" sunt ignorate in timpul operarii automate daca intrerupatorul
BLOCK DELETE de pe panoul de comanda este deschis. Daca intrerupatorul este
inchis, blocurile sunt executate normal. Cand functia de ignorare a blocului este activata,
intregul bloc este ignorat.
Semnul "/" trebuie plasat fie la inceputul blocului sau imediat dupa un nume
secventa (numar). Daca este plasat intr-o alta pozitie in bloc, va declansa o
alarma.
Semnul "/" poate sa nu fie continut in blocul numelui de program.
Blocurile care contin un "/" sunt de asemenea supuse unei functii de cautare
secventa, fara ca sa conteze pozitia in care este BLOCK DELETE.
Functia de stergere bloc nu este posibila in timpul modului SINGLE BLOCK.
Blocul urmator este executat, si apoi operatia se opreste.
14
7. Functia comentariu (CONTROL OUT/IN)
Un program poate fi mai usor de inteles prin folosirea comentariilor in paranteze.
Comentariile trebuie puse in paranteze pentru a fi distinse de informatia generala
de operare.
Comentariile sunt de asemenea supuse verificarilor TV si TH.
Exemplu:
8. Capacitatea de stocare a programului in memorie.
CN foloseste memoria pentru stocarea programelor de masinare. Capacitatea memoriei
este selectabila, depinzand de marimea programului de masinare. Pentru executie, un
program este transferat din memorie catre memoria RAM. Capacitatea unui program
poate fi selectata dintre valorile 320m, 640m sau 1280m pentru a mari capacitatea de
stocare a programului.
9. Limite variabile
La executarea unei comenzi care specifica miscarea dupa o axa pana la un punct tinta
dincolo de limita variabila in sensul pozitiv, punctul tinta specificat este inlocuit cu limita
variabila in sensul pozitiv.
Pentru comenzile care specifica miscarea dupa axa la un punct tinta dincolo de limita
variabila in sensul negativ, miscarea dupa axa nu este executata iar o alarma se
declanseaza.
10. Determinarea avansului pentru aschiere dupa axa C
10.1 Prelucrarea numai cu controlul axei C.
Desi este posibil sa se prelucreze o piesa prin controlul axei C, distanta de deplasare a
sculei in unitatea de timp (un minut) difera in concordanta cu diametrul de prelucrat
pentru ca avansul este specificat in grade/min. Aceasta trebuie luat in considerare cand
se face un program.
[Memo]
Pentru a coordona comanda de avans dupa axa C cu comanda dupa X sau Z, comanda
de avans (F) trebuie calculata prin convertirea 360
0
in 500 mm. Aceasta conversie
trebuie facuta cand se da numai o comanda pentru axa C.
15
Exemplu:
Distanta de miscare dupa axa pentru canelura A: ..x50/4 = 39 mm
Distanta de miscare dupa axa pentru canelura B: ..x200/4 = 156 mm
De aceea, daca aschierea este executata cu un avans de 100 mm/min, avansul
(grade/min) axei C este calculat dupa cum urmeaza:
Dupa canelura A (grade/min)100/39 x 90=230
Dupa canelura B (grade/min)100/156 x 90 = 58
Convertiti unitatile de avans din "grade/min" in "mm/min"
Canelura A: (mm/min).230/360 x 500 = 320 (F320)
Canelura B: (mm/min)..58/360 x 500 = 80 (F80)
10.2 Prelucrarea cu controlul simultan al axei C si Z
Exemplu:
16
Coordonatele punctului A
X=80
Z=100
C=120
Coordonatele punctului B
X=80
Z=50
C=210
Cand se aschiaza din A in B cu o freza deget cu doi dinti in urmatoarele conditii,
calculati avansul axei C asa cum e explicat mai jos:
Conditii de aschiere: Avansul pe dinte 0.05 mm
Viteza sculei M 400 min
-1
Procedura:
1. Calculati distanta dintre A si B
Desfasurata este aratata mai jos
Distanta L
1
, dupa circumferinta este:
Distanta L
2
, intre A si B este:
17
2. Calculati timpul de aschiere T, pe baza conditiilor de aschiere indicate mai sus
3. Computerul calculeaza distanta L
3
dintre A si B in urmatorul fel.
Deplasarea dupa X = 50 mm
Deplasarea dupa axa C =
(conversie 360
0
= 500mm)
De aceea, distanta dintre A si B este calculata dupa cum urmeaza:
4. Viteza de avans este calculata aproximativ dupa cum urmeaza:
Specificati F67.5 in program
10.3 Aschierea cu controlul simultan al axei C si X
Exemplu:
18
X=80
Z=100
C=120
X=40
Z=100
C=210
-1
Metoda
1. Calculati distanta dintre A si B
2. Calculati timpul de aschiere T, cu conditiile de aschiere de mai sus.
3
dintre A si B in felul urmator.
Deplasarea dupa C = 90 x =125 mm
(conversie 360
0
=500mm)
19
De aceea, distanta intre A si B este calculata mai jos:
4 Viteza de avans ce trebuie specificata in program este:
Specificati F117 in program.
10.4 Prelucrarea cu controlul simultan al axelor X, Z si C
Exemplu:
X=80
Z=50
C=120
X=40
Z=100
C=210
La prelucrarea unui canal pe un con asa cum e indicat mai sus, este necesar
controlul axelor X, Z, si C. Viteza de avans de programat trebuie calculata in felul
urmator.
-1
20
1. Mai intai, considerati desfasurarea unui canal dupa axa C si axa X. In acest caz,
calcularea vitezei de avans este posibila in acelasi fel ca in "Prelucrarea cu controlul
simultan al axei C si X".
Deplasarea L
2
dupa C si X este:
2. Calculati distanta dintre A si B cu L
2
calculat la (1).
3. Calculati timpul de aschiere T pentru distanta L
4
:
5
intre A si B in urmatorul fel.
Deplasarea dupa axa Z = 50 mm
Deplasarea dupa C = 90 x =125 mm
(conversie 360
0
=500mm)
21
5. Viteza de avans ce trebuie specificata in program este aproximativ calculata dupa
cum urmeaza:
Specificati F83.6 in program.
22
CAPITOLUL 2 SISTEMELE DE COORDONATE SI COMENZILE
1. Sistemele de coordonate
1.1 Sistemele de coordonate si valorile
Pentru a misca scula intr-o anumita pozitie, sistemul de referinta trebuie setat mai intai
pentru a defini pozitia tinta, iar pozitia tinta este definita prin valorile pe coordonate.
Exista trei tipuri de coordonate de sistem indicate mai jos. Un sistem de coordonate al
programului este folosit pentru programare.
Sistemul de coordonate al traductorului de cod
Sistemul de coordonate al masinii
Sistemul de coordonate al programului
1.2 Sistemul de coordonate al traductorului de cod
Un traductor de cod este folosit pentru a detecta pozitia unei axe controlate numeric.
Sistemul de coordonate al traductorului de cod este stabilit pe baza datelor de iesire ale
traductorului de cod.
Iesirile de pozitie ale traductorului de cod nu sunt afisate pe ecran, iar acest sistem de
coordonate poate fi ignorat in operarea de zi cu zi.
1.3 Sistemul de coordonate al masinii
Punctul de referinta al masinii este mentionat ca zero-ul masinii iar sistemul de
coordonate care isi are originea in zero-ul masinii este denumit sistemul de coordonate
al masinii. Zero-ul masinii este setat pentru fiecare masina folosind parametri de sistem
si nu este necesar sa se schimbe reglarea dupa instalrea masinii.
Daca "O" este setat pentru decalajul fata de zero-ul traductorului de cod (parametrul de
sistem), sistemul de coordonate al masinii este si al traductorului de cod.
1.4 Sistemul de coordonate al programului
Sistemul de coordonate folosit ca referinta pentru comenzile programului este denumit
sistemul de coordonate al programului.
Pozitia originii sistemului de coordonate al programului variaza in conformitate cu felul
pieselor ce urmeaza a fi masinate iar originea este setata in pozitia necesara prin
setarea valorilor de decalaj fata de zero.
Sistemul de coordonate al programului folosit pentru masinarea unei piese este in acest
fel definita prin originea setata.
Desi originea sistemului de coordonate a programului (zero-ul programului) poate fi
setata in orice pozitie, de obicei este setata pe axa piesei, pentru axa X, si pe fata din
capat din stanga, pentru axa Z.
23
X
d,
Z
d
: Coordonatele in sistemul de coordonate al traductorului de cod
X
m
, Z
m
: Coordonatele in sistemul de coordonate al masinii
X
p,
Z
p
: Coordonatele in sistemul de coordonate al programului
X
1,
Z
1
: Valorile de decalaj dintre SCTC si SCM
X
2,
Z
2
: Valorile de decalaj dintre SCM si SCTC
2. Comenzile pentru coordonate
2.1 Axa controlata
Urmatorul tabel listeaza adresele necesare pentru controlul axei.
Adresa Continut
X Axa controlata paralela la fata frontala a
piesei
Z Axa controlata paralela cu axa
longitudinala a piesei
Axa de rotatie C Axa de rotatie intr-un plan perpendicular
pe axa Z
24
O comanda folosita sa miste o axa consta din adresa axei, un sens de miscare, si
un punct tinta.
Pentru desemnarea punctului tinta, doua metode diferite sunt la indemana:
comenzi absolute si comenzi incrementale. Cu comenzile absolute, punctul tinta
este specificat in coordonatele programului iar cu comenzile incrementale punctul
tinta este definit prin distanta relativa de miscare fata de pozitia curenta.
Pentru detalii ale comenzilor absolute/incrementale, vezi "Comenzi
absolute/incrementale"
Sistemul de coordonate de baza este un sistem ortogonal care este fixat fata de
piesa.
Strung CN cu o singura sanie
avansul transversal .axa X
Directiile de miscare a turelei
avansul longitudinal.axa Z
25
Strung CN cu doua sanii
avansul transversal .axa X
Directiile de miscare a turelei
avansul longitudinal.axa Z
Sistemul de coordonate al axei C
(Vazut dinspre pinola)
Rotatia la dreapta este definita ca sens pozitiv de miscare dupa axa C si este
comandata cu M15. M16 este folosita pentru a specifica miscarea in sens negativ.
26
2.2 Comenzi in sistem imperial
Daca specificatia de conversie toli/metric este selectata, este posibil sa se specifice
dimensiunile in sistemul imperial. Chiar daca dimensiunile sunt specificate in toli intr-o
sectiune a programului, CN proceseaza datele pe baza sistemului metric. Sistemul de
unitati ce trebuie selectat pentru intrari de date este determinat in conformitate cu
setarea unui parametru optional NC (UNIT). Sistemul curent de unitati de masura pentru
intrarea de date poate fi verificat pe ecranul CN parametru optional (UNIT).
In conversia din toli in metric, folosit pentru procesarea interna de catre CN, valorile
reale mai mici decat unitatea de intrare minima sunt rotunjite in minus. Valorile
intregi sunt trunchiate.
2.3 Pozitia zecimalei
Este posibil sa se selecteze sistemul de unitati de masura. Unitatile de masura folosite
de control sunt aratate mai jos si pot fi selectate prin tastarea unui parametru
corespunzator. Odata stabilit sistemul de unitati al comenzilor, aceasta se aplica tuturor
datelor numerice ce urmeaza sa fie introduse, precum operarea MDI sau punctelor de
zero.
2.3.1 Sistemul metric
1 m
10 m
1 mm
2.3.2 Sistemul imperial (specificatie toli/metric):
1/10000 inch
1 inch
27
Tabel cu unitatile de masura a datelor (Valoarea pentru datele "1")
Exemplul 1: Sistemul de unitati de 1 mm
Comenzi:
0.001mm miscare dupa axa X X0.001
10mm miscare dupa axa X X10
100.00 miscare dupa axa X X100.01
Viteza de avans de 0.23456 mm/rot. F0.23456
Urmatoarele comenzi sunt utilizate ca X1 mm:
X1
X1.0
X1.00
X1.000
Comenzi:
0.001 mm miscare dupa axa X X0.1
10 mm miscare dupa axa X X1000
100.010 mm miscare dupa axa X X10001
28
Comenzi:
0.001mm miscare dupa axa X X0.1
10mm miscare dupa axa X X10000
100.010 miscare dupa axa X X100010
[Completari]
Pentru F, datele numerice mai mici decat sistemul de unitati selectat este functional
daca are pana la 8 caractere.
F1.2345678..Acceptabil
F100.000001.Alarma (9 caractere)
2.4 Comenzi absolute/incrementale (G90, G91)
Deplasarea dupa axa poate fi exprimata prin comenzi absolute sau incrementale.
(1) Comenzi absolute
Desemnate cu G90
Valorile din comanda sunt coordonatele din program.
Cand controlul este resetat, acesta este in modul G90.
(2) Comenzi incrementale
Desemnate cu G91
Valorile din comanda reprezinta deplasarea din pozitia curenta pana la pozitia tinta.
Exemplu:
(Pozitionarea din punctul (1) in punctul (2)):
Absolut
G00 X50 Z150 (1)
X100 Z50 (2)
Incremental
G00 X50 Z150 (1)
*G91 X50 Z-100 (2)
*Scrieti diferenta dimensiunilor dintre
punctele (2) si (1)
1) In programarea incrementala, X trebuie exprimat ca diametru.
2) Nu este permis sa specificati G90 si G91 in acelasi bloc.
29
2.5 Comenzile pentru diametru si raze
Intr-o operatie de strunjire, piesa este rotita in timp ce este masinata. Datorita naturii
operatiei de strunjire, cutitul prelucreaza un cerc cu raza egala cu distanta de la centrul
de rotatie pana la varful cutitului. Intr-un program, comenzile dupa axa X specifica
diametrul cercului de prelucrat. Daca o comanda de "X100" este specificata, de exemplu,
pozitia curenta afisata pe ecran este "100" iar piesa este masinata ca un cilindru cu
diametrul de 100 mm.
In operatiile compuse, comenzile in directia axei X sunt specificate de asemenea ca
valori pentru diametru, desi acest tip de operatie nu este una de strunjire. La conversia
coordonatelor, valorile radiale (lungimea curenta intr-un sistem de coordonate ortogonal)
trebuie specificat pentru comenzile axei X si Y.
30
CAPITOLUL 3 FUNCTII MATEMATICE
1. Pozitionarea (G00)
[Functie]
Miscarea din pozitia curenta pana la un anumit punct (pozitia tinta) se face cu viteze de
avans diferite. La inceputul si sfarsitul unei deplasari a axei de miscare, aceasta este
automat accelerata sau franata.
[Formatul programului]
G00 X_Z_C_
X/Z/C : indica pozitia tinta.
[Detalii]
In G00, executia comenzilor in blocul urmator incepe numai dupa ce miscarea
catre pozitia tinta este terminata.
Interpolarea neliniara:
Avansul dupa axe este diferit unul de altul. De aceea traiectoria urmata de scula
nu este intotdeauna o linie dreapta.
Avansul rapid pentru fiecare axa sint setate prin caracteristicile masinii.
2. Interpolare liniara (G01)
[Functie]
Comanda G01 specifica miscarea directa din pozitia curenta la punctul specificat cu o
viteza de avans specificata.
[Formatul]
G01 X_Z_C_F_
31
X, Z, C: Punctul tinta (punctul final)
F: Viteza de avans.
Valoarea specificata ramane efectiva pana cand o noua valoare
este introdusa.
1) Viteza de avans devine zero cand CN este resetata.
2) Viteza de avans pentru fiecare axa este indicata mai jos. (Calculati avansul
transversal si longitudinal ca valori incrementale.)
G01 XxZzFf
Calcularea vitezelor de avans:
Avansul transversal
Avansul longitudinal
Unde
x, z, f valori specificate in program
3. Interpolare circulara (G02, G03)
[Functie]
Interpolarea circulara poate fi folosita pentru a genera traiectoria de aschiere care
urmeaza un arc.
[Format]
G02: Sensul de rotatie : Rotatie in sensul acelor de ceas
G03: Sensul de rotatie : Rotatie in sens invers acelor de ceas
X, Z: G90 : Setati punctul final in sistemul de coordonate al
programului
X, Z: G91 : Setati punctul final fata de punctul de plecare
(valorile includ si semne)
I, K: Setati distanta c entrului arcului fata de punctul de plecare (valorile
includ si semne)
L : Setati raza cercului
F: Setati viteza de avans
32
[Completari]
Cele doua sensuri de rotatie sunt definite cand se priveste planul Z-X din sensul
pozitiv al axei perpendiculara pe plan (regula mainii drepte)
Punctul final al unui arc este definit ca valoarea absoluta sau incrementala
depinzand de selectarea G90/G91.
Centrul unui arc este exprimat prin I si K, care corespund c u X si Z. Asta
inseamna ca I exprima valoarea de coordonate X iar Kexprima valoarea de
coordonate Z a centrului arcului fata de punctul de plecare.
Pentru I si K, sunt folosite valorile incrementale (cu semn) pentru G90 sau G91.
G02: I si K sunt pozitive
Z
1,
X
1
sunt coordonatele punctului final
G03: I si Ksunt pozitive
Z
1,
X
1
sunt coordonatele punctului final
Determinarea semnului si valorii numerice a lui I si K :
Vedeti figura de mai jos. Sistemul de coordonate are originea la inceputul arcului.
Desenati un triunghi cu un unghi drept luand segmentul care conecteaza centrul arcului
si punctul de inceput ca ipotenuza. Lungimea catetei (b), paralela cu Z, este valoarea lui
Kiar cea a lui (c) paralela cu axa X, este valoarea lui I.
Cu privire la semnul lor, cand (b) este in partea pozitiva a sistemului de coordonate este
luat ca pozitiv, iar cand este in partea negativa este negativ. Semnul lui I este
33
determinat in mod similar. Asta inseamna ca, atunci cand (c) este in partea pozitiva a
sistemului de coordonate, I este luat ca pozitiv, iar cand este in partea negativa, I este
negativ.
Comanda directa pentru raza
Este posibil sa se execute interpolare circulara prin specificarea coordonatelor X
si Z a punctului tinta si raza arcului in loc de utilizarea comenzilor I si K.
[Completari]
Codul G utilizat pentru interpolarea circulara este G02 si G03, ca pentru I si K.
Raza arcului este exprimata de o litera L care trebuie sa aiba o valoare pozitiva.
Un bloc care contine L fara Ksi I este o comanda pentru raza.
Cand se exprima un arc prin raza lui, comenzile trebuie sa contina X si Z.
Daca una din ele este omisa, se declanseaza o alarma.
Daca un L este specificat intr-un bloc care contine I si/sau K, se declans eaza o
alarma.
Daca distanta dintre pozitia curenta pana la punctul final este de doua ori mai
mare decat raza specificata, se declanseaza o alarma pentru ca interpolarea
circulara nu poate fi facuta.
In comanda de programare directa pentru arc, o comanda pentru un arc rezulta in
doua arce; unul cu unghiul la centru mai mic de 180
0
, iar altul cu unghiul la centru
mai mare de 180
0
. Primul este selectat.
Pentru a obtine arcul al doilea specificati "CALRG" in blocul care comanda
interpolarea circulara.
34
Programarea directa a razei este efectiva in:
LAP
Compensarea razei varfului sculei
Subprograme
Programarea incrementala (G91)
In comanda de programare directa a razei, controlul calculeaza automat
coordonatele centrului arcului, I si K din raza programata L si coordonatele
punctului final, X si Z, pentru a efectua interpolarea circulara.
Programul pentru exemplul din figura este dupa cum urmeaza.
Program:
N1 G01 X
1
Z
1
F
1
N2 G03 X
2
Z
2
L
r
Cu comenzile de sus, este obtinut arcul indicat de linia groasa
Pentru a misca scula de-a lungul arcului indicat de linia discontinua, scrieti:
N1 G01 X
1
Z
1
F
1
N2 G03 CALRG X
2
Z
2
L
r
Vitezele de avans
Viteza de avans in timpul interpolarii circulare este componenta tangentiala la
arc
1) Daca I sau Ksunt omise, se utilizeaz a ca I0 sau K 0.
2) Valorile I si Ktrebuie specificate ca raze.
3) Un arc care se intinde pe doua q uadratur i (sferturi de cerc) poate fi specificat
prin comenzi intr-un singur bloc.
4) Daca X sau Z este omis, interpolarea circulara este posibila intr-o singura
quadratura.
5) O alarma va fi activata daca diferenta de raza intre inceputul si sfarsitul unui arc
este mai mare decat valoarea setata pentru parametrul optional (ALTA
FUNCTIE 1) nr. 6 eroarea admisa in interpolarea circulara.
35
4. Tesirea automata
La aschierea unei piese, este deseori necesar sa tesiti o muchie ascutita (fie tesire in
linie dreapta (Tesire-C) fie pe rotund). Desi astfel de tesiri pot fi realizate utilizand
comenzi conventionale de interpolare (G01, G02, G03), functia de tesire automata
permite tesirea cu un program simplu.
Pentru tesirea sub un unghi, functia automata de tesire orice-unghi trebuie utilizata.
Pentru utilizarea functiei de tesire automata, setati "1" pentru parametrul optional
(OTH ER F UNCTION 1) auto, tesire orice-unghi. Daca este necesara functia de tesire
automata orice-unghi, setati "any -angle chamfering" pentru acest parametru.
4.1 Tesire-C (G75)
Pentru a prelucra conturul de mai sus de-a lungul punctelor A, B, D si E, scrieti:
dupa pozitionarea varfului sculei in A.
Cu comenzile de mai sus, varful sculei se misca din punctul A in B si apoi in D, tesind
astfel coltul la 45
0
cu 5 mm.
G75: Specifica tesire-C
X120: Coordonata X a punctului C
L-5: Dimensiunea fetei tesite ?
Semnul este determinat de sensul de miscare dupa axe;
"+ " cand axa Z (X) se misca in sensul poz itiv de miscare dupa axa X(Z)
"-" cand axa Z (X) se misca in sensul negativ de miscare dupa axa X(Z)
Cand coordonatele punctului E sunt comandate, scula se misca din D in E.
[Detalii]
G75 este valida numai in modul G01. Daca G75 este specificat in alt mod se
declanseaza o alarma.
G75 este activa numai in blocul comandat.
36
Daca deplasarea dupa axe specificata in blocul care apeleaza tesire automata (A-
C din figura de mai sus) este mai mica decat valoarea absoluta a lui L (B-C in
figura de mai sus), se declanseaza o alarma.
Daca deplasarile dupa axe, specificate in blocul care apeleaza tesire automata,
sunt zero pentru X si Z, sau daca X sau Z nu sunt zero intr-un astfel de bloc, se
declanseaza o alarma. Blocul care apeleaza modul de tesire automata poate sa
contina numai o dimensiune, fie X sau Z.
Programul de tesire automata este valid in:
LAP
Modul de compensare a razei varfului sculei aschietoare
[Exemplu program]
37
4.2 Rotunjirea (G76)
Pentru a prelucra conturul de mai sus dupa punctele A, B, D si E, scrieti:
dupa pozitionarea sculei aschietoare in A.
Cu comenzile de mai sus, scula aschietoare se misca din A in B si apoi in D, rotunjind
automat coltul cu o raza de 5mm.
G76: Specifica rotunjirea unui colt
X120: Coordonata X a punctului C
L-5: Raza cercului de rotunjire
Semnul este determinat de sensul de miscare dupa axe;
"+ " cand se misca in sensul poz itiv de miscare dupa axa X(Z)
"-" cand se misca in sensul negativ de miscare dupa axa X(Z)
Cand coordonatele punctului E sunt trecute in comanda, scula de aschiere se misca din
D in E.
[Completari]
G76 este valid numai in modul G01. Daca G76 este specificat in alt mod decat
G01, se declanseaza o alarma.
G76 este activ numai in blocul de comanda.
Rotunjirea descrie 1/4 de cerc cu raza specificata de un L.
Daca deplasarea pe axe specificata in blocul care apeleaza tesire automata (A-C
din figura de mai sus) este mai mica decat valoarea absoluta a lui L (B-C in figura
de mai sus), se declanseaza o alarma.
Daca deplasarile dupa axe, specificate in blocul care apeleaza tesire automata,
sunt zero pentru X si Z, sau daca X sau Z nu sunt zero intr-un astfel de bloc, se
declanseaza o alarma. Blocul care apeleaza modul de tesire automata poate sa
contina numai o dimensiune, fie X sau Z.
38
Programul de tesire automata este valid in:
LAP
Modul de compensare a razei varfului sculei aschietoare
[Exemplu program]
39
4.3 Tesire automata sub orice-unghi
La prelucrarea unei piese, este deseori necesar sa tesim colturile sau muchiile ascutite
(tesire C sau R). Daca tesirea este necesara pentru muchii cu unghi diferit de 90
0
,
programarea tesirii folosind comenzile G01, G02 si G03 nu este usoara. Aceasta
functie automata de tesire poate programa tesirea cu usurinta.
[Exemplu de programare]
(1) Tesire-C (G75)
Cu programul de mai sus, scula aschietoare se misca din punctul A in J trecand
prin A, B, D, E, G, H , I si J, realizand tesi turile B-D, E-G si H -I.
[Completari]
Comenzile pentru unghi (A) sunt scrise fata de axa Z.
40
(2) Tesire-R (G76)
Cu programul de mai sus, scula aschietoare se misca din A in J trecand prin A, B,
D, E, G,H , I si J, realizand tesiturile B-D, E-G, si H -I.
[Completari]
Cu functia Tesire-C, miscarile axei in modurile G00, G01, G34 si G35 pot fi
desemnate prin inserarea unei comenzi pentru unghiul A fara coordonatele X
si/sau Z.
41
1) G75 si G76 sunt active numai in modul G01, daca sunt desemnate in alt mod
decat G01, se declanseaza o alarma.
2) Daca deplasarea pe axa este mai mica decat dimensiunea de tesit se
declanseaza o alarma.
3) Tesirea este posibila numai la colturi intre doua linii. Tesirea la colturi intre doua
arce, intre o linie si un arc, sau intre un arc si o linie este imposibila. Daca se
incearca tesirea in astfel de situatii, se declanseaza alarma.
4) Comanda de tesire este activa in modul LAP si de compensare a varfului sculei.
5) Daca este data comanda numai pentru un unghi A in G00, G01, G34, sau G35,
comanda urmatoare de miscare dupa axa trebuie sa contina A, X si Z pentru ca
punctul final sa fie definit. Daca aceste comenzi nu sunt date si punctul final nu
este definit, se declanseaza alarma.
6) Daca comenzile de tesire G75 si G76 sunt date fara comenzile de miscare dupa
axe X si Ysau daca sunt date numai cu o comanda A, controlul citeste comenzile
din secventa urmatoare pentru a calcula automat punctul de intersectie. De
aceea, daca secventa urmatoare nu contine datele necesare pentru acest calcul
se declanseaza alarma.
5. Cuplul limita si functia de ignorare a cuplului
Pentru a transfera o piesa din mandrina unde a avut loc prima prelucrare in a doua
mandrina pentru al doilea proces de prelucrare la modelele cu prelucrari diverse,
bacurile pe care se sprijina fata din capat trebuie impinse in piesa pentru o asezare
stabila a piesei. Comanda cuplului limita si cea de ignorare a cuplului sunt folosite
pentru a controla cuplul de avans al servomotorului celui de-al doilea ax si pentru a
impinge piesa cu o forta optima.
*Modelele cu prelucrari diverse includ modelele cu ax secundar, cu doua axe principale,
etc.
42
5.1 Comanda de limitare a cuplului (G29)
[Functia]
Inainte de transferul piesei, desemnati cuplul limita pentru a controla cuplul de avans al
servomotorului celui de-al doilea ax.
[Format]
G29 P D__
(Desemnati o axa dupa care se face avansul: Z sau W, pentru D.)
[Detalii]
Valoarea cuplului limita este setata ca procentaj, luand cuplul de avans al
servomotorului la 100%.
Valoarea maxima a cuplului este setata la parametru optional (OTH ER
FUNCTION 2).
5.2 Comanda de revocare a cuplului limita (G28)
[Functie]
Comanda de revocare a limitarii cuplului anuleaza cuplul maxim desemnat cu G29.
Cand aceasta comanda este desemnata, cuplul motor poate sa fie la valoarea lui
maxima.
[Format]
G28
5.3 Comanda de ignorare a cuplului
[Format]
G22 Z_D_L_F_PZ=__
Z: Punctul tinta (mm)
D: Distanta dintre punctul tinta si cel care se apropie, ca valoare
incrementala (mm)
L: Distanta dintre punctul tinta si cel virtual care se apropie, ca valoare
incrementala (mm)
43
F: Viteza de avans (mm/min sau mm/rot)
PZ: Valoarea prescrisa a cuplului (%)
[Detalii]
Pentru punctul tinta si valoarea setata a cuplului, desemnati axa de avans.
O alarma (alarma A 1220) se declanseaza daca valoarea prescrisa a cuplului nu
este atinsa cand mandrina a doua s-a mutat in punctul virtual de apropiere.
Desemnati o valoare egala sau mai mica de "2,5 m/min" pentru F.
Inainte de setarea unei valori pentru PZ, verificati valoarea curenta a cuplului
motor** la viteza de avans desemnata prin F, si setati o valoare pentru PZ care
este mai mare decat valoarea curenta a cuplului cu 10%.
** Verificati valoarea RLOAD afisata pe pagina datelor axei de pe ecranul CH ECK
DATA. Daca valoarea prescrisa a cuplului este prea mica, este atinsa in timpul
miscarii de apropiere, rezultand in declansarea alarmei 1219.
Prelucrare 1 Prelucrare 2
Explicatia este pentru cazul cand piesa
este transferata dintr-un universal in
altul.
1. Al doilea universal se apropie de
piesa cu viteza de avans F.
2. Viteza de avans este redusa la 1/5
din F in punctul de apropiere (Z-D).
3. Al doilea universal ia contact cu
piesa la punctul tinta Z. Servomotorul
este controlat in asa fel incat al doilea
universal este apasat pe piesa.
4. Cand cuplul motor atinge valoarea
prescrisa, CN receptioneaza ca piesa
este asezata complet si urmatorul bloc
de comenzi este executat.
Viteza de avans
44
Z: Punctul tinta
D: Distanta dintre punctul tinta si punctul de apropiere ca valoare incrementala.
L: Distanta dintre punctul tinta si punctul de apropiere virtual ca valoare
incrementala
5.4 Setarea parametrului
(1) Ignorare cuplu si monitorizarea timpului de intarziere de transmitere a cuplului.
Daca monitorizarea cuplului motor este inceputa la pornirea avansului cu ignorare cuplu
desemnat prin G22, valoarea prescrisa a cuplului ar putea, in unele cazuri, sa fie
depasita la pornirea motorului.
Pentru a evita lucrul acesta, setati timpul de intarziere t, pentru monitorizarea cuplului, la
parametru. Cuplul motor nu este monitorizat pentru durata de timp setata pentru t.
Parametru optional (OTH ER F UNCTION 2)
Unitatea de setare: 10 (ms)
Intervalul: 0 pana la 9999
Valoarea initiala: 0
45
(2) Limita maxima pentru limitarea cuplului
Valoarea maxima pentru P in blocul G29 poate fi setata.
Parametru optional (OTH ER F UNCTION 2)
Unitatea de setare: 1 (%)
Intervalul: 1 pana la 100
Valoarea initiala: 0
5.5 Exemplu de program
Acesta este un exemplu pentru transferarea piesei la axul secundar.
:
:
G29 PW=30.Limiteaza cuplul maxim al axului secundar (Motorul axei W, 30%)
G94 G22 W50 D5 L10 F1000 PW=25..Apasa bacurile universalului axului
secundar de capatul piesei cu ignorare cuplu
G29 PW=5Micsoreaza cuplul motor al axei W
M248 Universalul axului secundar se inchide
M84. Universalul axului principal se deschide
G28.. Anuleaza limita cuplului axei W
G90 G00 W300Intoarce axul secundar W in pozitia de retragere cu avansul rapid.
46
CAPITOLUL 4 FUNCTII PREGATITOARE
Codurile G sunt utilizate pentru a specifica anumite functii care se executa in blocuri
individuale. Fiecare cod G consta din adresa "G" si un numar format din 3 caractere (00
pana la 399)
Intervalul in care codul G este activ
O data: Codul G este activ numai intr-un bloc specificat si este anulat
automat cand executia programului trece la blocul urmator.
Modal: Codul G este activ pana este schimbat cu alt cod G din acelasi grup
Coduri G speciale
Codurile G apelate in subprograme (de ex. De la G101 pana la G110) si
instructiunile derivate sunt denumite coduri G speciale. Fiecare cod G special
trebuie specificat la inceputul blocului. Un "/" (stergere bloc) si un nume secventa
poate fi plasat inaintea unui cod G special.
1. Oprire temporizata (G04)
[Functie]
Daca este specificata oprire temporizata, executarea blocului urmator este oprita pentru
perioada de timp specificata dupa terminarea blocului.
[Format]
G04 F___
F: Specificati durata pentru care executarea programului este oprita.
Unitatea de masura a valorilor din comanda este determinata de
selectia unitatilor de masura de programare. Pentru detalii, vezi
parametrul optional (sistemul de unitati).
Durata maxima admisa este 9999.99 secunde.
2. Deplasare a punctului zero/setarea vitezei maxime de rotatie (G50)
2.1 Deplasare a punctului zero
[Functia]
Cu codul G50, valoarea de decalaj fata de zero este calculata automat si setarea zero-
ului este facuta la valoarea calculata.
Aceasta caracteristica este activa cand se prelucreaza o piesa cu contur uniform.
[Format]
G50 X_Z_C_
47
X/Z/C: Specificati coordonata de luat ca pozitie curenta dupa deplasarea punctului de
zero.
[Detalii]
Pentru pozitia curenta pe X si Z, sunt date coordonatele dupa comanda G50.
[Program]
Cu programul de mai sus, axele sunt pozitionate mai intai in blocul N004 in punctul de
coordonate (X0, Z0). Cand comenzile din N005 sunt executate, sistemul de coordonate
este schimbat in asa fel ca (X0, Z0) devine (X1, Z1) care sunt specificate dupa G50.
Acest program deplaseaza originea sistemului de coordonate:
Daca X0=100 mm si X1=200mm, valoarea deplasarii fata de zero este calculata :
100-200= -100mm
Aceasta valoare poate fi verificata pe ecran.
Toate dimensiunile in secventa N006 si dupa aceasta sunt fata de noul sistem de
referinta stabilit in comanda N005.
1) Axele care nu sunt specificate in blocul care contine G50 nu sunt supuse
deplasarii fata de zero.
2) G50 este nemodal si activ numai in blocul respectiv. (Deplasarea fata de zero este
calculata numai in blocul G50. Toate dimensiunile dupa acel bloc sunt date fata de
noua origine.)
3) Cand controlul este resetat, toate datele de zero setate sunt sterse iar valoarea de
zero initiala devine activa.
4) In blocul care contine G50 nu este admis nici un numar scula decalata.
2.2 Setarea vitezei maxime de rotatie
[Functie]
Uneori viteza de rotatie a axului principal trebuie limitata la o anumita viteza datorita
restrictiilor pentru mandrina, influenta fortei centrifugale asupra fortei de prindere a
piesei, neechilibrarea piesei, sau alti factori. Aceasta caracteristica permite setarea
vitezei maxime de rotatie in astfel de cazuri.
[Format]
G50 S__
S: Specificati viteza maxima
48
[Detalii]
Odata setata, viteza specificata ramane activa pana cand alta viteza este specificata.
3. Controlul sagetii (G64, G65)
[Functie]
Directiile de miscare ale masinii sunt controlate de un sistem servo in care miscarile
dupa axe elimina defazarea (denumit DIFF sau sageata) intre pozitia curenta a sculei si
pozitia programata.
Datorita existentei DIFF (eroare de servo sistem), traiectoria urmata de scula nu
coincide cu cea programata la aschierea unui colt ascutit, asa cum este ilustrat mai jos.
Functia de control a sagetii coltului elimina sau reduce astfel de erori la valori
acceptabile prin oprirea generarii de functii (puls) la colt pana cand DIFF atinge valoarea
prescrisa a sagetii.
[Format]
Comanda de oprire (OFF) a controlului sagetii coltului
G64
(Controlul este plasat in modul G64 cand G64 este pe ON.)
Comanda de pornire (ON) a controlului sagetii coltului
[Detalii]
Cu G65 prezentat mai sus, comenzile de miscare dupa axe in G00, G01, G02,
G03, G31, G32, G33, G34 si G35 sunt terminate dupa ce valoarea DIFF devine
mai mica decat valoarea admisa.
Valoarea admisa a sagetii poate fi setata in intervalul 0 pana la 1000 mm ca
parametru utilizator de la panoul de comanda.
4. Avans per rotatie (G95)
[Functie]
Specificati G95 pentru a controla miscarea sculei (viteza de avans) in termeni de
"distanta pe rotatie" pentru operatiile de strunjire.
49
[Format]
G95 F_
F: Specificati distanta per rotatia axului principal.
Unitatea de masura este determinata in conformitate cu reglarea parametrului
optional (UNIT)
[Detalii]
Viteza maxima de avans depinde de caracteristicile masinii.
La pornire, si dupa resetare, este selectat avansul per rotatie.
5. Avans per minut (G94)
[Functie]
Specificati G94 pentru a controla miscarea sculei (viteza de avans) ca "distanta per
minut" pentru operatiile de strunjire.
[Format]
G94 F___
F: Specificati distanta de deplasare a sculei per minut.
Unitatea de masura este determinata in conformitate cu setarea parametrului
optional (UNIT)
[Detalii]
Viteza maxima de avans depinde de caracteristicile masinii.
6. Viteza constanta de aschiere (G96/G97)
[Functie]
Cand functia de aschiere cu viteza constanta este selectata, aschierea cu viteza
constanta este posibila. Aceasta caracteristica poate reduce timpul de aschiere si de
asemenea asigura o finisare buna in operatiile de aschiere a fetelor laterale.
Comanda de aschiere cu viteza constanta
[Format]
G96 S__
S: Setati viteza de aschiere (unitatea de masura: m/min)
50
Anularea vitezei de aschiere constanta
[Format]
G97 S__
S: Setati viteza axului principal ce va fi folosita dupa anularea aschierii cu viteza
constanta
[Exemplu de program]
Toate prelucrarile care urmeaza dupa acet bloc sunt
executate la o viteza de aschiere de 100m/min.
Dupa acest bloc, aschierea este executata la o viteza a
axului principal de 500 min
-1
1) Daca viteza axului principal depaseste viteza maxima sau minima din gama
selectata de un cod M in timp ce aschiaza cu viteza constanta, este fixata la viteza
maxima sau minima admisa in mod automat; pe panoul de comanda se aprinde
LIMIT.
2) Daca miscarea dupa axa X este facuta pe o distanta mare la viteza transversala
rapida cu viteza constanta de aschiere, de exemplu din pozitia de indexare a turelei
catre piesa sau invers, vor fi schimbari bruste in viteza de rotatie care pot fi
periculoase, depinzand de metoda de prindere in universal.
De aceea, viteza de aschiere constanta trebuie anulata inainte de comanda de
apropiere a sculei de piesa, intoarcerea sculei in pozitia de indexare a turelei, sau
orice alta operatie care necesita o deplasare mare dupa axa X.
3) Un bloc care contine G96 sau G97 trebuie sa contina un S.
4) Programele de filetare nu pot fi executate in regim de aschiere cu viteza constanta
G96.
5) Pentru a activa regimul de aschiere cu viteza constanta la turela B, specificati G111
cu G96. Pentru a reveni la regimul de aschiere cu viteza constanta la turela A,
specificati G110.
6) Pentru a executa comenzile peste doua blocuri consecutive cu control in regim de
aschiere cu viteza constanta fara sa se astepte pentru semnalul de la axul
principal, specificati M61. Pentru a anula aceasta, specificati M60.
51
CAPITOLUL 5 FUNCTIILE S, T, SI M
Acest capitol descrie codurile S, SB, T si M care specifica operatiile necesare pe care
trebuie sa le faca masina in afara de comenzile de miscare dupa axe.
S: Viteza arborelui principal
SB: Viteza sculei de frezare
T: Numarul sculei, numarul corectiei de scula, numarul compensarii razei la varful
sculei
M: Functii diverse pentru a controla operarea masinii.
Un bloc poate contine: un cod S, un cod T, si 8 coduri M.
1. Functiile S (functiile arborelui principal)
[Functie]
Prin specificarea unui numar dupa adresa S, viteza de rotatie a arborelui principal poate
fi specificata.
[Format]
S___
[Detalii]
Interval comanda S: 0 pana la 65535
Daca este o comanda S si o comanda de miscare dupa axa in acelasi bloc,
comanda S este executata intai si apoi comanda de miscare pe axa.
Comanda S nu va fi anulata cand CN este resetata, dar va fi setata la 0 cand se
opreste alimentarea cu energie.
Pentru a roti arborele principal, comanda S trebuie specificata intr-un bloc care
precede blocul care contine comanda de pornire a arborelui principal sau in
acelasi bloc.
1) Pentru o masina echipata cu cutii de viteze, gama necesara de viteze trebuie selectata
cu codul corespunzator M.
2) Rotatia arborelui principal (inainte, inapoi) si oprire sunt specificate prin codurile M.
2. Functia codului SB
[Functie]
Viteza de rotatie a sculei M este specificata folosind adresa SB.
[Format]
SB=__
Daca o adresa constand in doua sau mai multe caractere este utilizata, simbolul egal
trebuie pus inainte de valoarea numerica.
52
Interval comanda SB: 0 pana la 65535
Rotatia axului sculei M (inainte, inapoi) si oprire sunt specificate prin coduri M.
Comanda SB nu va fi anulata cand se reseteaza CN, dar va fi setata la 0 cand
se opreste alimentarea cu energie electrica.
Pentru a roti axul sculei M, comanda SB trebuie specificata intr-un bloc care
precede blocul care contine comanda de pornire a axului sculei M sau in
acelasi bloc.
1) Pentru o masina echipata cu cutii de viteze pentru actionarea axului sculei M, gama
necesara de viteze trebuie selectata cu codul corespunzator M.
2) Rotatia arborelui principal (inainte, inapoi) si oprire sunt specificate prin codurile M.
3. Functiile T (ale sculei)
[Functie]
Prin specificarea unui numar de 4 caractere (CNC fara functia de compensare a razei
varfului sculei) sau unul de 6 caractere (CNC cu functia de compensare a razei varfului
sculei) dupa adresa T, numarul sculei, numarul corectiei de scula si numarul
compensarii razei varfului sculei sunt indicate.
[Format]
OO: Numarul compensarii razei varfului sculei
: Numarul sculei (00 pana la 99, presupunand numarul maxim de locase in turela)
: Numarul corectiei sculei
Intervalele de setare pentru numarul compensarii razei varfului sculei si numarul
corectiei sculei sunt dupa cum urmeaza:
(1) Pentru setul de corectii de 32:
Numarul corectiei sculei: 00 pana la 32
Numarul compensarii razei la varf a sculei: 00 pana la 32
(daca functia de compensare a razei sculei exista)
Numarul compenarii razei la varf a sculei: 00 pana la 64
53
Numarul compensarii razei la varf a sculei: 00 pana la 96
[Detalii]
Daca exista o comanda T si o comanda de miscare pe axa in acelasi bloc, comanda T
este executata mai intai si apoi comanda de miscare pe axa este executata.
Constructia turelei si sensul ei de rotatie (inainte, inapoi, calea mai scurta) variaza in
conformitate cu caracteristicile masinii
4. Functiile M (functiile auxiliare)
[Functie]
Codurile M sunt utilizate pentru controlul diverselor functii pornit/oprit si secventei de
operare a masinii cum ar fi pornire/oprire a arborelui principal si a functiei de oprire la
sfarsitul programului. Intervalul de programare pentru codurile M este de la 0 la 511.
[Exemple de coduri M]
Codurile M listate mai jos sunt procesate ca functii speciale.
Pentru detalii, despre acele coduri care nu sunt enumerate aici, vedeti in Anexa 3 "Lista
codurilor M".
(1) M00 (oprire program)
Dupa executia M00, programul se opreste. Daca CN este pornita in starea de
program oprit, programul porneste mai departe.
(2) M01 (oprire optionala)
Cand M01 este executata iar intrerupatorul optional de oprire de pe
panoul de comanda este ON, programul se opreste. Daca CN este pornita in
acest stadiu, programul porneste mai departe.
(3) M02, M30 (sfarsitul programului)
Aceste coduri M indica sfarsitul programului. Cand M02 sau M30 este
executat, programul principal se termina si se executa resetarea. Programul
revine la inceput. (In cazul unui program de planificare, executia M02 sau
M30 in programul principal nu reseteaza CN.)
(4) M03, M04, M05 (rotatia arborelui in sensul acelor de ceas (M03), rotatia in
sensul invers acelor de ceas (M04), oprirea (M05))
Aceste coduri M controleaza rotatia arborelui si oprirea;
54
(5) M12, M13, M14 (scula rotativa CW (M13), scula rotativa CCW (M14), oprire
scula rotativa (M12))
Aceste coduri M controleaza rotatia sculei rotative si oprirea pentru centrul de
strunjire
(6) M15, M16 (sensul de pozitionare al axei C)
Aceste coduri M controleaza sensul axei de rotatie C pentru pozitionarea
pentru centrul de strunjire; pozitionarea axei C in sensul pozitiv (M15),
pozitionarea axei C in sensul negativ (M16).
(7) M19 (orientarea axului)
Acesta controleaza orientarea axului.
(8) M20, M21 (bariera pinola PORNIT/OPRIT)
Aceste coduri M stabilesc sau anuleaza bariera pinolei care genereaza o
alarma daca scula intra in zona de bariera; bariera pinola PORNIT (M21),
bariera pinola OPRIT (M20).
(9) M22, M23 (tesire PORNIT/OPRIT pentru filetare)
Aceste coduri M stabilesc sau anuleaza tesirea pentru filetare; tesire
PORNIT (M23), tesire OPRIT (M22).
(10) M24, M25 (bariera universal PORNIT/OPRIT)
Aceste coduri M stabilesc si anuleaza bariera universalului care genereaza o
alarma daca scula intra in zona definita de bariera; bariera universal PORNIT
(M25), bariera universal OPRIT (M24).
(11) M26, M27 (pasul de filetare pe axa X, si Z)
Aceste coduri M specifica pasul filetului in ciclurile de filetare conventionale;
comanda pentru pas pe X (M27), comanda pentru pas pe Z (M26).
(12) M32, M33, M34 (modul de filetare; drept, zigzag, drept (in retragere))
Aceste coduri M sunt utilizate pentru a specifica modul de filetare in ciclurile
compuse fixe si LAP; M32 pentru avansul transversal de-a lungul unei fete (drept),
M33 avansul transversal in zigzag, si M34 pentru avansul transversal de-a lungul
fetei opuse din M32 (drept (in retragere)).
(13) M40, M41, M42, M43, M44 (gama de viteze pentru actionarea arborelui principal:
neutru, treapta 1, treapta 2, treapta 3, treapta 4) Aceste coduri M sunt utilizate
pentru a selecta treptele de viteza; neutru (M40), treapta 1 (M41), treapta 2 (M42),
treapta 3 (M43), si treapta 4 (M44).
(14) M48, M49 (ignorare reglare viteza arborelui principal)
55
Cand functia de ignorare a reglarii vitezei arborelui principal este valida, viteza arborelui
principal este fixata la 100%. Aceasta functie de ignorare a reglarii vitezei axului
principal este anulata prin specificarea codului M, resetarea CNC, sau schimbarea
modului de operare.
Ignorare corectie viteza arbore principal..M49
Anulare ignorare corectie viteza arbore principalM48
(15) M55, M56 (retragere/avans papusa mobila)
Aceste coduri M specifica retragerea/avansul papusii mobile.
(16) M60, M61 (ignorare atingere viteza de suprafata fixata OPRIT/PORNIT)
Aceste coduri M sunt utilizate pentru a specifica daca un program cu viteza de
suprafata constanta este executat sau nu in mod continuu fara sa se astepte
atingerea vitezei de suprafata specificata; M61 specifica trecerea la noul bloc fara
sa se astepte atingerea vitezei de suprafata specificata, iar M60 specifica trecerea
la blocul urmator numai dupa atingerea vitezei de suprafata specificate.
(17) M63 (ignorare semnal de raspuns de la arborele principal)
Codurile M pentru controlul arborelui principal (M03, M04, M05, M19, M40-44) si
comanda S sunt executate in acelasi timp cu comenzile de miscare pe axe
specificate in acelasi bloc.
(18) M73, M74, M75 (sablon de filetare 1, 2, 3)
In ciclul fix de prelucrari multiple si ciclul fix de filetare in LAP, sablonul de aschiere
(avansul transversal) este specificat prin aceste coduri M. M73 pentru sabon1, M74
pentru sablon 2, si M75 pentru sablon 3.
(19) M83, M84 (inchidere, deschidere universal)
Codul M utilizat pentru a specifica prinderea unei piese este intotdeauna M83,
nesocontind sensul de prindere (interior sau exterior).
(20) M85 (la terminarea ebosului LAP scula nu se intoarce la punctul de plecare)
In LAP4, un ciclu de ebos este apelat de G85 sau G86. Cand acest cod M este
specificat, scula aschietoare nu se intoarce in punctul de referinta al ciclului dupa
terminarea ciclului ebos, iar blocul urmator este executat in mod continuu.
(21) M86, M87 (rotatie turela in sensul acelor de ceas PORNIT/OPRIT))
Aceste coduri M sunt utilizate pentru a specifica sensul de sensul de rotatie fixat in
sensul acelor de ceas al turelei; M86 specifica rotatia turelei in sensul acelor de
ceas PORNIT, iar M87 specifica rotatia in sensul acelor de ceas OPRIT.
56
(22) M109, M110 (cuplare axa C PORNIT/OPRIT)
Aceste coduri M sunt utilizate pentru a selecta modul de control al arborelui
principal pentru modelele cu masinari multiple. Prin specificarea M110, arborele
principal este controlat cu axa C iar prin specificarea M109, modul de control revine
arborelui principal. M110 trebuie specificat intr-un bloc fara alte comenzi.
(23) M124, M125 (STM verificare depasire termen PORNIT/OPRIT)
Aceste coduri M sunt utilizate pentru a determina daca o alarma se declanseaza
sau nu daca timpul de executie al STM cronometrat depaseste parametrul de timp
stabilit; M124 specifica ca alarma se declanseaza, iar M125 specifica ca alarma nu
se declanseaza.
(24) M136 (definirea formei pentru ciclul fix compus)
Codul M este utilizat pentru a specifica forma ciclului fix compus furnizat pentru
modelele cu procese multipe. Dupa executia ciclului fix compus, scula aschietoare
se intoarce la punctul de inceput al deplasarii rapide.
(25) M140 (ignorare semnal de raspuns atingere viteza constanta al sculei in ciclul de
filetare cu tarodul)
Acest cod M este folosit pentru a ignora semnalul de atingere viteza constanta a
sculei; prin specificarea acestui cod, diferenta de timp intre semnalul de iesire
atingere viteza constanta si inceputul avansului de aschiere poate fi anulata. Acest
cod M este numai la modelele cu specificatia pentru procese multiple.
(26) M141, M146, M147 (selectare fixare axa C utilizata/neutilizata, eliberare axa C,
fixare axa C)
Pentru un ciclu fix compus executat cu incarcare usoara pentru modelele cu
prelucrari diverse, nu este necesar sa se fixeze axa C pentru a executa aschierea.
In astfel de caz, M141 este folosit pentru a selecta "fixare axa C neutilizata",
reducand timpul de aschiere.
M146 si M147 sunt utilizate pentru a controla fixarea si eliberarea axei C; M146
pentru fixarea axei C si M147 pentru eliberarea axei C.
(27) M156, M157 (interblocare prelucrare intre centre PORNIT/OPRIT)
Cand prelucrarea intre centre este selectata, aceasta este posibila numai cand
papusa mobila este in pozitia predeterminata. Pentru prelucrare cu prindere in
universal, papusa mobila trebuie sa fie in pozitia de retragere. Aceste coduri M sunt
utilizate pentru a anula functia de interblocare.
57
[Completari]
Cand este oprita alimentarea cu energie electrica sau dupa resetarea CN, CN
este in regim M156.
Regimul selectat prin aceste coduri M este valabil numai pentru regimul de
operare automat si MDI.
(32) M184, M185 (interblocare universal deschis/inchis PORNIT/OPRIT)
Pentru a asigura siguranta in exploatare, universalul nu poate fi deschis sau inchis
in timp ce arborele principal se roteste. Totusi, deschiderea/inchiderea universalului
este permisa chiar daca arborele principal se roteste prin punerea interblocarii pe
OPRIT (OFF).
[Completari]
Cand alimentarea cu energie este oprita sau dupa ce CN este resetata, CN este
in regim M184.
Regimul selectat de aceste coduri M este activ numai pentru regimul de
prelucrare MDI sau automat.
Regimul de interblocare a universalului OPRIT este valabil pentru
fixarea/eliberarea universalului specificata prin codurile M sau comenzi exterioare
si nu este posibila de la pedale sau butoanele intrerupatorului.
(33) M193, M194 (controlul pasuirii filetului PORNIT/OPRIT)
In regim M194, valoarea decalajului de faza la punctul de incepere al filetului este
calculat si se efectueaza compensarea punctelor de inceput si sfarsit. Dupa
terminarea ciclului de filetare, regimul M194 trebuie anulat prin specificarea M193
intr-un bloc fara alte comenzi.
(34) M195, M196 (valoarea deplasarii pasuirii la filetare valabil PORNIT/OPRIT)
Prin specificarea M196 in blocul care precede blocul care contine comenzile de
oprire a unui program pentru pasuirea filetului, valoarea deplasarii manuale pe axa
facuta la pasuire este inregistrata. M196 trebuie specificat intr-un bloc fara alte
comenzi. Dupa terminarea deplasarii manuale pe axa pentru pasuire, regimul
M196 trebuie anulat prin specificarea M195 intr-un bloc fara alte comenzi.
(35) M197 (stergerea valorii de pasuire la filetare)
Acest cod M este utilizat pentru a sterge valoarea care este inregistrata ca valoare
de deplasare manuala pe axa pentru pasuire.
(36) M211, M212, M213, M214 (regim de prelucrare canale pana; unidirectional, zigzag,
adancimea de aschiere, adancime de aschiere divizata in mod egal)
M211 si M212 sunt utilizate pentru a specifica directia de aschiere in ciclul de
prelucrare pana; unidirectional (M211) si zigzag (M212).
58
M213 si M214 sunt utilizate pentru a specifica avansul transversal; M213 specifica
adancimea de aschiere iar M214 specifica adancimea de aschiere egal divizata.
(37) M241, M242 (gama de viteze a axului sculei rotative, JOASA, MARE)
Aceste coduri M sunt utilizate pentru a selecta gama de viteze a axului sculei
rotative pentru modelele cu prelucrari diverse; gama viteze joase (M241), gama de
viteze mari (M242).
5. Comenzile axului sculei rotative
[Detalii]
M110 trebuie programata intr-un bloc fara alte comenzi
Este recomandat sa se limiteze sensul de rotatie al axei C la unul din cele doua
sensuri, M15 sau M16 pentru o precizie de pozitionare mai buna.
M110 si M147 nu pot fi resetate sau anulate chiar daca resetam CN. Pentru a le
anula, specificati M109 si M146.
Daca comenzile care se refera la scula rotativa sunt specificate cand axa C nu
este cuplata, se declanseaza o alarma. Alarma nu se declanseaza daca este
desemnata o interblocare a axului sculei rotative (optional).
59
5.2 Codurile M utilizate pentru axa C
Urmatoarele coduri sunt necesare pentru programarea miscarii axei C.
Cod Detalii
M110 Folosit pentru controlul arborelui principal utilizat ca axa C.
La programarea comenzilor axei C, specificati intai M110 intr-un
bloc fara alte comenzi.
M109 Folosit pentru trecerea controlului din mod axa C in mod arbore
principal.
M147 Folosit pentru fixarea axei C
M146 Folosit pentru eliberarea axei C. Controlul selecteaza automat
regimul M146 cand este pornita masina.
Specificati M146 inainte de inceperea rotatiei axei C.
M141 Fixare axa C nevalabila (ciclu fix compus)
M15 Folosit pentru a roti axa C in sens pozitiv
M16 Folosit pentru a roti axa C in sens negativ
vedere frontala
QA = Folosit pentru a specifica numarul de rotatii ale axei C
De exemplu, QA=5 roteste axa C de 5 ori.
* Cand CN este resetata, este plasata in regim M15.
60
Pentru a realiza doua gauri de 15 mm diametru, creati un program asa cum e indicat
mai jos:
Continuare la programul de strunjire
N099 G00 X1000 Z1000 M05
N100 M01
N101 M110
Desemneaza arborele principal ca axa C
N102 M15
Indexeaza axa C in sensul pozitiv
N103 G94 X120 Z102 C90 T0101
SB=400
Arborele principal se indexeaza la 90
0
in sensul
pozitiv iar burghiul este pozitionat aproape de
suprafata piesei la viteza de avans rapid
Viteza de avans este selectata in mm/min
N104 G01 Z75 F40 M13
M147
Burghiul incepe sa se roteasca cu 400 min
-1
(rpm)
in sensul spre stanga
Dupa ce axul este fixat, o gaura de 15 mm
diametru este facuta cu viteza de 40 mm/min.
N105 G00 Z102
Burghiul se intoarce in pozitia initiala cu avansul
rapid
N106 C270 M146
Axul este indexat la 270
0
dupa ce este eliberat
N107 G01 Z75 M147
A doua gaura este facuta dupa ce axul este fixat.
N108 G00 Z102
N109 G095 X1000 Z1000 M12
M146
Scula rotativa se opreste iar turela se intoarce in
pozitia de indexare a turelei
N110 M109
N111 M02
Calculati viteza de avans (mm/min) pentru gaurire cu ecuatia de mai jos:
Viteza de avans (mm/min)= Viteza de rotatie scula (rpm) x Viteza de avans
(mm/rot)
De aceea, cand viteza de rotatie a sculei este 400 min
-1
(rpm) iar viteza de avans
este 0,1 mm/rot, viteza de avans (mm/min) este calculata ca:
F= 400x0,1 = 40 mm/min
Cand se utilizeaza o freza frontala, viteza de avans (mm/min) este calculata cu
ecuatia urmatoare:
Viteza de avans (mm/min) = Viteza de rotatie a sculei (rpm) X Avansul (mm/dinte)
X Numarul dintilor
61
Presupunand ca e folosita o freza frontala cu 4 dinti cu 300 min
-1
(rpm) si o viteza
de avans de 0,05 mm/dinte, viteza de avans (mm/min) este
F = 300 x 0,05 x 4 = 60 mm/min
6. Functia de verificare a duratei STM
Durata ciclului S, T, M este masurata si daca timpul masurat depaseste
parametrul setat al ciclului se declanseaza o alarma.
6.1 Conditii de verificare PORNIT (ON)
Functia de verificare este setata PORNIT sau OPRIT in conformitate cu setarea
parametrului.
Functia de verificare este facuta activa sau inactiva cu urmatoarele coduri M.
M124: verificare durata STM pornit
M125: verificare durata STM oprit
6.2 Setarea timpului ciclului S, T, M
Setati, ca parametru al masinii, limita de timp admisa a ciclului la executia unui cod S, T,
M.
Setarea parametrului
Unitati: 0.1 secunde
Maxim: 600 secunde
6.3 Exemplu de cronometrare
(1) Setarea parametrului
Parametru: ON verificare durata STM pornit
Parametru: OFF verificare durata STM oprit
62
(2) Coduri M
M124: verificare durata STM pornit
M125: verificare durata STM oprit
63
CAPITOLUL 6 FUNCTIA DE COMPENSARE
1. Functia de compensare a razei varfului sculei (G40, G41, G42)
1.1 Descriere generala
Raza varfului sculei al celor mai multe scule aschietoare utilizate in operatia de strunjire
este cauza diferentelor dintre drumul programat pentru scula si conturul piesei finite. Cu
functia de compensare a razei, astfel de erori geometrice sunt compensate automat
printr-o programare simpla.
1.2 Compensarea razei varfului sculei in operatiile de strunjire
Corectia sculei si compensarea razei la varf
In operatiile de strunjire, scule diverse si de diferite forme sunt utilizate pentru finisarea
unei piese. Scule de interior ID, de exterior OD, de degrosare, de finisare, alezoare, etc.
In consecinta, functia de compensare a razei la varf trebuie activata simultan cu functia
de corectie a sculei.
Compensarea razei la varf in punctele discontinue
Punctul A in figura de mai sus este un punct de discontinuitate si un unghi mai mic de
180
0
. Prin utilizarea functiei de compensare a razei la varf, drumul sculei aratat mai sus
poate fi generat prin inserarea coordonatelor punctelor A si B.
64
1.3 Operatia de compensare
Eroarea de aschiere geometrica datorata razei varfului sculei
Daca se prelucreaza dupa A-B-C-D-E in figura de mai jos dar functia de compensare a
razei la varf nu este activata, portiunile umbrite vor ramane neprelucrate rezultand in
erori geometrice. Aceasta este deoarece setarea sculei este facuta pentru a localiza
punctul de aschiere imaginar P in punctul de referinta si de a urma drumul programat
prin comenzile CN. Totusi, punctul de aschiere nu este precis localizat in punctul de
referinta datorita razei la varf a sculei aceasta producand erori geometrice.
Functia de compensare a razei la varf compenseaza automat pentru diferenta dintre
drumul sculei programat si cel urmat cauzat de raza sculei la varf. (vezi figura de mai
jos.)
Drumul urmat de scula si eroarea rezultata fara compensarea razei la varf
65
Miscarea de compensare
Cu functia de compensare a razei la varf activata, eroarea in drumul sculei descrisa in
(1) este compensata asa cum e aratat mai jos pentru a prelucra piesa la dimensiunile
specificate in program.
Drumul sculei cu compensarea la varf a sculei
Compensarea razei la varf in regim LAP
Pentru a utiliza functia de compensare a razei la varf in regim LAP, programele pentru
turelele respective trebuie sa contina programele independente de compensare a razei
la varf asa cum sunt aratate mai jos.
66
1.4 Comenzile de compensare a razei la varf (Coduri G, T)
Comenzile de programare, codurile G si T utilizate pentru a activa functia de
compensare a razei la varf, sunt detaliate in aceasta sectiune.
Codurile G
G40: Utilizat pentru a anula regimul de compensare la varf a sculei
G41: Compensarea razei la varf - Stanga
Utilizat cand scula se misca pe partea stanga a piesei.
G42: Compensarea razei la varf - Dreapta
Utilizat cand scula se misca pe partea dreapta a piesei.
Termenul care indica partea pe care se misca scula, dreapta sau stanga, este
determinat in conformitate cu sensul in care scula avanseaza.
Deoarece G41 si G42 sunt selectate in conformitate cu sistemul de coordonate al
masinii (al mainii drepte), ele trebuie selectate asa cum e aratat mai jos pentru strunguri
care au un sistem de coordonate in care sensul pozitiv al axei X este catre operator.
67
Codurile T
Cele sase caractere de dupa adresa " T"spec ifica numarul compensarii razei la varf,
numarul sculei, si numarul deplasarii sculei.
OO: Numarul compensarii razei la varf
: Numarul sculei
Pentru a schimba corectia sculei in timpul compensarii razei la varf, desemnati numarul
compensarii la varf a sculei si numarul sculei.
Exemplu:
Inserarea numai a numarului corectiei sculei (T01 sau T11) in codul G comenzile (1) sau
(2) va anula valoarea compensarea razei la varf.
1.5 Afisarea datelor
Afisarea pe ecran in timpul compensarii razei la varf este descrisa aici.
(1) Pozitia curenta
Pozitia curenta este afisata pe ecran ca la sistemele de control conventionale.
Totusi, datele afisate pe ecran pot fi diferite de datele programate datorita
compensarii razei la varf.
68
(2) Afisarea alarmei
Daca se declanseaza o alarma care are legatura cu functia de compensare a razei
la varf, becul ALARM de sub STATUS DISPLAY se aprinde iar ecranul afiseaza
mesajul cu continutul alarmei.
1.6 Memoria intermediara
CN opereaza de obicei cu regim de memorie intermediara. In timp ce comanda de
pozitionare din punctul A in B este efectuata, coordonatele punctelor C, D si E sunt citite
si stocate in memoria intermediara. Aceasta este denumita functia intermediara.
Cand functia de compensare a razei la varf este activata, punctul tinta E este calculat
dupa liniile DE si EF. Aceasta inseamna ca datele din blocul situat inainte cu 4 blocuri
fata de punctul tinta E sunt citite daca functia de compensare a razei sculei la varf este
activa.
1.7 Traseul centrului varfului sculei cu raza "R" in regim de compensare a
razei varfului
Pentru executarea miscarii aratata mai jos in urmatorul program, in regim de
compensare a razei sculei, drumul centrului varfului de raza "R"este obtinut dupa cum
urmeaza:
69
(1) Pentru a obtine punctul N2' cand centrul este in punctul N1', procedati dupa cum
urmeaza:
Desenati o linie paralela cu directia de avans a sculei, N1-N2, deplasata in sensul
specificat (la dreapta deoarece G42 este specificata), cu valoarea compensarii
razei la varf. Aceasta are ca rezultat dreapta N1' -N2' .
Desenati o linie paralela cu directia de avans a sculei, N2-N3, deplasata in sensul
specificat (la dreapta sau deasupra N2-N3 deoarece G42 guverneaza
compensarea) cu valoarea de compensare a razei la varf. Rezulta dreapta N2' -
N3' .
Centrul cu raza R pentru punctul comandat N2' este punctul intersectiei acestor
doua linii.
Centrul avanseaza din punctul N1' la N2' .
(2) Pentru a obtine punctul N3' :
Desenati o dreapta paralela cu directia de avans a sculei, N2-N3, deplasata in
sensul specificat (la dreapta sau deasupra N2-N3 deoarece G42 guverneaza
compensarea) cu valoarea de compensare a razei la varf. Rezulta dreapta
N2' -N3' .
Desenati o dreapta paralela cu directia de avans a sculei, N3-N4, deplasata in
sensul specificat (la stanga deoarece G41 este specificat) cu valoarea de
compensare a razei la varf. Rezulta dreapta N3' -N4' .
Centrul cu raza R pentru punctul comandat N3' este punctul intersectiei acestor
doua linii. Centrul avanseaza din punctul N2' la N3' .
(3) Pentru a obtine punctul N4' :
Urmati aceeasi procedura indicata mai sus folosind punctele N3, N4 si N5.
70
1.8 Programarea compensarii razei la varf
1.8.1 G41 si G42
Codurile G41 si G42 sunt utilizate pentru apelarea compensarii razei la varf. Deoarece
utilizarile acestor coduri G sunt deseori confundate in programarea unei piese, aceasta
sectiune trateaza particularitatile lor.
G41: Acest cod de compensare a razei la varf este utilizat cand scula se deplaseaza
pe partea stanga a piesei fata de sensul ei de avans.
G42: Acest cod de compensare a razei la varf este utilizat cand scula se deplaseaza
pe partea dreapta a piesei fata de sensul ei de avans.
1.8.2 Comportamentul la intrarea in regim de compensare a razei varfului
sculei
Urmatorul exemplu foloseste programul de mai sus pentru a efectua prelucrari OD
(exterioare) cu o scula de strunjit OD ( exterior ).
Fara functia de compensare a razei, pozitionarea este efectuata in asa fel ca punctul de
referinta este localizat exact in coordonatele programate. La inceputul regimului de
compensare a razei la varf activat prin G41 sau G42, pozitionarea este efectuata in asa
fel ca varful sculei ia contact cu segmentul trecand prin coordonatele programate in
blocul care contine G41 sau G42 si prin acelea din blocul urmator. Aceasta miscare pe
axe este denumita "pornirea" .
71
La pornirea regimului de compensare a razei la varf, pot exista miscari pe ambele
axe X si Z chiar daca blocul contine numai o dimensiune, fie X fie Z.
Desi programatorul ar putea sa se astepte ca miscarea centrului sa se faca dupa linia
discontinua deoarece blocul N2 contine numai X, drumul sculei generat la pornirea
regimului de compensare a razei la varf este cel aratat de linia continua.
Exemplu de program ideal pentru intrarea in regim de compensare:
In acest program, blocul G42 contine numai Z, iar punctele N2, N3 si N4 sunt toate
pozitionate pe aceeasi linie.
Fie G00 sau G01 trebuie sa guverneze regimul de operare la intrarea in regim de
compensare. Altfel se declanseaza alarma.
Cand nici X nici Z nu este specificat la pornirea regimului de compensare, sau
cand punctul unde centrele sunt localizate in prezent este specificat in blocul de
pornire, pozitionarea este executata in asa fel ca varful sculei vine in contact cu
segmentul trecand prin coordonatele desemnate si prin cele din secventa
urmatoare.
72
In programul de mai sus, varful sculei este pozitionat astfel ca sa vina in contact cu
segmentele N2N3 si N3N4. Asta inseamna ca blocurile de comenzi de dupa secventa
N2 sunt toate executate in regim de compensare a razei la varf.
Daca este specificat acelasi punct de pornire si in blocul urmator se va declansa
o alarma daca cele doua blocuri succesive dupa aceea nu au dimensiunile X si Z.
Exemplu de program gresit 1:
Deoarece secventa N3 desemneaza un punct identic cu cel desemnat in secventa de
pornire N2 se declanseaza alarma.
Exemplu de program gresit 2:
73
Deoarece secventele N3 si N4 de dupa pornirea regimului de compensare nu contin
comenzile de miscare dupa axa X si Z se declanseaza alarma.
Comanda I si K cu G41 si G42
In blocul care contine G41 si G42, prin inserarea lui I si K care specifica punctul
imaginar odata cu X si Z, care specifica pornirea compensarii razei la varf, miscarea
axei care nu e necesara dar care e ceruta in programul conventional de pornire, este
eliminata.
Daca blocul N2 care contine G42 nu a avut I si K, pozitionarea sculei aschietoare prin
comenzile din blocul N2 ar fi executate in asa fel ca varful sculei vine in contact cu linia
N2-N3 in punctul N2 si apoi se misca catre N3.
Adaugarea lui I si K in blocul N pozitioneaza scula in punctul unde R este adusa in
contact cu linia N2-N3 si linia imaginara N2-N2' cand comenzile in blocul N2 sunt
executate. Executia comenzilor in blocul N3 aduce scula aschietoare in punctul
programat N3 unde compensarea razei la varf nu este activa.
[Completari]
I si K trebuie comandate in valori incrementale. In acest caz dimensiunile sunt
date fata de punctul N2.
Cand numai I sau K este data, controlul interpreteaza cuvantul ca avand valoarea
" 0" . De aceea KO din programul de mai sus poate fi omis.
74
1.8.3 Comportamentul in regimul de compensare a razei la varf
Functia de compensare a razei la varf este mijlocul de compensare automata a razei la
varf in aschierea continuua.
Deoarece astfel de compensare este efectuata automat, exista anumite restrictii la
programare atunci cand este utilizata functia de compensare.
Aschierea de la linie la linie
Punctul de mijloc pe o linie
Cand se specifica un punct de mijloc pe o linie, punctul trebuie comandat cu
atentie. Cand punctul N2 din figura de mai jos este localizat pe linia N1-N3, scula
aschietoare este pozitionata in asa fel ca varful sculei vine in contact cu linia
N1-N3 in punctul N2.
Intoarcerea in linie
O astfel de deplasare nu este problematica cand programul este scris fara
folosirea functiei de compensare a razei la varf.
Totusi, cand aceasta functie este utilizata miscarile trebuie programate cu atentie.
Exemplu program:
75
In acest exemplu punctele N2 si N3 sunt comandate in timp ce scula aschietoare este in
punctul N1.
Cand scula avanseaza din punctul N1 in N2, este utilizat G42 deoarece scula se misca
pe partea dreapta a piesei fata de sensul de avans al sculei. In miscarea de intoarcere
a sculei din punctul N2 in N3, scula este pe partea stanga a piesei fata de sensul de
avans al sculei. De aceea, G41 este specificat in loc de G42.
Miscarile de mai sus sunt posibile datorita procesarii speciale pentru functia de
compensare a razei la varf. Sa consideram operarea in acest program conform
punctului 1.7. "Drumul centrulului varfului sculei cu raza " R"in regimul de compensare a
razei la varf.
a) Centrul varfului sculei cu raza R (N2') in punctul N2 este obtinut dupa cum urmeaza:
Linia paralela cu N1-N2 este obtinuta cu o deplasare in sus (G42) egala cu
valoarea razei in N1.
Linia paralela cu N2-N3 este obtinuta cu o deplasare in sus (G41) egala cu
valoarea razei in N2.
Centrul varfului sculei R este obtinut ca punctul de intersectie al celor doua linii
obtinute in pasii 1 si 2. Deoarece cele doua linii sunt paralele nu se poate obtine
un punct de intersectie. In acest caz, controlul are o caracteristica speciala de
procesare in care pozitionarea este facuta in asa fel ca R vine in contact cu N2.
De aceea, drumul centrului atunci cand scula aschietoare avanseaza din punctul
N1 in punctul N2, este N1' -N2' .
b) Centrul (N3' ) in punctul N3 este obtinut in acelasi fel ca in a).
In acest fel programul pe pagina dinainte poate intoarce scula pe aceeasi linie cu functia
de compensare a razei la varf activa.
Daca unul dintre aceste trei puncte nu este precis localizat pe aceeasi linie, drumul
sculei va fi deplasat considerabil fata de drumul dorit.
Doua linii care fac un unghi ascutit
In figura de mai jos, desi este dorita pozitionarea din punctul N1 in N2, scula aschietoare
nu poate atinge punctul N2. Aceasta este deoarece punctul se poate deplasa numai
pana in punctul unde R vine in contact cu linia N2-N3.
76
Acest exemplu ilustreaza cazul unde programatorii pot sa greseasca. Un alt exemplu
este ilustrat mai jos.
Exemplu de program gresit 1 (terminarea prelucrarii):
Cu programul de mai sus, programatorul se astepta sa prelucreze pana in punctul N2,
(i.e., pana la Z50) admitand o portiune mica neprelucrata la coltul ascutit datorita razei
sculei R. Contrar acestei intentii, scula aschietoare lasa o portiune considerabila
neprelucrata deoarece se opreste inainte de atingerea punctului dorit.
Pentru a imbunatati un asfel de program, inserati inca un punct in program asa cum e
aratat mai jos:
Exemplu de program imbunatatit 1:
77
Programul imbunatatit genereaza drumul sculei aratat mai sus, si aproape toata zona de
prelucrat este indepartata cu exceptia unei portiuni mici datorita razei sculei R.
Pentru a deplasa scula de-a lungul axei X in sensul pozitiv in blocul N21, un cuvant X
trebuie sa aiba o valoare mai mare de patru ori raza R. Aceasta este deoarece o
lungime de doua ori mai mare decat raza R este necesara pentru cercul de la varful
sculei sa se potriveasca. In plus, deoarece cuvintele X sunt exprimate ca diametre,
valoarea lui X trebuie sa se dubleze. Asta inseamna ca valoarea numerica intr-un astfel
de X trebuie sa fie mai mare de patru ori raza sculei R.
Daca este folosita o valoare mai mica, aceasta poate sa duca la deplasarea sculei in
sensul opus punctului N21 si sa aschieze in suprafata N1-N2.
Exemplu de program imbunatatit 2 (folosind G40) :
78
Comanda G40 in N3 anuleaza functia de compensare a razei la varf. In punctul N2,
scula aschietoare se misca in asa fel ca raza sculei ia contact cu linia N1-N2 si vectorul
I 10 care pleaca din N2.
Doua linii care fac un unghi obtuz
Considerati cazul in care scula aschietoare se deplaseaza dupa N0-N1-N2-N3-N4 in
figura de mai jos.
Unghiul N2N3N4 este ascutit iar scula aschietoare se misca pe exterior. De aceea,
scula este mutata intr-un punct la o anumita distanta fata de N3. Cand se pregateste un
program in care aschierea dupa un contur similar este necesara, este nevoie sa se
verifice miscarea sculei pentru siguranta ca nu intalneste un obstacol.
Exemplu de program pentru conturul de mai sus :
Este avantajos sa se imbunatateasca programul si sa se elimine o secventa de
pozitionare la un punct indepartat prin comenzile din blocul N3.
Daca N2N3N4 nu este un unghi ascutit, o astfel de problema s-ar evita. Pentru a elimina
unghiurile ascutite din conturul cerut, o posibila solutie este de a interpola o linie scurta
N3-N31.
79
In anumite cazuri, o astfel de modificare nu este posibila. In aceste cazuri, pentru a
prelucra un unghi ascutit fara a pozitiona scula la un punct indepartat urmati pasii de
mai jos :
In acest program imbunatatit, scula aschietoare se misca de-a lungul patratului imaginar
N3N4N5N6. Aceasta ii permite operatorului sa estimeze departarea sculei aschietoare
de conturul programat. Observati ca o latura a patratului trebuie sa fie mai lunga de
doua ori decat raza.
80
Doua linii care formeaza un unghi drept
Nu sunt probleme speciale in acest caz.
Comanda aceluiasi punct
a) Daca un bloc fara comenzile de miscare pe axe este programat in timpul
compensarii razei la varf, drumul sculei este acelasi ca acela generat cand nu exista
un asfel de bloc.
81
b) Cand doua sau mai multe blocuri fara comenzile de miscare pe axe sunt programate,
sau cand acelasi punct comandat in secventa precedenta este comandat repetat in
timpul compensarii razei :
In acest caz, se deplaseaza o axa de miscare care aduce varful sculei de raza R in
contact cu conturul programat in punctul de coordonate programat. Cand blocul de
comenzi care contin dimensiunile, X si/sau Z este citit, scula aschietoare se intoarce
in pozitia compensata corect.
Program 1 :
Un program ca acesta poate duce la depasirea conturului asa cum e aratat mai jos :
In functie de conturul de aschiat miscarea neasteptata poate sa nu rezulte in depasirea
conturului, asa cum e ilustrat in programul 2.
Program 2 :
82
Linie dreapta la arc (sau invers)
Arc intr-un sfert de cerc
Intr-un program unde scula aschietoare se misca continuu de la linie la arc, miscarea
sculei aschietoare este facuta in acelasi fel ca in cazul in care miscarea este de la o linie
la alta linie.
Pozitia sculei in punctul N2 este determinata ca varful sa vina in contact cu linia N1-N2
si arcul N2-N3 in acelasi timp. In punctul N3, scula aschietoare este pozitionata intr-un
mod similar varful ia contact in N3.
Cand scula aschietoare se misca din N3 in N4, regimul de aschiere se modifica din
interpolare circulara in interpolare liniara. Daca rezulta o discontinuitate in N3 in timpul
calcularii drumului, se afiseaza o alarma iar masina este oprita.
83
Arc in doua cadrane
a) Cazul in care raza este mai mare decat 2 x Raza R :
Pozitia sculei determinata de comenzile din blocul N2 este punctul in care varful sculei
vine in contact cu linia N1-N2 in punctul N2. In secventa N3, scula aschietoare este
pozitionata in asa fel incat vine in contact cu extensia liniei N2-N3 si extensia arcului
N3-N4.
b) Cazul in care raza este egala cu 2 x Raza R :
84
Cand raza arcului programat este egala cu 2 x Raza R , scula aschietoare este
localizata in punctul unde raza sculei vine in contact cu extensia arcului N2-N3 si cea a
liniei N3-N4, dupa executia comenzilor in blocul N3 (vezi figura din a) sus). Ast a
inseamna ca scula aschietoare este pozitionata chiar deasupra punctului N2, asa cum e
aratat in figura de mai sus.
c) Cazul cand raza arcului este mai mica decat 2 x Raza R (imposibil) :
Comenzile in blocul N3 specifica pozitionarea sculei aschietoare in punctul in care varful
sculei vine in contact cu extensia arcului N2-N3 si extensia liniei N3-N4 ; oricum, un
astfel de punct nu poate fi obtinut. De aceea, cand controlul executa comenzile in blocul
N3, se declanseaza o alarma si masina se opreste.
In acest caz aschierea cu compensarea razei la varf nu este posibila.
La aschierea in interiorul unui arc, programarea trebuie sa satisfaca urmatoarea
conditie :
R 2xR
N
(unde R : raza arcului, R
N
: raza varfului sculei)
85
Arc in trei cadrane
Pozitionarea prin comenzile din blocul N2 este in punctul in care raza varfului sculei vine
in contact cu extensia liniei N1-N2 si extensia arcului N2-N3.
Alte miscari ale sculei sunt identice cu acelea pentru prelucrarea unui arc in 2 quadraturi.
Arc la arc
Trecerea de la arc la arc poate fi programata in aceeasi maniera ca de la linie la arc.
Drumul sculei este generat in asa fel incat varful sculei de raza R este adus in contact
cu fiecare arc sau extensia lui.
Daca drumul sculei devine discontinuu in procesul de calculare a drumului datorita unei
erori, masina se opreste cu o alarma afisata pe ecran.
Alte miscari ale sculei aschietoare sunt explicate in (2), linie la arc .
86
Schimbarea de la G41 la G42 sau din G42 in G41
Inainte de schimbarea regimului de compensare a razei la varf din G41 in G42 sau din
G42 in G41, este de preferat sa se anuleze regimul de compensare prin specificarea
G40.
Daca se face trecerea in regim activ (fara G40), verificati cu atentie miscarea sculei care
rezulta din schimbare.
Schimbarea in prelucrarea de la linie la linie
Exemplu de program :
87
Miscarea sculei generata de programul de mai sus este dupa cum urmeaza :
Comenzile in blocurile N1 si N2 sunt guvernate de G42 iar acelea din N3 si mai departe
sunt guvernate de G41. Pentru a pozitiona scula aschietoare in N2, centrul este pe
partea dreapta a liniei N1-N2 deoarece blocul N2 este in regim G42. In blocul N3 centrul
este pe stanga liniei N1-N2 deoarece blocul N3 este regim G41. De aceea scula
aschietoare este pozitionata in A asa cum e aratat mai sus. Pozitionarea in blocul N2
este efectuata pe partea stanga a liniei N2-N3.
Trecerea de la linie la arc
Conceptul este acelasi ca de la linie dreapta la linie dreapta.
Trecerea de la arc linie
Din nou, conceptul este acelasi ca trecerea de la linie la linie
88
Trecerea de la arc la arc
Conceptul este acelasi ca trecerea de la linie la linie
1.8.4 Comportamentul la anularea regimului de compensare a razei la varf
G40 data cu comanda de miscare pe X sau Z
Pentru a anula regimul de compensare a razei la varf se foloseste G40. Este esential sa
se inteleaga miscarile sculei care rezulta din anularea regimului de compensare pentru
a evita problemele.
In regimul de compensare a razei, drumul sculei este generat in asa fel ca raza este
intotdeauna in contact cu conturul programat, dar pozitia axei este controlata in asa fel
ca punctul de referinta al sculei urmeaza conturul programat cand regimul de
compensare a razei nu este activat. De aceea rezulta deseori cazuri de neprelucrare
sau de depasire a conturului la intrarea sau anularea regimului de compensare a razei
la varf.
89
Prelucrarea unui contur compus din linii asa cum e ilustrat mai sus, este programata asa
cum e aratat mai jos daca regimul de compensare a razei nu este activat
Cu comenzile de mai sus, scula aschietoare se misca dupa linia discontinua. Asta
inseamna ca pentru punctul desemnat N3 centrul sculei este pozitionat in punctul O3, si
in punctul O4 pentru punctul desemnat N4.
Ramane astfel partea neprelucrata paralela cu N3-N4. De aceea functia de compensare
a razei poate fi utilizata efectiv pentru a prelucra un astfel de contur cu precizie. Vedeti
programele de pe paginile urmatoare.
Cand comanda de anulare a compensarii sculei de raza R este folosita :
Drumul sculei generat in programul de mai sus este aratat de liniile groase.
Pozitionarea in punctul programat N3 este efectuata in punctul unde varful sculei vine in
contact cu punctul N3, iar aceea pentru punctul N4 este facuta in punctul O4 ; acelasi
punct atins de program in care functia de compensare a razei nu este activata.
De aceea, partea neprelucrata va fi langa punctul N4 in timp ce conturul de langa
punctul N3 este depasit.
90
Program imbunatatit :
Pentru a prelucra conturul exact pana la punctul N4 se specifica G40 care anuleaza
regimul de compensare a razei este specificat in blocul N5.
Desi programul rezulta aproape de conturul dorit, raza sculei merge dincolo de punctul
N4 pe axa Z deoarece vine in contact cu linia N3-N4 in punctul N4.
Cand acest fel de deplasare in plus nu cauzeaza interferente sau depasiri de contur la
prelucrare, atunci nu sunt probleme.
Pentru eliminarea depasirii conturului pe axa Z vezi programul de mai jos :
91
I si K specificate in blocul G40 permit sculei sa se miste pana in punctul unde varful
sculei este adus in contact cu linia N3-N4 si linia N4-N5.
Comanda I si K cu G40
In blocul care contine G40, prin inserarea lui I si K care specifica punctul imaginar
impreuna cu X si Z care specifica punctul unde compensarea razei este anulata,
miscarea nenecesara ceruta in programul de anulare conventional este eliminata.
Daca blocul N5 care contine G40 nu are I si K, pozitionarea sculei prin comenzile in
blocul N4 este executat in asa fel ca varful sculei vine in contact cu N3-N4 in punctul
desemnat N4 si apoi se misca dupa linia intrerupta catre punctul N5.
Adaugarea lui I si K in blocul N5 pozitioneaza scula in punctul unde varful sculei este
adus in contact cu linia N3-N4 si linia imaginara N4-N5 cand comenzile din blocul N 4
sunt executate. Executia comenzilor in blocul N5 aduce scula in punctul programat N5
unde compensarea razei la varf nu este activa.
[Completari]
I si K sunt date ca valori incrementale. In acest caz dimensiunile sunt fata de
punctul N4.
Cand e specificat fie I fie K , controlul interpreteaza cuvantul lipsa ca avand
valoarea 0 . De aceea, K0 din pr ogramul de mai sus poate fi omisa.
92
G40 independent
Cand G40 este programat fara alte comenzi in acelasi bloc, pozitionarea este facuta in
punctul unde varful sculei vine in contact cu punctul speciificat in blocul anterior
deoarece blocul G40 nu are X sau Z care apeleaza miscarea pe axe.
Cand regimul de compensare a razei la varf este anulat (G40), regimul de operare
trebuie sa fie fie G00 fie G01. Daca nu, se declanseaza alarma.
1.8.5 Schimbarea codului S sau M in timpul prelucrarii
Functia de compensare a razei este proiectata sa compenseze automat raza sculei
intr-un program continuu de prelucrare ; cu dimensiunile programate ale piesei,
compensarea este automat aplicata pentru a termina piesa la dimensiunile programate.
Totusi aceasta functie necesita o programare cu grija cand prelucrarea continua este
intrerupta pentru a schimba comenzile S si/sau M.
Aceasta sectiune trateaza cateva exemple de programare in care programatorul a
intalnit rezultate neasteptate prin eliberarea sculei pe un drum continuu.
93
Conturul original si programul (program 1) :
Conturul original se compune din : linie-panta-linie.
Program 2
Conturul este acelasi ca in programul 1, dar scula este eliberata in punctul N3 in directia
+X pentru a schimba viteza arborelui principal, apoi se prelucreaza continuu.
94
In programul 2, scula aschietoare este pozitionata in punctul unde varful sculei este in
contact cu linia N3-N31 in punctul N31 cand comenzile in blocul N31 sunt executate
deoarece cele trei puncte desemnate N3, N31 si N32 se afla pe aceeasi linie. Din N3 la
N31, pozitionarea este pe partea dreapta a piesei. Comenzile in blocul N32 pozitioneaza
scula aschietoare in punctul unde varful sculei este adus in contact cu liniile N31-N32 si
N3-N4 pe partea dreapta a sensului de avans al sculei. Aceasta determina ca scula sa
se miste nu numai dupa directia axei X dar si dupa Z desi blocul N32 contine numai X.
Aceste miscari ale sculei lasa o portiune neprelucrata asa cum e aratat mai sus.
Programul 3
In acest program, se incearca sa se elimine portiunea neprelucrata cauzata de
programul 2.
Cand scula avanseaza din punctul N2 in N3, echipamentul citeste pozitiile punctului N31
cat si acelea ale punctului N3. Aceasta permite varfului sculei sa fie pozitionata in
punctul unde acesta este in contact cu doua linii N2-N3 si N3-N31.
Dupa aceea, pozitionarea este efectuata in punctul unde varful sculei vine in contact cu
liniile N3-N31 si N31-N32, atunci cand se face cu comenzile din blocul N31. Aceasta
misca scula in sensul - X desi comenzile din blocul respectiv specifica miscarea in
sensul + X. Aceasta este datorita positionarii in blocul N3, unde varful sculei merge
dincolo de N31-N32.
95
Similar, pozitionarea sculei in blocul N32 este efectuata in punctul unde varful sculei
vine in contact cu N31-N32 si N32-N4 in acelasi timp. Aceasta determina de asemenea
ca scula aschietoare sa se miste in sensul invers fata de cel programat. Rezultatul este
depasirea conturului programat.
Programul 4
In acest program, o bucla a sculei similara ca aceea efectuata in programul 3 este
executata cu valorile numerice modificate pentru a evita depasirea conturului :
Cu acest program profilul dorit rezulta aproape de cel realizat. Totusi mai sunt unele
probleme precum :
Depasirea conturului este determinata de marimea razei R
Lungimea N31-N32 nu poate fi gasita repede.
Aceste probleme sunt solutionate prin introducerea unei bucle de-a lungul unui patrat
asa cum e explicat mai jos.
96
Program 5
Programul 5 rezolva problemele gasite la programul 4.
In aceasta bucla, varful sculei se misca dupa interiorul N3-N31-N32-N33. De aceea
comportamentul miscarii axei poate fi usor obtinut numai daca aceste laturi sunt de
doua ori mai mari decat raza R (de patru ori mai mare pe axa X).
Deoarece acest program lasa o portiune neprelucrata, aceasta poate fi in continuare
imbunatatit asa cum e indicat in programul 6.
Programul 6
In acest program, punctul N3 este mutat in sensul Z cu o valoare egala cu raza R
pentru a elimina portiunea neprelucrata din programul 5. Acest program are rezultate pe
deplin satisfacatoare.
97
Programele 1 pana la 5 furnizeaza indicii pentru prelucrarea dorita. Pentru profilul buclei
pe care scula il urmeaza, selectati un dreptunghi sau poligon dar nu un triunghi.
Triunghiurile pot genera miscari neasteptate ale sculei.
1) Daca X sau Z depaseste limita softului, se declanseaza o alarma Limit alarm .
2) In timpul regimului de compensare a razei la varf, comenzile care nu determina
miscarea pe axe desi valorile sint date, (punctele de zero prin G de exemplu, sau
ciclu fix de filetare (G31, G32 si G33)), nu pot fi specificate.
3) Pentru a activa regimul de compensare a razei din regimul de operare LAP,
desemnati G41 sau G42 in blocul care precede pe cel care contine G81 sau G82 in
care dimensiunile de aschiere in LAP sint specificate. In regimul de operare LAP,
compensarea razei la varf este activa atat in ciclurile de degrosare cat si cele de
finisare.
Introduceti G40 care anuleaza regimul de compensare al razei, inainte de
specificarea sfarsitului conturului LAP cu G80.
4) In timpul regimului de compensare a razei nu trebuie programat acelasi punct in
mod repetat. Totusi, un bloc care nu contine comenzi de miscare pe axe poate fi
introdus ; controlul este proiectat sa accepte un astfel de bloc.
5) La inceputul regimului de compensare a razei, controlul incepe executia comenzilor
dupa ce a citit urmatoarele doua blocuri. De aceea, la apasarea butonului CYCLE
START (PORNIRE CICLU) in regim MDI dupa inserarea comenzilor pentru un bloc,
masina nu porneste.
6) Comenzile incrementale (G91) pot fi furnizate in regimul de compensare a razei la
varf.
98
2. Functia de compensare a razei cutitului
2.1 Generalitati
Aceasta functie genereaza automat drumul sculei pentru realizarea profilului necesar in
prelucrari diverse doar prin programarea profilului final.
Utilizand aceasta functie, cutite de diferite diametre pot fi utilizate pentru prelucrarea
pieselor cu acelasi profil fara sa se modifice programul.
2.2 Programarea
Desemnarea planului (G17, G18, G119)
[Functia]
Schimbarea intre planul X-Z (compensarea razei R), planul X-Y (compensarea razei
cutitului la generarea conturului planului de masinare (fata)), si planul C-X-Z
(compensarea razei cutitului la generarea conturului planului de masinare (lateral)) este
posibila prin desemnarea G corespunzator.
[Formatul]
G17 : planul X-Y (compensarea razei cutitului la generarea conturului planului de
masinare (fata))
G18 : planul X-Z (compensarea razei R)
G119 :planul C-X-Z (compensarea razei cutitului la generarea conturului planului de
masinare (lateral))
[Detalii]
G17 si G119 sunt valabile numai cand axa C este unita.
Cand comanda de anulare a controlului axei C (M109) este executata, planul X-Z
(G18) este selectata automat.
Cand se porneste masina sau controlul este resetat, planul X-Z (G18) este
selectata.
Functia de compensare a razei cutitului ACTIVATA/DEZACTIVATA (G40, G41, G42)
[Functia]
Activati sau dezactivati functia de compensare a razei cutitului cu ajutorul codurilor G.
[Format]
G40 : Functia de compensare a razei cutitului DEZACTIVATA
G41 : Functia de compensare a razei cutitului, stanga - ACTIVATA
(vazuta in sensul de avans al sculei, scula este pozitionata pe partea stanga a
piesei)
99
G42 : Functia de compensare a razei cutitului, dreapta - ACTIVATA
(vazuta in sensul de avans al sculei, scula este pozitionata pe partea dreapta a
piesei)
[Detalii]
In planul G17, compensarea poate fi activata in urmatoarele regimuri G
G00, G01, G101, G102, G103.
In planul G119, compensarea poate fi activata in urmatoarele regimuri G.
G00, G01, G132, G133.
Valorile de compensare a razei cutitului
[Functia]
Valorile de compensare a razei cutitului sunt desemnate folosind o comanda T formata
din 6 cifre.
: Numarul compensarii razei la varf
: Numarul sculei
[Detalii]
Setati valoarea de compensare a razei cutitului in avans la coloana razei R in
ecranul de setare a datelor sculei.
Setati aceeasi valoare pentru X si Z. Daca sunt introduse valori diferite, este luata
valoarea absoluta mai mare.
Numarul formei razei R este luat numai in regimul G18 (compensarea razei R). In
G17 si G119 (compensarea razei cutitului) este ignorata.
Desemnarea planului de compensare a razei cutitului si activarea/dezactivarea
functiei
Inaintea apelarii functiei de compensare a razei cutitului (G41, G42), desemnati
planul (G17, G18, G119).
La schimbarea sensului de compensare a razei (G41, G42), anulati functia de
compensare a razei mai intai prin G40 inaintea apelarii celuilalt G.
Pentru a schimba planul de compensare, anulati functia de compensare a razei
prin G40. Daca G17, G18 sau G119 este desemnat in regim G41 sau G42 se
declanseaza alarma.
100
2.3 Operatiile
Miscarea sculei in G17 si G119 cu functia de compensare a razei activa este ilustrata
mai jos.
a : Drumul programat (profilul final)
b : Drumul sculei in regim G42
c : Drumul sculei in regim G41
In regim inactiv al compensarii razei (G40), centrul sculei se misca dupa drumul a .
101
Daca drumurile sculei calculate in G102 sau G103 cu compensarea razei
activa, creeaza un arc care are unghiul la centru mai mare decat 180
0
; este
selectat arcul de pe un cerc cu centrul in varful unghiului de obtinut. Vedeti
figura de mai jos. Aceasta este deoarece functia de generare a conturului
selecteaza arcul cu unghiul la centru mai mic de 180
0
din cele doua arcuri
posibile care satisfac definitia desemnarii arcului.
a :Traseul programat ale sculei
b : Traseul sculei obtinut folosind functia de compensare a razei (>
180
0
)
c : Traseul sculei pentru <180
0
In regim G00 sau G01, daca valoarea deplasarii pe C este mai mica decat
raza sculei, axa C poate sa faca un cerc intreg cand functia de compensare a
razei este activata. Vedeti figura de mai jos.
102
Compensarea razei cutitului pentru generarea conturului (lateral) (2/2)
In regim G00 si G01, sensul de rotatie urmeaza comanda (M15, M16). In G101,
G102, si G103 sensul de rotatie este automat determinat de catre control. De aceea,
daca M15 este utilizata deoarece punctul tinta programat este in sensul M15, vazut
din punctul de plecare, pot fi cazuri in care punctul tinta calculat utilizand functia de
compensare a razei poate sa fie in sensul M16. Ca rezultat, axa C face virtual un cerc
intreg.
Daca se intampina o astfel de problema, desemnati functia de compensare a razei
intr-un bloc diferit, sau schimbati punctul tinta.
Daca functia de compensare a razei este activa pentru drumul sculei care
merg in afara unghiului ascutit, pot exista cazuri in care punctul tinta calculat
sa fie departe de punctul tinta programat. Vedeti figura de mai jos.
103
Pentru a evita o astfel de problema, este necesar sa schimbati programul asa cum e
aratat in figura de mai jos.
Exemplu de iesire programata
O alarma se declanseaza daca pozitia pe X este schimbata in timpul
compensarii razei in planul G119 (planul C-X-Z). Aceasta este deoarece planul
de compensare este schimbat cand valoarea lui X este schimbata in planul
G119, facand astfel imposibila garantarea valorii de compensare. Vedeti figura
de mai jos.
Punctele comandate se schimba intre A si B in conformitate cu valoarea lui X
(XA, XB) chiar cand comenzile Z-C sunt aceleasi. Asa cum e ilustrat mai jos,
compensarea valorilor vor varia in punctele A si B chiar si atunci cand este
folosita o scula de acelasi diametru.
Masinarea (lateral) vazut din fata
Compensarea razei sculei in generarea conturului
104
CAPITOLUL 7 CICLURI FIXE
1. Functii ciclu fix
Utilizand G31, G32, G33, G34, si G35, este posibil sa se prelucreze mai multe feluri de
filete filet cilindric, filet conic, filet frontal si filet cu pas variabil.
2. Ciclu fix de filetare cilindrica
Pentru detalii de scriere programe de filetare vedeti Precautii la programarea ciclurilor
de filetare.
2.1Ciclu fix de filetare: longitudinal (G31, G33)
[Format]
G33 : Comanda de ciclu fix de filetare (longitudinal)
G31 : Comanda de ciclu fix de filetare
X: Diametrul filetului pentru fiecare ciclu de filetare
Z: Coordonata pe Z a punctului final al filetului
F: Pasul filetului (F/J daca este precizat J)
I : Diferenta pe raza dintre inceputul si sfarsitul conului
A: Unghiul conicitatii (conul este specificat fie prin I fie prin A)
E: Deplasarea pe axa Z a punctului de inceput ciclu de filetare
(Cand nu este specificat K, echipamentul considera K=0)
L: Valoarea tesiturii
Cand L nu este specificat, controlul socoteste L = un pas la inceputul filetarii)
L este valabil in regim de tesire filet ACTIV (M23)
J : Numar de spire pe o distanta specificata de F
(Cand nu este specificat J, controlul socoteste J=1)
C: Diferenta de faza la filetele cu mai multe inceputuri
(Cand nu este specificat C, controlul socoteste C=0.)
105
Un ciclu de filetare poate fi programat in acelasi fel cu G31 sau G33.
Exemplu de program: filet conic cu pas constant
N001 G00 X40 Z96 Pozitionarea la punctul de inceput al ciclului de
filetare, X=40 mm(diam.) si Z=96mm cu avansul
rapid
N002 G33 X17 Z54 I7 F1.5 Cu un I in blocul G33, este efectuat ciclul de
filetare pe con aratat in desenul de mai sus
X, Z si F sunt determinate in acelasi fel ca la
filetarea cilindrica
Valoarea I in acest exemplu poate fi calculata cu
ecuatia:
[(96-54)x1/3]/2=7
I specifica diferenta dintre raze (mica si mare)
N003 X16.5
N004 X16.2 Programati dimensiunea X (ca diametru) pentru
fiecare trecere
N005 X16.05
Pasul de filetare este comandat dupa axa Z
1) Semnul lui I determina conicitate crescatoare sau descrescatoare (+ pentru con
crescator si - pentru con descrescator). Semnul plus (+) poate fi omis.
2) Diferenta dintre raze intre punctul de inceput si sfarsit este exprimat de un I
106
2.2Ciclu fix de filetare: fata frontala (G32)
[Format]
X: Coordonata punctului final pe X
Z: Coordonata pe Z a trecerii de filetare
F: Pasul filetului (F/J daca J este specificat)
K: Diferenta dintre punctul de pornire si punctul final la filetarea conica
(Cand nu este specificat K, controlul il socoteste K=0)
+ con crescator
- con descrescator
A: Unghiul conului fata de paralela la axa Z
(Conul este specificat fie prin I sau A)
E: Variatia pasului la prelucrarea filetelor cu pas variabil
(Cand nu e specificat E, echipamentul il considera E=0)
I: Valoarea deplasata pe X a punctului de inceput ciclu de filetare
(Cand nu e specificat I, controlul il socoteste I=0)
L : Valoarea tesiturii
(Cand L nu este specificat, echipamentul il socoteste L=un pas la inceperea
filetului)
J : Numarul de spire intr-o lungime specificata de F
(Cand J nu este specificat, controlul presupune J=1)
C: Diferenta de faza pentru prelucrarea filetelor cu mai multe inceputuri (C=0 daca
este omis)
107
Exemplu de program: filet cu pas variabil
N001 G00 X
0
Z
0
Pozitionarea la punctul de inceput ciclu de
filetare, X
0
Z
0
cu avansul rapid
N002 G33 X
1
Z
1
E1 F2.5 Cu un E in blocul G33, ciclul de filetare cu pas
variabil aratat in desenul de mai sus este
efectuat
X, Z sunt determinate in acelasi fel ca la filetarea
cilindrica
Valoarea lui E este utilizata pentru a specifica
variatia pasului.
Daca este 1 mm, scrieti E1
F specifica primul pas la inceperea ciclului de
filetare
N003 X
2
N004 X
3
Programati dimensiunea Z pentru fiecare trecere
Semnul lui E exprima pas crescator sau descrescator.
Pas crescator: E+
Pas descrescator: E-
Semnul + poate fi omis.
108
La determinarea lui F, folositi urmatoarea ecuatie:
unde,
D : deplasarea dupa n rotatii, (mm)
n: numar de rotatii necesar pentru deplasarea D, min
-1
(rpm)
F
0
: pasul la inceperea ciclului de filetare
E: variatia pasului pe o rotatie
: pas crescator sau descrescator
+ : pas crescator
- : pas descrescator
Folosind ecuatia de mai sus, valoarea F poate fi calculata dupa cum urmeaza:
3. Cicluri de filetare variabile (G34, G35)
[Functia]
Folosit pentru o varietate de filete speciale cum ar fi piese care combina un filet cilindric
cu unul conic sau un filet cu pas variabil cu unul cilindric cu pas constant.
[Format]
G35
F: Pasul filetului
E: Variatia pasului
C: Diferenta de faza la filetare (daca nu este specificat, controlul il socoteste
C=0)
J: Numarul de spire din pasul filetului (daca nu este specificat, controlul il socoteste J=1)
109
[Completari]
Filetarea este facuta din pozitia curenta pana in pozitia X, Z cu un pas de F.
Daca variatia pasului E este specificata, pasul creste (G34) sau descreste (G35)
cu valoarea specificata E pentru fiecare pas.
Exemplu:
1) Pasul pentru filetul cilindric din exemplul de mai sus este acela de la inceputul
(Z
0
) filetului cu pas variabil. Daca filetul cilindric trebuie prelucrat cu pasul obtinut
in punctul Z
1
, specificati un F din nou.
2) Pentru a specifica pasul filetului de-a lungul paralelei la X, folositi M27. Deoarece
M27 este valabil numai intr-un bloc, specificati M27 pentru blocurile individuale la
selectarea pasului pe X. Pentru pasul pe Z, specificati M26.
4. Precautii la programarea ciclului de filetare
La programarea ciclurilor de filetare:
Codurile G care comanda filetarea (G31 pana la G35) nu pot fi desemnate in
regim G96 (viteza periferica constanta ACTIV)
Miscarea sculei de filetare
In ciclurile de filetare apelate prin G31, G32 si G33, traseele de scula a si d sunt
executate cu avansul rapid, b cu viteza de avans specificat de un F, si c cu viteza
de avans determinata de parametrul setat.
110
Pasul filetului conic
Pasul unui filet conic este paralel cu axa Z in regim G31 si G33, si paralel cu axa
X in regim G32.
In regim G34 si G35, un cod M este folosit pentru a desemna directia pasului de
filetare:
M26: Anularea lui M27, paralela la axa Z
M27: Paralela la axa X
Daca nu este specificat nici un M in regim G34 sau G35, echipamentul il ia M26,
paralel la Z.
Numarul de treceri la prelucrarea filetului
Determinati numarul de treceri pentru a termina filetul in conformitate cu
materialul piesei, pasul filetului etc.
Schimbarea vitezei arborelui principal in timpul ciclului de filetare
Daca viteza arborelui este schimbata in timpul ciclului de filetare, aceasta va
muta punctul de inceput de ciclu, deteriorand filetul care se prelucreaza. De
aceea, nu schimbati niciodata viteza arborelui principal in timpul ciclului de
filetare.
Reglarea vitezei de avans
Reglarea vitezei de avans nu este operationala in timpul ciclului de filetare.
Tesirea
Tesirea la filetare pentru a realiza iesirea filetului conic poate fi programata prin
utilizarea M23 daca este necesar. Pentru a anula acest regim, utilizati M22.
M22: Tesirea INACTIVA
M23: Tesirea ACTIVA
Egal cu un pas cand nu este dat L
Viteza de avans utilizata pentru tesire pe directia lui X este setata la viteza de avans
pentru tesire cu parametru optional al ciclului de filetare (OTHER FUNCTION1).
111
Viteza de avans pe axa X (mm/min) = { Parametru ()/10
3
x }
De aceea, unghiul de tesire este determinat de avansul pe Z (avansul longitudinal
desemnat in programul de filetare) si de avansul transversal (in directia X).
Exemplu de program de tesire:
Lungime mai mare in programul de filetare
Deoarece o anumita portiune filetata incomplet este de obicei realizata in apropierea
inceputului si sfarsitul filetului este necesar de a adauga valori corespunzatoare si
la inceputul si sfarsitul filetului pentru a fileta lungimea corespunzatoare.
Valorile si variaza depinzand de conditiile de aschiere.
112
In general, aceste valori trebuie sa satisfaca urmatoarele ecuatii:
unde,
N viteza de rotatie a arborelui principal
P -- pasul
K constanta care depinde de caracteristicile masinii
Valorile constantei K pentru modelele realizate sunt indicate in tabelul mai jos:
Exemplu:
Pentru LCS25, cu o viteza periferica de 100 m/min, un diametru de 10 mm si pasul de
1,5 mm viteza de rotatie a arborelui principal si viteza de avans sunt calculate dupa cum
urmeaza.
Viteza de rotatie a axului (rotatii/min)
Viteza de avans (mm/min)
Deoarece si trebuie sa fie mai mari decat 3,05 mm, calculat dupa
cum urmeaza:
113
Restrictii la viteza de aschiere
Intr-un ciclu de filetare, urmatoarele restrictii se aplica relatiei dintre viteza de rotatie a
arborelui principal si pasul de filetare:
Pasul de filetare programabil 0,001 pana la 1000,000 mm
Viteza de rotatie a arborelui principal
axa X: Viteza maxima a axei X > N x P
axa Z: Viteza maxima a axei Z > N x P
unde, N: viteza de rotatie
P: pasul
1) Aceleasi restrictii se aplica in regimul de interpolare liniara G01
2) Viteza maxima de avans variaza in conformitate cu specificatiile masinii
Sistemul de filetare in toli
La prelucrarea filetelor in toli, este utilizat in programare pasul in toli convertit din pasul
metric dorit. Pentru a prelucra cu precizie un filet in toli cu valoarea metrica convertita a
pasului, folositi 8 caractere dupa incrementul de programare utilizat, 1m, sau utilizati un
cuvant J in combinatie cu un cuvant F.
Exemplu: pentru a prelucra un filet in toli de 11 spire pe tol
(25,4/11 8 2.309091)
Oprirea avansului in timpul ciclului de filetare
Aceasta functie este valabila in timp ce scula se misca pe o axa Z(X) in regim
G33(G32). Apasand butonul SLIDE HOLD in timpul ciclului de filetare se opreste
miscarea pe axe imediat, deteriorand filetul de prelucrat precum si piesa. Aceasta
functie este prevazuta pentru a preveni astfel de probleme.
Activati aceasta functie pentru a verifica dimensiunile si forma filetelor si de asemenea
pentru a verifica varful de aschiere al sculei.
114
[Operatie]
Cand butonul de SLIDE HOLD este apasat in timpul unui ciclu de filetare:
a) Se realizeaza tesirea egala cu un pas sau lungimea specificata de un L
b) Scula se intoarce la punctul de inceput al ciclului pe axa X
c) Scula se intoarce la punctul de inceput al ciclului pe axa Z
d) Echipamentul este in regim de oprire ciclu asteptand pentru apasarea butonului
CYCLE START.
Cand butonul de CYCLE START este apasat:
Ciclul de filetare intrerupt este repornit.
Aceasta intrerupere poate fi repetata de cate ori este necesar in acelasi ciclu de
filetare. Cand butonul de SLIDE HOLD este apasat in timp ce scula se misca
dupa (1) sau (4) (vezi figura) unde filetarea nu este facuta, miscarea pe axe se
opreste imediat. Apasand butonul de CYCLE START dupa aceea ciclul de filetare
reporneste.
Daca butonul de SLIDE HOLD este apasat in timp ce scula se misca pe drumul
(3), scula se opreste dupa ce atinge punctul final al drumului (3).
Ciclul de filetare normal:
Ciclu dupa oprire:
115
Desemnarea defazarii (unghiul) pentru filetele cu mai multe inceputuri
Filetele cu mai multe inceputuri pot fi usor programate prin desemnarea punctului de
inceput de filet.
Pentru ciclul G33:
Filetarea este executata prin defazarea cu valoarea (unghiul) specificat cu comanda C.
Pentru ciclul G32:
Pentru ciclul G34, G35:
Comanda C este ignorata cu exceptia primei secvente
1) Intervalul de programare pentru comanda C: 0 359.999
2) In ciclurile G32 si G33, valoarea comenzii C desemnata in primul bloc ramane
activa si pentru blocurile urmatoare.
3) In ciclurile G32 si G33, daca o valoare a lui C diferita de valoarea desemnata in
primul bloc este desemnata intr-un bloc urmator, aceasta valoare este ignorata.
4) In ciclurile G34 si G35, valoarea lui C poate fi desemnata numai in prima
secventa; o valoare data pentru C desemnata in a doua sau urmatoarele
secvente nu este acceptabila.
116
Pentru prelucrarea filetelor cu mai multe inceputuri vedeti Ciclul de filetare multipla
(G71/G72).
5. Ciclul de filetare multipla (G71/G72)
5.1 Ciclul logitudinal de filetare (G71)
[Functia]
In regim ciclu de filetare G71 aratat mai jos:
[Format]
X : Diametrul final al filetului
Z : Coordonata Z al punctului final al filetului
A : Unghiul conului
I : Diferenta pe raza intre punctul de inceput si de sfarsit pentru filetarea conica
(exprimata ca raza). Pentru filetul conic, folositi fie un A sau un I
B : Unghiul de patrundere
(0
0
x B < 180
0
; 0 daca nu exista desemnare. In mod normal este egal cu unghiul
varfului sculei.)
D : Adancimea de aschiere in primul ciclu de filetare
(Exprimat ca diametru)
117
U : Adaosul de finisare
(Exprimat ca diametru; nu se efectueaza nici un ciclu de finisare daca nu este
desemnat U.)
H : Inaltimea filetului
(Exprimat ca diametru)
L : Lungimea de tesire (pe Z) in ciclul final de filetare
(Activ in regim M23; daca nu este desemnat nici un L in regim M23, L se considera
ca e egal cu un pas.)
E : Variatia pasului pentru filetele cu pas variabil
F : Pasul filetului (F/J daca este specificat un cuvant J)
J : Numarul de spire pe o lungime specificata cu F
(Cand nu este desemnat J, controlul il socoteste J = 1)
M : Folosit pentru a selecta traiectoria de filatare si modul de patrundere.
Q : Numarul de inceputuri pentru filetele cu mai multe inceputuri (vedeti Functia de
prelucrare a filetelor cu mai multe inceputuri in ciclul multiplu fix de filetare.)
5.2 Exemplu de program pentru ciclul fix longitudinal de filetare (G71)
118
Exemplul 1:
Utilizand M32 (prelucrare pe flanc) si M75 (tipul traiectoriei de patrundere model 3):
Exemplu 2:
Utilizand M33 (prelucrare in zigzag) si M74 (tipul traiectoriei de patrundere model 2)
$ M23 M33 M74
5.3 Ciclul transversal fix de filetare (G72)
[Functia]
Este efectuat ciclul transversal fix de filetare ( multipla ) de mai jos.
119
[Format]
X : Coordonata X a punctului final al filetului
Z : Lungimea pe Z a ciclului final de filetare
A : Unghiul conului
K : Distanta dintre punctul de inceput si de sfarsit pentru filetul conic
Pentru filetul conic, utilizati fie un A fie un K.
B : Unghiul de patrundere (0
0
x B < 180
0
; 0 daca nu este indicat B)
D : Adancimea de aschiere la prima trecere de filetare
W : Adaosul de finisare
(nu se efectueaza nici un ciclu de finisare daca nu este desemnat W.)
H: Inaltimea filetului
L: Lungimea de tesire (pe X) in ciclul final de filetare
(Activ in regim M23; daca nu este desemnat nici un L in regim M23, L se
considera ca e egal cu un pas.)
E: Variatia pasului pentru filetele cu pas variabi
(Cand nu este specificat E, controlul il socoteste E = 0)
F: Pasul filetului (F/J daca este specificat un cuvant J)
J: Numarul de spire pe o lungime specificata cu F
(Cand nu este desemnat J, controlul il socoteste J = 1)
M: Folosit pentru a selecta sablonul (forma) de filetare si regimul avansului de lucru.
(Pentru detalii, vedeti Codul M care specifica regimul de filetare si avansul de
lucru)
Q: Numarul de filete pentru filetele cu mai multe inceputuri (vedeti Functia de
prelucrare a filetelor cu mai multe inceputuri in ciclul multiplu fix de filetare.)
5.4 Codul M care specifica regimul de filetare si avansul de lucru
Unghiul sculei B, inaltimea filetului H, adancimea de aschiere pentru prima trecere de
filetare D, si adaosul de prelucrare W, sunt aratate mai jos pentru filetare dupa Z si X.
Filetarea in directia longitudinala Filetarea in directia transversala
120
5.4.1 Codurile M care specifica modul de filetare
Regimul de filetare este specificat cu un cod M. Corespondenta dintre regimuri si
codurile M este specificata mai jos:
M32: Patrundere transversala (pe flancul din stanga)
M33: Patrundere in zigzag
M34: Patrundere transversala (pe flancul din dreapta)
Cand nici unul din codurile M nu este specificat, echipamentul selecteaza automat
regimul M32. Daca unghiul sculei B este 0
0
, scula este avansata in linie independent de
regimul de prelucrare ales.
5.4.2 Codurile M care specifica traiectoria de patrundere
Traiectoria (modul) de patrundere este specificata cu un cod M. Corespondenta dintre
traiectorii si codurile M este dupa cum urmeaza:
M73: Traiectoria de patrundere 1
Valoarea unei treceri este D (valoare pe diametru) in fiecare ciclu de filetare pana in
punctul D mm departe de pozitia H-U(w). Dupa ce acel punct este atins, valoarea
avansului este schimbat la D/2, D/4, D/8, si D/8, lasand adaosul de prelucrare U (W)
daca este specificat. Valoarea trecerii in ciclul de finisare este valoarea specificata
U(W).
Cand nu este specificat U (W), ciclul de finisare nu este efectuat.
M74: Traiectoria de patrundere 2
Valoarea unei treceri este D (ca diametru) in fiecare ciclu de filetare pana cand pozitia
H-U(W) este atinsa. Dupa aceea, ciclul de finisare este efectuat cu o valoare de U(W).
Daca nu este specificat U (W) ciclul de finisare nu este efectuat.
M75: Traiectoria de patrundere 3 si 4
Pe fiecare traiectorie a ciclului de filetare, adancimea de aschiere este determinata ca
adaosul de prelucrare sa fie optim. Modelul 3 sau 4 poate fi selectat prin setarea
traiectoriei de patrundere in modul M75 a parametrului optional (OTHER FUNTION 1).
121
Traiectoria de patrundere 3
Cand este ales M32, M34
Fiecare traiectorie din ciclu este determinata de punctul de aschiere care este explicat
ca distanta de la diametrul exterior; primul drum este creat in punctul de aschiere D, al
doilea drum in punctul de aschiere 2D, iar al n-lea drum in punctul nD pana cand
drumul atinge punctul de aschiere H-U(W). Scula aschietoare este avansata cu U(W)
pentru a efectua ciclul de finisare. Ciclul de finisare nu este efectuat daca U(W) nu este
desemnat in program.
In fiecare traiectorie de filetare, luati punctul de filetare d1(D) si volumul de metal ce
trebuie indepartat S, pentru primul drum, d
2
si S
2
pentru al doilea drum, si D
n
si S
n
pentru
drumul n, apoi punctele d
2
pana la d
n
sunt determinate in asa fel ca S
2
pana la S
n
vor fi
cel mai bine alese volume de adaosuri de prelucrare pentru a genera precizia de
aschiere in timp ce numarul de drumuri (linii) este tinut cat mai mic. Acest ciclu este
repetat pana cand punctul de aschiere H-U(W) este atins. Scula aschietoare este
avansata cu U(W) pentru a efectua ciclul de finisare. Ciclul de finisare nu este efectuat
daca U(W) nu este desemnat in program.
Cand este ales M33
Ciclul de filetare este repetat cu punctul de aschiere asezat echidistant cu D pe drumul
de filetare pana cand punctul H-U(W) este atins. In fiecare drum impar al sculei,
punctul de aschiere este calculat ca:
Scula este avansata cu U(W) pentru a efectua ciclul de filetare. Ciclul de finisare nu
este efectuat daca U(W) nu este desemnat in program.
In fiecare drum luati punctul d1(D) si volumul de metal de indepartat S
1
pentru primul
drum, d
2
si S
2
pentru al doilea drum, d
n
si S
n
pentru al n-lea drum, apoi punctele de
aschiere d
2
pana la d
n
(n numar par) pentru drumurile pare sunt determinate in asa fel
ca S
2
pana la S
n
(n numar par) va fi cel mai potrivit volum de metal de indepartat pentru
a realiza o precizie inalta cu un numar cat mai mic de drumuri (linii). Pentru drumurile
impare, punctul de aschiere este determinat cu
122
Acest ciclu este repetat pana cand punctul de aschiere H-U(W) este atins. Apoi scula
este avansata cu U(W) pentru a efectua ciclul de finisare. Ciclul de finisare nu este
efectuat daca U(W) nu este scris in program.
Traiectoria de patrundere 4
Cand este ales M32, M34
Urmatorul model este creat independent de valorile lui H, D si U(W).
Pentru fiecare drum, luati punctul de aschiere d
1
(D) si volumul de adaos de prelucrare
ce trebuie indepartat S, pentru primul drum, d
2
si S
2
pentru al doilea drum, si D
n
si S
n
pentru drumul n, apoi punctele d
2
pana la d
n
sunt determinate in asa fel ca S
2
pana la S
n
vor fi cel mai bine alese volume de adaosuri de prelucrare pentru a genera precizia de
aschiere in timp ce numarul de drumuri este tinut cat mai mic. Acest ciclu este repetat
pana cand punctul de aschiere H-U(W) este atins. Scula aschietoare este avansata cu
U(W) pentru a efectua ciclul de finisare. Ciclul de finisare nu este efectuat daca U(W) nu
este desemnat in program.
Cand M33 este ales
In fiecare drum luati punctul d1(D) si volumul de metal de indepartat S
1
pentru primul
drum, d
2
si S
2
pentru al doilea drum, d
n
si S
n
pentru al n-lea drum, apoi punctele de
aschiere d
2
pana la d
n
(n numar par) pentru drumurile pare sunt determinate in asa fel
ca S
2
pana la S
n
(n numar par) va fi cel mai potrivit volum de metal de indepartat pentru
a realiza o precizie inalta cu un numar cat mai mic de drumuri (linii). Pentru drumurile
impare, punctul de aschiere este determinat cu
Acest ciclu este repetat pana cand punctul de aschiere H-U(W) este atins. Apoi scula
este avansata cu U(W) pentru a efectua ciclul de finisare. Ciclul de finisare nu este
efectuat daca U(W) nu este scris in program.
[Completari]
Deoarece comenzile X sunt specificate ca diametre, valoarea avansului este D/2.
Cand nu este dat M care indica avansul care urmeaza modelul, controlul selecteaza
automat M73. Prin combinarea codurilor M care indica regimul de aschiere si modelul
urmat de avansul de lucru, zece tipuri de cicluri de filetare sunt posibile pentru filetarea
longitudinala si transversala.
123
5.4.3 Ciclul longitudinal de filetare
Modul M32 + M73
Modul M33+M73
Modul M34 + M73
124
Modul M32+M74
Modul M33 + M74
Modul M34+M74
125
Modul M32+M75 (avansul model 3 D
2
(H
2
(H-U(W))
2
))
Modul M32 + M75 (avansul model 3 D
2
< (H
2
(H-U(W))
2
) sau avansul
model 4)
2
(H
2
(H-U(W))
2
))
126
2
< (H
2
(H-U(W))
2
) sau avansul
model 4)
5.4.4 Ciclul transversal de filetare
Modul M32 + M73
127
Modul M33 + M73
Modul M34 + M73
128
Modul M32 + M74
Modul M33 + M74
Modul M34 + M74
129
2
(H
2
(H-U(W))
2
))
2
< (H
2
(H-U(W))
2
) sau avansul model 4)
2
(H
2
(H-U(W))
2
))
130
2
< (H
2
(H-U(W))
2
) sau avansul model
4)
5.5 Functia de filetare cu mai multe inceputuri in ciclul fix de filetare (multiplu)
In ciclul de filetare apelat de G32, G33 etc., un ciclu de filetare cu mai multe inceputuri
este indicat prin introducere defazarii cu o comanda G. In ciclul fix de filetare (multipla),
prelucrarea filetelor cu mai multe inceputuri poate fi indicata prin desemnarea numarului
de inceputuri cu o comanda Q. Diferenta de faza este automat calculata.
131
[Detalii]
Intervalul comenzii: 0 pana la 9999
Daca comanda Q este omisa, controlul il socoteste Q = 1.
Intr-un ciclu de prelucrare filete cu mai multe inceputuri, prelucrarea filetelor este
efectuata in ordinea 1, 2, n. Apoi prelucrarea este repetata in ordinea 1, 2, 3n
cu valori diferite ale avansului.
6. Ciclul fix de canelare/gaurire
6.1 Ciclul longitudinal fix de canelare
[Functie]
In regim G73, un ciclu de canelare este efectuat asa cum e aratat mai jos.
[Format]
X : Coordonata pe X a punctului tinta
Z : Coordonata pe Z a punctului tinta
I : Deplasarea pe X ( ca diametru; daca nu este specificat I echipamentul il
socoteste I=0)
K: Deplasarea pe Z (daca nu este specificat K echipamentul il socoteste K=0)
132
D: Adancimea de aschiere (pentru o trecere)
L: Valoarea totala pentru miscarea de retragere a sculei (ca diametru; secventa
sculei nu este efectuata cand L nu este specificat.)
DA: Valoarea de retragere a este specificata. Cand nici un cuvant DA nu este
specificat, valoarea setata cu parametrul optional (cuvant lung) Nr. 7 este utilizat ca
valoarea de retragere. Aceasta se aplica atat in regim G94 cat si G95.
E: Durata de stationare cand coordonata pe X a punctului tinta este atinsa
(Unitatea de masura este aceeasi ca pentru un cuvant F in regim G04.)
Daca nici un E nu este specificat, aceasta secventa nu este efectuata.
T: Numarul corectiei sculei determina valoarea deplasarii sculei cand punctul tinta pe
Z este atins.
(Daca nu se specifica nici un T, numarul corectiei sculei selectata la pozitionarea in
punctul de plecare al ciclului de canelare este selectat. Comanda T dupa acest
bloc este aceea indicata la pozitionarea in punctul de plecare.)
6.2 Exemplu de program pentru ciclul longitudinal fix de canelare (multipla)
(G73)
*: (Valoarea deplasarii pe Z a sculei #2) (Valoarea deplasarii pe Z a sculei #1) = 20
133
6.3 Ciclu fix transversal de canelare/gaurire (G74)
In regim G74, un ciclu de canelare este efectuat asa cum e aratat mai jos.
[Formatul de programare]
X : Coordonata pe X a punctului tinta
Z : Coordonata pe Z a punctului tinta
I : Deplasarea pe X ( ca diametru; daca nu este specificat I echipamentul il socoteste
I=0)
K : Deplasarea pe Z (daca nu este specificat K echipamentull il socoteste K=0)
D : Adancimea de aschiere (valoarea avansului)
L : Valoarea totala a deplasarii pentru miscarea de retragere a sculei (ca diametru;
secventa sculei nu este efectuata cand L nu este specificat.)
DA: Valoarea de retragere a este specificata. Cand nici un cuvant DA nu este
specificat, valoarea setata cu parametrul optional (cuvant lung) Nr. 7 este utilizat ca
valoarea de retragere. Aceasta se aplica atat in regim G94 cat si G95.
E: Durata de stationare (temporizarea) cand coordonata pe X a punctului tinta este
atinsa.
(Unitatea de masura este aceeasi ca pentru un cuvant F in regim G04.)
Daca nici un E nu este specificat, aceasta secventa nu este efectuata.
T: Numarul corectiei sculei care determina valoarea deplasarii sculei cand punctul
tinta pe X este atins.
(Daca nu se specifica nici un T, numarul corectiei sculei selectata la pozitionarea in
punctul de plecare al ciclului de canelare este selectat. Comanda T dupa acest
bloc este aceea indicata la pozitionarea in punctul de plecare.)
134
6.4 Exemplu program pentru ciclul transversal fix de canelare/gaurire (G74)
Exemplu: program ciclu de gaurire
O coordonata Z trebuie intotdeauna specificata in blocul G74
6.5 Miscarile sculei in ciclul transversal fix de canelare/gaurire (multipla)
(1) Scula se misca pe distanta I(K) cu avansul rapid pe axa X (sau Z) din punctul de
inceput de ciclu.
(2) Dupa ce scula s-a miscat cu D , aceasta se retrage o distanta indicata de DA cu
avansul rapid. Acest ciclu este repetat pana cand punctul tinta programat in sensul
de avans este atins.
(3) Cand un cuvant L este specificat in program, scula se intoarce la inceputul ciclului
de fiecare data cand valoarea totala a valorii avansului din ciclul repetitiv ajunge la
L.
(4) Cand punctul tinta in sensul de avans este atins, oprirea temporizata este activata
pe durata indicata de E. Daca nu este dat E, nu se executa oprirea temporizata.
Dupa aceea, scula se intoarce la nivelul de inceput al ciclului si apoi se executa o
deplasare pe cealalta axa cu I sau K cu avansul rapid.
(5) Aceasta incheie un ciclu de canelare. Pasii (1) pana la (4) sunt repetati pentru a
prelucra canelura dorita.
(6) Cand pozitia sculei (numarul deplasarii specificat in acelasi bloc) atinge sau merge
mai departe de punctul tinta in directia X sau Z in timpul repetarii ciclului cu
deplasare, punctul tinta al deplasarii este luat ca punctul final al ciclului; ciclul final
de canelare este efectuat in acea pozitie. Cand scula atinge adancimea tinta in
ciclul final de canelare, scula se intoarce in punctul de incepere al ciclului fix de
canelare.
135
7. Ciclul fix de filetare cu tarodul
7.1 Ciclul de filetare pe dreapta cu tarodul (G77)
[Functia]
Ciclul multiplu apelat de G77 executa un ciclu de filetare cu tarodul ca cel ilustrat mai
jos.
[Format]
G77: Apelarea ciclului multiplu fix. Specificati acest G imediat dupa un numar de
secventa (nume)
X : Coordonata X a punctului de incepere al ciclului (punctul tinta)
Z : Coordonata Z punctului final al ciclului (punctul tinta)
K : Avansul rapid pe axe din punctul de inceput al ciclului pana la punctul de inceput al
prelucrarii
F : Viteza de avans
Miscarile axelor:
Q
1
: Axa X este pozitionata in punctul de inceput ciclu cu avansul rapid. In ciclul de
pozitionare nu se misca pe Z si de aceea turela trebuie pozitionata intr-un punct
unde nu interfereaza cu piesa in timpul pozitionarii inainte de apelarea G77.
Q
2
: Arborele se roteste in sensul acelor de ceas cu viteza dinaintea apelarii G77. De
aceea, viteza necesara arborelui trebuie specificata inainte de apelarea ciclului
G77. Daca acest ciclu fix este apelat fara desemnarea vitezei, miscarea de avans
pe axe nu se produce deoarece arborele nu se roteste rezultand oprirea ciclului.
Q
3
: Scula este pozitionata pe Z intr-o pozitie desemnata de K cu avansul rapid.
Q
4
: Filetarea este facuta din punctul atins in Q
3
la adancimea specificata de un Z cu
viteza de avans specificata (F).
Q5: Arborele se opreste odata si apoi porneste in sensul invers cu aceeasi viteza
folosita la avansul longitudinal.
136
Q
6
: Scula se retrage pana intr-un punct atins in ciclul Q
4
cu viteza de avans.
Q
7
4
cu avansul rapid.
7.2 Ciclul de filetare pe stanga cu tarodul (G78)
[Functia]
Ciclul apelat de G78 executa un ciclu de filetare aratat mai jos.
[Format]
G78 X__Z__K__F__
G78: Apelarea ciclului multiplu fix. Specificati acest G imediat dupa un numar de
secventa (nume)
X: Coordonata X a punctului de incepere al ciclului (punctul tinta)
Z: Coordonata Z punctului final al ciclului (punctul tinta)
K: Avansul rapid pe axe din punctul de inceput al ciclului pana la punctul de inceput al
prelucrarii
F: Viteza de avans
Miscarile axelor:
Q
1
: Axa X este pozitionata in punctul de inceput ciclu cu avansul rapid. In ciclul de
pozitionare nu se misca pe Z si de aceea turela trebuie pozitionata intr-un punct
unde nu interfera cu piesa in timpul pozitionarii inainte de apelarea G78.
Q
2
: Arborele se roteste in sensul acelor de ceas cu viteza dinaintea apelarii G78. De
aceea, viteza necesara a arborelui trebuie specificata inainte de apelarea ciclului
G78. Daca acest ciclu fix este apelat fara desemnarea vitezei, miscarea de avans
dupa axe nu se produce deoarece arborele nu se roteste, rezultand in oprirea
ciclului.
Q
3
: Scula este pozitionata pe Z intr-o pozitie desemnata de K cu avansul rapid.
Q
4
: Filetarea este facuta din punctul atins in Q
3
la adancimea specificata de un Z cu
viteza de avans specificata (F).
137
Q5: Arborele se opreste odata si apoi porneste in sensul invers cu aceeasi viteza
folosita la avansul longitudinal.
Q
6
4
cu viteza de avans.
Q
7
4
cu avansul rapid.
[Completari]
In timp ce ciclul este executat, corectia vitezei de avans este fixata la 100%.
Chiar daca SLIDE HOLD este apasat in timpul executiei ciclului, functia de oprire
este ignorata. Functia din blocul unic este de asemenea ignorata chiar daca
intrerupatorul SINGLE BLOC a fost activat.
Dupa executarea ciclului (G77, G78), axul se opreste si ramane asa. Cand
prelucrarea trebuie facuta continuu specificati pornirea arborelui inainte de a
trece la operatia urmatoare.
8. Cicluri fixe (multiple)
8.1 Lista comenzilor ciclurilor fixe (multiple)
Cod Numele ciclului Formatul Observatii
G181 Ciclul de gaurire
(cu functia de repetitie)
G181, X, Z, C, R,
I(K), F, Q, E
Folosit pentru operatia
de gaurire
G182 Ciclul de alezare
G182, X, Z, C, R,
I(K), F, Q, D, E, L
alezare facuta cu o bara
de alezare sau o scula
asemanatoare
G183 Ciclul de gaurire adanca
G183, X, Z, C, R,
I(K), F, Q, D, E, L
Permite ruperea aschiei
intr-o gaurire adanca
G184 Ciclul de filetare cu tarodul
G184, X, Z, C, R,
I(K), F, Q, D, E, L
Folosita pentru operatia
de filetare cu tarodul
G185 Ciclul de filetare (longitudinal)
(fara functia de repetitie)
G185, X, Z, C, I,
K, F, SA=
de filetare longitudinala
G186 Ciclul de filetare (transversal)
G186, X, Z, C, I,
K, F, SA=
de filetare transversal
pe o fata
G187 Ciclul de filetare in linie
(longitudinal)
G187, X, Z, C, I,
K, F, SA=
Folosit pentru filetarea
continua (longitudinal)
G188 Ciclul de filetare in linie
(transversal)
G186, X, Z, C, I,
K, F, SA=
Folosit pentru filetarea
continua (transversal)
G189 Ciclul de alezare/largire G189, X, Z, C, R,
I(K), F, Q, E
de alezare
G190 Ciclul de prelucrare canale G190, X, Z, C, Folosit pentru
138
pana
(cu functia de repetare)
I(K), D, U(W), E,
F, Q, M211
(M212), M213
(M214)
prelucrarea canalelor de
pana
G178 Filetare sincronizata cu
tarodul inainte
G178, X, Z, C, R,
I(K), F, D, J, Q,
M141, M136
Folosit pentru filetare cu
tarodul rigid
G179 Filetare sincronizata cu
tarodul in retragere
G179, X, Z, C, R,
I(K), F, D, J, Q,
M141, M136
Folosit pentru filetare cu
tarodul rigid
G180 Anulare ciclu fix G180 Folosit pentru a anula
un ciclu fix selectat.
G180 trebuie programat
intr-un bloc fara alte
comenzi.
8.2 Miscarile de baza pe axe
Aceasta sectiune descrie miscarile de baza pe axe in fiecare ciclu. Pentru detalii despre
caracterele din adresa si codurile M, vedeti sectiunile 10.3 si 10.4.
1) In ciclurile fixe G185, G186, G187 si G188 vitezele de avans pot fi programate
numai in regim G95 (mm/rot). In acest caz, o comanda F indica avansul pe rotatia
axei C.
2) In regim G181 184, G189, si G190, vitezele de avans pot fi programate numai in
regim G94 (mm/min). Comenzile vitezei de avans in mm/rotatie nu sunt acceptate.
3) In regim G181184, G189, si G190, echipamentul alege directia de prelucrare pe
baza lui I si K programat: I pentru prelucrarea pe X si K pentru prelucrarea pe Z.
4) Comanda SA= este activa numai in regim G185G188
8.2.1 Regimurile G181, G182, G183, G184, G178, G179 si G189
In aceste regimuri, ciclul urmator este efectuat intr-un singur bloc de comenzi.
139
Prelucrarea frontala (cu comanda K)
Prelucrarea transversala (cu comanda I)
Prelucrarea prin fata (cu comanda
K)
Prelucrarea prin lateral (cu
comanda I)
Q
1
Pozitionarea sculei pe X si a axei
C cu avansul rapid
Pozitionarea sculei pe Z si C cu
avansul rapid
Q
2
Pozitionarea pe Z in punctul Q
1
-K
cu avansul rapid
Pozitionarea pe X in punctul Q
1
-I
cu avansul rapid
Q
3
Prelucrarea pe Z din punctul Q
2
pana in punctul comandat pe Z
Prelucrarea pe X din punctul Q
2
pana in punctul comandat pe X
Q
4
Scula se retrage pe Z pana in
punctul unde a inceput prelucrarea
(Q
3
) fie cu o viteza de avans
specificata sau cu avansul rapid in
functie de ciclul fix apelat
Scula se retrage pe X pana in
punctul unde a inceput
prelucrarea (Q
3
) fie cu o viteza de
avans specificata sau cu avansul
rapid in functie de ciclul fix apelat
140
Miscarile sculei in ciclurile Q
3
si Q
4
sunt repetate de fiecare data cand o comanda C este
data sau in conformitate cu Q.
1) Pentru comenzile K si I sunt permise numai valori pozitive. Daca o valoare negativa
este specificata, se declanseaza o alarma.
2) Directia de avans pe axe este determinata automat. Apoi avansul pe axe se face
cu valoarea K sau I.
3) In ciclul Q
3
punctul final de prelucrare poate fi specificat printr-o comanda R.
Desemnarea punctului de intoarcere in ciclul fix
In ciclul Q
4
scula se intoarce in punctul de plecare al aschierii la completarea prelucrarii.
Totusi acest punct de intoarcere poate fi schimbat in punctul de plecare al ciclului prin
schimbarea setarii, la cicluri multiple, a punctului de intoarcere cu parametrul optional
(MASINARE MULTIPLA) sau a codului M specificat in programul piesei.
Codul M : Desemnarea conturului in ciclul fix (mai multe treceri)
M136 : Prin specificarea codului M este posibil sa se intoarca scula in punctul de
inceput (punctul de pornire cu avans rapid) dupa terminarea ciclului Q
4
ca in
cazul cand I este setat cu parametrul optional.
Codul M este sters prin resetare si este activ numai in blocul respectiv.
Un cod M este prioritar fata de parametrul optional. Cand nu este dat nici un cod M,
setarea parametrului optional devine activa.
Miscarile de baza ale axelor in ciclul de filetare cu tarodul (G184), ciclul sincronizat
de filetare cu tarodul (G178/G179) si ciclul de frezare/alezare (G189) sunt aratate
mai jos cand setarea parametrului optional indicata mai sus este 1 sau daca o
comanda M136 exista in program.
141
Prelucrarea frontala (cu comanda
K)
Prelucrarea transversala (cu
comanda I)
Q
1
C cu avansul rapid
avansul rapid
Q
2
1
-K
cu avansul rapid
1
-I
cu avansul rapid
Q
3
2
2
Q
4
(Q
3
) viteza de avans specificata si
apoi catre Q
2
cu avansul rapid.
prelucrarea (Q
3
) viteza de avans
specificata si apoi catre Q
2
cu
avansul rapid.
Comanda de blocare a axei C activa/inactiva
Cand piesa este prelucrata folosind un burghiu cu diametru mic in ciclul fix sau cand
materialul de prelucrat este moale, axa C nu e nevoie sa fie fixata in timpul prelucrarii
Cand M141 (fixare axa C inactiva) este desemnata, axa C este eliberata, rezultand
intr-un timp redus al ciclului. M169 este activa numai intr-un singur bloc.
142
Ignorare raspuns viteza de rotatie constanta a sculei M pentru M140 (ciclul de
filetare cu tarodul)
In acest ciclu viteza de aschiere porneste dupa primirea raspunsului de rotatie la viteza
constanta a sculei M (de la capul de frezare). Din aceasta cauza exista o intarziere
dintre pornirea rotatiei sculei si cea la viteza de prelucrare. In mod normal, timpul de
intarziere este reglat de un mecanism in unitatea de filetare. Daca timpul de intarziere
nu poate fi reglat, desemnati M140 ( Ignorare raspuns viteza de rotatie constanta a
sculei M). Raspunsul viteza de rotatie constanta a sculei M este ignorat.
8.2.2 Modul G190
In acest mod, urmatorul ciclu este efectuat intr-un singur bloc de comenzi.
Prelucrare frontala (cu comanda K)
143
Prelucrarea frontala (cu comanda
K)
Prelucrarea transversala (cu
comanda I)
Q
1
C cu avansul rapid
avansul rapid
Q
2
1
-K
cu avansul rapid
1
-I
cu avansul rapid
Q
3
2
2
Q
4
punctul unde a inceput ciclul (Q
3
)
cu avansul rapid. Ciclul este
repetat pana cand se atinge cota
programata pe Z
punctul unde a inceput ciclul (Q
3
)
cu avansul rapid. Ciclul este
repetat pana cand se atinge cota
programata pe X
Miscarea pe axe in ciclurile Q
3
si Q
4
sunt repetate de fiecare data cand o comanda C
este data sau in conformitate cu Q.
8.2.3 Modurile G185, G186, G187 si G188
In aceste moduri urmatorul ciclu este efectuat intr-un singur bloc de comenzi.
Ciclul longitudinal de filetare (G185 si G187)
1) Pentru comenzile K si I sunt permise numai valori pozitive. Daca o valoare negativa
este specificata, se declanseaza o alarma.
2) Directia de avans pe axe este determinata automat. Apoi avansul pe axe se face
cu valoarea K sau I.
144
Ciclul transversal de filetare (G186 si G188)
Ciclul longitudinal de filetare
(G185 si G187)
Ciclul transversal de filetare
(G186 si G188)
Q
1
Pozitionarea sculei pe X-, Z-(ZK)
si a axei C cu avansul rapid
Pozitionarea sculei X-(XI), Z- si
C cu avansul rapid
Q
2
Prelucrarea pe X-(XI), Z- si C Prelucrarea pe X-, Z-(ZK), si C
Q
3
Pozitionarea pe X in punctul de
inceput al ciclului Q
1
cu avansul
rapid
Pozitionarea pe Z in punctul de
1
cu avansul
rapid
Q
4
Pozitionarea pe Z in punctul de
1
cu avansul
rapid
Pozitionarea pe X in punctul de
1
cu avansul
rapid
In modul G187 sau G188 numai subciclurile Q
1
si Q
2
sunt efectuate.
8.3 Caracterele din adresa
X: Pentru prelucrarea frontala si filetarea longitudinala, X indica coordonata pe X a
punctului de incepere al ciclului. Pentru prelucrarea pe exterior (OD) si filetarea
transversala ca si pentru prelucrarea canalelor de pana, X reprezinta coordonata
pe X pentru sfarsitul de ciclu.
Z: Pentru prelucrarea frontala si filetarea longitudinala, Z indica coordonata pe Z a
punctului de sfarsit al ciclului. Pentru prelucrarea pe exterior (OD) si filetarea
transversala ca si pentru prelucrarea canalelor de pana, Z reprezinta coordonata
pe Z al inceputului de ciclu.
C: Unghiul de indexare al axei C
145
I: Valoarea deplasarii in regim G00 pentru prelucrarea pe exterior, punctul de incepere
in ciclul transversal de filetare, punctul de sfarsit al filetarii pe con in ciclul longitudinal
de filetare.
J: Numar de spire (filete)
K: Valoarea deplasarii in regim G00 pentru prelucrarea frontala, punctul de incepere in
ciclul longitudinal de filetare, punctul de sfarsit al filetarii pe con in ciclul transversal
de filetare.
F: Avansul de lucru
D: Adancimea de aschiere pentru o trecere in prelucrarea gaurilor adanci si a canalelor
de pana.
Pozitia de incepere a filetarii (cu tarodul) cu scula rotativa in filetarea sincronizata.
E: Durata de oprire temporizata la punctul de sfarsit al gauririi, strunjire la interior si
cicluri de filetare cu tarodul (poate sa lipseasca). Valoarea avansului in prelucrarea
canalelor de pana.
L: Valoarea degajarii in ciclul de gaurire adanca
U: Adaosul de finisare in prelucrarea transversala a canalelor de pana
W: Adaosul de finisare in prelucrarea frontala a canalelor de pana
SA= : Programabil numai in ciclul fix (multiplu) de la G185 G188 (cicluri de filetare).
R: Valoarea unei treceri pentru ciclul de gaurire. Specificati distanta fata de punctul de
incepere prelucrare. Semnul lui R indica directia de prelucrare. O comanda R in
directia X trebuie data ca diametru.
Q: Numarul de gauri (plasate echidistant) ce trebuie prelucrate folosind functia cu
repetitie a ciclului fix (multiplu).
8.4 Codurile M
Pentru indicarea directiei de prelucrare canale de pana
M211: Prelucrarea unidirectionala
M212: Prelucrarea in zigzag
Pentru metoda de prelucrare canale de pana
M213: Adancime pentru o trecere specificata
M214: Valoare egala pentru adancimea trecerilor
146
8.5 Ciclul de gaurire (G181)
Ciclul
Q
1
: Scula este pozitionata in regim G00 in punctul (X
1
, Z
0
) si valoarea unghiulara C.
Dupa terminarea pozitionarii axul sculei rotative incepe sa se roteasca in sensul
acelor de ceas.
Q
2
: Pozitionarea pe Z se face in punctul -K de Z
0
. La terminarea pozitionarii, axa C
este fixata.
Q
3
: Prelucrarea este facuta pana in punctul Z
1
in regim G01.
Q
4
: Scula este pozitionata in punctul de inceput al prelucrarii in regim G00. Dupa
terminarea pozitionarii, axa C este eliberata.
147
8.6 Ciclul de alezare (G182)
Ciclul
Q
1
1
, Z
0
) si valoarea specificata
pentru axa C. Dupa terminarea pozitionarii axul sculei rotative incepe sa se
roteasca in sensul acelor de ceas.
Q
2
: Pozitionarea pe Z se face in punctul -K de Z
0
. La terminarea pozitionarii, axa C
este fixata.
Q
3
: Prelucrarea este facuta pana in punctul Z
1
in regim G01.
Q
4
: Scula este pozitionata in punctul de inceput al prelucrarii in regim G00. Dupa
terminarea pozitionarii, axa C este eliberata iar scula rotativa incepe sa se roteasca
in sensul acelor de ceas.
O comanda E in ciclul Q
3
trebuie programata in acelasi fel ca F in regim G04.
148
8.7 Ciclul de gaurire adanca (G183)
149
Ciclul
Q1: Scula este pozitionata in regim G00 in punctul specificat prin (X
0
, Z
1
) iar axa C este
pozitionata la valoarea comandata. Dupa terminarea pozitionarii, axul sculei
rotative incepe sa se roteasca inainte.
Q
2
: Scula este pozitionata pe axa X intr-un punct -I de X
0
. Dupa terminarea
pozitionarii, axa C este fixata.
Q
3
: Un ciclu de gaurire cu avans intermitent este efectuat pana in X
1
. Avansul
intermitent este aratat in figura. Asta inseamna ca scula avanseaza cu D iar apoi
se retrage cu cu avansul rapid. Acest avans si ciclul de retragere rapida este
repetat pana cand avansul total devine L cand scula se reintoarce in punctul de
inceput de prelucrare. Scula este apoi avansata la adancimea anterioara si apoi
ciclul indicat mai sus este repetat pana in punctul tinta X
1.
La fundul gaurii functia
de oprire temporizata este activata pentru durata E (care poate lipsi).
Q
4
: Scula este pozitionata in punctul de inceput prelucrare in regim G00. La terminarea
pozitionarii axa C este eliberata.
Pentru , valoarea utilizata este cea setata pentru o trecere in ciclul de gaurire
intermitenta la parametrul optional (MASINARE MULTIPLA).
8.8 Ciclul de filetare cu tarodul (G184)
150
Ciclul
Q1: Scula este pozitionata in regim G00 in punctul specificat prin (X
1
, Z
0
) si axa C este
Q
2
: Scula este pozitionata pe axa Z intr-un punct -K de Z
0
. Dupa terminarea
pozitionarii, axa C este fixata.
Q
3
: Prelucrarea este facuta pana in Z
1
in regim G01. La terminarea prelucrarii functia
de oprire temporizata este activata pentru durata E (care poate lipsi).
Q
4
: Dupa ce axul sculei rotative a inceput sa se roteasca in sens invers, scula este
avansata pana in punctul de incepere aschiere in regim G01. Dupa ce scula s-a
intors in punctul de inceput de prelucrare, axa C este fixata, iar axul sculei rotative
se opreste iar apoi se roteste in sensul acelor de ceas.
8.9 Ciclul longitudinal de filetare (G185)
151
Ciclul
Q
1
: Axele sunt pozitionate in regim G00 in punctul specificat (X
1
, Z
0
-K) si axa C este
Q
2
: Axa C incepe sa se roteasca iar ciclul de filetare este efectuat pana in punctul
(X
1
+I, Z
1
) in regim G01. La terminarea filetarii, axa C se opreste.
Q
3
: Scula este pozitionata in regim G00 in X
0
Q
4
: Axele sunt pozitionate in regim G00 la punctul de inceput ciclu.
In regimul de filetare G185, avansul de prelucrare este sincronizat cu rotatia axei C. De
aceea comanda F trebuie sa fie egala cu pasul.
8.10 Ciclul transversal de filetare (G186)
152
Ciclul
Q
1
: Axele sunt pozitionate in regim G00 in punctul specificat (X
0
-I, Z
1
) si axa C este
Q
2
: Axa C incepe sa se roteasca iar ciclul de filetare este efectuat pana in punctul (X
1
,
Z
1
+K) in regim G01. La terminarea filetarii, axa C se opreste.
Q
3
: Scula este pozitionata in regim G00 in Z
0
Q
4
: Axele sunt pozitionate in regim G00 la punctul de inceput ciclu.
8.11 Ciclul continuu longitudinal de filetare (G187)
Deoarece ciclul G187 contine numai Q
1
si Q
2
, cu desemnarea repetata a G187 ca in
programul de mai sus se poate fileta continuu.
153
Ciclu
Q
1
: Axele sunt pozitionate in regim G00 pana in punctul specificat prin X
1
si Z
0
-K. Dupa
terminarea pozitionarii, scula rotativa incepe sa se roteasca inainte.
Q
2
: Axa C incepe rotatia. Ciclul de filetare este efectuat pana in punctul (X
1
+I, Z) in
regim G01.
Ciclul de filetare este facut in conformitate cu comenzile din secventa N103 pana in
punctul tinta (X
1
+I, Z
2
). Apoi scula se intoarce la punctul de inceput cu avansul rapid cu
comanda G180 (anulare) specificat in secventa N104.
8.12 Ciclul continuu transversal de filetare (G188)
Deoarece ciclul G187 contine numai Q
1
si Q
2
, cu desemnarea repetata a G187 ca in
programul de mai sus se poate fileta continuu.
154
Ciclu
Q
1
: Axele sunt pozitionate in regim G00 pana in punctul specificat prin X
1
si Z
0
-K. Dupa
terminarea pozitionarii, scula rotative incepe sa se roteasca inainte.
Q
2
: Axa C incepe rotatia. Ciclul de filetare este efectuat pana in punctul (X
1
+I, Z) in
regim G01.
Ciclul de filetare este facut in conformitate cu comenzile din secventa N103 pana in
punctul tinta (X
1
+I, Z
2
). Apoi scula se intoarce la punctul de inceput cu avansul rapid cu
comanda G180 (anulare) specificat in secventa N104.
8.13 Ciclul de alezare (cu alezoare/cu bara de alezat) (G189)
155
Ciclul
Q
1
1
, Z
0
) iar axa C este pozitionata la
valoarea comandata. La terminarea pozitionarii, axul sculei rotative incepe sa se
roteasca inainte.
Q
2
: Axa Z este pozitionata in punctul -K fata de Z
0
. La terminarea pozitionarii axa C
este fixata (poata sa lipseasca).
Q
3
: Prelucrarea este efectuata pana in Z
1
in regim G01. La terminarea prelucrarii, este
facuta oprirea temporizata pe perioada E.
Q
4
: Prelucrarea este facuta pana in punctul de inceput al prelucrarii in regim G01. La
terminarea ciclului axa C este eliberata.
8.13 Prelucrarea canalelor de pana (G190)
Cu avans transversal
156
Cu avans longitudinal
Ciclul
Q
1
: Axele X si Z sunt pozitionate in punctul desemnat in dreptul axei C in regim G00.
Dupa terminarea pozitionarii, axul sculei rotative incepe sa se roteasca inainte.
Q
2
: Axa X este pozitionata (axa Z pentru prelucrarea frontala) intr-un punct I (-K
pentru prelucrarea frontala) fata de X
0
(Z
0
pentru prelucrarea frontala) in regim
G00. Dupa terminarea pozitionarii axa C este fixata.
Q
3
: Prelucrarea canalelor de pana este efectuat in regim unidirectional cu avans
indicat. Pentru acest regim vedeti Regimuri de prelucrare a canalelor de pana de
mai jos.
Q
4
: Axele sunt pozitionate in punctul de inceput in regim G00. La terminarea
pozitionarii, axa C este eliberata.
Pentru este utilizata valoarea setata pentru o trecere in ciclul intermitent de gaurire
cu parametru optional (MASINARI MULTIPLE).
157
Moduri de prelucrare canale de pana
In ciclurile de prelucrare canale de pana este posibil sa se selecteze directia de
prelucrare si metoda de prelucrare cu codurile M.
(1) Selectarea directiei de prelucrare (M211, M212)
Regim de prelucrare unidirectionala (M211) Regim de prelucrare in zigzag (M212)
(2) Selectarea adaosului de prelucrare (M213, M214)
Adaos introdus de utilizator Adaos egal divizat
Adancimea de aschiere este indicata
de D; in drumul final de prelucrare
adancimea egala cu fractiunea este
prelucrata
Valoarea adaosului a obtinut prin
divizarea totala a adancimii de aschiere
pana la punctul tinta in parti egale este
determinat in asa fel ca a nu este mai
mare ca D.
158
[Detalii]
In ambele regimuri adaosul de finisare U sau W nu este prelucrat in ciclul de degrosare;
adaosul de finisare este indepartat in ciclul de finisare.
Inainte de inceperea ciclului fix, axa C trebuie eliberata (M146)
In G181G184, G189, G190, G178 si G179 primul ciclu este executat in ordinea Q
1
, Q
2
,
Q
3
si apoi Q
4
. Totusi Q
3
si Q
4
sunt repetate dupa aceea cand o comanda C sau Q este
specificata. Comenzile de fixare si eliberare a axei C (M147 si M146) necesare pentru
repetarea sub-ciclurilor Q
3
si Q
4
sunt automat generate.
Cand ciclul fix apelat este anulat echipamentul este in regim M146 si M13.
Specificati M147 si M12 daca este necesar.
Blocul de dupa cel care anuleaza ciclul fix trebuie sa contina ambele comenzi X
si Z.
8.15 Ciclul de filetare sincronizata cu tarodul
G179: Comanda ciclului de filetare inainte
Ciclul de filetare inainte poate fi de asemenea apelat prin desemnarea G184 in
loc de G178, dar in acest caz 1 trebuie setat inainte la G184 filetarea cu
tarodul cu parametru optional (MASINARE MULTIPLA) (daca setarea pentru
acest parametru este 0, G184 apeleaza un ciclu conventional de filetare cu
tarodul).
G179: Comanda ciclului de filetare cu tarodul in retragere
X, C: Filetarea cu tarodul pe suprafata frontala (daca nu este desemnata, filetarea
este efectuata in pozitia unde ciclul anterior a fost efectuat.)
Z, C: Filetarea pe suprafata laterala
Z: Nivelul cel mai de jos al gaurii la filetarea frontala
X: Nivelul cel mai de jos al gaurii pentru filetarea pe suprafata laterala
R: Adancimea de aschiere, lungimea totala de filetare fata de punctul de incepere
al prelucrarii este desemnata ca R. Directia de prelucrare este indicata cu
semnul (+) sau (-) inaintea lui R.
Cand filetarea este efectuata pe suprafata laterala dupa X, R se indica ca
diametru.
Totusi comanda R si cea pentru nivelul fundului gaurii Z(X) nu pot fi desemnate
simultan.
K: Valoarea deplasarii pana in punctul de inceput al prelucrarii pentru filetarea
frontala.
159
I: Valoarea deplasarii pana in punctul de inceput al prelucrarii pentru filetarea pe
suprafata laterala.
F: Avansul de lucru
Seteaza avansul in timpul ciclului. Determinati o valoare in asa fel ca avansul pe
rotatie al sculei rotative este egal cu pasul filetului.
Avansul de aschiere F in modurile G94 si G95 este dupa cum urmeaza, unde P
este pasul filetului (mm) iar SB reprezinta viteza de rotatie a sculei rotative
(min
-1
).
In modul G94: F = P x SB (mm/min)
In modul G95: F = P (mm/rotatie)
In ciclul sincronizat de filetare cu tarodul, poate fi utilizat G95 (avansul pe rotatie pentru
scula M)
D: Punctul de inceput al filetarii cu scula rotative
Pozitia unde scula rotativa incepe filetarea este desemnat ca D. Scula rotativa
este guvernata de control constant al punctului de inceput. Acesta este utilizat
cand nu este data nici o comanda noua D, de aceea scula rotativa incepe sa se
roteasca in pozitia definita de comanda D desemnata anterior.
Cand nu este specificat punctul de cuplare al sculei rotative, punctul de incepere al
prelucrarii nu este garantat chiar daca o comanda D este desemnata.
J: Numarul de spire
De fiecare data cand este dat numarul de spire pe tol este convenabil sa se
utilizeze J ca indicator, pentru a se evita confuzia cu sistemul metric.
Q: Numarul de gauri (pentru detalii, vedeti Functia de repetitie).
160
8.15.1 Ciclul de filetare cu tarodul cu rotire dreapta (G178)
Ciclul
Q
1
: Axele sunt pozitionate in coordonatele (X
1
, C) cu avansul rapid iar rotatia sculei
rotative este oprita.
Q
2
: Scula este pozitionata in punctul de incepere al prelucrarii (Z
0
, -K) cu avansul rapid.
La modelele cu punct de cuplare al sculei rotative, aceasta oscileaza la terminarea
pozitionarii in (Z
0
, -k) pentru a cupla ambreiajul.
Cand o comanda D a fost desemnata, axul sculei rotative este pozitionat in punctul
D al directiei de rotatie de filetare.
Q
3
: Dupa ce axa C a fost fixata, scula rotativa este sinconizata cu axa Z in punctul Z
1
in
timp ce este rotita inainte. Miscarea pe axe este suspendata in punctul Z
1
pana
cand scula rotativa si axa Z vin pana in sageata (droop).
Q4: Scula rotativa este sincronizata cu axa Z in punctul (Z
0
, -K) in timp ce este rotita in
sens invers. Apoi axa C este fixata. Cand punctul de intoarcere al prelucrarii este
fixat in punctul de inceput de ciclu, scula este pozitionata in Z
0
cu avansul rapid.
161
1) In timpul executarii pasilor Q
3
si Q
4
, reglarea turatiei pentru scula rotativa si
reglarea avansului pe axe sunt fixate la 100%.
2) Cand SLIDE FOLD (oprirea pe axe) este desemnata in timpul executarii pasilor
Q
3
si Q
4
miscarile sunt urmatoare:
Pasul Q
3
Scula rotativa si avansul pe axe sunt oprite in acea pozitie.
Scula rotativa este apoi intoarsa in punctul de inceput al prelucrarii in timp ce se
roteste in sens invers apoi intra in regim slide hold.
Pasul Q
4
Scula este intoarsa in punctul de inceput al prelucrarii iar regimul de slide hold
(oprire ciclu) este stabilit.
3) Functia de simulare rapida (dry run) nu este valabila in timpul executiei pasilor Q
3
si Q
4
.
4) Scula rotativa este oprita cand ciclul de filetare sincronizata cu tarodul este
terminat.
8.15.2 Ciclul de filetare cu tarodul cu rotire stanga (G179)
Miscarile sunt aceleasi ca la punctul anterior dar scula rotative se roteste in sens invers
in pasii Q
2
, Q
3
, si Q
4
.
8.16 Functia de repetitie
La prelucrarea gaurilor situate echidistant, utilizarea functiei de repetitie simplifica
programarea.
Functia de repetitie permite desemnarea repetata in doua blocuri. Aceasta functie este
valabila pentru ciclurile G178, G179, G181G184 si G189, G190.
Cand nici un cuvant Q nu este specificat sau Q
0
este specificat, echipamentul NC
o considera Q
1
.
Comanda de ciclu fix asociata cu Q este valabila numai intr-un bloc. Aveti grija sa
specificati G180 in blocul care urmeaza dupa acest bloc.
162
Cand o comanda Q este specificata, pozitionarea la intervale de 360/Q este
facuta automat fata de pozitia comandata C.
8.17 Comanda de retragere a sculei in ciclul de gaurire adanca pentru
evacuarea spanului.
Asa cum s-a explicat mai inainte, in ciclul de gaurire adanca (G183), utilizarea codurilor
D si E realizeaza avansul divizat si rupe spanul in care burghiul tinde sa se
intepeneasca. In plus fata de acest lucru, este posibil sa se programeze gaurirea cu
evacuarea spanului in afara gaurii.
L: Valoarea programata (ca diametru) pentru miscarea de retragere a sculei. Cand o
comanda L** este programata intr-un ciclu de gaurire adanca, avansul intermitent
(peck) este repetat pana cand valoarea totala a trecerilor ajunge L si apoi burghiul
se intoarce la punctul de incepere al ciclului cu avansul rapid. Burghiul este apoi
pozitionat intr-un punct - mm (*) departare (sus) fata de adancimea anterioara cu
avansul rapid; ciclul de gaurire programat este repetat pana cand valoarea X(Z) este
atinsa. Valoarea setata pentru o trecere in ciclul intermitent de gaurire cu parametru
optional (MULTIPLE MACHINING) este utilizat pentru .
Pentru a executa o gaurire cu comanda de scoatere a spanului intr-un ciclu fix,
programati un bloc de comenzi ca acela aratat mai jos.
163
8.18 Setarea adancimii de gaurire ( numai pentru ciclurile de gaurire)
Pentru ciclurile de gaurire apelate de G178, G179, G181, G182, G183, G184 si
G189, adancimea gaurii poate fi specificata de o comanda R (vezi mai jos) fata de
pozitia deplasata cu I sau K in loc sa se specifice punctul final al ciclurilor de gaurire.
R: Adancimea gaurii intr-un ciclu de gaurire, adancimea gaurii (distanta) este
specificata de o comanda R.
Comanda R pe X trebuie specificata ca diametru.
Utilizarea unei comenzi R permite ca ciclul de gaurire sa fie programat fata de
adancimea gaurii in loc de punctul final al ciclului.
Cand se foloseste o comanda R intr-un ciclu fix, programati un bloc de comenzi ca acela
aratat mai jos.
Sensul de gaurire este dat de semnul plus sau minus al comenzii R. Daca R27 a fost
specificat in loc de R-27 in programul de mai sus, sensul ciclului de gaurire ar fi cel
indicat mai jos.
164
Prelucrarea transversala sau laterala (cu comanda I)
165
Prelucrarea frontala (cu comanda K) Prelucrarea laterala (cu
comanda I)
Q
1
Pozitionarea pe X si a axei C cu
avansul rapid
Pozitionarea pe Z si a axei C
cu avansul rapid
Q
2
Pozitionarea pe Z in punctul definit
de valoarea incrementala K fata
de pozitia curenta cu avansul rapid
Pozitionarea pe X in punctul
definit de valoarea
incrementala I fata de
pozitia curenta cu avansul
rapid
Q
3
Prelucrarea dupa Z pana in punctul
comandat Z
Prelucrarea dupa X pana in
punctul comandat X
Q
4
Scula se intoarce pe Z pana in
(Q
3
) fie cu un avans specificat sau
cu avansul rapid in functie de ciclul
fix apelat.
Scula se intoarce pe X pana in
prelucrarea (Q
3
) fie cu un
avans specificat sau cu
avansul rapid in functie de
ciclul fix apelat.
Pentru comenzile I si K este permisa numai o valoare pozitiva. Daca este
specificata o valoare negativa apare o alarma.
Directia de avans este determinata automat. Avansul pe axe este facut in directia
determinata cu valoarea specificata de comanda I sau K.
Cu o comanda R, sensul de gaurire este determinat de semnul plus sau minus. In
exemplul de mai sus valoarea R este negativa.
8.19 Selectarea punctului de intoarcere
In ciclurile G178, G179, G181 G184, G189 si G190 punctul de intoarcere dupa
terminarea aschierii poate fi selectat prin setarea la punctul de intoarcere al ciclului
multiplu cu parametru optional (MASINARE MULTIPLA).
Cand setarea la punctul de intoarcere al ciclului este punctul de pornire cu avans
rapid:
166
Cand setarea in punctul de intoarcere al ciclului este punctul de pornire al
prelucrarii
8.20 Functia de anulare interblocare a axului sculei rotative (optional)
De obicei daca incercam sa rotim scula rotativa in timp ce axa C nu este cuplata se
declanseaza alarma. Totusi folosind codul M de anulare a interblocarii axului sculei
rotative permite rotatia sculei chiar daca axa C nu este cuplata. Codurile M ale axului
sculei rotative:
M152:Interblocare activa a axului sculei rotative (interblocare ACTIV)
M153:Anulare interblocare ax scula rotativa (interblocare INACTIV)
Cand M153 este desemnat, comenzile M13 si M14 sunt valabile referitor la
cuplarea axei C.
Cand echipamentul CNC este resetat, M152 (interblocare ACTIV) este valabila.
Cand este pornita masina, M152 (interblocare ACTIV) este valabila.
8.21. Observatii
Nu se pot da date incrementale in timpul unui ciclu fix.
La terminarea ciclului fix programat axa C este eliberata iar scula rotativa se
roteste (regimurile M146 si M13). Specificati M147 si M12 daca este necesar.
Daca traseul se repeta cu comanda Q intr-un ciclu fix, secventa Q
2
este
executata dupa ce axa C s-a rotit daca punctul de pornire al ciclului este selectat
ca punct de intoarcere.
167
8. 22 Exemple de programe
Exemplul 1:
Cand se gauresc cele 4 gauri de 15 mm diametru aratate mai sus, programati ca mai jos
folosind G181 pentru ciclul de gaurire.
Continuare din programul de strunjire
N099 G00 X1000 Z1000 M05
N100 M110
N101 M15
N102 G094 X200 Z150 T0101
SB=400
N103 G181 X60 Z75
(R-27)
C0 K48 F40
Axul principal (axa C) este
indexata la 0
0
. Dupa ce
burghiul este pozitionat la X60
cu avansul rapid, incepe sa se
rotesca in stanga cu 400 min
-1
.
Burghiul este pozitionat in Z102
cu avansul rapid.
Burghiul este avansat la Z75 cu
40 mm/min, realizand gaura A.
Burghiul este retras la Z102 cu
avans rapid.
N104 X120 C90
Axul principal se indexeaza in
pozitia 90
0
. Dupa ce burghiul
este pozitionat in X120 cu
avansul rapid, se realizeaza
gaura B in acelasi fel ca N103
N105 C180
Dupa ce axul se indexeaza la
180
0
acelasi ciclu de gaurire
este executat pentru gaura C.
N106 X60 C270
Dupa ce axule se indexeaza la
270
0
burghiul este pozitionat la
X60 iar apoi acelasi ciclu de
gaurire este executat pentru
gaura D.
N107 G180
G180 anuleaza ciclul fix.
N108 G00 X1000 Z1000 M146
M12
N109 G95 M109
N110 M02
168
[Completari]
Rotatia sculei si comenzile de fixare/eliberare axa C nu sunt necesare sa fie
desemnate in blocurile N103 pana la N106 fiind facute automat.
In blocul N104 care apeleaza ciclul de gaurire la gaura a doua programati numai
comenzile care difera de acelea specificate in blocul anterior N103. In blocurile
N105 si N106 se aplica acelasi concept de programare.
Codurile S, T si M nu trebuie programate in timpul ciclului fix.
Exemplu 2:
Cand se gauresc cele sase gauri echidistante de 10 mm diametru programati ca mai jos
folosind G183 pentru ciclul de gaurire adanca.
N099 G00 X1000 Z1000 M05
N100 M110
N101 M15
N102 G094 X200 Z100 T0303
SB=400
N103 G183 X40 Z80 C0 I46 D10 E1 F40
1. Axul principal (axa
C) este indexata la
0
0
. Dupa ce burghiul
este pozitionat la X80
cu avansul rapid,
incepe sa se rotesca
cu 400 min
-1
.
2. Burghiul este
pozitionat in X154 cu
avansul rapid.
3. Burghiul este
avansat la X40 cu 40
mm/min.
4. Burghiul este
intors la X154 cu
avansul rapid. Acesta
termina gaura A.
N104 C60
Ciclul de gaurire in
punctul B
N105 C120
punctul C
N106 C180
169
punctul D
N107 C240
punctul E
N108 C300
punctul F
N109 G180
N110 G00 X1000 Z1000 M12
N111 M109
N112 M02
Ciclul de gaurire adanca este executat intermitent (peck)
Cuvantul D: cursa avansului intermitent (mm)
Cuvantul E: durata opririi temporizate (secunde)
In programul de mai sus , avansul intermitent in incremente de 10 mm (ca diametru)
este repetat pana cand adancimea programata este atinsa, cand oprirea temporizata
este executata pentru o secunda.
[Completari]
Rotatia sculei si comenzile de fixare/eliberare a axei C in blocul N103 pana la
N108 nu trebuie date deoarece ele sunt date automat.
In blocul N102 care apeleaza ciclul de gaurire la gaura a doua programati numai
comenzile care difera de cele specificate in blocul anterior N103. In blocurile
N105 si N106 se aplica acelasi concept de programare.
Codurile S, M, si T nu trebuie programate in timpul ciclului fix.
Valoarea D a cursei avansului intermitent este specificata ca valoare absoluta si
este intotdeauna precedat de semnul +.
Comanda D este valabila pentru ciclul de gaurire adanca. Durata E a opririi
temporizate este valabila pentru ciclurile de gaurire adanca, alezare cu bara de
alezare sau alezoare.
Exemplul 3:
La prelucrarea unui filet cu latimea de 5 mm si lungimea de 60 mm ca mai sus
programati ca mai jos utilizand G185 pentru apelarea ciclului fix de filetare
170
N099 G00 X1000 Z1000 M05
N100 M110
N101 M15
N102 G095 X110 Z120 T0505
SB=400
N103 G185 X95 Z60 C0 F10
Axul principal (axa C) este indexata la
0
0
. Dupa ce freza frontala (deget) este
pozitionata la X95 cu avansul rapid,
incepe sa se rotesca in stanga cu 400
min
-1
.
Freza este pozitionata in Z60 cu viteza
de avans de 10 mm/rot.
Freza este intoarsa in X110 cu avansul
cu avansul rapid.
Freza este intoarsa in Z120 cu avansul
rapid
N104 X90
Axul principal se indexeaza in pozitia
0
0
. Dupa ce freza este pozitionata in
X90 cu avansul rapid ciclul de filetare
este executat.
N105 X85
In acelasi fel axul se indexeaza si ciclul
de filetare este executat pana in X85
N106 X80
In acelasi fel axul se indexeaza si ciclul
de filetare este executat pana in X80
N107 G180
G180 anuleaza ciclul fix.
N108 G00 X1000 Z1000 M146
M12
N109 G95 M109
N110 M02
[Completari]
Comanda SA=12 in blocul N103 specifica viteza de avans pe axa C ca 12 min
-1
.
Functia de repetitie nu este valabila pentru ciclurile fixe de filetare apelate de
G185 pana la G188.
In ciclul fix de filetare apelat cu G185 pana la G188 numai viteza de avans G95
este selectabila. Scriind G94 in aceste regimuri rezulta in alarma. In acest regim
viteza de avans este data fata de axa C.
In ciclurile apelate cu G185 pana la G188, numai filetul cu pas constant poate fi
prelucrat.
In regim G183 un cod F specifica pasul filetului.
171
Exemplul 4:
La prelucrarea unui canal de pana cu latimea de 5 mm lung de 20 mm asa cum e aratat
mai sus, programul este prezentat mai jos utilizand G190 pentru a apela ciclul fix de
prelucrare canale pana.
1. Axul este indexat la 90
0
.
Freza deget este pozitionata la
Z105 mm cu avansul rapid iar
scula M incepe sa se roteasca
CCW cu 1000min
1
.
2. Freza prelucreaza pana in
Z97mm cu 15mm/min.
3. Freza prelucreaza pana in
X45mm cu 30 mm/min.
4. Freza se intoarce pana in
Z105 mm cu avansul rapid
5. Freza se intoarce pana in
X75 mm cu avansul rapid
6. Freza prelucreaza 8mm fata
de pozitia anterioara.
7. Pasii 3)6) sint repetati pana
cand se ajunge la Z80.
Masinarea canelurii B
Masinarea canelurii C
172
[Completari]
Rotatia sculei si comenzile de fixare/eliberare axa C nu sunt necesare sa fie
desemnate in blocurile N104 pana la N106 fiind facute automat.
In blocul N105 care apeleaza ciclul de frezare la al doilea canal de pana
programati numai comenzile care difera de acelea specificate in blocul anterior
N104. In blocurile N106 si N107 se aplica acelasi concept de programare.
Codurile S, T si M nu trebuie programate in timpul ciclului fix.
173
CAPITOLUL 8 FUNCTIA DE GENERARE AUTOMATA A
PROGRAMULUI PE STRUNG (LAP)
1. Sumar
LAP (Lathe Auto-Programing) este o functie care utilizeaza la maxim capabilitatea CNC
de procesare rapida a datelor. Cu aceasta functie controlul genereaza automat
traiectoria sculei pentru a realiza conturul necesar al piesei.
Cand aceasta functie este utilizata, un program care contine dimensiunile conturului
final de finisat, incluzand conditiile de degrosare este pregatit ca Programul de Definire
a Conturului; cand este apelat cu conditiile de prelucrare specificate echipamentul
genereaza automat traiectoria sculei pentru ciclul de degrosare si apoi finiseaza piesa la
dimensiunile programate. Aceasta caracteristica permite programatorului sa termine
programele pieselor prin simpla alegere a dimensiunilor specificate intr-un desen.
Aceasta nu numai simplifica programarea dar reduce timpul de programare; usureaza
de asemena pasii pregatitori de programare ca si procedura de verificare a programului.
Regimuri diferite de prelucrare cu LAP pot fi asimilate in orice tip de prelucrare. In plus
fata de caracteristicile de mai sus mai exista si LAP4 (vezi observatia de mai jos); cu
LAP4, o piesa poate fi prelucrata folosind cele mai eficiente drumuri ale sculei prin
simpla transpunere a formei piesei.
Caracteristicile LAP:
Nu este necesar un program special de programare. Aceleasi metode ca cele
utilizate in programarea conventionala se aplica functiei LAP
Timpul de programare poate fi redus mult
Programarea pentru ciclurile de degrosare poate fi eliminata simplificand
calcularea manuala in programare
Schimbarea conditiilor de prelucrare cum ar fi adancimea de aschiere si viteza de
avans este posibila in timpul ciclului de degrosare
Prin transpunerea formei piesei fara dimensiuni prelucrarea in gol poate fi
eliminata pentru a imbunatati eficienta de prelucrare (LAP4)
Observatie: LAP4 a fost dezvoltat prin extinderea functiilor LAP3.
174
2. Codurile G utilizate pentru a desemna regimul de prelucrare (G80, G81,
G82, G83)
Exista cinci regimuri de prelucrare pentru functia LAP:
Regim I AP: pentru strunjirea din bara
Regim II AP: pentru strunjirea prin copiere
Regim III AP: pentru prelucrarea filetelor
Regim IV AP: pentru strunjirea barelor cu viteza mare (numai LAP4)
Regim V AP: pentru strunjire prin copierea profilului barei (numai LAP4)
Observatie: AP este prescurtarea de la Auto Program
Pentru detalii despre Regimurile AP I pana la V si programe vedeti 10.1 pana la 10.6
Corespondenta dintre regimurile de prelucrare listate mai sus si codurile G care pot fi
utilizate cu LAP este dupa cum urmeaza.
G85: Utilizat pentru apelarea ciclului de
strunjire de degrosare din bara.
Regim I AP/Regim IV AP
G84: Schimbarea conditiilor pentru
strunjirea de degrosare
copiere a profilului. Regim II
AP/Regim V AP
strunjire de finisare
G88: Utilizat pentru apelarea ciclului
continuu de filetare.
Regim II AP
G83: Inceputul definirii formei piesei
(numai LAP4)
G81: Inceputul definirii conturului
longitudinal
G82: Inceputul definirii conturului
transversal
G80: Terminarea definirii conturului.
175
3. Lista modurilor de prelucrare
In LAP prelucrarea longitudinala sau transversala poate fi desemnata pentru fiecare din
modurile AP, IV. Modurile care pot fi utilizate cu LAP sunt enumerate in tabelul de mai
jos.
Prelucrarea longitudinala Prelucrarea transversala
Regim I
AP
(1)
(6)
Regim II
AP
(2) (7)
LAP3
Regim III
AP
(3)
(8)
Regim
IV AP
(4) (9)
LAP4
Regim V
AP
(5) (10)
Numerele (1) pana la (10) corespund descrierii lor in paginile urmatoare.
176
(1) Regim I AP, prelucrare longitudinala (G85+G81+G80)
Prelucrarea este executata in timp ce se deplaseaza nivelul de prelucrare cu adancimea
de aschiere. Programul unei piese poate fi creat prin simpla desemnare a datelor
conturului de finisare.
(2) Regim II AP, prelucrare longitudinala (G86+G81+G80)
Prelucrarea este executata de-a lungul conturului de finisare. Piesele turnate si forjate
pot fi prelucrate la viteze mai mari decat in Regim I AP deoarece miscarile care nu sunt
necesare ale sculei sunt reduse ca numar.
177
(3) Regim III AP, prelucrarea longitudinala (G88+G81+G80)
(4) Regim IV AP, prelucrarea longitudinala (G85+G83+G81+G80) (numai LAP4)
Zona dintre semifabricat si conturul final este prelucrata. Scula aschietoare se misca cu
avansul rapid in celelate zone. Timpul necesar pentru prelucrare este cel mai scurt.
(5) Regim V AP, prelucrarea Longitudinala (G86+G83+G81+G80) (numai LAP4)
178
Prelucrarea este efectuata de-a lungul formei indicata mai sus. Deoarece numarul de
treceri pe suprafata forjata a piesei este mic in acest regim acesta este eficient
pentru prelucrarea nesupravegheata in timpul noptii cand durata de viata a sculei
este un considerent important.
(6) Regim I AP, Regim transversal de prelucrare (G85 +G82+G80)
(7) Regim II AP, regim de prelucrare transversal (G88+G82+G80)
(8) Regim III AP, prelucrare transversala (G88+G82+G80)
179
(9) Regim IV AP, prelucrare transversala (G85+G83+G82+G80) (numai LAP4)
(10) Regim V AP, prelucrarea transversala (G86+G83+G82+G80) (numai LAP4)
180
4. Listele cu coduri si parametri
Codurile G, M si parametrii utilizati in LAP sunt date mai jos.
Coduri G
Codul G Descriere
G80 Sfarsit definire contur
G81 Pornire definire contur, longitudinal
G82 Pornire definire contur, transversal
G83 Pornire definire forma (numai LAP4)
G84 Schimbarea conditiilor de strunjire de degrosare, strunjirea din
semifabricat cilindric
G85 Ciclul de strunjire de degrosare din semifabricat cilindric
G86 Ciclu de copiere contur
G87 Sfarsit ciclu de strunjire
G88 Ciclu de filetare continuua
Coduri M
Codurile M Descriere
M32 Avans continuu pe fata de filetat (flancul stanga) in G88
M33 Avans in zigzag in G88
M34 Avans continuu pe fata de filetat (flancul din dreapta) in G88
M73 Traiectorie de patrundere 1 in G88
M85 Scula nu se intoarce in punctul de inceput al prelucrarii dupa
terminarea ciclului de strunjire de degrosare (numai LAP4)
Parametrii LAP (1/2)
Parametru Descriere Reglarea initiala Intervalul de
setare
D Adancimea de aschiere in ciclul
de degrosare
Alarma D>0
DA Adancimea de aschiere dupa ce
regimul de strunjire de degrosare
se schimba, punctul A
DA=D DA>0
DB Adancimea de aschiere dupa ce
regimul de strunjire de degrosare
se schimba, punctul B
DB=DA DB>0
181
FA Viteza de avans dupa ce regimul
de strunjire de degrosare se
schimba, punctul A
FA=F FA>0
FB Viteza de avans dupa ce regimul
de strunjire de degrosare se
schimba in punctul B
FB=FA FB>0
E Viteza de avans de degrosare
de-a lungul conturului de finisare
F activ la intrarea in
regim LAP
E>0
XA Coordonata pe X a schimbarii
regimului de degrosare in punctul
A
Nici o schimbare a
regimului de
prelucrare
XB Coordonata pe X a schimbarii
B
Nici o schimbare a
regimului de
prelucrare
ZA Coordonata pe Z a schimbarii
A
Nici o schimbare a
regimului de
prelucrare
ZB Coordonata pe Z a schimbarii
B
Nici o schimbare a
regimului de
prelucrare
Parametrii LAP (2/2)
Parametru Descriere Reglarea initiala Intervalul de setare
U Adaosul de prelucrare pe
directia axei X pentru
ciclul de finisare
U = 0
W Adaosul de prelucrare pe
directia axei Z pentru ciclul
de finisare
W = 0
H Inaltimea filetului in ciclul
de filetare G88
Alarma
B Unghiul la varf al sculei de
filetare in G88
B = 0
Parametri CNC
Parametru Continut Valoare initiala
Valoarea degajarii in strunjirea din
bara cu LAP (0.001 mm)
100
Distanta de siguranta LAP (0.001
mm) numai (LAP4)
2000
Parametrul
optional (OTHER
FUNCTION 1)
Avans dupa model in ciclul de
filetare
Traiectorie de patrundere 3
182
[Completari]
Urmatoarele cuvinte trebuie specificate ca valori incrementale
D, DA, DB, U, W, si H
D, DA, DB, XA, XB, U si H trebuie date ca diametre.
In ciclurile de filetare care utilizeaza M73, H-U trebuie sa fie mai mare sau egal
cu D:
In M74 si M75 aceasta trebuie sa fie pozitiva:
Cand se foloseste succesiv mai mult de o litera, echipamentul interpreteaza
expresia ca o variabila. De aceea este necesar sa se foloseasca un delimitator
pentru adrese:
5. Ciclul de strunjire din semifabricat cilindric (bara)
N0103 G85 NAT01 D F U W G84
Unde:
N0103: Numarul secventei
G85: Codul G care apeleaza ciclul de strunjire din semifabricat cilindric. Trebuie
desemnat imediat dupa numarul secventei (nume)
NAT01 : Nume secventa in primul bloc din blocurile de definire a conturului
_____: Inserati un tab sau spatiu
D : Adancimea de aschiere in ciclul de strunjire de degrosare
F : Viteza de avans in ciclul de degrosare
U : Adaosul de prelucrare in ciclul de finisare, componenta X
W : Adaosul de prelucrare in ciclul de finisare, componenta Z
G84 : Schimbarea regimului de strunjire de degrosare
[Functia]
Cu comenzile de mai sus, echipamentul incepe sa caute programul de definire a
conturului incepand cu numele secventei NAT01. Dupa desemnarea parametrilor pentru
D, F, U, W si G84 ale NAT01, controlul incepe ciclul strunjire din semifabricat cilindric.
183
[Completari]
Nu scrieti un S, T, sau M in blocul G85.
Cuvantul D este utilizat pentru a specifica adancimea de aschiere in ciclul de
degrosare. Cand o comanda G84 care indica schimbarea conditiilor de aschiere
este data, D este valabil pana in punctul unde se face schimbarea, XA si ZA.
Un D trebuie dat intotdeauna in blocul G85, cu o valoare mai mare decat 0. O
desemnare gresita va declansa o alarma.
F este utilizat pentru a specifica viteza de avans in ciclul de degrosare. Cand este
data o comanda G84 care indica schimbarea regimului de prelucrare, F este
valabil pana in punctul unde se face schimbarea regimului, XA si ZA.
Daca nici un F nu este desemnat in blocul G85, viteza de avans care a fost activa
inaintea executarii blocului G85 ramane valabila in continuare.
F trebuie sa fie pozitiv. Daca nu, se declanseaza alarma.
Cand o instructiune U sau W nu este atribuita acestea sunt considerate 0.
U si W trebuie sa aiba valori pozitive. Daca nu, o alarma apare.
6. Schimbarea conditiilor de prelucrare in ciclul de strunjire bare (G84)
Comenzile apartin de
acelasi bloc. (trebuie
specificat la
inceputul blocului)
Specifica punctul unde
regimul de prelucrare este
schimbat
Adancimea de
aschiere dupa
schimbarea
regimului de
prelucrare
Viteza de avans dupa
punctul de schimbare a
regimului de prelucrare
[Functia]
Aceste comenzi permit schimbarea regimului de prelucrare in punctele dorite in timpul
unui ciclu de degrosare. Daca nu se schimba regimul de prelucrare, nu le folositi.
[Detalii]
Aceste comenzi trebuie programate in blocul care contine G85 care apeleaza ciclul de
strunjire din bara (semifabricat cilindric). Deoarece numarul de caractere intr-o linie va fi
foarte mare cand aceste comenzi sunt specificate in aceeasi linie, ele vor fi scrise in linii
diferite precedate de $, care indica ca aceste comenzi apartin aceluiasi bloc.
184
G84 si comenzile de dupa trebuie date dupa
Pentru strunjirea exterioara OD valorile coordonatelor punctului de pornire LAP,
schimbare regim prelucrare punctul A si schimbare regim prelucrare punctul B
trebuie date in asa fel ca ele sa devina mai mici in aceasta ordine. Pentru
strunjire interioara ID, ele trebuie date in asa fel ca ele sa fie mai mari in aceasta
ordine.
Daca ambele puncte A si B de schimbare a regimului de prelucrare exista cand
avansul D este executat, adancimea de aschiere si viteza de avans date pentru
XB=(ZB=) sunt valabile.
Daca pozitia curenta este inainte de XA iar traiectoria sculei va merge dupa XA
cand un ciclu de prelucrare este efectuat cu adancimea de aschiere D din pozitia
curenta, ciclul este efectuat cu D desemnat; DA este desemnat cand pozitia
curenta este in XA.
In prelucrarea longitudinala, comenzile SA= si ZB= nu trebuie date. In prelucrarea
transversala, comenzile XA= si XB= trebuie, de asemenea, sa nu fie date.
7. Ciclul de strunjire prin copiere
unde
N0123 : Numarul secventei
G86 : Codul G care apeleaza ciclul de strunjire prin copiere. Trebuie desemnat
imediat dupa numarul secventei (nume)
_____ : Inserati un tab sau spatiu
D : Adancimea de aschiere
F : Viteza de avans
U : Adaosul de prelucrare in ciclul de finisare, componenta pe X
W : Adaosul de prelucrare in ciclul de finisare, componenta pe Z
[Functia]
D, F, U, W ale NAT02 echipamentul incepe ciclul de strunjire prin copiere.
[Completari]
Cuvantul D este utilizat pentru a specifica adancimea de aschiere in fiecare ciclu
si trebuie dat in blocul G86 fara a fi urmat de altceva.
Un D trebuie sa aibe o valoare mai mare decat 0. O desemnare gresita va
declansa o alarma.
185
F este utilizat pentru a specifica viteza de avans pentru blocurile pana la care un
E este desemnat in programul de definire a conturului.
Daca nici un F nu este desemnat in blocul G85, viteza de avans care a fost
valabila inaintea executarii blocului G85 ramane valabila in continuare.
F trebuie sa fie pozitiv. Daca nu, se declanseaza alarma.
Cand nu este dat nici un U si/sau W, aceste valori sunt luate ca 0 de control.
U si W trebuie sa fie pozitive sau zero. Daca nu, se declanseaza alarma.
8. Ciclul de finisare (G87)
[Format]
Unde:
N0203: Numarul secventei
G87: G care apeleaza ciclul de finisare. Trebuie desemnat imediat dupa
numarul secventei (nume)
Completari]
Viteza de avans desemnata in programul de definire a conturului este cea
valabila. Daca nici un F nu este dat in programul de definire a conturului, viteza
de avans care a fost valabila inainte de acest bloc ramane valabila.
Cand nu este dat nici un U si/sau W, aceste valori sunt luate ca 0 de control.
U si W trebuie sa fie pozitive sau zero. Daca nu, se declanseaza alarma.
9. Ciclul continuu de filetare (G88)
[Format]
Unde:
N0143 : Numarul secventei
G88 : Cod G care apeleaza ciclul de strunjire prin copiere. Trebuie desemnat imediat
dupa numarul secventei (nume)
D : Adancimea de aschiere
H : Inaltimea filetului
186
M32 (M33, M34) Modul de prelucrare
M73 (M74, M75) Modul de prelucrare
[Functia]
D, H, B, U, W, M32 (M33, M34) si M73(M74, M75) ale NAT04 echipamentul incepe ciclul
de filetare.
[Detalii]
D este utilizat pentru specificarea adancimii de aschiere pentru prima trecere din
ciclul de filetare. Adancimea de aschiere in fiecare ciclu de filetare dupa aceea
variaza in conformitate cu modelul de avans selectat (M73, M74, M75).
Un D trebuie scris in blocul G85 si trebuie sa aiba o valoare mai mare decat 0.
Desemnarea gresita va declansa o alarma.
H trebuie sa fie pozitiv si trebuie sa fie specificat in blocul G88. Daca datele
numerice ale lui D nu sunt pozitive sau daca se omit se declanseaza o alarma.
Valoarea H trebuie sa fie mai mare decat U si/sau W. Daca nu, se declanseaza
alarma.
B specifica unghiul varfului sculei de filetat si trebuie sa aiba o valoare in
intervalul:
Cand nu este dat nici un B, controlul il socoteste ca 0.
M32, M33 si M34 sunt utilizate pentru selectarea modului de prelucrare.
M32: Avans continuu pe fata de filetat (flancul din stanga)
M33: Avans in zigzag in G88
M34: Avans continuu pe fata de filetat (flancul din dreapta)
Cand nici un M32, M33 si M34 nu este dat, controlul selecteaza M32.
M73, M74 si M75 sunt utilizate pentru selectarea modelului de avans. Cand nici
un astfel de M nu este dat, modelul M73 este selectat automat.
In modelul M73, H-U trebuie sa fie mai mare sau egal cu D.
Daca nu se indeplineste aceasta conditie se declanseaza alarma.
187
10. Moduri de programare automata AP
Regimurile AP I pana la V sunt explicate aici. Este indicat sa vedeti si 10.5.5.
10.1 Modul I de programare automata AP (strunjirea din semifabricat cilindric -
bara)
[Functia]
In Regim I AP, zona inconjurata de punctele de pornire AP si conturul definit de
programul de definire contur incepand cu G81 (sau G82) este prelucrat in timp ce se
muta nivelul de prelucrare cu adancimea de aschiere desemnata cu D.
Acest regim este valabil pentru strunjirea obisnuita de exemplu strunjirea barelor (pe
diametru). Deoarece degrosarea si finisarea pot fi executate folosind acelasi program de
definire a conturului cand adaosul de prelucrare este desemnat folosind U (pe X) sau W
(pe Z), lungimea programului poate fi redusa.
10.1.1 Traiectoria sculei si programul prelucrarea longitudinala
188
Definirea conturului
Inceputul definirii conturului longitudinal
codul G
Blocurile de definire a conturului de finisare
Codul G sfarsitul definirii conturului
Ciclul de degrosare...
Pozitia de schimbare a sculei
Punctul de pornire al AP, S, T si M pentru
ciclul de degrosare
Apelare ciclu degrosare
Linie de continuare: Regimul de prelucrare
se schimba in punctul XA
Linie de continuare: Regimul de prelucrare
se schimba in punctul XB
Ciclul de finisare
S, T si M pentru ciclul de finisare
Apelare ciclu finisare
189
10.1.2 Traiectoria sculei si programul prelucrarea transversala
Inceputul definirii conturului longitudinal codul
G
Sfarsit definire contur
Ciclul de
degrosare...
Codul G sfarsitul definirii conturului
ciclul de degrosare
Linie de continuare: Regimul de prelucrare se
schimba in punctul XA
Linie de continuare: Regimul de prelucrare se
schimba in punctul XB
190
Ciclul de finisare
10.1.3 Generalitati despre ciclul de strunjire din semifabricat cilindric (bara)
Ciclul longitudinal de degrosare (exemplul A)
(1) Comenzile in blocul N0101 pozitioneaza scula in punctul de schimbare al sculei.
(2) In blocul N0102, sunt selectate comenzile S, T, si M pentru ciclul de degrosare, apoi
scula este pozitionata in punctul de pornire LAP.
Cand nu este data nici o comanda S,T sau M in acest bloc, acelea selectate in
blocul(urile) anterioare sunt valabile.
(3) Comanda NAT01 in blocul N0103 determina controlul sa caute programul cu numele
programului NAT01. Este efectuat un ciclu de degrosare.
Conditiile de prelucrare pentru ciclul de degrosare sunt de asemenea specificate in
acelasi bloc.
D: Adancimea de aschiere
F: Viteza de avans
U: Componenta pe X a adaosului de prelucrare in ciclul de finisare
W: Componenta pe Z a adaosului de prelucrare in ciclul de finisare
Pentru a schimba conditiile de prelucrare in timpul ciclului de degrosare desemnati
urmatoarele comenzi cu G84.
XA: Coordonata pe X a punctului A de schimbare a conditiilor de prelucrare
DA: Adancimea de aschiere dupa punctul A
FA: Viteza de avans dupa punctul A
Pentru a schimba conditiile de prelucrare desemnati urmatoarele comenzi.
XB: Coordonata pe X a punctului B de schimbare a conditiilor de prelucrare
DB: Adancimea de aschiere dupa punctul B
FB: Viteza de avans dupa punctul B
191
Punctele de schimbare a regimului de prelucrare trebuie programate in blocul
care contine G85. Pentru o programare mai clara, comenzile cu privire la aceste
puncte sunt programate in linii diferite, fiecare linie precedata de $ care indica
faptul ca linia este o continuare a celei precedente.
Cand nu este dat nici un F in acest bloc, ultima viteza de avans ramane valabila.
Datele punctelor de schimbare a conditiilor de prelucrare trebuie sa devina mai
mici in urmatoarea ordine: punctul de pornire AP, XA, apoi XB, cand se
efectueaza strunjire OD (exterioara). Pentru strunjire interioara ele devin din ce in
ce mai mari, in aceeasi ordine.
(4) Cand se ajunge la comenzile in blocul N0001, controlul calculeaza punctul de
intersectie a doua linii: cea paralela cu axa Z situata la X
s
-D/2 si cea care trece prin
punctele (X
s
, Z
s
) si (X
a
+U, Z
a
+W). Apoi scula este pozitionata in punctul calculat A
(X
p
, Z
p
).
Pozitionarea este efectuata cu avansul rapid cand G00 este scris in primul bloc al
definirii conturului, si este efectuata cu viteza de avans cand este dat G01 in primul
bloc al definirii conturului.
Selectati punctul de pornire AP (programare automata) (X
s
, Z
s
) fata de punctul (X
a
,
Z
a
) sa intruneasca urmatoarele conditii:
pentru strunjirea la interior
pentru strunjirea la exterior
Daca adaosul de finisare U este asa mare incat cade dupa X
s
fata de
piesa, se declanseaza alarma.
(5) Prelucrarea este efectuata in regim G01 pana in punctul B unde linia paralela cu Z si
care trece prin A intersecteaza conturul final al ciclului de degrosare. Viteza de
avans in acest ciclu de prelucrare este aceea selectata de F cand ciclul de
degrosare a fost apelat.
192
(6) Dupa ce s-a ajuns in B conturul final al ciclului de degrosare este prelucrat pana in
punctul de coordonate X
b
+D (pe X). Daca G80 care indica sfarsitul definirii conturului
apare inainte de a se ajunge la acest punct, conturul de degrosare final este
prelucrat pana in punctul specificat in blocul care precede blocul G80.
Viteza de avans in aceasta prelucrare este specificata de E care este desemnat
intr-un program de definire a conturului. Daca nu este desemnat nici un E in
programul corespunzator de definire contur, cel desemnat ultimul ramane valabil.
Cand un E nu a fost specificat, viteza de avans specificata cand se apeleaza ciclul
de degrosare ramane activa.
(7) La terminarea prelucrarii explicate in (6), scula aschietoare este retrasa din piesa in
directia opusa directiei de avans pe X si catre Z
s
dupa axa Z cu 0.1 mm pe fiecare
axa (ca diametru in cazul axei X).
Valoarea retragerii este setata la valoarea de retragere in LAP-BAR cu parametru
optional (OTHER FUNCTION 1) in micrometri.
(8) Aceasta termina ciclul de degrosare finala. Scula se intoarce pe Z la Z
p
asa cum a
fost determinat in pasul (4) cu avansul rapid si apoi pe axa X pana la X
p
.
193
(9) Pasii (4) pana la (8) sunt repetati pana in punctul de schimbare a conditiilor de
prelucrare. Dupa acel punct, prelucrarea este continuata cu adancimea de aschiere
(D) si viteza de avans (F) schimbate.
(10) Daca aschierea in pasul (6) este de-a lungul unei pante descendente si conturul de
prelucrat este mai jos de punctul de prelucrare (X
p
), mai intai conturul este
prelucrat pana la adancimea programata si apoi prelucrarea este efectuata paralel
cu Z in regim G01 pana in punctul unde traiectoria paralel cu Z intersecteaza
conturul final de degrosare. Prelucrarea de-a lungul liniei paralele este efectuata cu
viteza de avans specificata de un F (FA/FB).
(11) Apoi pasii (6) si (7) sunt repetati. Scula se intoarce pe Z pana in punctul unde
prelucrarea dupa X a fost inceputa in regim G01 in pasul (10). La terminarea
pozitionarii pe Z, scula este pozitionata pe X in punctul unde ciclul anterior de
prelucrare a inceput.
194
(12) Pasii (10) si (11) sunt repetati pana cand sectiunea cea mai de jos pe X a fost
prelucrata. Dupa aceea scula se retrage pe X si Z cu 0.1 mm (ca raza pe X) si este
pozitionata pe X la coordonata primul nivel de prelucrare D pe panta descententa
+0.2 mm. Axa Z se intoarce pana in punctul care are aceeasi coordonata ca
punctul de pornire D al ciclului pantei descendente +0.2 mm. Scula se intoarce pe
Z pana in punctul care are aceeasi coordonata ca punctul de pornire al ciclului
pantei descendente cu adancimea de aschiere D. Scula este apoi pozitionata pe X
in acel punct.
(13) Pasii descrisi mai sus sunt repetati pana cand scula ajunge pe X la nivelul unde
traiectoria sculei este generata mai jos de nivelul X
a
+U. Cand acest nivel este
atins, degrosarea finala este efectuata de-a lungul conturului pana in B.
Viteza de avans pentru prelucrarea de-a lungul conturului final de prelucrare este
cea specificata de E.
Dupa terminarea pasului final de degrosare, scula este retrasa pe X sau Z cu
0.1mm (ca diametru pentru axa X). Valoarea retragerii este setata la valoarea de
retragere in LAP-BAR cu parametru optional (OTHER FUNCTION 1) in micrometri.
195
(14) La terminarea pasului (13) scula se retrage la punctul de pornire AP (X
s
, Z
s
). Sunt
doua tipuri de traiectorie pentru miscarea de retragere a sculei:
Cele doua axe se intorc la punctul de pornire AP simultan cand G00 este desemnat
in primul bloc al programului de definire contur (blocul de dupa cel care contine fie
G81 sau G82).
Cand G01 este desemnat in blocul indicat mai sus, pozitionarea pe axa X este
facuta mai intai, apoi scula se intoarce pe Z pana la punctul de pornire AP
(programare automata).
Ciclul de finisare prelucrare longitudinala (exemplul A)
(1) Comenzile in blocul N0201 pozitioneaza scula in pozitia de schimbare a sculei
(2) In blocul N0202, comenzile S, T si M pentru ciclul de finisare sunt selectate.
(3) Comanda NAT01 in blocul N0203 determina echipamentul sa caute programul cu
numele programului NAT01. Ciclul de finisare este efectuat cu acest program.
(4) Ciclul de finisare este efectuat pe baza datelor desemnate in programul de definire a
conturului cu conditiile de prelucrare specificate pentru ciclul de finisare.
(5) Dupa ce ciclul de finisare este terminat, comenzile in blocul de dupa N0203 sunt
executate.
10.2 Modul II de programare automata AP (strunjirea prin copiere)
[Functia]
In modul II AP, conturul finisat indicat de programul de definire a conturului este mutat
paralel pana la punctul de pornire AP. Prelucrarea este executata de-a lungul conturului
de finisare in timp ce se deplaseaza nivelul de prelucrare in diviziuni ale adancimii de
aschiere D.
Cand acest regim este utilizat pentru prelucrarea unei piese cu adancime de aschiere
constanta, de exemplu piese turnate din fonta sau piese forjate, viteza de prelucrare
poate fi mai mare decat in Modul I AP.
196
Inceputul definirii conturului longitudinal codul G
Ciclul de degrosare Codul G sfarsitul definirii conturului
Punctul de pornire al AP, S, T si M pentru ciclul
de degrosare
Ciclul de finisare
197
10.2.2 Traiectoria sculei si programul Prelucrarea transversala
Inceputul definirii conturului longitudinal codul G
Ciclul de degrosare Codul G sfarsitul definirii conturului
Punctul de pornire al AP, S, T si M pentru ciclul
de degrosare
Ciclul de finisare
198
10.2.3 Generalitati ale ciclului de strunjire prin copiere
Ciclul de degrosare in directie longitudinala (exemplu A)
(2) In blocul N0122, sunt selectate comenzile S, T, si M pentru ciclul de degrosare, apoi
(3) Comanda NAT20 in blocul N0103 determina controlul(echipamentul) sa caute
programul cu numele programului NAT20. Este efectuat un ciclu de degrosare.
acelasi bloc.
W:Componenta pe Z a adaosului de prelucrare in ciclul de finisare
Scrieti de asemenea un F daca este necesar. Cand nici un F nu este indicat in
programul de definire a conturului viteza de avans scrisa ultima oara ramane activa.
(4) Cand se ajunge la comenzile in blocul N0201 in programul de definire a conturului,
controlul calculeaza punctul de intersectie a doua linii: cea paralela cu axa Z situata
la X
s
-D/2 si cea care trece prin punctele (X
s
, Z
s
) si (X
a
+U, Z
a
+W). Apoi scula este
pozitionata in punctul calculat A (X
p
, Z
p
).
Odata cu pozitionarea, controlul calculeaza distanta (XOFF, ZOFF) dintre aceste
doua puncte (X
p
, Z
p
) si (X
a
+U, Z
a
+W).
Daca valoarea lui U sau W este prea mare iar sensul avansului este inversat, se
declanseaza alarma.
199
(5) Prelucrarea este inceputa din (X
p
, Z
p
) pana in punctul tinta (*1) calculat de OSP.
1*: Punctul tinta este punctul obtinut prin deplasarea punctelor comandate in
definirea conturului cu (XOFF+U+ZOFF +W), paralele la axele respective.
Prelucrarea este facuta cu avansul specificat de un E in fiecare bloc de definire a
conturului.
(6) Pasul (5) este repetat pana cand definirea conturului se termina (G80)
Axa Z se intoarce apoi in punctul de coordonate de inceput AP, Z
s
.
(7) Aceasta termina primul ciclu de degrosare. Noile XOFF si ZOFF sunt calculate si
pasii (4) pana la (6) sunt repetati.
Pozitiile pentru al N-lea ciclu sunt calculate dupa cum urmeaza.
Longitudinal
Transversal
200
(8) Pasii indicati mai sus sunt repetati pana cand punctul de avans atinge sau depaseste
X
a
+U. In acel punct controlul socoteste (XOFF, ZOFF) ca fiind (0, 0) si prelucreaza
dupa o traiectorie deplasata fata de conturul specificat cu valoarea (U, W).
La sfarsitul definirii conturului, scula se misca pe axa Z catre acelasi Z ca la punctul
de pornire AP, iar apoi pe X la punctul de pornire AP.
(9) Aceasta termina ciclul de degrosare iar comenzile in blocul de dupa N0123 sunt
executate.
Ciclul de finisare prelucrarea longitudinala (exemplu A)
(1) Comenzile in blocul N0221 pozitioneaza scula in pozitia de schimbare a sculei.
(2) In blocul N0222, comenzile S, T si M pentru ciclul de finisare sunt selectate.
programului NAT20. Ciclul de finisare este efectuat cu acest program.
(4) Ciclul de finisare este efectuat pe baza datelor desemnate in programul de definire a
conturului cu conditiile de prelucrare specificate pentru ciclul de finisare.
(5) Dupa ce ciclul de finisare este terminat, comenzile in blocul de dupa N0223 sunt
executate.
10.3 Modul III AP (ciclul continuu de filetare)
[Functia]
In Regim III AP, filetarea este executata dupa conturul desemnat de programul de
definire contur care incepe cu G61 (sau G82).
Modul de filetare (M32, M33, sau M34) si modelul avansului (M73, M74, sau M75) poate
fi selectat prin desemnarea codului M corespunzator.
201
Traiectoria sculei si programul prelucrarea longitudinala
Desemnati traiectoria sculei pentru ciclul continuu de filetare cu G34, G35, G112 si
G113 (G112 si G113 nu pot fi desemnate daca functia optionala de filetare ciclica nu
este selectata.)
202
Generalitati ale ciclului continuu de filetare in directia longitudinala
(1) Comenzile in blocul N0141 desemneaza S, T si M pentru filetare.
(2) Comenzile in blocul N0142 pozitioneaza scula in punctul de pornire AP (X
s
, Z
s
).
(3) B, H, D, si U in blocul N0143 specifica datele necesare pentru ciclul de filetare.
B: Unghiul la varf al sculei de filetare
H: Inaltimea filetului de prelucrat
U: Adaosul de prelucrare pentru finisare
Doua tipuri de coduri M se utilizeaza pentru selectia regimului de filetare si modelul de
avans.
G88 NAT40 apeleaza programul de definire a conturului si executa ciclul de filetare
necesar (Modul III AP).
Pentru detalii ale ciclului de filetare, vedeti CAPITOLUL 7, Coduri M care specifica
regimul de filetare si traiectoria.
Ciclul de filetare pe fata frontala
Pentru filetare pe o fata frontala, utilizati G80 pana G82 pentru a defini conturul filetului
ca in Modurile I si II. Scrieti M27 care selecteaza axa X pentru pasul filetului in blocul
G34/G35/G112/G113. Adaosul de prelucrare este specificat de un W in loc de U.
10.4 Modul IV AP (ciclul de strunjire din semifabricat cilindric cu viteza mare)
[Functia]
In Modul IV AP datele profilului materialului sunt introduse in plus fata de conturul de
finisare. Profilul materialului este programat in blocurile incepand cu G83.
Zona dintre profilul materialului si conturul finisat este prelucrat prin deplasarea nivelului
de prelucrare cu adancimea de aschiere D.
OSP-ul recunoaste unde nu este material si scula se deplaseaza cu avansul rapid in
acele regiuni. Aceasta elimina deplasarile cu viteza de prelucrare in zonele unde nu se
prelucreaza cum se intimpla in Modul I AP si permite prelucrarea cu viteze mari.
203
Definirea Conturului
1) Codul G de pornire definirea profilului
2) Blocurile de definire a profilului de
prelucrat
3) Cod G de pornire definirea conturului
de finisare
4) Blocurile de definire a conturului de
finisare
5) Codul G de sfarsit definire contur
204
Punctul de pornire al AP, S, T si M
pentru ciclul de degrosare
6) Apelarea ciclului de degrosare
S, T, si M pentru ciclul de finisare
7) Apelare ciclul de finisare
1) Codul G de pornire a definirii
profilului
prelucrat
de finisare
205
finisare
Ciclul de degrosare
Ciclul de finisare
Intrarile in programele A si B sunt descrise in 1) pana la 7) mai jos.
(1) Codul G de pornire a definirii profilului semifabricatului (G83)
Acest cod declara pornirea definirii profilului semifabricatului
Blocurile de dupa blocul G83 si urmate de blocul G81 sau G82 definesc
semifabricatul ce urmeaza sa fie prelucrata
(2) Blocul de definire a profilului semifabricatului
Definiti profilul piesei utilizand G01, G02, si G03.
G00 nu poate fi utilizat
Se declanseaza o alarma daca G02 sau G03 este specificat in primul bloc
care urmeaza dupa blocul G83.
(3) Codul G de pornire a definirii conturului piesei prelucrate
Acest cod declara inceputul definirii conturului final.
Blocurile de dupa G81 sau G82 si urmate de G80 definesc conturul final
G81: Conturul longitudinal
G82: Conturul transversal
(4) Blocurile de definire a conturului final
Definiti conturul final utilizand G00, G01, G02, si G03.
Traiectoria de retragere a sculei dupa terminarea prelucrarii difera daca
primul bloc contine G00 sau G01.
G00 poate fi folosit numai in primul bloc
F: Viteza de avans la finisare
206
S: Viteza de rotatie a axului la finisare
E: Viteza de avans pe contur in ciclul de strunjire cu viteza mare
Comenzile F, E, si S sunt modale.
(5) G care indica sfarsitul definirii conturului
Acest cod declara sfarsitul definirii conturului.
(6) Apelare ciclu de degrosare
Ciclul de degrosare este inceput prin apelarea blocurilor de definire a
conturului care incep cu G85.
Cand blocurile de definire a conturului incep cu G83, este selectat Modul
IV AP (ciclul de strunjire cu viteza mare) (numai LAP4)
Cand blocurile de definire a conturului final incepe cu G81 sau G82, este
selectat regimul I AP (ciclul de strunjire bare)
(7) Apelare pentru ciclul de finisare
Ciclul de finisare este facut prin desemnarea G87 si apelarea blocurilor de
definire a conturului final care incep cu G81 sau G82.
1) Definirea profilului semifabricatului trebuie sa vina inaintea blocurilor care definesc
conturul final.
2) Profilul semifabricatului trebuie sa fie definit in acelasi sens cum a fost definit
conturul final.
3) Punctul de pornire al profilului semifabricatului de prelucrat este identic cu punctul
de inceput al profilului prelucrat.
4) Punctul final al profilului semifabricatului de prelucrat este identic cu punctul final
al profilului prelucrat.
207
10.4.3 Generalitati ale ciclului de strunjire din semifabricat cilindric cu viteza
mare
Ciclul de degrosare in directie longitudinala (exemplul A)
(2) In blocul N0162, comenzile S, T, si M pentru ciclul de degrosare sunt selectate, apoi
Cand NAT60 este desemnat in blocul care incepe cu G83 un ciclu de strunjire cu
viteza mare (LAP4) este efectuat.
acelasi bloc.
F: Viteza de avans
Daca M85 apare in acest bloc, retragerea sculei in punctul de pornire AP la
terminarea ciclului de degrosare poate fi anulata. Aceasta elimina miscarea sculei
care nu este necesara daca scula este utilizata in prelucrarea urmatoare.
Pentru a schimba conditiile de prelucrare in timpul ciclului de degrosare desemnati
urmatoarele comenzi cu G84.
XA: Coordonata pe X a punctului A de schimbare a conditiilor de prelucrare
DA: Adancimea de aschiere dupa punctul A
FA: Viteza de avans dupa punctul A
Pentru a schimba conditiile de prelucrare din nou desemnati urmatoarele comenzi.
XB: Coordonata pe X a punctului B de schimbare a conditiilor de prelucrare
DB: Adancimea de aschiere dupa punctul B
FB: Viteza de avans dupa punctul B
Punctele de schimbare a regimului de prelucrare trebuie programate in blocul care
contine G85. Pentru o programare mai clara, comenzile cu privire la aceste puncte
sunt programate in linii diferite, fiecare linie precedata de $ care indica faptul ca linia
este o continuare a celei precedente.
Cand nu este dat nici un F in acest bloc, ultima viteza de avans ramane valabila.
Datele punctelor de schimbare a conditiilor de prelucrare trebuie sa devina mai mici
in urmatoarea ordine: punctul de pornire (X
s
), XA, apoi XB, cand se efectueaza
strunjire OD (exterioara). Pentru strunjire interioara ele devin din ce in ce mai mari in
aceeasi ordine.
208
(4) Comenzile intre G83 si G81 sunt comenzile de definire a profilului semifabricatului iar
cele dintre G81 si G80 definesc conturul final.
Pentru strunjirea OD, desenati perpendiculara din punctul care este obtinut prin
deplasarea punctului pe diametrul maxim al materialului sau pe conturul final de
degrosare, care este mai mare si obtineti punctul de intersectie A al acestei
perpendiculare cu profilul materialului.
Pentru strunjirea ID , desenati perpendiculara din punctul care este obtinut prin
deplasarea punctului pe diametrul cel mai mic al materialului sau pe conturul final de
degrosare, care este mai mic si obtineti punctul de intersectie A al acestei
perpendiculare cu profilul materialului. Scula aschietoare este pozitionata la distanta
de siguranta L
c
(distanta LAP) fata de punctul A pe Z. Pozitionarea este efectuata cu
avansul rapid cand G00 este desemnat in primul bloc al blocurilor de definire a
conturului final si cu viteza de avans cand G01 este desemnat in primul bloc.
Distanta de siguranta LAP (L
c
) este setata la parametrul optional (OTHER
FUNCTION 1) in 0,01 mm.
Pentru relatia dintre L
c
si punctul de pornire AP vedeti 10.4.5 Cum se obtine
punctul de pornire al prelucrarii.
O alarma se declanseaza daca G02 sau G03 este specificat in primul bloc din
cele care definesc profilul piesei de prelucrat.
(5) Prelucrarea este facuta in regim G01 pana in punctul B unde linia paralela la Z si
care trece prin A intersecteaza conturul final al ciclului de degrosare. Viteza de
avans in ciclul de prelucrare este dat de F cand ciclul de degrosare este apelat.
209
Cand linia intersecteaza profilul materialului in B inainte de B, prelucrarea este
executata in G01 pana la o distanta L
c
fata de B pe Z si dupa aceea scula este
miscata cu avansul rapid pana la o distanta L
c
pe Z fata de conturul materialului. Aici
prelucrarea este repornita in regim G01.
(6) Dupa ce punctul B este atins, conturul final al ciclului de degrosare este prelucrat
pana in punctul de coordonate X
b
+D. Daca este gasit G80, care indica sfarsitul
definirii conturului, inainte de a se ajunge la acest punct, conturul de degrosare final
este prelucrat pana in punctul specificat in blocul care precede blocul G80. Viteza de
avans este specificata de E care este ales intr-un program de definire a conturului.
Daca nici un E nu este dat in programul de definire a conturului corespunzator, cel
specificat ultimul ramane activ. Cand un E nu a fost specificat, viteza de avans de la
apelarea ciclului de degrosare ramane activ.
210
(7) Dupa terminarea prelucrarii explicata la (6) scula aschietoare este retrasa din piesa
pe X si Z cu 0,1 mm pe fiecare axa (ca diametru pentru X).
Retragerea este setata la parametrul optional (OTHER FUNCTION 1) in micrometri.
(8) Ciclul final de degrosare se incheie. Scula se retrage pe Z cu avansul rapid si apoi
pe X pana in X
s
in punctul urmator de prelucrare.
Urmatorul punct de pornire este la distanta L
c
pe Z fata de profilul materialului si
deplasat cu D pe X.
211
Pasii (4) pana la (8) sunt repetati pana in punctul de schimbare a conditiilor de
prelucrare. Dupa acel punct, acelasi ciclu este repetat cu adancimea de aschiere (D) si
viteza de avans (F) schimbate.
(9) Cand o panta descendenta trebuie prelucrata in pasul (6), scula aschietoare coboara
pe contur pana in punctul unde cooordonata pe X este aceeasi ca pentru punctul de
pornire al prelucrarii. Apoi aschierea este executata din acel punct in regim G01
pana cand linia paralela cu axa Z intersecteaza conturul final de degrosare. Scula
aschietoare se misca in acelasi fel ca in pasul (5) cand linia intersecteaza profilul
materialului inainte de a intersecta conturul final de degrosare.
Pasii (6) si (7) sunt repetati. Apoi scula se intoarce pe Z pana in punctul unde
aschierea pe Z este pornita in pasul (10). Dupa ce scula a fost pozitionata pe Z este
pozitionata pe X unde ciclul de prelucrare anterior a inceput.
212
(10) Pasii (10) si (11) sunt repetati pana cand sectiunea cea mai de jos este prelucrata.
Dupa aceea scula se retrage pe X si Z cu 0,1 mm (ca raza pe X) si se pozitioneaza
in punctul de coordonate D+0,2 mm pe X.
Dupa terminarea prelucrarii pantei descendente, prelucrarea anterioara se reia si
pasii dupa (4) sunt repetati.
Urmatorul punct de inceput este punctul situat pe X la D -D" fata de profilul
materialului si la L
c
pe Z.
(11) Pasii descrisi mai sus sunt repetati pana cand scula atinge pe X nivelul unde
traiectoria sculei este generata mai jos de X
a
+U. Cand un astfel de nivel este
atins, prelucrarea de degrosare finala este efectuata dupa contur, lasand adaosul
de finisare.
213
Viteza de avans in prelucrarea pe conturul final de degrosare este cel specificat de E.
La terminarea pasului final de degrosare, scula se retrage pe X si Z cu 0,1 mm (ca raza
pe X). Retragerea este setata la parametrul optional (OTHER FUNCTION 1).
(12) La terminarea pasului (13) scula se intoarce in punctul de pornire al AP (X
s,
Z
s
).
Exista doua traiectorii de retragere a sculei:
Scula se retrage simultan pe X si Z in punctul de pornire AP cand G00 este
desemnat in primul bloc al programului de definire a conturului (blocul de dupa cel
care contine fie G81 sau G82).
Cand G01 este desemnat in blocul indicat mai sus, pozitionarea este facuta prima
data pe axa X si apoi se intoarce pe Z catre punctul de pornire AP.
214
Scula nu se intoarce catre punctul de pornire al AP asa cum e explicat in pasul (14)
cand M85 este desemnat in blocul care apeleaza ciclul de degrosare (blocul care incepe
cu G85). Aceasta incheie un ciclu de degrosare.
Ciclul de finisare la strunjirea cu viteza mare in directie longitudinala (exemplul A)
(2) Comenzile S, T si M pentru ciclul de finisare sunt selectate in blocul N0262
(3) In blocul N0263, controlul cauta programul cu numele N0608. Ciclul de finisare in
regimul de strunjire bare este efectuat utilizand acest program.
(4) Ciclul de finisare este efectuat dupa dimensiunile date in programul de definire a
conturului cu conditiile de prelucrare pentru ciclul de finisare.
(5) Dupa ce ciclul de finisare este terminat, sunt executate comenzile in blocul de dupa
N0263.
10.4.4 Precautii la strunjirea semifabricatelor cilindrice (bara) cu viteza mare.
Punctul final al conturului finisat
In modul IV AP, portiunea de dincolo de coordonata Z (coordonata X in directia
transversala) al punctului final al conturului finisat (conturul final de degrosare cand
adaosul de prelucrare este desemnat utilizand U sau W) nu este prelucrat chiar daca
profilul semifabricatului in acea portiune este dat.
215
10.4.5 Cum se obtine punctul de pornire pentru trecerile de lucru
Punctul de pornire al avansului de lucru intr-un ciclu de strunjire bare cu viteza mare
este determinat de urmatoarele :
C
s
: Punctul de pornire AP
L
c
: Distanta de siguranta LAP
B
sp
: Punctul de pornire al conturului finisat (dupa activarea compensarii razei la varf a
sculei)
C
p
: Punctul de intersectie intre profilul semifabricatului si traiectoria de avans (linia)
X
p
: Punctul de intersectie intre segmentul C
s
-B
sp
si traiectoria de avans
Cand compensarea razei la varf nu este activata, punctul de pornire al conturului finisat
desemnat in definirea profilului este luat ca punctul de pornire B
sp
al conturului finisat.
Explicatia care urmeaza considera prelucrarea longitudinala in sensul lui Z ca exemplu.
Aceasta este relatia de pozitionare normala in strunjirea semifabricatelor tip bara.
Coordonata pe X a traiectoriei de avans > B
sp
(X)
Punctul de pornire al avansului de lucru este definit la care
este distantat de punctul C
p
cu distanta LAP (L
c
).
Coordonata pe X a traiectoriei de avans
La prelucrarea din punctul de pornire al conturului de finisare B
sp
dupa conturul
de finisare, scula aschietoare este intai pozitionata in regim G00 cu avansul rapid
la , care este distantat de B
sp
cu distanta LAP, L
c
si este apoi
pozitionat in punctul B
sp
cu viteza de lucru in regim G01.
216
Portiunea din dreapta (in directia pozitiva a axei Z) segmentului C
s
B
sp
nu este
prelucrata. Sa consideram ca punctul de intersectie dintre traiectoria de avans si acest
segment este X
p
.
Punctul de pornire al avansului de lucru este definit la , care

este distantat de punctul C
p
cu L
c
(distanta LAP).
Punctul de pornire al avansului de lucru este definit in punctul X

p
(Z, X) unde
segmentul C
s
B
sp
intersecteaza traiectoria de avans.
Coordonata pe X a traiectoriei de avans
Cand se prelucreaza din punctul de plecare al conturului finisat B
sp
scula
aschietoare este pozitionata direct in punctul B
sp
(Z, X) cu avansul rapid.
10.5 Modul V AP (ciclul copiere profil bara)
[Functia]
In modul V AP, datele profilului sunt introduse in plus, odata cu datele profilului
conturului de finisare. Profilul semifabricatului este programat in blocurile care incep cu
G83. Prelucrarea se face paralel cu profilul barei. De indata ce scula incepe prelucrarea
piesei, aceasta nu este mutata fata de profilul barei pana ce prelucreaza conturul final.
Aceasta caracteristica reduce numarul contactelor sculei cu piesa rezultand intr-o durata
de viata prelungita a sculei.
Acest regim este de asemena eficient pentru strunjirea interioara ID, care este dificila in
modul II AP.
217
1) Codul G de pornire a definirii profilului
prelucrat
de finisare
finisare
218
Ciclul de degrosare
Ciclul de finisare
219
1) Codul G de pornire a definirii profilului
prelucrat
de finisare
finisare
Ciclul de degrosare
ciclul de degrosare
Ciclul de finisare
Intrarile de date in programele A si B sunt descrise in 1) pana la 7) mai jos.
(1) Codul G de pornire a definirii profilului semifabricatului (G83)
Acest cod declara pornirea definirii profilului semifabricatului
Blocurile de dupa blocul G83 si urmate de blocul G81 sau G82 definesc piesa
ce urmeaza sa fie prelucrata
(2) Blocul de definire a profilui semifabricatului
Definiti profilul piesei utilizand G01, G02, si G03.
G00 nu poate fi utilizat
(3) Codul G de pornire a definirii conturului piesei prelucrate
Acest cod declara pornirea definirii conturului final.
Blocurile de dupa G81 sau G82 si urmate de G80 definesc conturul final
G81: Conturul longitudinal
G82: Conturul transversal
220
(4) Blocurile de definire a conturului final
Definiti conturul final utilizand G00, G01, G02, si G03.
Traiectoria de retragere a sculei dupa terminarea prelucrarii difera daca primul
bloc contine G00 sau G01.
G00 poate fi folosit numai in primul bloc
F: Viteza de avans la finisare
S: Viteza de rotatie a axului la finisare
E: Viteza de avans pe contur in ciclul de strunjire cu viteza mare
Comenzile F, E, si S sunt modale.
(5) G care indica sfarsitul definirii conturului (G80)
Acest cod declara sfarsitul definirii conturului.
(6) Apelare ciclu de degrosare
Ciclul de degrosare este inceput prin apelarea blocurilor de definire a conturului
care incep cu G86.
Cand blocurile de definire a conturului incep cu G83, este selectat regimul IV
AP (ciclul de strunjire cu viteza mare) (numai LAP4)
Cand blocurile de definire a conturului final incepe cu G81 sau G82, este
selectat regimul II AP (ciclul de strunjire copiere profil)
(7) Apelare pentru ciclul de finisare
Ciclul de finisare este facut prin desemnarea G87 si apelarea blocurilor de definire a
conturului final care incep cu G81 sau G82.
221
1) Definirea profilului semifabricatului trebuie sa vina inaintea blocurilor care definesc
conturul final.
2) Profilul semifabricatului trebuie sa fie definit in acelasi sens cum a fost definit
conturul final.
3) Sunt cazuri in care echipamentul CNC schimba datele primului element al
profilului ce urmeaza sa fie prelucrat pentru a scurta timpul ciclului. De exemplu, in
prelucrarea longitudinala in sensul pozitiv al axei Z, daca coordonata pe X a
primului element este mai mica fata de al doilea element, atunci coordonata pe X
a celui de-al doilea element este folosita drept coordonata primului element.
222
10.5.3 Generalitati ale ciclului de copiere
Ciclul de degrosare in directia longitudinala (exemplul A)
(2) In blocul N0182, comenzile S, T, si M pentru ciclul de degrosare sunt selectate, apoi
Cand NAT80 este desemnat in blocul care incepe cu G83 un ciclu de strunjire cu
viteza mare (LAP4) este efectuat.
acelasi bloc.
F: Viteza de avans
Daca M85 apare in acest bloc, retragerea sculei in punctul de pornire AP la
terminarea ciclului de degrosare poate fi anulata. Aceasta elimina miscarea sculei
care nu este necesara daca scula este utilizata in prelucrarea urmatoare.
Cand nici un F nu este dat in acest bloc, ultima viteza de avans programata
ramane valabila in continuare.
(4) Comenzile intre G83 si G81 sunt comenzile de definire a profilului semifabricatului iar
cele dintre G81 si G80 definesc conturul final al piesei.
Coordonatele primului element (Z
a
, X
a
) si coordonatele celui de-al doilea element
(Z
h
, X
h
) sunt comparate si deoarece X
a
este mai mic decat X
h
in acest exemplu,
coordonatele primului element sunt schimbate in (Z
a
, X
h
). Apoi scula este pozitionata
intai pe X si apoi pe Z cu viteza de prelucrare in punctul A care este obtinut prin
mutarea coordonatei pe X a primului element cu adancimea de aschiere D in sens
negativ si apoi prin mutarea pe Z cu distanta LAP (L
c
) in sens pozitiv.
Pozitionarea este efectuata cu avansul rapid cand G00 este desemnat in primul bloc
al blocurilor de definire a conturului final si cu viteza de avans cand G01 este
desemnat in primul bloc.
223
Distanta de siguranta LAP (L
c
) este setata la parametrul optional (OTHER
FUNCTION 1) in micrometri.
(5) Punctele alese in blocurile de definire a profilului sunt deplasate cu D in directia de
avans. Scula se deplaseaza cu viteza de prelucrare in regim G01 din punctul A in
punct A (Z
a
, X
h
-D) care este obtinut prin deplasarea (Z
a
, X
h
) cu D. Apoi prelucrarea
este executata pe H-G in regim G01. Aici este activa viteza de avans desemnata cu
F in blocul de apelarea ciclului de degrosare
(6) Cand prelucrarea atinge punctul unde profilul deplasat al barei intersecteaza conturul
final scula este retrasa cu 0,1 mm (ca raza pe X) in sensul opus sensului de avans
pe X si Z. Valoarea retragerii este setata cu parametrul optional (OTHER
FUNCTION 1) in micrometri. Cand adaosul de prelucrare este ales in program
utilizand U sau W, scula aschietoare este retrasa cand prelucrarea atinge punctul
unde deplasarea profilului materialului intersecteaza conturul de degrosare final.
224
(7) Aceasta incheie primul ciclu de degrosare.
Scula aschietoare este apoi pozitionata in punctul B cu avansul rapid. Cand
coordonata pe X la terminarea primului ciclu de degrosare este mai mica decat cea
mai mare a urmatorului nivel de prelucrare, scula aschietoare se misca pana in
punctul coordonata X cea mai mare+0,2 mm (ca diametru) cu avansul rapid (sau
cea mai mica coordonata pe X -0,2 mm in cazul strunjirii interioare). Apoi se misca
pana in (Z
s
). Apoi se misca prima data pe X si apoi pe Z in punctul B cu avansul
rapid. Apropierea de punctul B este in acelasi sens cu sensul de aschiere. Pentru a
obtine punctul B deplasati (Z
a
, X
h
) cu 2D in sensul negativ al axei X si obtineti (Z
a
,
X
h
-2D). Apoi deplasati acest punct cu L
c
in sensul pozitiv al axei Z. Acesta este
urmatorul punct de pornire (Z
a
+L
c
, X
h
-2D).
(8) Cand valoarea X
h
-2D este mai mica decat valoarea X
a
, punctul de pornire al
conturului final este luat ca urmatorul punct B.
Cand un U sau W a fost desemnat, conturul de degrosare este luat ca urmatorul
punct de pornire B.
Viteza de avans desemnata de comanda E in blocurile de definire a conturului este
activa. Cand nici un E nu este desemnat in blocurile de definire a conturului, este
activa comanda E desemnata in blocurile inainte de blocurile de definire a conturului.
Daca nu este dat nici un E, este activa viteza de avans desemnata cu F in blocul
care apeleaza ciclul de degrosare.
225
(9) Cand profilul materialului deplasat cu D numar par intersecteaza conturul de
prelucrat (sau conturul final de degrosare) in timpul prelucrarii profilului, scula
aschietoare incepe prelucrarea dupa profilul deplasat. Cand profilul materialului
deplasat cu D numar par intersecteaza din nou conturul de prelucrat (sau conturul
final de degrosare), scula se retrage pe axe cu 0,1 mm ca in pasul (6). Apoi scula
este pozitionata pe Z intr-un punct mai sus unde prelucrarea dupa profilul
materialului a inceput si apoi este pozitionata pe X cu acest Z.
226
In ciclurile de degrosare in modul IV AP scula se retrage in punctul unde prelucrarea
dupa profilul materialului a inceput in conformitate cu procedura urmatoare:
Scula este pozitionata pe X in punctul coordonata X cea mai mare din ciclu +0,2
mm (ca diametru).
Scula este pozitionata pe Z intr-un punct mai sus decat punctul unde prelucrarea
dupa profilul materialului a inceput.
Scula este pozitionata pe X in punctul unde prelucrarea dupa profilul materialului
a inceput cu viteza de avans.
(10) Pasii (8) si (9) sunt repetati pana cand zona dintre profilul materialului si conturul
final (sau conturul final de degrosare) este prelucrata. Apoi scula este retrasa cu
0,1 mm (ca diametru pe X) in sensul opus sensului de avans dupa X si Z. Valoarea
retragerii este setata la valoarea retragerii in LAP-BAR cu parametru optional
(OTHER FUNCTION 1).
227
(11) La terminarea pasului (10), scula se retrage catre punctul de pornire AP (Z
s
, X
s
).
Sunt posibile doua traiectorii de retragere a sculei:
Scula se retrage pe X si Z simultan cand G00 este desemnat in primul bloc al
programului de definire a conturului ( blocul de dupa cel care contine fie G81
sau G82).
Retragerea dupa X este facuta prima iar apoi pe Z se intoarce la punctul de
incepere al sculei cand G01 este desemnat in blocul indicat mai sus.
Cand M85 este dat in blocul care apeleaza ciclul de degrosare (blocul care incepe cu
G86), scula nu se retrage catre pozitia de pornire AP asa cum e explicat in pasul 11, si
comenzile in blocul care urmeaza dupa N0183 sunt executate. Aceasta incheie ciclul de
degrosare.
Ciclul de finisare la strunjirea in directie longitudinala (exemplul A)
(2) Comenzile S, T si M pentru ciclul de finisare sunt selectate in blocul N0282
(3) In blocul N0283, controlul cauta programul cu numele N0810. Ciclul de finisare in
regimul de strunjire bare este efectuat utilizand acest program.
(4) Ciclul de finisare este efectuat cu conditiile de prelucrare (F viteza de avans, S viteza
de rotatie a axului) pentru ciclul de finisare.
(5) Dupa ce ciclul de finisare este terminat, sunt executate comenzile in blocul de dupa
N0283.
228
10.5.4 Precautii la executarea ciclului de copiere
Cand sensul de definire a profilului semifabricatului sau a conturului final este opus
sensului de prelucrare se declanseaza alarma. In astfel de cazuri definiti profilul din nou
sau impartiti tehnologia de prelucrare.
229
10.5.5 Precautii
Desemnati numele secventei de definire a conturului chiar dupa codul G care
apeleaza executarea programului LAP:
G85, G86, G87 si G88.
Pentru G83 (G81 sau G82) utilizate pentru a indica pornirea definirii conturului
trebuie desemnat un nume de secventa corespunzator.
Cu privire la programarea absoluta sau incrementala, G90 sau G91, regimul stabilit
cand se comanda G85, G86, G87 sau G88 este activ. Totusi acest regim se schimba
daca se specifica un cod G care selecteaza un alt sistem de referinta in programul
de definire a conturului.
In primul bloc al programului de definire a conturului este imposibil sa se desemneze
G90 sau G91 independent. Desemnati-le intotdeauna cu comenzile X si/sau Z in
acelasi bloc.
Cu privire la G64, G65, G94, G95, G96, si G97, regimul stabilit cand se comanda
G85, G86, G87 sau G88 este activ. Odata stabilit acest regim nu poate fi schimbat
din programul de definire a conturului.
Cu privire la
G97, G112 si G113, acele comenzi, active cand G85, G86, G87 sau G88 sunt date,
devin active dupa terminarea LAP.
Trimiterea de la un LAP la alt LAP nu este posibila.
Daca un cod G care apeleaza LAP (G85, G86, G87 si G87) este desemnat cand
regimul compensarii razei la varf este activ, se declanseaza alarma.
Compensarea razei la varf poate fi activata in timpul unui LAP; asigurati-va ca ati
anulat regimul de compensare a razei la varf inainte de blocul G80 care indica
sfarsitul definirii conturului.
Compensarea razei la varf (G41/G42) poate fi desemnata numai in blocurile care
definesc conturul final (G81/G82 G80).
Activati si anulati functia LAP intre G81 (G82) si G80
230
Numarul maxim de pante descendente care se pot programa in modul I AP si modul
IV AP este de zece.
Pentru profilul de mai sus, numarul de pante descendente este cinci.
Daca se programeaza mai mult de zece pante se declanseaza alarma.
O depasire a profilului se poate intampla daca ambele U si W sunt desemnate pentru
prelucrarea pantelor. Desemnati U pentru prelucrarea longitudinala si W pentru
prelucrarea transversala. (Cand U sau W este desemnata, scula este deplasata pe X
sau Z)
In modul IV AP si modul V AP, primul nume al secventei blocurilor de definire a
conturului incepand cu G83 poate fi desemnat prin specificarea G87. In acest caz,
profilul materialului definit in blocurile intre G83 si G81/G82 este ignorat. Exemplele
de programe utilizate in acest capitol sunt create in asa fel incat G87 apeleaza
numarul secventei blocului de definire a conturului final care incepe cu G81/G82.
Cand blocurile care definesc profilul materialului sunt sterse din programul CN scrise
pentru modul IV AP sau modul V AP, programul poate fi rulat in regim I AP sau
regim II AP. Pentru a permite aceasta schimbare, apelati acelasi numar de secventa
cum a fost apelat in blocul G81/G82 din blocul G85/G86.
Cand regimul AP a fost schimbat, traiectoria sculei este schimbata si ea
corespunzator. Grija deosebita trebuie luata in urmatoarele cazuri:
231
(1) Prelucrarea la interior (ID)
Scula poate sa interfere cu piesa. Corectati programul dupa cum e necesar, de
exemplu schimbati punctul de pornire AP.
Din modul IV AP in modul I AP
Din modul IV AP in modul II AP
232
(2) Strunjirea prin copiere in pantele descendente
In modul II AP diametrul trebuie sa fie cel mai mare in punctul final al portiunii de
definire a conturului (trebuie sa fie cel mai mic la strunjirea interioara ID). Altfel
scula interfereaza cu piesa.
Din Modul V AP in Modul II AP
233
(3) Relatia dintre punctul de incepere AP (Z
s
, X
s
) si punctul de pornire al prelucrarii
(Z
a
, X
a
) trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii.
Pentru prelucrarea ID:
Pentru prelucrarea OD:
(4) Aveti relatia de mai sus in minte cand desemnati punctul de pornire AP si punctul
de pornire al aschierii.
Exemplu:
234
(5) Cand punctul de pornire al aschierii si punctul de pornire AP sunt desemnate asa
cum e aratat mai sus (unde X
s
=X
a
) este gresit ciclul.
11. Aplicatie a functiei LAP
235
Exemplu de masinare utilizand modul I AP
Exemplu de program:
(Definirea conturului)
(Pozitia in care se schimba scula)
(S, T, si M pentru ciclul de degrosare)
(Punctul de pornire degrosare)
(Apelare ciclu degrosare bare)
(S, T si M pentru ciclul de finisare)
(Apelare ciclu de finisare)
Un program de definire a conturului care incepe cu G81 si se termina cu G80 poate fi
introdus in orice pozitie din acest program
236
Exemplu de masinare utilizand modul IV AP
Exemplu de program:
(Definirea conturului)
(Pozitia in care se schimba scula)
(S, T, si M pentru ciclul de degrosare)
(Punctul de pornire degrosare)
(Apelare ciclu degrosare bare)
(S, T si M pentru ciclul de finisare)
(Apelare ciclu de finisare)
Un program de definire a conturului care incepe cu G81 si se termina cu G80 poate fi
introdus in orice pozitie din acest program
237
CAPITOLUL 9 GENERAREA CONTURULUI
1. Functia de programare a generarii conturului (frontal)
1.1 Generalitati
Functia de generare a conturului poate prelucra linii sau arcuri pe o fata frontala a unei
piese cu interpolarea simultana a doua axe C si X la modelele de masini cu prelucrari
diverse.
Este posibila prelucrarea liniara pe un plan cu trei axe controlate simultan X, Z si C.
Prelucrarea liniara : G101 X Z C F
X, Z, C: Coordonatele punctului tinta pe linie
F: Viteza de avans (mm/min)
Prelucrarea unui arc: G102 X C L F
X, C: Coordonatele punctului final in CW
L: Raza arcului
G103 X C L F
X, C: Coordonatele punctului final CCW
L: Raza arcului
238
1.3 Exemple de programare
Prelucrarea liniara (G101)
Exemplul 1:
Program 1: Controlul simultan pe 2 axe X si C
.Cuplare axa C
.Eliberare axa C
.Pozitionare
.Punctul de pornire A
.Punctul final B
239
Program 2: Controlul simultan pe 3 axe: X, Z si C
.Cuplare axa C
.Eliberare axa C
.Pozitionare
.Punctul final B
Exemplul 2:
Program:
.Cuplare axa C
.Eliberare axa C
.Pozitionare
.Punctul final B
.Punctul final C
.Punctul final D
.Punctul final A
240
Prelucrare arc (G102, G103)
Exemplul 1: G102
Program:
.Cuplare axa C
.Eliberare axa C
.Pozitionare
.Punctul final B
241
Exemplul 2: G103
Program:
.Cuplare axa C
.Eliberare axa C
.Pozitionare
.Punctul final B
.Punctul final C
.Punctul final D
.Punctul final E
.Punctul final F
.Punctul final A
242
Exemplul 3: G103
Program:
.Cuplare axa C
.Eliberare axa C
.Pozitionare
.Punctul final B
.Punctul final C
243
Combinatie cu functia de conversie a sistemului de coordonate
Exemplul 1:
V1=R (raza cutitului)
Valoarea razei cutitului trebuie setata ca variabila V1 inainte.
Program:
Cuplare axa C
Eliberare axa C
Pornirea conversiei sistemului de
coordonate
Pozitionare in punctul de pornire A
Prelucrarea pana in B
Prelucrarea pana in C
Prelucrarea pana in D
Prelucrarea pana in A
Sfarsit conversie sistem de coordonate
244
Exemplu 2:
r = raza arcului de prelucrat
adancimea de aschiere
= unghi
R= raza cutitului
D= diametrul piesei
Acestea trebuie date in program
Coordonatele X si Y al punctului de pornire
pot fi calculate dupa cum urmeaza:
Unde:
Presupunand valoarea A va fi mai
mare decat 29,6
0
. Folositi 35
0
pentru A.
V1=R (raza cutitului)
Raza cutitului trebuie setata ca variabila V1 inainte.
245
Program:
Cuplare axa C
Eliberare axa C
Pornire conversie sistem de coordonate
Pozitionare in punctul de pornire A
Prelucrare pana in B
Sfarsit conversie sistem de coordonate.
Daca echipamentul NC nu are instructiuni utilizator 2 (optional), nu poate efectua
calcule trigonometrice. De aceea programarea trebuie facuta prin introducerea directa
a valorilor numerice.
1.4 Informatie suplimentara
Operatie speciala in regim G101
Daca traiectoriile sculei comandate fara functia de compensare a razei cutitului sau
traiectoriile sculei calculate ca rezultat al activarii functiei de compensare sunt linii drepte
care trec prin centrul de coordonate X, C se efectueaza urmatoarea operatie speciala.
(1) Cand comenzile C de plecare si oprire sunt aceleasi:
Desi comanda G101 apeleaza pentru miscarea compusa axele X si C, scula se misca
numai pe X in acest caz (la fel ca G01).
246
(2) Cand punctul de plecare este in centru iar comenzile C ale punctelor de plecare si
oprire difera:
In acest caz numai axa C se misca pana cand valoarea comandata este atinsa; apoi se
misca pe axa X.
(3) Cand punctul final este in centru si comenzile C de plecare si oprire difera:
Acest caz este opus lui (2) de mai sus; scula se misca numai pe X pana cand se atinge
valoarea comandata; apoi se misca axa C.
(4) Cand punctele de plecare si oprire sunt in parti opuse fata de centrul axei C cu
comanda axei C:
In acest caz, scula se misca pe X pana cand atinge 0. Apoi axa C se roteste cu 180
0
;
dupa terminarea rotatiei de 180
0
scula se misca pe X din nou. In miscarile din (2), (3) si
(4) de mai sus, miscarea axei C este de asemenea controlata de viteza de avans. Este
posibil sa se activeze corectia vitezei de avans dupa C prin setarea corectiei axei C (%)
cu parametrul optional (MASINARI MULTIPLE).
247
Operatie speciala in regimul G101: valoarea pentru viteza de avans pe C este
setata.
Intervalul de setare: 1-1000 (Unitate:%)
Valoarea initiala: 100 (%)
Functia de control automat al vitezei de avans
Daca traiectoriile trec aproape de centru, viteza de avans pe C calculata din cea
compusa (pe X si C) poate sa fie excesiv de mare.
Pentru viteza de avans F, componenta pe axa C se schimba in secventa C
a
, C
b
, C
c
si C
f
.
In acest caz, viteza maxima pe C este maxima in C
d
.
Daca se da o viteza de avans pe axa C prea mare pentru a rezulta F comandat, aceasta
va declansa alarma de viteza CON. Viteza de avans este limitata automat in asa fel
incat viteza de avans pe C nu va depasi limita de viteza CON.
In acest caz viteza de avans programata se schimba in timpul executarii comenzilor. De
aceea este posibil sa se ignore aceasta limitare automata prin dezactivarea functiei de
control automat cu setarea la limita Auto pentru axa C cu parametru optional
(PRELUCRARI MULTIPLE).
In regim G101, G102, si G103, sensul de rotatie al axei C este determinat de
control in conformitate cu profilul programat, indiferent de M15 sau M16.
O alarma se declanseaza daca o comanda pentru C este desemnata in regim
M109 sau M147.
In regim G102 sau G103 se obtin doua arcuri care au punctele de pornire si
oprire si raza arcului L. Echipamentul selecteaza arcul cu unghiul la centru mai
mic de 180
0
. Aceasta inseamna ca nu se poate prelucra intr-un singur bloc un
arc cu unghiul la centru mai mare de 180
0
. In acest caz impartiti arcul pentru a
face programul. Daca blocul G102 sau G103 nu contine o comanda L, valoarea
L nu este pozitiva, sau L este prea mica pentru a defini un arc, se declanseaza
alarma.
In regim G102 sau G103 controlul pe Z nu este posibil. Se declanseaza o alarma
daca se specifica o comanda pe Z.
248
Pentru a efectua generarea conturului cu functia de compensare a razei sculei
activata, programati profilul final. Pentru a efectua generarea conturului cu
functia de compensare a razei sculei dezactivata, programati traiectoriile
centrului sculei.
Pentru a da comenzile de generare a conturului pe fata (frontal), scula trebuie sa
fie pe axa X pozitiv in sistemul de coordonate a programului. Se declanseaza
alarma, daca pozitia pe X nu are valoare pozitiva.
2. Functia de programare a generarii conturului (longitudinal)
2.1 Sumar
Aceasta functie executa prelucrari de arce pe periferie (fata laterala) a unei piese pe un
model cu prelucrari multiple prin miscarea pe Z in timp ce axa C se roteste.
Programarea este efectuata in planul care este obtinut prin desfasurarea suprafetei
cilindrice. Rezulta doua planuri diferite: unul este planul exterior asa cum e aratat in
fig. 1 si 2, iar celalalt este planul interior asa cum e aratat in fig 3 si 4. Planul utilizat
pentru programare, interior sau exterior, poate fi selectat cu parametrul indicat mai jos.
Ecranul cu sistemul de coordonate Z-CE cu parametrul optional (MASINARI
MULTIPLE)
Selectarea planului exterior (fig. 1 si 2)
Selectarea planului interior (fig. 3 si 4)
(1) Planul exterior
249
(2) Planul interior
Sensul de interpolare circulara, sensul de compensare a razei la varf (a sculei) si alti
factori sunt determinati in functie de planul ales.
Interpolare circulara pe fata
laterala (CW)
G132 Z C L F
Z, C:
L:
F:
Coordonatele punctului
final pentru interpolarea
circulara (CW)
Raza arcului pe fata
laterala
Viteza de prelucrare
(mm/min)
Interpolare circulara pe fata
laterala (CCW)
G133 Z C L F
Z, C
L
F
Coordonatele punctului
final pentru interpolarea
circulara (CCW)
Raza arcului pe fata
laterala
Viteza de prelucrare
(mm/min)
2.3 Precautii
Se declanseaza o alarma, daca coordonatele pe X ale punctelor de plecare si oprire
sunt diferite. Aceasta este deoarece planul de coordonate va fi schimbat daca
valorile coordonatelor pe X sunt diferite.
Pentru interpolarea circulara intre A si B pe fata laterala exista doua traiectorii
posibile care au aceeasi raza. In acest caz este ales arcul cu unghiul la centru mai
mic de 180
0
.
250
In fig. 5 de mai jos, arcul a este generat.
Valorile din paranteze sunt pentru planul interior.
Pentru interpolarea circulara intre punctele A si B pe fata laterala exista doua
traiectorii posibile care au aceeasi raza si un unghi la centru mai mic de 180
0
,
deoarece axa C este axa de rotatie si valorile coordonatelor sunt continuue in cicluri
de 360
0
.
Intr-un astfel de caz, un arc este generat in conformitate cu M15/M16 (comanda de
rotatie inainte/inapoi a axei C) ales inainte de comanda pentru arc.
Arcul a este generat cand este ales M15.
Arcul b este generat cand este ales M16.
Valorile in paranteze sunt pentru planul interior (in figuri si text).
251
Cand axa C este cuplata, prelucrarea este posibila in gama de 5965 de rotatii ale axei
C (596 de rotiri pentru specificatia 0,1) intr-un sens. Daca generarea conturului pe
fata laterala depasesc aceasta limita se afiseaza urmatoarea alarma:
Daca aceasta alarma este afisata, folositi functia de programare a generarii conturului
longitudinal (lateral). Metoda de setare este descrisa mai jos.
Functia de programare a generarii conturului lateral
Activarea/Dezactivarea regimului
Functia de programare a generarii conturului lateral este activ cand 1 este setat la
parametrul optional (bit) Nr. 56 bit 4.
1: Functia de programare a generarii conturului lateral Activ
0: Functia de programare a generarii conturului lateral Inactiv
Alegerea regimului de programare a generarii conturului lateral
Sistemul intra in regim de programare a generarii conturului lateral cand G119 este
ales si este dezactivata cand G119 este anulata.
Desi G119 este utilizata pentru desemnarea planului Z-C ca planul pentru regimul de
compensare a razei R, este de asemenea utilizat pentru apelarea regimului de
programare a generarii conturului lateral cand aceasta functie este utilizata.
G119 este anulat in urmatoarele cazuri:
Desemnarea G138 (axa Y ACTIV)
Desemnarea G136 (axa Y INACTIV)
G136 este utilizat pentru anularea G137 (conversie coordonate ACTIV)
Desemnarea M109 (control axa C INACTIV)
Resetare
Restrictii
Cand functia de programare contur lateral este setata ca activa, urmatoarele restrictii
se aplica.
Comenzile G312 si G313 pentru programarea generarii conturului lateral pot fi alese
numai in regim de programare contur lateral. Daca G312 sau G313 este desemnat in
alt regim, urmatoarea alarma este afisata.
252
CAPITOLUL 10 CONVERSIA SISTEMULUI DE COORDONATE
1. Sumar
Modelele de masini cu prelucrari multiple au o functie pentru a converti comenzile
programului desemnate in sistemul de coordonate cartezian in coordonate polare, pe X
si C.
Aceasta functie simplifica programarea cand o gaura pe fata frontala a piesei nu este
specificata prin unghi, ci prin distanta verticala fata de o raza vector.
Pornirea conversiei sistemului de coordonate
G137 C_ _ _
C: Unghiul axei C care defineste sistemul de coordonate ortogonal ()
Anularea conversiei sistemului de coordonate
G136
[Detalii]
Cand G137 este ales, un sistem de coordonate cartezian este setat. In acest sistem
de coordonate axa Z este luata ca punctul zero iar semidreapta in directia unghiului
C ales in blocul G137 este luata ca axa X pozitiv.
Dupa desemnare, comenzile sunt date utilizand X si Y in loc de X si C. Valorile
pentru X si Y sunt date ca raze. Puneti inainte (+) sau (-) ale sistemului de
coordonate cartezian specificat.
Primul cadran: Al doilea cadran
Al treilea cadran Al patrulea cadran
253
Dupa terminarea pozitionarii utilizand X sau Y in regim G137, incepeti prelucrarea.
Pentru regimul de prelucrare selectati un ciclu fix multiplu sau G01. Deoarece G00,
G01 si codurile G care desemneaza ciclul fix multiplu sunt anulate cu G137,
alegeti-le in urmatorul bloc.
Daca comanda de conversie a coordonatelor este desemnata in timp ce cursele pe
X sau Z sunt in pozitiile limita, se declanseaza o alarma.
2. Formatul conversiei
Raza vectorului si unghiul facut pe axa C dupa conversia coordonatelor sunt calculate
cu formulele de mai jos:
Raza vectorului,
Unghiul,
3. Exemple de programe
G137 este activ pana cand G136 este desemnat. Nu desemnati alte comenzi in blocul
G136. Pentru comanda C intr-un bloc G137, desemnati unghiul fata de zero-ul axei C.
Acest unghi este echivalent cu in figura de mai sus.
Dupa desemnarea G137, utilizati X si Y in loc de X si C pentru comenzile de pozitionare
pana cand G136 este dat.
Exemplul 1: ciclu fix de prelucrare la P
1
254
Exemplul 2: prelucrare cu G01 la P
2
.
Observatie: Folositi X si Y numai pentru pozitionare.
4. Informatie suplimentara
Cand se creeaza sistemul de coordonate ortogonal cu comanda de conversie este
posibil sa se selecteze daca deplasarea zeroului axei C este sau nu inclusa, prin
setarea urmatorului parametru: Deplasarea zero-ului in G137 cu parametru optional
(PRELUCRARI MULTIPLE).
255
1) Desemnati X si Y in primul bloc dupa blocul G137. Cand numai X sau Y este dat
se declanseaza alarma. Aceasta nu se aplica blocurilor urmatoare.
2) Cand se da o comanda incrementala in regim G137 se declanseaza alarma.
Pentru a desemna comenzi incrementale in regim G137 procedati dupa cum
urmeaza.
Anulati regimul de programare incrementala in blocul inainte de G137. Desemnati
X si Y in regim de programare absoluta in primul bloc dupa G137.
Desemnati regimul de programare incrementala.
Exemplu de program:
Regimul de programare incremental ACTIV
Masinare
Anulati regimul de programare incremental inainte
de G137
Conversia sistemului de coordonate
Desemnati o valoare absoluta pentru X si Y
Programare incrementala ACTIV
Masinare
Anulati regimul de programare incremental
Anulati conversia sistemului de coordonate
Cand G90 inainte de G137 este omis, se declanseaza alarma
3) Cand regimul de programare incrementala (G91) este desemnat fara a se da
comenzile absolute in G137, se declanseaza alarma.
Daca G91 este desemnat in blocul de dupa G137 se declanseaza alarma.
256
CAPITOLUL 11 PROGRAMAREA PENTRU PRELUCRAREA SIMULTANA PE 4
AXE (Model 2S)
Acest capitol descrie programarea prelucrarii unei piese cu doua scule in acelasi
timp.
1. Programarea
1.1 Selectarea turelei
Pentru a scrie un program pentru turela A (turela superioara) sau turela B (turela de jos),
se selecteaza intai turela pentru care se scrie programul. Nu exista diferente in formatul
programului intre programele pentru turelele A sau B.
G13: selectarea turelei A
G14: selectarea turelei B
Codul G utilizat pentru selectarea turelei trebuie intotdeauna plasat la inceputul
programului. Toate comenzile intr-un program care incepe cu selectia turelei (G-ul) sunt
valabile pentru acea turela. Pentru a programa o operatie pentru cealalta turela selectati
mai intai turela.
Exemplu:
Codurile de selectare a turelei pot fi specificate intr-un program de cate ori este necesar.
La executarea programului, portiunile programului guvernate de G-urile de selectare a
turelei sunt separate in programe G13 si G14 care sunt luate ca programe pentru
turelele respective.
257
1.2 Comanda de sincronizare (codul P)
[Functia]
In prelucrarea simultana pe 4 axe, desi doua turele pot fi manevrate independent, exista
cazuri cand este necesar controlul sincronizat a doua turele; rotatia arborelui in timpul
prelucrarii folosind scule in ambele turele este un exemplu care necesita un astfel de
control.
Pentru a sincroniza timpul de prelucrare al G13 si G14 este prevazuta o comanda
speciala. Aceasta comanda de sincronizare este specificata utilizand P.
P_ _ _ _
P: numar intreg (pana la 4 cifre)
Codurile P controleaza ordinea executarii programelor G13 si G14.
[Detalii]
Executarea programului se face in ordinea crescatoare a lui P.
Daca un cod P este citit in timpul executarii unui program, executarea acelui
program este oprita pana cand codul P este citit in celalalt program (cealalta
turela). Cand un cod P apare in celalalt program, numerele codului P sunt
comparate si programul cu P mai mic este executat. Daca numerele codului P
sunt aceleasi, ambele programe sunt executate. Cand executia unui program
pentru o turela este terminata in timpul opririi programului pentru cealalta turela,
executia programului oprit este reluata.
Comenzile de rotatie ale arborelui, viteza lui si comenzile de selectie a treptelor de
viteza care trebuie sincronizate pentru cele doua turele trebuie specificate dupa cum
urmeaza.
258
In exemplul de mai sus, blocul A este executat pentru ambele programe G13 si G14.
Blocurile B, C si D sunt executate in aceasta ordine.
1.3 Codul M (M100) de sincronizare a asteptarii pentru prelucrarile simultane
Sincronizarea asteptarii turelelor A si B in timpul prelucrarilor simultane poate fi
comandata cu M100.
M100 potriveste timpii de
aschiere
Urmatoarele puncte trebuie luate in considerare la sincronizarea prelucrarii cu M100:
1) S si M nu pot fi sincronizate cu M100
2) Acelasi numar de M100 trebuie dat pentru turela A sau B.
Daca este dat un numar diferit, prelucrarea continua fara timp de asteptare.
3) Inserarea unui M100 intr-o prelucrare cu compensarea razei R declanseaza o
alarma. Nu se citeste programul mai departe in timpul unei opriri programate cu
M100. Compensarea razei necesita citirea inainte a blocurilor si din aceasta cauza
inserarea M100 nu este permisa.
4) Atentie deosebita sa nu amestecati codurile P si M100. Orice incercare de a opri o
turela cu ajutorul M100 in timp ce cealalta turela este oprita datorita lui P rezulta in
continuarea prelucrarii fara timp de asteptare.
259
2. Formatul de programare
Selecteaza
turela A
Comenzi
pentru
turela A
Selecteaza
turela B
Comenzi
pentru
turela B
260
In timpul controlului simultan pe 4 axe, S, M cu privire la rotatia arborelui (M00, M01,
M03, M04, M05 si M41 pana la M44), si G96 care apeleaza regimul de prelucrare cu
viteza constanta trebuie sa se potriveasca pentru turelele A si B. Altfel se
declanseaza alarma.
Daca G13 si G14 nu sunt specificate masina, nu efectueaza prelucrarea preconizata.
Blocurile de sub G13 sau G14 sunt continue ca program. Asta inseamna ca N0101
urmeaza direct dupa N0049 si N0151 urmeaza dupa N0099. De aceea cand S, T si
M in aceste blocuri sunt la fel cum sunt date in N0001 si N0051 ele pot fi omise.
Blocurile care contin S si M (M41 pana la M44, M00, M01, M03, M04 si M05) pentru
turelele A si B, sau un G96 trebuie de asemenea sa contina aceleasi numere pentru
P (pana la 4 cifre) pentru a sincroniza executia comenzilor in acele blocuri la turelele
A si B. Cand sincronizarea executiei comenzilor la cele doua turele este necesara
utilizati P.
Exemplu de program:
P10 in N0001 si in N0101
sincronizeaza executia M41 S120
in acele blocuri
P20 in N0002 si in N0102
sincronizeaza executia M03
P30 in N0050 si in N0150
sincronizeaza pornirea aschierii
P40 in N0090 si in N0201
sincronizeaza executia in M05
261
Daca numarul P in blocul N0002 este facut, de ex. P200, adica daca numarul P nu
se potriveste, echipamentul executa comenzile in N0001 pentru turela A si acelea in
N0101 pentru turela B. Dupa aceea comenzile pentru turela B cu P mai mic decat
P200 sunt executate si apoi comenzile pentru turela A sunt executate din blocul care
contine P200, de ex. N0001. De aceea numerele P trebuie date secvential
in conformitate cu ordinea executiei comenzii.
3. Precautii la programarea prelucrarii simultane pe 4 axe
Esential pentru o programare eficienta a prelucrarii pe 4 axe este sa se faca intr-o
maniera echilibrata.
In aceste cazuri la programarea simultana pe 4 axe aveti grija sa:
Determinati duratele operatiilor de executat de turelele A si B
Timpii de aschiere necesari pentru ambele turele trebuie determinati cu precizie pentru
fiecare turela.
Determinati conditiile optime de aschiere
Deoarece o schimbare a vitezei arborelui principal nu poate fi facuta in timpul
prelucrarii simultane pe 4 axe, viteza de aschiere variaza in conformitate cu
diametrul de prelucrat. Selectati cu grija tipul materialului sculei ca sa corespunda
materialului piesei de prelucrat.
Selectati viteza de avans si adancimea de aschiere luand in considerare prelucrarea
cu cele doua turele:
Exemplu:
262
Determinati conditiile de prelucrare in asa fel ca puterea de aschiere necesara celor
doua turele sa nu depaseasca capacitatea masinii.
Alte consideratii
Utilizarea intrerupatorului INDIVIDUAL permite turelelor sa fie manevrate
independent, facilitand verificarea prelucrarilor de incercare.
Trebuie avut grija sa se evite interferenta:
Interferenta intre bara de alezare si universal
Cand se efectueaza prelucrarea frontala cu sculele in turela A:
Interferenta intre sculele din turela A si bara de alezare in turela B.
Interferenta intre sculele in turela A si portcutitul ID in turela B.
Miscarile programate ale sculelor in turela B luand in considerare pe cele din
turela A.
G02 si G03 trebuie de asemenea programate luand in considerare prelucrarea cu
sculele din turela A.
In regim de prelucrare cu viteza constanta apelat cu G96, G110 si G111 selectati
turela cu care se obtine viteza constanta: G96 G111 apeleaza prelucrare cu viteza
constanta de aschiere pentru turela B si G96; G110 anuleaza G96 G111 si
selecteaza regimul de prelucrare cu viteza constanta de aschiere pentru turela A.
Aceasta caracteristica genereaza diferente mari in vitezele de aschiere pentru
sculele de la turelele A si B cand de exemplu se prelucreaza simultan la o piesa cu
mari diferente intre diametre. De aceea portiunea prelucrata de fiecare turela in parte
si materialul sculei trebuiesc selectate cu atentie.
Exemplu de program:
263
Comenzile S, M si P din G96 ale
turelelor A si B trebuie sa
corespunda.
Chiar atunci cand regimul de
prelucrare constanta este activ,
este activ numai pentru turela A.
Turela B nu este in acest regim.
4. Exemplu de programare
Material: S45C (JIS, otel carbon)
Adaos de prelucrare: 3mm (ca raza)
Turela Nr. scula Scula aschietoare Conditii de
prelucrare
Timp de
prelucrare
A T0101
Pozitionat vertical Viteza de aschiere
12065 m/min
Adancimea de
264
aschiere: 3 mm
Viteza de avans:
0,35 mm/rot
T0202
Pozitionat vertical
Viteza de aschiere:
95 m/min.
Adancimea de
aschiere: 3 mm
Viteza de avans:
0,4 mm/rot
B T0101
Pozitiont orizontal
Viteza de aschiere:
65 m/min.
Adancimea de
aschiere: 3 mm
Viteza de avans:
0,25 mm/rot
Timpul de aschiere pe piesa este 68 de secunde cand piesa este prelucrata cu control
pe 4 axe simultan si este 131 de secunde (= 68 + 63) daca piesa este prelucrata
conventional. Aceasta inseamna o economie de timp de 48%.
4.1Fisa tehnologica program
Programul de mai jos efectueaza simultan prelucrarea frontala si strunjirea exterioara de
catre turela A si strunjirea interioara de catre turela B.
265
Nume program
Selectarea turelei A
Prelucrarea frontala cu scula
din turela A
Strunjirea exterioara cu
scula din turela A
Deoarece nu se da nici o
comanda P20 intr-un
program executat de scula
din turela B, acest bloc este
executat numai de turela A
Selectarea turelei B
Strunjirea ID cu scula din
turela B
266
CAPITOLUL 12 INSTRUCTIUNI UTILIZATOR
1. Sumar
Operatiile si functiile alcatuite ca un grup de instructiuni sunt stocate in memorie ca un
subprogram. Subprogramul stocat poate fi accesat din programul principal prin
specificarea numelui programului, care reprezinta un grup de instructiuni, iar operatiile si
functiile in acel program pot fi executate.
Un grup de operatii si functii stocat in acest fel este denumit Program instructiuni
utilizator si apelarea lui se face cu Comanda de apelare instructiuni utilizator.
Cel mai mare avantaj al functiei instructiuni utilizator este ca functii de operare variate si
variabile pot fi utilizate intr-un program de instructiuni utilizator. In plus, folosirea
declaratiilor echipamentului asigura o utilizare mai usoara. Sunt multe cazuri in care
functiile instructiunii utilizator pot fi folosite eficient:
Componente pentru care acelasi contur este specificat in mod repetat in timpul
prelucrarii, cum ar fi roti de curea
Roti dintate si flanse cu contururi similare
Elementele de contur similare ale componentelor de prelucrat sunt alese folosind
Group Technology si sunt exprimate utilizand variabilele.
Programul de instructiuni utilizator este creat utilizand variabilele in timp ce
dimensiunile curente ale unei componente specifice de prelucrat sunt furnizate
intr-un program de prelucrare (programul principal). Astfel componente cu
contururi similare pot fi prelucrate utilizand un program instructiuni utilizator.
Cicluri automate care implica echipament periferic si/sau functii
Instructiuni necesare pentru interblocarea ciclului de prelucrare cu un alimentator
de bare sau ciclu de incarcare sau incarcarea/descarcarea piesei, comenzile
ciclului de calibrare, instructiunile pentru manevrarea masinii conectate cu un
267
robot sau alt echipament periferic sunt programate ca programe instructiuni
utilizator.
Cand se foloseste echipament periferic si functii aferente, utilizatorul poate folosi
functii specializate sau diverse operatii prin utilizarea functiei instructiuni utilizator.
Componente cu contururi similare
Cand dimensiunile punctelor in care arcele se intersecteaza sau un arc si un
segment pe con se intersecteaza nu sunt date pe desen, dar pot fi calculate cu
un numar de expresii, un program de instructiuni utilizator pentru aceste piese
poate fi programat utilizand expresii.
Cicluri fixe speciale sau obisnuite pentru utilizatori
Asa cum e mentionat mai sus, utilizarea eficienta a functiei instructiuni utilizator
poate face posibila prelucrari diverse si functii. In plus programele complicate pot
fi simplificate mult cu aceasta functie, asigurand o programare precisa si rapida.
2. Tipuri de functii Instructiuni utilizator
2.1Relatia dintre tipurile fisierelor program si functiile Instructiuni utilizator
Relatia dintre tipul fisierelor program si functiile instructiuni utilizator este data mai jos.
Programele din partea stanga (Instructiuni utilizator 1)
Configuratia de aici contine un program de planificare si programe principale;
functia Instructiuni utilizator poate fi folosita cu aceste doua tipuri de programe.
Functia Instructiuni utilizator utilizata intr-o astfel de configuratie este denumuita
Instructiuni utilizator 1.
268
Programele din partea stanga (Instructiuni utilizator 2)
Configuratia de aici contine toate tipurile de programe si functia Instructiuni
utilizator poate fi utilizata in fiecare tip de program. Functia Instructiuni utilizator
utilizata intr-o astfel de configuratie este denumita Instructiuni utilizator 2.
2.2 Comparatia dintre Instructiuni utilizator 1 si Instructiuni utilizator 2
Functia si continutul Instructiuni utilizator 1 Instructiuni utilizator 2
Programele utilizabile Programul principal
Program de planificare
Programul principal
Subprogram
Program planificare
Subprogram sistem
Functia instructiune
control
instructiune GOTO
instructiune IF
instructiune GOTO
instructiune IF
instructiune CALL
instructiune RTS
instructiune MODIN
instructiune MODOUT
instructiune GET/PUT
instructiune READ/WRITE
Functia variabila Variabile comune
Variabile locale
Variabile de sistem
Variabile comune
Variabile locale
Variabile de sistem
Variabile I/O
Expresie de calcul (patru reguli) (patru reguli)
Expresie de
comparatie
Expresie logica
(booleana)
- OR, AND, EOR, NOT
F
u
n
c
t
i
e

d
e

o
p
e
r
a
r
e

Functii - SIN, COS, TAN, ATAN,
ATAN2, SQRT, ABS, BIN,
BCD, ROUND, FIX, FUP,
DROUND, DFIX, DFUP,
MOD
Inserati fie un spatiu sau un tab dupa instructiunile de control indicate mai jos.
GOTO, CALL, RTS, MODIN, MODOUT
269
2.3 Functiile de baza pentru Instructiuni utilizator
Functiile de baza sunt clasificate pe larg in urmatoarele trei functii:
Functia Instructiune control
Aceasta functie va permite sa controlati ordinea de executie a secventelor programate
utilizand instructiuni cum ar fi IF, GOTO, si CALL.
Functia variabila
In programarea normala, datele numerice urmeaza direct dupa caracterele de adresa,
cum ar fi A pana la Z. Aceasta functie va permite sa alocati caracterelor de adresa
variabile exprimate de litere si cifre, in loc de date numerice. Datele numerice curente
sunt reprezentate de variabile in programele respective. In acest fel functia variabila
ofera versatilitate si flexibilitate in programare.
Exemplu:
Programarea normala Cand functia de calcul este utilizata
Nume variabila Valoarea dorita poate fi desemnata
Functia de calcul
Aceasta functie va permite sa programati direct calculele aritmetice incluzand operatori
(cum ar fi +, -, x, /), in loc de valori sau variabile (vezi functia variabila de mai sus) cu
caracterele adresa (cum ar fi X, Z, I, K)
Exemplu:
Programarea normala Cand functia de calcul este utilizata
270
3. Instructiuni utilizator 1
Functiile de baza pentru Instructiuni utilizator 1 (functia de instructiune a controlului,
functia variabila, operatiile aritmetice) sunt descrise aici.
3.1Functia Instructiune control 1
Se pot utiliza 8 instructiuni pentru control. Din acestea instructiunea GOTO si IF sunt
functii Instructiuni utilizator 1.
instructiune GOTO
instructiune IF
instructiune CALL
instructiune RTS
instructiune MODIN
instructiune MODOUT
instructiune GET/PUT
instructiune READ/WRITE
Programati aceste instructiuni de control fie la inceputul unui bloc sau imediat dupa
numele secventei specificate la inceputul unui bloc (*1). Inserati un spatiu sau tab dupa
numele secventei sau o instructiune de control ca delimitator. Daca nu exista delimitator,
se declanseaza alarma. Nu este necesar sa inserati un spatiu sau un tab dupa IF,
deoarece este urmata de o paranteza la stanga [.
(1*) Nume secventa
Numele secventei este un cod pentru identificarea individuala a blocurilor intr-un
program si consta din 4 caractere alfanumerice dupa caracterul adresa N.
Exista 2 tipuri de nume de secventa cu urmatoarele constructii:
<N> <4 cifre>, si
<N> <litera> <3 caractere alfanumerice>
Termenul nume secventa asa cum e el utilizat in acest manual se refera la
ambele tipuri de nume de secventa.
Exemplu:
271
Cu alte cuvinte, orice element care contine mai mult de o litera (A pana la Z), cum ar fi
nume de secventa si un cod de control, trebuie urmat fie de un spatiu fie de un tab.
In continuare sunt tratate instructiunile GOTO si IF, care sunt instructiunile de control ale
Instructiuni utilizator 1. Pentru detalii despre instructiunile de control ale Instructiuni
utilizator 2, vedeti Functiile de control 2.
3.1.1 Instructiunea GOTO (ramificatia neconditionala)
unde
N0 - numele secventei blocului (poate fi omis)
GOTO - indica o instructiune GOTO
N1 - indica numele secventei al blocului la care se sare (obligatoriu)
[Functia]
Executia programului sare neconditionat la blocul indicat de N1 si acel bloc este
executat.
[Detalii]
Blocul N1 trebuie sa fie in acelasi program ca blocul continand instructiunea de control.
3.1.2 Instructiunea IF (ramificatia conditionala)
[Format de programare]
(1)
N0 - numele secventei acestui bloc (poate fi omis)
IF - indica o instructiune IF
- exista 2 posibile rezultate ale operatiei de comparare; adevarat si fals.
Expresia conditionala trebuie introdusa in paranteze patrate.
GOTO - instructiune de executat daca expresia conditionala este adevarata
(poate fi omisa)
N1 numarul secventei blocului la care se sare daca expresia conditionala
este adevarata. Obligatoriu.
272
(2)
- poate fi utilizata in loc de o expresie conditionala. Saltul se produce sau
nu daca variabila este definita sau nu.
GOTO se executa daca variabila este definita (poate fi omisa)
N1 - numarul secventei blocului la care se sare daca variabila este
definita. Obligatoriu.
[Functia]
Cand expresia conditionala este adevarata (exemplul 1) sau cand variabila locala
este definita (exemplul 2), executarea secventei sare la secventa N1.
Cand expresia conditionala este falsa (exemplul 1) sau cand variabila locala nu
este definita (exemplul 2), se executa urmatoarea secventa.
[Detalii]
Exemplul 1:
Un salt este facut la N2000, daca variabila V1 este 10 (V1=10). Cand V1 nu este 10,
urmatorul bloc este executat.
Exemplul 2:
Daca variabila locala ABC a fost definita, executia sare la N2000. Daca nu, blocul
urmator este executat.
EQ inseamna egal. Pentru detalii vedeti Functia de calcul aritmetic 1.
273
3.2 Variabile
Trei tipuri de variabile sunt utilizate:
Variabile comune
Variabile locale
Variabile de sistem
Aceste trei tipuri de variabile difera ca utilizare si caracteristici.
3.2.1 Variabilele comune
Termenul comun din variabilele comune se poate lua ca atare iar aceste variabile
pot fi utilizate in comun pentru programele principale si subprograme. Cand aceeasi
variabila este utilizata in 2 sau mai multe programe, numarul de variabile utilizat in acele
programe trebuie sa fie identic. De aceea o variabila comuna, rezultatul calculului intr-un
program, poate fi folosita in alte programe.
[Format]
V numerice = date numerice sau expresie
Desemnarea variabilelor comune consta din inserarea a trei cifre dupa V. Variabilele
comune utilizabile sunt V1 pana la V200.
Exemple:
[Detalii]
Variabilele comune sunt valabile atat in programele principale cat si in
subprograme.
Variabilele comune nu sunt afectate de resetarea echipamentului sau oprirea
masinii. Asta inseamna ca datele sunt pastrate, cu exceptia cazului in care ele
sunt schimbate sau un nou soft de control este instalat.
In afara de setarea sau schimbarea lor intr-un program, variabilele comune pot fi
setate sau schimbate prin setarea unui parametru. Pentru informatii detaliate
despre setarea parametrului, vedeti CAPITOLUL 4 SETAREA PARAMETRULUI,
OPERAREA DATELOR in MANUALUL DE OPERARE.
3.2.2 Variabile locale
Asa cum spune si numele, variabilele locale sunt variabilele pe care un utilizator le
poate seta asa cum le doreste, cu nume sugestive. Pana la 127 de variabile locale pot fi
utilizate pentru fiecare din turelele A si B.
274
[Format]
Litera Litera 2 alfanumerice = numar sau expresie
O, N si V nu pot fi utilizate
Exemplu:
[Detalii]
O variabila locala nu poate sa aiba acelasi nume deja folosit pentru un nume de functie,
operator de comparatie, operator logic (boolean) sau adresa caracter*. (Pentru detalii
despre numele unei functii, vedeti Functia de calcul aritmetic 2, pentru operatorii de
comparatie, Functia de calcul aritmetic 1 si pentru operatorii logici, Functia de calcul
aritmetic 2.)
* Adresele extinse sunt date pentru a realiza LAP, procesare trasee si cicluri fixe ale
utilizatorului. Ele sunt necesare deoarece nu sunt litere indeajuns in alfabet pentru a
acoperi numarul necesar al numelor de extensie. Urmatoarele adrese sunt utilizate in
prezent.
Caracteristicile variabilelor locale
Variabilele locale sunt sterse cand echipamentul este resetat.
Cand o noua variabila locala este setata intr-un program principal, adica atunci
cand sunt trecute date sub un nume nou de variabila locala, numele acelei
variabile locale si datele corespunzatoare sunt inregistrate in memorie.
Daca un nume de variabila locala este utilizat fara sa aiba date, se declanseaza
alarma.
Cand date noi sunt trecute sub o variabila locala deja inregistrata cu alte date,
datele vechi sunt actualizate (sterse).
Programul principal
In N0010, 160 este desemnat variabilei locale
ramanand valabil pana la secventa N0049. In N0050, o noua
data 200 este data aceleiasi variabile locale DIA1. Aceasta
sterge datele vechi 160 si le inlocuieste cu datele noi 200.
275
Pana la 127 de variabile locale pot fi utilizate.
Cand o comanda de apelare subprogram (instructiune CALL) este programata
intr-un program principal si subprogram cu variabile locale setate in blocul care
contine instructiunea CALL, variabilele cu valori numerice intr-un astfel de bloc
sunt toate inregistrate ca variabile locale noi iar valorile lor numerice sunt stocate
in memorie.
Chiar daca o variabila locala are acelasi nume cu una deja inregistrata inainte de
programarea instructiunii de apelare, aceasta este inregistrata ca o noua
variabila.
Datele numerice aplicate variabilei locale de
instructiunea CALL in programul principal
Datele numerice aplicate variabilei locale de
instructiunea CALL in subprogram.
Asa cum e aratat mai sus, variabilele cu acelasi nume ca cele deja inregistrate, sunt
inregistrate ca variabile diferite.
276
Cand se folosesc variabile locale intr-un subprogram apelat si exista cateva
variabile locale cu acelasi nume inregistrate in memorie, sunt utilizate datele
variabilei locale care a avut acel nume inregistrat ultima oara. Variabilele locale
setate in blocul care contine instructiunea CALL sunt toate sterse cand
instructiunea RTS in subprogramul apelat este executata.
In exemplul de mai sus executia N2010 in subprogramul 2 inregistreaza 4 feluri de
variabile locale cu acelasi nume ABC si DEF apoi subprogramul O3000 este
executat. Daca subprogramul O3000 contine nume ABC si DEF, datele numerice
inregistrate ultima oara, ex. ABC=400 si DEF=350 sunt apelate. La sfarsitul
subprogramului O3000, cand instructiunea RTS in O3000 este executata, variabilele
locale inregistrate de subprogramul CALL O3000, ABC=400 si DEF=350 sunt sterse din
memorie.
277
Cand o variabila locala este nou setata intr-un subprogram, numele ei si datele
numerice sunt inregistrate in memorie. Ea este valabila numai in subprogramul
respectiv si este stearsa cand instructiunea RTS in acel subprogram este
executata.
Cand datele numerice de sub o variabila locala care are deja alte date numerice,
se actualizeaza in timpul executarii unui subprogram, datele vechi se sterg. Daca
cateva variabile locale cu acelasi nume sunt inregistrate in memorie, datele
numerice ale ultimei variabile locale sunt actualizate.
Cand N2010 din subprogramul 2 este executat, variabilele locale ABC=400 si DEF=350
sunt inregistrate in memorie dar sunt sterse prin executarea RTS in subprogram 2. De
aceea in blocurile anterioare lui N2040, sunt utilizate variabilele inregistrate cand
subprogramul 2 a fost apelat. Cand blocul N2040 este executat, valorile numerice ale
variabilelor locale ABC si DEF inregistrate in subprogramul 2 sunt actualizate la 220 si
respectiv 300, iar cele inregistrate in subprogramul 1 si programul principal nu sunt
actualizate.
278
3.2.3 Variabilele de sistem
O variabila de sistem este o variabila specifica unui sistem particular si numele ei este
fixat. Variabilele de sistem nu sunt sterse cand echipamentul NC este resetat.
Variabilele de sistem sunt:
Variabila zero offset
Variabila zero shift
Variabila corectiei sculei (tool offset)
Variabila compensarii razei la varf
Variabila datelor interferentei sculei
Variabila limitei de variatie a softului
Variabila bariera universal
Variabila sageata (droop)
Variabila bariera papusii mobile
Variabila compensarii erorii pasului
Variabila repornire utilizator
Variabila comentariu alarma
Aceste variabile pot fi setate, schimbate si utilizate intr-un program in conformitate cu
formatul descris mai tarziu. De aceea, ele pot fi utilizate eficient in programele in care
sunt necesare, cum ar fi programe de masurare ale piesei, programe de calibrare ale
sculei, sau programe de procesare a datelor masurate.
Ele pot fi desigur setate prin selectarea ZERO SET, TOOL DATA sau PARAMETER.
Pentru detalii ale procedurii de setare, vedeti CAPITOLUL 4 SETAREA
PARAMETRULUI, OPERARE din MANUALUL DE OPERARE.
Detalii ale variabilelor de sistem sunt date mai jos:
[Formatul programului de baza pentru variabilele de sistem]
V Litera Trei alfanumerice
V Toate variabilele de sistem au inainte V
Variabilele zero offset
Setati variabilele in felul urmator: VZOFZ = 12364.256
279
Variabilele zero shift
Setati variabilele in felul urmator: VZSH = 50
Prin variabilele zero shift umblati la valoarea deplasarii setate prin operatia zero shift
apelat de G50, iar valoarea deplasarii setate este stearsa cand echipamentul NC este
resetat.
Variabilele corectiei sculei (tool offset)
Setati variabilele in felul urmator: VTOFZ [5] = 2,634
Aceasta indica ca valoarea corectiei sculei pe axa Z pentru #5 este setata la 2,634.
Variabilele compensarii razei la varf
Setati variabilele in felul urmator: VNSRZ [4] = 0.8
Aceasta indica ca raza la varf (pe axa Z) a sculei cu compensarea razei la varf nr. 4 este
setata la 0.8 mm.
Variabilele limitei de variatie a soft-ului
280
Setati variabilele in felul urmator: VPVLZ = 2352.168
Aceasta indica faptul ca limita softului pe axa Z in sensul pozitiv este setata la Z =
2352.168 mm.
Datele numerice ale acestor variabile sunt fata de originea sistemului de coordonate al
masinii (originea masinii).
Variabilele barierei universalului/papusii mobile
Lungime asezare bac L1
Lungime asezare bac D1
Pozitie bac pe Z; CZ
Pozitie bac pe X; CX
Dimensiune asezare L2
Diametru centrare D2
Diametru centrare D3
Pozitie fata frontala piesa WR
Datele numerice ale acestor variabile sunt fata de originea sistemului de coordonate al
programului (zero-ul programului).
Variabilele droop
281
Variabilele compensarii erorii pasului
Aceste variabile sunt valabile numai cand functia de specificatie a compensarii erorii
pasului este valabila.
Variabilele de repornire
Variabilele comentariului alarmei
Pentru aceeasta variabila, un sir de caractere sau un cod hexazecimal (cu $ inainte)
intre ghilimele pot fi utilizate. Literele alfabetului (mari si mici) pot fi utilizate pentru
sirul de caractere. Pentru procedura vedeti 4.1 Functia de control 2 Instructiunea
GET/PUT. Pot fi setate pana la patru caractere din codul hexazecimal. Afisarea unui
comentariu este data cu variabila de iesire VDOUT [] = numarul codului. Vezi mai jos.
Intervalul valabil pentru numerele codului este 1 pana la 9999.
282
Exemplu program 1:
Dupa executia programului de mai sus, o alarma cu un comentariu poate fi generata in
N205.
Exemplu program 2:
Cand programul de mai sus este executat, este afisat numai ABC ca comentariu. Setati
un comentariu fara sa plasati un spatiu intre caracterele comentariului. In exemplul de
mai sus, deoarece trei caractere sunt setate la VUACM [1], al patrulea caracter si
urmatoarele trebuie setate la VUACM [4].
Exemplu program 3:
Dupa executia programului de mai sus, o alarma cu un comentariu poate fi generata in
N103.
Exemplu program 4:
283
Variabila aritmetica
Comanda NOEX
Indicata la inceputul unei secvente de setare a unei variabile, pentru a grabi verificarea
programului prin eliminarea procesarii bloc cu bloc. (Operatia este aceeasi indiferent
daca aceasta comanda este data sau nu.)
Comanda NOEX este valabila numai in regimul de operare bloc cu bloc cu 1 setat la
comanda de ignorare NOEX cu parametru optional (OTHER FUNCTION 1).
3.2.4 Variabile de citire I/O
Variabilele de citire I/O sunt variabile de sistem care citesc intrarile/iesirile panoului si
intrarile/iesirile semnalelor. Variabila de sistem utilizata pentru citirea intrarii este VIRD
iar cea utilizata pentru citirea iesirii este VORD.
[Format]
Citirea intrarii:
verificare numar
pozitie
Citirea iesirii:
verificare numar
pozitie
*Datele citite sunt 1 daca bit-ul este ACTIV si 0 daca bit-ul este INACTIV.
284
<Metoda de obtinere a adresei I/O>
Citirea starii semnalelor de intrare
1. Cautati semnalul I/O (de intrare/iesire) din tabelul de biti de intrare/iesire, si
verificati eticheta acestuia. Daca, de exemplu, doriti sa verificati Door close
confirmation (Confirmarea de inchidere a usii), gasiti eticheta iDRCL.
2. Activati I/O monitor si apasati tasta functionala Srch pentru a afisa urmatorul
ecran.
Introduceti numele etichetei gasite iDRCL la Label si apasati butonul Search
sau Display.
3. Cand se termina cautarea apare urmatorul ecran.
Adresa IX0121.0 indicata la L_Addr arata ca adresa logica este 121 si numarul
bitului este 0. Aceasta inseamna ca se poate citi starea confirmarii de usa inchisa
specificand VIRD[1210].
285
Citirea starii semnalelor de iesire
1. Cautati semnalul de intrare/iesire in tabelul cu biti de intrare/iesire si verificati
eticheta acestuia. Daca, de exemplu, doriti sa verificati Machine Lock (Blocarea
masinii), gasiti eticheta opMLCK.
2. Cautati opMLCK in I/O Monitor in acelasi mod prezentat pentu semnalele de
intrare.
3. Cand cautarea s-a incheiat, apare urmatorul ecran.
Adresa QX0513.6 indicata la L_Addr arata ca adresa logica este 513 si numarul
bitului este 6. Specificati comanda VORD introducand valoarea obtinuta scazand
512 din adresa logica. Se poate citi starea machine lock specifiand
VORD[0016].
286
3.3 Functia de operare aritmetica 1
Aceasta functie permite operarea aritmetica utilizand variabile. Programarea poate fi
facuta in acelasi fel ca pentru expresiile aritmetice generale.
[Format program]
Adresa, Adresa extinsa, Variabila = expresie
Expresia din dreapta care necesita o operatie aritmetica este alcatuita din constante,
variabile, expresii de comparatie si operatori.
Expresiile aritmetice si de comparatie sunt descrise mai jos.
Expresie aritmetica
Operator Ce inseamna Exemplu
+
-
Semn pozitiv
Semn negativ
+
-
Adunare
Scadere
/
Inmultire
Impartire
Expresie de comparatie
Operator Ce inseamna Exemplu Continut Regula
LT
(Mai mic decat, <) Sari la N100 cand V1
este mai mic ca 5
LE
(Mai mic decat sau egal
cu )
Sari la N100 cand V1
este mai mic sau egal 5
EQ
(Egal cu =) Sari la N100 cand V1
este egal cu 5
NE
(Diferit ) Sari la N100 cand V1
este diferit de 5
GT
(Mai mare decat, >) Sari la N100 cand V1
este mai mare ca 5
GE
(Mai mare sau egal, ) Sari la N100 cand V1
este mai mare sau egal
ca 5
Inserati un
spatiu pe
fiecare parte a
operatorului
287
4. Instructiuni utilizator 2
Instructiuni utilizator 2 permite utilizarea mai multor functii decat sunt furnizate de
Instructiuni utilizator 1, incluzand variabilele I/O, operatiile logice, operatii cu functii si
instructiunile echipamentului, cum ar fi instructiunea CALL, instructiunile
MODIN/MODOUT si instructiunile PUT/GET.
4.1 Functiile de control 2
Instructiunile echipamentului NC de sub Instructiuni utilizator 2 instructiunile CALL,
RTS, MODIN, MODOUT, READ/WRITE si GET/PUT, sunt descrise in aceasta sectiune.
Un spatiu sau un tab trebuie intotdeauna inserat dupa o instructiune de control.
4.1.1 Instructiunea CALL Apelarea programului
unde,
N0 Numele secventei acestui bloc (poate fi omisa)
CALL - Instructiunea CALL
O1 - Numele subprogramului de apelat. Obligatoriu.
Q1 - Indica numarul de repetitii ale subprogramului de apelat (1 pana la 9999
dupa adresa Q)
Setati variabilele de folosit in subprogramul apelat.
[Functia]
Subprogramul desemnat de <O1> este apelat si executat. Cand variabilele sunt setate
in sectiunea de setare a variabilelor, toate sunt inregistrate.
Exemplu:
Cu comenzile desemnate mai sus, subprogramul O1234 este apelat si executat. In
acelasi timp, variabilele XP1 si ZP1 sunt inregistrate.
4.1.2 Instructiunea RTS Sfarsitul subprogramului
[Formatul Programului]
288
[Functia]
Instructiunea RTS trebuie intotdeauna specificata la sfarsitul unui subprogram.
Executarea blocului RTS incheie subprogramul apelat si secventa de executie sare la
blocul urmator dupa cel care contine instructiunea CALL. Variabilele inregistrate in
blocul care contine instructiunea CALL si variabilele din subprogram sunt toate sterse.
Statutul definit/nedefinit al variabilelor locale cu o instructiune IF
unde,
N2 - numele secventei acestui bloc
IF - instructiune IF
- numele variabilei locale al carei statut definit/nedefinit este
investigat. Nu este necesar sa se includa numele variabilei in
paranteze drepte.
GOTO - aceasta poate fi omisa
N3 - specificati aici numele secventei blocului la care se sare daca
variabila locala este gasita ca fiind definita
Aceasta verifica daca variabila locala cu numele respectiv este definita sau nu. Un salt
este facut la numele secventei desemnate N3, daca este definit; daca nu este definita,
se executa blocul de dupa N2.
Exemplul 1:
Daca variabila locala ABC a fost definita, executarea secventei sare la N2000. Daca nu
a fost definita, urmatorul bloc este executat.
Exemplul 2: program principal
289
Cand blocul N1000 din programul principal este executat, executia secventei sare la
subprogramul O1234.
Subprogramul este executat de la N001 si cand controlul citeste instructiunea RTS in
N050, executa secventa, apoi sare inapoi la N1001 din programul principal si comenzile
din acel bloc si blocurile consecutive sunt executate. In acelasi timp cu saltul de la
subprogram la programul principal, variabilele XP1 si ZP1 sunt sterse.
Ordinea executiei programului:
4.1.3 Instructiunea MODIN
unde,
N0n - numele secventei
MODIN - instructiune MODIN
O1 - numele subprogramul de apelat. Obligatoriu.
Q1 - indica numarul de repetari al subprogramului de apelat (1 pana la
9999 dupa adresa Q; este Q1 daca nu e specificat)
- Setati variabilele de folosit in subprogramul apelat.
[Functia]
Subprogramul desemnat este apelat de fiecare data cand o comanda de miscare pe o
axa este executata. Subprogramul desemnat este apelat si executat de fiecare data
cand o comanda de miscare pe o axa (*1) in programul care apeleaza acel subprogram
este executat. Aceasta functie ramane activa pana cand instructiunea MODOUT
descrisa in (4) este citita.
*1 Miscarea de comanda pe axa inseamna orice comanda in G00, G01, G03 si G31
pana la G35 care contine fie un X sau un Z sau amandoua.
4.1.4 Instructiune MODOUT
MODOUT - desemneaza o instructiune MODOUT
[ Functie]
Aceasta este instructiunea de anulare a regimului MODIN.
290
Regimul MODIN trebuie anulat de o instructiune MODOUT desemnata in acelasi
program. Asta inseamna ca regimul MODIN activat in programul principal nu
poate fi anulat de instructiunea MODOUT in subprogram si un regim MODIN activ
in subprogram nu poate fi anulat de o instructiune MODOUT in programul
principal.
Numarul maxim de subprograme utilizabile intr-un singur program este 125.
Exemplu de program cu instructiuni MODIN si MODOUT.
Programul principal Subprogram
Programul este pornit din N001 al programului principal iar comenzile pana la N030 sunt
executate normal. La executarea comenzilor din N031, subprogramul O1000 este apelat
in regim MODIN. Totusi subprogramul nu este executat in acest bloc. Cand comenzile
miscarii pe axe in blocul N032 sunt terminate, subprogramul O1000 este apelat si
executat pana in N1040 in acel subprogram. Instructiunea RTS determina un salt la
programul principal si urmatoarea secventa, N033, este apoi executata. Acelasi pas
este repetat pana la blocul N039 in programul principal. Instructiunea MODOUT in N040
anuleaza regimul MODIN si comenzile in blocurile de dupa N041 sunt executate normal.
291
Grupare si intervalul de folosire al regimului MODIN/MODOUT
Nivelul de grupare permis in regimul MODIN/MODOUT este opt.
Exemplu: doua niveluri de grupare
Programul principal Subprogram
In acest exemplu, regimul MODIN este activ de la N001 la N030 pentru subprogramul
O1000 si de la N010 la N020 pentru subprogramul O2000.
Secventa:
(1) In blocurile de la N001 la N009, subprogramul O1000 este apelat si executat de
fiecare data cand o comanda de miscare pe o axa este executata.
(2) In blocurile de la N010 la N020, subprogramul O1000 este apelat si executat imediat
dupa ce o comanda de miscare pe axa este executat. Apoi subprogramul O2000
este apelat si executat successiv. Daca programul cu suprogramul O2000 contine o
comanda de miscare pe axa, N2001 in acest exemplu, O1000 este executat dupa ce
comanda de miscare pe axa este terminata. Dupa ce subprogramul O2000 este
terminat, blocul de comenzi in programul principal este executat.
(3) In blocurile de la N021 la N030, subprogramul O1000 este apelat si executat de
fiecare data cand o comanda de miscare este executata.
292
4.1.5 Instructiunea READ/WRITE
Instructiunile READ si WRITE sunt utilizate pentru comunicatii cu echipamente externe
prin interfata RS232C.
Ele sunt utilizate impreuna cu instructiunea GET/PUT descrisa in (6) mai jos.
unde,
READ - desemneaza o instructiune READ
N - canalul pentru interfata RS232C
unde,
WRITE - instructiune WRITE
N - canalul pentru interfata RS232C
[Functia]
READ : Primeste datele de la echipamentul extern conectat la canalul desemnat
de <n> si le inregistreaza in zona de citire (maximum 160 de caractere) in
cod JIS8.
WRITE: Trimite datele inregistrate in zona de scriere (max. 160 de caractere) in
cod JIS8 la echipamentul extern conectat la RS232C.
293
[Detalii]
Protocolul de transmisie
Rata baud si configuratia codului pentru canalul interfetei RS232C care se utilizeaza
pentru comunicarea cu un echipament RS232C trebuie setata dinainte.
Acesti parametri de comunicare sunt setati la parametrul optional al CNC (RS232C)
prin selectarea PARAMETER SET.
Codul de transmisie
Pentru codurile de transmisie se utilizeaza codul JIS 8 bit sau JIS 7 bit (in acest caz
se utilizeaza un numar par).
Sfarsitul transmisiei datelor este fie NULL, fie %. Care dintre aceste coduri sunt
utilizate este determinat de setarea la oprire de verificare cu parametru optional
(RS232C).
(% este selectat de 1, iar NULL este selectat de 0)
[Completari]
Urmatoarele situatii in timpul transmisiei de date declanseaza alarma B:
o Numarul de caractere ale transmisiei de date depaseste 160.
o Transmisia de date prin interfata RS232C se opreste pentru o durata mai mare
decat cea prescrisa.
o Se declanseaza o alarma in interfata RS232C in timpul transmisiei.
o RS232C nu mai este pregatita pentru transmisie.
Nu listati iesiri utilizand acelasi canal al interfetei RS232C in timpul executiei
comenzii READ/WRITE.
Executia comenzii READ/WRITE si listarea datelor masurate nu pot fi executate in
acelasi timp.
Daca una este in executie, executia celeilalte comenzi este oprita.
Deoarece zonele pentru READ si WRITE sunt diferite, executia comenzii READ nu
modifica zona WRITE.
Numai un numar de secventa poate fi pus inaintea comenzii READ/WRITE.
Cand se foloseste codul JIS 7 bit, desemnati codul SI (shift in $0F) la inceputul
comunicatiei 1 si desemnati SO (shift out $0E) la sfarsit. Deoarece ambele SI si SO
sunt tratate ca date, includeti-le in numarul de caractere din transmisie.
294
4.1.6 Instructiunea GET/PUT
unde,
GET - instructiune GET
s - numele variabilei utilizate sa inregistreze datele in zona READ unde datele sunt
stocate de instructiunea READ (variabile comune, variabile de sistem, variabile
locale, variabile de iesire)
K - acesta indica numarul de cifre de citit din zona de citire unde datele au fost
inregistrate de instructiunea READ (max. 10 linii). Daca s=0 acesta indica
numarul de caractere ce se ignora (max 160 caractere)
PUT - instructiune PUT
s - datele de scris in zona de scriere: numele variabilei, sir de caractere sau numar
hexazecimal (variabila comuna, variabila de sistem, variabila locala, variabila de
intrare, ABC, $0A)
K - aceasta indica numarul de cifre de scris din zona de scriere unde datele au fost
inregistrate de instructiunea WRITE (max. 10 linii). Daca s=0 aceasta indica
numarul de spatii ale codului (max 160 caractere)
[Functia]
Instructiunea GET : Aceasta citeste datele numerice (codul JIS8) din zona de citire unde
datele au fost inregistrate cu instructiunea READ si le seteaza pentru variabila
desemnata.
Instructiunea PUT: Aceasta inregistreaza datele numerice si sirul de caractere al
variabilei setate in zona de scriere cu instructiunea WRITE. Datele sunt inregistrate in
codul JIS8.
[Detalii]
Instructiunea GET:
Mai intai este citit codul de citire din zona de citire de instructiunea READ; este citit
numarul de caractere desemnate in K, numarand din pozitia RRP. Apoi aceasta
citire este convertita in valori numerice si seteaza tipul de variabile desemnate in s.
In acest timp, RRP este suplimentata cu valoarea K.
RRP este setat la inceputul zonei de citire cand instructiunea READ este executata
sau CNC este resetata si este suplimentata cand GET este executata. Nu poate fi
intoarsa. Alarma B se declanseaza in urmatoarele cazuri:
a) Cand RRP depaseste numarul de coduri citite de instructiunea READ.
295
b) Cand conversia in date numerice este imposibila.
Exemplu: Cand sunt mai mult de doua zecimale sau exista alte cifre decat de la 0
la 9.
Instructiunea PUT:
Cand o variabila comuna sau o variabila locala este desemnata in s, este utilizat un
numar real, iar cand o variabila de intrare este desemnata, se utilizeaza numere
intregi. Pentru variabilele de sistem datele sunt convertite in JIS 8 in conformitate cu
atribuirea variabilelor de sistem. Apoi codul de litere este scris in zona WRITE; sunt
scrise numarul de cifre date in K, numarand din pozitia WWP. In acest moment,
WWP este suplimentat cu K.
WWP este setat la inceputul zonei WRITE cand instructiunea WRITE este executata
sau CN resetata, si este suplimentata cand PUT este executata. Nu se poate
intoarce.
Un sir de caractere sau numar hexazecimal poate fi folosit pentru s intr-o
instructiune PUT. Totusi limita pentru numarul de caractere este 16. "*" nu trebuie
dat.
Expresia de caractere si numere zecimale
Numar hexazecimal
Litere mari
Litere mici
Alarma B se declanseaza in urmatoarele cazuri:
- cand WWP depaseste 160
- cand NULL sau % exista in numarul hexazecimal
Relatia intre READ/WRITE si GET/PUT
Comunicatiile de date sunt efectuate prin zona de citire/scriere cu ajutorul variabilelor
(variabile comune, variabile de sistem, variabile locale, variabile de intrare/iesire) si
echipamentelor externe.
296
Conceptul este ilustrat in figura de mai jos
[Exemple de programe]
Exemplul 1. Program care utilizeaza instructiunile READ/WRITE si GET/PUT
Datele sunt citite din CN0
Mesajul (a) (10 litere) este sarit
A 11 litera este citita in V1
Mesajul (b) (9 litere) este sarit
A 21 si 22 litera sunt citite in V2
Mesajul (c) (4 litere) este sarit
A 27a pana la 31 litera sunt citite in datele tool
offset
Mesajul (d) (4 litere) este sarit
A 36 pana la 40 litera sunt citite in datele tool
offset
297
Datele transmisiei
Rezultatul programului precedent:
Exemplul 2. Programul de iesire (presupunand ca imprimanta este conectata la CN0):
4 spatii
Cap de tabel
Cod intoarcere sanie
Numar tool offset
Valoare tool offset
Cod intoarcere sanie
Urmatoarele vor fi listate cand programul de mai sus este executat.
298
4.2 Variabile I/O
Variabilele I/O sunt variabilele utilizate pentru trimiterea si primirea semnalelor I/O intre
control si echipamentul periferic.
Variabilele de intrare:
Variabilele care reprezinta semnale intrate de la echipamentul periferic, cum ar fi
panoul de comanda, unitatea de procesare a datelor masurate, sistemul de
masurare a sculei si sensorul palpator.
Aceste semnale sunt denumite date de intrare.
Variabilele de iesire:
Variabilele care reprezinta semnale de iesire din control la echipamentul periferic,
cum ar fi lampi indicatoare si afisaj alarme pe panoul de comanda.
Aceste semnale sunt denumite date de iesire.
4.2.1 Variabile de intrare
Numerele variabilei de intrare sunt listate mai jos.
Numarul
variabilei de
intrare
Continutul datelor Echipamentul care
le genereaza
0 (Inactiv), 1 (Deschis)
1 bit prin care variabilele #1 pana la #8 corespund cu 0
pana la 7.
5 bit numar hexazecimal, $0 pana la $F
Panoul de comanda
Bit: 0 (Inactiv), 1 (Activ)
pana la 7.
EC
0 (Inactiv), 1 (Deschis) Panoul de comanda
0 (Inactiv), 1 (Deschis) EC
0 (Inactiv), 1 (Deschis)
pana la 7.
Panoul de comanda
Temporizari: 1msec., 1 sec., 1 min., 1 ora, 1 zi
(temporizarile sunt resetate la 0 la pornire si incepe
numaratoarea, numarator 4 biti)
Conditia codurilor de specificare: #1 pana la #16 (in biti)
Detaliile specificatiilor trebuie discutate.
299
4.2.2 Variabile de iesire
Numerele variabilei de iesire sunt listate mai jos.
Detaliile specificatiilor trebuie discutate.
4.3 Functia de operare aritmetica 2
Functia de operare aritmetica a Instructiunii utilizator 2 ofera caracteristici care nu sunt
suportate de Instructiuni utilizator 1; expresii logice si functiile pot fi utilizate.
Pentru detalii despre functiile de operare aritmetica ale Instructiunii utilizator 1, vedeti
Functia de operare aritmetica 1.
300
Expresii logice
Operator Ce face Exemplu Regula
OR
AND
EOR
Suma
Inmultire
OR exclusiv
NOT Negatie
Puneti un spatiu
in fiecare parte
Functii
Functia Ce face Exemplu Regula si observatii
SIN Sinus
COS Cosinus
TAN Tangenta
ATAN Arctangent (1)
Interval: -90 pana la 90
ATAN2 Arctangent (2)
Unghiul punctului definit
de coordonatele (a, b).
Intervalul -180 pana la
180
SQRT Radacina patrata
ABS Valoare absoluta
BIN Conversie din zecimal in
binar
BCD Conversie din binar in
zecimal
ROUND Rotunjire
FIX Rotunjire la Intreg (-)
FUP Rotunjire la intreg (+)
Revenire
DROUND Rotunjire la a treia
zecimala
DFIX Rotunjire la a treia
zecimala (-)
DFUP Rotunjire la a treia
zecimala (+)
MOD Rest
(a-fix[a/b] *b)
Numerele dupa
simboluri trebuie
incluse in paranteze
drepte
Cand doua elemente
sunt specificate intr-o
paranteza dreapta,
puneti o virgula intre
ele.
Pozitia zecimalei este
determinata in
conformitate cu
sistemul de unitati de
masuri selectat.
Pentru unghi
comenzile sunt:
1 grad pentru 1 mm si
1 tol
0,001 grade pentru 1 m
0,0001 grad pentru
0,0001 toli
Combinatie de Operatii
Operatiile si functiile explicate in pagina anterioara pot fi combinate dupa cum e
nevoie.
301
Desemnarea ordinii operatorilor cu paranteze drepte [ ]
Ordinea operatorilor poate fi determinata prin utilizarea parantezelor drepte.
Exemplu:
5. Informatie suplimentara despre programele Instructiuni utilizator
5.1 Intoarcerea la secventa in program utilizand Instructiuni utilizator
Intoarcerea la secventa poate fi facuta in acelasi fel ca intr-un program conventional si
nu sunt restrictii de activare a functiei de intoarcere la secventa.
Cand variabilele sunt setate intr-un bloc inainte de cel unde intoarcerea la secventa este
executata, datele setate sunt toate inregistrate in memorie.
5.2 Tipuri de date, constante
5.2.1 Tipuri de date
Exista trei tipuri de date: intregi, reale si logic
Intreg
Datele intregi sunt numere intregi si pot fi zero, un intreg pozitiv sau un intreg
negativ.
Real
Datele reale sunt numere reale si pot fi zero, un numar pozitiv real sau un numar
negativ real.
Logic
Datele logice pot fi adevarat (1) sau fals (0).
302
5.2.2 Constante
Exista doua tipuri de constante: intregi si reale
Intregi
Constantele intregi sunt numere intregi. Ele pot fi exprimate pana la 8 cifre si sunt
interpretate ca numar zecimal.
Reale
Constantele reale sunt numere intregi. Ele pot fi exprimate pana la 8 cifre incluzand
o zecimala si sunt interpretate ca numar zecimal.
5.3 Regulile de operare/tipuri ale variabilelor si evaluarea valorilor lor
5.3.1 Tipul variabilei si evaluare
Cand se seteaza o variabila, este utilizata o instructiune de alocare:
Exemplu:
unde,
V= nume variabila
constanta, nume variabila, expresie si functie
Cu aceasta setare, valoarea lui este evaluata, iar valoarea lui V este schimbata in
conformitate cu regula.
Numele variabilei V Unitati de masura Tip Evaluarea valorii
[I] Neschimbat 1 mm
1/10000 toli
[R] (tolii sunt convertiti in metric)
( rotunjire )
[I] [I]*1000 (metric)
[I]*10000 (toli)
Variabile de sistem
mm toli
[R] [R]*100 (metric), (rotunjire)
[R]*10000 (toli), (rotunjire)
[I] Variabile comune -
[R] Neschimbat
[I] Variabile locale -
[R] Neschimbat
[I] Adresa extinsa -
[R] Neschimbat
[I] Neschimbat Variabila I/O -
[R] (rotunjire)
Abreviatii:
[I]..Intreg
[R].Real
..Schimba in real
..Schimba in intreg
303
5.3.2 Reguli de operare si evaluarea valorilor
Exemplu:
Tipul
expresiei
Operator Ce face Tip element
1 A
Tip
element 2
B
Tipul
rezultatului
operatiei C
[I] [I] [I]
[R] [R]
[R] [R]
+
-
Suma
Scadere
[R] [R] [R]
[I] [I]
+
-
Semn pozitiv
Semn negativ
[R] [R]
* Inmultire
Expresie
aritmetica
/ Impartire
[R] [R]
[R]
Mai mic decat <
Mai mic decat
sau egal
[I] [I]
Egal cu =
[R]
Diferit
[R]
Mai mare decat >
Expresie de
comparatie
LT
LE
EQ
NE
GT
GE
Mai mare decat
sau egal cu
[R] [R]
[b]
[I] [I]
EOR
OR
AND
OR exclusiv
Suma
Inmultire
(rotunjire) (rotunjire)
[I]
Expresie
logica
NOT Negare
[I] sau
(rotunjire)
[I]
Prescurtari:
[I]..Intreg
[R}Real
Schimba in real
....Schimba in intreg
[b].Logic
304
5.3.3 Reguli de operare ale functiei si evaluarea valorii
Exemplu:
Tipul
expresiei
Ce face Unitati de
masura
Tip element 1
A
Tip element 2
B
Rezultatul
operatiei C
SIN
COS
TAN
Sinus
Cosinus
Tangenta
[R]/1000 grade
(metric)
[R]/1000 grade
(toli)
[R] -
[R]*1000
1/1000 grade
(metric)
[R]*1000 (1/10000
grade
(toli)
ATAN
ATAN2
Arctangenta 1 mm
1/10000
1 mm
1 tol
-
SQRT
Radacina
patrata
-
ABC
Valoare
absoluta
-
BIN
(rotunjire)
-
BCD
(rotunjire)
-
(neschimbat)
ROUND
Rotunjire -
(neschimbat)
FIX
Rotunjire -
(neschimbat)
FUP
Numara ca
numere intregi
-
305
Prescurtari:
[I]..Intreg
[R}Real
Schimba in real
Schimba in intreg
[b].Logic
6. Exemple de programe Instructiuni utilizator
Trei programe tipice sunt furnizate in urmatoarele pagini.
Vedeti aceste exemple si metodele de programare utilizate ca sa puteti utiliza din plin
functia Instructiuni utilizator.
Exemplu de program 1 (prelucrare ax cu contur similar)
Sa presupunem ca trei piese diferite cu contururi similare cu acel aratat mai sus trebuie
prelucrate. Programele sunt pregatite folosind functia Instructiuni utilizator asa cum e
descris mai jos.
[Secventa program]
Procedura:
1. Denumiti fisierele celor trei piese:
2. Deoarece aceste piese au contururi similare, acestea sunt definite cu un subprogram.
Numele fisierului subprogramului este
3. Elementele (dimensiunile) utilizate pentru a defini conturul, numerele sculei si vitezele
de aschiere sunt exprimate utilizand variabilele locale si variabilele comune.
306
V1 = scula de degrosare DX1= diametrul DX1
V2 = scula de finisare DX2= diametrul DX2
V3 = viteza de aschiere in ciclul de
degrosare
DX3= diametru DX3
V4 = viteza de aschiere in ciclul de
finisare
WLZ1 = adaos de finisare in directie
longitudinala (WZ1)
LZ1 = dimensiune longitudinala LZ1 UDX1 = adaos de finisare pe diametru
LZ2 = dimensiune longitudinala LZ2 XS = coordonata X al punctului de
pornire LAP
LZ3 = dimensiune longitudinala LZ3 ZS = coordonata Z al punctului de
pornire LAP
4. Pentru a prelucra o piesa, se utilizeaza regimul LAP.
5. Pasii descrisi mai sus sunt enumerati in tabelul de mai jos.
Subprogram
Subprogramul care defineste conturul, pregatit utilizand variabile locale si comune,
poate fi programat asa cum e aratat mai jos pe baza tabelului de mai sus.
307
Programul principal
Programul de aschiere este compus din trei programe principale pentru fiecare piesa.
308
[Supliment]
Numele fisierului programului de aschiere (programul principal)
Puneti $ in fata numelui fisierului. Daca programul este pe banda, ordinea este
urmatoarea :
Numele programului de aschiere (numar)
O100 in acest exemplu
Programul principal apeleaza subprogramul O1000 pentru prelucrare. In acest
moment, programul principal desemneaza datele necesare variabilelor utilizate
de subprogram.
Exemplu program 2 (prelucrare contur care necesita calculatie pentru definire)
La prelucrarea unui contur care contine un arc si portiune conica si cand punctul(ele)
intersectiei nu este indicat pe desen, functiile de operare ale functiei Instructiuni utilizator
pot fi utilizate cu eficienta pentru a crea programul.
[Secventa program]
(1) Cu marirea sectiunii A, echipamentul calculeaza punctele de intersectie utilizand
variabilele si functia de operare ale utilizatorului.
Punctele care trebuie calculate sunt coordonata Z ale punctului a si coordonatele X si Z
ale punctului b. Pentru a le obtine, variabilele sunt setate ca mai jos.
309
V10 = unghiul conului (15
0
)
V11 = raza arcului (16 mm) Setati utilizand variabile comune
XD1= diametrul in punctul a (110 mm)
XD2= diametrul in punctul b
XD3= diametrul in punctul c (190 mm)
ZL1= coordonata pe Z a punctului a
ZL2= coordonata pe Z a punctului b
ZL3= coordonata pe Z a punctului c (32 mm)
DIS1= DX3-DX1
DIS2= distanta dintre centrul arcului si punctul
c
DIS3= distanta dintre punctul a si b (pe Z)
DIS4= distanta dintre punctul b si c (pe Z)
Setati utilizand variabile locale
(2) Punctul de intersectie poate fi calculat cu urmatoarea ecuatie, pe baza variabilelor
din 1.
(3) Deoarece modelul in sectiunea A poate fi utilizat in comun cu alte piese, este
preferabil sa se programeze un astfel de contur ca subprogram. Vom numi
subprogramul Variabilele XD2, ZL1 si ZL2 sunt setate in acest
subprogram, si alte variabile sunt setate in programul principal.
(4) Pregatiti programul de aschiere ca un program princuipal.
Numele filei programului principal este Functiile LAP si functiile de
compensare a razei la varf sunt utilizate in programul principal.
310
Subprogram
Program principal (program de aschiere)
311
[Supliment]
Variabilele sunt setate in blocul N1000
Coordonata pe Z a punctului a este comandata in blocul N1001.
Coordonatele pe X si Z a punctului b si raza arcului sunt comandate in bloc
N1002.
Coordonatele pe X si Z a punctului c sunt comandate in bloc N1003
RTS in blocul N1004 indica sfarsitul subprogramului.
Subprogramul ORT01 este apelat de comanda in blocul N109 pentru a defini
conturul care consta din arc si con. Variabilele utilizate pentru definirea acestui
contur sunt toate setate in acest bloc.
Exemplu program 3 (prelucrarea unui contur care consta dintr-un contur repetat)
Acesta este un exemplu de programare pentru o piesa care are un contur care se
repeta, cum ar fi o roata de curea.
312
[Secventa program]
(1) Presupunand ca sunt mai multe roti de curea cu contur similar, ca mai sus. Pentru
simplificarea programelor acestor prelucrari, exprimati conturul piesei A utilizand
variabile.
Nume
variabila
Continut Valoare numerica pentru
acest exemplu (Fig. 3.1)
PC11 Pasul 20 mm
XH1 Inaltime canal 15
XD1 Punctul de pornire al aschierii 2
ZW1 Latimea canelurii 16
ZW2 Conicitate pe Z 4.7
TW1 Latimea sculei 6
D1 Valoarea lui I de 1R 0.299
DK Valoarea lui K de 1R 0.954
(2) Programati ciclul de aschiere al canelurii ca un subprogram utilizand variabile.
Deoarece acest program este apelat dupa executia comenzilor de miscare pe axe, este
pregatit in regim incremental ca sa poata fi folosit oriunde este apelat.
Numele subprogramului este PULL-PTTN1.SUB.
313
Subprogram
(3) Programul de prelucrare a unei caneluri a fost creat in pasul (2). Utilizand acest
subprogram, programul de prelucrat roata de curea aratat in fig. 3.1 poate fi pregatit.
Faceti acest program ca un program principal: Numele filei este PULLY-1.MIN
314
Programul principal (programul de aschiere)
[Supliment]
Instructiunea MODIN in blocul N007 trece echipamentul in regim MODIN in care
subprogramul este apelat si executat de fiecare data comenzile de miscare pe axe sunt
incheiate. In acest bloc, variabilele utilizate in subprogramul OPP1 sunt de asemenea
setate.
In blocurile N007 pana la N011, subprogramul OPP1 este apelat si executat de fiecare
data cand comenzile de miscare pe axe in acele blocuri sunt incheiate, prelucrand in
acest fel canelurile rotii de curea.
Canelurile rotii de curea ar putea fi de asemenea prelucrate utilizand instructiunea CALL
in loc de MODIN si MODOUT. Totusi cand instructiunea CALL este utilizata, acea
instructiune trebuie repetata de fiecare data cand subprogramul trebuie apelat.
315
CAPITOLUL 13 PROGRAME DE PLANIFICARE
1. Sumar
Programele de planificare permit prelucrarea continua a diferitelor piese fara interventia
operatorului, utilizand un alimentator de bare, incarcator sau alt echipament automat.
Cateva programe principale pot fi selectate si executate in ordinea specificata de un
program de planificare
Un program de planificare este stabilit de urmatoarele cinci blocuri. Daca alte blocuri
sunt specificate, se declanseaza alarma. Programul trebuie terminat cu blocul END.
a) Blocul PSELECT
Selecteaza si executa programele principale
b) Blocul GOTO
Se ramifica neconditionat
c) Blocul IF
Se ramifica conditionat
d) Blocul VSET
Seteaza variabilele.
e) Blocul END
Incheie programele de planificare
Aceste comenzi trebuie specificate la inceput sau imediat dupa numele secventei.
Desi comentariile date intre (si) si liniile continue identificate de $ sunt valabile,
stergere bloc (/) nu este valabila.
Memoria pentru programul de planificare, programul principal si subprogram este
pana la marimea maxima a memoriei intermediare care este selectata de
specificatie.
Blocurile specificate intr-un program de planificare sunt descrise mai jos.
2. Blocul PSELECT
[Functia]
Blocul PSELECT selecteaza si executa programele principale ale unei piese de
prelucrat.
Aceasta functie cauta un fisier program principal pentru ca acesta sa fie selectat ca
program de prelucrare. Functia cauta de asemenea un fisier subprogram, sau fisier
subprogram de sistem si fisierul subprogram al producatorului pentru subprogramele
cerute, pe care le selecteaza automat.
Repeta programele selectate dupa cum e specificat.
316
Comenzile trebuie specificate in urmatoarea ordine:
Comenzile incluse in [ ] pot fi omise. Virgula , poate fi de asemenea omisa daca ceea
ce urmeaza este omis.
fm: numele fisierului programului principal
Daca este omis un nume de unitate (device), fisier, si/sau o extensie, intrarile de
MD1, A si MIN, sunt active. Daca toate intrarile pentru fm sunt omise,
este activ.
Daca sau ? este utilizat in numele fisierului programului principal, se
declanseaza o alarma
Daca fisierul specificat nu exista, se declanseaza alarma.
pm: numele programului principal
Daca intrarea pm este omisa, este folosit numele primului program din fisierul
specificat cu programe principale.
Se declanseaza o alarma, daca programul specificat nu exista in fisierul de
programe principale selectate, fm.
Daca M02 sau M30 care indica sfarsitul programului nu este specificat in programul
principal, se declanseaza alarma.
317
fs: Numele fisierului subprogramului
Inserarea lui fs poate fi omisa cand:
o nici o comanda de apelare a subprogramului nu este specificata intr-un program
principal
o subprogramul apelat dintr-un program principal sau dintr-un subprogram exista in
MD1:*.SSB (subprogram de sistem) sau in MD1:*.MSB (subprogram al
producatorului masinii)
o celelalte subprograme necesare, altele decat SSB si MSB se gasesc in fisierul de
programe principale. Daca fs este specificat, numele echipamentului si extensia
pot fi omise. Setarile curente pentru numele echipamentului si extensie sunt
MD1 respectiv SUB. De aceea, daca tot este omis, se considera ca nici un
fisier nu a fost specificat.
Daca numarul total de subprograme utilizate depaseste 126, se declanseaza alarma.
Daca RTS, care inseamna sfarsitul unui subprogram, nu este specificat, se
declanseaza alarma.
Daca fisierul specificat de fs nu exista, se declanseaza alarma.
n: numarator repetitie
Q: numar de repetitii (specificat de adresa)
Intervalul de setare este de la 1 la 9999 iar 1 se utilizeaza daca inserarea n lipseste.
Daca un numar in afara intervalului 1 pana la 9999 este specificat, se declanseaza o
alarma. Un spatiu ( ) poate fi utilizat in loc de =. = poate fi omis daca este urmat
direct de o valoare numerica.
318
3. Blocul de ramificatie
Functia de ramificatie a programului de planificare, care este identica cu CAPITOLUL 12
punctul Functia Instructiune control 1 (3.1.), este posibila datorita blocurilor GOTO si
IF, care ofera ramificatie neconfitionata, respectiv conditionata.
Blocul GOTO
[Functia]
Blocul GOTO schimba secventele programului neconditionat. Secventa la care se sare
este specificata utilizand un nume de secventa imediat dupa comanda GOTO.
[Format]
Comenzile trebuie specificate in ordinea urmatoare:
Blocul IF
[Functia]
Blocul IF schimba secventele programului conditionat. Daca conditia este adevarat,
secventa sare la alta secventa. Daca este fals, continua pana la urmatoarea oprire.
[Format]
Comenzile trebuie specificate in urmatoarea ordine:
Operatorii de comparatie includ . Pentru detalii, vezi
CAPITOLUL 12 - Functia de operare aritmetica 1 (3.3).
319
4. Blocul de setare a variabilelor
[Functia]
VSFT trebuie specificat pentru setarea variabilelor utilizand programul de planificare.
[Format]
Comenzile trebuie setate in urmatoarea ordine:
Variabila din stanga: Specificati o variabila comuna, de sistem sau de iesire.
Daca se specifica alta variabila, se declanseaza alarma.
In partea dreapta: Daca se specifica o variabila de iesire, se declanseaza alarma.
5. Blocul de sfarsit program de planificare
[Functia]
La sfarsitul unui program de planificare, un bloc END trebuie intotdeauna specificat.
Toate blocurile specificate dupa END nu sunt valabile.
[Format]
END
6. Exemplu de program
Procedura de a creare a unui program de planificare este explicata mai jos. Sa
presupunem ca strungul CN este echipat cu un alimentator de bare si trei piese diferite
sunt prelucrate dupa programul de planificare.
[Secventa program]
Procedura:
1 Fixati numele fisierului si numele programului (numar) de utilizat pentru prelucrarea a
trei feluri de piese.
Piesa A A.MIN, O100
Piesa B B.MIN, O200
Piesa C C.MIN, O300
2 Creati programul pentru fiecare piesa bazandu-va pe desenul piesei.
3 Pentru a prelucra aceste trei piese, determinati ordinea si numarul de piese de
prelucrat.
Piesa A 20 bucati
Pieas B 15 bucati
Piesa C 25 bucati
320
4 Realizati programul de planificare. Stabiliti numele fisierului programului de
planificare.
Numele filei SHAFT-1.SDF
5 Utilizati variabile comune pentru a numara piesele prelucrate.
Variabila pentru piesa A V1
Variabila pentru piesa B V2
Variabila pentru piesa C V3
Numele fisierului programului de planificare
Acest cod trebuie specificat la inceputul unui program
Seteaza valoarea initiala pentru numarator pentru piesa A
Apeleaza si executa programul pentru piesa A
Aduna 1 la numarator la terminarea programului
Sare la N1001 pentru a repeta prelucrarea daca valoarea
numaratorului este mai mica de 20 Trece la N1004 dupa
prelucrarea a 20 de bucati din piesa A.
Seteaza valoarea initiala pentru numarator pentru piesa B
Apeleaza si executa programul pentru piesa B
programarea a 15 bucati din piesa B.
Seteaza valoarea initiala pentru numarator pentru piesa C
Apeleaza si executa programul pentru piesa C
prelucrarea a 25 bucati din piesa B.
Codul END al programului de planificare. Acesta trebuie
intotdeauna inserat la sfarsitul unui program de planificare
*1: la setarea variabilelor comune intr-un program de planificare specificati comanda
VSET mai intai, apoi setati variabila comuna.
321
CAPITOLUL 14 FUNCTII DIVERSE
1. Comanda de prelucrare conicitate cu ajutorul unghiului
In programarea conventionala, prelucrarea conului apelata cu G01, G34, si G35 este
programata utilizand coordonatele punctului final.
Prin utilizarea acestei functii comanda este data simplu prin inserarea unei coordonate
X sau Z a punctului final al conului impreuna cu unghiul fata de axa Z (masurat in sens
invers acelor de ceas).
O comanda a unghiului in definirea conului este valida in: G00, G01, G31, G32,
G33, G34, si G35.
Unghiul este specificat dupa adresa A .
Unitatile de masura pentru comenzile unghiului pentru specificatiile metrice si toli
sunt dupa cum urmeaza:
Metric :1m ..0.001
0
:10m 0.01
0
:1mm .1
0
Toli :1/10000 toli ..0.001
0
:1 tol..1
0
Echipamentul interpreteaza comenzile ca o comanda de con cand comenzile
contin fie un X sau Z impreuna cu un A.
Daca o comanda A este data cu ambele X si Z, sau cand este data fara nici un X
sau un Z, se declanseaza o alarma.
Comanda de prelucrare con cu ajutorul unghiului este valabila in:
LAP
Regim de compensare a razei la varf
Regim de programare incrementala
Subprograme
Unghiul este masurat in planul Z-X cu sensul pozitiv al axei Z fiind 0 grade. Este
pozitiv cand este masurat in sens invers acelor de ceas si negativ in sensul
acelor de ceas. In figura de mai jos, unghiul este exprimat ca A135 in unitati de
masura ale echipamentului NC de 1mm, deoarece unghiul este masurat in sens
invers acelor de ceas.
Pentru unghiul aratat in dreapta figurii, A225 si A-135 vor da acelasi con.
322
Daca nu se obtine nici un punct de intersectie cu comenzile X si A, sau Z si A, se
declanseaza o alarma. Fiti precauti la programarea prelucrarii cu viteza constanta.
2. Functia de verificare a barierei universalului/papusii mobile
2.1 Descriere generala
Functia de verificare a barierei permite stabilirea unei bariere a universalului/papusii
mobile (o zona specifica a masinii in care scula aschietoare nu poate intra) in
vecinatatea universalului/papusii mobile pe baza datelor din program sau introduse in
regim MDI. Daca o scula este comandata sa se miste in interiorul barierei, se
declanseaza o alarma si se opreste masina.
Aceasta functie face posibil sa se efectueze incercari in regim automat sau prelucrarea
in regim manual, fara sa ne facem griji ca scula se loveste. In plus, aceasta previne
accidentele cand o scula loveste universalul sau pinola datorita unei probleme
neasteptate in timpul manevrarii automate.
2.2 Bariera universalului si a papusii mobile
2.2.1 Stabilirea unei bariere a universalului
Functia barierei universalului poate seta o zona in jurul universalului in care scula nu
poate intra si care este la fel cu forma universalului: aceasta nu este posibil cu date
variabile de pozitionare limita prin soft.
Activarea sau dezactivarea functiei barierei universalului poate fi selectata prin
programarea codului M corespunzator. De aceea, miscarea sculei utilizand functia
barierei universalului poate fi verificata atunci cand este necesar.
323
Simbol Descriere Metoda
L Lungime bac
D Dimensiune bac
L1 Lungimea de prindere a bacului
D1 Latime de prindere a bacului
CX Diametru de prindere a universalului
CZ Distanta fata de zero program
Axe universal/papusa
mobila
Pentru detalii referitoare la procedura de stabilire a barierei, vedeti CAPITOLUL 4,
SETAREA PARAMETRILOR in OPERAREA DATELOR din MANUALUL DE
OPERARE.
2.2.2 Stabilirea barierei papusii mobile
Zona utilizata pentru functia barierei papusii mobile este indicata in figura de mai
jos.
324
Metoda de setare a barierei papusii mobile.
Setati datele necesare la urmatorii parametrii:
Simbol Descriere Metoda
L Lungimea axului pinolei
D Diametrul axului pinolei
L1 Lungime (1) a axului pinolei
D1 Diametrul (1) al axului pinolei
L2 Lungime (2) a axului pinolei
D2 Diametrul (2) axului pinolei
D3 Diametrul centrului axului pinolei
WR Pozitia (Z) a axului pinolei
Axe universal/pinola
Pentru detalii ale procedurii de stabilire a barierei pinolei, vedeti CAPITOLUL 4
SETAREA PARAMETRILOR din OPERAREA DATELOR din MANUALUL DE
OPERARE.
2.2.3 Miscarile sculei si alarma
Odata ce bariera universalului este stabilita, este activata sau dezactivata prin
programarea codului M corespunzator:
M25 Bariera universal ACTIVAT
M24 Bariera universal DEZACTIVAT
M21 Bariera pinola ACTIVAT
M20 Bariera pinola DEZACTIVAT
Daca scula este comandata sa intre in interiorul barierei in timp ce bariera universalului
si/sau pinolei este activata, se declanseaza alarma si masina se opreste.
Exemplu de program:
Program normal de prelucrare
Bariera universal ACTIVAT
(Bariera pinola ACTIVAT)
Bariera universal DEZACTIVAT
(Bariera pinola DEZACTIVAT)
Functia barierei este
activa pentru blocurile
de comenzi din blocul
care contine M25
(M21) la cel care
contine M24 (M20)
325
1) Cand masina este pornita sau cand echipamentul NC este resetat, controlul este
automat setat in regim de bariera inactiv (M24 si M20 activ). Daca este necesar ca
functia barierei universalului si pinolei sa fie activata, comandati M25 si M21.
2) Functia bariera a universalului si pinolei este activa pentru deplasarea cu impuls
manual sau cu avansul normal.
3) Bariera este modificata cand date noi de setarea barierei sunt inserate.
3. Functia de reducere a timpului operatiei
Vedeti Manualul de Operare pentru detalii ale functiei de reducere a timpului operatiei II.
4. Comanda de eliberare a turelei (pentru specificatia turela NC)
NC elibereaza turela si determina miscarea pe axe la primirea comenzii M203. Aceasta
comanda este valabila numai cand este specificata cu G00 in acelasi bloc.
Exemplu:
Miscari simultane pe axa X de la
220 la 500 si pe Z de la 300 la
800
Daca comanda M203 este specificata in acelasi bloc cu G00, va elibera turela fara a
tine cont de pozitia curenta a turelei.
Daca comanda M203 este precedata de o comanda de avans de prelucrare (alta decat
G00) si conditia de fixare a turelei nu este confirmata, se declanseaza alarma
.
326
5. FUNCTIA DE VARIATIE A VITEZEI ARBORELUI PRINCIPAL
5.1 Sumar
Functia de control a variatiei vitezei arborelui principal schimba periodic viteza de rotatie
a arborelui, pentru a nu aparea vibratii in timpul prelucrarii unei piese cu perete subtire
si cu diametru mare.
5.2. Metoda de variatiei a vitezei arborelui principal de catre control
5.2.1 Variatia vitezei arborelui principal
Deoarece vibratiile pot sa se produca in timpul aschierii pieselor subtiri si cu diametru
mare sau piese asemanatoare, aceasta functie previne vibratiile in timpul aschierii prin
varierea vitezei arborelui principal in functie de ciclu, marimea datelor si intervalul de
temporizare predeterminat de viteza arborelui principal comandat.
Variatia control =ACTIV
Variatie control =INACTIV
Viteza de rotatie a
arborelui
(min
-1
)
P: Ciclul de variatie a vitezei arborelui principal (0 pana
la 25.5 sec)
Q : Amplitudinea variatiei vitezei arborelui principal (0
pana la 100%)
R: Intervalul de temporizare (0 la 12.5 sec)
5.3 Caracteristicile controlului
5.3.1 Codurile M
Controlul variatiei vitezei de rotatie a arborelui principal este activat sau dezactivat
folosind urmatoarele coduri M.
M695: Controlul variatiei vitezei de rotatie ACTIVAT
M694: Controlul variatiei vitezei de rotatie DEZACTIVAT
327
Aceste coduri M sunt modale. Odata ce M695 este specificat, comanda M695
este activa pana cand comanda M694 este specificata.
Cand masina este pornita sau dupa ce sistemul este resetat, aceste coduri M trec
in starea M694.
5.3.2 Parametri
Urmatorii parametri sunt adaugati pentru a permite setarea amplitudinii (Q ), ciclului (P)
si intervalul de temporizare (R).
(1) Amplitudinea variatiei vitezei arborelui principal (Q )
Seteaza o amplitudine de variatie a vitezei de rotatie a arborelui.
Parametru cuvant No. 114
Unitatea de setare 1[%]
Intervalul de setare 0 pana la 100
Valoarea initiala 0
(2) Ciclul de variatie a vitezei de rotatie a arborelui principal (P)
Seteaza un ciclu de variatie a vitezei arborelui
Unitatea de setare 0.1 [sec]
Valoarea initiala 0
(3) Intervalul de temporizare (R)
Seteaza un interval de temporizare
Unitatea de setare 0.1[sec]
Valoarea initiala 0
5.3.3 Variabile de sistem
Urmatoarele variabile de sistem sunt adaugate pentru a permite citirea si scrierea
parametrilor de mai sus.
VFLTQ : A mplitudinea variatiei vitezei arborelui principal
VFLTP: Ciclul de variatie al vitezei de rotatie a arborelui principal (P)
VFLTR: Interval de temporizare (R)
328
5.3.4 Limitarea caracteristicilor
Cand utilizati acest control aveti grija la urmatoarele:
(1) Cand viteza arborelui principal cu controlul variatiei depaseste viteza maxima de
rotatie a arborelui principal (incluzand comanda maxima a vitezei arborelui principal)
viteza atinge varful la viteza maxima de rotatie a arborelui. Aveti grija de acest lucru
cand dati o comanda.
(2) Nu utilizati acest control daca variatia vitezei arborelui principal produce probleme in
aschiere.
(Ex.)
Filetare cu tarodul
Strunjire plana (M220 pana la M226)
(3) Acest control este valabil numai pentru rotatia arborelui principal inainte (M03) si
rotatie in sens invers (M04)
(Ex.)
Comanda de orientare a arborelui (M19)
Comanda de rotire a arborelui pe distanta predeterminata
Rotatie sincronizata (M151)
(4) Chiar pentru rotatia arborelui inainte (M03) sau rotatia arborelui inapoi (M04), acest
control nu este valabil in urmatoarea situatie.
(Ex.)
In timpul rotatiei cu viteza constanta (G96)
(5) Daca relatia dintre ciclul de variatie a vitezei arborelui (P) si intervalul de temporizare
(R) este asa cum e aratat mai jos, controlul variatiei vitezei arborelui nu poate fi
folosit. Aveti grija de acest lucru cand setati datele.
Ciclul de variatie a vitezei arborelui (P) Intervalul de temporizare (R) x 2
329
5.4 Exemplu de programare
Controlul variatiei vitezei arborelui =Activat
Controlul variatiei vitezei arborelui =Dezactivat
330
CAPITOLUL 15 ANEXE
Anexa 1. Tabel cu coduri G
: Optional
Altele : Standard
CODUL G CONTINUT
G00 Deplasare cu avans rapid
G01 Interpolare liniara cu avans de lucru
G02 Interpolare circulara in sensul acelor de ceasornic cu avans de lucru (CW)
G03 Interpolare circulara in sensul invers acelor de ceasornic cu avans de lucru (CCW)
G04 Temporizare
G05
G06
G07
G08
G09
G10
G11
G12
G13
Selectare turela A
G14
Selectare turela B
G15
G16
G17
Compensarea razei la varf: planul X-Y
G18
Compensarea razei la varf: planul Z-X
G19
Compensarea razei la varf: planul Y-Z
G20
Intoarcere in pozitia de zero masina
G21
Intoarcere in pozitia de schimbare scula
G22
Cuplul motor nu se aplica
G23
G24
G25
G26
G27
G28
Anulare comanda de limitare a cuplului
G29
Comanda de limitare a cuplului
G30
Neexecutarea unui ciclu
G31 Ciclu fix de filetare: longitudinal
G32 Ciclu fix de filetare: frontala
G33 Ciclu fix de filetare
G34 Ciclu filetare cu pas variabil (pas crescator)
G35 Ciclu filetare cu pas variabil (pas descrescator)
331
G36
Sincronizarea avansului arborelui de frezare (inainte)
G37
Sincronizarea avansului arborelui de frezare (inapoi)
G38
G39
G40 Anularea compensarii de raza
G41 Compensare raza la varf: stanga
G42 Compensare raza la varf: dreapta
G43
G44
G45
G46
G47
G48
G49
G50 Schimbare coordonate origine program,
Prescrierea turatiei maxime
G51
G52
Compensarea erorii de indexare a turelei
G53
G54
G55
G56
G57
G58
G59
G60
G61
G62
Oglindire
G63
G64 Oprire control servosistem
G65 Pornire control servosistem
G66
G67
G68
G69
G70
G71 Ciclu de filetare fix longitudinal
G72 Ciclu de filetare fix transversal
G73 Ciclu longitudinal fix de prelucrare canale
G74 Ciclu transversal fix de prelucrare canale
G75 Tesire automata
G76 Racordare automata
G77 Ciclu filetare (cu tarod) la dreapta
G78 Ciclu filetare (cu tarod) la stanga
G79
G80
Sfarsit de definire contur (LAP)
332
G81
Inceput de definire contur longitudinal (LAP)
G82
Inceput de definire contur transversal (LAP)
G83
Inceput de definire contur semifabricat (LAP)
G84
Schimbare conditii de aschiere in ciclul de strunjire semifabricat cilindric (LAP)
G85
Apelare ciclu de strunjire degrosare din semifabricat cilindric (LAP)
G86
Apelare ciclu de strunjire degrosare din semifabricat profilat (LAP)
G87
Apelare ciclu de strunjire finisare (LAP)
G88
Apelare ciclu de filetare (LAP)
G89
G90 Programare absoluta
G91 Programare incrementala
G92
G93
G94 Programare avans pe minut mm/min
G95 Programare avans pe rotatie mm/rot.
G96 Programare cu viteza de aschiere constanta
G97 Anulare programare cu viteza de aschiere constanta
G98
G99
G100
Desemnare prioritate pentru aschiere independenta la turela A sau B
G101
Interpolare liniara la generare contur
G102
Interpolare circulara la generare contur (fata) (CW)
G103
Interpolare circulara la generare contur (fata) (CCW)
G104
G105
G106
G107
Filetare sincronizata cu tarodul (la dreapta)
G108
Filetare sincronizata cu tarodul (la stanga)
G109
G110 Strunjire cu viteza constanta pe turela A
G111 Strunjire cu viteza constanta pe turela B
G112
Filetare circulara in sensul acelor de ceas (CW)
G113
Filetare circulara in sensul invers acelor de ceas (CCW)
G114
G115
G116
G117
G118
G119
Compensare R: planul C-X-Z
G120
G121
G122
Comanda axei W pentru arborele secundar pe turela A (G13)
333
G123
Comanda axei W pentru arborele secundar pe turela B (G14)
G124
Originea efectiva pentru mandrina A
G125
Originea efectiva pentru mandrina B
G126
Comanda de prelucrare inclinata inactiva
G127
Comanda de prelucrare inclinata activa
G128
Comanda de prelucrare M/C inactiva
G129
Comanda de prelucrare M/C activa
G130
G131
G132
Interpolare circulara in generare contur (lateral) (CW)
G133
Interpolare circulara in generare contur (lateral) (CCW)
G134
G135
G136
Sfarsit conversie coordonate sau regim axa Y INACTIV
G137
Inceput conversie coordonate
G138
Mod axa Y ACTIV
G139
G140
Stabilirea modului de prelucrare utilizand arborele principal
G141
Stabilirea modului de prelucrare utilizand arborele secundar
G142
Stabilirea modului de prelucrare utilizand arborele pick-off
G143
Stabilirea modului de prelucrare utilizand arborele pick-off si turela 3
G144
Comanda de dezactivare a axei W
G145
Comanda de activare a axei W
G146
G147
G148
Comanda de dezactivare a axei B
G149
Comanda de activare a axei B
G150
G151
G152
Pozitionare pinola cu program (pinola semiautomata)
G153
Cod pentru lineta programabila (semiautomata)
G154
Comanda de pozitionare unidirectionala pe axa W
G155
Comanda de contorizare precisa activa
G156
Comanda de contorizare precisa inactiva
G157
G158
Offset scula in directia axei acesteia
G159
Offset scula in directia axei acesteia (fara offset pozitie de rotatie)
G160 Anulare offset scula in directia axei acesteia
G161-
G170
Cod G functie macro MODIN
334
G171
Cod G functie macro CALL
G172
G173
G174
G175
G176
G177
G178
Ciclu sincronizat de filetare (CW)
G179
Ciclu sincronizat de filetare (CCW)
G180
Ciclu fix al sculei rotative: anulare
G181
Ciclu fix al sculei rotative: gaurire
G182
Ciclu fix al sculei rotative: alezare
G183
Ciclu fix al sculei rotative: gaurire adanca
G184
Ciclu fix al sculei rotative: filetare cu tarodul
G185
Ciclu fix al sculei rotative: filetare longitudinala
G186
Ciclu fix al sculei rotative: filetare frontala
G187
Ciclu fix al sculei rotative : filetare continua longitudinala
G188
Ciclu fix al sculei rotative : filetare continua transversala
G189
Ciclu fix al sculei rotative: alezare cu alezoare/ bara de alezare
G190
Ciclu fix al sculei rotative: ciclu de prelucrare canale pana
G191
Ciclu fix al sculei rotative : ciclu longitudinal de prelucrare canale pana
G205-
G214
Cod G functie macro CALL
335
Anexa 2. Tabel cu coduri auxiliare M
: Optional
Altele : Standard
CODUL M CONTINUT
M00 Oprire program
M01 Oprire optionala
M02 Sfarsitul programului
M03 Pornirea arboreului principal (sensul acelor de ceas) [roteste arborele de lucru in
sens invers acelor de ceas cand e vazut dinspre piesa]
M04 Pornirea arboreului principal (sensul invers acelor de ceas) [roteste arborele de
lucru in sensul acelor de ceas cand e vazut dinspre piesa]
M05 Oprire arbore principal
M06
Schimbarea sculei
M07
M08 Lichid de racire PORNIT
M09 Lichid de racire OPRIT
M10 Anulare rotatie lenta arbore principal
M11 Activare rotatie lenta arbore principal
M12
Oprire arbore frezare
M13
Pornire arbore frezare (CW)
M14
Pornire arbore frezare (CCW)
M15
Pozitionare axa c (sens pozitiv)
M16
Pozitionare axa c (sens negativ)
M17
Post-procesare date masurate transferate prin rs232
M18
Eliberare orientare arbore principal
M19
Orientare arbore principal
M20 Bariera pinola INACTIV / Monitorizarea interferentei arborelui principal INACTIV
M21
Bariera pinola ACTIV / Monitorizarea interferentei arborelui principal ACTIV
M22 Tesire INACTIV
M23 Tesire ACTIV
M24 Bariera universal INACTIV, Interferenta scula INACTIV
M25 Bariera universal ACTIV, Interferenta scula ACTIV
M26 Filetare cu pas pe axa Z
M27 Filetare cu pas pe axa X
M28 Verificare interferenta scula INACTIV
M29 Verificare interferenta scula ACTIV
M30 Sfarsitul programului
M31
M32 Avans continuu pentru filetare pe fata
M33 Avans in zigzag la filetare
M34 Avans continuu pentru filetare pe fata (din dreapta)
336
M35
Retragere pe Z a alimentatorului
M36
Avansare pe Z a alimentatorului
M37
Retragere brat alimentare
M38
Avans brat alimentare in pozitia de descarcare
M39
Avans brat alimentare catre universal
M40 Gama de viteze a arborelui principal neutra
M41 Treapta 1 de viteze sau selectare viteza mica
M42 Treapta 2 de viteze sau selectare viteza mare
M43 Treapta 3 de viteze
M44 Treapta 4 de viteze
M45
M46
M47
M48
Ignorare reglaj turatie arbore principal INACTIV
M49
Ignorare reglaj turatie arbore principal
M50
Suflare cu aer aditional 1 INACTIV
M51
Suflare cu aer aditional 1 ACTIV
M52
M53
M54 Indexare automata a universalului
M55 Retragere ax pinola
M56 Avans ax pinola
M57 Anulare M63
M58 Forta de prindere mica
M59 Forta de prindere mare
M60 Anulare M61
M61 Ignorare valoare fixa rpm in prelucrare cu viteza constanta
M62
Anulare M64
M63
Ignorare rotatie arbore principal dupa cod M
M64
Ignorare cod M de raspuns
M65
Ignorare cod T de raspuns
M66
Indexare turela libera
M67
Anulare sincronizare in ciclu de strunjire came
M68
Regim sincronizare A pornit
M69
Regim sincronizare B pornit
M70
Comanda de schimbare manuala a sculei
M71
M72
Pozitionare ATC in pozitia de apropiere
M73
Traiectoria 1 de filetare
M74
Traiectoria 2 filetare
M75
Traiectoria 3 de filetare
337
M76
Retragere dispozitiv de prindere piese
M77
Avans prinzator piese
M78
Deschidere lineta
M79
Inchidere lineta
M80
Inaintare overcut
M81
Retragere overcut
M82
M83 Inchidere universal
M84 Deschidere universal
M85
Neintoarcere la punctul de incepere al aschierii dupa ebos (LAP)
M86 Indexarea turelei : sensul acelor de ceas (invers)
M87 Anulare M86
M88 Suflare cu aer INACTIV
M89 Suflare cu aer ACTIV
M90
Capac inchis
M91
Capac deschis
M92
Retragere alimentator cu bare
M93
Avans alimentator cu bare
M94
Incarcatorul incarca
M95
Incarcatorul descarca
M96
Dispozitiv prindere piese pentru arbore secundar retras
M97
Dispozitiv prindere piese pentru arbore secundar avansat
M98 Axul pinolei apasa incet
M99 Axul pinolei apasa tare
M100 Asteptare pentru comanda de sincronizare
M101108
Semnal exterior M
M109 Anulare m110
M110 Cuplare axa C (se apecifica fara alte comenzi)
M111
Setarea automata a punctului de zero pentru arborele pick-off
M112
Oprire scula rotativa la turela 3
M113
Scula rotativa la turela 3 rotatie inainte
M114
Scula rotativa la turela 3 rotatie inapoi
M115
Descarcatorul ACTIV
M116
Descarcatorul INACTIV
M117
Inaintare senzor palpator
M118
Retragere senzor palpator
M119
Numarare speciala (operatii)
M120 Nimic de lucru
M121 Lineta INACTIV/ACTIV
M122
Lineta retrasa
338
M123
Lineta avansata
M124 Verificare timp extra ACTIV (se porneste alarma daca se depaseste timpul de
executie setat pentru ciclul respectiv)
M125 Verificare timp extra INACTIV (nu se porneste alarma daca se depaseste timpul
setat pentru ciclul respectiv)
M126
Suflare cu aer aditional 3 INACTIV
M127
Suflare cu aer aditional 3 ACTIV
M128
Retragere ax pinola
M129
Avans ax pinola
M130
Eroare de prindere (iesire aer) INACTIV
M131
Eroare de prindere (iesire aer) ACTIV
M132
Detectare eroare de prindere INACTIV
M133
Detectare eroare de prindere ACTIV
M134
Monitorizare impingere pe axa Z INACTIV
M135
Monitorizare impingere pe axa Z ACTIV
M136
Desemnare forma pentru ciclu fix (multiplu)
M137
Interblocare masurare palpator ACTIV
M138
Interblocare masurare palpator INACTIV
M139
Functia de reluare a filetarii dupa pas operatie de invatare
M140
Ciclu filetare cu ignorare viteza constanta a sculei rotative
M141
Fixare axa C sau deselectare
M142
Presiune mica lichid de racire
M143
Presiune mare lichid de racire
M144
Lichid de racire aditional 1 INACTIV
M145
Lichid de racire aditional 1 ACTIV
M146
Eliberare axa C
M147
Fixare axa C
M148
Pornire arbore pick-off, CW
M149
Pornire arbore pick-off, CCW
M150
Rotatie sincronizata INACTIV
M151
Rotatie sincronizata ACTIV
M152
Interblocare ax scula rotativa ACTIV
M153
Iinterblocare ax scula rotativa INACTIV
M154
Suflare cu aer aditional 2 INACTIV (la masurare)
M155
Suflare cu aer aditional 2 ACTIV (la masurare)
M156 Interblocare prelucrare intre centre INACTIV
M157 Interblocare prelucrare intre centre ACTIV
339
M158
Prelucrare pas sincronizare INACTIV
M159
Prelucrare pas sincronizare ACTIV
M160 Anulare M161
M161 Fixare reglaj avans (100%)
M162
Anulare M163
M163
Fixare reglaj turatie scula rotativa (100%)
M164 Anulare M165
M165
Ignorare oprire ciclu si procesare bloc cu bloc
M166
Ignorare interblocare ax pinola avans/retragere INACTIV
M167
Ignorare interblocare ax pinola avans/retragere ACTIV
M168
Ignorare raspuns viteza constanta la arborele de frezare
M169 Axa C libera
M170
M171
M172
Robot in interiorul strungului eliberare interblocare INACTIV
M173
Robot in interiorul strungului eliberare interblocare ACTIV
M174
Lichid de racire aditional 2 INACTIV
M175
Lichid de racire aditional 2 ACTIV
M176
Eliberare axa Y
M177
Fixare axa Y
M178 Fixare pinola universal
M179 Eliberare pinola universal
M180
Cerere catre robot 0
M181
M182
M183
M184
Anulare interblocare interna universal INACTIV
M185
Anulare interblocare interna universal ACTIV
M186
M187
M188
Programare cuplare pinola INACTIV (tractare programata a pinolei)
M189
Programare cuplare pinola ACTIV (tractare programata a pinolei)
M190
Desemnare g00 posibila cu cuplarea pinolei
M191
Prescrierea sensului de rotatie a axului sculei rotative (CW)
M192
Prescrierea sensului de rotatie a axului sculei rotative (CCW)
M193
Anulare M194
M194
Reglare a fazelor la filetare
M195
Anulare M196
M196
Cursa de pasuire activa
340
M197
Stergere cursa de pasuire
M198
M199
M200
Anulare sincronizare avans pe axa Z
M201
Sincronizare avans pe axa Z, G13
M202
Sincronizare avans pe axa Z, G14
M203
Eliberare turela (turela CN)
M204
LR15M-ATC ; reducerea timpului (usita magazie scule inchisa)
M205 LR15M-ATC ; reducerea timpului (usita magazie scule deschisa)
M206
LR15M-ATC ; reducerea timpului (pozitia de retragere INACTIV)
M207
LR15M-ATC ; reducerea timpului (pozitia de retragere ACTIV)
M208
Interblocare usa C, D ACTIV
M209
Interblocare usa C, D INACTIV
M210
M211 Ciclu de aschiere canal de pana : un singur sens
M212
Oprire ax scula rotativa de la turela 3 sau ciclu prelucrare pana: zigzag
M213 Oprire ax scula rotativa de la turela 3 sau ciclu prelucrare pana: desemnare
adancimea de aschiere
M214 Oprire ax scula rotativa de la turela 3 sau ciclu prelucrare pana: divizare egala a
adancimii de aschiere
M215
Ignorare monitorizare sarcina G00 INACTIV
M216
Ignorare monitorizare sarcina G00 ACTIV
M217
M218
Suflare cu aer aditional INACTIV
M219
Suflare cu aer aditional ACTIV
M220
Strunjire plana INACTIV
M221
Strunjire plana ACTIV (1:1)
M222
M223
M224
M225
M226
M227
Magazia de scule asteapta comanda ; LR15M-ATC
M228
Comanda (ATC) aducere scula urmatoare
M229
Orientare arbore scula rotativa pentru schimbare (ATC)
M230237
Semnal exterior M
M238 Oscilatia arborelui sculei rotative
M239
Orientare arbore secundar
341
M240
Arborele sculei rotative : neutru
M241
Arborele sculei rotative : treapta 1 de viteza
M242
Arborele sculei rotative : treapta 2 de viteza
M243
Transportorul de span oprit
M244
Transportor de span rotatie inainte
M245
M246
Interblocare pick-off ACTIV
M247
Interblocare pick-off INACTIV
M248
Pick-off INCHIS
M249
Pick-off DESCHIS
M250
Impingator piesa retras
M251
Impingator piesa avansat
M252
Scriere date cu interferometrul cu laser
M253
Verificare date cu interferometrul cu laser
M254
Oprire program
M255
M256
M257
M258
M259
M260
M261
M262
M263
M264 Anulare M265
M265 Anulare deplasare rapida in timpul deplasarii manuale cu impuls
M266
M267
M268
M269
M270
M271 Turatia mica a arborelui principal ACTIV
M272 Turatia mica a arboreului principal INACTIV
M273
M274
M275
M276
M277
M278
M279
M280
M281
M282
342
M283
M284
M285
M286
M287
M288 Suflare cu aer in fata arborelui principal INACTIV
M289 Suflare cu aer in fata arborelui principal ACTIV
M290 Usa (de sus) inchis
M291 Usa (de sus) deschis
M292
M293
M294
M295
M296 Schimbare constanta de timp (pentru mai putine semne pe piesa)
M297 Schimbare constanta de timp (pentru aschiere eficienta a formei)
M298
M299
343
Anexa 3. Tabel cu variabilele de sistem
VARIABILE CONTINUT INTERVALUL
DE SETARE
SUFIX
VZOFZ punct de zero pe axa Z
VZOFY punct de zero pe axa Y
VZOFX punct de zero pe axa X
VZOFC punct de zero pe axa C
VZOFW punct de zero pe axa W
VZSHZ deplasare a punctului de zero pe axa Z
VZSHY deplasare a punctului de zero pe Y
VZSHX deplasare a punctului de zero pe X
VZSHC deplasare a punctului de zero pe C
VZSHW deplasare a punctului de zero pe W
-
VTOFZ corectie scula pe axa Z
VTSOY corectie scula pe axa Y
VTOFX corectie scula pe axa X
0
99999.999
VNSRZ compensare raza pentru axa Z
VNSRX compensare raza pentru axa X
0 999.999
032
064
096
VPVLZ limita variabila pozitiva pe Z (sistemul de coordonate al
masinii)
VPVLX limita variabila pozitiva pe X (sistemul de coordonate al
masinii)
VPVLW limita variabila pozitiva pe W (sistemul de coordonate
al masinii)
VNVLZ limita variabila negativa pe Z (sistemul de coordonate
al masinii)
VNVLX limita variabila negativa pe X (sistemul de coordonate
al masinii)
VNVLW limita variabila negativa pe W (sistemul de coordonate
al masinii)
0
99999.999
VINPZ valoare abatere la schimbare directie pe axa Z
-
VINPY valoare abatere la schimbare directie pe axa Y
VINPX valoare abatere la schimbare directie pe axa X
VINPC valoare abatere la schimbare directie pe axa C
01000
VTRTS avans rapid pe axa T (1/10
-1
) 132767
-
VTLGN numar grup scula 024
VTLSN numar setat pentru durata de viata a sculei
VTLCN numar de piese prelucrate pe durata de viata a sculei 09999
VTLST timp setat pentru durata de viata a sculei
VTLCT timp de aschiere pentru durabilitatea sculei 0359999
VTLSA uzura sculei setata pentru durabilitatea sculei 0999.999
112
120
196
VTLCA uzura sculei pe durata de viata a sculei 09999.999
VTLOA numar corectie scula (grup 1)
VTLOB numar corectie scula (grup 2)
VTLOC numar corectie scula (grup 3)
032
064
096
VTLUS variabila care indica ca scula a fost folosita intr-un
112
120
344
program
VTLNG variabila care indica ca scula a fost evaluata
neconforma la masurare
VTLLF variabila care indica ca scula s-a uzat
0/1
196
VGRSL numar scula selectata din grup 096
VGRLF variabila a duratei de viata a sculei (grup de scule)
VGRID variabila numar indexare scula (grup de scule)
0/1
112
120
196
VXMPO numar intrare pozitie pentru post-procesare date
masurate
012
VXMCD valoare corectie 0999.999
112
VXMON numarul corectiei de scula ce trebuie corectata 032/64/96
VXMTG numarul grupului sculei ce trebuie corectata 112/24
VXMOG numarul grupului corectiei sculei ce trebuie corectata 13
VXMXZ axa fata de care se corecteaza (0 :axa X, 1 :axa Z) 0/1
VXMNC numaratoare corectii sarite
VXMCO numaratoare consecutiva OK
VXMMC ignorare numaratoare corectii
VXMMO ignorare numaratoare OK
099
VXMMD inregistrarea rezultatelor masurarilor anterioare 1/2/4/8/16/32/6
4
112
VXMDR variabila date citite/necitite 0/80 NIMIC
VRNGZ pozitia cercului de referinta pe Z (sistemul de
coordonate al programului)
VRNGX pozitia cercului de referinta pe X (sistemul de
coordonate al programului)
NIMIC
VSNZ pozitia senzorului pe axa Z (sistemul de coordonate al
masinii)
VSNX pozitia senzorului pe axa X (sistemul de coordonate al
masinii)
1/2
VIMDZ datele de masurare in timpul prelucrarii pe axa Z
VIMDX datele de masurare in timpul prelucrarii pe axa X
0
99999.999
112
VPFVZ valoare de compensare a erorii pasului pe axa Z
VPFVY valoare de compensare a erorii pasului pe axa Y
VPFVX valoare de compensare a erorii pasului pe axa X
VPFVT valoare de compensare a erorii pasului pe axa CT
0 0.999 1120
VPCHX pasul pe X
VPCHZ pasul pe Z
200065000 Nimic
VTOAA numarul a corectiei de scula la prima pozitie de
schimbare (ATC)
VTOBA numarul B al corectiei de scula la prima pozitie de
schimbare (ATC)
VTOCA numarul C al corectiei de scula la prima pozitie de
schimbare (ATC)
VTOAB numarul A al corectiei de scula la a doua pozitie de
schimbare (ATC)
VTOBB numarul B al corectiei de scula la a doua pozitie de
schimbare (ATC)
096 196
345
VTOCB numarul C al corectiei de scula la a doua pozitie de
schimbare (ATC)
VTHRZ pasuire a filetului in directia Z
VTHRX pasuire a filetului in directia X
0
99999.999
NIMIC
VLMON comanda de monitorizare a incarcarii pe axe 0127 164
VEINT comanda de intrerupere permisa pe axa
VBNCT numarare blocuri sau nu
03
VPWSP pozitia dispozitivului de prindere piese la jgheabul in
care cad piesele
VPWTP pozitia dispozitivului de prindere piese in pozitia de
transfer a pesei
0
99999.999
NIMIC
VTLIN numarul codului de clasificare a sculei 138
VTLFN numarul codului tipului de scula 04
VTLA1 unghiul de asezare al sculei 0360.000
VTLA2 unghiul de atac al sculei 0360.000
VTLL lungimea portsculei/proiectie/lungimea burghiului
VTLD diametrul portsculei/burghiului
VTLW latimea sculei
VTIZN punct de interferenta al sculei : ZN
VTIZP punct de interferenta al sculei : ZP
VTIXN punct de interferenta al sculei : XN
VTIXP punct de interferenta al sculei : XP
0 9999.999
VTIPN numarul modului de interferenta al sculei 02
112
120
196
VGRIN numarul codului de clasificare al sculei 138
VGRFN numarul codului tipului (formei) de scula 04
VGRA1 unghiul de asezare al sculei aschietoare 0360.000
VGRA2 unghiul de aschiere (atac) al sculei 0360.000
VGRL lungimea portsculei/proiectiei/lungimea burghiului
VGRD diametrul portsculei/diametrul burghiului
VGRW latimea sculei
0 9999.999
112
120
196
VSIDC orientarea arboreului (mecanic cu bolt/electric) 0/1 NIMIC
VEXPO punct de control dupa prelucrare RS232C 09
VEXTR turela de control dupa prelucrare RS232C
VEXAX axa de control dupa prelucrare RS232C
VEXGF semnalizare grup de control dupa prelucrare RS232C
0/1
VEXTO numar corectie de scula folosita la control dupa
prelucrare RS232C
032
VEXOG numar grup al controlului dupa prelucrare RS232C 03
VEXOK rezultatele controlului dupa prelucrare RS232C 0/1
VEXFB valoare de raspuns la controlul dupa prelucrare
RS232C
0 999999
112
VEXDR variabila de sfarsit de date la controlul dupa prelucrare
RS232C
0/80 NIMIC
VSIOZ comanda de deplasare la un punct pe axa Z (sistem
de coordonate al programului)
VSIOY comanda de deplasare la un punct pe axa Y (sistem
NUMAI CITIRE NIMIC
346
VSIOX comanda de deplasare la un punct pe axa X (sistem
VSIOC comanda de deplasare la un punct pe axa C (sistem
VAPAZ pozitia curenta pe axa Z (sistem de coordonate al
masinii)
VAPAX pozitia curenta pe X (sistem de coordonate al masinii)
NIMIC
VSKPZ punct contact senzor pe axa Z (sistem de coordonate
al masinii)
VSKPY punct contact senzor pe axa Y (sistem de coordonate
al masinii)
VSKPX punct contact senzor pe axa X (sistem de coordonate
al masinii)
VSKPC punct contact senzor pe axa C (sistem de coordonate
al masinii)
VETFZ valoarea corectia sculei folosita indata pe axa Z
VETFY valoarea corectia sculei folosita indata pe axa Y
VETFX valoarea corectia sculei folosita indata pe axa X
NUMAI CITIRE
12
VDIFZ DIF pe axa Z (control servosistem)
VDIFX DIF pe axa X (control servosistem)
VETON numarul corectiei de scula al sculei active
VETLN numarul sculei active
VAPPZ punct de retragere al scule pe axa Z
VAPPX punct de retragere pe al sculei axa X
VMIRZ SEMNALIZARE POTRIVIRE ORIENTARE SISTEM
DE COORDONATE ($00 :OK, $80 :NG)
NUMAI CITIRE NIMIC
VRSTT repornire secventa ($00 :INCHIS, $80 :DESCHIS)
VPAI (constanta circulara)
VCNGC numarator NG (Nu e buna) de control dupa prelucrare 0255
VXMDS variabila setului de date de la controlul dupa prelucrare 0128
VTOPC evaluare capat bara NUMAI CITIRE
VCEJM cititor de date CEJ MATIC 0 99999.9 112
VMCN numarator de control 09999 132
VMDT variabila transfer date turela A /B
VXMBD date BCD controlate in sistem binar
NELIMITAT
VXMAB desemnarea turelei pentru corectie 0/1
112
VWKCS valoare setata pt numarator piese
VWKCC valoarea de numarare
099999999 14
VUACM comentariu alarma pentru utilizator SIR
SIMBOLURI
(MAX.16)
116
VSKFA viteza de avans control 2
VSKFB viteza de avans control 1
1500
VCHKL dimensiune bac L1
VCHKD dimensiune baC D1
09999.999
VCHKZ pozitie bac CZ
VCHKX pozitie bac CX
09999.999
09999.999
VTSL deplasare axa pinola L2
NIMIC
347
VTSDA diametrul ax pinola D2
VTSDB diametru ax pinola D3
09999.999
VWKR fata frontala piesa WR 09999.999
NIMIC
VRZV datele intr-un punct de coordonate pe axa Z pentru
robot
VRCV datele intr-un punct de coordonate pe axa C pentru
robot
099999999 199
VRRG date registru robot 032767 147
VLZV coordonate punct pentru date incarcator piese pe axa
Z
VLYV coordonate punct pentru date incarcator piese pe axa
Y
099999999
VLRG date registru incarcator 032767
199
VPLOF corectie fata de zero a axei M pentru strunjire plana 0359.999 NIMIC
VRYV coordonate punct pentru date robot pe axa Y
VRBV coordonate punct pentru date robot pe axa C
VRWV coordonate punct pentru robot pe axa W
VRXV coordonate punct pentru robot pe axa X
099999999 199
VTLMT numar tip scula 080
VMXA1 max cod unghi de asezare in tabel A1
VMNA1 min cod unghi de asezare in tabel A1
0360.000
VMXA2 max cod unghi de asezare in tabel A2
VMNA2 min cod unghi de asezare in tabel A2
0360.000
I=1-38
J=1-4
K=1-6
VCHIO schimbare date la prindere ID/OD
VCHSW schimbare date lucru in universal/intre centre
0,1
VZARP pozitie desemnata pe axa ZA
VZBRP pozitie desemnata pe axa ZB
VZCRP pozitie desemnata pe axa ZC
099999999
NIMIC
VXARP pozitie desemnata pe axa XA
VXBRP pozitie desemnata pe axa XB
VWAP pozitie desemnata pe axa W
VSNWD distanta dintre centrul senzorului si capul senzorului in
directia de rotatie inainte a axei C
VSNTU distanta dintre centrul senzorului si capul senzorului in
directia de rotatie in sens invers al axei C
NUMAI CITIRE
VRUND constanta 360 -
VUNIT sistem unitati de masura 07
* Variabilele de sistem exista sau nu in functie de caracteristicile masinii
LIST OF PUBLICATIONS
Publication No. Date Edition
5238-E May 2005 1st
This manual may be at variance with the actual product due to specification or
design changes.
Please also note that specifications are subject to change without notice.
If you require clarification or further explanation of any point in this manual, please
contact your OKUMA representative.

Osp p200l Manual de Program Are Rev II

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Osp p200l Manual de Program Are Rev II

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SISTEM CNC

Punctul de pornire al avansului de lucru este definit la , care

Punctul de pornire al avansului de lucru este definit in punctul X

S-ar putea să vă placă și