ANEXA I

(la "Jurnalul unui geniu")

Fragment din
ARTA PRULUI
sau
MANUALUL FALSULUI ARTILERIST NEDECLARAT
scris de
CNTELE DE LA TRM!ETTE
Medic al Calului de Bronz
S"re #$l$sul "ers$anel$r c$nsti"ate
%
!RELUDIU
E $ ru&ine' Citit$rule' #a"tul c( de at)ta *reme t$t dai la ")r+uri &i t$tu&i
)nc( nu &tii nici cum $ #aci' nici cum ar tre,ui s-$ #aci.
De $,icei' lumea s$c$ate c( ")r+urile di#er( numai du"( m(rime' iar )n
rest ar #i t$ate la #el/ er$are gr$s$lan(.
T$t ceea ce *( )n#(+i&e0 eu ast(0i' anali0at c)t mai e1act cu "utin+(' a
#$st gr$0a* de negli2at ")n( acum' nu d$ar #iindc( se s$c$tea a #i un
su,iect nedemn de c$mentare' ci &i #iindc( nu "(rea del$c susce"ti,il de
*re$ met$d( anume sau de "ers"ecti*a cine &tie c(rei desc$"eriri.
3re&eal(.
!)r+ul e $ art( &i' "rin urmare' ce*a #$l$sit$r *ie+ii' $ s"un &i Lucian'
4erm$gen' 5uintilian etc. El e' )ntr-ade*(r' un lucru cu-at)t mai
im"$rtant' cu c)t nimeni nu se g)nde&te' de regul(' cu inten+ie s( )n*e+e a
da ")r+uri.
Un ")r+ ce' s"re-a ie&i' s-a str(duit 0adarnic
6i ,iete m(runtaie cum"lit a-ndurerat
Adesea c7eam( m$artea gra,nic.
C)nd st( s( dea &i $rtul "$"ii murit$rul amarnic c$nsti"at
De-un ")r+ sc("at la tim" se-nt)m"l(-a #i sal*at
8n #ine' "$+i sc$ate ")r+uri cu met$d( &i cu gust' e ceea ce am s( )ncerc
a *( c$n*inge "e "arcursul acestei lucr(ri.
Nu e0it deci s( )m"(rt(&esc !u,licului re0ultatele cercet(ril$r &i
% Cartea' nedatat(' "are s( #i a"(rut )n sec$lul al 9l9-lea. Edit$rul ei n-a +inut s( se
#(leasc(' "rin urmare se ascunde su, un "seud$nim/ :T$,a mare' #rum$asa ;im,alist(<'
marc)nd )ns( l$cul de d$miciliu/ M$ncu= (3u>enne).
desc$"eriril$r mele asu"ra acestei Arte des"re care dic+i$narele nu ne
s"un nimic mul+umit$r. Nu s)nt "$menite (lucru incredi,il?) nici m(car
n$+iunile de ,a0( ale c(rei "rinci"ii a2ung s( #ie "re0entate cel$r curi$&i
a,ia acum.
CAPITOLUL I
DEFINI;IA 3ENERAL@ A!8R;ULUI
!)r+ul' "e care *ec7ii greci )l numeau Pord' latinii Crepitus ventris'
*ec7ii sa1$ni Partin $ri Furtin' nem+ii Fartzen iar engle0ii Fart' este un
c$m"us de ga0e' emise une$ri cu 0g$m$t' alte$ri )n(,u&it' sau c7iar "e
t(cute.
S-au g(sit t$tu&i destui aut$ri' )ndea2uns de m(rgini+i' dar &i de cura2$&i
t$tde$dat(' care s( sus+in(' )n m$d a,surd' ar$gant &i cu )nc("(+)nare' )n
ciuda a ceea ce s"un Cale"in &i t$ate celelalte dic+i$nare e1istente &i
*iit$are' c( *$ca,ula ")r+' luat( )n sine' adic( )n sensul ei natural' s-ar
re#eri d$ar la emisia cu 0g$m$tA ei s-au ,a0at "e acest *ers 7$ra+ian' care'
t$tu&i' nu "$ate da $ idee de"lin( asu"ra su,iectului/
Nam displosa sonat quantum Vesica pepedi
*
. (Sat.I' B.)
Cine nu "rice"e $are c( 4$ra+iu a luat aici numai sensul generic al
cu*)ntului pedere' a ")r+)iC 6i de ce a #$st ne*$ie' "entru a da de )n+eles c(
acest cu*)nt se re#er( la un sunet lim"ede' ca 4$ra+iu s( se limite0e la
e1"licarea genului de ")r+ care #ace 0g$m$t c)nd ieseC Fermec(t$rul
#il$0$# Saint-E*rem$nd a*ea asu"ra ")r+ului $ idee destul de di#erit( de
sensul *ulgar/ du"( el' ")r+ul era sus"inA )i s"use deci iu,itei )ntr-$ 0i' c)nd
t$cmai $ delectase cu un ")r+/
De c7inuri inima mi-e "lin(
6i sus"in(
D(0)nd c)t e&ti de-nnegurat(
Deci "e dat(
Un ,iet $#tat' de team( "lin
!e gur( nu g(si r$stirea
6i "e-alt( "arte nimeri ie&irea
!)r+ul este deci' de cele mai multe $ri' un ga0 c$m"rimat )n interi$rul
")ntecelui' a c(rui cau0(' s"un d$ct$rii' ar #i um#larea materiei
mucilagin$ase' "e care c(ldura $ "$t$le&te &i $ adun( la$lalt(' dar nu
E
"
!lesnind ca $ ,(&ic( am tras un *)nt cum"lit
"
' Sat. I' B' )n 4$ratius' Opera
omnia
"$ate s-$ di0$l*eA +(ranii &i $amenii sim"li c$nsider( c( #en$menul e
"r$dus de )ntre,uin+area un$r ingrediente $ri alimente "r$duc(t$are de
ga0e. !)r+ul se mai "$ate de#ini &i ca aer c$m"rimat' care' c(ut)nd s( ias('
str(,ate l(untrul c$r"ului &i sca"(-n gra,a mare )ndat( ce g(se&te acel
$ri#iciu "e care ,una cre&tere ne $"re&te s(-l numim.
Aici )ns( nu tre,uie s( ascundem nimicA ")r+ul se sl$,$0e&te "rin anus'
cu sau #(r( 0g$m$t/ cu c)t natura e mai )nclinat( s(-l sl$,$ad( mai #iresc'
cu at)t e mai mare ne*$ia de art(. Aceasta' a2utat( de natur(' c$n#er(
")r+ului $ na&tere "l(cut(' #(c)ndu-l "rile2 de delectare' c7iar de *$lu"tate.
De unde &i "r$*er,ul/
Dia+( lung(' s(n(t$as('
!)r+ul dac(-l la&i s( ias(
Dar s( re*enim la de#ini+ia n$astr(' ar(t)nd c( ea r(s"unde tutur$r
s(n(t$asel$r reguli ale #il$0$#iei. Ea cu"rinde at)t genul' c)t &i materia &i
di#eren+a s"eci#ic(' quia nempe constat genere, materia et dierentia! %)
Include t$ate cau0ele &i s"eciile "e care le *$m studia r)nd "e r)ndA F) 6i
cum genul s(u e unul ,ine de#init' #(r( )nd$ial( c( la #el este &i cau0a
)nde"(rtat(' aceea care d( na&tere *)nturil$r' res"ecti* muc$0it(+il$r din
intestine' "r$*enite din alimente "r$st digerate. S( anali0(m deci t$ate
acestea cu aten+ie' )nainte de a ne *)r) nasul )n clasi#ic(ri.
D$m s"une deci c( materia ")r+ului este c(ldu+( &i u&$r alterat(.
A&a cum )n +(rile #$arte calde &i )n cele #$arte reci nu "l$u( nici$dat('
)ntruc)t c(ldura a,s$ar,e ra"id $rice #el de *a"$ri' )n cele dint)i' iar )n
celelalte #rigul e1cesi* )m"iedic( e1al(rile l$rA a&a cum' din c$ntr(' )n
regiunile tem"erate "l$u( )ndea2uns (du"( cum #$arte ,ine au $,ser*at
G$din' met7. 7ist.' Scaliger &i Cardan$)A t$t ast#el' c(ldura )n e1ces nu
numai c( trans#$rm( alimentele "rin alterare' dar' )n acela&i tim"' di0$l*(
&i c$nsum( *a"$rii' ceea ce nu se )nt)m"l( )n ca0ul #rigului' care t$cmai
dat$rit( acest$r caracteristici este )m"iedicat s( emane *a"$ri. Cu t$tul
alt#el stau lucrurile c)nd c(ldura este m$derat(' )m"iedic)nd ast#el
trans#$rmarea c$m"let( a alimentel$rA "arte din materia *)sc$as( din
")ntece &i din intestine d( na&tere ga0el$r' care de*in din ce )n ce mai
energice' )n #unc+ie de gradul de ga0ei#icare a alimentel$r. Fermentarea
l$r' la tem"eratur( nu "rea ridicat(' "r$duce *a"$ri gr$&i &i tur,ulen+i.
Fen$menul este lesne de )n+eles' dac( se c$m"ar( de "ild( "rim(*ara &i
t$amna cu *ara &i iarna' ca &i "rin studierea artei distil(rii la #$c mic.
CAPITOLUL II
DES!RE CARACTERISTICILE !8R;ULUI'
8NDESEGI DES!RE DIFEREN;A
DINTRE !8R; 6I R838IT'
!RECUM 6I DEMNSTRA;IA CM!LET@
A DEFINI;IEI !8R;ULUI
Am s"us mai sus c( ")r+ul se sl$,$ade "rin anus. Aceasta )l &i
de$se,e&te de r)g)it c(ruia i se mai s"une &i :ra"$rtul s"ani$l". Acesta din
urm(' de&i #$rmat din aceea&i materie' d$ar c( )n interi$rul st$macului'
este sl$,$0it "e sus' dat$rit( a"r$"ierii acestei ie&iri sau' alte$ri' din
"ricina ,al$n(rii e1cesi*e a ")ntecului $ri "entru c( )ntHlne&te un alt #el de
$,stac$l care-l )m"iedic( s( ias( "e 2$s. Du"( "(rerea n$astr(' r)g)itul &i
")r+ul s)nt )nrudite' cu t$ate c( unii )l s$c$tesc "e cel dint)i mult mai
de0gust(t$r/ &i t$tu&i' nu s-a )nt)m"lat $are $dat( ca' la curtea lui Lud$*ic
cel Mare' un am,asad$r' )n mi2l$cul s"lend$ril$r &i #astului "e care le
des#(&ura )n #a+a lui acest m$nar7' s( sc$at( un r)g)it gr$0a* de ,(r,(t$s'
s"un)nd c(-n +ara lui r)g)itul era un semn de n$,le+e &i res"$nsa,ilitateC
Nu tre,uie deci s( tragem c$nclu0ii "ri"ite )n nici $ "ri*in+(' nici )n
#a*$area ")r+ului' dar nici a r)g)ituluiA #ie c( *)ntul e sl$,$0it "e sus $ri "e
2$s' ele s)nt egale' nu mai )nca"e nici $ )nd$ial(' )ntr-ade*(r' )n Furetiere'
t$mul al II-lea al Dic+i$narului s(u uni*ersal' "utem citi c( )n c$mitatul de
Su##$lI *asalul era dat$r s( #ac( dinaintea regelui' )n 0iua de Cr(ciun' un
salt' un r)g)it &i-un ")r+.
R)g)itul nu tre,uie )ns( inclus )n categ$ria *)nturil$r c$licati*e' du"(
cum nici )n cea a murmurului $ri a g7i$r+(ituril$r ")ntecului' care s)nt &i
ele t$t *)nturi' de acela&i s$i' agitate )ns( )n interi$rul intestinel$r &i care
)nt)r0ie s( se mani#este' cam cum se )nt)m"l( cu "r$l$gul )n c$medie' $ri
cu *i2elia )naintea #urtunii. Su#er( de ele mai ales tinerele #ete &i #emeile
care se-ncing #$arte str)ns' ca s(-&i sc$at( )n e*iden+( talia' )n ca0ul l$r'
s"une Fernel' "artea de intestin "e care s"eciali&tii $ numesc c$ecum este
a&a de "lin( de ga0e &i de str)ns(' )nc)t ac$l$ ia na&tere $ ade*(rat( ,(t(lie'
ca aceea a *)nturil$r )nc7ise de E$l )n "e&tera din mun+ii E$liei de
alt(dat(. At)ta *)nt' )nc)t ar #i de-a2uns "entru $ cr$a0ier( )ntreag( "e mare'
$ri ca s( mi&te m$rile cu ari"i.
Ne mai r(m)ne d$ar s( #acem d$*ada c$m"let( a de#ini+iei "e care am
dat-$ &i s( *$r,im de cau0a ultim( a ")r+ului' care este de$"$tri*(
s(n(tatea cea #ireasc( a tru"ului' dar &i delectarea $ri "l(cerea artistic(.
Des"re t$ate acestea ne *$m $cu"a atunci c)nd *$m *$r,i &i de e#ecte. A
se *edea mai 2$s ca"it$lul des"re aceast( tem(. S( mai ad(ug(m &i c( nu
admitem' ,a c7iar de0a*u(m' $rice alt sc$"' "$tri*nic ,unului gust &i
s(n(t(+ii. Asemenea a,u0uri n-ar a*ea ce c(uta )n r)ndul inten+iil$r
re0$na,ile &i delecta,ile.
CAPITOLUL III
CLASIFICAREA !8R;URILR
Du"( ce am e1"licat natura &i cau0ele ")r+ului' s( "r$ced(m la
clasi#icarea lui' e1amin)nd di#eritele s"ecii' s"re a le de#ini a"$i "rin
a#init(+ile care le leag(.
!RGLEM@
Se ridic( aici de la sine $ )ntre,are. Iat-$/
Cum "$ate #i clasi#icat )n m$d c$rect ")r+ulC Cel ce &i-$ "une este )ns(
$ #ire c)rc$ta&(. Tre,uie $are s(-l m(sur(m cu c$tul' cu "ici$rul' cu cana
$ri cu ,ani+aC C(ci quoe sunt eadem uni tertio, sunt eadem inter se
E
.
Nicidecum/ iat( s$lu+ia g(sit( de un e1celent c7imist. Nimic mai sim"lu'
mai natural.
Intr$duce+i' s"une el' nasul )n anusA *)r#ul nasului *a t(ia $ri#iciul anal
)n d$u( "(r+i egale' iar n(rile *$r de*eni cele d$u( talere ale ,alan+eiA dac(
")r+ul e resim+it ca $ greutate' este semn c( tre,uie m(surat cu $ greutateA
daca este tare' cu c$tul' $ri cu "ici$rulA dac(-i lic7id' cu canaA de-i grun2$s'
cu ,ani+a &.a.m.d.' iar dac( )l g(si+i "rea de,il "entru a duce la ,un s#)r&it
e1"erien+a' #ace+i ca gentil$mii din Derriers/ su#la+i )n #$aie c)t "ute+i de
tare' ")n( ce ")r+ul *a a*ea *$lum su#icient.
Dar s( *$r,im seri$s.
3r(m(tici ne"rice"u+i )m"art literele )n *$cale &i c$ns$aneA ace&ti
d$mni r(m)n )ns( numai la su"ra#a+a lucruril$rA n$i' dim"$tri*(' ne #acem
un sc$" din a mi2l$ci sim+irea &i degustarea su,iectului "e care-l trat(m'
dre"t "entru care )m"(r+im ")r+urile )n D$calice &i Mute' acestea din urm(
#iind Duiturile "r$"riu-0ise.
!)r+urile *$calice s)nt de regul( numite !etarde' de la cu*)ntul "eter' a
")r+)i' din "ricina di*ersel$r sunete "e care le "r$duc' ca &i cum "artea de
2$s a ")ntecului ar #i um"lut( cu "ra# de "u&c(. C$nsulta+i )n acest sens
E Cele care s)nt egale cu un al treilea s)nt egale )ntre ele "lat.# "n. ed.#.
te0ele des"re "etarde ale lui Jillic7ius J$d$c7us.
!etarda este $ i0,ucnire 0g$m$t$as(' antrenat( de *a"$ri usca+i.
!$ate #i mare sau mic(' du"( cau0a care a "r$dus-$ &i )n #unc+ie de
)m"re2ur(ri.
!etarda mare este "leni*$calic( sau *$calic( "rin e1celen+(A cea mic(
se mai nume&te &i semi-*$calic(.
DES!RE !LENIDCALIC SAU MARELE !8R;
Marele !)r+ s$n$r' sau "leni*$calicul de"lin' se remarc( "rin 0g$m$tul
"uternic' cau0at nu numai de $ri#iciul am"lu &i s"a+i$s care-l "r$duce'
cum ar #i $ri#iciul +(ranil$r' ci &i gra+ie mul+imii de ga0e' "r$*$cate #ie de
)ng7i+irea unei )nsemnate cantit(+i de alimente ,al$nante' #ie de
tem"eratura medie a *entriculului &i a intestinel$r. Aceast( minune a
")r+uril$r "$ate #i c$m"arat( cu e1"l$0ia gurii de tun' a unui diri2a,il' sau
cu *)ntul care ac+i$nea0( "edalele de $rg( etc. Ceea ce a scris Arist$#an
des"re tunete e d$ar $ "alid( idee. Mult mai a"r$a"e de ade*(r este
c$m"ara+ia cu sal*a de tun menit( s( d$,$are 0iduri' s( str("ung( un
,atali$n $ri s( )nt)m"ine intrarea *reunui seni$r )n cetate etc.
GIEC;IA ADDERSARILR !8R;ULUI
!)r+ul nu ne &$c7ea0( )ns( "rin sunet' s"un ei/ dac( n-ar #i *$r,a dec)t
des"re im"r$*i0a+iile lui arm$ni$ase' ar #i mai degra,( "l(cut dec)t
2ignit$rA numai c( ")r+ul este )nt$tdeauna urmat &i de un mir$s di0gra+i$s'
cu care se &i c$n#und(' &i care ne 2igne&te n(rile/ asta-i e *ina. Nici nu se-
aude ,ine c( &i-a &i )m"r(&tiat mul+imea de c$r"usculi in#ec+i' care ne
str)m,( #e+ele de sil(/ une$ri e at)t de *iclean )nc)t l$*e&te #(r( "rea*i0' cu
surdin(A adesea e "recedat de-un sunet )n#undat' )ns(-i urmat "e dat( de
sateli+ii ru&in$&i' care nu mai las( nici un du,iu asu"ra *in$*atei
c$la,$r(ri.
R@S!UNS
6tiu "rea "u+ine des"re ")r+ aceia care-l cred at)t de crimi nal &i *in$*at
de t$ate aceste gr$s$l(nii. !)r+ul *erita,il' sau ")r+ul curat' este a"r$a"e
li"sit de mir$s' $ri are at)t de "u+in' )nc)t nici nu i0,ute&te s( r(0,at( de la
ie&ire ")n( la n(rile asisten+ei. Cu*)ntul latin cre"itus' ce denume&te ")r+ul'
c7iar asta )nseamn(/ 0g$m$t #(r( mir$sA dar' de cele mai multe $ri' ")r+ul e
c$n#undat cu alte d$u( #eluri de *)nt$0it(+i d(un(t$are' dintre care una
su"(r( sim+ul mir$sului &i se nume&te )n general *)nt' $ri ")r+ mut' $ri ")r+
#emininA cealalt( este numit( ")r+ul gr$s sau ,(&ina 0idarului. Aceasta e
c$n#u0ia "e care se )ntemeia0( te$riile ad*ersaril$r ")r+ului. E )ns( #$arte
u&$r s(-i 0("(ce&ti dac( le ar(+i c( ")r+ul ade*(rat este ce*a cu t$tul di#erit
de cei d$i m$n&tri "$meni+i mai sus.
rice ,$are care se-nstrun( )n c$r" &i' c$m"rimat(' sca"( a"$i se
nume&te *)nt$0itateA *)ntul curat' ")r+ul &i ,(&ina 0idarului s)nt )nrudite
)ntre ele )n cadrul aceluia&i genA de$se,irile *in din tim"ul "e care-l "etrec
)n c$r"' ca &i din gradul de di#icultate la ie&ire. Du"( ce se-nstrun( )n c$r"'
")r+ul curat "arcurge di#eritele trasee interne #(r( a )nt)lni $,stac$le &i iese'
cu $arecare 0g$m$t. !)r+ul gr$s sau ,(&ina 0idarului )ncearc( de mai multe
$ri s( ias(' dar )nt)lnind mereu acelea&i "iedici' #ace cale-nt$ars(' une$ri
c7iar "e acela&i drum' se )nc(l0e&te &i se )ncarc( de "articule de materie
gr(s$as(' "e care le disl$c( )n mersA ast#el )ngreunat' el se re#ugia0( )n
"(r+ile de 2$s' )n*elit )ntr-$ materie "rea #luid(' ce nu a&tea"t( la r)ndul ei
dec)t $ um,r( de mi&care ca s( eru"(A )n #ine' iese' #(r( cine &tie ce
0g$m$t' duc)nd cu sine &i t$t ce-a ag$nisit )n drum. D)ntul "arcurge
acela&i drum ca &i ,(&ina 0idarului' este &i el )ng7esuit &i $"rit din cale' se
)nc(l0e&te &i el &i se )ncarc( )n mers de "articule grase' *ine a"$i s( se
cear( a#ar( "rin "$arta de 2$s' numai c(' a#l)nd ac$l$ teren uscat &i g$l' nu
mai are ce s( a"uce/ )&i ia deci 0,$rul numai cu ce are "e el' #(r( 0g$m$t'
r(0,un)ndu-se )ns( "rin t$t ce "$ate #i mai sc)r,$s nasului $menesc.
S( re*enim )ns( la clasi#icare' du"( ce am r(s"uns $,iec+iil$r
ad*ersaril$r ")r+ului.
!)r+urile seam(n( cu sal*ele de tun $ri cu tunetele lui Arist$#an' cum *(
e *$ia. ricum ar #i' ele s)nt de d$u( #eluri/ sim"le &i c$m"use.
!)r+urile sim"le c$nstau dintr-$ unic( sal*(' instantanee. !ria" le
c$m"ara' cum am *(0ut' cu "lesnetul un$r ,urdu#uri.
Dis"l$sa s$nat =uantum *estea
Ele se i*esc atunci c)nd materia care le c$m"une este $m$gen('
a,undent(' c)nd $ri#iciul "rin care ies este su#icient de larg &i de destins'
$ri c)nd' )n #ine' aut$rul e r$,ust &i le sl$,$ade dintr-un #$c.
!)r+urile c$m"use "resu"un mai multe sal*e "uternice &i ,ine
delimitate' asem(n(t$are *)nturil$r #(r( s#)r&it care *in unele din altele'
)nt$cmai cum ar suna cincis"re0ece-d$u(0eci de #$curi de "u&c(' trase la
r)nd &i circular. Ele se mai numesc &i Di#t$ngi &i se s"une c( $ "ers$an(
,ine cl(dit( "$ate reu&i c7iar d$u(0eci dintr-$ singur( emisie.
CAPITOLUL IV
CAUKA FIKIC@'
DEDUS@ CU AJUTRUL GUNULUI SIM;
SAU ANALIKA !8R;ULUI DIFTN3AT
!)r+ul di#t$ngat se i*e&te atunci c)nd $ri#iciul e destul de larg' materia
su#icient( din "unct de *edere cantitati*' c$n+in)nd "articule de di#erite
m(rimi' une$ri amestecate cu um$ri calde &i u&$are' dar &i cu altele reci &i
denseA de asemenea' c)nd materia se #$rmea0( )n 0$ne di#erite &i e silit( s(
re#ule0e )n di*erse "(r+i ale intestinului.
8ntr-un asemenea ca0' ea nu se desc$m"une dintr-$ dat(' nici nu "$ate
s( r(m)n( )n acelea&i c$tl$ane intestinale &i nici s( #ie e*acuat( cu un unic
e#$rt' )n c$nsecin+(' e $,ligata s( se eli,ere0e cu 0g$m$t' la inter*ale
inegale' ")n( la ultima :su#lare<. Iat( de ce sunetul ")r+ului se #ace au0it )n
ritm inegal &i de ce' dac( ne d(m $steneala' "utem "r$duce $ can$nad(
mai mult sau mai "u+in s"ectacul$as(' asem(n(t$are un$r sila,e
di#t$ngate' cam ca acestea/ ta ta tam' ta ta ta tam' ta ta ta ta tam etc.
(Arist$#an )n Norii), c(ci anusul nu se )nc7ide t$tal' iar materia r(0,e&te
a#ar( )n m$d natural.
Nu e1ist( nimic mai sim"atic dec)t mecanismul ")r+ului di#t$ngat' )n
care "ers$na2ul "rinci"al este anusul.
Mai )nt)i/
%) El tre,uie s( #ie' de la natur(' )ndea2uns de mare' cu s#incter "uternic
&i elastic.
F) E ne*$ie la )nce"ut de un ")r+ sim"lu' deci de su#icient( materie
$m$gen(.
L) Du"( "rima l$*itur(' anusul tre,uie s( se )nc7id( )n m$d re#le1' dar
nu )ntr-at)t )nc)t materia' mai "uternic( dec)t re#le1ul' s( nu "$at( s(-l
$,lige s( se redesc7id( &i s( "r$duc( $rgasmul (iritarea).
M) Anusul tre,uie s( se )nc7id( "u+in &i s( se desc7id( iar(&i' alternati*'
)m"$tri*indu-se re#le1ului de e1"ul0are sau de de0integrare a materiei.
N) 8n #ine' dac( e ca0ul' "$ate s( re+in( restul de *)nturi "entru a le
eli,era )n )m"re2ur(ri mai "rielnice. Aici' se "$tri*e&te e"igrama lui
Mar+ial' cartea a %F-a' unde 0ice et pedit deciesque viciesque
*
etc. Dar
des"re asta *a #i *$r,a )n alt( "arte.
E :&i trage ")r+uri de 0ece &i de d$u(0eci de $ri" "n. ed.#.
F(r( )nd$ial( c( t$cmai la aceste ")r+uri di#t$ngate se re#erea 4$ra+iu )n
leg(tur( cu !ria". El "$*este&te c(' )ntr-$ ,un( 0i' acest 0eu "r$st crescut
l(s( s(-i sca"e unul a&a de gr$0a*' )nc)t s"erie un st$l de *r(2it$are' care
t$cmai )&i m$&m$ndeau *r(2ile "rin a"r$"iere. r' dac( ")r+ul ar #i #$st
unul sim"lu' *r(2it$arele n-ar #i a*ut cum s( se s"erie &i nu &i-ar #i luat
c)m"ii' l(s)nd ,alt( *r(2i &i &er"i' ca s( se ascund( )n $ra&A mai sigur e c(
!ria" *a #i )nce"ut cu un ")r+ sim"lu' cu 0g$m$t' asem(n(t$r unei ,(&ini
,ine struniteA acesta a #$st )ns( urmat &i de un altul' di#t$ngat' a"$i de
altul' mai *)rt$s' care le 0,ur(t(cir( "e *r(2it$arele de2a )ns"(im)ntate &i le
"user( de-a ,inelea "e #ug(. 4$ra+iu nu "rea e1"lic( lucrurileA se *ede )ns(
c( n-a d$rit s( s"un( mai mult' de team( s( nu #ie "r$st )n+eles' dar nici n-
a t(cut' &tiind c( t$at( lumea era la curent cu-aceast( )nt)m"lare. Am g(sit
deci de cu*iin+( c( "reci0(rile de #a+( tre,uiau #(cute' "un)ndu-ne ast#el de
ac$rd asu"ra acestui "asa2 ce "$ate "(rea $,scur &i di#icil numai cel$r ce
n-au 7a,ar de #i0ic(/ asta ca s( nu s"unem mai mult.
CAPITOLUL V
NECAKURI 6I ACCIDENTE !RICINUITE
DE !8R;URILE DIFTN3ATE.
!DESTEA UNUI !8R; CARE L-A !US !E FU3@
6I L-A L@SAT DE !RST !E 8NSU6I DIADLUL.
DES!RE CASE 8N CARE DIADLUL A FST 3NIT
CU AJUTRUL !8R;URILR DIFTN3ATE.
MTIDA;II 6I A9IME
Dac(-i ade*(rat c( ")r+ul di#t$ngat e mai teri,il dec)t tunetul &i dac( se
&tie c( tunetului )i urmea0( )nt$tdeauna #ulgerul' din "ricina c(ruia at)+ia
&i-au g(sit s#)r&itul $ri au r(mas sur0i sau 0("(ci+i' nu-i mai "u+in ade*(rat
c(' de&i nu #ulger(' ")r+ul di#t$ngat "$ate "ricinui &i el acelea&i accidente'
,a mai mult' "$ate ucide "e l$c in&ii sla,i' #ric$&i &i cu "re2udec(+i.
Tragem aceast( c$nclu0ie ,a0)ndu-ne "e ingredientele din care e alc(tuit
&i "e teri,ila c$m"rimare a aerului. data eli,erat' el #ace s( se clatine )n
a&a 7al c$l$anele aerului' )nc)t "$ate distruge' ru"e sau smulge )ntr-$
cli"it( #i,re ultra-delicate din creier. Ca"ul "rime&te $ mi&care de r$ta+ie
ra"id(' )n&uru,)ndu-se "e umeri ca $ giruet(' ")n( c)nd' )n dre"tul celei de-
a &a"tea *erte,re' se ru"e c(ma&a m(du*ei s"in(rii' "r$*$c)nd ast#el
m$artea.
T$ate acestea se )nt)m"l( atunci c)nd se c$nsum( gulii' ustur$i' ma0(re'
,$a,e' na"i &i' )n genere' $rice alt aliment care "r$duce ga0e' recun$scute
ca "ericul$ase. Ele "r$duc acel sunet lim"ede &i sacadat' "e care-l au0im
la +)&nirea ")r+ului. Dai? C)+i "ui de g(in( uci&i )n $u' c)+i "runci le"(da+i
$ri su#$ca+i )n ")ntecele mamei l$r de "uterea acestei e1"l$0ii? Dia*$lul
)nsu&i a luat-$ la s(n(t$asa de multe $ri. Dintre nenum(ratele "$*e&ti care
s-au scris "e aceast( tem(' am s( *( s"un d$ar una' la #el de-ade*(rat( &i
a0i.
De mai mult( *reme' dia*$lul c7inuia un $m' ca s(-l #ac( s(-&i *)nd(
su#letul. Nemai"ut)nd s( )ndure c7inurile Satanei' $mul c$nsim+i' dar cu
trei c$ndi+ii/
%)8i ceru $ gr$a0( de aur &i de argint' "e care le &i "rimi )ndat(.
F)Dru s( de*in( ne*(0ut' iar dia*$lul )l )n*(+( ni&te *icle&uguri' "e care
$mul le )ncerc( c7iar de #a+( cu el. 8n s#)r&it' c(0nindu-se s( g(seasc( a
treia c$ndi+ie' ce*a ce n-ar #i #$st )n "uterea dia*$lului &i cum mintea
nu-l a2uta del$c )n acele m$mente cu ideea sal*at$are "e care $ a&te"ta'
$mul #u cu"rins de #ric(. r' t$cmai s"aima asta )i #u de a2ut$r &i-l
sc$ase din )ncurc(tur(. Se s"une c(' )n cli"a aceea de cum"(n(' $mul
sc("( un ")r+ di#t$ngat' al c(rui 0g$m$t sem(na cu $ sal*( de musc7et(.
!e l$c' "rinse din 0,$r $ca0ia' 0ic)ndu-i dia*$lului/
O Dreau s(-mi )n&iri "e a+( t$ate ")r+urile astea &i a"$i s)nt al t(u.
Dia*$lul )ncerc(' dar nu i0,uti s( *)re ")r+ul "rin gaura acului' nici
c7iar tr(g)nd cu din+ii. S"eriat de gr$0a*ul 0g$m$t al ")r+ului' "e care
ec$ul )l mai &i re"eta *$i$s' 0("(cit &i #uri$s c( s-a l(sat "(c(lit' dia*$lul $
lu( la #ug(' sl$,$0ind )ns( $ ,(&in( in#ernal(' care in#ect( t$t +inutul. Dar
ast#el )l l(s( )n "lata D$mnului "e ne#ericit.
E lucru &tiut )n t$at( lumea' )n t$ate regatele' re"u,licile' $ra&ele'
satele' c(tunele' )n t$ate #amiliile &i c$nacele de +ar( unde l$cuiesc ,$ne'
,(tr)ne &i ci$,ani' )n c(r+i &i )n ist$rii *ec7i' c( mii &i mii de case au #$st
i0,(*ite de dia*$l gra+ie ")r+ului &i' #(r( )nd$ial(' a ")r+ului di#t$ngat. El
re"re0int( cel mai ,un mi2l$c' din t$ate c)te se cun$sc' "entru a-l alunga
"e dia*$lA aceast( $rt% a p&r'ului, "e care $ "re0ent(m ast(0i c(ut)nd
ade"+i ne *a aduce cu siguran+( ,inecu*)ntarea cel$r c7inui+i de necuratul.
6i credem c( artei tre,uie s(-i r(s"un0i "rin art(' *icleniei' cu *iclenie'
c(ci cui "e cui se sc$ate' iar lumina mare $ stinge "e cea mic(' "recum &i
sunetele &i mir$surile "ier a,s$r,ite de altele mai tariA "rin urmare' )ngerul
negru *a #i cu siguran+( $#uscat de #lac(ra c(l(u0it$are ce $ "une acum )n
m)na am(r)+il$r "e care )i *)nea0( &i $ricine $ *a "urta' de nimic nu mai
are a se teme.
!)r+ul di#t$ngat este un #el de tunet de ,u0unar' "e care-l ai $ric)nd la
)ndem)n(A #$l$sul s(u e &i acti* &i retr$acti*A este ne"re+uit &i a #$st ast#el
recun$scut )nc( din cea mai ad)nc( Antic7itateA de unde &i "r$*er,ul latin/
un ")r+ ca lumea se #ace numai cu talent.
De regul(' ")r+ul di#t$ngat nu mir$ase ur)t' dac( nu cum*a este
re0ultatul *reunui "r$ces de "utre#ac+ie )n intestine &i cu c$ndi+ia s( nu #i
stat "rea mult )n $ri su, un tru" m$rt' intrat )n "utre#ac+ie' sau dac(
alimentele )ngurgitate nu *$r #i #$st ele )nsele alterate. De$se,irile s)nt
e*idente "entru un mir$s #in - ceea ce nu e ca0ul meu. Dar "$ate citit$rul
este mai sensi,il dec)t mine.
CAPITOLUL VI
SEMIDCALICUL SAU MICUL !8R;
!)r+ul mic' sau semi*$calicul' este mai silen+i$s dec)t ")r+ul mare' #ie
din cau0a dimensiunil$r $ri#iciului' #ie din "ricina c$nductului de
e*acuare' "rea str)mt (ca )n ca0ul d$mni&$arel$r)A $ alt( cau0( "$ate #i
cantitatea redus( de *)nturi care se a#l( ca"ti*e )n intestin.
!)r+ul mic este de trei #eluri/ lim"ede' mi2l$ciu &i as"irat.
!8R;UL LIM!EDE
Acest ti" de ")r+ semi*$calic sau ")r+ul mic este alc(tuit dintr-$ materie
#$arte uscat( &i #$arte aerat(' care str(,ate u&$r c$nductul de e*acuare' de
#elul s(u #$arte str)mt. Semi*$calicul a,ia de-ar "utea s( clinteasc( un "ai.
8n lim,a2ul *ulgar' mai e numit &i ")r+ul de d$mni&$ar(A nu su"(r( n(rile
sensi,ile &i nu e indecent' cum s)nt ")r+urile $ri ,(&ina 0idarului.
!8R;UL AS!IRAT
!)r+ul as"irat este un ")r+ mic' semi*$calic' alc(tuit din materie umed(
&i greu de de#init. Ca s( *( #ace+i $ idee' l-a& c$m"ara cu ")r+ul de g)sc(A
nu c$ntea0( dac( $ri#iciul care-l "r$duce e larg $ri str)mtA cert e c( este
at)t de "l(")nd' )nc)t e mai mult un s$i de a*$rt$n. I se mai s"une &i ")r+ul
,rut(ri+el$r.
!8R;UL MIJLCIU
Acesta din urm( se situea0( unde*a )ntre ")r+ul sim"lu &i cel as"iratA
materia din care e #(cut e $m$gen(' )m,el&ugat(' de calitate medi$cr( &i
,ine digerat(' dre"t "entru care se e*acuea0( de la sine' #(r( e#$rt' "rin
$ri#iciuA )n acest ca0' acesta nu e nici "rea str)ns' nici "rea desc7is. Acest
")r+ este s"eci#ic cel$r "lictisi+i de ,url(cie &i s$+iil$r de "rimari.
CAUKELE !8R;URILR DESCRISE MAI SUS
Trei s)nt cau0ele cele mai )nsemnate care di#eren+ia0( 0g$m$tul )n
ca0ul acest$r trei categ$rii de ")r+uri' ca &i "e celelalte' de altminteriA
materia *)ntului' natura c$nductului &i #$r+a indi*idual(.
Cu c)t materia este mai uscat(' cu at)t e mai lim"ede sunetul ")r+uluiA
cu c)t e mai umed(' cu at)t sunetul este mai )n#undatA dac( e $m$gen(' *a
#i un sunet sim"lu' iar dac( materia este 7eter$gen(' *a ie&i un ")r+
multis$n$r.
8n ceea ce "ri*e&te natura $ri#iciului' cu c)t acesta este mai str)mt' cu
at)t sunetul *a #i mai ascu+itA dac( e larg' sune tul *a #i gra*. D$*ada $ d(
c7iar su,+irimea sau' dim"$tri*(' gr$simea intestinel$r. Sunetul di#er(
dac( intestinul e "lin $ri g$lA c(ci' se &tie' t$t ce-i g$l sun( mai tare dec)t
ce-i "lin.
8n #ine' cea de-a treia di#eren+( c$nst( )n *ig$area &i c$nstitu+ia
indi*iduluiA cu c)t natura )m"inge mai tare &i mai *)rt$s' cu at)t 0g$m$tul
")r+ului e mai mare &i mai am"lu.
Este lim"ede c( ceea ce di#eren+ia0( sunetul ")r+ului este de$se,irea
dintre cau0e. Lucrul se "$ate lesne d$*edi studiind #lautul' tr$m"etele sau
#lage$letele. Un #laut cu "ere+ii gr$&i &i desc7idere mare d( un sunet
)n#undatA un #laut su,+ire &i str)mt' unul lim"edeA )n #ine' un #laut ai c(rui
"ere+i &i desc7idere s)nt mi2l$cii d( un sunet a&a &i-a&a. C$nstitu+ia
agentului este &i ea un as"ect care argumentea0( a#irma+ia. Dac(' de "ild('
cine*a cu "l(m)nii ,ine de0*$lta+i "une la gur( $ tr$m"et(' el *a sc$ate cu
siguran+( sunete #$arte "uterniceA dac( e t$cmai "e d$s' )nseamn( c( $mul
are res"ira+ie scurt( &i sla,(. D$m s"une deci c( instrumentele de su#lat
s)nt ,ine g)ndite &i de mare #$l$s )n a"recierea ")r+uril$r. Studiindu-le' "$t
#i a#late #(r( gre& cau0ele de$se,iril$r de sunet dintre ")r+uri. '
admira,ile #laute' tandre #la2e$lete' gra*i c$rni de *)n(t$are? etc. s)nte+i
)nt$cmai ceea ce tre,uie "$menit )n leg(tur( cu arta ")r+ului' dac( *(
m)nuie&te un ne"rice"utA )n sc7im,' c)nd $ gur( )ndemHnatic( *( #ace s(
suna+i' c("(ta+i at)ta el$c*en+(' )n sunetele gra*e c)t &i )n cele )nalteA
su#la+i' deci' cu "rice"ere' dragi Mu0ican+i.
CAPITOLUL DII
!RGLEM@ MUKICAL@.
DU DE UNUL SIN3UR.
INTERDEN;IE MINUNAT@ !RIN CARE
SURDUL !ATE S@ ASCULTE UN CNCERT
Un sa*ant german a "us aici $ "r$,lem( #$arte di#icil(/ s)nt $are
")r+urile mu0ic(C
Distingu$/ )n ")r+urile di#t$ngate e ce*a mu0ic(' ce-i dre"t. C$nced$/ )n
celelalte ")r+uri' neg$.
Mu0ica ")r+ului di#t$ngat nu seam(n( cu cea "r$dus( de *$ce $ri de
m)nuirea *reunui $,iect s$n$r' cum ar #i *i$ara' c7itara' cla*ecinul etc. Ea
nu de"inde dec)t de s#incterul anusului' care' str)ns $ri l(rgit' d( na&tere
c)nd un$r sunete gra*e' c)nd un$ra ascu+ite/ mu0ica ast#el $,+inut(
seam(n( mai degra,( cu cea "r$dus( "rin su#lareA &i' cum am s"us mai
sus' e anal$ag( sunetului de #laut' tr$m"et(' #lage$lete etc. !)r+urile
di#t$ngate s)nt singurele care "$t "r$duce mu0ic(' "rin c7iar natura l$r'
a&a cum se "$ate *edea &i )n ca"it$lul III din clasi#icarea ")r+uluiA a&adar'
"utem *$r,i de mu0ic( )n ca0ul ")r+uril$r. E1em"lul ce urmea0( *a l(muri
)nc( &i mai de"lin "r$,lema.
!e c)nd eram la &c$al(' a*eam d$i c$legi #$arte talenta+i' #iecare a*)nd
)ns( alt dar' "e seama c(ruia se distrau )ns( am)nd$i &i eu "e l)ng( ei/ unul
r)g)ia la c$mand(' "e di*erse t$nuri' cel(lalt era s"ecialist )n ")r+uri. Ca s(
#ac( t$tul mai elegant &i mai cu gust' cel din urm( #$l$sea $ ")n0( dintr-
acelea )n care se strec$ar( ,r)n0(' "e care $ ac$"erea cu $ #$aie de 7)rtieA
"e urm(' se a&e0a deasu"ra cu #undul g$l &i' leg(n)ndu-&i #esele' sc$tea #el
&i #el de sunete' ca de $rg( $ri #laut. E dre"t c( mu0ica aceasta nu a*ea
cine &tie ce arm$nie' nici m$dul(ri t$cmai sa*anteA ar #i #$st de alt#el &i
greu s( in*ente0i reguli "entru un asemenea c$ncert' s( "ui )n arm$nie
)naltele' "$tri*itele &i 2$asele. Dar )ndr(0nesc s( s"un c( un ,un s"ecialist
)ntr-ale mu0icii ar #i "utut s( desci#re0e )n ele un sistem $riginal' demn de
a #i transmis "$sterit(+ii &i )nscris )n arta c$m"$0i+iei/ un s$i de mu0ic(
diat$nic(' emis( )n stil "itag$reic' a c(rei cr$matic( se $,+ine scr)&nind din
din+i. Reu&ita ar #i sigur( de t$t' cu c$ndi+ia s( nu #ie tr(date nici $ cli"(
"rinci"iile &i n$+iunile mai sus )n#(+i&ate' )ntr-$ asemenea $"era+iune'
tem"eramentul &i #elul de a se 7r(ni ale "ers$anei slu2esc dre"t lumin(
c(l(u0it$are &i ,us$l(. D$ri+i sunete )nalteC F$l$si+i un tru" "lin de *a"$ri
su,tili &i-un anus str)mt. D$ri+i sunete de d$u( $ri mai gra*eC !une+i la
trea,( $ ,urt( "lin( de ga0e dense &i un "ra"ure su#icient de larg.
!$alele umede nu sc$t dec)t sunete 2$ase? !e scurt' ")ntecul este $ $rg(
"$li#t$ng(' ca"a,il( s( sc$at( sunete di*erse' din care' #(r( mare ca0n(' se
"$t alege' ca de la maga0in' "e "u+in d$u(s"re0ece m$duri mu0icale.
Dintre acestea *$m re+ine numai "e cele "$tri*ite "etreceril$r' cum s)nt
Li1$leidianul' 4i"$li1$leidianul' D$ricul &i 4i"$d$ricul. C(ci' #$l$site de-
a *alma' &i a#ect)nd )n acest #el semi*$calicele' sunetele ar #i din ce )n ce
mai sla,e' ")n( la a nu se mai au0i del$cA dim"$tri*(' de s-ar sc$ate
simultan' la unis$n' mai multe sunete de-acela&i #el' )nalte $ri gra*e'
mu0ica ar de*eni insi"id( &i ne"l(cut( au0ului' ceea ce nu se )nt)m"l(
dec)t )ntr-un c$r #$arte mare' $ri "ur &i sim"lu )ntr-$ 7ara,a,ur( mu0ical(.
cugetare #il$0$#ic( *ine s( atrag( aten+ia asu"ra acestui inc$n*enient &i
anume c( t$t ce e e1cesi* de sensi,il distruge ")n( la urm( sentimentul (a
sensi(ili in supremo gradu destruitur sensi(ile). A&adar' e ne*$ie de
m$dera+ie' dac( *rem s( ne #acem "l(cu+iA alt#el' *$m st)rni d$ar s"aim('
imit)nd *acarmul cascadel$r de la Sc7a##$use' din mun+ii S"aniei' $ri al
cataractel$r Niagara &i M$ntm$renc> din Canada' care "r$*$ac( sur0enia
&i le #ac "e #emei s( le"ede c7iar )nainte s( #i r(mas )ns(rcinate. Cu t$ate
acestea' sunetul nu tre,uie s( #ie nici "rea sla,' "entru c( l-ar $,$si "e
ascult(t$r' $,lig)ndu-l la e#$rturi "rea mari &i la destul( silin+( ca s( le
"ercea"(. E $ m(sur(-n t$ate.
)st modus in re(us, sunt certi denique ines
*uos ultra, citraque nequit consistere rectum.
E
Urm)nd cu s#in+enie s#atul lui 4$ra+iu' *a #i )nt$tdeauna ,ine &i #i-*$m
cu siguran+( a"lauda+i.
Dar )nainte de a )nc7eia acest ca"it$l' nu "$t' ca ,un cet(+ean' ce caut(
s( des"(gu,easc( #a+( de gre&elile naturii' "e c)t )i st(-n "utin+(' "e-aceia
dintre semeni urgisi+i de s$art(' nu "$t deci s( nu *$r,esc de m$dul )n care
&i un surd se *a "utea ,ucura de-aceast( mu0ic(.
El tre,uie s( ia $ "i"( &i s(-i a&e0e ca"ul "e anusul c$ncertistului' )n
tim" ce mu&tiucul )i *a r(m)ne )ntre din+iA gra+ie c$ntingen+ei' *a sim+i
t$ate inter*alele s$n$re )n de"lina l$r des#(&urare &i ging(&ie. S)nt destule
asemenea e1em"le la Cardan$ &i Ga"tiste lP$rta de Na"les. Iar dac( l)ng(
surd s-ar mai g(si &i *reun altul' $ricare-ar #i el' care s( *rea s(-
m"(rt(&easc( asemenea "l(cere' nu-i r(m)ne dec)t s( trag( 0dra*(n aerul
E :E $ maniera )n t$ate/ tu drumul dre"t )l +ine
6i nu c(lca 7$tarul "us )ntre r(u &i ,ine."
4$ra+iu' Sat. %'%QR-lQS' )n op. cit. "n. ed.#.
din "i"(A se *a um"le ast#el de t$ate sen0a+iile &i *$lu"t(+ile imagina,ile.
CAPITOLUL DIII
!8R;URI MUTE' DENUMITE 8N MD 3RE6IT G@6INI.
DIA3NSTIC 6I !R3NSTIC
S( l(s(m acum *$r,(ria &i s( )ncerc(m a ne #ace )n+ele&i #(r( cu*inte.
!)r+urile mute' "$"ular numite ,(&ini' nu #ac 0g$m$t &i se #$rmea0(
dintr-$ cantitate mic( de *)nturi #$arte umede. 8n latine&te se &i s"une
Visia' de la *er,ul visireA )n nem+e&te' Feisten' iar "e engle0e&te' Fitc+ $ri
Vetc+.
G(&inile s)nt #ie uscate' #ie #ecal$ide. Cele uscate ies #(r( 0g$m$t &i nu
antrenea0( nici un #el de materie #ecal(.
Cele #ecal$ide' din c$ntr(' se c$m"un din *)nturi t(cute &i $,scure. Ele
trans"$rt( )nt$tdeauna &i ce*a materie lic7id(A ,(&inile s)nt iu+i "recum
s(geata $ri ca #ulgerul &i s)nt insu"$rta,ile )n s$cietate' dat$rit( du7$rii l$r
#etide. Dac( ne uit(m )n i0mene' c$r"ul delict "$ate #i lesne $,ser*at. Jean
Des"autere a sta,ilit $ regul( cum c( $ c$ns$an( lic7id( al(turi de una
mut(' )n aceea&i sila,(' scurtea0( *$calaA ceea ce *rea s( s"un( c( e#ectul
,(&inii #ecal$ide este unul #$arte ra"id. Cum muta liquida ,ungens in
s-lla(a, eadem, ancipitem pones vocalem quae (revis esto
E
Am citit
unde*a c( un dia*$l *enit din *ec7iul Latium *ru s( emit( un ")r+ &i d(du
c$geamite ,(&ina #ecal$id(' care-i "(t( i0meneleA &i c(' ,lestem)ndu-&i
d$sul tr(d(t$r' strig( m)ni$s &i indignat/ Nusquam tuta ides
E
E
' adic(/ nu
mai e "ic de ,un(-credin+( "e lumea asta? Fac ,ine deci aceia care se tem
de acest s$i de ,(&ini' d)ndu-&i "antal$nii 2$s &i su#lec)ndu-&i c(ma&a
)nainte de a le sl$,$0i. I-a& numi c7iar )n+ele"+i' "ruden+i' "re*(0(t$ri.
DIA3NSTIC 6I !R3NSTIC
8ntruc)t ,(&inile #ecal$ide ies #(r( 0g$m$t' e semn c( nu im"lic( $ mare
cantitate de ga0e. E1crementele lic7ide "e care le antrenea0( arat( )ns( c(
nu e *$r,a de nici un "eric$l "entru s(n(tate' ,a c7iar dim"$tri*(. De
alt#el' ele s)nt &i semnul maturi0(rii materiei' anun+)nd m$mentul c)nd
&alele &i *intrele se cer eli,erate' du"( cum s"une &i a1i$ma ce urmea0(/
E :Unind $ c$ns$an( mut( cu una lic7id( )n aceea&i sila,( *ei "une $ *$cal(
ance"s" (care "$ate #i scurt( sau lung(' )n #unc+ie de "$0i+ia ei) :care s( #ie
scurt(." "lat.# "n. ed.#.
E
E
:Nic(ieri nu e1ist( $ ,un(-credin+( sigur(" "lat.# "n. ed.#.
Maturum stercus est importa(ile pondus
E
Ne*$ia de de#eca+ie este' )n ca0ul l$r' teri,il de im"eri$as( &i tre,uie
satis#(cut( c)t mai re"edeA )n ca0 c$ntrar' "utem "(+i ca acel dia*$l din +ara
latinil$r (a se *edea mai sus).
CAPITOLUL IX
!8R;URI 6I G@6INI FR;ATE 6I INDLUNTARE
6i unele &i altele s)nt s$c$tite a a*ea dre"t cau0( e#icient( ga0ele
"r$duse de )ngurgitarea un$r alimente cum s)nt cea"a' ustur$iul' guliile'
na"ii' *ar0a' t$c(ni+ele' ma0(rea' ,$,ul' lintea $ri #as$lea etc. !$t #i #$r+ate
sau in*$luntare &i se reg(sesc cu t$atele )n categ$riile mai sus descrise.
!)r+ul #$r+at nu se )nt)lne&te "rintre $amenii ,inecrescu+iA cel mult
"rintre cei care l$cuiesc )m"reun( sau care d$rm )m"reun( )n acela&i "at.
Se "$ate )nt)m"la atunci s( te #$r+e0i s( la&i *re$ c)te*a' #ie s"re
amu0ament' #ie ca s( te dai )n s"ectac$l' #(c)ndu-le a&a de d$l$#ane &i de
distincte' )nc)t nimeni nu le-ar "utea de$se,i de ,u,uiturile de cule*rin(?
Am cun$scut $ dam( care-&i ac$"erea d$sul cu c(ma&a &i se a"r$"ia de-$
lum)nare a,ia stins(' "e care $ re-a"rindea cu )ndem)nare' ")r+)ind &i
,(&ind )ncet &i "r$gresi*. Alta' *r)nd s-$ imite' n-a i0,utit dec)t s(-&i
")rleasc( #undul. !e dre"t cu*)nt se s"une c( nu tutur$r le este dat s(
a2ung( )n C$rint. Mult mai amu0ant e )ns( s( "rime&ti $ ,(&in( c7iar )n
"$dul "almei &i s-$ duci a"$i la nasul celui sau celei cu care e&ti )n "at'
cer)ndu-i "(rerea asu"ra gustului &i mir$sului. Numai c( &tiu destui c(r$ra
nu "rea le-ar "l(cea 2$cul.
!)r+ul in*$luntar se reali0ea0( #(r( "artici"area celui care-i d( na&tere &i
se i*e&te' de regul(' atunci c)nd stai culcat "e s"ate' $ri c)nd te-a"leci sau
r)0i )n 7$7$te' "recum &i-atunci c)nd te-ai s"eriat de ce*a. Acest s$i de ")r+
e s$c$tit )nde$,&te scu0a,il.
CAPITOLUL X
EFECTELE !8R;URILR 6I G@6INILR.
DES!RE FLASELE LR DESEGITE
Du"( ce am *$r,it des"re cau0ele ")r+uril$r &i ,(&inil$r' nu ne mai
r(m)ne dec)t s( ne re#erim "u+in &i la e#ecteA &i cum s)nt #$arte di*erse' le
*$m reduce la d$u( categ$rii/ cele ,une &i cele rele.
E :Materiile a2unse )n stare a*ansat( s)nt $ "$*ar( insu"$rta,il(" ".t.# "n. ed.#.
!)r+urile ,une s)nt )nt$tdeauna ,ine*enite "rin ele )nsele' c)t( *reme
$mul se de,arasea0( ast#el de ni&te ga0e care )l a"as(. Aceast( e*acuare
)nde"(rtea0( mai multe ,$li' cum ar #i durerea 7i"$c$ndriac(' #uria'
c$licile' su#erin+a iliac( etc.
Dac( )ns( s)nt +inute-n l$c atunci c)nd urc( din *intre $ri nu g(sesc
drum de ie&ire' ")r+urile a#ectea0( creierul "rin marea cantitate de ga0e "e
care le trans"$rt(A ast#el' c$ru" imagina+ia' induc melanc$lia' aduc alte &i
alte su#erin+e gr$0a* de su"(r(t$are. Fluc+iunile #$rmate "rin distilarea
acest$r ga0e mete$rice c$,$ar( )ns"re "(r+ile in#eri$areA s( #im deci
#erici+i dac( urmarea nu e dec)t $ tuse' un catar etc.' arat( medicii. Du"(
"(rerea mea' r(ul cel mare e )ns( c( te sc$t din circula+ie' #(c)ndu-te ina"t
de studiu &i de munc(. S( )ncerc(m a&adar' drag citit$r' s( d(m curs ne*$ii
de a ")r+)i' eli,er)ndu-ne ")n( &i de cea mai m(runt( "resiune cau0at( de
ga0e &i' c7iar cu riscul de a #i 0g$m$t$&i' mai ,ine s( le d(m drumul "e
dat(' dragi c$ncet(+eni' dec)t s( ne l(s(m c7inui+i' risc)nd s( a2ungem
i"$7$ndri' melanc$lici' #renetici $ri maniaci.
!$rne&te deci' drag( citit$rule' de la acela&i "rinci"iu ca &i mine' cum
c( a da ")r+uri e lucru #$arte #$l$sit$r "entru $ricineA dac( e&ti c$n*ins de
#$l$asele lui' *ei #i &i mai &i du"( ce-+i *$i cita c)te*a ca0uri de "ers$ane
care au su#erit amarnic "entru c( nu le-au sl$,$0it.
8n mi2l$cul unei adun(ri numer$ase' $ #emeie se sim+i ,rusc r(uA
s"eriat( de durerea *enit( "e ne"us( mas(' ea "(r(si ser,area' care se "are
c( t$cmai )n $n$area ei #usese "l(nuit(. G(gar( t$+i de seam(' t$at( lumea
se agit(' t$+i se nelini&tesc' gr(,indu-se s(-i #ie de #$l$s. S)nt adu&i )n
gra,( s-$ c$nsulte disci"$lii lui 4i"$crate. Ace&tia se c$nsult(' caut( r(ul'
citea0( $ gr$a0( de aut$riA $ )ntrea,( "e distinsa d$amn( ce a m)ncat.
Du"( scurt( g)ndire' ,$lna*a &i-a adus aminte c(' la un m$ment dat' s-a
+inut s( nu sca"e un ")r+ de t$at( #rumuse+ea.
Alt( #emeie +inu ca"ti*e nu mai "u+in de d$u(s"re0ece ")r+uri' care' "e
r)nd' ceruser( ie&ire/ s-a su"us t$rturii )n tim"ul unei )ntruniri care a durat
mult &i du"( care a mers s( ia masa unde*a' cre0)ndu-se )n #$rm(. Ce s-a
)nt)m"latC A m)ncat... din "ri*iri din #elurile ademenit$are' c(ci de nimic
nu s-a "utut atinge/ se sim+ea ar7i"lin(' st$macul s(u ,uc&it de ga0e nu
mai "utea su#eri &i m)ncare.
Un "r$#es$ra&' un cleric ,inecrescut' un magistrat sc$r+$s' #iecare un
i"$crit )n #elul s(u' $,i&nuiau s( #ac( din tru"urile l$r ade*(rate "e&teri ale
lui E$l. Erau deci "lini de #umuri' unul din "ricina )n#umur(rii )ns(&i'
cel(lalt t$t "redic)nd' iar cel din urm( dat$rit( lungil$r discursuri' )n
cur)nd' sim+ir( a"(sarea unei teri,ile #urtuni )n intestine/ se sume+ir(
c$ntra ei' nici unul nu l(s( s(-i sca"e m(car *reun ")r+. )nt$r&i "e la casele
l$r' #ur( )ns( d$,$r)+i de c$lici *i$lente "e care de-a,ia $ #armacie )ntreag(
de i0,uti s( le calme0e' t$cmai c)nd ,ie+ii erau la d$i "a&i de m$arte.
Mult ,ine )ns(' scum"e citit$r' ne "$ate aduce un ")r+ l(sat la tim" s(
0,$are? El risi"e&te t$ate sim"t$mele unei ,$li seri$ase' alung( teama &i
lini&te&te dintr-$ dat( $rice agita+ie. C)te unul' cre0)ndu-se ,$lna* &i
"reg(tindu-se s(-&i c7eme la c("(t)i "e urma&ii lui 3alenus' se *(0u
*indecat )ntr-$ cli"it( de un 0dra*(n ")r+' ceea ce l-a #(cut s( se dis"ense0e
de a2ut$rul medicinei.
Un altul' se tre0i cu $ sen0a+ie de gr$0a*( greutate )n st$macA c$,$r)
din "at' um#lat ca un cim"$i' de&i cu $ 0i )nainte nu se #(cuse *in$*at de
nici un e1ces. F(r( c7e# &i #(r( #$ame' $mul nu se atinse de nimic de-ale
guriiA intr( )ns( la idei/ nici n$a"tea urm(t$are nu-i aduse *re$ u&urare'
dec)t "$ate s"eran+a unui s$mn "e ,uc(+ele. De )ndat( ce se )ntinse-n "at'
sim+i cum i se isc(-n *intre $ #urtun(. Ma+ele )i "l)ngeau s#)&iet$rA a"$i'
du"( $ 0g)l+)ial( 0dra*(n(' un ")r+ s$lid se sl$,$0i' l(s)ndu-l "e ,$lna*ul
n$stru 0("(cit de g)ndurile negre "e care de "$man( le nutrise.
#emeie r$,it( "re2udec(+il$r nu cun$scuse nici$dat( #$l$asele
")r+ului. De d$is"re0ece ani era ne#ericita *ictim( a acestei ,$li &i-a
medicinei de$"$tri*(A )ncercase t$ate leacurile. C)nd )n s#)r&it se l(muri c)t
de util e ")r+ul' #emeia )nce"u s( le sl$,$ad( li,er' din ce )n ce mai des' &i
gata cu durerile &i ,$lile/ era acuma s(n(t$as( tun.
Iat( deci care s)nt marile a*anta2e ale ")r+ului "entru $ricare dintre n$i.
Cine $are s-ar mai "utea )nd$i de eleC Dac( ,(&ina tul,ur( s$cietatea "rin
natura ei sc)r,$as(' ")r+ul )i e de ,un( seam( antid$tulA el $ ani7ilea0('
c(ci $ )m"iedic( s( se #$rme0e' #(c)ndu-&i l$c la tim"ul "$tri*it. E e*ident
&i #(r( nici $ )nd$ial(' $ric)t de su"er#icial am #i studiat n$+iunile des"re
care am *$r,it - ")r+ &i ,(&ina - c( nu ,(&im dec)t "entru c( n-am *rut s(
#acem ")r+A )n c$nsecin+(' $riunde-i ")r+' nu *a #i ,(&ina.
CAPITOLUL XI
ADANTAJELE !8R;ULUI !ENTRU SCIETATE
8m"(ratul Claudiu' cel de trei $ri sl(*it' care nu se g)ndea dec)t la
s(n(tatea su"u&il$r s(i' #u )ntr-$ ,un( 0i )n&tiin+at c( unii dintre ei duseser(
res"ectul at)ta de de"arte' )nc)t "re#erau s( m$ar( mai ,ine dec)t s( dea
*reun ")r+ )n "re0en+a sa. A#l)nd a"$i (din ra"$rtul lui Suet$niu' al lui Di$n
&i din cel al alt$r ist$rici) ca su#eriser( de m$arte' cu c$lici )ngr$0it$are'
)m"(ratul d(du un edict' "rin care )ng(duia $ric(rui su"us s( ")r+)ie c)t )i
"$#te&te inima' c7iar &i la mas(' cu c$ndi+ia s( #ie ")r+uri lim"e0i.
Cu siguran+( c( )nsu&i numele de Claudiu )i #usese dat "rin anti#ra0( de
la cu*)ntul latinesc claudere' a )nc7ideA c(ci' "rin edictul s(u' el mai
degra,( desc7isese $rganele ")r+ului' dec)t s( le )nc7id(. 6i n-ar #i $are
"$tri*it acum s( re"unem )n dre"turi acest edict' care' du"( Cu2as' e1ista
de2a )nscris )n c$durile cele *ec7i' ca de alt#el at)tea altele "e nedre"t
a,and$nateC
Indecen+a care se as$cia0( de regul( ")r+ului nu are nici un dram de
2usti#icare' dec)t cel mult ca"riciul &i "re2udec(+ile $mene&ti. Nu-i *$r,a
a&adar de nici $ a,dicare de la ,unele m$ra*uri &i' ast#el' nu este nimic r(u
)n a-l )ng(duiA a*em' altminteri' d$*e0i destule c(' )n multe l$curi ale
lumii' ")r+ul e li,er acce"tat c7iar )n s$cietatea educat( &i c(-i $ mare
cru0ime s( mai a*em *re$ )nd$ial( )n acest sens.
8ntr-$ "ar$7ie $arecare' la *re$ M-N leg7e de Caen' dre"tul #eudal
"re*edea dint$tdeauna ca seni$rul s( cear( *asalil$r s(i c)te un ")r+ &i
2um(tate )n #iecare an.
Egi"tenii #(cuser( din ")r+ un 0eu' ale c(rui re"re0ent(ri mai dec$rea0(
)nc( &i ast(0i unele latrine.
8n *ec7ime' ")r+ul slu2ea la "re*estirea *remii - senin( $ri "l$i$as('
du"( cum ")r+ul era mai mult $ri mai "u+in s$n$r.
Cei din !el$use ad$rau ")r+ul. De nu ne-am teme c( "rea multe d$*e0i
stric(' am c$nc7ide c( ")r+ul' de"arte de a #i un lucru de&(n+at' im"lic( cea
mai des(*)r&it( &i mai aleas( ,un( cre&tere' #iind c7iar semnul su"remului
res"ect "e care un su"us )l "$ate aduce "rin+ului s(u' tri,utul *asalului
c(tre seni$r' $ricum' ce*a demn de aten+ia unui ce0ar' ,a' une$ri &i semn
de sc7im,are-a *remii &i' ca s( s"unem t$tul ")n( la ca"(t' c7iar $,iect de
cult &i *enera+ie )n r)ndul marelui "$"$r.
S( c$ntinu(m )ns( a d$*edi' "rin n$i e1em"le' a*anta2ele ")r+ului #a+(
de s$cietate.
!)r+ul 0(d(rnice&te )ncerc(rile "$tri*nicil$r s$ciet(+ii.
De "ild(/ )ntr-$ adunare numer$as(' un #il#i0$n "lictise&te "e t$at(
lumeaA de-un ceas )ntreg )&i arat( #armecele &i gingiile' s"un)nd $ gr$a0(
de im"ertinen+e cu care )&i asasinea0( audit$riul. Un ")r+ sc("at )l reduce
la t(cere' s$sit t$cmai la tim" s( i0,(*easc( ,ietele su#lete din ca"cana
"is(l$gului' deturn)ndu-le aten+ia de la ciri"itul ucig(t$r al du&manului
c$mun. 6i asta nu e t$t' c(ci ")r+ul aduce )nc( &i alte #$l$ase. Cum )n
s$cietate c$n*ersa+ia este ingredientul cel mai )ndr(git' ")r+ul nu #ace dec)t
s(-i $#ere din "lin su,iecte.
De d$u( ceasuri' $ str(lucit( adunare 0ace )ntr-$ t(cere &i mai sum,r(
dec)t aceea din La 3rande C7artreuse. Unii tac din sn$,ism' al+ii din
timiditate' )n #ine' ceilal+i din ign$ran+(. Erau gata-gata s( se des"art( #(r(
s( #i sc7im,at nici m(car $ *$r,(. La au0ul unui ")r+' un murmur surd se
isc( "e dat(' "reg(tind $ lung( di0erta+ie' "reluat( &i diri2at( ra"id de
critic( &i ase0$nat( din ,el&ug cu $,ser*a+ii glume+e. Iat( deci cum un ,iet
")r+ a i0,(*it cinstita adunare de $ t(cere ridic$l(' $#erindu-i "rile2 de
c$n*ersa+ie s"rin+ar(/ ")r+ul e deci #$l$sit$r s$ciet(+ii )n general. S-ar
"utea c7iar ad(uga c(-i este &i "l(cut.
R)setele' c7iar 7$7$tele "e care le "r$duce ")r+ul de )ndat( ce se #ace
au0it stau m(rturie clar( "entru ne)nd$ielnicul lui #armec. Nici c7iar cei
mai sc$r+$&i nu-i "$art( "ic(' nu e1ist( )n+ele"ciune care s(-i re0iste' iar
sunetul arm$ni$s &i im"re*i0i,il care-l c$m"une risi"e&te letargia
s"iritului. C)nd *reun ")r+ se strec$ar( inc$gnit$ )n *reun c$ncla* de
#il$0$#i' cu t$tul "rin&i de "reten+i$asele ma1ime "e care *reunul dintre ei
le de,itea0(' el reu&e&te s( "un( "e #ug( m$rala )n deri*(. Se r)de' se
le&in( de r)s &i ast#el' natura )&i ia cu at)t mai ,ucur$as( re*an&a cu c)t' de
regul(' )n alc(tuirea $amenil$r de *a0( e' de multe $ri' cam str)mt$rat(.
S( nu se mai sus+in(' "e nedre"t' c( r)setele "e care le st)rne&te ")r+ul
s)nt semn de mil( &i dis"re+ mai degra,( dec)t semn de ,ucurieA c(ci ")r+ul
are )n el )nsu&i $ *eselie structural(' care n-are ne*$ie de *reun l$c sau de
)m"re2ur(ri anume.
La c("(t)iul unui ,$lna* #amilia )n lacrimi a&tea"t( m$mentul #atal )n
care-&i *a "ierde &e#ul' $ri #iul' $ri #rateleA un ")r+' "$rnit cu 0g$m$t din
a&ternutul muri,undului' s"ul,er( durerea cel$r de #a+(' d( na&tere unui
lic(r de s"eran+( &i tre0e&te cel "u+in un sur)s.
!)n( &i la c("(t)iul ,$lna*ului' unde t$tul e d$ar triste+e' ")r+ul e-n stare
s( )n*eseleasc( &i s( um"le inimile. Ne mai "utem deci )nd$i de "uterile
luiC El g(se&te mereu alte &i alte #eluri de a )nsenina' ceea ce-l #ace "l(cut
a"r$a"e tutur$r. C)nd c-$ mi&care im"etu$as( d( s( ias(' ")r+ul imit(
sunetul sal*ei de tun &i' "rin aceasta' "lace r(0,$iniculuiA c)nd e +inut )n
l$c "e drum de a"(sarea cel$r d$u( emis#ere "rintre care se strec$ar(' sun(
"recum un instrument mu0ical. Une$ri' ac$rdurile s)nt cam 0g$m$t$ase'
alte$ri are m$dula+ii 0*elte &i m$i &i' "rin aceasta' "lace su#letel$r
sensi,ile &i' "ractic' tutur$r' c(ci "rea "u+ini s)nt cei care s( nu iu,easc(
mu0ica. Cine deci i-ar re#u0a su#ragiul' c)nd e &i agrea,il &i util' at)t
#iec(ruia )n "arte c)t &i tutur$r &i at)ta *reme c)t a&a-0isa lui indecen+( e de
acuma c$m,(tut( #erm &i anulat( "rin dem$nstra+ii c$n*ing(t$areC Cine-
ar mai cute0a s( s"un( c(-i semn de "r$ast( cre&tere' c)nd el a #$st de2a
)ng(duit &i acce"tat )n anumite cercuri' r(m)n)nd "r$scris d$ar ac$l$ unde
d$mnesc "re2udec(+ileC C)nd *edem c( nici "$lite+ei &i nici ,unel$r
m$ra*uri nu le aduce *re$ urm( de atingere' m)ng)indu-ne numai cu
sunetul lui "lin de arm$nie &i cu a,sen+a $ric(rei miasme su"(r(t$are. Mai
"utem deci r(m)ne indi#eren+i atunci c)nd ")r+ul e #$l$sit$r $ricui' c)nd
risi"e&te de )ndat( nelini&te &i ,$al( )nc7i"uit( aduc)nd numai u&urareC
S$cietatea *a #i $are at)t de ingrat( )nc)t s( nu-i arate recun$&tin+(' c)nd $
#ere&te at)t de ,ine de ne"$#ti+ii "lictic$&i &i c)nd )i #ace numai "l(cere'
isc)nd )n 2ur d$ar 2$c &i *eselieC T$t ce-i #$l$sit$r' "l(cut' cinstit e s$c$tit
&i ,un &i *al$r$s. Cic. Cartea l a Oiciilor.
CAPITOLUL XII
MIJACELE !RIN CARE
!8RTUL !ATE FI ASCUNS
DE C@TRE CEI SU!U6I !REJUDEC@;ILR
Cei *ec7i' de"arte de a-i ,lama "e !)r+$mani' )&i )ncura2au c7iar
disci"$lii s( nu se 2ene0e. St$icii' a c(r$r #il$0$#ie era' la *remea l$r'
dintre cele mai "ure' s"uneau c( de*i0a $mului tre,uie s( #ie li,ertatea.
Fil$0$#ii de *a0(' "rintre care &i Cicer$' care era c$n*ins de t$ate acestea'
)m"(rt(&eau ideea' "re#er)nd d$ctrina st$ic( alt$r #il$0$#ii ce "r$"$*(duiau
des"re #ericirea "(m)nteasc(.
!)n( la urm(' ace&tia t$+i au reu&it s(-&i c$n*ing( ad*ersarii. Cu
argumente de neclintit' i-au silit s( admit( c(' "rintre "rece"tele cele mai
salutare ale *ie+ii' nu numai ")r+ul' dar &i r)g)itul ar tre,ui )ng(duite.
Aceste argumente "$t #i g(site )n cea de a n$ua e"ist$l( a lui Cicer$ c(tre
"rietenii a"r$"ia+i' adresat( !$etului' %SM' unde' "rintre at)tea s#aturi ,une
se a#l( &i acesta/ )n t$ate' tre,uie s( ne g7id(m du"( cum ne )ndeamn(
natura. Cu asemenea minunate "rece"te' e inutil s( in*$c(m cu em#a0(
legile "ud$rii &i "$lite+ii' care' )n ciuda semnel$r de c$nsidera+ie "e care'
se s"une' le im"un' nu tre,uie s( ne distrug( s(n(tatea &i c7iar *ia+a.
8n #ine' dac( t$tu&i se a#l( cine*a at)t de )nr$,it "re2udec(+il$r' n$i nu-l
*$m s#(tui s( renun+e la ")r+ atunci c)nd natura i-l cere' ci )l *$m )n*(+a
cum s(-l ascund(.
C)nd )i *ine' $mul cu "ricina tre,uie s(-&i dreag( glasul. Dac( "l(m)nii
)i s)nt "rea sla,i' s( se #ac( ,rusc a str(nuta cu #$r+(A t$+i se *$r re"e0i s(-i
s"un( :n$r$c" &i s(-l ac$"ere de ,inecu*)nt(ri. Dac(-i cum*a at)ta de
ne)ndem)natic )nc)t s( nu i0,uteasc( nici una nici alta' atunci s( scui"e
tare' $ri s(-&i a.&e0e scaunul' )n #ine' s( #ac( $rice 0g$m$t ca"a,il s(
masc7e0e ")r+ul. Dac( nici asta nu )i i0,ute&te' s( se +in(/ "rin c$m"rimare
&i c$ntrac+ie a mu&c7iului mare anal' ceea ce urma s( se mani#este la
m$dul *iril se *a #emini0aA d$ar c( su,tila &i ne#ericita stratagem( *a $#eri
mir$sului ceea ce t$cmai a re#u0at a*i0ului. In acest ca0' se *a-nt)m"la
)nt$cmai ca )n acest #ragment din Mercur galantul' de G$ursault/
S)nt un tru" in*i0i,il
n(scut din "r$st aluat
Nu cute0 deci a s"une
Nici cine s)nt' nici de-unde m-am iscatA
C)nd *reau s( ies' m( #$#ile0
cu iscusin+( deg7i0at
6i-a2ung #emeie-n&el(ciune'
din ,(r,atul ce-a& #i #$st.
Nu "$t ascunde )ns(' la r)ndul meu' c( t$ate aceste trucuri aduc adesea
"re2udicii seri$ase celui ce le )ntre,uin+ea0( &i c( nu $ dat( se )nt)m"l( s(-
&i #i trimis )na"$i )n *intre un greu du&man' care mult r(u *a aduce. De
unde &i multele su#erin+e "e care le-am descris mai sus' )n ca"it$lul al
treilea.
Se mai )nt)m"l( ca' *r)nd s( re+inem ")r+ul' s( #acem c7iar mai mult(
m$2icie. C(ci' ne"ut)nd )ndura c$licile "ricinuite de )ngr(m(direa ga0el$r
)n *intre' "utem sc("a de-a dre"tul *re$ can$nad( )n t$at( regula' e*ident'
)n#i$r(t$r de ridic$l(. A&a a "(+it ,ietul Aet$n' de care "$mene&te Mar+ial'
c)nd' *r)nd "e Ju"iter s( )l salute' sc("( un ")r+ de s-a cutremurat din
temelii c7iar Ca"it$liul.
E!I3RAM@
Multis dum preci(us /ovem salutat
0tanssummos resupinus usque in ungues
$et+on in Capitolio, pepedit.
1iserunt Comites! sed ipse 2ivum,
Oensus genitor, trinoctiali
$ecit domicoenio dientem.
Post +oclagitiutn misellus $et+on,
Cum vuit in Capitolium venire,
0ellas ante pedit Patroclianas,
)tpedit deciesqne viviesque.
0ed quamvis si(i caverit crepando,
Compressis nati(us /ovem salutat.
E
MART. Li,. %F' E". SS
CAPITOLUL XIII
SEMNELE EFECTELR ULTERIARE
ALE !8RTULUI
Se cun$sc trei ti"uri de semne/ a"$dicticele' necesarele &i "r$,a,ilele.
Semnele a"$dictice s)nt cele a c(r$r cau0( e de2a "re0ent(' ast#el )nc)t
e#ectele nu *$r )nt)r0ia nici ele s( se mani#este. Ast#el' un $m care a
m)ncat ma0(re )m"reun( cu alte legume' struguri sau sm$c7ine "r$as"ete'
care a ,(ut *in dulce $ri &i-a )n&elat ne*asta $ri i,$*nica' se "$ate a&te"ta
E:!e J$e "ream(rindu-l' )n "ici$are'
Cu #runtea sus' cu rugi tremur(t$are'
C)nd Aet$n "e-a lui *)r#uri s-a s(ltat'
Un *)nt )n Ca"it$liu a sc("at.
Ceilal+i au r)s' )ns( lui tata J$e
T(m)ia asta nu i-a #$st "e *$e'
6i su"(rat' *$ind s(-l "ede"seasc('
L-a "us trei 0ile-acas( s( "r)n0easc(.
Acuma' Aet$n' du"(-acea ru&ine'
De c)te $ri )n Ca"it$liu *ine'
!e la "ri*ata lui !atercliu trece'
6i las( *)nturi' 0ece c)te 0ece.
Cu cea mai mare gri2( se "(0e&te'
Dar t$t )i mai e team( c-$ "(+e&te'
6i c)nd lui J$e-i d(' umil' salutul'
Rug)ndu-se' )&i +ine str)ns &e0utul."
Mar+ial' :Rug(ciunea lui Aet$n"' )n !ersius. Ju*enal. Mar+ial' 0atire 3i
epigrame
$ric)nd la $ e1"l$0ie iminent(
Semnele necesare s)nt cele care dau un e#ect secundar/ 0g$m$t mare'
mir$s ur)t etc.
8n #ine' "r$,a,ilele s)nt cele care nu a"ar )nt$tdeauna &i nici nu )ns$+esc
de regul( ")r+ul. Ast#el s)nt c$ntrac+ia' g7i$r(itul ma+el$r' tusea' $ri
trucurile cu scaunul' cu str(nutul $ri cu tr$"$titul' atunci c)nd nu *rem s(
#im da+i )n *ileag ca aut$ri.
Cei tineri &i ,(tr)nii tre,uie s#(tui+i s( nu r$&easc( atunci c)nd dau *reun
")r+' ci ei s( r)d( cei dint)i' ca s( destind( c$n*ersa+ia.
Nu s-a sta,ilit )nc( dac( e ,ine sau e r(u s( ")r+)i )n tim" ce urine0iA )n
ce m( "ri*e&te )ns(' cred c( e ,ine &i m( ,a0e0 "e aceast( a1i$m( care-mi
"are destul de )ntemeiat(/
Mingere cum (om(is res est gratissima lum(is
E
C(ci' )ntr-ade*(r' a urina #(r( de ")r+ e ca &i cum te-ai duce la Die""e
#(r( s( *e0i marea.
6i t$tu&i' de cele mai multe $ri' )nt)i urine0i &i a,ia a"$i dai ")r+ul'
"entru c( ga0ele din ")ntec u&urea0( mai mult cea dint)i )ndeletnicire' "rin
c$m"rimarea *e0icii' a,ia a"$i urm)nd s( intre c7iar ele )n scen(.
CAPITOLUL XIV
LEACURI 6I METDE DE A !RDCA !8R;URILE.
!RGLEM@. AS!ECT C4IMIC. DES!RE S!IRITUL !8R;ULUI 6I
DES!RE !ETELE R6II
CNCLUKIE
Cum se )nt)m"l( de regul( c)nd te re+ii de la ce*a' s)nt mul+i dintre cei
care nu dau ")r+uri dec)t rar &i cu greutate &i care "(+esc #el de #el de
accidente &i se )m,$ln(*esc de #elurite ,$li. M-am g)ndit deci c( tre,uie s(
scriu &i "entru ei' re0er*)nd un ca"it$l leacuril$r &i mi2l$acel$r de a
"r$*$ca e*acuarea ga0el$r su"(r(t$are. D$i s"une deci' )n d$u( *$r,e'
"entru ei' c( se cun$sc ")n( acum d$u( ti"uri de leacuri care "r$*$ac(
")r+urile/ leacuri interne &i leacuri e1terne.
Cele interne s)nt/ anas$nul' m(rarul' r(d(cina de &$#ran' "e scurt' t$ate
carminati*ele &i "r$duc(t$arele de #ier,in+eal(.
E :A urina cu ")r+uri este un lucru #$arte "l(cut "entru &ale" (lat.) "n. ed.#.
Remediile e1terne s)nt clistirele &i su"$0it$arele. Fie c( se
)ntre,uin+ea0( unele $ri altele' u&urarea este $ricum garantat(.
!RGLEM@
Se ridic( )ntre,area dac( "$ate e1ista anal$gie )ntre sunete/ dac( le
"utem c$m,ina )ntre ele' #(c)nd un #el de $rc7estr( ")r+$idic(. Ne mai
"utem )ntre,a' de asemenea' c)te s$iuri de ")r+uri e1ist(' dac( le c$m"ar(m
din "unctul de *edere al sunetului.
La "rima )ntre,are' "r$mite de mult( *reme un r(s"uns &i un c$ncert un
mare mu0ician.
8n ceea ce-$ "ri*e&te "e a d$ua' *$m r(s"unde c( s)nt &ai0eci &i d$u( de
#eluri de sunete "r$*enite din ")r+. Du"( Cardan$' "$de1ul "$ate "r$duce
&i alc(tui "atru m$duri sim"le ale ")r+ului/ ascu+it' gra*' re#le1i* &i li,er.
Din ele deri*( alte cinci0eci &i $"t care' )m"reun( cu cele "atru de ,a0('
)nsumea0( &ai0eci &i d$u( de sunete ale articul(rii ")r+ului sau t$t at)tea
s"ecii.
Numere-le cine *rea?
AS!ECT C4IMIC.
DES!RE S!IRITUL !8R;ULUI.
DES!RE !ETELE R6II ETC.
Se "une )ntre,area dac( un ")r+ "$ate #i distilat c7imic &i dac( i se
"$ate e1trage esen+a.
R(s"unsul e a#irmati*.
Un s"i+er a sta,ilit recent c( ")r+ul se )nscrie )n clasa lucruril$r
s"irituale' el este numero spiritum. Iat( ce a )ntre"rins s"i+erul du"( ce s-a
#$l$sit mai )nt)i de alam,ic.
A c7emat din *ecini $ +-(ernoise' care )n#uleca la $ mas( cam c)t(
carne )ng7it &ase cat)rgii merg)nd de la !aris la M$nt"ellier. Femeia
aceasta' care se ruinase "rin l(c$mie &i c$m,ustia e1agerat( a #icatului
s(u' )&i c)&tiga e1isten+a cum d(dea Dumne0eu. S"i+erul i-a dat deci s(
m(n)nce c)t( carne a *rut &i a "utut' dim"reun( cu multe legume
"r$duc(t$are de ga0e. I-a "$runcit a"$i s( nu dea nici un #el de ")r+uri $ri
,(&ini #(r( s(-l "re*in(. C)nd a #$st a"r$a"e m$mentul' a luat un *as larg'
ca acelea )n care se "re"ar( uleiul de *itri$l' &i i l-a "us la #und' "r$*$c)nd
)ns( &i mai mult e*acuarea cu ce*a carminati*e u&$are' cum e de "ild( a"a
cu anas$n' #$l$sind' )n #ine' cam t$t ce se "$tri*ea acestui sc$" de "rin
s"i+eria lui. "era+iunea a reu&it de minune. S"i+erul a luat atunci $
su,stan+( ulei$as( sau ,alsamic(' al c(rei nume nu l-am re+inut' &i a "us-$
)n *as' amestec)nd c$ntinuu &i #(c)nd s( se c$ndense0e t$tul la s$areA a
re0ultat $ c7intesen+( minunat(. Ideea s"i+erului era c( $ "ic(tur( din ea
a*ea "uterea s( )nde"(rte0e "etele r$&ii de "e "iele &i c7iar i-a )ncercat
e#ectul' )n 0iua urm(t$are' "e $,ra0ul ne*esti-sii' care s-a cur(+at "e dat('
*(0)nd cu $c7ii. S( n(d(2duim c( desc$"erirea le *a #i de #$l$s d$amnel$r
&i *a aduce ,ani #rum$&i s"i+erului' c(ruia nimeni n-$ s(-i mai "$at(
re"r$&a c( nu mai &tie altce*a dec)t... 7arta ;(ril$r de J$s.
CNCLUKIE
Ca s( nu l(s(m nimic "e dina#ar( )n ceea ce "ri*e&te arta ")r+ului' ne
"lace s( credem c( #iecare *a g(si aici cu "l(cere lista cel$r c)te*a ti"uri
de ")r+uri care n-au #(cut $,iectul studiului. E*ident' nu "utem a*ea nici $
"reten+ie de e17austi*itate' mai ales )ntr-un d$meniu at)t de "u+in cercetat
&i a,$rdat acum "entru )nt)ia $ar( )n m$d &tiin+i#ic. T$t ce urmea0( a #$st
e1tras din d$cumente "e care le-am "rimit recent. D$m )nce"e cu ")r+urile
"r$*inciale' s"re a sl(*i ast#el $n$area "r$*inciei.
!8R;URILE !RDINCIALE
In&i cu e1"erien+( ne asigur( c( acest s$i de ")r+uri nu s)nt nici "e
de"arte at)t de "er*ertite cum s)nt cele din !aris de "ild(' unde d$min(
tendin+a de a su"ra-ra#ina t$tul. Nu s)nt deci a&a de sa*ant etalate' s)nt )ns(
naturale &i au un gust "u+in s(rat' asem(n(t$r cu cel al sc$icil$r *er0i.
Re)m"r$s"(tea0( )n c7i" "l(cut "$#ta de m)ncare.
!8R;URILE GUC@T@RESELR
Din relat(rile unei cun$scute g$s"$dine din !eters,urg &tim c( acest s$i
de ")r+uri au un gust e1celent de tru#andaA )nc(l0ite' se r$n+(ie cu "l(cere'
dar $ dat( ce s-au r(cit )&i "ierd sa*$area &i a2ung s( semene cu "ilulele "e
care le )ng7i+i d$ar de ne*$ie.
!8R;URILE FECIARELR
Mi se scrie din insula Ama0$anel$r c( ac$l$ ")r+urile au un gust
delici$s &i c( s)nt #$arte c(utate. Nu se )nt)lnesc dec)t ac$l$' "e c)t se "are'
dar nu se &tie nici$dat(. ricum' se s"une c( s)nt #$arte rare.
!8R;URILE MAE6TRILR DE SCRIM@
Din scris$rile "rimite de "e c)m"ul de ,(t(lie de l)ng( C$nstantin$"$le'
re0ult( c( ")r+urile mae&tril$r de scrim( s)nt teri,ile &i c( nu e ,ine s( le
mir$&i "rea de a"r$a"e. 6i cum mai t$tdeauna se i*esc "e su, a"(r(t$area
de "iele' ,ine ar #i s( nu te a"r$"ii dec)t )narmat cu #l$ret(.
!8R;URILE DMNI6ARELR
S)nt delicatese' mai cu seam( la $ra&' unde s)nt degustate "recum
,iscui+ii cu ar$m( de #l$are de "$rt$cal.
!8R;URILE FETI6CANELR
Dac( s)nt ,ine c$a"te' au gust de :mai *reau $ dat("' #$arte a"reciat de
cun$sc(t$ri.
!8R;URILE TINERELR NEDESTE
Des"re ele am "utea transcrie aici un )ntreg studiuA ne *$m mul+umi
)ns( numai cu c$nclu0ia aut$rului' 0ic)nd deci' )m"reun( cu el' c( :n-au
gust dec)t "entru aman+i' c(ci s$+ii nu "rea se dau )n *)nt".
!8R;URILE GUR34EKILR
Am "rimit $ scris$are lung( din "artea un$r ,urg7e0i din R$uen &i
Caen' $ scris$are a*)nd #$rma unei di0erta+ii des"re natura ")r+uril$r "rea
cinstitel$r l$r c$ns$arteA am #i d$rit' desigur' s(-i satis#acem "e am)nd$i'
transcriind aici )n )ntregime aceast( di0erta+ie. Ne *edem )ns( ne*$i+i s(
a"(r(m reguli c7iar de n$i sta,ilite. D$m s"une a&adar' )n general' c( ")r+ul
#emeil$r ,urg7e0e are un "ar#um de calitate' cu singura c$ndi+ie s( #ie
r$t$#ei &i la largul lui &i c(' atunci c)nd nu e altce*a mai ,un la )ndem)n('
el "$ate mul+umi.
!8R;URILE ;@R@NCILR
Am "rimit din )m"re2urimile rleans-ului un r(s"uns la glumele
"r$aste care au stricat re"uta+ia ")r+ului de +(ranc( &i am a#lat "e aceast(
cale c)t e de ,ine #(cut &i ce #rum$s/ de&i rustic' are un gust )nc)nt(t$r' iar
c(l(t$rii tre,uie s( &tie c( ")r+ul +(r(ncii e $ ,uc(+ic( "e cinste' din care te
"$+i )n#ru"ta )n de"lin( siguran+(' cu lingura mare.
!8R;URILE !@STRI;ELR
!(st$ri+ele din *alea Tem"e din Tessalia ne )ncun$&tin+ea0( c( ")r+urile
l$r au c7iar "ar#um de ")r+' "er#ect natural' ele #iind "r$dusul unui +inut )n
care cresc d$ar mir$denii/ cim,ri&$rul' mag7iranul etc. Ele s$licit( de
alt#el s( nu li se mai c$n#unde ")r+urile cu cele ale alt$r "(st$ri+e' 7r(nite
de *re$ ,ra0d( $arecare.
Aceste ")r+uri se "$t recun$a&te #(r( gre& )nt$cmai cum se-ncearc(
ie"urele dac( e de cresc(t$rie/ se mir$ase )n #$rm(.
!8R;URILE GAGELR
Neg$+ul cu a&a ce*a e at)t de sc)r,a*nic' )nc)t nici nu mai g(se&ti )n
0iua de a0i negust$ri. Cu t$ate astea' nimeni nu "$ate #i $"rit s(-&i *)re
nasul' dac( *rea.
!8R;URILE GRUTARILR
Iat( $ scris$ric( "e aceast( tem(' "rimit( de la un me&ter ,rutar din Le
4a*re/
:Dat$rit( e#$rtului "e care-l #ace muncit$rul c)nd #r(m)nt( aluatul' st)nd
mereu cu ,urta li"it( de c$"aie - s"une el - ")r+urile lui se di#t$ng7ea0(A
une$ri ies m(runte "recum c(r(,u&ii' de "$+i )n#uleca &i d$is"re0ece dintr-
$ dat(." Iat( $ $,ser*a+ie dintre cele mai ra#inate &i de ,un augur "entru
digestie.
!8R;URILE LARILR
De&i s)nt #(cute ca "e r$at(' nu s)nt ,une de nimic/ s)nt murdare'
"utur$ase &i li"ici$ase. Nu "$t #i atinse' #iindc( )ntinea0(.
!8R;URILE CRITRILR
S)nt cu ade*(rat de +inut( &i cu gust de "run(A d$ar c( tre,uie e*itat
s)m,urele.
!8R;URILE 3E3RAFILR
3e$gra#ii seam(n( cu giruetele' ,(tu+i de t$ate *)nturile. C)te$dat( )ns(
stau )n l$c &i arat( n$rdul' ceea ce-i #ace s( "ar( "er#i0i.
!8R;URILE LAICILR
Unele dintre ele s)nt de-a dre"tul n$stime' au gust a"etisant &i g7i$r(ie
nec$ntenit de #$ame' "e nem+e&te. Aten+ie )ns(' nu s)nt mar#( "ur(. Dac(
t$tu&i nu g(si+i ce*a mai ,un' ser*i+i-*(' d$ar dac( scrie "e ele :!aris".
!8R;URILE G@RGA;ILR 8NCRNRA;I
S)nt de d$u( #eluri. Unele sua*e' ,l)nde' m$i etc. Ele "r$*in de la
)nc$rn$ra+ii de ,un(*$ie &i nu #ac nici un r(u. Celelalte s)nt )ns( ,ru&te'
li"site de ra+iune &i #uri$aseA s)nt de e*itat. Ele seam(n( melcului' care nu
iese din c$c7ilie dec)t cu c$arnele sc$ase. Foenum +a(ent in cornu
E
!8R;URILE SADAN;ILR
E S)nt #uri$ase (e1"resie cu sens #igurat' ra"$rt)ndu-se la $,iceiul de a se "une
&$m$i$age de #)n "enum# )n c$arnele tauril$r #uri$&i) "n. ed.#.
S)nt "re+i$ase. Nu "rin *$lum' ci "rin n$,le+ea )n*eli&ului din care ies.
S)nt &i rare' #iindc( sa*an+ii stau mult )n ,(ncile Academiei' deci nu "$t
)ntreru"e $ lectur( im"$rtant(' )n "lin( adunare "u,lic(' ca s( dea drumul
unui ")r+. A&a )nc)t s)nt sili+i' de multe $ri' s(-&i #emini0e0e ")r+urile'
d)ndu-le ast#el un #el de "a&a"$rt' ca s( nu deran2e0e $rdinea de 0i &i
al$cu+iunile' )n sc7im,' au mare *ig$are c)nd se nasc )n singur(tate &i )n
de"lin( li,ertate' c(ci sa*an+ii din 0iua de a0i m(n)nc( mai mult linte dec)t
g(in( gras(.
C)t des"re aut$rii mai m(run+i' a&a ca mine' ei au drum desc7is la
cl$setA ac$l$ ne )n*eselim cu 0g$m$t$asa arm$nie a ")r+ului di#t$ngat' ea
ne d( idei )n ce "ri*e&te c$nstruc+ia $del$r iar sunetul i se amestec( )n c7i"
"l(cut cu m$dul s$lemn )n care ne recit(m "r$"riile *ersuri. Cu siguran+(
c( cele,rul G$ursault *a #i tras &i el destule ")r+uri dr(g(la&e' "e care le-a
"ri*it a"$i cu cea mai mare aten+ie' s"re a le descrie cu "rice"erea &i
gustul cu care a #(cut-$ )n Mercur galantul.
!8R;URILE FUNC;INARILR
S)nt cele mai ,ine 7r(nite dintre t$ate &i cinste #ac ,uc(t(riei aut$ril$r.
Am au0it nu $ dat(' "rin ,ir$uri' sal*e de ")r+uri cu care c$"i&tii tr)nda*i
$,i&nuiesc s( se salute )ntre ei. De c)&tigat' c)&tig( aut$rul celei mai reu&ite
&i mai s$n$re can$nade. Este' $rice s-ar s"une' un c$ncert str(lucit &i mi -
nunat inter"retat. 6i de *reme ce ace&ti d$mni nu au altce*a mai ,un de
#(cut' au t$at( )ndre"t(+ireaA "lictiseala ce macin( ,ir$urile de #unc+i$nari
tre,uie risi"it( &i e mai ,ine s( dai ")r+uri' ca s( $m$ri tim"ul' dec)t s(
,)r#e&ti' $ri s( #aci e"igrame sau *ersuri "r$aste.
Am dem$nstrat de alt#el "e larg gr$0a*ele nea2unsuri care-i a&tea"t( "e
cei tem(t$ri de ")r+A de aceea' nu "$t dec)t s(-i laud "e c$n+$"i&tii 7arnici
care' mai )n+ele"+i dec)t Metr$ctes' "re#er( s( #ie lua+i de mit$cani' d)nd
drumul "ri0$nierului' dec)t s(-&i )ntreru"( lucrul s"re-a ie&i )n c$rid$r s-$
#ac(. C(ci' s"une "r$*er,ul/ :mai ,ine ")r+uri cu "rieteni dec)t m$artea de
unul singur<.
!8R;URILE ACTRILR 6I ACTRI;ELR
Acestea nu se-nt)m"l( nici$dat( "e scen(. Dar' de *reme ce "e scen( au
a2uns s( stea acum &i caii' nu e e1clus s( ca"ete &i ")r+ul c)nd*a )ng(duire.
!entru m$ment' nu se strec$ar( dec)t inc$gnit$' ca "r$dus de c$ntra,and('
e1act ca la sa*an+i' sc7im,)ndu-&i se1ul. Teatrul ne $#er( )ns( 0i de 0i n$i
in$*a+ii' ast#el )nc)t nu m-ar mira del$c s( aud c)nd*a de-$ ")r+arad( "us(
)n scen( de dl K.
0F41567.8 $17)6 P419.8.6
ANEXA II
ELOGIUL MUTEI
de
LUCIAN DIN SAMSATA
%
%.Musca nu-i nicidecum cea mai m(runt( dintre #("turile cu ari"i dac(
$ c$m"ar(m cu mu&i+ele $ri +)n+arii' #ie cu alte insecte &i mai u&$areA
musca le de"(&e&te )n m(rime t$t "e at)ta "e c)t e )ntrecut( de al,in(.
Musca nu are' ca al+i l$cuit$ri ai *(0du7ului' tru"ul ac$"erit de "ene
din care unele mai lungi' care s(-i a2ute la 0,$rA ari"i$arele )i seam(n(
cu cele ale l(custei' greierului sau al,inel$r &i s)nt alc(tuite dintr-$
mem,ran( #in( ca +es(turile de 3recia. A"$i' e "lin( de cu l$ri ca un
"(un' dac-$ "ri*e&ti cu aten+ie )n lumin(' c)nd )&i )ntinde ari"ile.
F.K,$rul mu&tei di#er( de al liliacului' ne#iind ,(taie c$ntinu( din ari"i'
dar nici s(ritur(' ca la l(cust(A nu sc$ate sunetul acela ne"l(cut' ca
*ies"ea' ci "lute&te cu gra+ie la )n(l+imea la care se "$ate ridica. Mai
are &i alt a*anta2/ c)nd 0,$ar(' musca nu tace' ci c)nt( cum*a' #(r( s(
"r$duc( nici +iuitul insu"$rta,il al mu&i+el$r &i +)n+aril$r' nici ,)0)itul
al,inei &i nici #ream(tul amenin+(t$r al *ies"ii. Musca le e su"eri$ar(
"rin sua*itate' )nt$cmai cum #lautul are accente mai mel$di$ase dec)t
tr$m"eta $ri +im,alele.
L.8n ce "ri*e&te tru"ul' ca"ul mu&tei e #erm legat de g)t. De-aceea )l &i
mi&c( )n t$ate sensurile' cu mare u&urin+(' c(ci nu r(m)ne #i1 ca la
l(cust(. Are $c7i ,ul,uca+i &i mari' ie&i+i ca ni&te c$arne. !ie"tul e ,ine
0idit' iar "ici$arele se +in de el' dar #(r( s( r(m)n( li"ite' ca la *ies"i.
!)ntecul mu&tei "are turnat )n armur(' din "ricina s$l0il$r &i a dungil$r
late care-l )m"$d$,esc. Nu se a"(r( de du&mani cu c$ada' ca *ies"ea
$ri al,ina' ci cu gura' mai "recis cu tr$m"a' de care se #$l$se&te ca &i
ele#antul/ a"uc( 7rana sau di*erse $,iecteA t$t cu tr$m"a se aga+(' cu
a2ut$rul unui c$tiled$n a#lat la ca"(tul ei. Din tr$m"(' musca sc$ate un
dinte' cu care )n+ea"( &i a"$i suge s)ngele. Mai ,ea &i la"te' dar "re#er(
s)ngele' iar )n+e"(tura ei nu e gr$0a* de durer$as(. Musca are &ase
"ici$are' dar merge d$ar "e "atruA cele d$u( din #a+( )i slu2esc de m)ini.
"$+i *edea merg)nd )n "atru la,e' cu *re$ #irimitur(-n m)ini' "e care
$ ridic( )ntr-un gest at)t de $menesc' )nt$cmai ca n$i t$+i.
M.Musca nu se na&te a&a cum $ *edemA la )nce"ut e d$ar un *iermi&$r'
ce sc$ate ca"ul din *reun le& de $m sau animal. Cur)nd )i cresc
% Du"( traducerea lui Eugene Tal,$t' a"(rut( )n %BSM la 4ac7ette.
"ici$are' a"$i ari"i &i' din re"til(' iat-$ de*enit( "as(re. !uiarnic('
"r$duce la r)ndul ei un alt *iermu&' care *a de*eni $ musc(. Musca st(
la mas( cu $mul' gust( din t$t ce m(n)nc( el' cu e1ce"+ia uleiului' care-
$ ucide. ric)t de iute-i e destinul - #iindc( musca are *ia+( scurt( - "rea
drag(-i e lumina &i tre,(luie&te numai "e 0i. N$a"tea' st( lini&tit(
unde*a' #(r( s( mi&te' nu 0,$ar( &i nu c)nt(.
N.!entru a d$*edi c( nu-i del$c li"sit( de iste+ime' ar #i de-a2uns s(
s"un c( &tie s( se #ereasc( ,ine de cursele "e care i le-ntinde "(ian2enul'
cel mai crud dintre du&manii s(i. !(ian2enul $rgani0ea0( am,uscade'
dar musca )l $,ser*( )nt$tdeauna la tim" &i se )nt$arce-n 0,$r' s( nu se
"rind(-n "las( &i s( nu cad(-n la,ele crudei ,estii. Dar des"re #$r+a &i
cura2ul mu&tei nu eu s)nt "$ate cel mai )ndre"t(+it s( m( "r$nun+' ci cel
mai su,lim dintre "$e+i' 4$mer. D$rind s( #ac( el$giul unuia dintre
er$ii s(i mai )nsemna+i' "$etul nu-l c$m"ar( nici cu leul' nici cu "antera
$ri cu mistre+ul' ci cu musca' asem(n)nd cura2ul ei cu iste+imea &i
"erse*eren+a *itea0ului. 6i nu s"une c( musca se d( mare' ci c( e c7iar
*itea0(. Degea,a $ g$ne&ti' adaug( 4$mer. Nu-&i "(r(se&te nici$dat(
"rada' ci se )nt$arce mereu unde-a mu&cat. At)t de tare "re+uie&te
4$mer "e musc( &i-at)ta-i "lace s( $ ridice-n sl(*i' )nc)t *$r,e&te
des"re ea )n *ersuri' nu d$ar $ dat( &i nu )n d$u( *$r,e' ci mult &i )n
cu*inte t$t mai #rum$ase. Descrie unde*a un r$i de mu&te' 0,ur)nd )n
2urul unui *as cu la"teA )ntr-alt( "arte' unde *$r,e&te de Miner*a
)nt$rc)nd din drum' "recum $ mam( ce *eg7ea0( s$mnul "runcului'
s(geata uciga&( trimis( c(tre Menelau' el are gri2( s( strec$are &i musca
)n su,lima c$m"ara+ie' )n #ine' musca e )m"$d$,it( cu e"itetul :cea
mai cinstit(". 4$mer le c7eam( )n ,atali$ane' ,$te0)ndu-le r$iurile cu
nume de "$"$are.
R.A&a de mare e "uterea mu&tei' )nc)t t$t ce mu&c( )&i "(strea0( rana.
)n+e"(tura ei "(trunde nu d$ar "rin "ielea $mului' ci &i "rin cea a
calului &i-a *itei. !e ele#ant )l 0("(ce&te d$ar' *)r)ndu-i-se )ntre riduri
&i-l r(ne&te cu tr$m"a ei c)t "$ate de ad)nc. Drag$stele ei &i nunta se
"etrec )n cea mai mare li,ertate/ ca &i c$c$&ul' masculul nu c$,$ar( de
"e cal cu una cu d$u(' ci r(m)ne :)n &a" mai mult( *reme' a&a )nc)t
#emela )&i car( s$+ul )n s"inare' 0,ur)nd cu el' ca nimic s( nu le tul,ure
celesta l$r unire. Dac(-i tai ca"ul' restul tru"ului mu&tei res"ir( mai
de"arte )nc( mult( *reme.
S.Dar darul cel mai minunat cu care a-n0estrat-$ natura e cel des"re
care am s( *( *$r,esc acum/ &i cred c( )nsu&i !lat$n )l ,(gase-n seam(
)n cartea lui asu"ra nemuririi su#letului. Dac( "resari cenu&( "este
musca m$art(' ea se tre0e&te )ndat(' ren(scut( "entru $ *ia+( n$u(. 6i
ast#el' tre,uie s( credem t$+i c( musca are su#let nemurit$r' c(' de&i se-
nde"(rtea0( c)te*a cli"e de tru"' se &i-nt$arce )n cur)nd' )l recun$a&te'
)i d( din n$u *ia+( &i-l a2ut( s(-&i ia 0,$rul. 6i-a&a a2unge s( #ie
ade*(rat( #a,ula lui 4erm$timus de Cla0$mene' ce "retindea c( adesea
su#letul )i ie&ea din tru"' c(l(t$rind $ *reme singur' "entru ca a"$i s(
re*in( &i s( reintre-n tru"ul lui 4erm$timus' re)n*iatul.
B.Cu t$ate astea' musca e lene&(' )&i )nsu&e&te r$dul muncii alt$ra' d)nd
"este t$t de mas( "us(. !entru ea se mulg ca"releA "entru ea' dar &i
"entru $ameni' desigur' )&i des#(&$ar( al,ina me&te&ugulA ea gust( cea
dint)i din #elurile "reg(tite regil$r de marii ,uc(tari' "lim,)ndu-se
nesting7erit( "e mese' tr(indca ei &i )m"(rt(&indu-se din t$ate "l(cerile
rege&ti.
T.Nu-&i #ace cui,ul nic(ieri &i nici nu $u( unde*a anume' dar' #("tur(
r(t(cit$are "entru c( e 0,ur(t$are' musca )&i #ace *atr( $riunde
)nn$"tea0(' asemeni sci+il$r. C)t +ine n$a"tea' nu se mi&c(' am mai
s"us' c(ci *rea s(-&i #ac( meseria la *edere &i nu crede c-ar tre,ui s(
ascund( n$a"tea *reun lucru de care' 0iua )n amia0a mare' ar r$&i.
%Q.Fa,ula s"une c(' demult' musca era $ #emeie de $ neasemuit(
#rumuse+e' cam gurali*( )ns(. Alt#el' c)nt(rea+( ,un(. Femeia a2unsese
la un m$ment dat ri*ala lunii' care' ca &i ea' )l a*ea drag "e End>mi$n.
6i )i "l(cea nes"us s( )l tre0easc( &$"tindu-i *rute &i ne*rute la urec7e.
Dar )ntr-$ 0i' End>mi$n se su"(r( &i luna' +in)ndu-i "artea' $ "re#(cu )n
musc(. A&a se )n+elege &i de ce nu las( musca "e nimenea s( d$arm( &i
mai ales "e #l(c(ii c7i"e&i' cu "ielea #in(' )n care-l caut( mereu "e
End>mi$n. Mu&c(tura ei' "l(cerea s)ngelui nu s)nt a&adar semn de
cru0ime' ci de drag$ste &i gener$0itate/ se ,ucur( &i ea cum "$ate'
culeg)nd ast#el #l$area #rumuse+ii.
%%.8n *ec7ime a e1istat &i $ #emeie "e care $ c7ema a&a' Musca/ era
mare me&ter( )n "$e0ie &i' "e c)t de )n+elea"t(' t$t "e at)ta de #rum$as(.
A mai #$st $ Musca' una dintre cele mai ilustre curte0ane din Atena.
Des"re ea' "$etul c$mic s"une/
Musca l-a )n+e"at ")n( )n #undul inimii.
Iat( )ns( c( nici mu0a c$mediei nu s-a s#iit s( "$meneasc( acest nume
&i c7iar s(-l suie "e scen(A iar ta+ii n$&tri nici ei nu s-au temut s(-&i ,$te0e
ast#el #iicele. !)n( &i tragedia *$r,e&te des"re musc(' l(ud)nd-$ ")n( "este
"$ate' c)nd s"une/
Cum? musca e )n stare' cu nes"usu-i cura2
S( se )m,ete-n s)nge din tru"ul murit$ril$r
Iar un s$ldat se teme de str(lucirea armel$rC?
Multe ar mai #i de s"us a"$i des"re Musca' cea care-a #$st #iica lui
!itag$ra' dar "$*estea ei $ cun$a&te t$at( lumea.
%F.E1ist( $ s"ecie a"arte de mu&te mari' numite de regul( mu&te
s$ld(+e&ti' $ri c)ini. G)0)itul l$r este #$arte "uternic' 0,$rul - #$arte iute.
Tr(iesc mult &i 7i,ernea0( "e tim" de iarn(' ascunse )n lam,riuri' #(r(
7ran(. Ce-i )ns( mai ciudat la ele e c( )nde"linesc "e r)nd r$lurile de
mascul &i de #emel(' st)nd c)nd deasu"ra' c)nd dedesu,t &i a*)nd -
)nt$cmai "recum #iul lui 4ermes &i al A#r$ditei - un du,lu se1 &i-$
du,l( #rumuse+e. Multe-ar mai #i de ad(ugat )n acest el$giu' dar m(
$"resc' de team( s( nu "ar a *rea' cum s"une "r$*er,ul' s( #ac din
musc( ele#ant.
scanat si corectat de allkatraz@yahoo.com