UZANE DI PLOMATI CE I DE

PROTOCOL
1
Cuprins
Cuvnt nainte.......................................................................................................................................3
CAPITOLUL I
Notiuni fundamentale ale diplomatiei
1.1.Definiia si oninutul diplomaiei......................................................................................!
1.".O#ietul de studiu al diplomaiei...........................................................................................$
1.3.%voluia isto&i' a diplomaiei...............................................................................................(
1.!.)o&mele atuale ale diplomaiei...........................................................................................11
1.$.*olul+ esena ,i diplomaia...................................................................................................1"
CAPITOLUL II
*elatiile diplomatie
".1.*elaiile si misiunile diplomatie.....................................................................................1$
".".*elaiile diplomatie n viaa inte&naional' ....................................................................1(
".3.)o&me de &ep&e-enta&e e.te&n' a statelo&..............................................................................1/
".!.De-volta&ea &elaiilo& diplomatie........................................................................................10
".$.1neta&ea &elatiilo& diplomatie........................................................................................."2
CAPITOLUL III
Diplomatia eonomi'
3.1.*olul diplomaiei eonomie in eonomia e.te&n'........................................................."1
3.".)uniile diplomaiei eonomie......................................................................................""
3.3.O&3anele instituionale ale diplomaiei eonomie.........................................................."/
CAPITOLUL I4
5isiunile diplomatie
!.1.1nfiina&ea unei misiuni diplomatie pe&manente.............................................................3"
!.".Tipu&i de misiuni diplomatie pe&manente.......................................................................33
!.3.)uniile unei misiuni diplomatie...................................................................................3$
!.!.6t&utu&a unei misiuni diplomatie...................................................................................3/
!.$.P&inipalele o#li3aii ,i d&eptu&i a&e &evin unei misiuni..................................................37
CAPITOLUL 4
6t&utu&ile diplomatie t&aditionale
$.1.Diplomaia p&eventiv'......................................................................................................30
$.".Diplomaia de &i-'...........................................................................................................!!
$.3.Diplomaia t&adiional'.....................................................................................................!!
CAPITOLUL 4I
6tudiu de a-
(.1. *'-#oiul &ee...................................................................................................................$!
(.". Conlu-ii..........................................................................................................................03
8i#lio3&afie......................................................................................................................................07
"
Cuvnt nainte
1neputul isto&iei diplomaiei se onfund' u neputul isto&iei ivili-aiei + da& desp&e o
diplomaie n adev'&atul sens al uvntului+ nu se poate vo&#i det odat' u apa&iia statului.
Definit' sinteti a 9,tiina sau a&ta ne3oie&ilo&:+ sau 9,tiina &apo&tutilo& inte&naionale:+ up&inde
nt&e3ul sistem de inte&ese a&e iau na,te&e din &apo&tu&ile sta#ilite nt&e naiuni+ sopul s'u di&et+
fiind menine&ea p'ii ,i #unei a&monii nt&e state.
Diplomaia simbolizeaz e.istena ,i &espeta&ea unui sistem inte&naional de state suve&ane+
#a-at pe &e3uli omune+ onvenii+ imunit'i ,i p&ivile3ii. 1nt&;o pe&ioad' n a&e aest sistem &is' s'
fie e&odat de noile tipu&i de amenin'&i la ad&esa seu&it'ii+ ontinua&ea funion'&ii diplomaiei
inte&naionale este o onfi&ma&e a disponi#ilit'ii statelo&+ indife&ent de politiile p&omovate ,i
inte&esele u&m'&ite+ de a inte&aiona nt&;un ad&u ofiial+ unive&sal aeptat.
1n toate fo&mele de o&3ani-a&e ale omeni&ii+ diplomaia a e.istat ,i va ontinua s' fie una
dint&e ele mai impo&tante disipline de p&omova&e ,i &eali-a&e a politiii e.te&ne a statelo&.
5a&ile pute&i ale lumii+ toi ma&ii ,efi de stat au &eu&s la se&viiile diplomaiei ,i ale
diplomailo& pent&u atin3e&ea sopu&ilo& n unoa,te&ea o#ietivelo& politie dela&ate sau se&ete ale
aliailo& sau du,manilo& p&eum ,i n ela#o&a&ea sau adapta&ea p&op&iilo& o&ient'&i de politi' e.te&n'+
n sopul ap'&'&ii inte&eselo& p&op&ii u o efiien' spo&it' n mediul ontinental ,i mondial.
Diplomailo& li s;a n&edinat misiunea s' ne3oie-e t&atate de pae sau de aliant'+ ntele3e&i
n p&o#leme de insemn'tate ma<o&' pent&u statele &espetive+ onvenii mutilate&ale+ n a&e
inte&esele statelo& t&e#uia s' fie t mai #ine &efletate.
Diplomaii au un &ol ativ n onvo&#i&ile diplomatie n u&sul '&o&a sunt de-voltate
impo&tante &esuse a potenial su#iet n su3e&a&ea soluiilo&+ mod de onvenien' al pa&tene&ilo& ,i
impliit al onve&3enei inte&eselo& &ep&e-entate.
Rolul diplomatului este de a fae unosute d&eptu&ile le3itime+ sta#ili&ea unei ola#o&'&i de
du&at' ,i de p&omova&e a inte&eselo& statului pe a&e l &ep&e-int'.
Diplomaia este arta ,i p&atia de a pu&ta ne3oie&i nt&e &ep&e-entani mpute&niii ai uno&
naiuni sau 3&upu&i dive&se. 6t&'dania diplomailo& de a &ep&e-enta t mai #ine inte&esele &eip&oe
ale statului e l &ep&e-int'+ ,i ale statului unde sunt t&imi,i+ neesita o info&ma&e atent' ,i
pe&manent' pent&u a aiona n onfo&mitate u aestea.
Diplomaia este o negociere permanent cu statul acreditar avnd o desf',u&a&e
dive&sifiat'. %a nu se desf'soa&' doa& la masa t&atativelo&. Altfel spus o p&e-enta&e onsensual' a
inte&eselo& unui stat+ p&in &ep&e-entani s'i+ pe te&ito&iul altui stat.
1n -ilele noast&e diplomaia a&e un a&ate& des=is+ disuiile sunt di&ete+ ia& diplomaia
eonomi' a t&eut pe p&imul plan. Aeasta se dato&ea-' in mod speial &elatiilo& de impo&t;e.po&t+ a
s=im#u&ilo& ome&iale+ a oope&'&ii si a onf&unt'&ii eonomie.
3
CAPITOLUL I
Notiuni fundamentale ale diplomatiei
1.1.Definiia si coninutul diplomaiei
Diplomaia a ap'&ut n' din anti=itate+ te&menul de diplomaie a fost utili-at p&ima oa&a
n seolul al > ?4II; lea+ deveninnd o form a &elaiilo& eonomie intenaionale.
Diplomatia ,i a&e o&i3inea n t&eutul ndep'&tat n onveniile te&ito&iale ,i de #un';&edin' e
e.istau uneo&i =ia& ,i n &ndul animalelo&. Noiunea de diplomaie de&iv' din ve=iul uvnt
3&ees 9diplo: in t&adue&e 9du#le-:.
Noiunea de diplomaie nseamn' aciunea de a redacta acte oficiale sau diplome n dou'
e.empla&e+ unul a s&isoa&e de mpute&nii&e sau &eomanda&e a t&imi,ilo&+ el'lalt fiind p'st&at
la a&=iv'. Cel a&e poa&t' un asemenea doument este denumit diplomat+ ia& ativitatea
desfa,u&at' de aesta este denumita diplomaie.
Te&menul de diplomaie este ntalnit n lim#a en3le-' n' din anul 1(!$+ ia& n lim#a
&omn' apa&e n seolul al;?I?;lea fiind p&eluat din lim#a f&ane-'. Defini&ea diplomaiei a fost
o ma&e p&euupa&e n' din seolul al;?I?;lea pent&u ma&ea ma<o&itate a oamenilo& de ,tiin'.
Diplomaia este acea art ce aduce o expunere, o promovare, a politicilor unui stat intr-un
alt stat, numit stat acreditar. Altfel spus o p&e-enta&e onsensual' a inte&eselo& unui stat+ p&in
&ep&e-entani s'i+ pe te&ito&iul altui stat.
6t&'dania diplomailo& de a &ep&e-enta t mai #ine inte&esele &eip&oe ale statului e l
&ep&e-int'+ ,i ale statului unde sunt t&imi,i+ neesit' o info&ma&e atent' ,i pe&manent' pent&u a
aiona n onfo&mitate u aestea.
Diplomaia este o negociere permanent cu statul acreditar avnd o desf',u&a&e
dive&sifiat'. %a nu se desf',oa&' doa& la masa t&atativelo&.
Un diplomat t&e#uie s' ,tie ' a ne3oia nu nseamn' doa& insistena. %l ,tie ' da'
inte&esele nu onve&3+ o&ie st&'danie este in -ada&. C'i statele nu au le3'tu&i de-inte&esate+ au det
politii 3uve&nate de inte&ese. Din ele mai ve=i timpu&i s;a &eu&s la diplomaie pent&u a aplana
st'&ile de tensiune+ st'&ile onflituale+ pent&u a no&mali-a &elaiile dint&e state.
Pot&ivit lui @e&n&A Bissin3e& a&e define,te diplomaia a fiind o ajustare a diferenelor
prin negociere aest p&oess este posi#il numai in ad&u sistemului inte&naional a&e p&evalea-a
le3itimitatea. Cnd mi<loaele diplomatie netea-a a fi utili-ate n &e-olva&ea dife&endelo&+
e.pune&ea fo&ei nu va nt&-ia sa apa&'+ dist&u3nd #unul el mai de p&e al o&ia&ei naiuni. 9Paea
este un fenomen viu de mi,a&e+ nf'ptuit t&eptat+ un sop o di&eie ,i nii vo&#a de odi=n' ,i
delasa&e: definea Niolae Titulesu paea p&in p&isma diplomati'.
C=a&les Calvo s&ia desp&e diplomaie Diplomaia este tiina relaiilor care au existat !ntre
diferiele state, aa cum ele rezult din diferitele lor interese reciproce, din principiile dreptului
internaional i al tratatelor i conveniilor"
Diplomatul este =emat s reprezinte statul sau, fa&' de a&e misiunea ,i nii el a funiona&
de stat nu a& avea &aiuni de e.istenta+ ,i '&uia i este &'spun-ato& pent&u tot e ntep&inde n numele
aestuia. *olul diplomatului este de a face cunoscute drepturile legitime, stabilirea unei colaborri
de durat i de promovare a intereselor statului pe a&e l &ep&e-int'.
Din punt de vede&e al oninutului diplomaia ca activitate &ep&e-int' ondue&ea
&apo&tu&ilo& unui stat u un alt stat sau 3&upu&i de state+ p&in mi<loae sau 'i ofiiale. Diplomaia
pot&ivit aestei definiii+ se &efe&' la ativit'ile a3enilo& diplomatii+ ale ministe&elo& afae&ilo&
e.te&ne+ ,efilo& de stat ,i de 3uve&n.
!
Diplomaia a form de relaii adia fo&m' distint' a &apo&tu&ilo& #ilate&ale sau
multilate&ale dint&e state. *elaiile diplomatie au identitate p&op&ie+ deose#it' de elelalte fo&me
a &elaiilo& inte&naionale.
Diplomaia a art &ep&e-int' a#ilitea de a folosi p&oedee ,i metode adevate de a
p&omova inte&esele statelo& ,i pent&u a de-volta ola#o&a&ea dint&e aestea.
Diplomaia a tiin poate fi definit' a fiind ##tiina relaiilor dintre state aa cum
rezult din interesele lor reciproce## sau ##tiina care !nva a cunoate administrarea afacerilor
internaionale## sau ##totalitatea cunostinelor sau principiilor care sunt necesare pentru a
conduce bine afacerile publice intre state##.
Ca art diplomaia poate fi definit' a fiind CCfolosi&ea tatului+ su#tilit'ii+ ndemn'&ii+ n
o&ie ne3oie&e....altfel spus a&ta de a ne3oia+ de a &e-olva pa,ni onflitele inte&naionale+ de a
&ep&e-enta 3uve&nul ,i inte&esele '&ii+ de aplia&e a tatului ,i inteli3enei n nt&eine&ea &elaiilo&
ofiiale nt&e 3uve&nele statelo&+ sau mai pe su&t+ nt&eine&ea afae&ilo& afae&ilo& int&e state p&in
mi<loae pa,nie.
Diplomaia a tiin i art in aela,i timp &ep&e-int' ,tiina &apo&tu&ilo& ,i inte&eseselo&
popoa&elo& int&e ele+ sau int&;un sens mai &est&s ,tiina sau a&ta ne3oie&elo&.
Diiona&ul O.fo&d define,te diplomaia a fiind ##activitatea de conducere a relaiilor
internaionale prin negociere, metod prin care aceste relaii se reglementeaz i se desfoar
i$sau trimii##.
Diiona&ul Collins define,te diplomaia a fiind conducerea relaiilor unui stat cu
celelalte prin mijloace panice ,i abilitate !n managerul relaiilor internaionale.
Diplomaia este ,tiina+ a&ta ,i ativitate menite sa &ep&e-inte statele+ s' du' la ndeplini&e
politiii lo& e.te&ne+ s' le ape&e ,i s' le p&omove-e inte&esele.
Ca ,tiin'+ diplomaia+ emite idei+ onepii+ p&inipii+ ,i a#ilitaile de a nf'ptui n ele mai #une
ondiii o&int'&ile de politi' e.te&n'+ a ativitate diplomaia aionea-' p&in mi<loae speifie
indeose#i de ne3oie&i+ pent&u pune&ea n p&ati' a politiii statului.
1.%.&biectul de studiu al diplomaiei
Diplomaia a&e a o#iet de studiu modul de promovare i transpunere !n practic a
politicii externe a statelor a strategiilor persoanelor juridice sau fizice pe plan internaional .
Diplomaia nu se onf&unt' nii u politia e.te&n' nii u &elaiile inte&naionale.
Relaiile internaionale &ep&e-int' ansam#lul &apo&tu&ilo& ofiiale ,i neofiiale+ politie+
eonomie si de alt' natu&'+ pe a&e le int&eine un stat u alte o#iete de d&ept inte&naional
Do&3ani-aii ,i o&3anisme inte&naionaleE.
'olitica extern este &ep&e-entat' de totalitatea o#ietelo& ,i mi<loaelo& u&m'&ite ,i
folosite de 't&e un stat n &elaiile u alte state.
Diplomaia se&ve,te o#ietivelo& e.te&ne+ fiind ,tiina+ a&ta ,i ativitatea depus' n slu<#a
p&omov'&ii aestei politii. 1n &apo&t u &elaiile inte&naionale + diplomaia este pa&te dint&;un
nt&e3+ ea fiind totodata ,i o fo&m' de &elaii. 1n sfe&a &elaiilo& inte&naionale al'tu&i de &elaiile
diplomatie &e3'sim ,i &elaiile politie+ eonomie+ ultu&ale+ ,tiinifie+ milta&e.
Diplomaia a disiplin' de studiu ope&ea-' u o se&ie de onepte aF misiune
diplomati'+ ofiiu onsula&+ &ep&e-entan' eonomi'+ a3ent diplomati+ a3ent onsula&+ deme&s
diplomati+ a3&eat+ pe&soan' non;3&at'.
$
1.(.)voluia istoric a diplomaiei
1neputul isto&iei diplomaiei se onfund' u ineputul isto&iei ivili-aiei + da& desp&e o
diplomaie n adev'&atul sens al uvntului+ nu se poate vo&#i det odat' u apa&iia statului.
Definiia sinteti a 9,tiina sau a&ta ne3oie&ilo&:+ sau 9,tiina &apo&tutilo& inte&naionale:+up&inde
nt&e3ul sistem de inte&ese a&e iau na,te&e din &apo&tu&ile sta#ilite nt&e naiuni sopul s'u di&et+
fiind mentine&ea p'ii si #unei a&monii nt&e state. Apa&ent isto&ia diplomaiei se onfund' u isto&ia
&elaiilo& inte&naionale.
1n &ealitate onfu-ia este dete&minat' numai de folosi&ea titlu&ilo& 3ene&ie de 9isto&ia
diplomaiei: sau 9Isto&ia diplomati': la un ma&e num'& de lu&'&i a&e t&atea-' evoluia &apo&tu&ilo&
dint&e state. Isto&ia &elaiilo& inte&naionale studia-' apa&iia ,i de-volta&ea ma&ilo& p&o#leme
inte&naionale+ sau a,a um spune isto&iul f&ane- GaHues D&o-+ p&o#lema e.te&n' a ma&ilo& pute&i.
Isto&ia &elaiilo& inte&naionale nu se limitea-a numai la o e.pune&e &onolo3i' a evenimentelo&
impo&tante ale isto&iei omeni&ii+ i ea anali-ea-' au-ele psi=olo3ie+ pune n lumin' inte&esele
multiple ,i inte&aiunilo& asunse.
Inst&umentul p&inipal de inf'ptui&e a &elaiilo& inte&naionale este diplomaia + alatuit' din
ansamblul de mijloace i activiti specifice pe care un stat le pune !n slujba politicii sale externe.
De-volta&ea diplomaiei a fost ma&at' de t&ei fa-e. 'rima i cea mai lung a fost pe&ioada
am#asadelo& tempo&a&e p&op&ie anti=it'tii ,i evului mediu. )a-a a doua+ ea a ambasadelor
permanente n statele st&'ine+ onduse de 3uve&n p&in inte&mediul unui depa&tament diplomati
ent&al+ a ap'&ut la sf&,itul evului mediu ,i a&ate&i-ea-' epoa mode&n' ,i ontempo&an'. )a-a a
t&eia + a congreselor i conferinelor diplomatice este p&odusul epoii mode&ne ,i este onside&at' a
ea mai p&op&ie modalitate de nlatu&a&e a st'&ilo& de onflit politi ,i a&mat dint&e state.
Am#asadele pe&manente s;au nasut dint&;un ansam#lu de i&umstane dint&e a&e ele mai
semnifiative sunt u&matoa&eleF nloui&ea statului de-a3&aea ,i a aiunii de ie&a&=i-a&e politi' din
%u&opa evului mediu p&in ent&ali-a&ea pute&ii D al'tui&ea ma&ilo& mona&=ii mode&ne )&ana+ An3lia+
6pania+ la mi<loul seolului ?4 EI ofensiva tu&ilo& n O&ientI ma&ile &'-#oaie ale Oidentului
D &'-#oiul de o suta de ani+ &'-#oiul 9elo& doua &o-e:+ &'-#oaiele italieneE. 5ai &epede det ma&ile
mona&=ii eu&opene + statele italiene+ dato&it' 3&adului mai inalt de de-volta&e al fo&elo& de p&oduie+
da& ,i din au-a f'&'mi'&ii politie au simit nevoia asi3u&'&ii unui e=ili#&u n peninsul' p&in
e.ploata&ea inte&eselo& dive&3ente ,i onve&3ente ,i ao&da&ea de onesii &eip&oe. Ae,ti fato&i au
fost pu,i n valoa&e u a<uto&ul diplomaiei ,i !n mod necesar au aprut instituii i modele noi !n
sensul modern al cuv*ntului. Conseina politi' a fost sistemul &eat p&in paea de la Lodi D 1!$! E
semnat' de 't&e )lo&ena+ Neapole+ *oma+ 5ilano ,i 4eneia+ a&e a asi3u&at e=ili#&ul dint&e
p&inipalele state italiene ,i a 3a&antat paea ,i independena Italiei pent&u ap&oape o <umatate de
seol. Da& statele italiene nu dispuneau de fo&e sufiiente a&e sa le asi3u&e inte3&itatea ,i
independena n ondiiile n a&e mona&=iile veine + tot mai onsolidate ,i ent&ali-ate i,i atintise&'
p&ivi&ile asup&a lo&. 6in3u&a posi#ilitate de salva&e e&a asi3u&a&ea unui e=ili#&u politi mai la&3+ u
alte uvinte o&3ani-a&ea %u&opei n ma&e + um e&a Italia o&3ani-ata n mi. De aii neesitatea
am#asadelo& pe&manente + a&e p&in inte&mediul a3entilo& sa spione-e intentiile tutu&o& si la
momentul pot&ivit sa pa&ali-e-e pe ale diplomati' tendinele de sup&emaie ale statelo& pute&nie
,i am#iioase.
Diplomaia o&3ani-at' n adev'&atul sens al uvntului a ap'&ut atuni nd papalitatea a
devenit o fo&' politi' n %u&opa . Inte&esele *omei pontifiate n statele &e,tine au fost susinute
de timpu&iu de &ep&e-entani sau a3eni. 1neputul faut de diplomaia pontificat n di&eia
am#asadelo& pe&manente a fost amplifiat u mi<loae supe&ioa&e de &epu#lia 4eneia. 6u# influena
*omei ,i din ontatul u Impe&iul 8i-antin + de la a&e a mp&umutat st&utu&a ,i modelele
(
diplomaiei+ 4eneia ,i;a o&3ani-at temeini diplomaia. 5a&ile inte&ese ome&iale a o#li3at 4eneia
s' st&n3' &elaiile diplomatie u statele st&'ine + a s';,i asi3u&e o &ep&e-enta&e ,i o ap'&a&e
ontinu' . Pent&u a;,i atin3e pe deplin sopul aeste am#asade au fost investite u a&ate&
pe&manent.
+Din cele mai vec,i timpuri, diplomatia - !n formele ei clasice, .desc,is . si .secret.- a fost si
continu s fie unul dintre cele mai importante instrumente de promovare si realizare a politicii
externe a statelor. /arii imparai ai Romei - 0ugustus, 1espasianus, 0ntonius 'ius, /arcus
0urelius si 'ertinax, ca si 2laudius, 3ero, &t,on, 1itelius, 2ommodus, 4eliogabal si 2aracalla -
regii 0ngliei si 5rantei, !mpraii, rii Rusiei, toti marii sefi de stat au recurs la serviciile
diplomatiei si ale diplomatilor pentru cunoasterea obiectivelor politice declarate sau secrete ale
aliatilor sau dusmanilor si elaborarea sau adaptarea propriilor orientri de politic extern, !n
scopul aprrii intereselor proprii cu o eficient sporit !n concertul continental si mondial"
1
.
Ba&l J. Deuts= o#se&va ' K dintotdeauna diplomatia des=isL s;a im#inat u diplomaia
se&etL: si se pa&e ' +trimisii diplomatici av*nd adesea de transmis6 atat un mesaj public7 c*t si
unul confidenial"
"
. Diplomaii au un &ol impo&tant in onvo&#i&ile diplomatie+ ia& a&3umentele lo&
au un a&ate& speifi pent&u a asi3u&a soluii adevate. 1n -ilele noast&e diplomaia a&e un a&ate&
des=is+ disuiile sunt di&ete+ ia& diplomaia economic a trecut pe primul plan. Aeasta se
dato&ea-' in mod speial &elatiilo& de impo&t;e.po&t+ a s=im#u&ilo& ome&iale+ a oope&a&ii si a
onf&unt'&ii eonomie. Conomitent u diplomatia eonomi' se e.tinde ontinuu si diplomatia
cultural, diplomatia parlamentar+ &elatiile dint&e t'&i fiind in ontinu' e.pansiune. 1n aelasi timp+
multe state p&ati' att diplomatia des=is'+ t si t&anspa&enta+ ns' e.ist' si state a&e do&es s' isi
menin' po-iia de lide& n anumite domenii si &eu&3 la mi<loae a&e nu o&espund dela&atiilo& de
p&ietenie+ mi<loae p&eumF inte&ept'&i de onvo&#i&i 3uve&namentale+ ine&'&i de a o#ine
info&maii eonomie si politie onfidentiale et.
)'&' s' fie onfundate+ diplomatia ofiial' si ea se&et' au onstituit+ fete ale aeleiasi
politii+ pent&u asi3u&a&ea inf'ptui&ii uno& inte&ese ma<o&e ale statelo&+ ns' metodele folosite au fost
dife&ite n funtie de sopu&ile t'&ilo&. KCu toate p&o3&esele pe a&e le;a in&e3ist&at stiinta+ evolutia
&elatiilo& diplomatie+ nici astazi nu exist ,otare bine demarcate !ntre ceea ce ine de diplomaia
oficial si ceea ce tine de diplomatia secret. M&anita dint&e ele dou' tipu&i de diplomatie+ se
&e3'seste de fapt+ la li-ie&a elementului onfidential+ a&e este asta-i &eunosut de toti e&et'to&ii si
oamenii politii+ a un at&i#ut al diplomaiei:
3
.
%.ist' p&atii a&e demonst&ea-' ine3alitatea + unele t'&i au po-itii p&ivile3iate+ n
defavoa&ea alto&a+ a&e nu vo& putea fi niiodata aope&ite de alitatea atului diplomati
!
. O
diplomatie t&e#uie s' fie des=is' popoa&elo&+ tutu&o& fo&telo& politie+ sL p&omove-e &elatii pasnie si
de #un' vein'tate. 5entione- a diplomatia se&et'+ este un ansam#lu de p&atii a&e asund
adev'&ul+ &eu&3nd la mi<loae iliite pent&u atin3e&ea sopu&ilo&.
1
P&elua&e din F =ttpFNNOOO.lumeam.&oNn&12P"222Ndiploma ie.=tml 7 P&of.Univ. D&. Dumit&u 5a-ilu
"
P&elua&e din F =ttpFNNOOO.lumeam.&oNn&12P"222Ndiploma ie.=tml 7 P&of.Univ. D&. Dumit&u 5a-ilu
3
4ito& Duulesu > KDiploma ia 6e&eta:+ Pa&tea I;a+ pa3.$
!
4ito& Duulesu > KDiploma ia 6e&eta:+ Pa&tea I;a+ pa3.$
/
Da' diplomatia viito&ului a& fi #a-at' pe o st&ns' ola#o&a&e int&e state+ a&e adopt' optiuni
independente de de-volta&e eonomi' si soial'+ in deplin' ono&dant' u inte&esele si aspi&atiile
nationale+ ea nu s;a& putea on&eti-a n dominatia uno& state asup&a elo&lalte. Pent&u viito&+
diplomatia t&e#uie s' fie o diplomatie pu#li'+ a&e +s ridice la rangul de imperativ fundamental
respectul aspiratiilor de pace si dreptate, at*t de puternice in epoca noastr"
$
. 1n 3ene&al+ n
lu&'&ile &efe&itoa&e la diplomatie+ aeasta este p&e-entat' a fiind ativitatea a&e asi3u&' nf'ptui&ea
o#ietivelo& politiii lo& e.te&ne.
1nt&e afi&maiile de ma&e valoa&e n eea e p&iveste diplomatia+ &e3'ses si u&matoa&ea
ap&eie&eF + diplomatia se gseste intotdeauna !n raport invers proportional cu politica de forta.
&rice triumf al conceptului de for a adus zambete la adresa diplomatiei, caricaturizat !n
neputina, inutilitatea si caracterul decorativ al diplomatului"
8
.
*elaiile dint&e diplomaia ofiial' si diplomaia se&et' a fost ma&at' de pe&sonalitaile uno&
oameni politii+ de am#iia si inteli3ena sau =ia& naivitatea lo&+ astfel ' de multe o&i info&maiile
fu&ni-ate de se&viiile de info&maii au fost lasate nevalo&ifiate+ ia& alteo&i am#iia uno& state a avut
efete de-ast&uase+ um a& fi &'-#oaiele. 1m#ina&ea diplomaiei ofiiale u diplomaia se&et'
&ep&e-int' o p&o#lem' a&e ine de momente isto&ie+ de tipul de 3uve&na&e+ de anumite 3&up'&i
politie sau de 3&upu&ile de inte&ese+ in el mai &'u a-+ aestea deinnd si o po-iiei dominant' in
stat. Din toate aeste motive + diplomaia oficial si diplomaia secret sunt, din punct de vedere
juridic, concepte antagoniste"
/
+ ns' diplomaia viito&ului t&e#uie s' in' ont de e3alitatea nt&e
popoa&e+ t&e#uie s' p&omove-e spi&itul ne3oie&ilo&+ s' elimine o&ie fo&me ale diplomaiei
se&ete.Conlu-ia este '+ popoa&ele t&e#uie sa lupte pent&u elimina&ea ve=ilo& p&atii si a ve=ilo&
metode politie+ ondamnate de isto&ie+ o&ientnd diplomaia sp&e ndeplini&ea sa&inii sale &eale.
9n antic,itate Ddin ele mai ve=i timpu&i pna n anul !/(E ativitatea diplomati'+ p&in fo&mele
sale+ &efletau speifiul aestei pe&ioade de de-volta&e a umanit'ii. 1n statele onduse de suve&ani
le3'tu&ile diplomatie se desf',u&au in numele aesto&a.
5ormele de activitate diplomatic ele mai &'spndite n anti=itate au fost F soliile+
ne3oie&ile+ ativitatea de in=eie&e a t&atatelo& de alian' Dofensiv' sau defensiv'E+ modul de
de&ula&e a o&espondenei diplomatie+ desf',u&a&ea onfe&inelo& inte&statale+ ativitatea le3al' de
&apoa&tele mpute&niiilo&.
6oliile funionau a o adeva&at' instituie n anti=itate. Ae,tia sunt p&e-eni la u&tea
fa&aonilo& din %3iptul Anti+ se &e3'seau su# denumi&ea de p&o.enie Dp&o.en; louito& al unui o&a,
a&e aduea se&viii altui o&a,E n M&eia anti' n o&a,e a Atena+ 6pa&ta+ Co&int. Tot n M&eia
anti' apa&e pent&u p&ima dat' noiunea de etic,et internaional. Deasemenea n *oma anti'
e.ist' dreptul de ospitalitate &e3'sit ,i la p&o.enii 3&ei. 6olii &omni pu&tau un inel din au& a&e le
d'dea d&eptul s' 'l'to&eas' f'&' plat' ,i s' o#in' tot eea e e&a neesa& pe pa&u&sul 'l'to&iei.
5isiunile soliilo& &omne e&au le3ate de aiuni de F dela&a&e a &'-#oiului sau de n=eie&e a p'ii+
$
4ito& Duulesu > KDiplomatia 6e&eta:+ Pa&tea I;a+ pa3.(
(
5i&ea 5alita > KDiplomatia. 6oli si Institutii.:+ pa3.(
/
4ito& Duulesu > KDiplomatia 6e&eta:+ Pa&tea I;a+ pa3.$
7
de semna&e a uno& t&atate+ de o&3ani-a&e a p&oviniilo& nou ue&ite+ de &e3lementa&e p&in a&#it&a< a
uno& onflite+ de &e-olva&e a uno& liti3ii &eli3ioase.
1n C=ina ,i India &elaiile diplomatie datea-' din pe&ioada apa&iiei elo& mai ve=i
fo&maiuni statale.
'racticarea negocierilor+ a fo&m' de manifesta&e n p&ati' a diplomaiei+ este unosut'
n' din anti=itate. 6e pu&tau tratative diplomatice nainte de nepe&ea o&i'&ei ope&aiuni milita&e.
Diplomaia alianelor ,i a&e neputu&ile n pe&ioada anti'. 6unt nenum'&ate alianele n=eiate de
%3ipt+ M&eia+ Pe&sia sau de alte state din O&ient. Alianele se onsfineau p&in t&atate Dt&atatul din
anul 1"0( i.e.n n=eiat nt&e fa&aonul e3iptean *amses al;II;lea ,i &e3ele =itiilo& @attu,il al;III;lea+
a&e este el mai ve=it doument de d&et inte&naional+ n !1" .e.n s;a in=eiat nt&e Pe&sia ,i
6pa&ta. %ste de asemenea #ine unosut' ualiia anti;&oman' dint&e )ilip al;II;lea &e3ele
5aedoniei ,i @ani#al n "1$ .e.n.
Diplomaia prin progrese s;a p&atiat n M&eia anti'+ )ilip al;II;lea+ &e3ele 5aedoniei+ a
onvoat la Co&int n 337 .e.n. o aduna&e pan;eleni'+ la a&e au fost p&e-entate toate statele
3&ee,ti n afa&' de 6pa&ta. La aduna&e s;a p&olamat neta&ea &'-#oiului unei p'i 3ene&ale.
1n M&eia corespondena diplomatic ,i a&e neputu&ile deasemeni n anti=iate. O astfel de
o&esponden' este aea pu&tat' de )ilip al;II;lea al 5aedoniei 't&e popo&ul atenian. 0ctele
diplomatice de o deose#it' impo&tan' sunt ,i &apoa&tele se&ete ale mpute&nii&ilo&+ e.ist' p&atia
p&e-ent'&ii de 't&e solii+ la ntoa&e&ea din misiune a uno& &apoa&te 't&e suve&an. 1n anti=itate s;a
fo&mat nu numai o p&ati' i ,i o onepie diplomati'+ o 3ndi&e asup&a no&melo& ,i &e3ulilo&
diplomaiei. Unul dint&e ele mai inte&esante doumente n aest sens este ea e unoa,tem ast'-i
su# denumi&ea de :egile lui /anu+ a&e e&a onside&at p'&intele a&ienilo&. Aeasta onine un od
al'tuit din dife&ite dei-ii n le3'tu&' u politia+ u d&eptul+ ome&ul inte&naional ,i a&ta milita&'.
%sena aesto& nv''tu&i este a o a&ta diplomati' onst' n p&iepe&ea de a p&entmpina &a-#oiul
,i de a nt'&i paea.
1n anti=itate apa& ,i p&imii 3e&meni ai dreptului internaional. La &omani s;a nstituit de
e.emplu dreptul popoarelor+ a&e &e3lementa &elaiile dint&e &omani ,i st&'ini+ up&in-nd o se&ie de
p&inipii &efe&itoa&e la &elaii inte&naionale.
1n unele state antie+ u deose#i&e la &omani+ e.istau no&me ,i &e3lement'&i #ine sta#ilite u
p&ivi&e la ativit'ile diplomatie+ deasemenea soliilo& ,i misiunilo& lo&+ &'spunde&ea aesto&a fa' de
6enat. 9n evul mediu D!/(;1!$(E diplomaia a fost inst&ument &eali-'&ii politiilo& statelo& fudale.
8ilanul a&e p'&'sise t&adiiile diplomatie ale Impe&iului *oman+ a e.e&itat o influien'
onside&a#il' asup&a diplomaiei tine&elo& Qstate #a&#a&eQ. P&in ativitatea diplomati' a evului
mediu se urmrea !n special reglementarea litigiilor i conflictelor dintre suveranii statelor i
principatelor medievale. Un &ol apa&te a devenit n diplomaia evului mediu #ise&iii atolie.
O etap' nou' apa&e n isto&ia diplomaiei odat' u formarea marilor monar,ii absolute;
)&ana+ An3lia+ 6pania+ *usia. Diplomaia devine tot mai mult un domeniu speial n ativitatea
statului. 1n evul mediu+ soliile nu e&au nstituii pe&manente+ i e&au dete&minate de dife&ite
evenimente sau imp&e<u&'&i speiale+ du&ata lo& depin-nd de impo&tana mai ma&e sau mai mi' a
p&o#lemelo& pe a&e u&mau s' le &e-olve. 1n seolul al; ?III;lea ele nu du&au mai mult de t&ei;pat&u
0
luni. Odat' u onsolida&ea &elaiilo& diplomatie+ du&ata aesto&a a neput s' se p&elun3eas'. 6p&e
sf&,itul evului mediu e.istau nu numai solii u misiuni tempo&a&e+ i ,i pe&manente pe pe&ioade de
luni+ ,i =ia& ani.
1n ulima pa&te a evului mediu+ un &ol deose#it n isto&ia diplomaiei l;au avut o&a,ele italiene.
Neesitatea &e3lement'&ii &elaiilo& lo& e.te&ne Davnd n vede&e &olul lo& n ome&ul nte&naionalE a
dat na,te&e unei diplomaii a#ile ,i &afinate+ a&e a mp&umutat multe t&as'tu&i din o&ient+ n speial
din 8i-ant. La &ndul ei+ diplomaia o&a,elo& italiene au nfluenat foa&te mult p&atia diplomati' a
mona&=iilo& a#solute e se fo&mau n %u&opa. P&int&e aestea+ o&a,ele 4eneia+ Menova )lo&ena ,i
Pisa au fost ele mai &ep&e-entative.
%poa mode&n' D1!$3;1/70E apa& ,i se de-volt' fo&me de diplomaie speifie statelo&
naionale ent&ali-ate ,i a mona&=iilo& a#solute.
Coninutul p&inipal al ativit'ii diplomatie desf',u&ate de statele eu&opene n aeast'
pe&ioad' a fost lupta pentru supremaia comercial i politic. 1n aeast' lupt' au t&iumfat de &e3ula
'&ile a&e au po&nit mai dev&eme pe alea de-volt'&ii eonomie ,i p&o3&esului soial. Apa& totodat'
noi noiuni politio;diplomatie aF e=ili#&u politi+ 3&anie natu&ale a unui stat+ d&eptul dela&'&ii
&a-#oiului ,i n=eie&ii p'ii+ li#e&tatea m'&ilo&+ nviola#ilitatea ao&du&ilo& nte&naionale et. 0cum
se pun i bazele dreptului !ntenaional. %ste de asemeni pe&ioada n a&e reprezentanele diplomatice
permanente au luat o e.tinde&e 3lo#al'. Lim#a f&ane-' devine lim#a ofiial'+ unanim aeptat' n
&elaiile diplomatie nt&e toate statele lumii+ ea lund loul lim#ii latine. Ce&emonialul diplomati
devine mai &i3u&os &e3lementat.
Politolo3ii seolelo& al;?4I;lea ,i al;?4II;lea D5a=iavelli n Italia+ 8odin n )&ana+
M&otius n Olanda+ ,i @o##es n An3liaE+ au de-voltat ideia de stat a p&inipiu sup&em. 6lu<i&ea
nte&eselo& statului a fost p&olamat' a o#ietiv p&inipal al politiii ,i diplomaiei.
6e poate spune a seolul al;?4I;lea a fost pe&ioada onstitui&ii o&3anelo& diplomatie a&e
dese&veau politia e.te&n' a statelo&. Instituia &ep&e-entantelo& diplomatie pe&manente apat' #a-'
tot mai t&aini'.
1n ceremonialul diplomatic se sta#iles &e3uli p&eise n' din seolul al;?4I;lea se fa
deose#i&e nt&eF t&imi,i+ a3ent o#i,nuit sau am#asato&. Nu toi suve&anii aveau d&eptul s' t&imit'
am#asado&i. D%.. la u&tea lui Ca&ol al ;4;lea+ mp'&atul sfntului impe&iu *oman e.istau doa&F
nuniu papal+ am#asado&ul &e3elui )&anei + am#asado&ul f&atelui lui )e&dinand D&e3ele *omeiE ,i
am#asado&ul 4eneiei.
6tatele mai pute&nie ,i suve&anii lo& au ne&at sa;,i ma&=e-e p&esti3iul p&in &an3ul
am#asado&ilo& a&editai. %i au neput s';i denumeas' pe ae,tia ambasadori extraordinari.. Din
seolul al;?4II;lea aest o#iei a luat o la&3' &aspndi&e.
In seolele al;?4;lea ,i al;?4I;lea+ s;a ontu&at ,i stilul diplomatic.
Pa&alel u &ep&e-entanele diplomatie pe&manente+ n epoa mode&n' au ontinuat s' fie
folosite ,i misiunile speiale+ t&imise n a-u&i deose#it de impo&tante+ a due&ea de t&atative nt&e
3uve&ne+ u&a&ea pe t&on a unui nou suve&an et.
Unii e&et'to&i mpa&t isto&ia &elaiilo& nte&naionale ,i a diplomatiei n seolele ?4I;?4II
n t&ei pe&ioade F
- ea a p&eponde&entei spaniole Dseolul al;?4I;leaE+ a&ate&i-at' p&in &ivalit'i nt&e
6pania ,i )&ana+ da& ,i nt&e 6pania ,i An3lia+
12
- ea a p&eponde&enei f&ane-e+ a a&ei punt ulminant este paea de la Jestfalia 1(!7+ n
a&e au p&edominat &ivalit'ile dint&e )&ana ,i Olanda+
- ea a &ivalit'ilo& dint&e )&ana ,i An3lia a&e au du&at ap&oape nt&e3 seolul al;?4III;
lea.
9n perioada contemporan Ddin 1/70 ,i pn' n p&e-entE diplomaia se afi&m' a un pute&ni
mi<lo de &e3lementa&e ,i p&omova&e a &elaiilo& nte&naionale.
O a&ate&isti' esenial' a aestei pe&ioade este p&olama&ea n &elaiile nte&naionale a
principiului suveranitii naiunilor. Plend de la aest p&inipiu o di&eie fundamental' a
ativit'ii diplomatie de;a lun3ul seolelo& ?I?;?? fost unifia&ea naional' a statelo& divi-ate n
evul mediu+ ,i eli#e&a&ea naional' a popoa&elo& din %u&opa+ Ame&ia Latin'+ Af&ia+ Asia et. Uest
u&ia, p&oes de t&ansfo&m'&i isto&ie a neesitat o diplomaie esfe&vesent'. Totadat' diplomaia
seolului ?? este pent&u ma&ile pute&i un nst&ument de mp'&i&e ,i &emp'&i&e a sfe&elo& de
nfluen'. In seolul al;?I?;lea a luat amploa&e diplomaia derulat prin congrese i
conferinte !nternaionale+ a&e a atins apo3eul n seolul ??. Odat' u &eie&ea uno& nstituii
nte&naionale um a& fi Li3a Naunilo& a apa&ut o noua diplomaie ,i anume diplomaia oganizaiilor
!nternaionale. Diplomaia economic ,ti3' o ponde&e &esnd' n ad&ul ativit'ilo&
diplomatie+ la aesta pa&tiipnd n p&e-ent toate statele lumii.
1.;.5ormele actuale ale diplomaiei
Aiunea diplomati'+ n dive&sele ei fo&me+ up&inde p&ati toate domeniile &elaiilo&
inte&naionaleF politi+ eonomi+ soial+ ultu&al+ ,tiinifi+ milita& et.
Diplomaia se desf',oa&' nu numai n domenii dife&ite da& ,i n die&se fo&me+ eea e fae
posi#il' asifia&ea diplomaiei dup' mai multe &ite&iiF
Dup domeniul de activitateF
Diplomaia politic p&in a&e se u&m'&e,te p&omova&ea inte&eselo& politie ale unui stat D3&up
de stateE+ !n scopul garantrii securitii lui i aprrii drepturilor fundamentale ale cetenilor et.
1n domeniul politi s;a deta,at diplomaia pa&lament'; adi' aeea desf',u&at' de 't&e pa&lamenta&i.
%i pot aiona n numele p&op&iului lo& 3uve&n sau n st&ns' le3'tu&' u aesta. %i pot pa&tiipa la
anali-a&ea situaiei de fapt dint&;o anumit' a&'+ pot aiona pent&u de#loa&ea uno& ne3oie&i Dtoate
aestea f'&' an3a<amentul p&op&iului 3uve&nE. 5ai e.ist' ,i pa&lamenta&i inte&neionali a&e pot
aiona fie individual Da &apo&to&i ai uno& omisii pe&lamenta&eE+ fie n 3&up Dpa&lamenta&ii Adun'&ii
Pa&lamenta&e ai Consiliului %u&opei+ ai Pa&lamentului %u&opean sau ai alto& adun'&i pa&lamenta&e
inte&naionale. 1n p&atia inte&naional' &e3'sim o diplomaie pa&lamenta&' inte&n' De.. Diplomaia
o&ientat' 't&e &e-olva&ea dife&endelo& dint&e statele mem#&e ale unei o&3ani-aiiE+ ,i o diplonaie
pa&lamenta&' e.te&n' Ddiplomaie o&ientat' at&e &e-olva&ea p&o#lemelo& e.te&ne ale unei
o&3ani-aiiE.
Diplomaie economic a&e a&e n vede&e &ep&e-enta&ea inte&eselo& eonomie ale unui stat
da& ,i ale a3enilo& eonomi din a&a &espetiv' n st&ain'tate. A&e a o#iet ansam#lul tutu&o&
ne3oie&ilo& eonomie+ finali-ate u n=eie&ea de t&atate #ilate&ale sau multilate&ale eonomie.
Aeast' diplomaie m#&a' dife&ite fo&meF diplomaia dezvoltrii+ diplomaia resurselor+ diplomaia
integrrii mediului+ diplomaia mediului et.
11
Diplomaia cultural p&in a&e se u&m'&e,te int'&i&ea oope&'&ii #i ,i multilate&ale n
domeniul ultu&ii.
Diplomaia tiinific a&e n vede&e nt'&i&ea oope&'&ii n domeniul instituiilo& de e&eta&e
din dife&ite -one ale lumii.
Diplomaia militar ansam#lul aiunilo& de oope&a&e le3ate de domeniul milita& n sopul
p&eveni&ii &'-#oiului nulea& Ddiplomaia atomi'E et.
Diplomaia social a&e u&m'&e,te sta#ili&ea de &elaii+ dialo3 ,i ne3oie&e nt&e entit'ile
vieii inte&naionale.
Dup forma de reprezentare
Diplomaie guvernamental ativitatea desf'su&at' de unele pe&soane a&e+ p&in ativitatea
lo& an3a<ea-' statele n &eali-a&ea uno& o#ietive de politi' e.te&n'+
Diplomaie integrat atuni nd unele o&3anisme ,i instituii inte&naionale+ p&in ativitatea
lo& an3a<ea-' din punt de vede&e diplomati att instituia &espetiv'+ t ,i t'&ile mem#&e ale
aesteia DComisia %u&opean' a Uniunii %u&openeE.
Diplomaia neguvernamental se desf',oa&e f'&' a an3a<a 3uve&nele de anumi&i
&ep&e-entani ai uno& instituii ne3uve&namentale De..ONUE
Diplomaia personal desf',ut&at' de anumite pe&soane DpolitieE+ a&e pot dete&mina apoi
aiuni pe linie 3uve&namental'. De.. aest' diplomaie este at&i#uit' lui 6talin ,i *ooseveltE.
Dup spaiul de desfurare
Diplomaie bilateral a&e se desf',oa&' numai nt&e dou' p'&i D'&iE.
Diplomaie multilateral ea desf',u&at' u pa&tiipa&ea unui num'&i ma&e de '&i+ n speial
p&in onfe&ine+ o&3anisme o&3ani-aii ,i p&o3&eme inte&naionale. La &ndul ei aesta poate fiF o
diploamie t&iun3=iula&' D6UA+ U*66 ,i C=ina n anii (2E+ sau diplomaie t&ilate&al' a&e poate
desemna aiuni nt&ep&inse de state din aeea,i -on' 3eo3&afi'+ posi#il u f&ontie&e omune De.
t&iada *omnia;Polonia;U&ainaE.
Dup timpul de desfurare
Diplomaie permanent desf',u&at' p&in instituii u a&ate& pe&manent De.. P&in misiuni
diplomaie+ ofiii onsula&e+ o&3ani-aii inte&naionale etE
Diplomaie ad-,oc a&e up&inde ativit'ile diplomatie desf',u&ate tempo&a&+ p&in t&imi,i
speiali dele3ai la onfe&inele inte&naionale+ misiuni speiale et.
Din punct de vedere al transparenei
Diplomaie desc,is, a&e pe&mite opiniei pu#lie s' unoas' oninutul ,i modalit'ile de
desf',u&a&e ale aiunilo& diplomatie.
Diplomaia secret sau onfidenial' n a&e ne3oie&ile ,i aiunile diplomatie sunt
desf',u&ate f'&' info&ma&ea opiniei pu#lie
1"
1.<.Rolul, esena si diplomaia
1n toate fo&mele de o&3ani-a&e ale omeni&ii+ diplomaia a e.istat ,i va ontinua s' fie una
dint&e ele mai impo&tante disipline de p&omova&e ,i &eali-a&e a politiii e.te&ne a statelo&. 5a&ile
pute&i ale lumii+ toi ma&ii ,efi de stat au &eu&s la se&viiile diplomaiei ,i ale diplomailo& pent&u
atin3e&ea sopu&ilo& n unoa,te&ea o#ietivelo& politie dela&ate sau se&ete ale aliailo& sau
du,manilo& p&eum ,i n ela#o&a&ea sau adapta&ea p&op&iilo& o&ient'&i de politi' e.te&n'+ n sopul
ap'&'&ii inte&eselo& p&op&ii u o efiiena spo&it' n mediul ontinental ,i mondial.
Diplomaia definit' a +tiin i art, a +o profesiune distinct*, de o complexitate
deosebit+ implind mnui&ea u inteli3en' a elo& mai multe onepte ela#o&ate de ,tiinele
soiale ,i+ ndeose#i+ de ,tiina d&eptului ,i &elaiilo& inte&naionale DNeO App&oa=es to Inte&national
*elationsE ;5o&ton A. Baplan unul dint&e ei mai &eputai anali,ti ai &elaiilo& inte&naionale.
Niolae Titulesu ap&eia-' a +diplomaia sintetizeaz mai multe tiine, p&in a&e Ka&ta
diplomailo& le pune n ope&' n omple.ele t&atative n a&e sunt an3a<ai.
Ca&ate&ul omple. al aestei p&ofesiuni &e-ult' din mandatul n&edinat ne3oiato&ilo& din
ele mai ve=i timpu&i pn' ast'-i. Diplomailo& li s;a in&edinat misiunea s' ne3oie-e t&atate de
pae sau de alian'+ nele3e&i n p&o#leme de nsemnatate ma<o&' pent&u statele &espetive+ onventii
mutilate&ale+ in a&e inte&esele statelo& t&e#uia sa fie t mai #ine &efletate.
Naiunile lumii au unosut momente de onf&unta&e ,i ola#o&a&e+ de #'t'lii milita&e ,i
&elaii pa,nie+ de unitate ,i de-#ina&e. *olul avut de diplomaie ,i diplomaii n aeste evoluii a fost
aela de a tatona Kte&enul9 pent&u n=eie&ea a&mistiiilo& ,i pent&u neta&ea ostilit'ilo&I pent&u
n=eie&ea p'ii ,i onveni&ea ondiiilo& menine&ii ,i onsolid'&ii uno& &elaii pa,nie+ dup'
semna&ea t&atatelo& de pae.
Comple.itatea mandatului diplomati ,i difiult'ile ; nu de puine o&i 3&eu de dep',it ; n
finali-a&ea sa onfe&' diplomaiei Kun statut distint9+ sitund;o int&e Kele mai ompliate
p&ofesiuni9+ at&'3ea atenia e&etato&ul #&itani G.J. 8u&ton n lu&a&ea sa de &efe&in' 6Astems+
6tates+ DiplomaA and *ules DCam#&id3e Unive&sitA P&ess+ 10(7E.
P&int&e aspetele politie a&e au susindat inte&esul fa' de aeast' -on' se num'&' ,i rolul
jucat de diplomaie !n planul politicii externe. 6e poate po&ni de la o sum' de onepte ,i p&inipii
fe&me ale politii inte&ne ,i e.te&ne onstnd n p&elua&ea iniiativelo& ,i an3a<a&ea total' n
a#o&da&ea inte&eselo& e.te&ne p&eum ,i efo&tul <uat f'&' e-ita&e pe a&ena politi' a lumii u sopul
de e.p&ima inte&esele statului. Delimita&ea aestei t&as'tu&i poate fi faut' dup' -onele de inte&es
p&in ndep'&ta&ea a.elelo& disptelo& -onale+ onfo&ma&ea fa' de p&evede&ile le3ale inte&naonale+
ne&eu&3e&ea la fo&a n &e3lementa&ea onflitelo&+ont&i#uia e.p&imat' pent&u nl'tu&a&ea
dive&3enelo& pe plan -onal ,i inte&naional.
1n #a-a aesto& onepte s;a fo&mat t&eptat nuane speifie ale desf',u&'&ii ,i de&ul'&ii
atelo& diplomatie+ e.istena sa fiind a o 3a&anie de natu&' soial' de e.p&ima&e la nivel
inte&naional al fo&melo& ,i inte&eselo& entitailo& statale.
Amato&ismul ,i imp&ovi-aia n sistemul diplomati impli' &isu&i imense ,i pot avea
onseine de o 3&avitate deose#ita.
Denumi&ea n funii diplomatie a uno& oameni a '&o& p&e3ati&e nu a&e nimi omun u
p&o#lematia e.istena n &elaiile inte&naionale ,i nii o #un' inst&ui&e va fi pus n situaia s'
semne-e ate p&in a&e an3a<ea-a statul+ ale '&o& onseine nu vo& fi n masu&' s' le intelea3'.
@a&ta politi' a lumii este o dimensiune dinami' n a&e s;au s=im#at ,i se vo& p&odue s=im#'&i
13
n multe p&ivine p&in n=eie&ea ,i desfae&ea alianelo&+ p&in ntomi&ea ,i semna&ea de noi ao&du&i
,i t&atate+ p&in noi nele3e&i ,i noi fo&me de oope&a&e instituite+ a&e nu de puine o&i au fost
nalate sau modifiate.
P&in &espeta&ea fe&m' a &e3ulilo& ,i p&inipiilo& sta#ilit'ii diplomaia ,i atul diplomati sunt
oloana fundamental' pe a&e s;a sp&i<init politia e.te&n'.
C=a&les 5au&ie de TalleA Pe&i3o&tD 1/$!;1737E+ unul dint&e ei mai diplomai ai )&anei ,i ai
lumii+ a <uat un &ol impo&tant n ontu&a&ea ,i adopta&ea =ot'&&ilo& Con3&esului de la 4iena D71!;
171$E. 2ongresul de la 1iena delimita crearea unor forme stabile i a unor reguli ce caracteriz
diplomaia cu privire la autonomia, caracterul i relaiile specifice ale clasei alctuitoare descriind-
o !n dou ipostaze desc,is i secret. Diplomaii au un &ol ativ n onvo&#i&ile diplomatie n
u&sul '&o&a sunt de-voltate impo&tante &esuse a potenial su#iet n su3e&a&ea soluiilo&+ mod de
onvenien' al pa&tene&ilo& ,i impliit al onve&3enei inte&eselo& &ep&e-entate.
Un aent deose#it se pune pe imunitatea diplomailor ,i protecia acestora fato& e &ea-'
un mediu de desf',u&a&e u a&ate& speial deoa&ee ei ndeplines misiuni de ma.im inte&es pent&u
statul el &ep&e-int'.
Deplina p&oteie ,i inviola#ilitatea diplomaiilo& se&ve,te n&ede&ii &eip&oe ,i #unei
onvieui&i a popoa&elo& D De lin3ua latina+ Ca&tea a IIIa+ Nonis 5a&elus E.
*olul diplomaiei pe a&ia politi' este o adapta&e ontinu' la limatul ,i de-volta&ea soietaii
umane. 1n -ilele noast&e inte&esul dominant l onstituie p&o#lematia eonomi' a fo&m' evolutiv'
a onf&unt'&iilo& milita&e. %voluia &elaiilo& ome&iale n onveni&ea elo& mai avanta<oase
t&an-aii se a&at' a o noua ale n &ea&ea de noi monopolu&i sau impe&ii e pot s=im#a sau nlina
a.a lumii n favoa&ea lo&.
1!
CAPITOLUL II
*elatiile diplomatie
%.1.Relaiile i misiunile diplomatice
La neputu&ile sale+ diplomaia a avut un a&ate& ad;=o D tempo&a& E ,i intine&ant. Aeste
a&ate&e ale diplomaiei s;au meninut+ n %u&opa pn' n seolul al; ?4;lea+ nd apa& p&imele
misiuni diplomatie pe&manente ale statelo&. %le au fost sta#ilite la 4eneia la Constantinopol ,i la
*oma. Paea din Jestfalia+ din 1(!7+ a dete&minat 3ene&ali-a&ea misiunilo& diplomatie pe&manente
nt&e statele din %u&opa.
Ludovi al ;?I4;lea a folosit+ p&ima dat' &ep&e-entante pe&manente a fo&m' de a pu&ta ,i
int&eine dialo3ul politi pe&manent. Cu timpul &ep&e-entantele e.te&ne ale statului nu numai ' au
devenit p&atie 3ene&ale+ da& s;au de-voltat ,i dive&sifiat a fo&me ,i st&utu&i+ adaptndu;se la
sa&inile p&omov'&ii dife&itelo& inte&ese de stat n multe domeni multilate&ale.
*elaiile diplomatie sunt o pa&te a &elaiilo& inte&nationale. 1n ad&ul &elaiilo& inte&naionale se
sta#iles &apo&tu&i dint&e ele mai va&iate nt&e entit'ile omunit'ii. Astfel statele pot n=eia aliane
politie+ o&3ani-aii eonomie sau milita&e+ pot sta#ili &elaii onsula&e+ pot n=eia t&atate+ fiea&e
onstituind un mod de e.isten' a &elaiilo& inte&naionale. Alte su#iete de d&ept inte&naional um
sunt o&3ani-aiile nt&etin ,i ele &elaii fie nt&e ele+ fie u dife&itele state pent&u dive&se sopu&i. 6p&e
deose#i&e de aeste &elaii inte&naionale sta#ilite nt&e su#ietele d&eptului inte&naional+ &elaiile
inte&naional diplomatie au o a&ate&istia apa&te+ dete&minata de fo&ma de e.e&ita&e a aesto&a si
de sopul lo&. *elaiile diplomatie se sta#iles n sopul asi3u&'&i ondiiilo& de int&eine&e a
dialo3ului politi nt&e su#ietele d&eptului inte&naional p&in misiunule diplomatie pe&manente.
Cad&u le3al e d' mpute&nii&e misiunilo& diplomatie n sta#ili&ea &elaiilo& diplomatie
pe&manente l d' Convenia de la 4iena din anul 10(1 a&e p&evede n a&tiolul " > sta#ili&ea de
&elaii diplomatie nt&e state ,i t&imite&ea de misiuni diplomatie pe&manente a&e se fae u
onsim'mntul mutual al statelo&.
P'&e&ea dominant este sta#ili&ea &elaiilo& diplomatie este o p&oedu&a distint' fa' de
t&imite&ea de misiuni diplomatie. )iea&e instituie fiind supuse unei &e3uli speifie+ de,i la #a-a
lo& st' onsim'mntul &eip&o al statelo&.
*e3ulili p&ivitoa&e la sta#ili&ea &elaiilo& diplomatie nu sunt detaliate n Convenia de la
4iena. Totu,i p&atia statelo&+ no&mele <u&itie+ a&e 3uve&nea-' &elaiile dint&e state+ sunt #ine
ontu&ate pent&u dife&enie&ea p&oedu&ii sta#ili&i &elaiilo& diplomatie de ea a t&imite&i unei
misiuni diplomatie.
1$
Confo&m articolului =; din Convenia de la 4iena u p&ivi&e la d&eptul t&atatelo& din 10/0 Ruperea
relaiilor diplomatice !ntre dou sau mai multe state nu impiedic !nc,eierea tratatelor !ntre ele ,i
dei fae posi#il ' le3'tu&ile p&in t&atate sa sta#ileas' &elaii <u&idie pe&manente n dive&se
domeni+ altele det ele e p&ives &elaiile diplomatie ale statelo& n au-a. 0rticolul = al
onveniei speifi' u &efe&i&e la misiunile speiale+ e.istena &elaiilo& diplomatie sau onsula&e
nu este neesa&' pent&u t&imite&ea sau p&imi&ea de misiuni speiale
7
.

Tot astfel se sta#ile,te n articolul %> pa&a3&af " ; al Conveniei de la 4iena > Nu se
ant&enea-' p&in ea ns',i+ neta&ea unei misiuni speial e.istente n momentul &upe&ii &elaiilo&
misiunilo& pe&manente.
Pent&u sta#ili&ea &elaiilo& diplomatie sunt neesa&e t&ei ondiii p&imo&diale.
; Consim'mntul mutual al statelo&F
Consimt'mntul mutual al statelo& poate fi e.p&imat p&int&;un t&atat+ n mod e.p&es+ p&in a&e p'&ile
onvin asup&a sta#ili&i &elaiilo& diplomatie eea e nseamn' un ao&d de &eunoa,te&e &eip&o'.
6ta#ili&ea &elaiilo& diplomatie nu este o#li3ato&ie. 5otiv pent&u a&e e.p&ima&ea este #a-at' pe
p&inipiul suve&anit'ii statelo&.
; 6u#ietele nt&e a&e se sta#iles &elaiile diplomatie e t&e#uie s' ai#e pe&sonalitate
<u&idi' inte&naional'.
1n ad&ul uno& omunit'i <u&idie inte&naionale+ a&e au apitatea de a de a avea d&eptu&i ,i
o#li3aii inte&naionale+ a&e nu sunt identie pent&u toi pa&tiipanii la omunitate. Astfel dot&ina a
faut dife&ene asup&a su#ietelo& de d&ept inte&naional ,i pe&soanelo& de d&ept inte&naional.
6u#ietele de d&ept inte&naional sunt definite a entit'i <u&idie a&e #enefiia-' de d&eptu&i &est&ns
,i o#li3aii+ pe nd pe&soanele inte&naionale sunt entit'i a&e au o omponen' 3ene&al'. 6tatul de
d&ept inte&naional a&e poseda apaitatea de a;,i asuma totalitatea o#li3aiilo& de a #enefiia de
toate d&eptu&ile.
Convenia de la 5ontevideo din 1033 p&evede ' un stat poate fi pe&soan' inte&naional'
da' ndepline,te u&matoa&ele ondiiiF A&e o populaie pe&manent+ un te&ito&iu dete&minat+ un
3uve&n+ apaitatea de a int&a n &elaii u alte state. Da& nu numai statul poate fi pe&soan'
inte&naionala. Pot avea d&ept de le3istlaie ative ,i pasiv ,i naiunile a&e lupt' pent&u
independen'+ daa ,i;au &eat o&3ane p&op&ii+ e.e&ita funii de pute&e pu#li ,i ont&olea-' un
te&ito&iu dete&minat. 1n aeast' ate3o&ie int&' insu&3entii+ a&e+ &eunosui inte&naional+ pot deveni
su#iete ale &elaiilo& inte&naionale. Asa este a-ul o&3ani-aiilo& pent&u eli#e&a&e a&e i,i e.e&ita
funii politie n numele popo&ului pe a&e l &ep&e-int' ,i a&e int&eine &elaii diplomatie u mai
multe state. Unele su#iete de d&ept inte&naional p&e-int' a&ate&istii speiale u p&ivi&e la
misiunile diplomatie pe a&e le t&imit. %.emplu 6tatul Papal+ O&dinul de la 5alta ,i Comitetul
Inte&naional de C&ue *o,ie.
; 6tatele t&e#uie s' se fi &eunosut &eip&o.
Pent&u sta#ili&ea &elaiilo& diplomatie este neesa&' ondiia a statele s' se &eunoas' &eip&o+
ntele3nd p&in &eunoa,te&ea atul <u&iti inte&n de a&e se lea3' anumite efete <u&itie
inte&naionale. %.ista teo&ii u p&ivi&e la onseinele &eunoa,te&ii inte&naionale+ a&e susin
a&ate&ul onstitutiv+ al unoa,te&ii n sensul ' el a& avea efetul de a at&i#ui statelo& pe&sonalitatea
<u&iti'. Pe alt' pa&te denumit' teo&ia dela&ativ'+ onside&a+ ' o#ietul &eunoaste&ii este
onstata&ea e.istentei unui stat. 6u#liniem faptul a &eunoa,te&ea este o ondiie p&eala#il' a st'&ii
&elaiilo& nt&e state+ n sensul a aeasta fae a statele s' devin' su#iete ale &elaiilo&
inte&naionale.
7
6tan P. Da&ius Meo&3e > 9*olul diplomaiei n #una onveui&e a statelo&: pa3.(
1(
*eunoa,te&ea unui stat poate fi dictat de considerente politice ca fiind un act unilateral+ ea nu poate
due la sta#ili&ea &elaiilo& diplomatie a&e este un at <u&idi #ilate&al. Pe de alt' pa&te+ e.ista
posi#ilitatea a un stat sa fie &eunosut+ da& dato&it' po-iiei 3uve&nului aestuia+ sa nu se do&eas'
de-volta&ea &elaiilo& u aesta. P&in u&ma&e o sepa&a&e nt&e atul <u&iti al &eunoa,te&ii ,i sta#ili&ea
sau neta&ea &elaiilo& diplomatie.
%.%.Relaiile diplomatice in viaa internaional
*elaiile diplomatie constituie cadrul optim de desfurare a raporturilor de cooperare
dint&e '&i independente ,i suve&ane.
*elaiile diplomatie pot fi definite a fiind 9o alitate speial' de &apo&tu&i nt&e state de o
alitate supe&ioa&' ,i de o impo&tan' deose#it'. Aeste &elaii inte&statale au o not' distint' dat' de
su#iei+ o#ietul ,i finalitatea pe a&e aestea o au:.
%.istena &elaiilo& diplomatie dint&e '&i este &ep&e-entativ' n a e.p&ima alitatea
&apo&tu&ilo& dint&e aestea. *elaiile diplomatie p&esupunF &eunoa,te&ea &eip&o' a statelo& a&e au
sta#ilit astfel de &elaii.. 2u c*t un stat are relaii diplomatice cu mai multe state, cu at*t se bucur
de o recunotere internaional mai larg. Lipsa de &elaii diplomatie poate fi inte&p&etat' a
inapaitatea a unui stat de a;,i ndeplini o#li3aiile de su#iet de d&ept inte&naional.
%.(.5orme de reprezentare extern a statelor
5isiunile diplomatie sunt fo&me instituionali-ate a&e se foloses de 't&e state a su#iete
d&ept inte&naional pent&u a asi3u&a nt&e ele fie pe&manent' &elaiilo& diplomatie+ a- n a&e se
t&imit misiuni diplomatie pe&manente+ fie omunia&ea nt&e ele pe una sau mai multe p&o#leme de
inte&es &eip&o+ a- n a&e sunt utili-ate misiuni diplomatie tempo&a&e.
Instituiile a&e asi3u&' pe&manenta &elaiilo& dint&e state+ a su#iet de d&ept inte&naional+
sunt misiunile diplomatie pe&manente. Aestea au &e3imul sta#ilit p&in Convenia de la 4iena din
10(1. 6unt misiuni diplomatie pe&manente int&e stateF am#asadele+ le3aiile+ nuntiatu&ile+
inte&nuntiatu&ile apostolie+ naltele omisa&iate ,i nalti &ep&e-entani. 6tatele pot int&eine &elaii
diplomatie ,i u o&3ani-atiile inte&naionale+ a su#iete de&ivate de d&ept inte&naional+ daa
aestea sunt o&3ani-aii inte&3uve&namentale.
Reprezentantele statelor pe ln3' o&3ani-aiile inte&naionale sunt numite misiuni
pe&manente+ ia& &e3imul aesto&a este sta#ilit de Convenia &elativ' a &elaiilo& statelo& u
o&3ani-aiile Inte&naionale din 10/$. La &ndul lo&+ o&3ani-aiile inte&naionale inte&3uve&namentale
pot t&imite misiuni pe&manente att pe ln3' statele a&e nu sunt mem#&e ale o&3ani-aiilo&
&espetive+ t ,i pe ln3' alte o&3ani-aii inte&naionale. %ste a-ul U.%. a&e a&e misiuni la
Jas=in3ton ,i ToRAo. Tipul+ &an3ul+ sediul+ funiile ,i statutul aesto& misiuni sunt onvenite nt&e
o&3ani-aie ,i statul de &esedin'.
5isiunile diplomatie tempo&a&e pot fi t&imise de am#ele ate3o&ii de su#iete ale &elatiilo&
inte&naionale+ state sau o&3ani-aii inte&naionale inte&3uve&namentale. 5isiunile diplomatie
tempo&a&e o&3ani-ate de state pent&u dialo3ul nt&e ele se numes misiuni speiale ,i sunt
&e3lementate de Convenia asup&a misiunilo& speiale+ des=is' pent&u semna&e la 1(.1". 10(0 la
NeO So&R+ dup' e a fost adoptat' de Aduna&ea Mene&al' a O.N.U.
1/
5isiunile diplomatie ale statelo& t&imise u a&ate& tempo&a&+ la lu&'&ile o&3ani-aiilo&
inte&naionale inte&3uve&namentale+ um a& fi+ de e.emplu+ la sesiunile Adun'&ii Mene&ale a O.N.U.
sau la onfe&inele o&3ani-ate de o o&3ani-aie aflat' su# auspiiile aesteia+ se numes dele3aii.
Aeste misiuni diplomatie u a&ate& tempo&a& sunt supuse n statul 3a-d' a o&3ani-atiilo&
inte&naionale &e3imului &eip&oit'ii
0
.
*e3imul lo& depinde de omponena dele3aiilo&F da' ,eful de stat ondue dele3aia el se
#uu&' de un &e3im speial evident mai ma&e det da' ,eful dele3aiei a& fi un inalt funiona& de
statI ele nu se nad&ea-' n onvenia u p&ivi&e la misiunile speiale+ ia& utuma este n u&s de
fo&ma&e+ nt&ut p&atia folosi&ii dele3aiilo& este de o&i3ine &eenta. 5isiunile speiale ale statelo&+
o&3ani-ate nt&;un stat te&+ sunt onside&ate de aesta a fiind vi-ite stat.
O&3ani-aiile inte&naionale pot t&imite misiuni tempo&a&e n speial in ad&ul diplomatiei
p&eventive. Astfel Naiunile Unite au folosit adesea misiuni te&npo&a&e a&e au fost ndeplinite de
6e&eta&ul Mene&al al O.N.U. sau din ns'&ina&ea aestuia. Astfel+ n anul 10$!+ Aduna&ea Mene&ala
a O.N.U. a n&edinat misiunea 6e&eta&ului Mene&al al O.N.U. de a ne3oia la 8ei<in3 situaia
p&i-onie&ilo& din &'-#oiul din Co&eea. Consiliul de 6eu&itate a n&edinat+ de asemenea+ misiunea
6e&eta&ului Mene&al al O.N.U. s' ne3oie-e la Te=e&an situaia diplomailo& ame&iani+ &einui
ostatii n anul 1072. La &andul sau+ 6e&eta&ul Mene&al a n&edinat misiuni de medie&e n &i-ele
din Io&dania D10$7E+ din *epu#lia Dominian' D10($E+ n onflitul indo;paRistane- D10((E+ n
Cip&u ,i O&ientul 5i<loiu D10(/E+ n Muineea %uato&ial' D10(0E+ n Timo&ul de %st D10/(E.
5isiunile aestea+ fie ' sunt &eomandate de Aduna&ea Mene&al' a O.N.U.+ dispuse de Consiliul de
6eu&itate sau t&imise de 6e&eta&ul Mene&al al O.N.U.+ t&e#uie s' ai#' onsim'mntul statului de
&esedinta =ia& da' aesta este &es inte& alia pa&s. 5isiunile speiali-ate sunt soluii p&atie ale
am#elo& su#iete de d&ept inte&national ; dei ale statelo& sau o&3ani-aiilo& inte&naionale ; de a
&e-olva o sa&inT speial'+ speifi' sau pent&u ndeplini&ea unei anumite misiuni. %le pot fi definite
a misiu&ti tempo&a&e a&e du&ea-' n timp+ um a& spune Adolfo 5a&esa. 5isiunile speiali-ate nu
se #a-ea-' pe &eip&oitate+ de,i au a sop de a &e-olva un inte&es omunI ele pot fi sta#ilite numai
de o sin3u&' pa&te pent&u a &e-olva p&o#leme n domeniul eonomi+ ultu&al sau =ia& milita&. Cele
mai f&evente sunt ns' misiunile eonomie.
Desi misiunile speiali-ate se pot studia numai de la a- la a-+ teva &e3uli omune se pot
&eineF
6ta#ili&ea unei misiuni de a<uto& sau asisten' t&e#uie sT ai#' n p&eala#il un ao&d de
oope&a&e sau de asistenT nt&e statul t&imi'to& ,i statul de &e,edin'.
De,i se #a-ea-' pe p&inipiul e3alit'ii ,i independenei statelo&+ ao&dul de sta#ili&e a
misiunilo& speiali-ate &eflet' o ine3alitate a p'&ilo&+ el puin eonomi'+ pe a&e ont&atanii o
&eunos.
De &e3ul'+ ont&i#uiUle statelo& a&e n=eie ao&du&i de asisten' n vede&ea de-volt'&ii sunt
ine3ale+ nt&ut statul mai #o3at ao&d' &edite ne&am#u&sa#ile sau RnoO;=oO '&o&a statul p&imito&
este o#li3at s' le dea o destinaie onvenita 5isiunea speiali-atT a&e &olul de a sp&i<ini &eali-a&ea
sa&inilo& de aeast' natu&'+ a,a um au fost onvenite de statul t&imi'to& n favoa&ea statului
p&imito&. 1n anul 10/1 Aduna&ea Mene&ala a O.N.U. a mpa&tit ta&ile lumii a III;a n dou' ate3o&ii+
dupa nivelul de-volt'&ii eonomie LLDC DLeast Developed Count&iesE ,i 56AC D5ost 6e&iouslA
Affeted Count&iesE.
Teo&eti+ toate statele de-voltate pot t&imite misiuni speiali-ate+ ele mai unosute misiuni
sunt tevaF
0
6tan P. Da&ius Meo&3e > 9*olul diplomaiei n #una onveui&e a statelo&: pa3.1"
17
; 5isiunile f&ane-e de oope&a&e+ a&e+ de &e3ul'+ sunt nad&ate n ad&ul misiunii
diplomatie pe&manente a )&anei. 6tatul de &esedinta se o#li3' s' 3a&ante-e aesul ,i le3Ttu&a
misiunii Vane-e de oope&a&e u o&3anele sale auto&i-ate sT implemente-e
p&o3&amul de asisten'.
; 5isiunile ame&iane de asisten' funionea-' n ad&ul P&o3&amului administ&at de A3enia
de De-volta&e Inte&naionalT DU6;AIDEI A3enia a&e &ep&e-entani n ad&ul am#asadelo& 6.U.A.
; O&3ani-atiile inte&naionale pent&u asistent' ,i de misiuni de asisten'.
Asistena ao&dat' de o&3ani-aiile inte&naionale se &efe&'+ n p&inipal+ la a<uto& eonomi ,i
Wsisten' te=niT+ sp&e deose#i&e de asistena ao&dat' de state+ a&e poate fi ,i n alte domeniiI
asistena o&3ani-aiilo& inte&naionale este funional'+ n sensul ' este dete&minat' de ns',i
ompetena limitat' a o&3ani-aiei Cea mai &ep&e-entativ' o&3ani-atie eonomia inte&naional' este
PNUD DP&o3&amul Naiunilo& Unite pent&u De-volta&eE a fost&eat n anul 10($E+ a&e fae pa&te din
a3eniile speiali-ate ale O.N.U+ ,i este oo&donat' de Consiliul %onomi ,i 6oial D%CO6OCE. 1n
#a-a unui ao&d ad&u+ denumit 6tanda&d 8asi A3&eement Oit= Move&nments+ PNUD poate t&imite
misiuni pe&manente+ onduse de un &ep&e-entant &e-ident+ a&e a&e misiunea de a fi p&inipalul ad&u
de le3'tu&' nt&e 3uve&nul &espetiv ,i P&o3&am. 1n *omnia funionea-' un &ep&e-entant &e-ident al
PNUD. 1n p&e-ent PNUD este &ep&e-entat n peste 11$ state. 6ta#ili&ea misiunii se fae p&in ao&d
nt&e PNUD ,i statul &e-ident.
Uniunea %u&opeana nt&eine &elaii u statele mem#&e+ um o s' e.amin'm mai depa&teI u
*omnia aeste &elaii s;au sta#ilit p&in dela&aia din / ianua&ie 1002 ,i t&imite&ea p&i&nei
&ep&e-entane pe&manente la 8&u.elles+ pe 1! ap&ilie 1002. U.%. a des=is o dele3aie pe&manent' Ia
8uu&esti n iunie 1003.
Uniunea %u&opeana administ&ea-' )ondul %u&opean de De-volta&e D%D)E Pent&u sp&i<ini&ea
eonomiilo& n t&an-iie+ s;a &eat )ondul P@A*% de asisten'+ ne&am#u&sa#il+ des=is ,i pent&u
*omnia n anul 1001.+ ia& dele3aii pe&&naneni ai Comisiei %u&opene au du#l' funiuneF s'
&ep&e-inte pute&ea administ&ativ' a U.%.+ a&e este Comisia %u&opean' ,i s' sup&ave3=e-e utili-a&ea
fondu&ilo&+ *ind plasai su# o du#l' auto&itate. Ae,ti &ep&e-entani au fost nu&nii+ p&ima dat' de
fosta Piaa Comun' DC%%E+ a&e a n=eiat+ la Lo&nX DTo3oE+ mai multe onvenii u !( T&i in u&s
de de-volta&e din Af&ia+ Yona Ca&ai#elo& ,i a Paifiului DACPE nepnd u anul 10/$+ &enuvelate
de mai multe o& 1n anul 107!+ p&in Convenia denuniit' LomX III+ s;a sta#ilit d&eptul C%% de a fi
&ep&e-entatT n fiea&e a&' a ACP sau &e3ional+ p&in dele3ai aeptai de statele &espetive.
Ae,ti dele3ai au sa&ina de a u&m'&i+ n fiea&e a&' din ACP+ pa&te la Convenie+ felul de
administ&a&e a &esu&selo& )ondului %u&opean de De-volta&e.
*ep&e-entani &e-ideni au ,i )ondul 5oneta& Inte&national+ 8ana %u&opean' pent&u
*eonst&utie ,i De-volta&e et.
%.;. Dezvoltarea relaiilor diplomatice
*elaiile diplomatie onstituie un p&oes n a&e sta#ili&ea lo& este doa& neputul. Ao&dul
de sta#ili&e a &elaiilo& diplomatie este un ao&d ad&u+ n #a-a '&uia p&oesul se de-volt' n
ontinua&e. Conomitent sau ulte&io& sta#ili&ii &elaiilo& diplomatie statele pot nepe s';,i des=id'
misiuni diplomatie. Cnd &elaiile diplomatie iau amploa&e+ ele dou' state pot veni n nfina&ea
de #i&ou&i ,i n alte loalit'i+ det aeea n a&e se afl' sediul misiunii diplomatie. De asemenea
ele dou' '&i ,i pot ao&da &eip&o mai multe imunit'i ,i p&ivile3ii det ele stipulate p&in
Convenia de la 4iena.
10
Cea mai p&ofund' de-volta&e a &elaiilo& diplomatie se &eali-ea-' p&in nmuli&ea ,i l'&3i&ea
funiilo& diplomaiei. 6e e.tind aiunile de &ep&e-enta&e+ se amplifi' ne3oie&ile+ se adne,te
ola#o&a&ea+ 3uve&nele se info&mea-' &eip&o mai mult+ inte&esele et'enilo& ,i ale statului se
p&ote<ea-' tot mai #ine+ oope&a&ea pe plan inte&naional se nt'&e,te.
*elaiile diplomatie unos de asemeni o la&3' de-volta&e ,i p&in inmuli&ea su#ieilo& de
d&ept inte&naional+ p&in afi&ma&ea independenei ,i suve&anit'ii popoa&elo&.
La fel de impo&tant' este ,i de-volta&ea &elaiilo& diplomatie p&in inte&mediul o&3anismelo&
,i o&3ani-aiilo& inte&naionale. ONU ,i instituiile speiali-ate ap't' noi mem#&i. 6e de-volt'
&elaiile diplomatie n ad&ul O6C% ,i se e.tinde diplomaia p&in o&3anisme de oope&a&e &e3ional'.
%.<. 9ncetarea relatiilor diplomatice
Odat' nepute &elaiile diplomatie au o e.isten' ontinu' n pe&spetiva p&oesului de
de-volta&e. 1n p&ati' ns' &elaiile diplomatie pot ,i s' inete-e. 6p&e deose#i&e de sta#ili&ea
&elaiilo& diplomatie + a&e este &e-ultatul a dou' voine politie puse de ao&d+ neta&ea &elaiilo&
diplomatie este &e-ultatul voinei politie unilate&ale+ ea nu se &eali-ea-' p&in ao&d nt&e state.
9ncetarea relaiilor diplomatice poate fi 6
- !ncetarea temporar $ suspendarea. 6uspenda&ea &elaiilo& diplomatie este o p&oedu&' p&ovi-o&ie
avnd la #a-' o lips' a motivaiei politie de a nt&eine un dialo3. Aest inte&es poate s' dispa&'
unilate&al n a-ul n a&e nt&;un stat apa& s=im#'&i fundamentale atipie sau noi fo&me de
3uve&na&e e au nevoie de &eunoa,te&e. *elaiile diplomatie se sta#iles nt&e state+ da& se
&eali-ea-' p&in inte&mediul 3uve&nelo& liantul fiind o#ietivele ommune. De aeea+ p&atia uno&
state de a onside&a a fiind neesa&' &eunoa,te&ea fo&mal' a unui 3uve&n onstituit altfel det pe
#a-a t&ansfe&ului le3al al &elaiilo& diplomatie ,i nfiina&ea de misiuni diplomatie pe&manente. 1n
aest a- am#asado&i de<a numii ante&io& t&e#uie s' p&e-inte s&iso&ile de a&edita&e ,i s' p&imeas'
a3&ementul de la noul 3uve&n. 6e onside&' n pe&ioada dint&e apa&iia noilo& fo&me de &e3imu&i
politie sau 3uve&na&e ,i pn' la &eunoa,te&ea aesto&a o suspenda&e fo&mal' Dtempo&a&'E a &elaiilo&
diplomatie.
- !ncetarea definitiv+ nd avem situaia de &upe&e a &elaiilo& diplomatie. P&oedu&a &upe&ii
&elaiilo& diplomatie este sta#ilit' de dot&in' I institutia este doa& menionat' n a&t. !$ al
Conveniei de la 4iena din anul 10(1+ a&e p&evede numai oonseinele a&e u&mea-' n a-ul
&upe&i &elaiilo& diplomatie definitive sau tempo&a&e. Convenia de la 4iena din anul 10(0 u p&ivi&e
la t&atate sta#ile,te+ n a&t. (3+ de asemenea onseine ale aestui at. D&eptul inte&naional nu
sta#ile,te nii ondiiile ,i nii temeiul pent&u a&e un stat poate &upe le3'tu&ile diplomatie. Ca&ta
ONU la a&tiolul !1+ pe #a-a '&uia se &eomand' &upe&ea oletiv' a &elaiilo& diplomatie u un
stat+ pent&u &aiuni de seu&itate+ este no&ma <u&iti' a&e p&evede ns' o saniune. *upe&ea &elaiilo&
diplomatie poate ns' avea temeiu&i va&iate+ dat de d&eptul inte&naional p&in &eunoa,te&ea
d&eptului fie'&ui stat de a deide suve&an aest lu&u.
*upe&ea &elaiilo& diplomatie este+ de &e3ul'+ un at unilate&al unilate&al u efete #ilate&ale+
n sensul ' da' un su#iet al &elaiilo& inte&naionale deide &upe&ea &elaiilo&+ am#ele state t&e#uie
s';,i &et&a3' misiunile diplomatie+ da& nu este e.lus' nii va&ianta #ilate&ala n a&e statele onvin
#ilate&al &upe&ea &elaiilo&.
9*'-#oilul este n afa&a le3ii9 onside&a P=ilipe C=a&e& ,i se onside&a ' aestea int&e&up &elaiile
diplomatie+ 'i statele t&e#uie s' fie intotdeauna pa,nie+ da' nt&ein &apo&tu&i diplomatie. 1ns'
"2
n p&ati' statele au o atitudine mai fle.i#il'. *a-#oiul f'&' dela&aie nu due automat la &upe&ea
&elaiilo& diplomatie meninnd &elaiile. Dela&aia de &'-#oi este dimpot&iv' sootit a un mod de
e.p&ima&e a voinei unilate&ale a unui stat de a &upe &elaiile diplomatie.
4oina de &upe&e a &elaiilo& diplomatie nu este onside&at' sufiient e.pe&imentat' da'
sunt delan,ate ostili'i milita&e+ fenomen a&e nu poate due la onlu-ia ' statele devin n
nt&e3ime ostile ,i a&e n unele situaii poate fi inte&p&etat ' se limitea-' numai la &e-olva&ea unui
dife&end anume. *'-#oiul nu a&e influene nii asup&a &elaiilo& diplomatie n a-ul n a&e p'&ile
ne3oia-' un a&mistitiu. A&mistiiu poate fi onside&at o &esta#ili&e a &elaiilo& diplomatie+ de,i
sta&ea de &'-#oi ontinu'. Pot neta &elaiile diplomatie pe #a-a unei dela&aii de &'-#oi+ f'&' a
ostilit'ile s' neap' sau s';i u&me-e. Isto&ia ne a&at' p&in &upe&ea &elaiilo& u pute&ile A.ei 1030 >
10!$ a aeast' dela&aie de &'-#oi nu este neesa&'.
"1
CAPITOLUL III
Diplomatia eonomi'
(.1.Rolul diplomaiei economice in economia extern
Diplomaia eonomi' &ep&e-int' funia de politi' e.te&n' a&e fae le3'tu&a nt&e
deme&su&ile politiii e.te&ne ,i #un'sta&ea eonomi' a et'enilo& unei t'&i. Aeasta+ a&e a o#ietiv
utili-a&ea tutu&o& inst&umentelo& de politi' e.te&n' pent&u p&omova&ea inte&eselo& eonomie ale
tutu&o& nt&ep&in-ato&ilo& &omni ,i n aea,i m'su&' a statului &omn. Diplomaia eonomi'
&ep&e-int' ad&ul efiient de oope&a&e institutional'+ n vede&ea &eali-'&ii deme&su&ilo& le3ate de
p&omova&ea o#ietivelo& eonomie ale *omniei n st&'in'tate.
1n ad&ul 5iniste&ului de Afae&i %.te&ne funionea-a Di&eia de Diplomaie %onomi'+
a&e este inte&faa nt&e &ep&e-ent'ntele diplomatie ale *omniei n st&'in'tate+ mediul de afae&i ,i
alte instituii u at&i#uii pe plan eonomi. 1n ad&ul aesteia+ p&inipalele o#ietiveF p&omova&ea
inte&eselo& eonomie &omne,ti n st&'in'tate+ oope&a&ea u o&3ani-aii eonomie inte&naionale+
oope&a&ea inte&instituional' pe linie eonomi' ,i ofe&i&ea uno& e.pe&ti-e eonomie n ad&ul
5A%.
P&in p&omova&ea inte&eselo& eonomie &omnesti+ v&eau s' speifi u&matoa&ele aiuniF
9lo##A pent&u failita&ea e.pansiunii fi&melo& &omnesti n st&'in'tate+ medie&ea info&maiilo& ,i a
ontatelo& neesa&e pent&u oamenii de afae&i &omni+ failita&ea dialo3uilui nt&e oamenii de
afae&i &omni ,i misiunile diplomatie st&'ine la 8uu&e,ti+ o&3ani-a&ea de intlni&i u &ep&e-entani
ai mediului de afae&i pent&u identifia&ea tipu&ilo& de sp&i<in neesa&+ o&3ani-a&ea de semina&ii+
onfe&ine ,i alte &euniuni+ ela#o&a&ea unei st&ate3ii+ p&eum ,i a unui plan de aiune n sopul
p&omov'&ii inte&eselo& eonomie ale *omniei ,i dist&i#ui&ea de info&maii u a&ate& eonomi
pent&u mediul de afae&i:
12
.
O alt' linie de aiune a Di&eiei de Diplomaie %onomi' este &ep&e-entat' de oope&a&ea
u o&3ani-aii eonomie inte&naionale. 5enione- n aeast' di&eieF oo&dona&ea ansam#lului
ativit'ilo& desf',u&ate de *omnia pe ln3' O&3ani-aia pent&u Coope&a&e ,i De-volta&e
%onomi'+ p&omova&ea inte&eselo& &omnesti pe ln3' o&3ani-aii eonomie inte&naionale D )5I+
M&upul 8'nii 5ondiale+ 8ana %u&opean' pent&u *eonst&u ie ,i De-volta&eE+ monito&i-a&ea
&apoa&telo& ela#o&ate de dife&ite o&3ani-aii eonomie inte&naionale+ a alifiativelo& de a&' ,i o
latu&' ativ' u &e-ultate efiiente a p&e-enei &ep&e-entanilo& *omniei pe ln3' o&3ani-aiile u
a&ate& eonomi.
Desp&e oope&a&ea inte&instituional' pe linie eonomi'+ speifi nt&e p&inipalele aiuniF
pe&feta&ea sistemului info&maional eonomi nt&e Di&eia Diplomaie %onomi' ,i mediul de
afae&i+ onsolida&ea &elaiei inte&ministe&iale n vede&ea sp&i<ini&ii omponenei de &ep&e-enta&e
eonomi' e.te&n'+ p&eum ,i pa&tiipa&ea n ad&ul omisiilo& ,i 3&upu&ilo& de lu&u
inte&ministe&iale pe p&o#leme eonomie.
Diplomaia eonomi' p&esupune sp&i<ini&ea &ep&e-entanilo& eonomii e.te&ni+ pent&u a
fae fa' mediului de afae&i ,i ompetitivit'ii la nivel inte&naional. Astfel+ ativitatea pe&sonalului
u at&i#uii eonomie t&imis n st&'in'tate este o&3ani-at' su# fo&ma de 8i&ou al onsilie&ului
eonomi n ad&ul misiunilo& diplomatie ale *omniei n st&'in'tate+ sau 8i&ou&i Come&iale
p&op&ii n t'&i sau ent&e ome&iale a&e p&e-int' inte&es pent&u *omania. 6peifi faptul '
12
P&elua&e de pe F =ttpFNNOOO.mae.&oNinde..p=pZunde[doVid["((!!VidlnR[1Vat[3
""
at&i#uiile ,i ompetentele pe&sonalului 5%C din &eeaua de &ep&e-enta&e e.te&n' sunt sta#ilite p&in
@ot'&&ea n&./37N23.2/."223+ p&ivind o&3ani-a&ea ,i funiona&ea 5iniste&ului %onomiei ,i
Come&ului ,i p&ives ativit'ile speifie de diplomaie eonomi'+ pe aspetele ome&ului
e.te&io&+ oope&a&e eonomi'+ investiii ,i de inte3&a&e eonomi' eu&opean'.
A#o&de- a aspet impo&tant al diplomaiei eonomie p&o#lema e.tinde&ii ompaniilo&
&omne,ti n &e3iune ,i menione- ' o a&' nu este ompetitiv' atta timp t nu este a&ate&i-at'
de o eonomie des=is'+ a&ate&i-at' p&in &e,te&ea ponde&ii e.po&tului ,i impo&tului n p&odusul
inte&n #&ut. K%a p&esupune o elimina&e t&eptat' a #a&ie&elo& p&oteioniste+ o li#e&ali-a&e a nt&e3ii
eonomii pent&u a pe&mite onu&ena inte&n' ,i inte&naional'. De asemenea+ des=ide&ea unei
eonomii se fae odat' u impulsiona&ea flu.u&ilo& de apital finania&+ de apital fi.+ a flu.u&ilo&
#ilate&ale u &estul lumii de #unu&i ,i se&viii+ odat' u p&omova&ea s=im#u&ilo& info&maionale u
alte '&i:
11
.
Doa& pe plan inte&naional+ putem unoa,te pe&fo&mana unei '&i ,i &e-ultatele o#inute n
anumite domenii+ ia& ma&ile ne&eusite au avut la #a-a de-volta&ea de sine+ #a-at' pe &esu&se inte&ne
f'&' apela&ea la opo&tunit'ile ofe&ite de &estul lumii. O a&' se poate inte3&a n i&uitele eonomie
p&in doi pa,iF statul &espetiv se poate implia mai mult pe piaa mondial' ,i p&in lupta pent&u
a,ti3a&ea uno& se3mente mai onsistente de pia' pent&u p&odusele n e.es. Pot p&ei-a '+ n
ultimii ani + politiile 3uve&namentale ale *omaniei s;au a.at doa& pe &este&ea at&ativitatii p&in
&ea&ea onditiilo& de m#un't'i&e a mediului de afae&i ,i pe p&omova&ea e.po&tu&ilo&.
Un aspet impo&tant a fost total ne3li<at+ aesta p&esupunnd &ea&ea ondiiilo& pent&u
de-volta&ea investiiilo& &omne,ti n st&'in'tate. Un e.emplu impo&tant este aela a n top "$ al
ompaniilo& multinaionale din %u&opa Cent&ala ,i de 6ud;%st+ *omnia fi3u&a nepnd u 1007
doa& u 6NP Pet&om+ a&e ulte&io& a fost p&ivati-at' u 3&upul aust&ia O54. P&in aest e.emplu
sustin ipote-a enuntata mai sus+ onfo&m a&eia nivelul unei '&i ,i al eonomiei aesteia se m'soa&a
pe plan inte&naional ,i p&in talia ompaniilo& multinaionale u apital auto=ton a&e i,i desf',oa&a
ativitatea n alte '&i. 1n onlu-ie+ da' *omnia do&e,te s' devin' impo&tant' pe plan
inte&naional+ ea t&e#uie s' fa' ma&i efo&tu&i pent&u a aele ompanii auto=tone s' fie p&e-ente u
filiale ,i n alte '&i.
(.%.5unciile diplomaiei economice
1n aepiunea sa de ativitate de pu&ta&e a &apo&tu&ilo& unui stat u un alt stat sau 3&upu&i de
state+ p&in mi<loae sau 'i ofiiale+ diplomaia indepline,te o multitudine de funiuni+ a&e a& putea
fi sinteti-ate dup' um u&mea-'F
Reprezentarea
D&eptul de &ep&e-enta&e este ine&ent suve&anit'ii. P&in u&ma&e numai statele suve&ane pot
t&imite a3eni diplomatii a&e s' le &ep&e-inte n &apo&tu&ile u alte state sau u alte instituii u
pe&sonalitate <u&idi' inte&naional'. Pie&de&ea suve&anit'ii due automat la pie&de&ea d&eptului de
&ep&e-enta&e. De altfel+ n' @u3o M&otius &eleva a numai titula&ii suve&anit'ii pot t&imite soli+
adi' s' se fa' &ep&e-entai+ ,i a ++regii care au fost !ns biruii !ntr-un rzboi solemn, i li s-a rpit
domnia, au pierdut, !mpreun cu celelalte prerogative ale acestuia, i dreptul de a trimite soli Q.
4e=iul onept dup' a&e a3enii diplomatii e&au &ep&e-entanii pe&sonali ai suve&anului a fost n
ma&e m'su&' dep',it ast'-i+ att de p&atia &elaiilo& intenaionale ontempo&ane+ t ,i de evoluia
,tiinei politie. Ast'-i+ a3enii diplomatii nu mai sunt identifiai u pe&soana fi-i' a
11
P&elua&e de peF http://www.neogen.ro/desprenoi/?1=1&desprenoi_p=press&wtd=detail&idpr=645
"3
3uve&nanilo&I ei &ep&e-int' statele a&e i;au a&editat. Convenia de la 4iena din 10(1 p&ivind
&elaiile diplomatie plasea-' pe p&imul lo nt&e funiile unei misiuni diplomatie pe aeea de ++a
&ep&e-enta statul a&editant n statul a&edita&Q Da&tiolul 3+ alinatul aE. Aest lu&u este fi&es
deoa&ee+ atuni nd statele nt&' n le3'tu&i &eip&oe+ asi3u&a&ea menine&ii aesto& le3'tu&i+
de-volta&ea uno& &elaii no&male+ de ola#o&a&e+ p&esupune n p&imul &nd e.istena uno&
&ep&e-entani ai lo& a&e t&e#uie s' int&e n inte&aiune.
Ca p&inipala funie a misiunii+ aeasta este n&edinat' n p&imul &nd ,efului de misiune+
de,i ,i ali a3eni diplomatii pot ndeplini funii de &ep&e-enta&e. Dat fiind a &ep&e-enta&ea
nseamna n p&atia su#stitui&ea elui a&e a dat mandatul de &ep&e-enta&e+ este evident '
diplomaia &elama oameni #ine p&e3'tii+ u sim de &esponsa#ilitate ,i d'&ui&e total' ndeplini&ii
inst&uiunilo& p&imite.
*ep&e-enta&ea impune+ de asemenea+ &espeta&ea uno& &e3uli de e&emonial+ no&me de
u&toa-ie ,i politee+ menite s' asi3u&e un ad&u p&opie dialo3ului nt&e &ep&e-entanii statelo&+ a ,i
&espeta&ea e3alit'ii n d&eptu&i dint&e state.
Aplicarea i n!"ptuirea p#liticii e$terne a statului
Politia e.te&n' a unui stat este totalitatea o#ietivelo& ,i metodelo& pe a&e 3uve&nul aelui
stat le ela#o&ea-' n &elaiile u alte state+ inlusiv atitudinea fa' de p&o#lemele inte&naionale.
Diplomaia a&e funia de a se&vi aeste sopu&i+ metode ,i mi<ioae. Diplomaia nu ela#o&ea-'
politia e.te&n'I ea este o te=ni' sau un inst&ument de pune&e n p&ati' a aestei politii.
O onsein' a aesto& a.iome este a apa&atul diplomati al unui stat ; ministe&ul de e.te&ne+
misiunile diplomatie ; nu fi.ea-' sopu&ile politiii e.te&ne ale aelui stat. %l este =emat a+ p&in
nt&ea3a sa ativitate+ folosind inst&umentele ,i speifiul ativit'ii diplomatie+ s' &eali-e-e ,i s'
pun' n valoa&e politia e.te&n' a statului pe a&e l &ep&e-int'.
Pr#tec%ia interesel#r statului i ale cet"%enil#r s"i
\i aeast' funie este e.p&es definit' n Convenia de la 4iena din 10(1+ a&e+ la a&tiolul 3+
aliniatul #+ p&evede funia misiunii diplomatie de ++a o&oti n statul a&edita& inte&esele statului
a&editant ,i ale et'enilo& s'i+ n limitele admise de D&eptul Inte&naionalQ.
P&oteia et'enilo& unui stat n st&'in'tate a fost n mod t&adiional onside&at' a fiind o
funie a onsulilo&. Cu amal3ama&ea administ&ativ' &esnd' n tot mai multe state a se&viiilo&
onsula&e u ele diplomatie+ aeast' distinie &i3id' se estompea-a din e n e mai mult.
De aeea+ Convenia de la 4iena p&ivind &elaiile diplomatie sta#ile,te n mod e.pliit ' o
misiune diplomati' poate ndeplini ,i funii onsula&e+ a&e inlud eli#e&a&ea de pa,apoa&te+
n&e3ist&'&i de na,te&i+ 's'to&ii ,i deese+ alte funii nota&iale+ n limitele pe&mise de le3islaia ,i
p&atia statului a&edita&.
1n eea e p&ive,te p&oteia pe a&e diplomaia este =emat' s' o asi3u&e inte&eselo& statului
a&editant n statul a&edita&+ ea t&e#uie e.e&itat' n te&meni 3ene&ali+ u&m'&indu;se n p&inipal
aspete p&ivindF
] p'st&a&ea #unului &enume+ a demnit'ii ,i onoa&ei statului a&editant n statul a&edita&I
] u&m'&i&ea ndeplini&ii ntomai+ u #una &edin'+ a nele3e&ilo& n=eiate nt&e statul a&editant ,i
el a&edita&.
1n aeast' ate3o&ie de ndato&i&i int&'+ sp&e e.emplu+ efetua&ea de deme&su&i ,i p&oteste+
da' este a-ul+ atuni nd se p&odu viol'&i ale f&ontie&ei+ spaiului ae&ian sau m'&ii te&ito&iale din
"!
pa&tea statului a&edita&+ p&onuna&ea de disu&su&i de 't&e ofiialit'i o&i pu#lia&ea de '&i+
emisiuni de &adio sau televi-iune+ sau a&tiole de p&es' susepti#ile a fi at&i#uite uno& ofiialit'i+ ,i
a&e p&in tonul lo& violent+ a3&esiv sau tendenios pot adue p&e<udiii statului a&editant ,i &elaiilo&
sale u statul a&edita&. Desi3u&+ aii inte&vine pute&ea de dise&n'mnt a ,efului misiunii diplomatie
sau a a3enilo& diplomatii+ pent&u a deose#i un at tendenios de atele de li#e&a e.p&esie a
pe&soanelo&+ n ondiiile li#e&t'ii p&esei ,i a sepa&'&ii pute&ilo& n statele demo&atie.
1n eea e p&ive,te pe&soanele ,i #unu&ile lo&+ p&oteia diplomati' po&ne,te de la temeiul '
et'enia este le3'tu&a a&e une,te o pe&soan' u un stat anume+ eea e 3ene&ea-' o#li3aii ,i
d&eptu&i &eip&oe+ nt&e a&e ,i aela de a p&etinde p&oteia pe&soanei+ atuni nd aeasta se afl' n
afa&a te&ito&iului t'&ii sale.
P&oteia diplomati' este aiunea p&in a&e un stat p&eia pe ontul s'u o &evendia&e a unui
et'ean al s'u ,i o p&e-int' a pe p&op&ia sa &evendia&e unui alt stat+ a&e a& amenina sau viola
d&eptul aelui et'ean ia& aesta s;a& afla n imposi#ilitatea de a;,i valo&ifia sin3u& d&eptu&ile.
P&oteia diplomati' a et'enilo& statului a&editant n statul a&edita& t&e#uie s' se e.eute
n limitele admise de D&eptul Inte&naional. P&inipalele ondiii a aeast' p&oteie s' se poat'
e.euta suntF
] atul impot&iva '&uia et'eanul soliita p&oteie s' ai#' un a&ate& inte&naional iliitI
] et'eanul s' nu ai#' ,i et'enia statului a&edita&I
] et'eanul s' fa' dovada ' a epui-at toate posi#ilit'ile ofe&ite de le3islaia statului a&edita&
pent&u a p&imi &epa&a&ea daunelo& a&e i;au fost p&ovoate de atul mpot&iva '&uia se pln3e.
5otivele pent&u a&e o pe&soan' se poate afla pe te&ito&iul unui stat st&'in sunt multiple. 1n
3ene&al+ aeasta se dato&e,te desf',u&a&ii uno& ativit'i eonomie+ ome&iale+ indust&iale+
stiinifie+ tu&istie+ le3'tu&i familiale et. Indife&ent de motiv+ ns'+ ie,ind de su# <u&isdiia sa
naional'+ din momentul n a&e int&' pe te&ito&iul unui alt stat+ un et'ean se supune <u&isdiiei
aestui stat+ #enefiiind de toate d&eptu&ile fundamentale pe a&e aesta le &eunoa,te p&op&iilo&
et'eni+ u e.epia d&eptu&ilo& politie.
Aest &e3im de t&atament este aeptat ast'-i+ p&ati+ la sa&a unive&sal'. De aeea+
eventualele dis&imin'&i n p&e<udiiul st&'inilo&+ um a& fi viola&ea d&eptu&ilo& lo&+ ne3a&ea aesului
n <ustiie+ daune a&e nu au p&imit &epa&aiile uvenite s.a. netea-a de a ine de <u&isdiia inte&n' a
statului vi-itat ,i int&' n domeniul D&eptului Inte&naional+ dnd posi#ilitatea statului de o&i3ine s'
aione-e pent&u &esta#ili&ea le3alit'ii.
Deme&su&ile diplomatie pent&u e.e&ita&ea p&oteiei pot fi ofiiale sau ofiioase+ adi'
neofiiale+ in funtie de modalitatea in a&e aeasta p&otetie se poate asi3u&a at mai efiient. Daa
pe nii una din aeste 'i nu se a<un3e la o soluiona&e satisf''toa&e+ ne afl'm n p&e-ena unui
dife&end inte&naional nt&e statul a&edita& ,i el a&editant+ a&e se e&e soluionat pot&ivit
mi<ioaelo& speifie de &e3lementa&e pe ale pasni' a dife&endelo& dint&e state.
Uneo&i+ p&oteia diplomati' a d&eptu&ilo& et'enilo& a dat na,te&e la ompliaii
inte&naionale+ eea e a dete&minat onsa&a&ea &e3ulii+ evoate mai sus+ p&ivind epui-a&ea de 't&e
pe&soana le-at' a tutu&o& 'ilo& de &eu&s inte&ne+ <u&idie ,i administ&ative+ pe a&e le3islaia statului
n a&e s;a p&odus le-a&ea le pune la dispo-iia pe&soanelo& fi-ie. P&inipiul+ de o&i3ine utumia&a+ a
fost onsa&at nt&;una din ,entinele Cu&ii Inte&naionale de Gustiie. De asemenea+ '&ile latino;
ame&iane au inlus o lau-' n aest sens n T&atatul ame&ian pent&u &e3lementa&ea pa,ni' a
dife&endelo&+ sau Patul de la 8o3ota+ din 32 ap&ilie 10!7. Dela&aia Adun'&ii Mene&ale a ONU din
107" p&ivind &e3lementa&ea pe ale pa,ni' a dife&endelo&

up&inde ,i ea lau-a epui-'&ii 'ilo& de
&eu&s inte&ne.
"$
1n ondiiile de ast'-i+ &eu&3e&ea la p&oteia diplomati' a o;naionalilo& devine din e n
e mai puin f&event'+ dato&it' pe&feion'&ii le3islaiei ,i avansului pe a&e statul de d&ept l
unoa,te n tot mai multe '&i ale lumii.
Ne&#cierea
P&int&e funiile misiunii diplomatie+ Convenia de la 4iena o p&evede pe aeea de ++a due
t&atative u 3uve&nul statului a&edita&Q Da&tiolul 3+ aliniatui E.
Ne3oie&ea este poate una din ele mai impo&tante funii ale diplomaiei+ n ndeplini&ea meni&ii
sale de a pune n p&ati' politia e.te&n'. Dint&e toate p&oedeele+ ne3oie&ea este f'&' ndoial' ea
a&e se identifia el mai mult u diplomaia+ n a,a m'su&' nt+ adesea+ un ++#un ne3oiato&Q este
sinonim u un ++#un diplomatQ.
1n esen'+ ne3oie&ea este onf&unta&ea dint&e voinele suve&ane u sopul de a a<un3e la un
ao&d n p&o#lemele de inte&es omun+ pe ale pa,ni' ,i pe alea omp&omisu&ilo& de o pa&te ,i de
alta. Unul din ma&ii <u&i,ti &omni a&e s;au oupat de teo&ia ,i metodolo3ia ne3oie&ilo&+ distin3e
t&ei fa-eF ] p&ima fa-' a p&e;ne3oie&ilo&+ a&e nepe p&in sta#ili&ea ontatului nt&e p'&i ; o
fa-' e.t&em de impo&tant' n speial n situaiile de tensiune n a&e p'&ile au suspendat o&ie
&apo&tu&i nt&e eleI n aeast' fa-' nt&e &ep&e-entanii p'&ilo& au lo ntlni&i+ disuii+ s=im#u&i de
p'&e&i+ astfel nt p'&ile s' a<un3' s';,i unoas' &eip&o po-iiileI
] fa-a a doua a ne3oie&ilo& p&op&iu;-ise ; n a&e p'&ile se an3a<ea-' efetiv n identifia&ea
ao&dului n p&o#lemele a&e fa o#ietul ne3oie&ii+ a&e a fost p&eis sta#ilitI este fa-a n a&e ++o
aiune politi' se t&ansfo&m' nt&;un at de d&ept inte&naionalI
] fa-a a t&eia a post;ne3oie&ilo& ; n a&e se disuta te.tul ao&dului a&e &e3lementea-' dife&endul
sau nele3e&ea inte&venit' nt&e p'&i n p&o#lema ne3oiat'.
%ste o e&ta evoluie n oneptul de ne3oie&e+ n &apo&t u el enunat de 5a=iavelli+
pent&u a&e o#ietul ne3oie&ii e&a o#ine&ea pe toate 'ile a avanta<ului ma.im+ f'&' a ine seama de
p&e<udiiul pe a&e l;a& putea sufe&i ealalt' pa&te. De aii ,i faima p&oast' a diploma ilo&+ a&e mai
a&e ,i ast'-i &eve&#e&atii+ a e.pe&i n a&ta indue&ii n e&oa&e+ n asunde&ea adev'&ului n f&a-e
meste,u3ite+ oameni u dou' fee s.a.
Coneptul ontempo&an de ne3oie&e up&inde elementul de t&an-aie+ de aomoda&e ,i
salv3a&da&e a inte&eselo& am#elo& p'&i+ u sopul de a se o#ine &e-ultate du&a#ile. *e-ultatele unei
ne3oie&i n a&e o pa&te p&ofit' de o po-iie momentan' mai pute&ni' sau de o on<untu&'
favo&a#il'+ pent&u a impune aepta&ea de 't&e ealalta pa&te a unei anumite &e-olv'&i+ nesootindu;i
inte&ese fundamentale+ nu pot fi de,t p&ea&e. %ste de asteptat a la p&o.ima oa-ie a&e se va ivi+
pa&tea le-at' s' &epun' n disuie &e-ultatele ne3oie&ii. O&i+ un asemenea tip de ne3oie&i nu poate
det s' ondu' la insta#ilitate n &elaiile inte&naionale.
Desi3u&+ nu e.ist' o fo&mul' pent&u suesul ne3oie&ii+ a&e s' fie aplia#il' a un panaeu
ne3oie&ilo& n 3ene&al+ data fiind va&ietatea e.t&em' a su#ietelo& de ne3oie&e+ a ,i a p'&ilo& a&e
nt&a n ne3oie&e. 5anie&a de ne3oie&e depinde n ma&e m'su&a de ne3oiato&I ea este eminamente
pe&sonal' ,i su#ietiv'. Cu toate aestea+ un ne3oiato& t&e#uie s' nt&uneas' un num'& de ondiii
eseniale pent&u a n=eia u sues o ne3oie&e+ nt&e a&eF
] st'pni&ea temeinia a su#ietului ne3oie&ii+ inlusiv a isto&iului fie'&ei p&o#leme+ p&in
studie&ea amanunit' a dosa&ului p&o#lemelo& e u&mea-' a fi ne3oiateI
] unoa,te&ea inteniilo& p&ofunde ale pa&tene&ului de ne3oie&e+ pent&u a putea distin3e nt&e
p&ete.te ,i difiult'i &eale ale aestuia+ a ,i info&ma&ea t mai omplet' asup&a pe&sonalit'ii elui
"(
u a&e se poa&t' ne3oie&ea ; tempe&ament+ &eaii p&evi-i#ile+ o&i-ont ultu&al+ a&3umente la a&e
este sensi#il s.a.I
] asi3u&a&ea unei doument'&i o&espun-'toa&e+ asup&a tutu&o& aspetelo& su#ietului supus
ne3oie&iiI
] asi3u&a&ea se&viiilo& uno& onsilie&i ,i e.pe&i pent&u dive&sele aspete ale su#ietului de
ne3oie&eI
] p&e-enta&ea u la&itate a po-iiilo& p&op&iului 3uve&nI ap'&a&ea lo& u fe&mitate+ atuni nd sunt
n <o inte&ese ma<o&e+ ,i apaitatea de a dise&ne po-iiile susepti#ile de omp&omis ,i onesii+
pent&u a veni n ntmpina&ea aspi&aiilo& le3itime ale eleilalte p'&i.
*e-ultatele ne3oie&ii se onsemnea-'+ de &e3ula+ nt&;un doument. Da' ne3oiato&ii au
mpute&nii&ile neesa&e+ el poate fi semnat pe lo+ la n=eie&ea ne3oie&ii. Da' nu au asemenea
mpute&nii&i+ ne3oiato&ii pot onveni adopta&ea ad referendum a doumentului+ adi' su# &e-e&va
ap&o#'&ii lui de 't&e fiea&e dint&e 3uve&ne.
A& mai t&e#ui fau' distinia nt&e ne3oie&i ,i disuii. Ne3oie&ile p&esupun un ao&d p&eala#il
nt&e p'&i de a 'uta mp&eun' soluia unei p&o#leme date. Disuiile diplomatie sunt doa& un on;
tat ve&#al+ o onf&unta&e de idei sau un s=im# de p'&e&i+ a&e nu u&m'&es neapa&at &eali-a&ea unui
ao&d.
O'ser(area i in!#r)area
Aeast' funie a misiunii diplomatie este sinteti-at' de Convenia de la 4iena din 10(1 n
u&m'to&ii te&meniF ++a se info&ma p&in toate mi<ioaele liite desp&e ondiiile ,i evoluia
evenimentelo& din statul a&edita& ,i a &apo&ta u p&ivi&e la aeasta 3uve&nului statului a&editantQ
Da&tiolul 3+ aliniatuildE.
Pent&u a putea ont&i#ui la de-volta&ea uno& &apo&tu&i su#staniate nt&e statul a&editant ,i el
a&edita&+ este e.t&em de impo&tant a misiunea diplomati' s' unoas' #ine &ealitatea politi'+
soial' ,i eonomi' loal'+ s' fie la u&ent u p&oietele de de-volta&e ale 3uvemului statului
a&edita&+ p&eum ,i u o#ietivele ,i metodele sale de politi' e.te&na si+ in 3ene&al+ sa identifie
o&ie evolutii din statul a&edita& a&e a& putea influena+ n #ine sau n &'u+ &elaiile u statul
a&editant.
1n lumina elo& de mai sus+ su&sele de info&ma&e ale a3en ilo& diplomatii sunt n p&inipalF
] onvo&#i&i u ofiialit'ile statului a&edita&+ ent&ale ,i loaleI
] vi-ite speiale n sopu&i de info&ma&e+ la 5iniste&ul de %.te&neI
] u&m'&i&ea de-#ate&ilo& pa&lamenta&e ,i a alto& manifest'&i pu#lie la a&e pa&tiip' ofiialit'i ale
statului a&edita&+ n a&e aestea iau uvntul sau iau pa&te la lu&'&iI
] ,ti&ile ,i omenta&iile din mi<loaele de info&ma&e n masa din statul a&edita& > a3en ii de p&esa+
-ia&e+ &eviste+ &adio+ televi-iuneI
] ntlni&i u ole3ii din o&pul diplomati+ pent&u s=im#u&i de info&maii.
1n statele demo&atie+ sunt fi&e,ti ontatele a3enilo& diplomatii ,i u &ep&e-entanii
fo&maiunilo& politie de opo-iie+ dat fiind a aestea fie ' au fost+ fie pot venii o&ind la
3uvena&e+ ,i+ n onsein'. sunt inte&esate n &elaiile inte&naionale ale statului a&edita&.
O ndato&i&e de #a-' a misiunii diplomatie n e.e&ita&ea funiei de o#se&va&e ,i info&ma&e este
aeea de a &apo&ta info&maiile o#inute u ma.im' o#ietivitate+ =ia& da' ele a& fi nepl'ute pent&u
auto&it'ile statului a&editant+ astfel nt s' pe&mit' aesto&a evalu'&i asup&a uno& date &eale.
Da' p&oedeele folosite pent&u o#ine&ea de info&maii sunt ano&male+ ndeose#i pent&u date
sensi#ile+ um a& fi ele u a&ate& milita&+ ativitatea nepe s' semene u spiona<ul. Pent&u o
"/
misiune diplomati'+ o asemenea p&ati' este ile3al' ,i iliit'. %ste ns' adev'&at '+ n pe&ioade
inte&naionale mai tul#u&i+ um a fost pe&ioada *'-#oiului *ee+ adeseo&i statele aflate n ta#e&e
opuse au folosit aope&i&ea diplomati' pent&u a3enii lo& se&ei+ dat fiind '+ n aeast' postu&'+
&isul pe a&e l au a3enii p&in,i este doa& aela de a fi e.pul-ai din statul a&edita&.
Ceea e nu este aepta#il n ativitatea no&mal' a e.e&it'&ii funiilo& diplomatie este ule3e&ea
landestin' de info&maii+ inlusiv o#ine&ea de info&maii de la a3eni pl'tii.
Pr#te*area rela%iil#r +intre state
Avnd a o#ietiv stato&nii&ea uno& &elaii p&ietene,ti nt&e state+ diplomaia a&e+ de
asemenea+ funia de a a#o&da ntotdeauna de o manie&a po-itiv' p&o#lemele a&e apa& ,i de a
nl'tu&a difiult'ile ,i o#staolele a&e su&vin n &elaiile dint&e dou' sau mai multe state.
Aeast' funie se poate &eali-a punndu;se n valoa&e toate mi<ioaele speifie ,i avanta<ele
pe a&e D&eptul Diplomati le;a &eat a3enilo& diplomatii+ a&e t&e#uie s' ola#o&e-e ,i s' aute
soluii =ia& ,i atuni nd statele lo& se afl' pe po-iii diamet&al opuse sau =ia& pe piio&. de &'-#oi.
5ai mult det att+ diplomaia poate <ua un &ol p&eventiv e.t&em de impo&tant+ sesi-nd din timp
evoluiile a&e a& putea dete&mina dete&io&a&ea &apo&tu&ilo& dint&e state ,i aut nd soluii a&e s'
aplane-e dive&3enele ,i nenele3e&ile n' din fa-a lo& inipient'.
Diplomaia p&eventiv' ap't' ast'-i un lo tot mai impo&tant n p&eoup'&ile statelo&+
ndeose#i n ad&ul st&utu&ilo& multilate&ale um sunt O&3ani-aia Naiunilo& Unite+ O&3ani-aia
pent&u 6eu&itate ,i Coope&a&e n %u&opa+ Uniunea %u&opean' ,i Aliana Atlantiului de No&d. %a ,i
p&opune a+ p&in m'su&i p&atie de #une ofiii ,i medie&e+ ' ,i p&in n=eie&ea uno& ao&du&i nt&e
statele inte&esate s' p&entmpine evoluii a&e a& putea putea 3ene&a n onf&unt'&i milita&e.
(.(.&rganele instituionale ale diplomaiei economice
Pri)irea se!il#r +e )isiune
5isiunea diplomati' este &u3at' s' omunie 5iniste&ului Afae&ilo& %.te&ne+ n timp util+
data sosi&ii+ mi<loul de t&anspo&t si puntul de int&a&e n *omnia a noului sef de misiune pent&u a fi
ntmpinat onfo&m u-antelo& diplomatie.
La sosi&ea la post+ sefii de misiune sunt salutati n 8uu&esti+ la 3a&a sau ae&opo&t+ n numele
minist&ului afae&ilo& e.te&ne+ de di&eto&ul P&otoolului sau de ad<untul aestuia.
Da' sosi&eaNplea&ea sefului de misiune a&e lo n -ilele de sam#'t' sau dumini'+ s'&#ato&i sau alte
-ile n a&e ofiial nu se lu&ea-' p&eum si dup' o&ele "".22 sau inainte de o&ele 27.22+ aesta va fi
salutat de un funtiona& al Di&etiei P&otool.
,izitele pr#t#c#lare ale se!il#r +e )isiune la s#sirea la p#st
Dup' sosi&ea sa la 8uu&esti+ seful de misiune fae o vi-it' di&eto&ului P&otoolului
5iniste&ului Afae&ilo& %.te&ne+ a&e l info&mea-' asup&a u-antelo& loale p&ivind e&emonia
p&e-ent'&ii s&iso&ilo& de a&edita&e si asup&a &e3ulilo& de p&otool a&e t&e#uie &espetate de sefii
misiunilo& diplomatie n *omnia.
Cu oa-ia aestei vi-ite+ seful de misiune soliita o audient'+ n le3'tu&a u p&e-enta&ea
opiilo& s&iso&ilo& de a&edita&e+ la minist&ul afae&ilo& e.te&ne sau+ n lipsa aestuia+ la un se&eta&
de stat. Ulte&io&+ di&eto&ul P&otoolului info&mea-' pe seful de misiune desp&e -iua si o&a nd va fi
"7
p&imit de minist&ul afae&ilo& e.te&ne sau de se&eta&ul de stat n vede&ea depune&ii opiilo&
s&iso&ilo& de a&edita&e.
1ns'&inatul u afae&i titula& nmnea-' di&eto&ului P&otoolului opia s&iso&ii de a#inet
p&in a&e este numit n aeasta funtie si a elei de &e=ema&e a p&edeeso&ului+ n a-ul ' aesta nu
a depus;o la plea&e.
1n -iua si o&a fi.ate pent&u audient' la minist&ul afae&ilo& e.te&ne sau la se&eta&ul de stat+
seful de misiune este asteptat si p&e-entat minist&ului de di&eto&ul P&otoolului. Cu aest p&ile<+
minist&ul afae&ilo& e.te&ne sau se&eta&ul de stat a&e o onvo&#i&e u seful de misiune. eful de
misiune nmnea-' minist&ului afae&ilo& e.te&ne sau se&eta&ului de stat opiile s&iso&ilo& de
a&edita&e si ale s&iso&ilo& de &e=ema&e a p&edeeso&ului s'u+ n a-ul n a&e aesta nu le;a depus
la plea&e. Di&eto&ul P&otoolului info&mea-' pe seful de misiune de data si o&a fi.ate pent&u
audienta la p&esedintele *omniei n vede&ea p&e-ent'&ii s&iso&ilo& de a&edita&e.
eful de misiune omuni' n p&eala#il di&eto&ului P&otoolului numele ola#o&ato&ilo& s'i u 3&ad
diplomati a&e u&mea-' s';l nsoteas' la e&emonia depune&ii s&iso&ilo& de a&edita&eI num'&ul
aesto&a poate fi de 1;3 pe&soane.
Numi&ea unui ns'&inat u afae&i a..+ va fi omuniat' minist&ului afae&ilo& e.te&ne al t'&ii
a&edita&e p&int&;o s&isoa&e sau tele3&am'+ de 't&e minist&ul afae&ilo& e.te&ne al t'&ii a&editante.
Cere)#nia prezent"rii scris#ril#r +e acre+itare
1n -iua fi.at' pent&u depune&ea s&iso&ilo& de a&edita&e+ di&eto&ul Di&eiei P&otool din 5iniste&ul
Afae&ilo& %.te&ne sau ad<untul aestuia ondue pe am#asado& de la &esedintaN am#asada la Palatul
Cot&oeni. Deplasa&ea am#asado&ului la Palatul Cot&oeni se va fae u un autotu&ism pus la
dispo-iie de P&otoolul P&esediniei. Cola#o&ato&ii a&e l nsotes D1;3E se deplasea-' u masini ale
am#asadei. La int&a&ea n u&tea Palatului Cot&oeni+ am#asado&ul o#oa&' din masina si este salutat
de seful P&otoolului P&esediniei+ a&e l invita s' t&ea' n &evista 3a&da milita&a de onoa&e. Aeast'
e&emonie se desf'soa&' n ao&du&ile 5a&sului de ntmpina&e.
Am#asado&ul se op&este n d&eptul d&apelului *omniei si salut' p&int&;o usoa&' nlina&e a
apului+ dup' a&e ontinua t&ee&ea n &evista a 3'&-ii. Dup' t&ee&ea n &evista a 3'&-ii milita&e de
onoa&e+ am#asado&ul este invitat n masin'+ unde l asteapt' di&eto&ul Di&etiei P&otool din
5iniste&ul Afae&ilo& %.te&ne. Odat' a<unsi la Palat+ am#asado&ul si ola#o&ato&ii s'i sunt ondusi
nt&;un salon de astepta&e n a&e sunt a&#o&ate stea3u&ile &espetivei t'&i si al *omniei.
Am#asado&ul+ nsotit de di&eto&ul Di&etiei P&otool din 5iniste&ul Afae&ilo& %.te&ne+
u&mati de ola#o&ato&ii am#asado&ului+ int&' n 6ala Uni&ii si se op&es la !;$ pasi in fata p&,edintelui
*omniei. 6unt p&e-enti minist&ul afae&ilo& e.te&ne sau un se&eta& de stat si un onsilie&
p&e-idential sau de stat.Di&eto&ul P&otoolului din 5iniste&ul Afae&ilo& %.te&ne se ad&esea-'
p&esedintelui *omniei u fo&mula QDomnule p&esedinte+ am onoa&ea s' v' p&e-int pe %.elenta 6a+
domnul ^..+ am#asado&ul e.t&ao&dina& si plenipotentia& al ^.. n *omniaQ. Am#asado&ul l saluta
pe p&esedintele *omniei p&int&;o usoa&' nlina&e a apului si se ad&esea-' u u&matoa&ele uvinteF
QDomnule p&esedinte+ pe&miteti;mi s' v' nmne- s&iso&ile p&in a&e p&esedintele ^..+ Domnul ^..
m' a&editea-' n alitate de am#asado& e.t&ao&dina& si plenipotentia& al ^.. n *omnia+ p&eum si
s&iso&ile de &e=ema&e a p&edeeso&ului meuQ.
Am#asado&ul se ap&opie de p&esedinte pent&u a;i nmna s&iso&ile de a&edita&e+ p&eum si
s&iso&ile de &e=ema&e a p&edeeso&ului s'u+ da' este a-ul. 1nmna&ea se fae u am#ele mini de
la o distanta de i&a un met&u.
Dup' p&imi&ea s&iso&ilo&+ p&esedintele i st&n3e mna am#asado&ului.
P&esedintele p&e-int' am#asado&ului pe&soanele ofiiale &omane a&e asista la e&emonie. La &ndul
s'u+ am#asado&ul p&e-int' p&esedintelui pe ola#o&ato&ii s'i.
"0
P&esedintele l invit' pe am#asado& pent&u o foto3&afie ofiiala ln3' stea3ul *omniei.
P&esedintele a&e apoi o int&evede&e+ nt&;un salon onti3uu > 8i#liotea > u noul am#asado&. La
int&evede&e asista minist&ul afae&ilo& e.te&neNse&eta&ul de stat+ onsilie&ul p&e-identialNde stat+ seful
P&otoolului P&esedintiei si ola#o&ato&ii am#asado&ului. Di&eto&ul P&otoolului 5iniste&ului
Afae&ilo& %.te&ne se &et&a3e nt&;un salon al'tu&at n astepta&ea n=eie&ii e&emoniei a&e du&ea-s
i&a 1$ minute.
Dup' te&mina&ea onvo&#i&ii+ ma&ata de ofe&i&ea unei upe de sampanie+ p&esedintele si ia
&amas #un de la am#asado&. Am#asado&ul si ola#o&ato&ii s'i ies din palat si se ind&eapta sp&e
masini.
De aeasta dat'+ autotu&ismul ofiial n a&e se afl' am#asado&ul a&e a&#o&at fanionul national
al t'&ii &espetive Dpe a&ipa din fata d&eaptaE.
Di&eto&ul P&otoolului 5iniste&ului Afae&ilo& %.te&ne sau ad<untul aestuia ondue pe
am#asado& pn' la &esedintaNanela&ia aestuia+ unde se poate ofe&i o up' de sampanieNoRtail
&est&ans. _inuta la e&emonia p&e-ent'&ii s&iso&ilo& de a&edita&e este ostum de uloa&e n=is'+
unifo&ma diplomatia sau ostum national.
Or+inea +e prec"+ere a se!il#r +e )isiune
O&dinea de p&e'de&e a sefilo& de misiuni diplomatie va fi dete&minat'+ pent&u am#asado&i+ de -iua
si o&a p&e-ent'&ii s&iso&ilo& de a&edita&e p&esedintelui *omniei+ ia& pent&u ns'&inatii u afae&i
a.i. de data notifi'&ii la 5A% a asum'&ii ondue&ii misiunii diplomatieI
Yiua si o&a p&e-ent'&ii s&iso&ilo& de a&edita&e de 't&e am#asado&i sunt sta#ilite n funtie de -iua si
o&a p&e-ent'&ii opiilo& s&iso&ilo& de a&edita&e la minist&ul afae&ilo& e.te&ne sau se&eta&ul de statI
Yiua si o&a p&e-ent'&ii opiilo& s&iso&ilo& de a&edita&e se sta#iles n funtie de -iua si o&a sosi&ii la
8uu&estiI
Da' n aeeasi -i si la aeeasi o&' soses doi sau mai multi am#asado&i ; n aelasi avion sau nav'
ma&itim' ; o&dinea depune&ii opiilo& s&iso&ilo& de a&edita&e va fi sta#ilit' pe &ite&ii alfa#etie
Ddenumi&ea t'&iiE sau p&in t&a3e&e la so&ti.
A'senta se!ului +e )isiune
1n a- de plea&e tempo&a&' din *omnia+ seful misiunii t&imite o Not' 4e&#al' 5iniste&ului
Afae&ilo& %.te&ne ; Di&etia P&otool ; indind numele ola#o&ato&ului a&e l nlouieste pe timpul
a#sentei sale+ n alitate de ins'&inat u afae&i .
De asemenea+ seful misiunii notifia n s&is 5iniste&ului Afae&ilo& %.te&ne ; Di&etia P&otool ;
ntoa&e&ea si &elua&ea funtiilo& saleI
1n a- de plea&e definitiv' sau tempo&a&' din *omania a unui ns'&inat u afae&i+ notifia&ea
nloui&ii aestuia u un alt ns'&inat u afae&i se fae p&int&;o s&isoa&e sau tele3&am' ad&esat'
minist&ului afae&ilo& e.te&ne al *omniei de 't&e minist&ul afae&ilo& e.te&ne al '&ii &espetive.
Plecarea +e!initi(" +in R#)ania a se!il#r +e )isiune
La plea&ea definitiv' din *omania+ s&iso&ile de &e=ema&e pot fi depuse la P&esedintele *omniei
fie pe&sonal de 't&e sefii de misiune+ fie de sueso&ii aesto&a+ odat' u depune&ea s&iso&ilo& lo& de
a&edita&eI
6&iso&ile de &e=ema&e ale ns'&inatilo& u afae&i titula&i se depun minist&ului afae&ilo& e.te&ne+
fie de ei pe&sonal+ fie de sueso&i+ odat' u s&iso&ile lo& de a#inet.
32
\efii de misiune a&e p'&'ses definitiv *omnia sunt salutati la plea&e+ la 3a&' sau la ae&opo&t+ de
di&eto&ul P&otoolului 5iniste&ului Afae&ilo& %.te&ne sau de ad<untul aestuia.
Da' sosi&eaNplea&ea sefului de misiune a&e lo n -ilele de sm#'t' sau duminia+ s'&#ato&i sau alte
-ile n a&e ofiial nu se lu&ea-' p&eum si dup' o&ele "".22 sau nainte de o&ele 27.22+ aesta va fi
salutat de un funtiona& al Di&etiei P&otool.
Plea&ea definitiv' a sefului de misiune se notifia de 't&e &espetiva misiune p&in Nota 4e&#al' n
a&e se mentionea-' data ple'&ii definitive+ do&inta efetu'&ii uno& vi-ite de &'mas #un Dla
p&esedintele t'&ii+ p&imul minist&u si minist&ul afae&ilo& e.te&neE de a '&o& pe&feta&e se oupa
5iniste&ul Afae&ilo& %.te&ne ; Di&etia P&otool.
La plea&ea definitiv' a unui am#asado&Nsef de misiune+ un mem#&u al ondue&ii 5iniste&ului
Afae&ilo& %.te&ne Dminist&ul de e.te&ne sau un se&eta& de statE ofe&' un de<unNdineu n onoa&ea
&espetivului sef de misiune.
O'li&a%iile pr#t#c#lare ale s#%iil#r se!il#r +e )isiune
Dup' p&e-enta&ea s&iso&ilo& de a&edita&e de 't&e seful de misiune+ sotia aestuia poate soliita o
vi-it' p&otoola&' de p&e-enta&e la sotia minist&ului afae&ilo& e.te&ne.
6otiile sefilo& de misiune t&imit '&ti de vi-it' sotiilo& pe&sonalit'tilo& &omne '&o&a sotii lo& le;au
f'ut vi-ite p&otoola&e de p&e-enta&e sau le;au t&imis '&ti de vi-it'.
Prezentarea scris#ril#r +e ca'inet +e c"tre ns"rcina%ii cu a!aceri titulari la )inistrul
a!aceril#r e$terne
1n -iua si la o&a fi.ate pent&u depune&ea s&iso&ii de a#inet+ ns'&inatul u afae&i titula& vine la
5iniste&ul Afae&ilo& %.te&ne unde este p&imit de di&eto&ul P&otoolului a&uia i inmnea-'+ nt&;o
su&t' nt&evede&e+ opia s&iso&ii de a#inet. Imediat dup' aeasta nt&evede&e+ di&eto&ul
P&otoolului l ondue la a#inetul minist&uluiNse&eta&ului de stat.
1ns'&inatul u afae&i titula& nmnea-' minist&ului afae&ilo& e.te&neNse&eta&ului de stat s&isoa&ea
de a#inet pent&u numi&ea sa si pe aeea de &e=ema&e a p&edeeso&ului s'u+ n a-ul ' aesta nu a
depus;o nainte de plea&e. Cu aeasta oa-ie a&e lo o su&t' onvo&#i&e.
inuta pent&u audienta la minist&ul afae&ilo& e.te&neNse&eta&ul de stat a ns'&inatului u afae&i
titula&+ pent&u depune&ea s&iso&ilo& de a#inet+ este ostum de uloa&e n=is'.
Prezentarea c#la'#rat#ril#r se!ului +e )isiune
6eful de misiune p&e-inta pe p&imul sau ola#o&ato&+ sosit la post+ p&int&;o vi-it' pe a&e o fae
di&eto&ului P&otoolului si di&eto&ului de &elatii din 5iniste&ul Afae&ilo& %.te&ne.
Ceilalti mem#&i ai misiunii+ u 3&ad diplomati+ sunt p&e-entati+ la sosi&ea la post+ di&eto&ului
ad<unt al P&otoolului din 5A% sau alto& ola#o&ato&i ai aestei Di&etii.
Atasatii milita&i si atasatii ome&iali fa vi-ite de p&e-enta&e la 5iniste&ul Ap'&'&ii Nationale si+
&espetiv+ la 5iniste&ul Indust&iei si Come&tului+ onfo&m u-antelo& &espetate n aeste ministe&e.
Decanul C#rpului Dipl#)atic
Dean al Co&pului Diplomati este seful de misiune u 3&ad de am#asado& e.t&ao&dina& si
plenipotentia&+ u ea mai ma&e ve=ime la post. 1n *omania+ dean al Co&pului Diplomati este+ din
ofiiu+ &ep&e-entantul 4atianului ; &espetiv Nuntiul Apostoli.
Int&a&ea si iesi&ea din funtie a deanului Co&pului Diplomati se fae n mod automat+ f'&' niio
e&emonie. 1n a#senta aestuia+ dean al Co&pului Diplomati devine am#asado&ul aflat imediat dup'
31
Nuntiul Apostoli+ n o&dinea de p&eade&e. Notifia&ea aestei situatii la 5iniste&ul Afae&ilo&
%.te&ne ; Di&etia P&otool ; int&a n p&atia diplomati'.
*. )inleA DelaneA notea-' n Inte&national Communiation in t=e NeO DiplomaA a Ke.i3enele s;
au aentuat n ultimii ani n domeniul diplomati9. )ato&ii de dei-ie politia a&e au neles '
Kdiplomaia este o siin'9 n;au p&eupetit mi<loaele impliate de p&e3ati&ea temeini' a
diplomailo&. Ia& investiia faut' pent&u inst&uia uno& oameni de elita n aest domeniu si;a a&'tat
efetul. 1n lu&a&ea Communiation AnalAses and Comp&e=ensive DiplomaA+ 8&Aant Jed3e at&a3e
atenia asup&a faptului '+ Kn afa&a uno& unostinte temeinie n domeniul d&eptului si &elaiilo&
inte&naionale9 si Kn domeniile one.e9+ diplomaii t&e#uie Ks' ai#' talentul de a;si valo&ifia
unostinele n sopul finali-'&ii o#ietivelo& diplomatie u&m'&ite9.
Diplomaia eonomi' a t&eut pe p&imul plan+ a u&ma&e a p&eponde&enei &elaiilo& de impo&t;
e.po&t+ a s=im#u&ilo& ome&iale n 3ene&al si a deplas'&ii ent&ului de 3&eutate din -ona politi' Kn
sfe&a afae&ilo&9+ a oope&'&ii si onf&unt'&ii eonomie.
Tatul diplomati t&e#uie s' nsoeas' toate atele si aiunile int&ep&inse de o&pul diplomati. Un
diplomat inst&uit si talentat va avea p&iepe&ea Ks' se &et&a3' la momentul opo&tun9 sau Ks' insiste
asup&a soluiei pent&u a&e a&e mandat9 atuni nd intuieste a sunt sanse de &eusit'.
Cunostinele de speialitate ; a#solut neesa&e o&i'&ui diplomat de p&ofesie ; t&e#uie ompletate de
a&ta aestuia de Ka le valo&ifia t mai #ine u putin'9+ n ondiiile n a&e Ku tatul diplomati de
a&e t&e#uie sa dea dovada9 si p&in Kele3ana lim#ii9 se impune n faa pa&tene&ilo&. 1n i&umstanele
atuale+ diplomaia eonomi' oup' un lo tot mai impo&tant n &elaiile inte&naionale.
Mlo#ali-a&ea tot mai aentuat' a eonomiei o#li3' statele s' p&atie o diplomaie a&e s' le
p&ote<e-e si p&omove-e t mai #ine inte&esele+ astfel nt ; n aest sistem 3lo#al a&e se
st&utu&ea-' n p&e-ent > fiea&e popo& s';si oupe loul pe a&e l me&ita. Avnd n vede&e
difiult'ile u a&e se onf&unta fiea&e naiune n pe&spetiva oup'&ii unui asemenea lo+ fato&ii
politii de dei-ie au o#li3aia s' ao&de atenia uvenit' ne3oie&ilo& diplomatie+ folosind n
de&ula&ea lo& ei mai p&e3'iti diplomai.
3"
CAPITOLUL I4
5isiunile diplomatie
;.1.9nfiinarea unei misiuni diplomatice permanente
Din ate3o&ia misiunilo& diplomatie se desp&ind+ a,ada&+ u un statut apa&te ,i un &e3im <u&idi
omple.+ misiunile diplomatie pe&manente+ a&e funionea-' n onfo&mitate u no&mele
Conveniei de la 4iena din anul 10(1.
Convenia de la 4iena din anul 10(1 onsa&' un sin3u& a&tiol &elatiilo& diplomatie ,i Qt&imite&ii de
misiuni diplomatie pe&manente:+ sta#ilind+ la a&t. "+ ' aestea se fa p&in onsim'mntul mutual.
Convenia nu se oup' de neta&ea ativit'ii unei misiuni diplomatie pe&manente+ nii tempo&a&+
dei p&in suspenda&e+ nii definitiv+ ia& nfiina&ea ei se define,te n &apo&t de p&oedu&a t&imite&ii
aesteia+ a&e este t&atat' mp&eun' u sta#ili&ea &elaiilo& diploma=e+ um am vT-ut P&in impliaie+
a&t !$ al Conveniei de la 4iena din anul 10(1 sta#ile,te ,i modu&ile de neta&e a ativit'ii unei
misiuiii diplomatie pe&manente++ +n a-ul &upe&ii &elaiilo& diplo&natie nt&e dou' state sau da' o
misiune este &e=e&nat` definitiv sau tempo&a&:. *e-ult' ' d&eptul diplomati folose,te noiunea de
t&imite&e nd este vo&#a de nfiina&ea unei misiuni diplomatie ,i de &e=e&na&e+ nd ativitatea
aestein netea-'+ tempo&a& sau definitiv.
A,ada&+ um se t&imite o misiune diplomati' pe&manent'Z 4om e.amina oninutul no&melo&
d&eptului inte&naional+ nu al no&melo& d&eptului inte&n+ a&e sunt va&iate de la stat la stat.
O p&ima o#se&vaie este ' t&imite&ea de misiuni diplomatie este distint' de sta#ili&ea &elaiilo&
diplomatieI aestea din u&m' onstituie temeiul <u&idi pe a&e se ntemeia-' t&imite&ea misiunilo&
diplomatie.
T&imite&ea de misiuni diplomatie pe&manente se fae numai n #a-a unui ao&d speial+ numit
&apo&tul de misiune diplomati'.
6ta#ili&ea &elaiilo& diplo&natie+ um am v'-ut+ este o dei-ie politi'+ a&e p&ive,te o atitudine fa'
de un stat+ pe `d t&imite&ea de misiuni diplomatie este o =ot'&&e de o&3ani-a&e nt&;un anume
mod a mi<loaelo& de e.e&ita&e a dialo3ului politi+ &espetiv de ap&eie&e a unui inte&es atual.
Aeste dou' momente pot s' nu oinid'+ pe de o pa&teI pe de alt' pa&te+ statele sunt li#e&e s' alea3'
mi<loaele de omunia&eF ontate di&ete+ n s&is sau pe alte 'i de le3'tu&'+ sau des=ide&ea unei
misiuni pe&manente.
%le pot asi3u&a e.e&ita&ea ontatelo& diplomatie+ onfo&m a&t. $ din Convenia de la 4iena din
anul 10(1+ p&in a&edita&ea multipl'+ situaie <u&idi' e onst' n aeea ' statul a&editant+ dup' e
a f'ut notifia&ea uvenit' 't&e statele a&edita&e inte&esate+ poate a&edita un ,ef de misiune sau
afeta un mem#&u al pe&sonalului diplomati+ dup' a-+ n mai multe state+ afa&' numai da' unul
dint&e statele a&edita&e se opune n mod e.p&es la aeasta
1"
.
*e-ult' ' t&i.nite&ea de misiuni diplomatie nu este e3al' u 1 A&t. 01 al. " din Constituie ,i a&t. 3/
din Le3ea n&. 3/N1001 se &efe&' la nfiina&ea+ desfiina&ea ,i s=im#a&ea &an3ului unei misiuni
1"
6tan P. Da&ius Meo&3e > 9*olul diplomaiei n #una onveui&e a statelo&: pa3.17
33
diplomatie ,i nu folose,te te&menul de t&imite&e+ a&edita&ea ,efului de misiune+ =ia& da' aeasta
se fae p&int&;o p&oedu&' speial' n a&e este inlus ao&dul ; in pe&sonam ; al statului a&edita&.
Ao&dul p&ivind t&imite&ea de misiuni diplomatie t&e#uie s' se #a-e-e+ n p&inipal+ pe p&inipiul
&eip&oitaii+ att su# aspetul des=ide&ii &ep&e-entanei onvenite t ,i su# aspetul nivelului
aesteia.
Da' ao&dul este &eali-at+ data des=ide&ii aesto&a nu o&istituie un aspet al &eip&oit'ii.
Consim'mntul de nfiina&e a unei misiuni diplomatie se on&eti-ea-T p&int&;un t&atat s&isI
fo&ma t&atatului poate fi dife&itaF o onventie+ o dela&aie+ un s=im# de note et. P'&ile onvin+ de
&e3ul'+ asup&a u&m'toa&elo& elemente ale misiunii pe&manenteF
aE Nivelul de &ep&e-enta&e Dam#asad' sau le3aieEI
#E 6ediul misiunii+ a&e poate sT nu oinidT u apitala statului a&edita&I misiunea diplomati'+
sp&e deose#i&e de ea a misiunii de pe ln3' o o&3ani-aie inte&naional'+ a&e t&e#uie s' ai#' sediul
la el al o&3ani-aiei+ poate avea sediul n alt o&a, det apitala.
E Num'&ul pe&sonalului a&e u&mea-' a fi a&editat poate onstitui o#iet %lveia a avut mult timp o
le3aie la Pa&is+ n timp e )&ana avea la 8e&na o am#asad'.
*omnia a des=is Ia Alma Ata o misiune diplomatia+ f'&' a *epu#lia Ba-a=stan s' des=id' la
8uu&e,ti o misiune. De asemenea+ *omnia a&e des=is' o am#asad' la 5insR ,i *epu#lia 8ela&us
a&e des=is la 8uu&e,ti un onsulat 3ene&al.
Convenia de la 4iena nu p&evede nimi n le3'tu&a u sediul unei misiuni diplomatie pe&manenteI
Comisia de D&ept Inte&naional nu a f'ut omenta&ii+ ia& la 4iena+ u oa-ia Confe&inei de adopta&e
a Conveniei+ s;a &espins o p&opune&e a %lveiei a sa se ns&ie a o#li3aii ale statelo& de a sta#ili
sediul unei misiuni diplomatie pe&manente p&in onsim'mnt.
P&atia '&ilo& este ' misiunea diplomatia nu t&e#uie s' ai#' neapa&at sediul n apitala '&ii
p&imitoa&e.
Astfel+ *omnia a avut p&ima sa am#asada n *)M dupa el de;al doilea &'-#oi mondial la BalnI
de,i Is&aelul a sta#ilit apitala sa+ in anul 10$2+ Ia Ie&usalim+ *omnia a&e sediul am#asade sale la
Tel AvivI 8&a-ilia+ and a mutat+ n anul 10/"+ apitala la 8&asilia+ a e&ut misiunilo& diplomatie s'
se mute de la *io de Ganei&o ,i ele a&e nu s;au onfo&mat au fost soase de pe lista diplomatia.
De &e3lementa&e #ilate&al' Da&t. 11 din Convenia de Ia 4iena din anul 10(1E. In lipsa aesteia+ statul
a&edita& poate ap&eia el asup&a a eea e este neesa& misiunii statului a&editant+ eea e nu este de
do&it din pa&tea aestui stat.
6t&utu&a misiunii+ a&e poate avea+ onfo&m a&t. 1" din Convenia de la 4iena din anul 10(1+ ,i+
+#i&ou&i f'nd pa&te din misiune:+ des=ise n alte loalit'i det ea n a&e este sta#ilit' misiunea
ns',i. Aest ao&d poate inte&veni ,i ulte&io&.
\i+ n sf&,it+ menionam ' dei-ia de t&imite&e a unei misiuni diplomatie este luat' de auto&itatea
inte&n' a statului a&editant. Pot&ivit a&t. 01 din Constituia *omniei+ P&e,edintele *omniei ap&o#'+
p&in de&et+ nfiina&ea+ desfiina&ea ,i s=i&n#a&ea &an3ului unei misiuni diplomatieI aest d&ept i
este onfe&it ,i de Le3ea n&. 3/ din "! &nai 1001 um am v'-ut.
O misiune poate s';,i s=im#e &an3ulI sediul poate fi t&ansfe&atI un ofiiu onsula& se poate
t&ansfo&ma n am#asad' sau nt&;o misiune speial'I o misiune tempo&a&' nt&;una pe&manent' et.
%ste neesa&+ de fiea&e dat'+ un ao&d nt&e statul a&edita& ,i statul a&editantZ Confo&m a&t. ! al
Conveniei de la 4iena din anul 10(3 u p&ivi&e la &elaiile onsula&e one modifia&e adus' unui
ofiiu onsula& se fae u onsim'mntul statului de &e,edin'.
Astfel+ se unoa,te p&atia t&ansfo&m'&ii unei &ep&e-entane diplomatie nd )&ana+ n 10(!+ a
&eunosut *.P. C=ine-'I am#asada C=inei naionaliste DTaiOanulE de la Pa&is a anunat ' se
t&ansfo&m' n misiune pe&manent' pe ln3' UN%6CO+ a&e va &ep&e-enta+ ofiial+ n A&t. 1" nu
folose,te e.p&esii a&e a& t&imite la inte&p&eta&ea ' misiunea se infiinea-'+ o#li3ato&iu+ n apitala
3!
statului a&edita&. *omnia a t&ansfo&mat n anul 100" Consulatul Mene&al din 8e&lin nt&;un #i&ou al
misiunii diplomatie de la 8onn. 1n Clu<bNapoa este un #i&ou al Am#asadei 6UA.
)&ana+ ,i C=ina DTaiOanulE. Ulte&io&+ pe aest temei+ 3uve&nul f&ane- a e&ut am#asadei C=inei
naionaliste s' p&edea sa&inile am#asadei *. P. C=ine-e ,i+ n lipsa unui &'spuns+ poliia f&ane-' a
inte&venit pent&u t&ansfe&a&ea #i&ou&ilo& ,i a&=ivei.
Aiunea poliiei f&ane-e se ap&eia-' a fiind le3al'+ nt&ut am#asada TaiOanului s;a desfiinat+
pe #a-a elo& onvenite de p'&i+ faptul t&ansfo&m'&ii am#asadei n misiune pe ln3' o o&3ani-aie
inte&naional' a dus la neta&ea e.istenei aesteia dinti+ ia& misiunile pe&manente au alt &e3im.
6=im#a&ea pe&sonalului misiunii nu este o t&ansfo&ma&e a ei Astfel+ n septem#&ie 10/0+ olonelul
Madaffi a apelat la studeni+ u oa-ia p&imei anive&s'&i a 5a&ii &evoluii+ pent&u a lua su# ont&ol
misiunile diplomatie ale Li#iei din st&'in'tateI d&ept u&ma&e+ misiunile diplomatie din Atena+
8onn+ Lond&a+ 5ad&id+ Pa&is+ *oma ,i Jas=in3ton+ s;au t&ansfo&mat n+ +#i&ou&i popula&e:+ fo&mate
din $ mem#&i+ onduse de un se&eta&I ma<o&itatea statelo& nu au &eaionat+ afa&' de teva state
af&iane ; 6ene3al+ Ni3e&ia+ Ni3e&+ 5ali ,i 4olta 6upe&ioa&' ; a&e au e&ut Li#iei s';,i &e=eme
diplomaii n !7 de o&e+ nt&ut s;a ap&eiat ' nu este det o s=im#a&e de pe&sonal+ nu o
t&ansfo&ma&e a misiunii.
Cteva luni mai t&-iu Lond&a a 3'sit o soluie p&a3mati'+ a e&ut Li#iei s' &e=eme pe ,eful
#i&oului popula& f'&' a;l dela&a pe&sona non 3&ata+ nt&ut aeasta este fo&mula e se apli' numai
pe&soanelo& a&e #enefiia-' de statut diplomati.
;.%. ?ipuri de misiuni diplomatice permanente
0mbasadele sunt misiunile diplomatie ele mai impo&tante+ u &an3ul el mai &idiat+ ,eful
ei+ am#asado&ul+ fae pa&te din p&ima ate3o&ie+ de p&e'de&e+ a,a um se p&evede n&e3ulamentul de
la 4iena+ din 171$.
3uniatura este misiunea diplomati' &eat' de 6fntul 6aun pe ln3' su#ietele omunit'ii
inte&naionale ,i+ de,i ea a&e a o#iet de a;l &ep&e-enta pe ln3a o instituie lai'+ ea a&e ,i pute&i
di&ete n ie&a&=ia ele-iasti' loal'+ pot&ivit d&eptului anoni. Nuniul este episop sau
a&=iepisopI nd este numit a&dinal+ misiunea sa netea-'. Pn' n se. ?4I+ &nisiunea papal' se
numea le3aie. AstT-i se numes le3aii papale numai misiunile speiale sau tempo&a&e. Pot&ivit
*e3ulamentului de la 4iena din 171$+ nuniul+ ,eful misiunii titula& de post+ fae pa&te din p&ima
ate3o&ie a a3enilo& diplomatii.
Nuniatu&a este nfiinat' numai da' 6fntul 6aun a&e &elaii ofiiale DdiplomatieE u statul
&espetivI n a#sena aesto&a+ 6fntul 6aun poate t&imite un dele3ate apostoli+ a&e nu #enefiia-'
de d&eptul de p&e'de&e+ nefiind un a3ent diplomati p&op&iu;-is.
:egaiunea este o misiune diplomati' de &an3 infe&io&+ ondus' de un minist&u sau un
minist&u &e-identI fae pa&te din a doua las' a a3enilo& diplomatii.
@nternuniatura apostoli' este &ep&e-entana pontifial' a&e o&espunde le3aiei. Titlul de
inte&nuniu poate fi ao&dat unui se&eta& de la nuniatu&T. 1n p&ati' inte&nuniile ndeplines
aelea,i misiuni a ,i nuniatu&a
13
.
9naltul 2omisariat este o misiune diplomati' folosit' nt&e statele a&e nt&ein &elaii
st&nse+ um a& fi statele Co&nmonOealt=ului sau a&e sunt le3ate p&int&;o uniune pe&sonal'. De
&e3ul'+ naltul omisa& a ap'&ut p&in t&ansfo&ma&ea 3uve&nato&ului unei met&opole t&imis n olonia
sa.
13
6tan P. Da&ius Meo&3e > *olul diplomaiei n #una onveui&e a statelo& pa3."!
3$
)&ana a&e+ n statele a&e fa pa&te din Comunitatea de Naiuni+ nalti &ep&e-entani. 1naltul omisa&
p&e-int' s&iso&i de a&edita&e din pa&tea 3uve&nului+ al '&ui &ep&e-entant este+ 'i ,eful de stat este
aela,i att pent&u statul p&imito& t ,i pent&u el t&imi'to&I el este deanul o&pului diplomati n
statul &espetiv.
;.( 5unciile unei misiuni diplomatice permanente
Limitele e.e&it'&ii unei ativit'i liite de 't&e o misiune diplomati sunt p&ev'-ute la a&t. 3 al
Conveniei de la 4iena din anul 10(3+ a&e dela&'F
1. )uniile unei misiuni diplomatie pe&manente onstau n speial nF.
0 reprezenta statul a&editant n statul a&edita&I a due t&atative u 3uve&nul statului
a&edita&I
*ep&e-enta&ea este+ n p&imul &nd+ pa&tiipa&ea misiunii diplomatie la viaa pu#li' din statul
a&edita&F pa&tiipa&ea la s'&#'to&ile naionale+ la &eepii ,.a.
1n al doilea &nd+ &ep&e-enta&ea este e.p&esia unei mpute&nii&i 3ene&ale dat' ,efului de misiune
diplomati' de a e.p&ima voina+ do&inele+ p&eoup'&ile ,i puntele de vede&e ale statului a&editant.
A,a um &e-ulta din p&evede&ea de la lit.+ +a: a a&tiolului 3+ misiunea diplomati' &ep&e-int' statul
a&editant ,i nu pe ,eful de stat sau 3uve&nul.
aestui statI aeasta nseamn' ' po-iiile am#asado&ilo&+ p&eoup'&ile ,i aiunile lo& t&e#uie s' se
nad&e-e n politia statului+ a,a um este ea ela#o&at' de auto&it'ile ompetente ale aestuia. Am
a&'tat ' diplomaia p&omovea-' u mi<loae speifie politia e.te&n' a unui stat+ a&e este
ela#o&at' de un meanism mult mai omple. det ,eful de stat sau de 3uve&n. O#ietivele
diplomatie sunt up&inse n onstituiile statelo&. Aeste o#ietive t&e#uie s' le ndeplineas' o
misiune diplomati'.
0 se informa p&in toate mi<loaele liite desp&e ondiiile ,i evoluia evenimentelo& din statul
a&edita& ,i a &apo&ta u p&ivi&e la aestea 3uve&nului statului a&editant.
O&oti&ea inte&eselo& statului a&edita& este una din ele mai ve=i funiiI ea a&e la #a-'+ in
p&inipal+ ne3oie&ea. Totu,i ea nepe s' pia&d' din impo&tanta+ nt&ut la ne3oie&ile vi-nd
n=eie&ea de onvenii ,i t&atate+ p&in a&e se sta#iles fo&mele de ola#o&a&e nt&e state n dife&ite
domenii+ pa&tiip' te=niieni ai admUnist&aiei+ speiali,ti n dife&ite domenii.
5isiunile diplomatie pa&tiipa la aeste ne3oie&i ,i la p&e3ati&ea lo&. Te&menul de ne3oie&e
nu se &efe&' la un t&atat+ i el p&ive,te &e-olva&ea p&o#lemelo& pe ale #ilate&al'+ a&e inte&esea-' ele
dou' state. O ntlni&e a ,efului de misiune diplomati' u &ninist&ul afae&ilo& e.te&ne este de<a o
ne3oi&e+ o nt&evede&e politi'+ un s=im# de opinii politie ,i o vi-iune asup&a 'ilo& de-volt'&ii
&elaiilo& #ilate&ale.
Ne3oie&ile pot fi ofiiale sau ofiioase. Ne3oie&ile ofiioase sunt de sonda&e a opiniilo&+ a
inteniilo&+ a&e nu an3a<ea-' ele dou' state. Ne3oie&ile ofiiale sunt pu&tWte+ ns'+ n numele
statului+ pe a&e l an3a<ea-'.
)o&ma ne3oie&ilo& poate fi o&ala sau s&is'.
0 ocroti n statul a&edita& inte&esele statului a&editant ,i ale et'enilo& s'i+ n limitele
admise de d&eptul inte&naionalI
O&ie ne3oie&e p&esupune un inte&es de a p&omova o po-iie sau d&ept al statului a&editant+ da& ea
e&e+ pent&u a fi u &e-ultate t&ainie+ s' se nelea3' puntul de vede&e al pa&tene&ului+ inte&esul
aestuia+ a&e t&e#uie s' fie oniliat u inte&esul statului a&editant. T&e#uie menionat '
ne3oienile+ o&it a& fi de des=ise+ t&e#uie s' ai#' un ma.imum de se&etI aest lu&u este vala#il
mai ales atuni nd ne3oie&ile se fa n s&is+ &e3ula fundamental' fiind ' nu se poate da
pu#liit'ii o p&opune&e s&is'+ f'&' ao&dul pa&tene&ului.
3(
)unia de o#se&va&e ,i info&ma&e p&ive,te+ n speial+ unoa,te&ea atent' a vieii soiale+
politie ,i eonomie a statului a&edita& din pa&tea misiunii diplomatie. 8a t&e#uie s' unoas'
viaa politi' inte&naionala ,i+ n aest onte.t+ po-iia statului a&edita& fa' de dife&itele
evenimente inte&naionale+ &elaiile aestuia+ p&eteniile ,i ave&siunile lui et.
)unia de info&ma&e ,i o#se&va&e a&e n vede&e+ pe aela,i plan+ u&m'&i&ea modului de evoluie a
&elaiilo& #ilate&ale pe p&o#leme politie+ ultu&ale+ ome&iale.
O misiune diplomati' poate fi o su&s' de info&ma&e =ia& pent&u statul a&edita&+ putnd
t&ansmite+ u asentimentul sau la o&dinul ministe&ului afae&ilo& e.te&ne+ info&maii desp&e t&atatele
n=eiate sau n u&s de fina#i-a&e+ desp&e intenia de a dema&a o aiune diplomati' impo&tant' et.
De menionat ' misiunea diplomati' t&e#uie s' foloseas' toate mi<loaele liite de info&ma&eF
ontate ofiiale sau ofiioase+ &elaii de p&ietenie+ disutii u ole3ii diplomai+ omuniatele de
p&es'+ p'&e&ile opo-iiei+ ale pe&sonalit'ilo& politie et.
'rotecia diplomatic este mi<ioul p&in a&e misiunea diplomati o&ote,te inte&esele
statului a&editant ,i ale et'enilo& s'i+ pe&sonae fi-ie sau <u&idie.
P&oteia se &eali-ea-' p&in inte&venii diplomatie n favoa&ea et'eanului le-at p&int&;un at iliit+
me&3nlu;se pn' la posi#ilitatea de a adue =estiunea n faa unui t&i#unal inte&naional sau
a&#it&a<. )undamentul p&oteiei diplomatie este n o#li3aia statelo& de a asi3u&a st&'inilo& a&e se
3'ses pe te&ito&iul lo& un ma.imum de t&atament+ t ,i n ao&du&ile #ilate&ale n=eiate nt&e p'&i.
P&oteia diplomati' se e.e&it' numai pent&u et'enii statului a&editant+ a&e au avut etaenia la
data nd a avut lo atul iliit ,i nu sunt etateni ai statului a&edita&. Cu toate aestea+ un stat poate
s' e.e&ite p&oteie diplomati' pent&u st&'ini n situaia ' statul inte&venient ,i;a asumat
&ep&e-enta&ea diplomati'+ nd aeasta a&e la #a-' o le3'tu&a speial'+ um este %lveia fa' de
Lie=tenstein sau+ n a- de &'-#oi+ da' o misiune diplomati' a unui stat neut&u este ns'&inat' s'
ape&e inte&esele unuia dint&e statele #eli3e&ante. Aest ultim a- este p&ev'-ut n alineatul+ +: al a&t.
!$ al Conveniei de la 4iena din anul 10(1+ a&e dispuneF
++1n a- de &upe&e a &elaiilo& diplomatie nt&e dou' state+ sau da' o misiune este &e=emat'
definitiv sau tempo&a&+ statul a&editant poate n&edina p&oteia inte&eselo& sale ,i ale
&eso&tisanilo& unui stat te&+ aeptat de statul a&edita&:
1!
.
Pot&ivit aestui a&tiol+ &e-ult' p&inipiul ' statul pe tento&iul '&uia se e.e&it' p&oteia t&e#uie s'
fie de ao&d u aeasta. De aeea+ apa&e le3itim faptul ' Indone-ia a e&ut+ n anul 10(1+ 5a&ii
8&itanii s' nete-e &ep&e-enta&ea inte&eselo& olande-ilo& n aeast' a&'I dup' ue&i&ea
independenei+ Indone-ia nu a sta#ilit &elaii diplomatie u Olanda+ astfel nt aeasta din u&m' a
apelat la se&viiile 5a&ii 8&itanii pent&u ap'&a&ea inte&eselo& et'enilo& s'i. Ceea e nu este
aepta#il este faptul ' Indone-ia a e&ut a nii un stat s' nu e.e&ite p&oteia et'enilo& olande-i+
po-iie inadmisi#il' pot&ivit no&melo& d&eptului 3intilo&.
'rin toat activitatea sa misiunea ont&i#uie la oope&a&ea inte&naional'+ a&e este menit' s'
asi3u&e pe&manena &apo&tu&ilo& p&ietene,ti nt&e state ,i s';,i adu' p&in aeasta ont&i#uia la
ola#o&a&ea inte&naional'.
5enion'm ' o misiune diplomati' e.e&it' funii onsula&e. Aestea se &efe&' n speial+ la
p&oteia ,i asistena onsula&'+ la ao&da&ea vi-elo&+ le3ali-a&ea de doumente+ eli#e&a&ea de
pa,apoa&te et.
1n ad&ul Confe&inei de Ia 4iena din anul 10(1 s;au &idiat o#ieiuni la p&opune&ea pot&ivit '&eia
sta#ili&ea &elaiilo& diplomatie impli' sta#ili&ea &elaiilo& onsula&e. 6pania a susinut ' misiunea
diplomati poate e.e&ita funii onsula&e+ da' statul a&edita& nu se opuneI Italia a susinut ' o
misiune diplomati' poate &ea o seie onsula&'+ da' statul a&edita& ap&o#' aeastaI *usia a
1!
6tan P. Da&ius Meo&3e > 9*olul diplomaiei n #una onveui&e a statelo& 9pa3."(
3/
susinut ' statul a&edita& nu poate fae o po-iie ' &nisiunea diplomati' s' e.e&ite funii
onsula&e. D&ept u&ma&e+ Confe&ina de la 4iena a adoptat a&t. 3+ pa&a3&aful "+ a&e
dela&'F ++Niio dispo-iie din p&e-enta Convenie nu va fi inte&p&etat' a inte&-ind
e.e&ita&ea de funii onsula&e de 't&e o misiune diplomati':.
;.; Atructura unei misiuni diplomatice
O misiune diplomati' up&inde dife&ite #i&ou&i sau seiuni+ a&e o&espund unei speiali-'&i a
diplomailo&. Aeste #i&ou&i pot avea =ia& o anumit' autonomie.
6t&utu&a misiunii diplomatie este o&donat' de le3ea in te&n' a statului a&editant ,i ea o&espunde
impo&tanei ,i pute&ii eono&nie a aestuia da&+ de &e3ul'+ ea a&e u&m'toa&ele seiuni sau #i&ou&iF
2ancelaria este o&3anul p&inipal al misiuniiI aii se p&imes+ se ela#o&ea-' ,i se t&imit atele
a&e sunt de ompetena ,efului de misiune.
Canela&ia este ondus' de un onsilie&+ n ad&ul am#asadelo&+ ,i de un p&im;se&eta&+ n
ad&ul le3aiilo&. Consilie&ul a<ut' pe ,eful de misiune+ ,i d' p'&e&ea asup&a p&o#lemelo& e se ives
,i este loiitond ,efului de misiune. Canela&ia este nad&at' ,i u ali funiona&i diplomatii+ a&e
&edatea-' doumente ,i studia-' evoluia vieii inte&ne a statului a&edita&+ sau u pe&sonal a&e
folose,te lim#a statului a&edita&+ f'&' a avea 3&ade diplomatie.
Biroul sau secia economic se oup' u &elaiile eonomie dint&e statul a&editant ,i statul
a&edita&. Pent&u a ondue u p&ofit o politi' eonomi'+ statele au nevoie de a unoa,te st&utu&a
de fond eonomi' din statul a&edita&+ nevoile sale+ &esu&sele+ piaa de impo&tu&i ,i e.po&tu&i+
politia valuta&' ,i de ontin3enta&e. Ata,atul ome&ial va studia eonomia statului a&edita& din
aest punt de vede&e+ el asist' misiunea diplomati' de a p&e3'ti ,i ne3oia ao&du&i ome&iale ,i
va onsilia pe &eso&tisanii s'i asup&a mi<loaelo& de &eali-a&e a inte&eselo& lo& eonomie. Ata,atul
ome&ial ola#o&ea-' u onsulul+ a&e este pe&soana ea mai #ine plasat' n p&ivina ontatelo& u
nt&ep&in-'to&ii loali.
Biroul ataailor militari+ a&e poate avea o divi-iune de #i&ou milita& p&op&iu;-is ,i de #i&ou
naval ,i al ae&ului. Ata,atul milita& fae pa&te din fo&ele a&mate ale statului a&editant+ da& este
su#o&donat ,efului de misiune. %l poate omunia di&et u ministe&ul ap'&'&ii+ da' info&maiice
t&ansmise au a&ate& de se&et milita&. Ata,atul milita& a&e &olul de o#se&vato& milita&.
1n aeast' alitate el poate fae s=im# de p'&e&i u auto&it'ile milita&e loaleI sa&ina lui este ns'
de a info&ma 3uve&nul s'u u p&ivi&e la instituiile milita&e e.istente+ la a&mamentul din dota&ea
fo&elo& a&mate+ la politia milita&' et.
Po-iia ata,atului milita& este deliat'+ nt&ut misiunea lui este de info&ma&e le3al'+ o&i aeast' se
poate fae p&in pu#liaii ofiiale+ p&in disuii ofiiale et. a&e ofe&' su&se limitate de date.
Ata,aii milita&i au funia de &ep&e-enta&e la e&emoniile ofiiale ,i de a onsilia pe ,eful de misiune
atuni nd se ne3oia-' ao&du&i milita&e.
Biroul ataatului cultural este o &eaie &eent'+ po&nind de la influena ultu&ii unui stat n
viaa inte&naional'. Ata,aii ultu&ali p&e3'tes ao&du&ile ultu&ale+ ofe&' #u&se de studii+
o&3ani-ea-' onfe&ine ,i e.po-iiiC a&tistie+ &eea-' ad&ul nv''&ii lim#ii naionale et.
Biroul de pres este+ n p&imul &nd+ o su&s' de info&ma&e pent&u misiunea diplomati' ,i
pent&u statul a&editant nsu,i u p&ivi&e la situaia inte&n' ,i inte&naional'+ astfel um este &efletat'
n p&es'. %l editea-' un #uletin de p&esa.
8i&oul de p&es' este o#li3at sa fu&ni-e-e statului a&edita& info&maii p&ivind viaa inte&n' din statul
a&editant+ s' o&ete-e anumite info&maii din p&esa loal'+ ont&i#uind la m#un't'i&ea &elaiilo&
dint&e state. Ata,atul de p&es' este pu&t'to&ul de uvnt al misiunii diplomatie
1$
.
1$
6tan P. Da&ius Meo&3e > 9*olul diplomaiei n #una onveui&e a statelo&: pa3.32
37
;.<.'rincipalele obligaii i drepturi care revin unei misiuni diplomatice
P&ima o#li3aie a misiunii diplomatie este de a nu inte&veni n afae&ile inte&ne ale statului
a&edita&. A&t. !1 al Conveniei de la 4iena din anul 10(1 p&evedeF+ +)'&' a adue atin3e&e
p&ivile3iilo& ,i imunit'ilo& lo&+ toate pe&soanele a&e #enefiia-' de aeste p&ivile3ii ,i imunit'i au
dato&ia de a &espeta le3ile ,i &e3ulamentele statului a&edita&. %le au+ de asemenea+ dato&ia de a nu
se aniestea n t&e#u&ile inte&ne ale aestui stadC. Aeast' o#li3aie se fondea-' pe p&inipiul
e3alit'ii statelo&.
P&inipiul t&e#uie neles n sens la&3. Astfel+ am#asada 6uediei a inte&venit la 3uve&nul *.).M.+
susinnd ' aeasta a sta#ilit impo-itul pe apital+ e.eptnd #unu&ile statelo& a&e au fost n &'-#oi
u el de;al t&eilea *ei=. 5ulLauto&i onside&' ' aest deme&s este le3itim+ de,i este o inte&venie
n t&e#u&ile inte&ne ale *.).M.+ nt&ut se invoa o dis&imina&e.
1n toate a-u&ile+ ns'+ inte&venia t&e#uie s' fie pe 'i le3itime. Un ,ef de misiune diplomati' nu va
putea s' pa&tiipe la o ampanie eleto&al'+ s' su#venione-e un pa&tid politi. Astfel+ lo&dul
6aRville+ minist&til An3liei n 6.U.A.+ a s&is n anul 777 unei uno,tine+ e a divul3ate s&isoa&ea+
a&e a& fi andidatul ame&ian la p&e,edinie+ p&efe&at n An3liaI faptul s;a o&iside&at inaepta#il+
lo&dul devenind pe&sona non 3&ata. Pent&u a evita asemenea a#u-u&i+ a&t. !1 al. " al Conventiei de la
4iena din anul 10(1 p&evede '+ toate p&o#lemele ofiiale t&atate u statul a&edita&+ n&edinate
misiunii statului a&editant+ t&e#uie s' fie ne3oiate u 5.A.%. al statului a&edita& sau p&in
inte&mediul s'u on u o&ia&e alt ministe& asup&a '&uia se va fi onvenit:
Totu,i+ misiunea diplomati' poate nt&eine &elaii u p&esa+ poate fae Le3ea inte&n' a uno& state
inte&-ie uno& o&3ane p&op&ii de a lua le3'tu&a u misiunile diplomatieI este a-ul %lveiei+ a&e
inte&-ie milita&ilo& de a avea asemenea le3'tu&i. onfe&ine de p&es'+ n m'su&' n a&e p&in aeasta
nu se e.e&it' p&esiune asup&a statului a&edita&.
*e3ula a&t. !1 al. " al Conveniei de la 4ie&ia t&e#uie neleas' ,i n sensul ' misiunea statului
a&editant t&e#uie s';,i desf',oa&e ativitatea n apital'. Totu,i+ a&t. 1" al Conveniei p&evedeF+
+6tatul a&editant nu poate+ f'&' a o#ine onsim'mntul p&eala#il e.p&es al statului a&edita&+ s'
sta#ileasT #i&ou&i fand pa&te din misiunea diplomati nt&;o alt' loalitate det ea a misiunii
ns',i:
1(
.
1(
6tan P. Da&ius Meo&3e > 9*olul diplomaiei n #una onveui&e a statelo& 9 pa3. 3"
30
CAPITOLUL 4
6t&utu&ile diplomatie t&aditionale
<.1.Diplomaia preventiv
La neputul anilo& 02+ odat' u sf&,itul &'-#oiului &ee+ la o&dinea de -i a elo& mai
p&esti3ioase instituii inte&naionale ,i;a 3'sit nainta&e tematia diplomaiei p&eventive. 1n ianua&ie
100"+ Consiliul de 6eu&itate al O&3ani-aiei Naiunilo& Unite+ nt&unit n ,edin' la nivelul ,efilo& de
state ,i 3uve&ne+ a e&ut &eomandaii n vede&ea nt'&i&ii apait'ii Naiunilo& Unite n domeniul
diplomaiei p&eventive pent&u ope&aiile de menine&e ,i asi3u&a&e a p'ii.
1n &apo&tul s'u KO a3end' pent&u pae9+ 6e&eta&ul Mene&al al ONU 8out&os;M=ali a ofe&it un apitol
apa&te diplomaiei p&eventive. 1n aest &apo&t diplomaia p&eventiv' a fost inlus' pe o #a-' e3al' u
a,a onepte a menine&ea p'ii Dpeae Beepin3E+nt'&i&ea p'ii Dpeae enfo&ementE+ onsolida&ea
p'ii Dpeae maRin3E.
*apo&tul a p&imit o onfi&ma&e po-itiv' din pa&tea Adun'&ii Mene&ale a ONU.
De atuni Naiunile Unite t&atea-' diplomaia p&eventiv' n alitate de politi' p&io&ita&' ma<o&' a
O&3ani-aiei. Aest fapt ,i;a 3'sit e.p&esie n *e-oluiile !/N1"2 A ,i 8 adoptate de 't&e Aduna&ea
Mene&al' a ONU &espetiv la 17 deem#&ie 100" ,i "2 deem#&ie 1003.
Tematia diplomaiei p&eventive este ,i n atenia lide&ilo& ma&ilo& state din lume n speial a elo&
ame&iani.
1n ad&esa&ea sa 't&e Aduna&ea Mene&al' a Naiunilo& Unite n septem#&ie 100"+ fostul P&e,edinte al
6UA G. 8us= menionaF K5onito&i-a&ea ,i menine&ea p'ii n mod p&eventiv+ p&in disloa&ea
efetivului nainte de nepe&ea luptei+ poate deveni ndeose#i impo&tant' n &e3iunile de &is9. 1n
1003+ 6e&eta&ul de 6tat al 6UA Ja&&en C=&istop=e& susineaF KNoi nu putem s' me&3em de la o
&i-' la alta. Noi t&e#uie s' avem o diplomaie nou'+ a&e poate antiipa ,i p&eveni &i-ele+ mai
de3&a#' det s' le administ&e-e9.1n manifestul s'u p&eeleto&al+ P&e,edintele 8ill Clinton u&3enta
neesitatea de a t&ee de la aspetul milita& la o nele3e&e mai deplin' a ondiiilo& eonomie ,i ul;
tu&ale a&e pot s' adu' la onflit. Ia& la mi<loul anului 100!+ n una din uvnt'&ile sale+ a
menionat ' administ&aia sa va de-volta p&o3&ame a&e vo& a<uta naiunile af&iane s' identifie ,i
!2
s' &e-olve p&o#lemele nainte de e&upe&ea lo&. \i mai &eent+ p&in adopta&ea de 't&e Administ&aia de
6tat a 6UA a p&o3&amei KP&eveni&ea &i-elo&9+ a tem' ma<o&' a politiii sale e.te&ne pe ln3' altele+
a fost stimulat efo&tul de a &ea n 6UA sistemul de p&eveni&e timpu&ie a &'-#oiului+ fapt a&e
onfi&m' &eunoa,te&ea atualit'ii tematiii diplomaiei p&eventive.
Aentul sp&e p&evenie ,i 3'se,te &efleta&e ,i n st&utu&a administ&aiei de stat a 6UA u destinaie
de asi3u&a&e a seu&it'ii naionale. Aeast' p&opune&e a fost n unison u omunia&ea e.pus' de
-ia&ul ?,e Cas,ington 'ost din " otom#&ie 1007+ a&e a pu#liat info&maia ' Penta3onul a unit
unele a3enii din pe&ioada &'-#oiului &ee n una nou' DT*A e A3enia de ap'&a&e ,i &edue&e a
amenin'&ii+ u un #u3et anual de 1+0 md. dola&i. Destinaia ei n Depa&tamentul ap'&'&ii este de a
3'si 'i pent&u a mi,o&a &'spndi&ea te=nolo3iilo& pe&iuloase+ de a 3'si 'i de &eine&e a p&olife&'&ii
a&melo& n alte '&i+ de a 3'si 'i de diminua&e a amenin'&ii 6UA ,i a aliailo& s'i.
Pent&u p&ima dat' o p&evede&e se&ioas' a m'su&ilo& p&eventive din timpul fond'&ii Naiunilo&
Unite o e&e s' fie efetuat' de 't&e 3uve&ne Comisia Ca&ne3ie n &apo&tul p&ivind Conflitul
mo&tal+

p&e-entat la fo&umul omun a&e a avut lo la ( fe#&ua&ie 100/ la sediul O&3ani-aiei
Naiunilo& Unite.
1n aest &apo&t+ 1( mem#&i ai Comisiei au u&3entat Naiunile Unite de a lua unele m'su&i speifie
pent&u p&eveni&ea onflitelo&+ inlusiv folosi&ea mai la&3' a #unelo& ofiii ,i uni&ea naiunilo&
dispuse s' &'spund' la &i-ele n de-volta&e.
Lansnd &apo&tul Naiunilo& Unite+ Comisia Ca&ne3ie intenionea-' s' insiste la o &e,te&e a
apait'ii de &eaie a Naiunilo& Unite n a- de neesitate. P&int&e mi<loaele a&e a& &'spunde
aestei e&ine+ a menionat Gane @oll+ di&eto&ul e.eutiv al Comisiei+ este neesa& de a fo&ma un
o&3an mondial u o apaitate de &eaie &apid' a&e a& inlude un ontin3ent de $222 e 12 222
pe&soane apa#il s' fie disloat n situaiile de onflit nainte a ele s' e&up'.
6e&eta&ul Mene&al al ONU B. Annan a u&3entat 3uve&nele s' a<ute la fo&ma&ea uno& astfel de fo&e
a&e a& putea s' evite &epeta&ea inaiunii inte&naionale um a fost n pe&ioada p&imelo& luni de
3enoid din 100! n *uanda.
Aeast' idee este susinut' n Conepia politiii e.te&ne a )ede&aiei *use+ n a&e se
p&evede+ ' nt'&i&ea &olului de onsolida&e al ONU n lume p&esupuneF
;&efo&ma&ea a ONU n sopul de-volt'&ii meanismului ei de &eaie &apid' la evenimentele
a&e au lo n lume inlusiv m'&i&ea apait'ii ei de p&entmpina&e ,i &e-olva&e a onflitelo&.
6usinnd m'su&ile nd&eptate la &e,te&ea ,i mode&ni-a&ea potenialului de &eaie &apid' a ONU
!1
)ede&aia *us' intenionea-' s' ontinuie pa&tiipa&ea ativ' la ope&aiile pent&u menine&ea p'ii
pet&eute att su# e3ida ONU+ t ,i n a-u&i on&ete+ de 't&e o&3ani-aii &e3ionale ,i su#&e3ionale.
O vi-iune simila&' este e.pus' ,i n Conepia politiii e.te&ne a *epu#liii 5oldova+ ap&o#at' p&in
@ot'&&ea Pa&lamentului *epu#liii 5oldova din 7 fe#&ua&ie 100$. 1n ea se spune+ ' di&eia
p&io&ita&' a ativit'ii *epu#liii 5oldova n o&3ani-aiile inte&naionale este spo&i&ea efiienei
pa&tiip'&ii n ad&ul ONU ,i instituiile sale speiali-ate. 6opul p&inipal este &e,te&ea ativit'ii
sale n st&utu&ile de menine&e a p'ii ,i o&dinii n lume+ asi3u&'&ii seu&it'ii inte&naionale ,i
&e3ionale.
Ideea diplomaiei p&eventive este susinut' de mem#&ii o&3ani-aiilo& &e3ionale p&eum O&3ani-aia
pent&u 6eu&itate ,i Coope&a&e n %u&opa+ a&e stipulea-' n Ca&ta de la Pa&is pent&u o nou' %u&op'
s' aute noi fo&me de oope&a&e pent&u 'i de p&eveni&e a onflitelo& p&in mi<loae politie. La
&ndul s'u+ O&3ani-aia Unit'ii Af&iane n 1003 a sta#ilit un nou meanism+ a&e a&e d&ept o#ietiv
p&ima& antiipa&ea ,i p&eveni&ea onflitelo&.
Cele e.puse onfi&m' ' n lumea ontempo&an' este &eunosut' atualitatea diplomaiei
p&eventive a fo&m' de ativitate politi'. 1n eea e p&ive,te onepia diplomaiei p&eventive a&e
up&inde definiia+ fo&mele+ metodele+ mi<loaele ,i inst&umentele ei+ putem onstata ' aeasta este
n p&oes de fo&ma&e+ fapt desp&e a&e ne vo&#e,te va&ietatea de opinii n domeniul &espetiv+ spet&ul
lo& la&3 ,i multiplu.
A,a de e.emplu unii auto&i limitea-' te&menul diplomaie p&eventiv' doa& la efo&tu&ile de a ine on;
flitele de la i-#uni&e sau de la &eap&inde&ea lo&. 1n aest sens+ dup' um menionea-' auto&ul
ame&ian 5i=ael 6. Lund+ nsu,i te&menul diplomaie p&eventiv' nseamn' diplomaie n=is'
efetuat' de 't&e ofiialit'i la nivel nalt u sopul de a nd&epta situaia inte&naional' dete&io&at'
sau folosi&ea de 't&e 6e&eta&ul Mene&al al ONU a #unelo& ofiii pent&u a media onflitul sau =ia&
neta&ea foului. Din alt punt de vede&e+ diplomaia p&eventiv' este v'-ut' a o&ie efo&t a&e
op&e,te sau limitea-' onflitul la o&ie stadiu+ =ia& sup&ave3=e&ea &'-#oiului delan,at de la o &'s;
pndi&e mai la&3' sau atenua&ea dist&u3e&ilo& posi#ile n &'-#oi. Astfel+ 8out&os 8out&os M=ali vede
diplomaia p&eventiv' aionnd a s' limite-e onflitele violente nu doa& la una din etape da& la
dife&ite etape de de-volta&e a lo&F
aE foa&te timpu&ie+ nd diplomaia p&eventiv' se onent&ea-' asup&a su&selo& de #a-' ale
dife&endelo&I
#E mai t&-ie+ nd diplomaia p&eventiv' nea&' s' p&entmpine dife&endele a&e pot deveni
violenteI
!"
E ,i mult mai t&-ie+ nd diplomaia p&eventiv' u&m'&e,te s' &ein' e.pansiunea violenei
delan,ate.
%.ist' ns' ,i p'&e&ea ' diplomaia p&eventiv' nu a& t&e#ui &est&ns' la p&entmpina&ea
onflitelo& p&op&iu;-ise+ a ostilit'ilo& a&mate des=ise de 't&e dou' sau mai multe p'&i
anta3oniste. Te&menul diplomaie p&eventiv' nu speifi' e u&mea-' s' fie p&evenit. Astfel noiunea
de p&evenie poate s' fie pus' la #a-a =ia& a viito&ului n etiolo3ia onflitului+ s' inlud' sisteme
de m'su&i ,i p&o3&ame u a&ate& soial;eonomi+ ultu&al+ eduativ+ <u&idi+ int&ep&inse n plan
inte&naional ,i naional+ um a& fi p&o3&ame de de-volta&e eonomi'+ planifia&e a familiei+
mi3&aia ,.a. *eali-a&ea lo& aplanea-' ondiiile e &eea-' onflite p&eum s'&'ia+ sup&apopulaia+
i3no&ana et.
Dup' um se menionea-' ,i n *apo&tul 6e&eta&ului Mene&al al ONU B. Annan la
Assam#leia milenimului onflitele de ele mai desseo&i au lo n '&ile s'&ae mai ales n ele din
ele+a&e snt &'u+ administ&ate ,i n a&e e.ist' o ine3alitate evident' nt&e 3&upe etnie sau
&eli3ioase.Cea mai #un' ale pent&u p&entmpina&ea onflitelo& se spune n *apo&t este ont&i#ui&ea
la de-volta&ea eonomi' #alansat' n m#ina&e u asi3u&a&ea d&eptu&ilo& omului+ a d&eptu&ilo&
mino&it'ilo& ,i a meanismelo& politie n a&e n mod e=ita#il snt &ep&e-entate toate 3&upele
populaiei. Astfel definiia ea mai omplet' a diplomaiei p&eventive a& t&e#ui s' inlud' nt&e3ul ,i&
de lu&u&i pe a&e statele mode&ne le fa a s';,i onfi3u&e-e &elaiile ,i a&e afetea-' #un'sta&ea
uman'+ inlusiv &elaiile diplomatie+ ome&ul+ 'l'to&iile+ d&eptu&ile omului et.+ din timp e toate
aeste politii ,i ativit'i a& putea dete&mina viito&ul p&ospet al p'ii sau &'-#oiului. 1n aeea,i
o&dine de idei+ diplomaia p&eventiv' a& putea inlude toate p&o3&amele naionale inte&ne de de-vol;
ta&e eonomi' ,i soial'. Da& o definiie att de ampl' nu a& evedenia semnele pa&tiula&e ale
diplomaiei p&eventive. Deaea suntem de ao&d u aei auto&i a&e susin ' diplomaia p&eventiv'+
n mod evident+ neesit' o definiie mai p&eis'. Nu;i definiie a&e a& nad&a pe deplin sopul
p&opus da& f'&' un onept &elativ la& u a&e s;a& lu&a n mod p&ati inte&esul nalt fa' de
diplomaia p&eventiv' nu poate s' p&odu' o o&ienta&e politi' util' sau s' desemne-e p&io&it'ile. 1n
aeast' o&dine de idei una din definiiile diplomaiei p&eventive este p&opus' de 't&e auto&ul &us
B.fghijgk. Diplomaia p&eventiv' sunt aiunile nd&eptate sp&e p&entmpina&ea apa&iiei
dife&endelo& nt&e p'&i neadmite&ea evalu'&ii n onflite a dife&endelo& e.istente ,i limita&ea
dimensiunilo& onflitelo& dup' apa&iia lo&.
Atuala tem' &efe&itoa&e la p&evenie este n o&elaie nu numai u a,a te&meni a diplomaia
p&eventiv'+ da& ,i uneo&i p&evenia &i-elo&+ p&evenia onflitelo&+ administ&a&ea onflitelo&+ folosii
!3
f'&' s=im#'&i+ =ia& da' dife&enele oneptuale pot avea impliaii impo&tante pent&u dei-iile
politie. Cei d&ept Capitolul 3 al Doumentului de la @elsinRi din 100" fae deose#i&ea nt&e
9p&eveni&ea onflitului:+ 9administ&a&ea &i-elo&: ,i 9&e-olva&ea pa,ni' a dife&endelo&:. Aeasta
tinde s';,i asume e.istena a t&ei situaii dife&ite e&nd t&ei t&at'&i dife&iteF
onflite a&e t&e#uie p&entmpinateI
&ise e neesit' s' fie administ&ateI
dife&ende e u&mea-' s' fie &e-olvateI
1n vi-iunea auto&ului en3le- 4ito& Ives M=e#ali destinia nt&e p&evenie+ administ&a&e ,i
&e-olva&e nu au o <ustifia&e solid'. Noiunea de onflit ,i ea de dife&end se inte&setea-'
su#stanial+ unia dife&en' posi#il' fiind ' ea din u&m' apa&ine voa#ula&ului te=ni u&ent al
d&eptului inte&naional.1n afa&' de aeasta noiunile de 9&i-': ,i 9onflit: snt dialeti
inte&dependente dup' um pot fi dou' fa-e suesive a unei sin3u&e situaii.Iat' de e o defi niie mai
&i3u&oas' a diplomaiei p&eventive este neesa&' ,i a& t&e#uiF
] s' indie e este diplomaia p&eventiv' n esen' ,i um s;o distin3em de alte fo&me de
diplomaie ,i alte inte&venii n onflitI
] s' vo&#eas' e fel de p&o#leme intenionea-' s' desemne-eI
] s' a&ate p&in e te=nii ,i inst&umente se &eali-ea-' ,i ine este ant&enat n ativitate.
O definiie util' pent&u sopu&ile numite este p&opus' de 't&e 5i=el 6 Lund n p&oietul
lu&'&ii sale 'revenind conflictele violente.

1n vi-iunea aestui auto& diplomaia p&eventiv' inlude
ativit'i diplomatie 3uve&namentale sau ne3uve&namentale+ politie+ eonomie+ milita&e sau alte
efo&tu&i a&e sunt nt&ep&inse n mod deli#e&ativ la o etap' timpu&ie s' &ein' statele sau 3&upe soiale
de la amenina&ea u fo&a+ aplia&ea fo&ei sau onst&n3e&ea a mi<loae de &e-olva&e a dife&endelo&
politie a&e apa& de la efetele desta#ili-atoa&e a s=im#'&ilo& naionale sau inte&naionale.
Diplomaia p&eventiv' a&e a sop s' desu&a<e-e sau s' minimali-e-e ostilit'ile ia& n a-ul nd
onflitul a evaluat pn' la onf&unt'&i a&mate+ s' &edu' tensiunile+ s' a<uste-e dife&enele+ s' &ee-e
anale pent&u soluii ,i s' u,u&e-e inseu&it'ile ,i ondiiile mate&iale a&e pot p&ovoa violena.T&ei
p'&i ale aestei definiii onin o&ienta&ea la aiunea timpu&ie+ a #a-' a diplomaiei p&eventive+
metodele diplomaiei p&eventive+ ne&eu&3e&ea la fo&' sau onst&n3e&ea n &e-olva&ea dife&endelo&
politie.
Lund a #a-' aeast' definiie p&opus'+ 5i=ael 6. Lund a&3umentea-' e.istena
u&m'toa&elo& fo&me de diplomaie.
!!
%.istena a a,a tipu&i de diplomaie a diplomaia t&adiional'+ diplomaia de &i-'+ &'-#oi ,i
diplomaie p&eventiv'. Aii s;a& putea ad'u3a ' mai snt unosute ,i a,a tipu&i de diplomaie a
diplomaia se&et'+ diplomaia eonomi'+ diplomaia ad;=o+diplomaia multilate&al' ,.a. Pent&u a
eluide ns' oneptul diplomaiei p&eventive n plan ompa&a&iv ne vom ofe&i la p&imele t&ei tipu&i.
<.%.Diplomaia de criz
Diplomaia de &i-' N&'-#oiN;Ca&e up&inde efo&tu&i de administ&a&e ,i &e-olva&e a tensiunilo&
sau a onflitului a&e este de<a foa&te intens.
.1n 3ene&al &i-a este o situaie ma&at' de tensiuni u a&ate& mai mult sau mai puin aut
da& a&e n' nu impli' folosi&ea sistemati' sau la&3' a fo&ei a&mate.Cnd aplia&ea este
3ene&ali-at' sau masiv'+ &i-a poate fi spus ' a 3ene&at n onflit a&matD&'-#oiE.Cu alte uvinte+
&i-aDa '&ei de-volta&e nua fost stopat' E este doa& stadia p&elimina&' a onflitului a&mat ;doa& '
un onflit a&mat este o esala&e a &i-ei neaplanate.
Administ&a&ea unei situaii de onflit poate fi nt&ep&ins' att n a#sena apli'&ii sistematie
,i masive a fo&ei de 't&e p'&i Dadminist&a&ea p&eventiva a unui potenial onflitE t ,i n ad&ul
unui astfel de sena&iu Dadminist&a&ea poste&ioa&' a unui onflit atualE.O&ie administ&a&e &eu,it' a
onflitului evaluia-'+ n sensul+ &e-olv'&ii lui. A,a 9p&evenia: ,i &e-olva&ea p&ati snt
ompa&a#ile a Kadminist&'&ii: a&e au lo doa& la etape dife&ite.
%.ist' p&ime<dia &eal' a onf&unt'&ii nt&e fo&ele a&mate ale p'&ilo&+ o p&o#a#ilitate nalt' a
nepe&ii &'-#oiului. Aeast' sta&e deseo&i se a&ate&i-ea-' p&in &e3im de &ep&esii+ tul#u&'&i+
n'la&ea sistemati' a d&eptu&ilo& omului+ma&3inali-a&ea omunit'ilo&+ mino&ita&e+ lipsa de
omunia&e nt&e p'&i.Aplia&ea fo&ei de 't&e una sau mai multe p'&i pent&u &e-olva&ea dife&en;
dului este nalt p&o#a#il' ,i iminent'. Timpul de a&e dispun ato&ii n pe&ioada apli'&ii diplomaiei
de &i-' este limitat. Ca e.emplu poate fi adus' &i-a din 10(3 din Cu#a. Diplomaia de &'-#oi+
u&m'toa&ea 3&adaie+ poate s' int&e n <o da' diplomaia de &i-' d' faliment ,i ostilit'ile ma<o&e
susinute i-#unes.
<.(.Diplomaia tradiional
Diplomaia t&adiional' up&inde &elaii nt&e state sau nt&e 3&upe n limitele statelo& a&e sunt
puin p&o#a#ile de a deveni violente. Diplomaia t&adiional' se apli' n ad&ul &elaiilo&
inte&naionale o&dina&e mai mult sau mai puin sta#ile sau la nivel naional a p&oes politi inte&n.
!$
O#ietivele diplomaiei t&adiionale sunt menine&ea de &elaii p&ietene,ti nt&e state+ p&e3'ti&ea ,i
pet&ee&ea de ne3oie&i+ p&omova&ea &e,te&ii eonomiei du&a#ile+ &edue&ea ine3alit'ii+ p&omova&ea
inte3&'&ii pa,nie nt&e entit'ile p&e-entate.Aeste sa&ini ,i 3'ses &eali-a&e p&in folosi&ea uno& a,a
inst&umente a dialo3u&i ,i onsultaii &e3ula&e+ de-a&ma&e ,i ao&du&i u p&ivi&e la ont&olul de
a&me+ ao&du&i eonomie &e3ionale p&ivito& la dist&i#ui&ea e=ita#il' a &esu&selo&+ sta#ili&ea ,i
nt'&i&ea p&inipiilo& ,i a no&melo& inte&naionale a&e &e3lementea-' folosi&ea mediului. Desi3u&+ n
&elaiile inte&statale sau politia inte&n'+ diplomaia t&adiional' nu totdeauna este o mp'&'ie a
a&moniei ,i a lini,tii totale+ deoa&ee uneo&i pot s' apa&' pute&nie+ =ia& st&in3ente dife&ende politie
,i disu&su&i. Condiiile a&e pot s' du' la violen'+ um a& fi s=im#'&ile soiale inte&naionale ,i
naionale &apide+ delinul eonomi ,i p&esiunea populaiei de &nd+ lipsa de &esu&se+ pot s' 3ene&e-e
tensiuni ,i de-ao&du&i politie ,i dife&ende nalt ontenioase a&e pot due =ia& la limita&ea
oope&'&ii. Da& n aeste i&umstane se admite o mi' p&o#a#ilitate a violenei+ ideea p'st&'&ii
vi3ilente a seu&it'ii este aeptat'. 1n astfel de situaii se p&ati' m'su&i de n&ede&e &eip&o'+
p&oiete omune de de-volta&e+ a<uto& eonomi p&eventiv pent&u de-volta&ea+ stimula&ea
investiiilo& p&ivate+ de-volta&ea instituiilo& demo&atie+ p&omova&ea standa&telo& inte&naionale n
domeniul d&eptu&ilo& omului.Inte&esul fa' de diplomaia ,i politia t&adiional' se e.p&im' n p&o;
teia p&op&iei eonomii ,i a alto& inte&ese mate&iale p&in ne3oie&i+ afae&i politie+ onf&unt'&i
le3ale+ influena&ea opiniei pu#lie pn' la manev&a&ea 3&upelo& inte&esate pent&u menine&ea
p&op&iei #un'st'&i p&in #enefiie&ea de avanta<e.
La mi<lo+ nt&e diplomaia de &i-' ,i diplomaia t&adiional'+ oneptual+ se afl' diplomaia
p&eventiv'+ avnd de afae&e u dife&ende de o intensitate mai ma&e det n ondiiile diplomaiei
t&adiionale+ da& nu a,a de nalt' a n a- de &i-' sau &'-#oi.Din punt de vede&e semanti+ f&a-a 9
diplomaie p&eventiv': a ap'&ut n ad&ul Naiunilo& Unite n pe&ioada *'-#oiului *ee. La sf&,itul
anilo& $2 neputul anilo& (2 6e&eta&ul Mene&al lmn ompmjkqrsn l;a &eat numai pent&u a des&ie
funia &esidual' D ea din u&m'E a&e+ onfo&m lui s;a& fi putut spe&a ' ONU a& o va <ua n sistema
inte&naional' #ipola&'. 1n aeast' pe&spetiv' K diplomaia p&eventiv': nu e&a onside&at' a o
anponue&e pent&u p&eveni&ea onflitelo& poteniale+ da& mai mult pent&u a fe&i Da onse&vaE
onflitele ap'&ute de la at&aia ma3neti' al onf&ont'&ii %st;4est.
Cu timpul se#sul f&a-ei s;a de-voltat s' nsemne D,i up&indeE administ&a&ea onflitelo&
poteniale dup' um e demonst&at de e.emplu+ de Dela&aia speial' a Asam#leiei Mene&ale din
1077 u p&ivi&e la p&eveni&ea ,i elimina&ea onflitelo&.
!(
Diplomaia p&eventiv' se apli' nu n mediul a&e de<a este ant&enat n &'-#oi deplin+ i nt&;
un mediu insta#il+ nelini,tit+ unde potenialul folosi&ii fo&ei sau onst&n3e&ii pent&u K&e-olva&ea9
dife&endelo& ,i inte&eselo& este posi#il' sau p&o#a#il'.
Astfel+ diplomaia p&eventiv' nu ia n onside&a&e o&ie dife&end+ onflit+ inte&es sau
neesitate uman' potenial'. Diplomaia p&eventiv' int&' n <o atuni ,i aolo unde este p&o#a#il a
aeste mate&ii s' fie administ&ate p&in fo&' ,i onst&n3e&e ia& instituii loale+ naionale sau
&e3ionale+ p&eum ,i p&oedu&i pent&u administ&a&ea lo& nu e.ist' sau sunt inapte de a &e-olva aeste
onflite n mod pa,ni. 6e nt&ep&ind efo&tu&i p&eventive speiale neesa&e n spaiul vulne&a#il a,a
um a& fi asistena eonomi'+ disloa&ea fo&elo& de menine&e a p'ii+ &e3imul ont&olului de a&me+
monito&i-a&ea lui+ saniuni eonomie ,.a. Posi#ilit'ile sunt semnifiative+ deoa&ee de-ao&dul+
dife&endele+ tensiunile+ se &idi' de la nenele3e&ile a&e se amplifi'. 1n aest a- inseu&itatea ,i
ine&titudinea pot fi t&atate p&in folosi&ea a&melo& de una sau mai multe p'&i ia& p'&ile poate ' de<a
au neput s;o fa'. P'&ile potenialului onflit sunt destul de n&'ite ia& mi<loaele disponi#ile a&e
e.e&it' pute&ea ,i alte mi<loae de influen' a s' p'st&e-e situaia neviolent' sunt sla#e. Dei o
pute&ni' posi#ilitate e.ist' ' violena poate s' fie e.alat' a mi<lo p&in inte&mediul '&uia p'&ile
s' se isp&'veas' u dife&enele+ suspiiunile ,i nelini,tile lo&.
*espetiv+ n diplomaia p&eventiv' pe&spetiva pa&tiipanilo& nad&ai u&mea-' a fi pe un
te&men mediu ,i ,i nep ativitatea nainte a onflitele s' atin3' nivelul de onf&unta&e
a&ate&isti &i-ei sau &'-#oiului. Da& sp&e deose#i&e de diplomaia t&adiional'+ ea p&eventiv'
p&op&iu;-is' nu nad&ea-' toate politiile+ p&o3&amele+ atele ,i &elaiile nt&e state sau omunit'i
mai mult sau mai puin pa,nie+ a&e afetea-' sau m#un't'es #un'sta&ea uman'+ um a& fi
p&oteia mediului+ pe&feiona&ea p&oesului de edua&e ,i inst&ui&e a opiilo& ,i a manualelo&+
nut&iiei+ ,.a.+ =ia& da' aeste m'su&i au un oa&ea&e 3&ad de efet indi&et asup&a posi#ilit'ii
apa&iiei unui onflit nt&;un viito& mai ndep'&tat. 1n te&meni speifii+ diplomaia p&eventiv'
p&op&iu;-is' apa&e la mi<loul spet&ului nt&e Kde-volta&e9 ,i Ka<uto&9.
5. Lund distin<e t&ei fa-e ale diplomaiei p&eventive. Aii din nou &ite&iul de #a-' este in;
tensitatea onflitului sau onst&n3e&ii+ '&o&a le o&espund efo&tu&ile p&eventive ,i limitele de timp+
n eea e p&ive,te folosi&ea imediat' sau aplana&ea apli'&ii violenei sau onst&n3e&ii. Astfel+
diplomaia p&eventiv' inludeF
'revenirea crizei nseamn' efo&tu&ile e intenionea-' s' &ein' esala&ea ostilit'ilo& sau
&'spndi&ea lo& n sopul sup&ave3=e&ii lo& de a se t&ansfo&ma n &i-' sau &'-#oi. Aeste m'su&i
!/
Dsaniunile+ fo&ele p&eventive de menine&e a p'ii+ misiunile pe te&enE tind s' fie ad&esate di&et
't&e ompo&ta&ea des=is' a p'&ilo& speifie.
@niiativele preliminare onstituie aiuni a&e se onent&ea-' asup&a dife&endelo& pa&tiula&e
p&inipale ,i a p&o#lemelo& lo& nainte a ele s' devin' deose#it de intense. P&in astfel de metode a
#unele ofiii+ medie&ea+ ne3oie&ea ,i <udea&ea+ a&e sunt nd&eptate sp&e &ea&ea sau susine&ea
dialo3ului ,i omuni'&ilo& nt&e p'&ile ostile+ a s' p&evad' o alte&nativ' a violenei n &e-olva&ea
onflitului.
0nticiparea conflictului nad&ea-' efo&tu&i 3ene&ale nt&ep&inse n mediul onflitului+ n a&ia
tu&#ulent'+ pent&u a &ea un limat de n&ede&eI a fo&ma p&oedu&i ,i instituii de oope&a&e aolo
unde ele nu e.ist' sau pent&u a le nt'&i aolo unde sunt f&a3ileI a lipsi p'&ile de folosi&ea metodelo&
a&mate de aiune. Astfel de m'su&i inlud &ea&ea n&ede&ii+ instituionali-a&ea anumito& valo&i
p&eum demo&aia+ d&eptu&ile mino&it'ilo&+ adopta&ea no&melo& de d&ept+ nep&olife&a&ea a&melo&.
5enine&ea p'ii n a-ul neesit'ii antiip'&ii onflitului poate s' inlud' amelio&a&ea ondiiilo&
soial;eonomie a&e de altfel stimulea-' onflitul violent. Un mediu mate&ial minimal asi3u&at
poate fi e&ut d&ept ondiie pent&u nepe&ea sau menine&ea ne3oie&ilo& ,i stopa&ea elementelo&
e.t&emiste de la utili-a&ea nea<unsu&ilo& a p&ete.t pent&u p&ovoa&ea violenei.
Distinia nt&e iniiativele p&elimina&e a fa-' a diplomaiei p&eventive ,i menine&ea p'ii n
ondiiile antiip'&ii onflitului se plasea-' n lua&ea n au-' a p&o#lemelo& n disuie nt&e p'&ile
a&e de<a o&al liti3=ea-' pe de o pa&te ,i pe de alt' pa&te onent&a&ea asup&a instituiilo& ,i
ondiiilo& soiale+ a atmosfe&ei politio;psi=olo3ie n a&e domin' nen&ede&ea+ a&e devine
pe&petuant' =ia& da' dive&3enele politie pa&tiula&e n' nu sunt &istali-ate sau instituionali-ate.
Ap&eiind vi-iunea e.pus' de 't&e savantul ame&ian 5.6 Lund &efe&ito& la oneptul
diplomaiei ,i va&iet'ile ei+ menion'm ' noiunea de diplomaie p&eventiv' poate fi t&atat' ,i n alt
mod. %ste o#ietiv ,i &aional s' &eunoa,tem ' e.ist' diplomaia p&eventiv' de te&men lun3 ,i
diplomaia p&eventiv' p&op&iu;-is'. *ealit'ile lumii ontempo&ane ne impun ,i e& u impe&ativitate
s' p&ivim lu&u&ile n pe&spetiv' ,i n toat' omple.itatea lo&. 1n p&e-ent nu ne putem pe&mite ,i nu
este sufiient s' &eflet'm oneptul diplomaiei p&eventive numai n sens n3ust+ adi' a diplo;
maie p&eventiv' de ultim' o&'+ v'-nd n aeasta doa& sistemul de m'su&i u&3ente nt&ep&inse n
vede&ea p&entmpin'&ii unui potenial onflit violent.
1nsu,i oneptul p&eveniei este int&odus pent&u a semnifia m'su&i luate n vede&ea
nl'tu&'&ii su&selo& onflitului. KAest onept este =emat s' ont&i#uie la &ea&ea ondiiilo& n
a&e &elaiile ola#o&ative de valoa&e ont&olea-' ompo&ta&ea9.
!7
%.tinde&ea oneptului diplomaiei p&eventive ne pe&mite s' inludem n diplomaia
p&eventiv' de te&men lun3 m'su&i n vede&ea nl'tu&'&ii au-elo& de #a-' a onflitelo&+ a &'d'inilo&
lo& adni ,i a amenin'&ilo& a&e afetea-' soietatea mondial'. 1nl'tu&a&ea &'d'inilo& onflitelo&
nu se limite-' doa& la aeia+ a s' fie satisf'ute ele mai a&-'toa&e neesit'ii postonflituale ,i
&esta#ili&ea soiet'ii dist&us' de &'-#oi. % neesa& de nl'tu&at aele ondiii a&e au dus la onflit.
Deoa&ee au-ele onflitului snt dife&ite+ dife&ite t&e#uie s' fie ,i mi<loaele de nl'tu&a&e a lo&.
)'u&i&ea p'ii nseamn' 9p&omova&ea:ultu&ii p'ii. *efo&ma a3&a&'+ planu&ile de folosi&e n omun
a &esu&selo& de ap'+ -onele omune de ant&ep&eno&iat eonomi+ p&oiete omune n domeniul
tu&ismului ,i s=im#u&ilo& ultu&ale pot avea n nl'tu&a&ea au-elo& onflitelo& un &ol deose#it de
ma&e. *esta#ili&ea &e,te&ii num'&ului an3a<ailo& va fi un stimul pute&ni pent&u a tine&etul s'
&efu-e+de la p&ofesii le3ate de &'-#oi. \i inve&s astfel de &ealit'i a de3&ada&ea eolo3i'+
sup&apopulaia+ dist&i#ui&ea ine=ita#il' a &esu&selo&+ ont&i#uie ,i au-ea-' tul#u&'&ile soiale+ on;
t&adiiile inte&ne ,i onflitele &e3ionale. Teo&ia ,i p&atia demonst&ea-' omple.itatea ,i
dive&sitatea p'&e&ilo& &efe&ito& la su&sele onflitelo& ,i difilultatea de a ofe&i p&io&itate au-al' la
v&eo su&s' pa&tiula&' sau a unei sin3u&e opinii. %ste unosut deasemenea+ ' politolo3ii ,i auto&ii
<u&i,ti afi&m' ' dife&endele nu snt toate de aela, tip+ deaeia p&oedu&i dife&ite t&e#uie s' fie
de-voltate a s' se lu&e-e efetiv u tipul de p&o#lem' dat'. Deose#it de multiple snt i-voa&ele
apa&iiei onflitelo& milita&e. Aestea pot fi ont&adiiile politie+ eonomie+ naional;etnie+
soiale+ &eli3ioase . Numai dete&mina&ea o&et' a fo&elo& moto&ie+ a onflitului va da
posi#ilitatea s' fie luate atitudini adevate ,i efetive n vede&ea diminu'&ii ont&adiiilo& la stadiul
timpu&iu al onflitului sau &e-olva&ea lui ,i adue&ea situaiei n al#ia f'u&itoa&e posi#il'. 1n aest
sens nu este aepta#il' p'&e&ea aelo& auto&i a&e nea3' le3'tu&a au-al' nt&e su&sele p&ofunde ale
onflitelo& ,i i-#uni&ea lo&+ a&e afi&m' ' onflitele violente au doa& o natu&' politi' sau
ultu&al' ,i eea e t&e#uie de p&evenit se at&i#uie nu la su&sele p&ima&e ale onflitelo& a&e apa&
natu&al+ da& mai mult la inte&esele dive&3ente nt&e fo&ele a&mate sau alte fo&me de onst&n3e&e. O
ata&e vi-iune limitea-' noiunea diplomaiei p&eventive la un sens n3ust ,i nu nu&a<ea-' aplia&ea
de m'su&i p&eventive foa&te timpu&ii^ Knd diplomaia p&eventiv' se onent&ea-' asup&a su&selo&
de #a-' ale onflitelo&9+,i nd K^=ia& aiuni mii+ nt&ep&inse la momentul pot&ivit+ pot s' &en;
toa&' ,i s' nt'&eas' spe&ana n &ndu&ile popo&ului.9
La )o&umul desp&e &olul ,tiinei ,i te=nolo3iei n p&omova&ea seu&it'ii naionale ,i
sta#ilit'ii 3lo#ale din "0 ma&tie 100$+ aest a&3ument a fost fo&mulat n *apo&tul seiei De-volta&ea
onsistent' ,i diplomaia p&eventiv'. Coninutul &apo&tului p&evedea u&m'toa&eleF KP&int&e
!0
amenin'&ile a&e afetea-' soietatea mondial' ini pot fi evideniate a 3lo#aleF mi,o&a&ea
#iodive&sit'ii+ de3&ada&ea eolo3i'+ #olile+ sup&apopulaia ,i tul#u&'&ile politie ,i onseinele
lo&.9

Aeste indiaii nu pot fi ne3li<ate ,i pot se&vi a punt de &epe& n ela#o&a&ea ,i &eali-a&ea de
p&o3&ame 3lo#ale u destinaie p&eventiv' a&e nu este alteva det esena ,i oninutul de #a-' al
onepiei diplomaiei p&eventive de te&men lun3.
Diplomaia p&eventiv' p&op&iu;-is' la &ndul s'u inlude aele aiuni ope&ative a&e se
nt&ep&ind pent&u aplana&ea evalu'&ii unui onflit on&et+ de<a ontu&at. Aestea pot fi misiuni de
sta#ili&e a faptelo&+ o&3ani-a&ea de ne3oie&i di&ete nt&e p'&i+ pune&ea n aplia&e a meanismului
de menine&e a p'ii a ONU ,i o&3ani-aiilo& &e3ionale. %ste &eunosut ' diplomaia p&eventiv' a&e
de nf&untat ,i unele o#staole. Unul dint&e ele onst' n suspiiunea motivelo& elo& a&e a& p&atia;
o+ un altul a& fi faptul ' diplomaia p&eventiv' p&e-int' eva mai mult det diplomaia t&adiional'+
p&esupunind di#'ia statului n politia sa e.te&n'. Aeasta nseamn' ' in p&oesul apli'&ii
diplomaiei p&eventive diplomaii ,i politiienii neesit' s' 3'seas' 'i ,i mi<loae pent&u a se
isp&'vi u &i-ele o&iunde n lume att n limitele statului p&eum ,i nt&e state+ nu numai pent&u '
aeste &i-e sunt t&a3ie n ele nsele+ da& ,i pent&u ' ele sunt n &e,te&e ostisitoa&e pent&u '&ile
veine ,i multe '&i ndep'&tate.
1n p&e-ent diplomaia este le3at'+ p&o#a#il+ a niiodat' n t&eut+ de un esut omple. de
&elaii eonomie ,i soiale a&e aope&' 3lo#ul. 6tatele ,i popoa&ele au &elaii n multiple dimensiuni
la toate nivelele soiet'ii ,i flu.ul de ontate poate s' m'&eas' nele3e&ea &eip&o' ,i s' a<ute la
sta#ili&ea unei #a-e la&3i pent&u oope&a&e. Pe de alt' pa&te+ su#ieii neofiiali sunt asendent
impo&tani n &elaiile inte&naionale ,i deseo&i ope&ea-' de asup&a nivelului atins de diplomai. Ca
&e-ultat n p&e-ent este p&ati imposi#il s' i-ole-i statul de sistemul inte&naional ,i n i&umstane
dete&io&ante+ un num'& de m'su&i diplomatie pot s' a<ute la administ&a&ea u sues a &i-ei ,i
p&evin apa&iia violenei.
Un &ol impo&tant in funiona&ea diplomaiei p&eventive o poate avea &espeta&ea
u&m'toa&elo& &eomand'&iF
1. 6tatele a& t&e#ui s' &e-iste la t&adiionala p&ati' de suspenda&e a &elaiilo& diplomatie ,i
n lo de aeasta s' menin' des=ise liniile de omunia&e de nalt' n&ede&e u lide&ii ,i 3&upele n
&i-'. Poate s' fie ont&ap&odutiv' ne3a&ea 3uve&nelo&+ un mi<lo impo&tant de administ&a&e a
p&o#lemei e.at n timpul nd info&maia si3u&'+ di&et' este esenial'.
". Muve&nele ,i o&3ani-aiile inte&naionale t&e#uie s' e.p&ime n mod la& ,i impun'to&
inte&esele sale n situaia de &is. Aest pas este esenial s' a<ute la mo#ili-a&ea supo&tului pent&u
$2
aiunile p&eventive ,i este+ n speial+ impo&tant de a folosi m'su&i on&ete pent&u a ontu&a linii
la&e mpot&iva ompo&t'&ii inaepti#ile.
Pe&soanele de &eso&t deseo&i ntlnes difiult'i inte&ne nd p&opun ap&o#a&ea de m'su&i mai
&eale pent&u &e-olva&ea onflitului+ deoa&ee nu s;a f'ut lu&ul de p&e3'ti&e al pa&lamentului sau a
alto& o&3ane de stat p&eum ,i a pu#liului pent&u astfel de pa,i.
%ste esenial s' se a&tiule-e la&+ din timp+ n mod &epetat+ inte&esele naionale n nad&a&ea
onst&utiv' pent&u a p&eveni n&'ut'i&ea &i-ei. Aeasta se poate fae ofe&ind e.pliaii sistematie
um inte&esele naionale sunt dese&vite p&in o#li3aii p&eventiveI iniiind ,i supo&tnd dialo3ul pu#li
pe ma&3inea opiunilo& aesi#ile pent&u &e-olva&ea &i-eiI de-voltnd o st&ate3ie deisiv' pent&u
administ&a&ea situaiei.
3. C&i-a t&e#uie s' fie pus' n a3enda Consiliului de 6eu&itate al ONU sau al o&3ani-aiei
inte&naionale &elevante sau a am#elo&+ destul de timpu&iu pent&u a pe&mite aiuni p&eventive. 1n
aela,i timp+ t&e#uie s' fie sta#ilite mi<loae pent&u a u&m'&i de-volta&ea &i-ei ,i a p&evedea a<ust'&i
&e3ula&e. Pe ln3' aeasta+ dup' um a fost meniont mai sus+ t&e#uie s' fie sta#ilit un meanism
pent&u a ino&po&a info&maia de la O&3ani-aiile Ne3uve&namentale ,i ali su#iei ne3uve&namen;
tali pent&u a asi3u&a disuta&ea n Consiliul de 6eu&itate a evenimentelo& e au lo. %.punnd de;
u&3e&ea &i-ei n a,a mod+ se favo&i-ea-' ilust&a&ea la&3' a onte.tului ,i+ p&o#a#il+ el mai nalt p&e
al &i-ei. Aeasta demonst&ea-' pu#liului &espetiv e efo&tu&i se&ioase sunt neesa&e pent&u a
&e-olva p&o#lemele.
!. C=ia& ,i n onte.tul multilate&al al onflitului 3uve&nele t&e#uie s' fie atente la
opo&tunit'ile de a susine diplomaia lini,tit' ,i dialo3ul u ,i nt&e lide&ii mode&ato&i n &i-'.
T&imi,ii speiali ,i &ep&e-entanii statelo& sau ai o&3ani-aiilo& inte&naionale sau din numele ONU
din nou demonst&ea-' valoa&ea lo& la etapele timpu&ii ale &i-ei.
Ci&umstanele fluide ale pe&ioadei de dup' &'-#oiul &ee+ st&ate3iile+ p&oedeele ,i
mi<loaele diplomatie de a ave&ti-a &i-ele e& noi 'i &eative pent&u a difu-a tensiunile ,i a failita
aomoda&ea &eip&o' nt&e potenialii #eli3e&ani. Aeste st&ate3ii pot inlude disuii se&ioase ale
a<ust'&ii pa,nie a 3&anielo& sau &evede&ii lo&+ noi a&an<amente onstituionale+ fo&me ale autonomiei
&e3ionale sau ultu&ale ,. a.
Capaitatea de ale3e&e a diplomaiei ofiiale poate fi nt'&it' de 't&e ativitatea n seto&ul
p&ivat. 1n aest sens este &eomandat' a,a;numita Ka doua ale a diplomaiei9+ un p&odus p&inipal
nefo&mal n ne3oie&ile diplomatie+ folosit de 't&e lide&ii a&e v&eau s' p&imeas' date nefo&male
desp&e inteniile adve&sa&ilo&+ &idind nivelul efo&tu&ilo& ofiiale.
$1
Unele 3uve&ne au 3'sit O&3ani-aiile Ne3uve&namentale ,i alte instituii nestatale foa&te utile
n mi<loi&ea ao&du&ilo& politie ,i n ompleta&ea &olului o&3anelo& ofiiale.
Ast'-i+ multipola&itatea noii o&dini mondiale stimulea-' influena fato&ilo& mai mii n
sistemul inte&naional. ONM;u&ile <oa' un &ol semnifiativ n medie&e+ asisten' umanita&' ,i
onsolida&ea p'ii ,i sunt aum pa&te a efo&tului de p&eveni&e ,i soluiona&e a onflitelo&.
1n ultimul timp mai mult de 1222 de ONM;u&i li s;a ofe&it statutul onsultativ la ONU ,i
ap&oape "2.222 de ONM;u&i din toat' lumea au int&at n dive&se &elaii u ONU ,i ofe&' sin3u&e mai
mult de 3 ml&d dola&i 6UA n te&meni de asisten' pent&u de-volta&e.Pe ln3' aeasta ONM;u&ile au
funia uni' de a ave&ti-a desp&e apa&iia v&eunui onflit sau a unei sufe&ine masive.
ONM;u&ile pot fi distinse n dependen' de statutul lo& <u&idi+ funii+ &esu&se+ p&inipii de
ope&a&e ,i e.pe&ien'.
6tatutul independent neut&u+ de pe&soan' te&' al ONM;u&ilo& le onfe&' a#ilitatea uni' de a
a<uta la p&oesul de onsolida&e a naiunii+ de la medie&ea motivelo& a&e au-ea-' onflite pn' la
st&ate3iile de p&omova&e a de-volt'&ii eonomie ,i soiale la p&o#leme -ilnie de monito&i-a&e a
ale3e&ilo&+ &esta#ili&e a &efu3iailo& monito&i-a&e a d&eptu&ilo& omului.
5etodele utili-ate de ONM;u&i pent&u a;,i atin3e o#ietivele p&opuse dife&' de la un 3&up la
altul. Unele &eu&3 la un num'& &est&ns de te=nii sau ativit'i um a& fiF p&e3'ti&ea &apoa&telo&+
nainta&ea pln3e&ilo& 't&e o&3ani-aii inte&naionale+ p&omova&ea le3islaiei inte&naionale+
ativitatea de lo##A pe ln3' o&3anisme naionale ,i inte&naionale ,.a.
Dup' um onstat' auto&ul italian Antonio Cassese unele o&3ani-aii ne3uve&namentale au
ndeplinit ,i ndeplines sa&ini impo&tante n am#ele manie&e+ p&in p&esiunea asup&a statului+ s'
ade&e la standa&te inte&naionale ,i p&in efetua&ea de an=ete ,i e&et'&i a&e snt mai difiile de
efetuat de 't&e state sau o&3ane inte&3uve&namentale.
O&3ani-aii+ a,a+ a Amnistia inte&naional'+ Comisia inte&naional' a <u&i,tilo&+ 6oietatea
ont&a slaviei+ snt unosute pent&u &e-ultatele lo&+ &ema&a#ile n aiuni ,i sopu&i atinse.
5i<loaele lo& de ativitate sntF investi3a&ea+ e.pune&ea ,i onvin3e&ea.
Alte o&3ani-aii a,a a Comitetul Inte&naional al C&uii *o,ii ope&ea-' la dife&ite niveleF nu
numai inu&a<ea-' Muve&nele s' fa' eva+ da& ,i aionea-' di&et la nivel t&ansnaional n
#enefiiul &'niilo&+ #olnavilo&+ nauf&a3iailo& ,i tutu&o& aelo&a a&e au nevoie de a<uto& n &e-ultatul
alamit'ilo& natu&ale sau a onflitelo& a&mate.
$"
Alte o&3ane p&ivate au a sop desemna&ea idealu&ilo& pent&u eli#e&a&ea indivi-ilo& sau
3&upelo& de pe&soane din ondiiile de mise&ie ,i e.ploata&e. %i vo&#es di&et pe&soanelo& ,i
popoa&elo& a s' le m'&eas' nivelul de unoa,te&e &efe&ito& la d&eptu&ile lo&.
M&upe de pe&soane nt&Cadev'& au simit ' este o#li3aia lo& mo&al' s' vo&#eas' atuni nd
statele p'st&ea-' t'e&ea; nu numai Muve&nele di&et impliate da& ,i alte state a&e p&efe&' s' stea n
t'e&e s' se plase-e n afa&a onside&aiilo& politiii &eale. Aeast' fo&m' de ativitate a ONM;u&ilo&
poate se&vi n sopul diplomaiei p&eventive.
1n p&e-ent O&3ani-aiile Ne3uve&namentale ndeplines p&oiete la a&e se =eltuie annual
mai mult de / ml&d dol. 6UA. Cnd apa& onflite+ ONM+ a&e de<a demult <oa' un &ol ativ n
'uta&ea p'ii+ nu &a&eo&i+ p&int&e p&imii se afl' la loul onflitului+ adund un apo&t de nep&euit n
ao&da&ea a<uto&ului u&3ent populaiei a&e a sufe&it ,i punnd temelia &esta#ili&ii p'ii. 6p&e e.emplu
Conso&iul Italian al 6olida&it'iiDIC6E+ o&3ani-aie ne3uve&namental' a&e a luat na,te&e n 100" a
un p&oiet umanita& u elul de a &'spunde p&ovo'&ilo& &'-#oiului din fosta Iu3oslavie+ nt&une,te
ast'-i peste 122 de o&3ani-aii de aela, 3en.
1n p&e-ent IC6 ,i desf',oa&' ativitatea n &epu#liile din e.;U*66+-ona 5edite&anian' ,i
O&ientul 5i<loiu. IC6 lu&ea-' n mai multe domeniiF
;n ondiiile st'&ii de u&3en' n a- de &'-#oiF liv&a&ea a<uto&ului umanita&+ dist&i#ui&ea
e=ipamentului neesa&+ administ&a&ea ta#e&elo& de &efu3iai+ oo&dona&ea a<uto&ului medial+ supo&t
psi=olo3i+ asisten' <u&udi' ,i eduaional'.
1n timpul puntului ulminant al onflitului din 8osnia+ 100!;100$ peste 322 de ma,ini u
a<uto& umanita& au fost t&imise de 't&e IC6 n Anaonda+ t&anspo&tnd peste 1.122.222 tone avnd
ostul n <u&ul la /$ mln dola&i 6UA. 1n timpul &i-ei umanita&e n Bosovo+ IC6 onduea ( ent&e+
unde t&'iau peste $222 de &efu3iai n dife&ite loalit'i ale Al#aniei.
1n p&oesul din O&ientul Ap&opiat+ de e.emplu+ Institutul de e&et'&i din No&ve3ia+ u
&'d'inile sale n mi,a&ea sindial'+ a fost de nenlouit n spa&3e&ea 3=eei ,i pune&ea temeliei
pent&u ao&dul de la Oslo n 1003.
1n Muatemala+ o&3ani-aiile #ise&ie,ti no&ve3iene e&au inst&umentele n failita&ea dialo3ului
nt&e p'&ile la onflit.
1n Tad<iRistan fo&ele unite ale et'enilo& din 6UA ,i *ussia u e.pe&ien' p&ofund' n
&e-olva&ea ,i medie&ea onflitelo&+ sponso&i-at' de 't&e )undaia Bette&in3 din DaAton+ au nt&unit
f&aiile tad<ie n mi<loul anului 100/ ap&oape de "2 de o&i pent&u a sta#ili o #a-' pent&u ne3oie&i
fo&male. Alte 3&upe n 6UA ,i %u&opa+ a&e sunt nad&ate n diplomaia p&eventiv' neofiial'+
$3
inlude Institutul pent&u 5ulti;T&aR DiplomaA+ Inte&national Ale&t+ T=e Ca&te& Cente&Cs
Inte&national Ne3otation NetOo&R+ M&upa de &i-' Inte&naional'. Aeste o&3ani-aii au <uat un &ol
ativ n sta#ili&ea &elaiilo& nt&e p'&ile n onflit ,i 3uve&nele inte&esate+ studie&ea diplomaiei ,i
&e-olva&ea onflitelo&+ ofe&i&ea #unelo& ofiii p'&ilo& a&e sunt ant&enate n &e-olva&ea pa,ni' a
onflitelo&.
1n adaos la p&o3&esul su#stanial pe a&e aeste efo&tu&i l fa n le3a&ea dife&enelo& a&e
deseo&i divi-ea-' veinii ostili+ este ,i lista imp&esionant' de pa&tiipani+ a&e du e.pe&iena n
omunit'ile lo& ,i influenea-' atuni nd muli dint&e ae,tea ,i asum' po-iii de ondue&e.
1n suma&+ o la&3' &eea de m'su&i politie ,i diplomatie sunt posi#ile+ din timp+ pent&u a a<uta
la di-olva&ea unei &i-e poteniale sau in &e,te&e.
Uneo&i+ ns'+ sunt neesa&e m'su&i mai st&in3ente+ inlusiv t&imite&ea de mesa<e #ine definite
lide&ilo& a&e au ales o ale inaepta#il' n atin3e&ea sopu&ilo& lo&.
6t&ate3iile+ mi<loaele ,i inst&umentele folosite n diplomaia p&eventiv' sunt o pa&te
inte3&ant' a aestui onept.
$!
CAPITOLUL 4I
6tudiu de a-
8.1. Rzboiul rece
1n deu&s de iva ani dup' apitula&ea Me&maniei ,i a Gaponiei se a<un3ea la dest&'ma&ea Coaliiei
Naiunilo& Unite ,i la situa&ea fo,tilo& aliai n ta#e&e opuse. De aeea+ p&ivit' n pe&spetiv' isto&i'+
vito&ia pute&ilo& Aliate avea s' &ep&e-inte o t&ee&e de la K&'-#oiul fie&#inte9 la K&'-#oiul &ee9.
Ultimul e&a astfel denumit pent&u '+ de,i nt&unea multe din t&'s'tu&ile o&i'&ui &'-#oi+ nu a
p&esupus lupta a&mat'+ dei nt&e mi<loaele u a&e a fost pu&tat nu au fost inluse di&et ele
milita&e. *'-#oiul *ee se instala n anii C!(;C!/ ,i avea s' du&e-e pn' la sf&,itul anilo& C72 ai
seolului ??.
Cele mai p&e3nante t&'s'tu&i ale O&dinii 5ondiale n pe&ioada *'-#oiului *ee au fost e.istena unei
lumi #ipola&e ,i o onf&unta&e 3lo#al' nt&e %st ,i 4est. *'-#oiul sin3ula&i-ase dou' '&i+ anume
6tatele Unite ale Ame&iii ,i Uniunea 6ovieti'+ n postu&a de sup&apute&i+ adi' de pute&i avnd
inte&ese 3lo#ale ,i dispunnd de apait'i+ inlusiv milita&e+ de a p&oieta ,i p&ote<a aeste inte&ese
la nivel planeta&. 1n <u&ul aesto& sup&apute&i au pola&i-at 3&upu&i de state+ a&e au fo&mat aliane
politio;milita&e+ adi' #lou&i de pute&e. Astfel+ pe $ ap&ilie 10!0 se onstituia la Jas=in3ton
O&3ani-aia T&atatului No&d;Atlanti DNATOE+ a&e up&indea a mem#&e fondatoa&e u&m'toa&ele 1"
stateF 8el3ia+ Canada+ Danema&a+ )&ana+ Islanda+ Italia+ Lu.em#u&3+ 5a&ea 8&itanie+ No&ve3ia+
Olanda+ Po&tu3alia ,i 6tatele Unite. 1n 10$" ade&au la Alian' M&eia ,i Tu&ia+ n mai 10$$
*epu#lia )ede&al' Me&mania D*)ME+ ia& n 1071 ; 6pania. Aliana avea s' funione-e u ae,ti 1(
mem#&i pn' la n=eie&ea *'-#oiului *ee. Dup' dep',i&ea aestuia+ NATO se meninea a alian'
politio;milita&'+ pa&u&3nd un intens p&oes de adapta&e la noile &ealit'i 3eopolitie. 1n 100/+ e&au
invitate+ apoi n 1000+ p&imite a mem#&e ale Alianei Ce=ia+ Polonia ,i Un3a&ia+ dup' aeast' dat'
Aliana No&d;Atlanti' num'&nd+ dei+ 10 state mem#&e. 1n "22"+ la 6ummi;tul de la P&a3a+ e&au
invitate s' ade&e la NATO alte ,apte stateF 8ul3a&ia+ %stonia+ Letonia+ Lituania+ *omnia+ 6lovaia ,i
6lovenia. Ca &e-ultat+ n p&imul deeniu al seolului ??I+ Aliana No&d;Atlanti' up&inde "( de
state mem#&e.
De ealalt' pa&te+ U*66 ,i &ea o 3&upa&e p&op&ie+ anume O&3ani-aia T&atatului de la 4a&,ovia+
onstituit' pe $ mai 10$$+ n a&e int&au Al#ania+ 8ul3a&ia+ Ce=oslovaia+ *epu#lia Demo&at'
Me&man' D*)ME+ Polonia+ *omnia+ Un3a&ia ,i Uniunea 6ovieti'. La neputul anilo& C(2+ Al#ania
,i suspenda pa&tiipa&ea la T&atatul de la 4a&,ovia. Dup' t&ansfo&m'&ile &evoluiona&e din anii 1070;
1002+ pe 31 ma&tie 1001 avea lo di-olva&ea st&utu&ii milita&e a O&3ani-aei T&atatului de la
4a&,ovia+ ia& pe 1 iulie+ aela,i an+ e&a semnat'+ de 't&e statele mem#&e+ neta&ea e.istenei aestei
O&3ani-aii+ n nt&e3ul ei
1/
.
1n deeniile *'-#oiului *ee+ nt&e aesti doi poli de pute&e se vo& stato&nii &apo&tu&i de
onf&unta&e+ definite adesea p&in sinta3ma Konf&unta&e %st;4est9+ a&e up&indea toate domeniileF
politi+ milita&+ eonomi.
1/
Constantin 4lad > 9Diplomaia 6eolului ??: pa3."2/
$$
Pe plan politic+ onf&unta&ea %st;4est nsemna o ompetiie nt&e dou' sisteme eonomio;
soiale+ adi' nt&e dou' tipu&i de o&ndui&e soial'. 8loul vesti nt&u=ipa o o&ndui&e
demo&ati'+ #a-at' pe plu&alism politi si pe o eonomie de pia'. Cel esti e&a fo&mat din state
totalita&e e mai p&eis+ totalita&e+ &espetiv+ n anumite etape+ auto&ita&e+ pot&ivit distiniei su#tile a
lui *alf Da=&endo&f+ n a&e domina un sistem monopa&tit si o eonomie de omand'. 1n
te&minolo3ia eonomiei politie a stiin'+ onf&unta&ea %st;4est &ep&e-enta o ompetiie nt&e dou'
soiet'i+ anume nt&e soialism si apitalism. De aeea+ onf&unta&ea %st;4est n ondiiile
*'-#oiului *ee a avut un p&onunat a&ate& ideolo3iI u alte uvinte+ ea on&eti-a o ompetiie
nt&e dou' ideolo3ii opuse+ anume ea ma&.ist' Dsoialist'E si ea li#e&al' D#u&3=e-'E.
Pe plan militar+ onf&unta&ea %st;4est a dus la onstitui&ea+ pe osatu&a elo& dou' aliane+ a
uno& meanisme milita&e e st&utu&i de omand' unie+ unit'i din a&matele naionale inte3&ate n
fo&ele a&mate ale #lou&ilo&+ o st&ns' mpleti&e a ap'&'&ii naionale u ea aliat' et. Att T&atatul de
la Jas=in3ton Da&t. $E+ t si T&atatul de la 4a&sovia Da&t. !E instituiau eea e se numes 3a&anii de
seu&itate pent&u statele mem#&e+ nt&ut onineau p&evede&i onfo&m '&o&a un ata mpot&iva
o&i'&ui stat mem#&u e&a onside&at un ata mpot&iva alianei n ansam#lu+ toate statele mem#e&
avnd o#li3aia de a aiona+ individual si oletiv+ pent&u &espin3e&ea a3&eso&ului. 1n deeniile
*'-#oiului *ee+ nt&e ele dou' #lou&i a avut lo o u&s' a na&m'&ilo& f'&' p&eedent n isto&ie.
Toate ma&ile pute&i int&odueau n a&senalele lo& a&mele atomie D#a-ate pe fisiunea atomilo& de
u&aniu sau plutoniuE si a&mele u =id&o3en Dnulea&e+ #a-ate pe fu-iunea atomilo&E. Am#ele aeste
tipu&i de a&me+ u deose#i&e ele nulea&e+ au o pute&e de dist&u3e&e infinit mai ma&e det
a&mamentele t&adiionale+ desemnate n mod o#isnuit p&in te&menul de a&me onvenionale. 6tatele
Unite p&odueau a&ma atomi' n 10!$+ dou' #om#e apa&innd aestei ate3o&ii de a&mament fiind
a&unate asup&a o&aselo& <apone-e @i&os=ima D( au3ustE si Na3asaRi D0 au3ust 10!$E. Civa ani+
6UA deineau monopolul a&mei atomie. Aesta neta n 10!0+ nd U*66 detona p&imul s'u
dispo-itiv atomi. Competiflia dint&e sup&apute&i n aest domeniu se muta n eea e p&iveste
o#ine&ea a&melo& u =id&o3en+ 6tatele Unite &eusind aest lu&u n 10$"+ ia& U*66 teva luni mai
t&-iu+ n 10$3. 5a&ea 8&itanie e.pe&imenta p&op&ia a&m' atomi' n 10$"+ ia& pe ea u =id&o3en n
10$/. )&ana o#inea #om#a atomi n 10(2+ ia& n 10(7 pe ea u =id&o3en. 1n sf&sit+ C=ina &eusea
aeleasi lu&u&i n 10(! si+ &espetiv+ n 10(/. Toate ma&ile pute&i se n-est&au u alte tipu&i de a&me
de dist&u3e&e n mas'+ um sunt ele =imie si #iolo3ie. Pe de alt' pa&te+ o adev'&at' &evoluie se
pet&eea n eea e p&iveste mi<loaele de t&anspo&t la int' a dife&itelo& ate3o&ii de a&mament.
*a=etele+ nepnd u ele u &a-' su&t' de aiune si te&minnd u ele inte&ontinentale+
avioanele u &eaie+ &ada&ul+ lase&ul+ mi<loaele ult&amode&ne de omuniaii f'eau vulne&a#il fa'
de a&mamentul nulea& o&ie punt de pe 3lo# si+ totodat'+ t&ansfo&mau dife&itele tipu&i de a&mament
onvenional n a&me &eduta#ile a pute&e de dist&u3e&e 1n pe&ioada *'-#oiului *ee+ omeni&ea a stat
su# semnul p&ime<diei unui &'-#oi &a=eto; nulea& nt&e ele dou' #lou&i milita&e+ apa#il s' pun'
ap't nu numai ivili-aiei umane+ i =ia& si vieii pe p'mnt. 6;a &eusit evita&ea unui astfel de
&'-#oi+ da& a 1$2 de onflite a&mate loale au p&odus -ei de milioane de vitime si imense
dist&u3e&i mate&iale. Cel mai adesea+ n spatele aesto& onflite+ i-#unite ap&oape n totalitate n
-onele su#de-voltate ale 3lo#ului+ s;a aflat onf&unta&ea %st;4est+ n ultim' instan'+ ea dint&e
U*66 si 6UA. C=ia& si atuni nd onflitele &espetive e&au 3ene&ate de au-e loale+ ele
deveneau omponent ale onf&unt'&ii 3ene&ale dint&e ele dou' #lou&i+ a&e se nt&eeau n
fu&ni-a&ea de a&me+ #ani+ sp&i<in si nu&a<'&i politie pent&u una sau alta dint&e p'&i. 1nt&e aeste
onflite+ p&in pe&iulo-itatea esalad'&ii lo& n adev'&ate &i-e n &elaiile dint&e #lou&i+ se
evidenia-' &'-#oiul din Co&eea si el din 4ietnam+ adi' din dou' state de-mem#&ate. *'-#oiul din
peninsula Co&eea se delansa pe "$ iunie 10$2. %.istena a dou' state o&eeneF *epu#lia Co&eea n
sud+ u apitala la 6eul+ si *epu#lia Popula&' Demo&ati' Co&eean' n no&d+ u apitala la
P=enian+ e&a &e-ultatul di&et al ultimei fa-e a &'-#oiului din Paifi. Atuni+ t&upele ame&iane
$(
naintase&' n pa&tea de sud a peninsulei+ pn' la pa&alela 37. 1n No&d+ int&ase&' t&upele sovietie.
P&e-ena t&upelo& de oupaie failitase instau&a&ea a dou' &e3imu&i n ele dou' p'&i ale peninsuleiF
n 6ud+ a unui &e3im auto&ita& si o&upt+ ap&opiat de 6tatele Unite ondus de 6i3man *=eeI n No&d+ a
unui &e3im totalita&+ le3at de U*66 si C=ina+ n f&untea '&uia se afla un lide& omunist+ Bim I& 6en.
O misa&e diplomati' neinspi&at' a 6tatelo& Unite avea s' p&eipite evoluiile n peninsul'F
Jas=in3tonul dela&a ' te&ito&iul Asiei ontinentale nu int&a n pe&imet&ul defensiv al 6UA.
*et&a3e&ea t&upelo& ame&iane din 6ud Diunie 10!0E avea s' nu&a<e-e att 6eulul+ t si P=enianul
s' se o&iente-e sp&e unifia&ea Peninsulei p&in fo&'. A&mata sud;o&ean' spo&ea de la (2 222 milita&i
la neputul anului 10!0 la 171 222 n mai 10$2+ pent&u n-est&a&ea ei *=ee apelnd ndeose#i la
6tatele Unite. Pe de alt' pa&te+ Co&eea de No&d si nt'&ea fo&flele a&mate+ al '&o& num'& a<un3ea la
13$ 222 n iunie 10$2+ e=ipate milita& de 't&e 5osova si 8ei<in3. Ostilit'ile nepeau p&in
t&ee&ea t&upelo& Co&eii de No&d peste pa&alela 37+ nt&;o ope&aiune a&e+ dup' um se pa&e+ u&m'&ea
oupa&ea 6eulului si do#o&&ea &e3imului *=ee+ ontndu;se a aest lu&u s' du' la unifia&ea
Co&eii su# auto&itatea P=enianului. 6tatele Unite o#ineau ap&o#a&ea Consiliului de 6eu&itate pent&u
o inte&venie milita&' su# stinda&dul ONU. Dei-ia devenea posi#il' nt&ut tomai atuni U*66 nu
pa&tiipa la lu&'&ile aestui fo&um+ n semn de p&otest pent&u ' loul C=inei n Consiliul de
6eu&itate nu &evenise n' *.P. C=ine-e+ p&olamate pe 1 otom#&ie 10!0+ i e&a oupat n
ontinua&e de 't&e &e3imul de la Taipei DTaiOanE al 3ene&alului C=ian3 Bai;si. T&upele ame&iane se
al'tu&au elo& sud;o&eene+ atuni nd se ontu&a nf&n3e&ea 6eulului. La &ndul lo&+ ontin3ente
de t&upe =ine-e int&au n lupt' de pa&tea no&d;o&eenilo&+ atuni nd devenea iminent' vito&ia
t&upelo& ame&iane si sud;o&eene. 6e a<un3ea astfel la un &'-#oi de p&opo&ii si la o &i-' p&ofund'
n &elaiile %st;4est. 1nt&;una din fa-ele de ma.im' no&da&e+ 3ene&alul 5aA&t=u&+ omandantul
fo&elo& ame&iane n %.t&emul O&ient+ va p&eoni-a folosi&ea a&mei atomie mpot&iva #a-elo& de
susine&e a t&upelo& =ine-e an3a<ate n &'-#oi+ #a-e situate pe te&ito&iul C=ineiI p&opune&ea lui n
aest sens e&a &espins' de p&esedintele 6UA+ @a&&A T&uman. 1n final+ f&ontul se sta#ili-a si+ dup' t&ei
ani de ostilit'i+ pe "( iulie 10$3+ se a<un3ea la n=eie&ea a&mistiiului+ u pa&alela 37 devenit' linie
de dema&aie nt&e ele dou' state o&eene. C&i-a le3at' de 4ietnam a fost mai ndelun3at' si mai
ompliat'. 1nainte de el de;al Doilea *'-#oi 5ondial+ eea e avea s' devin' 4ietnamul de mai
t&-iu e&a olonie f&ane-'. 1n 10!1+ a si nt&ea3a Indo=in'+ e&a oupat de <apone-i. O &'soal'
anti<apone-' se t&ansfo&ma nt&;o misa&e de eli#e&a&e naional' dup' e+ o dat' u apitula&ea
Gaponiei+ administ&aia olonial f&ane-' se &einstala n Peninsul'. Dup' ani ndelun3ai de lupte+ n
10$! se n=eia un ao&d la Pa&is n #a-a '&uia t&upele f&ane-e p'&'seau te&ito&iul 4ietnamului+
a&e se divi-a n dou' state pe pa&alela 1/ e 4ietnamul de 6ud D*epu#lia 4ietnamE+ u apitala la
6ai3on+ si 4ietnamul de No&d D*epu#lia Popula&' Demo&ati' 4ietnamE+ u apitala la @anoi. La
soliita&ea &e3imului de la 6ai3on+ 6tatele Unite p&eluau &olul de pn' atuni al )&anei. 1nt&e No&d si
6ud se delansa n u&nd un adev'&at &'-#oi. *e3imul de la @anoi avea sp&i<inul politi si milita& al
U*66 si C=inei. 6tatele Unite aveau s' se implie din e n e mai mult n onflit+ de pa&tea
6ai3onului. Astfel+ eea e nepea a un &'-#oi ivil nt&e dou' p'&i ale 4ietnamului+ devenea un
&'-#oi n a&e se nf&untau 4ietnamul de 6ud si 6tatele Unite+ pe de o pa&te+ si 4ietnamul de No&d+ pe
de alt' pa&te. 6tatele Unite aveau s' &'mn' an3a<ate n aest &'-#oi de;a lun3ul mandatelo& a pat&u
p&esediniF %isen=oOe&+ BennedA+ Go=nson si Ni.on. *'-#oiul se n=eia p&in &et&a3e&ea t&upelo&
ame&iane si unifia&ea 4ietnamului su# auto&itatea &e3imului de la @anoi. 6tatele Unite pie&deau n
lupte $2 222 milita&iI 4ietnamul n nt&e3ul s'u e peste 3 milioane.
Alte momente de &i-' n &elaiile %st;4est se pet&eeau n inima %u&opei si n ap&opie&ea oastelo&
estie ame&iane. P&imele e&au le3ate de 8e&lin. Dup' apitula&ea neondionat' a Me&maniei+
aeasta e&a mp'&it' n pat&u -one de oupaieF -ona ame&ian'+ ea #&itani' si ea f&ane-' e
toate situate n pa&tea de vest+ si -ona sovieti' e n pa&tea de est a Me&maniei.
$/
1nt&;un mod asem'n'to& e&a divi-at si 8e&linul+ aflat n -ona sovieti' de oupaie+ anume n pat&u
setoa&e+ fiea&e dint&e aestea aflndu;se su# administ&aia uneia dint&e ele pat&u ma&i pute&i. Cele
t&ei -one oupate de pute&ile oidentale se unifiau+ pe te&ito&iul lo& fo&mndu;se *epu#lia
)ede&al' Me&mania Dmai 10!0E+ u apitala la 8onn. 1n otom#&ie aelasi an+ n -ona &useas' se
onstituia *epu#lia Demo&at' Me&man'+ u apitala n seto&ul sovieti din 8e&lin.
P&ima &i-' se delansa n "! iunie 10!7+ p&in institui&ea de 't&e U*66 a unei #loade a 8e&linului
de 4est. 8loada t'ia le3'tu&ile te&est&e dint&e aesta si ele t&ei -one aflate su# oupaia pute&ilo&
oidentale si u&m'&ea unifia&ea 8e&linului de 4est u el de %st+ su# auto&itatea *DM si a fo&elo&
de oupaie sovietie. 6tatele Unite+ u sp&i<inul 5a&ii 8&itanii+ &eali-au un pod ae&ian+ p&in a&e
8e&linul de 4est e&a ap&ovi-ionat u ele neesa&e. Tentativa U*66 esuaI #loada 8e&linului e&a
&idiat' pe 0 mai 10!0.
A doua &i-' a 8e&linului nepea n noiem#&ie 10$7+ nd 5osova anuna ' intenioneaa-' s'
pun' ap't ao&dului elo& pat&u pute&i &efe&ito& la statutul 8e&linului. Pute&ile oidentale
&espin3eau p&opune&ea sovieti'+ fo&mulat' n te&menii unui ve&ita#il ultimatum. C&i-a se n=eia
a#ia dup' ap&oape t&ei ani+ p&in &idia&ea pe 13 au3ust 10(1+ nt&e pa&tea oidental' si ea o&iental'
a o&asului+ a Yidului 8e&linului+ a&e devenea un adev'&at sim#ol al divi-'&ii ontinentului.
De pa&tea ealalt' a Atlantiului+ n Cu#a avea lo pe 1 ianua&ie 10$0 instala&ea unui &e3im
&evoluiona&+ ondus de )idel Cast&o. 6u# ael &e3im+ Cu#a se ap&opia de U*66 si aliaii aesteia.
6tatele Unite vo& fi ostile fa' de noua pute&e de la @avana si vo& sp&i<ini tentativele nt&ep&inse de
&efu3iai u#ane-i aflai pe te&ito&iul ame&ian de a o nl'tu&a. Cea mai impo&tant' dint&e aeste
tentative e&a de#a&a&ea din Molful Po&ilo& D10(1E+ nf&nt' ns' de fo&ele u#ane-e. 1n 10("+ U*66
instala n Cu#a mai multe #ate&ii de &a=ete u &a-' medie de aiune a&e+ n a- de onflit+ puteau
lovi o pa&te impo&tant' a te&ito&iului ame&ian. *a=etele e&au desope&ite de 't&e satelii de
sup&ave=e&e+ 6tatele Unite instituind o #load' naval' si ae&ian' mpot&iva Cu#ei. C&i-a lua p&opo&ii
si devenea ea mai 3&av' onf&unta&e %st;4est. )o&flele a&mate ame&iane si sovietie+ p&eum si
ele ale aliailo& elo& dou' sup&apute&i e&au puse n sta&e de ale&t'. Nave sovietie+ pe a&e se aflau
noi &a=ete+ navi3au sp&e Cu#aI flota naval' si ae&ian' ame&ian' se p&e3'teau s' le o#li3e s' fa'
ale ntoa&s'+ la nevoie p&in folosi&ea fo&ei. 1n final+ &i-a e&a de-amo&sat'F 5osova aepta s';si
demonte-e si s' &et&a3' &a=etele+ n s=im#ul an3a<amentului 6tatelo& Unite de a nu invada Cu#a.
Omeni&ea fusese ns' la un pas de un atalism nulea&. Leia va fi nv'at' de am#ele p'&i. 6e lua
u&sul unei destinde&i a no&d'&ii si a uno& m'su&i de ine&e su# ont&ol a na&m'&ilo&+ n p&imul &nd
a elo& nulea&e. 6e dep'sa astfel fa-a potenial ea mai pe&iuloas' a *'-#oiului *ee.
Pe plan economic, onf&unta&ea %st;4est avea s' fie mai puin d&amati'+ da& la fel de
p&ofund'+ impliaiile ei eonomie+ politie si =ia& milita&e+ afetnd nt&ea3a O&dine 5ondial'.
5ai ales n p&imele fa-e ale *'-#oiului *ee+ se p'&ea ' o&ient'&ile elo& dou' ta#e&e vo& due la
dest&'ma&ea pieii mondiale unie si fo&ma&ea uno& piee pa&alele si opuse. Pute&ile oidentale+ n
a&e un &ol de p&im &an3 &evenea 6tatelo& Unite+ aveau s' aione-e ene&3i pent&u &efae&ea
post#eli' a '&ilo& din p&op&ia -on'+ pent&u onsolida&ea si e.tinde&ea p&inipiilo& li#e&ale ale
eonomiei de pia'+ att n eonomiile aesto& '&i+ t si n &elaiile eonomie inte&naionale.
Dimpot&iv'+ U*66+ a '&ei eonomie e&a etati-at' si de omand'+ eea e dete&mina limite seve&e n
afi&ma&ea p&inipiilo& de pia'+ a impus un tip simila& de eonomie '&ilo& pe a&e le inlusese n
o&#ita sa. La puin' v&eme dup' nepe&ea ativit'ii ONU+ Consiliul %onomi si 6oial lua m'su&a
onvo'&ii Confe&inei de la @avana asup&a Come&ului. Asa um am a&'tat mai sus+ Confe&ina
ela#o&a Ca&ta unei o&3ani-aii inte&naionale a ome&ului si p&oietul unui ao&d 3ene&al de ta&ife si
ome&+ pa&te omponent' a Ca&tei.
1nt&ut Ca&ta nu int&a n vi3oa&e+ o&3ani-aia inte&naional' pent&u ome&+ a&e a& fi avut o
des=ide&e unive&sal'+ ad&esndu;se tutu&o& satatelo&+ nu lua fiin'. La sf&situl anului 10!/+ "3 de
state e nt&e a&e nu se aflau ele din %st e semnau p&otoolul pent&u pune&ea n aplia&e a
$7
Ao&dului Mene&al pent&u Come& si Ta&ifeI MATT se n'stea+ n aeste ondiii+ a o o&3ani-aie
eonomi' oidental'. P&inipalele instituii finania&eF 8ana 5ondial' si )ondul 5oneta&
Inte&naional+ ndeplinindu;si fiea&e n pa&te meni&ea pent&u a&e fusese&' &eate+ aveau s'
nt'&eas'+ totodat'+ tendinele de afi&ma&e a p&inipiilo& li#e&ale si eonomiei de pia'. 1n 10!/+
6tatele Unite+ p&in se&eta&ul de stat+ 3ene&alul 5a&s=all+ lansau un amplu p&o3&am de a<uto&a&e a
'&ilo& ontinentului eu&opean+ devastat de &'-#oi. Aest p&o3&am+ a&e lua numele iniiato&ului s'u+
devenind Planul 5a&s=all+ e&a destinat si fl'&ilo& din %st. 5osova avea s' e-ite. %a t&imitea la Pa&is+
unde u&ma s' ai#' lo o &euniune a '&ilo& potenial #enefiia&e ale Planului+ o nume&oas' dele3aie
ondus' de minist&ul sovieti de %.te&ne+ 4. 5olotov. Aesta va ne3oia u minist&ul de %.te&ne
f&ane-+ M. 8idault+ si u el #&itani+ %. 8evin. Pute&ile oidentale vo& insista pent&u onstitui&ea
unei o&3ani-aii menite s' di&i<e-e la nivel eu&opean aplia&ea Planului 5a&s=all. 5olotov e&a n
favoa&ea unei o&3ani-'&i a&e s' lase aplia&ea Planului pe seama statelo& #enefiia&e. %l e.p&ima
p&in aeasta teama ' o administ&a&e ent&ali-at' a Planului 5a&s=all a& fi su#minat #a-ele
eonomiei sovietie si a& fi sl'#it ont&olul pe a&e U*66 l e.e&ita de<a asup&a statelo& din sfe&a sa
de influen'. 1n plus+ iniiativa Planului 5a&s=all venea dup' lansa&ea a eea e avea s' devin'
Dot&ina T&uman+ desp&e a&e voi vo&#i mai t&-iu. 1n aeste ondiii+ 5osova &espin3ea
p&opune&ea de pa&tiipa&e la Planul 5a&s=all. La p&esiunea sa+ Al#ania+ 8ul3a&ia+ Ce=oslovaia+
)inlanda+ Iu3oslavia+ Polonia+ *omnia si Un3a&ia adoptau o po-iie simila&'. 1si d'deau aeptul
fa' de Planul 5a&s=all 1( stateF Aust&ia+ 8el3ia+ Danema&a+ %lveia+ )&ana+ M&eia+ I&landa+
Islanda+ Italia+ Lu.em#u&3+ 5a&ea 8&itanie+ No&ve3ia+ Olanda+ Po&tu3alia+ 6uedia si Tu&ia. Aeste
'&i onstituiau n 10!7 O&3ani-aia %u&opean' de Coope&a&e %onomi' DO%C%E+ o&3ani-a<e e&ut'
de pute&ile oidentale si &espins' de 5osova. Ulte&io&+ ade&au la O%C% *.). Me&mania D10!0E si
6pania D10$0E. 4aloa&ea &editelo& ame&iane ao&date n ad&ul Planului 5a&s=all s;a &idiat la 13
milia&de dola&iI n 10$"+ '&ile oidentale #enefiia&e atin3eau nivelul p&oduiei ante#elie. Planul
5a&s=all f'ea din divi-a&ea %u&opei un p&oes i&eve&si#il si onstituia un moment de seam' al
*'-#oiului *ee. Din iulie 10!/+ nd Planul e&a adoptat+ se poate vo&#i+ u temei+ de divi-a&ea
%u&opei nt&e %st si 4est+ u tot eea e implia aeasta.
Planul 5a&s=all e&a un semnal pent&u onstitui&ea uno& 3&up'&i de state+ pe plan eonomi+ politi si
politio;milita&. 5osova &eplia la Plan p&in nt'&i&ea ont&olului s'u n '&ile din estul si ent&ul
%u&opei+ fo&nd t&ansfo&ma&ea &e3imu&ilo& politie si a sistemelo& eonomie din aeste '&i
onfo&m u modelul sovieti. 1n ianua&ie 10!0 se onstituia Consiliul de A<uto& %onomi *eip&o
DCA%*E+ n a&e int&au Al#ania+ Ce=oslovaia+ *DM+ Polonia+ *omnia+ Un3a&ia si U*66. CA%*+
a&e;si avea sediul la 5osova+ va funiona a o uniune de state e;si p'st&au independena+ metoda
sa p&inipal' de ativitate fiind oo&dona&ea planu&ilo& naionale de de-volta&e. Tentativele ulte&ioa&e
ale Uniunii 6ovietie de a t&ansfo&ma CA%* nt&;o o&3ani-aie sup&anaional' p&in impune&ea unui
plan uni de de-volta&e si a alto& m'su&i e p&esupuneau t&ansfe& de suve&anitate de la statele
mem#&e la o&3anismele de ondue&e CA%* aveau s' esue-e+ mai ales dato&it' opo-iiei *omniei.
Totodat'+ pa&tidele omuniste din '&ile est;eu&opene ; pa&tide de 3uve&n'mnt n aeste '&i ; si
unele pa&tide omuniste din '&ile oidentale D)&ana si ItaliaE onstituiau un 8i&ou info&mativ al
pa&tidelo& omuniste si munito&esti DCominfo&mE+ p&in a&e pa&tidul sovieti aiona sp&e a;si
su#o&dona misa&ea omunist' inte&naional'. U&mnd linia 5osovei+ pa&tidele omuniste din
vestul %u&opean o&3ani-au 3&eve si alte manifest'&i+ menite s' mpiedie aplia&ea Planului 5a&s=all
n '&ile lo&+ aiuni &'mase ns' f'&' sues.
De ealalt' pa&te+ u&sul sp&e onstitui&ea unui #lo oidental se intensifia. 1n ma&tie 10!7+ 8el3ia+
)&ana+ 5a&ea 8&itanie si Olanda semnau un pat asup&a ola#o&'&ii eonomie+ soiale si ultu&ale+
p&eum si pent&u autoap'&a&ea oletiv' DPatul de la 8&u.ellesE. Patul+ u du&at' de $2 de ani+ e&a
menit n p&inipal &espin3e&ii unui ata a&mat n %u&opa. Da' el putea fi onside&at efiient
mpot&iva unei eventuale &ennvie&i a eea e se numea milita&ismul 3e&man+ el e&a total insufiient
$0
pent&u a-ul unui potenial ma&s sp&e vest al U*66. %l nu inea+ totodat'+ seama de ponde&ea pe a&e
6tatele Unite o do#ndise&' n %u&opa si n t&e#u&ile ontinentului.
1n onsein'+ 6tatele Unite si Canada nepeau t&atative u semnata&ii patului de la 8&u.elles
pent&u un pat no&d;atlanti. 6e n'stea NATO+ p&in T&atatul de la Jas=in3ton D! ap&ilie 10!0E+ a&e;
si sta#ilea sediul la Pa&is+ apoi la 8&u.elles. 1n 10$!+ U*66 e&ea s' se al'tu&e T&atatului No&d;
Atlanti+ e&e&e &espins' de 6UA si 5a&ea 8&itanie. U&ma K&eplia9 &'s'&itean' a NATO+ O&3ani-aia
T&atatului de la 4a&sovia. P&in &ea&ea NATO si p&in Planul 5a&s=all+ #loul oidental do#ndea
dimensiunile si st&utu&ile o&espun-'toa&e nt&e fl'&ile a&e i se al'tu&au. Planul 5a&s=all si T&atatul
No&d;Atlanti onsa&au p&e-ena pe&manent' si po-iia dominant a 6tatelo& Unite n %u&opa. 1n
aest ad&u &eat de &apo&tu&ile t&ansatlantie+ %u&opa oidental si putea ontinua 'ut'&ile pent&u
3'si&ea p&op&iilo& fo&me de 3&upa&e.
Pe $ mai 10!0 se onstituia Consiliul %u&opei+ avnd a state fondatoa&e 8el3ia+ Danema&a+ )&ana+
I&landa+ Italia+ Lu.em#u&3+ 5a&ea 8&itanie+ Olanda+ No&ve3ia si 6uedia+ '&o&a li se al'tu&au M&eia+
Islanda si Tu&ia. Consiliul %u&opei+ u sediul la 6t&as#ou&3+ ap'&ea a o o&3ani-aie eminamente
politi'+ a&e;si p&opunea a p&io&itate a#solut' p&omova&ea d&eptu&ilo& omului si li#e&t'ilo&
fundamentale. 1n ondiiile opo-iiei tot mai evidente nt&e &e3imu&ile demo&atie p&op&ii multo&a
dint&e statele oidentale si ele totalita&e+ Consiliul %u&opei devenea un impo&tant o&3anism al
afi&m'&ii valo&ilo& oidentale n onf&unta&ea %st;4est. P&in statutul s'u+ Consiliul %u&opei e&a o
o&3ani-aie u at&i#uii sup&anaionale+ ondus de un Consiliu al 5inist&ilo& Dfo&mat din minist&ii de
%.te&ne ai '&ilo& mem#&eE si dispunnd de o Aduna&e u a&ate& pa&lamenta&. Pe plan eonomi+ n
mai 10$2+ *o#e&t 6=uman+ minist&ul de %.te&ne f&ane-+ p&opunea onstitui&ea unei auto&it'i
f&ano;3e&mane n domeniul '&#unelui si oelului+ des=is' si alto& state din %u&opa oidental'. O
asemenea auto&itate e&a oneput' a o st&utu&' sup&anaional'+ eea e va ndep'&ta 5a&ea 8&itanie
a&e+ n aele ondiii+ nu a3&ea ideea de sup&anaionalitate.
Ne3oie&i la#o&ioase dueau la fo&ma&ea pe 17 ap&ilie 10$1+ p&in T&atatul de la Pa&is+ a Comunit'ii
%u&opene a C'&#unelui si Oelului DC%COE+ u pa&tiipa&ea 8el3iei+ )&anei+ Italiei+ Lu.em#u&3ului+
Olandei si a *.). Me&mania+ p&imul pas 't&e inte3&a&ea eu&opean'. U&ma T&atatul de la *oma
D10$/E+ unde Kei (9 onstituiau+ al'tu&i de Comunitatea %u&opean' a C'&#unelui si Oelului+
Comunitatea %onomi' %u&opean' e Piaa Comun' DC%%E si Comunitatea %u&opean' a ene&3iei
atomie D%u&atomulE. Ca si C%CO+ C%% si %u&atomul s;au n'sut a o&3anisme sup&anaionale+
dund mai depa&te p&oesul inte3&'&ii eu&opene. Pot&ivit T&atatului de la *oma+ C%% u&ma s'
&eali-e-e Kele ! li#e&t'i9F
1. Li#e&a i&ulaie a #unu&ilo&I
". Li#e&a i&ulaie a pe&soanelo&I
3. Li#e&a i&ulaie a se&viiilo&I
!. Li#e&a i&ulaie a apitalu&ilo&.
1n 10(/+ C%CO+ C%% si %u&atomul fo&mau Comunit'ile %u&opene DC%E E+ ia& n 107/ int&a n
vi3oa&e Atul Uni vest;eu&opean+ a&e ad'u3a oope&'&ii eonomie pe ea politi'. Pa&alel u
aeast' adni&e a inte3&'&ii+ nepea si un p&oes de l'&3i&e a Comunit'ilo& %u&opene+ p&in
admite&ea de noi mem#&i n ad&ul aesto&a. Astfel+ n 10(1 M&eia semna un ao&d de asoie&e u
Comunit'ile %u&openeI devenea mem#&' a C% atuni nd ndeplinea ondiiile de ade&a&e+ dup' "2
de ani+ adi' n 1071. 1n 10(!+ un ao&d de asoie&e e&a semnat de Tu&ia+ da& aeast' a&' avea s'
st&'#at' un d&um lun3 pn' la ndeplini&ea ondiiilo& de admite&e n Comunitate+ d&um a&e
ontinu' si n p&imul deeniu al seolului ??I. Anul 10/3 aduea admite&ea n C% a Danema&ei+
I&landei si 5a&ii 8&itanii+ astfel ' %u&opa Kelo& (9 devenea %u&opa Kelo& 09. 1n 1071+ p&in
admite&ea M&eiei+ C% num'&au 12 state+ pent&u a n 107( s' se a<un3' la %u&opa Kelo& 1"9 p&in
ade&a&ea 6paniei si Po&tu3aliei. Tot n 107(+ n=eiau ao&du&i de asoie&e u C% Cip&u si 5alta.
(2
Astfel+ n deeniile *'-#oiului *ee+ &efae&ea post#eli' si p&oesul inte3&'&ii f'eau din %u&opa de
4est unul dint&e ei t&ei ma&i poli de pute&e din lumea oidental'+ al'tu&i de Ame&ia de No&d
D6tatele Unite si CanadaE si Gaponia. O dat' u aesta+ sfe&a eonomiilo& de pia' se e.tindea+
devenind dominant' pe plan mondial. Pivotul de-volt'&ilo& e aveau lo n aest sens e&au 6tatele
Unite+ '&o&a li se al'tu&au n' din anii C$2 Kma&ii nvinsi9 n &'-#oi+ anume Gaponia si Me&mania.
)o&a eonomi' a statelo& oidentale+ influena pe a&e aestea o e.e&itau n ad&ul ma&ilo&
instituii inte&naionale finania&e si ome&iale dete&minau a o&dinea eonomi' a *'-#oiului *ee
s' evolue-e n di&eia afi&m'&ii tot mai pute&nie a p&inpiilo& de pia'+ p&inipii a&e aveau s' se
impun' t&eptat si n eonomiile de omand'. Aestea vo& fi at&ase n mod i&e-isti#il n i&uitul
mondial de valo&i+ nt&;o divi-iune inte&naional' a&e va evidenia nevoia p&esant' a &efo&melo&
eonomie si politie n statele estie+ eea e avea s' du' n mod neesa& la &'stu&n'&ile
&evoluiona&e din anii C02+ a&e+ n final+ puneau ap't *'-#oiului *ee.
Nivelul de-volt'&ii dife&itelo& ate3o&ii de '&i
Cate3o&ii
de '&i
PI8
Dt din totalul mondialE
Populaia
Dt din totalul
mondialE
PI8
Ddola&iE pe louito&
10($ 1072 1077 1077 1077 DmedieE
I 0+1 (+0 $+" (2+7 3"2
II 13+3 "3+2 1"+7 ""+$ 1 032
III /0+" /$+! 71+! 1(+$ 1/ 272
Pent&u PI8 &ep&odu lasifia&ea statelo&+ folosit' de 8ana 5ondial'+ anume '&i sla# de-voltate+
'&i u de-volta&e medie si '&i pute&ni de-voltate+ ate3o&ii de '&i pe a&e+ sp&e usu&ina letu&ii+ le
nume&ote- u if&ele I+ &espetiv II si III. Desi3u&+ o&ie statisti' poate p&e-enta defiiene+ ia& PI8
este doa& unul dint&e indiato&ii p&in a&e se m'soa&' 3&adul de de-volta&e a unei '&iI totusi+
statistiile 8'nii 5ondiale se #uu&' de o la&3' &eunoaste&e n lume pent&u temeiniie si au&atee.
Asada&+ n pe&ioada *'-#oiului *ee+ ponde&ea '&ilo& su#de-voltate n totalul p&odusului mondial
#&ut a s'-ut ontinuuI =ia& da' n if&e a#solute PI8 al aesto& fl'&i a unosut &este&i+ nivelul lo&
de de-volta&e este el mai #ine a&ate&i-at p&in &apo&ta&e la situaia alto& '&i n aeeasi pe&ioad'.
1n inte&valul dat+ ponde&ea '&ilo& mediu de-voltate a s'-ut doa& puin+ dup' a &este&e
spetauloas' nt&e 10($;1072I este de &ema&at ' aeast' &este&e s;a pet&eut tomai n pe&ioada
p&imelo& deenii ale de-volt'&ii+ impuse mai ales de '&ile KLumii a T&eia9+ deenii a&e au oinis u
p&oesul destinde&ii nt&e %st si 4est si u o anumit' li#e&ali-a&e a ome&ului inte&naionalI este+
deasemenea+ de menionat ' aeast' &este&e s;a &eali-at pe seama ponde&ii '&ilo& pute&ni
de-voltateI da& boom;ul '&ilo& mediu de-voltate s;a te&minat &epede+ evoluia aesto& '&i
inte3&ndu;se n tendinele 3ene&ale. Pe de alt' pa&te+ n pe&ioada menionat' '&ile pute&ni
de-voltate si;au onsolidat po-iia f&untas'. Ta#loul se nt&e3este p&in lua&ea n onside&a&e a
elo&lali indiato&i p&ivind nivelul de-volt'&ii dife&itelo& ate3o&ii de '&i. Astfel+ n 1077 n '&ile
sla# de-voltate t&'ia (2+7t din populaia 3lo#ului+ '&eia i &eveneau n medie 3"2 dola&i pe louito&.
Pe de alt' pa&te+ ""+$t din populaie si duea viaa n '&i mediu de-voltate+ n a&e se p&odueau
anual 1032 dola&i pe louito&. Pa&tea de-voltat'+ mai #ine -is p&ivile3iat' a planetei+ e&a louit' de
doa& 1(+$t din populaia 3lo#ului+ #uu&ndu;se de un PI8 mediu de 1/ 722 dola&i pe louito&. Nu
sunt neesa&e anali-e ap&ofundate sau omenta&ii am'nunflite pent&u a nele3e dife&enele
fundamentale e.istente n eea e p&iveste asi3u&a&ea d&eptu&ilo& omului+ nainte de toate pe plan
eonomi si soial+ dife&ene n defavoa&ea ma&ii ma<o&it'i a populaiei lumii. De aeea+ este
(1
limpede ' p&olamaia na&ipat' din Dela&aia Unive&sal'F KToate fiinele umane se nas li#e&e si
e3ale n demnitate si n d&eptu&i9 a &'mas n mod fatal n pe&ioada *'-#oiului *ee e si+ de fapt+ si
dup' neta&ea aestuia+ dup' um voi a&'ta ulte&io& e un ideal de neatins.
Da& aeast' ima3ine desp&e ondiia uman' a louito&ilo& Lumii a T&eia t&e#uie nt&e3it' u aspete
p&ivind situaia aesto& '&i n eea e p&iveste seu&itatea lo& a stateI u alte uvinte+ pent&u a
a&ate&i-a ondiia uman' n aeste '&i t&e#uie avut' n vede&e mp&e<u&a&ea da' ele s;au situat n
-one de liniste si si3u&an' o&i+ dimpot&iv'+ n -one #ntuite de inseu&itate+ de onflite des=ise o&i
latenteI aeasta+ pent&u ' Dela&aia p&olamase p&in a&t. 3 d&eptul la via' si seu&itate al o&i'&ei
fiine umane. %ste un lu&u onstatat n aeast' p&ivin' ' #ipola&ismul a&ate&isti *'-#oiului
*ee a asi3u&at sta#ilitatea si seu&itatea n &apo&tu&ile dint&e ele dou' #lou&i. Dinolo de aeste
&apo&tu&i ns'+ situaia e&a total dife&it'. Astfel+ din dive&se au-e+ nt&e a&e la lo de f&unte se ns&ia
onf&unta&ea %st;4est+ n -onele nean3a<ate si n u&s de de-volta&e s;au aumulat tensiuni si st'&i
onflituale+ a&e au t&eut adesea n onflite des=ise. Ine&titudinile+ inseu&itatea e a pe&epie
si dat o#ietiv e au dus la at&a3e&ea unui ma&e num'& de '&i sla# de-voltate nt&;o a#e&ant' u&s' a
nam'&ilo&. Astfel+ da' n 10/" '&ile nepa&tiipante la #lou&ile milita&e aloau pent&u p&op&ia
na&ma&e "2+0t din totalul =eltuielo& milita&e mondiale+ n 1071 ele a<unsese&' la "0+(t din
&espetivele =eltuieli. i este de su#liniat ' mai mult de <um'tate din aeste p&oente+ anume
1(+1t+ &eveneau '&ilo& n u&s de de-volta&e. Ct de ma&e e&a disp&opo&ia &esu&selo& aloate pent&u
na&m'&i de 't&e '&ile de-voltate+ pe de o pa&te+ si ele n u&s de de-volta&e+ pe de alt' pa&te+ &eiese
din u&m'toa&ea ompa&aieF la 320 dola&i pe louito& aloai pent&u =eltuieli milita&e n '&ile
de-voltate+ if&a pent&u nv''mnt e&a n aele '&i de 37" dola&i+ ia& ea pent&u s'n'tate de "7!
dola&iI n a-ul '&ilo& n u&s de de-voltate ns'+ la o medie de 32 dola&i pe louito& =eltuieli pent&u
a=i-iii de a&me+ nv''mntului i e&au destinai doa& "! dola&i+ ia& pent&u s'n'tate &'mneau numai
12 dola&i. %ste limpede ' an3a<a&ea unui ma&e num'& de '&i din Lumea a T&eia n u&sa na&m'&ilo&
n&'ut'ea si mai mult standa&dele de<a foa&te <oase de asi3u&a&e a ondiiilo& de t&ai+ de eduaie si
s'n'tate+ adi' a ondiiei umane p&op&ii multo& sute de milioane de oameni. 1n plus+ asa um am
a&'tat de<a+ Lumea a T&eia a fost teat&ul a foa&te nume&oase onflite a&mate+ u t&i#utul lo& pl'tit n
milioane de viei omenesti si ma&i dist&u3e&i mate&iale.
La "" ap&ilie 10!$+ n d&um sp&e 6an )&aniso+ unde u&ma s' se des=id' Confe&ina pent&u &ea&ea
ONU+ 4. 5olotov se op&ea la Jas=in3ton ,i e&a p&imit de p&e,edintele 6UA+ @a&&A T&umanI avea
astfel lo p&ima ntlni&e a unui nalt demnita& sovieti u noul ,ef al administ&aiei ame&iane.
T&uman+ pot&ivit p&op&iilo& m'&tu&isi&i+ i va vo&#i #&utal lui 5olotov ,i va &emite un mesa< pent&u
6talin+ p&in a&e p&evenea 3uve&nul sovieti '+ da' se dovedea imposi#il s' se pun' n aplia&e
=ot'&&ea de la Ialta p&ivind Polonia+ n&ede&ea n aliana elo& t&ei pute&i va p&imi o lovitu&' du&'.
KNimeni nu mi;a vo&#it n' pe aest ton9+ va &'spunde 5olotovI Kono&ai;v' an3a<amentele ,i
nimeni nu v' va mai vo&#i astfel9+ &eplia T&uman.
KNu e&a vo&#a n' de &'-#oiul &eeI e&a ns' de<a lim#a<ul s'uI n o&ie a-+ aesta nu mai e&a el
folosit de *oosevelt9
17
. *efe&i&ea lui T&uman la Polonia nu e&a ntmpl'toa&eF nt&;adev'&+ la Ialta se
=ot'&se a+ n a-ul statelo& din %st+ pute&ile Coaliiei s' ao&de aesto&a asisten' n onstitui&ea
uno& 3uve&ne demo&atie+ a&e apoi s' o&3ani-e-e ale3e&i li#e&e. O&i+ pe "1 ap&ilie 10!$+ 3uve&nul
sovieti semna un t&atat &uso;polon u 3uve&nul polone- p&ovi-o&iu+ n ondiii nd ne3oie&ile
&uso;ame&iano;#&itanie p&ivind 3uve&nul Poloniei n' nu fusese&' n=eiateI mai mult+ dup' e pe
1! ap&ilie T&uman i s&isese lui 6talin p&opunndu;i s' invite la 5osova un num'& de pe&sonalit'i
polone-e e a '&o& list' o ane.a e n ne&a&ea de a se onstitui un 3uve&n polone- &ep&e-entativ.
6emnele ap&opie&ii *'-#oiului *ee se vo& nmuli. %&a instala&ea aestuia o fatalitateZ Unii auto&i
17
@en&A Bissin3e&; 9Diploma ia 9
("
nu &ed aest lu&u. KCont&adiia st&utu&al' a elo& dou' pute&i mondiale e.pli' doa& faptul '
t&e#uia s' se a<un3' la onu&ena ,i ont&adiiile elo& dou' sisteme+ da& nu ,i la fo&ma&ea elo&
dou' #lou&i+ la mp'&i&ea lumii n dou'+ la amenina&ea &eip&o' a seu&it'ii ,i la sta&ea de asediu
n politia inte&n'9. Anali-a evenimentelo&+ inlusiv a aiunilo& diplomatie+ u motivaiile lo&
politie+ eonomie+ milita&e ,i+ nu n ultimul &nd+ ideolo3ie+ a&at' ns' ' d&umul 't&e *'-#oiul
*ee n;a fost delo ntmpl'to&. 1nainte a C=u&=ill s';,i &osteas' faimosul disu&s de la )ulton+ n
a&e denuna 'de&ea Co&tinei de fie& n mi<loul %u&opei+ 6talin e.p&ima n faa lide&ului iu3oslav
5ilovan D<ilas+ aflat n vi-it' la 5osova n iunie 10!!+ opinia p&ivind inevita#ilitatea &uptu&ii
dint&e %st ,i 4est din &aiuni politio;ideolo3ie. Iat' n &elata&ea lui D<ilas momentul &espetiv. Dup'
onvo&#i&i ofiiale K6talin ne;a invitat la in'+ ns' n =ol ne;am op&it n faa ='&ii mondiale+ pe a&e
Uniunea 6ovieti' e&a olo&at' n &o,u ,i din au-a aeasta e&a mai evident' ,i p'&ea mai ma&e det
n &ealitate. 6talin ,i;a pet&eut mna peste Uniunea 6ovieti' ,i a e.lamat Dn le3'tu&' u #&itaniii
,i ame&ianii e C.4.EF %i nu se vo& mp'a niiodat' u faptul a un spaiu att de ma&e s' fie &o,uF
niiodat'+ niiodat'u9. Cele dou' ma&i state+ devenite la sf&,itul &'-#oiului sup&apute&iF 6tatele
Unite ,i Uniunea 6ovieti'+ aveau ma&i inte&ese omune n menine&ea oope&'&ii lo& dup'
nf&n3e&ea Me&maniei ,i a Gaponiei. Pe plan politi 3ene&al+ o o&dine inte&naional' de pae ,i
seu&itate+ #a-at' pe Ca&ta Naiunilo& Unite+ nu putea fi oneput' n a#sena unei oope&'&i
post#elie sovieto;ame&iane. *e-olva&ea p&o#lemei spinoase a Me&maniei &elama aeea,i
oope&a&e. Pe plan eonomi+ e.istau pute&nii stimuleni a&e+ p&in natu&a lo&+ a& fi t&e#uit s'
aione-e n aela,i sensF 6tatele Unite ie,ise&' din &'-#oi u apait'i p&odutive mult spo&ite+ u
un u&ia, su&plus de p&oduse+ pent&u a&e t&e#uiau 3'site noi de#u,ee+ n lipsa '&o&a se ontu&au
pe&spetivele unei &i-e de sup&ap&oduie ,i ale unui ,oma< &idiat. Dimpot&iv'+ U*66+ nvin3'toa&e
n &'-#oi+ sufe&ise ns' ma&i dist&u3e&i+ &efae&ea eonomi' post#eli' &elamnd att imense
antit'i de #unu&i+ nainte de toate de e=ipamente indust&iale+ p&eum ,i &edite ,i investiii de
apital su#staniale. 1n iuda e.istenei uno& astfel de inte&ese omune+ Coaliia Naiunilo& Unite
avea s' se dest&ame n u&nd ,i lumea post#eli' int&a su# -odia *'-#oiului *ee. )'&' s';,i
p&opun' o anali-' isto&i' p&op&iu;-is' a ma&ilo& p&oese a&e au dat oninut aestui &'-#oi+ ele e
u&mea-' u&m'&es s' p&e-inte+ temati ,i+ n linii ma&i+ &onolo3i+ aiunile diplomatie a&e
ma&au+ pas u pas+ aumul'&ile a&e au dus la instala&ea lui ,i apoi i;au puntat evoluiile de;a
lun3ul a peste pat&u deenii.
KO&ium inevita#il+ &'-#oiul s;a te&minat u un vid 3eopoliti. %=ili#&ul pute&ii fusese dist&us+ ia& un
t&atat de pae up&in-'to& a &'mas imposi#il de fo&mulat. Pe&ioada post#eli' avea s' se t&ansfo&me
nt&;o lupt' p&elun3it' ,i du&e&oas' pent&u &eali-a&ea n fapt a &e3lement'&ilo& a&e s'pase&' p&int&e
de3ete ondu'to&ilo& nainte a &'-#oiul s' ia sf&,it. P&'#u,i&ea Me&maniei na-iste ,i nevoia de
umple&e a vidului de pute&e &e-ultat a ondus la de-inte3&a&ea pa&tene&iatului din timpul &'-#oiului.
O#ietivele Aliailo& e&au pu& ,i simplu p&ea dive&3ente. C=u&=ill u&m'&ea s' p&evin' dominaia
Uniunii 6ovietie asup&a %u&opei Cent&ale. 6talin v&oia s' fie pl'tit n moned' te&ito&ial' pent&u
vito&iile milita&e sovietie ,i sufe&inele e&oie ale popo&ului &us. Noul p&e,edinte ame&ian+ @a&&A
6. T&uman+ s;a st&'duit iniial s' ontinuie mo,teni&ea l'sat' de *oosevelt+ de a ine aliana unit'.
Pn' la sf'&,itul p&imului s'u mandat ns'+ ultima &'m',i' a nele3e&ii e.istente pe du&ata
&'-#oiului disp'&use. 6tatele Unite ,i Uniunea 6ovieti'+ ei doi 3i3ani de la pe&ife&ie+ se aflau aum
unul n faa eluilalt n inima %u&opei9.
4eni&ea la Casa Al#' a lui T&uman+ aduea o s=im#a&e nota#il' a atitudinii 6tatelo& Unite fa' de
U*66. 1n tot timpul &'-#oiului+ *oosevelt manifestase o 3&i<' apa&te fa' de &elaiile u Uniunea
6ovieti'+ a&'tase n &epetate &ndu&i nele3e&e pent&u inte&esele sovietie+ atenie fa' de
susepti#ilit'ile lui 6talin+ n sopul menine&ii Coaliiei ,i asi3u&'&ii pa&tiip'&ii &use,ti la
nf&n3e&ea Gaponiei. %l inea seama de un memo&andum al Comitetului &eunit al ,efilo& de stat
ma<o& DGC6 $2( din 17 septem#&ie 10!3E+ a&e susinea ' 6UA nu puteau ,ti3a &'-#oiul mpot&iva
(3
Me&maniei ,i nii pe el mpot&iva Gaponiei det u a<uto& sovieti. 6uesele milita&e de pe f&ontul
de %st f'eau a a&mata ame&ian' s' poat' nvin3e Me&mania ,i Gaponia u mai puin de <um'tate
din divi-iile onside&ate neesa&e+ pot&ivit alulelo& f'ute n anii de dinaintea &'-#oiului p&op&iu;
-is. La des=ide&ea elui de;al doilea f&ont n iunie 10!!+ n faa t&upelo& ame&iane ,i #&itanie din
)&ana ,i Italia se aflau mai puin de 02 divi-ii inamie+ n timp e a&mata &us' ontinua s' lupte pe
f&ontul de est+ dup' t&ei ani de &'-#oi+ mpot&iva a peste "$2 divi-ii. 1n plus+ *oosevelt ao&da un &ol
deose#it o#ine&ii unei atitudini oope&ante din pa&tea U*66 n pe&ioada post#eli' pent&u
nf'ptui&ea ma&elui s'u p&oiet DDrand designE al fo&m'&ii unei Klumi unie9. T&uman nu va ontinua
o astfel de linie. KT&e#uie s' fim du&i u &u,ii9+ afi&ma el. KNu ,tiu s' se poa&te. 6unt a ni,te tau&i
nt&;un ma3a-in de po&elanu&i. T&e#uie s';i nv''m um s' se poa&te9. Atitudinea lui fa' de &u,i nu
e&a nou'. 1n 10!1+ dup' delan,a&ea &'-#oiului 3e&mano;&us+ T&uman+ pe atuni senato&+ dela&aF
KDa' vedem ' Me&mania e pe ale s' ,ti3e &'-#oiul+ va t&e#ui a noi s' sp&i<inim *usia. Da'
vedem ' *usia este pe ale s' ,ti3e+ va t&e#ui a noi s' a<ut'm Me&mania ,i astfel s' le l's'm s' se
uid' nt&e ele t mai mult posi#il9 .Da& ideea unei atitudini du&e fa' de U*66 nu i-vo&a doa& din
nlinaii pe&sonale ale noului p&e,edinte ame&ian+ de,i asemenea nlinaii pot onta mult n
politi'. %a &ep&e-enta de fapt unul din p&imele semne ale unei &eonside&'&i 3ene&ale a politiii
ame&iane post#elie+ o &eaie la m'su&ile luate de 5osova n '&ile oupate de fo&ele a&mate
sovietie+ dup' onfe&ina de la Ialta+ m'su&i a&e+ din punt de vede&e sovieti+ &efletau
nen&ede&ea &esnd' a 5osovei ' p&o#lemele seu&it'ii U*66 e&au luate n se&ios de 't&e
aliai oidentali. 1n fapt+ toate aestea indiau o &i-' a Coaliiei Naiunilo& UniteF p&emi-ele ei din
timpul &'-#oiului netau s' e.iste+ altele noi+ n v&eme de pae+ nu e&au n' fo&mate. Depindea de
inte&esele ma&ilo& pute&i+ nainte de toate+ de ele ale 6tatelo& Unite ,i U*66+ de o#ietivele pe a&e
aestea ,i le p&opuneau+ de onepiile a&e pat&onau 'ile ,i modalit'ile de nf'ptui&e a aesto&
o#ietive a astfel de p&emi-e s' se onstituie sau+ dimpot&iv'+ s' nu apa&' niiodat'. P&ivit' n
pe&spetiv' isto&i'+ eventuala onstitui&e a aesto& noi p&emi-e se afla n mod esenial n
&'spunde&ea elo& dou' sup&apute&i+ u meniunea ' 6tatele Unite e&au mai #ine situate n
dete&mina&ea u&sului 3ene&al al politiii post#elie.
KPe #a-a supe&io&it'ii lo& st&utu&ale+ s&ie n aest sens J. Lot=+ 6UA aveau posi#ilit'i mai ma&i s'
dete&mine viitoa&ele &elaii sovieto;ame&iane. 6t'tea n pute&ea lo& s' demole-e asimet&ia din ad&ul
st'&ii de si3u&an' a elo& dou' pute&i p&in &eunoa,te&ea inte&eselo& sovietie de seu&itate n %u&opa
de est+ p&int&;un adev'&at ont&ol inte&naional al a&mei atomie sau p&int&;un a<uto& eonomi+
favo&a#il am#elo& p'&i. Ne&eunosnd de facto sfe&a de seu&itate sovieti' p&in ne&a&ea inutil'
a p&in supe&io&itate eonomi' ,i atomi' s' &evi-uias' situaia &eat' n %u&opa de est+ 3uve&nul
ame&ian a iniiat n 10!$ un meanism de pe&epe&e &eip&o' 3&e,it' ,i de esalada&e a onflitului.
)ato&ii de dei-ie ame&iani au inte&p&etat e&onat politia de seu&itate a U*66 a fiind #a-a unui
e.pansionism n p&inipiu nelimitat ,i au &eaionat p&in a &efu-a o&ie alt' oope&a&e. Condue&ea
sovieti' a inte&p&etat la &ndul ei 3&e,it aest &efu- de oope&a&e a fiind o dovad' a a&ate&ului
a3&esiv al apitalismului ame&ian ,i a &eaionat p&int&;o mai du&' politi' de seu&itate. Aest e&
viios nu a mai fost nt&e&upt n anii de dup' 10!$+ ia& fo&ma&ea #lou&ilo& a devenit definitiv'9 .
Ali auto&i+ &eunosnd inevita#ilitatea *'-#oiului *ee+ pun pe seama diplomaiei ame&iane
n&nena&ea deose#it' a onfunt'&ii %st;4est+ a&e p&ovenea din a&ate&ul de &uiad' mpot&iva
omunismului a dominant' a politiii e.te&ne a 6tatelo& Unite. A,ada&+ s&ie n aest sens %&i
@o#s#aOmF
KCine poa&t' &'spunde&ea *'-#oiului *eeZ 1nt&ut de-#ate&ile le3ate de aeast' p&o#lem' au fost
mult' v&eme un fel de mei de pin3;pon3 nt&e ei a&e a&un' vina n e.lusivitate asup&a U*66 ,i
di-idenii Dei mai muli+ t&e#uie s;o spunem+ ame&ianiE a&e spun ' a fost n p&imul &nd vina
6UA+ ne simim tentai s' ne al'tu&'m mediato&ilo& isto&ii a&e pun pe seama f&iii &eip&oe fa' de
esalada&ea onf&unt'&ii+ a&e a f'ut ele dou' ta#e&e na&mate s' se mo#ili-e-e 9su# d&apelele lo&
(!
opuse:. Lu&ul aesta este pe&fet adev'&at+ da& nu este tot adev'&ul. %l e.pli' mai ales eea e s;a
numit 9n3=ea&ea: f&ontu&ilo& nt&e 10!/ ,i 10!0. Da& toate aestea nu e.pli' tonul apoalipti al
*'-#oiului *ee+ ,i el a venit din Ame&ia. Dint&e '&ile demo&atie numai n Ame&ia p&e,edinii
e&au ale,i mpot&iva omunismului. Da' ineva a int&odus elemental &uiadei n RealpolitiE, adi'
n politia onf&unt'&ii de pute&e pe plan inte&naional+ meninndu;l aolo+ aela a fost
Jas=in3tonul9 .
*evenind la p&o#lema ela#o&'&ii po-iiilo& ame&iane n pe&ioada post;*oosevelt+ 6tettinius+
se&eta&ul de stat+ l info&ma pe T&uman '+ dup' Ialta+ 3uve&nul sovieti adoptase o po-iie &i3id' ,i
int&ansin3ent' n ap&oape toate p&o#lemele ma<o&e a&e inte&venise&' n &elaiile sovieto;ame&iane.
Ia& A. @a&&iman+ am#asado&ul 6UA la 5osova+ sosea p&eipitat la Jas=in3ton sp&e a;i mp'&t',i
opinii ,i p&eoup'&i asem'n'toa&e noului ,ef al administ&aiei. *u,ii+ i va spune el lui T&uman+
invadea-' %u&opa ,i iau do&ina ame&ian' de oope&a&e d&ept o dovad' de sl'#iiune. %l+ @a&&iman+
onside&a ' &u,ii nu au intenia de a &upe le3'tu&ile u 6tatele UniteI de aeea+ o atitudine de
fe&mitate fa' de ei n toate p&o#lemele impo&tante putea fi luat' f'&' a e.ista &isu&i se&ioase n
&apo&tu&ile u 5osova. Disuii u ola#o&ato&ii s'i ap&opiai l nt'&eau pe T&uman n intenia de a
p&omova o politi' mai =ot'&t' fa' de 5osova. C=u&=ill+ de la Lond&a+ t&ansmitea ndemnu&i n
aela,i sens. %l i va p&opune lui T&uman pe $ mai 10!$ Ka aliaii s' nu se &et&a3' de pe po-iiile lo&
atuale din lun3ul liniei de oupaie Dt&upe ame&iane ,i en3le-e se aflau n &e3iuni ntinse din sudul
a eea e avea s' devin' -ona de oupaie sovieti' E pn' nd nu suntem satisf'ui n p&ivina
Poloniei+ p&eum ,i n p&ivina a&ate&ului tempo&a& al oupaiei &use,ti a Me&maniei ,i a ondiiilo&
de sta#ilit n '&ile &usifiate sau ont&olate de &u,i n 4alea Dun'&ii+ n speial Aust&ia+ Ce=oslovaia
,i 8alanii9. Pe 1" mai+ p&emie&ul #&itani+ dup' e i su3e&ase lui T&uman o nou' ntlni&e a elo&
t&ei ma&i+ ,i &elua a&3umentele 't&e Jas=in3ton+ ad'u3nd ' po-iiile do#ndite de &u,i le vo&
pe&mite Ks' avanse-e+ da' o vo& voi+ pn' la '&mu&ile 5'&ii No&dului ,i ale Atlantiului. %ste f'&'
ndoial' vital s' se a<un3' aum la o nele3e&e u *usia sau s' evalu'm a&e este stadiul &elaiilo& u
ea+ nainte de a sl'#i de moa&te a&matele noast&e sau a le &eplia n -onele de oupaie. Numai o
ntlni&e pe&sonal' ne poate pe&mite s' a<un3em la a,a eva9E. La Jas=in3ton se va aepta
p&opune&ea p&ivind o nou' ntlni&e la nivel nalt+ da& ndemnu&ile lui C=u&=ill vo& fi p&ivite u
i&umspeieF ele e&au+ p&ea f'i,+ imp&e3nate de ideile sfe&elo& de influen' ,i politiii e=ili#&ului
de pute&e. T&uman nele3ea s' p&omove-e o politi' mai fe&m' det p&edeeso&ul s'u fa' de
U*66+ fiind ns' animat de filo-ofia Oilsonian'+ la a&e ade&a u entu-iasm. 1l va t&imite la 5osova
pe @a&&A @opRins+ ve=iul ola#o&ato& ap&opiat al lui *oosevelt+ u mesa<e la&e 't&e ondu'to&ii
B&emlinului. 4i-ita lui @opRins e&a p&eipitat' de onf&unt'&ile ap'&ute la onfe&ina de onstitui&e a
O&3ani-aiei Naiunilo& Unite+ unde U*66 insista pent&u p'st&a&ea d&eptului de veto al '&ilo&
mem#&e pe&manente ale Consiliului de 6eu&itate =ia& n ondiii nd aeste '&i e&au impliate n
onflitul aflat n atenia ONU. 1nt&e "/ mai ;/ iunie+ 6talin avea ( ntlni&i u @opRins. 4o& fi
de#loate lu&u&ile la 6an )&aniso+ eea e pe&mitea semna&ea Ca&tei ONU+ se va a<un3e la o
soluie de omp&omis p&ivind onstitui&ea 3uve&nului polone- ,i se va onveni onvoa&ea unei noi
&euniuni nt&e ei t&ei ma&i n iulie;au3ust 10!$.
@opRins ns'+ un diplomat a&e &edea '+ a,a um fusese a-ul n timpul &'-#oiului+ &e-olva&ea
p&o#lemelo& &uso;ame&iane p&esupunea spi&it de a&monie ,i nu onf&unta&e Ki va e&e lui 6talin s';
,i modifie p&eteniile p&ivitoa&e la estul %u&opei+ pent&u a u,u&a p&esiunile inte&ne ale administ&aiei
ame&iane9I da& el n;a &eu,it Ks';i t&ansmit' lui 6talin ' ame&ianii p&iveau e.t&eme de se&ios
=estiunea autodete&min'&ii %u&opei de est9. 1n pe&spetive Potsdam;ului+ pn' la sf&,itul lunii
iunie t&upele ame&iane e&au &et&ase din -ona sovieti' de oupaieI de,i C=u&=ill se mpot&ivise
pn' la ap't Del p&opusese a &et&a3e&ea s' fie amnat' pn' la Confe&in'E+ 5a&ea 8&itanie p&oeda+
de nevoie+ la fel n eea e p&ive,te p&op&iile t&upe.
($
Confe&ina de la Potsdam e&a p&eedat' de unele Kmi,'&i9 diplomatie a&e d'deau e.p&esie uno&
&epo-i ion'&i n &apo&tu&ile dint&e ei t&ei. C=u&=ill l invita pe T&uman a+ n d&um sp&e 8e&lin+ s' se
op&eas' la Lond&a+ sp&e a s'&#'to&i mp&eun' vito&ia an3lo;ame&ian' n &'-#oi. Pent&u a evita
suspiiuni ale lui 6talin p&ivind eventuale nele3e&i sepa&ate+ T&uman l &efu-a pe p&imul minist&u
#&itani. La &ndul s'u+ motivnd ' el ,i 6talin nu se uno,teau+ T&uman lansa ideea unei ntlni&i u
lide&ul sovieti+ naintea onfe&inei p&op&iu -ise. C=u&=ill ns' avea s' &'spund' i&itat ' el nu va
pa&tiipa la niio &euniune la nivel nalt a&e a& fi fost ontinua&ea unei onfe&ine T&uman;6talin.
P&ivit n pe&spetiv'+ episodul de-v'luia ,i difiult'ile de adapta&e a 5a&ii 8&itanii la statutul u
a&e a&a ie,ea din &'-#oi+ anume de pa&tene& seond al 6tatelo& Unite+ n ondiii nd lumea
devenea #ipola&'
10
.
Confe&ina de la Potsdam &e-olva o se&ie de p&o#leme p&ivind Me&mania+ 3&aniele de vest ale
Poloniei+ int&a&ea U*66 n &'-#oi mpot&iva Gaponiei ,. a.+ da& nu op&ea u&sul sp&e onf&unta&e. 5ai
multe e&e&i ale lui 6talin e&au &espinseF aeea de a avea o #a-' milita&' n 6t&mto&i+ de a p&elua
administ&aia uno&a dint&e te&ito&iile af&iane foste olonii italiene+ de a se institui un ont&ol omun
al elo& pat&u pute&i asup&a -onei *u=&ului+ p&eum ,i de &eunoa,te&e de 't&e pute&ile oidentale a
&e3imu&ilo& p&osovietie din *omnia ,i 8ul3a&ia. Aeea,i soa&t' o aveau unele p&opune&i ale lui
T&uman+ mai ales aeea p&ivind inte&naionali-a&ea &e3imului Dun'&ii. T&uman va ne&a s' ,i;l
ap&opie pe 6talin. %l ap&eia mai mult stilul se al lide&ului sovieti det eloina p&emie&ului
#&itani. KC=u&=ill vo&#e,te nt&una+ n v&eme e 6talin doa& m&e+ da& ,tii e v&ea s' spun'9+ avea
s' afi&me el. 4a plea de la Potsdam animat de onvin3e&ea ' a &eu,it s';i t&ansmit' aestuia f'&'
e=ivo modul de 3ndi&e al 6tatelo& Unite. Avea s' vad' n u&nd ' 6talin &'mnea la onepiile
sale.
Confe&inta de la Potsdam ,i evolutiile imediate de dup' n=eie&ea ei dueau la o &eevalua&e 3ene&al'
a politiii 6tatelo& Unite+ nainte de toate+ fat' de U*66. 5osova+ la &ndul ei+ avea s' fa'
p&op&iile &eevalu'&i n politia sa fat' de aliatii oidentali. 1n fapt+ anii 10!(;10!7 dueau la
&istali-a&ea politiii post#elie a p&inipalelo& ent&e de pute&e ale lumii+ a,a um &e-ultase&' ele din
el de;al Doilea *'-#oi 5ondial. Puntele fundamentale n a&e inte&esele aesto& ent&e de pute&e
se ioneau e&auF viito&ul Me&maniei+ soa&ta statelo& din %u&opa ent&al' ,i de est+ 3estiona&ea
ene&3iei atomie+ 'ile &eali-'&ii unei Klumi unie9+ n fo&mula att de d&a3' lui *oosevelt+ p&eum ,i
unele p&o#leme puntuale+ um e&au I&anul+ M&eia ,i Tu&iaI de aeste ultime p&o#leme+ m' voi
oupa ns' eva mai t&-iu.
1iitorul Dermaniei Dup' 0 mai 10!$+ nele3e&ile pute&ilo& nvin3'toa&e &efe&itoa&e la
Me&mania au fost limitate ,i st&it p&atie. La $ iunie 10!$ e&a semnat' la 8e&lin Declaratia
guvernelor FRAA, AF0, /arii Britanii i 5rantei privind !nfr*ngerea Dermaniei i preluarea puterii
supreme. Me&mania e&a mp'&tit' n pat&u -one de oupatie. 6e onstituia 2omisia @nteraliat de
2ontrol, fo&mat' din ei pat&u omandanti ,efi ai -onelo& &espetive. Comisia u&ma s' adopte
=ot'&&i n unanimitate. *e3iunea 5a&elui 8e&lin e&a oupat' de fo&tele a&mate ale fie'&eia din ele
pat&u ma&i pute&i. Administa&ea &e3iunii u&ma s' fie asi3u&at' de o auto&itate inte&aliat' de
3uve&n'mnt+ ompus' din pat&u omandanti sup&emi+ numiti fiea&e n pa&te de 't&e omandantul
,ef &espetiv din Comisia Inte&aliat' de Cont&ol. Confe&ina de la Potsdam e&ea a Me&mania s' fie
t&atat' a un nt&e3 ,i sta#ilea p&inipiile dup' a&e aliatii u&mau s' atione-e pent&u demilita&i-a&ea
,i &ea&ea onditiilo& pent&u o de-volta&e demo&ati' a ei.
De asemenea+ Confe&inta sta#ilea ' ele pat&u pute&i de oupatie aveau d&eptul de a &idia din -ona
p&op&ie+ n ontul &epa&atiilo& de &'-#oi+ utila<e indust&iale ,i alte #unu&iI U*66 u&ma s' p&imeas'
$2 la sut' din nt&e3ul uantum al &epa&atiilo& dato&ate de Me&mania+ avnd posi#ilitatea de a;,i
10
Constantin 4lad > 9Diplomaia 6eolului ??: pa3. "33
((
aope&i d&eptu&ile ,i din elelalte -one de oupatie. Totodat'+ la Potsdam s;a =ot'&t &ea&ea
2onsiliului /initrilor 0facerilor )xterne, ompus din ,efii diplomatiilo& C=inei+ )&antei+ 5a&ii
8&itanii+ 6tatelo& Unite ,i Uniunii 6ovietie. Consiliul u&ma s' funtione-e a o&3an pe&manent
pent&u n=eie&ea t&atatelo& de pae u Italia+ 8ul3a&ia+ )inlanda+ *omnia ,i Un3a&ia Kt mai
u&nd posi#il9+ apoi a t&atatelo& de pae u Me&mania ,i Aust&ia. Att ,i nimi mai multI um avea
s' a&ate viito&ul Me&maniei u&ma s' se sta#ileas' de;a#ia ulte&io&.
Disutiile pu&tate pe aeast' tem' n timpul &'-#oiului+ inlusiv la Te=e&an ,i Ialta+ se dovedeau
p&elimina&e ,i+ n fapt+ nean3a<ante pent&u pute&ile nvin3'toa&e. 6e va vedea n u&nd '
sup&apute&ile n deveni&e a#ia ,i fo&mulau politiile de pe&spetiv' n p&ivinta Me&maniei. KLa Ialta a
ap'&ut pent&u p&ima oa&' onflitul esential a&e divi-a ele t&ei ma&i pute&i n p&o#lema 3e&man'F
inte&sele ame&iane de a inte3&a potentialul 3e&man n asoiatia eonomi' a unei 9lumi unita&e:+
inte&esele sovietie de a nu l'sa a aest potential s' int&e pe mna #&itaniilo& ,i ame&ianilo&9.
*oosevelt fusese initial adeptul Kplanului 5o&3ent=au9 Ddup' numele auto&ului s'u+ minist&ul de
)inante din timpul &'-#oiuluiE+ a&e p&evedea de-indust&iali-a&ea ,i de-mem#&a&ea Me&maniei+
t&ansfo&ma&ea ei n teva state p&edominant a3&a&e. 1n fapt ns'+ astfel de idei ont&aveneau
p&oietului Drand design al lui *oosevelt+ a&e vedea viito&ul n fo&ma unei lumi unita&e+ pe #a-e
li#e&ale ,i demo&atieI n u&nd avea s' se pun' p&o#lema ' Me&mania nu putea &'mne n afa&a
unui asemenea p&oiet. Astfel+ n' din timpul p&e3'ti&ilo& pent&u Confe&inta de la Ialta+
Depa&tamentul de 6tat int&oduea n dosa&ul destinat lui *oosevelt ideea pot&ivit '&eia Ksopul
politiii ame&iane e&a no&po&a&ea unei Me&manii &efo&mate+ pa,nie+ nea3&esive eonomi epe
#a-a e3alit'tii n d&eptu&i e nt&;un sistem eonomi mondial li#e&al9. Aesta va a<un3e ideea;=eie
n defini&ea politiii ame&iane fat' de Me&mania post#eli'. %a va fi pute&ni nt'&it' atuni nd
devenea st&in3ent' &efae&ea eonomi' a %u&opei+ eea e nu se putea onepe l'snd n afa&a
eonomiei eu&opene epotential e ea mai pute&ni'+ anume ea 3e&man'. Atuni nd dive&3entele
u U*66 vo& a&'ta la& ' nu e&a posi#il' nii fo&ma&ea unei lumi unita&e+ nii inte3&a&ea nt&;o astfel
de lume a nt&e3ii Me&manii+ 6tatele Unite aveau s' ia =ot'&t u&sul sp&e unifia&ea elo& t&ei -one
oidentale+ p&oes finali-at p&in fo&ma&ea *epu#liii )ede&ale Me&mania. Ia& nd onf&unta&ea %st;
4est va atin3e stadiul opo-itiei #lou&ilo& milita&o;politie ,i p&o#lema ap'&'&ii %u&opei oidentale
se va impune pe un p&im;plan+ *)M va fi inte3&at' n alianta statelo& demo&atie. La &ndul ei+
5a&ea 8&itanie se o&ienta &elativ timpu&iu 't&e o anumit' divi-iune a Me&maniei+ a&e s' &'spund'
inte&eselo& #&itanie. Astfel+ n va&a anului 10!!+ K3&upul omun al ministe&ului de *'-#oi ,i al
)o&ei3n Offie;ului+ unosut a 9Planifiato&ii post;ostilit'ti: p&evedeau ' Uniunea 6ovieti' va
deveni un adve&sa& potential ,i vo&#eau des=is desp&e fo&ma&ea unui #lo vest;eu&opean a&e s' se
ont&apun' sovietiilo&. Me&mania sau o pa&te a aesteia u&ma s' fie no&po&at' n aest 3&up
oidental pe onside&entul ' a eda &esu&sele Me&maniei unei pute&i ostile nsemna a adue
p&e<udiii seu&it'tii insulelo& #&itanie. 6p&e sf&,itul ve&ii lui 10!!+ auto&it'tile #&itanie e&au+ a,a
da&+ se&ios inte&esate n mp'&ti&ea Me&maniei+ a un mi<lo de a mentine &esu&sele aesteia n
inte&esul unei viitoa&e aliante oidentale9 .
1n eea e o p&ive,te+ dup' n=eie&ea &'-#oiului+ pent&u o anumit' pe&ioad'+ Uniunea 6ovieti' ,i
va pie&de inte&esul pent&u o de-mem#&a&e a Me&maniei. 4a 'uta s' foloseas' p&e-enta sa milita&'
nt&;o -on' ntins' a te&ito&iului 3e&man+ p&eum ,i po-itiile sale n st&utu&ile aliate de ont&ol ,i
3estiona&e a t&e#u&ilo& 3e&mane pent&u a ,i e.tinde influenta asup&a Me&maniei n ansam#lu. 4a
u&m'&i u n3&i<o&a&e o&ienta&ea pute&ilo& oidentale sp&e unifia&ea -onelo& de oupatie p&op&ii ,i+
u deose#i&e+ pe&spetiva a potentialul Me&maniei unifiate s' fie n3lo#at nt&;o sfe&' de influent'
ame&ian'I n &epli'+ se va p&onunta pent&u n=eie&ea unui t&atat de pae u o Me&manie unit'+
neut&' ,i demo&ati'. %,eul aestei politii va dete&mina o&ienta&ea U*66 sp&e e.tinde&ea
=e3emoniei sale asup&a aelei p'&ti a Me&maniei aflate su# p&op&ia oupatie+ eea e duea inevita#il
la onstitui&ea *.D. Me&mane.
(/
Astfel+ n=eie&ea unui t&atat de pae u Me&mania+ onvenit' n p&inipiu la Potsdam+ &'mnea f'&'
o#iet pent&u un viito& nedefinit. Divi-a&ea Me&maniei devenea o pa&te a divi-'&ii ontinentului+ o
omponent' esential' a onf&unt'&ilo& de #lo n inima %u&opei. Do&it' n anii &'-#oiului+
a#andonat' apoi+ ideea de-mem#&'&ii avea s' devin' &ealitate de;a#ia dup' tine&ea pent&u un timp a
Me&maniei su# oupatia pute&ilo& nvin3'toa&e ,i n fo&me la a&e pute&ile aliate nu se 3ndise&' atta
v&eme t luptase&' al'tu&i.
Aoarta statelor din )uropa central i de est onf&unta&ea ma&ilo& pute&i nvin3'toa&e n
le3'tu&' u statele din %u&opa ent&al' ,i est se aentua &apid dup' 0 mai 10!$ ,i avea s' fie+ nt&;un
fel+ =ot'&toa&e pent&u instala&ea *'-#oiului *ee.
Datele &ealit'tilo& isto&ie e&au la&e. Pe de o pa&te+ a&matele &use naintase&' pn' pe %l#a. %le se
aflau n -ona sovieti' de oupatie din Me&mania+ n Polonia+ Ce=oslovaia+ Un3a&ia+ *omnia+
8ul3a&ia. Iu3oslavia lui Tito+ eli#e&at' de pa&ti-ani+ adopta o linie net anti;oidental'I o u&ma
Al#ania. 1n no&d+ )inlanda simtea din plin p&esiunea ma&elui s'u vein de la &'s'&it+ ale '&ui telu&i
aapa&atoa&e le unosuse n &epetate &ndu&iI ea se afla n fata unei optiuni iminente ,i 3&ave nt&e
statele Coalitiei+ f'&' s' uite ns' '+ n &'fuielile *usiei u ea+ Oidentul nu;i fusese niiodat' de un
sp&i<in &edi#il. Pe de alt' pa&te+ t&upele an3lo;f&ano;ame&iane se instalase&' n -onele apusene de
oupatie din Me&mania. Italia+ M&eia+ 8el3ia+ Olanda+ Danema&a+ No&ve3ia fusese&' eli#e&ate de
pute&ile oidentale ale Coaliiei. Aust&ia+ a ,i Me&mania+ e&a mp'&tit' n -one de oupatie. Astfel+
te&ito&ial+ ontinentul e&a de<a+ p&ati+ divi-at.
Toate tentativele U*66 de a do#ndi po-itii a&e s';i pe&mit' e.e&ita&ea unei influente n 4est+
altele det ele e deu&3eau din a&an<amentele p&ivind Me&mania ,i Aust&ia+ p&eum ,i din
pa&tiipa&ea sa la ne3oie&ile t&atatelo& de pae+ aveau s' fie &espinse de 't&e 6tatele Unite ,i 5a&ea
8&itanie+ '&o&a li se al'tu&a n u&nd )&anta. 1n ma&tie 10!$+ Jas=in3tonul va fi mpot&iva
pa&tiip'&ii sovietie la ne3oie&ile milita&e pu&tate la 8e&na p&ivind apitula&ea fo&telo& 3e&mane din
Italia de no&d+ aeptnd doa& p&e-enta &us' la disutiile &efe&itoa&e la apitula&ea p&op&iu;-is' a
Italiei+ disutii e aveau lo n ad&ul Ca&tie&ului 3ene&al al Aliatilo&.
6talin va &eationa i&itat+ v'-nd n aest' mpot&ivi&e posi#ilitatea n=eie&ii la 8e&na a uno&
ntele3e&i pot&ivit '&o&a+ n s=im#ul uno& onditii de pae n3'duitoa&e+ ondue&ea 3e&man' a& fi
des=is ame&ianilo& ,i #&itaniilo& f&ontul de vest sp&e o nainta&e &apid' n te&ito&iile 3e&mane+ n
timp e se ontinua u nve&,una&e &e-istenta pe f&ontul de est. *oosevelt va onside&a nvinui&ea n
aest sens a lui 6talin Ko imens' neuviint'9+ da& va deide a aest inident s' nu p&ovoae o &i-'
n &elatiile sovieto;ame&iane. 5ai t&-iu+ la Potsdam+ U*66 nu va &eu,i s' o#tin'
inte&nationali-a&ea &e3imului &e3iunii *u=& ,i nii p&elua&ea uno& foste olonii italiene n Af&ia de
no&d. Astfel+ limitele e.e&it'&ii influenei &use sp&e vest e&au la& t&asate.
Aveau+ n eea e le p&ive,te+ pute&ile oidentale+ posi#ilit'i de a influenta semnifiativ situatia
t'&ilo& din %st+ n a&e int&ase&' ,i staionau t&upele &useZ 6e va vedea &epede '+ de,i aeste
posi#ilit'i nu lipseau+ ele e&au limitate ,i tempo&a&e. Cu toate ' sufe&ise pie&de&i umane ,i
dist&u3e&i mate&iale imense+ *usia sovieti' ie,ea din &'-#oi a o ma&e pute&e. P&e-enta A&matei &o,ii
pe te&ito&ii att de ntinse ,i de o impo&tant' st&ate3i' vital' ofe&ea B&emlinului po-iii deose#it de
pute&nie n &elaiile sale u aliaii. 6talin putea s' t&ansfo&me aeast' p&e-en' nt&;un atu de ma&e
fo&' n eventualele ne3oie&i u Oidentul pent&u o &e3lementa&e 3ene&al post#eli' pe a&e+ atuni+
pute&ile Coaliiei o onside&au nu numai de do&it+ da& ,i posi#il'.
Unii auto&i =ia& onside&' ' 6talin tindea s' at&i#uie un asemenea &ol po-iiilo& ue&ite de fo&tele
a&mate sovietie dinolo de 3&anitele U*66 din 10!1. K%ste posi#il ; nt&;adev'&+ eu &ed+ ap&oape ;
s&ie n aest sens Bissin3e&+ a 6talin s' nu fi pus la ale sta#ili&ea a eea e a devenit unosut
d&ept o&#ita satelitilo&+ t a intentionat s';,i nt'&eas' mna n vede&ea unei inevita#ile etal'&i
diplomatie9. Da& el putea la fel de #ine s' sooteas' po-itiile te&ito&iale ,ti3ate d&ept opo&tunit'ti
sp&e a e.tinde o&ndui&ea de tip sovieti n t'&ile a<unse la dis&etia sa. C=ia& aeasta avea s' fa'+ n
(7
onditii nd aliaii U*66 nu i se opuneau n mod =ot'&t. KDe fapt+ ontinu' Bissin3e&+ ont&olul
a#solut e.e&itat de 6talin asup&a %u&opei de %st a fost disputat doa& &eto&i de demo&aii ,i
niiodat' nt&;o manie&' a&e a& fi impliat &isu&i pe a&e 6talin s' le fi luat n se&ios. Ca &e-ultat+
Uniunea 6ovieti' a fost n sta&e s';,i t&ansfo&me oupaia milita&' nt&;o &eea de &e3imu&i satelit9
DibidemE. 1n felul aesta ns'+ 6talin pie&dea o&ie ,anse de a p'st&a dup' &'-#oi &apo&tu&i de
onlu&a&e u pute&ile aliate+ &apo&tu&i n posi#ilitatea menine&ii '&o&a lide&ii sovietii &edeau
pent&u un timp
"2
.
Pe de alt' pa&te+ 6tatele Unite+ inte&esate n asi3u&a&ea oope&'&ii sovietie post#elie+ f'eau
totodat' din &espeta&ea p&inipiului autodete&min'&ii popoa&elo& din estul %u&opei o ondiie
indispensa#il' a uno& &elaii no&male u U*66. KDeoa&ee ondue&ea ame&ian'+ s&ie J. Lot=+
v&oia s' o#in' n aela,i timp ,i autodete&mina&ea %u&opei de est ,i p&ietenia sovieti'+ le;a &atat pe
amndou'9. )aptul ' Kale3e&i li#e&e onfo&m &ite&iilo& demo&atie ,i instau&a&ea uno& &e3imu&i
p&osovietie n %u&opa de est e&au inompati#ile nu a fost neles de administ&aia *oosevelt+ da& nii
de *oosevelt nsu,i a&e+ neunosnd ondiiile eu&opene+ spe&a a p&inipiile Ca&tei Atlantiului ,i
inte&esele sovietie pent&u si3u&ana %u&opei de est s' poat' deveni+ umva+ ompati#ile9. %le nu
e&au ns'+ o&i diplomaia post#eli' nu a fost apa#il' s' le fa'+ nt&;un fel sau altul+ ompati#ile. 1n
onsein'+ pute&ile oidentale aveau s' ede-e+ pas u pas+ politiii &use de sovieti-a&e a %u&opei
ent&ale ,i de est+ ia& sfe&ele de influen' se stato&nieau pe ontinent pent&u o <um'tate de seol.
Dilema atomului6 2utia 'andorei sf&,itul elui de;al Doilea *'-#oi 5ondial e&a ma&at de un
eveniment epoalF int&a&ea n u- a unei noi su&se de ene&3ie+ ea atomi'. Omeni&ea lua uno,tin'
de e.t&ao&dina&a fo&' asuns' pn' atuni n inte&io&ul uno& pa&tiule elementa&e p&int&;o
nf&io,'toa&e demonst&aie a apait'ii de dist&u3e&e a divi-iunii atomului de u&aniu+ &espetiv+ de
plutoniuF a&una&ea elo& dou' #om#e atomie asup&a o&a,elo& @i&os=ima ,i Na3asaRi+ =ot'&toa&e+
desi3u&+ n aepta&ea de 't&e Gaponia a apitul'&ii neondiionate. Pe de alt' pa&te+ p&in spa&3e&ea
atomului se des=idea aesul la o su&s' de ene&3ie+ p&atie inepui-a#il'+ a&e putea fi folosit' n
sopu&i pa,nie. 1n 10!$+ a&a a&e avea p&ivile<ul de a poseda uno,tinele ,i te=nolo3iile neesa&e
st'pni&ii divi-iunii atomului e&au 6tatele Unite.
P&in aeasta+ un nou i-vo& de pute&e se ad'u3a imensului potenial eonomi+ milita&+
,tiinifio;te=nolo3i+ p&esti3iului politi f'&' p&eedent u a&e 6UA int&au n pe&ioada post#eli'.
1nt&;un disu&s inut pe 0 au3ust Ddup' folosi&ea elo& dou' #om#e atomieE+ T&uman dela&aF
KPutem s' spunem ' ie,im din aest &'-#oi d&ept ea mai pute&ni' naiune a lumii+ naiunea ea
mai pute&ni'+ poate+ a nt&e3ii isto&ii9 . Po-iia ame&ian' fa' de pe&spetivele folosi&ii ene&3iei
atomie se va ontu&a &epedeF n 10!(+ administ&aia T&uman deidea definitiv s' p'st&e-e
monopolul asup&a a&melo& atomie.
1n va&a anului 10!$+ minist&ul de *'-#oi al 6UA+ 6timson+ pledase pent&u a se ao&da U*66
pa&tene&iatul atomi+ n s=im#ul unui ompo&tament sovieti oope&ant. 6e&eta&ul de stat 8A&nes
se opunea ns'+ a&3umentnd '+ dimpot&iv'+ un astfel de ompo&tament din pa&tea sovieti' putea fi
o#inut tomai p&in monopolul a&melo& atomie.
KT&uman nu va fi niio lip' tentat s' u&me-e sfatu&ile elo& a&e l vo& ndemna s' utili-e-e
monopolul atomi ame&ian pent&u a;i o#li3a pe &u,i s' se &eplie-e n ad&ul f&ontie&elo& lo&.
Da& aest monopol i va fu&ni-a um#&ela la ad'postul '&eia el va putea p&atia+ f'&' p&ea multe
&isu&i o politi' de &e-isten' fa' de nainta&ea omunismului dinolo de o&tina de fie&+ a,a um se
sta#ilise de;a latul %u&opei n momentul apitul'&ii Me&maniei. )'&' #om#'+ este difiil s';i
ima3ine-i um a& fi &e-istat '&ile %u&opei oidentale onta3iunii omuniste+ um s;a& fi putut
an3a<a din punt de vede&e fo&mal 6tatele Unite s' le p&ote<e-e9.
"2
@en&A Bissin3e&; 9Diploma ia 9pa3.3/1
(0
1n noiem#&ie 10!$+ 6tatele Unite se onsultau u 5a&ea 8&itanie ,i Canada n p&o#lemele p&ivind
ene&3ia atomi'. *e-ulta o dela&aie omun' T&uman;Attlee;Bin3 Dultimul fiind p&imul minist&u
anadianE+ p&in a&e ei t&ei ondiionau omunia&ea de info&maii p&ivind ene&3ia atomi' a alto&
state de e.istena uno& 3a&anii ' aeste info&maii nu vo& fi folosite n sopu&i dist&utive+ 3a&anii
a&e+ se &euno,tea+ nu puteau fi o#inute. %&a un &efu- de a mp'&t',i asemenea info&maii &u,ilo&. 1n
u&nd se va vedea ns' '+ din punt de vede&e ame&ian+ aest &efu- se &efe&ea la toate elelalte
state.
P&o#lema noii ene&3ii int&a nu peste mult timp n atenia Naiunilo& Unite. La "! ianua&ie 10!(+
Aduna&ea Mene&al' a ONU =ot'&a &ea&ea 2omisiei &rganizaiei 3aiunilor Fnite pentru )nergia
0tomic. 1n faa aestei Comisii+ la 1! iunie aela,i an+ &ep&e-entantul ame&ian 8e&na&d 5. 8a&u=+
p&opunea un ansam#lu de m'su&i pent&u ont&olul inte&naional al utili-'&ilo& ene&3iei atomie
D'lanul Baruc,G. Planul p&evedea onstitui&ea unei 0utoriti @nternaionale pentru Dezvoltarea
0tomic, o&3anism '&uia u&ma s' i se n&edine-e &'spunde&ea pent&u toate fa-ele de-volt'&ii ,i
utili-'&ii ene&3iei atomie+ nepnd u mate&iile p&ime. Pot&ivit Planului+ aestei auto&it'i i
&eveneau u&m'toa&ele &esponsa#ilit'iF D1E s' asi3u&e deplina e.ploata&e a potenialit'ilo& pa,nie a
ene&3iei atomieI D"E s' ofe&e statelo& seu&itatea mpot&iva unui ata su&p&i-' din pa&tea elo& a&e a&
fi violat inte&diia folosi&ii a&melo& atomie+ p&in aea ' ea devenea p&op&ieta&a mate&ialelo&
fisiona#ile ,i do#ndea apait'ile de a administ&a e&eta&ea ,tiinifi' ,i elelalte ativit'i n
domeniul atomi ,i d&eptul de a fae inspeii asup&a aestui domeniuI pot&ivit Planului+ A3enia
u&ma s' funione-e su# auto&itatea Consiliului de 6eu&itate al ONU+ n ondiii nd statele
mem#&e ale aestui o&3anism nu aveau d&ept de veto asup&a ativit'ii A3eniei. 1n esen'+ aest al
doilea punt al Planului 8a&u= u&m'&ea institui&ea unui ont&ol inte&naional asup&a p&oduiei ,i
folosi&ii ene&3iei atomie. %l p&ei-a ' numai dup' e meanismele de ont&ol int&au n funiune ,i
se dovedeau efiiente 6tatele Unite e&au o#li3ate s' &enune la a&mele lo& atomie+ s' aepte
inte&diia asup&a p&odue&ii ,i folosi&ii aesto& a&me ,i s' pun' la dispo-iia A3eniei toate
uno,tinele lo& ,tiinifie ,i te=nolo3ie p&ivind ene&3ia atomi'.
Planul 8a&u= &idia o dilem' n faa U*66F s' &enune la o#ine&ea p&op&iei a&me atomie n
favoa&ea institui&ii unui ont&ol inte&naional+ n ondiii nd+ pent&u o pe&ioad' nep&ei-at'+ 6UA
aveau s' #enefiie-e de monopolul atomi sau+ dimpot&iv'+ s' ia u&sul p&odue&ii aeluia,i tip de
a&mamentF vo& opta u&nd pent&u aeast' a doua va&iant'. La 10 iunie+ A. A. M&omRo+ am#asado&ul
sovieti la ONU+ se opunea Planului 8a&u= ,i f'ea ont&ap&opune&ea a+ mai nti+ s' fie dist&use
toate a&mele atomie e.istente ,i instalaiile de p&odue&e a lo& ,i numai dup' aeea s' se instituie un
sistem inte&naional de ont&ol asup&a ene&3iei atomie.
La numai teva -ile dup' &espin3e&ea de 't&e U*66 a planului 8a&u=+ p&e,edintele T&uman semna
Le3ea 55a=on+ a&e n&edina unei omisii ivile ont&olul ene&3iei atomie pe te&ito&iul 6tatelo&
Unite. Le3ea sta#ilea un se&et st&it asup&a a tot eea e inea de p&oesele de fa#&ia&e a a&melo&
atomie ,i pedepse d&astie+ inlusiv ea apital'+ pent&u divul3a&ea de astfel de se&ete uno& pute&i
st&'ine. Adopta&ea aestei le3i+ punea ap't oope&'&ii ame&ianoen3le-e n domeniul ene&3iei
atomie+ m'su&' &esimit' du&e&os la Lond&a+ n ondiii nd savani #&itanii ont&i#uise&' efetiv
la p&odue&ea #om#ei atomieI n onsein'+ 3uve&nul en3le- lua dei-ia &e'&ii p&op&iei indust&ii de
a&mament atomi.
Dup' de-#ate&i ndelun3ate+ la 32 deem#&ie 10!( Comisia ONU pent&u %ne&3ia Atomi' adopta
planul ame&ian DU*66 s;a a#inut de la votE. 1n iunie 10!/+ 5osova ,i &eafi&ma po-iiile. La !
noiem#&ie 10!7+ Aduna&ea Mene&al' a Naiunilo& Unite ap&o#a =ot'&&ea din deem#&ie 10!( a
Comisiei ONU pent&u %ne&3ia Atomi'. 1n ondiii nd u&sul sp&e onf&unta&e %st;4est se
instalase definitiv+ ativitatea Comisiei e&a #loat'. %a ,i suspenda lu&'&ile n iulie 10!0+ ia& n
iunie 10$" Aduna&ea Mene&al' ONU deidea desfiina&ea ei+ onstatnd neputina sa de a;,i ndeplini
mandatul.
/2
Astfel+ tentativa de a institui ont&olul inte&naional asup&a ene&3iei atomie+ nainte de toate asup&a
a&mamentelo& atomie+ e,ua. 1n u&nd+ u&sa na&m'&ilo& atomie+ apoi a elo& nulea&e+ avea s'
devin' o omponent' deose#it de p&ime<dioas' a u&sei 3ene&ale a na&m'&ilo&.
P&in aeasta+ domeniul ene&3iei atomie nu &ea o punte nt&e pute&ile pn' atuni mem#&e ale
Coaliiei Naiunilo& Unite+ i devenea un motiv n plus de de-#ina&e ,i onf&unta&e+ o manifesta&e de
o 3&avitate e.t&em' a *'-#oiului *ee.
& +lume unicH Nu mai puin adni se vo& dovedi dive&3enele de onepii ,i po-iii nt&e
ele dou' sup&apute&i n eea e p&ive,te vi-iunea desp&e lumea post#eli'. Nu m' &efe& aii la
omponenta de seu&itate a o&dinii mondiale+ ale '&ei p&emise se puneau p&in onstitui&ea
O&3ani-aiei Naiunilo& Unite+ pe a&e se vo& 3&efa nu peste mult' v&eme st&utu&ile de #lo+ i la
#a-ele eonomie ale aestei o&dini.
Conepnd K5a&ele p&oiet9+ *oosevelt vedea aeste #a-e n e.tinde&ea la nivel planeta& a
p&inipiilo& li#e&alismului+ le3ate indisolu#il de eonomia de pia'+ de asi3u&a&ea unui ome&
inte&naional eli#e&at att de #a&ie&ele 3&up'&ilo& eonomie n=ise+ t ,i de no&set'&ile etatiste.
Co&dell @ull+ se&eta&ul s'u de stat+ onside&a ' &ivalit'ile eonomie din pe&ioada inte&#eli'
avusese&' un &ol su#stanial n delan,a&ea elui de;al Doilea *'-#oi 5ondial. De aeea+ 6tatele
Unite+ p&in ne3oie&i ndelun3ate ,i difiile+ vo& dete&mina 5a&ea 8&itanie s' &enune n final la Yona
li&ei ste&line.
Pe de alt' pa&te+ ma&ele p&oiet &ooseveltian e&a n&e-'to& ,i n pe&spetiva inlude&ii U*66 n
aeast' eonomie mondial'+ pe a&e se #a-a vi-iunea Klumii unie9. Aeast' supo-iie se va dovedi
n u&nd utopi'. Tipul de eonomie sovieti+ #a-at pe p&op&ietatea oletiv' ,i &olul p&edominant al
statului n 3estiunea eonomi'+ &'mnea &ef&ata& li#e&ali-'&ii &apo&tu&ilo& eonomie
inte&naionale. Ia& e.tinde&ea aestui tip de eonomie n '&ile int&ate n o&#ita U*66 e&a nsotit'+ u
deose#i&e n p&imele fa-e ale onf&unt'&ii %st;4est+ de un u&s u&m'&ind f&a3menta&ea pietii
mondiale.
Isto&ia diplomati' a ultimelo& luni de &'-#oi si a p&imilo& ani de pae onsemna evoluii a&e
onstituiau un fel de p&elimin'&ii ale politiii de n3&'di&e. 1n fapt+ t&ee&ea de la ola#o&a&ea
pute&ilo& Coaliiei Naiunilo& Unite n timpul &'-#oiului la onf&unta&ea %st;4est se pet&eea t&eptat+
da& nt&;un te&men foa&te su&t. %ufo&ia Saltei se domolea &epede+ nd devenea evident ' fiea&e
pa&te inte&p&eta dife&it =ot'&&ile adoptate n C&imeea. *efe&indu;se n aest sens la onesia f'ut'
de 6talin aliailo& s'i p&in adopta&ea Dela&aiei Comune asup&a %u&opei %li#e&ate+ Bissin3e& s&ie n
aest sensF
K6talin+ evident+ s;a 3ndit la p&omisa ve&siune sovieti' de ale3e&i li#e&e+ mai ales ' A&mata
*osie oupase de<a '&ile n disuie. Asta este eea e s;a ntmplat de fapt+ desi 6talin a su#estimat
mult se&io-itatea u a&e ame&ianii a#o&dau+ n mod t&adiional+ doumentele <u&idie. 5ai t&-iu+
nd s;a =ot'&t s' o&3ani-e-e &e-istena mpot&iva e.pansiunii sovietie+ Ame&ia a f'ut aeasta
#a-ndu;se pe faptul ' 6talin nu;si inuse uvntul e asa um fusese dat la Ialta si asa um l
nelesese&' ondu'to&ii si pu#liul ame&ian9.
Dive&3enele de inte&ese si de po-iii+ nemulumi&ile+ nen&ede&ea &eip&o' nt&e 6tatele Unite si
5a&ea 8&itanie+ pe de o pa&te+ si U*66+ pe de alt' pa&te+ aveau s' se aumule-e &apid+ mai ales dup'
dispa&iia lui *oosevelt. %ste 3&eu de sta#ilit si+ n fond+ lipsit de impo&tan'+ ui i;a &evenit iniiativa
nt&;un moment sau altul n aest' u&s' de aiuni+ &eaii si ont&a&eaii+ a&e t&ansfo&mau
lite&almente peste noapte aliaii de pn' atuni n adve&sa&i nendupleai.
6uspiiunile Uniunii 6ovietie ' inte&esele sale de seu&itate nu sunt luate n onside&a&e nt&;o
m'su&' satisf''toa&e de 't&e pa&tene&ii s'i oidentali nt'&eau o&ienta&ea 5osovei sp&e
satisfae&ea &espetivelo& inte&ese p&in mi<loae p&op&ii. Aeast' o&ienta&e se on&eti-a ndeose#i n
onsolida&ea sfe&ei sale de influen' n %u&opa de &'s'&it si ent&al'+ pn' aolo unde naintase&'
/1
t&upele &use. T&uman va &eplia p&in politia Ks' fim du&i u &usiiu9+ pent&u ' KUniunea 6ovieti' a&e
mai mult' nevoie de noi det inve&s9. 1n te&mini on&ei+ administ&aia ame&ian' n f&unte u el
u&m'&ea n ontinua&e s' o#in' oope&a&ea U*66 D&'-#oiul din %u&opa nu e&a n' n=eiat+ el din
Paifi ontinua n fo&'E+ da& 'uta aeast' oope&a&e nu att p&in n ele3e&e si dispo-iie de
omp&omis+ a su# *oosevelt+ i p&int&;o atitudine fe&m' si p&in ondiion'&i n dife&itele p&o#leme
aflate pe a3enda &apo&tu&ilo& Ame&iano sovietie+ ondiion'&i a&e+ luate mp&eun'+ au &'mas n
isto&ie a o politi' de p&esiuni. Anume+ o politi' de p&esiuni p&in a&e 6tatele Unite u&m'&eau s'
o#in' un ompo&tament oope&ant din pa&tea &usilo&.
C=u&=ill va fi adeptul politiii de p&esiuni+ da& vedea n aeasta mai mult+ anume modalitatea de a
fo&a 5osova s' poa&te ne3oie&i a&e s' du' la ao&du&i an3a<ante pent&u ea nainte a po-iiile
sale de pute&e s' se fi.e-e n inima %u&opei si+ mai t&-iu+ atta timp t e.ista monopolul atomi
ame&ian. %l i;a e&ut lui T&uman a t&upele ame&iane s' &'mn' pe %l#a si s' nu se &et&a3' imediat
din te&ito&iile oupate n Me&mania e te&ito&ii a&e u&mau s' int&e n -ona sovieti' de oupaie e
p&eum si o nainta&e &apid' sp&e 4iena si P&a3a. %isen=oOe& s;a opus si T&uman si;a nsusit puntul
s'u de vede&e. 5a&esalul en3le- 5ont3ome&A o#inea pe ! mai 10!$ o apitula&e pa&ial' a
3uve&nului Danit-; fo&mat dup' sinuide&ea lui @itle&+ numai pe f&ontul de vest+ ia& C=u&=ill a
ontinuat s' sp&i<ine aelasi 3uve&n pent&u o eventual folosi&e a t&upelo& 3e&mane mpot&iva A&matei
*osii+ n a-ul unei naint'&i sovietie sp&e 5a&ea No&duluiI va &enuna la aeast' intenie doa& pe "3
mai+ su# o pute&ni' p&esiune ame&ian'.
Un te&en p&edilet al politiii de p&esiuni a fost &ep&e-entat de domeniul eonomi+ n iuda faptului
' inte&esele ame&iane si ele sovietie n aest domeniu e&au omplementa&eF 6tatele Unite
dispuneau de u&iase su&plusu&i de p&oduse+ n timp e U*66+ dist&us' de &'-#oi+ avea nevoie aut' de
astfel de p&oduse. Pent&u a pune n valoa&e asemenea opo&tunit'i+ e&au neesa&e &edite su#staniale
ame&iane. %ste tomai eea e a ne&at s' fa' administ&aia *oosevelt.
Astfel+ n deem#&ie 10!3+ Ave&ell @a&&iman+ am#asado&ul 6UA la 5osova+ ofe&ea ondue&ii
sovietie+ n numele p&esedintelui ame&ian+ un mp&umut de ap&o.imativ 12 milia&de dola&i. Pa&tea
sovieti' e&a de ao&d+ avansa if&e mai modeste+ p&eum si p&opune&i p&ivind &am#u&sa&ea &editului
si do#n-ile afe&ente. Con3&esul ame&ian se opunea ns' ao&d'&ii de mp&umutu&i 't&e U*66 n'
din timpul &'-#oiului+ e&nd totodat' o se&ie de onesii politie din pa&tea sovietiilo&. 1n ianua&ie
10!$+ 5olotov l nstiina pe @a&&iman ' Uniunea 6ovieti' e&a inte&esat' s' umpe&e din 6UA
instalaii indust&iale n valoa&e de ( milia&de dola&i+ da' o#inea un &edit n ondiii &e-ona#ile.
@a&&iman ns'+ adept iniial al ao&d'&ii de mp&umutu&i U*66+ si s=im#ase nt&e timp po-iia+
susinnd ' amna&ea o&i'&o& &edite e&a un mi<lo de a o#ine o atitudine oope&ant' din pa&tea
sovieti' n p&o#lemele ne&e-olvate dint&e 5osova si aliaii ei oidentali. *oosevelt va fi de ao&d
u am#asado&ul s'u+ ia& n 10!$ nt&ea3a p&o#lem' a &editelo& e&a n3=e at'.
Pe de alt' pa&te+ la ndemnul lui @a&&iman si su# p&esiunile Con3&esului+ pe 11 mai 10!$+ T&uman
ap&o#a o =ot'&&e p&in a&e se stopau o&ie liv&'&i 't&e U*66 n ad&ul p&o3&amului lend-lease7
ulte&io&+ p&esedintele ame&ian va &eunoaste ' semnase dei-ia &espetiv' f'&' s;o iteas'. Aeasta
va fi pus' n p&ati' imediat+ =ia& vapoa&ele pleate sp&e po&tu&ile sovietie fiind ntoa&se din
d&um. 6ovietiii vo& p&otesta+ unele liv&'&i vo& fi tempo&a& &eluate+ da& episodul &'mnea ns&is n
lista puntelo& ont&ove&sate nt&e ele dou' ma&i pute&i+ n' aliate.
Politia de p&esiuni fa' de U*66 se dovedea+ n ansam#lu+ inefiae+ eea e devenea evident n
u&sul anului 10!$. Pe te&enul aestui ese+ se &istali-a Kpolitia de st'vili&e9 I!ngrdireG. Ideea
aesteia e&a enunat' si fundamentat' iniial de Meo&3e ). Bennan+ un tn'& diplomat de la am#asada
ame&ian' la 5osova. 1nt&;un memo&andum Dmai+ 10!$E+ apoi n faimoasa :ong ?elegram
DTele3&ama Lun3'E+ D"" fe#&ua&ie 10!(E+ naintate Depa&tamentului de 6tat si ulte&io& nt&;un a&tiol
pu#liat n 5oreign 0ffairs n 10!/+ semnat ? si intitulat Aursele comportamentului sovietic+ Bennan
/"
a&3umenta ' dive&3enele dint&e U*66 si 6UA sunt de o&dinul p&inipiilo& si si au o&i3inea n
sistemul sovieti+ pe plan ideolo3i an3a<at fa' de elul &'spndi&ii omunismului la sa&' mondial'+
ia& pe plan politi;p&ati e.pansionist p&in natu&a sa+ eea e e.ludea o nele3e&e si oope&a&e pe
te&men lun3. Pot&ivit lui Bennan+ Kn esen'+ politia sovieti' este un amal3am de -el ideolo3i
omunist si e.pansionism flo&ist de mod' ve=e9 . Avem de a fae+ ontinua el+ Ku o fo&' politi'
e &ede fanati ' nu poate e.ista un 9modus 4ivendi: du&a#il u 6UA+ ' este neesa& si de do&it
s' fie dist&use a&monia inte&n' a soiet'ii noast&e+ modul nost&u de via' t&adiional si p&esti3iul
inte&naional+ toate aestea pent&u a;i asi3u&a Uniunii 6ovietie seu&itatea9.
Da' nu se e.e&ita o opo-iie fe&m' fa' de instala&ea de &e3imu&i p&osovietie n '&ile unde
int&ase&' t&upele &usesti alte state aveau s' ad' ulte&io& n o&#ita sovieti'+ pot&ivit p&inipiului
dominoului. Politia e se impunea+ '&eia Bennan i;a dat denumi&ea de containment Dst'vili&e+
n3&'di&eE+ t&e#uia s' op&eas' e.pansiunea sovieti'+ s' ape&e statu-Juo;ul u o&ie p&e+ inlusive
p&in fo&e milita&e supe&ioa&e+ sp&e a &ea+ n timp+ pe&spetiva p&'#usi&ii pute&ii sovietie su#
3&eutatea p&op&iilo& a&ene on3enitale. Desi+ ulte&io&+ Bennan a &eali-at ' e.a3e&ase omponenta
ideolo3i' a politiii e.te&ne sovietie+ mp'&t'sind opinia ' KUniunii 6ovietie nu;i pas' de
&evoluia mondial'9+ el a e.p&imat aeast' opinie doa& n ad&u p&ivat.
Bennan a &eusit s' p&ovoae o de-#ate&e ampl' si de du&at' asup&a politiii e.te&ne ame&iane. T&ei
soli de 3ndi&e &itiau ideile sale+ p&opunnd vi-iuni alte&native.
P&ima e&a ea a realistilor+ avnd a &ep&e-entant de seam' pe Jalte& Lippmann+ ea de a doua a
adepilo& ec,ilibrului puterii+ pe&sonalitatea p&oieminent' nt&e ei fiind J. C=u&=ill+ ia& ea de a
t&eia a criticii radicale+ din pa&tea '&eia se &ema&a n mod deose#it @en&A Jallae+ fost vie;
p&esedinte al 6UA n timpul elui de;al doilea mandat al lui *oosevelt.
Lippman susinea ' politia de n3&'di&e onduea la o sup&ae.tinde&e psi=olo3i' si 3eopoliti'+
se'tuind &esu&sele Ame&iii. %l &espin3ea p&emisa ' soietatea sovieti' pu&ta n sine 3e&menii
p&op&ie;i p&'#usi&i si e&ea o diplomaie ame&ian' ativ' si fe&m' sp&e a nf&unta U*66 si nu una
a&e astepta pasiv de'de&ea si desompune&ea pute&ii sovietie. Politia de st'vili&e+ afi&ma
Lippman+ avea s' at&a3' Ame&ia n ntinsele pe&ife&ii ale impe&iului sovieti+ automat si neseletivI
el aentua ' 6tatele Unite t&e#uie s' sta#ileas' &ite&ii la&e pent&u defini&ea -onelo& n a&e
st'vili&ea e.pansiunii sovietie onstituia pent&u Ame&ia un inte&es vitalI altfel+ 6tatele Unite aveau
s' fie nevoite s' pun' n piioa&e Ko palet' ete&o3en' de satelii+ lieni+ dependeni si ma&ionete
a&e vo& p&ofita de politia de st'vili&e+ &ema&' sootit' p&ofeti' de 't&e Bissin3e&. Lippman
sootea ' politia e.te&n' ame&ian' t&e#uia s' fie 'l'u-it' mai de 3&a#' de inte&esele ame&iane+
definite n fiea&e a- n pa&te+ det de p&inipia 3ene&ale. Aeast' politi' t&e#uia s';si p&opun'
mai puin s' nl'tu&e sistemul omunist+ t s' du' la &esta#ili&ea e=ili#&ului pute&ii n %u&opa
dist&us' de &'-#oi. 6t'vili&ea+ opina Lippman+ implia divi-a&ea pe te&men nedefinit a %u&opei+ n
v&eme e inte&esul Ame&iii t&e#uia s' fie alun3a&ea pute&ii sovietie din ent&ul %u&opei.
KTimp de mai #ine de o sut' de ani+ su#linia el+ 3uve&nele *usiei au 'utat s' se e.tind'
asup&a %u&opei de %st. Da& numai dup' e A&mata *osie a a<uns la %l#a au fost n sta&e ondu'to&ii
*usiei s' &eali-e-e am#iiile impe&iului &us si elu&ile ideolo3ie ale omunismului. O politi'
ve&ita#il' a& avea+ p&in u&ma&e+ a o#ietiv p&imo&dial sta#ili&ea uno& &e3lement'&i a&e s' ondu' la
evaua&ea %u&opei. Pute&ea ame&ian' t&e#uie s' fie disponi#il' nu pent&u a;i 9st'vili: pe &usi n
punte dispa&ate+ i pent&u a ine su# ont&ol nt&ea3a masin' milita&' &useas' si pent&u a e.e&ita o
p&esiune spo&it' n sp&i<inul unei st&ate3ii diplomatie a&e a&e a o#ietiv on&et o &e3lementa&e e
nseamn' &et&a3e&e9
"1
.
"1
@en&A Bissin3e&; 9Diploma ia 9
/3
Puntele de vede&e ale &ealistilo& se ntlneau n multe lou&i u ele ale lui C=u&=ill. Anume+ si
aesta a sp&i<int politia de n3&'di&e+ da& nu a un sop n sine. %l nu se &esemna s' astepte pasiv
p&'#usi&ea omunismului+ i 'uta Kmai de 3&a#' s' modele-e isto&ia det s' se #i-uie pe ea astfel
nt aeasta s' fa' t&ea#a n loul lui9. 95' dela&+ l itea-' Bissin3e& pe C=u&=ill+ pent&u
efo&tu&ile de a<un3e&e la o &e3lementa&e u *usia 6ovieti' de ndat' e se va ivi o oa-ie pot&ivit' si
pent&u a fae aele efo&tu&i atta v&eme t imensa si nem'su&ata supe&io&itate atomi' a 6tatelo&
Unite e3alea-' p&edominana sovieti' n toate elelalte aspete milita&e:. Pent&u C=u&=ill+ ontinu'
Bissin3e&+ o po-iie de fo&' e&a de<a sta#ilit'I pent&u ondu'to&ii ame&iani+ ea mai t&e#uia &eat'.
C=u&=ill se 3ndea la ne3oie&i a la o modalitate de a pune pute&ea n &apo&t u diplomaia. i+ desi
nu a speifiat;o niiodat'+ dela&aiile sale pu#lie su3e&ea-' u pute&e faptul ' el avea n vede&e
un fel de ultimatum diplomati al demo&aiilo& oidentale. Condu'to&ii ame&iani d'deau napoi
de la a folosi monopolul atomi+ fie si numai a amenina&e. C=u&=ill voia s' &est&n3' a&ia
influenei sovietie+ da& e&a p&e3'tit s' oe.iste n limite &eduse u pute&ea sovieti'.
Condu'to&ii ame&iani aveau o &epulsie ap&oape vise&al' fa' de sfe&ele de influen'. %i v&oiau s'
dist&u3'+ nu s' &est&n3' sfe&a adve&sa&ului lo&. P&efe&au s' astepte vito&ia total' si p&'#usi&ea
omunismului+ o&it de ndep'&tate+ pent&u a aplia o soluie Oilsonian' la p&o#lema o&dinii
mondiale9.
KNoul &adialism9 susinea vi-iunea isto&i' a Ame&iii a fa& al li#e&t'ii+ da& ne3a d&eptul ei
de a inte&veni unilate&al pe 3lo#+ onside&nd ideea d&eptului Ame&iii de a;si asuma &esponsa#ilit'i
inte&naionale o e.p&esie a a&o3anei. Aiunea milita&' e&a le3itim' doa& u ap&o#a&ea Naiunilo&
Unite+ ia& asistena eonomi' t&e#uia dist&i#uit' nu di&et+ a inst&ument al politiii e.te&ne+ i p&in
instituiile inte&naionale. Jallae postula o e=ivalen' mo&al' a aiunilo& ame&iane si sovietie pe
plan inte&naional si s=ia pe&spetiva unei oe.istene a dou' sisteme soial;politie. %l s&iaF K6;a&
putea s' nu ne pla' e fae *usia n %u&opa de %st. Menul ei de &efo&m' a3&a&'+ e.p&opie&e
indust&ial' si sup&ima&e a li#e&t'ilo& fundamentale sup'&' ma&ea ma<o&itate a oamenilo& din 6tatele
Unite. Da& fie ' ne plae+ fie ' nu+ &usii vo& ne&a s';si soiali-e-e sfe&a de influen' e.at la fel
um noi ne&'m s' demo&ati-'m sfe&a noast&' de influen'. Ideile &usesti desp&e d&eptatea soial;
eonomi' vo& 3uve&na ap&oape o t&eime din lume. Ideile noast&e desp&e demo&aia li#e&ei
nt&ep&inde&i vo& 3uve&na ma&e pa&te din &estul lumii. Cele dou' idei se vo& st&'dui s' demonst&e-e
a&e dint&e ele poate ofe&i ea mai ma&e satisfaie omului o#isnuit din p&op&ia a&ie de dominaie
politi'9. Desi influenta Knoilo& &adiali9 n de-#atea&ea pu#li' si n politia 6tatelo& Unite a &'mas
&edus'+ &itii de pe po-itiile lo& au fost pute&ni p&e-ente+ mai ales n ani p&eum ei ai an3a<'&ii
6UA n &'-#oiul din 4ietnam.
Am p&e-entat pe su&t itito&ului de a-i u&entele de 3ndi&e a&e se dife&entiau si+ n anumite punte
sau nt&;o anumit' m'su&'+ se opuneau ideii si politiii de st'vili&e. 1n iuda uno& astfel de &itii+
linia st'vili&ii a devenit &epede politia ofiial' a 6tatelo& Unite fat' de U*66+ e.at n sensul n a&e
o onepuse BennanF alea de u&mat pent&u a nvin3e st&ate3ia sovieti' e&a Ko politi' de st'vili&e
fe&m'+ menit' s';i nf&unte pe &usi u o ont&afo&t' intole&a#il' n fiea&e punt unde dau semne '
se p&e3'tes s' nale inte&esele unei lumi pasnie si sta#ile. Politia de st'vili&e a fost o sfida&e+
mai mult+ o p&ovoa&e n &apo&tu&ile dint&e p&inipalii p&ota3onisti ai ompetitiei %st;4est. 6tatele
Unite au adoptat;o n&e-'toa&e n supe&io&itatea valo&ilo& soiet'tii ame&iane+ pe a&e si p&opuneau
s' le ape&e si s' le &'spndeas' n lume.
De aeea+ desi aplia&ea ei a ont&i#uit efetiv a %u&opa si nt&e3 3lo#ul s' fie mp'&tite n sfe&e de
influent' pent&u multe deenii+ politia e.te&n' si diplomatia ame&ian' de;a lun3ul *'-#oiului *ee
au fost p't&unse de patosul naltelo& valo&i mo&ale Oilsoniene. U*66+ la &ndul ei+ a luat u&sul
onf&unt'&ii+ onfident' n p&op&iile valo&i. O&nduiu&ea sovieti'+ afi&ma 6talin u &efe&i&e la el de;
al Doilea *'-#oi 5ondial+ s;a dovedit mai t&aini' det o&ndui&ile non;sovietie. C=ia& nainte de
disu&sul lui C=u&=ill la )ulton D$ ma&tie 10!(E+ el anunta =ot'&&ea de a p&e3'ti ta&a+ p&in efo&tu&i
/!
deose#ite timp de ";3 planu&i ininale+ pent&u o eventual' nou' onf&unta&e a&mat'+ a&e se ontu&a
a posi#ilitate+ de aeast' dat'+ u aliatii de pn' mai ie&i.
1n aei ani+ n Oident a i&ulat ideea ' U*66+ #enefiiind de supe&io&itatea sa n domeniul
fo&telo& te&est&e+ aflate n inima ontinentului+ a& fi putut nainta pn' la Canalul 5neii si+ folosind
situatia eonomi' 3&ea din unele t'&i eu&opene+ um e&a )&ana si Italia+ unde pa&tidele omuniste
pa&tiipau la 3uve&na&e+ s' ne&e instau&a&ea uno& &e3imu&i sovietie n aeste t'&i.
Un asemenea pe&iol s;a dovedit+ ns'+ ne&eal. C=u&=ill su#linia n aest sens ' U*66 nu v&ea
&'-#oi+ i u&m'&este s' se #uu&e de &oadele &'-#oiului a#ia n=eiat. 1nt&;adev'&+ politia 5osovei
va fi de p'st&a&e a statu-Juo;ului post#eli+ eea e p&esupunea nainte de toate onsolida&ea sfe&ei
de influen' sovietie n '&ile est si ent&al eu&opene.
Isto&ieste+ politia de n3&'di&e a fost validat'+ *'-#oiul *ee n=eindu;se u p&'#usi&ea U*66 si a
&e3imu&ilo& de tip sovieti mpuse de ea n %u&opa. 6p&e deose#i&e de alti e.pe&ti+ su#linia-'
Bissin3e&+ Bennan a neles si des&is meanismele p&in a&e+ mai de v&eme sau mai t&-iu+ p&int&;o
lupt' sau alta n ad&ul pute&ii+ sistemul sovieti avea s' fie t&ansfo&mat fundamental. 1nt&ut ael
sistem+ dominat de un pa&tid uni+ nu &eusise niiodat' un t&ansfe& le3itim de pute&e+ Bennan
onside&a p&o#a#il '+ nt&;un anumit moment+ dive&si ompetito& ai auto&it'tii a& putea F
Ko#o& n aele mase imatu&e politi si nee.pe&imentate pent&u a 3'si sp&i<inul neesa&
p&etentiilo& lo&. Da' asta e&a s' se ntmple v&eodat'+ pent&u pa&tidul omunist puteau deu&3e
onseinte st&anii+ deoa&ee alitatea de mem#&u o#isnuit fusese e.e&sat' numai p&in p&atia
disiplinei de fie& si supune&ii+ nu p&in a&ta omp&omisului si a adapt'&i. Da'+ p&in u&ma&e+ e&a s'
apa&' v&eodat' eva a&e s' sfa&me unitatea si efiaitatea pa&tidului a inst&ument politi+ *usia
sovieti' putea fi s=im#at' peste noapte din una dint&e ele mai pute&nie+ n una dint&e ele mai
sla#e si mai demne de mil' soiet'ti9^ Nii un alt doument+ ontinu' Bissin3e&+ nu a p&e-entat
mai p&eis e avea s' se ntmple de fapt dup' veni&ea lui 5i=ail Mo&#aiov. 1n 3ene&e+ pe nt&e3
pa&u&sul *'-#oiului *ee si al &i-elo& a&e l;au ma&at+ Ko#ietivul politic ame&ian a fost
onside&at a fi p'st&a&ea statu Juo;ului+ efo&tul 3ene&al p&odund olapsul omunismului numai
dup' o se&ie p&elun3it' de onflite n mod teo&eti neonludente9
""
.
Pe&ioada KDiplomaiei pe ma&3inea p&'pastiei9 e&a ma&to&a unei aele&'&i f'&' p&eedent a
na&m'&ilo&+ ele dou' #lou&i+ n p&imul &nd sup&apute&ile+ an3a<ndu;se nt&;o adev'&at' u&s'
ont&a &onomet&u n de-volta&ea tutu&o& ate3o&iilo& de a&mamente+ u un aent ma<o& pus pe ea a
a&melo& nulea&e si a mi<loaelo& de t&anspo&t a aesto&a la int'. Ca sta&e de fapt+ a&senalele nulea&e
ame&ian si sovieti spo&eau &apid+ a num'& de fooase si apaitate de dist&u3e&e. 1n aeeasi u&s'
int&au+ pe &nd+ 5a&ea 8&itanie si )&ana. C&ea&ea de noi a&me nulea&e+ adapta&ea lo& pent&u dive&se
modalit'i de folosi&e dete&minau un &itm fe#&il de test'&i ale aesto& a&me n dife&ite medii+ eea e
p&ovoa infest'&i &adioative u onseine 3&ave pent&u louito&ii planeteiI de e.emplu+ U*66
e.pe&imenta o #om#' u =id&o3en avnd o pute&e de $2 me3atone+ n iuda p&otestelo&
inte&naionale+ inlusiv al unui apel solemn f'ut de Aduna&ea Mene&al' a ONU. 6tatele Unite si
U*66 si &eau flote de #om#a&di&e sta&te3ie+ t&ansontinentale. Tot ele onst&uiau p&imele &a=ete
#alistie inte&ontinentaleF IC85 DU*66 n 10$/+ ia& 6UA n 10$7E+ p&odueau ele dinti
su#ma&ine atomie+ 6tatele Unite instalnd pe aestea lansatoa&e de &a=ete #alistieF 6L85+ n
10(2. 6e desf'su&au intens p&oduia de &a=ete u &a-' mi' si medie de aiune si instala&ea lo& pe
teat&ele poteniale de lupt'+ mai ales din %u&opa. Ca efet al &evoluiei n stiin' si te=ni'+ toate
ate3o&iile de a&me onvenionale do#ndeau a&ate&istii alitative noi+ supe&ioa&e a pe&fo&man'
DitesteF a fo&' de dist&u3e&eE. Date fiind asemenea s=im#'&i alitative n sta&ea a&mamentelo&+
""
@en&A Bissin3e&; 9Diploma ia 9
/$
&edue&ile ope&ate+ de o pa&te si de alta+ n eea e p&iveste num'&ul de milita&i aflai su# a&me+ desi
impo&tante n sine+ nu aveau o semnifiaie ma<o&' a m'su&i de de-a&ma&e.
8u3etele milita&e n3=ieau sume eno&me+ sust&'3nd astfel mi<loae p&eioase de la aope&i&ea
nevoilo& ivile. Deose#it de ne3ativ' e&a mp&e<u&a&ea ' n u&sa na&m'&ilo& int&a si un num'&
&esnd de state &eent eli#e&ate+ a &e3ul'+ sla# de-voltate. Cu&sa na&m'&ilo& e&a un efet al
onf&unt'&ii %st;4est+ devenind+ la &ndul ei+ un fato& ma<o& n &este&ea no&d'&ii situaiei
inte&naionale. %a stimula apelul la fo&' n fo&ma &'-#oaielo& loale si+ totodat'+ a3&ava pe&iolul
unei onfla3&aii mondiale+ a&e a& fi devenit inevita#il un atalism nulea&+ de natu&' s' pun' su#
semnul nt&e#'&ii ivili-aia uman' n ansam#lu.
Diplomaia nu va sta deopa&te de aeste evoluii. Dimpot&iv'+ a inst&ument al politiii statelo& si
3&up'&ilo& de state+ ea se va implia di&et si masiv n tot eea e p&ivea fenomenul milita&. Ponde&ea
p&inipal' a aiunilo& diplomatie va fi n domeniile ont&olului a&mamentelo& si de-a&m'&ii.
Aeasta &efleta neesit'ile de seu&itate si de ap'&a&e ale statelo&+ da& si+ nt&;o m'su&'
onside&a#il'+ p&eoup'&ile lo& pent&u p&op&ia ima3ine n faa opiniei pu#lie. 1n ansam#lul ei+
diplomaia v&emii ont&i#uia nemi<loit si su#stanial la desf'su&a&ea u&sei na&m'&ilo&.
Aiunile diplomatie n aest domeniu se desf'su&au n &elaiile dint&e state+ n ele dint&e #lou&i
milita&e si la Naiunile Unite. 1n fapt+ ele mai nume&oase se onent&au tomai la ONUF planu&i de
de-a&ma&e+ p&oiete u&m'&ind op&i&ea e.pe&inelo& u a&mele nulea&e+ disemina&ea aesto& a&me+
n3=ea&ea si &edue&ea #u3etelo& milita&e+ t&ansfe&a&ea uno&a dint&e fondu&ile &e-ultate din
de-a&ma&e n #enefiiul statelo& sla# de-voltate et. Desi3u&+ p&inipalele =ot'&&i p&ivind na&m'&ile+
ont&olul aesto&a si eventualele m'su&i de de-a&ma&e e&au luate la Jas=in3ton si la 5osova+
&espetiv n ele dou' aliane politio;milita&eF NATO si O&3ani-aia T&atatului de la 4a&soviaI
aeasta+ u meniunea '+ n a-ul Alianei No&d;Atlantie+ ele e&au p&eedate de ample onsult'&i+
mai ales ame&iano;an3lo;f&ane-e+ n timp e n #loul esti &euniunile statelo& pa&tiipante aveau
mai ales meni&ea s' ap&o#e iniiativele U*66. Da& aeast' mp&e<u&a&e nu diminua atenia ao&dat'
Naiunilo& Unite de 't&e ele dou' p'&i+ aflate n ompetiie. Inte&esul a&'tat ONU e&a dete&minat
de faptul ' fo&umul mondial de-#'tea p&o#leme fundamentale p&ivind seu&itatea si paea
inte&naional'. Pe de alt' pa&te+ aelasi fo&um ofe&ea o t&i#un' de ma&e audien'+ e.e&iiile
diplomatie din ad&ul s'u &ep&e-entnd opo&tunit'i deose#ite pent&u p&omova&ea n faa opiniei
pu#lie inte&naionale+ adn n3&i<o&ate de pe&iolele 3&ave ine&ente u&sei na&m'&ilo&+ a unei
ima3ini favo&a#ile desp&e politia statelo& ; mai ales a elo& ma&i ; si a 3&up'&ilo& de state n
p&o#lemele de-a&m'&ii. 5ai mult det att+ ma&ile pute&i vo& ne&a si vo& &eusi s' adu' n ad&ul
sau m'a& su# e3ida Naiunilo& Unite politia #lou&ilo& '&o&a le apa&ineau+ p&eum si onf&unta&ea
aesto&a &efe&itoa&e la p&o#lema de-a&m'&ii. Aeste lu&u&i vo& fi &eliefate u p&e3nan'+ nt&e altele+
de institui&ea st&utu&ilo& de ne3oie&e n domeniu. Astfel+ Comisia de De-a&ma&e D10$";10$/E e&a
fo&mat' din mem#&ii Consiliului de 6eu&itate si CanadaI n 6u#omitetul aesteia int&au doa& 6UA+
U*66+ 5a&ea 8&itanie+ )&ana si Canada. Comitetul elo& 12 state pent&u de-a&ma&e+ a '&ui
onstitui&e se deidea la Confe&ina 5inist&ilo& de %.te&ne ai elo& pat&u pute&i DMeneva+ 10$0E+ e&a
fo&mat pe #a-' pa&ita&' din state mem#&e ale elo& dou' #lou&i milita&eF Canada+ )&ana+ Italia+
5a&ea 8&itanie+ 6UA+ pe de o pa&te+ si 8ul3a&ia+ Ce=oslovaia+ Polonia+ *omnia+ U*66+ pe de alt'
pa&te. Competiia dint&e ele dou' #lou&i+ n ultim' instan'+ dint&e ele dou' sup&apute&i+ p&ivitoa&e
la omponena o&3anismelo& de ne3oie&e a p&o#lemelo& de-a&m'&ii e&a+ totodat'+ st&ns le3at' de
ea pent&u sti3a&ea sp&i<inului ma<o&it'ii statelo& mem#&e ale Naiunilo& Unite. Astfel nd+ n
noiem#&ie 10$/+ din iniativa pute&ilo& oidentale+ Aduna&ea Mene&al' a ONU vota n favoa&ea
l'&3i&ii Comisiei de De-a&ma&e p&in inlude&ea unui num'& de state nemem#&e ale Consiliului de
6eu&itate+ U*66 se opunea n mod ate3o&i. 5otivulF al'tu&i de unele state nealiniate+ A&3entina+
8i&mania+ 8&a-ilia+ %3iptul+ India+ Iu3oslavia+ 5e.iul si Tunisia ; e&au p&opuse si t&ei state mem#&e
NATO+ anume 8el3ia+ Italia si No&ve3ia+ p&eum si Aust&alia+ a&' mem#&' a 6%ATO. 5odul um
/(
e&a adoptat' &e-oluia n au-' D11$2N?II+ 10 noiem#&ie 10$/E indi' f'&' du#ii &apo&tul de fo&e n
Aduna&ea Cene&al'+ dei n ONUF (2 de votu&i pent&u+ 11 mpot&iv' Dstatele din #loul sovietiE si 0
a#ine&i. %&a momentul nd 5osova+ tomai avnd n vede&e mi-a politi' si de ima3ine pe a&e o
&ep&e-entau Naiunile Unite+ avea s' delanse-e o adev'&at' ofensiv' de du&at' pent&u s=im#a&ea
&apo&tului de fo&e n ad&ul fo&umului mondial. 4a onta pe ndep'&ta&ea statelo& nealiniate si n u&s
de de-volta&e de po-iiile oidentale. 1n aest sens+ de e.emplu+ Uniunea 6ovieti' va insista si va
o#ine n ne3oie&i la#o&ioase u 6tatele Unte &evi-ui&ea omponenei Comitetului elo& 12 p&in
inlude&ea a 7 state nealiniate si neut&eF 8&a-ilia+ 8i&mania+ %3ipt+ %tiopia+ India+ 5e.i+ Ni3e&ia+
6uedia. Astfel+ din 10(1+ Comitetul elo& 12 devenea Comitetul elo& 17 state pent&u de-a&ma&e.
Noua o&ienta&e a U*66 e&a e.p&imat' u la&itate nt&;o omunia&e a 3uve&nului sovieti ad&esat'
p&esedintelui sesiunii Adun'&ii Mene&ale a ONU la "" septem#&ie 10(1F
K1n ad&ul t&atativelo& #ilate&ale u 6UA+ 3uve&nul sovieti a su#liniat ' o&3anul de lu&u
pent&u de-a&ma&e poate fi efiient si apa#il s' ndeplineas' sa&inile a&e;i stau n fa' numai da'
n aest o&3an vo& fi &ep&e-entate pe #a-' de d&eptu&i e3ale toate ele t&ei 3&upu&i de state ; statele
soialiste+ '&ile mem#&e ale #lou&ilo& milita&e oidentale si '&ile neut&e9 .
Aeast' o&ienta&e va fi u&mat' de 't&e U*66+ u adapt'&i la mp&e<u&'&ile on&ete+ de;a lun3ul mai
multo& deenii. 1n 3ene&e+ K1n anii 10$2+ 3&upul asa;numitelo& '&i Nealiniate a &ep&e-entat o nou'
a#o&da&e a &elaiilo& inte&naionale. Naiuni neut&e e.istase&'+ desi3u&+ ntotdeauna+ da& t&'s'tu&a lo&
distintiv' fusese o politi' e.te&n' pasiv'. P&in ont&ast+ '&ile nealiniate din pe&ioada *'-#oiului
*ee nu si;au neles neut&alitatea a neimplia&e. %le e&au <u'to&i ativi+ &idind uneo&i 3lasul+
p&omovnd planu&i ela#o&ate n fo&umu&i destinate s' le uneas' fo&ele si s' le spo&eas' influena+
fo&mnd+ de fapt+ o alian' a nealiniailo&. Desi e&au foa&te ve=emente n pln3e&ile lo& p&ivitoa&e la
tensiunile inte&naionale+ ele au stiut um s' p&ofite de pe u&ma aesto&a. Au nv'at um s' asmut'
sup&apute&ile una mpot&iva alteia. i pent&u ' se temeau de Uniunea 6ovieti' mai mult det de
6tatele Unite+ ele s;au situat n 3ene&al de pa&tea omunistilo&+ f'&' s' simt' nevoia s' aplie Uniunii
6ovietie aeleasi e.i3ene mo&ale pe a&e le apliau 6tatelo& Unite9 .
Aest lu&u se poate afi&ma+ n te&meni 3ene&ali+ desp&e misa&ea de nealinie&e si n p&o#lemele
de-a&m'&ii+ desi+ asa um am menionat de<a+ vo& fi momente nd aeast' misa&e sau '&i a&e;i
apa&ineau vo& avea iniiative de e&t' nsemn'tate+ a&e se onstituiau n fato&i favo&a#ili n
de-#ate&ea p&o#lemelo& de-a&m'&ii.
Un alt asemenea fato& favo&a#il l onstituia faptul '+ n otom#&ie 10$(+ n a<unul &i-ei 6ue-ului
si al elei un3a&e+ o onfe&in' diplomati' inte&naional'+ desf'su&at' la NeO So&R u pa&tiipa&ea a
71 de state+ adopta 6tatutul A3eniei Inte&naionale pent&u %ne&3ia Atomi' DAI%AE. Aeasta+ a
a3enie autonom'+ aflat' su# e3ida Naiunilo& Unite+ avnd sediul la 4iena+ devenea fo&umul
mondial ent&al inte&3uve&namental pent&u oope&a&ea stiinifi' si te=ni' n sopul folosi&ii
pasnie a ene&3iei nulea&e+ p&eum si un inspeto&at inte&naional pent&&u aplia&ea 3a&aniilo& de
seu&itate si de ve&ifia&e a p&o3&amelo& nulea&e ivile+ sp&e a p&eveni detu&na&ea aesto&a 't&e
o#ietive milita&e. Ne3oie&ile sovieto;ame&iane a&e dueau la onstitui&ea Comitetului elo& 17 se
finali-au p&in adopta&ea unui doument a&e ma&a un moment de v&f n domeniu. Astfel+ nt&;un
&apo&t omun naintat Adun'&ii Mene&ale a ONU la "2 septem#&ie 10(1+ 3uve&nul ame&ian si
3uve&nul sovieti p&e-entau Declaraia asupra principiilor convenite ca baz a viitoarelor negocieri
multilaterale de dezarmare. Dela&aia up&indea u&m'toa&ele p&evede&iF
1. 6opul ne3oie&ilo& este de a &eali-a ao&dul asup&a unui p&o3&am a&e s' asi3u&e aF
aE de-a&ma&ea s' fie 3ene&al si omplet'+ ia& &'-#oiul s' nu mai onstituie un inst&ument pent&u
&e3lementa&ea p&o#lemelo& inte&naionaleI #E de-a&ma&ea s' fie nsoit' de adopta&ea uno& p&oedu&i
si3u&e pent&u &e3lementa&ea pasni' a dife&endelo& si a uno& a&an<amente efiae pent&u menine&ea
p'ii+ n onfo&mitate u p&inipiile Ca&tei Naiunilo& Unite.
//
". P&o3&amul de-a&m'&ii 3ene&ale si omplete va asi3u&a a statele s' dispun' numai de a&me
nenulea&e+ de fo&ele a&mate+ mi<loaele si instalaiile ap&eiate de omun ao&d d&ept neesa&e
menine&ii o&dinii inte&ne si p&ote<'&ii seu&it'ii pe&sonale a et'enilo&.
3. P&o3&amul va onine dispo-iiile &efe&itoa&e la mi<loaele milita&e ale fie'&ui stat pent&uF
aE demo#ili-a&ea fo&elo& a&mate+ li=ida&ea instalaiilo& milita&e+ inlusiv a #a-elo&+ neta&ea
p&oduiei de a&mament+ a si li=ida&ea aestuia sau t&ansfo&ma&ea lui n sopu&i pasnieI
#E li=ida&ea tutu&o& stou&ilo& de a&me nulea&e+ =imie+ #ate&iolo3ie si a alto& a&me de
dist&u3e&e n mas' si neta&ea p&oduiei lo&I E desfiina&ea o&3ani-aiilo& si instituiilo& destinate
susine&ii efo&tului milita& al statelo&+ neta&ea inst&ui&ii milita&e si n=ide&ea solilo& milita&eI
dE neta&ea alo'&ii de fondu&i pent&u nevoi milita&e.
!. P&o3&amul de de-a&ma&e t&e#uie pus n aplia&e t&eptat+ n etape fi.ate de omun ao&d+ pn' la
&eali-a&ea sa deplin'+ fiea&e m'su&' si etap' fiind nf'ptuite nt&;un inte&val de timp dete&minat.
$. Toate m'su&ile de de-a&ma&e 3ene&al' si omplet' t&e#uie e=ili#&ate astfel nt n niio etap' a
&eali-'&ii p&o3&amului v&eun stat sau 3&up de state s' nu do#ndeas' avanta<e milita&e si a
seu&itatea s' fie asi3u&at' n mod e3al pent&u toi.
(. Toate m'su&ile de de-a&ma&e t&e#uie efetuate de la neput pn' la sf&sit su# un st&it ont&ol
inte&naional+ sp&e a se ofe&i asi3u&a&ea fe&m' ' toate p'&ile si ono&ea-' o#li3aiile. Pent&u
&eali-a&ea ont&olului si inspeta&ea de-a&m'&ii t&e#uie s' se &eea-e n ad&ul Naiunilo& Unite o
O&3ani-aie Inte&naional' de De-a&ma&e+ a&e s' u&pind' toate statele la T&atat. Aeast'
O&3ani-aie si inspeto&ii s'i t&e#uie s' ai#' aes omplet+ neafetat de d&eptul de veto+ n toate
lou&ile ap&eiate a neesa&e+ n sopul unei ve&ifi'&i efiae.
/. P&o3&esul o#inut n di&eia de-a&m'&ii t&e#uie nsoit de m'su&i destinate s' nt'&eas' intituiile
pent&u menine&ea p'ii si &e3lementa&ea onflitelo& inte&naionale p&in mi<loae pasnie. 1n timpul
si dup' &eali-a&ea p&o3&amului de de-a&ma&e 3ene&al' si omplet' t&e#uie luate m'su&ile neesa&e+ n
ono&dan' u p&inipiile Ca&tei Naiunilo& Unite+ pent&u asi3u&a&ea p'ii si seu&it'ii
inte&naionaleI nt&e aestea+ se afl' o#li3aia statelo& de a pune la dispo-iia ONU efetivele
neesa&e pent&u o fo&' inte&naional' de pae+ a&e s' fie dotat' u tipu&i de a&mament asup&a '&o&a
se va 'dea de ao&d. A&an<amentele pent&u folosi&ea aesto& fo&e t&e#uie s' asi3u&e a Naiunile
Unite s' poat' n mod efetiv s' desu&a<e-e sau s' sup&ime o&ie amenina&e sau folosi&e a a&melo&
pent&u viola&ea sopu&ilo& si p&inipiilo& Naiunilo& Unite . La "2 deem#&ie 10(1+ Aduna&ea
Mene&al' a ONU lua not' u satisfaie de Dela&aia sovietoame&ian' si &eomanda a ne3oie&ile
de de-a&ma&e s' se #a-e-e pe p&inipiile up&inse n aeastaI ea si nsusea =ot'&&ea p&ivind
onstitui&ea Comitetului elo& 17 state+ &eomandnd aestui Comitet s' neap' de u&3en'
ne3oie&i n vede&ea a<un3e&ii la un ao&d p&ivind de-a&ma&ea 3ene&al' si omplet'. P&ivit n
pe&spetiv' isto&i'+ ao&dul sovieto;ame&ian din 10(1 pa&e o sum' de de-ide&ate utopie. 1nt&;
adev'&+ de-a&ma&ea 3ene&al' si total' nu se &eali-a nii n timpul *'-#oiului *ee si nii m'a& dup'
dep'si&ea aestuia. Totusi+ simplul fapt ' sup&apute&ile a<un3eau la &espetivul ao&d ; de menionat
' el e&a ne3oiat po&nindu;se de la un p&oiet ame&ian+ aeptat n ma&e m'su&' de 't&e 5osova
e nt&;un moment de se&ioas' no&da&e inte&naional'+ nd u&sa na&m'&ilo& atin3ea &itmu&i si
p&opo&ii ala&mante+ avea semnifiaia sa. P&inipiile up&inse n Dela&aie deveneau un fel de &epe&
de v&f+ pe plan politi si mo&al+ pent&u o&ie e.e&iiu+ diplomati sau aademi+ p&ivind
de-a&ma&ea+ mp&e<u&a&e avnd un impat delo de ne3li<at n opinia pu#li' inte&naional'. 1n plus+
ne3oie&ile si ao&dul u a&e ele se soldau onstituiau una dint&e e.p&esiile timpu&ii ale o&ient'&ii
elo& dou' sup&apute&i sp&e a#o&d'&i #ilate&ale ale p&o#lemelo& u adev'&at fundamentale ale v&emii.
1n ondiiile &este&ii &apide a num'&ului de state mii si mi<loii+ din afa&a #lou&ilo& milita&e+ a&e
deveneau mem#&e ale ONU a u&ma&e a deoloni-'&ii+ ompo-iia si &apo&tu&ile de fo&e n ad&ul
O&3ani-aiei mondiale aveau s' se modifie su#stanial. P&e-ena elo& 7 state neut&e si nealiniate n
Comitetul elo& 17+ apoi =ia& a unui num'& mai ma&e de asemenea state n st&utu&i suesive
/7
Comitetului+ va onstitui un fato& ma<o& n aeast' evoluie. India+ Iu3oslavia+ 6uedia veneau u
p&opune&i p&op&ii p&ivind unele sau altele dint&e aspetele de-a&m'&ii. La Naiunile Unite se f'eau
au-ite n3&i<o&'&ile oamenilo& de stiin' n le3'tu&' u pe&iolele u&sei nam'&ilo&F pe 13 iunie 10$7+
o dele3aie ondus' de savantul Linus Paulin3 p&e-enta se&eta&ului 3ene&al al ONU o petiie n
numele a peste 0 222 de oameni de stiin' din !$ de '&i p&in a&e se e&ea n=eie&ea f'&' nt&-ie&e a
unui ao&d inte&naional pent&u op&i&ea e.pe&ienelo& u a&mele nulea&e. 5isa&ea de nealinie&e si
lumea n u&s de de-volta&e luau po-iie mpot&iva ontinu'&ii u&sei na&m'&ilo& si au-au #lou&ile
milita&e pent&u intensifia&ea aesteia. Cite- n aest sens Dela&aia Confe&inei de la Cai&o a sefilo&
de state sau de 3uve&ne ai '&ilo& nealiniate+ inut' n otom#&ie 10(! a&e+ dup' e su#linia
impo&tana sup&em' a de-a&m'&ii+ a&'taF
KConfe&ina&ea fi&m' onvin3e&ea sa ' e.istena #lou&ilo& milita&e+ a alianelo& nt&e ma&ile
pute&i si a patelo& e deu&3 din aestea au aentuat &'-#oiul &ee si au m'&it no&da&ea
inte&naional'. 1n onsein'+ '&ile nean3a<ate nu sunt de ao&d s' pa&tiipe la asemenea aliane si
pate. Confe&ina onside&' ' menine&ea sau nfiina&ea n viito& a #a-elo& milita&e st&'ine si
staiona&ea t&upelo& st&'ine pe te&ito&iile alto& '&i+ mpot&iva voinei e.p&imate de '&ile &espetive+
onstituie o n'la&e 3&osolan' a suve&anit'ii statelo& si o amenina&e mpot&iva li#e&t'ii si p'ii
inte&naionale9 .
P&e-ena tot mai nume&oas' n ad&ul ONU a statelo& nealiniate si n u&s de de-volta&e dete&mina
&este&ea p&eoup'&ilo& fo&umului mondial pent&u p&o#lemele su#de-volt'&ii si pent&u ele p&ivind
&apo&tul dint&e u&sa na&m'&ilo& si eventualele m'su&i de de-a&ma&e+ pe de o pa&te+ si dep'si&ea st'&ii
de su#de-volta&e+ pe de alt' pa&te. 1n deem#&ie 10("+ Aduna&ea Mene&al' a ONU adopta o &e-oluie
p&ivind folosi&ea n sopu&i pasnie a &esu&selo& eli#e&ate a u&ma&e a de-a&m'&ii ; *e-oluia 173/
D?4IIE. 1n aelasi an+ e&a pu#liat+ tot su# e3ida ONU+ un &apo&t p&ivind onseinele eonomie si
soiale ale de-a&m'&ii. Ulte&io&+ va fi f'ut n' un pas n aeast' di&eie+ Naiunile Unite p&e3'tind+
u sp&i<inul unui 3&up de e.pe&i 3uve&namentali+ un studiu p&ivind &elaia dint&e de-a&ma&e si
de-volta&e+ studiu devenit *apo&t al se&eta&ului 3ene&al al ONU . 6tudiul demonst&a ' na&m'&ile si
de-volta&ea se afl' nt&;un &apo&t de onu&en'+ eea e fundamenta onlu-ia ' t&e#uie sta#ilit' o
o&elaie efetiv' nt&e de-a&ma&e si de-volta&e. %l plasa aeast' o&elaie n onte.tul inte&aiunii
de-a&ma&e;de-volta&e;seu&itate+ a<un3nd la onlu-ia K' ns'si u&sa na&m'&ilo& a devenit o
amenina&ela ad&esa seu&it'ii Naiunilo& si ' de-a&ma&ea 3ene&al' si total'+ su# un ont&ol
inte&naional efiient+ mai ales de-a&ma&ea nulea&'+ va nt'&i n mod di&et seu&itatea. Pe ln3'
aeasta+ M&upul Dde e.pe&i ; C.4.E a demonst&at ' e.ist' o 3am' la&3' de fato&i nemilita&i u
aiune tot mai intens' a&e a3&avea-' p&o#lemele de seu&itate ale statelo& su# fo&ma uneiF DaE
&edue&i ample a pe&spetivelo& &este&ii eonomie+ D#E onst&n3e&ilo& eonomie ine&ente e mai
ales n domeniile ene&3iei si mate&iilo& p&ime ne&e3ene&a#ile+ da& si al soliit'&ilo& se&ioase la a&e
este supus mediul non<u&'to& si &este&ii populaiei planetei ; si DE pola&i-'&ii inaepta#ile din
punt de vede&e mo&al si =a-a&date din punt de vede&e politi a #o3'iei si s'&'iei si p&o3&esului
insufiient n '&ile n u&s de de-volta&e9.
Dup' e su#linia ' '&ile n u&s de de-volta&e sunt vitimele ele mai 3&av afetate de 't&e o
situaia st&ate3i' ostil'+ dominat' de o u&s' a na&m'&ilo& apa&ent f'&' limite nt&e p&inipalii ato&i
ai vieii inte&naionale+ studiul menionat opinia ' efetele eonomie ale uno& m'su&i de de-a&ma&e
a& onsolida destinde&ea %st;4est+ ia& m#un't'i&ea pe&fo&manelo& eonomie ale 6udului a& fi un
fato& impo&tant n &este&ea eonomi' a No&dului+ u efete #enefie pent&u eonomia mondial'.
6tudiul f'ea o se&ie de &eomand'&i p&ivind m'su&ile de de-a&ma&e si &eonve&sia mi<loaelo&
eli#e&ate p&in asemenea m'su&i 't&e sopu&i ivile.
KP&oesul &eonve&siunii va fi fa-a final' a e.eut'&ii o&i'&o& m'su&i ne3oiate de
de-a&ma&e. %ste la& ns' ' p&e3'ti&ile pent&u &eonve&sie a& t&e#ui s' fie p&int&e p&imele etape pe
alea de-a&m'&ii. M&upul &eomand' a 3uve&nele s' &ee-e p&emi-ele neesa&e+ inlusiv p&e3'ti&ile
/0
si+ aolo unde este a-ul+ planifia&ea+ pent&u a failita &eonve&siunea &esu&selo& eli#e&ate p&in
m'su&i de de-a&ma&e n sopu&i ivile+ mai ales pent&u a satisfae neesit'ile eonomie si soiale
u&3ente+ ndeose#i din '&ile n u&s de de-volta&e9 .
1nsusit de 't&e se&eta&ul 3ene&al al Naiunilo& Unite si pus la dispo-iia Adun'&ii Mene&ale a
*apo&t p&op&iu+ studiul itat m#o3'ea an3a<a&ea diplomaiei n p&o#lemele de-a&m'&ii att n
fo&umul mondial+ t si n alte st&utu&i inte&naionale u un inst&ument analiti de o e&t' valoa&e
teo&eti' si #o3at n su3estii p&atie. 1n anii la a&e m' &efe& aii+ dou'iniiativesemnifiative n
domeniul na&m'&ilo& si de-a&m'&ii p&iveau &apo&tu&ile %st;4est+ u impliaii 3lo#ale. Anume+
2onferina cu privire la !ncetarea experinelor cu arme nucleare si 2onferina experilor privind
pre!nt*mpinarea unui atac prin surprindere.
1n a doua <um'tate a deeniului (+ &estea p&eoupa&ea la nivel inte&naional fa' de ontinua&ea
e.pe&ienelo& u a&me nulea&e. Aeste e.pe&iene+ n afa&a faptului ' alimentau u&sa na&m'&ilo&+
m'&ind pe&iolul unui &'-#oi u folosi&ea aesto& a&me te&i#ile+ afetau di&et si 3&av mediul
non<u&'to&+ u efete noive ma<o&e asup&a oamenilo&. Nu numai '&i nealiniate+ p&eum India+ da&
si state de-voltate e&eau neta&ea sau m'a& limita&ea uno& astfel de e.pe&iene. %ste semnifiativ
n aest sens ' la 17 ianua&ie 10$/+ Canada si No&ve3ia+ mem#e& ale alianei No&d;Atlantie+
mp&eun' u Gaponia+ a&' aliat' a 6tatelo& Unite+ p&e-entau n Comitetul politi al Adun'&ii Mene&ale
a ONU un p&oiet de &e-oluie intitulat K1n&e3ist&a&ea la Naiunile Unite a e.p&ienelo& nulea&e9.
P&oietul p&eoni-a institui&ea unui sistem de n&e3ist&a&e p&eala#il' la Naiunile Unite a
e.pe&ienelo& u a&me nulea&e+ a un p&im pas n di&eia net'&ii aesto& e.pe&iene. 1n plus+ la 1$
ma&tie aelasi an+ Came&a Consilie&ilo& din Dieta <apone-' adopta o &e-oluie p&in a&e e&ea
pute&ilo& nulea&e inte&-ie&ea a&melo& atomie si u =id&o3en.
Iniiative de aest 3en+ mai nume&oase det ele menionate aii+ se onstituiau n p&esiuni la nivel
mondial asup&a pute&ilo& nulea&e n sensul m'a& a limit'&ii e.pe&ienelo& u a&mele menionate.
Aflate su# asemenea p&esiuni+ pute&ile nulea&e si vo& multiplia dela&aiile p&ivind do&ina lo& de
neta&e a testelo& nulea&e+ dela&aii up&inse n dife&ite pa=ete de aiuni menite s' sl'#eas'
no&da&ea inte&naional' si s' du' la de-a&ma&e. O&ie intenie n aeast' p&ivin' se lovea ns' de
p&o#lema e.e&it'&ii ont&olului+ a&e s' 3a&ante-e ' eventualele o#li3aii asumate n aest domeniu
nu e&au n'late n mod f&audulos. Des=ide&ea diplomati' n aeast' p&ivin' e&a ope&at' de
pute&ile oidentale+ mem#&e ale 6u#omitetul Comisiei de De-a&ma&e. Dup' e+ n faa aestui
su#omitet+ U*66 p&e-enta la 1! iunie 10$/ un doument p&ivind neta&ea e.pe&inelo& u a&me
atomie si u =id&o3en+ n a&e si dela&a ao&dul p&ivind ont&olul asup&a unei astfel de m'su&i+
Canada+ )&ana+ 5a&ea 8&itanie si 6tatele Unite p&opuneau la " iulie 10$/ onvoa&ea unui 3&up de
e.pe&i a&e s' ela#o&e-e p&opune&i p&ivind un sistem de inspeii pent&u ont&olul net'&ii testelo&
nulea&e. La 32 mai 10$7+ 5osova si d'dea ao&dul pent&u nt&uni&ea M&upului de e.pe&i+ u&mnd
a aesta s' fie ns'&inat u p&e3'ti&ea unui studiu asup&a metodelo& de deteta&e a eventualelo&
n'l'&i ale unui t&atat de neta&e a e.pe&ienelo& u a&me nulea&e. Pe anale diplomatie+ se
onvenea a &euniunea e.pe&ilo&+ &idiat' la &an3 de Confe&in'+ s' de#ute-e la Meneva n data de 1
iulie 10$7+ u pa&tiipa&ea An3liei+ Canadei+ )&anei si 6tatelo& Unite+ pe de o pa&te+ si a
Ce=oslovaiei+ Poloniei+ *omniei si U*66+ pe de alt' pa&te.
Confe&ina si desf'su&a lu&'&ile nt&e 1 iulie;31 au3ust 10$7. *apo&tul M&upului de e.pe&i+ naintat
la "1 au3ust 3uve&nelo& statelo& '&o&a aestia le apa&ineau+ p&eum si Naiunilo& Unite+ a<un3ea la
onlu-ia ' e.istau de<a mi<loae si metode a&e f'eau posi#il' din punt de vede&e te=ni
deteta&ea e.plo-iilo& nulea&e. Asemenea mi<loae si metode inludeau oleta&ea de esantioane de
&e-iduu&i &adioative+ n&e3ist&a&ea undelo& seismie+ austie si =id&oaustie+ ea a semnalelo&
&adio+ p&eum si inspeiile la faa loului+ n a-ul evenimentelo& seismi neidentifiate. Cu titlu de
m'su&i p&atie+ M&upul de e.pe&i onside&a ' t&e#uie &eat' o &eea+ aflat' su# sup&ave3=e&ea unui
o&3an inte&naional+ a&e s' inlud' 1/2 de postu&i de ont&ol te&est&e si alte 12 instalate pe nave
72
speiale. Pot&ivit p&opune&ii M&upului+ aeast' &eea a& fi putut avea u&m'toa&ea dist&i#uie
3eo3&afi' a postu&ilo& de ont&olF "! n Ame&ia de No&d+ ( n %u&opa+ 3/ n Asia+ / n Aust&alia+ 1(
n Ame&ia de 6ud+ 1( n Af&ia+ ! n Anta&tia+ (2 amplasate n dife&ite insule din Oeanul
planeta&+ plus ele 12 instalate pe nave. Conlu-ia 3ene&al' din *apo&tul M&upului de e.pe&i e&a+
dei+ '+ din punt de vede&e te=ni+ se putea institui un sistem de ont&ol ope&ativ si efiient pent&u
deteta&ea n'l'&ilo& unui ao&d p&ivind neta&ea e.pe&inelo& u a&ma nulea&'. %&a un &e-ultat
&ema&a#il+ ma&nd un moment de seam' n 'ut'&ile pent&u limita&ea si neta&ea testelo& u a&me
atomie si u =id&o3en.
Ca un p&im &e-ultat+ la 31 otom#&ie 10$7+ n Meneva+ si des=idea lu&'&ile 2onferina cu privire
la !ncetarea experienelor cu arme nucleare+ u pa&tiipa&ea 6UA+ 5a&ii 8&itanii si U*66. )&ana nu
va lua pa&te la Confe&in'+ anunnd ' intenionea-' s' efetue-e testele neesa&e n-est'&ii sale u
a&mament nulea&. La fel+ *.P. C=ine-' va dela&a ' o&ie a&an<ament inte&naional p&ivind
a&mamnetul nulea& nu o an3a<a+ 8ei<in3ul avnd p&op&ia politi' n domeniu.
Confe&ina t&ipa&tit' de la Meneva avea s' lu&e-e timp de ap&oape pat&u ani+ n pa&alel u
o&3anismele Naiunilo& Unite+ p&eum si u ele &eate sau aflate su# e3ida fo&mului mondialF
Consiliul de 6eu&itate+ Aduna&ea Mene&al'+ dife&itele sale omitete+ Comisia ONU pent&u
De-a&ma&e u 6u#omitetul s'u+ et. + n ondiii nd un adev'&at noian de p&oiete de &e-oluii+
ao&du&i+ t&atate p&ivind de-a&ma&ea va oupa un p&im;plan al diplomaiei inte&naionale. P&o3&ese
vo& fi puine+ ns'. Confe&ina &ea un 3&up de e.pe&i n p&o#lemele detet'&ii si identifi'&ii
e.plo-iilo& nulea&e la ma&e altitudine. *apo&tul M&upului+ pu#liat la 12 iulie 10$0+ onside&a
posi#il' o astfel de deteta&e+ &eomandnd n aest sens institui&ea unui sistem de ont&ol #a-at pe o
&eea de satelii si postu&i de o#se&vaie te&est&e+ e=ipate u o apa&atu&' elet&oni' adevat'. Da&+ pe
fond+ lu&u&ile #'teau pasul pe lo. Confe&ina t&ipa&tit' si neta ativitatea n ianua&ie 10("+
t&ansfe&nd e.amina&ea p&o#lemei p&ivind neta&ea e.pe&ienelo& nulea&e unui su#omitet al
Comitetului elo& 17 pent&u de-a&ma&e. 6uspenda&ea Dneta&eaE unilate&al' a e.pe&ienelo& nulea&e
pent&u anumite inte&vale de timp+ deis'+ pe &nd+ de 't&e U*66 sau 6tatele Unite si 5a&ea
8&itanie+ nu se dovedea det o m'su&' limitat'+ destinat' mai ales efetu'&ii p&e3'ti&ilo& neesa&e
u&m'toa&elo& teste nulea&e. %&a nevoie de soul p&ovoat de &i-a &a=etelo& din Cu#a pent&u a
p&o#lema net'&ii &espetivelo& e.pe&iene s' fie &eluat'+ de aeast' dat' u suesI &i-a n au-' se
ap&opia ns' u &epe-iiune.
1n ondiiile nivelului atins de u&sa na&m'&ilo& si de onf&unta&ea %st;4est+ p&o#lema
p&entmpin'&ii unui ata p&in su&p&inde&e oupa un lo ent&al n o&ie ela#o&'&i p&ivind eventuale
m'su&i de de-a&ma&e+ ea ap'&nd n mod sistemati n o&ie plan naintat de ele dou' #lou&i n
aeast' p&ivin'.
La " au3ust 10$/+ statele oidentale din 6u#omitetul Comisiei de de-a&ma&e p&opuneau un
doument de lu&u p&ivind institui&ea uno& sisteme de inspeie pent&u nl'tu&a&ea posi#ilit'ii
delans'&ii unui ata p&in su&p&inde&e. 1n oninutul doumentului+ se p&opunea al'tui&ea de u&3en'
a unui 3&up de e.pe&i+ a&e s' e.amine-e aspetele te=nie ale unui potenial ao&d n aeast'
p&ivin'. La " iulie 10$7+ p&imul minist&u sovieti+ N. 6. @&usiov+ nt&;un mesa< ad&esat
p&esedintelui ame&ian+ D. %isen=oOe&+ se p&onuna n favoa&ea nt&uni&ii unei &euniuni de e.pe&i
a&e s' studie-e aspetele p&atie ale p&eveni&ii unui ata p&in su&p&inde&e.
La 31 iulie+ 6tatele Unite si d'deau ao&dul pent&u o&3ani-a&ea &euniunii e.pe&ilo&. P&in ontate
diplomatie+ se onvenea nt&uni&ea aesteia+ avnd statut de onfe&in' inte&naional'+ la 12
noiem#&ie+ aelasi an+ u pa&tiipa&ea uno& e.pe&i din ini '&i mem#&e ale NATOF Canada+ )&ana+
Italia+ 5a&ea 8&itanie+ 6UA+ si ini '&i din #loul sovieti+ anume Al#ania+ Ce=oslovaia+ Polonia+
*omnia si U*66. %&a o iniaitiv' teme&a&' ia&+ din punt de vede&e al pe&ioadei+ Confe&ina nu
putea fi mai p&ost p&o3&amat'I teme&a&'+ nt&ut su#ietul p&opus se inte&seta n punte eseniale u
toate aspetele de #a-' p&ivind na&m'&ile si de-a&ma&eaI p&ost p&o3&amat'+ deoa&ee la "/ noiem#&ie
71
10$7 5osova p&ovoa ea de a doua &i-' a 8e&linului. Pe masa Confe&inei se aflau p&opune&ile
elo& dou' p'&i n p&o#lema p&entmpin'&ii unui ata p&in su&p&inde&e+ p&opune&i a&e se vo& dovedi
&epede nu numai dife&ite+ i si diamet&al opuse. Astfel+ statele oidentale+ la iniiativa diplomaiei
ame&iane+ vo& onside&a ' sa&ina Confe&inei e&a limitat' la aspetele st&it te=nie+ si anume
sta#ili&ea o#ietivelo& ont&olului si a mi<loaelo& de efetua&e a aestuia pent&u p&eveni&ea unui ata
p&in su&p&inde&e. 1nt&e aeste mi<loae e&au o#se&va&ea ae&ian'+ postu&i te&est&e de ont&ol n
p&inipalele po&tu&i+ nodu&i de ale fe&at'+ 'i &utie&e si ae&opo&tu&i+ sta#ili&ea de e=ipe de
o#se&vato&i te&est&i. Asemenea aiuni t&e#uiau nsoite de s=im#u&i de date p&ivind fo&ele a&mate si
a&mamentele pe a&e statele le aveau n -onele supuse ont&olului.
6tatele din #loul sovieti+ dup' e si on&eti-au po-iiile p&ivind postu&ile de ont&ol te&est&e si
foto3&afie&ea ae&ian'+ p&opuneau a asemenea mi<loae de ont&ol s' fie aompaniate de unele
m'su&i de de-a&ma&e. 1n mod on&et+ se p&opunea &edue&ea u el puin o t&eime a fo&elo& a&mate
st&'ine de pe te&ito&iile statelo& eu&opene e int&au n -ona de ont&ol+ p&eum si asuma&ea de 't&e
statele posesoa&e de a&me nulea&e a o#li3aiei de a nu amplasa asemenea a&me si &a=ete pu&t'toa&e
n ele dou' p'&i ale Me&maniei+ unde se aflau fa' n fa' fo&ele a&mate ale T&atatului de la
4a&sovia si ale NATO. Asemenea m'su&i de de-a&ma&e+ onside&ate+ simultan+ si aiuni de
p&entmpina&e a unui ata p&in su&p&inde&e+ e&au eminamente politie si+ evident+ ele nu puteau fi
e.aminate si deise de e.pe&i+ i de plenipotenia&i diplomai+ u mandat adevat. %le nu se aflau
ns' ntmpl'to& nt&e p&opune&ile %stuluiF 5osova vedea n e&e&ile statelo& oidentale+ mai ales
n ele p&ivind datele desp&e fo&ele a&mate si a&mamentele din -onele asup&a '&o&a u&ma s' se ad'
de ao&d+ mi<loae de e.e&ita&e a unui ont&ol asup&a na&m'&ilo&+ pe a&e;l sootea un sistem
le3ali-at de spiona< milita&. 1n aeste ondiii+ Confe&ina inea ultima sedin' pe 17 deem#&ie 10$7I
amna&ea ei sine die onsemna p&op&iul ese.
Alte iniiative u&m'&ind &edue&ea pe&iolului unui onflit nulea& nu aveau o soa&t' mai #un'. 5'
&efe& aii la dife&itele p&opune&i p&ivind &ea&ea uno& -one lipsite de a&me nulea&e. Cea mai
impo&tant' n aeast' p&ivin' e&a ea apa&innd Poloniei+ naintat' la " otom#&ie 10$/+ &'mas' n
analele diplomaiei d&ept 'lanul RapacEi+ dup' numele minist&ului de %.te&ne polone- al v&emii.
1nt&;o detalie&e ulte&ioa&' D5emo&andumul *apaRi din 7 fe#&ua&ie 10$7E+ aest plan p&opuneaF -ona
avut' n vede&e u&ma s' up&ind' te&ito&iul Poloniei+ Ce=oslovaiei+ *DM si *)MI statele e int&au n
-on' se o#li3au s' nu fa#&ie+ p'st&e-e sau impo&te a&me nulea&e de o&ie tip+ s' nu pe&mit'
amplasa&ea uno& astfel de a&me+ a si a uno& instalaii de dese&vi&e si de lansa&e a lo&I ele pat&u
pute&i nulea&eF )&ana+ 5a&ea 8&itanie+ 6UA si U*66 se o#li3au s' nu menin' a&me nulea&e n
dota&ea fo&elo& lo& a&mate staionate pe te&ito&iile statelo& din -on'+ si nii instalaii de nt&eine&e si
lansa&e a aesto& a&meI aeleasi pute&i si asumau o#li3aia s' nu t&ansfe&e n nii un mod si su# nii
un motiv a&me nulea&e+ instalaii sau e=ipamente nulea&e 3uve&nelo& sau alto& entit'i din '&ile
din -on'I pute&ile nulea&e se o#li3au s' nu fa' u- de a&me nulea&e mpot&iva te&ito&iilo& statelo&
u &e3im denulea&i-atI n sopul sup&ave3=e&ii apli'&ii o#li3aiilo& statelo& aflate n -on' si a elo&
st&'ine u&ma s' se sta#ileas' un meanism adevat de ont&olI o#li3aiile statelo& n au-' u&mau s'
fie stipulate fie nt&;o onvenie inte&naional'+ fie su# fo&ma uno& dela&aii unilate&ale solemne ale
aesto& state.
Planul *apaRi e&a p&ea am#iios si me&3ea p&ea depa&te p&in onseinele sale sp&e a avea v&eo
sans'. %l p&imea+ desi3u&+ ap&o#a&e si sp&i<in din pa&tea U*66 ; a&e+ f'&' ndoial'+ avusese &olul s'u
n iniie&ea p&opune&ii polone-e ; si a elo&lai mem#&i ai #loului sovieti. %&a p&imit ns' u &'eal'
de 't&e pute&ile oidentale. *'spunsul on&et al aesto&a avea s' fie dat de Jas=in3ton la 3 mai
10$7 p&int&;o not' a am#asado&ului ame&ian la 4a&sovia. Nota onside&a ' p&opune&ile e&au p&ea
limitate a sfe&' de up&inde&e pent&u a &edue pe&iolul nulea& sau pent&u a fu&ni-a o #a-' se&ioas'
seu&it'ii n %u&opa. 1n plus+ soate&ea a&melo& nulea&e din dota&ea fo&elo& a&mate oidentale din
7"
Me&mania de vest a& fi pus aeste fo&e nt&;o situaie de-avanta<oas' fa' de masiva p&e-en'
onvenflional' sovieti' n ent&ul ontinentului.
Un &efu- simila& p&imea si p&opune&ea U*66 p&ivind &ea&ea unei -one denulea&i-ate n 8alani si
5a&ea Ad&iati' D"$ iunie 10$0E. Aeast' p&opune&e sovieti' aope&ea si o iniiativ' &omneas'.
Anume+ la 12 septem#&ie 10$/+ p&emie&ul &omn+ C=ivu 6toia+ ad&esa un mesa< sefilo& de 3uve&n ai
Al#aniei+ 8ul3a&iei+ M&eiei+ Iu3oslaviei si Tu&iei+ p&in a&e p&opunea nt&uni&ea unei onfe&ine a
sefilo& 3uve&nelo& statelo& din 8alani pent&u e.amina&ea si onveni&ea uno& m'su&i menite s' du'
la de-volta&ea ola#o&'&ii pasnie multilate&ale+ la nt'&i&ea p'ii si seu&it'ii n aeast' -on'.
8el3&adul+ 6ofia si Ti&ana sp&i<ineau iniiativa &omneas'I aeasta nu se putea ns' on&eti-a
nt&ut M&eia dela&a ' p&o#lemele n suspensie pe a&e le avea u unele state #alanie nu;i
pe&miteau s' pa&tiipe la o astfel de onfe&in'. La $ iunie 10$0+ *omnia &elua p&opune&ea sa din
septem#&ie 10$/+ plednd pent&u de-volta&ea ola#o&'&ii multilate&ale si a &elaiilo& de #un'
vein'tate nt&e statele #alanie. Muve&nul &omn ad'u3a aum p&opune&ii sale o dimensiune nou'+
su3e&nd a 8alanii s' devin' o -on' denulea&i-at'+ su# 3a&ania pute&ilo& nulea&e. O idee
simila&' e.p&ima 8el3&adul+ a&e p&opunea Dla 7 iunie 10$0E &ea&ea unei -one denulea&i-ate
up&in-nd Al#ania+ 8ul3a&ia+ M&eia+ Italia si Iu3oslavia.
La 11 iunie+ aelasi an+ 6tatele Unite anuna ' nu pot aepta p&opune&ea sovieti' p&ivind
denulea&i-a&ea &e3iunii 8alanilo& si 5'&ii Ad&iatie nt&ut vein'tatea U*66 de aeast' -on'
&ep&e-enta un pe&iol pent&u seu&itatea M&eiei si Tu&iei. 5otivaia po-iiei ame&iane e&a
temeini'F n ondiii nd &a-a de aiune a mi<loaelo& de t&anspo&t la int' a a&melo& nulea&e se
m'su&a n mii de Rilomet&i+ denule&i-a&ea uno& &e3iuni &est&nse nu e&a un adios de seu&itate+ i
putea deveni un fato& de de-e=ili#&u n &apo&tu&ile de fo&eI n plus+ &ea&ea uno& astfel de -one
putea n3&'di n viito& opiunile politio;milita&e ale pute&ilo& a&e se an3a<au s' le 3a&ante-e.
Alte iniiative n aelasi domeniuF p&opune&ea sovieti' si ea finlande-' p&ivind &ea&ea unei -one
denulea&i-ate n Peninsula 6andinavi' sau p&opune&ea 5osovei &efe&itoa&e la denulea&i-a&ea
O&ientului Ap&opiat &'mneau f'&' eou.
6in3u&a e.epie n eea e p&iveste &ea&ea de -one lipsite de a&me nulea&e o onstitua ao&dul
p&ivind demilita&i-a&ea Anta&tiii. ?ratatul asupra 0ntarcticii e&a semnat la 1 deem#&ie 10$0+ la
Jas=in3ton+ n u&ma uno& ne3oie&i desf'su&ate+ la p&opune&ea 6tatelo& Unite+ nt&e 1$ otom#&ie;1
deem#&ie 10$0. 6tatele pa&tiipante la ne3oie&i si semnata&e ale T&atatului e&au A&3entina+
Aust&alia+ 8el3ia+ C=ile+ )&ana+ Gaponia+ 5a&ea 8&itanie+ Noua Yeeland'+ 6tatele Unite+ U*66 si
Uniunea 6ud;Af&ian'. T&atatul p&evedea ' n A&tatia sunt pe&mise doa& ativit'i pasnie si
inte&-iea o&ie m'su&i u a&ate& milita& e sta#ili&ea de #a-e+ onst&ui&ea de fo&tifiaii+ efetua&ea
de manev&e+ de e.pe&iene u a&me de o&ie fel. T&atatul inte&-iea n mod e.p&es e.plo-iile nulea&e
si depo-ita&ea deseu&ilo& nulea&e n Anta&tia. Astfel+ T&atatul asup&a Anta&tiii onstituia un
semnifiativ pas nainte n a#o&da&ea si soluiona&ea p&ovo'&ilo& pe a&e fisiunea si fusiunea
atomului le ad&esa omunit'ii inte&naionale. De atuni+ aeast' ntins' -on' de la Polul 6ud al
Planetei a &'mas n afa&a o&i'&ei ompetiii milita&e+ inlusive de natu&' nulea&'+ onstituind o oa-'
de oope&a&e inte&naional' pasni' n dife&ite domenii. O impo&tant' omponent' a u&sei
na&m'&ilo& n anii la a&e m' &efe& aii deu&3ea din dei-iile Consiliului NATO+ adoptate n
sesiunea aestuia desf'su&at' la Pa&is nt&e 1(;10 deem#&ie 10$/. Consiliul Alianei =ot'&a
amplasa&ea de a&me nulea&e si mi<loae de t&anspo&t la int' a aesto& a&me pe te&ito&iile statelo&
mem#&e. C=ia& n timpul sesiunii+ 5a&ea 8&itanie+ Italia si Tu&ia si anunau ao&dul n aeast'
p&ivin'. Ulte&io&+ si d'deau un ao&d simila& M&eia si Olanda. 1n anii 10$7;10$0+ n u&ma uno&
ao&du&i semnate u 6tatele Unite+ n aeste '&i e&au amplasate a&me nulea&e si &ampe de lansa&e
pent&u &a=ete u &a-' medie de aiune+ su# omandament ame&ian. De asemenea+ Consiliul NATO
sta#ilea m'su&i de intensifia&e a p&oduiei milita&e de 't&e statele mem#&e si de intensifia&e a
oo&don'&ii aestei p&oduii la nivelul Alianei. 6e =ot'&a &este&ea pe&sonalului pent&u e&eta&e;
73
de-volta&e n domeniul milita&+ &endu;se totodat' un omitet speial pent&u e&eta&e;de-volta&e al
NATO. Pe #a-a =ot'&&ii Consiliului+ n ap&ilie 10$7+ minist&ii ap'&'&ii ai statelo& mem#&e adoptau
m'su&i pent&u int&odue&ea uno& a&me atomie tatie DKde teat&u9E la nivelul divi-iei D'lanul
3orstad, denumit astfel dup' numele 3ene&alului ame&ian a&e ndeplinea atuni funia de
omandant sup&eme al fo&elo& aliate din %u&opaE. 1n aelasi inte&val de timp+ se p&eoni-a fo&ma&ea
uno& fo&e nulea&e multilate&ale ale Alianei No&d;Atlantie+ inlusiv p&in onstitui&ea de e=ipa<e
mi.te pe nave de lupt' f'nd pa&te din dispo-itivele NATO. Asemenea m'su&i ale Alianei
e&au nt&ep&inse n onte.tul modifi'&ilo& pe a&e le unosteau &apo&tu&ile de fo&e si situaia
st&ate3i' 3ene&al' n a doua <um'tate a deeniului al (;lea. Cea mai spetauloas' dint&e aeste
modifi'&i e&a dete&minat' de int&odue&ea n a&senalul sovieti a &a=etelo& u &a-' ma&e de aiune+
inlusiv a elo& inte&ontinentale. 1n iva ani dup' plasa&ea pe o&#it' a p&imului satelit a&tifiial al
p'mntului DAputniE, "( au3ust 10$/E+ U*66 lansa sonde spaiale si staii o&#itale+ dato&it'
de-volt'&ii uno& &a=ete pu&t'toa&e de ma&e pute&e+ u mai multe t&epte+ apa#ile s' t&anspo&te
n'&'tu&i 3&ele si masive+ inlusiv a&me nulea&e+ la distane eno&me. Lite&almente peste noapte+
6tatele Unite si pie&deau ondiia de invulne&a#ilitate+ asi3u&at' de ele dou' oeane+ Atlanti si
PaifiI pent&u p&ima oa&' n isto&ie+ Ame&ia putea fi vitima unui ata lansat de la distan'+ f'&'
posi#ilitatea de a;l p&eveni. 5'su&ile immediate vo& fi menine&ea pe&manent' n -#o& a uno&
esad&ile de #om#a&die&e sta&ate3ie e=ipate u a&me nulea&e si amplasa&ea de &a=ete u &a-'
medie de aiune+ pu&tnd n'&'tu&i nulea&e+ n '&i eu&opene aliate. Pe te&men lun3+ la aeeasi
p&ovoa&e se va &'spunde p&in Iniiativa de Ap'&a&e 6tate3i' D6DIE+ su# administ&aia *ea3an+ si n
3ene&e p&in p&o3&amele de p&odue& a a&melo& anti&a=et' su# administ&aiile e u&mau.
P&o3&esul stiinifi si te=ni demonstat p&in lansa&ea 6putniR;ului+ e&a inte&p&etat de lide&ii de la
B&emlin+ n p&imul &nd de @&usiov+ a o dovad' a supe&io&it'ii sistemului sovieti. Ideea
Knt&ee&ii u apitalismul9 si a posi#ilit'ii sti3'&ii aestei nt&ee&i devenea un adev'&at slo3an al
-ilei. 6e vo& fae alule e a&e se vo& dovedi fante-iste+ da& a&e n anii &espetive nu puteau fi
p&ivite de 't&e Oident det u se&io-itate si p&eoupa&e e p&ivind dep'si&ea 6tatelo& Unite si a
elo&lalte state vestie n eea e p&iveste PI8;ul+ de-volta&ea indust&iei si a3&iultu&ii+ nivelul de t&ai
al oamenilo&+ p&o3&esul te=nio;stiinifi. 1n vi-iunea 5osovei+ &eali-'&ile n domeniul -#o&u&ilo&
osmie+ u efetele lo& asup&a &este&ii pute&ii milita&e sovietie+ p&eum si planu&ile de viito&+
nd&ept'eau p&omova&ea unei politii e.te&ne mai ative si militante. Pe&sonalitatea a&e;si va pune
amp&enta pe aeast' politi' e.te&n' e&a @&usiov+ a&e dispunea de p&inipalele p&3=ii ale pute&iiF
e&a lide& al pa&tidului omunist si+ totodat'+ p&esedinte al Consiliului de 5inist&i. Dup' nf&n3e&ea
tentativei de nl'tu&a&e a sa Diunie 10$/E+ @&usiov do#ndise po-iii dominante pe plan inte&n si
&eusea+ um aveau s;o a&ate onsf'tui&ile din noiem#&ie 10(2+ s' o#in' o influen' evident' asup&a
mis'&ii omuniste inte&naionale.
Desi3u&+ el ntmpina opo-iii n fo&mul el mai nalt al pa&tidului omunist ; #i&oul politiI n plus+
se afla su# p&esiunea &itiilo& venite de la 8ei<in3+ lide&ii =ine-i e&nd 5osovei o linie mai du&'
fa' de 6tatele Unite+ n 3ene&e fa' de Oident. 1n aest sens+ el nu se afla n po-iia de auto&itate a
lui 6talin . Da& @&usiov e&a+ inontesta#il+ omul fo&te de la B&emlin. Comunist onvins+ el e&a un
pe&sona< am#iios+ n-est&at u o ene&3ie de#o&dant'+ o inteli3en' nativ' si o si&etenie '&'neas'+
ole&i si impulsiv+ 3&osolan n atitudini+ di&et si olo&at n modul de e.p&ima&e+ pito&es+ dinami si
imp&evi-i#il+ da& apa#il s' se &eplie-e n ultim' instan'+ n faa efetelo& neasteptate ale p&op&iilo&
3&eseli de alul si ne=i#-uine. Anii lui de 3lo&ie+ 10$/ ; 10("+ vo& fi unii dint&e ei mai pe&iulosi
pe a&e;i unostea diplomaia mondial' n pe&ioada post;6talin.
Astfel+ diplomaia v&emii nu numai ' nu op&ea u&sa na&m'&ilo&+ i se n&ola nt&e fato&ii a&e
stimulau aeast' u&s'. Desi nt&ep&indea un num'& imp&esionant de iniiative+ po&nite din 4est+ din
%st+ a si de pe te&en neut&uI desi an3a<a fo&e imp&esionante p&in dimensiuni si p&ofessionalism n
slu<#a de-a&m'&ii+ &e-ultatele diplomaiei anilo& C$2 si a neputului deeniului al ;/; lea al seolului
7!
t&eut e&au mai mult det modeste. C&ea&ea A3eniei Inte&naionale pent&u %ne&3ia Atomi'+
T&atatul asup&a Anta&tiii+ identifia&ea mi<loaelo& te=nie pent&u depista&ea e.plo-iilo& nulea&e+
&eliefa&ea le3'tu&ilo& dint&e u&sa na&m'&ilo&+ de-a&ma&e+ de-volta&e si seu&itate ; iat' suma&ul
aesto& &e-ultate. Desi3u&+ lo& li se ad'u3au valo&oase a=i-iii+ oneptuale si p&atie+ ale
ne3oie&ilo& inte&naionale nt&;un domeniu vital a impo&tan' si e.t&em de sensi#il a efete si
onseine+ a=i-iii a&e si vo& evidenia valenele mai t&-iu+ nd p&o#lemele de-a&m'&ii aveau s'
fie a#o&date n ondiii mai favo&a#ile. 1n plus+ este de &ema&at ' anii la a&e m' &efe& aii adueau
&istali-a&ea uno& tipu&i de ompo&tament al pute&ilo& nulea&e+ a&e deveneau un fel de punte de
&e3la&e o modului de manifesta&e a aesto& pute&i n mediul inte&naional. Am n vede&e po-iia
3ene&al' a &espetivelo& pute&i n p&o#lema a&dinal' a apelului la a&mele atomie si u =id&o3en.
Astfel+ pute&ile oidentale anunau ' vo& folosi a&mele nulea&e doa& n sopu&i de autoap'&a&e.
U*66 p&opunea &enuna&ea la a&mele nulea&e a inst&umente de due&e a &'-#oiului. Apoi+ 5osova
avea s' fo&mule-e ideea ' pute&ile a&e deineau a&me nulea&e a& t&e#ui s' se an3a<e-e ' nu vo&
folosi p&imele aeste a&me. %&au po-iii pe a&e statele n au-' le &eafi&mau n &epetate &ndu&i de;a
lun3ul deeniilo& *'-#oiului *ee. Din fe&ii&e+ ele nu se aflau niiodat' n situaia de a pune n
p&ati' atitudinile afi&mateI din fe&ii&e+ pent&u ele+ da& si pent&u paea si seu&itatea inte&naional'.
Dup' 107$+ *'-#oiul *ee int&a n linie d&eapt' n fa-a lui te&minal'. O&ienta&ea 't&e 'n=eie&ea
sa+ adoptat' de am#ele p'&i+ e.p&ima voina politi' a p&inipalilo& p&ota3onisti ai onf&unt'&ii %st;
4est. Ia& diplomaia+ avnd a v&f de lane diplomaia la nivel nalt+ devenea p&inipalul mp de
aiune si inst&ument p&in a&e ele peste pat&u deenii de ompetiie se nd&eptau sp&e final.
1nt&;adev'&+ pe&ioada 107$;1001 unostea o densitate si un &itm al vieii diplomatie
inte&naionale f'&' e3al. Lumea n ansam#lu ; la Naiunile Unite+ pe plan &e3ional et. e e&a at&as'
nt&;un adev'&at v&te< de ontate+ ntlni&i+ onvo&#i&i+ ne3oie&i. Da& p&inipalii ato&i pe sena
diplomati' e&au ele dou' aliane politio;milita&eF Aliana No&d;Atlanti' si O&3ani-aia T&atatului
de la 4a&sovia si+ n aest ad&u+ ele dou' sup&apute&i e 6tatele Unite si Uniunea 6ovieti'. De
aeea+ n p&e-entul pa&a3&af+ atenia este nd&eptat' tomai sp&e aiunile diplomatie a&e
t&ansfo&mau+ n fliva ani+ ent&ul onf&unt'&ii mondiale nt&;un ve&ita#il atali-ato& al instau&'&ii
unei noi o&dini mondiale+ #a-ate nu pe onf&unta&e si pe ompetiia n domeniul a&mamentelo&+ i pe
dialo3 si oope&a&e. %stim'&i ale se&viiilo& se&ete ame&iane ela#o&ate la neputul anilo& C02 a&'tau
' pe&ioada 1070;1001 a &ep&e-entat Kun timp nd &itmul isto&i s;a aele&at att de &apid nt
evenimentele au p'&ut a se desf'su&a dinolo de ont&olul+ da' nu dinolo de pute&ea de nele3e&e a
oamenilo&9. De fapt+ p&e3'ti&ea aestui &itm isto&i aele&at fusese neput' mai de v&eme+ su#
p&esedintele ame&ian *onald *ea3an. *ea3an+ um se e.p&im' Bissin3e&+ a &espins Komple.ul de
vinov'ie9 de dup' 4ietnam+ omple. pe a&e;l identifia u administ&aia Ca&te&+ si a ap'&at u
mnd&ie &eo&dul Ame&iii de a fi Kea mai impo&tant' fo&' a p'ii din nt&ea3a lume de a-i9. %l a
alifiat U*66 d&ept un Kimpe&iu al &'ului9+ eea e implia o p&ovoa&e mo&al' f'&' p&eedent.
*eto&ia lui *ea3an n u&sul p&imului s'u mandat a ma&at n=eie&ea ofiial' a pe&ioadei de
destinde&e. O#ietivul Ame&iii nu mai e&a &ela.a&ea tensiunilo&+ i &uiada si onve&ti&ea. *ea3an
fusese ales n #a-a p&omisiunii unui antiomunism militant si el si;a inut p&omisiunea . 1n p&imul
s'u mandat+ *'-#oiul *ee Kn su&din'9 p'&ea s' &edevin' eea e fusese nainte de 10(3. K*ea3an a
fost p&imul p&esedinte de dup' &'-#oi a&e a p&eluat ofensiva att ideolo3i+ t si 3eost&ate3i.
Uniunea 6ovieti' nu mai fusese o#li3at' s' fa' fa' unui asemenea fenomen din timpul lui Dulles
e da& Dulles nu fusese p&esedinte si nii nu ne&ase v&eodat' s';si pun' n p&ati' politia de
eli#e&a&e. P&in ont&ast+ *ea3an si asoiaii s'i si;au neles lite&al p&ofesiunea. 1n' de la instala&ea
lui *ea3an+ ei au u&mat simultan dou' o#ietiveF s' om#at' p&esiunea 3eopoliti' sovieti' pn'
nd p&oesul de e.pansiune avea s' fie nf&nat si apoi su3&umatI si+ n al doilea &nd+ s' lanse-e un
p&o3&am de na&ma&e menit s' omoa&e n fas' aspi&aiile sovietie de supe&io&itate st&ate3i'+ pe a&e
7$
s';l t&ansfo&me n 3a&anie st&ate3i'. Inst&umentul ideolo3i pent&u aeast' inve&sa&e de &olu&i e&a
p&o#lema d&eptu&ilo& omului+ pe a&e *ea3an si onsilie&ii s'i au invoat;o n ne&a&ea de a
su#mina sistemul sovieti9 . La aeasta se ad'u3a un pute&ni impuls dat na&m'&ilo&. 1nt'&i&ea
apait'ii milita&e devenea+ su# *onald *ea3an+ p&ovoa&ea fundamental' ad&esat' U*66. %&a
&eluat' p&e3'ti&ea pent&u p&odue&ea #om#a&die&ului 8;1 si nepea amplasa&ea &a=etelo&
inte&ontinentale 5?. Dou' dei-ii st&ate3ie aveau s' ont&i#uie el mai mult la n=eie&ea
*'-#oiului *ee+ anume amplasa&ea de 't&e NATO n %u&opa a &a=etelo& ame&iane u &a-' medie
de aiune si an3a<a&ea Ame&iii n Iniiativa de Ap'&a&e 6t&ate3i'.
K6opul ofensivei st&ate3ie a lui *ea3an e&a aela de a;i fae pe sovietii s' nelea3' '
a<unsese&' p&ea depa&te. *espin3nd Dot&ina 8&e<nev p&ivind a&ate&ul i&eve&si#il al ue&i&ilo&
omuniste+ st&ate3ia lui *ea3an e.p&ima onvin3e&ea n posi#ilitatea de a nf&n3e omunismul+ nu
numai de a;l st'vili. *ea3an a &eusit anula&ea amendamentului Cla&R+ p&in a&e Ame&ia fusese
mpiediat' s' ao&de a<uto& fo&elo& antiomuniste din An3ola+ a intensifiat sp&i<inul ao&dat
3=e&ilelo& antisovietie af3ane+ a de-voltat un p&o3&am impo&tant de &e-isten' mpot&iva 3=e&ilelo&
omuniste n Ame&ia ent&al' si =ia& a e.tins a<uto&ul umanita& asup&a Cam#od3iei.
A fost un &ema&a#il oma3iu adus oe-iunii ame&iane aela '+ la puin mai mult de ini ani de la
luptele din Indo=ina+ un p&esedinte e&a =ot'&t s' onteste din nou e.pansiunea sovieti' n lume+
de ast' dat' u sues9 .
6u# 8&e<nev+ And&opov si Ce&nenRo+ aeast' ofensiv' 3ene&al' a administ&aiei *ea3an ont&i#uia la
imo#ilismul sovieti+ sin3u&a misa&e a 5osovei n pe&ioada dat' fiind aepta&ea &elu'&ii
ne3oie&ilo& de la Meneva asup&a a&melo& st&ate3ie si a spaiului osmi. Aest imoi#ilism avea s'
fie dep'sit de 't&e noua ondue&e sovieti'+ su# 5i=ail Mo&#aiov. P&imul lide& oidental a&e
deteta potenialit'ile de ne3oie&e u Mo&#aiov e&a 5a&3a&et T=at=e&+ n timpul unei vi-ite a
aestuia la Lond&a+ n deem#&ie 107!+ nainte a el s' aead' la funia sup&em'. Dup' onvo&#i&i+
p&imul minist&u #&itani dela&aF Kel este un om u a&e eu am putut s' t&ate-9. Da& p&imul lide&
oidental a&e ne&a s' sonde-e aeste potenialit'i si s' le inst&umente-e e&a *ea3an.
Pe&sonalit'i foa&te dife&ite+ *ea3an si Mo&#aiov aveau un punt omunF nele3e&ea faptului '
a&mamentul nulea& sotea &'-#oiul dint&e mi<loaele politiii mondiale. K3imeni nu poate 9sti3a:
un &'-#oi nulea&+ 3ndea *ea3an. Totusi+ atta v&eme+ t e.ist' a&me nulea&e+ a& e.ista pe&manent
si &isul a ele s' fie folosite si+ odat' lansat' o a&m' nulea&'+ ine stie pn' unde s;a& a<un3eZ 4isul
meu a devenit atuni o lume f'&' a&me nulea&e9. KNu pot s' &ed ' aeasta poate s' mea&3' mai
depa&te dup' 3ene&aia noast&' si 3ene&aiile u&m'toa&e u aest tip de a&me pe a&e am#ele p'&i le
nd&eapt' una mpot&iva eleilalte f'&' a nt&;o #un' -i un ne#un sau un mania sau un aident
oa&ea&e s' nu delase-e ael 3en de &'-#oi a&e nseamn' ap de linie pent&u noi toi9 . KNoua
3ndi&e+ &efleta Mo&#aiov+ s;a n'sut su# influena unei onvin3e&i de nest&'mutatF da' nu se
neta u&sa na&m'&ilo&+ da' nu neta ostilitatea &esnd' dint&e pute&ile nulea&e+ umanitatea nu
va mai putea evita atast&ofa. Lumea a<unsese la o limit' p&ime<dioas'+ o&ie onflit mai se&ios n
ad&ul politiii mondiale putndu;se p&es=im#a nt&;un &'-#oi nulea&+ n a&e soialism si
apitalism+ p&eum si o&ie alte p&efe&ine si p&esiuni ideolo3ie s;a& fi t&ansfo&mat n enus'9 .
Pent&u a dep'si impasul+ *ea3an mi-a pe ne3oie&i+ da& e&a =ot'&t s' ontinue e&et'&ile si
p&e3'ti&ile pent&u &eali-a&ea Iniiativei de Ap'&a&e 6t&ate3i' ; a&e Knu onstituia o#iet de
ne3oie&e9. Mo&#aiov+ n eea e l p&iveste+ e&a deis s' ia u&sul ne3oie&ilo&+ da& voia+ totodat'+
neta&ea p&o3&amului 6DI. Aesta e&a ad&ul n a&e ei doi se ntlneau+ mai nti la Meneva+ nt&e
10;"1 noiem#&ie 107$+ si onveneau n p&inipiu &edue&ea u $2 la sut' a fo&elo& nulea&e
st&ate3ie si t&asau liniile di&etoa&e ale viito&ului ao&d p&ivind elimina&ea &a=etelo& nule&ae u
&a-' medie de aiune din %u&opa DIN)E. U&ma summitul isto&i de la *eAR<aviR+ din 11;13
otom#&ie 107(. Iat' n des&ie&ea lui Bissin3e& aest moment p&eme&3'to& ma&ii otitu&i n
&apo&tu&ile sovieto;ame&iane+ e avea s' fie ope&at' de Meo&3e 8us= si 5i=ail Mo&#aiov+ nepnd
7(
u 1070F K1nt&;o tumultuoas' si plin' de emoii u&s' u o#staole a&e a du&at pat&u-ei si opt de
o&e+ *ea3an si Mo&#aiov au '-ut de ao&d n p&inipiu s' &edu' toate fo&ele st&ate3ie u $2 la
sut' nt&;un inte&val de ini ani si s' dist&u3' toate &a=etele #alistie pe pa&u&sul a -ee ani. La un
moment dat+ *ea3an a a<uns ap&oape s' aepte ofe&ta sovieti' de a desfiina n totalitate a&mele
nulea&e^ 1nele3e&ea de la *eAR<aviR a esuat n ultimul moment din dou' motive. 1n aea etap' de
neput a mandatului s'u+ Mo&#aiov pu& si simplu si;a sup&aestimat pute&ea. %l a ne&at s' le3e
desfiina&ea &a=etelo& st&ate3ie de inte&-ie&ea testelo& 6DI pe o pe&ioad' de -ee ani+ da& a evaluat
3&esit po-iia inte&lou&otului s'u+ t si p&op&ia;i po-iie de ne3oie&e. O tati' neleapt' pent&u
Mo&#aiov a& fi fost aeea de a p&opune pu#lia&ea elo& onvenite ; anume desfiina&ea unit'ilo& de
&a=ete e si de a t&ansfe&a p&o#lema testelo& 6DI n ad&ul ne3oie&ilo& asup&a ont&olului
a&mamentului de la Meneva. Aeasta a& fi n3=eat eea e fusese de<a onvenit si a& fi p&odus u
si3u&an' o &i-' ma<o&' n ad&ul Alianei Atlantie+ t si n &elaiile =ino;ame&iane. )'nd
p&esiuni pent&u a o#ine mai mult+ Mo&#aiov a a<uns s' se mpot&iveas' p&omisiunii pe a&e *ea3an
o f'use naintea summitului e anume aeea de a nu folosi 6DI a p&3=ie de ne3oie&i. Atuni
nd Mo&#aiov a insistat+ *ea3an a &'spuns nt&;o manie&' pe a&e nu a& fi &eomandat;o nii un
p&ofesionist n politia e.te&n'F pu& si simplu s;a &idiat si a p'&'sit n'pe&ea. Dup' ani de -ile+ nd
l;am nt&e#at pe un onsilie& supe&io& al lui Mo&#aiov+ de e nu s;au mulflumit u eea e 6tatele
Unite de<a aeptase&'+ el a &'spunsF 9Ne 3ndisem la toate+ n afa&' de posi#ilitatea a *ea3an s'
p'&'seas' sala9 .
Pe de alt' pa&te+ iat' p'&e&ea desp&e summit;ul de la *eAR<aviR a unui vete&an al diplomaiei
sovietie+ Anatoli Do#&ninF
KMo&#aiov la ntlnit pe *ea3an la *eAR<aviR nt&e 11;1" otom#&ie 107(+ da& amndoi au fost
p&ofund de-am'3ii. 1ntlni&ea n sine a fost foa&te d&amati'. Pent&u p&ima oa&' n &elaiile noast&e+ a
ap'&ut posi#ilitatea unui ao&d pent&u o &edue&e su#stanial' a a&melo& nulea&e. 1n mod
su&p&in-'to&+ *ea3an a fost de ao&d u ideea uno& &edue&i su#staniale si =ia& a elimin'&ii
omplete a aesto& a&me n deu&s de un deeniu. Da& el a &efu-at s';si asume o#li3aii su# t&atatul
&a=etelo& anti#alistie+ eea e a& fi mpiediat 6tatele Unite s' desf'soa&e p&oietul lui p&ivind
*'-#oiul 6telelo&. Mo&#aiov a ne&at din 3&eu s';l onvin3' s';si mode&e-e po-iia n aeast'
p&o#lem'+ f'&' sues ns'. Ca ma&to& oula& la *eAR<aviR+ eu onside& ' Mo&#aiov n;a fost mai
puin &'spun-'to& det *ea3an pent&u eseul ntni&ii+ nt&ut el a inut 6DI a ostate pent&u
suesul &euniunii. %l a avut n mn' '&i #une+ anume p&opune&i imp&esionante &efe&itoa&e la
de-a&ma&e+ pe a&e le;a& fi putut <ua u sues+ da' n;a& fi fost la fel de n'p'nat a *ea3an n
le3'tu&' u 6DI. Aest su#iet a& fi putut fi amnat pent&u o onside&a&e ulte&ioa&'+ da' ei a& fi a<uns
la un ao&d asup&a unei &edue&i ample a a&melo& nulea&e e de fapt+ Mo&#aiov a u&mat o astfel de
st&ate3ie de ne3oie&e n ultima pa&te a administ&aiiei *ea3an .
Tot Do#&nin &elatea-' o su&t' onvo&#i&e nt&e ei doi lide&i+ nainte a aestia s' p'&'seas'
apitala Islandei. KDomnule p&esedinete+ i spunea Mo&#aiov lui *e3an+ ai pie&dut o sans' uni' de
a int&a n isto&ie a un ma&e p&esedinte+ a&e a pavat d&umul 't&e de-a&ma&ea nulea&'9. KAest lu&u
se apli' amndu&o&a dint&e noi9+ i &'spundea p&esedintele Ame&ian .
Poate si su# influena aestei e.pe&iene a p&edeeso&ului s'u+ p&imul an al p&esediniei lui Meo&3e
8us= t&eea su# semnul &e-e&vei fa' de lide&ul de la B&emlin si al astept'&ii. La neputul
mandatului s'u+ noul sef de la Casa Al#' o&dona efetua&ea unei anali-e up&in-'toa&e a stadiului si
pe&spetivelo& &elaiilo& dint&e 6tatele Unite si U*66. 1nt&e septiii u p&ivi&e la aeste &elaii se
aflau ofiiali de &an3 nalt si ola#o&ato&i ap&opiai ai p&esedintelui+ um e&au Games A. 8aRe& III+
6e&eta&ul de stat+ si 8&ent 6oO&oft+ onsilie&ul pent&u seu&itatea naional'. Astfel+ 8aRe&
onside&a ' st&ate3ia lui Mo&#aiov avea la #a-' divi-a&ea Alianei Atlantie si &upe&ea Ame&iii de
%u&opa Oidental'. 1n eea e l p&iveste+ 6oO&oft dela&aF K%u am fost suspiios u p&ivi&e la
motivele lui Mo&#aiov si septi n le3'tu&' u pe&spetivele sale. Pent&u a simplifia+ eu am &e-ut
7/
' sopul lui Mo&#aiov este s' &estau&e-e dinamismul sistemului politi si eonomi si s'
&evitali-e-e Uniunea 6ovieti' pe plan inte&n si inte&naional sp&e a putea ontinua ompetiia u
4estul. De aeea+ n speial nainte de 1002+ Mo&#aiov mi;a ap'&ut mai pe&iulos det p&edeeso&ii
s'i a&e+ p&in unele mis'&i a3&esive+ au salvat 4estul de pe&iolele unei 3ndi&i a&e ia do&ina d&ept
&ealiatate+ nainte de a fi p&ea t&-iu9. 1n aest sens+ Consilie&ul pent&u seu&itatea naional'
onside&a ' perestroiEa este+ nt&;un fel+ sistemul lui 8&e<nev -u3&'vit n ulo&i umane . Da&+
ap'&eau semne ' n 3ndi&ea ame&ian' se s=im#a eva u p&ivi&e la U*66. 1n ap&ilie 1070+
Meo&3e Bennan+ Kp'&intele9 teo&iei n3&'di&ii+ dela&a n faa Comitetului pent&u *elaii %.te&ne al
6enatului ' Uniunea 6ovieti' nu mai &ep&e-enta o amenina&emilita&' pent&u 6tatele Unite. 1n
mai aelasi an+ se n=eia e.amina&ea de 't&e noua administ&aie a p&o#lematiii p&ivind &elaiile u
5osova. Administ&aia 8us= a<un3ea la un onsens n eea e;l p&iveste pe Mo&#aiov si sopu&ile
politiii ame&ianeF u Mo&#aiov Kse putea fae t&ea#'9. 6UA a& t&e#ui s' u&m'&eas' dou' a3endeF
una+ #ilate&al'+ ent&at' pe su#ietele de natu&' s' p&eoupe am#ele p'&i+ um sunt ont&olul
a&mamentelo&+ onflitele &e3ionale si asistena eonomi'I alta+ inte&naional'+ u&m'&ind &edue&ea
p&e-enei sovietie n %u&opa de &'s'&it si unifia&ea Me&maniei n sistemul NATO. Administ&aia
avea ndoieli ' Mo&#aiov va &'mne la pute&e+ da& aesta e&a un motiv s' se aione-e &epede si nu
s' se astepte. Lide&ul sovieti e&a v'-ut a unul a&e ofe&' onesii Dse mis' n di&eia noast&'+ um
se e.p&ima 6oO&oftEI se putea ns' a sueso&ul s'u s' nu ai#' aeeasi nlinaie. P&in u&ma&e+
sopul politiii ame&iane e&a de a o#ine t mai multe ao&du&i posi#ile+ a&e s' du&e-e =ia& da'
ondue&ea e&a s=im#at'. La 1" mai 1070+ p&esedintele 8us= &ostea un disu&s n a&e enuna unele
din aeste idei si susinea ' 6tatele Unite a& t&e#ui s' mea&3' dinolo de n3&'di&e si s' u&m'&eas'
adue&ea U*66 n omunitatea inte&naional'. %l si e.p&ima sp&i<inul pent&u politia inte&n' de
&efo&me a lui Mo&#aiov si i e&ea aestuia s' nt'&eas' dela&aiile sale de politi' e.te&n' u fapte
on&ete. %&a p&eludiul des=ide&ii ope&ate la 5alta+ n deem#&ie aelasi an. KUltima ma&e d&am' a
*'-#oiului *ee+ estimau la timpul uvenit se&viiile se&ete ame&iane+ ; anume olapsul
omunismului n Uninea 6ovieti' si %u&opa de &'s'&it si sf&situl onflitului de pat&u deenii nt&e
%st si 4est ; s;a desf'su&at nt&e 1070 si 1001. C=ia& de la neput+ lide&ul sovieti 5i=ail Mo&#aiov
a &eali-at ea mai la&3' des=ide&e 't&e lumea din afa&' din isto&ia &us'. Pent&u de onvin3e 4estul
si+ nainte de toate+ noua administ&aie de la Jas=in3ton de sine&itatea sa+ Mo&#aiov a f'ut
onesii ma<o&e n eea e p&iveste ont&olul a&mamentelo&+ a &et&as t&upele sovietie din
Af3=anistan+ s;a an3a<at s' &edu' fo&ele de usat sovietie u o <um'tate de milion si a &espins
lupta de las' n favoa&ea 9valo&ilo& 3ene&al;umae: a #a-' a politiii e.te&ne sovietie. Iniial
septi din au-a de-ilu-iilo& ante&ioa&e u destinde&ea+ p&esedintele Meo&3e 8us= si e=ipa sa de
politi' e.te&n' s;au onvins t&eptat ' Mo&#aiov e&a p&e3'tit pent&u dialo3 si omp&omis. Totusi+ ei
au sta#ilit un p&e &idiat pent&u oope&a&e si au fost su&p&insi s' desope&e ' sovietiii e&au dispusi
s';l pl'teas'9 .
Aesta e&a fundalul pe a&e &apo&tu&ile ame&iano;sovietie unosteau o intensitate f'&' p&eedent.
Astfel+ n deu&s de mai puin de t&ei ani+ 8us= si Mo&#aiov aveau t&ei ntlni&i #ilate&ale si pu&tau
onvo&#i&i n dou' &ndu&i la &euniuni inte&naionale. La aestea+ se ad'u3au ontatele telefonie+
f&evente+ o&espondena pu&tat' nt&e Casa Al#' si B&emlin. 1n aelasi timp+ 6e&eta&ul de stat 8aRe&
se ntlnea de nu mai puin de "2 de o&i u omolo3ul s'u sovieti eva&dnad-e+ ontinund aelasi
3en de ontate u sueso&ii aestuia. 1n vi-iunea Jas=in3tonului+ aeast' ativitate diplomati'
deose#it de intens' e&a ea a&e a p&odus nume&oasele ao&du&i fo&male si nele3e&ile info&male
a&e+ a efet+ au ondus la sf&situl *'-#oiului *ee. Cel mai impo&tant+ p&o#a#il+ a fost
pa&tene&iatul tait 6UA;U*66 a&e i;a a<utat pe Mo&#aiov si eva&dnad-e n &edue&ea a&ate&ului
sup&a;milita&i-at al statului sovieti. Unii au at&i#uit sf&situl *'-#oiului *ee fo&elo& impe&sonale
mai de3&a#' det diplomaiei de nalt p&ofesionalism+ sau mai de3&a#' no&oului det <ude'ii.
Doumentele isto&ie atest' ns' ' fato&ul p&inipal a fost efo&tul 3i3anti al unui m'nun=i de
77
oameni de stat de am#ele p'&i n &elaiile 6UA;U*66+ no&po&at n ao&du&ile la a&e au a<uns.
Puntul &uial n &apo&tu&ile dint&e p&esedinii 8us= si Mo&#aiov l onstituia ntlni&ea lo& din
5alta. Iniiativa o&3ani-'&ii aestei ntlni&i i apa&inea lui Meo&3e 8us=+ da& 5i=ail Mo&#aiov
aepta ideea imediat+ dela&nd ' astepta de mult un ata&e p&ile<. Timp de " -ile D";3 deem#&ie
1070E+ lide&ii ame&ian si sovieti se nt&eineau nt&;o atmosfe&' destins' si depa&te de o=i
indis&ei D&euniunile aveau lo pe vasul sovieti /axim DorEi+ ano&at n ap&opie&ea oastelo&
malte-eE pe o ma&e va&ietate de p&o#leme de inte&es omun. P&esedintele ame&ian m'&tu&isea '+
atuni nd a deis s';i p&opun' lui Mo&#aiov s' se ntlneas'+ f'ea o otitu&' de 172v fa' de
po-iia sa ante&ioa&'. %l anuna o se&ie de m'su&i menite s' vin' n sp&i<inul &efo&melo& n u&s n
U*66 si de natu&' s' ope&e-e noi des=ide&i n &elaiile sovieto;ame&iane. Astfel+ administ&aia sa
u&ma s' nt&ep&ind' m'su&ile neesa&e pent&u anula&ea amendamantului GaRson;4aniR+ a&e
mpiedia Uniunea 6ovieti' s' #enefiie-e de lau-a naiunii elei mai favo&i-ate+ a si a
amendamentelo& 6tevenson si 8i&d+ a&e n3&'deau posi#ilit'ile de ao&da&e de &edite 5osovei.
De asemenea+ 6tatele Unite aveau s' sp&i<ine ao&da&ea U*66 a statutului de o#se&vato& la MATT si
sta#ili&ea de le3'tu&i nt&e Uniunea 6ovieti' si O&3ani-aia pent&u oope&a&e si de-volta&e
eonomi' DO%CDE. eful Casei Al#e a&'ta ' asemenea m'su&i a& pe&mite familia&i-a&ea mai &apid'
a U*66 u ondiiile+ funiona&ea si de-volta&ea pieii inte&naionale si a& &ea un ad&u mai #un de
lu&u n p&o#leme eonomie n &elaiile %st;4est . Lide&ul sovieti a#o&da unele p&o#leme de o&din
3ene&alF lumea+ su#linia el+ unostea s=im#'&i fundamentale+ a '&o& 3estiona&e punea
&esponsa#ilit'i ma<o&e n faa U*66 si 6UA. Pent&u aeasta+ ns'+ ele dou' state t&e#uiau s'
nete-e s' se onside&e dusmani. P&esedintele 6tatelo& Unite+ su#linia Mo&#aiov+ t&e#uie s' stie '
Uniunea 6ovieti' nu va delansa nii un &'-#oi. 8a mai mult+ Uniunea 6ovieti' e&a 3ata s' nu mai
onside&e 6tatele Unite d&ept inamiul s'u si s' dela&e aest lu&u n mod pu#li. 6untem 3ata+
afi&ma Mo&#aiov+ s' ola#o&'m u Ame&ia+ inlusiv n domeniul milita&. Do&im a seu&itatea
fie'&uia dint&e noi s' fie 3a&antat' p&in efo&tu&ile noast&e omune . Cei doi sefi de stat disutau o
3am' la&3' de p&o#leme p&ivind ont&olul a&mamentelo& si de-a&ma&ea. Meo&3e 8us= dela&a '
6tatele Unite a& putea &enuna la mode&ni-a&ea a&melo& =imie ; mode&ni-a&e e onsta n p&oduia
de asa;numitele a&me #ina&e ; dup' int&a&ea n vi3oa&e a unei onvenii p&ivind inte&-ie&ea a&melo&
=imie. Disuia pe aeast' p&o#lem evidenia ' dela&aia p&esedintelui ame&ian p&ivind a&mele
#ina&e e&a de natu&' s' de#lo=e-e ne3oie&ile n le3'tu&' u inte&-ie&ea a&melo& =imie+ p&eum si
s' m'&eas' sansele st&ate3ieide p&eveni&e a p&olife&'&ii aesto& a&me de dist&u3e&e n mas'. Cei doi
onveneau ' me&sul ne3oie&ilo& &efe&itoa&e la a&mele onvenionale n %u&opa+ aflate n
desf'su&a&e la 4iena+ pe&mitea a n 1002 s' se a<un3' la ao&du&i a&e s' du' la &edue&i &adiale a
aestei ate3o&ii de a&me si fo&e a&mate. Un s=im# de vede&i la&3 si nsufleit avea lo n le3'tu&'
u a&mele st&ate3ie ofensive. 8us= e.p&ima do&ina 6tatelo& Unite a disuiile n u&s s' du' la un
ao&d a&e s' ai#' a efet &edue&i su#staniale a a&senalelo& st&ate3ie. %l dela&a ' Jas=in3tonul
e mpot&iva mode&ni-'&ii &a=etelo& sovietie 66;17 si se p&onuna pent&u limita&ea aestui tip de
pu&t'to&i de a&me nulea&e. 1n eea e l p&iveste+ Mo&#aiov e.p&ima n3&i<o&a&ea p'&ii sovietie u
p&ivi&e la &a=etele #alistie instalate pe nave si evoa entu&a de #a-e milita&e+ te&est&e si navale+
a&e non<u&a U*66. %l su#linia '+ asa um 6tatele Unite si aliaii lo& sunt p&eoupai de
seu&itatea n %u&opa si de nl'tu&a&ea asimet&iilo& de fo&e e.istente pe ontinent n favoa&ea
%stului+ tot astfel t&e#uie luat' n onside&a&e neesitatea &edue&ii asimet&iilo& n eea e p&iveste
a&mamentul nulea& t&anspo&tat pe nave de &'-#oi. Pe de alt' pa&te+ lide&ul sovieti su#linia ' a&a sa
a adoptat o dot&in' milita&' defensiv'. )o&ele a&mate sovietie se aflau n plin' s=im#a&e.
6t&utu&a 3&up'&ii de fo&e din %u&opa ent&al' t&eea la o postu&' defensiv'F divi-iile dispuneau de
un num'& mai &edus de tanu&i+ avea lo evaua&ea dispo-itivelo& de de#a&a&e+ se modifia
amplasamentul fo&elo& ae&iene n sensul ' aviaia de so e&a t&eut' n esalonul doi+ n p&imele linii
fiind mpinse apa&atele de vn'toa&e+ a&me u =a&ate& defensiv. 1n aest onte.t+ el si e.p&ima
70
nedume&i&ea n le3'tu&' u menine&ea de 't&e NATO a st&ate3iei &ipostei fle.i#ile. 6=im#ul de
idei pe asemenea teme duea la onlu-ia neesit'ii nt'&i&ii ontatelo& dint&e milita&i. 8us= e&ea
mai mult' t&anspa&en' n eea e p&iveste #u3etele milita&e sovietie+ a un mi<lo de &este&e a
n&ede&ii &eip&oe. %venimentele &evoluiona&e din %u&opa de &'s'&it si ent&al'+ a&e ma&ase&'
anul 1070 si ontinuau n timpul summit;ului+ oupau un lo distint n onvo&#i&ile de la 5alta.
8us= su#linia ' Mo&#aiov e&a atali-ato&ul s=im#'&ilo& onst&utive din %u&opa. KT&e#uie s' spun
' am fost uimifli de &apiditatea t&ansfo&m'&ilo&. Am ap&eiat mult &eaia pe a&e a avut;o Uniunea
6ovieti' si Dumneavoast&' pe&sonal fa' de aeste s=im#'&i dinamie si+ n aelasi timp+
fundamentale9. Pe de alt' pa&te+ &ema&a p&esedintele ame&ian+ Kn'd'<duies ' a;i o#se&vat '+ n
timpul s=im#'&ilo& din %u&opa de est+ 6tatele Unite nu au f'ut dela&aii a&o3ante+ a&e a& fi putut
adue p&e<udiii Uniunii 6ovietie. Cu toate ' n 6tatele Unite sunt unii a&e m' au-' ' sunt
f&ios+ administ&aia mea nea&' s' nu nt&ep&ind' nimi e a& putea s' v' -d&unine po-iiile. Da&
mi s;a su3e&at u insisten' un alt lu&uF s' m' a'&+ um s;a& spune+ pe -idul 8e&linului si s' dau
dela&aii sfo&'itoa&e. Totusi+ administ&aia mea nu va &eu&3e niiodat' la asemenea m'su&i+ ea
nea&' s' fie dis&et'9 .
eful Casei Al#e p&ei-a n n=eie&ea p&e-ent'&ii po-iiilo& ame&iane n p&o#lema dat'F KCeea e
m' inte&esea-' el mai mult este de a sti um avei de 3nd s' aionai n viito&+ dup' atualul statu-
Juo9. 5i=ail Mo&#aiov p&e-enta po-iia de #a-' a ondue&ii sovietieF KP&inipiul de #a-' adoptat
de noi+ a&e ne;a ondus n ad&ul noii 3ndi&i+ este d&eptul fie'&ei '&i la li#e&a opfliune+ inlusiv
d&eptul de a &eveni asup&a opiunii sale iniiale si s;o modifie. %ste foa&e du&e&os+ da& e un d&ept
esenial. D&eptul de a ale3e+ f'&' ameste din afa&'9 .
Lide&ul sovieti se p&onuna pent&u menine&ea inst&umentelo& a&e ont&i#uie la e=ili#&u+
t&ansfo&mate n funie de &ealit'i. %l meniona n aest sens C6C%+ NATO si T&atatul de la 4a&sovia
; a&e a& t&e#ui s' devin' tot mai mult si instituii politie+ nu numai milita&e ; CA%*+ pent&u a&e
vedea la&3i posi#ilit'i de oope&a&e u Piaa Comun'. %l pleda pent&u o Cas' omun' a %u&opei+
astfel nt p&oesele a&e se desf'su&au n 4estul si %stul ontinentului s' ai#' efete onve&3ente si
s' nu 3ene&e-e noi divi-iuni. 1n aelasi timp+ Mo&#aiov ave&ti-a asup&a tentaiei de a fo&a &itmul
evoluiilo& a&e aveau lo n %u&opa &'s'&itean'. KAs -ie ' momentul pe a&e l t&'im este
ompliat si dei &'spunde&ea noast&' este deose#it de ma&e. %u&opa o&iental' s' fie mai des=is'+
mai demo&ati'+ s' se ap&opie de valo&ile unive&sale+ s' &ee-e meanismele pent&u a se putea
inte3&a n eonomia mondial'+ toate aestea des=id posi#ilit'i f'&' p&eedent pent&u &elaii de tip
nou. 5ai mult =ia&+ s' p&oede-e n liniste+ pasni. A& fi p&ime<dios de a fo&a n mod a&tifiial+ de a
3&'#i p&oesul n u&s+ u att mai mult u t aesta a&e lo sp&e p&ofitul unei sin3u&e p'&i9
Mo&#aiov =ema la o aiune omun'+ nt&;un spi&it &eal de &'spunde&e si u mult' mode&aie n
u&sul unei pe&ioade n a&e %u&opa unostea attea f&'mnt'&i. 1n ansam#lu+ &euniunea de la 5alta
duea la sta#ili&ea uno& &apo&tu&i st&nse+ de sine&itate si n&ede&e nt&e ei doi lide&i. La
Jas=in3ton se onside&a ' summitul ame&iano;sovieti i;a pe&mis p&esedintelui 8us= s'
Kfoloseas' dispo-iia sa pent&u p&ietenie9 sp&e a fae s' avanse-e inte&esele Oidentului. Ia&
6e&eta&ul de stat 8aRe& afi&ma ' &elaiile dint&e ei doi lide&i au devenit umane si pe&sonale+ &elaii
a&e aveau s' se dovedeas' de o impo&tan' &iti n p&im'va&a anului 1002+ nd 6tatele Unite
aionau pent&u unifia&ea Me&maniei . Avnd n ent&ul s'u ontatele sovieto;ame&iane+
diplomaia la nivel nalt a&e se solda u n=eie&ea *'-#oiului *ee unostea e.tensii mai ample.
1ntlni&i &epetate Mo&#aiov;T=at=e& dueau la adni&ea &apo&tu&ilo& des=ise+ de lu&u+ a&e
pe&miteau a#o&da&ea a nume&oase p&o#leme st&in3ente+ de o&din 3ene&al si #ilate&al. Doamna
T=at=e& e&a lide&ul oidental u a&e Mo&#aiov avea unele ont&ove&se ideolo3ie+ da& aeast'
mp&e<u&a&e nu afeta &apo&tu&ile lo& de nele3e&e si onlu&a&e. P&emie&ul #&itani se p&onuna
pent&u &elaii nt&e state n a&e fiea&e dint&e p'&i s' &eunoas' un d&ept e3al la seu&itate eleilalte
p'&i+ pent&u el'lalt sistem. 1n aest sens+ ei doi oameni politii e&au de ao&d ' d&eptul e3al la
02
seu&itate+ &edue&ea nivelului na&m'&ilo&+ n&ede&ea &eip&o' onstituiau elementele;=eie ale
sta#ilit'ii si p'ii inte&naionale. T=at=e& sp&i<inea ativ p&oesele &efo&matoa&e din U*66 si
ne&a e n -ada&+ ns' e s' dete&mine Oidentul s' ao&de sp&i<in eonomi on&et ondue&ii
de la 5osova. Nu avem intenia s' ne ameste'm n t&e#u&i inte&ne ale soiet'ii si '&ii
Dumneavoast&'+ dela&a T=at=e& n ma&tie 107/+ aflat' n vi-it' la 5osova. KNu do&im s' faem
nimi a&e v;a& putea <i3ni sau v;a& fi nepl'ut. Do&im n domeniul aesta Dal d&eptu&ilo& omului e
C.4.E p&o3&ese+ la fel a si n el al &edue&ii a&mamentelo&+ aolo unde este posi#il si &eali-a#il. Iat'
' sunt pat&u-ei de ani de nd n %u&opa domneste paea si n'd'<duies ' n u&m'to&ii pat&u-ei
de ani Oidentul si Uniunea 6ovieti' vo& putea fi mai ap&opiate n toate domeniile+ ' 3&ania
dint&e est si vest va fi mai puin evident'. La u&ma u&mei+ suntem u toii eu&openi. Pn' si Ame&ia
este o a&' de eu&openi9 .
Cu p&esedintele )&anei+ )&anwois 5itte&&and+ Mo&#aiov de-volta &elaii st&nse+ ap&opiate. 6e
ntlneau de mai multe o&i+ la Pa&is si la 5osova+ p&ile<u&i pot&ivite pent&u a e.amina nume&oase
p&o#leme de la&3 inte&es. Pe ei doi i ap&opia o vi-iune &elativ asem'n'toa&e desp&e pe&spetivele
ontinentului ; Mo&#aiov vo&#ea desp&e o Cas' omun' a %u&opei+ 5itte&&and desp&e o
Confede&aie eu&opean'. P&esedintele f&ane- onside&a ' dup' e s;a int&at nt&;o pe&ioad' de
evoluie mai linisti&'+ a&e lo ap&opie&ea Kde o sinte-' esenial'+ &espetiv de onstiina unit'ii lumii
n a&e t&'im9 . Ultima ntlni&e nt&e ei avea lo la sf&situl lui otom#&ie 1001+ la &esedina p&ivat' a
lui 5itte&&and din Lat=X+ o mi' loalitate situat' n ap&opie&e de 3&ania f&ano;spaniol'. %&a un
3est deose#it al lui 5itte&&and+ '&uia nu;i pl'ea s' invite st&'ini la fe&ma sa. La ap'tul uno&
disuii info&male ndelun3ate+ 5itte&&and dela&aF KPutei fi si3u& ' )&ana nu va nu&a<a
niiodat'+ n nii un a- dist&u3e&ea Uniunii. 1n pofida ndoielilo& uno&a dint&e aliaii nost&i+ a si a
noilo& nost&i p&ieteni din %st+ sunt si3u& ' %u&opa viitoa&e se va l'di mp&eun' u *usiaI a&e va fi
fo&ma ei+ aeasta este p&o#lema dumneavoast&'. 1n 3ene&e+ su# 5itte&&and si Mo&#aiov &apo&tu&ile
f&ano;sovietie unosteau o de-volta&e asendent'. 1n 1077+ avea lo al doilea -#o& osmi al unui
e=ipa< mi.t+ f&ano;sovieti. 5itte&&and e&a unul dint&e lide&ii oidentali a&e sp&i<inea pa&tiipa&ea
U*66 la p&o3&amul de e&eta&e vest;eu&opean K%u&eRa9.
6u# ondue&ea lui Mo&#aiov+ U*66 si &et&'3ea t&upele din Af3=anistan+ dup' mai #ine de un
deeniu de &'-#oi istovito&. 1n p&e-ena p&emie&ului ma3=ia& Gx-sef Antall+ aflat n vi-it' la 5osova+
Mo&#aiov ondamna inte&venia sovieti' din 10$(. 1nt&;o tentativ' de medie&e+ la 1$ otom#&ie
1001+ el i invita n apitala sovieti' pe 6lo#odan 5ilosevii+ p&esedintele 6e&#iei+ si pe )&an<o
Tud<man+ ondu'to&ul C&oaiei. Convinsi de lide&ul sovieti+ ei doi aeptau o neta&e a foului
a&e+ din p'ate+ nu avea s' du&e-e. Mo&#aiov amna s' vi-ite-e Ce=oslovaia+ la invitaia lui
4ylav @avel+ dat fiind un disu&s &ostit de aesta n favoa&ea independenei 6tatelo& 8altie. %l l
p&imea pe minist&ul de %.te&ne i&aRian+ nt&;o ne&a&e de a se evita ataa&ea te&est&' a I&aRului+
dup' e aesta invadase BuOaitulI nu avea sues. 6p&e Kalte a-imutu&i9+ diplomaia la nivel nalt
e&a p&e-ent'+ da& u &e-ultate mai puin spetauloase. O &eal' des=ide&e 't&e ToRAo &'mnea
#loat' din au-a onteniosului insulelo& Bu&ile. Un o#ietiv impo&tant pent&u Mo&#aiov e&a
m#un't'i&ea &elaiilo& u C=ina. 1n' n mai 107(+ el le spunea diplomailo& sovietiiF
K*apo&tu&ile de #un' vein'tate u *epu#lia Popula&' C=ine-' nu sunt de mai mi'
impo&tan' pent&u noi det ele u 6tatele Unite sau u alte '&i. C=ina este o pute&e nulea&'+ a&e
se de-volt' &apid. O &ealitate pe a&e nu t&e#uie s;o s'p'm din vede&e. De &elaiile =ino;sovietie
vo& depinde din e n e mai mult situaia e.te&n' si nt&ea3a atmosfe&' inte&naional'. Ne nt&e#'m
not&o se va nd&epta C=ina+ um va t&e#ui s' aion'm pent&u a ea s;o fa' pe o di&eie a&e s'
nt'&eas' po-iiile soialismului n lume+ p&eum si p&inipiul oe.istenei pasnie. T&e#uie s' ne
eli#e&'m de teme&i. C=ina anilo& nou'-ei nu t&e#uie p&ivit' p&in p&isma anilo& sai-ei. Da& si noi va
t&e#ui s' fim =ot'&iF nu vom m#un't'i &elaiile noast&e u C=ina n det&imental inte&eselo& alto&
01
'&i. i nu vom n3'dui alto& '&i s' se opun' unei misiuni att de nsemnate um este amelio&a&ea
&elaiilo& noast&e u C=ina.
De asemenea+ n onvo&#i&ile 8us=;Mo&#aiov de la 5alta+ lide&ul sovieti su#liniaF C=ina
onstituie o &ealitate isto&i' de p&im &an3+ pe a&e nii unul dint&e noi nu o poate folosi mpot&iva
eluilalt. Da&+ dup' deenii de no&da&e+ no&mali-a&ea &apo&tu&ilo& sovieto;=ine-e e&ea timp+ pe
a&e Mo&#aiov nu;l avea la dispo-iie. Pent&u m#un't'i&ea &elaiilo& =ino;sovietie+ 8ei<in3ul
punea mai multe ondiii+ nt&e a&e se aflau &et&a3e&ea t&upelo& sovietie din Af3=anistan si a elo&
desf'su&ate de;a lun3ul 3&aniei dint&e C=ina si U*66. 1n plus+ vi-ita p&esedintelui sovieti n *.P.
C=ine-' avea lo n p&im'va&a anului 1070+ nd manifestaiile din piaa Tienanmen e&au n toi+
manifestanii v'-nd n p&e-ena la 8ei<in3 a lide&ului &efo&mato& de la B&emlin o nu&a<a&e n
aiunea lo& mpot&iva &e3imului omunist o&todo. din C=ina. 1n ata&i ondiii+ dialo3ul la nivel nalt
sovieto;=ine- din 1070 nu duea la des=ide&ile pe a&e &apo&tu&ile dint&e ele dou' ma&i pute&i
omuniste le &elamau.
1n ansam#lu+ diplomaia la nivel nalt n a doua <um'tate a deeniului 0 duea la &e-ultate
&ema&a#ile. *elaiile dint&e %st si 4est se s=im#au &adial. 6e n=eiau ao&du&i isto&ie n
domeniul ont&olului a&mamantelo& si de-a&m'&iiF T&atatul p&ivind li=ida&ea &a=etelo& u &a-'
medie si mai su&t' de aiune DIN)E+ T&atatul p&ivind &edue&ea a&melo& onvenionale n %u&opa
DC)%E si T&atatul 6TA*T I p&ivind &edue&ea a&melo& nulea&e st&ate3ie. 6ummit; ul NATO de la
Lond&a+ din iulie 1002+ onstata ' K*'-#oiul *ee apa&ine de aum isto&iei9. 6tatele mem#&e ale
Alianei No&d;Atlantie p&opuneau statelo& din T&atatul de la 4a&sovia adopta&ea unei dela&aii
omune n a&e s' afi&me solemn ' ele nu mai sunt adve&sa&e+ s' afi&me intenia de a se a#ine de la
amenina&ea u fo&a sau folosi&ea fo&ei mpot&iva inte3&it'ii te&ito&iale sau independenei politie a
o&i'&ui alt stat. %&a tomai eea e se &eali-a la &euniunea la nivel nalt a Confe&inei pent&u
6eu&itate si Coope&a&e n %u&opa+ la Pa&is+ n noiem#&ie 1002.
Da&+ diplomaia la nivel nalt nu &eusea+ n a-ul uneia dint&e p'&i+ s' int&e n onsonan' u ondiia
inte&n' a aesteia. Ca o i&onie a soa&tei+ aeasta e&a situaia U*66 su# 5i=ail Mo&#aiov+ el a&e
ont&i#uise su#stanial la iniie&ea si desf'su&a&ea dialo3ului dint&e %st si 4est. 1nt&;adev'&+ noua
3ndi&e+ a&e pat&ona politia e.te&n' si diplomaia sovieti'+ #enefiia&' a &efo&melo& desf'su&ate
p&in perestroiEa si glasnosti+ nu nt'&ea+ la &ndul ei+ a&3umentele si nu ofe&ea m<loaele mate&iale n
favoa&ea politiii de &efo&me. Dimpot&iv'+ ea fu&ni-a fo&elo& onse&vatoa&e din U*66 p&ete.tul
pent&u a lovi n politia 3ene&al' a lui Mo&#aiov. Auto&itatea si p&esti3iul inte&naional al aestuia nu
se &e3'seau pe plan inte&nI dimpot&iv'+ aii ele e&au n 'de&e li#e&'I e&a planul n a&e Mo&#aiov
pie&dea nu numai o #'t'lie+ i &'-#oiul.
Doumente ale se&viiilo& se&ete ame&iane de-v'luie ' aeast' pe&spetiv' a Uniunii 6ovietie+
p&eum si destinul politi al lui Mo&#aiov e&au nt&ev'-ute de ondue&ea de la Jas=in3ton u ani
n u&m'. Astfel+ administ&aia 8us= onside&a '+ dup' 5alta+ Mo&#aiov si eva&dnad-e aveau o
nevoie aut' a 6UA s' &eunoas' statutul U*66 de sup&apute&e. Jas=in3tonul e&a ns' p&udent n
aeast' p&ivin'. 6tatele Unite e&au 3ata s' ontinue s' onside&e ' U*66 este sup&apute&e+ da& mai
puin pent&u fo&a sa si mai mult din p&eoupa&ea pent&u impliaiile n domeniul seu&it'ii e
deu&3eau din sl'#iiunea Uniunii 6ovietie. Cum se e.p&ima 8aRe&+ Ksa&ina politiii e.te&ne a
6UA aum e&a s' asi3u&e o 9ate&i-a&e lin': pent&u un impe&iu aflat n olaps9 . La &ndul s'u+
Anatoli Do#&nin su#linia-' '+ pot&ivit afi&maiilo& se&eta&ului de stat Games 8aRe&+ n va&a anului
1001 6UA #alansau nt&e Mo&#aiov si %lfln. Mo&#aiov+ a&'ta 8aRe&+ e&a de-am'3it de lipsa de
sp&i<in efetiv ame&ian pent&u p&o3&amul s'u de &efo&me+ n iuda dela&aiilo& ofiiale venite de
peste oean. KMo&#aiov+ l itea-' Do#&nin pe 8aRe&+ a neput s' vo&#eas' a un lo3odni nselat+
p'&'sit n faa alta&ului9. Do#&nin su#linia-' '+ dato&it' ondiiilo& inte&ne+ Mo&#aiov nu mai
dispunea de li#e&tate de misa&e n politia e.te&n'. K%seul a3endei politie a lui Mo&#aiov+ &i-a
n &este&e din a&'+ de-o&dinea din politia e.te&n' si de ap'&a&e ; toate dist&u3eau potenialul
0"
sovieti. 1n ael moment &iti al *'-#oiului *ee+ Mo&#aiov si eva&dnad-e n;au avut o politi'
e.te&n' oe&ent' sp&e a;l n=eia nt&;un mod adevat si demn+ pe #a-a e3alit'ii Du OidentulE.
Atuni nd *'-#oiul *ee nepea s' pia&d' te&en n a doua <um'tate a anilo& C72+ #alana de pute&e
u 4estul e&a la&3 &eunosut' si se putea &ea o #a-' pent&u t&ansfo&ma&ea &elaiilo& inte&naionale
nt&;o e&' neonf&untaional'. 1ns'+ u o 3&a#' ine.plia#il'+ ei au edat po-iii 3eopolitie si milita&e
vitale pe a&e noi le;am avut n lo s' le foloseas' pent&u a &eali-a o nou' e&' de sta#ilitate si
oope&a&e pe #a-e de e3alitate. Mo&#aiov a pie&dut aeast' opo&tunitate+ si a pie&dut;o &'u. 1n
s=im#+ pa&tene&ii s'i oidentali si;au <uat #ine p&op&ia *ealpolitiR. 4isul lui Mo&#aiov desp&e o
nou' %u&op' u un nou sistem de seu&itate+ a&e s' up&ind' toate statele+ inlusiv *usia+ nu s;a
&eali-at. P&o#lema seu&it'ii eu&opene a &'mas n ma&e m'su&' o eni3m'+ dup' n=eie&ea
*'-#oiului *ee9 .
1n 3ene&e+ Do#&nin a&e o p'&e&e foa&te &iti' desp&e alit'ile diplomatie ale uplului Mo&#aiov;
eva&dnad-e. 1n s=im#ul 3ene&oaselo& onesii sovietie pe a&e Mo&#aiov si lootenetul s'u
eva&dnad-e le;au ofe&it 4estului+ s&ie el+ ei a& fi putut si a& fi t&e#uit s' o#flin' un &ol mai
impo&tant pent&u Uniunea 6ovieti' n seu&itatea eu&opean' si o voe sovieti' mai pute&ni' n
p&o#lemele eu&opene. Da& ei n;au f'ut aest lu&u. Capa#ili da& nee.pe&imentai+ ne&'#d'to&i s'
a<un3' la ao&du&i+ da& auton&e-'to&i n mod e.esiv si flatai de mass media oidental'+
Mo&#aiov si eva&dnad-e au fost adesea nt&eui n isteime si su&lasai de pa&tene&ii lo& vestii.
%i au f'ut onesii mai mult det neesa&e n ao&du&ile p&ivind ont&olul a&mamentelo&+ %u&opa
de %st+ &eunifia&ea 3e&man' si &i-a din O&ientul Ap&opiat si au ontinuat s' fa' aelasi lu&u pn'
la spa&3e&ea Uniunii 6ovietie. 1n plus+ Mo&#aiov a disto&sionat meanismul diplomaiei sovietie
p&in p&omova&ea unui fel de diplomaie pe&sonal u ofiialii ame&iani+ u sopul de a evita &itiile
p&op&iilo& s'i ole3i din #i&oul politi si ale o&pului sovieti de diplomai. Dup' 1070+ diplomaia
sovieti' a devenit t&eptat tot mai puin efiient'+ su# p&esiunea a3endei politie inte&ne si n
efo&tu&ile lui Mo&#aiov de a;si susine &eputaia pe plan inte&n p&in eea e putea ap'&ea a suese
ale sale dinolo de =ota&e.
K*e-ultatul a fost o &edue&e d&amati' a apait'ii noast&e de a ne adapta la mediul
inte&naional n s=im#a&e &apid'+ p&ovoat' nu n mi' m'su&' de nsusi Mo&#aiov9 . 1n a doua
<um'tate a anului 1001+ po-iia lui Mo&#aiov e&a n delin i&eve&si#il. La 5ad&id+ a&at' n aest sens
8aRe&+ u &efe&i&e la Confe&ina inte&naional' pent&u O&ientul Ap&opiat Dotom#&ie 1001E+ nd
Mo&#aiov si 8us= se ntlneau pent&u ultima oa&'+ 3ndu&ile p&esedintelui sovieti nu p'&eau a fi la
lu&'&i. KL'sa imp&esia unui om a&e se nea' u ola de salva&e. Nu putea s' nu;i t&e-eas' mila9+
nota 8aRe&. Da&+ &e-ultatele diplomaiei la nivel nalt n eea e p&iveste &elaiile inte&naionale
sup&avieuiau dispa&iiei U*66 si n=eie&ii a&ie&ei politie a lui 5i=ail Mo&#aiov. Ao&du&ile
dint&e 6UA si U*66+ dint&e NATO si OT4 si menineau vala#ilitatea+ mai mult+ unele e&au
m#o3'ite.
Cel mai impo&tant lu&u onsta n aeea ' n=eie&ea *'-#oiului *ee se dovedea i&eve&si#il'+ u
toate ' unele &e&udesene ale aestuia nu nt&-iau s' apa&'. Da& aeste &e&udesene nu nl'tu&au
adev'&ul fundamentalF onf&unta&ea %st;4est+ *'-#oiul *ee+ ia& odat' u dispa&iia U*66+ si
divi-iunea lumii+ asa um aeasta fusese unosut' mai multe deenii+ devenise&' si &'mneau
isto&ie.
03
8.%. 2oncluzii
Dup' n=eie&ea &'-#oiului &ee+ fiea&e a&' eu&opean' a #loului soialist a fost onf&untat'
u p&o#lemele difiile ,i du&e&oase ale t&an-iiei. 1nt&;o a&' o#i,nuit' t&an-iia a nsemnat t&ee&ea de
la totalita&ism la demo&aie ,i de la eonomia ent&ali-at' la ea de pia'. 1n a-ul *usiei+ t&an-iia a
nsemnat ,i t&ee&ea de la statul impe&ial la el post impe&ial. Da' n planul difiult'ilo& &eale
t&ee&ea de la eonomia ent&ali-at' la ea de pia' se dovede,te foa&te ompliat'+ mai ales n a-ul
*usiei unde amploa&ea t&ansfo&m'&ii adau3' elemente de difiultate suplimenta&e p&oesului+ n
planul pe&epiei+ ea mai deliat' p&o#lem' este totu,i ea a t&ee&ii de la statul impe&ial la el post
impe&ial. %ste deliat' pent&u ' de 322 de ani &u,ii t&'ies n minte u ideea impe&ial'+ a&e le
ofe&ea un 3en de ompensaie la 3&eut'ile ,i lipsu&ile vieii otidiene. De data aeasta+ p&'#u,i&ea
impe&iului a fost nsoit' de o p&'#u,i&e a nivelului de t&ai+ =ia& a seu&it'ii pe&sonale. A disp'&ut ,i
9a&oma ideolo3i': pe a&e o &'spndea+ totu,i+ e.istena impe&iuluiF sufe&im+ da& el puin suntem
ma&i ,i =ia& temui. De aeea+ populaia este tentat' s' p&iveas' dispa&iia impe&iului a o pie&de&e+
a o t&a3edie+ mai mult a un 9omplot: deli#e&at pent&u a de-mem#&a un 3uve&n ,i o naiune DD.
Se&3in ,i T. Mustafson+ 9Rusia %>1> and C,at @t /eans for t,e Corld"+ pa3. "11E.
%.ist' o &ealitate psi=olo3i' a momentului pe a&e l t&ave&sea-' *usia+ &ealitate de a&e
t&e#uie s' inem seama. Conside&'m ' nt&;un u&s de 3eopoliti' este #ine s' semnal'm e.istena
aestei &ealit'i+ pent&u ' poate deveni 9mate&ie p&im': pent&u noi nt&up'&i ale ideii impe&iale.
*usia+ ne spun Se&3in ,i Mustafson+ t&'ie,te onvin3e&ea ' 9a fost amgit prsind locul pe care !l
merit !n lume: Dop.it.+ pa3. "1"E. Nostal3ia impe&ial' poate fi &eap&ins'+ fie p&int&;o politi' de
9&esentiment ,i umili&e: din pa&tea Oidentului+ fie p&in e,eul t&an-iiei a&e a& &eadue n mini
v&emu&ile de alt'dat' Dsau o om#inaie a aesto& tipu&i de fenomeneE. De aeea+ su#liniem de aum+
apusul ideii impe&iale este ondiionat n p&imul &nd de suesul eonomi inte&n al *usiei de a-i+
de mode&ni-a&ea sa.
4o&#ind desp&e impe&iu ,i ideea impe&ial' la &u,i+ nu putem s' nu amintim ' impe&iul
sovieti din pe&ioada soialist' a aestei uniuni avea o e.isten' st&utu&at' n mai multe e&u&i
onent&ie. P&imul+ dup' um p&ei-a ,i Y#i3nieO 8&-e-insRi D9Dame 'lan:+ pa3. !7E este impe&iul
5a&ii *usii. Ap&o.imativ 1!$ milioane de &u,i dominau ap&o.imativ 1!$ milioane de oameni
apa&innd uno& nume&oase naiuni ne;&use+ inlu-nd $2 milioane de musulmani asiatii ,i $2
milioane de u&ainieni.
Al doilea este impe&iul sovieti. P&in inte&mediul s'u+ 5osova ont&ola state satelit n a&e
t&'iau 1"2 milioane de mon3oli. Al t&eilea este impe&iul omunist al 5osovei+ a&e inludea state
p&eum Cu#a+ Nia&a3ua+ 4ietnam+ An3ola+ %tiopia+ Semenul de 6ud ,i Co&eea de No&d+ dependente
de 5osova din &aiuni e ineau de sp&i<in milita& ,i eonomi+ 3=ida&e politi'+ et. Aeste state din
u&m' au o populaie de i&a 132 milioane louito&i. P&in u&ma&e+ 1!$ milioane de &u,i au e.e&itat
un ont&ol politi asup&a unui sistem impe&ial a&e inludea $!$ milioane de oameni &'spndii n
nt&ea3a %u&asie ,i n te&ito&ii dependente de peste m'&i. Cu alte uvinte+ misiunea inte&naionalist' a
leninismului+ onside&' auto&ul ame&ian+ nu a &ep&e-entat det un alt nveli, pent&u p&omova&ea
uno& inte&ese impe&iale mai ve=i.
0!
Pent&u a putea u&m'&i unele dint&e p&inipalele p&o#leme de o&din 3eopoliti ale *usiei de
ast'-i s' nf'i,'m+ n datele sale suma&e+ peisa<ul politi al *usiei ,i 9strintii sale apropiate:
Dnea& a#&oadE.
)osta U*66 oninea 1$ &epu#lii unionale a&e au devenit state independente. %v3=eni Sasin ne
p&opune o sistemati-a&e a lo& pe a&e o &ep&oduem mai <os D9?,e )conomic Apace of t,e
5ormer Aoviet Fnion, past and present" n G. Jilliamson+ 9)conomic 2onseJuences of Aoviet
DisintegrationG.
Repu'licile -la(e. *usia+ U&aina+ 8ela&us. Cu anumite &e-e&ve+ spune auto&ul+ 5oldova a&
putea int&a n aeast' 3&up' Ddin nou+ am spune+ mentalit'ile impe&iale+ a&e nu o#se&v'
9am'nuntul: ' ($t din populaia aestui stat este fo&mat' din moldoveni+ dei &omniE.
Repu'licile TranscaucazieneF Meo&3ia+ A&menia ,i A-e&#ai<an. 1n iuda dife&enelo& de
&eli3ie+ adau3' auto&ul+ populaiile aestea sunt st&ns onetate ; isto&i ,i ultu&al ; u
Tu&ia+ I&anul ,i O&ientul 5i<loiu.
-tatele 'altieF %stonia+ Letonia ,i Lituania a&e s;au de-voltat ,i se afl' ,i ast'-i su#
influena Me&maniei+ Poloniei ,i '&ilo& sandinave.
Repu'licile +in Asia Central". U-#eRistan+ Bi&3=istan+ Tad<iRistan ,i Tu&Rmenistan au
devenit pa&te a impe&iului mult mai t&-iu+ ia& oloni-a&ea &useas' a avut o influen' &edus'.
O po-iie speial' oup' Ba-a=stanul+ unde &u,ii dein o ponde&e de peste !2t din populaie.
Cum vo& evolua aeste state n &apo&t u *usiaZ %.ist' un sena&iu a fiea&e s' ai#' p&op&ia
moned' ,i s' evolue-e u totul independent de *usiaI ipote-a opus' este a toate s' fo&me-e un
spaiu eonomi omun+ un spaiu al &u#lei. *ealist este un sena&iu inte&media&+ n a&e unele dint&e
aeste '&i vo& fo&ma o uniune eonomi' mp&eun' u *usia+ altele nu. De pild'+ 8ielo&usia de<a a
al'tuit o uniune u *usia. %ste foa&te p&o#a#il s' se al'tu&e aestei uniuni ,i Ba-a=stanul+ a&' ma&e
n a&e populaia &useas' deine o ponde&e impo&tant'.
A& fi+ f'&' ndoial'+ &isant s' se fa' <ude'i si3u&e n p&ivina evoluiei fie'&ui stat. 1n
1001 la Alma Ata s;a semnat un ao&d a&e v&oia s' ntemeie-e un 3en de Uniune %u&opean' a
%stului+ eea e numim Comunitatea 6tatelo& Independente DC6IE+ da& aeast' Uniune a funionat
modest. Cau-ele sunt multiple. )iea&e dint&e aeste '&i a&e ,i o st&ate3ie p&op&ie de evoluie ,i nu
vede n mod po-itiv+ din punt de vede&e politi+ un tip de su#o&dona&e fa' de 5osova. 1n aela,i
timp+ le3'tu&ile eonomie ,i su&sa de mate&ii p&ime pe a&e o &ep&e-int' *usia onstituie un ndemn
sp&e inte3&a&e. %.ist'+ dei+ dou' tendine ont&a&e n atitudinea aesto& '&i ,i numai timpul va =ot'&
a&e va fi nvin3'toa&e. 1n tot a-ul+ anali,tii spun ' un t&atat de 3enul elui de la Alma Ata a& putea
fi semnat nt&e *usia+ 8ielo&usia+ Ba-a=stan ,i *epu#liile din Asia Cent&al'+ eventual ele
t&ansaua-iene+ u e.epia A-e&#ai<anului.
Ilust&ativ' n aest sens este po-iia U&ainei. Al doilea stat din punt de vede&e demo3&afi
din fostul spaiu al U*66 D$" milioane de louito&iE ,i;a p&olamat p&int&e p&imele independena.
Din punt de vede&e politi+ U&aina ,i do&e,te independena+ da&+ n aela,i timp+ ea a&e o aut'
0$
dependen' ene&3eti' fa' de *usia. U&aina se -#ate n aest pa&ado.+ ia& ultimele sale evoluii se
pa&e ' o ap&opie de *usia.
4om insista puin asup&a U&ainei+ nt&ut a&e o po-iie 3eopoliti' foa&te impo&tant'F ea
&ep&e-int' inte&faa eu&opean' a ve=iului impe&iu. 93u poate fi subliniat !ndeajuns faptul c, fr
Fcraina, Rusia !nceteaz s fie un imperiu, dar, !mpreun cu Fcraina mai !nt*i amgit i, apoi,
subordonat, Rusia devine automat un imperiu: DY. 8&-e-insRi+ 9'arteneriatul prematur", n
9)uropa 2entral i de )st !n ciclonul tranziiei:+ pa3. "02E. O a&' de dimensiunile U&ainei u
po-iia sa 3eopoliti' nu se poate desp&inde de ve=ea le3'tu&' eonomi' det u un efo&t
finania& foa&te ma&e pe a&e aum nu ,i;l poate n nii un fel pe&mite. Pe fondul unei t&an-iii
ompliate+ n a&e &efo&ma nu a fost ondus'+ pot&ivit speiali,tilo&+ foa&te #ine+ U&aina a a<uns s'
ai#' o dato&ie de -ei de milia&de de dola&i fa' de *usia. )ostul minist&u de e.te&ne al *usiei+
And&ei Bo-&ev+ n faa uno& omenta&ii de tot felul ,i+ p&o#a#il+ a p&esiunilo& vestie+ a avut o
ap&eie&e neie&t'toa&eF 99n 2A@, totui, c,iar i un stat mare i dezvoltat economic precum Fcraina
nu poate s se descurce !n afara unor legturi str*nse cu Rusia. )xist o alternativH )ste
&ccidentul pregtit, de pild, s plteasc pentru petrolul i gazele livrate de ctre Rusia Fcrainiei,
Deorgiei i statelor din 2A@ sau s preia plata ctre Rusia a miliardelor de dolari, c*t reprezint
datoria FcraineiH @at de ce rolul i responsabilitile speciale ale Rusiei !n cadrul fostei Fniuni
Aovietice trebuie avute !n minte de ctre partenerii occidentali i sprijinite" DAnd&ei Bo-&ev+ 9?,e
:agging 'artners,ip"+ itat n Int&odue&ea la 9)uropa 2entral i de )st !n ciclonul tranziiei:E.
%uaia 3eopoliti' a U&ainei este+ poate+ ea mai omple.' dint&e toate &epu#liile
unionale. Pledea-' pent&u aest lu&u e.istena elo& ap&oape -ee milioane de &u,i a&e t&'ies n
aeast' a&'. )aptul ' U&aina deine C&imeea+ inut &uses+ louit n ma<o&itate de &u,i+ f'ut adou
de 't&e @&u,iov n 10$! u oa-ia mplini&ii a t&ei sute de ani de la uni&ea U&ainei u *usia. Ia&
ine deine C&imeea+ deine o po-iie =eie la 5a&ea Nea3&'. 5ai p&esus de toate+ aeste '&i au un
t&eut omun de ap&oape 3$2 de ani a&e nu poate fi ,te&s n iva ani. Cum spuneam+ foa&te
impo&tant' din punt de vede&e 3eopoliti este po-iia U&ainei a&e 9oup': ie,i&ea fostului impe&iu
sp&e %u&opa. De aeea+ 9transformarea ei dintr-o prelungire european a Rusiei !ntr-o barier a
Rusiei spre )uropa va fi foarte greu de acceptat de ctre /oscova: DP. Do#&esu, 3u este loc de
utopie", n volumul 9)uropa 2entral i de )st !n ciclonul tranziiei:E.
Dint&e elelalte &epu#lii unionale o situaie eva mai la&' au &epu#liile #altie. 6unt
sin3u&ele a&e nu au ade&at la C6I. %le do&es s' &esta#ileas' le3'tu&ile lo& isto&ieF %stonia u
)inlanda+ Letonia u elelalte '&i sandinave+ Lituania u Me&mania ,i Polonia. Ca sup&afa' ele
sunt+ fiea&e+ de m'&imea Aust&iei sau Un3a&iei+ da& populaia este de 1+( milioane D%stoniaE+ 3+/
milioane DLituaniaE+ 3+$ milioane DLetoniaE.
%.ist' dou' tipu&i de p&o#leme deliate n a-ul aesto& '&iF ele e.po&tau 't&e elelalte foste
&epu#lii unionale a. $2t din P&odusul Inte&n 8&ut. P&in u&ma&e+ un inte&es eonomi foa&te
impo&tant le fae s' menin' le3'tu&ile ome&iale u fostul spaiu sovieti. 1n aela,i timp+
o#ietivul politi dela&at este s' diminue-e aeste le3'tu&i ,i s' int&e n spaiul de influen'
oidental. Din punt de vede&e st&ate3i+ aeste '&i sunt semnifiative pent&u *usia+ nt&ut pe
te&ito&iul lo& t&e &ute ome&iale foa&te impo&tante. 1n plus+ po&tu&ile &use,ti de la 8alti' sunt
n3=eate pe timpul ie&nii. Desp&inde&ea aesto& state aentuea-' situaia *usiei de 9nfund'tu&'
ontinental':. Ne e.pli'm astfel de e *usia se mpot&ive,te tentativelo& de inte3&a&e a aesto& state
n st&utu&ile oidentale. Ne e.pli'm ,i de e Oidentul a manifestat oa&ea&e p&uden' n
nu&a<a&ea tendinelo& de desp&inde&e.
Toate ele t&ei '&i #altie au fost invitate s' neap' ne3oie&ile p&ivind inte3&a&ea n
Uniunea %u&opean' D%stonia din 1007+ Lituania ,i Letonia din deem#&ie 1000+ n u&ma summit;ului
de la @elsinRiE. \i *usia a ata&e do&e,te o ap&opie&e de Uniunea %u&opean'. 1n eea e p&ive,te
inte3&a&ea n st&utu&ile de seu&itate+ lu&u&ile stau u totul dife&it. \i nu &edem ' n pe&ioada
0(
imediat u&m'toa&e a& fi ,anse pent&u inte3&a&ea aesto& state n NATO. Dup' U&aina+ statele #altie
&ep&e-int' al doilea punt de onflit nt&e *usia ,i NATO.
Po-iia statelo& din Caua-+ pent&u fiea&e dint&e ele p&e-int' se&ioase difiult'i n tentativa de a
o#ine independena. %ste semnifiativ' n aest sens situaia Meo&3iei. Meo&3ia se nveinea-' u
5a&ea Nea3&' unde a&e dou' po&tu&iF 6u=umi ,i 8atumi. Pe de alt' pa&te+ valoa&ea po-iiei
3eopolitie a Meo&3iei a &esut dato&it' desope&i&ilo& de &esu&se pet&olife&e n 5a&ea Caspi'+
aeast' a&' situndu;se pe unul dint&e d&umu&ile pe a&e pet&olul a& putea a<un3e la 5a&ea Nea3&' ,i
de aii sp&e %u&opa.
Meo&3ia este o a&' &elativ mi'+ a&e o sup&afa' ap&o.imativ e3al' u ea a I&landei pe a&e
t&'ies $+$ milioane de louito&i. Cu o pau-' de iva ani+ imediat dup' p&imul &'-#oi mondial+ ea a
fost de la neputul seolului al ?I?;lea inte3&at' *usiei.
Pn' n 1002 avea un nivel de t&ai peste media &epu#liilo& unionale. %a p&oduea ele mai
#une vinu&i din fosta U*66 ,i avea un e.po&t masiv nt&ut fostul impe&iu nu avea o p&oduie
p&op&ie t de t ndestul'toa&e. 1n plus+ 3&u-inii e&au #uni ome&iani ,i ei e&au pa&tiula&ii a&e
ap&ovi-ionau piaa 5osovei u -a&-avatu&i De&au onside&ai un fel de 9miliona&i soiali,ti:E. De la
aest nivel+ n 100$ louito&ii apitalei ; T#ilisi ; nu aveau ap' ald' det de dou' o&i pe s'pt'mn'
te dou' o&e. Amintim aest lu&u pent&u a vedea um simt+ um pot pe&epe oamenii o#i,nuii
p&emisele t&an-iiei ,i um se poate e.plia apa&iia uno& o&ient'&i nostal3ie.
Meo&3ia s;a p&olamat independent' n 1001+ ia& p&imul p&e,edinte a&e a ,ti3at ale3e&ile a
fost Yviad MamsaRu&dia. Din 100" pute&ea a fost p&eluat' de %dua&d \eva&dnad-e+ fostul minist&u de
e.te&ne al U*66. 6e p'&ea ' Meo&3ia va deveni u adev'&at independent'. Numai ' pe te&ito&iul
s'u au i-#unit > la timp+ am spune > mi,'&i de independen' a uno& p&ovinii.
P&ima a fost ea iniiat' de Osetia de 6ud. Osetinii+ popo& din Caua-+ t&'ies n dou'
p&oviniiF Osetia de No&d inte3&at' )ede&aiei *use D(22 mii de louito&iE+ ,i Osetia de 6ud D122 mii
de louito&i dint&e a&e ($t osetini ,i 32t 3&u-iniE a&e fae pa&te din Meo&3ia. Osetia de 6ud ,i
p&olam' independena. Meo&3ia dela&' neonstituionalitatea =ot'&&ii. I-#une,te un onflit
milita& a&e ia sf&,it doa& n 1003+ nd Meo&3ia ade&' la C6I+ p&ile< u a&e do#nde,te sp&i<inul
5osovei n soluiona&ea onflitelo& inte&ne. 1n mai 100(+ se semnea-' 5emo&andumul &uso;
3&u-ino;osetin u p&ivi&e la asi3u&a&ea seu&it'ii ,i n&ede&ii nt&e p'&i.
Cumva dup' aela,i sena&iu a&e lo ,i onflitul din A#=a-ia ; &epu#li' autonom' a
Meo&3iei+ situat' pe lito&alul 5'&ii Ne3&e D$!2 mii de louito&i dint&e a&e 1/t a#=a-i+ !3t 3&u-ini
,i 1/t &u,iE avnd apitala la 6u=umi. A#=a-ia ,i dela&' independena+ T#ilisi nu &eunoa,te
=ot'&&ea+ i-#une,te onflitul a&mat+ a#=a-ii fiind sp&i<inii de 9volunta&i: din Caua-ul de No&d.
Ce&t este ' la 1! mai 100! a fost semnat la 5osova un ao&d de neta&e a foului n -ona
onflitului 3eo&3iano;a#=a- a&e p&evede &ea&ea unei -one de seu&itate unde s' fie disloate fo&e
de menine&e a p'ii ale C6I. 1n 100(+ Meo&3ia ,i A#=a-ia au onvenit 9p&elun3i&ea mandatului
t&upelo& &use:.
Dei &epu#liile unionale sunt supuse si uno& p&esiuni de felul aesta din pa&tea 5osovei. \i
ele nu au de ales. Aept' medie&ea 5osovei+ aept' t&upe &use,ti pent&u a;,i salva e.istena
statal'. Pe de alt' pa&te+ e.emplul dat a&at' t de ompliat' este situaia nu numai n Caua-+ i n
mai toate &epu#liile unionale. )iea&e &epu#li' a&e 9pun3i de populaie: de alt' etnie a&e pot
&epede deveni mas' de manev&'. De aeea+ p&o#lema independenei aesto& &epu#lii fa' de *usia
este foa&te ompliat' si t&e#uie t&atat' u ma&e puden' si+ am spune+ u inele3e&e.
A&menia nu a&e ie,i&e la ma&e sau la alte 'i de omuniaie impo&tante. T&ei dint&e ele pat&u
'&i u a&e se nveinea-' sunt islamie DTu&ia+ A-e&#ai<an ,i I&anE+ ia& de Meo&3ia este desp'&it'
de un munte t&ave&sat numai de o ale fe&at' a&e nu poate t&anspo&ta mai mult de o p't&ime din
0/
ome&ul '&ii. Po-iia sa este i-#ito& de asem'n'toa&e u ea a Nepalului sau Lesoto ; dei f'&' aes
di&et la o ale de omuniaie impo&tant'. De aeea+ o #un' &elaie u 5osova este p&inipala
soluie de sup&avieui&e.
Cea mai ma&e a&' aua-ian' ; A-e&#ai<anul D7 milioane louito&iE ; a sufe&it mult n u&ma
onflitului din Na3o&no Ba&a#a= pent&u ' a fost nt&nt' de o a&' mai mi' DA&meniaE ,i pent&u '
a pie&dut un impo&tant te&ito&iu. *e3iunea Na3o&no Ba&a#a= DBa&a#a=ul de munteE a fost o enlav'
n ad&ul A-e&#ai<anului. Cei 102 de mii de louito&i ai s'i e&au n p&opo&ie de 72t a&meni ,i "2t
a-e&i. 1n 10"2+ on3&esul a&menilo& din Na3o&no Ba&a#a= deide uni&ea aestei -one u a&menii. La
inte&venia lui 6talin+ aest te&ito&iu este edat A-e&#ai<anului. Am menionat aest lu&u pent&u '
e&a o p&ati' impe&ial' ; pe a&e nu au p&atiat;o numai &u,ii+ da& n a&e 6talin a n&e3ist&at
adev'&ate pe&fo&mane ; de a fae asemenea mp'&i&i ,i &emp'&i&i a&e s' &ee-e poteniale su&se de
onflit. Dei+ n a-ul 5oldovei de peste P&ut+ 6talin a luat no&dul ,i sudul '&ii ,i le;a dat U&ainei+
&end ma&i ompliaii ulte&ioa&e. 1nt&;un mod asem'n'to& a p&oedat n a-ul Osetiei+ a inutului
Na3o&no et.
La sf&,itul deeniului al I?;lea au lo demonst&aii ale a&menilo& din enlav' n favoa&ea
uni&ii u A&menia. 6e a<un3e la onflit des=is. 1n p&im'va&a lui 1003 se delan,ea-' ofensiva
etniilo& a&meni n u&ma '&eia sunt des=ise dou' o&idoa&e de le3'tu&' u A&menia ,i este ue&it
12t din te&ito&iul a-e&. Cu un an mai t&-iu a&e lo un 3en de &e3lementa&e+ un ao&d semnat de
p'&ile impliate la 5osova.
A-e&#ai<anul este o a&' vein' u I&anul Dde altfel pe te&ito&iul s'u t&'ies muli i&anieiniE. Pe
de alt' pa&te+ impo&tana aestui stat a &esut odat' u desope&i&ea &e-e&velo& de pet&ol din 5a&ea
Caspi'. )&ust&at de vito&ia a&mean'+ p&eum ,i de sp&i<inul sovieti impliit ao&dat A&meniei n
timpul onflitului+ A-e&#ai<anul de-volt' le3'tu&i vi-i#ile u Oidentul Dmai ales u 6UAE. De
altfel+ ,i '&ile oidentale au tot inte&esul s' amplifie oope&a&ea u 8aRu. De aeea t&aieto&ia
aestei '&i va fi+ f'&' ndoial'+ asendent'.
Plin' de neunosute este ,i evoluia '&ilo& din Asia Cent&al'/ Au nalte &ate de &e,te&e a
populaiei ,i+ n aela,i timp+ sunt p&int&e ele mai s'&ae &epu#lii ale fostului spaiu sovieti. *olul
lo& lasi n ve=ea divi-iune soialist' a fost aela de a p&odue mate&ii p&ime. )oa&te impo&tant
nt&e aeste state este U-#eRistan. Cu o populaie de "! de milioane ,i o sup&afa' mai ma&e det a
Me&maniei ,i mai mi' det a )&anei+ #enefiiind de o ondue&e &ealist' ,i =ot'&t'+ U-#eRistanul
a onsemnat n ultimii ani &itmu&i de &e,te&e eonomi'. %l se deta,ea-' nt&e ele pat&u '&i. Da&
aeste '&i sufe&' dou' tipu&i de influene u semnifiaii 3eopolitie de net'3'duitF influena '&ilo&
musulmane situate la sud ; ,i influena C=inei situat' la vest.
1n toate fo&mele de o&3ani-a&e ale omeni&ii+ diplomaia a e.istat ,i va ontinua s' fie una dint&e ele
mai impo&tante disipline de p&omova&e ,i &eali-a&e a politiii e.te&ne a statelo&.
5a&ile pute&i ale lumii+ toi ma&ii ,efi de stat au &eu&s la se&viiile diplomaiei ,i ale diplomailo&
pent&u atin3e&ea sopu&ilo& n unoa,te&ea o#ietivelo& politie dela&ate sau se&ete ale aliailo& sau
du,manilo& p&eum ,i n ela#o&a&ea sau adapta&ea p&op&iilo& o&ient'&i de politi' e.te&n'+ n sopul
ap'&'&ii inte&eselo& p&op&ii u o efiien' spo&it' n mediul ontinental ,i mondial.
07
8i#lio3&afie
1. Pet&e Constantin ; Diplomaie eonomi'+ %d A6%+ "22$I
". Meo&3e 5a&in+ Pet&e Tanasie si Dan Dumit&iu ; U-ane diplomatie si de p&otool > %d.
Independena eonomi'
3. 5i&ea 5alita ; Diplomaia > %d. Didati' si peda3o3i'
!. @en&A Bissin3e& ; Diplomaia > %d. All
$. 6=aun *io&dan ; Noua diplomaie > %d. Antet ?? P&ess Diplomaia
(. 6tan P. Da&ius Meo&3e ; *olul diplomaiei n #una onvetui&e a statelo&
/. Constantin 4lad ; Diplomatia 6eolului ??
7. )ontaine+ And&X ; Isto&ia *'-#oiului *ee+ vol. 1+ %ditu&a 5ilita& + 8uu&esti+ 100"
0. )ontaine+ And&X ; Isto&ia *'-#oiului *ee+ vol. "+ %ditu&a 5ilita&'+ 8uu&esti+ 100"
12. )ontaine+ And&X ; Isto&ia *'-#oiului *ee+ vol. 3+ %ditu&a 5ilita&'+ 8uu&esti+ 1003
11. )ontaine+ And&X ; Isto&ia *'-#oiului *ee+ vol. !+ %ditu&a 5ilita&'+ 8uu&esti+ 100!
1". C&eoiu M=. si C=i&il' 5. > %onomie 5ondial' > %d. Po&to ; )&ano+ Malai+ "222
13. Dumit&u 5a-ilu ; Diplomaia D&ept diplomati si onsula& %ditu&a Lumina Le. 8uu&esti+ "223
1!. Duulesu+ 4ito& > Diplomaia 6e&et'. %ditu&a Casa %o&opean'. + 8uu&esti+ 1001
1$. Cosa+ 5i&ea ; %onomia inte3&'&ii eu&opene. %ditu&a T&i#una %onomi'+ "22!
1(. 5CauleA+ 5a&tin ; *usia+ Ame&ia si *'-#oiul *ee. 10!0;1001+ Poli&om+ 1000
1/. 6oulet+ Gean;)&anwois ; Isto&ia ompa&at' a statelo& omuniste din 10!$ pn' n -ilele noast&e+
Poli&om 1007
17. Ta#ouis Menevizve ; "2 de ani de tensiune diplomati'. %ditu&a Politi'+ 8uu&esti+ 10($
10. Titulesu+ Niolae ; Doumente Diplomatie. 8uu&esti+ %ditu&a Politi'+ 10(/
"2. 4lad+ Constantin ; *elaii Inte&naionale politio;diplomatie ontempo&ane. %ditu&a )undaiei
K*omnia de 5ine9+ 8uu&esti+ "221
"1. P&of. Univ.D&. Dumit&u 5a-ilu A&tiol >Diplomaia des=is' si se&eta *evista de tiin' si
anali-' politi' KLumea ma3a-in K
"". OOO.mae.&o
"3. OOO.mapn.&o
"!. OOO.nato.int
"$. OOO.un.o&3
"(. OOO.3lo#alseu&itA.o&3
"/. OOO.state.3ov
00