Dacia,

teritoriul locuit in antichitate de daco-geti,

corespunzind in linii mari
cu teritoriul locuit mai tirziu de romni.
Dacia

Incepind din ultimii ani ai sec. 6 i.e.n. si pina in sec. I i.e.n., pe teritoriul Daciei
sint mentionate de izvoare diferite uniuni de triburi daco-getice, mai importante fiind
cele de sub conducerea lui Dromichaites (inceputul sec. 3 i.e.n.), Oroles si
Rubobostes (prima umatate a sec. ! i.e.n.). "a inceputul sec. I i.e.n. pe teritoriul dac
se formeaza, sub conducerea lui Burebista un stat incipient cu centrul in #untii
$rastiei. %rintr-o serie de razboaie, &urebista a largit mult granitele statului sau astfel
incit in anul '( i.e.n, acesta se intindea din )arpatii %adurosi pina in &alcani si de la
#area *eagra pina la Dunarea milocie si muntii +lovaciei.
Dacia lui &urebista a fost multa vreme considerata ca un stat sclavagist incepator.
%rincipalele clase fiind insa nobilii (pileati) si oamenii liberi de rind (comati), iar
sclavii ucind un rol relativ neinsemnat in productie, s-a auns astazi la concluzia ca
acest stat nu era sclavagist si nu se dezvolta pe linia orinduirii sclavagiste. ,ste posibil
ca dacii sa fi cunoscut in acel timp o varianta, a modului de productie tributal. +tatul
dac avea un pronuntat caracter militar, in cadrul sau un rol important il ucau preotii.
Dacia in timpul regelui Burebista (81 ien--44ien)
+ub &urebista, marele preot Deceneu e-ercita o autoritate deosebita (a auns pina
la rangul de vicerege). Dupa, moartea lui &urebista ('' i.e.n.), vasta sa stapinire se
destrama. +tatul dac intracarpatic, cu centrul in #untii $rastiei, continua insa sa
e-iste, condus de Deceneu, Comosicus, )or.llus, urmati de mai multi regi ramasi
necunoscuti, apoi de Scorillo, Duras si Decebal. In alte parti ale Daciei au e-istat in
aceasta perioada formatiuni politice mai mici, cu caracter de state incepatoare sau de
uniuni tribale, cum erau cele conduse de Cotiso (in &anat), Coson, Dicomes (dupa,
unii autori in )impia #unteana sau #oldova), Rholes, Dap! si "ra!es (in
Dobrogea). /imp de un secol si umatate, dupa moartea lui &urebista, daco-getii au
luptat impotriva e-pansiunii romane, dar n-au putut impiedica cucerirea Dobrogei (!(
i.e.n.) si, in sec. I e.n., pustiirea in mai multe rinduri a sudului #unteniei. In fata
pericolului tot mai amenintator, cele mai multe triburi dacice s-au unit din nou, spre
0
sfirsitul sec. I e.n., formind un stat puternic sub conducerea lui Decebal.
+ub domnia acestuia dacii au purtat razboaie cu Domitian ((1-(2 e.n.) si cu /raian
(1#1-1#$ e%n% si 1#&-1#' e%n%) in urma carora statul dac a fost invins si desfiintat, iar o
mare parte a teritoriului sau, transformat in provincia Dacia, a fost ane-at Imperiului
roman. 3omanii au introdus in Dacia forme de viata si de organizare administrativa,
relatiile sociale proprii.
(rimul razboi dacic
)l doilea razboi dacic
Dacia romana%
3amas in Dacia dupa terminarea razboaielor (046 e.n.), /raian a creat in
*ransil+ania (cu e-ceptia coltului de +,, din &anat si din umatatea apuseana a
$lteniei o noua provincie romana, alcatuind o singura unitate administrativa. +udul
#oldovei, #untenia, estul $lteniei si coltul de +, al /rausilvaniei au fost ane-ate
#oesiei Inferior. Dacia romana era o provincie imperiala de rang consular,
adininistrata de imparat printr-un imputernicit al sau (numit dintre membrii ordinului
senatorial, fosti consuli) care purta titlul oficial de legatus 5ugusti propraetore. 5cesta,
in calitatea sa de guvernator al provinciei, era investit cum imperio, ceea ce-i dadea
puteri depline in conducerea si administratia provinciei, in comandarea trupelor si in
e-ercitarea dreptului de a udeca. "egatul imperial era autat de un procurator 5ugusti
cu atributii financiare. %rirnul guvernator al Daciei a fost Decimus /erentius
+caurianus, in timpul guvernarii caruia (046-e.n.) a fost intemeiat si primul oras roman
din Dacia, metropola a provinciei, colonia 6lpia /raiana 5ugusta Dacica, la titulatura
careia in vremea lui 5drian se va adauga si epitetul +armizegetusa. $rasul a fost
intemeiat prin colonizarea veteranilor din legiunile care participasera la cucerirea
Daciaei. /rupele romane, destul de numeroase, lasate in Dacia (legiunea ,---
.emina, I 5diutri-, I7 8lavia 8eli-) erau masate in mare parte la granita de * si *7 a
provinciei avind in sarcina apararea regiunii aurifere si a liniei de orase de pe marele
drum imperial ce strabatea Dacia de la * la +, intre %orolissum si Dierna, la ,, de-a
lungul $ltului, in /ransilvania si $ltenia.

Dacia Romana

!
Dacia era aparata, de trupele #oesiei Inferior, dispuse intr-un arc de cerc care,
incepind de la &arbosi, in fata Dinogetiei, urca pe +iret spre interiorul arcului carpatic
prin pasul $ituz, la &retcu. De aici continua pina ce atingea $ltul la 9oghiz, urmindu-
i apoi cursul pina in pasul /urnul 3osu si mai departe pina la varsarea lui in Dunare, la
Islaz. 5vind acest amplu sistem de aparare, dispus pe doua fronturi, /raian a retras o
serie de trupe din Dacia pe care le-a trimis in %annonia si in #oesia Inferior. Dar in
001 e.n., indata dupa moartea neasteptata a acestuia, in Dacia au avut loc tulburari
provocate de izbucnirea unei rascoale a populatiei autohtone, la care s-au adaugat si
atacuri ale sarmatilor.
5drian a vizitat Dacia, a reprimat miscarile si a efectuat prima impartire
administrativa a provinciei (00(- 002 e.n.) in Dacia Inferior si Dacia +uperior. 5u fost
abandonate + #oldovei si #untenia de la , de $lt, trupele romane de aici fiind
transferate in armata Daciei Inferior, fie retrase in #oesia Inferior. 3omanii au
mentinut insa unele capete de pod pe malul sting al Dunarii, ca cel de la &arbosi (ud.
:alati), de unde au continuat sa supravegheze teritoriul #unteniei. Din $ltenia si
coltul sud-estic al /ransilvaniei a fost creata o noua provincie; Dacia Inferior. 5ceasta
dispunea de granite bine aparate, alcatuite pe de o parte de culmile )arpatilor, peste
care se putea patrunde numai prin pasurile intarite si bine pazite de romani, iar pe de
alta parte de linia $ltului, prin "imes 5lutanus, puternic fortificata, de 5drian si
imparatii urmatori pina aproape a sfirsitul stapinirii romane in Dacia.
Dacia Inferior era o provincie procuratoriana condusa de un procurator condusa
de un procurator organizare care a dainuit pina la retragerea aureliana (sub :allienus,
guvernatorul consular, care facea parte din ordinul senatorilor, a fost inlocuit, probabil,
cu un prefect din ordinul ecvestru). %rovincia Dacia bastion inaintat al 3omei in lumea
<barbara,=, era aparata de peste '4 444 de soldati din legiuni si trupe au!iliare.
/rupele stationau in castre situate fie la granite, fie in interiorul provinciei. )ele mai
importante erau castrele de legiuni de la )pulum si %otaissa, precum si castrele de
frontiera de la #icia, %orolissum, 5ugustia etc.
In epoca romana Dacia a cunoscut o considerabila dezvoltare economica al carei
finalitate era, fireste, 3oma. +-au realizat progrese in domeniul mineritului,
mestesugurilor, agriculturii, a inflorit comertul, s-a e-tins folosirea scrisului. 5u aparut
o serie de asezari urbane (6lpia /raiana, *apoca, Drobeta, 5pulum, 3omula etc.), care
au primit pe rind, datorita dezvoltarii lor urbane, rangul de municipium si chiar pe cel
de colonia. 5ceasta dezvoltare s-a bazat in mare masura pe e-ploatarea muncii
sclavilor si a populatiei autohtone aservite. Descoperirile facute in castre ca acelea de
la #icia, 5ugustia, &ologa, &uciumi, $rheiul &istritei, in asezari ca acelea de la
)asolt, )ristesti, *oslac, $brea, in cimitirele de incineratie de la )asolt, )albor,
+oporu de )impie, $brea etc., marele numar de trupe au-iliare formate din daci in
cursul sec. !-3 e.n. ca si numele dacice din inscriptii dovedesc persistenta populatiei
autohtone sub stapinirea romana. 5laturi de daci, in noua provincie au trait numerosi
colonisti romani, adusi din toate colturile Imperiului roman (e- toto orbe romano).
In anul !10 e.n., imparatul 5urelian, avind nevoie de trupele din Dacia pentru
intarirea liniei Dunarii, a retras armata si administratia din provincie creind, la + de
fluviu, o provincie noua cu acelasi nume (curind, aceasta va fi impartita in doua;
Dacia 3ipensis si Dacia #editeranea). 4 parte dintre locuitori, mai ales din paturile
3
instarite, au plecat la + de Dunare, dar marea maoritate a populatiei daco-romane a
ramas pe loc, dind nastere, in a doua umatate a mileniului I e.n., poporului romn si
limbii romne. Dacia a fost imediat ocupatade triburile dacilor liberi din nord si vest
si de unele grupuri de goti.
Dacia /al+ensis
%rovincie romana cu capitala la 3omula (#alva), creata in 061-062 e.n. pe locul
Daciei Inferior, condusa de un procurator 5ugusti sau praefectus 5ugusti. #entionata
numai in inscriptii descoperite in afara Daciei. 6nii istorici au localizat-o gresit in
&anat, identificind #alva la Denta (). %atsch, ). Daicoviciu). /rei inscriptii
descoperite in +pania, :recia si 5lgeria arata ca #alva era o alta denumire a orasului
3omula din $ltenia, ceea ce demonstreaza ca localizarca Daciei #alvensis nu se poate
face decit in $ltenia.
Dacia Ripensis
%rovincie romana cu capitala la 3atiaria, infiintata de 5urelian la + de Dunire,
odata cu retragerea trupelor romane din Dacia (!10 e.n.). Dacia 3ipensis era situata
intre Dunare, riul 7it, #untii &alcani si riul %orec>a (Iugoslavia). Dacia 3. se e-tindea
si pe malul sting al Dunarii, stapinind capete de pod la +vinita, %oeena, Dierna, Desa,
+ucidava etc. In Dacia 3ipensis au fost transferate din Dacia, legiunile ?III :emina
(la 3atiaria) si 7 #acedonica (la $escus), ambele fiind comandate de un du- Daciae
3ipensis. Desi a suferit de pe urma invaziei gotilor, hunilor, a+arilor si sla+ilor,
provincia s-a mentinut pina in sec. 6 e.n.


Descoperirile arheologice f@cute pe teritoriul A@rii noastre, cu deosebire Bn
ultimele decenii, arat@ c@, din cele mai Bndep@rtate vremuri e-ist@ dovezi asupra
prezenAei omului Ci a comunit@Ailor omeneCti, Bnc@ de pe cnd omul se forma prin
munc@, iar societatea se constituia treptat, treptat. %e solul patriei noastre au Bnflorit
culturi care stau al@turi de cele din zona mediteranean@ Ci ,uropa central@D este
suficient s@ amintim Bn acest sens splendida civilizaAie )ucuteni cu minunata ei
ceramic@ pictat@ Ci <9oraE de la 8rumuCica, dar mai ales cultura 9amangia din
Dobrogea Ci de la Dun@rea de Fos, cu renumitul s@u <.0nditorE, descoperit la
)ernavod@ Bn anul 02G6, o capodoper@ a artei neolitice universale. 5cum patru milenii,
'
se dezvolta pe meleagurile regiunii carpato-danubiano-pontice viaAa istoric@ a tracilor,
cu o art@ Ci o metalurgie a bronzului dintre cele mai prospere din ,uropa acelor vremi.
/racii intrau astfel Bn istoria lumii prin Bmbog@Airea tezaurului cultural al continentului
nostru.
*ucleul patriei tracilor a fost Ainutul carpato-danubiano-pontic. De aici ei s-au
rev@rsat pn@ departe, aungnd pn@ la /roia cea cntat@ de 9omer Ci participnd la
iureCul care a dus la pr@buCirea puterii miceniene Ci a statului hittit din 5sia #ic@. Hn
prima um@tate a mileniului I B.e.n. se r@spndise Bn lumea tracic@ Ci fierul, care va
determina o rapid@ dezvoltare a forAelor de producAie. /imp de o mie de ani, atelierele
tracice, Bn special cele din /ransilvania, dar Ci cele din zona e-tracarpatic@ Ci din
Dobrogea, au produs arme str@lucitoare, unelte diverse Ci podoabe felurite, piese de
harnaCament, dintre care unele sunt adev@rate opere de art@. 5rmele tracice erau
renumite Ci rivalizau cu cele miceniene prin form@, decor si eleganA@. )u aceeaCi
pricepere, meCterii traci lucrau Ci obiecte de aur Ci argint, dup@ cum, din sec. ?II-?I
B.e.n., ei devin st@pni Ci pe cunoCtinAele tehnologice legate, de data aceasta, de
metalurgia fierului, care, dup@ opinia lui 8r. ,ngles a jucat un rol revoluionar n
istoria umanitii.
Hnainte de milocul mileniului I B.e.n. triburile Ci uniunile de triburi tracice din
zona carpato-danubiano-pontic@ Ci nord-est-balcanic@ Ci-au intensificat leg@turile de
schimb cu lumea mediteranean@ Ci cu cea din 5sia #ic@. Hn aceast@ epoc@ Bncepe s@ se
manifeste Ci influenAa greceasc@. %e A@rmul #@rii *egre aveau s@ se BnfiinAeze
coloniile greceCti 1istria, /omis, )allatis, care vor deveni focare de iradiere a
elementelor de civilizaAie superioar@, care vor fi asimilate Ci transformate de autohtoni,
potrivit gustului artistic Ci nevoilor lor. 7a avea loc o Bnrurire reciproc@, dar substratul
tracic BCi va p@stra structura sa unitar@, pe Bntregul spaAiu unde se vor forma geto-dacii.
%e substratul general tracic se vor forma deopotriv@ tracii meridionali Ci ramura
nordic@, aceea a geto-dacilor, cea mai important@ Bn p@rAile de sud-est ale ,uropei. Hn
aria de locuire a tracilor de nord se cristalizeaz@, Bn sec. 7III-7II B.e.n., o mare unitate
de cultur@, pe care arheologii o numesc, dup@ o uzanA@ internaAional@, cultura
&asarabi, o localitate Bn ud. Dol. 5ceasta acoperea o mare arie geografic@, al c@rei
centru se spriinea tot pe )arpaAi Ci pe Dun@re. De pe fondul etno-cultural &asarabi s-
au ridicat geto-dacii, popor care Bncepuse s@ se constituie ca atare chiar din cursul
dezvolt@rii culturii &asarabi. :eto-dacii formau, Bnc@ de la Bnceput, o puternic@ entitate
etnic@, lingvistic@, economic@ Ci Bn vremea lui &urebista, politic@.
%e plan spiritual, geto-dacii se manifestau tot Bn cadrul aceleiaCi mari unit@Ai
etno-culturale. ,i locuiau pe Bntreaga arie dintre pantele de nord ale &alcanilor
(9aemus, +tara %ianina), )arpaAii %@duroCi I la nord, litoralul de vest Ci de nord al
%ontului ,u-in Ci /.ras (*istru) I la est Ci Dun@rea milocie Ci #orava spre vest Ci
sud-vest. %e aceast@ Bntins@ vatr@, geto-dacii vor crea o civilizaAie material@ Ci
spiritual@ superioar@ aceleia a neamurilor Bnvecinate. /ot pe aceast@ vatr@ va avea s@ se
petreac@, diferenAiat, sinteza daco-romane Ci formarea poporului romn. Hn
istoriografia str@in@ a circulat p@rerea c@ geto-dacii nu ar fi traci, ci germani, cel2i sau
sla+i. De asemenea, s-a vorbit mult c@ geto-dacii sunt de origine balcanic@ Ci c@ au
trecut la nord de Dun@re dup@ um@tatea sec. 7 B.e.n. $ asemenea concepAie a fost
posibil@ din cauza lipsei izvoarelor scrise ale antichit@Aii privind pe geto-daci. Hntruct
istoricul grec 9erodot, <p@rintele istorieiE, amintea pe geAi numai la sud de Dun@re
G
(Istru), unde s-ar fi Bnvecinat cu sci2ii, s-a tras concluzia greCit@ c@ geAii ar fi <emigratE
sau s-ar fi <str@mutatE la nord de Istru Bn perioada de dup@ G0' B.e.n., cnd 9erodot
relateaz@ campania lui Darius I Bmpotriva sciAilor Ci lupta geAilor pentru ap@rarea
libert@Aii Ci independenAei lor.
Descoperirile arheologice infirm@ p@rerea lui 1erodot privind prezenAa sciAilor
pe Dun@re Ci ele documenteaz@, Bn mod concret, locuirea geAilor Bntre &alcani, )arpaAi
Ci *istru Bnc@ din sec. 7II B.e.n., iar prin BnaintaCii lor traci, din vremuri imemoriale.
:eAii Ci dacii erau unul Ci acelaCi popor, de esenA@ etnic@ tracic@ Ci vorbind aceeaCi
limb@, cea tracic@. "a *rogus (ompeius g@sim precizarea c@ dacii sunt de acelai
neam cu geii Ci c@ sunt o mldi a acestora, iar Strabo, contemporan, Bn parte, cu
&urebista, arat@ c@ dacii vorbesc aceeai limb cu geii, cea tracic@. %liniu cel
&@trn vorbea de geAii pe care romanii i numesc daci. De la +trabo Ctim c@ geii
sunt cei care se ntind spre Pont i spre rsrit, iar dacii cei care locuiesc n partea
opus, spre Germania i izvoarele Istrului, subliniind prin aceasta deosebirea doar
teritorial@ dintre geAi Ci daci. /ermenul de daci apare prima dat@ la Caesar, cuceritorul
:aliei, iar acela de Dacia la *acit Ci )grippa. /ermenii geto-daci, daco-geAi Ci traco-
geAi sunt termeni moderni, folosiAi pentru a scoate Bn evidenA@ unitatea etnic@ Ci
originea tracic@ a geAilor Ci a dacilor. Intrarea Bn lumina istoriei mai devreme a geAilor
se datoreCte apropierii lor de lumea greceasc@ Ci condiAiilor istorice Ci geografice
specifice. Implicarea geAilor Bn evenimentele legate de campania lui Darius din G0'
B.e.n. a fost determinat@ de interesele statului persan de a-Ci e-tinde st@pnirea Ci
asupra cet@Ailor greceCti de pe litoralul vestic Ci nordic al %ontului ,u-in Ci asupra
neamurilor din interior, Bn speA@ tracii meridionali, geAii Ci sciAii. :eAii intrau astfel Bn
cadrul istoriei universale antice Bnc@ din sec. 7I B.e.n De fapt, Bns@Ci dezvoltarea
social-economic@, politic@ Ci militar@ a geAilor a cunoscut un ritm mai viu dect acela
al populaAiei din zona intracarpatic@.
Dac@ privim mai Bndeaproape documentarea arheologic@ actual@, datnd de
dup@ GG4 B.e.n., se poate uCor observa c@ s-a petrecut o inegalitate Bn ritmul dezvolt@rii
societ@Aii din aria carpato-danubiano-pontic@ Ci nord-est-balcanic@, c@ acest ritm s-a
accelerat Bn sud-estul 3omniei Ci Bn &ulgaria de nord, adic@ acolo unde izvoarele
antice amintesc pe geAi Ci unde izvoarele arheologice vin s@ confirme o atare
diferenAiere, care a cuprins deopotriv@ Ci zona getic@ de la est de )arpaAi. %rocesul
cristaliz@rii civilizaAiei geto-dace a durat relativ mult, printr-o neBncetat@ dezvoltare a
fondului str@vechi, tracic, de milenar@ tradiAie, care a d@inuit Bn toat@ epoca geto-dac@,
daco-roman@ Ci a r@zb@tut Bn fiinAa poporului nostru. Documentarea arheologic@
dobndit@ prin s@p@turi efectuate Bn ultimele trei decenii pe Bntreg teritoriul patriei
noastre a Bmbog@Ait considerabil cunoCtinAele noastre cu privire la cultura material@ Ci
spiritual@ a geto-dacilor. ,conomia lor se baza Bndeosebi pe agricultur@ Ci creCterea
animalelor, la care se ad@ugau meCteCugurile felurite Ci comerAul. Hn urul salinelor s-
au Bnfiripat puternice centre economice, politice Ci militare. 5Ca a fost centrul
Burida+a din urul bogatelor saline de la $cnele #ari Ci $cniAa din udeAul 7lcea. %e
m@sur@ ce s-au Bmbog@Ait cunoCtinAele tehnologice s-au diversificat uneltele, s-au
r@spndit br@zdarul de fier Ci cuAitul de t@iat brazda, cele dou@ unelte principale ale
plugului, care au m@rit randamentul muncii Bn cultivarea p@mntului. Dacii au folosit
un singur tip de br@zdar de plug, format dintr-o bar@ de fier, l@Ait@ la un cap@t Ci cu
crlig la cel superior, ce urma s@ fie fi-at Bn lemn.
6
5semenea br@zdare, de tip dacic, au fost descoperite Bn multe aCez@ri Ci cet@Ai
geto-dace; %oiana, B0tca Doamnei, &rad, 3@c@t@u, %opeCti pe 5rgeC, $cniAa-
&uridava, :r@diCtea #uncelului, Cet32eni. "a nord de Dun@re acest tip de plug se
r@spndeCte Bnc@ de la Bnceputul sec. II B.e.n., apoi se generalizeaz@ pn@ Bn epoca lui
Decebal Ci persist@ Bn perioada st@pnirii romane Ci chiar Bn epoca post-roman@. 6nele
depozite de unelte agricole conAin, la un loc, br@zdare de tip dacic Ci pe cele de tip
roman. Hn asociere cu br@zdare sau izolate, s-au descoperit cuAite de plug Bn form@ de
bar@, l@Ait@ la cap@tul-cuAit Ci Bngustat@ la cel@lalt cap@t, pentru a putea fi fi-at Bn
grindeiul plugului. 6neltele folosite Bn agricultur@ de c@tre daci sunt foarte numeroase
Ci ele fac dovada unei dezvoltate metalurgii a fierului Ci a unui nivel superior de
cunoCtinAe. /ot att de variate erau uneltele Ci Bn meCteCugul tmpl@riei, lemnul fiind la
daci materialul de construcAie de baz@, ct Ci la obAinerea unor unelte de BntrebuinAare
gospod@reasc@ obiCnuit@, curent@.
"a fortificaAiile cu caracter militar sau la construcAiile religioase se folosea Bn
mare cantitate lemnul. 5u e-istat cet@Ai cu fortificaAii numai din lemn Ci p@mnt, cum a
fost &uridava dacic@, din +ubcarpaAii vlceni. "emnul era utilizat Ci la construcAiile de
piatr@, aCa Bnct dacii Ci-au sporit mereu gama uneltelor de tmpl@rie, cum au fost;
toporul, cu operaAii multiple, de la cele mai simple pn@ la dulgherieD barda, folosit@ la
cioplirea lemnuluiD tesla, att de necesar@ la scobirea Bn lemnD fer@straiele, de la
e-emplarele mici pn@ la oag@rul cu lama lat@, mult specializatD compasulD cleCtele de
scos cuieleD d@ltiAeD sfredeleD rindele, pile, r@zuitoare etc. 5p@rarea libert@Aii Ci a
teritoriilor ocupate de ei a necesitat Ci f@urirea, Bn ateliere proprii, a armelor necesare.
5u fost descoperite destul de multe arme defensive, arme ofensive (l@nci, suliAe,
vrfuri de s@geat@, s@bii curbe, cuAite de lovit), dar Ci arme romane, importate Ci
folosite de daci. 5telierele metalurgice dacice asigurau toate uneltele de care era
nevoie Bn buna desf@Curare a diverselor Bndeletniciri, mai ales a celor legate de viaAa
economic@. +area era att de necesar@ creCterii animalelor Ci va fi intrat Bn circuitul
comercial sud-dun@rean, Bntruct Bn %eninsula &alcanic@ nu se g@seau z@c@minte de
sare. "a $cniAa-7lcea au fost descoperite Ci unelte speciale pentru e-ploatarea s@rii Ci
sf@rmarea blocurilor de sare. +e petrecuse, deci, o specializare a uneltelor, destul de
avansat@, dac@ Ainem seama de numeroasele variante ale fiec@rei unelte. +e poate
spune c@ stadiul de dezvoltare a metalurgiei fierului la geto-daci era cu mult mai
Bnaintat faA@ de acela al popoarelor vecine Ci, Bn anumite privinAe, chiar faA@ de celAi.
/etalurgia fierului la geto-daci se datoreCte unui proces local. Descoperirile
arheologice Ci studiile cu privire la problema apariAiei Ci r@spndirii metalurgiei
fierului Bn regiunea carpato-dun@rean@ Ci pontic@ au ar@tat c@ e-ploatarea minereurilor
de fier Ci reducerea acestora Bncepuser@ aici Bnc@ din sec. ?II B.e.n. Ci c@ perfecAionarea
acestora a progresat f@r@ Bncetare, Bn aCa fel Bnct Bn vremea lui &urebista obiectele de
fier nu lipseau nici din cea mai modest@ colib@. "a )ireCu, ud. #ehedinAi, la
DoboCeni, #adaras Ci Jercaia din /ransilvania au fost descoperite cuptoare de redus
minereurile de fier Ci de pr@it a acestora. 5telierele metalurgice legate de e-ploatarea
minereurilor locale Ci de nivelul mereu mai ridicat al cunoCtinAelor tehnologice, de
care d@deau dovada f@urarii autohtoni, produceau din ce Bn ce mai multe unelte Ci arme
cerute de nevoile sporite ale societ@Aii geto-dace, cu ct se apropia de epoca lui
&urebista Ci Decebal. $ alt@ ramur@ de activitate Ci un aspect caracteristic al
civilizaAiei geto-dace Bl constituie ol@ritul. 5cesta a devenit un meCteCug propriu-zis Bn
epoca a doua a fierului, adic@ Bn epoca geto-dacic@, datorit@ introducerii Ci
1
generaliz@rii roAii olarului, una dintre marile invenAii ale antichit@Aii, care a transformat
meCteCugul casnic al ol@ritului Bntr-un meCteCug propriu-zis. )ercet@rile au ar@tat c@
geto-dacii au Bnceput s@ cunoasc@ roata olarului Bnc@ din sec. 7I- B.e.n. 6nele
descoperiri arheologice din /ransilvania Ci $ltenia fac dovada unei atari folosiri a
acestei invenAii. "a )ernavod@, 5le-andria Ci &@l@neCti (ud. $lt) se descoperise
ceramica lucrat@ la roat@ de c@tre localnici. /eritoriul Dobrogei a fost Bntotdeauna o
punte de leg@tur@ Bntre sud Ci nord, Dobrogea integrndu-se Bn marea unitate a Daciei
str@vechi.
$ dat@ cu generalizarea roAii olarului s-a Bmbog@Ait BnsuCi conAinutul culturii
geto-dacilor, repertoriul de forme sporind cu noi tipuri de vase. 5mintim aici cana
bitronconic@ Ci cu o toarA@ supraBn@lAat@ Ci fructiera cu picior, cu motive decorative
pictate Bn culoare roCie-brun@. Dacii au avut o ceramic@ pictat@ original@, cu motive
decorative care aveau un caracter geometric, de veche tradiAie tracic@. /ot local@ este
Ci ceramica pictat@ cu motive florale Ci zoomorfe, uneori combinate cu cele
geometrice, pe care le Bntlnim Ci Bn arta argintului la geto-daci, ct Ci pe unele obiecte
de fier, ca cele descoperite la :r@diCtea #uncelului. Dacii au dezvoltat o art@ a
argintului, cu deosebire Bn secolul I B.e.n. Ci Bn secolul urm@tor. %e Bntregul teritoriu al
Daciei au fost descoperite importante tezaure de argint, care cuprindeau podoabe de
tot felul sau vase; br@A@ri, terminate cu protome de Carpe, inele, coliere, cercei,
cing@tori, paftale, lanAuri Bmpletite. *um@rul podoabelor a Bnceput s@ sporeasc@ Bn sec.
I B.e.n., cnd argintul, ca materie prim@, era procurat din topirea monedelor de argint
geto-dace. 5cestea s-au r@spndit pe Bntregul teritoriu locuit de geto-daci Ci formeaz@
una dintre caracteristicile esenAiale ale civilizaAiei lor. +pre Bnceputul sec. I B. e.n.,
moneda tradiAional@ dispare Ci locul ei este luat de moneda dacic@ de tip republican
roman, care a cunoscut o r@spndire foarte mare, ceea ce dovedeCte prospera viaA@
economic@ a dacilor din ultimele dou@ secole dinaintea cuceririi Daciei de c@tre
romani, Bn 046 e.n. )ele peste apro-imativ !G 444 monede de acest tip fac dovada
puternicei entit@Ai economice Bn vremea lui &urebista Ci Decebal. #eCterii daci erau
st@pni Ci pe cunoCtinAe tehnologice superioare, cum era Bncrustarea cu argint Ci aur a
unor obiecte de fier, psahiile (partea lateral@ a unei zabale) de la $cniAa Ci cea de la
&tca Doamnei (%iatra *eamA).
5tt ct Bntrez@rim Bn prezent din puAin@tatea izvoarelor literare ale antichit@Aii
Ci din descoperirile arheologice Ci numismatice, ne d@m seama c@ dezvoltarea
economic@ Ci unitatea de structur@ a Daciei preromane au avut consecinAe Bnsemnate
asupra organiz@rii societ@Aii geto-dace. Hnc@ din epoca bronzului Ci a fierului (9allstatt)
se petrecuse o structurare a societ@Aii, constituindu-se o aristocraAie tribal@ Ci unional-
tribal@ Ci, Bn special, o aristocraAie militar@. %rocesul restructur@rii sociale s-a adncit
mereu, desprinzndu-se Ci unele vrfuri ale societ@Aii din relat@rile lui Dio
)risostomul, contemporan cu Decebal Ci Bmp@ratul /raian, afl@m c@ p@tura important@
a societ@Aii o formau nobilii, care Bn limba traco-dacic@ se numeau tarabostes, iar Bn
limba latin@ pileati (pileus sau pilleus, c@ciula Auguiat@), aCa cum ne apar ei pe
)olumna /raian@, pe monumentul de la 5damclisi Ci pe alte monumente antice. Din
milocul acestei aristocraAii se ridicau regii Ci marii preoAi. #asa cea mare a populaAiei
o formau aCa-numiAii capillati sau comati (cei cu p@rul Bn plete, c@znd pe um@r), care
erau oameni liberi, neconstituind o p@tur@ privilegiat@ care s@ e-ploateze pe alAii.
+ocietatea geto-dac@ ni se Bnf@AiCeaz@ ca o societate solidar@, care nu a cunoscut
sclavagismul. 3ealizarea celui mai puternic Ci independent stat dac sub conducerea lui
(
&urebista Ci apoi a regelui erou Decebal Ci Bncordarea eroic@ pentru ap@rarea
independenAei Ci libert@Aii reflect@ tocmai aceast@ structur@ unitar@ a societ@Aii dacice
din timpul celor dou@ mari personalit@Ai istorice. Descoperirile arheologice Ci h@rAile
Bntocmite pe baza lor arat@ c@ Bn toat@ aria de locuire a geto-dacilor e-ist@ numeroase
aCez@ri deschise sau fortificate Ci cet@Ai Bnt@rite. ,le erau centre economice, politice,
militare Ci religioase. Hn limba dac@ se numesc dava I davae, pentru care autorii greci
au folosit termenul de polis-poleis, cum sunt menAionate Bn leg@tur@ cu evenimentele
petrecute la Dun@rea de Fos Bnc@ la sfrCitul sec. I7 B.e.n., privind lupta geAilor Bn
timpul lui Dromichaites Bmpotriva regelui /raciei, "isimach.
5ceste centre reprezentau nuclee de viaA@ social@ organizat@ Ci concentrat@,
ucnd un rol important Bn viaAa b@CtinaCilor. De aceea Ci romanii, dup@ cucerirea
Daciei Bn 046 e.n., vor p@stra multe toponime dacice, ca; &uridava, Drobeta, )pulum,
+armizegetusa, *apoca. Hn general, aceste centre nu aveau aspect de oraC propriu-zis,
dar Bn interiorul lor se g@seau monumente Ci construcAii impun@toare, ornduite dup@
anumite principii de <urbanistic@E. De fapt, toate davae-le aveau un rol, care dep@Cise
stadiul s@tesc Ci tribal, mai ales dac@ ne referim la statul dac din vremea lui &urebista
Ci Decebal. 6nele cet@Ai erau fortificate numai cu palisade sau val de p@mnt, avnd
doar funcAiunea de garnizoan@ sau de refugiu al populaAiei din Bmpreurimi. Hn schimb,
+armizegetusa reprezenta un comple- arhitectural de toat@ importanAa Ci m@reAia.
:eto-dacii au cunoscut o arhitectur@ civil@, una militar@ Ci alta religioas@. +-a p@strat
tradiAia epocii bronzului Ci a primului fier, multe aCez@ri avnd ca fortificaAii un val
(uneori mai multe) de p@mnt, un CanA de ap@rare Ci, de regul@, palisad@. <#iezulE
valului de p@mnt era adesea din pietre de ru sau p@mnt ars.

9. 7etters, Dacia 3ipensis, Kien, 02G4
D. /udor, $magiu lui ). :iurescu, &ucuresti, 02'!, G!3 si urm.
). Daicoviciu, *esciendi ars..., +ibiu, 02''
9. *esselhauf, #adrider #itteilungen, 0263, 0(4 si urm.
8. 7ittinghoff, in 5cta #*, 6, 0262, 030, si urm.
3. +.me, Danubian %apers, 0210, 01G D
#. +peidel, in Dacia *+, 01, 0213,
7. %arvan, :etica, 02!6D
9. Daicoviciu, Dacii, &ucuresti, 0210D
). Daicoviciu. "a /rans.lvanie dans 0LantiMuite, &ucarest, 02'GD
D. /udor, $rase,/irguri, +ate, &ucuresti, 026(D
2
#. #acrea, 7iata in Dacia romana, &ucuresti, 0262

Dacii 4i .e2ii

+unt una si aceeasi populatie, consideratN de lumea anticN ramura nordicN a marelui
neam al tracilor, care locuia pe actualul teritoriu al 3omniei. Denumirea de geti, folositN
cu predilectie de scriitorii greci, desemneazN Bn ansamblu populatia geto-dacilor, dar are
Bn vedere mai ales triburile si uniunile de triburi de pe malurile Istrului, de la )arpati si
pnN la &alcani. )ealaltN denumire, de daci, preferatN de autorii latini, se referN la
populatia din regiunile intracarpatice si de vest ale Daciei.
7orbind despre marea e-peditie a lui Darius Bmpotriva scitilor, 1erodot (Istorii, I7,
24-2') spune cN regele persilor, Bnainte de a aunge la Istru, birui mai nt!i pe geti.
5cestia se cred nemuritori si sunt cei mai vitei si mai drepti dintre traci. %entru aceeasi
perioadN se mai Bntlnesc unei stiri succinte si generale la 9ecateu, +ofocle si /ucidide
(Istoirii, II, 26, 0 ). Izvoarele Bi pomenesc mai frecvent pe geto-daci Bncepnd cu a doua
umNtate a sec.I7 B.e.n.. Istoricul roman /rogus %ompeius (la Iustin, Istoria lui 8ilip, I?,
!) vorbeste de un re! histrianorum, probabil un conducNtor al getilor de la DunNrea de
Fos. Hn anul 33G B.e.n., 5le-andru cel #are, dupN cum ne povesteste istoricul grec 5drian
(,-peditia lui 5le-andru, I,G), aungnd la DunNre, BntmpinN rezistenta getilor din stnga
fluviului. $ puternicN fortN geticN avea sN distrugN armata macedoneanN si pe
comandantul ei Oop.rion Bn anul 3!6 B.e.n., undeva Bn zona gurilor DunNrii, la Bntoarcerea
acesteia din e-peditia contra scitilor (/rogus %ompeius, la Iustin; Istoria lui 8ilip, ?II,
!,06 si )urtius 3ufus, Istoria lui 5le-andru cel #are, ?, 0, '').
%e la 344 B.e.n. Bi Bntlnim pe getii din cmpia munteanN uniti Bntr-o mare si
04
puternicN uniune de triburi. +criitorul antic Diodor din +icilia (&iblioteca istoricN, ??I,
00,0!), relateazN cN getii condusi de regele Dromichete reusesc sN BnfrngN cele douN
e-peditii ale lui ".simach, Bntreprinse la nord de DunNre si sN facN prizonieri, mai i pe
5gatocles, fiul acestuia, apoi pe Bnsusi ".simach, regele /raciei, care este dus Bn cetatea
9elis, resedinta cNpeteniei gete, situatN undeva Bn cmpia DunNrii. %lin de Bntelepciune si
mNrinimie, Dromichete crutN viata lui ".simach, dupN ce mai Bnainte l-a BncNrcat de
daruri pe fiul acestuia, si-l elibereazN din captivitate. ,l primeste Bn schimb prietenia
regelui trac, teritoriile ocupate si chiar pe fiica acestuia de sotie.
%entru a doua umNtate a sec.III si Bnceputul sec.II B.e.n., douN documente epigrafice
descoperite la 1istria, atestN prezenta la DunNrea de Fos, mai precis prin pNrtile de sud
ale #oldovei si nord-estului #unteniei, a doi regi (basilei) de origine geticN, pe nume
"almodegi5os si Rhema!os. 5pro-imativ Bn aceeasi vreme, dupN cum spune /rogus
%opmpius (la Iustin , Istoria lui 8ilip, ???II, 3, 06), regele geto-dac Oroles, ce stNpnea
prin pNrtile #oldovei, poate si Bn estul /ransilvaniei, pedepseste pe supusii sNi, pentru
motivul cN nu au luptat cu succes Bmpotriva bastarnilor (neam germanic). De la acelasi
scriitor antic mai aflNm cN puterea dacilor creste pe vremea regului Rubobostes.
+ecolele I B.e.n. BnseamnN, pe plan economic, politic si cultural, apogeul puterii
geto-dacilor. 5ceastN perioadN este dominatN de cei doi mari regi ai Daciei, Burebista si
Decebal. %rimul care domneste apro-imativ Bntre anii (4-'' B.e.n. este denumit Bntr-o
inscriptie greceascN din Dion.sopolis (&alcic) cel dint!i si cel mai puternic dintre toti
regii care au domnit vreodat" peste #racia.
Din informatiile scriitorilor antici (Strabon--:eografia, 7II, 3, 00) - contemporan
cu marele rege dac - si 6ordanes (:etica) rezultN cN &urebista a realizat unificarea
triburilor geto-dace autat de marele preot Deceneu. Hn urul anului 64 B.e.n., el distruge
puterea celtilor boii, pnN Bn +lovacia, apoi cucereste orasele grecesti de pe coasta de vest
si de nord a #Nrii *egre, de la 5pollonia si pnN la $lbia. Hntr-un timp relativ scurt,
cuprins apro-imativ Bntre anii 64-'( B.e.n., &urebista reusesete sN Bntemeieze un mare
regat, care se Bntindea spre vest si nord-vest pnN la DunNrea de #iloc si #orava spre
nord pnN la )arpatii %Ndurosi si spre est pnN la *istru si #area *eagrN, iar spre sud,
peste Dobrogra pnN la &alcani. +tNpn pe o Dacie mare si puternicN, &urebista intervine
Bn politica 3omei, lund partea lui %ompei Bn disputa acestuia cu )ezar. /oate acestea
sunt confirmate de relatNrile lui +trabon; $jung!nd n %runtea neamului s"u, getul
&urebista l'a n"ltat at!t de mult prin e(ercitii, abtinere de la vin si ascultare %at" de
porunci nc!t n c!tiva ani a %"cut un stat puternic si a supus getilor cea mai mare parte
din populatiile vecine. &a, nc" a ajuns s" %ie temut si de romani. DupN disparitia de pe
arena politicN a marelui rege geto-dac, pe la milocul celui de-al saselea deceniu al sec.I
B.e.n. ('G-''), izvoarele literare mentioneazN o serie de regi geto-daci, printre care se
remarcN Scorilo, Dicomes, Cotiso, Comosicus, Diuras, Diurpaneus si, Bn Dobrogra,
Roles, Dap! si "ra!es.
$ altN figurN proeminentN a geto-dacilor, marele Decebal, care va reface unitatea
Daciei, este prezentat de Dio )assius (Istoria romanN, "?7II,6,0) ca un rege priceput Bn
ale rNzbiului, iscusit la faptN, mester Bn a Bntinde curse si viteaz Bn luptN. Decebal, ultimul
rege al Daciei libere, se remarcN Bn mod deosebit prin rNzboaiele purtate Bmpotriva
romanilor, primele confruntNri avnd loc Bn timpul BmpNratului Domitian. 3Nzboaiele
daco-romane din anii 040-04! si 04G-046, soldate cu Bnfrngerea si supunerea geto-
00
dacilor, au Bnsemnat si sfrsitul lui Decebal, tara fiind transformatN Bn provincie romanN.
Hn toiul luptelor cu romanii, ca si de-a lungul Bntregii sale e-istente, Decebal s-a dovedit
un mare conducNtor, priceput si abil Bn arta rNzbiului si Bn politicN, rNmnnd un e-emplu
mNret de dNruire totalN pentru binele si libertatea neamului sNu.
$ imagine mai completN a ceea ce a Bnsemnat istoria si civilizatia geto-dacilor Bn
cadrul lumii antice rezultN din cercetNrile arheologice. :ratie acestor investigatii se
cunosc acum numeroase asezNri si cetNti geto-dacice. +ituate pe terasele rurilor, pe
boturi de dealuri si coline subcarpatice, cele mai multe asezNri apar ca centre BntNrite,
prevNzute cu santuri si valuri de apNrare si cu pante abrupte. 6neori valurile sunt BntNrite
cu ziduri de piatrN ()otnari-#oldova), alteori cu brne si vNlNturi de chirpici ars (%opesti-
Ilfov, $rbeasca de +us - /eleorman, #Nrg@ritesti si #orungeav-$lt). %rintre acestea au
fost identificate si unele din davaele lui %tolomeuD (iroborida+a-%oiana, *amasida+a-
3NcNtNu si "argida+a-&rad (#oldova), 5rgedava-%opesti (#untenia), Burida+a-$cnita
($ltenia) si "irida+a-%ecica (&anat).
De la &urebista la Decebal geto-dacii au ridicat, Bn zonele de dealuri subcarpatice si
pe coline de munte, cetNti cu ziduri durate Bn piatrN dupN moda greceascN. 5semenea
cetNti au fost identificate si cercetate Bn muntii din zona $rNstiei, la :rNdistea #uncelului,
unde se afla Sarmizegetusa, capitala Daciei, Costesti, Blidaru si (iatra Rosie, la care
se adaugN (iatra Crai+ii (7ud%)lba), B8nita la vest de bazinul Fiului, *ilisca (+ibiu),
%olovragi ($ltenia) si B0tca Doamnei (%iatra *eamt). Hn multe din aceste cetNti s-au
ridicat, pe lngN locuinte si ateliere, sanctuarea mNrete asemNnNtoare templelor antice
greco-romane.
Cultura geto-dacilor, corespunzNtoare celei de-a doua vrste a fierului (epoca
"atene), cunoaste o evolutie Bn timp ce poate fi urmNritN Bncepnd cu a doua umNtate a
sec.7 B.e.n.. 5vnd ca fond principal traditiile si mostenirile locale anterioare, ea s-a
constituit cu contributia si a unor elemente de influentN greceascN si celticN. Hn sec.III-I
B.e.n. si sec.I e.n., cultura geto-dacilor se generalizeazN, devenind unitarN pentru Bntreaga
Dacie. Dintre componentele culturii geto-dacice, ceramica este elementul cel mai
rNspndit si cel mai caracteristic. :eto-dacii au utilizat ceramica lucratN att cu mna, ct
si cu roata. :etii din zona DunNrii se dovedesc a fi mesteri priceputi Bn prelucrarea
argintului si Bn realizarea unor adevNrate opere de artN. /ezaurele de obiecte de argint,
uneori aurite, descoperite la 5gighiol (Dobrogra), %eretu, :Nvanu (#untenia),)raiova
($ltenia), alcNtuite din coifuri, vase, piese de harnasament etc., se remarcN prin e-ecutia
tehnicN si prin ornamentatia lor deosebitN. Hn sec.I. B.e.n., geto-dacii dovedesc o art@
deosebitN Bn confectionarea unor obiecte de podoabN si vase-cupelucrate Bntr-un stil
propriu, cum sunt cupele ornamentate, lNntisoare, 9ibule, brNtNri si alte podoabe din
tezaurele de la +ncrNieni, )erbNl, +urcea, Jeica #icN (/ransilvania), 9erNstrNu, #erii
:oala, )oada #alului, %oiana :ori si /ifesti din Dacia e-tracarpaticN.
Hn mod cu totul deosebit , geto-dacii evidentiazN prin monetNriile lor proprii. ,i emit
o gamN variatN de monede de argint folosind tehnica greceascN si prelund unele
prototipuri macedonene. /oate acestea sunt emisiuni ale unor triburi si uniuni de triburi
din sec.III-B.e.n.. Hn vremea lui &urebista se trece la o monetNrie unicN de tipul denarilor
romani republicani. *umeroasele unelte de fier descoperite Bn asezNrile si cetNtile geto-
dacilor sunt o dovadN a nivelului la care se situa mestesugul prelucrNrii fierului,
tmplNria, agricultura, cioplitul pietrii, constructia de locuinte s.a. /ezaurele de monede,
0!
obiecte de podoabN si diferite alte produse de facturN, greco-romanN, venite pe calea
schimburilor indicN raporturile permanente ale geto-dacilor cu lumea e-terioarN. $ serie
de elemente de culturN geto-dacicN continuN sN supravietuiascN mult timp dupN cucerirea
Daciei de cNtre romani, att Bn cadrul provinciei, ct si Bn afara acesteia. ,le vor contribui
la sinteza culturalN daco-romanN, servind ca argument la netNgNtuit al continuitNtii geto-
dacilor pnN la topirea lor Bn neamul romnesc de mai trziu.
/)R- (:RSO;)<-*)*- )<: *R)C-<OR D: ;ORD
=;)-;*: D: B>R:B-S*)
*umeroasele triburi trace din antichitate, care locuiau pe o BntinsNparte din sud-
estul ,uropei, de la nord de )arpati nN Bn 5sia #icN si din %anonia si Iliria pnN Bn
tinuturile de stepN din rNsNritul scitic, se grupau Bn douN ramuri principale, despNrtite prin
lantul &alcanilor (9aemus). ,rau de o parte tracii de nord, care ocupau Bntreaga 3omnie
de azi, precum si largi spatii Bn ur, iar de alta tracii de sud, care locuiau Bn cuprinsul
&ulgariei actuale, precum si pe coasta de nord a #Nrii ,gee cu +trmtorile si partea de
nord-vest a 5natoliei.
)ele douN grupNri trace au avut o evolutie diferitN, ceea ce a dus la deosebiri
regionale importante Bntre eleDchiar influentele comune pe care le-au primit Bn decursul
veacurilor-ca cele scitice, anatolice, grecesti, celtice, romane- s-au concretizat Bn orientNri
cu efecte divergente. %e cnd /racia de +ud avea sN devinN, pnN la urmN, din punct de
vedere cultural un focar de elenism, continundu-si dezvoltarea Bn aceastN directie chiar
Bn Bndelungata ei situatie de provincie romanN, regiunile geto-dacice de la nord de
&alcani, formnd provinciile #oesia si Dacia, vor sfrsi prin a fi cu desNvrsire
romanizate, cu toate cN si Bn cuprinsul lor influentele civilizatiei elene se manifestaserN
din vechi timpuri si cu o intensitate nentreruptN.
%rimul dintre conducNtorii cunoscuti ai unei populatii din Dacia anticN este
+pargapeithes, pe care 9erodot Bl pomeneste pe la Bnceputul sec.7 B.e.n., ca rege al
agatirsilor P%Nrintele istorieiE ne lasN a Bntelege cN acest persona a fost oarecum Bnrudit
cu regii sciti, ceea ce, de altfel, se confirmN si prin aspectul iranian al numelui sNu. +e stie
cN scitii, ca toate popoarele nomade din nordul #Nrii *egre si de dincolo de )aspica si ca
medo-persii si partii, fNceau parte din marele grup lingvistic al popoarelor numite
conventional PiranieniE. Dar, pe agatirisi (5gath.rsoi), pe care Bi localizeazN pe rul
#aris (#ures), deci Bn Dacia, istoricul grec Bi distinge de sciti, caracterizndu-i ca
apropiati de traci si arNtndu-i ca %oarte %erc)esi, g"titi cu podoabe de aur, ceea ce
corespunde renumelui de tarN auriferN al Daciei. 5ceastN diferentiere reiese si din
atitudinea ostilN a agatirsilor fatN de sciti, ca a unui popor sedentar de munte fatN de
incursiunile unui popor nomad stepN. 9erodot ne mai informeazN cN +pargapeithes, regele
agatirs, l-a ucis pe regele scit 5riapeithes, Bntinzndu-i o cursN probabil cu prileul unui
rNzboi. Ji tot de la istoricul grec aflNm cN, putin mai Bnainte, pe vremea marii e-peditii
persane a lui Darius I Bmpotriva scitilor, de prin anul G0! B.e.n., agatirsii au refuzat sN le
dea autor acestora, mentinndu-se neutri. Iar cnd, Bn retragerea lor strategicN, scitii au
cNutat sN se apropie de )arpati pentru a-i atrage pe persi Bntr-acolo si a-i pune Bn conflict
cu agatirsii, acestia s-au arNtat gata de a-i respinge cu armele si pe unii si pe ceilalti.
Din stirile pe care ni le oferN 1erodot reiese cN agatirsii trebuie sN fi fost la origine
03
o populatie iranianN, diferitN Bntructva de sciti, care, invadnd Bn scole mai vechi
interiorul /ransilvaniei, s-a statornicit acolo ca o clasN dominantN peste tracii nordici
locali si a sfrsit prin a fi asimilatN de cNtre acestia. #ai este, BnsN, foarte probabil ca
numele de agatirsi, pe care numai 9erodot Bl pomeneste (cNci autorii ulteriori nu fac dect
sN-l Bmprumute de la el), sN reprezinte doar o poreclN datN de sciti tracilor carpatici, care
pe limba lor se vor fi chemat totdeauna daci. 8apt este cN istoricul grec si-a procurat
informatiile despre regiunile noastre din mediul scitic de la Ilbia si cN, dupN el, nimeni
nu-i mai atestN, pe agatirsi Bn Dacia. 5rheologia, dupN cum a aratat 7asile %rvan Bn
:etica si dupN cum s-a precizat prin Bntinsele cercetNri mai recente. (5l.7ulpe Bn
#emoria antiMuitatis, II, 0214), la confirmat pe 9erodot dovedind e-istenta Bn acea
vreme a unei asociatii de forme iraniene si trace Bn cultura locuitorilor din milocul
*ransil+aniei. Hn lumina acestor fapte, personalitatea lui +pargapeithes apare ca a unui
dac localnic, a cNrui obrsie scito-iranianN, dea BndepNrtatN nu l-a Bmpiedicat sN-si apere
cu drzenie patria tracN Bmpotriva scitilor.
5u e-istat si alti conducNtori ai getilor care s-au distins Bn luptele pentru apNrarea
pNmntului lor, dar al cNror nume, din pNcate, nu este cunoscut. *u s-a pNstrat numele
personalitNtilor care a condus viteaza rezistentN a getilor Bmpotriva lui Darius Bn
Dobrogra, singurii locuitori de la sud de DunNre care s-au Bncumetat sN-l Bnfrunte pe
puternicul cuceritor persan, meritnd caracterizarea admirabilN a lui 9erodot, de cei mai
vitei si cei mai drepti dintre traci. De asemenea, nu stim cum se va fi numit acel, Prege al
dunNrenilorE (1istrianorum re!) care, aproape douN secole mai trziu, s-a opus cu
eficacitate pNtrunderii scitilor lui 5theas Bn tNrile din dreapta DunNrii si care, indicat de
izvorul respectiv (/rogus-Iustinus) numai prin titlul mentionat, a fost un conducNtor al
getilor de pe Istros (DunNre). /ot, astfel, nu stim cine Bi va fi condus pe getii din pNrtile
/eleormanului de azi care, autndu-i pe tribalii regelui +.rmos, Bmpotriva lui 5le-andru
#acedon, l-au silit pe ilustrul cuceritor sN-i ameninte trecnd DunNrea demonstrativ, fNrN
a BndrNzni, totusi - dupN cum relateazN istoricul )rrianus- sN-i urmNreascN Bn stepele lor.
*u ne este cunoscut nici numele cNpeteniei getilor, prin stepa &ugeacului, au zdrobit
oastea macedoneanN a lui Oop.rion, generalul aceluiasi 5le-andru cel #are, Bntr-o bNtNlie
Bn care trufasul general a plNtit cu viata veleitatea de a se impune unei tNri getice (/rogus-
Iustinus).
Dacia in secolelel ?----? ien

Hn schimb nu mult timp dupN 5le-andru istoria a rNsunat de numele lui Dromichete
0'
(Dromichaites), regele getilor din )mpia 3omnN, de azi, personalitate vestitN att prin
Bnsusirile sale militare, ct si prin Bntelepciunea politicN si generozitatea dovedite cu
prileul unei victorii memorabile obtinute asupra macedoneanului "isimah ".simachos),
amic din copilNrie al lui 5le-andru si unul dintre cei mai buni generali ai sNi, devenit
dupN moartea acestuia rege al /raciei balcanice. )Nutnd sN fi-eze granita regatului sNu
pe DunNre, "isimah s-a izbit de Bmpotrivirea getilor lui Dromichete. Hn !20 B.e.n., "isimah
a trecut DunNrea Bn fruntea unei mari osti. Hncumetndu-se sN Bnainteze mult Bn )mpia
&NrNganului, Bn dorinta de a--si asigura un succes fulger, a nimerit Bn mreele tacticii
getilor, care se atrNgeau necontenit, obosindu-l pe adversar si atrNgndu-l Bn pNrtile cele
mai singuratice ale stepei, lipsite de apN si de hranN. )nd oastea lui "isimah, frntN de
ostenealN si stinsN de sete, se afla departe de baza sa de plecare, s-a vNzut deodatN
BncercuitN de fortele superioare ale getilor, lovitN de plcurile lor de arcasi c8l8ri si
amenintatN cu un mNcel Bngrozitor, fNrN putintN de retragere, nici de rezintentN. "isimah a
fost nevoit sN depunN armele cu toti ai sNi si sN se lase la voia BnvingNtorilor. 5sa a cNzut
prozonier unul dintre cei mai strNluciti monarhi elenistici, care participase la toate
gloriaosele campanii ale lui 5le-andru cel #are din 5sia. +e povesteste cN, numaidect
dupN capitulare, sorbind cu nesat apa oferitN de biruitorul get, "isimah ar fi e-clamat cu
tristete; Pentru c!t de mic" pl"cere am ajuns rob din rege ce eram*.
*umerosii captivi au fost dusi Bn cetatea de resedintN a lui Dromichete, numitN
9elis, BncN neidentificatN. 5colo, oastea geticN, reprezentnd Bnsusi poporul, potrivit
stadiului de democratie militarN de atunci, a cerut moartea prizonierilor. Dar chibzuitul
Dromichete, cugetnd sN tragN ct mai multe foloase din succesul obtinut, s-a Bmpotrivit
acestei porniri. 5ducnd argumente Bntelepte, a izbutit sN potoleascN furia rNzboinicilor
BmbNtatti de biruintN si sN-I convingN cN, Bn loc de o rNzbunare sngeroasN, care n-ar avea
drept urmare dect alte rNzboaie, poate nu tot att de norocoase pentru ei, era mai cuminte
sN se arate omenosi si sN-I crute pe dusmanii prinsi, cstingndu-si recunostinta lor si
obtinnd de la ei o pace ct mai favorabilN, cu recNpNtarea posesiunilor getice din dreapta
DunNrii. )uvntul regelui a fost ascultat si, dupN cum povesteste istoricul antic Diodor, a
urmat un ospNt de BmpNcare, cu douN mese, una foarte cumpNtatN si sNrNcNcioasN pentru
geti, alta deosebit de lu-oasN pentru regele captiv si pentru tovarNsii sNi. 3idicnd paharul
sNu din corn de vitN, Dromichete l-a Bndreptat spre cupa de aur a lui "isimah, Bntrebndu-l
care dintre cele douN mese i se pNrea mai demnN de un rege. "a rNspunsul
acestuia;E8ireste, a macedonenilorE, regele get i-ar fi fNcut cu blndete o mustrare
ironicN;E5tunci de ce ai lNsat acasN la tine un trai att de plNcut si de strNlucit si te-ai
apucat sN vii la niste barbari cu viata asprN, Bntr-o tarN fNrN roade Bngriite, bNtutN iarna de
geruri si de crivNt, unde nici o oaste strNnN nu poate scNpa teafNrNQE "isimah ar fi declarat
cN Bi pare rN de nesocotinta sa, dar cN, recunoscNtor pentru bunNvointa cu care a fost tratat,
va rNmne totdeauna prietenul getilor. 8gapt este cN pacea a fost BncheiatN solemn, cu
acceptarea conditiilor lui Dromichete si cN, Bn semn de consacrare a aliantei, acesta a luat-
o Bn cNsNtorie pe fata lui "isimah, cara a fost eliberat cu toti ai sNi.
%rin aceastN Bnrudire dinasticN, uniunea triburilor getice de la DunNrea de Fos a
intrat sub auspiciile cele mai prielnice, Bntr-un contact si mai strns cu lumea elenisticN,
ceea ce, Bntre altele, a Bnlesnit intensificarea pNtrunderii civilizatiei grecesti la nord de
DunNre, si ca refle-, accelerarea progreselor culturii geto-dace, al cNrei avnt este
constatat de arheologi tocmai cu Bncepere din aceastN vreme.

0G
)rhitectura ci+il3@ militar3 4i religioas3 la geto-daci


5rhitectura militar@ va dobndi Bn sec. I B.e.n. Ci Bn sec. I e.n. o dezvoltare e-cepAional@, o dovad@ a
Bnaltului nivel al civilizaAiei. Hn regiunile de munte se ridic@ cet@Ai de piatr@ impun@toare. )ele mai cunoscute
sunt cele din munAii $r@Ctiei; Coste4ti, Sarmizegetusa, (iatra Ro4ie, Blidaru, la care se adaug@ cele de la
(iatra Crai+ii (lng@ )lba -ulia), C3p0lna, *ilisca Ci cea de la &tca Doamnei (%iatra *eamA). *u trebuie
pierdut din vedere c@ dacii au ridicat Ci impun@toare cet@Ai de lemn Ci p@mnt, cum este cea de la $cniAa din
+ubcarpaAii vlceni, unde a fost localizat@ vechea &uridava dacic@, pe baza unor inscripAii de epoc@, f@cute pe
fragmente ceramice. 5ceasta avea o acropol@ Ci trei terase, Bnconurate toate de <zidE de lemn Ci p@mnt, cu o
grosime de peste 3,G4 m. "a cetatea de la )osteCti s-au folosit deopotriv@ ziduri de piatr@ Ci val de p@mBnt cu
palisad@D cetatea dispunea de mai multe bastioane, unele Bn interiorul incintei de piatr@, altele Bn e-terior.
)etatea de la +armizegetusa se afla la altitudinea de 0!44 m Ci cuprindea o suprafaA@ de 3 ha, iar zidurile aveau
l@Aimea de 3-3,!4 m. Oidurile cet@Ailor de piatr@ erau din blocuri fasonate Ci aveau dou@ paramenteD Bntre
acestea se punea piatr@ sf@rmat@ Ci p@mnt b@t@torit formnd emplectonul. Hn acelaCi fel au fost Ci <zidurileE
cet@Aii de la &uridava.
)et@Aile dacice de piatr@ Ci de lemn aveau un caracter monumental, impresionant, ele f@ceau parte dintr-
un sistem defensiv, deosebit de bine conceput Bn vremea lui Decebal. )eea ce impresioneaz@ este
comple-itatea miloacelor de ap@rare; ziduri de incint@, bastioane, turnuri de veghe Ci ap@rare, terase Ci
platforme de lupt@, valuri de p@mnt, palisade. DeCi era integrat@ Bn sistemul general defensiv, o cetate dacic@
dispunea Ci de miloace proprii de ap@rare, Bn cazul c@ ar fi fost izolat@ de restul cet@Ailor. Dacii au Ctiut s@
foloseasc@ terenul Bn chipul cel mai corespunz@tor ap@r@rii. Hn unele cet@Ai mai mari e-istau <palateE ale
c@peteniilor sau <turnuri-locuinA@E.
5rhitectura religioas@ este documentat@ de o serie bogat@ de monumente. ,ste vorba de seria
sanctuarelor care, dup@ planul lor, se Bmpart Bn dou@ categorii; temple patrulatere Ci temple rotunde. +anctuarul
patrulater avea coloseul de piatr@ sau de lemn, care formau Bn general aliniamente. 5mintim aici marele
sanctuar rotund de la +armizegetusa, cu diametrul de !2,'4 m Ci prev@zut cu dou@ cercuri de blocuri de andezit
Ci un cerc de stlpi (coloane) groCi, de lemn. Hn interior se afla o Bnc@pere absidal@.
5rhitectura militar@ Ci religioas@ s-a format Bntr-un cadru organizat, sub autoritatea unor personalit@Ai ca
Burebista Ci Decebal. Impresionantele monumente de piatr@, lemn Ci p@mnt dau m@sura puterii politice,
militare Ci economice a geto-dacilor. Dezvoltarea vieAii economice Ci a forAelor de producAie Bn toate ramurile
de activitate a determinat o progresiv@ perfecAionare a organiz@rii sociale. )hiar Bnainte de cristalizarea
civilizaAiei geto-dace se aunsese la prezenAa unor uniuni tribale, cu o aristocraAie bine documentat@. 5bia la
sfrCitul sec. 7I-lea B.e.n., prin relat@rile lui 9erodot privind lupta geAilor Bmpotriva armatelor persane, Bn G0'
B.e.n., putem deduce c@ geAii aveau o organizare politico-militar@ superioar@ Ci o aristocraAie militar@. 8@r@
Bndoial@ c@ premisele unei atari organiz@ri erau mai vechi. +plendidele tezaure de aur Ci argint de la &@iceni -
IaCi, )raiova Ci inventarele mormintelor <princiareE de la 5gighiol - /ulcea, %eretu - /eleorman Ci coiful de aur
de la %oiana - )oAofeneCti - %rahova, care dateaz@ din prima um@tate a sec. I7 B.e.n., atest@ prezenAa Bn aceast@
vreme a vrfurilor aristocraAiei formate dup@ o lung@ dezvoltare social-economic@D ele se bucurau de o poziAie
deosebit@ Bn societate Ci de o viaA@ de fast. Din rndul acestor vrfuri aristocratice se ridicau c@peteniile -
basileii - uniunilor de triburi. )reCterea productivit@Aii diverselor meCteCuguri Ci sporirea leg@turilor comerciale
cereau forme politico-economice Ci militare mai largi, care s@ corespund@ dezvolt@rii societ@Aii geto-dace dup@
trecerea de pragul dintre sec. II Ci I B.e.n. Hn sec. II B.e.n. civilizaAia geto-dac@ se cristalizase definitiv, cu
elementele sale de structur@ unitar@, fundamentale, pe Bntreaga arie locuit@ de geto-daci. Hn sec. I B.e.n. ea va
06
dobndi Ci un alt element esenAial, de structur@ unitar@, pe cel politic.
Hn prima um@tate a acestui secol &urebista va crea primul stat centralizat Ci independent, cuprinznd
Bntreaga lume geto-dac@, de la nord de 9aemus (+tara %lanina) pn@ Bn )arpaAii %@duroCi Ci de la /.ras (*istru)
pn@ Bn ,uropa est-central@. &urebista se va g@si Bn fruntea acestei puternice formaAiuni politice apro-imativ '
decenii ((4 I '' B.e.n.). 5pariAia pe scena istoriei din aceste p@rAi ale ,uropei a unei mari personalit@Ai, cum a
fost &urebista, trebuie privit@ ca rezultatul unei milenare dezvolt@ri a traco-geto-dacilor. ,l a fost e-ponentul
unei societ@Ai Ci al unei aristocraAii, care atinsese un Bnalt nivel de dezvoltare Bn toate compartimentele vieAii
materiale Ci spirituale. &urebista apare pe fundalul unei bine structurate unit@Ai etnice, lingvistice, de cultur@,
economice Ci spirituale. &urebista va imprima acestei multilaterale unit@Ai Ci o pecete de unitate politic@,
punnd bazele unei tradiAii statale ce va d@inui pe meleagurile Daciei str@vechi Ci la poporul romn n@scut pe
aceast@ vatr@ - pn@ Bn zilele noastre. +pre vest, &urebista a desfiinAat centrele celAilor, iar Bntre )arpaAi Ci
*istru pe acelea, Bntrziate, ale bastarnilor. Istoricul +trabo spunea despre &urebista; $jung!nd n %runtea
neamului su, care era istovit de rzboaie dese, getul &urebista l'a nlat at!t de mult prin e(erciii,
cumptare i ascultare de porunci, nc!t n c!iva ani a creat un stat puternic i a supus geilor aproape pe toi
vecinii. &a a ajuns s %ie temut i de romani.
+tatul condus de &urebista reprezint@ un moment de cea mai mare importanA@ pentru istoria poporului
nostru Ci a ,uropei sud-estice. &urebista dispunea de o forA@ militar@ remarcabil@, el putnd ridica o armat@ de
!44 444 de ostaCi dac@ este s@ credem pe acelaCi istoric +trabo. ,l a dus o politic@ Bmpotriva 3omei, c@utnd s@
Ain@ ct mai departe pe romani. De aceea a dus tratative cu %ompeius, rivalul lui )aesar, Ci a Bncheiat cu el
BnAelegeri, ca Bntre doi Cefi de stat independenAi Ci suverani, aCa cum va face Ci Decebal Bn tratativele cu
Bmp@raAii Domitian Ci /raian. )hiar numai faptul iniAierii Ci ducerii de tratative cu state puternice, ca cel roman,
dovedeCte c@ statul geto-dac din vremea lui &urebista Ci Decebal se bucura de un prestigiu recunoscut, de
putere militar@, autoritate Ci independenA@. Dup@ ce &urebista a ieCit de pe scena istoriei, statul Bntemeiat de el
s-a Bmp@rAit la Bnceput Bn patru p@rAi, apoi Bn cinci, dar tradiAia general@ statal@ s-a p@strat. Hntr-una dintre aceste
microformaAiuni politice a r@mas Deceneu, marele preot din vremea lui &urebista, care se bucura de o
autoritate aproape regal. 6n alt urmaC al lui &urebista poate fi considerat regele basileu *hiamarcus,
atestat de o inscripAie descoperita Bn 0213 la $cniAa - &uridava dacic@, ud. 7lcea. Hn epoca lui Decebal ((1I
046 e.n.), cultura material@ Ci spiritual@ a dacilor era mai dezvoltat@ dect Bn vremea lui &urebista. 7iaAa
economic@ era prosper@, iar schimburile comerciale cu romanii se intensificaser@. +tatul dac din timpul lui
Decebal era mai bine Bnchegat, dar romanii instalaser@ frontiera pe Dun@re. %ericolul roman se f@cea din ce Bn
ce mai ameninA@tor.
Incursiunile dacilor la sud de Dun@re se BnteAesc, iar campania trimis@ de DomiAian sub comanda lui
)ornelius 8uscus se termina printr-un dezastru, generalul roman c@znd pe cmpul de lupt@. Hn anul urm@tor
Bns@ romanii Bnvingeau pe daci la /apae Ci Decebal devenea rege clientelar al statului roman, dup@ obiceiul pe
care romanii Bl aplicau Ci altor state, c@rora le pl@teau stipendii pentru avantae economice sau militare. /ratatul
de pace din (2 e.n. avea s@ aduc@ un r@gaz de pace pentru Decebal, care va fi folosit pentru preg@tirea armatei
Ci Bnt@rirea cet@Ailor, ct Ci pentru organizarea intern@ mai potrivit@ vremurilor grele ce erau de aCteptat, Ci care
au Ci venit, Bn timpul celor dou@ r@zboaie din 040-04! Ci 04G-046 e.n., cnd dacii au opus o rezistenA@ eroic@
romanilor, iar la cap@tul Bnfrngerii Decebal a preferat s@-Ci curme viaAa dect s@ cad@ viu Bn mna romanilor.
Istoricul roman Dio Cassius ne-a l@sat cel mai complet portret moral al regelui erou Decebal;
+ra priceput n ale rzboiului i iscusit n %apt, tiind c!nd s nvleasc i cnd s se retrag la
timp, meter n a ntinde curse, viteaz n lupt, tiind a se %olosi cu dibcie de o victorie i a iei cu bine dintr'
o n%r!ngere, pentru care lucruri a %ost mult timp pentru romani un potrivnic de temut.
01


)rhitectura locuirii traditionale rom0nesti

/ipologia planimetrica si volumetrica a locuintei rurale s-a configurat inca din neolitic.
/5*:I36 - ud. :iurgiu *eoliticul milociu, c.c.a. '!44 - 3G44 i.e.n. cultura &oian, faza 7idra
"ocuinta de tip megaron prin dispunerea spatiilor semideschise pe latura scurta a edificiului.
Perspectiva e(terioara si plan
53I6+D - ud. )ovasna *eoliticul tarziu, c.c.a. 3G44 - !G44 i.e.n. cultura 5riusd-)ucuteni
"ocuinta de tip megaron.
Perspectiva e(terioara si plan
0(
%,/36-353,+ - ud. :iurgiu +farsitul neoliticului milociu, faza de tranzitie de la cultura &oian la cultura
:umelnita
"ocuinta are prispa adosata laturii lungi, orientata spre sud, in tmp ce spre nord se dispune in polata un adapost
pentru animale.
5ceasta distributie va aparea mai tarziu in arhitectura rurala de la noi.
Perspectiva e(terioara si plan
75D5+/35 - ud. Dol *eoliticul milociu, c.c.a. '!44 - 3G44 i.e.n. cultura 7adastra, faza 7adastra II
Perspectiva e(terioara si plan
95&5+,+/I - ud. Iasi *eoliticul tarziu c.c.a. 3G44 - !G44 i.e.n. cultura )ucuteni =5=
Planuri
",:,*D5;
02
%ereti din impletitura de niuele cu lipitura de pamant galben descoperit =in situ=.
/raseul ipotetic al peretilor.
6rme de pari infipti in sol descoperite =in situ=.
%ozitia ipotetica a parilor.
7etre.
)rhitectura locuirii traditionale rom0nesti

,dificiile din epoca bronzului continua solutiile volumetrice, planimetrice si structurale din
neolitic. In aceasta perioada se constituie ca prototip sanctuarul de tip =megaron=, regasit in arhitectura
de cult a etapelor anterioare.
+5"5),5 - ud. &ihor. ,poca bronzului c.c.a. 0(44 - 0644 i.e.n. cultura $tomani
+anctuarul de la +alacea este compus, din punct de vedere planimetric, din trei zone functionale
alcatuind doua spatii bine delimitate;
-zona de legatura cu e-teriorul, materializata prin spatiul semideschis al prispei, amplasat intre
=ante= pe latura de *.7., unde se afla si intrarea in sanctuar,
-doua zone destinate desfasurarii ritualului, dispuse in amfilada, alcatuind un spatiu inchis bine
precizat.
%rima din zonele spatiului inchis, situata la intrare, are rol de vestibul, fiind separata de cealalta
zona printr-o denivelare de 04 cm si constituie locul unde se depuneau vasele cu ofrande, constituind in
acest sens un mic altar portativ.
)ea de a doua zona functionala a spatiului inchis, adapostind doua altare de dimensiuni remarcabile,
reprezinta locul pentru oficierea ritualului. este remarcabil efectul arhitectural rezultat prin dispunerea
elementelor structurale in doua siruri de stalpi interiori, precum si prin articularea zonelor functionale
si gradarea spatiului.
Plan si perspectiva e(terioara
!4
Perspectiva interioara
"ocuintele geto-dacice din sec -- i%e%n% - sec% - e%n% (perioada clasica) evolueaza si se diversifica
comparativ cu cele din perioadele anterioare.
+e pastreaza sistemul constructiv traditional;
-elemente de sustinere (portante) verticale alcatuite din stalpi de lemn incastrati in sol
-intre stalpi o umplutura (inchidere) formata din nuiele ce formeaza o armatura a peretelui
-lipitura de lut (inchidere)
5cest sistem este folosit atat la locuintele de suprafata cat si la cele adancite (semibordeie) sau
ingropate (bordeie). ,l este utilizat atat in cazul celor rectangulare cat si in cazul celor circulare si
absidale, fiind posibila impartirea a planului in oricate incaperi.
"ocuintele de suprafata sunt pe plan rectangular (patrat sau dreptunghi), absidal (semicerc sau
poligon) si circular. De aici deriva o mare varietate volumetrica.
)asele din arealul carpato-danubiano-pontic incep sa se individuaizeze, indepartandu-se de modelul
original de tip megaron. 5ceasta diferentiere se datoreaza si mutarii centrului de interes de pe latura
scurta (specifica tipului megaron) pe latura lunga care devine astfel fatada principala a edificiului.
5cest punct de interes este marcat prin dispunerea accesului (a intrarii) sauRsi a spatiilor semideschise
(prispe, foisoare).
7olumele edificiilor sunt rectangulare, cu acoperis in doua sau patru pante (ape), circulare avand
acoperis conic. 8ormele absidale reprezinta o solutie de tranzitie de la tipul circular la cel rectangular.
%lanurile sunt de obicei monocelulare sau bicelulare (cu una sau doua incaperi) dar apar adesea
impartiri planimetrice (partiuri) mai comple-e, cu trei sau mai multe incaperi.
!0
+"I#I*I) - ud. +ibiu sec. I e.n.
%$%,+/I - ud. :iurgiu sec. I i.e.n. - I e.n.
:35D6+/,5 #6*),"6"6I (S)R/-S:.:*>S)) - ud. 9unedoara sec. I e.n.
+istemul constructiv cu talpi de lemn dispuse pe temelii din piatra, presupus in etapele anterioare,
este atestat cu certitudine in cazul arhitecturii dacice. Descoperirea temeliilor din piatra ca suport al
structurii din lemn a peretilor, e-istenta uneltelor care permiteau realizarea imbinarilor specifice acestui
tip constructiv, continuat si de identificarea =in situ= a unor diafragme din barne ecarisate, dispuse
orizontal si platuite la capete (sistem in cununi), precum si imaginile locuintelor dacice de pe )olumna
lui /raian, atesta folosirea curenta a locuintelor cu peretii din barne de lemn orizontale sau vericale,
spriiniti pe talpi, cu temelie din piatra.
!!
5cest sistem constructiv, specific cu precadere locuintelor de suprafata predominante in epoca,
corespunde planimetric tipului rectangular cu una sau mai multe incaperi. ,ste de presupus utilizarea
acestui tip de constructii cu pereti de lemn pe talpi cu precadere in zonele cu relief inaltat si bogat
impadurite.
In aceasta perioada se realizeaza fenomenul regionalizarii modelelor cladirilor de locuit functie de
zonele de relief si de varietatea si particularitatea rezervelor de materiale de constructie, proces care va
continua si in etapele ulterioare, conducand la cristalizarea unor tipuri de locuinte diferentiate
morfologic de la zona la zona, cu un coeficient ridicat de eficienta economica si constructiva si cu o
varietate volumetrica, planimetrica si decorativa evidenta, constituind embrionul specificului regional
al arhitecturii noastre traditionale.
5%35+6" D, +6+ - ud. +ibiu sec. I i.e.n. - I e.n.
Perspectiva e(terioara si plan
:35DI+/,5 #6*),"6"6I - ud. 9unedoara sec. I i.e.n.
Perspectiva e(terioara si plan
!3
:35DI+/,5 #6*),"6"6I - ud. 9unedoara sec. I i.e.n. - I e.n.
Perspectiva e(terioara si plan
<>;C);--(-)*R) ROS-: - ud. 9unedoara sec. I - II e.n.
Perspectiva e(terioara si plan
)ladirile de locuit cu dimensiuni ample si numar mare de incaperi se intalnesc frecvent in epoca
dacica, alaturi de locuintele obisnuite destinate unei familii. )oncentrand eforturi constructive maore
si presupunand ample cunostinte de edificare, aceste constructii au de regula peretii realizati din barne
de lemn spriinite pe temelii din piatra sau cu stalpi incastrati in sol.
)rhitectura locuirii traditionale rom0nesti

<>;C);--(-)*R) ROS-: - ud. 9unedoara sec. I - II e.n.
Perspectiva e(terioara si plan
)ladirile de locuit cu dimensiuni ample si numar mare de incaperi se intalnesc frecvent in epoca
dacica, alaturi de locuintele obisnuite destinate unei familii. )oncentrand eforturi constructive maore si
presupunand ample cunostinte de edificare, aceste constructii au de regula peretii realizati din barne de
lemn spriinite pe temelii din piatra sau cu stalpi incastrati in sol.
Incaperile sunt dispuse pe doua sau trei travee cu una sau doua deschideri. 5cest mod de distributie
presupune e-istenta unei scheme functionale clare, premergatoare demersului edilitar pe baza caruia sa
se realizeze gruparea spatiilor, pornindu-se de la destinatia si importanta fiecarei incaperi.
!'
+patiile semideschise (prispe si foisoare) sunt dispuse pe latura (intre ante), continuandu-se in acest
mod tipul =megaron= sau inconoara edificiul pe doua sau trei laturi. ,ste de mentionat persistenta
tipului planimetric specific megaronului (cu dispunerea intrarii principale pe latura scurta a cladirii, care
se pastreaza ca fatada principala a edificiului) intr-o masura mai mare decat la locuintele obisnuite.
+istemul de organizare a plenimetriei, cu travei si deschideri, confera solutiei volumetrice un evident
caracter monumental, subliniat atat prin ritmul coloanelor care marcau spatiile semideschise, cat si prin
utilizarea unor materiale de constructie deosebite (olane de coama, tigle de acoperis etc.)
5mplitudinea edificiilor avand in plan dimensiuni de pana la '4 m. lungime, cu latime de !4 - !G m.,
precum si gabaritul unor incaperi cu deschideri libere de (-0! m, presupune, pe de o parte, procedee
constructive elevate, sustinute de un instrumentar adecvat, iar pe de alta parte cunostinte tehnice
aungand pana la realizarea unor =ferme= din material lemnos, capabile sa suporte deschiderile amintite.
"6*)5*I - %I5/35 3$+I, - ud. 9unedoara sec. I - II e.n.
)$*I/5 (B>R-D)?)) - ud. 7alcea sec. I e.n. - I e.n.
!G
"6*)5*I - %I5/35 3$+I, - ud. 9unedoara sec. I - II e.n.
)ontinuand seria inovatiilor privitoare la cladirile de locuit pe care le genereaza arhitectura dacica,
turnurile locuinta reprezinta cel mai elocvent e-emplu. )u certitudine aceste edificii aveau doua nivele
cu functiuni distincte;
-cel inferior, cu ziduri de piatra, fiind destinat depozitarii
-cel superior, cu ziduri din caramida, destinat locuirii propriuzise
5testarea concreta, la aceste cladiri, a e-istentei planseului peste nivelul inferior, realizat cu grinzi
masive din lemn, capabile sa preia eforturi apreciabile, realizate cu deschideri de circa 04 m, confirma
ipoteza e-istentei plafonului si peste superior, al edificiilor, precum si la alte tipuri de constructii.
#ultitudinea informatiilor arheologice referitoare la planimetria si sistemul constructiv al acestui tip
de edificii, evidentiaza necesitatea anticiparii faptului edilitar printr-un proces de o comple-itate fara
precedent. 5legerea unui amplasament optim pentru ridicarea constructiei, strans legat de destinatia
acesteia, distribuirea spatiilor pe cele doua nivele ale cladirii, avandu-se in vedere rolul lor functional,
imaginea legaturilor pe verticala intre nivelul inferior si cel superior prin scari interioare si e-terioare,
repartizarea udicioasa a materialelor de constructii in vederea realizarii parterului si etaului, integrarea
spatiilor semideschise (prispele si foisoarele) in conte-tul functional si volumetric al edificiului,
reprezinta demersuri conceptuale care confirma comple-itatea procesului de proiectare implicat.
5mplitudinea proportiilor si masivitatea structurii, presupunand un efort de edificare sustinut,
confirma ipoteza subsumarii acestui tip de edificiu atat la categoria constructiilor cu caracter defensiv,
cat si la grupa resedintelor pentru sefii militari.
*outatea sistemului constructiv cu analogii in arealul sud-dunarean indreptateste ipoteza prezentei in
acest caz a unor influente elenistice, firesti, in conte-tul cunoscutelor legaturi ale statului dac cu lumea
greco-romana.
/ipul de locuinta-turn, create a arhitecturii dacice aditionat repertoriului autohton al modelelor
cladirilor de locuit, va constitui un factor formativ activ cu largi ecouri in etapele ulterioare.
Dispunerea incaperilor pe doua registre, nivelul inferior fiind de regula destinat depozitarii, iar cel
superior locuirii, realizarea nivelului inferior din piatra, dispunerea spatiilor semideschise cu precadere
la nivelul superior constituie concepte arhitecturale care vor persista in structura culturala autohtona,
manifestandu-se activ in etapele ulterioare. 5ceste concepte prefigurate de arhitectura dacica si utilizate
cu precadere la realizarea resedintelor conducatorilor, se vor generaliza ulterior in locuintele satesti de
!6
deal si de munte.
COS*:S*- - ud. 9unedoara sec. I - II e.n.
Perspectiva e(terioara si planuri
)$+/,+/I - ud. 9unedoara sec. I - II e.n.
Perspectiva e(terioara si planuri
),/5/,*I - ud. 5rges sec. II e.n.
Perspectiva exterioara si planuri
!1
Descoperirile arheologice fac dovada folosirii sistemului constructiv in cadrul caruia peretii se
realizau din barne sau dulapi de lemn, dispusi orizontal si spriiniti pe talpi asezate direct pe sol, sau pe
temelii de piatra. +istemul de imbinare consta in chertarea barnelor la capete, in vederea platuirii
lor.5testat arheologic in cazul unei fantani, acest sistem constructiv folosit la realizarea locuintelor de
suprafata. %entru asigurarea nedeformabilitatii imbinarilor, capetele petrecute ale barnelor erau fi-ate
prin pari incastrati in sol.
8olosirea pentru prima data a zidariei din piatra la elevatii, procedeu edilitar cunoscut sub denumirea
de =murus dacicus=, constituie o importanta etapa in evolutia repertoriului sistemelor constructive
autohtone. 3eformuland in maniera autohtona elemente preluate din arealul elenistic, acest sistem
constructiv presupune doua paramente din blocuri de piatra, formate cu un emplecton din pamant cu
pietris compactat. %aramentele erau consolidate cu barne fi-ate in lacase de forma cozii de randunica,
cioplite in blocurile fiecarei asize.
)I$"5*,+/II DI* D,5" - ud. /eleorman sec. II - I i.e.n.
8antana cu ghizduri din lemn
Plan, a(onometrie si detaliu
!(
.R)D-S*:) />;C:<><>- - "6*)5*I - ud. 9unedoara
)onstructii taranesti e-istente, care continua sistemul de realizare a acoperirii de la locuintele
poligonale dacice
Plan, plan sarpanta si detalii
:35DI+/,5 #6*),"6"6I - ud. 9unedoara sec. I - II e.n.
Oid dacic (#urus dacicus)
!2
$(onometrie
/igla de tip elenistic folosit la realizarea invelitorilor edificiilor dacice importante.
+ec. I i.e.n.
$(onometrie
)rta geto-dacilor

$ricine incearca sa abordeze subiectul referitor la arta geto-dacilor se izbeste de
doua aspecte importante. %rimul aspect tine de dificultatea stabilirii originii anumitor
elemente manifestate in arta geto-dacilor, aspect care, la randu-i, este determinat de
faptul ca Dacia a fost o zona in care s-au incrucisat curente culturale si de civilizatie
dintre cele mai diverse. 5l doilea aspect tine de saracia, cu mici e-ceptii, a vestigiilor si
insemnarilor referitoare la arta geto-dacilor. 5ctualmente nu stim nimic despre literatura
religioasa, poezia si dansurile lor populare, despre legendele istorice si muzica geto-
dacilor, pe care, ca orice popor, nu se poate sa nu le fi avut. *u ne ramane, ca atare, decat
sa restrangem arta geto-dacilor la acele domenii despre care se poate spune ceva.
a. Despre arhitectura geto-dacilor, ca domeniu al artei acestora, avem, datorita
arheologiei, date relativ bogate. *e vom referi, in randurile urmatoare, la 9orti9icatii
(arhitectura in fortificatiile geto-dacilor) si la arhitectura constructiilor cu caracter
religios (sacru).
)ele mai grandioase dintre constructiile geto-dacilor raman fortificatiile, unitare
doar in conceptia de amplasare pe teren, nu in privinta caracterului si a elementelor
constructive. Din acest punct de vedere s-au preferat inaltimile de tip mamelon cu pante
repezi, legate de celelalte forme de relief prin sei inguste, usor de barat. +ingura e-ceptie
o constituie fortificatia liniara de la )ioclovina-%onorici menita sa inchida accesul
dinspre /ara 9ategului spre Sarmizegetusa. ,a este, de altfel, singura fortificatie de
bara din zona capitalei dacilor si, alaturi de ceea de la /apae, a doua cunoscuta in Dacia.
)elelalte fortificatii, in marea lor maoritate, sunt de tip circular, adica elementele de
fortificatie inconurau partea superioara a mamelonului pe care sunt amplasate.
Din punct de vedere al modului de raportare la teren, fortificatiile circulare
materializeaza doua procedee diferite; unul traditional, in care elementele de fortificare
se adaptau configuratiei naturale a terenului, evitand, fara insa sa le e-cluda cu totul,
lucrarile de ,,corectareLL a terenului (Costesti-Cetatuie, +armizegetusa), altul preluat din
lumea elenistica tarzie, in care amplasarea elementelor de fortificare a presupus ample
lucrari de amenaare a terenului soldate cu aducerea la transee rectilinii a curbelor
naturale ale mamelonului.
34
,lementele de fortificare ale cetatilor sunt atat dintre cele traditionale (valurile,
palisadele simple, zidurile de pamant si lemn sau de piatra si lemn, si zidul din piatra
sumar fasonata si legata cu un liant din pamant amestecat cu apa), cat si dintre cele noi
aparute, din lumea greco-romana (zidul din piatra fasonata). 5cest sistem de constructie
elenistic a fost adaptat la posibilitatile locale, prin utilizarea acelui murus Dacicus
()ostesti-Blidaru, "uncani-(iatra Rosie, +armizegetusa). Din aceasta perspectiva
cetatile din zona capitalei statului dacilor constituie un unicat in lumea europeana din
afara Imperiului 3oman si sunt, in acelasi timp, cele mai impunatoare fortificatii.
,fortul pentru construirea fortificatiilor este uimitor. *umai zidurile fortificatiei
de bara de la )ioclovina-%onorici, de e-emplu, insumeaza apro-imativ 0!4.444 metri
cubi de piatra, luata toata de pe locul unde s-a ridicat fortificatia. "a celelalte fortificatii
din zona capitalei, ca si pentru unele constructii civile si de cult, s-a utilizat calcarul
e-ploatat in cariera de la #agura )alanului. )ea mai mare dificultate o constituia
fasonarea pietrei, operatiune e-ecutata in cariera, dar mai ales aducerea materialului litic
in punctele alese pentru a fi fortificate. &locurile de piatra, destul de mari de altfel, erau
aduse de la '4-24 >m, prin 7alea +treiului si pe %araul "uncanilor pentru %iatra 3osie,
sau pe #ures si apoi pe firul 5pei $rasului pentru celelalte. Daca ar fi sa ne rezumam
doar la constructiile din piatra fasonata descoperite (investigate) pana acum in zona
capitaliei Daciei si luand pentru fortificatii dimensiuni minime la inaltimea zidurilor (G
m) si grosimea blocurilor de calcar din ele ('4 cm) se aunge la un total de circa !4.444
metri cubi. "a toate aceste dificultati trebuie adaugate cele legate de organizarea
e-ploatarii, transportului si zidirii acestor fortificatii.
$rice bloc de piatra trebuia transportat cu precizie la locul destinat si asezat e-act
la locul sau in zid, ceea ce presupunea ca nimic sa fie luat la voia intamplarii. Dincolo de
efortul in sine, pentru ridicarea zidurilor erau necesare lucrari foarte anevoioase de
terasare, de nivelare etc. De e-emplu, numai pentru amenaarea terasei a ?I-a din zona
sacra a +armizegetusei au fost necesari peste 044.444 de metri cubi de umplutura.
$ problema viu discutata in trecut era cea referitoare la amploarea si originea
influentelor e-ercitate de civilizatiile vremii asupra celei geto-dacice. In domeniul
arhitecturii se manifesta, cu precadere, influentele greco-romane. %e langa cele aratate
mai inainte, avem in vedere caramizile, tiglele si olanele cu forme si dimensiuni identice
celor din tinuturile pontice, dar confectionate in Dacia, la tuburile de teracota ale
conductelor de apa, la cisterna de la )ostesti-&lidaru, la continuarea in caramida a
zidurilor de piatra ale turnurilor-locuinta, la drumurile pavate cu lespezi de piatra, la
scarile monumentale din piatra ecarisata, la sistemul icane de la unele intrari in cetati, la
planurile patrulatere ale unor cetati, la zidurile de terasa, la constructiile de tip platforma
din blocuri paralelipipedice prinse cu scoabe de fier. 5similarea acestor elemente,
folosirea unor elemente traditionale, adaptarea preluarilor la posibilitatile si gustul lor
confera un caracter original arhitecturii civile si militare dacice.
Dintre constructiile cu caracter religios cele mai importante sunt sanctuarele,
adevarate temple ale antichitatii dacice. 5ceste sanctuare sunt rectangulare, de tipul
aliniamentelor de tamburi din calcar sau andenzit, si circulare, simple sau comple-e. Din
totalul de 34 de sanctuare descoperite pe teritoriul fostei Dacii, !3 sunt de tipul
aliniamentelor, iar 1 apartin celei de a doua categorii. In cadrul comple-ului de cetati
dacice din #untii +ureanu, se gasesc urmele a 0( sanctuare, 0G rectangulare si 3
circulare.
5ceste edificii de cult erau amplasate, de regula, in afara incintei fortificatiei
propriu-zise. ,le se ridicau pe terase special amenanate. ,lementele constructive, bazele
30
de coloana in special, erau asezate direct pe stanca de pe terasa sau de pe fundatii
realizate prin saparea in umplutura terasei a unor lentile in forma de palnie si umplute
succesiv cu piatra de rau si argila, in vederea consolidarii terenului. %e bazele de coloane
din calcar se ridicau apoi coloanele din lemn, care sustineau acoperisul templului, in
doua ape, din lemn si sindrilaD in cazul bazelor din piatra de andezit, coloanele erau
durate din acelasi material.
+anctuarele erau niste constructii impunatoare, adevarate edificii de cult de genul
templului. De e-emplu, sanctuarul mare de calcar de pe terasa a ?I-a de la +armizegetusa
era format din ' siruri a 0G coloane, asezate la distanta de 3,!4 metri intre siruri si de
!,G4 metri intre coloane (intera-) ceea ce ar reprezenta o constructie cu o lungime de
peste 3G de metri si o latime de apro-imativ 04 metri.
&azele de coloane si o parte din coloana erau cuprinse, la vremea functionarii
lacasurilor, intr-un strat de umplutura din lut, care constituia, de fapt, nivelul de calcare,
podeaua edificiului respectiv. "a intrarea in sanctuare erau platforme realizate in tehnica
zidului dacic, care, probabil, aveau pe nivelul lor de calcare un placa din lespezi de
piatra, sau, mai degraba, un paviment din lemn, ce se continua in partea dinspre sanctuar
cu o treapta de patrundere in interior.
b. %entru epoca clasica, sculptura in piatra e reprezentata de elemente putin
numeroase si e-trem de simple, ceea ce ne determina sa apreciem ca geto-dacii nu au
dezvoltat o arta sculptural a in piatra de tip monumental, ci, mai degraba, una minora, cu
rol decorativ. ,ste posibil insa ca geto-dacii sa fi dezvoltat o bogata arta in lemn.
c. 6n domeniu mai bine cunoscut al artei dacice il constituie ''arta metalului'' @ in
special a argintului. Hntalnim la geto-daci tot felul de obiecte de podoabe (9ibule, unele
aurite, inele, bratari simple sau plurispiralice, aplici, lanturi ornamentale, maoritatea
frumos ornamentate cu elemente geometrice sau geometrizante), de orfeverie si
feronerie.
d. #ult mai bogat este insa repertoriul ornamental al ceramicii geto-dacice. "a
ceramica lucrata cu mana s-au practicat ornamentele incizate (linii valurite, motive in
forma de creanga de brad, simple crestaturi oblice etc.), dar si cele in relief (butoni
discoidali, proeminente conice, emisferice, orale, uneori impodobite ele insele, sau
braurile-orizontale, sub buza vasului, siRsau verticale, de la gura spre fundul vasului).
$rnamentarea vaselor lucrate la roata e mai putin variata, cu e-ceptia vaselor
pictate. %odoaba cea mai obisnuita e linia in val incizata, alternand uneori cu linii drepte
e-ecutate tot prin incizie.
$ categorie speciala o reprezinta ornamentica ceramicii pictate. 6n tip de
asemenea ornamentare consta din benzi orizontale de culoare, mai rar si linii verticale,
drepte sau in zig-zag, pictate pe suprafata vaselor. )el mai interesant tip, original, care
nu-si gaseste inca analogii contemporane, consta in aplicarea, pe fondul galbui sau negru
al angobei vasului, a unor motive geometrice, vegetale sau animale de culoare alba sau
brun-roscata.
5tat cat putem sti astazi despre arta geto-dacilor, unele lucruri ramanand
nedescoperite sau nee-plicate, ne permite sa apreciem ca ea include foarte multe
elemente de imprumut sau care pot fi puse in analogie cu cele ale unor popoare ale
vremii. Insa aceste imprumuturi nu-i rapesc acesteia originalitatea. ,,-eea ce se poate
a%irma insa de pe acum si nu va su%eri niciodata o desmintire, sublinia 9. Daicoviciu, e
%aptul ca daco'getii au creat o cultura spirituala demna de splendida lor civilizatie
3!
materialaLL
Daco-ge2ii An arta plastic3 roman3


0. Statui de barbati daci
$% Busturi si capete de daci
B% Relie9e@ altorelie9e si lespezi cu persoane sau grupuri de daci
%e parcursul campaniilor din anii 040-04! si 04G S046, pe vaile, plaiurile si culmile
carpatine, patrunzind mai adinc spre limitele nordice ale Daciei lui Decebal, armatele
romane au cunoscut indeaproape ascutisul armelor dacilor si dirzenia lor razboinica, dar
si trasaturile fizice si fizionomice, aspectele morale si psihice ale poporului nord-
dunarean, din ai carui fii apar unele personae mai remarcabile si numeroase reprezentari
plastice, sculpturale din Italia si din alte zone ale Imperiului.
5ceste reprezentari statuare si reliefe sint documente de interes istoric-arheologic si
etnologic deosebit, importante si pentru cunoasterea caracterelor etnice si somatice ale
geto-dacilor. *umerosi prizonieri, luati de trupele romane, fiind dusi in cortegiul triumfal
la 3oma, apoi deportati, redusi la stadiul de robi, vinduti ori <internatiE Selementele
nobile, aristocratia geto-dacilor, in diferite zone ale imperiului, dar mai cu seama la
3oma si in teritoriul ei, folositi in primul rind ca forta de munca.
Capti+ii daci, luati din masele temutilor dusmani si adversari ai imperiului,
compatriotii cei mai devotati ai regelui DecebalIca figuri impozante de oameni voinici
si chipesi, vor fi facut, desigur, impresie asupra populatiei romane si italice. ,i au
impresionat de asemenea retinind atentia sculptorilor vremii, carora le-au servit ca
e-celente modele pentru operele de arta destinate a impodobii pietele, basilicile si alte
cladiri publice ori particulare ale 3omei, prelevind si perpetuind simbolic succesele
armelor si gloria lui <$ptimus %rincepsE, 6lpius /raian pe meleagurile carpato-
danubiene.
5tentia si popularitatea de care au avut parte captivii daci deportati la 3oma rezulta din
numeroasele lor reprezentari in sculptura de la inceputul sec. II-lea. In arta plastica a
epocii aparIdesigur ca din motive politice si propagandistice inainte de toate, mai putin
umanitare ori pur estetice, figuri de daci si <DaciaE in forma simbolica de femeie, in
variante numeroase si ipostazeD ca si armele dacice, indeosebi arma curba, sabia scurta
in forma de secera.
%rincipala opera de arta plastica unde figureaza daciIimpreuna cu alti barbari
adversari sau aliati ai 3omeiIeste )olumna lui /raian din 8orul din centrul 3omei in a
carui suita de scene figurile lorIfemei, barbati, copii din toate paturile sociale in frunte
cu regele DecebalIsunt tipice, permanente, recunoscute indeosebi ca fiind portrete
realiste, avind in consecinta o importanta si o valoare documentara de prim rangI
arheologica, istorica, etnologicaIchiar si pentru cunosterea tipului somaticD impozanta
coloana impodobita cu o serie de scene in genul unui film cinematografic modern, asezat
in centrul capitalei imperiale este un repertoriu gliptic considerat de multi arheologi ca
< ultima opera de valoareE artistica a antichitatii clasice. )apetele de daci au fost daltuite
33
de talentatii sculptori ai 3omei dupa originalele vii, nu numai dupa <schiteEIcrochiuri si
desene luate de unii abili <reporteriEde razboi in cursul campaniilor din Dacia, ori
dinEmemorie si fantezieE. %rizonierii nobili sau oameni de rind adusi la 3oma au pozat,
nu voluntar dar sigur cu oarecare mindrie si nostalgie patriotica, in fata indeminaticilor
sculptoriItoti ramasi ca foarte multi altii anonimi pentru posteritateIai stralucitei
capitale a Imperiului 3oman. "a niste portrete realiste, reprezentate obiectiv, se pot
recunoaste unele trasaturi individuale, particulare, elemente de fizionomie autentic-daci-
tracice, ce nu au caracterul de sabloane repetate mecanic la infinit, asemenea figurilor de
<sfintiE din iconografia crestinismului, mai ales cel greco-bizantin.
#aoritatea operelor sculptate care infatiseaza pe daco-geti, au servit desigur spre a
impodobi 8orul lui 6lpius /raianus, ca si eventual alte monumente publice romane, au
un scop politic evident si firesc necesar in toate timpurile; de propaganda si reclama,
dupa subugarea in Dacia carpatica a unui dirz si periculos adversar al imparatiei.
*umarul pieselor sculpturale infatisind daci trebuie sa fi fost foarte mare iar valoarea
artistica a celor cunoscute azi, pastrate la vedere neintrerupt pe monumentele antice, ori
scoase din ruine si din pamint Seste destul de ridicata, uneori chiar apreciabila, fara a mai
vorbi de semnificatia si utilitatea lor documentara, istorico-sociala si arheologica.
,le se repertorizeaza in trei grupe, care nu pot fi detereminate net in toate cazurile,
din cauza starii fragmentare a unora dintre ele;

1% S*)*>- D: D)C-
0. B>S*>R-Crespectiv numai capete, care pot sa apartina fie :rupei 0 fie :rupei
3.
!. R:<-:D:@ )<*OR:<-:D: S- <:S(:"---cu persoane sau grupuri de daci

1% S*)*>- D: D)C-
+tatuile reprezentind intreaga persoana sint cele mai numeroase, apro-. 0( piese.
6nele infatiseaza personaele cu miinile suprapuseIincrucisate, simbolizind conditia
de captivi.
$pt statui asezate deasupra coloanelor libere pe cele doua laturi largi ale arcului
de triumf al lui )onstantinus I, aduse aici din 8orul lui /raian. Desi sint incomplete
( restaurate in secolul al ?7III-lea) s-a stabilit si admis aproape unanim ca ele
infatiseaza captivi din Dacia. %e acelasi arc si evident de aceiasi provenienta este si
figura colosala din care s-a pastrat partea inferioara. +e afla in #uzeul )apitoliului
iar o replica in 7illa &orghese.

))----+tatuie de barbat, inalta de !!G cm, cu barba, fara caciula, invesmintat cu
tunica, pantaloni, manta si opinci. #ina dreapta o tine pe antebratul sting. "ucrarea este
3'
neterminata D a fost descoperita in anul 0('0 in 7ia dei )oronnati, la 3oma si se afla la
#uzeul "ateran.

B)----+tatuie (sau bustQ) din marmura, inalta de 0(0cm. )apul, cu alte detalii
integrate in opera moderna (virful caciulii, sprincenele, nasul, buza inferioara, barbia, o
parte din grumaz si din haina, etc) D trunchiul este din marmura violacee deschisa. 5re
bratele incrucisate inainte, in modul tipic prizonierului. #antaua cu falduri adinci este
fi-ata cu o fibulaIbuton pe umarul drept. +e afla la 7atican (#useo )hiavamonti,
odinioara in 7illa *egroni)

C)----+tatuie cu capul descoperit, fara barba, invesmintat in tunica, pantaloni si
mantie si opinci. %iciorul sting este incrucisat peste cel drept. *umeroase portiuni sint
restaurate. +e afla in colectia /orlonia, la 3oma. 5 fost considerata <rege dac prizonierE,
ceea ce, dupa fizionomie si tinuta in ansamblu pare eronat.

D)----+tatuie inalta de !3' cm, cu barba, caciula, tunica si pantaloni. #inile, nasul
si unele parti din tunica sint restaurate. 5 fost descoperita in 8orul lui /raian. ,ste
asemanatoare cu cele de pe 5rcul lui )onstantin I si se afla la muzeul din *apoli.

:)----+tatuie inaltra de !3( cm, reprezentind un dac cu barba, cu caciula frigiana,
in tunica incinsa cu briuD pantaloni si manta. &ratul drept este adus spre soldul sting iar
mina stinga indoita peste piept. +int restaurate miinile, nasul si o parte din tunica. Din
8orul lui /raian a fost dusa in #uzeul *apoli.

D)----+tatuie a unui persona cu barba, fara caciula, in camasa, pantaloni si mantie,
incaltat cu opinci si avind bratele incrucisate in fataImina dreapta pe antebratul sting.
+e afla in 8lorenta

.)----+tatuie inalta de !1G cm. "ipsesc capul si miinile. "inga piciorul sting are
un scut he-agonal, o tolba si arcul. ,ste evident un combatant dac, simbolizind dusmanul
infrint si capturat. 5 fost descoperita in anul 016' in ruinele de la ,fes si dusa la +mirna,
unde se afla in gradina #uzeului 5rheologic.

1)----+tatuie din marmura alba, inalta de 1! cm careia ii lipseste capul. %oarta
tunica cu mineci, centura la briu, strinsa pe corp, pantaloni bufanti legati la glezna si
3G
opinci iar mantia este prinsa cu o fibula pe umarul drept. #ina dreapta este pusa peste
antebratul sting, in semn de supunere. In mina stinga tine o cuta a mantiei. +e afla la
#uzeul &ru-elles.

-)----$pt statui de barbari prizonieri, asezate deasupra coloanelor libere care
decoreaza cele doua fete ale 5rcului de /riumf, din ele insa nu sint originale decit partea
de la umeri in os. )apetele, miinile si intreaga statuie asezata pe coloana din dreapta
arcului central de pe fata sudica, sint opera sculptorului &racii si au fost e-ecutate in anul
013'. Dupa ceea ce se pastreaza original nu se poate afirma nimic privitor la tipul de
barbar reprezentat si epoca e-ecutarii. )ostumul nu reprezinta nimic impotriva
identificarii lor cu dacii, poarta intocmai ca acestia tunica incinsa la milocD pantaloni
lungi rasfrinti si strinsi la glezna deasupra incaltaminteiIun fel de bocanci incheiati in
fata cu sireturiIdeasupra mantale cu franuri. #iinile le tin in fata legate, cu dreapta
peste stinga, afara de alte statui restaurate integral care sint asezate invers. )apetele, dupa
restaurarea lui &racci, au trasaturile tipului dac, cum si acoperamintul capului este acel
pileus frigian purtat de daci. *u se poate afirma daca restaurarea corespunde adevarului
caci din capetele originale nu se pastreaza nici unul. "a sfirsitul secolului al ?7III-lea, in
sapaturile de linga arc s-a descoperit un cap de barbar ( pastrat la 7atican) cu pileusD ca
proportii, acest cap pare nepotrivit cu corpul statuilor, astfel incit ramine in picioare
ipoteza indentificarii statuilor cu daci si datarea lor in epoca lui /raian, servind la
ornamentarea forului acestui imparat T 8lorescuD 5rcul lui )onstantinDp. !6U

$%B>S*>R- S- C)(:*: D: D)C-

5semenea piese, unele avind caciula, altele cu capul descoperit, fizionomia avind
trasaturi tipice, se cunosc in mar enumar, prin diferite colectii din Italia si din alte tari
europene. 6n amplu repertoriu al acestora a fost intocmit de 5.I. 7ostinina, :olovi,
<varvarovE Iz sobraniia ,rmitaa T)apete de barbari in colectia ,rmitauluiU,I trudi
anticnogo otdela muzei ,rmitaa, "eningrad, 02'6, pag. 022I!0(. scurta prezentareI
recenzie a acestei lucrari; ,mil )ondurachi, 5nalalel romano-sovietice, &ucuresti, 02'1,
nr. 3, p. G4(, cu remarca udicioasa; <un studiu e-haustiv a acestor reprezentari de daci,
imprastiate prin muzeele si prin diferitele monumente europene, este astazi, dupa
publicarea sculpturilor de la ,rmita, nu numai posibila, dar si de dorit. )eea ce a facut
&ienhoVs>i pentru reprezentarile barbarilor in arta greaca si romana trebuie reluat in
special pentru acel capitol al portretistice roman eprivind pe daci.

$%1--B>S*>R-

36
))----&usta inalt de 04Gcm, capul avind 64 cm, cu unele intregiri moderne
( sprinceana stinga si ochiul, o parte din barba iar bustul-suport este modern, modificat).
5re trasaturi pregnante, privire dreapta, energica, e-presivaD la ceafa nu este lucrat
dovada ca sculptura era asezata linga un perete. Descoperit in 8orul lui /raian in anul
0(!! ( sapaturile franceze). +e afla la #uzeul 7aticanului. Dupa ,m. %anaitescu
T,phemeris daco-romaniae, 5nnuaria de la +cuola 3omena, I, 02!3, pag. '46I'4(U ar fi
bustul regelui Decebalus.

B)----&ust de marmura galbuie avind capul descoperit si barbaD inalt de 0G4 cmD
intregit ; nasul, buza de os, barba, o parte din par, etc. 5re trasaturi e-presive, puternic
reliefate, tip de fizionomie rustica, cu privire incruntata. Descoperit in 8orul lui /raian
inainte de anul 0(31. aflat in #uzeul 7aticanului (5melung, Die +>ulpturen, I, p.0G, si
203, nr. 2, pl. I. )

C)----&ust de marmura alba, dac cu barba scurta, fara caciula, capul avind 'G cm.
Intregiri; nasul cu buza de sus, parul, grumazul. 5re privirea dreapta, energica,
asemanatoare cu precedentul dar cu trasaturi mai fine si mai nobile. Descoperit la
/raianus %ortus ( gura /ibrului). +e afla la #uzeul 7aticanului ( 5melung, I, p.0'GI0'6,
nr. 00(, pl.0')

D)----&ust de dac <comatusEdin 3oma, in )openhaga ( vezi ).Fa>obsen, *.
)arlsberg :l.ptote> 8ortegnegloe over de antiMue Wunstvaer>er, 0241. p. !31, nr. 616
( 8red %oulsen )atalogue of ancient sculpture in the *. )arlsberg :l.ptote>
)openhagen, 02G0, p. '10, Inv. 616 <Dacian )olosal headE

:)----&ust colosal de dac ( antic numai capul, restul restaurat ca si parul, nasul,
buza superioara) aflat in colectia 8arnese, in #uzeul *apoli (3uscch, :uidaX p. !G6, nr.
0462)

D)---- &ust cu barba si caciula cu inaltimea totala de 2' cm, capul de la capatul
barbii la sfirsitul caciulii Y 66 cm. 8igura de aristocrat, ceva mai in virstaD privirea
linistita, calma. 5chizitionat in anul 0(60 din galeriile )ampana, provine , foarte
probabil, tot din 3oma. +e afla in #uzeul ,rmita, nr. !'( T7ostinina, p. !43, pl. IIU

.)----&ust cu barba si caciula, inalt de 21 cmD capul de '2 cm. De aceiasi
provenianta cu precedentul si aflat tot la #uzeul ,rmita, nr. !( T7ostinina, p. !43, pl. IIU
31

$%$--C)(:*:
))----)ap de dac <comatusE, din 3oma ( linga %alazzo :iustiniani), inalt de '6
cm. +e afla la )openhaga TFa>obson, p.!3(, nr. 611, %aulsen, p. '1!, nr. 661, <Dacian
colosal headEU

B)----)ap de barbar cu parul scurt pe frunte. +e afla la #uzeul /orlonia, 3oma
T &ibl. #atzIDuhn, I, p. 3G4, nr. 0020U

C)----)ap de barbar cu parul lis si barba scurta. *asul si buza superioara sint
restaurari moderne. T &ibl. #atzIDuhn, I, p. 3G4, nr. 002!U.

D)----)ap de barbar cu dimensiuni ceva mai mari decit cele naturale. %alzzo
:iustiniani, 3oma T &ibl. #atzIDuhn, I, p. 3G4, nr. 002'U.

:)----)ap colosal, cu barba si mustataD caciula mare. $chii sint redati plastic iar
barbia si nasul sint restaurate. +e afla la stud. #onteverde, 3oma T &ibl. #atzIDuhn, I,
p. 3G4, nr. 002' aU.

D)----)ap de barbar cu barba. +e afla la +tud. )anova, 3oma T &ibl. #atzIDuhn,
I, p. 3G4, nr. 0026U.

.)----)ap de marmura alba, cu barba si mustati, fara caciula, inalt de G4,3 cm.
%arti intregite; nasul, o mare portiune din grumaz si parti din par. 5re privirea dreapta,
incruntata si posomoritaD fruntea cu riduri, sprincenele stufoase. ,ste o figura e-presiva,
tpica de dac, se afla initial la 3oma in 7illa 5ltobrandini, achizitionata in anul 0(!6 de
&unsen pentru muzeul din &erlin. T &ibl. &eschreitung der anti>en +>ulpturen,
Wonigliche #useen zu &erlin, 0220, p. 0(4, nr. '60U. ,ste considerat ca facind initial
parte dintr-un bust.


3(
B%R:<-:D:@ )<*OR:<-:D: S- <:S(:"-

B%1--R:<-:D:
))----3elief asezat pe arcul imparatului )onstantinus I, la 3oma ( sub arcada si
in atica de la vest a arcului) infatisind pe imparatul /raian ( cu capul inlocuit cu al lui
)onstantin) incoronat de 7ictoria si condus de 3oma personificata, intra in orasul indicat
printr-o arcada. "a dreapta o lupta intre daci si romani. 8reza provine de la un monument
ridicat in cinstea imparatului /raian. T&ibl. 3ep. 3el. I, pag. !G!U

B)----3elief infatisind o biruinta a romanilor asupra unui grup de daciD imparatul
/raian calare ( cu capul inlocuit ca la relieful precedent pe monumentul lui )onstantinus
I ), asezat sub arcada si subatica de la vest si avind aceiasi provenienta. T&ibl. 3ep. 3el. I,
pag. !G!U.

B%$--)<*OR:<-:D
))----8igura cu barba, caciula, tunica, pantaloni, manta, cizmeD cu palmele rupte.
5flata in #uzeul /orlonia, 3oma, nr. '0!. T &ibl. 3ep. +tat., II, p. 026, nr. GU

B%B--<:S(:"-
))----"espede cu relief infatisind doi prizonieri daci, oameni de rind, <comatiE,
intr-un car tras de doi cai, escortati de trei paznici desculti, din care unul are un pumnal la
sold. +e afla la #uzeul "uvru ("ouvre) din %aris. T &ibl. 3el. 3ep, II, pag. !((, nr. !,
(<plaMue )ampanaE)U
B)----"espede cu un calaret dac traversind Dunarea Bnot. . T &ibl. 3el. 3ep, II,
pag. 30!, nr. !U. T%apers of &ritish +chool, 3oma, I7, pag. !'1, ,. +trong, 3oman
sculpture, pag. G4U.

Cre4terea animalelor An Dacia

$ serie de date de ordin istoric (prin documente) sau arheologic (prin descoperirea
unor obiecte si unelte legate de aceasta ocupatie), dar mai cu seama prin materialul
arheozoologic rezultat si el - fie Bn urma sapaturilor Bn siturile geto-dacice, datorita caruia
32
se pot detalia date comple-e si e-acte cu referire la frecventa unor specii, caracteristici
tipologice ale acestora, folosirea lor Bn diverse scopuri de ordin economic, dar si cultic -,
ct si prin date corelate cu informatiile ce rezulta prin reprezentarea acestora pe diverse
lucrari Bn piatra ct si teoretica, vin sa ne arate destul de bine rolul ucat de animalele
domestice Bn viata de zi cu zi a comunitatilor umane geto-dacice.
+e poate constata ca specia cea mai frecventa era reprezentata prin cornutele mari
(taurinele) ce aveau functionalitati multiple. #ai Bnti prin sacrificare, datorita si taliei
lor, acopereau cu mult peste umatate din necesarul de proteine animale necesare vietii
omului, dar si pe aceea de producere a laptelui (ce dadea prin preparare si o serie de alte
produse alimentare), ct si pe cea de motor animal indispensabil pentru o serie de
activitati de acum bine diversificate. ,le erau reprezentate printr-un tip de talie cel mult
medie, cu coarne relativ mici. Hntre adulti si maturi erau cu totul preponderente femelele,
castratii fiind astfel Bn numar relativ redus. /rebuie mentionat ca la dacii din /oldo+a se
gaseau si vite acornute, ce reprezentau un grup cu totul inedit.
$ frecventa mult mai mica o aveau ovicaprinele, dar e-istau si rare e-ceptii cnd
aceste cornute mici Bntreceau doar ca numar, dar nu ca pondere, taurinele. $vinele se
gaseau Bn cantitate mai mare dect caprinele si ele erau de talie relativ mica, cele mai
multe Bnca cornute, capra aparnd Bnsa mai masiva. )ornutele mici erau si ele
polivalente, dnd lapte, iar oaia si lna. +-ar putea ca si la ovine sa se fi practicat
castrarea masculilor. %rin sacrificare, ovicaprinele dadeau o cota de carne cu foarte mult
mai mica dect taurinele.
%orcinele, uneori Bntrecnd usor ca frecventa cornutele mici, fiind monovalente, erau
crescute doar pentru producerea de carne si grasime, furniznd totusi o cota nu prea mare
de carne. %orcul crescut de geto-daci era de talie milocie.
Calul apare de doua tipuri, e-istnd cai obisnuiti (ordinari), de talie mica si medie,
ct si cai Bnalti (de elita), de peste 0,'4 m, buni de calarie, Bntrebuintati probabil doar de
'4
catre aristocratie. )alul era totodata un animal pe care geto-dacii Bl foloseau Bn scopuri
cultice, gasindu-se uneori cai Bngropati Bntregi, sau doar o parte din trupul lor (cap si
e-tremitatile membrelor), uneori Bnsotind decedatul Bn mormnt.
:eto-dacii nu cresteau asinul, acesta fiind de aceea foarte rar printre resturile
animaliereD era adus Bn zona probabil de grecii din cetatile de pe tarmul %ontului ,u-in.
)a specii fara importanta economica mentionam c0inele si pisica. %rimul era bine
reprezentat, e-istnd cini de la foarte mici ca talie (zisi cini =de salon=) pna la foarte
mari, aproape ca niste lupi, folositi desigur pentru paza. +e pare ca, Bn a doua parte a "a
/ene-ului, cinele devine si un animal de importanta cultica, gasindu-se e-emplare de
diverse marimi Bngropate Bntregi Bn gropi. %isica era Bnca foarte rara, fiind prezenta doar
Bn situri din sudul 3omniei.
%e lnga mamiferele citate mai sus, geto-dacii aveau de acum si pasari domestice,
gaina, gasita Bn cantitate foarte mica, dar si gsca, Bnsa foarte rara.
)4ez3rile .e2ilor munteni
)u privire la tipurile de locuinte geto-dace, datele sunt destul de sarace si ele au
putut fi stabilite, in )mpia #unteniei, numai pe baza cercetarilor arheologice. )ert este
ca geto-dacii au folosit ca tipuri de locuinte; bordeiul si casa de suprafata.
&ordeiele aveau fie forma rombica neregulata, fie ovala (la #alu 3osu) sau
rectangulara (la )hirnogi), uneori prevazute cu trepte de coborare, cum este cazul celor
de la )atelu *ou, sau contur patrulater cu colturile rotunite, descoperite la /anganu,
%opesti *ovaci si %iscul )rasanilor. #entionam in acest cadru, interesanta descoperire de
la &ragadiru, constind din suprapunerea partiala a unui bordei de forma ovala de catre o
locuinta de suprafata (patrulatera).
Dimensiunile bordeielor, atingand in general adancimea de apro-imativ 4,(4 - 0
m, sunt cuprinse intre ; 3,64 m - 3 m sau ',(4 m - 3,G4 m. %amantul de umplutura aflat
in interiorul bordeielor continea adeseori cenusa, ceea ce ar putea atesta folosirea in
constructie a trestiei sau papurisului. De obicei, in incaperi se aflau vetre. 5u fost insa
situatii cand nu s-au identificat vetre sau urme de arsura puternica, ceea ce demonstreaza
folosirea lor in afara incaperilor.
"a daco-getii din )ampia munteana casele de suprafata au alc@tuit maoritatea
locuintelor. De forma rectangulara sau alipsoidala aceste case erau ridicate, la suprafata
solului, pe un schelet de pari grosi care sustineau o impletitura deasa de nuieleD peste
acest schelet lemnos se asternea un strat gros si dens de lipitura de lut amestecat cu paie.
5tat prin cercetarile de la %opesti *ovaci, cat si prin cele de la &ragadiru, dudesti, catelul
nou si altele s-au aflat resturi de chirpic in amestec cu paie, ce proveneau de la peretii
locuintelor. "a Rado+anu, intr-o locuinta de suprafata, au fost identificate gropile a doi
pari care sustineau acoperisul.
"ocuintele au fost, se pare, invelite cu trestie ori cu paie. /otusi, atat la 3adovanu
cat si la %opesti *ovaci s-au gasit, mai ales in sectorul denumit )hi, mari cantitati de
tigle din lut imitate dupa cele grecesti, dar de factura locala, cuie si scoabe de fier in care
se prindeau grinzile ce aveau rolul de a sustine scheletul lemnos al locuintelor. 6sile erau
inchise cu zavoare asigurate cu chei din fier si bronz. %odelele se realizau din lut
batatorit. )u mici e-ceptii, aproape toate incaperile erau prevazute, in coltul de nord-est
'0
sau est, cu o vatra deschisa aproape rotunda (cu diametrul de 4,G4 m - 0 m) ori patrata (cu
laturile pana la 0,!4 m lungime). 7etrele asezate direct pe pamant se faceau dintr-un strat
de lut batatorit, care in urma arderii capata duritate mare Ci o culoare rosiatica albicioasaD
ele serveau pentru prepararea hranei. In anumite situatii s-au gasit chiar si cuptoare
menaere. Dimensiunile locuintelor de suprafata sunt variabile; astfel la #anastirea si
%iscul )rasanilor au fost cuprinse intre !,(4 - ! mD 3m - !m pe cand la &ragadiru si
%opesti *ovaci au fost surpinse si locuinte cu o suprafata mai mare; G,64 m - ',!4 m. In
constructia caselor se observa o tehnica primitiva, materia prima folosita se realizeaza
din lemn si lut, in amestec cu paie, piatra nefiind utilizata, deoarece lipseste in toata
)ampia 3omana.
Din cele aratate se desprinde concluzia folosirii de catre geto-daci in mod
concomitent a bordeielor si a locuintelor de suprafat@, fara a se putea face o delimitare in
timp intre aceste doua tipuri de case. De la tipurile de locuinte descrise, caracteristice
regiunii de ses, face totusi e-ceptie un comple- aflat la %opesti *ovaci la adancimea de
0,04 m. Din acest comple- faceau parte printre altele, un grup de constructii cu destinatie
practica; o bucatarie de 1 m - 6 m, prevazuta cu un cuptor rotund, mare, cu diametrul de
0,(GmD bucataria corespundea cu alte camere; locuinte depozite de provizii ori de unelte,
dintre care deosebit de interesanta este o camara de circa G - G m unde, in preama unei
vetre, s-au pastrat in situ cinci chiupuri -pithoi - pentru provizii de grane. In acelasi
comple- se incadra si o constructie absidata.
/ot in asezarea getica de la %opesti au mai fost intalnite vetre ornamentate
alcatuite din chenare liniare simple, din diagonale crucise si din cercuri. 7etre similare s-
au constatat si in alte puncte din aria culturii getice, de pilda in &ucuresti; la #ihai 7oda
si %opesti "eordeni. 5mbele vetre sunt decorate prin cate doua patrulatere incizate. $ alta
vatra - pastrata fragmentar - decorata prin doua chenare patrate, paralele cu marginile, si
diagonale a fost descoperita la 7ladiceasca (ud. Ilfov). 5ceste vetre aveau desigur un
caracter de cult. 5sezarile getice erau prevazute pe langa locuinte cu gropi menaere
circulare, tronconice (ce de e-emplu la #ihai 7oda si %opesti *ovaci), in forma de
clopot (de la /anganu), sau a unui fund de sac (la )atelu *ou, /anganu, %opesti *ovaci),
toate folosite in scopul pastrarii recoltelor. %entru o cat mai buna conservare a cerealelor,
adeseori peretii gropilor erau arsi. )ateodata, dupa ce se umpleau cu cereale, gropile se
astupau cu cenusa si resturi de vatra. "a %opesti *ovaci, pe suprafata unde s-au aflat sase
vetre suprapuse - fiind probabil un loc de cult domestic S sub ultima dintre ele s-a
descoperit o groapa continand un depozit ritual, cu diverse vase intregi si fragmentare,
specifice celei de-a doua epoci a fierului, precum si doua parti ale unei rasnite rotative de
tip vulcanic, un varf de sageata, fragmente de verigi din bronz, o lama de cutit din fier, un
ac de fier, o piramida de lut, cateva boabe de grau carbonizate, precum si oase de peste si
mamifere domestice.
Dintr-o groapa ovala de la #alu 3osu, descoperita la adancimea de 3,34 m, s-au
cules multe fragmente de chirpic, pamant ars cu lipitura, ma-ilare si molari de oaie, porc,
cal, precum si valve de scoici. De asemenea, ceramica aflata in acest comple- era foarte
bogata si variata. Dar ceea ce atrage, in mod deosebit, este o scobitura laterala, realizata
in groapa, avand o lungime de 4,36 m. in acesta scobitura s-a gasit o catuie. /oate aceste
elemete indreptatesc pe descoperitori sa o considere o groapa realizata intr-un scop ritual.
+pre deosebire de regiunea *ransil+ania indeosebi a muntilor $rastiei - unde se
intalnesc deseori case de mari proportii, patrulatere ovale sau poligonale, cladite cu multa
'!
iscusinta, din lemn, cu temelii de piatra -, cele din )ampia #unteniei reprezentau deci
simple locuinte de suprafata sau bordeie, iar materialul folosit in constructie era, in mod
constant, pamantul lipit pe impletitura de lemn. ,-ceptie de la aceaste tipuri de locuinte il
face numai comple-ul descoperit la %opesti *ovaci. 7etrele si cuptoarele, ridicate de
asemenea primitiv - cu mici e-ceptii -, au servit geto-dacilor pentru trebuinte
gospodaresti.

Sarea

*ici un mamifer nu poate trai fara sare. In curtea fiecarui taran se gaseste un bulgare
de sare pentru animalele curtii si pentru turme.)ind plecau cu oile ,ciobanii isi luau , in
desagi ,sare ,sa le aunga pina la primavara. In contractele ,incheiate inca pe rabo, cei ce
isi dadeau oile la stina aveau obligatia de a duce, la date fi-e, malai si sare.
)apra ducea ,in poveste ,iezilor =drob de sare in spinare=,padurarii construiesc in
paduri sararii pentru animalele padurii.9omer numeste sarea =divina=,probabil din
e-perienta stiind-o indispensabila vietii. Oeita marii (purtatoare de sare) se numea
+alacia. +oldatii 3omei isi primeau soldele in sare-sale-de unde a ramas cuvintul
=salariu=. %ina la deschiderea minelor de adincime sarea era scumpa si rara. De unde si
vorba ,=daca se varsa sarea iese cearta=Z
In stravechea traditie romineasca ,oaspetii erau primiti ,in semn de bun venit,cu piine
si sare,care erau considerate sfinte.In acest caz , piinea si sarea reprezinta conditiile
minimale de e-istenta ,si reprezinta simboluri ale alimentatiei si ospitalitatii.
*ecesarul minim de sare este evaluat la 0gRzi
pentru copii mici,la 04gRzi pentru cei peste un an pina la 0' ani,!GgRzi pentru adulti la
munca usoara si 34gRzi pentru munci grele in zona temperata.)ifrele medii de consum de
sare variaza de la o tara la alta dar media este de 1,G >gRpersoanaRan.%entru animale sint
necesare;04-34gRziRvaca D1-0GgRziRoaieD G-04gRziRporc.
Din cifrele de mai sus reiese ca pentru e-istenta fizica a oricarui grup uman organizat
sint necesare mari cantitati de sare.In caz de pierdere a sarii(prin transpiratie
abundenta,diaree)organismul isi pierde vigoarea ,iar la o diminuare mai serioasa a
cantitatii de sare ,acest organism moare.
5colo unde nu e-ista sare nu e-ista viataZ )el putin nu inainte de a se organiza
transportul sarii spre zonele deficitare.)a un corolar inceputurile societatii umane au
trebuit sa aiba loc in zone in care sarea era din belsug si la indemina.%rima conditie era
'3
deci e-istenta sarii iar un rol decisiv l-a avut prezenta acesteia la suprafata solului si deci
usor de obtinut.
+area se gaseste in cantitate indestulatoare pe glob,resursele fiind evaluate la 004 la
puterea 0GRt,dar este inegal raspindita.5sia este continentul cel mai defavorizat pe cind
,uropa are cele mai mari zacaminte.,ste probabil unul din motivele care sustin vechimea
civilizatiei europene.
Intre toate zonele lumii,spatiul carpatic se bucura de cea mai mare densitate de
resurse;peste 344 de masive de sare,de calitate deosebita,usor de e-ploatat, peste 3444 de
izvoare sarate si numeroase lacuri sarate.
In aria culturii )ucuteni (mileniul I7 ien) intre asezarile neolitice de la /irpesti si
/olici s-au descoperit izvoare sarate cunoscute si folosite inca din pre)ucuteni,si
deasemenea in cadrul culturii )ris(G444 ien)s-au facut descoperiri similare.
)ultura +chela )ladovei-"epens>i 7ir (epipaleolitic), zona locuita intre mileniile
?III-7I ien,si situata pe ambele maluri ale Dunarii ,in zona %ortilor de 8ier,avind o clima
dulce ,cu trasaturi submediteraneene,s-a creat cele dintii asezaminte omenesti sedentare
in care se practica inhumarea decedatilor in apropierea locuintei si uneori chiar direct sub
podeaua acesteia. +i in apropierea acestor locuri s-au descoperit izvoare sarate si
sulfuroase utilizate pina azi. 1erodot (cartea I7,cap.)"???I-)"???7) mentioneaza
ca diverse grupuri de oameni salasluiau in urul unor dealuri de sare.
Din toate acestea rezulta ca cele mai vechi asezari
cunoscute se gaseau linga zacaminte de sare.5sezari departate de aceste zacaminte nu s-
au putut stabili decit dupa organizarea drumurilor sarii si asigurarea aprovizionarii
continui cu sare. Din )arpati drumurile sarii porneau spre vest, nord, sud si est toate
zonele adiacente fiind alimentate din cetatea )arpatilor si zonele pericarpatice. +pre vest,
spre )impia %anoniei sarea se transporta cu plutele, pe riul #ures, de la 6ioara ($cna
#uresului) drumul aungea pe uscat pina la )lba -ulia,de unde era imbarcata pe plute.
Din diverse surse din ultimele veacuri, se arata ca sarea carpatica aungea pina in
#oravia, 6craina, 3usia, %olonia, /urcia, &ulgaria, :recia, +erbia, 6ngaria.
*umeroase marturii,negliate pina acum,atesta o realitate deosebit de
importanta;e-istenta sarii la suprafata solului a facut ca, inca din stravechime ,
umanitatea sa graviteze in urul spatiului )arpatic creiind premisele ca aici sa se formeze
leaganul atit de disputat al )renilor. Desigur, pe linga sare, solul deosebit de fertil a
''
favorizat dezvoltarea timpurie a agriculturii capabile sa sustina o comunitate numeroasa.
5rheologia arata in acest spatiu,o agricultura arhaica. Determinarile facute in '4 de
statiuni arheologice cercetate au evidentiat acest lucru. 5stfel in groapa unei locuinte de
la +ucidava-)elei, datata '!!G[--64 ani, s-a gasit piine carbonizata in care se aflau !!
seminte de orz (9ordeum vulgare), 3 seminte de macris ( 3ume- crispus) si o saminta de
in ("inum usitatisimum). 8recvent s-au gasit, in afara plantelor amintite; linte ("ens
esculenta) D lubit ()amelina sativa) D ghinda (\uercus sp.) carbonizate impreuna cu
vertebre de peste, griu (/riticum dicocum) intr-o singura groapa peste 04 >gZ 5poi secara
(+ecale cereale), bob, mazare, mac, mazariche, loboda, dragaica sau sinziana, vita de
vie, ceea ce dovedeste ca aceste plante erau cunoscute si folosite de mii de ani in spatiul
carpatic.
%rezenta padurilor pe 1G] din suprafata, deci lemn la indemina si vinat bogat, o
retea hidrografica suficient de densa pentru a furniza peste si posibilitati de gradinarit,
apa buna de baut pe tot spatiul, izvoare de ape minerale, arata ca spatiul carpatic oferea
conditii de e-istenta superioare oricarei alte zone din ,uropa. ,ste demonstrabil ca nu
e-ista popor antic care sa nu fi trecut, locuit temporar sau sa nu fi venit in contact cu
spatiul carpatic.
+ubdiviziunea superioara a )uaternarului, cea in care traim acum, 9olocenul a
inceput acum 04.444 de ani si nu a cuprins glaciatii. In %leistocen, prima si cea mai
intinsa perioada a )uaternarului, corespunzatoare a %aleoliticului, datorita variatiilor
termice, calota glaciara a inaintat spre sud si s-a retras de mai multe ori, ultima oara in
timpul glaciatiei Kurm care a durat intre 1G.444 si 04.444 ien. Intinderea ei ma-ima a
cuprins %eninsula +candinava, cimpia :ermana pina aproape de latitudinea podisului
&oemiei, cuprinzind &randemburgul si 8ran>furtul, limitele aungind pina la sud de
&erlin, 7arsovia, #oscova, tarile baltice fiind acoperite de gheturi care inaintasera pina la
lacurile mazuriene. )alota alpina s-a intins pina la 7iena. In toata aceasta perioada spatiul
carpatic nu a fost afectat direct de calotele glaciare sau alpine, raminind in cea mai mare
parte o zona in care conditiile de viata pentru om,animalele si plantele din habitatul
acestuia ramasesera suportabile. Desigur s-au format ghetari pe inaltimile muntilor;
3odna, &ucegi ,)aliman, 8agaras, )indrel, %aring si 3etezat.
5gricultura a aparut in acest spatiu ca o necesitate istorica, determinata de e-plozia
demografica neolitica, ca rezultat al incalzirii climei =in neoliticul timpuriu-ceea ce
corespunde in religie cu facerea lumii--GG4( ien=
"a o astfel de crestere demografica, metodele de procurare a hranei de pina atunci nu
mai erau indestulatoare datorita reducerii suprafetei de pasunat.
'G

%entru procurarea hranei sint necesare;
7inatoare si pescuit---cca. 044haRlocuitor
)resterea animalelor-cca. 04 haRlocuitor
5gricultura-------------cca. 0 haRlocuitor
Datorita cresterii populatiei a trebuit sa se treaca la un sistem de procurarea a hranei cu
productivitatea mai mare. 5numite spatii largi genereaza deplasari de grupuri umane
datorita conditiilor geografice si alte spatii ca cele )arpatice, %irineiane sau )aucaziane,
sint zone de stabilitate a vietii, care pot compensa efecte climatice nefavorabile prin
restringerea pe verticala, avind ca rezultat diminuarea efectelor neprielnice.
)ercetari fara repros au stabilit ca singurul spatiu care corespunde conditiilor din
vechea literatura vedica este cel )arpatic unde se plaseaza faza primara a culturii 7edice.
Iata citeva paragrafe din capitolul III din lucrarea =/he 5r.ans=-5rienii , lucrarea scoasa
sub egida 6niversitatii din )ambridge ;
. arienii primitivi traiau in zona temperata cunosteau cu mare certitudine %agul,
stejarul, salcia anumite specii de coni%ere si, se pare mesteacanul, posibil teiul si, mai
putin sigur, ulmul. /upa toate probabilitatile erau sedentari 0arie1lot* nn.2 pentru ca
dupa cit se pare griul le era %amiliar. $nimalele %olositoare cele mai cunoscute erau3
boul si vaca, oaia, calul, ciinele, porcul si unele specii de cerb. In timpurile vec)i, se
pare, nu cunosteau, magarul, camila si ele%antul. /intre pasari, deducem dupa limba ca
ei cunosteau gisca si rata. -ea mai %amiliara pasare rapitoare era, dupa cit se pare,
a4uila 0uliul2. 5upul si ursul erau cunoscuti dar nu leul si tigrul /in aceste date este
posibil sa localizam )abitatul primitiv din care isi trag originea vorbitorii acestor
limbi6 7u este probabil 0ca )abitatul primitiv2 sa %ie India ,cum presupun primii
investigatori, intru'cit nici %lora si nici %auna , cum se re%lecta ele din limba , nu sint
caracteristice acestei zone. 8i mai putin probabil este Pamirul, una din cele mai
mo)orite regiuni de pe %ata pamintului. 7u este probabil ca $sia -entrala, considerata si
ea ca loc de bastina a ar9enilor, sa %i indeplinit acest rol, c)iar daca admitem ca lipsa
evidenta a apei si deci sterilitatea mai multor zone, ar %i un %enomen mai recent. /aca
intr'adevar acesti oameni cunosteau %agul trebuie sa %i locuit la vest de o linie care
pleaca la :onigsberg, in Prusia, pina in -rimeea si de acolo continua pina in $sia ;ica.
7u e(ista zona care sa indeplineasca aceaste conditii in nordul +uropei. /upa cite stim ,
in timpurile primitive era o tara acoperita de paduri* +(ista vreo parte a +uropei care
combina agricultura cu pastoritul, strins legate una de cealalta,care sa aiba sesuri
calde, potrivite culturii griului si pasuni bogate, la altitudine, necesare turmelor si
cirezilor, si in acelasi timp arbori si pasari de %elul celor mentionate mai sus6 +(ista ,
dupa toate aparentele, o singura ast%el de arie in +uropa, anume aria delimitata la est de
-arpati, la sud de &alcani, la vest de $lpii $ustriei si &o)mer <ald si la nord de
+rzgebirge si muntii care %ac legatura cu -arpatii. 0op.cit. 3(Dp.6()

'6
)urul Daciei

Dio Cassius, Bn secolul al IIl-lea, Bn Istoria roman@, scrie; -!nd a vzut /ecebal
c scaunul lui de domnie i toat ara sunt n m!inile dumanului, c el nsui este n
primejdie s %ie luat prizonier, i curm zilele. -apul su %u dus la =oma. n %elul acesta,
/acia ajunse sub ascultarea romanilor i #raian stabili n ea orae de coloniti. >ur
descoperite i comorile lui /ecebal, dei se a%lau ascunse sub r!ul 8argetia din
apropierea capitalei sale. -ci /ecebal abtuse r!ul cu ajutorul unor prizonieri i
spase acolo o groap. Pusese n ea o mulime de argint i de aur, precum i alte lucruri
%oarte preioase ' mai ales dintre cele care suportau umezeala 'aezase peste ele pietre,
iar dup aceea aduse r!ul din nou n albia lui. #ot cu oamenii aceia, EDecebalF puse n
siguran n nite peteri veminte i alte lucruri la %el. /up ce %cu toate acestea, i
mcelri, ca s nu dea nimic pe %a. /ar &icilis, un tovar al su, care cunotea cele
nt!mplate, %u luat prizonier i ddu n vileag toate acestea. ()artea 6(, capitolul 0') .
$ impresionant@ scen@ de pe Columna lui *raian a imortalizat Bn marmur@
ultimele momente din viaAa regelui-erou. De fapt, acelaCi lucru Bl putem vedea pe tabloul
sculptat pe piatra funerar@ a lui /iberius #a-imus, unde, de asemenea, Decebal BCi curm@
firul zilelor cu sabia scurt@ Ci curb@, cteva clipe Bnainte de a fi capturat de viu. Decebal
c@zut la p@mnt lng@ un copac, BCi reteaz@ beregata, Bn timp ce cAiva c@l@reAi romani se
n@pustesc asupra lui cu l@ncile ca s@-0 loveasc@. 5plecndu-se pe calul Bn galop, unul
dintre ei Bntinde mna dreapt@ gata s@-0 prind@ pe regele dac. Hn fruntea acestor
urm@ritori n@valnici se afla, desigur, detaCamentul condus de /iberius #a-imus. 5cesta
0-a prins pe regele dacilor, dar, Bn epitaful s@u, nu precizeaz@ dac@ acesta mai era viu sau
nu. 3ezult@ c@ Decebal a fost capturat Bn momentul agoniei sale. <%reAioasele trofee -
capul Ci mna dreapt@ a marelui duCman al Imperiului 3oman - au fost puse de #a-imus
Bntr-un sac Ci Bn goana mare a pornit spre locul unde se afla Bmp@ratul, Ctiind c@ Bn afar@
de avansare Ci decoraAii Bl aCteapt@ o sum@ mare de bani, preA pus de /raian pe capul lui
Decebal. Bn acel moment, cartierul Bmp@ratului se g@sea la Ranisstorum, o denumire
necunoscut@ pn@ acum Bn geografia Daciei=. Despre aceast@ aCezare prof. Dumitru
/udor consider@ c@; <nu trebuie s@ ne Bnchipuim c@ era o cetate sau un trg de seam@ din
regatul lui Decebal. Bn timpul operaAiilor militare, Bmp@ratul BCi muta comandamentul
suprem dup@ nevoile strategice, aCa c@ 3anisstorum putea fi Ci un modest sat dacic lipsit
de importanA@=.
'1
Despre evenimentele petrecute dup@ sinuciderea lui Decebal, acelaCi cercet@tor
menAionat mai sus, arat@ c@ este foarte probabil ca trupul decapitat al regelui dac s@ fi fost
Bngropat la r@d@cina unui stear secular de c@tre numeroCii daci ce se refugiaser@ Bn codru.
Iar capul a fost e-pediat la 3oma, aCa cum menAioneaz@ un calendar sinoptic, p@strat
fragmentar pe o lespede de marmur@, descoperit@ Bn portul $stia, de la gurile /ibrului;
n anul ?@A capul lui /ecebal a %ost aruncat pe scrile Gemoniei.. Hn capitala
imperiului era locul unde se e-puneau cadavrele duCmanilor poporului roman. ,-ist@
p@reri diferite Bn privinAa locului precis unde se afla /raian dup@ dramatica sinucidere a
lui Decebal. 6nii specialiCti localizeaz@ cartierul general al Bmp@ratului lng@ Olatna
locul unde #raian, dup ce ?'a nvins pe /ecebal, s'a osptat cu cpitanii si.... 5lAi
autori atribuie Devei un loc Bn istoria celor Bntmplate atunci, cetii vestite i tare
despre care se pretinde c ar %i de %oarte mare vec)ime. +a s'ar %i numit sub daci
/ecidava (Dacopolis) i avea i nc)isoare de prizonieri din rzboaie. $ici ar %i luat
#raian capul regelui /ecebal al /aciei i tot aici ar %i el c)iar ngropat..
Identificarea locului unde /raian a primit preAioasele trofee aduse de )laudius
#a-imus suscit@ Bnc@ discuAii. *-ar fi deloc e-clus ca scen@ de pe )olumna /raian@, care
reproduce momentul e-punerii capului lui Decebal Bn tab@ra roman@ de la 3anisstorum,
s@ se fi petrecut Bn cetatea Devei, mai ales c@ aCa cum se vede pe scena sculptat@ acolo
e-ist@ o cetate. Dup@ tradiAie, Decebal Bnvins s-ar fi retras din Sarmizegetusa sub
zidurile $rlei, pe care el BnsuCi ar fi zidit-o. "a Deva tradiAia ne povesteCte despre
mpratul /ecebal, care ar %i durat pe piscul singuratic din preajma ;ureului cetate
de piatr., ale c@rei urme se reg@sesc la temeliile actualei cet@Ai. 5ici desn@d@duitul rege
'(
Ci-ar fi ridicat singur viaAa Ci tot aici ar fi fost Bngropat.
#ai trziu, Bn secolul 7I, scriitorul bizantin Fohannes ".dos, Bn cartea sa De
magistratibus, specific@ faptul c@ romanii, Bn timpul r@zboiului purtat cu dacii, au capturat
de la aceCtia aur n greutate de cinci milioane de libre i dublu de argint, n a%ar de
pa)arele i vasele de nepreuit valoare.. 5cestea constituie singurele informaAii antice,
privite ca fanteziste de cei mai mulAi arheologi. +tudiile ap@rute Bn ultimul secol sunt
contradictorii Bn privinAa evalu@rii corecte a imensei pr@zi luate de romani de la daci. )u
toate acestea, cronicarii medievali din /ransilvania evidenAiaz@ o serie de descoperiri de
tezaure, fie Bn apa +treiului, fie pe teritoriul centrului fortificat al dacilor din munAii
$r@Ctiei. 6nii istorici sunt Bn unanimitate de acord c@ aceste tezaure au aparAinut cndva
lui Decebal. 3evine, deci, Bn actualitate comoara lui Decebal. Despre descoperirea
tezaurului lui Decebal ascuns de acesta sub apele +treiului Ci, mai ales, despre uriaCa
cantitate de aur Ci argint luat@ de /raian dup@ cucerirea Daciei, opiniile istoricilor Ci
arheologilor difer@.

(ro+enien2a aurului dacic
5urul dacilor Bn timpul lui Decebal era de apro-imativ (4] de provenienA@
aluvionar@ (&anatul, )riCana, #unAii 5puseni, #unAii +ebeCului, #unAii $lteniei, Ci ai
8@g@raCului, Dobrogea, #unAii #oldovei Ci ai &ucovinei, #unAii 3odnei Ci
#aramureCului) Ci doar !4] de provenienA@ subteran@, minier@. Bn spriinul estim@rii de
mai sus vine urm@torul calcul; pentru e-tragerea din subteran a 06G.444 >g de aur dintr-o
roc@ bogat@ Bn minereu, 04 g aurRton@, presupunnd o recuperare de G4] din aur, prin
tehnologia de care se dispunea la vremea respectiv@, vom avea nevoie de circa 33
Anilioane de tone de roc@ e-tras@ Ci prelucrat@. 5ceast@ cantitate e-tras@ reprezint@
apro-imativ 00 milioane metri de galerii de tipul roman (0m liniar de galerie roman@Y3
tone de roc@ e-tras@ adic@ 00.444 >m de galeriiZ )eea ce demonstreaz@ c@ aurul dacilor
era Bn cea mai mare parte de provenienA@ aluvionar@, mineritul subteran fiind cu totul
sporadic Ci de dimensiuni reduse. 3egiunile pe care le-am menAionat mai sus au furnizat
secole de-a rndul mari cantit@Ai de aur aluvionar, din acesta revenind anual cel puAin 0G-
!4 tone tezaurului statului dac. 5cest aur acumulat Bn decursul anilor a condus la
constituirea unui stoc pn@ la dimensiunea de apro-imativ 0444 de tone, tezaur
considerat ca intangibil.
'2
8rancezul Ferome )arcopino apreciaz@ c@ greutatea aurului Ci argintului
capturate de la daci de c@tre armatele romane ale lui /raian ar fi fost de apro-imativ 06G
tone aur Ci 330 tone de argint. +criitorul bizantin Fohannes ".dos a indicat la rndul s@u
cifre mult mai mari, stabilite pe baza lucr@rilor lui Criton (:etica). +tabilirea real@ a
valorii tezaurului dacilor din vremea lui Decebal, referindu-ne la aur, pare
necorespunz@toare realit@Aii dac@ Ainem seama de resursele de care dispunea Dacia la acea
vreme.
Dacii, ce locuiau pe teritoriul actual al A@rii noastre, se ocupau Bn general cu
p@storitul Ci vnatul Ci nu aveau o economie agricol@ dezvoltat@ care s@ ustifice un e-port
c@tre coloniile greceCti de la graniAa din Dobrogea. ,-istenAa acestor colonii nu se
ustifica printr-un e-port important de animale, produse agricole sau materii prime. #ai
mult ca sigur c@ importau unele m@rfuri, mai ales din $rient, cum ar fi Aes@turi, covoare,
stofe, ulei, Ci mirodenii, pl@tindu-le cu aur. 5ceast@ situaAie special@ a Daciei care nu
e-porta Bn acea vreme mai nimic, dar care Bn schimb importa m@rfuri din $rient Ci zona
mediteran@, demonstreaz@ c@ prosperitatea coloniilor greceCti se datora e-clusiv
importului de m@rfuri orientale Ci pl@Aii acestora cu aurul autohton din Dacia. Despre
aurul dacilor s-a dus vestea (vezi legenda lnii de aur a 5rgonauAilor) constituind un
obiectiv pentru cei care au Bncercat Bn cursul veacurilor s@ cucereasc@ aceast@ Aar@. De
aici Ci informaAiile despre bog@Aia aurifer@ a Daciei, faim@ care a auns la 3oma dup@ ce,
cu mult Bnainte aunsese la Darius, determinndu-0 pe acest Bndep@rtat suveran al perCilor
s@ verifice temeiul zvonului persistent chiar la faAa locului, cu prileul e-pediAiei
Bmpotriva sciAilor.
Despre fabuloasele tezaure e-istente pe teritoriul Daciei e-ist@ numeroase relat@ri.
)ronicarul medieval Kolfgang "azius menAioneaz@ c@ Bn anul 0G'3, un grup de pescari
romni a p@truns cu luntrile de pe #ureC Bn apele +treiului Ci Ci-a legat ambarcaAiunile de
un trunchi pr@v@lit Bn ap@. 5tunci, unul dintre pescari le-a atras atenAia celorlalAi asupra
unor obiecte sclipitoare ce se z@reau pe fundul rului. +cufundndu-se, acesta a scos de
acolo mai mulAi galbeni. IntrigaAi de apariAia monedelor, pescarii au Bnceput s@ cerceteze
cu atenAie Bmpreurimile, descoperind o bolt@ zidit@ Bn adncuri Ci n@ruit@ din cauza
r@d@cinilor copacilor crescuAi pe malul apei. %@trunznd Bn interiorul hrubei din adncuri
ei au scos la suprafaA@ '4.444 de galbeni care purtau efigia regelui #acedoniei,
".simach. )ronicarul noteaz@ mai departe c@ Bn afar@ de galbeni mai erau Ci <sloiuri de
aur=. Ovonul despre descoperirea comorii a auns pn@ la conduc@torul 5rdealului,
cardinalul #artinuzzi, care a ordonat prinderea pescarilor Ci confiscarea tezaurului. +e
G4
menAioneaz@ apoi c@ organele anchetatoare au f@cut cercet@ri la faAa locului descoperind
Bn bolta subteran@ alte cteva mii de galbeni. Dup@ aceea #artinuzzi Ci-a cump@rat o
serie de domenii, construind Ci frumosul castel, Bn stilul 3enaCterii, de la 7inAu de Fos,
castel ridicat dup@ planul arhitectului italian Domenico de &ologna.
7estea despre fabuloasele averi pe care le deAinea #artinuzzi a fost una dintre
cauzele care i-au adus acestuia moartea. +e povesteCte c@ Bn luna decembrie a anului
0GG0, la reCedinAa cardinalului de la 7inAu de Fos a venit Bn vizit@ generalul spaniol
)astaldo, omul de Bncredere al Bmp@ratului 8erdinand de 9absburg Ci c@, Bntr-o noapte, un
grup de soldaAii ce-0 BnsoAeau pe general, l-au asasinat pe cardinal. Dup@ moartea
acestuia, castelul a fost efuit, g@sindu-se numai !444 de monede de aur din tezaurul
descoperit Bn apele +treiului. 6n alt cronicar medieval, Kolfgang &ethlen, arat@ Bns@ c@ Bn
cetatea :herlei s-a g@sit o mare parte din tezaurul amintit, dnd chiar Ci unele am@nunte.
5fl@m, astfel, c@ la :herla s-au descoperit peste (1! funAi de aur nelucrat (un funt este
egal cu 636 de grame), !4 funAi sloi de aur, 03(G funAi argint nelucrat, '66 funAi sloi de
argint Ci '444 de galbeni de la ".simach. Din Bnsemn@rile mai recente ale profesorului
Iacob #rza, care relateaz@ despre drama petrecut@ Bn evul mediu la castelul din 7inAu de
Fos, se mai afl@ c@ la :herla, cu acelaCi prile, s-a mai g@sit o mas@ mare de argint cu '
vase aurite, cupe, coliere, inele Ci <minunate covoare aduse din A@rile str@ine Ci o imens@
cantitate de pietre preAioase=.
I. #arAian, membru al )omisiunii #onumentelor Istorice pentru /ransilvania,
scria Bn &uletinul +ociet@Aii *umismatie 3omne din anul 02!0, referindu-se la comoara
g@sit@ Bn apele +treiului; ...nu mai ncape nici o ndoial c s'a descoperit, undeva, n
preajma r!ului 8trei, o bogat comoar din monede de aur ale regelui 59simac) i altele
cu inscripia Koson, despre care se credea c ar %i c)iar comoara regelui /ecebal
ascuns n albia 8treiului.. Iar profesorul :heorghe 5nghel, Bn concluzia la Bnsemn@rile
sale, noteaz@; =m!ne un %apt care nu necesit comentarii3 tezaurul descoperit n 8trei
a %ost o realitate i c)iar cronicarii medievali l'au atribuit regelui /ecebal.. Istoricii Ci
arheologii s-au v@zut puCi Bn faAa unei enigme pe care trebuiau s-o rezolve; /raian a intrat
Bn posesia tezaurului lui Decebal sau nuQ Dac@ nu, atunci comoara lui Decebal a ieCit la
lumin@ treptat Bn decursul timpului Ci cnd anumeQ
%entru prima ipotez@ pledeaz@ faptele aCa cum ni le relateaz@ Dio )assius Bn
Istoria roman@. %otrivit acestui autor, comorile lui Decebal ar fi auns Bn minile
romanilor, precauAiunile luate de regele dac dovedindu-se a fi complet inutile, din cauza
tr@d@rii lui &icilis. Hn afar@ de Dio )assius cu a sa Istoria roman@, )riton, medicul
personal al Bmp@ratului /raian, consemneaz@ Bntr-o scriere intitulat@ :eticele c@ dup ce
a cucerit'o Tpe +ciAia dup@ cum denumeCte acesta teritoriul DacieiU pentru prima oar i
T0-a BnvinsU pe /ecebal, conductorul geilor, puternicul #raian a adus romanilor cinci
milioane de livre de aur, o cantitate dubl de argint, n a%ar de cupe i lucruri TscumpeU,
depind orice preuire, apoi turme i arme i peste cinci sute de mii de brbai c!t se
poate de potrivii pentru lupt, mpreun cu armele lor..
3elatarea lui )riton este realuat@ Bn veacul al 7I-lea de un autor antic, Ioannes
".dus. +@ nu uit@m c@ ipoteza captur@rii comorii lui Decebal este susAinut@ Ci de scena nr.
)???7III de pe )olumna lui /raian care Bnf@AiCeaz@ un grup de animale de povar@ ce
duc pe spin@rile lor samare pline cu felurite obiecte, tabloul respectiv dorindu-se a
reprezenta transportarea la 3oma a tezaurului Daciei luat ca prad@ de r@zboi. ,ste evident
G0
c@ romanii au dispus pe neaCteptate de o surs@ enorm@ de venit cu care au realizat un vast
program de construcAii monumentale, inaugurat Bn capitala imperiului roman, mai ales
dup@ anul 046, ca s@ nu mai punem la socoteal@ redresarea situaAiei financiare precare
l@sat@ Bn urma sa de *ero, care sec@tuise visteria. "a toate acestea - foruri, Cosele,
apeducte, b@i publice Ci numeroase statui - s-au ad@ugat o serie de spectacole care au
Ainut vreme de o sut@ dou@zeci Ci trei de zile, Bn cursul c@rora au fost ucise cam
unsprezece mii de animale slbatice. Ci au luptat zece mii de gladiatori.. /e
asemenea 'menAioneaz@ acelaCi Dio )assius -... #raian construiete drumuri de piatr
prin mlatinile pompeiene, cu cldiri pe margini i cu poduri mree. #opete toat
moneda deteriorat. Bntemeiaz biblioteci i ridic n %or o column %oarte mare, at!t
pentru a'i sluji de morm!nt, c!t i ca o dovad de mreie a lucrrilor din %or..
Desigur c@ toate acestea Ci Bnc@ multe altele au necesitat bani mulAi. De unde toAi
aceCtia dac@ nu din aurul provenit din tezaurul lui DecebalQ Dar se pare c@ bog@Aiile
Daciei erau departe de a se fi epuizat o dat@ cu ocupaAia roman@. $ suit@ de descoperiri ce
s-au Bntins pe toat@ durata secolelor ce au urmat vin s@ demonstreze imensitatea
dimensiunilor tezaurului dac. "a Bnceputul secolului al nou@sprezecelea a ap@rut Bn
:azeta /ransilvaniei o relatare cu privire la modul insolit Bn care s-au Bmbog@Ait peste
noapte doi clueni.
"egenda are o vechime de dou@ secole, vechime ce se poate constata prin acte
aflate Bn arhiva ^@rii 5rdealului... )omandantul militar al 5rdealului, contele +teinVille,
a dat atunci ordin s@ fie c@utat@ comoara amintit@ de un testament ciudat. %e la Bnceputul
secolului al ?7III-lea tr@ia la )lu un oarecare %avel 7arga. 5cesta s-a Bmbog@Ait din
senin Ci Bn curnd s-a r@spndit vestea c@ ar fi descoperit comori mari Bn p@mnt. Hn anul
0106, 7arga fiind bolnav, Ci creznd c@ i se apropie sfrCitul, a scris un testament Bn care
menAiona printre altele; $uzind eu, c n muntele... s'ar a%la comori, am lut cu mine
doi tovari... am dat de un p!r!u, n albia lui am gsit pulbere de aur, din care ne'am
umplut toi trei cciulile. ;erg!nd pe p!r!u n sus ddurm la un loc %orti%icat de la
natur.... 7arga povesteCte cum a g@sit o deschidere subteran@ Bn care a v@zut o
strlucire mare, ca i c!nd ar arde o lumin. Intr!nd n subteran Carga descrie ast%el
comorile nenumrate a%late acolo3 /e dou pri stteau legai doi ogari de argint
curat i cu oc)ii de diamant. I'am pipit i apoi vzurm doi lei, care erau cu totul din
aur. ;ai nuntru ddurm de un om, care sttea pe un scaun de aur i inea n m!n un
baston de aur. Dmul, asemenea era %cut din aur, iar scaunul era intuit cu pietre scumpe
i strlucea ca lumina soarelui n ntunecime. Bn %aa lui stteau nirai ?E regi cu
coroane pe cap, toi din aur i mpodobii cu pietre scumpe. ;ai ncolo a%larm un %el de
pivni n care erau nite scrisori dar ' zice 7arga cu Ciretenie ' nu le'am putut citi cci
nu nelegeam scrisul. #ot n pivnia aceasta erau o mulime de bui i vase de argint
pline cu bogii %r de s%!rit..
Dup@ ce menAioneaz@ c@ din comorile e-istente Bn subterane s-ar putea Bmbog@Ai
toAi locuitorii 5rdealului, 7arga Ci tovar@Cii s@i au astupat cu gri@ gura peCterii cu
bolovani Ci pietre de ru Ci apoi s-au desp@rAit mergnd fiecare la casa lui. 5Ca cum sunt
relatate lucrurile, acestea ar p@rea la prima vedere o simpl@ poveste, dac@ Bn :azeta
/ransilvaniei, nu s-ar sublinia faptul c@ testamentul lui %avel 7arga s-a p@strat Bn copie
vreme de zeci de ani pe la diferite familii din )lu Ci parc@ Ci pentru a conferi Ci un iz de
senzaAional, ziarul pomeneCte c@ Bn anul 0124 s-a constituit la )lu <+ocietatea pentru
c@utarea comorilor=, societate care a Bntreprins o serie de s@p@turi pe locurile indicate Bn
G!
testament, dar comoara nu a fost g@sit@.
5u recuperat sau nu romanii Bntreg tezaurul dacicQ "a strBngerea acestuia Decebal
contribuise printr-o acumulare Bndelungat@ a unor obiecte din aur, el fiind conCtient de
valoarea preAiosului metal, tezaurizndu-0 Bn scopuri politice Ci economice. In decursul
secolelor care s-au scurs, geto-dacii au deAinut primatul militar-politic din sud-estul
continentului, repurtnd o seam@ de victorii Bmpotriva unor inamici, e-pediAii din care
participanAii se vor fi Bntors, potrivit obiceiurilor vremii - Ci a tuturor r@zboaielor
cunoscute Bn decursul timpului - cu Bnsemnate pr@zi. 5 se vedea marile muzee din
capitalele lumii ce stau m@rturie acestui mod de a proceda al Bnving@torilor din totdeauna.
/rebuie, aCadar, admis c@ Bn visteria regal@_iclc/se adunase un imens tezaur, ceea ce
confer@ credibilitate Ctirilor literare antice, chiar dac@ este greu de precizat cuantumul lor.
#@rturiile care s-au ad@ugat de-a lungul timpului pn@ Bn zilele noastre` vin s@ ne
demonstreze c@ tezaurul dac a fost imens, c@ nu a fost capturat Bn totalitate de armatele
romane conduse de /raian Ci c@ el nu a fost depozitat doar Bntr-un singur loc. Bn spriinul
celor afirmate mai sus, vin s@ se pronunAe o serie de elemente. %e parcursul secolului al
?I?-lea Ci Bn deceniile veacului trecut a fost descoperit pe Bntreg arealul locuit de geto-
daci, un mare num@r de tezaure avnd Bn componenAa lor monede Ci obiecte de podoab@
din aur, argint Ci argint aurit De la consemnarea din anul 0(!0 a tezaurului descoperit la
+@liCtea (numit@ pe atunci )ioara, Bn comitatul 5lba) num@rul acestor comori individuale
ascunse Bn adncurile p@mntului se ridica la 03G tezaure. %er total, inventarul general al
obiectelor ascunse Bn aceste descoperiri se cifreaz@ la G444 direrite piese, avnd o
greutate total@ ce dep@CeCte 044 >g.
Dac@ se presupune c@ din totalul de obiecte preAioase, doar un mic procent a
beneficiat de Cansa de a r@mne de-a lungul secolelor Bn ascunziCurile iniAiale, trebuie s@
accept@m ideea c@ numeroCi geto-daci au dispus de mari cantit@Ai de metal pe care l-au
folosit la confecAionarea de obiecte de podoab@ sau vase de lu- gospod@resc. 7reme de
cteva secole - cca. I B.9. - I d.9. - aurul nu a fost folosit de populaAieD acest fapt
sugereaz@ c@ el se afla e-clusiv Bn posesia puterii regale dacice care Bl tezauriza Bn visteria
de la +armizegetusa 3egia. %@strarea unui tezaur, chiar Bn alternativa pierderii A@rii Bn
minile romanilor, constituia o speranA@ pentru organizarea unei viitoare coaliAii contra
cuceritorului, oferind posibilitatea pl@tirii unor recompense considerabile Ci atractive
eventualilor aliaAi dispuCi s@ intervin@ Bn favoarea dacilor. 5ceast@ soluAie consider@m c@
a avut-o Bn vedere Decebal cnd a c@utat s@ supravieAuiasc@ ocup@rii capitalei sale.
5p@rarea +arrnizegetusei se e-plica prin dorinAa dobndirii r@gazului necesar pe care Bl
oferea pentru ascunderea tezaurului dacic. Derularea ultimelor zile ale r@zboiului a avut
ca element cheie punerea la loc sigur a marelui tezaur regal. *umai dup@ ce planul
scoaterii din cetate a marelui tezaur Ci punerea sa la ad@post a fost Bndeplinit, Decebal a
p@r@sit +armizegetusa. +copul la care urma s@ serveasc@ tezaurul rezult@ Ci din faptul c@
s-a dat dispoziAia ca ascunderea comorii s@ r@mn@ o tain@, att pentru Bnving@tori, ct Ci
pentru propriii s@i supuCi. , e-plicabil@, deci, hot@rrea lui Decebal de a ascunde aceast@
comoar@.
Hn ultimul secol au ap@rut numeroase articole Ci studii care reflect@ contradicAia
dintre datele istorice ce menAioneaz@ uriaCa prad@ de r@zboi, capturat@ de romani de la
daci, pe de o parte, Ci, pe de alt@, parte descoperirile arheologice care s-au succedat Bn
decursul secolelor ce au urmat pn@ Bn zilele noastre. Hn acest sens, cronicarii medievali
menAioneaz@ primii surprinz@toarele descoperiri de tezaure, fie Bn apa +treiului, fie pe
G3
teritoriul centrului fortificat al dacilor din munAii $r@Ctiei. #ulAi istorici consider@ c@
aceste tezaure au aparAinut lui Decebal. Hnclin@m s@ credem c@ nu a fost vorba de un unic
tezaur, central, ci acesta a fost compus dintr-o multitudine de tezaure diseminate pe Bntreg
teritoriul Daciei str@bune. ^@ranul romn, cnd BCi duce ou@le la oraC, nu le pune pe toate
Bntr-un loc. 5Ca au f@cut mai mult ca sigur Ci str@moCii noCtri, geto-daci Bn frunte cu
Decebal.
+e Ctie c@ tezaurul lui Decebal cuprindea un num@r imens din monezi <Woson=
apartinnd`sec. I Ben. +e presupune c@ aceast@ moned@ ar fi fost emis@ din ordinul
regelui Coson Ci c@ prezenAa acestor piese Bn munAii $r@Ctiei se e-plic@ prin aducerea
unui tezaur regal Bn capitala statului dac de vreunul din regii centrali din sud-vestul
5rdealului. %rima descriere a monedelor Woson a fost efectuat@ de cronicarul medieval
#athesius +arepta, Bn anul 0GG', cu prileul scoaterii la lumin@ a unui mare tezaur de sub
apele +treiului. Despre acest fabulos tezaur a scris Ci profesorul :heorghe 5nghel,
directorul. #uzeului de Istorie din 5lba Iulia, care s-a inspirat din scrierea lui KoIfgang
"azius, la care ne-am referit mai sus.
$ enumerare a descoperirilor arheologice de pe teritoriul vechii Dacii, s-ar Bntinde
pe multe pagini. #enAion@m doar c@ din epoca bronzului (mileniul II B.9.) s-au descoperit
numeroase tezaure care ne uimesc Ci ast@zi prin fabulosul lor. %rintre cele mai celebre se
num@r@ Ci tezaurul de la /ufal@u, care se compunea din nou@ topoare de aur Ci numeroCi
. nasturi din acelai metal preios, %rumos ornamentai.. "a %erCinari, Bn apropiere de
/rgoviCte,`s-a descoperit, Bntmpl@tor, o spad@ scurt@ Ci lat@ Ci 00 pumnale din aur iar la
$strovul #are, Bn udeAul #ehedinAi, s-au indentificat 33 podoabe mari de aur
ornamentate Bn relief. Dou@ coifuri de aur au fost g@site, unul Bn comuna %oiana
)oAof@neCti, udeAul %rahova Ci altul la &@iceni, lng@ )ucuteni din #oldova. #ai
amintim tezaurul de la 8iriteaz, unde au fost descoperite 06 br@A@ri de aur frumos
decorate. "a :r@diCtea s-a g@sit un plug de aur (0(G3). "ng@ Deva, Bntr-o fort@reaA@
foarte veche, dup@ ploi abundente a fost descoperit un tezaur identic cu cel din apele
+treiului, iar printre monedele din aur se aflau Ci trei piese disp@rute Bn prezent f@r@ urm@,
un sarpe de aur Ci dou@ figurine - *inos Ci +emiramis.
)ercet@toarea Iudita Kin>ler din )Zu mentioneaz@ Ci alte descoperiri de tezaure
monetare de tip Woson printre ruinele aCez@rilor dacice din munAii $r@Ctiei. "a Bnceputul
secolului al ?I?-lea locuitorii satelor din Bmpreurimile +armizegetusei 3egia se
adunaser@, fiind cuprinCi de febra c@ut@rii de bani de aur printre ruine. +pecialistul
ardelean +. Fa>o a scris un studiu referitor la aceste descoperiri. Bn septembrie 0214, un
muncitor a descoperit la est de terasa sanctuarelor, Bn afara zidurilor cet@Aii, o moned@ de
aur Woson. "a Bnceputul anului 0(44 febra c@ut@rii comorilor se r@spndise printre s@tenii
G'
ce locuiau Bn apropierea cet@Aii dacice de la :r@diCtea #uncelului. Ovonul despre
comorile ascunse aici Bn m@runtaiele p@mntului s-a datorat unei descoperiri
Bntmpl@toare f@cut@ de b@iatul Ilisie %opa, Bn vrst@ de 0G ani. 5cesta, Bn vreme ce-Ci
p@Ctea porcii BncredinAaAi Bn gria sa de c@tre mai mulAi s@teni, pe dealul 5nineCului, Bn
milocul p@durii de fag, Bntr-o poieniA@, a g@sit Bn A@rn@ o moned@ de aur pe care la
Bntoarcerea acas@ a dat-o tat@lui s@u 5rimie %opa, din $coliCul #ic. +@teanul s-a dus la
!2 septembrie 0(43 la locul ar@tat de fiul s@u Ci s@pnd cu un par de lemn, a scos la iveal@
!6' monede din aur de la ".simach. 5 mai revenit Ci a mai g@sit cam tot attea monede,
iar pe la sfrCitul iernii a mai scos de dou@ ori cte o sut@ de monede. De fric@, neAinnd
secret@ descoperirea sa, 5rimie %opa a dat monet@riei din 5lba Iulia !(4 de galbeni, iar
oamenii din sat aflnd despre tezaur s-au dus pe furiC noaptea la faAa locului Ci au Bnceput
s@ scormoneasc@ p@mntul, g@sind Ci ei cte dou@-trei monede. Hn ciuda faptului c@
autorit@Aile locale au luat m@suri drastice s@ se opreasc@ s@p@turile clandestine, totuCi
actele oficiale p@strate Bn arhive menAioneaz@ printre altele c@ preotul :heorghe %opa din
localitatea 7lcelele, &une, lund cu sine cinci s@teni, a descoperit la r@d@cina unui stear
b@trn '44 monede de aur Woson. /rei c@rbunari din +ibiCel au g@sit 2(1 monede de tip
Woson, piese care au fost confiscate de autorit@Ai. %rofesorul :heorghe 5nghel noteaz@;
<Iat@, deci, c@ legendele Ci poveCtile despre comori care zac sub ruinele unor cet@Ai au un
fond real, materializat Bn descoperirea cu adev@rat a unor tezaure de mare valoare
Bngropate de str@moCii noCtri Bn Bmpreur@ri foarte diverse=.
Hn prezent au fost depistate Bn principalele colecAii numismatice din lume circa
0G4 de monede de aur de tip <Woson=. ,le se Bmpart Bn dou@ mari grupe, unele care au o
monogram@ &5 Ci altele lipsite de monogram@, pe cealalt@ faA@ aflndu-se un vultur care
st@ cu aripile uCor desf@cute Ci Aine Bn gheare o cunun@, iar pe revers se vede un Lconsul
Bntre doi lictori mergnd spre stnga. *umismatul #. &ahrfeldt semnaleaz@ c@ 0'
monede se afl@ la Wunsthistorisches #useum din 7iena, dou@ Bn colecAia )abinetului
*umismatic din *eV aor> Ci alte piese la )abinetul *umismatic al #uzeului *aAional
din &udapesta. #onedele de tip <Woson=, descoperite la +armizegetusa 3egia, se afl@ la
)abinetul *umismatic al 5cademiei 3omne, iar la Institutul de 5rheologie se p@streaz@
un num@r de Capte. Hn sfrCit, la #uzeul de 5rheologie din Deva, se p@streaz@ patru.

)urul dac
GG
Oeci de mii de monede de aur au fost descoperite in
zona muntilor $rastiei in ultimii 04 ani. )ea mai mare
parte a acestui incredibil tezaur a fost scoasa in mod
clandestin din 3omnia, pe filiera unui adev@rat bracona
arheologic si vnduta in str@inatate. 6na dintre dovezile
acestui adev@r o reprezint@ imbogatirea neasteptata a unor
localnici din zona, desi fenomenul e ascuns de toata
lumea printr-o veritabila conspiratie a tacerii. 5sa se
e-plica si faptul ca faimosul 5oson a Bnregistrat o sc@dere
valorica semnificativa in ultimii ani la bursa antichitatilor
si pe piata metalelor pretioase din occident. &anii turnati
in tiparnitele dacilor liberi si-au f@cut ast@zi aparitia chiar
si pe internet, spre uimirea Bntregii lumiZ Dar de la
comorile dacilor si pana la rolul lor de vedete pe micul
ecran e o poveste lunga de ascultat.
*GRH/>< /).-C
In anul !444, pelerinul care porneste dinspre 7alea #uresului si se Bndreapt@ spre sud,
l@snd muntii 5puseni in spatele sau, calatoreste toata ziua cu soarele drept in fata. Din
aceasta pricina, culmile moi ale muntilor $rastiei par topite in lumina. #asivul +ureanu
si platoul Bnalt al "uncanilor str@lucesc in, .amiaza mica., asa cum numesc localnicii
trziul diminetilor cuprinse de liniste. Dincolo de perdeaua luminoasa a orizontului se
ascunde 3etezatul. %asunile aluneca lin spre marginea apelor reci ce izvor@sc din munte,
desf@cute ca razele. +ibiselul, :radistea, +treiul insiruie satele pe vai la distante egale. De
departe r@zbate cntecul cucului singuratic, iar mierlele se aud parca de pe alta lume. %e
nesimtite, in timp ce urci, atmosfera, tinutului Bncepe sa se schimbe. %laiurile verzi sunt
pictate cu fagi seculari si carpeni printre care pasc linistit arm@sari cu coama sura.
)irezile de vite s-au mai imputinat si blana p@durilor de pe culmi isi Bntinde umbra tot
mai mult. Din cnd in cnd zaresti cate o biserica asediata de verdeata, ce raspandeste
sunete stinse de clopot. 5erul iti da iluzia ca apas@ locurile cu o greutate misterioasa. %e
7alea :radistei, tarani vrstnici lucreaz@ in tarina, rasfirati unul de altul. 5paritia oric@rui
str@in ii nelinisteste repede.
)u cat e mai aproape muntele, cu att ti se pare ca oamenii devin mai batrani. /inerii
au fugit din fata istoriei si sau mutat in marile orase l@sndu-i pe parinti si pe bunici
singuri cu amintirile. De aceea locuitorii asezarilor s-au rarit. )asele au porti masive,
tipic ardelenesti, dincolo de care nu se vede nimic. +ingurele dovezi ca mai sunt locuite
raman muscatele de la ferestre. %e m@sura ce intri in munte, apa rului curge Bnvolburat,
iar tumultul ei acoper@ fosnetul adnc al codrului. )ateva mori de apa vechi m@soar@
trecerea timpului. $amenii de azi numesc aceste meleaguri tara raurilor.sau tr!mul
magic., pentru ca nimic nu pare obisnuit pe aici. De la toponimie si portul traditional
pana la felul de a vorbi al taranilor, Bntreg tinutul si-a p@strat o amprenta misterioasa, pe
um@tate legendara, pe um@tate adev@rata, aureolata de trecut. 5erul r@suna de nume
vr@ite pe care le auzi rostite din cnd in cand; =8antamaria de Piatra., .Poarta =aiului..
)el dinti numeste cariera de unde isi aduceau stramosii daci blocurile de piatra pt.
G6
9orti9icatiile si zidurile cetatilor ce nu au fost Bnvinse dect o singura data.
)el de-al doilea, aflat dincolo de marele platou al <uncanilor, e locul lng@ care s-a
purtat una din b@t@liile castigate de romani Bnaintea asediului Sarmizegetusei. De acolo
sufletele dacilor au plecat in cer. %este tot, aici cele petrecute cu !444 de ani in urma sunt
att de aproape, Bnct la $colisul #ic, de pilda, un c@tun aflat in p@dure, t@r@ncile se mai
Bmbrac@ si acum cu <camesoi= de cnepa numit <ciupag= , cu un <pui mic= la gat asa cum
se vede pe )olumna lui /raian. ,le cultiva <crumpeni= , nu cartofi si raman Bnvesmntate
in alb desavarsit nu numai la s@rb@tori, ci si la munca, dup@ traditia 9emeilor geto-dace
de odinioara. &arbatii se incalta cu opinci din <talpa de vita=, ca acum ! milenii, apuca un
sac in spinare, trec dealul si se duc la moara de apa a lui mos 5ntone, sa macine
<cucuruz= in loc de porumb. 7ara ei poarta izmene b@tute cu piatra in 5pa :radistei, ca
sa-ti ia ochii de albeata si iarna Bmbrac@ <cioareci=, cu <laibar= de lana. 8emeile cele mai
in varsta pastreaza inca traditi de ! ori milenara a stramosilor si nu se tund o viata
intreaga.
)and merg la biserica isi fac <corni=, adica o impletitura a parului de ur impreurul
capului, cum le descria -ordanes in <:etica=. In toate satele de pe 7alea :radistei de la
)astau, &eriu si +ereca pana la "udestii de Fos, &ucium, $rastioara sau Costesti nu
intalnesti picior de venetic , .nici ungur , nici tigan , nici evreu , numai rom!ni albi. asa
cum zic localnicii. 5ici a ramas singurul loc de la tara unde se mai tine pana in ziua de
azi, in fiecare an, in aun de Duminica /omii, nedeea <%astitelor= sau <%astele #ic=, o
sarbatoare la care se mananca <zama acra= si se bea <o fele de vinars=. Dupa sluba de
pomenire a tuturor mortilor pana'n %undul veacului., preotul de la :radistea de #unte
i-a obisnuit pe tarani sa e-clame mandru; .8untem neam mai mult spre daci dec!t spre
romani.. /ot el adauga, cutremurat de o adanca nostalgie, ce trece cu mult dincolo de
ultimul stramos cunoscut; .-ine mananca un var% de sare, bea o cana de apa dulce si
respira aerul asta nu mai pleaca niciodata, %iindca pa aceasta vale s'au nascut primii
romani din istorie* /e la noi ncepe totulF..
(: >R/:<:
D)C-<OR <-B:R-
G1
"a )ostesti si Blidarul ca si la Sarmizegetusa Regia, departe, in inima muntelui,
ruinele cetatilor dacice asteapta in tacere insiruirea fara de sfarsit a mileniilo. %e culmi,
lumina pare coapta de vechimea locurilor, ca un fruct parguit. #iroase a rasina si a piatra
arsa de soarele atator mii de ani. /recutul dta ascuns sub infatisarea paraginii prezente,
asa cum firul ierbii isi trage seva in chip nev@zut din taran udata de sangele dacilor
cuceriti de legiunile romane, ce invadasera provincia de la capatul imperiului acum !444
de ani. %ietrele vorbesc singure despre istoria asediului si fiecare arbore ce se leagana in
vanturile timpului de ast@zi cunoaste povestea sangeroasa a caderii cetatilor dacice la
care stramosii sai vegetali au fost martori muti. %este ecoul strigatelor de lupta si
zanganitul armelor s-a asternut amintirea catorva zeci de generatii fara nume. Din vuietul
de ieri nu a auns pana azi dect tacerea muntelui si fosnetul adnc al codrilor. Dar pt. fiul
lui #os +amoila Ogavardean, padurar din m-tii $rastiei, totul pare foarte aproape ;
/aca pui cap la cap vietile omenesti trecute, te intorci in timp mai repede dec!t iti
vine sa crezi*. - e-plica barbatul care bate aceste paduri din prima tinerete. +inguratatea
codrilor l-a f@cut mai filosof pe urmasul dacilor liberi% 5ocalnicii spun ca aici, printre
ruine, %iecare trecator parca aude GGglasul sangeluiHH. Damenii par sa %i mostenit o
%ire mai darza dec!t in alte parti ale tarii. D %i asa , cine stie 6*.. +otia padurarului este
supraveghetoarea muzeului in aer liber de la )ostesti . Deseori barbatul o insoteste
printre ruine si o auta sa curete locul. )ateodata, in diminetile de vara, pe stancile cetatii
se dezmortesc la soare gusteri verzi si vipere cu corn. 5proape la tot pasul, printre stalpii
retezati ai incintei, gasesti bucati de caramida arsa. %adurarul stie sa recunoasca, dup@
culoare si forma care sunt dacice si care romane. )a si la ruinele castrului roman de la
%iatra :radistii, in vale, fiecare legiune si-a pus sigiliul pe caramizile folosite la
construirea zidurilor, dup@ distrugerea cetatilor dace. Dincolo peste deal, la &lidarul,
ciutele si cerbii vin sa pasca in fostele sanctuare de sacrificiu ale dacilor pagani. 5ceeasi
liniste, ca de inceput de lume, stapaneste locul unde se vede intreaga vale a :radistei.
De-a lungul potecilor putin umblate descoperi cuie romane, resturi de coif si fragmente
din scuturile dacice. 5sta te face sa te simti chiar la un pas de inima trecutului milenar.
De altfel in #asivul $rastiei nu te poti rataci niciodata, pentru ca toate drumurile si
cararile duc la +armizegetusa 3egia, capitala stramosilor daci.
)nd aungi, dup@ un urcus anevoios, pe locul enigmaticei asezari fortificate, lumina
parca a incremenit in crucea zilei. Drumul pavat ce duce spre sanctuarul mare de calcar a
fost tocit de ploile miilor de anotimpuri trecute. %utin mai sus pe platoul centraD
sanctuarul mare circular, unde preotii daci oficiau cele mai importante ceremonii
religioase si legendarul <soare de andezit=, stau nemiscati de ! milenii , fara sa-si fi lasat
descrifate misterele pentru arheologi si istorici. /e afli in cetatea ravnita de )ezar si
/raian, imparatii 3omei, insa emotia iti este cenzurata de paragina clipei. #ana omului
in timpurile moderne, dar mai ales ast@zi, a stricat definitiv ceea ce scapase de urgia
cuceritorilor romani. :ropi sapate ici si acolo, brazde de pamant, pietre dislocate si
rasturnate de-a valma. )alauza ofteaza ; $stea sunt urmele lasate de cautatorii de
comori. 7ici nu mai sti cum sa'i opresti. Parca au innebunit*. Duhul lui "amol!e
bntuie nev@zut si nelinistit peste aceste rani ce mutileaza fata trecutului. %e poarta
principala a cetatii, azi distrusa in cea mai mare parte, plecau spre 3oma, acum !44 de
ani, zecile de care incarcate cu legendarele comori ale dacilor capturate de legiunile
cuceritoare. /e uiti la piatra muta si parca vezi scena cu ochii mintii.
Dio Cassius, in <Istoria 3omana= povesteste de 06G444 >g de aur si argint mai mult
G(
de dublu. Decebal, regele dac, isi pusese capat zilelor, iar cel de-al saptelea deceneu,
urmas direct al #arelui %reot de pe vremea lui Burebista se refugiase in paduri o parte a
fabulosului tezaur. In tragedia acelui sfarsit de lume, codrii $rastiei se umplusera de
fugari. %linius cel /anar, in <,pistole=, scrie ca in )etatea ,terna, romanii au mancat si
au baut 044 de zile fara intrerupere, sarbatorind astfel cucerirea Daciei. 5stzi in linistea
p@durilor de pe muntele sfant Iogaionon, cum se numea pe atunci culmea :radistii, nu
se mai aud nici blestemele preotilor daci, nici vaietele femeilor cu pruncii ucisi si barbatii
decapitati. "a 3oma se canta si se dansa, iar la marginea imperiului, in indepartatii munti
ai $rastiei, umbra mortii asternea alea peste oameni si locuri. #rebuie sa moara un
popor ca sa se nasca altul*. - e-clama padurarul filosof. %e drumul de intoarcere spre
vale, aceeasi calauza iti mai arata nenumarate urme ale vetrelor de <covacie=, adica
atelierele de metalurgie, unde se lucrau nu doar sulite, scuturi si sabii, ci si doage de
butoi, lame de plug sau coase. &arbatul adauga ; <#oti muntii astia %or%oteau de oameni,
pe atunci, mult mai mult dec!t astzi. In pesterile dacilor de aici si in ad!ncul pdurilor
si'au ascuns dacii averile pe care le'au mai putut salva dup caderea 8armizegetusei.
5e'au pecetluit cu blesteme si le'au transmis din gura in gura, din tata in %iu, sute de ani.
$sta vorbesc oamenii prin partile noastre* Kosonii , monedele de aur dacice, statuetele
din aur masiv, totul a ramas ascuns pana acum vreo E veacuri. /ar nu si'a inc)ipuit
nimeni ca o sa vina peste nebunia ce se petrece de cativa ani incoace*..

B<:S*:/>< <>- D:C:B)<
%rima intrebare pe care si-o pune oricine e de ce oare au asteptat att oamenii locului
pentru a se hotari sa dezgroape ceea ce a mai ramas din fabulosul tezaurQ /raditia
raspunde prin Jlegenda sarpeluiK, ce e-plica frica de-a dreptul ancestrala a taranilor fata
de blestemele cu care se zice ca au fost legate aceste comori. %etrisor Demian din
$rastioara de +us, te calauzeste prin istoria ultimelor secole, ca sa intelegi aceasta
enigma plina de talc. In ziua de azi , se vorbeste din ce in ce mai des pe la noi de o
neasteptata inmultire a serpilor prin case. $sta inseamna GGstigmatul cautatorilor de
comoriHH si ascunde atata realitate cata legenda* Pe msura trecerii anilor, oamenii si'
au mai invins spaima mitologica si au cedat ispitei de a cauta. -ei care incepeau sa
gaseasca statuete sau monede de aur le ascundeau in casa, pentru a incerca sa la
valori%ice. 7u treceau nici cateva zile si GGpro%anatorulHH era muscat de sarpe, %ie ca
baga mana in )aina, %ie ca umbla in traista de pe cuier sau desc)idea sipetul. D data cu
insiruirea veacurilor, unul dup altul, magia blestemelor parca a mai scazut, dar
niciodata de%initiv..
%e la anul 0G44, in /ara 9ategului nu se mai stia aproape nimic despre cele intamplate
inainte cu un mileniu si um@tate. "ocalnicii pomenisera din mosi-stramosi, o sumedenie
de ruine necunoscute, risipite prin munti sau la capatul vailor. Din cnd in cnd, brazda
plugului mai dezgropa oseminte, caramizi, obiecte de metal si mari pietre cubice, pe care
taranii le foloseau la propriile constructii. /ot din batrani, prin satele asezate de-a lungul
apelor circulau istorii fabuloase despre comori cresteV vazand cu ochii.
G2
%entru prima oara de la caderea +armizegetusei,
abia in sec-ul al ?7I-lea umanistul maghiar :aspar
9eltai mentioneaza e-istenta unui mare oras disparut
GGcu ziduri de piatra %asonata , a%lat mai departe de
Drastia ;are , undeva in munte.. Dup@ alte cateva
secole mai de tacere, arhivele *ransil+aniei, pomenesc
pe la 0(1G, o intemplare ciudata. /aranul David 5lbu
din )hitid, participant la rascoala lui 9orea, )losca si
)risan, Bncepe sa viseze diferite locuri din regiune,
unde ar fi ascunse comori, dar nu mai apuca sa verifice
adevarul fiindca trece in lumea celor drepti. "uandu-se
dup@ ceea ce a povestit taranul, satenii fac primele
incursiuni organizate, pe creste dar nu gasesc conform
mentiunilor documentare, dect <stalpi rotunzi=, arme
ruginite. , <butoaie de piatra.. %utin mai tarziu, in luna
sept. 0(4! cativa copii ce umblau cu turmele de oi prin
pasunile inalte de pe culmea :radistii descopera intr-o
ruptura a pamantului. mai multemonede de aur.
3eveniti pe aceleasi locuri , cu mai multi tineri, ei
dezgroapa cca. '4 de monede de aur masiv de tipul
<l.simach=. Cestea descopeririIor primelor comori a
provocat o adevrata migratie a satenilor spre munte*.
- e-plica %etrisor Demian.
Dovada documentara o constituie faptul ca amploarea comertului cu monede pe piata
$rastiei a auns in acea perioada la cunostinta autoritatilor maghiare care l-au declarat pe
procuratorul domeniului 9unedaora, %aul /oro>, sa se deplaseze la fata locului. In primul
raport catre trezorerie, acesta semnala ca descoperirile monedelor din aur masiv sunt cu
mult mai mari dec!t sunt declarate de localnici..
In urmatorii ani, pe 7alea :radistei apar andarmi unguri cu pana de cocos la palarie,
care incep sa supravegheze zona, sa faca perchezitii si chiar arestari. /aranii suspectati ca
ar detine >osoni erau pusi sa inhaleze fum de usturoi ars pana marturiseau totul. In acest
fel, autoritatile au reusit confiscarea altor cateva sute de monede din aur pur. In 0(4',
#onetaria %rincipatului /ransilvaniei, de la )lba--ulia, trimite un comisar imparatesc in
regiune. 5cesta plateste 3 tarani din comuna +ibiselul 7echi sa faca sapaturi in #untii
$rastiei, sub directa sa supraveghere, in anumite locuri pe care politia imperiala le aflase
de la alti tarani torturati. 5ceasta echipa improvizata ar fi descoperit, dup@ spusele lui
Demian %etrisor ce cunoaste toti batranii satului si a stat cu ei de vorba , peste 0444 de
>osoni dacici , insa documentele de arhiva consemneaza ca au fost predate trezoreriei dar
2(1 de monede, ce au fost topite de #onetaria %rincipatului si transformate in lingouri.
+ub aceasta forma , aurul dacic a luat calea 7ienei , in tezaurul imperial. %etrisor Demian
argumenteaza cu insufletire; inca de la inceputul veacului nostru devenise evidenta
importanta istorica a monedelor dacice de tip Joson. si l9simac).. +le nu mai erau
tratate ca aurul de trezoreri , ci aveau deja valoare numismatica si ar)eologica , %apt
pentru care le'a crescut pretul. #ot atunci s'au %cut cele dint!i re%eririI a insemnarile
medicului curant al lui #raian, grecul Criton, cel care scrisese primul despre incredibila
comoara descoperita de romanii cuceritori in ;untii Drastiei..
Dar calatoriain timp a acestor averi era departe de a se fi terminat Z "a 00 iunie
64
02'(, cnd )-tin Daicoviciu si fiul sau incepusera sapaturile arheologice in #untii
$rastiei, fara sa descopere vreun tezaur, comunistii treceau in proprietatea statului, prin
lege, intreaga industrie din 3omnia. In seiful unei intreprinderi nationalizate din
9unedoara erau gasiti 3 >osoni din aur masiv care au auns in cele din urma la #uzeul
Fudetean din Deva, unde au ramas pana in ziua de azi. -urios e %aptul - sustine ghidul
local, ce dovedeste multe cunostinte istorice - ca intreaga campanie ar)eologica
des%asurata in primele decenii comuniste, nu a descoperit nici cea mai mica urma de
comoara*.. Inca si mai curioasa ramane realitatea conform careia zvonurile despre
legendarele tezaure dacice nu au incuraat inmultirea cautatorilor, asa cum parea ca se va
intampla la inceputul secolului trecut. ;otivul ar %i , dup cum se vorbeste astzi ,
aparitia in%ricosatoarelor povestiri despre nenorocirile intamplate celor ce descopera
deja cuibare de comori. In a%ara de legenda sarpelui., se spune ca regele Decebal
inainte de a muri, si'a blestemat semenii sa %ie pedepsiti de Zamolxis daca vor dezvalui
cuiva de sange strin ascunzatorile, iar pro%anatorii de tezaure sa nu se poata bucura,
nici macar o zi din viata, de un singur Joson %urat* $sa se %ace ca timp de E@@ de ani de
la primele descoperiri consemnate, pe Calea Gradistii taranii s'au temut cu adevrat de
blestemul lui /ecebal.. - Bncepe %etrisor Demian. )hiar si in ziua de azi, la $rastioara
sau :radistea de munte daca se naste vreun copil handicapat ori se intampla vreo
nenorocire intr-o casa, lumea se intreaba in soapta daca nu cumva in acea familie au fost
cautatori de comori. Dar aceasta spaima doar pe um@tate mitica, nu a durat dect pana in
primii ani de dup@ caderea comunismului in 3omnia. $amenii spun ca, de cnd a fost
descoperita prima comoara de dup@ 0224, cainii si-au schimbat culoarea, le-au aparut o
dunga pe greaban si au capatat o <uitatura de lup=.
D:BR) )>R><>-
"umea detine informatii ale c@ror surse nu le dezv@luie, ce indica o sc@dere drastica a
valorii >osonilor la bursa de antichitati si pe piata metalelor pretioase din occident. De la
nivelul unui pret incredibil ce atingea prin 0223 cteva mii de lire sterline. 5ceasta
evaluare reprezint@ dovada sigura ca tezaurele dacice au parasit clandestin 3omniaZ
:(-<O.
In anul !444, pelerinul ce soseste in /ara 9ategului nu banuieste ca linistea acestor
locuri inselatoare. /ocmai de aceea, aparitia oric@rui str@in ii nelinisteste repede pe taranii
vrstnici ce se ostenesc in tarina, de la r@s@ritul pana la apusul soarelui. )iobanii ce
raman cu oile in vrful pasunilor dup@ l@sarea serii nu povestesc nim@nui ca vad cercuri
alb@strui noaptea, la marginea p@durilor. Doar ei stiu ca acelea sunt luminile comorilor
ingropate de stramosii daci acum !444 de ani. In fiecare an, in cea de-a '-a smb@ta dup@
solstitiul de vara, pe care si-o Bnchipuie drept cea a c@derii +armizegetusei, taranii b@trni
ce mai g@sesc putere se duc in munti si se roag@ la arborii cei mai vechi pentru sufletele
stramosilor, ce au murit necrestinati in timpul istoriei. )nd s@tenii z@resc un stear sau
un carpen singuratic ce isi scutura pe neasteptate cteva frunze pierite parca sub o
greutate necunoscuta ei stiu astfel ca a mai fost profanat un tezaur undeva in adncul
#untilor $rastiei c@ci acela e semnul pe care Bl face duhul nev@zut si nelinistit al lui
Oamol-e, ce bntuie locurile in trziul istoriei de acum.

60
B8r8ganul

Despre m@noasa cBmpie a &@r@ganului, partea estic@ a )Bmpiei 3omne,
cuprins@ Bntre v@ile Dun@rii, &uz@ului, #ostistei si regiunea subcarpatic@, 9asdeu a
afirmat pe nedrept c@ ar fi fost o pustietate. <un fel de +ahar@ a Daciei=. #@rturiile
istorice si geografice ale antichit@tii, precum si descoperirile istoricilor si arheologilor
nostri ilustreaz@ cu prisosint@ c@ &@r@ganul a prileuit cultivarea, cu mii de ani Bn urm@, Bn
solul s@u de bun@ calitate, a cerealelor, la care aveau a se ad@uga mai tBrziu floarea
soarelui, tutunul, bumbacul, sfecla de zah@r etc.
)Bnd trupele lui 5le-andru #acedon au p@truns pe meleagurile &@r@ganului Bn
urm@rirea geto-dacilor, Bn anul 33G B.e.n., soldatii invadatori au fost nevoiti s@ secere
holdele de grBu pentru a putea Bnainta. :rBul a fost deci cultivat Bn &@r@gan de numeroasa
populatie autohton@ tr@itoare pe aceste meleaguri, populatie stabil@, care, Bn fata
primediei imperiale, a putut s@ maseze, dup@ cum a consemnat istoricul antic )rrianus,
la malul Istrului, cum era denumit@ Dun@rea de c@tre geto-daci, osti formate din '.444 de
c@l@reti si peste 0.444 de pedestri. 5cestia erau geto-dacii, ramur@ important@ a traco-
dacilor, poporul care l-a n@scut pe Burebista, Bntemeietorul primului stat dac centralizat.
5cestia erau st@pBnii &@r@ganului, pe teritoriul c@ruia au Bntretinut o bogat@ activitate
economic@, politic@ si cultural@, favorizat@ de istetimea si viteia acestor oameni ai
locurilor, dar si de p@mBntul m@nos pe care-l st@pBneau, p@mBnt pe care mongolii aveau a-l
denumi apoi, cu cuvBntul specific limbii lor, <b@r@gan=, adic@ ses Bntins. Dar, Bnaintea
mongolilor, acest pmBnt a fost denumit de greci, veniti Bn pream@ pentru a face negot cu
triburile geto-dacice din %ontul ,u-in si de dincolo, de pe v@ile Ialomitei si /eleaenului,
+citia, adic@ step@ (1erodot), iar pe oamenii s@i sciti, adic@ legati de stepa scitic@, pentru
a-i deosebi de alte neamuri tracice. Imprecizia din informatia lui 9erodot este Bndreptat@
de Strabo si 5rrianus care confirmau c@ locuitorii maoritari ai &@r@ganului antic,
denumiti ocazional sciti, erau geto-dacii, st@pBni ai ambelor t@rmuri ale Istrului si ai
v@ilor m@noase ale rBurilor din aceast@ zon@ a Daciei.
6!
&@r@ganul antic, sau stepa geto-dacilor, cBmpia imens@ ce se Bntindea din
&ugeac (&asarabia) pBn@ c@tre )odrul 7l@siei si lunca 5rgesului nu a fost Bn fapt o
pustietate, o singur@tate, cum sugereaz@ etimologia sa, ci un ses roditor, bogat Bn ierburi,
lipsit de p@duri, Bn permanent@ locuit si cultivat, chiar dac@ nu Bn Bntregime, ci cu
prec@dere Bn v@ile si luncile Dun@rii, ale Ialomitei, #ostistei, &uz@ului, )@lm@tuiului. %e
p@mBntul s@u au Bnflorit agricultura (grBul atingea Bn@ltimea unui om c@lare, mentiona
9erodot cu mii de ani Bn urm@), s-au dezvoltat p@storitul si pescuitul, o intens@ activitate
comercial@. %opulatia autohton@ care a e-ploatat si Bntretinut acest teritoriu a fost
continuu prezent@, de la geto-daci la daco-romani, peste care au venit, spre a fi asimilati,
sla+i, cumani, pecenegi, la protoromni si romni, peste care au trecut ca invadatori
efemeri t@tari, mongoli, bulgari, turci.
&@r@ganul nu a fost un p@mBnt sterp, <o +ahar@ a Daciei=, de vreme ce Bn inima
lui au putut s@ se consolideze, Bnc@ din neoliticul milociu (3.G44I!.(44 B.e.n.), asez@ri
proeminente, cum a fost cea descopent@ la (iscul Cr3sani (comuna &alaciu), de tipul
culturii &oian. Hn acest loc se presupune c@ ar fi Bnflorit una din multele dave (cet@ti
dacice), puternicul oras 1elis unde se b@nuieste c@ a fost adus "isimah, urmasul lui
5le-andru cel #are, Bnvins Bn anul !20 B.e.n. de Dromichete, regele getilor. 5sezarea,
semnalat@ Bnc@ de )ezar &olliac, descoperit@ pe terasa malului drept al Ialomitei, Bntre
satele )r@sani si )opuzu, a fost, neBndoielnic, una din resedintele tribale getice din timpul
lui &urebista. Investigatiile arheologice, Bncepute cu decenii Bn urm@ de Ion 5riesescu si
7asile %rvan, au fost incununate de succes Bn anul 02(! cBnd s-a descoperit %alatul-
sanctuar (altarul dacic) asem@n@tor celor din #untii $r@stiei. "ocuitorii cet@tii, deci ai
&@r@ganului, au avut ocupatii diversificate, posibile numai Bntr-o asezare stabil@,
Bnfloritoare I agricultura, cresterea +itelor, mestesugurile, comertul, ol3ritul, iar Bn
atelierele metalurgice si de prelucrare se produceau unelte de fier, bronz, argint, Bn
paralel cu mestesugitele obiecte de podoab@. Hn neolitic au Bnflorit de-a lungut Ialomitei
culturi proeminente, cum sBnt cele descoperite la )osereni, )@z@nesti, 6rziceni, localit@ti
cu continuitate de vietuire pBn@ Bn zilele noastre. +@p@turile arheologice din udetul
Ialomita, a c@rei atestare documentar@ Bmplineste 644 de ani, au scos la iveal@ peste
63
14.444 de obiecte produse de populatiile autohtone tr@itoare pe aceste meleaguri. +Bnt
argumente Bn plus pentru a demonstra c@ &@r@ganul a fost pe nedrept calificat <+ahara
Daciei=.

%rof. drd. Bn istorie <auren2iu Dlorin (uicin
)onsideraAii istorice cu privire la originea raselor
de cini ciob@neCti romneCti

C0inii ciob3ne4ti

)iob@nescul 3omnesc )arpatin se constituie ca ras@ endemic@ (specifica unui
anumit teritoriu) in epoca bronzului pe teritoriul de astazi al Rom0niei%
)iob@nescul de &ucovina este considerat o varietate a unei rase balcanice pe baza
asem@n@rii cu Wara>atcean, /orna> sau 9rvats>i %lanins>i %as.
*imeni nu a afirmat Bns@, c@, #aremano 5bruzzese, +lovens>i Wuvac,
)iob@nescul de /atra sau Wuvasz constituie variet@Ai ale unei rase din ,uropa )entral@,
deCi asem@narea dintre ele este frapant@Z
5Ca cum afirma reputatul arbitru 8)I, domnul %etru #untean, chinologia nu
poate fi separat@ de etnografie, Bn special Ci de istorie Bn general.
Domesticirea cinelui pe teritoriul 3omniei nu a Bnceput aCa cum sSa crezut,
odat@ cu epoca neolitic@, ci mai devreme Bnc@, din epipaleolitic lucru dovedit de situl
arheologic de la ,rbiceni, (ud. IaCi) apartinnd unor comunit@Ai sVideriene
Hncepnd cu f@uritorii culturii :ura &aciului-)rcea, in neolitic, cnd se face
trecerea de la stadiul de vn@tori Ci culeg@tori la cel de produc@tori de hran@, locuitorii
spaAiului carpato-danubiano-pontic, BCi selecteaz@ cainii att de necesari activit@Aii de
creCtere a animalelor.
Hn cadrul culturii 7inca-/urdaC se remarc@ printre statuetele zoomorfe, unele
capete de de cini, din piatr@ (pebbles statuettes), imitate Ci Bn lut ars.
*u cunoaCem cu precizie aspectul acestor primi cini ciob@neCti, dar descoperile
arheologice atest@ e-istenAa in neoliticul dezvoltat, in cadrul culturilor /isa, %re)ucuteni,
9amangia, 7@dastra, &oian etc. a unor schelete similare ca dimensiuni cu cele ale
6'
ciob@neCtilor contemporani.
$ dat@ cu p@trunderea Bn spaAiul numit de #ara :imbutas Dld +uropean
-ivilization, a triburilor purt@torilor civilizaAiei >urganelor, care vin din stepele nord-
pontice Ci din 5sia )entral@, are loc o transformare a 7echii ,urope.
%otrivit aceleaCi autoare, popoarele care au articulat Ci vehiculat cultura tumulilor
nu pot fi dect proto-indo-europeni, iar Bn ultimele faze ale dispersiunii, indo-europeni.
Din stepa euro-asiatic@ Ci zonele de deCert Bnvecinate, aceaste populaAii vor porni
spre r@s@rit, aungnd pn@ Bn 7alea Indusului, iar c@tre apus, pn@ la 5tlantic. 5stfel se
e-plic@ denumirea convenAional@ de indo-europeni%
DeCi n-au putut niciodat@ s@ renunAe la produsele agricole, popoarele indo-
europene au dezvoltat cu prec@dere o economie pastoral@.
8@r@ Bndoial@ c@ odat@ cu ei migreaz@ Ci cini mari, l@AoCi, str@moCii direcAi ai
#ioriticului, ceea ce e-plic@ asem@n@rile cu )iob@nescul 3usesc de +ud, dar Ci cu Irish
Kolfhound care este creat de alAi indo-europeni, cel2ii.
5Cadar Bn urul anilor !144R!G44, pn@ c@tre !444R0244 B.9r, ct dureaz@ perioada
de trecere la epoca bronzului, Bn spaAiul carpato S dun@reano - pontic Ci Bn cel nord-
balcanic are loc un amplu proces etno Ci culturogenetic. 3ezultat al interpenetr@rii
comunit@Ailor autohtone cu cele alogene, acest proces st@ la temelia acumul@rilor
ulterioare, care duc la naCterea str@moCilor poporului romn, geto-dacii. %rincipala
ocupaAie a triburilor tracice nord-dun@rene, al@turi de agricultur@ este creCterea
animalelor.
Hn epoca bronzului, pe teritoriul de ast@zi al 3omniei este atestat@ e-istenAa unui
tip mare de cine, -anis %amiliaris matri( Keit, folosit la paza turmelor, dar Ci la
vn@toare. ,l este pus Bn evidenA@ prin s@p@turile arheologice de la &ogdneti, jud.
&acu. Hn acest moment se constituie ca ras@ endemic@ )iob@nescul 3omnesc )arpatin,
el avnd ca str@moC amintitul -anis %amiliaris matri( Keit Ci lupul de talie mare specific
epocii bronzului.
6G
)ultul lupului este e-trem de important, BnCuCi numele dacilor- daoi (cei care
sunt asemeni lupului, dupa cum e-plic@ #ircea ,liade, acest etnonim cu semnificaAie
religioas@ arhaic@) venind de aici. +tindardul dacic este un cap de lup cu corp de Carpe,
etc.
#ai puAin cunoscut@ este semnificaAia sa magico-religioas@. )inele devorat de
lup, trimiAnd cu gndul la "almo!is, cine Ci lup deopotriv@, BnAeleptul sau sfntul S se
purific@ devorndu-se, adic@ sacrificndu-se Bn el BnCuCi pentru a aunge la etapa ultima a
cuceririi sale spirituale.
5cest lucru demonstreaz@ importanAa, nu numai economic@, ci Ci cultural S
religioas@ a cinelui Bn cadrul civilizaAiei geto-dace. 5Ca de e-emplu la Jura #ic@, o
groap@ continea un schelet de caine Ci o a doua doar capul unui asemenea animal. "a
%oiana S DulceCti (ud. *eamA) s-au descoperit nou@ gropi ce conAineau schelete de cini,
omogene ca dimensiuni Ci foarte asem@n@toare cu cele ale ciob@neCtilor actuali. :ropile
de form@ cilindric@, adnci, au fost purificate prin foc Ci dispuse Bn zona cea mai intens
locuit@ a aCez@rii, ceea ce subliniaz@ caracterul cultual-magic. :ropi de cult in care au
fost descoperite schelete de cini identice, se cunosc Ci din aCezarea de la $strovu
)orbului, ce dateaz@ din secolele II-III.
Hn mai 0263 s-a descoperit la "etniAa, un vas de bronz ce conAinea !G de pl@cuAe
de argint aurite, cu reprezent@ri antopo Ci zoomorfe Bn relief, realizate au repousse Ci care
au fost datate Bntre anii '44 Ci 3G4 B.9r. %@rerea cu privire la la utilizarea pl@cuAelor este
diferit@.
-% 7enedi>ov consider@ c@ sunt elemente de harnaCament, Bn timp ce 3.
%ittioni, mai aproape de adev@r le consider@ pl@ci votive, fi-ate pe
lemn, provenind dintr-un sanctuar.
--% $ricare ar fi fost rostul lor, pl@cuAele de la "etniAa prezint@ un interes
deosebit pentru subiectul nostru.
%e una dintre pl@cuAe, un c3l3re2 Bmbr@cat Bn armur@, cu barb@ Ci p@r
lung pn@ la gt, Aine Bn mna dreapt@ o fial@, iar Bn spatele
calului este reprezentat un cine masiv, cu p@rul l@Aos, redat prin
linii incizate, adnci Ci cu coada Bncovoiat@ sub forma unui
c@rlig Bn treimea terminal@, asemnarea cu ciobnetii mioritici,
%iind mai mult dec!t evident.
%e o alt@ pl@cuAa de form@ neregulat@, calaretul Aine cu mna stng@
h@Aul, iar cu dreapta arunc@ suliAa Bntr-un urs. )alul este cabrat,
spiinindu-se pe picioarele din spate. )@l@reAul poart@ o cnemid@
terminat@ Bn cap de gorgon@, iar la picioarele calului c@zut pe
spate, se afl@ cinele r@pus Bn lupta cu animalul s@lbatic.
%robabil pl@cuAele au fost aplicate, poate pe un perete ori altar
de lemn, Bntr-o anumit@ ordine Ci prezentau o naraAiune
mitologic@.
%e falera de argint cu c@l@reAi de la +urcea este Bnf@AiCat un c@l@reA Bn mers spre
66
dreapta. ,l Aine frul cu mna stng@ iar cu dreapta mnerul unei s@bii
lungi Ci este Bmbr@cat Bn armur@. "a picioarele calului, destul de bine
redat (ca de atfel Bntregul dbcor) se afl@ un c!ine de tip lupoid ,care ne
duce cu g!ndul ctre -arpatin.
Hn tezaurul de la Jeica #ic@ s-a g@sit o moned@ din anul 10 B.9r., care are pe
revers #istreAul din )al.don lovit de o s@geat@ Ci atacat de un cine Ci
alte dou@ monede din anul 11 B.9r., care au pe revers un cBine masiv ,
fugind spre dreapta.
$ alt@ m@rturie, scris@ de aceast@ dat@, ne parvine de la Se!tus -ulius Drontinus%
Iat@ ce ne relateaz@ el; Scorilo, conductorul dacilor, tiind c poporul roman era
dezbinat din pricina rzboaielor civile i socotind c nu'i nimerit s'i atace, deorece
datorit unui rzboi cu un duman din a%ar s'ar putea restabili nelegerea ntre
ceteni, a pus n %aa concetenilor si doi c!ini i pe c!nd se luptau ntre ei cu
nd!rjire, le'a artat un lup. Imediat c!inii s'au aruncat asupra acestuia, uit!nd de
cearta lor. )u toate c@ 8rontinus nu ofer@ o descriere am@nunAit@, etologia lor
coroborat@ cu descoperirile arheologice specifice acestei perioade istorice, indic@ f@r@
dubii c@ este vorba de cini ciob@neCti, BnaintaCii direcAi ai celor contemporani.
8aptul c@ dacii foloseau rase de cini specializate pentru p@storit Ci vn@toare,
lucru care se va perpetua Ci dup@ dispariAia statului dac, este demonstrat indubitabil de
documentele epocii. Iat@ ce ne spune poetul /ar2ial( '4-04'); F$ c!inilor prad este
iepurele...copoiul dac s nu se team de armele mpratului.
Cucerirea Daciei Bn anul 046 Ci integrarea sa Bn lumea roman@, proces care st@ la
baza form@rii poporului romn Ci a limbii romne, are urm@ri importante Ci in ceea ce
priveCte subiectul pe care Bl dezbatem. Iat@ ce spune #ircea ,liade referitor la acest
proces; ..este semni%icativ c singurul popor care a reuit s'i n%r!ng de%initiv pe
daci,F.a %ost poporul romanI un popor al crui mit genealogic s'a constituit n jurul lui
=omulus i =emus, copii Leului'5up ;arte, adoptai i crescui de 5upoaica de pe
-apitoliu. =ezultatul acestei cuceriri i al acestei asimilri a %ost naterea poporului
rom!n. Bn perspectiva mitologic a istoriei,s'ar putea spune c acest popor s'a nscut
sub semnul Lupului, adic, predestinat rzboaielor, invaziilor i emigrrilor.
)oloniCtii vorbitori de limb@ latin@, veniAi cum spune :utropius, din toat@ lumea
roman@, aduc cu sine cini derivnd din )anis #olossi, st@moCii z@vodului romnesc, din
care descinde )iob@nescul de &ucovina de ast@zi.
5cest tip de cine e-ista dea un lumea tracilor sud dunareni Ci a geto-dacilor din
Dobrogea care fuseser@ incluCi Bn cadrul provinciei #oesia mai devreme.
5Ca cum este cunoscut, mari specialiCti precum 3a.mond /riMuet sau F.%eters
consider@ c@ moloCii romanilor aveau, Bn general, un aspect mai lupoid Ci erau mai puAin
masivi Ci musculoCi dect moloCii actuali.
Ji 3ichard +trebel concluzioneaz@ c@ al@turi de tipul de cine de talie mare Bnchis
la culoare, aparAinnd asirienilor Ci babilonienilor, e-ist@ Ci unul de talie mai mic@, cu o
nuanA@ mai deschis@, utilizat la p@zirea turmelor Ci la vn@toare Ci care este utilizat Bnc@
61
din epoca bronzului.
/oate reprezent@rile romane Ci greceCti ale vremii, prezint@ un cine mare,
musculos, avnd un cap masiv Ci coam@. Imaginea pare s@ descrie destul de fidel
)iob@nescul de &ucovina, care consider eu are un P%ilum (ramur@) de descenden
direct Ecu celebrii )anis #olossi. )oada r@sucit@ Ci culoarea Bnchis@ a cinilor asirieni
nu apar niciodat@ Bn descrierile romane sau grecesti.
De altfel Bnc@ din 0((6, #.&.K.nn spunea c@ nu trebuie consideraAi str@moCii
direcAi ai actualelor rase de tip #astiff, Dog, &ulldog Ci cine de munte Bn sensul
clasific@rii 8)I.
)ercet@torul ).Weller Ci un alt autor /schud., afirm@ descendenAa raselor
%.renean #ountain Dog (+pania), Dogue de &ourdeau- (8ranAa), #astiff (5nglia), +aint
&ernard (,lveAia), din vechii cini asirieni, aduCi Bn ,uropa de fenicieni Ci descinznd din
#astifful /ibetan.
)iob@nescul de &ucovina este urmaCul cinilor folosiAi de daco-romanii din
provinciile Dacia Ci #oesia, ceea e-plic@ asem@n@rile cu rasele din &alcani.
De altfel migratorii fie ei germanici, sla+i, sau turanici nu puteau introduce acest
cine Bn Dacia, el este caracteristic zonelor Bnalte pe care migratorii le ocoleau, prefernd
zonele plane favorabile confruntarilor de cavalerie.
$ricum, Bn epoca roman@ cinele constituie un motiv ornamental frecvent Bn terra
sigillata din provincia Dacia. ,l este reprezentat alergnd sau urmarind animale s@lbatice.
)el mai reprezentativ e-emplu pare a fi un vas de la &isericuAa-:arv@n, unde cinele
alearg@ spre stnga
7echiul zeu +ilvanus, cel care patrona p@Cunile Ci cmpurile cultivate, este
prezent Bn $ltenia, pe un fragment sculptural descoperit la Romula, avnd la picioare un
cine ciob@nesc.
%rincipalele tipuri de cini ciob@neCti din spaAiul carpato-danubiano-pontic sunt
aCadar conturate Bn momentul retragerii trupelor Ci administratiei romane din Dacia, de
c@tre Bmparatul 5urelian, Bn anii !10-!1G.

5firmatia este susAinut@, cum vom vedea, de siturile arheologice corespunz@toare
primelor secole ale epocii medievale, iar posibilitatea ca migratorii s@ fi influenAat cumva
evoluAia lor este nul@, in condiAiile Bn care ei locuiesc puAin sau deloc Bn spaAiul romnesc.
Despre cei mai PstatorniciEdintre migratori, +izigo2ii, 5mianus #arcelinus Bn
Istoria roman, ne spune c@ Bn preama anului 316, aunseser@ la aCa s@r@cie, Bnct d@deau
un om pe un cine ca s@ aib@ ce mnca.
5ceCti cini nu pot fi aduCi nici de migratorii turanici, deoarece ei locuiesc Bn
)mpia %annonic@, e-ercitnd doar o dominaAie de la distanA@ asupra zonei carpato-
6(
danubiano-pontice. De altfel aceCtia nici nu aveau un nivel de dezvoltare socio-
economic@, care s@ le permit@ s@ Bi influenAeze pe autohtoni Ci dispar repede din istorie.
5celaCi )mmianus /arcellinus, vorbeCte despre huni; ..%erocitatea )unilor
ntrece orice3 cu un %ier brzdeaz ad!nc obrajii noilor nscui i ast%el ajung la
btr!nee sp!ni i pociiF.Munii nu'i pun la %oc i nici nu'i gtesc m!ncarea. +i nu se
)rnesc dec!t cu rdcini slbatice sau cu carnea crud a primului animal ieit n cale,
pe care o nclzesc o vreme pe spatele calului, ntre coapsele lorF..nu au vreun adpost,
nu %olosesc nici case ,nici morminte
/ransformarea limbii latine Bn limba romn@ veche, caracteristic@ locuitorilor din
spaAiul daco-moesian, este atestat@ Bn anul G(1, de c@tre mai mulAi autori bizantini, cum
sunt /heoph.lactus +imocattes sau /heophanes )onfessor.
5ceCti Pstr@romniE sunt agricultori Ci p@stori, lucru dovedit de formula, Eblac)ii
ac pastorum romanorum, cu care Bi desemneaz@ mai trziu, Bn secolul ?II, 5non.mus.
Hn anul 64!, dup@ r@scoala centurionului %ho>as, slavii rup ap@rarea imperiului Ci
n@v@lesc ca un torent Bn %eninsula &alcanic@, peste #oesia, #acedonia Ci aung pn@
aproape de )onstantinopol. )teva decenii mai trziu, p@trund Bn %eninsula &alcanic@,
din %annonia, pe la apus de Dacia, alte triburi slave, care dau naCtere srbilor Ci croaAilor
Bn A@rile locuite de ei azi, pn@ la #area 5driatic@.
*ici vechii bulgari nu aduc Wara>atceanul, din 5sia central@. ,i sunt la origine
un popor de barbari, de ras@ turanic@. Hn secolul I7, ei se afl@ Bn regiunea fluviului 7olga.
+ub presiunea altor popoare, se refugiaz@ la nord de Dun@re, unde stau o vreme sub
st@pnirea a+arilor. Hn anul 612, sub conducerea lui 5sparuch, trec la sud de Dun@re Ci Bi
supun pe slavi. Deoarece sunt e-trem de puAini ca num@r Ci cu o civilizaAie inferioar@
slavilor, sunt repede asimilaAi. De la ei r@mne doar numele poporului, iar slavii impun
limba Ci obiceiurile.
Hn concluzie; vechiul tip de cine folosit la p@storit Ci paz@ de c@tre romani Ci mai
apoi de urmaCii lor daco-romanii Ci de romni este str@moCul )iob@nescului 3omnesc de
&ucovina.
%ornind de la acelaCi tip, popoarele slave vecine Ci-au selectionat Bn curs de secole
propiile rase; Wara>atcean, Durmitors>i $vcar, +rp>i $vcar, &osans>i /orna>, Wras>i
$vcar, 9ercegovac>i $vcar, Istars>i $vcar, +arplanins>i $vcar. 5cesta din urm@ nu
prezint@ similitudini cu )iob@nescul 3omnesc )arpatin, deoarece este un molossoid, ci
cu )iob@nescul de &ucovina.
$ oarecare asem@nare cu )arpatinul o are 9ormols>i $vcar, originar din zona
&elgradului Bn apropierea 3omniei, lucru remarcat de cercet@torii str@ini).
*u trebuie negliat rolul pe care l-au ucat Bn dezvoltarea acestor rase balcanice,
)iob@nescul de &ucovina Ci )arpatinul, cinii ciobanilor romni transhumanAi sau
emigraAi Bn %eninsula &alcanic@, Bn special Bn &ulgaria Ci +erbia.
Despre emigranAi ne vorbeCte Ion Ionescu de la &rad, descriind situaAia mocanilor
62
oieri din trgul &azargic, Bn 7arna, Bn Ainuturile &alcic, +ilistra, /urtucaia Ci 3usciuc,
unde aveau p@Cuni bogate pentru turmele lor Ci ne d@ Ci numele a ' mocani din Ainutul
&alcic; Ion #unteanu, 7asile #ilea, Dimitrie &obinar, *icolae Jchiopu.
Hn ceea ce priveCte transhumanAa, consulul austriac din 3usciuc, raporteaz@ c@, pe
la 0(G4, pe cmpiile Ainuturilor +ilistra Ci 7arna, p@Cunau peste un milion de oi, de-ale
oierilor romni. *umai Bn 0((3 Ci doar prin carantina %iua %ietrei, trec la sud de Dun@re;
0G2.6(2 de oi, (.660 de capre, 13.G(2 de cai si !6' de m@gari, BnsoAiAi de 04!2 de ciobani
Ci de cinii lor.
6tilizarea cinilor ciob@neCti este atestat@ cu mult Bnainte de documentele scrise,
de prezenAa resturilor osteologice Bn diferite aCez@ri premedievale Ci medievale timpurii.
,i se r@spndesc Ci Bn %eninsula &alcanic@, Bn spaAiul romanit@Aii orientale, unde +lahii
intr@ in istorie ca locuitori ai /hesaliei, ,pirului, :reciei centrale Ci muntilor 9aemus. ,i
erau in maoritate p@stori transhumanAi din luna aprilie pn@ Bn septembrie, beneficiaz@ de
privilegii fiscale Ci utilizeaz@ cu certitudine cini ciob@neCti.
*u este lipsit de relevanA@ c@ r@scoala condus@ de fraAii vlahi (etru 4i )san, care
a dus la apariAia statului +laho-bulgar,a izbucnit Bn 00(G, din cauza unei d@ri e-cesive
impuse de Bmp@ratul Isac al II-lea 5nghelos, cresc@torilor de oi Ci de vite.
"a arom0ni se povesteCte despre cinele ciob@nesc, c@ a fost dat de Dumnezeu ca
tovar@C p@storilor.
Hn aCez@rile din secolele al-I7-lea-al-7-lea din preama &ucureCtilor, cinele se
folosea la p@storit Ci vnatoare. 6n cap de cine masiv a fost descoperit Bntr-un atelier de
Aesut de la #oreCti, caracteristic secolelor ?I-?II.
Hn aproape toate aCez@rile din aceast@ perioad@ cinele este nelipsit, dar studierea
bogatului material osteologic al animalelor domestice din aCezarea medieval@ timpurie de
la .ar+3n-Dinoge2ia, a adus rezultate spectaculoase Bn ceea ce priveCte subiectul de care
ne ocup@m. 8oarte numeroase Ci bine p@strate , oasele de cini descoperite Bn aceast@
aCezare, au dovedit clar e-istenAa unor rase de cini bine diferenAiate Ci specializate; cini
de talie mare Ci mai ales medie spre mare, Bntru totul asem@natori ca dimensiuni Ci
raporturi cu ciob@neCtii )arpatin Ci #ioritc, folosiAi la paz@ Ci cini ale c@ror oase indic@
ogarii, folosiAi la vn@toare.
5ceeaCi situaAie se BntlneCte Bn secolele ?III-?I7, Bn marea aCezare de la )etatea
14
DmboviAei, din comuna )et@Aeni-#uscel. 3esturile osteologice de cine duc la aceeaCi
concluzie; e-istenAa a dou@ rase de ciob@neCti foarte puternici Ci un ogar Bnalt bine adaptat
pentru fug@. *u este e-clus@, ci din contr@, folosirea cinilor ciob@nesti , care dovedeau o
forA@ real@ la vnarea mistreAului, lupului, ursului.
6rme osteologice numeroase, se g@sesc Bn colecAia #uzeului udeAului 5rgeC din
%iteCti, fiind studiate Bn 026G de profesorul I.*.#oroCan.
5ceasta este situaAia la 0!'0 cnd se produce marea invazie t@taro-mongol@.
)ontrar folclorului istoric, invazia nu numai c@ nu i-a afectat Bn mod maor pe romni,
dar a avut o serie Bntreag@ de consecinAe pozitive. ,a a Bntrerupt , pentru cteva secole,
Bnaintarea ruCilor spre #area *eagr@ Ci Dun@re, Bn acest timp definitivndu-se procesul
de constituire a statelor romneCti. "a sud de )arpaAi, t@tarii au distrus st@pnirea
cumanilor Ci au frnat e-pansiunea statului maghiar. >ngurii Ci cumanii nu au mai putut
Bmpiedica dezvoltarea voievodatelor romneCti, amintite pentru prima oar@ Bn documente
Bn 0!'1.
)u toate astea t@tarii nu puteau s@ aduc@ aici #ioriticul. ,i nu ating dect
tangenAial teritoriul romnesc Bn drum spre 6ngaria far@ s@ locuiasca mai mult timp Bn
zon@.
5poi ciob@nescul t@tarilor (principalul str@moC al )aucazianului) nu prea seam@n@
cu #ioriticul. ,l particip@ la consolidarea lui Iounorouss>a.a $tvchar>a ()iob@nescul
3usesc de +ud), dar al@turi de $garul de )rimeea, )iob@nescul catalan Ci pornind de la
vechiul caine al celAilor.
,ste e-trem de improbabil ca un popor cu tradiAii de p@storit milenare, romnii, s@
aCtepte venirea unor nomazi r@zboinici pentru a-Ci selecta cinii necesari activit@Aii
pastorale.
Hn ,vul #ediu trziu numai Bn ce priveCte e-portul de oi, c@l@torul
3.:.&oscovich, d@ pentru #oldova cifra de !44 444 anual, in unii ani chiar 344 444. +/.
3aicevich, socotea num@rul oilor ridicate cu firman de c@tre turci din ambele A@ri romne
la G-644.444 pe an.Hn plus pentru prepararea cerviCului se Bnunghiau anual pn@ la
(4.444 de boi, vaci Ci un num@r considerabil de capre.
*ransil+ania prezint@ un tablou Ci mai impresionant. Hn secolul al-?7III-lea,
romnii ardeleni trimiteau la iernat Bn #oldova Ci ^ara 3omneasc@, pn@ la 0G44 444 de
capete de oi Ci apro-imativ (4 444 de boi Ci cai.
De altfel nu trebuie s@ e-cludem o eventual@ contribuAie a Pbaracului
moc@nescE-numele popular al #ioriticului- la apariAia )iob@nescului 3usesc de +ud.
5ceast@ afirmaAie poate strni zmbete celor care nu sunt familiarizaAi cu evoluAia
demografic@ Ci istoric@ a zonei, dar nu este deloc hazardat@.
%@storitul transhumant, o caracteristic@ a romnilor, care a ucat un rol e-trem de
important Bn istoria acestei p@rAi de lume, a fost Bntotdeauna legat de un centru stabil, spre
deosebire de p@storitul itinerant al migratorilor. *ici un document nu atest@ prezenAa unor
p@stori sau turme din sudul 3usiei Bn spaAiul romnesc. 5r fi fost Ci absurd s@ p@r@seasc@
10
p@sunile stepei pentru cele neprietenoase Ci aspru impozitate de autorit@ti Bn spaAiul
carpatic.
Hn schimb trecerea oierilor romni, Bn special a mocanilor dincolo de ;istru, este
un fapt indubitabil probat de documente.
6n mare cunosc@tor, profesorul *.Dragomir, ne spune c@ Bn 3usia sudic@,
autohtonii au Bnv@tat de la oierii noCtrii cum s@ preg@tesc@ din laptele oilor diferite
brnzeturi, pe care Bnainte nu le cunoCteau deloc, dar meCteCugul l-au Bmbr@AiCat la
Bnceput cu oarecare neBncredere, apoi cu interes crescnd care aducea pentru ei mult folos
."a fel si ungurii din pusta 6ngariei, Bnv@Aaser@ acest meCteCug tot de la oierii romni.
Despre p@trunderea ciobanilor romni Bn sudul 3usiei, iat@ ce spune *icolae
#.%opp; Fn #ransnistria Nn a doua categorie Nn ordinea importanei numerice vin
colonitii ardeleni, majoritatea oieri din regiunea 8ibiului 0mrgineni2 sau 8celele
&raovului 0mocani2. $trase de nes%!ritul stepelor pontice dintre 7istru i 7ipru, iruri
ne%!rite de oi , ndrumate de ciobanii lor se ndreptau spre acel +ldorado pastoral,
care a %ost Kedisanul ttrsc.
Jtim c@ Bn aceste drumuri lungi, turmele sunt BnsoAite de Pcni t@l@p@goCiE.
"ocurile unde s-au aCezat aceCti oieri cu turmele lor, au fost; )rimeea, pe hotarele
oraCelor ,upatoria, )arassubasar, +imferopol, Ialta, "ivadia Ci +evastpol pe malul #@rii
*egre, apoi Bn Ainutul #olona, la ,caterinodar, #elitopol Ci #ariopol, pe malul #@rii de
5zov, pe valea rurilor Wuma Ci #anici care duc la #area )aspic@ Ci Bn numeroase sate
ale Ainutului Bn sus Ci Bn os, pn@ la &a>u Ci /bilisi. Hi g@sim Ci la /aganrog Ci la 3ostov,
pe Don,apoi pe 7olga Ci ^ariABn, 5strahan Ci Omonovni>, oraC Bn care oierul $prea "upaC
din )acova +ibiului, era propietar a dou@ rnduri de case. Hn gubernia +urman, tr@ia un
mare propietar, care fusese pe la 0111 oier, Bn oraCul &ugurusslan; %etru +moal@ din
+@liCtea +ibiului Ci e-emplele pot continua cu sutele (%entru cei interesaAi e-ist@ o bogat@
bibliografie).
Dup@ cum lesne se poate observa este cuprins@ Bntreaga arie de r@spndire a lui
Iou>a. #ai Ctim c@ la sfrCitul secolului al ?I?-lea, familia 8alz-8ein, care se ocupa de
selecAia )iob@nescului 3usesc de +ud, Bl vindea la o valoare apropiat@ de cea a unui cal
pur-snge Ci nu cred c@ romnii BCi permiteau s@ cumpere asemenea e-emplare pe care s@
le scoat@ apoi Bn faAa animalelor de prad@ Ci a hoAilor, la stniZ
%e la Bnceputul secolului al-?7II-lea e-istau Bn spaAiul romnesc, cresc@torii
specializate de cini .
"a curtea lui )onstantin &rncoveanu e-istau dou@ categorii de oameni
specializaAi Bn aceast@ meserie, fiecare primind bacCiC Bn ziua de +fntul 7asile cte o
um@tate de taler. ,i se ocup@ mai ales de cinii de vn@toare, copoi Ci ogari, dar Ci de
ciob@neCtii masivi folositi pentru paza curAii domneCti.
5ceast@ situaAie este mai veche, #atei )orvin regele 6ngariei, oferindu-i cadou
lui 7lad ^epeC, un Wuvasz, din cresc@toria regal@, semn c@ domnii ^@rilor 3omne aveau
propiile cresc@torii Ci cunoCtiinAele necesare s@ aprecieze un asemenea dar.
1!
Iat@ descrierea literar@ a unui asemenea cine Bn timpul lui )onstatin
&rncoveanu; Fo cotarl, Fc!t un berbece, trecut prin ploaie de leie i clbucF .
5tt de Bncet@Aenita p@rere c@ romnii sunt niCte A@rani ignoranAi Ci brutali Bn
relaAia cu cinele, care are Bnc@ susAin@tori BndriAi, este hilar@, dar Ci tragic@ Bn acelaCi
timp. +e ofer@ mereu agasantul e-emplu al cinelui din gospod@rie legat Bn lanA Ci uitat
acolo.
)ei care preiau aceast@ idee ca o scuz@ Bn Plupta lor zadarnic de a-i educa pe
aceCti PbarbariE, veniAi mai trziu Bn chinologia modern@, organizat@ pe criterii de shoV,
ignor@ cu bun@CtiinA@ faptul c@ nic@ieri Bn lume chinologia nu este preocupare de mas@, c@
ea este Ci a fost apanaul unei elite intelectuale, sociale Ci economice Bn principal.
$ri din acest punct de vedere aceCti huliAi Ci nepricepuAi romni, boierii,
domnitorii Ci ciobanii bogaAi, ale c@ror turme num@rau zeci de mii de capete de animale
au preocup@ri vechi Ci realiz@ri spectaculoase.
Hn plus, A@ranul adev@rat, nu navetistul prost, occidentalizat, chiar dac@ nu-Ci pup@
cinele Bn bot, Bl respect@, amndoi Bmpart o e-istenA@ Bn care lupta pentru supravieAuire Bi
selecteaz@ numai pe cei puternici Ci norocoCi.
5Ca cum am spus Bn spaAiul romnesc preocup@rile chinologice sunt vechi Ci din
fericire constante.
Hn ,vul #ediu, sunt crescuAi Ci intens folosiAi cini buni, de ras@, vestiAi Bn
Bntreaga ,urop@. 5l@turi de ciob@neCtii autohtoni, puternici Ci adaptaAi, unii din cinii
folosiAi de timpuriu Bnc@ de prin anii 032G-0326, au fost dogii. Dogii erau animale foarte
preAuite, din moment ce principele /ransilvaniei, +igismund &athor. a trimis ca dar
principelui din 8lorenAa doi dogi cu zgrzi de aur i pietre preioase, iar principesei un
ctelu indian, gola i pestriat, tot cu zgard de aur.
$ alt@ ras@ pr@sit@ de romni a fost copoiul, al c@rui nume a trecut Bn onomastic@,
Bnc@ din prima um@tate a secolului al ?III-lea. 5Ca ne e-plic@m Ci documentul
moldovean din ' iulie 0G(6 prin care Dumitru din %idec@uAi r@scump@r@ o ocin@ de la
)opoiuco, acesta din urm@ fiind probabil cresc@tor de copoi.
$garii din ^ara 3omneasc@ sunt scumpi Ci foarte mult apreciaAi chiar Bn Imperiul
$toman, care avea pe vremea aceea ogarii socotiAi cei mai buni din lume.6n document
de la G ianuarie 0642 ne aminteCte de $g@rariul care vnduse dou@ pogoane de vie unui
oarecare +tepan.
"a !3 august 0(!3 marele vizir es-+eid-5li confirma domnului :rigore al I7-lea
:hica primirea, printre altele Ci a celor 0! cini,care au fost prezentaAi sultanului Ci
predaAi ogeacului ogarilor, ceea ce dovedeCte calitatea lor, dac@ au reuCit s@-l
impresioneze pe padiCah. %robabil c@ i-au pl@cut mult sultanului #ahmud al II-lea,
deoarece printr-o alt@ scrisoare care a urmat din partea marelui vizir es-+eid 5li paCa,
cerea domnului s@ e-pedieze Bn grab@ un num@r ct mai mare de ogari, fiind foarte
necesari pentru alaiul Bmp@r@tesc cu ocazia bairamului.
13
Dar nu numai ogarii din ^ara 3omneasc@ erau apreciaAi Bn Imperiul $toman.
%rintr-o scrisoare din 00 august 0(!' acelaCi es-+eid 5li mulAumea pentru cei doi
prepelicari d@ruiAi de :hica.
*ici cinii din #oldova nu erau cu nimic mai preos dect cei din ^ara
3omneasc@.
Hn decembrie 01G0 Des 5lleurs, ambasadorul regelui "udovic al ?7-lea al 8ranAei
la )onstantinopol, scria lui "inchoult, secretar al domnului moldovean )onstantin
3acoviA@(01'2-01G3), rugndu-l s@-i procure patru ogari de soi spre a-i trimite regelui
s@u, iar dup@ aceea Bns@rcineaz@ pe Deval, interpretul, ambasadei, s@ mai cear@ Bnc@ doi.
5flnd de aceast@ cerere Ci p@rndu-i-se prea puAin, )onstantin 3acoviA@ Bi d@ruieCte 0!
ogari,E6 de parte b@rb@teasc@ Ci 6 de parte femeiasc@E, plus dou@ butoaie de vin alb Ci
dou@ de pelin roCu de $dobeCti, un butoi cu vin de )otnari de trei ani Ci dou@ cu o mie de
mere domneCti pentru iarn@. Darul a fost Bmbarcat la 34 august (04 septembrie) 01G! la
:alaAi, pe corabia c@pitanului #anolache )uingi-$glu, Bmpreun@ cu "eonardo, sluga
BnsoAitoare, aungnd la )onstantinopol dup@ 3G de zile pe mare.
Iat@ aCadar, c@ cei mai puternici Ci rafinaAi suverani europeni importau Bn canisele
lor, cini selecAionaAi Ci pr@siAi de c@tre romni. Dac@ ei nu ar fi avut o calitate superioar@
Ci nu ar fi fost CtiinAific obAinuAi nu s-ar fi riscat impurificarea unor cresc@torii vechi de
secole la curAile ,uropei.
6n alt cap Bncoronat, admirator Ci propietar al ogarilor din %rincipate, este
principele /ransilvaniei :heorghe 3a>oczi I. $garii importaAi de aici erau foarte reuCiAi
din punct de vedere calitativ, dar Ci foarte scumpi. #.Debreczeni a cump@rat Bn 0G20 un
astfel de cine cu 0!G de florini, sum@ uriaC@ dac@ un cerb vnat costa 0 florin.
Din nefericire Bn anii care au urmat, cu nesfrCitele r@zboaie ruso-austro-turce
purtate pe teritoriul romnesc, cu periodicele ocupaAii str@ine, urmate de pauperizarea
accentuat@ a ^arilor 3omne, aceast@ ras@ apreciat@ de ogari att de veche a disp@rut.
5ceeaCi soart@ ar fi avut-o Ci copoiul dac@ nu ar fi fost salvat de chinologii
maghiari, dup@ cel de-al doilea r@zboi mondial, Bn vremuri de crunt@ ocupaAie sovietic@.
$ alt@ ras@ foarte folosit@, dar importat@ de aceast@ dat@ Bn spaAiul romnesc a fost
bracul, r@spndit Bn a doua um@tate a sec al ?7I-lea. 5stfel Bn anul 0GG( soAia marelui
nobil &att.an. cerea, palatinului 6ngariei, un brac, deoarece are vnat mult dar nu-l
poate prinde, iar soAia grofului :heorghe &ebe> ieCea la vn@toare cu !4-34 de braci bine
dresaAi.
"a curAile domnilor, principilor, boierilor Ci nobililor, e-istau canise cu cini buni,
frumoCi Ci bine dresaAi. ,i fiind foarte scumpi, este uCor de BnAeles ce eforturi se depuneau
pentru BntreAinere Ci Bngriire, pentru dresarea lor, eforturi care cereau cheltuieli Bnsemnate
Ci oameni specializaAi.
Hn inventarul cet@Aii :il@u de la 0616 e-ist@ o cl@dire special construit@ pentru
creCterea cinilor, iar Bn inventarul cet@Aii 8@g@raC, din 0624 figura o cas a maetrilor
1'
de c!iniF
Dac@ rasele strict specializate, mai ales cele de vn@toare, care au fost Bntotdeauna
apanaul celor Bnst@riAi, au disp@rut sau au sc@zut numeric Bn urma deterior@rii condiAiilor
socio-economice Ci politice, rasele de ciob@neCti romneCti amplu r@spndite Ci
plurivalente au reuCit s@ supravieAuiasc@, iar selecAia lor a fost continuat@ Bn special de
cresc@torii Bnst@riAi de oi si vite, datorit@ eficienAei dovedite de ei Bn lupta cu animalele
s@lbatice.
Jtim c@ vn@torii A@rani, foloseau pentru vnatul mare-Bn special mistreA Ci chiar la
urs-cini cu Bnf@AiCarea mioriticilor de ast@zi, de cele mai multe ori avnd pete negre pe
fond alb.
Hntr-un decor de pe o cup@ din anul 0644, Bnf@AiCnd o vn@toare de urs, fiara este
BncolAit@ de doi cini care prin talie (raportat@ la cea a ursului Ci vn@torului), p@rul
semilung, forma capului Ci modul de purtare a cozii trimit cu gndul la )arpatin.
Hndemnarea, curaul Ci forAa fizic@ cu care A@ranii romni Bnfruntau Bn lupta de
aproape marii pr@d@tori autaAi de cinii lor ciob@neCti, au uimit pe toAi str@inii care au
avut prileul s@ vad@ aceste scene.
7izitnd A@rile noastre prin anii 0111-01(0 austriacul 8ranz Iosef +ulzer l@uda cu
uimire A@ranul valah care iese doar cu ciomagul Bnaintea ursului, Bi pune braAul Bn gt Ci
nu arat@ nici un fel de team@ cnd fiara Bl sfCie pe obraz cu laba.
^@ranul Ioan $priC a Bnfruntat la o vn@toare din anul 012( un urs Bntr-o lupt@
corp la corp, la gura v@ii 9odinului, Bn #unAii ^ibleCului.
+elecAionarea atent@ a cinilor ciob@neCti romneCti, era esenAial@ Bn condiAiile Bn
care, de cele mai multe ori pagubele cresc@torilor de animale pricinuite de pr@d@tori, erau
suportate de p@storul c@ruia i se d@duse Bn primire turma respectiv@.
5Ca se Bntmpl@ Bn iunie 01!3, cnd +tenner #echel din 8eldioara intenteaz@
proces herghelegiului 5ldea cernd desp@gubire pentru mnzul mncat de lupi Bn lipsa
lui, 5ldea fiind plecat dup@ pine.
%agubele produse Bn special de lupi sunt semnificative, din moment ce se
elaboreaz@ chiar o strategie guvernamental@ Bn acest sens. )a urmare a aplic@rii acestor
prevederi, conform statisticilor, Bn /ransilvania au fost uciCi Bn 0(GG, ('! de lupi, iar Bn
#oldova, Bn 0('6, 0!34 de lupi Ci !10 de pui de lup.
/otuCi singura metod@ cu adev@rat eficient@, pentru limitarea pierderilor, era
creCterea Ci perfecAionarea celor trei rase de ciob@neCti autohtoni.
$ relatare a unui c@l@tor englez, 5dam *eale, la sf@rCitul secolului ?7III Ci
Bnceputul sec. al-?I?-lea, vine s@ ne Bnt@reasc@ aceast@ convingere; Iaii sunt mai
e(pui prin situaia lor i la alte pustiiri. Maite de lupi )mesii, ieind din pdurile din
vecintate, nvlesc n c!mpii i rpesc animalele domestice, c!teodat c)iar %emei i
copii. Pentru a respinge pe aceti nvlitori, %iecare %amilie ine pe l!ng sine c!te o
1G
perec)e sau dou de duli, ale cror ltrturi %ioroase, mpiedic pe lupi de a se
apropia, dar alung somnul de la genele cltorului, puin obinuit cu strigtele unor
santinele de acest %el. $ceti pzitori credincioi, m c)inuir toat noaptea,nc!t abia
putui nc)ide oc)ii o singur clip i simii puternic nsemntatea cuvintelui poetului
roman'Vigilum canum tristes excubiae 7u cunosc ceva mai trist ca ltrturile a zece
p!n la dousprezece mii de duli, repetate n deprtare de ecoul muntilor
,ste o situaAie real@, care demonstreaz@ num@rul, atenAia, precum Ci importanAa
acordat@ cinilor ciob@neCti romneCti , Bn viaAa comunit@Ailor urbane dar mai ales rurale.
"a Bnceputul secolului ??, 8.von +tepanitz identific@ ciob@nescul caracteristic
romnilor, iar Bn anii c34 el intra in atenAia chinologilor. Despre aceast@ perioad@ s-a scris
fiind bine cunoscut@, aCa c@ nu voi insista asupra ei.
Hnchei aceasta incursiune, Bn istoria )arpatinului, #ioriticului Ci )iob@nescului de
&ucovina cu o concluzie acoperit@ de documente si probe arheologice; rasele de
ciob@neCti romneCti sunt selectionate timp foarte Bndelungat, Bn funcAie de
caracterisricile de habitat, p@storit Ci de ce nu , psihologia poporului romn.
,ventualele similitudini cu unele rase ale popoarelor Bnvecinate, Ain de condiAiile
de evoluAie istoric@, specifice ,uropei 3@s@ritene.

Sergiu 1aimo+ici
/raco-dacicaD /omul 7IIID 0-!D 02(1
Caii

3ecente descoperiri arheologice facute in vestul $lteniei, duc la concluzia ca, in
,uropa, calul a aparut, ca animal domestic, e-act in aceasta parte a continentului. De
altfel, acest animal superb era considerat fiinta divina, fiind adorat ca atribut al
=cavalerului trac sau danubian=, reprezentand tripticul natural =viata-moarte-viata=, adica
succesiunea neintrerupta si vesnica a ciclului divin al naturii. )alul alb era calarit de
cavalerul inarmat cu o sulita, biruind iarna, personificata de balaurul negru sau verde
putred, ceea ce insemna de fapt victoria vietii asupra mortii. )alul negru, pe care sta
cavalerul tinand in mana nu o lance, ci o creanga infrunzita, cioplit pe pietre funerare
antice, era adorat ca vestitor al mortii. +igur, aici este vorba despre simbolismul mitic al
culorilor, care mai e-ista si astazi in lumea crestina. Dar, din aceste conceptii, vechi de
16
peste G.444 de ani, s-a nascut legenda mitologica crestina a S9antului .heorghe
invingator asupra balaurului care cerea ertfe umane. ,ste vorba de un simplu sincretism,
termen ce arata imprumutul de catre o religie noua, cum era crestinismul in antichitate, a
unor credinte mai vechi. Iar clerul crestin antic a folosit tristul prile al martirizarii, la
3oma, in aprilie 343, a generalului roman :heorghios, convertit la crestinism, stabilind
ca data a comemorarii martirului crestin la !3 aprilie, zi care coincide cu celebrarea
sosirii primaverii in credintele traco-dacice si sarbatorirea =Ca+alerului danubianK%
,-ista o intreaga literatura pe tema respectiva, esentiala ramane insa puternica
afectiune a taranului roman fata de cal, sentiment mostenit din strabunii sai. ,a razbate
clar in traditiile si cultura populara romaneasca, in general. Dincolo de dansul magic al
calusarilor, care a facut ocolul lumii, prezentat de dansatorii romani moderni, vom regasi
basmele romanesti cu caracter mitologic, in care calul fermecat, mancator de eratic, este
autorul lui 8at-8rumos in toate incercarile e-traordinare ale acestuia prin care
trece,pentru a invinge zmeii. ,ste de fapt aici miezul conceptiei agricultorului roman ca
acest animal are insusiri miraculoase in a-l scoate din nevoi. )eea ce s-a dovedit corect
secole de-a randul.

)alul prezint@ o frecvenA@ relativ mic@ Bn cadrul descoperirilor osteologice, dar
spre deosebire de celelalte specii are un statut aparte. Doar o anumit@ cantitate a
materialului osos care-i aparAine este alc@tuit din resturi menaere, cealalt@ parte
provenind de la indivizi depuCi Bn mormintele princiare sau BnhumaAi Bn aCez@ri Ci
necropoleD prin aceste caracteristici el trece din sfera problematicilor cu caracter pur
economic, c@tre cele de natur@ mitico-religioas@. Dac@ resturile menaere ce-i aparAin
apar tot atBt de fragmentare ca a celorlalte specii, e-emplarele Bnhumate sBnt relativ bine
p@strate Ci de aceea, pe baza acestui material osos, a fost posibil@ o circumscriere
oarecum precis@ a caracterelor cailor geto-dacilor. De la Bnceput trebuie precizat c@ ei fac
parte din gruparea estic@ a cailor epocii fierului din ,uropa, cai care sBnt Bn medie de talie
milocie (adic@ mai BnalAi decBt cei din gruparea vestic@) Ci totodat@ cu craniul facial
relativ mai scurt decBt acela al cailor vestic.
Hn cadrul acestor cai ai geto-dacilor se pot distinge destul de uCor dou@ grupe. %e
de o parte caii ordinari, de duzin@, cu un aspect oarecum primitiv, avBnd capul relativ
mare Ci grosier, Bns@ cu un craniu facial Ci un bot de lungime moderat@. )orpul lor apare
relativ masiv, dar membrele erau proporAionate, cu metapodalele nu prea subAiriD talia lor
trebuie socotit@ relativ mic@. 5ceCti cai ordinari folosiAi probabil la munci de toate felurile
Ci chiar la c@l@rie erau cei mai numeroCi, ei alc@tuind, Bn general, resturile menaere din
aCez@ri. /otuCi Bn mormintele princiare de la 5gighiol unul dintre cai aparAine acestui tip
avBnd o Bn@lAime la greab@n de 03!,' cm, iar calul din mormntul de la %eretu are Ci el o
talie de doar 030,6 cm. De asemenea o bun@ parte a celor BnhumaAi Bn necropola de la
Oimnicea sBnt tot de acelaCi tip, cBt Ci cu probabilitate unul din cei doi cai de la )@tunu. %e
11
de alt@ parte se g@seau cai de elit@ sau de parad@, ce erau folosiAi Bn mod e-clusiv pentru
c@l@rie, probabil de c@tre aristocraAia tribal@, ei avBnd o Bn@lAime de circa 0'4 cm sau chiar
mai mare. 5ceCtia prezentau un cap proporAional mai mic decBt cel al cailor ordinari,
aveau gBtul lung Ci membrele foarte lungi Ci totodat@ relativ gracileD trebuie remarcat c@
alungirea membrelor Ci deci Bn@lAarea taliei se datora faptului c@ porAiunea pro-imal@ a
acestora I mai ales zeugopodul I era prelung@ (la rasele actuale ale cailor de c@l@rie
este mult alungit@ porAiunea distal@ a membrelor, adic@ metapodalele). 5semenea cai erau
mult mai rari, totuCi unele dintre segmentele lor osoase ale membrelor aungeau Ci Bn
cadrul resturilor menaere din aCez@ri. ,i figureaz@ Bns@ printre e-emplarele Bnhumate Bn
necropola de la Oimnicea (unde tocmai s-a putut stabili cel mai bine caracteristica lor),
unul din caii de la )@tunu este tot de acest tip, iar un e-emplar de elit@ apare Bn
mormBntul princiar de la 5gighiol.
/rebuie menAionat c@ cele dou@ grupe nu alc@tuiesc Bns@ tipuri chiar e-clusive,
e-istBnd forme de trecere de la una la alta, deci o oarecare heterogenitate a acestor cai ai
geto-dacilor, e-emplarele de elit@ reprezentBnd un fel de cap de serie. Hn leg@tur@ cu caii
de elit@ trebuie s@ l@murim dou@ probleme. 6na ar fi aceea a originii lor. *oi sBntem de
p@rere I ca dealtfel Ci 5. &olome. I c@ ei nu reprezint@ e-emplare aduse din import de
la sci2ii din regiunile nord pontice, ci s-au putut forma prin ameliorare din fondul local al
cabalinelor de talie Bnalt@ ce e-istau Bn regiunile noastre Bnc@ de la sfBrCitul epocii
bronzului. )ealalt@ este legat@ de faptul c@ +. &o>on.i arat@ c@ 8ilip al II-lea, 5le-andru
Ci regatele elenistice, iar mai apoi Ci 3oma, au luat sau au importat de la sciAi cai de
pr@sil@, pentru a ameliora puterea de lupt@ a cavaleriei lor. *oi credem Bns@ c@ sursele de
documentare antice nu sBnt Bntru totul e-acte Bn aceast@ privinA@ Ci importul s-a f@cut pe
seama cailor de elit@ ai geto-dacilor, care se g@seau mai aproape de respectivele state Ci
aveau leg@turi economice cu ele. ,ste cazul s@ ne oprim puAin Ci asupra unor aspecte
biologice legate de caii BnhumaAi ritual Ci cei din mormintele princiare.
/rebuie s@ preciz@m c@ este aproape sigur c@ e-emplarele g@site Bn cadiul necropolei de
la Oimnicea, cBt Ci Bn aCezarea de la )@tunu au fost sacrificate Ci Bngropate Bn vederea
Bndeplinirii unui ritual-, pentru cele din mormintele princiare nu poate e-ista nici un
dubiu. ,-ist@ dou@ tipuri de Bnhum@ri ; pe de o parte animale depuse Bntregi, iar pe de alt@
parte indivizi de la care au fost puse Bn groap@, doar capul, cBt Ci e-tremit@Aile membrelor
(meta Ci acropodul). 5tBt la Oimnicea, cBt Ci la )@tunu g@sim concomitent cele dou@ tipuri.
#ai mult chiar, dintre e-emplarele depuse Bntregi la calul nr. ( de la Oimnicea Ci nr. ! de
la )@tunu lipsesc e-tremit@Aile (metacaipul Ci falangele) a cBte unui membru anterior. Bn
mormBntul de la %eretu s-a pus de asemenea doar capul Bmpreuna cu e-tremit@Aile
membrelor. Dup@ resturile recuperate de la 5gighiol se pare c@ acolo au fost BnhumaAi doi
sau chiar trei cai Bntregi (noi credem c@ erau trei ca Ci Bn mormBntul princiar de incineraAie
de la Cugir unde, din p@cate, singurele fapte care s-au putut stabili au fost num@rul de
indivizi Ci e-istenAa unor resturi de craniu, de vertebre Ci oase ale membrelor I deci
probabil s-au incinerat cai Bntregi). ,evenim asupra celor specificate mai sus, pentru a
ar@ta c@, poate f@r@ nici un discen@mBnt, s-au depus Bmpreun@ la Oimnicea, )@tunu,
5gighiol, cai aparAinmd celor dou@ grupe ; ordinari Ci de elit@.
Hn Bncheiere trebuie s@ ne referim Ci la problemele economice pe care le ridic@
aceast@ specie. )aii erau folosiAi pentru scopuri utilitare, dup@ cum o arat@ foarte clar
uzura dentiAiei, g@sindu-se chiar Ci indivizi Bn vBrst@ de circa 0G ani, cBt Ci frecvenAa Bnalt@
a castraAilor. )ei ordinari pentru munci agricole, c@rat poveri, chiar c@l@rie, iar cei de elit@
pentru scopuri militare Ci de parad@ (poate pentru c@ mureau pe cBmpul de lupt@, s-ar
e-plica faptul c@ num@rul lor era mic Bn cadrul resturilor menaere). /otuCi el reprezint@ Ci
o surs@ de hran@ pentru populaAia uman@ Ci trebuie s@ atragem atenAia c@, dat@ fiind talia
1(
sa specific@ mare, cantitatea de carne furnizat@ nu era deloc negliabil@. 6n individ de
0,34 m Bn@lAime la greab@n ar fi echivalent cu peste 344 >g carne adic@ mai mult decBt o
taurin@, sau cam cBt fac G porci sau 04 ovicaprine. Iat@ de ce considerarea cifrelor
absolute ale frecvenAelor unor specii sBnt uneori BnCel@toare pentru a stabili ponderea lor
economic@, factorul talie specific@ avBnd un rol de prim ordin Bn stabilirea priorit@Ailor,
mai ales cu privire la acoperirea nevoilor de proteine animale.
5sinul este reprezentat doar Bn aCezarea de la Oimnicea, unde s-au evidenAiat
dou@ resturi. *efiind g@sit deci decBt pe Dun@re, este aproape evident c@ nu era Bnc@ bine
cunoscut de c@tre geto-dacii din epoca "a /ene, el p@trunzBnd foarte lent c@tre nord,
venind probabil de dincolo de Istru, dinspre cet@Aile greceCti de la A@rmul pontic unde era
de acum relativ abundent Bn sec. 7I B.e.n.
Calul in mitologiile indo-europene
Inca de la aparitia sa Bn istorie, calul a fost un animal considerat sacru printre
triburile indo-europene. *acitus a relatat cum, Bn umbra acelor paduri si grote care le
slueau drept temple, caii albi erau hraniti din contributie publica, muritorii neavand
dreptul de a-i calari. *echezarile si pufaielile acestora erau considerate semne
prevestitoare, cailor fiindu-le atribuita constiinta misterelor divine.
,ddele sunt pline de numele cailor nazdravani, iar +agas contin multe legende
ale oamenilor care se Bncredeau Bn armasari, considerndu-i sacri. 6n astfel de cal este
Dapplegrim, care si-a scapat stapnul de toate primediile, aducandu-i noroc.
Hn mitologia nordica, Dag, zeul teutonic al Oilei, a fost dus la ceruri de
armasarul alb <&ucle +tralucitoareE, care si-a Bmprastiat lumina peste Bntreaga lume vie.
#ani, Oeita "unii, era sluita de armasarul 5lsvidur, <)el IuteE. )alul cu opt picioare al
zeului $din se numea +leipnir. :ull-8a-i, cel cu bucle aurii, apartinea gigantul 9rungnirD
+>in-8a-i, cel cu crlionti sclipitori, era calul zilei S &rim-8a-i, cel Bnrourat, era al noptii.
+e spune ca cerurile ar fi fost agitate Bntr-o furie teribila. 5stfel s-a nascut
legenda /atalui )eresc, vnatorul $din, calarind puternicul +leipnir, acompaniat de lupii
urlatori, cautandu-si tovarasi pentru 7natoarea +albatica.
Deoarece caii era considerati cea mai de seama posesiune, si totodata cei mai
demni de o asemenea cinste, uneori acestia erau sacrificati.
De e-emplu, sacrificiul cailor era considerat ca un important miloc de a
conserva vitalitatea unui rege Bn vrsta.
)alul ramne adnc Bntiparit Bn traditia si esenta paganismului. :igantul care a
cladit citadela din 5sgard a fost autat de armasarul sau +vadilfari. Oeul "o>i s-a
transformat Bntr-o iapa pentru a-l atrage pe +vadisfari. )a iapa, "o>i a dat nastere lui
+leipnir, armasarul cu opt picioare al lui $din, cel mai bun dintre cai. Oeul 9eimdall a
avut un armasar numit :ulltop, )el 5coperit cu 5ur.
12
Deseori calul a fost animal de sacrificiu, iar capul acestuia a fost mai trziu
tintuit pe un copac sau pe o tepusa, cunoscut ca +tlpul *echezator S sau +tlpul
Infamiei. )apul calului era Bntarit cu lemn, fiind Bndreptat Bn directia din care se
presupunea ca vine dusmanul.
$ veche traditie indo-europeana este ca locuintele fermierilor sa aiba capete de
cai sculptate Bn stlpi. 5stazi ele sunt considerate simple decoratii, dar acest obicei are
vechi radacini Bn credintele pagne. %rivirea capului de cal fiind Bndreptata Bn e-terior, se
credea ca ghinionul era tinut departe de casa.
In sfarsit, ca simbol suprem al indo-europenilor victoriosi, calul este reprezentat
Bn 3ig 7eda, multi zei fiind simbolizati prin cai.
)alendar Ci calendare
&iblioteca *ationala a #oldovei
)le!e R3u
Calendar

"a zece ani de la premiera )alendarului &ibliotecarului, cel care venise s@ dea o
continuare superioar@ listelor de literatur@ la datele calendaristice memorabile si care, la
rndul s@u, a devenit, la ctiva ani, ceea ce este )alendarul *ational, aungi cu gndul, cu
amintirea si cu udecata nu doar la drumul parcurs de aceast@ publicatie, ci si la
deslusirile cuvntului ca atare. Hn vechile limbi indoeuropene =cala= si =cale= Bnsemna
trecerea timpului, dar nu a unui timp impersonal, ci a sorocului, la cap@tul c@ruia vine
iminent scadenta si r@splata, ambele fiind e-primate, Bn indo-european@, prin cuvntul
=dar=, cuvnt care, Bntr-o perioad@ si mai veche, Bn etimonul paleoindo-european,
Bnsemna =ap@ curg@toare=, iar =cale= si =dar= sugerau, pe atunci, imaginea timpului ce
curge ca un ru. Hn latina veche, care a descins din indo-european@, aceste dou@ cuvinte
formau unul singur, calendarium, dar numai cu sensul final de scadent@, el desemnnd
registrul de datorii, acestea din urm@ trebuind s@ fie achitate Bn prima zi a fiec@rei luni -
calendae.
"a noi, =colindarea=, avnd aceeasi etimologie indoeuropean3, Bl cuprinde si pe cel
de-al doilea sens al lui =dar=, acela de =r@splat@=, ad@ugndu-i, Bn plus, nuanta de
=ofrand@=. )alendarul este, asadar, o astfel de rnduire a timpului, de rostuire a sorocului
ce ti s-a dat (sorocul Bnsemnnd, la rndu-i, darul suprem, adic@ viata ce ti s-a d@ruit), Bn
care, la anumite intervale-=escale=, trebuie s@ achiti o datorie (Bn primul rnd una moral@,
spiritual@) ori te asteapt@ r@splata (moral@, spiritual@), dac@ ai stiut cum s@ dispui de
timpul ce ti s-a dat. +cadenta suprem@ este moartea. 3@splata suprem@ este neuitarea,
nemurirea. %entru cstigarea acesteia nu sunt suficiente doar munca si d@ruirea, ea cere
(4
ofrand@. %robabil la aceste lucruri gndea cercet@torul 5ndrei 7artic atunci cnd a scris
urm@torul gnd memorabil; =)alendarul a fost, este si va fi cea mai spectaculoas@ si mai
eficace limit@ pe care Dumnezeu a pus-o omului=. Hn acest conte-t, )alendarul *ational
al nostru este o e-presie cumulativ@ a Bntregii triade sus-mentionate, pentru c@ el ne
indic@ zilele-datele Bn care ne facem datoria moral@ de a-i cinsti pe Bnaintasi, pe sfinti sau
anumite evenimente, tot acele date constituind si momentele Bn care Bnaintasii nostri sunt
r@spl@titi, iar zilele si muncile colectivului care elaboreaz@ calendarul constituindu-se
Bntr-un fel de ofrand@.
Dar s@ revenim la gndul lui 5ndrei 7artic, fiindc@ Bn cunoasterea limitelor, Bn simtul
m@surii si Bn $rdine st@ secretul vietii, supravietuirii si al d@inuirii universale. $mul a
Bnteles acest lucru de foarte timpuriu, Bntelegere care se datoreaz@ relatiilor sale cu
timpul, sau, mai bine spus, descoperirii timpului si spatiului, cel dinti dezv@luindu-i
$rdinea si cel de-al doilea instituindu-i imaginatia, consecinta ordinii fiind calendarul, iar
a imaginatiei - cuvntul scris, amndou@ Bmpreun@ conducnd la aparitia constiintei.
)nd s-a n@scut timpul trec@torQ 6mberto ,co scrie c@ pn@ Bn ziua a patra a 8acerii
era *e-/impul (timpul etern, divin). Hn ziua a patra Dumnezeu a f@cut +oarele si "una, a
desp@rtit ziua de noapte si lumina de Bntuneric, adic@ a instituit $rdinea. Hn ziua a patra,
e-act la miezul noptii, +oarele a Bnceput a se misca pe cer, si-a Bnceput calea si anume Bn
acel moment s-a n@scut si timpul viu, curg@tor. +oarele si "una au fost si r@mn
neBntrecutul model al tuturor ceasornicelor care sunt, asa cum zice marele scriitor,
=simple maimut@reli ale firmamentului, ele Bnsemnnd timpul omenesc pe cadranul
zodiacal, un timp ce nu are nimic de a face cu timpul cosmic; el are o directie, o
respiratie gfit@ f@cut@ din ieri, azi si mBine, iar@ nu pacea sufl@rii celei vesnice=. Dar
oare ar e-ista timpul trec@tor, sesizarea curgerii lui, dac@ nu ar e-ista, cum zicea ).
*oica, un plan neschimb@tor, etern, la care s@ se raporteze miscarea, schimbareaQ Hn
limba arab@, de e-emplu (limb@ considerat@ de unii specialisti drept cea mai bun@
milocitoare Bntre om si divinitate) verbele au doar dou@ timpuri; timpul Domnului si
timpul $mului. Wier>egaard consider@ si el c@, din punct de vedere filozofic si logic,
trecut si viitor nu e-ist@, or, dac@ timpul este, el e prezent. #iscarea lui face ca acest
prezent, ieri s@ nu fi aungnd Bnc@ Bn dreptul sorocului t@u, iar mine s@ fi trecut de
dnsul. %rezentul misc@tor se raporteaz@, Bn conceptia filozofului danez, la clipa-
eternitatea. Ji dac@ stai s@ te gndesti bine, un calendar - nu este el oare o raportare a
celor trec@toare la cele vesniceQ 5dic@, este si el un fel de ceasornic.
*otiunea de calendar se desluseste Bn mai
multe sensuri; sistem de m@surare a intervalelor de timp, constructie arhitectural@,
simbologie, scriere, publicatie periodic@ si, Bn sfrsit, pur si simplu drumul, calea urmat@,
repetat, de creatiunile naturii, conform =ceasului chimic=, =ceasului biologic=,=ceasului
atomic= si dinamicii ceresti. Hn sens filosofic, )alendarul Bnseamn@ $rdinea cosmic@,
(0
universal@.
)a sistem de m@surare a timpului, calendarul a trecut prin dou@ mari perioade de
abordare; mitologic@ si istoric@. Hn prima perioad@ el a dat nastere constiintei mitologice a
omului, Bn care notiunea de calendar era strns legat@ de acelea de cosmos, haos, zidirea
lumii, p@mnt, cer, stele, viat@. 5ctivitatea ordonatoare a timpului Bntr-un cosmos
echilibrat se reflecta Bn constiinta omului primordial ca ceva rational si Bntelept,
ireversibilitatea - ca o putere divin@, imaterialitatea lui - ca o fort@ secret@ a f@uririi si
distrugerii. Drept care, calendarul era considerat un lucru sfnt, pus Bn rostuire
sacerdotal@, iar schimbarea sau statornicia lui comportau o Bnsemn@tate sacral@; faraonii
egipteni si Bmp@ratii altor t@ri, atunci cnd urcau Bn tron, trebuiau sa depun@ ur@mnt c@
nu vor ad@uga zile noi Bn calendar si nu vor opera Bn el nici un fel de modific@ri, deoarece
calendarul conserv@ modul de viat@ al str@mosilor si reprezint@ imaginea celest@ a ordinei
terestre.
+istemele ordonate de m@surare a timpului au ap@rut odat@ cu civilizatia. +pre
deosebire de calendarele primitive, constituite din intervale inegale, cele din societ@tile
antice Bmpart timpul Bn segmente egale si simetrice, uneori chiar Bn detrimentul e-actit@tii
practice, cum era, de pild@, calendarul egiptean. Ji cum $rdinea, spre care tindeau si pe
care se str@duiau s@ o reprezinte anticii, Bnseamn@ si o ierarhie bine pus@ la punct (zile-
s3pt3m0ni-luni-anotimpuri - ani -cicluri), la unele popoare calendarul era imaginat si
reprezentat ca o ierarhie a zeit@tilor, cu o subordonare strict@ a celor mici si inferioare Bn
fata celor mari si superioare. "a chinezi, el Bl reprezint@ pe /ai-+ui, spiritul anului, Bn
fruntea Bntregului personal compus din spiritele intervalelor de timp Bn ordine
descrescnd@, de la anotimpuri la zile. ,giptul helenic a construit o ierarhie sofisticat@
alc@tuit@ din decani - sefii mitici ai grupurilor de stele.
$ enigm@ pentru noi r@mne matematizarea calendarului de c@tre omul antic. Hnc@
(liniu remarca faptul c@ Bn calendarul druizilor se manifest@ reproducerea imaginii
numerice a anilor la nivelul lunilor. )hinezii au stabilit lungimea zilei de 0! ore, dup@
num@rul lunilor. Hn general, pn@ la calendarul iulian, la antici zilele s@pt@mnii erau
cifre, lunile erau numere. ,vreii nici Bn ziua de ast@zi nu zic Duminic@, ci %rima Oi.
#aoritatea calendarelor constituiau o cifrare a num@rului 0!, care face referint@ la 364 si
la alti multipli ai lui 2 si 0!. ,-ist@ Bn tendinta aceasta ceva din ceea ce %itagora observa
Bn privinta muzicii, spunnd c@ ea red@ raporturile matematice dintre corpurile ceresti.
#uzica se tine pe intervale de timp aflate Bn relatii armonice. Iar armonia este ordinea
suprem@, netulburat@ de factorul subiectiv, care Bntotdeauna aduce Bn echilibrul universal
un efect entropic, dezarmonizator. /ocmai de aceea, unii savanti si scriitori regret@ faptul,
c@ romanii au introdus Bn calendar, Bn locul armoniei divine a cifrelor, lucrurile trec@toare
ale omului ce st@ sub greseli. De altfel, provocarea pe care a f@cut-o -ulius Cezar, Bn fata
civilizatiei terestre, prin desacralizarea calendarului, urm@rile ei pentru destinul
umanit@tii nu sunt Bnc@ estimate cu toat@ seriozitatea.
$ tr@s@tur@ universal@ a calendarelor mitologizate este Bmplinirea (umplerea) calitativ@
a timpului prin contopirea lui cu evenimentele si consacrarea zilelor, p@rtilor zilei,
anotimpurilor etc. diferitelor spirite si zeit@ti, ea p@strndu-se pn@ ast@zi Bn denumirile
europene ale zilelor s@pt@mnii.
Hn mitologia mai multor popoare e-ist@ eroi culturalizatori si civilizatori, cele mai
(!
importante fapte ale c@rora sunt tocmai instituirea $rdinii cosmogonice si rostuirea
)alendarului. "a scandinavi acesta este Odin, care, dup@ ce lumea a fost f@cut@ din
corpul unui titan, fi-eaz@ pe cer scnteile tsnite din infern, rostuindu-le locul si calea si
desp@rtind ziua de noapte. Din acel moment se num@r@ zilele si anii. "a hindusi, 7aruna
stabileste consecutivitatea schimb@rii zilei cu noaptea , venirii lunilor, anotimpurilor si
anilor, directia misc@rii +oarelui, a "unii si a stelelor. Din cele mai vechi timpuri apare si
notiunea de etalon de timp,model de durat@ temporal@. "a aceiasi hindusi, de pild@,
etalonul este intervalul de timp, Bn care oul cu embrion de aur a plutit pe apele oceanului
primordial pn@ cnd din el s-a ivit creatorul lumii, &rahma. )u referire la eroii
culturalizatori, vom remarca, c@ ei Bsi vedeau importanta misiunii-menirii lor nu att Bn
instituirea $rdinii, ct Bn a o dezv@lui oamenilor, %rometeu al lui ,schil oferindu-ne, Bn
acest sens, un model reprezentativ, al@turi de eroul finlandez al Walevalei.
Hn opozitie cu ordinea calendaristic@,
dezordinea, tulburarea ritmurilor de schimbare a anotimpurilor, zilelor si noptilor, dar
mai ales accelerarea acestor ritmuri a generat Bn constiinta mitic@ numeroase motive
escatologice, de sfrsit de lume. +chimbarea anotimpurilor este reprezentat@ adeseori ca
o lupt@ Bntre eroi, Bnving@torului d@ruindu-i-se viata si un anume obiect care semnific@
anotimpul corespunz@tor. Ji dimpotriv@, tara minunilor, t@rmul f@g@duintei se
caracterizeaz@, Bn mituri, prin faptul c@ acolo schimb@rile calendaristice fie c@ lipsesc, fie
c@ se afl@ Bntr-o ordine si Bntr-o simetrie imperturbabile.
/ot de preistorie tine tendinta omului de a opera cu intervale de timp mult mai mari
dect anul; ere, perioade, cicluri. Hn general, felul de a gndi lucrurile era, si Bn acest sens,
unul metaforic, de transbordare a sensurilor de la intervalele de timp mici la cele mari, de
la natura p@mntean@ la cosmos, ceea ce denot@ constiinta Bntregului, a organicului.
%recum dimineata, armindele, amurgul si noaptea se asociaz@, corespunz@tor, cu
prim@vara, vara, toamna si iarna, sau cu r@s@rirea, cresterea, Bnflorirea si ofilirea plantei,
tot asa si perioadele mari de timp se ordoneaz@ dup@ modelul; Bnflorire si bun@stare,
veacul de aur, apoi declinul treptat si pieirea. De altfel, peste milenii, mari savanti
istorici, cum ar fi #c*eill, au auns si ei la concluzia c@ nu e-ist@ progres nici Bn
perioada istoric@ a omenirii, ei avnd Bn vedere, desigur, nu aspectul tehnologic, ci acela
legat de evolutia omului ca entitate interioar@.
Hn creatia mitologic@ a popoarelor lumii se Bntlnesc diferite interpret@ri ale unit@tilor-
intervalelor si ale schimb@rilor calendaristice; etice, spatiale, cromatice, muzicale,
faunistice si planetare, zodiacale, astrale etc. Hn )hina, prim@vara se asociaz@ cu
filantropia, toamna - cu dreptatea, vara - cu decenta, iarna - cu Bntelepciunea. "a 9esiod
anotimpurile sunt personificate Bn aceeasi cheie etico -moral@. Dah-da, zeul celtilor,
(3
cnta dintr-o harp@ fermecat@ si Bn functie de felul cum cnta, venea un anotimp sau altul.
5polo mergea mai departe de invocatie; cu vibratiile strunelor instrumentului s@u, el
=acorda= cosmosul, predispunndu-l c@tre o stare de iarn@ (cu strunele oase), de var@ (cu
strunele Bnalte) sau de prim@var@ (cu acorduri dorice). De multe ori calendarul era
identificat cu corpul omului, iar intervalele de timp - cu diferite p@rti ale corpului omului.
)a o legitate universal@ era identificarea unit@tilor calendaristice cu diferite elemente ale
cosmosului. 5spectul cromatic a fost si r@mne o determinant@ a civilizatiei semnului
()hina, Faponia, )oreea s.a.). "a chinezi, de e-emplu, )erul e Bmp@rtit Bn patru p@rti;
partea r@s@ritean@ - =Dragonul verde= - /in-fun - corespunde prim@verii, planetei Fupiter,
culorii albastre-sinilii, gustului acru, iar dintre elemente - copacului (lemnului) si dintre
virtuti - filantropieiD partea sudic@ - =%as@rea rosie= - )iu-tziao - corespunde verii,
planetei #artie, culorii rosii, gustului am@rui, decentei, focului.
3eprezent@rile calendaristice erau totemice, pictografice, obiectuale. Dar de cele mai
multe ori marcarea se f@cea prin construire (9eidegger a dezv@luit, poate, cel mai
profund ceea ce Bnseamn@, filosoficeste, construirea locului, revelndu-ne c@ acolo unde
nu e-ist@ construire, nu e-ist@ nici gndire). +e marca nu doar si nu att opera minor@ a
omului, ct mai ales m@retele evenimente si $rdinea cosmic@. 5sa au ap@rut piramidele,
zi>>uratele, $limpiadele, sanctuarele dace, $racolul din Delphi, tes@turile paracas,
desenele nazca, colosii de pe insula %astelui, acropolele de la #i>ene, calendarele din
pietre din *ordul ,uropei si multe altele. &radul de 5nul *ou este clasat si el la
constructiile calendaristice, iar omul de z@pad@ - la modelele de sculpturi tin@toare de
calendar.
Din punct de vedere al construirii, cea mai spectaculoas@ arhitectur@ calendaristic@,
asa cum ne arat@ rezultatele cercet@rilor din ultimii ani, au realizat-o str@mosii nostri daci.
)a si alte popoare orientale, dacii m@surau timpul nu dup@ +oare, ci dup@ "un@ si dup@
cerul Bnstelat. %rin observatii multiseculare, ei au descoperit %olul *ord )eresc si au
constatat c@ el face o precesiune milenar@ Bn urul constelatiei Dragonului, iar aceast@
constelatie, la rndul ei, face o rotatie Bn !' de ore Bn urul %olul *ord )eresc. Dac@
tragem o linie imaginar@ de la steaua "ambda (din coada Dragonului) la steaua ,psilon
(de la piciorul lui), obtinem ca un ac de ceasornic, care ne arat@ cu e-actitate minutul,
ora, ziua, anul(descoperirea Bi apartine lui 5ndrei 7artic). #@reata constructie a dacilor a
Bnsemnat construirea unui Dragon p@mntesc. #ai Bnti, chiar configuratia hotarelor
nordice ale Daciei repetau curbura constelatiei lor Bndr@gite. 5poi, ei au Bn@ltat, pe
p@mntul lor, cte un sanctuar pentru fiecare stea din Dragon si din constelatiile
Bnvecinate lui. 5stfel, harta constructiilor dacice este de fapt si harta Dragonului si a
%olului *ord ceresc.
Ji nu numai att. 8iecare sanctuar era ridicat Bn cinstea unui eveniment. Dup@ linia
"ambda-,psilon a Dragonului (c@reia pe p@mntul Daciei Bi corespunde linia
sanctuarelor $mu-&oilita-)ugir-%ecica), calculnd regresiv, putem afla Bn ce an a fost
construit@ fiecare din ele si ce eveniment a avut loc Bn acel an. 5sa se face c@ Bntregul
sistem de ziduri dacice este ca o carte, ca un letopiset. Hn centrul acestui sistem se afl@
sanctuarul rotund de la Sarmisegetusa - 3egia, Bn milocul c@ruia se afl@ un soare f@cut
din 06 buc@ti din andezit (cte stele are Dragonul), pe cea de-a 0G-a fiind Bncrustat@ o
s@geat@ care indic@ %olul *ord )eresc si #untele +fnt al Daciei (Iogaionon). +emne de
acest fel pot fi g@site Bn mai multe locuri ale Daciei, ele indicnd, Bn mod cifrat, calea de
orientare Bn ansamblul arhitectural al t@rii. ,ra o topografie cosmogonic@ unical@ Bn toat@
('
lumea, bazat@ pe cunostinte astronomice, matematice, geometrice, fizice, filozofice,
tehnologice prin care str@mosii nostri au Bntrecut cu mult timpul lor. "a acestea se
adaug@, Bn constructiile dacilor, diferite modalit@ti, utilizate si de alte civilizatii, de a
marca intervalele de timp prin raporturi matematice si geometrice sau prin efecte de
lumin@ si umbr@. 8aptul c@ aceste constructii ale predecesorilor nostri nu s-au conservat,
ca la alte popoare, r@mne o enigm@ ce urmeaz@ a fi dezlegat@.
5paritia cuvntului scris a dat nastere constiintei de sine, iar Bntlnirea scrierii cu
calendarul au produs constiinta istoric@. #ircea ,liade a f@cut chiar o Bmp@rtire a
e-istentei umanit@tii pe acest criteriu, spunnd c@ tot ce s-a Bntmplat pn@ la aparitia
scrisului este preistorie, iar istoria a Bnceput odat@ cu scrierea. Ji, Bntr-adev@r, Bn perioada
cnd omul Bncepe s@ foloseasc@ semnele, apare si num@r@toarea anilor, de la un anumit
Bnceput, mai Bnti pentru a imortaliza perindarea unor dinastii (ca Bn cartea =*umerii= din
&iblie), apoi pentru urm@rirea succesiunii generatiilor, ceea ce a dus la formarea
constiintei de neam, ca s@ se aung@ la acea istorie, pentru care cronologia d@ un suport
formal temporalit@tii, iar timpul devine suport material al evenimentelor. Hn functie de
momentul pornirii acestei =roti= a memoriei legate de Bntemeiere si r@mnere
(Bntemeierea, zice 9.- 3. %atapievici, naste momentul, iar r@mnerea - scrisul), la diferite
popoare sunt diferite si sistemele de Bmp@rtire, m@surare si num@rare a intervalelor de
timp. ,vreii num@r@ anii de la =facerea lumii=, adic@ din anul 316! Bnainte de 9ristos,
chinezii - de la urcarea pe tron a primului Bmp@rat din dinastia Oao, adic@ din anul !3G1 B.
9r.D romanii Bi num@rau de la Bntemeierea 3omei, adic@ din anul 1G' B. 9r. etc. Hn functie
de origine, de suportul m@sur@rilor (+oarele, "una s.a.), se cunosc peste !44 de sisteme
calendaristice sau ere. Hn anul '6 B.9r., Bn timpul lui Iulius )ezar, este instituit )alendarul
Iulian. 5cesta Bns@ nu a rezolvat problema incompatibilit@tii calendarelor Bntocmite si
utilizate de diferite natiuni, ceea ce Bngreuna asistenta documentar@ si protocolar@ a
relatiilor internationale. Hn plus, num@r@toarea anilor devenise un proces sofisticat,
anevoios, care cerea eforturi cerebrale deosebite. :eorge )osbuc, Bn comentariile la
Divina )omedie (vol.I, 5. Date cronologice) f@cea dovada unei minti iesite din comun,
elucidnd Bn mod str@lucit, pe baza unei document@ri si a unei eruditii debordante,
aceast@ tem@, singura eroare ce i-a sc@pat (neBnsemnat@, de altfel) fiind aceea relativ@ la
anul nasterii lui 9ristos.
#eritul de a pune ordine Bn aceast@
chestiune Bi apartine unui str@mos de-al nostru, daco-romnului D.onisius ,-iguus, care
Bn anul G!G propune introducerea calendarului crestin cu Bmp@rtirea timpului Bn dou@ ere
distincte; pn@ la 9ristos (era veche, antic@) si dup@ 9ristos (era noastr@). ,-iguus era
continuatorul str@lucitelor generatii de c@rturari (filozofi, matematicieni, geografi,
istorici, astronomi, scriitori) din +citia #inor, parte a Daciei aflat@ pe teritoriul Dobrogei
de ast@zi, pe care *estor 7ornicescu i-a scos din negura uit@rii, scriind memorabila-i
monografie despre Bnceputurile literaturii patristice, demonstrnd c@ istoria ei si istoria
(G
literaturii noastre Bn general num@r@ peste dou@ mii de ani. ,ra crestin@, introdus@ de
,-iguus Bn timpul cnd era arhivar si interpret de greac@ si latin@ la curtea papal@, are ca
origine de num@rare anul nasterii lui Iisus 9ristos, considerat a fi anul 1G' de la
Bntemeierea 3omei. )alendarul crestin a lui ,-iguus este calendarul universal folosit Bn
relatiile oficiale dintre state pn@ ast@zi.
%roblema care s-a iscat dup@ aceea a fost (si mai r@mne) diferenta dintre anul tropic
si anul calendaristic. 5nul tropic, precum se stie, este intervalul de timp dintre dou@
echinoctii de prim@var@ consecutive si are durata de 36G de zile, G ore, '( de minute si '6
de secunde. 5nul calendaristic apro-imeaz@ printr-un num@r Bntreg de zile anul tropic.
5ceast@ apro-imare a anilor tropici prin ani calendaristici conduce la acumularea de
erori. +istemul iulian, pe care s-a bazat )alendarul lui ,-iguus, introducea o eroare de
trei zile Bn decurs de patru secole.
Hn 0G(!, la solicitarea %apei :rigore al ?III-lea, a fost alc@tuit sistemul gregorian,
care elimin@ erorile de calculare a timpului, acumulate de )alendarul iulian, introducnd
o eroare de numai o zi la 3444 de ani. Hn acelasi an la acest calendar au trecut o parte din
t@rile ,uropei )entrale. Hn acel an se lichida o eroare de 00 zile (data ultimei zile dup@
)alendarul iulian era de ' octombrie 0G(!, iar data primei zile dup@ cel gregorian era de
0G octombrie 0G(!). %e teritoriul actualei 3epublici #oldova trecerea la calendarul
gregorian s-a f@cut precum urmeaz@;Bn /ransnistria - miercuri, 30 ianuarie 020(, iar Bntre
*istru si %rut - Bn ziua de duminic@, 30 martie 0202, eroarea ce trebuia lichidat@
constituind dea 03 zile (data primei zile dup@ calendarul gregorian a fost , respectiv, de
0' februarie 020( si, respectiv de 0' aprilie 0202). Din acel moment, cu referire la
calendarul crestin, la noi se folosesc notiunile de stil vechi si stil nou, diferenta dintre
aceste dou@ stiluri fiind egal@ cu eroarea eliminat@ prin trecerea la calendarul gregorian,
adic@ de 03 zile.
%rimele reprezent@ri ale calendarului pentru uz practic, sub forma de tablou al zilelor
anului, apar de timpuriu (Bn paleolitic), odat@ cu crearea scrierilor sintetice. )ele dinti
calendare erau constituite din noduri si semne, forme de scrieri primitive care l-au
inspirat pe *ichita +t@nescu atunci cnd a creat un celebru ciclu de poeme purtnd Bn titlu
aceste dou@ cuvinte. %lecnd Bn dep@rt@ri, sotul Bi las@ consoartei sale o sfoar@, Bn care
erau f@cute attea noduri, cte zile trebuia s@ se afle Bn drum. 5cesta a fost Bnceputul. #ai
apoi, frnghii si sfori de acest fel au ap@rut Bn multe locuinte, nodurile aungnd s@
Bnsemne zile de nastere, zilele mortii celor apropiati, zilele pentru sem@nat, pentru cules
s.a.m.d. )u timpul aceste calendare au devenit comple-e, fiind alc@tuite din mai multe
frnghii si sfori, cu multiple combin@ri de noduri. Hn muzeul amerindienilor, din *eV
aor>, care detine o bagat@ colectie de calendare de acest fel, se p@streaz@ si un Bntreg
letopiset =scris= cu noduri. )ursul zilelor se mai fi-a si cu autorul unor crest@turi
(semne) f@cute pe bete. *atura mnemotehnic@ a nodurilor si semnelor s-a p@strat pn@
ast@zi, de unde e-presia =8@ un nod la ceva ca s@ nu uiti=. 3nduiala zilelor si a anilor se
marca de asemenea pe stlpi de lemn sau de piatr@, pe lespezi de piatr@, pe pl@ci de lut.
5paritia scrierilor analitice si a materialelor mai pracrtice (scoart@, pergament, papirus,
hrtie) au favorizat circulatia tot mai larg@ a tablourilor calendaristice. +ub aspect
continutal, evolutia calendarelor manuscrise a fost Bn functie de evolutia si aprofundarea
constiintei. "a Bnceputuri informatiile cuprinse de calendar se refereau la rnduiala
cosmic@ si natural@, cu intercal@ri tinnd de zilele mai importante ale casei. $dat@ cu
(6
dezvoltarea constiintei religioase si de neam, Bn calendare se includ date referitoare la
Bmp@rati, dinastii, ritualuri, sfinti, zei. 5scensiunea constiintei istorice a condus la
introducerea a tot mai multe date despre oameni, pn@ la urm@ aungndu-se la
diferentierea calendarelor laice de cele religioase. 3@spndirea Bn mas@ a calendarelor si
informatiilor calendaristice a Bnceput pentru prima dat@ Bn )hina, Bn sec.III B.9r., datorit@
invent@rii hrtiei, dar mai ales Bn sec. 7-7I d. 9r, de cnd Bncepe s@ fie aplicat@ metoda
-ilografic@ de tiraare si cnd apare prima gazet@ din lume - =Dzin bao= - Bn ea
incluzndu-se sistematic date calendaristice.
Desi scrierea sistematizat@ apare Bn acelasi sec. ?I7 B.9r. Bn 5sia (la chinezi) si Bn
,uropa (la fenicieni), Bn ceea ce priveste r@spndirea calendarelor europenii au Bntrziat
(calendarul tip@rit, de e-emplu, apare Bn ,uropa cu aproape un mileniu mai trziu dect
Bn )hina, iar imprimeria cu litere mobile - la mai mult de patru secole distant@, Bnct,
atunci cnd spunem c@ bra tiparului a fost deschis@ de :utenberg, comitem o mare
nedreptate fat@ de chinezul %. Jen). /otusi nu trebuie s@ uit@m c@, asa cum arat@
rezultatele unor cercet@ri mai noi, Bn ,uropa a e-istat, cu mult Bnainte de scrierile
sintetice, analitice si fonetice, alfabetul geometric unii specialisti - 5ndrei 7artic, de
e-emplu) Bi mai zic si =alfabetul 55=, asociindu-l cu 9/#"-ul). $ pl@cut@ de os,
descoperit@ la #itoc (3omnia), contine un mesa din trei, sase si nou@ linii incizate,
organizate matematic, care se refer@ la luni si anotimpuri si, mai ales, la limitele Bn care
este pus omul de c@tre $rdinea calendaristic@. %l@cuta a fost datat@ cu anul !1 444 B.9r.
8iguri, fusaiole si alte obiecte continnd mesae geometrice, inclusiv calendaristice,
datate cu perioadele paleolitic@ si neolitic@, au fost g@site la #ezin (6craina), &rnzeni,
)os@uti, )@rbuna si D@nceni (3epublica #oldova), 7inca (Iugoslavia) si Bn alte localit@ti.
5nsamblul de artefacte descoperite Bn ele ne permit s@ reconstituim o perioad@ de circa
34 mii de ani de dinaintea erei noastre, cu o cultur@ calendaristic@ pivotat@ pe ideologia
numerelor si a figurilor geometrice, cultur@ care urmeaz@ s@ fie Bnteleas@ la usta ei
valoare de c@tre omul secolului ??I si care, decodificat@, s-ar putea Bntmpla s@ ni se
arate nu mai putin avansat@, ca gBndire, dect informatizarea actual@. "imbaul
matematico-geometric este mult mai Bnc@p@tor, mai econom, el este mult mai durabil Bn
ceea ce priveste p@strarea informatiei Bn timp si, Bn sfrsit, poate fi Bnteles de mai multe
popoare, indiferent de limba pe care o vorbeste unul sau altul. Hn plus, el pare s@ ascund@,
Bn ceea ce nou@ ni se par a fi niste cifruri enigmatice iar pentru omul primordial e posibil
s@ fi fost niste revelatii (Bn ideologia num@rului 2, de pild@), anumite principii si legi ale
6niversului, de care atrn@ d@inuirea Bn timp si echilibrul e-istential. Hn leg@tur@ cu
aceasta, unii cercet@tori sustin c@ europenii (mai ales cei din spatiul carpato-danubian,
care e considerat leag@nul civilizatiei umane) s-au opus mult timp alfabetiz@rii. $ mai fi
fost la miloc, poate, si acel =ceasornic= perfect pe care Bl alc@tuiesc %olul *ord )eresc si
constelatia Dragonul si care poate fi =citit= oricnd, f@r@ a fi nevoie s@ inventezi scrieri si
modalit@ti de imprimare. Dar poate c@ motivul era acela al Bmpotrivirii europenilor (a
elitei lor, pentru c@ nu se stie dac@ paleoinformatica putea fi Bnsusit@ de multime, asa ca
alfabetul) fat@ de urbanizare, Bn care ei intuiau un pericol e-istential, alfabetizarea fiind,
pe atunci, unul din Bnsemnele emblematice ale orasului.
(1
5sa sau altfel, din ceea ce se cunoaste
pn@ acum reiese c@ pn@ Bn sec. ?7, Bn ,uropa au circulat calendare manuscrise, de cele
mai multe ori Bn form@ de foi volante. %rimele calendare tip@rite sub form@ de carte se
consider@ calendarele =turcesti= (0'GG), calendarul medical (0'G6) si tabelul astrologic pe
34 de ani (0'G1-0'(1) tip@rite de :utenberg. Hns@ drept modele de alc@tuire si editare au
servit mai mult calendarul scos Bn 0'1' de Iohannes #uller si =)alendrier de bergers=
(=)alendarul p@storilor=) tip@rit Bn 0'20 de francezul :u. #archant. Hn 3usia, primele
editii tip@rite ce contineau informatii calendaristice au fost cele scoase Bn 0G6!-0G6' de
Ivan 8eodorov, iar drept model a servit multi ani calendarul civil scos Bn 0142 sub
supravegherea tarului %etru cel #are.
)u privire la spatiul nostru istoric, atunci cnd este vorba de scrierea, tip@rirea si
circulatia literaturii calendaristice, cercet@torii acord@ atentie mai mult celor cu caracter
laic si literar, evidentiindu-le mai ales pe acelea care poart@ Bn titlu cuvintele calendar si
almanah. +e mentioneaz@ astfel circulatia calendarelor ce veneau cel mai adesea din
Italia, 5ustria si :ermania, unele traduse, cum a fost t@lm@cirea, Bn 062(, a unui
prognosticon, din german@ Bn greac@, pentru )onstantin &rncoveanu si se scot Bn prim-
plan primele calendare tip@rite Bn limba romn@; =)alendari acumu Bntiu rumnescu
alc@tuitu...=, tip@rit Bn 0130, la &rasov, de %etcu Joanul, iar Bn #oldova - =)alendariu pe
00! ani scos din multe feliuri de c@rti...=, tradus de 7. #@z@reanu si tip@rit la Iasi, Bn
01(G, de fratii #ihail si %olicarp +trilbitchi, ambele fiind considerate tip@rituri nationale
de pionierat, f@r@ s@ se accentueze predilectia (Bnveterat@, de altfel) pentru continutul
nereligios si pentru cuvntul-cheie din denumire. /abloul s-ar schimba, evident, dac@ am
include Bn el scrierile si tip@riturile cu o alt@ titulatur@ dect aceea de calendar sau
almanah, dar care sunt calendaristice prin e-celent@, si dac@ am abandona diferentierea
lor dup@ caracterul religios sau laic, mai important p@rndu-ni-se a fi criteriul bibliologic,
acela al pivot@rii lor pe rnduiala zilelor anului. Hn acest fel, nu am putea s@ nu
mention@m ca prime tip@rituri cu caracter calendaristic "iturghierul de la 0G4(, scos cu
gria voievodului 3adu cel #are, la /rgoviste, si #ineiul tip@rit Bn 0G'6 de "iubavici si
#oise. 5ltul ar fi si tabloul sinoptic al aparitiei tip@riturilor calendaristice Bn limba
romn@; 0G14 - ="iturghierul= tip@rit de )oresiD 06'3 - =5ntologhionul= de la
)mpulungD 062( - =#ineiul= scos la &uz@uD 0130 - )alendarul lui %etcu JoanulD 01(0 -
=#inologhionul= de la &laD 01(G - )alendarul lui +trilbitchi, 012G - =)alendariu acum a
doua oar@ tip@ritu, la &ucurestiD 0(42 - seria calendarelor de perete inaugurat@ la )ern@uti
de 7asile /intil@D 0(0' - ="iturghierul= scos la tipografia e-arhiceasc@ din )hisin@uD 0(02
- =#ineiul de obste=, scos la aceeasi tipografie chisin@uian@, bibliografiat, ca si
="iturghierul= din 0(0G, de %aul si Oamfira #ihail Bn =5cte Bn limba romn@ tip@rite Bn
&asarabia (0(0!-0(34)=D 0(34 - ="ista de s@rb@tori Bmp@r@testi si a zilelor de victorii=,
scoas@ la /ipografia Duhovniceasc@ din )hisin@uD 0(34 - =)alendariu zilnic= de la IasiD
0(3G - =)alendariu nou=, editat de :heorghe 5sachiD 0('! - =5lmanahul de Bnv@t@tur@ si
petrecere=, editat pn@ Bn 0('6 de #ihail Wog@lniceanu, iar Bn 0('1-0(62 de :heorghe
((
5sachiD0(60 - =5ntologhionul de la )hisin@u=D 0((3 - 5lmanahul +ociet@tii =3omnia
Fun@= (7iena) Bn care s-a publicat pentru prima dat@ ="uceaf@rul= lui ,minescu s.a.m.d.
Jirul ar putea fi continuat, dar ne oprim la aceste editii rare si bibliofile, nu Bnainte de a
sublinia c@ ierarhia cronologic@ ar putea fi modificat@, Bn functie de descoperirea altor
editii, mai vechi, sau a preciz@rilor ce survin mereu, Bn urma cercet@rilor paleografice si
de alt@ natur@, Bn ceea ce priveste datarea publicatiilor et caetera.
Hn perioada postbelic@, Bn 3epublica #oldova s-au f@cut remarcate =)alendarul de
mas@=, editat din 0261 pn@ prin deceniul al nou@lea, almanahul =%atrimoniu= al
bibliofililor din #oldova (nr. 0,!,3 - 02(1, 02((, 02(2), scos de +ocietatea prietenilor
c@rtii =7asile 5lecsandri= si cteva almanahuri literare (=Dintre sute de catarge=, =:lasuri
tinere=, =#eridiane=, =%anorama=, s.a. care au v@zut lumina tiparului, f@r@ o regularitate
strict@, Bn anii L64 - (4 ai secolului trecut)
Din 02G( &iblioteca *ational@ a publicat liste de literatur@ la datele memorabile si
remarcabile ale #oldovei sub diferite titluri; =Date memorabile= (02G(-026'),
=)alendarul datelor memorabile ale #oldovei= (026'-0210), =/impuri. $ameni.
,venimente= (0210-0211), ="iste bibliografice de recomandare pentru date Bnsemnate si
memorabile ale #oldovei= (0211-0220). %rimul coordonator si alc@tuitor a fost
5le-andra Wneazev. %rintre cei mai prodigiosi alc@tuitori ulteriori s-au num@rat Ion
#adan, /amara Isac si *ina #elenciuc.
Hn 022!, Bn locul ="istelor...= a Bnceput s@ fie elaborat )alendarul bibliotecarului,
acesta transformndu-se, Bn anul !444, Bn )alendar *ational.
,ditia de fat@ a calendarului nostru vizeaz@ anul, Bn care &iblioteca *ational@ va
Bmplini 014 de ani de la inaugurare. 3ostul ei Bn viata calendaristic@ a #oldovei a fost si
r@mne unul maor - att prin editarea )alendarului *ational, singura, la ora actual@,
publicatie fundamental@ de acest gen Bn republic@, de care se conduc toate mediile, ct si
prin activitatea de difuzare cultural@, a c@reia reforma, din ultimul an, a transformat
aceast@ institutie Bntr-un pivot si Bntr-un centru motrice al calendarului vietii culturale,
spirituale si stiintifice a #oldovei. ,minescu spunea, c@ =secretul vietii lungi a unui stat
st@ Bn ierarhia meritului=. )alendarul asaz@ o astfel de ierarhie, iar &iblioteca *ational@ o
Bnsufleteste, rostuind conservarea, circulatia si d@inuirea valorilor.

B-B<-O.R)D-: S:<:C*-?G
)iobanu, Jtefan. )ultura romneasc@ Bn &asarabia sub st@pnirea rus@. - )hisin@u,
02!3. - %.'0-'G
)iobanu, Jtefan. "a &essarabie, sa population - son passb - sa culture RR 5cademie
3omaine. ,tudes et recherches, ?III. - &ucuresti, 02'0.
)osbuc, :eorge. )omentariu la =Divina comedie=. 7ol.0. - )h.; )artier, !440.- p.1-(1
David, 5le-andru. /ip@rituri romnesti Bn &asarabia sub st@pnirea rus@ (0(0!-
020();&ibliografie. - )h.; 6niversitas, 0223. !!3 p.,co, 6mberto. Insula din ziua de ieri.
(2
- )onstanta; %ontica, 022G. - p.!'!-!14
8locon, 5lbert. "Lunivers des livres. - %aris; 9ermann, 0260. - '13 p.
9eidegger, #artin. $riginea operei de art@. - &ucuresti; 6nivers, 02(!. - p.0'6-
066.9ubert, 9., #auss, #. ,tude sommaire de la representation du temps dans la magie
et la religion. - %aris,0242 - 0!6 p.
Wier>egaard, +oren. )onceptul de an-ietate. - /imisoara; 5marcord, 022(. - !'( p.
"alos, #.%. 7remeaiscislenie hristians>ogo i iazBces>ogo mira. - +pb., 0(61. - !3' p.
"ibrovici, +.8. Istoria >nighi 7 3osii. - %etrograd-#oscova; #.$. 7olif, 020'. - !36 p.
"iteratura si arta #oldovei; ,nciclopedie Bn ! 7ol. 7ol.0. - )h., 02(G.- %.p !2, !16.
#adan, Ion. )artea #oldovei +ovietice. - )h.; )artea moldoveneasc@, 021G. - 0!( p.
#ateevici, 5le-ie. /ip@riturile noastre bisericesti. Din trecutul c@rtilor bisericesti
tip@rite Bn limba moldoveneasc@ RR "umin@torul, 0203. - nr. ',6,1,(,2.
#c*eill, Kiliam 9. 5scensiunea $ccidentului; o istorie a comunit@tii umane si un
eseu retrospectiv. - )h.; 5rc, !444. - (0(p.
#ihail, %aul. 5cte Bn limba romn@ tip@rite Bn &asarabia. 7ol.I (0(0!-0(34) R %aul
#ihail, Oamfira #ihail.- &ucuresti; ,dit. 5cad. 3omne, 0223. - '00 p.
$lteanu, 7irgil. Din istoria si arta c@rtii; "e-icon. - &ucuresti; ,ditura enciclopedic@,
022!. - 322 p.
%atapievici, 9oria - 3oman. Obor Bn b@taia s@getii; ,seu asupra form@rii. - &ucuresti;
9umanitas, 022G. - %. !62-!26.
3abinovici, ,.:. /ip calendarea i tipologhia culiturB - #oscova, 021( - 0!3 p.
+e>nsicov, +.I. Istoria calendarea i hronologhia. - #oscova, 0211. - 3'1 p.
+imonescu, Dan. %agini din istoria c@rtii romnesti R Dan +imonescu, :heorghe
&ulut@. - &ucuresti; ed. Ion )reang@, 02(0. - 0(2 p.
7artic, 5ndrei. Drumul spre Wogaionon Y #agistrale spirituale ale civilizatiei dace. -
)hisinau, &asarabia, 022(. - %. 0'6-0G!.
7artic, 5ndrei. $ istorie geometric@ a lui 9omo +apiens. -
VVV.ournet.mdRdgeometrical, !444.
7artic, 5ndrei. De la topografia cosmogonic@ la Wogaionon. - VVV.ournet.mdR d
anotheriste, !440.
24
7artic, 5ndrei. Intrebarea cu privire la paleoinformatic@. - VVV.dacia
orgRpaleoinformatica, !440
7ladimirov, ". I. 7seobsciaia istoria >nighi; Drevnii mir. +redneve>ovie. 7ozrodenie.
?7II ve>. - #.; Wniga, 02((. - 30! p.
7ornicescu, *estor. %rimele scrieri patristice Bn literatura romn@; sec. I7 - ?7I. -
)raiova; +crisul romnesc, 022!. - 31G p.


/un2ii Carpa2i

)ercetari de specialitate au stabilit ca lantul muntos al )arpatilor romnesti este
constituit, preponderent, din sisturi cristaline mezometaformice, a caror vrsta a fost
atribuita, de geologi, anteproterozoicului superior ( !644 milioane ani) si din roci
epimetamorfice - roci sedimentare din proterozoicul superior - carboniferul inferior
(%recambrianul superior; (44-364 milioane ani).
5ceste roci au fost transformate in roci cristaline (epimetamorfice), in timpul
orogenezei hercinice ()arbonierul superior; 3!4-!G4 milioane ani) cnd avea sa se
incheie deriva spre nord a uscaturilor :ondVaniene ()arboniferul superior) prin
coliziunea lor cu continentul :resiei 3osii veche, conturnd actuala forma serpuita a
acestor munti. 5stfel formati - ca dealtfel toti muntii din +udul ,uropei - )arpatii sunt
cunoscuti sub numele de 9erc.nide, orogeneza este numita herc.nica sau varisca,
contemporana cu herc.nidele numite #auritanide (5frica de *7) si 5llegheniana
(5merica de *ord). E1F
In faza austrica ()retacicul mediu; (4 milioane ani) este pusa in miscare %nza
:etica, iar in faza "aramica ()retacicul superior; 6G milioane ani) are loc cutarea
depozitelor sedimentare si desavrsirea regiunii ca unitate de relief din intregul lant al
)arpatilor.
3egiunea geosinclinala mezogeana continua sa functioneze si in %aleogen (6G
milioane ani), depunndu-se formatiuni specifice in 5lpi, &alcani, )aucaz, )arpatii
$rientali; fusul intern, e-tern si transcarpaticD #eridionali; in depresiunea :etica si
depresiunile intramontane; +trei, 9ateg, %etrosani, "ovistea) s.a.
$rogeneza alpina, cu desfasurare evidenta in ,ocen (GG-3( milioane ani) avea sa
consolideze lanturile muntoase alpine (5lpi, &alcani, )aucaz, )arpati etc.), in decursul
)liogenului (3(-!',G milioane ani) si definitivat mai apoi in *eogen (!',G-0,1 milioane
ani).
Datorita proceselor geoclimatice, in decursul racirilor din %leistocen (0,(
milioane ani - 0!1.444 ani), limita zapezilor cobora pna la circa 0644 metri - in )arpatii
$rientali - si la 06G4-0144 metri - in )arpatii #eridionaliD in partea de nord a tarii,
20
relieful glacial din %leistocen sustine individualitatea limbilor glaciare pna la 0344 metri
altitudine medie, constituind nivelul ma-im de habitat al maoritatii asezarilor din incinta
acestor munti. 8orme de relief glaciar bine pastrate e-ista in masivele 3odna, )aliman,
&ucegi, 8agaras, %arng, 3etezat, :odeanu si /arcu.
8ormele de ghetari in )arpatii 3omniei s-au individualizat in cursul ultimelor
doua faze glaciare; 3iss (0!1.444-1G.444 i.9) si Kurm (1G.444-(344 i.9.). ,le sunt
reprezentate in special prin circuri si vai glaciare, praguri, morene etc. care au un rol
esential in modelarea reliefului ,uropei. In )arpati, aparatele glaciare s-au instalat la
altitudini de peste !444 metri (vezi circuri si lacuri glaciare din 3etezat, cu (! lacuri sau
tauri, :odeanu cu ( si /arcu cu G ircuri glaciare). 6rmele glaciatiunii cuaternare sunt
observate si in #untii 5puseni (masivele &ihor, #untele #are) care, in plus, pastreaza
una din cele mai remarcabile pesteri glaciare din ,uropaD %estera :hetarul de la
+carisoara, in interiorul careia se conserva un bloc de gheata cu un volum evaluat la
1G.444 metri cubi. E$F
+-a constatat ca de-a lungul timpului, lantul muntos din tara noastra a fost
cunoscut si mentionat, concomitent - o indelungata perioada de timp - sub o dubla
denumire; )arpati si )aucaz.
C)R()L- - ,ste denumirea lantului muntos din ,uropa, preponderent pe
teritoriul tarii noastre unde se mentin antroponimul )arpat si toponimul )arpitus
(9arghita) analog toponimelor )arpasio (Italia), )arpina (&razilia), )arpinteria
(5rgentina), Warpasz (%olonia), Warpasia ()ipru), si =+tncoasa insula )arpathos= (azi,
+carpanto, intre insula 3hodos-)reta) mentionat in =5rgonautica= EBF@ numita de 9omer -
Warpatos ()rapatosD in Iliada II.66(), respectiv, acei Warpates $ros mentionati de
(tolemeu ((3-060 d.9.) cu referire la #untii )arpati din tara noastra (=:eografia=,
2!
III.G.6-!4).
Dupa forma intrebuinata de 9omer, numele muntelui =)arpates= corespun de la
participiul romnesc =crepat=, latinescul =crepatus= cu =r= dizlocat. In limba romna
poporala se numesc crepaturi, singular crepatura, muntii stncosi si prapastiosi. 5celasi
inteles il aflam si la 5vienus (se c.I7 d.9.) - =)arpathus= ()rapathus), hic rupes attoutur=,
in Descr.orb.61 0. E4F
*oi identificam denumirea )arpati cu originea in sumeriana W63-
%5/ResRIY=#untele printului (-ilor)= si pentru ca potrivit listei regale sumeriene, inainte
de %otop au domnit ( regi in G orase timp d e !'0.!44 ani, =apoi a sosit %otopul, iar dupa
potop au venit la domnie regii popoarelor din munti= E'F este posibil ca termenul )arpati
sa apartina acestei perioade (cca.'444 i.9.)D in hittitul W53RtR-%5/RaR-IRshiRY="ocul,
muntele unde este centrul vital (inima ) si mna (protectia) Domnului= sau =-entrul la
care merge pe jos /omnul =D sanscrita W53%5/5Y=5ocul, muntele unde este cel care are
imbracamin te din l!na. sau W53-%5/Y="ocul unde actioneaza guvernatorul
(conducerea )= sau, W53-%5/-I Y =5ocul unde se merge numai pe picioare.I preluat din
la tina )53%,RoR-/IRsRY="ocul, muntele tau divizat=Rin multas partes-=in multe parti=
(vezi cele trei segmente principale ale )arpatilor romnesti).
)56)5O - ,ste denumirea a trei masive muntoase care includ radical ul
autohton-romnesc, )56) - =%otcap purtat de calugari=, se regaseste in antroponimele
)auc, )aucea, )aucos, )euca si toponimele )auceu (&ihor ), )aucagia (/ulcea) din tara
noastra, analog toponimelor )aucagus (7enezuela), )aucaia (&razilia), )aucasia
()olumbia), )aucete (5rgent ina) - din 5merica de +ud - , )auco (,lvetia), Wau>onen
(8inlanda) - din ,uropa - si Wau>a, Wau>ana din India.
,timologic, termenul )aucaz are semnificatia; in sumeriana, W5W6RggR5RlR-ORuR
Y =;untele unde sunt cunoscuti preotii vrajitori si conjurati.D in hittita, W5RrtR-
6RsRW,ORziR Y .;untele unde este inima (centrul vital) al celor care vad (vegheaza)=D in
sanscrita, W5-W6+5 Y =#untele acela cu iarba folosita la ceremonii religioase=D in
latina, )56-)5+Rcus Y =#untele care aduce multumire sufleteasca din timpuri
stravechi=.
Deci, un semnatism cu caracter religios, partial diferit de cel pentru )arpati care
este laic.
Despre cele trei masive muntoase denumite )aucaz aflam;
0. )56)5O, muntele despre care &.%.9asdeu spune ca este unul si acelasi cu
muntii )arpati numiti si )aucaz, anterior perioadei dacice EMF. Intr-adevar, )arpatii
romnesti au fost mentionati sub denumirea de )aucaz de catre; ,schil (G!G-'G6 i.9 .) in
=%rometheus desmotes= (%rometeu inlantuitD vezi !,102)D 5pollonios din 3hodos (!2G-
!0G i.9.) in =5rgonauticele=D 5pollodor ('4G i.9.D I.1.0. ), Strabon (6'R63 i.9. - !3R!6
d.9.) in =:eografia= (?I.G.G)D $vidiu ('3 i.9. - 01 d.9.)D inscriptia aflata la muzeul din
Woln (9enzen, nr.G232)D calugarul *estor (n.cca.04G6 d.9.) s.a. %otrivit acestor
consemnari, #untii )aucaz se intindeau intre %ortile de 8ier de la Dunare (Istru) pna la
zona 7rancea- &uzau si au ca principale tematici incatenarea /itanului %rometeu (in
#untii %arng), eliberarea acestuia de catre eroul 9ercule si e-peditia argonautilor
23
condusi de Iason. E8F
In geografia antica, o ramura a #untilor )aucaz din amonte de izvoarele Istrului
se numeau Warauni, insemnnd; in sumeriana, W63-,-5*6 Y =;untele unde este casa
zeului suprem $nu.D in hittita, WI3-5*RnR6-5RsR Y .;untele unde este inima (centrul
vital) al parintilor.D in sanscrita, WIRnnR535RsR-6*Ru R= Y .;untele unde este o %iinta
cereasca=D in latina, :a3$-6*IRcoR Y =;untele cu totul deosebit la cotitura= (Dunarii).
,timologia este sustinuta si prin e-istenta antroponimelor )hera, )heran, )heranu,
)heranescu, toponimicele )heriu (&ihor), )hereusa (+atu #are), )hirles (&istrita-
*asaud) din tara noastra, anal.topon. Weraon (India) si Werauna (*epal).
#untii Werauni sunt mentionati de 5pllonios din 3hodos sub denumirea de
)eraunieni, localizati lnga #area lui )ronos in incinta careia se afla insula *.mphaia
(5da-Waleh) stapnita de craiasa Wal.pso, fiica lui 5tlas si amonte de izvoarele Istrului
ENFO Diodor din +icillia ((4-!0 i.9.) in a sa &iblioteca Istorica (III."?7III.0-3D
III."??.0-6) ii numea )erauni ci si ii localiza in zona localitatii +vinita de pe DunareD
+trabon (I.!.04 ), Cassius Dio (".2) ii mentiona sub aceeasi denumire undeva in partile
IlirieiD $vidiu (in scrisoarea catre :raecinus) sub denumirea de )era uni, in zonele
)azanele #ari si #ici de la Dunare. *oi ii identificam cu actualii #untii )ernei.
!. )56)5O, muntii de lnga #area )aspica, =care domina c!mpiile ce se
c)eama :erauni (adica, )aucazul oriental, intre trecatoarea Wrestovia si &a>u) mai cu
seama in partile lor catre mare.. E1#F
3. )56)5O, este denumirea unor ramificatii muntoase din India, carora
localnicii le spun %aropamisos (azi, 9indurus) intre &actriana la *, India la ,D ,modos
(umatatea apuseana a muntilor 9imala.a), Imaos (umatatea rasariteana a #untilor
9imala.a) si altele ce constituie sistemul muntos 9imala.a. T00U ,ste posibil ca
denumirea de )aucaz sa fi fost adusa de arieni (sanscrita, 5r.a - =strain= sau =abia sosit=)
care, porniti din zona #untilor )aucaz de lnga Istru, au trecut pe lnga #area )aspica
(unde au botezat #untii )aucaz) si de acolo .au trecut muntii Mindurus si au intrat in
$%ganistan de unde, prin :abul, Gumal, :uram si alte trecatori, au intrat ' in mai multe
valuri ' in Punjab., catre 0G44 i.9. E1$F%
De la radicalul =)auc= a derivat si etnonimul )auconi, poporul despre care aflam
ca anterior razboiului troian, cnd pe atunci mai dainuia inca neamul pelasgilor si cel al
cauconilor, ca si cel al lelegilorD in vremurile de demult, acestia, asa dupa cum s-a spus,
au ratacit la intmplare prin multe parti ale ,uropei (,lvetia, 8inlanda, dar si toponimele
din 5merica de +ud, India) si pe acestia poetul ii face aliati ai troienilor .... unii sustin ca
cauconii sunt scitii, altii ca sunt de semintie macedoneana, altii pelasgica.. E1BF
%oetul nenominalizat de +trabon este 9omer (sec.I?-7III i.9.) care, descriind o
etapa din timpul razboiului, spune ca in urul /roiei, .Pe de o parte, spre mare, sunt
carii, peonii arcasi, O/P;7+L+I+8#II P+5$8GI -$P-D7II precum si lelegii. Iar
despre #imbra sunt mizii tari in virtute, licienii si strunitorii de cai %rigieni precum si
meonii cei care lupta n care.... (Iliada, ?.'0'-'0().
Dintre acesti aliati ai troienilor, =brygii si %rigii sunt unii si aceiasi, dupa cum
m9sii sunt aceiasi cu maionii si meonii., originea acestor popoar e fiind precizata la nord
2'
si de-a lungul fluviului Istru E14F de unde au cobort in sudul continentului, trecnd peste
9ellespont, si au intemeiat provinciile 8rigia si #.sia din 5sia #ica, anterior razboiului
troian . E1&F
Daca .neamul cauconilor s'a stins cu desav!rsire de pretutindeni. din partile
8r.giei E1'F patria acestora de la nord de Istru a dainuit si este mentionata in sec.I7 d.9.
cnd, 5thenaric (...3(0 d.9.) conducatorul +izigotilor, temporar stabilit in apropierea
fluviului, temndu-se de supararea imparatului 7alens (n.3!(D imp.36'-31( d.9.) - caruia
ii produsese unele dificultati, silindu-l sa semneze tratatul de pace (3 11 d.9.) in milocul
fluviului Istru, .s'a retras cu toti ai sai in tinutul -$P-$5$7/+I, greu accesibil din
cauza muntilor inalti si a padurilor dese care'i inconjurau, de unde a alungat pe
sarmati. E1MF@ o descriere identica realizata si de Dlorus (=,pitome= I.32) atunci cnd se
refera la #untii &anatului de lnga Dunare. 8aptul ca dupa retragerea aureliana din Dacia
este remarcata o patrundere a sarmatilor in &anat unde, dupa unele informatii E18F se
aflau si in timpul lui )onstantinus-I (33! d.9.), permite localizarea tinutului )aucalandei
(in sanscrita, W5-6)ReR5-"5RsR-*ID5Rs Y =5ocul acela care tinde sa %ie o resedinta
ascunsa., in zona numita %laiul )losani.
+e spune ca; .Leul';os ' la origine un batrn cioban mioritic ' isi avea resedinta
la o st!na cocotata pe crestele innegurate ale -arpatilor -eresti (cnd in )eahlau, cnd
pe )araiman, cnd pe %arng, cind in 5puseni). Insemnele puterii si domniei lui
pastorale in -arpatii -eresti sunt 5umina, 8oarele si 5una, astrele. >iind conducatorul
suprem al conclavului si cortegiului de ;osi'divini 0sau de =+fintii populari=) el detine
toate elementele si puterile conducerii universale. E1NF.
Insiruirea muntilor de resedinta a Oeului-#os si atributele puterii acestuia implica
precizasrea ca lantul #untilor )arpatii romnesti este constituit din trei formatiuni
principale care, practic, in aceste conditii, poate fi considerat un /ibet al tarii noastre.
5ceste formatiuni sunt;
a) - intre ''4'3L-''4GGL lat.*R!!444L-!3444L long.,, incluznd muntii %oiana
3usca (%3), /arcu (/), )ernei ()) - pe care ii identificam cu #untii Werauni ()eraunieni)
si #ehedinti (#), pe care ii identificam cu #untii 3iphaeiD in sumeriana, 35%%5RsumR-
9,RtRIRlR Y =;untele vast %ie ca el sa traiasca=D in sanscrita, 3I-5%5RncR-5RnR9RasR Y
=;untele inalt a%lat in spatele str!mtorii. (%ortile de 8ier)D in latina, 3I%5-9,I5 Y
=;untele de la malul apei (Dunarea) celor curajosi. (Dacii)D actual, romna, 3e%5 -
.-oasta abrupta a unui deal (munte)., regasit in antroponimul 3pa, 3panu, 3pariu,
3pascu, 3pea, 3peanu, toponimele 3pa (&ihor, :or, #ures, 7lcea), 3pas
(9unedoara), 3panesti (7lcea), 3pile (&uzau) din tara noastra, anal.topon. 3pa,
3pe (5nglia, Italia), 3iparius (+65).
#untii 3iphaei sunt mentionati de 5pollonius din 3hodos si localizati acolo
.unde murmura izvoarele %luviului Istru., %liniu cel &atrn (!3R!'-12 d.9.) in =9istoria
*aturalis= (7I.1.0) ii considera ca munti ce constituiau frontiera de vest a sesurilor
numite +c.thia, prin poziti a lor geografica fiind identici cu )arpatii #eridionali,
localizare confirmata si de ....cei mai putini care intorc!ndu'se la traducerile grecesti in
care este vorba de muntii =ip)eeni, pretind ca acest cuv!nt din urma este sinonimul lui
:arpat)e, sprijinindu'se pe a%irmatia lor de %aptul ca atunci c!nd vorbesc despre muntii
=ip)aeni, grecii desemneaza muntii din Transilvania.. $ referire la acesti munti o avem
2G
in pasaul;....la inceputul acestei parti a arcului, unde inceteaza muntii =ip)aei (zona
muntilor :odeanu sau )urbura )arpatilor) locuiesc aramp)eii, oameni drepti, cunoscuti
prin calmul lor.... E$1F%
%rabusirea unei parti din acesti munti a condus la crearea actualului curs al
fluviului Dunarea printre .-oloanele lui Mercules. (%iatra 7oditei si %iatra :avrin),
urmele prabusirii fiind evidentiate prin dea faimoasele )ataracte de la %ortile de 8ier.
*umai dupa aceasta prabusire (sec.?I II i.9.) a fost posibila navigatia argonautilor
condusi de Iason si a lui 6lise, pe Istru.
b) - 6n sector, pe coordonatele ''4GGL-'G4G3L lat.* R !!4!1L-!G4'4L long.,,
incluznd muntii; :odeanu, 3etezat, +ureanu, 7lcan, %arng, )indrel, "otrului,
)apatnei, 8agaras, Iezer, %iatra )raiului, "eaota, &ucegi.
,-istenta in incinta acestor munti a unor oronime, omonime ca; &aba, &abele,
&alaur, &ran, &ucura, :albena, :odeanu, :ugu, "olaia, #agura, #oraru, #osu,
#uncelu, $lanu, %apusa, %rislop, +fin-, +tnisoara, +erpilor, 7alea 3ea, 7rful lui %atru,
7rful lui +tan, Oanoaga s .a.., constituie o dovada peremptorie a e-istentei unor
comunitati descendente dintr-un centru comun pe care il identificam in zona masivului
:odeanu-/arcu-3etezat acolo unde 7ictor Wernbach, autorul volumului .+nigmele
miturilor astrale. sustine ca 7rful :ugu este centrul unuia dintre punctele energetice
esentiale ale planetei.
In cadrul aceluiasi segment, pe coordonatele 'G4-'64f R+6%g lat.* R !34-!64
lg., , a fost localizat ./reptung)iul -arpatilor ;eridionali. - unde apar lumini ciudate
in miez de noapte - numit si .Lona crepusculara a +uropei. E$$F, adica o zona cu lumina
difuza care se raspndeste inainte de rasaritul si dupa apusul +oarelui, avnd originea la
7rful :ugu, in urul caruia au fost descoperite cele mai vechi oseminte umane din tara
26
noastra (%esterile ; &ordu #are, )ioclovina, #uierii) ai caror urmasi au migrat in toate
directiile, pna la cele mai indepartate puncte de pe glob.
)arpatii $rientali, incluznd si curbura dintre 'G4-'64 lat.*R!G4'4L-!144 4L
long.,, dincolo de care, intre '64-'(4 lat.*R!G4-!14 long.,, sunt )arpatii $riental
propriu-zisi, includ #untii 3arau (sumeriana, 36-3,L6) Y =;untele pastorului care
creeaza.D #untii 9asmasu (sumeriana, 9RursR5+-#5+6 - =;untele Geaman=)D
oronimele :himes care amintesc de eroul :hilgames (:9IRl-u-galR#,+), rul +omes
(vechi +amus) amintind de zeul +oarelui - +amasD cu izvoarele in aceeasi zona din care
izvorasc rurile #ures, $lt, /rnava, acolo unde, dupa %otopul universal s-a aflat
6tnapistim (liter. 7iata vesnica) supranumit )el-%rea-Intelept. 5cesta =era %aptura
omeneasca= a carui statura era de unsprezece coti (G,1 metri), deci un urias, ales de zei
pentru a salva speciile de fiinte (umane si animale) de la %otopul 6niversal, un veritabil
*oe biblic insa, cu aproape doua milenii anterior mentionarii acestuia din urma. Dupa
potop, aceiasi zei au hotart ca; =$cum el si cu sotia lui sa %ie asemenea noua, zeilor, si
Ptnapistim sa traiasca departe de oameni, la Gura $pelor.. Destainuindu-se eroului
:hilgames, 6tnapistim spunea ca zeii .m'au dus deci pe tar!muri indepartate si m'au
asezat la Gura $pelor. E$BF%
)arpatii $ccidentali (5puseni) sunt remarcati prin bogatiile lor de metale rare ce
constituiau fabuloasele bogatii ale locuitorilor din aceste parti, efuiti de cei =adusi de
v!nturi., incepnd de prin mileniul II i.9.
%rin pozitionarea acestor munti fata de lantul serpuitor al )arpatilor $rientali si
#eridionali, intocmai aripei unui urias balaur - monstru imaginat ca un sarpe, cu unul sau
mai multe capete (vezi crestele muntilor) adesea inaripat. De altfel, balaurul (sarpele
fantastic) ca imagine e-acerbata serpentiforma a fost considerat de arheologi, cu origini
inca din neoliticul superior (3144-!G44 i.9., cultura )ernavoda-ID sceptrul de la 9arman,
&rasov), .un animal simbolic al localnicilor din -arpati. E$4F@ simbol pastrat prin
legendele despre 9ercule, Iorgovan, Iovan, si prin oronimele &alaur sau +erpilor citate
mai inainte. ,ste posibil ca acest .animal simbolic. sa fi constituit arhetipul pentru
\uetzalcoatl =Wu>ut>an) - .8arpele cu pene. unul din cei mai importanti zei ai populatiei
ma.a si a altor popoare mai vechi din 5merica )entrala (:olful #e-ic).
+uccinta prezentare a orogenezei )arpatilor 3omnesti si a ctorva elemente de
etnogeografie determinante in etnogeneza, ca proces de formare a poporului care, urmare
unui proces social-istoric de lunga durata desfasurat in preama acestor munti, au creat
elemente de cultura si civilizatie iradiate, prin migratie, pe cale pasnica, cu generozitate
si altor multe popoare de pe toate meridianele /errei.

;ote bibliogra9iceP
T0U %,/3,+)6, I6+/I*I5 - =%erioadele glaciare ale pamntului=, ,dit./ehnica,
&ucuresti, 0224,p.0!3
T!U Idem - pp.31,GG,0G0-0G3
21
T3U 5%$""$*I$+ din 3hodos - =5rgonauticele=, ,dit.6nivers, &ucuresti,
0216,p.0G1f R%g
T'U D,*+6+I5*6, *. - =Dacia preistorica=, ,dit.#eridiane, &ucuresti, 02(6,p.6(2
TGU hhh - =Dictionar de istorie veche a 3omniei=, ,dit.+tiin.si ,nciclopedica, &uc.,
0216,p.03!
T6U O5#53$7+ Wa,7. - ="a inceput a fost +umerul=, ,dit.5lbatros,
&uc.02(0,p.062
T1U 95+D,6, %.&. - =Istoria critic@ a romnilor=, ,dit.#inerva, &uc.02(',p.'30
T(U D,*+6+I5* 6, *. - =Dacia preistorica=, ,dit.#eridiane, &ucuresti,
02(6,p.'!3,'30
T2U 5%$""$*I$+ din 3hodos - =5rgonauticele=, ,dit.6nivers, &ucuresti,
0216,p.03!-033
T04U +/35&$* - =:eografia-III= , Intrep.%oligrafica )lu,
02(',?I.'.0.,?I.G.0.,?I.G.G.D Idem. 5##I5*6+ , #53),""I*6+, =Istorie romana=,
Intrep.%oligrafica )lu, 02(!D??II.(.!1D??III.6.14
T00U +/35&$* - =:eografia-III= , Intrep.%oligrafica )lu, 02(',?7.0.00D?I.G.G.
T0!U #53/I+, #I95I - =De la &harata la :handi=, ,dit.+tiin.si ,nciclopedica,
&uc., 02(1,p.34D Idem.56&$a,3, F. - =7iata cotidiana in India antica=, ,dit.+tiin.si
,nciclopedica, &uc., 0216,p.3!
T03U +/35&$* - =:eografia-III= , Intrep.%oligrafica )lu, 02(',?II.3.G.D?II.3.!4.
T0'U 5%$""$*I$+ din 3hodos - =5rgonauticele=, ,dit.6nivers, &ucuresti,
0216,p.0!1D Idem. +/35&$*,op.cit., ?II.3.!4, ?II.3.!6., ?II.(.0.
T0GU +/35&$* - =:eografia-III= , Intrep.%oligrafica )lu, 02(',?II.(.3
T06U +/35&$* - =:eografia-III= , Intrep.%oligrafica )lu, 02(',?II.3.2.
T01U 5##I5*6+, #53),""I*6+, =Istorie romana=, Intrep.%oligrafica )lu,
02(!D???I.'.03
T0(U 5##I5*6+, #53),""I*6+, =Istorie romana=, Intrep.%oligrafica )lu,
02(!D??II.(.!1D?7II.0!.6-01D Ibid.5*$*a#6+, 75",+II,7.30
T02U 76")5*,+)6, 3. - =#itologie romna=, ,dit.5cademiei, &uc.02(G,p.!06
T!4U 5%$""$*I$+ din 3., op.cit.,p.0!6
T!0U )//-);>S, #.D op.cit.??III.(.3(
2(
T!!U hhh - =62 - 3evista fenomenelor paranormale=,nr.04R022G,p.'
T!3U hhh - =,popeea lui :hilga mes=, ,dit.pt.literatura universala,&uc.0266,p.0G'
T!'U - 76")5*,+)6, 3.Dop.cit.p.23

Ceramica An Dacia

)eramica constituie principala dovad@ material@ a prezenAei autohtonilor daci Bn
provincia creat@ de Bmp@ratul /raian. 5cest lucru a fost observat Bnc@ din perioada Bn care
se efectuau primele cercet@ri arheologice Bn aCez@ri Ci castre, aungndu-se Ci la primele
concluzii care, chiar dac@ sufereau de o anumit@ inconsistenA@ Bn demonstraAii, puneau
probleme generale care urmau, cel puAin unele dintre ele, s@ fie confirmate, de cercet@ri
viitoare.
)ercet@torul cluean *. :udea public@ Bntr-un interval scurt ceramica din diferite
castre cercetate, efort meritoriu, dar care nu a mai fost urmat, dect Bn mic@ m@sur@, de
c@tre alAi cercet@tori. $ dat@ cu cercetarea Ci publicarea monografic@ a necropolelor de la
+oporu de )mpie Ci "ocusteni s-au putut face Ci primele departa@ri tipologice pentru
ceramica de factur@ dacic@ Ci s-a putut observa Ci ponderea ceramicii autohtone Bn cadrul
unei zone, cea a $lteniei. /ot Bn aceast@ perioad@ apar Ci rezultatele cercet@rilor din
aCezarea de la +limnic, Bn care, pentru prima dat@, este publicat@ pe comple-e att
ceramica de factur@ roman@, ct Ci cea de factur@ dacic@.
Hn anii din urm@, cercet@ri semnificative Bn acest domeniu nu s-au mai realizat, cu
e-cepAia unor studii care ne aduc dovezi ce atest@ prezenAa ceramicii de factur@ autohton@
Bn capitala Daciei, la /ibiscum Ci la *apoca. Hn momentul de faA@, cunoaCtem Bn ur de 24
22
de staAiuni Bn care a ap@rut ceramic@ de factur@ dacic@, lucrat@, de obicei, cu mna, dar,
din p@cate, Bn cea mai mare parte, aceste descoperiri sunt Bntmpl@toare, f@r@ a se
cunoaCte prea multe date Bn leg@tur@ cu condiAiile descoperirii, iar materialul este foarte
fragmentar. Hn plus, Bn momentul de faA@, nu dispunem, Bn afar@ de $ltenia, de un studiu
monografic privind ceramica provincial@ roman@ din Dacia. #ai mult, nu a fost publicat
e-haustiv materialul ceramic din nici una dintre staAiunile cercetate.
Considera2ii asupra ceramicii geto-dacice
/oAi cercet@torii care au abordat, Bntr-un fel sau altul, problematica continuit@Aii
populaAiei autohtone Ci, Bn speA@, a ceramicii, au observat c@ formele ceramice decurg att
tipologic, ct Ci ca manier@ de confecAionare, din prototipuri din perioada preroman@.
)ivilizaAia geto-dacic@, att Bn faza ei timpurie (secolul I7 - prima um@tate a
secolului II a.)hr.), ct Ci Bn cea clasic@ (a doua um@tate a secolului II a.)hr. - secolul I
p.)hr.), cunoaCte o mare varietate de produse ceramice, determinat@ att de o dezvoltare
intern@, ct Ci de influenAele resimAite, greceCti, celtice Ci, mai trziu, romane. 8@r@ a
insista asupra perioadei timpurii, perioada clasic@ ofer@ un volum impresionant de
material ceramic, prezent Bn sute de aCez@ri, pe tot cuprinsul spaAiului locuit de geto-daci.
)hiar dac@ au trecut peste 34 de ani de la primul studiu monografic Bn domeniu,
aparAinnd lui I.9.)riCan, el reflect@ bog@Aia unui material care cuprinde att vase lucrate
cu mna, din past@ grosier@ (oala-borcan cu butoni cilindrici, ceaCca dacic@) sau fin@,
lustruit@ (c@niAe bitronconice, oala =pepene=, fructiera), ct Ci vase lucrate la roat@ -
categorie ce Bnregistreaz@ o creCtere numeric@ -, ap@rnd forme noi precum strecur@tori,
cupe cu picior, imitaAii de boluri deliene, capace, str@chini carenate cu marginea r@sfrnt@.
)oncluziile sunt Bn cea mai mare parte confirmate de studii ulterioare, cum este cel al lui
I.:lodariu, de rezultatele cercet@rilor din cet@Aile de la C3p0lna Ci *ili4ca, ct Ci de cele
care trateaz@ aCez@ri din zona e-tracarpatic@, din C0mpia /unteniei, precum cele de la
$cniAa, +prncenata Ci &rad.
DeCi studiul ceramicii geto-dacice este Bnc@ la Bnceput, mai ales Bn ceea ce priveCte
ceramica din zona #unAilor $r@Ctiei, se poate observa c@ ceramica geto-dacic@ are o
originalitate de net@g@duit, o bog@Aie a formelor Ci o varietate a decorului care o
individualizeaz@ Bn cadrul seminAiilor de la Bnceputurile erei creCtine. Hn aceste condiAii,
consecinAelor arheologice ale cuceririi Daciei de c@tre romani, dea analizate, le-ar trebui
ad@ugat@ Bnc@ una - Bncetarea activit@Aii unor ateliere ceramice care, f@r@ Bndoial@, au
e-istat Bn perioada anterioar@.
Ceramica autohton3 din Dacia roman3

5Ca cum am mai ar@tat, se cunosc ast@zi circa 24 de localit@Ai Bn care a fost
semnalat@ ceramic@ de factur@ autohton@, dar foarte puAine beneficiaz@ de publicarea
materialului rezultat din cercet@rile Bntreprinse, multe fiind semnalate doar Bn urma unor
cercet@ri de teren, iar Bn altele e-ecutndu-se doar simple sondae arheologice. +e cunosc
ast@zi doar cteva staAiuni care permit o analiz@ a ceramicii, ele fiind, Bn primul rnd, cele
dou@ necropole ale populaAiei autohtone de la +oporu de )mpie Ci "ocusteni, aCez@rile
044
de la +limnic, precum Ci o parte din materialul ceramic, de factur@ dacic@, descoperit Bntr-
o serie de castre cum sunt cele de la 3uc@r, &ologa, &uciumi, 3Cnov. In restul cazurilor,
referirile asupra ceramicii indigene sunt sumare, generale, fiind ilustrate numai anumite
piese. Din p@cate, staAiuni importante a c@ror cercetare a fost finalinalizat@ relativ de mult
timp nu dispun Bn momentul de faA@ de studii monografice, acesta fiind cazul necropolei
Ci aCez@rii de la $brea sau al aCez@rii de la "ocusteni.
7om analiza Bn continuare principalele loturi de materiale care permit o analiz@
tipologic@ Ci ofer@ anumite criterii pentru datare.
Bologa@ 7ud Clu7@ castru% ,ste analizat un lot de 33 de fragmente ceramice,
provenind din s@p@turile efectuate Bn anii 0261-026(. 8ragmentele provin de la vase
e-ecutate e-clusiv cu mna, din past@ grosolan@, conAinnd nisip Ci pietricele, arderea
fiind incomplet@. 8ormele cele mai frecvente sunt oalele de dimensiuni milocii sau miciD
de asemenea apar ! fragmente ce provin de la ceCti-opaiA, iar ! fragmente aparAin unor
patere (imitaAii locale dup@ prototipuri romane). Hn general, decorul lipseCteD atunci cnd
apare este simplu, reprezentat de proeminenAe, bruri alveolare sau striate, linii incizate,
de obicei ondulate.
Buciumi@ 7ud S3la7@ castru. ,ste analizat@, Bn dou@ studii, ceramica de factur@
dacic@, e-ecutat@, Bn general, cu mna (cu o singur@ e-cepAie), dintr-o past@ de calitate
inferioar@, care conAine nisip, pietricele, alte impurit@Ai, arderea fiind incomplet@ Ci
neomogen@. 8ormele cele mai frecvente sunt vasele borcan sau oalele cu pereAii uCor
curbaAi Ci ceCtile-opaiA. $ caracteristic@ a ceramicii descoperite Bn castrul de la &uciumi
este imitarea unor forme romane, Bndeosebi patera, dar Ci a unor forme de oale, la acestea
din urm@ observndu-se trecerea de la buza scurt@, foarte uCor r@sfrnt@, la buza cu profil
puternic r@sfrnt, fasonat@ sau ascuAit@, specific@ vaselor romane provinciale. Decorul
este s@rac, compus din butoni, brie alveolare, alveole Bn linie, linii incizate, de obicei, Bn
val.
040
<ocusteni@ 7ud Dol7@ necropol3 4i a4ezare% 5ici s-a descoperit Ci cercetat cea mai
important@ necropol@ aparAinnd autohtonilor din provincia Dacia, criteriul hot@rtor
pentru etnicitatea sa fiind reprezentat tocmai de importantul material ceramic de factur@
dacic@ descoperit, folosit att pentru depunerea resturilor cremaAiei, ct Ci pentru diferite
ofrande. #aterialul documentar, de e-cepAional@ importanA@ pentru tema Bn discuAie, este
format din '6 de oale de tip borcan, lucrate cu mna, folosite ca urne Bn care erau depuse
resturile incineraAiei, ( ceCti dacice, lucrate de asemenea cu mna, folosite drept capace,
un taler cu un decor neobiCnuit, utilizat tot drept capac, o c@niA@ cu o toart@, depus@ ca
ofrand@. )ategoria ceramicii lucrate la roat@ include oalele tip borcan (! e-emplare),
vasele bitronconice (00 e-emplare), folosite drept urne, ! fructiere Ci o ceaCc@-opaiA
utilizate drept capace, la care se adaug@ 3 capace propriu-zise, considerate de
descoperitor ca fiind de factur@ dacic@. 7asele lucrate cu mna sunt modelate din past@
grosolan@ cu mult nisip, fiind arse inegal, avnd o culoare c@r@mizie sau, uneori, g@lbuie.
)ele lucrate la roat@ sunt confecAionate din dou@ categorii de past@; zgrunAuroas@, de
culoare c@r@mizie, Ci fin@, de culoare cenuCie. )t priveCte decorul, deCi mai variat dect
Bn alte staAiuni, r@mne totuCi s@rac, fiind compus att din ornamente Bn relief; bruri
alveolare (Bntr-un caz fiind dispuse dou@ pe gtul unui vas), bruri simple, ghirlande de
bruri alveolare, butoni dispuCi simetric, ct Ci din ornamente incizate, reprezentate de
linii paralele sau Bn val. +e Bnregistreaz@ Ci cazuri Bn care cele dou@ tipuri de ornamente
sunt combinate. In necropola de la "ocusteni au fost descoperite !!4 vase ceramice,
dintre care 034, adic@ G2,42] din total, sunt de factur@ roman@, iar 24, adic@ '4,24],
sunt de factur@ dacic@, dintre acestea 1! de e-emplare ((4) fiind lucrate cu mna.
Din p@cate, cercet@rile din aCezare sunt Bnc@ inedite. Din cele cteva rapoarte
publicate reiese c@ proporAia Bn care apare ceramica de factur@ dacic@ este de numai 04],
acest decala important putnd fi e-plicat prin conservatorismul care se manifest@ mai
pregnant Bn ritul Ci ritualul funerar.
Obre7a@ 7ud )lba@ a4ezare 4i necropol3. 3eprezint@ una dintre cele mai importante
staAiuni Bn ceea ce priveCte problema persistenAei elementului autohton dacic, dar, din
p@cate, este Bn cea mai mare parte inedit@. Hn aCezare s-au descoperit 34 de bordeie, (
04!
locuinAe de suprafaA@ Ci apro-imativ (4 de gropi. *u se fac referiri speciale asupra
ceramicii descoperite Bn aCezare, fiind doar ilustrate cteva ceCti-opaiA, care, interesant,
nu se reg@sesc Bn repertoriul ceramic al necropolei. Hn necropola aCez@rii s-au descoperit
!'3 de morminte de incineraAie Ci BnhumaAie. *umai Bn 0! morminte s-a descoperit
ceramic@ de factur@ local@, modelat@ cu mna, din past@ cu multe impurit@Ai, cu
ornamente Bn relief (bruri alveolare sau crestate) Ci incizate (linii drepte, frnte sau
ondulate).
Orheiul Bistri2ei@ 7ud% Bistri2a@ castru. Din acest castru de pe graniAa de nord-est a
Daciei a fost publicat un lot de ceramic@, reprezentat de fragmente lucrate e-clusiv cu
mna, din past@ grosolan@ cu pietre, provenind de la ceCti-opaiA Ci diferite vase tip borcan.
Decorul este e-trem de s@rac, fiind prezent doar pe ! fragmente dintre cele 06 analizate,
Ci este compus dint-un bru alveolar crestat Ci crest@turi pe buz@.
R04no+@ 7ud%Bra4o+@ castru% Hn monografia consacrat@ acestui castru se aminteCte
Ci ceramica de factur@ dacic@, dar, din p@cate, Bn afara unui vas borcan decorat cu un bru
Bn relief, celelalte fragmente ceramice ilustrate aparAin, dup@ cum au remarcat Ci alAi
cercet@tori, epocii bronzului, fapt care e-plic@ Ci descoperirea unui num@r mare,
comparativ cu alte castre, de fragmente ceramice lucrate cu mna.
Ruc3r@ 7ud% )rge4@ castru. )ercet@rile desf@Curate Bn acest castellum, construit de
un detaCament al cohortei II 8lavia &essorum, au pus Bn evidenA@ un lot ceramic de
factur@ dacic@ foarte important, Ainnd cont de faptul c@ aceast@ staAiune reprezint@ un
comple- Bnchis, care a funcAionat Bn primele dou@ decenii ale secolului al II-lea. "otul
analizat cuprinde !1 de fragmente ceramice, dintre care 0( fragmente lucrate cu mna Ci
2 lucrate la roat@. #enAion@m un singur vas Bntregibil, reprezentat de o ceaCc@-opaiA.
)eramica lucrat@ cu mna este modelat@ fie din past@ fin@, f@inoas@ la pip@it, care nu
conAine degresant, fie din past@ poroas@, cu pietricele Ci mic@ Bn compoziAie, fie din past@
zgrunAuroas@, Bn acest din urm@ caz ap@rnd o variant@ fin@, Bn care nisipul este bine ales,
Ci o alta cu un aspect mai puAin Bngriit, conferit de pietricelele, cteodat@ de m@rimi
considerabile, prezente Bn past@. 7asele sunt reprezentate de dou@ tipuri; ceaCca dacic@,
dea amintit@, Ci oalele tip borcan, acestea prezentnd dou@ variante; unele cu diametrul
gurii aproape egal cu diametrul ma-im Ci altele cu corpul bombat, ovoidal Ci buza
evazat@, decorul fiind dispus deasupra diametrului ma-im, care se afl@ Bn um@tatea
superioar@ a vasului. ,-ist@ e-emplare a c@ror buz@ este mai puAin evazat@ Ci decorul se
afl@ pe buz@ sau imediat sub buz@, acestea fiind cele mai frecvente forme Bn cadrul
ceramicii lucrate cu mna. )eaCca dacic@ are o oblicitate mai redus@ a pereAilor Ci nu are
toarte. Decorul, care apare numai pe ceramica lucrat@ cu mna, este format din
ornamente Bn relief - brie alveolare, Bn form@ de Cnur sau simple - Ci din ornamente
incizate, reprezentate de linii drepte, Bn zig-zag sau Bn val, realizate unele cu un
instrument lat, avnd aspectul unor caneluri, altele cu un instrument ascuAit. )eramica
lucrat@ la roat@ este modelat@ att din past@ fin@, de culoare cenuCiu deschis, f@r@
impurit@Ai, ct Ci din past@ zgrunAuroas@. 8ormele Bntlnite sunt fructiera, strachina, cana,
cu o toart@ uCor supraBn@lAat@. "otul de ceramic@ de la 3uc@r este foarte important, att
din punctul de vedere al Bncadr@rii sale cronologice (primele dou@ decenii ale secolului
II), ct mai ales prin repertoriul de forme, ce ne ofer@ o m@rturie privind felul Bn care s-a
f@cut trecerea de la perioada clasic@ a civilizaAiei geto-dacice la perioada roman@.
#enAion@m c@ ceramica din lag@rul de la 3uc@r nu BCi g@seCte analogii Bn alte staAiuni din
Dacia roman@.
Slimnic@ 7ud Sibiu@ a4ezare% Hn aceast@ localitate, bogat@ Bn vestigii arheologice, au
fost cercetate mai multe aCez@ri, att din perioada preroman@, ct Ci din perioada
secolelor II-III. 5stfel, Bn situl de la +arba - +tempen s-au descoperit de fapt dou@ aCez@ri,
043
Ci nu dou@ faze ale aceleiaCi aCez@ri, cum las@ s@ se BnAeleag@ autorul cercet@rilor, prima
datat@ Bn intervalul secolelor II a. )hr.- I p. )hr., cea de-a doua Bn perioada e-istenAei
provinciei Dacia, adic@ secolele II-III. Hn aceast@ din urm@ aCezare s-au descoperit 04
locuinAe, de regul@ de tipul uCor adncit, Ci 0' gropi. Hn maoritatea cazurilor, ceramica
roman@ apare Bn asociere cu ceramica de factur@ dacic@. In aCezarea de la +arba -"a
+aivane, care se dateaz@ numai Bn intervalul secolelor II-III, au fost cercetate ' locuinAe,
de acelaCi tip cu cele din aCezarea de la +arba - +tempen, Ci 3 gropi. #aterialul ceramic
de factur@ dacic@ este fragmentar, lucrat e-clusiv cu mna, dintr-o past@ cu impurit@Ai, Bn
special pietricele, cuprinznd dou@ forme; vasele tip borcan, cu buza mai mult sau mai
puAin r@sfrnt@, Ci ceCtile-opaiA, cu sau f@r@ toarte. #enAion@m faptul c@ Bn aCezarea de la
+arba - "a +aivane nu s-au descoperit fragmente de ceCti. Decorul este format din
ornamente Bn relief; bruri alveolare, crestate sau Bn relief, butoni, care sunt, cteodat@,
decoraAi cu o line incizat@ Bn cruce, Ci ornamente incizate; Bmpuns@turi, striuri orizontale
etc.
+oporu de C0mpie@ 7ud% Clu7@ necropol3% 5ici s-a cercetat pentru prima dat@ o
necropol@ care poate fi atribuit@ autohtonilor din provincia Dacia. #aterialul ceramic de
factur@ dacic@ este format dintr-un lot de apro-imativ '! de vase (din p@cate nu toate au
fost ilustrate Bn monografie), lucrate e-clusiv cu mna, din past@ cu multe impurit@Ai,
conAinnd nisip Ci pietricele. %rincipalele forme sunt oalele f@r@ toarte, cum le numeCte
autorul cercet@rilor, Ci ceCtile-opaiA. Decorul este s@rac, format din ornamente Bn relief;
bruri alveolare sau crestate, bruri simple, butoni mici rotunzi sau ornamente incizate;
striuri superficiale, neregulate, f@cute cu m@turica, linii drepte sau ondulate, crest@turi sau
alveole, plasate pe um@rul sau buza vasului.
5m trecut Bn revist@ principalele staAiuni care dispun de o publicare mai mult sau
mai puAin complet@ a materialului ceramic de factur@ dacic@ descoperit. Din p@cate,
pentru celelalte descoperiri, se fac numai referiri generale, sumare, cum sunt cele despre
aCez@rile de la $cna +ibiului, 3oCia, *oClac, sau cele privind ceramica autohton@ din
capitala Daciei, 6lpia /raiana +armizegetusa. 5lte descoperiri provin, dup@ cum am mai
ar@tat, din cercet@ri perieghetice, ceea ce impune o anumit@ rezerv@ Bn aprecieri, cu att
mai mare Bn domeniul de care ne ocup@m.
"uarea Bn discuAie a principalelor loturi de materiale ceramice pe care le avem la
dispoziAie ne permite doar conturarea unei imagini generale, num@rul mic al
descoperirilor publicate, Ci caracterul lor, de cele mai multe ori superficial analizat,
f@cnd imposibil@, Bn momentul actual, o analiz@ complet@ a acestei probleme. 5m e-clus
din analiza noastr@ lotul ceramic de la 3uc@r, care dup@ cum am mai ar@tat, provine dintr-
o staAiune cu o vieAuire foarte scurt@ Bn timp, prezentnd o serie de caracteristici care o
individualizeaz@ Ci la care vom reveni atunci cnd vom aborda problemele de datare.
%rin natura materialului din care este confecAionat@, ceramica de factur@ dacic@ este
foarte friabil@, p@strndu-se, Bn general fragmente, ceea ce face ca o tipologie s@ fie dificil
de stabilit. De mare autor Bn demersul nostru sunt vasele, folosite de obicei ca urne,
descoperite Bn cele dou@ necropole ale autohtonilor de la +oporu de )mpie Ci "ocusteni,
care permit consideraAii asupra acestor categorii ceramice. $ alt@ problem@ Bn stabilirea
unor serii tipologice o constituie marea diversitate a formelor Ci dimensiunilor vaselor,
Bndeosebi a celor lucrate cu mna, chestiune care l-a determinat pe D. %rotase s@ afirme
c@, dac@ ar fi s@ lu@m Bn seam@ toate am@nuntele, am avea '! de forme din cele '! de
vase de factur@ dacic@ descoperite Bn necropola de la +oporu de )mpie.
)u toate limitele pe care le impune o atare cercetare, vom Bncerca o Bncadrare
tipologic@, bazat@ pe principalele loturi ceramice Ci, mai ales, pe cele din necropole. 7om
folosi drept criterii de departaare tehnic@ de confecAionare Ci forma vaselor. Hn ceea ce
04'
priveCte forma vaselor, denumiri intrate Bn uzul comun - =vasul sau oala borcan=, =ceaCca
dacic@=-, au fost folosite fie pentru a completa descrierea, fie, independent, acolo unde nu
e-ist@ loc pentru confuzie. *u am folosit drept criteriu de departaare pasta din care sunt
modelate vasele, descrierea acesteia f@cndu-se la fiecare tip Bn parte.
Dup@ tehnica de confecAionare se disting dou@ mari categorii;
1. ceramica lucrat@ cu mnaD
$% ceramica lucrat@ la roat@.
1% Ceramica lucrat3 cu m0na
)eramica de acest tip este de departe cea mai numeroas@, fiind modelat@, Bn cele
mai multe cazuri, dintr-o past@ grosolan@ cu mult nisip, ceea ce o face foarte friabil@, sau
dintr-o past@ zgrunAuroas@, amestecat@ cu multe pietricele. 3epertoriul formelor vaselor
de factur@ dacic@ lucrate cu mna, ca de altfel al Bntregii ceramici aparAinnd autohtonilor,
este s@rac, fiind reprezentat practic de dou@ tipuri de vase; a. vasul borcan Ci b. ceaCca
dacic@.
a% ?asul borcan
In ciuda marelui coeficient de subiectivism pe care Bl conAine aceast@ sintagm@, o
vom folosi, Ainnd cont mai ales de tradiAia e-istent@ Bn acest sens Bn arheologia
romneasc@, pentru a desemna mai multe categorii de forme ceramice. 5stfel de
subiectivisme Ci imprecizii sunt de altfel foarte frecvente, acest fapt necesitnd stabilirea
unor criterii unice care s@ permit@ elaborarea unei terminologii unanim acceptate. ^innd
cont de forma geometric@ a acestor vase, ele se pot Bmp@rAi Bn trei tipuri; a.0. vase de
form@ apro-imativ cilindric@, practic tipul de vas borcan clasicD a.!. vase de form@
ovoidal@, aCa-zisul vas tip =pepene=D a.3. vase de form@ uCor bitronconic@.
a%1% ?ase de 9orm3 apro!imati+ cilindric3
,ste forma cea mai r@spndit@, constituind, al@turi de ceaCca dacic@ Ci fructier@,
adev@rate embleme ale civilizaAiei geto-dacice. "a originea sa se afl@ vasul borcan din
aCez@rile geto-dacice din perioada clasic@ a civilizaAiei geto-dacice. Dimensiunile acestor
vase sunt mici Ci milocii, Bntlnindu-se Ci vase miniaturale, precum cel de la "ocusteni.
&uza este mai mult sau mai puAin evazat@ Ci fundul drept. 7arietatea acestei forme de vas
este foarte mare. :h.%opilian, analiznd acest tip prezent Bn necropola de la "ocusteni,
stabileCte mai multe variante Bn funcAie de decor, ceea ce, Bntr-o analiz@ la scara Bntregii
provincii, este practic imposibil. Decorul acestor vase este s@rac, fiind format din
ornamente Bn relief; brie alveolare, crestate, simple, dispuse pe diametrul ma-im al
vasului, sau Bn form@ de ghirland@, butoni, de obicei cilindrici, cteodat@ fiind incizaAi cu
linii Bn form@ de cruce, Ci ornamente incizate; linii simple sau Bn registre, paralele sau Bn
val, dispuse orizontalD alveole dispuse de obicei pe buzele vaselorD crest@turiD se remarc@
uneori prezenAa decorului incizat Bn form@ de br@duA. 5ceste vase erau folosite Bn scopuri
gospod@reCti Ci ca urne Bn necropole, vasele miniaturale fiind utilizate ca ofrand@.
a%$% ?ase de 9orm3 o+oidal3
+unt de mari dimensiuni, avnd o Bn@lAime de aproape 4,G4 m, buza r@sfrnt@ Bn
afar@ Ci de obicei nu au decor. 6neori sunt decorate cu brie alveolare, plasate pe um@rul
sau pntecul vasului sau, Bn diferite poziAii, pe Bntregul corp al vasului. *u se Bntlnesc
04G
dect Bn staAiunea de la "ocusteni.
a%B% ?ase de 9orm3 u4or bitronconic3
+unt vase Bn general mai rare, ce apar mai ales Bn /ransilvania, dar e-ist@ Ci un
astfel de vas, miniatural, la "ocusteni. 5u buza uCor r@sfrnt@ Ci fundul drept. Hn general
sunt lipsite de ornamente, vasul de la "ocusteni fiind decorat cu bru alveolar Ci caneluri
pe buz@.
b% Cea4ca dacic3
)onstituie cea mai caracteristic@ Ci mai reprezentativ@ dintre formele ceramicii
geto-dacice. *u vom intra Bn discuAii asupra diferitelor denumiri (c@Auie, ceaCc@-opaiA).
)ert este faptul c@ ea se g@seCte Bn aproape toate aCez@rile. 5ceste vase sunt lipsite Bn
general de decor, dac@ e-cept@m formele timpurii, Bn cazul nostru, de la Drana de +us
sau unele e-emplare de la "ocusteni. ,le au form@ tronconic@ Ci deosebim trei variante;
cu o singur@ toart@, cu dou@ toarte sau f@r@. )eramica f@r@ toarte necesit@ o discuAie
separat@, unii autori considernd c@ aceast@ variant@ apare de-abia Bn prima um@tate a
secolului III, dar se cunosc e-emplare Ci din prima um@tate a secolului II, precum cea
din castellum-ul de la 3uc@r. $ categorie foarte important@ o reprezint@ ceCtile f@r@
toarte, cu alveole la baz@, datate Bn a doua um@tate a secolului III - secolul I7. Hn general
ele sunt folosite ca opaiAe. ,ste interesant faptul c@, dac@ la "ocusteni au fost folosite
numai drept capace, la +oporu de )mpie erau depuse Bn morminte, se pare cu scop
ritual.
$ problem@ abordat@ de cei care s-au ocupat de studiul ceramicii autohtone o
constituie vasele lucrate cu mna dup@ prototipuri romane. 5stfel, Bn castrele de la
&ologa Ci &uciumi s-au descoperit imitaAii dup@ patere, iar la +oporu de )mpie Ci
$brea e-emplare de oale de tip roman lucrate cu mna. %uAin@tatea materialului
documentar nu ne permite s@ facem consideraAii asupra acestui fenomen, interesant, dar
care nu poate fi pus neap@rat pe seama autohtonilor.
$% Ceramica lucrat3 la roat3
,ste puAin numeroas@, lipsind din marea maoritate a aCez@rilor. Dintr-o analiz@ care
nu are pretenAia de a fi foarte e-act@, reiese c@ ceramic@ de factur@ local@ lucrat@ la roat@
apare numai Bn 0G staAiuni, ceea ce reprezint un procent de sub !4]. +ingura staAiune
care ne ofer@ posibilitatea unei anumite departa@ri tipologice este necropola de la
"ocusteni, Bn celelalte ceramica fiind foarte fragmentar@ Ci, mai mult, Bn unele staAiuni
importante cum este cea de la +oporul de )mpie, nedescoperindu-se ceramic@ lucrat@ la
roat@.
5ceast@ categorie ceramic@ este lucrat@ din dou@ feluri de past@, zgrunAuroas@, de
culoare c@r@mizie, Ci fin@, de culoare cenuCie. )t priveCte ceramica zgrunAuroas@, despre
care pn@ nu de mult se credea c@ a ap@rut odat@ cu cucerirea roman@, s@p@turile de la
$cniAa au documentat prezenAa oalelor borcan lucrate la roat@, din past@ zgrunAuroas@,
Bnc@ din secolul I p. )hr.
%rincipalele forme sunt; a.vasul de form@ cilindric@, tip borcanD b. vasul
bitronconicD c.fructiera Ci d. ceaCca dacic@. )t priveCte introducerea unor capace Bn
rndul formelor ceramice autohtone, datele e-istente nu ni se par concludente.
a% ?asul de 9orm3 cilindric3 tip borcan
5ceste vase sunt asem@n@toare cu cele de acelaCi tip lucrate cu mna, cunoscndu-
se dou@ e-emplare de la "ocusteni. Decorul este reprezentat din trei butoni dispuCi
simetric Ci linii paralele incizate.
b% ?asul bitronconic
+e cunosc 00 e-emplare descoperite la "ocusteni, lucrate dintr-o past@ fin@, de
culoare cenuCieD suprafaAa e-terioar@ a vasului este acoperit@ cu un vernis negruD buza
046
este r@sfrnt@, oblic sau orizontal, um@rul este bine marcat Bn zona diametrului ma-im, iar
fundul este cteodat@ profilat, iar Bn centru, pe suprafaAa e-terioar@ are un umbo. Decorul
const@ dintr-unul sau dou@ grupuri, compuse din dou@ sau trei linii adnc incizate. 5cest
tip de vas a fost folosit ca urn@ Ci nu are analogii Bn alt@ parte.
c% Dructiera
DeCi este o form@ reprezentativ@ pentru perioada anterioar@ cuceririi romane,
fructiera dispare Bn general din repertoriul ceramicii romane provinciale din Dacia.
+ingurele descoperiri cunoscute pn@ Bn prezent sunt reprezentate de cele dou@ e-emplare
folosite drept capace Bn necropola de la "ocusteni, Bn rest fiind semnalate fragmente,
provenind Bn general din cercet@ri de teren, dup@ p@rerea noastr@ neconcludente pentru
analiza de faA@. )t priveCte fructiera descoperit@ la $brea, ea pare mai degrab@ de
influenA@ carpic@. ,-emplarele descoperite la "ocusteni, confecAionate din past@ fin@,
cenuCie, cu suprafaAa e-terioar@ acoperit@ cu un vernis negru, au buza Bntoars@ orizontal
Bn afar@, corpul cu um@rul bine marcat, iar piciorul gol pe din@untru.
d% Cea4ca dacic3
+e cunoaCte un singur e-emplar descoperit Bn necropola de la "ocusteni, folosit
drept capac, din past@ de culoare c@r@mizie, cu mult nisip, avnd dimensiuni mari.
Dou@ probleme ce revin frecvent Bn discuAie Bnc@ din perioada interbelic@, reluate Ci
Bn unele studii mai noi, sunt constituite de provenienAa vaselor de provizii de tip dolia Ci
de motivele decorative de origine geto-dacic@ prezente pe ceramica Ctampilat@. )t
priveCte prima problem@, s-a susAinut ideea c@ vasele de provizii de tip dolia ar fi de
factur@ dacic@, perpetundu-se chiar Ci Bn secolul I7. 5lAi cercet@tori consider@ c@ nu
avem elemente conving@toare pentru o asemenea filiaAie. )redem, mai degrab@, c@ avem
de-a face cu o origine comun@ a celor dou@ tipuri de vase de provizii.
)t priveCte a doua problem@, cea a motivelor decorative de origine geto-dacic@ de
pe ceramica Ctampilat@, unii cercet@tori consider@ c@ anumite motive ornamentale
(frunzele, rozetele etc.) sunt preluate de pe ceramica dacic@, aducndu-se drept argument
lipsa acestora de pe ceramica de aceeaCi factur@ din celelalte provincii. %ublicarea unor
loturi de ceramic@, att geto-dacic@ anterioar@ cuceririi, ct Ci provincial@ roman@, ar
putea oferi un r@spuns mai nuanAat acestei probleme.
Hn actualul stadiu al cercet@rilor nu sunt documentate ateliere sau cuptoare Bn care
s@ se fi ars ceramic@ de factur@ autohton@. $ descoperire mai veche, de la +tolniceni, ca
Ci cea de la /ibiscum, nu ni se par relevante Bn acest sens. ,ste vorba, probabil, de
continuarea unei tradiAii anterioare cuceririi romane, Bn care descoperirile de cuptoare de
olar sunt e-trem de rare.
041
$ problem@ la care se poate cu greu r@spunde Bn actualul stadiu al cercet@rilor este
aceea dac@ aceast@ ceramic@ de factur@ dacic@ este produs@ Bn aCez@rile din cuprinsul
provinciei Dacia sau provine, pe calea schimbului, din Ainuturile din afara provinciei. *e
permitem cteva consideraAii asupra acestora din urm@. )eramica dacilor din afara
provinciei, indiferent c@ ne referim la cei din nord-vestul ei, la carpi sau la dacii din
/untenia, p@streaz@ o serie de caracteristici comune, precum cele dou@ tehnici de
confecAionare, cu mna Ci la roat@, cele cu mna fiind confecAionate dintr-o past@ poroas@,
grosolan@, cu mult nisip Ci pietricele, iar cele lucrate la roat@ fiind dintr-o past@ fin@.
,-ist@ Bns@ Ci unele diferenAe. 5stfel, la dacii din nord-vestul provinciei, semnal@m
prezenAa ceramicii cenuCii negricioase, uneori Ctampilate, de influenA@ germanic@, Bn timp
ce la carpi Bnregistr@m cea mai mare diversitate a ceramicii din Bntregul spaAiu locuit de
daci Bn epoca roman@, amintind de varietatea formelor din perioada preroman@, acum
marcate de puternice influenAe romane. )eramica lucrat@ cu mna se deosebeCte Bns@ de
cea din provincie printr-o mai mare bog@Aie a decorului, iar cea confecAionat@ la roat@ este
divers@ Ci bine lucrat@. )t priveCte ceramica dacilor din #untenia, pe lng@ elementele
comune, semnal@m prezenAa ceramicii zgrunAuroase Ci practica transpunerii vaselor
romane Bntr-o manier@ mai neglient@. In aceste condiAii, ceramica autohtonilor din Dacia,
pe lng@ tr@s@turile comune, care i-au f@cut pe unii cercet@tori s@ considere aceste
comunit@Ai chiar venite din afara provinciei, prezint@ Ci cteva tr@s@turi care o
individualizeaz@. ,ste Bn cea mai mare parte lucrat@ cu mna, iar atunci cnd este lucrat@
la roat@, cum este cazul vaselor bitronconice, nu-Ci g@seCte analogii Bn lumea dacic@. "a
acestea se adaug@ s@r@cia repertoriului formelor Ci decorului. In ceea ce priveCte
provinciile din ur, singurele analogii despre care avem cunoCtinA@ se afl@ Bn #oesia
Inferior. DeCi asemenea descoperiri se g@sesc Ci Bn partea de vest a provinciei, ne vom
referi doar la unele descoperiri din Dobrogea, cum sunt cele mai vechi, de la Dinogetia,
c@rora li se adaug@ descoperirile mai noi, cum sunt cele de la ,nisala sau cele menAionate
de #. &abeC Ci #. Irimia. #enAion@m aici Ci unele descoperiri de la 8ntnele, +traa, din
villa rustica de la 9oria, precum Ci de la $strov (Durostorum) Ci 9rCova ()arsium).
04(
#aterialul descoperit p@streaz@ caracteristicile ceramicii din provincia Dacia, cu
precizarea c@ sporeCte num@rul vaselor care imit@ forme romane.
Din cartarea staAiunilor Bn care s-a descoperit ceramic@ de factur@ dacic@ se poate
observa c@ ele se grupeaz@ Bn %odiCul /ransilvaniei Ci Bn sudul $lteniei, mai ales Bntre Fiu
Ci $lt, aceste descoperiri fiind rare Bn nordul $lteniei Ci &anat. DeCi aceast@ realitate se
poate datora Ci unei situaAii subiective, determinate de zonele de cercetare ale celor ce s-
au ocupat de aceast@ problematic@, D.%rotase Ci :h.%opilian, ea ne indic@, totuCi,
principalele regiuni Bn care s-a concentrat populaAia autohton@.
:reu de Bncadrat cronologic, un asemenea material ceramic poate oferi Bn Ci mai
mic@ m@sur@ criterii de datare. Din fericire, staAiunile Bn care a fost descoperit@ aceast@
ceramic@ Ci conte-tul Bn care ea apare Bn unele comple-e, ne pot oferi unele criterii pentru
o anumit@ departaare cronologic@. In aceste condiAii, putem delimita trei orizonturi
cronologice care acoper@ Ci chiar dep@Cesc perioada e-istenAei provinciei Dacia. In primul
orizont se pot Bncadra descoperirile de la 3uc@r, la care se pot ad@uga cele de la Drana de
Fos, care pot fi datate Bn prima um@tate a secolului II, poate chiar Bn primele decenii ale
acestui veac. )eramica descoperit@ Bn aceste staAiuni se caracterizeaz@ printr-o leg@tur@
direct@ cu ceramica din perioada clasic@ a civilizaAiei geto-dacice, fapt evident mai ales Bn
cazul ceramicii lucrate la roat@ (fragmentele de fructier@, e-istenAa c@nii din past@ cenuCie
cu fund inelar). )ompletarea acestor descoperiri cu altele, din castrele contemporane cu
cele dea menAionate, ar putea oferi r@spunsul la Bntrebarea privind modul Bn care s-a
realizat trecerea de la civilizaAia dacic@ preroman@ la cea dacic@ din perioada roman@, att
din provincie, ct Ci din afara ei. 5l doilea orizont cronologic Bl constituie descoperirile
din cele dou@ necropole, "ocusteni Ci +oporu de )mpie, la care se adaug@ aCez@rile de la
+limnic Ci cea mai mare parte a descoperirilor de ceramic@ de factur@ autohton@ din
castre, care se dateaz@ Bn general Bn a doua um@tate a secolului II - prima um@tate a
secolului III. 5cest orizont se caracterizeaz@ prin dispariAia Bn general a ceramicii lucrate
cu roata, e-cepAie f@cnd necropola de la "ocusteni, Ci e-istenAa unei ceramici lucrate cu
mna, reprezentate practic de dou@ forme - vasul borcan Ci ceaCca dacic@D decorul este
s@rac, probabil datorit@ influenAei romane. )t priveCte al treilea orizont, propunem, cu
unele rezerve, Bncadrarea sa Bn a doua um@tate a secolului III. $ atare Bncadrare
cronologic@ se bazeaz@ pe descoperirile de la :ovora-sat Ci pe cele aparAinnd ultimului
nivel de la +tolniceni, la care s-ar putea, eventual, ad@uga necropola de la )hilia, precum
Ci unele descoperiri dintr-o serie de castre din /ransilvania, aparAinnd probabil perioadei
postaureliene. 5ceast@ ceramic@ se caracterizeaz@ prin reapariAia vaselor lucrate la roat@,
de tradiAie autohton@, reprezentate de c@ni, str@chini, probabil fructiere Ci ceCti dacice f@r@
toarte cu alveole la baz@. %roblema este dac@ acest orizont include Ci ultimele decenii ale
st@pnirii romane la nord de Dun@re, lucru plauzibil avnd Bn vedere faptul c@ la :ovora-
sat Bntlnim Ci ceramic@ roman@. $ricum, schimbarea raportului dintre ceramica roman@
Ci cea dacic@, aspect surprins la +tolniceni unde, Bn ultimul nivel ceramica dacic@ apare Bn
proporAie de 24], faA@ de procentul de ma-imum 04, ct reprezenta Bn nivelurile
anterioare, se datoreaz@ unui aport masiv al dacilor din afara provinciei. 5cest orizont
mai atrage atenAia Ci asupra unor descoperiri ceramice de factur@ dacic@ din castre, Bn
sensul c@ trebuie precizat@ mult mai clar poziAia stratigrafic@ a acestor fragmente. De
fapt, nu trebuie s@ supralicit@m prezenAa Bn castre a acestui gen de ceramic@. Hn ultimul -
Bn ordine cronologic@ - studiu monografic dedicat unui castru, cel de la &rncoveneCti, un
singur fragment din catalogul privind materialul ceramic descoperit poate fi considerat de
factur@ autohton@. +tudiul ceramicii din acest ultim orizont cronologic poate oferi
sugestii privind ultimele decenii ale prezenAei romane Ci primele decenii de dup@
p@r@sirea provinciei.
042
)eramica reprezint@ principala m@rturie arheologic@ a prezenAei populaAiei
autohtone Bn provincia Dacia. )ucerirea Daciei a condus la Bncetarea activit@Aii unor
centre meCteCug@reCti, printre care includem Ci o serie de ateliere produc@toare de
ceramic@.
#eCterii olari romani au cucerit f@r@ discuAie =piaAa=, impunndu-Ci produsele,
aceast@ situaAie observndu-se mai ales Bn cazul ceramicii lucrate la roat@ care, cu cteva
e-cepAii, dispare. )eramica de factur@ dacic@ este lucrat@ Bn primul rnd cu mna,
p@strnd caracteristicile perioadei anterioare cuceririi, fiind Bns@ mai puAin diversificat@
din punctul de vedere al formelor Ci decorului. DeCi apare Ci Bn oraCe, ceramica de factur@
dacic@ este apanaul aCez@rilor rurale, dar Ci aici se g@seCte Bn proporAie de pn@ la 04],
prezenAa ei fiind mai accentuat@ Bn cimitire, procentul fiind de pn@ la ma-imum '4], pe
primul loc aflndu-se necropola de la "ocusteni, acest lucru datorndu-se f@r@ Bndoial@
unui anumit conservatorism specific obiceiurilor funerare. )eramica de factur@ dacic@
apare Ci Bn castre, dar semnificaAia prezenAei ei r@mne Bnc@ o problem@ deschis@.

.
Dr% .h% Bichir
Continuitatea An Dacia dup8 cucerirea roman8

)ercet@rile arheologice, efectuate Bn ultimele decenii, au dat la iveal@ m@rturii
gr@itoare cu privire la prezenAa Ci continuita tea populaAiei autohtone Bn spaAiul
carpato-danubiano-pontic, dup@ dramaticele lupte dintre daci Ci romani din anii 1#1-
1#$ 4i 1#&-1#' e%n., care au sfBrCit prin transformarea unei p@rAi din Dacia Bn provincie
roman@ Ci dispariAia viteazului rege Decebal, care a luptat pentru liberAatea Ci
independenAa poporului s@u pBn@ la ertfa suprem@.
7estigiile arheologice descoperite pe Bntreg teritoriul vechii Dacii infirm@ acele
teze eronate emise de unii Bnv@AaAi str@ini (roeslerieni Ci neoroeslerieni), care susAineau
dispariAia dacilor Bn timpul r@zboaielor de cucerire conduse de /raian, de asemenea,
evacuarea la sud de Dun@re a Bntregii populaAii Bn vremea Bmp@ratului 5urelian, cBnd
Imperiul roman a p@r@sit Dacia. ,i creau astfel dou@ viduri demografice, negBnd nu
numai continuitatea populaAiei dacice, ci Ci posibilitatea de a fi romanizatN. )oncluzia
lor era clar@; dacii fiind disp@ruAi, procesul romaniz@rii nu a putut avea loc Bn Dacia Ci
poporul romn (a c@rui latinitate o recunosc) s-a format la sud de Dun@re Ci de aici
populaAia romneasc@ a imigrat la nord de fluviu Bn secolele I?-?III e.n. 5serAiunile
lor se bazau pe dou@ te-te p@strate la doi autori tirzii, din a doua um@tate a secolului
al I7-lea. ,ste vorba de e-agerarea retoric@ (cum o calific@ Bnv@Aatul vienez ). %atsch)
004
a Bmp@ratului filozof -ulian )postatul ()aesares, !!,G) care spune c@ /raian a
nimicit neamul geilor. Ci de :utropius (7III, 6,!), care afirm@ c@ Dacia a fost golit@
de b@rbaAi (viris).
De asemenea, invocau faptul c@ dacoromnii nu mai erau menAionaAi Bn izvoarele
literare, dup@ retragerea aurelian@, dar treceau sub t@cere realitatea c@ nici despre
imigrarea romnilor din sudul Dun@rii nu vorbeCte absolut nici un document scris sau
de alt@ natur@Z Dar admitBnd ca uste e-ager@rile lui ,utropius, vedem c@ el nu spune
c@ Dacia era lipsit@ complet de populaAie I desertum. I ci de b@rbaAi
(viris),desigur apAi s@ poarte armele, dar mai r@mBneau copiii, b@trBnii Ci femeileZ In
ceea ce priveCte traducerea dat@ de roeslerieni te-tului din Iulian 5postatul, not@m c@
nu este absolut@, c@ci grecescul e-eilon, corespunde dup@ alAi Bnv@AaAi, nu numai lui
am nimicit. ci Ci lui am biruit'subjugat.. Dar chiar acceptBnd traducerea dat@ de ei,
Ctim c@ asemenea e-presii se intBlnesc Ci la alAi autori antici Ci Bn inscripAii, cu privire la
alte popoare, considerate Ci ele <nimicite=, <distruse= sau <e(terminate=, cu scopul de a
glorifica pe Bnving@tor, aCa BncBt, nici un cercet@tor obiectiv nu pune baz@ pe asemenea
afirmaAii, cu atBt mai mult, cu cBt alte te-te literare, mai apropiate Bn timp de epoca lui
/raian (amintim pe Cassius Dio), vorbesc numai de BnfrBngerea Ci supunerea dacilor.
)hiar ,utropius, Bntr-un alt pasa (7III, !,!) se e-prim@ mai corect nvingnd pe
/ecebal el T/raianU a supus /acia.. Ji Bn unele inscripAii ()I", 7I, 0'''D )I", ?II,
04GD Dessau. I"+, ((63) este vorba tot de supunerea dacilor Ci nu de <nimicirea= sau
<e(tirparea= lor. 5celaCi lucru reiese Ci din legendele unor monede emise de /raian, ca
Ci din unele reliefuri ale Columnei lui *raian de la 3oma (scenele "??7I, )"I7I
)"7). ,ste limpede c@ cei care contestau continuitatea romnilor pe teritoriul lor de
baCtin@, urm@reau scopuri politice.
"ucru este simplu de BnAeles, dac@ Ainem seama c@ asemenea teze Bncep s@ apar@
tBrziu (la sfBrCitul secolului al ?7III-lea Ci Bn secolul al ?I?-lea) o dat@ cu
emanciparea romnilor din *ransil+ania care cereau drepturi egale cu ale celorlalte
naAionalit@Ai conlocuitoare, argumentBnd c@, ei, romnii, sBnt autohtoni, urmaCi ai
dacoromnilor Ci deci cei mai vechi locuitori ai /ransilvaniei. 5Ca se e-plic@ Ci faptul
c@ unii roeslerieni (mai puAin abili) au contestat numai continuitatea dacilor Ci
dacoromnilor Bn /ransilvania. /eoria imigr@rii devenind astfel instrument politic de
000
combatere a revendic@rilor romnilor. +emnificativ Bn acest sens este ceea ce spunea
marele nostru poet #inai ,minescu; /ac se mai ivete cte un neam singular, care
caut s ne aduc de peste /unre, nu mai ntreba ce zice un asemenea om, ci ce
voete el.
(#. ,minescu, +crieri politice Ci literare, I, &ucureCti, 024G, p. 032).
In prezent, teoria roeslerian@ Ci-a pierdut orice consistent@, cBnd, Bn Dacia roman@,
dispunem de numeroase descoperiri arheologice elocvente care arat@ c@ nimeni Ci
nimic nu i-a putut Bndep@rta pe daci din teritoriul lor de baCtin@. 7estigii ale dacilor se
BnABlnesc pe teritoriul provinciilor Dacia (/ransilvania, $ltenia Ci &anat) Ci #oesia
(Dobrogea Ci zona de nord a &ulgariei) Bn circa '44 de puncte. Dacii constituiau
populaAia de baz@ Bn mediul rural din provinciile amintite aCa cum arat@ cercet@rile
arheologice f@cute Bn aCez@ri Ci necropole la +oporu de )Bmpie (ud. )lu), $brea
(ud. 5lba) Ci +limnic (ud. +ibiu) I Bn /ransilvania, "ocusteni Ci DaneA (ud. Dol) I
Bn $ltenia, cele de la ,nisala I Bn Dobrogea ca s@ amintim numai cBteva dintre ele.
7estigii ale dacilor se BnABlnesc de asemenea Bn castrele Ci aCez@rile civile ce au luat
naCtere Bn apropierea lor, ca Ci Bn centrele urbane, aproape toate nume dacice
()pulum, Drobeta, *apoca, %orolissum, %otaissa, /ibiscum etc.). )ercet@rile
arheologice arat@ clar c@ dacii Ci romanii (veterani Ci coloniCti) au convieAuit Bn cadrul
aceloraCi aCez@ri Ci s-au influenAat reciproc, creBnd civilizaAia daco-roman@.
+emnificativ este Ci faptul c@ la scurt@ vreme dup@ Bntemeierea noii capitale a
provinciei Dacia I )olonia Dacica 6lpia /raiana (primul oraC din provincie, situat la
poalele munAilor 3etezat, Bn coltul de sud-vest al ^@rii 9aAegului) I urmaCul lui
/raian, Bmp@ratul 9adrian, Bn anul 00(, Bi completeaz@ titulatura cu numele capitalei
Daciei din vremea lui Decebal, )olonia 6lpia /raiana 5ugusta Dacica +armizegetusa.
5cest gest al Bmp@ratului c@uta s@ arate dacilor c@ noua st@pBnire o continu@ Bntr-un fel
pe cea veche, a regilor daci Ci c@ noua ctitorie a lui /raian a preluat de drept locul
vechii capitale.
/otodat@ 9adrian a vrut s@ arate c@ a rupt cu politica de cuceriri a predecesorului
s@u Ci cu situaAia Bncordat@ dintre Bnving@tori Ci BnvinCi iar dacii s@ se simt@, Ci sub noua
ocBrmuire, la ei acas@. In acest conte-t trebuie e-plicat Ci faptul c@ numeroase aCez@ri
civile romane iau numele unor centre dacice, distruse Bn timpul r@zboaielor de
cucerire; 5cidava, &uridava, )umidava, 3usidava, +acidava etc. #@sura este
binevenit@, deoarece pe Bntreg teritoriul provinciei Bncepe s@ se dezvolte o epoc@
Bnfloritoare din punct de vedere economic Ci constructiv la care particip@ toAi locuitorii
A@rii. *u este lipsit de important@ s@ amintim c@ toate marile rBuri de pe teritoriul
vechii Dacii BCi p@streaz@ numele lor dacic; 5lutus ($lt), )risius ()riC), #arisus
(#ureC), +amus (+omeC), /isia (/isa), $rdessus (5rgeC) 9ierasus (+iret), %.retus
(%rut) etc. "ucru este e-plicabil, deoarece mulAi dintre daci au r@mas Bn afara
provinciilor Dacia Ci #oesia. +pecialiCtii Bi numesc daci liberi, pentru a-i deosebi de
cei din provinciile amintite, pentru care se foloseCte denumirea de daco-romani. "a
scriitorii antici, ca Ci Bn inscripAii, ei apar fie cu numele lor generic de daci sau geAi, fie
cu cel de daci m@rginaCi, carpi sau costoboci.
Identificarea culturii materiale a dacilor liberi este una din remarcabilele realiz@ri
ale arheologiei romneCti din ultimele decenii. )ultura lor material@ ne este cunoscut@
Bn vestul Daciei ()riCana Ci zona +@tmarului) prin aCez@rile Ci necropolele de tip
+Bntana-5rad Ci #edieCu 5urit, la est, Bntre )arpaAi Ci ;istru, de aspectul cultural
carpic, la nord prin faciesul cultural "ipita, ai c@rei purt@tori au fost costobocii, iar la
sud de )arpaAi. Bn #untenia, prin aspectul cultural de tip #ilitari-)hilia. Dezvoltat@
00!
organic din "a /ene-ul geto-dacic, cultura dacilor liberi este puternic influenAat@ de
romani.
+Bnt comune dacilor, indiferent c@ este vorba de costoboci, carpi, daci liberi din
vest, sau daco-romani din cadrul provinciei Dacia, tipurile de aCez@ri Ci locuinAe,
ocupaAiile, credinAele, ritul Ci ritualurile funerare, precum Ci ceramica. Fudecind dup@
ceramic@, cei care p@streaz@ mai bine tradiAiile "a /ene-ului geto-dacic sBnt dacii liberi
de la est de )arpaAi, cunoscuAi sub numele de carpi. ,i Ci-au creat o baz@ economic@
solid@ Ci au dispus de o puternic@ forA@ militar@ ce a dominat situaAia politic@ de la
Dun@rea de Fos Bn aceast@ vreme. 5Ca cum ne informeaz@ %etrus %atricius (8ragm. (),
la milocul secolului al III-lea, ei se considerau c@ sint mai puternici Ci decBt goAii. Iar
istoricul Iordanes (:etica, 20,!G) Bi socotea printre cei mai periculoCi duCmani ai
imperiului, gata oricBnd de r@zboi. /r@ind Bn preama imperiului, pe lBng@ relaAii de
bun@ vecin@tate, ce au permis un intens schimb comercial, au e-istat Ci conflicte
militare, carpii f@cBnd numeroase incursiuni Bn imperiuD izvoarele literare consemnBnd
pe cele din; !0', !3(, !'GI!'1, !1!, !2GI!21. 34!I343, 346I300 30GI30(,
ultimul avBnd loc Bn 3(0. )onflicte militare cu romanii au avut Ci costobocii Ci dacii
liberi din vest. Din rBndul acestor numeroase atacuri, consemn@m pe cel al
costobocilor, din anul 014, cBnd pornind din nordul Daciei (teritoriul locuit de ei se
afla Bn nordul #aramureCului Ci al &ucovinei, pBn@ dincolo de "vov) au auns pBn@ Bn
inima :reciei, la ,leusis, Ci pe cel al carpilor, din anii !'GI!'1, care s-a transformat
Bntr-un adev@rat r@zboi Ci pentru a face faA@ situaAiei, Bmp@ratul 8ilip 5rabul, venit Ci el
aici, a adus trupe din legiunea ??II %rimigenia de pe 3in Ci din legiunea 7II )laudia
de la 7iminacium, aruncBndu-Ci Bn lupt@ Ci garda personal@.
Dup@ mari eforturi, romanii au reuCit s@-i resping@ pe carpi,dar au fost nevoiAi s@-
Ci replieze frontiera pe linia $ltului, p@r@sind castrele de pe limes-ul transalutan. $
emisiune monetar@ special@, cu efigia 7ictoria )arpica Ci acordarea de c@tre senat a
titlului onorific de )arpicus #a-imus lui 8ilip 5rabul au consfinAit victoria 3omei
asupra neBnfricaAilor carpi. 5prige au fost Ci luptele de la sfBrCitul secolului al III-lea Ci
cele din primele dou@ decenii ale secolului al I7-lea, Bn urma c@rora senatul a trebuit
s@ acorde Bnc@ 02 titluri onorifice de )arpicus #a-imus unor Bmp@raAi romani. In felul
acesta, la sfBrCitul secolului al II-lea, costobocii, Ci Bn secolul al III-lea Ci primele
decenii ale secolului al I7-lea, carpii au reBnviat epoca de glorie din vremea lui
&urebista Ci Decebal. ,i erau temuAi Ci respectaAi Ci de migratori.
)unoscBndu-le forAa militar@ Ci pentru a avea liniCte la graniAele imperiului,
romanii le-au pl@tit subsidii carpilor Ci costobocilor, fie Bn bani, fie Bn obiecte. 5Ca pot
fi interpretate vasele de bronz din bogatele morminte de la )ii>ov (reg. "vov) Ci
Wolo>olin (reg. Ivan 8rancovs>aia) din aria culturii "ipita Ci tezaurul de vase de argint
g@sit la #uncelu de +us (com. #ogoCeCti, ud. IaCi) Ci unele din cele circa 044 de
tezaure monetare identificate Bn mediul carpic, cel mai mare dintre ele (conAinea ! (34
piese de argint) a fost descoperit la #@gura lBngN &ac@u. 6ltima incursiune a carpilor
Bn imperiu a avut loc Bn 3(0, dup@ cum ne informeaz@ "osimos (I7, 3'). Istoricul antic
foloseCte denumirea de carpodaci, vrBnd s@ sublinieze faptul c@ cei care au participat la
atac, Bmpreun@ cu hunii Ci scirii, au fost carpii din Dacia (Aara lor de origine) Ci nu cei
care se aflau Bn imperiu, aduCi aici de romani, la sfBrCitul secolului al III-lea Ci
Bnceputul secolului al I7-lea, %e lBng@ multe altele, este Ci acesta un argument care
infirm@ aserAiunile lui 5urelius 7ictor (De caesaribus 32,'3) conform c@rora la sfBrCitul
secolului al III-lea e.n., Bntreaga seminAie carpic@ a fost transferat@ Bn imperiu. %robabil
003
c@ Oosimos, cunoscBnd e-ager@rile lui 5urelius 7ictor, a c@utat s@ corecteze acest lucru
Ci-a folosit denumirea de carpodaci (carpii din Dacia) Ci nu pe cea de carpi.
Ji pe teritoriul /unteniei continuitatea geto-dacilor a fost contestat@. %ornind de
la unele izvoare scrise r@mase de la +trabo (7II, 3,04) Ci pe mausoleul familiei
%lautilor de la %onte "ucano de lBng@ /ibur ()I", ?I7, 364(), unii istorici tr@geau
concluzia c@ la Bnceputul Ci milocul secolului I e.n., Bn vremea BmparaAilor 5ugustus Ci
*ero, comandanAii 5elius )atus Ci %lautius 5elianus au str@mutat la sud de Dun@re, Bn
Imperiul roman, Bntreaga populaAie din #untenia Ci Bn locul ei au p@truns aici sarmaAii,
lor fiindu-le atribuite coiful de aur de la %oiana-)oAofeneCti (ud. %rahova) Ci r.thonul
de la %oroina (ud. #ehedinAi), piese care s-au dovedit pBn@ la urm@ c@ au aparAinut
unor c@petenii geto-dace, din secolul al I7-lea B.e.n., vreme cBnd sarmaAii nu trecuser@
nici la vest de Don. In viziunea acestor istorici, )Bmpia 3omn@ Ci 7alea Dun@rii erau
ca un culoar pe unde se scurgeau toAi migratorii din stepele nord-pontice spre vest.
#untenia deci, fiind o Aar@ a nim@nui, unde Bn primele secole ale erei noastre BntBlneai
numai sarmaAi (iazigi, ro-olani, alani) Ci neamuri germanice (taifali, vizigoAi etc).
5ceste aserAiuni ale lor au fost infirmate categoric de cercet@rile arheologice din
ultima vreme. %opulaAia autohton@ a continuat s@ tr@iasc@ neBntrerupt, iar BncepBnd cu
domnia lui /raian (anii 040I001), cBnd #untenia Ci sudul #oldovei au fost incluse
temporar Bn Imperiul roman, n-a mai fost nevoie de o zon@ de siguranA@ Ci geto-dacii
au reocupat regiunea. De asemenea, descoperirile arheologice arat@ c@ nu se cunosc
morminte sarmatice la vest de %rut, anterioare secolului al II-lea. In lumina acestor
date, teza e-istenAei unui <Imperiu sarmatic=, care s-ar fi Bntins Bntre anii 0!GI60
B.e.n., din regiunea Donului pBn@ Bn nord vestul &ulgariei Ci estul /ransilvaniei,
incluzBnd #oldova, #untenia, $ltenia Ci Dobrogea se dovedeCte a nu fi conform@ cu
realitatea, c@ci Bmpotriva ei pledeaz@ atBt descoperirile arheologice, cBt Ci izvoarele
scrise, corect datate Ci interpretate. In prezent, Bn #untenia se cunosc vestigii ale geto-
dacilor tBrzii din secolele II-I7 e.n., Bn 0!4 de puncte.
5Cez@rile Ci necropolele cercetate arat@ c@ avem de-a face cu o populaAie
numeroas@ ce a tr@it Bntr-un strBns contact cu lumea roman@. #aterialele descoperite
arat@ c@ #untenia era Bncadrat@ Bn circuitul economic roman Ci putem vorbi de o
populaAie daco-roman@. "ucrul este e-plicabil, deoarece #untenia era Bnconurat@ din
trei p@rAi de imperiu (temporar a fost st@pBnit@ efectiv) Ci pe teritoriul ei treceau
drumurile comerciale care legau #oesia Inferior de Dacia. )ercet@rile arheologice
arat@ clar c@, cei care constituiau populaAia de baz@, Bn primele secole ale erei noastre,
Bn spaAiul carpato-danubiano-pontic (ce dep@Cea teritoriul de ast@zi al 3omniei) au
fost daco-romanii Ci dacii liberi (deveniAi Ci aceCtia daco-romani pBn@ la urm@) Ci nu
sarmaAii de neam iranofon, sau seminAiile germanice (vandali, taifali, goAi). In ceea ce
priveCte pe mult discutaAii sarmaAi, care n-au p@truns pe teritoriul vechii Dacii decBt Bn
grupuri mici, izolate, este suficient s@ amintim c@ Bn #oldova dintre )arpaAi Ci %rut s-
au descoperit vestigii daco-carpice (aCez@ri Ci necropole) Bn peste '44 de puncte, iar
morminte sarmatice Bn numai 32. %roporAia este Ci mai concludent@, dac@ amintim c@
se cunosc peste 0G44 de morminte carpice Ci numai 064 sarmatice, cifr@ ce nu
egaleaz@ nici pe aceea a unei singure necropole carpice mai intens cercetate.
In leg@tur@ cu retragerea st@pBnirii romane (din anul !1G) trebuie spus c@ Dacia nu
a fost pierdut@ de imperiu Bn urma unor BnfrBngeri militare la nordul Dun@rii, ci ea a
fost abandonat@ de 5urelian din motive strategice, socotind c@ retr@gBndu-se pe linia
Dun@rii, pe un front mai scurt, Bnt@rit cu trupe aduse din Dacia, va opri incursiunile
<barbarilor= Bn imperiu. Dup@ retragerea st@pBnirii romane din Dacia unele grupuri de
00'
daci liberi din est Ci vest p@trund pe teritoriul fostei, provincii, Bnt@rind elementul
daco-roman, aCa BncBt, se poate spune c@ pierderile de populaAie suferite de provincia
Dacia, ca urmare a retragerii armatei Ci a unei p@rAi din p@tura Bnst@rit@ au fost
compensate prin p@trunderea de daci liberi.
5rheologic se constat@ c@ oamenii p@mBntului (daco-romanii) au r@mas de
nezdruncinat Bn spaAiul carpato-danubiano-pontic, tr@ind Bn anonimat, Bntr-o vreme
cBnd erau auzite tot mai puternic zarva Ci teama stBrnite de migratorii care atacau
imperiul, fapt ce e-plic@ de ce localnicii paCnici nu apar Bn izvoarele scrise. 5ceast@
populaAie format@ din daco-romani Ci daci liberi st@ la temelia poporului romn.

00G