62.

ION PILLAT (1891—1945)

PE ARGEŞ IN SUS

• Locul, importanţa şi etapele liricii lui Pillat.

• Pe Argeş în sus volumul amintirilor nostalgice..
—

• Aci sosi pe vremuri—poezia amintirii şi a „timpului pierdut.”

• „Mărimea unui poet se poate măsura în puterea lui de-a întineri şi duce mai
departe, scoţând-o din litera moartă a cărţilor şi trans-plantând-o (~itultetve) în
sufletul viu al vremii, tradiţia literară a naţiei sale.” scria Ion PilIat într-un eseu.
—

Peste douăzeci de volume de poezii, proză şi eseuri stau mărturie că Ion PilIat „a
întinerit şi a transplantat în suf1etul viu al vremii” tradiţia naţiei sa1e deci a fost un
—

mare poet.
Respectul şi cultul tradiţiei o moşteneşte de la familia sa vecbe de boieri,
cultura o dobândeşte la Paris, unde îşi ia licenţa la litere şi în drept.
Creaţia sa poetică ( vol. Visări păgâne, Pe Argeş în sus, Satul meu, Biserica de
altădată, Caietul verde, ş.a.) prezintă un echili-bru între aceşti poli contradictorii:
inf1uenţa occidenta1ă, universală dobândită la Paris şi inspiraţia autohtonă,
tradiţională a educaţiei din familie.
În 1944, cu un an înaintea morţii, pregăteşte ediţia definitivă de Poezii în trei
volume, parcurgând trei etape ale creaţiei sale.
I. Etapa parnasian-simbolistă, poezia începuturilor, influenţată de marii poeţi
parnasieni şi simbolişti ai literaturii franceze şi ger-mane.
11. Etapa tradiţionalistă (vol. Pe Argeş în sus, Biserica de altădată,ş.a.) cuprinde
poezii tradiţionale, simple, sentimentale despre pământul natal, copilărie.
111. Etapa clasicizantă (Caietul verde, ScutuJ Minervei, ş.a.) cuprinde poezii
inf1uenţate de „miracolul elen” (gorog csoda): formă perfectă, teme înalte,
—

echilibrul clasic al sentimentelor. Un poet matur, înţelept contemplă (szernk~1i)

viaţa, redă căldura vieţii sufleteşti, devenind cel rnai pur cântăreţ elegiac din
literatura romana:
„Sunt pasărea ce ţipă prin furtună,
Cu aripi arcuite peste mare.” (Implinire)
• Apărut în 1923, volumul Pe Argeş în sus cuprinde ciclurile