Apoi s-a ivit i ntre iudeo-cretini nclinarea spre erezie,
de vreme ce cereau cu struin a se respecta i n Legea
Nou multe obiceiuri din legea mozaic n care crescuser, n opoziie cu nvtura sntoas i adevrat cretin, descoperit Apostolului Pavel (I or! "", #$% "&, $% 'al! ", ""("#)! (I *im! +, ", +) Cuvantul Sf. Ioan Gura de Aur despre iudei: popor blestemat ce se inchina satanei, iar sinagoga lor este casa de desfrau Posted on 04/17/2011 by admin Cuvantul Sf. Ioan Gura de Aur (c. 347-407) desi pare aspru si nedrept, e cat se poate de adevarat si drept. Pe drept cuvant nuit !parintele saracilor, ocrotitorul vaduvelor", #land si serit cu inia, ult ilostiv, cand era vor#a de adevar, de credinta, de coproisuri, era aspru si tunator. $in cau%a sinceritatii si cura&ului sau a suferit toata viata pri'onit de eretici, iudei si pa'ani. (n scurt cuvant de ai &os pune in luina caracterul sau incorupti#il de idei straine )rtodo*iei, fiind odel pentru crestinii de a%i la arturisire si feritate. +arturie stau ana dreapta si urec,ea stan'a neputre%ite pana a%i, dupa -.00 ani de la adorire. /or#ele oaenilor la oartea sa, sunt cutreuratoare0 mai bine sa apuna soarele decat sa taca gura lui Ioan! $in fra'entul de ai &os reies uratoarele0 - sina'o'a &idovilor (evreilor) e casa de desfrau, inc,inare la idoli si pestera de tal,ari, inca de pe vreea Profetilor /ec,iului 1estaent si a +antuitorului2 - iudeii nu se inc,ina lui $une%eu ci satanei (ve%i Ioan 3,440 voi sunteti din tatal inciunii,iar tatal vostru e diavolul)2 - viclenia iudeilor e neasurata, ei tra' ereu la pier%are pe crestini (relatea%a o intaplare draatica)2 - iudeii au devenit din popor ales, popor #lesteat prin rasti'nirea +antuitorului luii. Cuvantul de la +atei 47045 e e*plicat de Sf. Parinti ca oent al #lesteului &idovilor0 Sangele Lui asupra noastra si asupra copiilor nostri!. 6lesteul nu dispare decat prin increstinare totala si sincera la crestinis (ve%i ca%ul lui Stein,ardt)2 - credinta noastra nu tre#uie sa fie aestecta cu influente pa'ane, iudaice si sectare (un senal de alara contra ecuenisului si sincretisului actual)2 - iudeii nu au niic #un in ei caci nu sunt pa'ani nestiutori de 7ristos, de $une%eu ci stiu 8e'ea, au au%it de +esia dar nu cred in 9l (pacat ipotriva $u,ului Sfant ce nu se iarta:2 pacat ipotriva evidentei si credintei)2 - sina'o'a e ai cuplita si ai vataatoare ca teplele pa'anesti, caci nu se &etfesc oi si tauri ci c,iar sufletele oaenilor (ducandu-le la pier%are prin inciunile evreilor). Stiu ca multi ii cinstesc pe iudei si socot ca vietuirea lor de acum este plina de buna-cuviinta. Acest lucru ma face sa smulg din radacina o astfel de parere! A spus ca intru niic nu-i ai #un teatrul decat sina'o'a. Si o voi dovedi cu spusele profetului. Doar nu sunt iudeii mai vrednici de credinta decat profetii! Ce spune dar Profetul? Fata de desfranata ti s-a facut fata! Fara de rusine te-ai facut tuturor! . !ar casa in care sta desfranata este casa de desfrau. Dar" mai bine spus" sina'o'a nu este nuai casa de desfrau si teatru, ci si pestera de tal,ari, si locuinta de fiare sal#atice. Pestera de #iena a a$uns pentru %ine casa voastra " spune Profetul. Casa lor n-a a$uns locuinta unei fiare oarecare" ci locuinta unei fiare necurate. Si mai spune Profetul& Am lasat casa Mea, am parasit mostenirea Mea. !ar cand Dumne'eu paraseste casa" ce nade$de de mantuire mai poate fi? Cand Dumne'eu paraseste casa" locul acela a$unge locuinta draceasca. Dar" negresit" mi se va spune ca si iudeii se inc#ina lui Dumne'eu. $oane fereste: Sa nu se spuna una ca asta: ;ici un iudeu nu se inc,ina lui $une%eu. - Cine spune asta? - Fiul lui Dumne'eu! Daca ati sti pe (atal %eu" spune )l" %-ati sti si pe %ine* dar nici pe %ine nu %a stiti" nici pe (atal %eu nu-+ stiti . Ce marturie mai vrednica de credinta decat aceasta sa-ti aduc? %ai indra'neste cineva dar sa spuna ca sinagoga nu-i locas de inc#inare la idoli" odata ce iudeii nu-+ cunosc pe (atal" odata ce iudeii +-au rastignit pe Fiul" odata ce iudeii au respins a$utorul Du#ului? !n sinagoga lor nu ! se slu$este lui Dumne'eu" Doamne fereste!Sina'o'a lor e locas de slu&ire idoleasca. Cu toate acestea" unii crestini privesc sinagogile ca pe niste locuri vrednice de cinste. Si asta n-o spun de la mine" ci o stiu din e,perienta. Acum trei 'ile -credeti-ma" nu mint. am va'ut cum o femeie libera" o crestina" cu buna-cuviinta in imbracaminte si purtari" era silita de un ticalos si un nesimtitor" dupa infatisare crestin / n-as spune ca un om care a indra'nit o astfel de fapta poate fi crestin adevarat / sa intre in sinagoga evreilor si sa $ure acolo pentru o pricina pusa de la el la indoiala. Femeia" apropiindu-se de mine" m-a c#emat in a$utor si mi-a cerut sa impiedic silnicia cea nelegiuita" caci nu-i era ingaduit ei" care se impartasise de Dumne'eiestile (aine" sa intre in sinagoga. Aprins de manie si inflacarat" n-am ingaduit sa fie tarata sa savarseasca nelegiuirea aceea si am smuls-o din mainile lui. +-am intrebat pe siluitor daca e crestin. Cand mi-a marturisit ca e crestin" l-am mustrat cu asprime* l-am facut smintit si neg#iob* i- am spus ca nu-i cu nimic mai bun decat un dobitoc" daca el" care spune ca se inc#ina lui 0ristos" taraste pe un altul in pesterile iudeilor" cei care +-au rastignit pe 0ristos. !-am vorbit mult. %ai intai l-am invatat din Dumne'eiestile )vang#elii ca unui crestin nu-i este deloc ingaduit sa $ure si nici nu-i este ingaduit sa sileasca pe altul sa $ure. Apoi i-am spus ca nu trebuie sa sileasca sa $ure nu doar pe un crestin" dar nici pe un necrestin. Dupa ce cu multe si lungi cuvinte i-am scos din suflet parerea cea ratacita" l-am intrebat de ce a lasat deoparte biserica si a tarat-o pe femeia aceea in sinagoga evreilor. %i-a raspuns ca i-au spus multi ca $uramintele facute in sinagoga au mai multa putere" sunt mai infricosatoare. +a au'ul acestor cuvinte" am oftat" m-am aprins de manie si apoi am ras iarasi. Am suspinat cand am va'ut cata putere are viclenia diavolului ca sa-i induplece pe oameni! %-am aprins de manie cand m-am gandit la trandaveala celor inselati. Si am ras" iarasi" cand am va'ut cat de mare si cat de cumplita este prostia celor inselati. 1-am spus si v-am istorisit acestea" pentru ca nu va induiosea'a" nici nu va doare de crestinii care sufera si savarsesc astfel de fapte. Cand vedeti ca unul dintre fratii vostri cade in niste nelegiuiri ca acestea" socotiti ca nenorocirea este a altuia" nu a voastra. Daca va tine cineva de rau" credeti ca va aparati spunand& ce ma priveste! " ce legatura am eu cu el! . 2u! Cel ce graieste asa graieste cuvinte pline de cea mai cumplita ura de oameni" pline de cru'ime diavoleasca. Ce spui? )sti om" esti si tu de aceeasi fire cu el" dar" mai bine spus" daca trebuie sa vorbesc de fire" ai un singur Cap" pe 0ristos" si mai indra'nesti sa spui ca n-ai nici o legatura cu madularele tale? Cum mai marturisesti atunci ca 0ristos este Capul 3isericii? Capul in c#ip firesc alatura toate madularele" le aduna si le leaga bine unele cu altele. !ar daca n-ai nici o legatura cu madularul tau" atunci n-ai nici o legatura nici cu fratele tau si nici nu-+ ai cap pe 0ristos. Ca pe niste copii ici va infricosea%a iudeii, si nu sititi. Dupa cum multe slugi rele provoaca #a' mult cand ii sperie pe copii cu masti infricosatoare si carag#ioase caci mastile prin ele insele nu sunt infricosatoare" ci par asa din pricina simplitatii mintii copiilor" tot astfel si iudeii ii infricosea%a pe crestinii care nu sunt destul de tari in credinta. Cu poate fi infricosatoare sina'o'a iudeilor, cand ea este plina de rusine si de ras, cand iudeii sunt niste i%'oniti, niste invinsi, niste osanditi< 4 Dar" mai bine spus" sinagoga este mai necinstita c#iar decat crasma! Sina'o'a nu este nuai locuinta de tal,ari si de crasari, ci locuinta de deoni. Dar" mai bine spus" nu numai sinagogile ci c#iar si sufletele iudeilor. Si asta voi incerca s- o arat la sfarsitul cuvantului. Ce iertare vei avea cand esti crestin pe &uatate< Credeti- ma" imi voi da mai degraba viata decat sa trec cu vederea pe unul pe care il stiu ca are o astfel de boala4 De este amestecat printre voi unul de alt neam" faceti-l cunoscut! nu ca sa-l omoram" cum sunt omorati tradatorii in armata" nici ca sa-l muncim si sa-l pedepsim" ci ca sa-l scapam de ratacire si necredinta" ca sa-l facem cu totul al nostru. Daca nu vreti sa faceti asa" ci-l ascundeti" desi il stiti" cunoasteti bine ca veti suferi aceeasi pedeapsa ca si el. Pavel supune la c#in si la pedeapsa nu numai pe cei ce savarsesc raul" ci si pe cei care ii incuviintea'a. !ar profetul David da aceeasi pedeapsa nu numai celor ce fura" ci si celor care alearga cu ei. Si pe buna dreptate* caci cel care il stie pe cel ce face raul si-l doseste si-l ascunde" ii da prile$ sa a$unga si mai nepasator si-l face sa savarseasca raul cu mai multa libertate. )u tocmai pentru asta mai cu seama urasc sinagoga si imi provoaca de'gust" pentru caiudeii ii au pe profeti, dar nu cred in profeti" pentru ca citesc cartile, dar nu priesc arturiile. !ar fapta aceasta este mai cumplita decat ocara! Spune-mi" daca ai vedea ca un om cu viata sfanta" stralucit si vestit ar fi tarat intr-o crasma sau intr-o pestera de tal#ari" si acolo ar fi ocarat si lovit" si ar suferi cea mai gro'ava bat$ocura" spune-mi" ai admira crasma sau pestera pentru ca sta acolo bat$ocorit acel mare si minunat barbat? 2-o cred! Dimpotriva" tocmai pentru aceasta ai uri mai mult locul acela si ai fugi de el! Gandeste la fel si despre sina'o'a. Iudeii i-au luat acolo cu ei pe profeti si pe +oise nu ca sa-i cinsteasca, ci ca sa-i ocarasca si sa-i necinsteasca. Ce ocara mai mare pot aduce acestor sfinti decat spunand ca ei nu stiu de 0ristos si nici n-au spus ceva despre venirea +ui!" decat invinuindu-i ca nu cunosc pe Stapanul lor si 'icand ca au aceeasi necredinta ca si ei? Spune-mi" nu-i oare loc de necredinta" c#iar daca nu-s idoli acolo" locul in care locuiesc demoni? ;u-i oare ai are vataarea sufleteasca in locul acela unde se aduna uci'asii lui 7ristos, unde este i%'onita crucea, unde este ,ulit $une%eu" unde nu se cunoaste (atal" unde se ocaraste Fiul" unde se leapada #arul Sfantului Du#" dar" mai bine spus" unde sunt c#iar demonii? !n templul idolilor necredinta e vadita si descoperita* nu poate momi cu usurinta si nici nu poate insela pe un om cu minte si intelept* in sinagoga iudeii spun ca se slu$este lui Dumne'eu" ca sunt urati idolii" ca sunt cinstiti profetii* prin aceste cuvinte pregatesc momeala si ii prind in laturile lor pe crestinii simpli si nepriceputi. Prin urmare" sunt la fel de necredinciosi si iudeii" si paganii" dar inselaciunea savarsita de iudei e mai cumplita. In sina'o'a lor se afla un &ertfelnic, &ertfelnic neva%ut de inselaciune: Pe el nu se &ertfesc oi si tauri, ci suflete de oaeni. )ste insa timpul sa arat ca si demonii locuiesc acolo nu numai in sinagoga" ci c#iar in sufletele iudeilor4 -din Cuvantul ! impotriva iudeilor. Cititi si #ttp&55666.ioanguradeaur.ro57895c-u-v-a-n-t-u-l-i