Algeria

Algeria, situat n nord-vestul Africii pe coasta Mediteran, este a doua ar ca ntindere din
Africa dup Sudan. Are ca vecini Marea Mediteran la nord, Tunisia la nord-est, Libia la est,
Niger la sud-est, Mali i Mauritania la sud-vest i Maroc la vest, precu i c!iva "iloetri din
teritoriile ane#ate din Sa$ara %ccidental. &enuirea Algeria, deriv de la capitala rii, Alger,
care provine de la cuv!ntul arabic care desenea' insulele referindu-se la cele patru insule din
apropierea coastei care au e#istat p!na la unirea lor cu continentul n ()*). %raul a fost fondat
n secolul + de ctre roani.
,ea ai are parte a 'onei de coast este deluroas, uneori c$iar untoas, acolo e#ist!nd
c!teva porturi iportante. -ona de la sud de coast, cunoscut ca Tell, este fertil. Mai spre sud
n ncep un ii Atlas i de ertul Sa$ara. Alger, %ran i ,onstantine sunt principalele ora e.
&eertul Sa$ara acoper apro#iativ ./0 din totalul teritoriului, unde populaia este concentrat
n oa'e ncon1urate de nisipul deertului. 2este 3/0 din populaia Algeriei locuiete de-a lungul
coastei Mediterane, pe doar (*0 din suprafaa rii. Munii Atlas strbat Algeria de la est la vest
de-a lungul Mediteranei. ,el ai nalt v!rf este Ta$at 4 5//5 situat n Munii A$aggar. 2e
versantul cu e#po'iie nordic sunt ploi nsenate cantitativ n tipul iernii, pe c!nd pe versantul
sudic i platourile interne, plou foarte puin.
2rincipalele orae sunt Alger, %ran i ,onstantine. Algeria este divi'at n 6. de provincii.
&AT7 87N79AL7
2opulaia: 5*..(6.///
-iua naional: ( noiebrie 4 ;-iua 9evoluiei<
,apitala: Alger= 5./>/.///
Suprafa: *.5(..?6( "p
Libi oficiale: arab @dialect &ar1aA apro#. ./0, france', liba berber
9eligie: Musulan
Moneda naional: &inar algerian
Mu'ica algeriana
Ra @arab: BCDA este o for de u'ic popular, originar din %ran, Algeria din
u'ica beduinilor, cobinat cu u'ica spaniol, france', african i arab. ,uv!ntul ra n
liba arab nsean Eopinie<.
Fnterpre ii de raG sunt nui i cheb sau sheikh= aceast tradi ie a aprut n ora e ca %ran, n special
n r!ndul oaenilor sraci. ,!ntat de cele ai ulte ori de brba i, la sf!r itul secolului ++,
acest stil a nceput s fie c!ntat i de feei.
Alger capitala Algeriei
Alger@arab HIJKLMJ, al-Jazer= araba algerian: HNJOP, berber: &'aQer, A este
capitala Algeriei i a provinciei Alger. Se situea' n partea central-nordic a rii i este un
iportant port la Marea Mediteran. Rn */(/ %NS estia c popula ia etropolitan era de
5.)?6./// de locuitori.
A e'at de-a lungul golfului Alger i coloni'at pentru pria dat de fenicieni, a fost guvernat ai
t!r'iu de roani. A fost distrus de vandali n secolul al T-lea, dar a renscut sub o dinastie
berber n secolul al +-lea. ,!nd a fost aenin at de spanioli, la nceputul secolului al +TF-lea,
eirul a apelat la piratul otoan Uarbarossa care i-a e#pul'at pe spanioli i a plasat Algerul sub
doina ia Fperiului %toan. Algerul a devenit ba'a cea ai iportant a pira ilor ,oastei
Uerbere pentru o perioad de 5// de ani= n cele din ur, activit ile lor au fost stopate de o
arat aerican condus de Step$en &ecatur. Vrance'ii au cucerit ora ul n (.5/ i l-au
transforat n cartierul general al iperiului lor colonial din Africa. Rn Al &oilea 9'boi
Mondial a devenit cartierul general al Alia ilor din Nordul Africii i, pentru un tip, capitala
provi'orie a Vran ei . Rn anii (3)/ a fost punctul central n capania pentru
independen a Algeriei. &up ob inerea acesteia, Alger a devenit centrul politic, econoic i
cultural al rii.
Constantine ( Qasantina) capitala estului algerian.
%rasul ,onstantine se intinde , plin de pitoresc, pe un podis urias. Acest oras nebisnuit , cu o
aplasare ideala din punct de vedere strategic , a fost colonie roana pe vreea iparatului
,onstantin @ de unde i se trage nueleA , ai tar'iu a fost cucerit de turci si france'i.
Aplasat la are inaltie ->)/ etri deasupra nivelui arii, deasupra unei fale'e , ,onstantine
este considerat capitala estului algerian. Fncon1urat de 'iduri edievale , lasa uneori ipresia ca
unei ase'ari in care tipul s-a oprit in loc.

,el ai repre'entativ eleent al vec$ii colonii roane este defileul raului Wandi Ar-9ual
@ adanc de 5// etrii si cu o latie de pana la 5>/ etriiA.
Marginile acestui canion neobisnuit de fruos, cu pereti aproape verticali, sunt unite prin patru
poduri de diensiuni gigantice. Acest defileu adanc incon1oara orasul aproape in totalitate.
Fstorie
,artagine'ii care au inteeiat orasul ,irta pe locul etropolei conteporane ,onstantine erita
sa fie felicitati : ei au gasit un teren ideal pentru construirea unei cetati inaccesibile dusanilor .
Avanta1ele locului au fost apreciate si de roani care i-au supus pe cartagine'i pe vreea
ra'boaielor nuidiene din sec. ( i. Xr. 9e'istenta populatiei a dus la i'bugnirea unor revolte ,
dupa una dintre acestea iparatul roan Ma#inus a dat ordin ca orasul sa fie distrus , in anul
5((.
Ase'area a fost refacuta de urasul sau ,onstantin , astfel a inceput perioada de glorie a orasului
nou- ,onstantine.
Luptele pentru aceasta ;perla bi'antina< au continuat , astfel in sec +TF ase'area a devenit
resedinta guvernatorului turc A$ed Uei si s-a bucurat de o scurta perioada de independenta.
Fntre (.5> si (.5? ,onstantine a fost cucerit de france'i . A$ed Uei a fost obligat sa fuga si s-a
ascuns in untii Al-Auras de unde a continuat lupta ipotriva invadatorilor , pana in (.6..
Fn anul (3)6 Vrontul de 7liberare Nationala @VLNA algerian a instigat in oras si in intregul
district adinistrativ o revolta ipotriva regiului colonial france' , scanteie de la care lupta
pentru independenta s-a raspandit in intreaga tara.
&upa nuirea unui guvern algerian provi'oriu , in anul (3). , presedintele de 8ualle a tinut un
discurs eorabil in ,onstantine si a anuntat : inceputul sfarsitului coloniei france'e. Tara si-a
redobandit independenta in anul (3>*.
Fn anii >/ ai sec. ++ , ,onstantine a reca'ut intr-o letargie tipica unui oras de provincie de
diensiuni edii, dar continua sa fascine'e, fie si nuai prin fruusetea defileului raului Wadi
Al-9ual, care il incon1oara.
Fnfatisarea etropolei ,onstantine s-a transforat radical in anii ?/ ai sec. ++ cand au fost
construite nueroase case. Fn pre'ent , ar$itectura oderna doina partea estica si cea sudica a
orasului.
Fn centrul orasului odern se afla 2iata ( Noiebrie @ 'iua nationala a AlgerieiA unde se
intersectea'a principalele artere rutiere locale.
,e erita va'ut : Yasba$ , area Mosc$ee , osc$eea Sala$ bei-construita in (??> este o
capodopera a ar$itecturii turcesti , Mu'eul de Ar$eologie , defileul Wadi Ar- 9ual si
podurile , valea Xaa , untele Zabal ,$ettaba , citadela cu cisternele roane , palatul lui
A$ed Uei.
,onstantine nu a fost niciodata un are centru industrial insa indeplineste functia de centru
econoic al regiunii estice a tarii . La (/ " sud de centrul orasului se afla un aeroport
intenational .