Filehost Povesti Terapeutice Pentru Suflet

118
Culese de Laureniu Marius Dragomir

www.lmdragomir.ro
118
Calul cu doua capete
Michel Dufour, 1993, Allegories pour guerir et grandir, Les Editions JCL INC,
Ottawa

Traiau odata intr-o tara e de-a intre!ul "erde, incon#urata de ca$ii si a#isti
$inunate, doi cai cu tinuta $andra si de$na% &ceste doua ani$ale, un $ascul si o fe$ela,
erau er$anent i$reuna% Di$ineata foarte de"re$e ii uteai "edea sarind si fu!ind e
ca$iile "er'i% Le lacea sa fie i$reuna si rietenia care ii le!a era foarte $are% Nu se
desarteau niciodata( se #ucau i$reuna, $ancau i$reuna si dor$eau unul lan!a altul%
)entru ni$ic in lu$e ei nu ar fi accetat sa se seare% Intr-o noate, cand dor$eau
unul liiti unul de altul, ei au facut le!a$antul de a nu se desarti indiferent ce s-ar fi
inta$lat% O 'ana le au'i le!a$antul si ii intre*a(
-Ce "a doriti+
- ,a fi$ intotdeauna i$reuna, rasunsera ei fara e'itare%
,i deandata dorinta lor se si reali'a% -ana ii transfor$ase intr-un sin!ur cal, nici
$ascul, nici fe$ela, dar cu doua caete $inunate% Caii acccetasera cu $are *ucurie
transfor$area% De acu$ inainte, ei nu $ai a"eau $oti" sa se in!ri#ore'e in le!atura cu ceea ce
ar !andi sau ar sune celalalt, entru ca nu se desarteau niciodata%
Totusi, intr-o *una 'i, se inta$la ce"a rau% .nul din caete a inceut sa se si$ta rau
si sa ai*a stari de indiso'itie ciudate care se a$lificau e 'i ce trecea% &tunci, caul celalalt
a inceut sa se in!ri#ore'e( ce a"ea sa I se inta$le si lui+ Ce riscuri erau sa ai*a si el aceeasi
*oala+
Cele doua caete inceusera sa discute si dua ce au stat *ine e !anduri, I-au cerut
'anei sa-I transfor$e din nou si sa de"ina ce au fost $ai inainte%
,i dorinta lor a fost din nou indelinita%
Cele doua ani$ale si-au recaatat raid sanatatea si "eselia dar intelesesera ca
autono$ia lor era funda$entala si ca uteau la fel de *ine sa se odihneasca sau sa colinde
a#istile sin!uri sau i$reuna, continuand sa tina unul la altul%
Doresti sa fii intotdeauna i$reuna cu cel care iti este dra! + Ca arinte iti iu*esti atat
de $ult coilul ca "rei sa fii $ereu alaturi de el, $ancand, #ucandu-"a, dor$ind intotdeauna
i$reuna+
Doresti sa nu te seari de artenerul/a tau/ta, chiar faceti un le!a$ant sa nu "a
desartiti nicioadata+ 0rei sa afli in totalitate ce !andeste, ce face celalalt+
In"ata din e1erienta celor doi cai ca odata ce doua ersoane isi ierd indi"idualitatea
si se unesc intr-un sin!ur tru, unul dintre ei se oate i$*olna"i iar celalalt "a fi in!ri#orat de
ce I se oate inta$la si lui%
Descoera-ti caacitatea de a tine foarte $ult la celalalt, de a-l iu*i si in acelasi ti$
lasa-ti roria ersoana sa se de'"olte autono$%

2 2 2
118
Misterul roscovanei
Ottawa

Traia odata o $inunata isicuta de an!ora care se nu$ea 3osco"ana% Desi traia intr-o
casuta fer$ecatoare, ea nu era fericita defel entru ca aici, lucrurile nu se etreceau
intotdeauna asa cu$ ar fi dorit ea%
In fa$ilie a"ea adeseori sicane si tot felul de lucruri de'a!rea*ile% .neori fratele sau
$ai $are o a!asa si o tachina rea $ult4 alteori $a$a sa stri!a sau chiar ii inter'icea sa
actione'e asa cu$ i-ar fi lacut% &stfel, in casa, 3osco"ana a"ea rareori linistea dorita si se
si$tea adeseori *ine sin!ura cu ro*le$ele sale%
&$icii de la scoala credeau ca 3osco"ana 'a$*este rea utin4 uneori ea area foarte
o*osita, atat de o*osita incat casca la ore% ,i erau norocosi rietenii care reuseau sa-i
"or*easca, entru ca 3osco"ana era utin "or*areata% 3areori sunea ceea ce !andea%
Intr-o 'i, 3osco"ana aare in clasa cu totul altfel% Ce schi$*are5 Era aroae
incredi*il5 Curios lucru, inceand din aceasta 'i 3osco"ana suradea tot ti$ul4 este lina de
ener!ie la scoala si rietenii se in!ra$adeau in #urul ei entru a au'i ce sunea, atat de $ult si
*ine "or*ea% &"ea o $ulti$e de lucruri de sus sau de o"estit5 Dar, ce s-a inta$lat+ De
unde aceasta $odificare de co$orta$ent+ Mister5 Doar 3osco"ana stia cu ade"arat ce se
inta$lase%
.nii o"estesc si a'i ca 3osco"ana "ede acu$ lucrurile altfel entru ca o 'ana *una i-
ar fi dat cura#ul sa infrunte dificultatile% &ltii sun ca un $a!ician i-ar fi dat talentul de a-si
schi$*a $odul de a "edea lucrurile, entru ca 3osco"ana ar a"ea acu$ un *uton $a!ic de
care se oate folosi oricand si cat de des doreste%
Eu a$ au'it sunandu-se ca acest *uton ar fi ur si si$lu lasat e lo*ul urechii sale
drete% 3osco"ana nu il oate "edea% Dar *utonul $a!ic este acolo intr-ade"ar, entru ca
3osco"ana nu tre*uie decat sa-si frece lo*ul urechii drete si de indata *utonul $a!ic face
$inuni%
,i ce $inuni5 6ratele $ai $are este ener"ant+ Ma$a este nera*datoare+ Tata este
furios+ 3osco"ana nu se $ai lasa ranita de atitudinea celorlalti% 3osco"ana are *utonul $a!ic,
de care se foloseste% ,i ea il utili'ea'a atat de des cat are ne"oie% ,i de fiecare data cand
3osco"ana se foloseste de *utonul sau $a!ic, se si$te *ine si din ce in ce $ai *ine% Iata5 ,i
asa continua $isterul 3osco"anei% Ea utili'ea'a *utonul sau $a!ic si de fiecare data in ini$a
sa este tot $ai *ine%
,i in ofida tuturor dificultatilor e care le intalneste, 3osco"ana surade si are
intotdeauna o $ulti$e de lucruri de o"estit rietenilor sai%
,i$ti ca te raneste co$orta$entul ne!ati" al celorlalti fata de tine+ Te influentea'a
intr-o asa $asura incat referi sa iti restran!i co$unicarea cu ceilalti, sa te retra!i in
sin!uratate+
&$inteste-ti ca 3osco"ana a reusit sa infrunte dificultatile, sa-si schi$*e $odul de a
ri"i lucrurile, sa se si$ta din ce in ce $ai *ine, utili'and *utonul $a!ic%
,i tu oti sa-ti descoeri roriul tau *uton $a!ic entru a a"ea tot $ai $ulta
incredere in tine, entru a-ti e1ri$a ne"oile, suararile, referintele, senti$entele, entru a te
si$ti *ine i$reuna cu ceilalti si cu tine insuti%
2 2 2

118
Printesa mlastinilor
Ottawa

Era odata, intr-un oras foarte indeartat, in aroierea unui rau, o rintesa *roasca
care era foarte fericita rintre ai sai%
Intr-o *una 'i, a fost o furtuna $are care a inundat o arte din oras% .n "al enor$ a
luat cu el rintesa care s-a a!atat de un ar*ore care lutea e rau%
)rintesa noastra a"ea sa esue'e la cati"a 7ilo$etri deartare, intr-un alt oras% Era trista
si de'orientata entru ca isi ierduse toata fa$ilia%
0roia sa-si faca noi rieteni ( facea iruete de toate felurile, lan!ea, se i$in!ea in
altii si uneori chiar se urta "iolent, dar ni$eni nu recunostea in ea $area rintesa%
La un $o$ent dat ii "enise ideea sa-l consulte e $arele "ra#itor al orasului care ii
e1lica frustratiile e care ea le traia, sunandu-i(
Cred ca erai rintesa in orasul tau% Cred ca esti foarte inteli!enta4 iti sta in utere sa
arati celorlalti cine esti cu ade"arat% ,i aceasta nu *ruscandu-i e ceilalti entru a ti-i face
rieteni, ci $ai de!ra*a facandu-le $ici ser"icii, sunandu-le cu"inte fru$oase si fiind atenta
la ceea ce ei traiesc8
Dua aceasta con"ersatie, rintesa - *roasca isi $odifica coorta$entul si atitudinea
fata de ceilalti se schi$*a e 'i ce trecea% Ea isi facu o $ulti$e de a$ici si in anul ur$ator,
orasul a nu$it-o rintesa $lastinilor%
Te afli dearte de casa, fa$ilia, rietenii de acasa nu sunt lan!a tine, sau oate chiar ai
ierdut o ersoana dra!a si de aceea esti trist si de'orientat + 0rei sa-ti faci noi rietenii si nu
reusesti si chiar $ai $ult ceilalti nu-ti recunosc "aloarea e care ai a"ut-o+
&i e1e$lul rintesei *roaste care $odificandu-si co$orta$entul si atitudinea si-a
facut o $ulti$e de a$ici, de"enind rintesa $lastinilor%
Iti sta in utere sa iti faci rieteni, sa te de'"alui celorlalti cu ade"arat, sa te afir$i, sa
arcur!i un roces al de"enirii de sine, al de'"oltarii ersonale%

2 2 2
118
Acvila regala
Ottawa

.n fer$ier descoerii intr-o *una 'i un cui* de ac"ile a*andonat, cu un ou in el% Lua
oul si il use in cui*ul unei !aini din o!rada sa%
,e nascu, in $i#locul !ainilor, o asare de toata fru$usetea care in"ata desi!ur sa se
oarte ca o !aina%
6er$ierul se ocua $ult de noua sa 9!aina: si facea totul entru a o rote#a% O rasfata
si ii aducea i$ediat tot ceea ce aceasta cerea% &c"ila !aina de"enea e 'i ce trece foarte
deendenta de fer$ier, care nu-si dadea sea$a de raul e care il face%
La un $o$ent dat, ac"ila "a'u e cer o asare $are care lana si suse(
- Intr-o 'i si eu "oi '*ura ca aceasta asare% &tunci, fratii si surorile sale au inceut sa
rada de ea% 3usinata, re!reta ca susese aceste cu"inte si continua sa $anance !raunte din
tarc%
Intr- o *una 'i, o 'ana *una trecu e acolo si "a'u ac"ila re!ala "e!etand in $i#locul
!ainilor% &tunci ea ii suse fer$ierului(
- Cred ca iti iu*esti foarte $ult asarea ta rara, dar cred ca nu-i faci nici un ser"iciu
tinand-o in aceste conditii% Te !andesti rea $ult la tine% &ceasta asare nu este fericita si
atunci cand "a fi rea $are nu-si "a $ai de'"olta calitatile sale e1traordinare si otentialul sau
neli$itat%
& doua 'i, dua ce a stat e !anduri, fer$ierul nostru a luat asarea in $aini si a
lansat-o in aer% &c"ila a a"ut din fericire ti$ sa-si deschida ariile si sa ateri'e'e #alnic e
a$ant, in hohotele de ras ale !ainilor%
Dar o$ul nu se descura#a, ci urca e acoerisul ha$*arului si suse asarii(
- Esti o ac"ila, '*oara5 ,i o lansa in aer% Dintr-un refle1 sontan, ac"ila isi deschise
ariile, lana cate"a secunde deasura curtii si ateri'a in $i#locul !ainilor ui$ite8
&tunci fer$ierul urca $untele din aroierea fer$ei sale si lansa ac"ila sre cer% Cu
*atai de arii din ce in ce $ai $ari, ac"ila inceuse sa '*oare fericita e cer, din ce in ce $ai
si!ura de ea%
)eriodic, ea re"enea sa-l "ada e fer$ier si e rietenele sale, !ainile, care o
considerau de acu$ inainte ceea ce ea era intr-ade"ar, o ac"ila re!ala%
Te recunosti in atitudinea surarotectoare a fer$ierului + Oferi celorlalti chiar si fara
a-ti cere + &i tendinta de a-i rote#a, rasfata e ceilalti, intr-o ase$enea $asura incat le cree'i
o deendenta de tine+ Te lasi rote#at, rasfatat, condus, de ceilalti fara sa-ti dai sea$a+
&$intesteti de fer$ier, care dua ce a fost consiliat de 'ana cea *una, a dat dru$ul
ac"ilei din o!rada sa, lansand-o in aer entru a-si deschide ariile sa '*oare%
&$intesteti de ac"ila care desi crestea alaturi de !aini, a"ea dorinta de a '*ura recu$
o ac"ila re!ala%
,i tu iti oti redirectiona atentia dinsre ceilalti sre tine, lasandu-le celorlati
autono$ia necesara entru a de"enii ei insisi, entru a-si de'"olta o $ai *una incredere in
roria ersoana%

2 2 2

118
Accidentul de schi
Michel Dufour, 1993, Allegorie pour guerir et grandir, Les Editions JCL INC, Ottawa

Ji$$; facea schi inca din coilarie% )articiase chiar la co$etitii de sarituri si se
clasa de o*icei rintre ri$ii% Era foarte $ultu$it de sine si toti rietenii il ad$irau
Intr-o fru$oasa dua a$ia'a, era foarte fericit sa faca ceea ce ii lacea sa nu$easca
schi de ri$a"ara, dar in ur$a unei $iscari !resite a iesit de e artie si s-a lo"it de o stanca%
& a"ut ne"oie de a#utorul sal"a$ontistilor entru a a#un!e la oalele artiei si a tre*uit
sa fie dus la sital entru ca a"ea un icior rut%
Ji$$; era foarte suarat sa ter$ine se'onul in acest fel, dar isi sunea ca a"ea
suficient ti$ ana la toa$na ur$atoare entru a se "indeca%
I s-a i$o*ili'at !a$*a in !his si a fost ne"oit sa se delase'e cu car#e% Toti aroiatii
sai i-au sarit in a#utor entru a-l sustine in aceasta e1erienta% Dua atru sata$ani i s-a scos
!hisul si si-a inceut e1ercitiile de fi'ioteraie, continuand sa se sri#ine la $ers de car#e%
In cursul celei de-a cincea sau a sasea sedinte, teraeutul sau il sfatui sa $ear!a fara
suort dar lui Ji$$; ii era tea$a sa-si lase !reutatea e iciorul cu ricina4 refera sa astre'e
car#ele entru ca cu ele se si$tea in si!uranta%
&oi fi'ioteraeutul continuand sa faca e1ercitii cu Ji$$; ii reeta ca era "indecat dar
fara nici un re'ultat% )rietenul nostru astra $ereu car#ele%
In fine intr-o fru$oasa di$ineata de "ara, iesind de la o sedinta de trata$ent, Ji$$;
dadu cu "ite'a dru$ul car#elor si o lua la fu!a entru a sal"a un coil care era e unctul de-a
fi lo"it de o $asina%
)urtand coilul in *rate entru a-l aduce la $a$a sa, isi dadu, dintr-o data, sea$a ca
$er!ea e a$*ele icioare, fara ro*le$e si fara nici o e'itare%
Cu lacri$i in ochi $a$a coilului ii $ultu$i entru actul sau de cura# si ii suse ca
atunci cand il "a'use arasind clinica, credea ca era ranit, dar acu$ isi dadea sea$a sa se
inselase, entru ca a"ea in fata ei un tanar care area in lina for$a% La acestea Ji$$;
rasunse rintr-o clatinare a caului si un suras eni!$atic%
Intelesese riscul la care s-a e1us actionand astfel, si-a dat sea$a de ti$ul e care l-a
ierdut si ca acu$ ar utea sa faca o $ulti$e de lucruri%
3eintorcandu-se acasa, citi in ochi *unicii sale adorate, *ucuria da a-l "edea co$let
"indecat, lin de si!uranta%
,i$titi ca "a este frica sa incercati de unul sin!ur, a"eti ne"oie de sustinerea celorlalti,
a arintilor, sotilor, rofesorilor, rietenilor+
3ea$intiti-"a ca si Ji$$; era staanit de frica, dar, fara e'itare a dat dru$ul car#elor
entru a sal"a un coil% Ji$$; si-a redo*andit si!uranta de sine, increderea in sine% ,i "oi
uteti5

2 2 2
118
A 18-a camila

)o"estirea are un <nceut tra!ic( .n *eduin, e cale s= $oar=, iul
s=u e cei trei fii ?i le sune(
9Toat= a"erea $ea sunt 1@ c=$ile% Ai c>nd "oi $uri aceste c=$ile "= "or r=$>ne "ou=%
Bie, care e?ti cel $ai $are dintre fiii $ei, <Ci las $o?tenire #u$=tate din c=$ile% Bie, cel de-al
doilea fiu al $eu, <Ci las $o?tenire o trei$e din c=$ilele $ele, iar Cie, cel $ai $ic, a noua
arte din c=$ile%:
Du= ce *eduinul $oare ?i fiii <l l>n! cu resectul cu"enit, a#un! la $o$entul <n care
tre*uie s=-?i <$art= c=$ilele% Dar fiind cu totul 1@ c=$ile, nu se <nCele!eau deloc asura
<$=rCelii ?i nici o <$=rCeal= nu =rea a fi echita*il=% Ai <n ti$ ce se certau, se <nt>$l= c=
trecea e acolo un *=tr>n c=lare e o c=$il=, care nd desre
ce era "or*a, <?i oferi a#utorul% Ai iat= cu$ roced=(
9Eu sunt disus s= adau! c=$ila $ea la ale "oastre, ca s= le ute$ <$=rCi coect% Deci,
acu$ a"e$ 1D c=$ile% Tu cel, $ai $are dintre fii, ai $o?tenit o #u$=tate din c=$ile, deci 9
c=$ile sunt ale tale% Tu, cel $i#lociu, ai dretul la o trei$e din c=$ile, deci E c=$ile sunt ale
tale% Ai tu, cel $ai $ic, ai a noua arte din c=$ile, adic= F c=$ile sunt ale tale% 9
Cei trei fii erau fericiCi c= <$=rCiser= c=$ilele <n $od corect, a?a c= nului% &cesta se urc= e c=$ila lui ?i lec= $ai dearte%
G 9HEHFI 1@ c=$ileJ
2 2 2
118
Fanteie de vara cu !mar "ha##am si cu un $an de Foc
6lorinela &nca 0asilescu

,oarele, <nc= fier*inte la ora asfinCitului, co*oar= ador$it <n casa-cutor de la ca=tul
lu$ii, arunc>nd snoi cara$el de lu$in= e str=duCele <ntortocheate ale Neisha*urului, ora?ul
cl=dit de &llah <n ro"incia Khorasan din nordul Iranului% 6iind <nc= 'i, ni$eni nu se
<ncu$et= s= lute cu aiele ?i l=ncile de foc c='ute din carul astrului% Oa$enii stau ascun?i <n
"enele su*terane ale ora?ului de"enite redute su* scut r=coros <n luta ine!al= cu str=lucitorul
Ma!hri*% Din astfel de locuri, ascunse de erdele !rele ?i arfu$ate se aud doar ?oate ?i
*ol*oroselile <nfundate ale nar!hilelelor% Niciun suflet - nici de o$, nici de do*itoc - nu
str=*ate a?e'area%
C>nd, deodat=, un tur*an sar!e ta*loul cu orna$ente orientale, aduc>nd <n eisa# o
at= de culoare, turcoa', o $i?care <$leticit= de a?i ?i o "oce r=!u?it= ce aduce de ?tire c=
O$ar Lhi;at at-Din &*u I-6tah I*rahi$ al-Kha;;a$ iar a c='ut <n =cat, uit>nd cu"intele lui
&llah )rea<naltul( 9Ei te <ntrea*= desre "in ?i desre $a;sir% ,une( MNn a$>ndou= este $are
=cat ?i sunt ?i unele foloase entru oa$eni, dar <n a$>ndou= =catul este $ai $are dec>t
folosulO5: G&l-PaQara ( F19J
O$ar a!it= aerul din #urul s=u cu $i?c=ri a$le ale $>inilor% Diri#ea'= orchestre
in"i'ile de <n!eri care <l <ncon#oar= des-c>nt>ndu-i le!ile sfinte, ?i c=rora le r=sunde <n le!ea
o$eneasc=(
9Ma do#eniti ca "esnic sunt *eat% Ei *ine, sunt5
Necredincios $a faceti% ,i ce daca-i asa+
)uteti orice sa suneti e socoteala $ea%
N$i aartin% )riceeti+ ,i sunt ceea ce sunt5:
Dar <n!erii nu n!= firicelul "iu de nectar ade$enitor ?i-un de$on, c>Ci de$oni sunt acu$ <n #urul
lui O$ar, cocoCaCi chiar e tur*anul lui turcoa'+ Mii, 'eci de $ii( ne!ri, al*i, rose, cu ochi
triun!hiulari, co'i catifelate ?i coite dulci5 Nntinde $>inile s= rind= unul, $=car, s=-l ue-n
*ot, dar toCi sar ?i disar, aoi aar ?i-l tra! e *=tr>nul O$ar din colCul u$*ros al str='ii su*
*anul fier*inte de e cer%
Cu ochii deschi?i sre ,oare, stri!=(
9&$ <ntre*at ,a"antul si-a$ <ntre*at si ,f>ntul,
,er>nd c-au sa $a-n"ete sure$a-nteleciune%
,i dua-at>ta r>"na at>t se oate sune(
Ca a$ "enit ca aa si-o sa leca$ ca ">ntul%
Te chinuieste !>ndul ca faci $ereu acate%
Din orice *ucurie o "ina ti-ai facut%
E fara rost tristetea, Kha;;a$, caci dua $oarte
0eni-"a sau iertarea sau neantul a*solut% :
Nici de$oni, nici oa$eni ?i nici <n!eri, nici <nsu?i El, &llah, nu-l ot <ns=i$>nta5
Moti"ul este lesne, O$ar iu*e?te, iar a?ii lui <$leticiCi, e dru$ul c=tre ea ornir=% Este
st=>nul lu$ii, ca orice <ndr=!ostit5
9Tu "e'i doar aarente% .n "al ascunde firea%
Tu stii de $ult aceasta% Dar ini$a fira"a,
Tot "rea sa $ai iu*easca% Caci ni s-a dat iu*irea
&sa cu$ unor lante le-a dat &llah otra"a%
Ni$ic nu $ai $-atra!e% Da-$i "in5 Nn asta seara
Cea $ai fru$oasa ro'a din lu$e-i !ura ta%
Da-$i "in5 ,a straluceasca arins la fel ca ea5
Cainta $ea sa fie ca *ucla ta, usoara%%%:
Ora?ul se rote?te-n .ni"ers, ase$eni unui der"i?, sau ini$a <n ietul lui O$ar
dansea'=+ ,u* soarele ornit sre so$n, oetul cade <n !enunchi, r>'>nd% Nu-i as= de ni$ic,
dec>t de fatul c= $oartea-i e dearte, ca iu*ita(
9)utina aa si utina <ine
118
,i ochii tai <n u$*ra arfu$ata%
N-a fost sultan $ai fericit "reodata
,i nici un cersetor $ai trist ca $ine%:
T=r=*oiul de e strad= adun= reede oa$enii a$orCiCi <n #urul <nCeletului ne*un% &t>ta
!ri#= nici de fii lor nu au, ca de acest *=tr>n a c=ror "or*e, uCini le deslu?esc% Doi "l=#!ani,
ne!ustori de cafea, sar de du= tara*= ?i-l ridic= e O$ar, care se lut= acu$ cu soarele, cu
raful, cu iu*irea, cu de$oni ?i alcool, dar ?i cu doi netre*nici care nu-i dau ace ?i c=rora la
r>ndul lor, le stri!=(
9,a-ti faci utini rieteni, din tine nu ie?i,
Caci rea des falsitatea credinCa ne-o <nfran!e5
Cand Ci se intinde-o $>n=, Rnainte de-a o str>n!e,
L>nde?te-te c=, oate, te "a lo"i-ntr-o 'i5:
Lu$ea se str>n!e, uit>nd de luta cu Ma!hri*, care-i dearte, acu$, e c>nd O$ar,
doar la doi a?i%%% Ochi ne!ri, curio?i, f=r= ast>$=r, caut= tur*anul turcoa' <n $ulCi$ea
r=s=rit= din ereCi% Da, iat=, <nCeletul <?i face loc, dar <ntre el ?i oa$eni o alt= lu$e "ine,
lu$ea ideilor ce Cine, orice oet dearte de cetate5
,f>r?esc aici o"estea% PeCia de cu"inte-i *oal= !rea, cine s= ?tie asta+5 .itaCi-"= la
$ine, $=-$*=t cu a= rece, doar recitind catrene%%% Dar nu <$i as=, O$ar e l>n!= $ine,
?otindu-$i la ureche(
9De $oarte nu $i-e tea$=%%%
)refer fatalitatea acestea, celeilalte, de a $= fi n=scut%%%
0iaCa, ce-i, un *ine+5 Dar eu nu le-a$ cerut5
)=strea'=-Ci, Doa$ne, darul ?i inutilitatea5:
2 2 2
118
%am&arul Cerului

D! sau '() milioane de stele
0a fi odata, ca niciodata, ca daca nu ar fi, nici aceasta o"este nu si-ar a"ea locul% ,e
intele!e ca nu "a fi o o"este oarecare, ci o una de soi ales, ca orice lucru ce schi$*a la un
$o$ent dat cursul lu$ii Gnu nu$ai care sti$ noi ca este a noastra, ci chiar a tuturor lu$ilor,
unele necucerite, inca, altele, doar, uitateJ%
Misterioasa inta$lare nu ii "a a"ea ca destinatari e cei care nu cred <n o"esti, cu
toate ca este osi*il ca odata rostita si ascultata, chiar si oa$enii $ari, "or ri$i in sufletele
lor $ute, culori, "i*ratii, note $u'icale, iar aoi acorduri <ntre!i%%%
,e $ai intele!e, de ase$enea, ca acest roces, foarte co$licat de felul sau, nu se "a
reali'a, nici el, oricu$, la inta$lare, ci dua un al!orit$ $a!ic% G0edeti+5 )rea utini sunt
cei care $ai cunosc uterea si rostul o"estilor%%%J &*ia, dua o sata$ana intrea!a, o"estea
ce a fost o"este se "a i$lini, intoc$ai% Nu $a intre*ati de ce, entru ca inca nu "a ot
rasunde, este o taina, iar "oi, cei ce $a asculati nu ati ri$it, decat ri$a nota( Nota DO de
la Dor de Micul )rint%
*+ de la *e,nt-lnire sau '('...
)este nici doua 'ile, un o$ care oarta in sufletul sau S9S de !anduri, se "a si$ti
sin!ur si a*andonat% ,i entru ca tristetea sa ii fie i$osi*il de suortat, o*li!andu-l la !esturi
care in situatii $ediocre nu le-ar fi facut, o$ul cu S9S de !anduri se "a afla e o la#a ustie%
Marea cal$a, aroae ine1istenta( nici "al, nici escarus, nici cora*ie cu irati, nici
!ea$andura, niciun al*atros% Doar el, ca o *orna intre i$ensitatea de nisi si i$ensitatea de
aa%
Dua ce "a incerca $area cu de!etul se "a retra!e definiti" e uscat, e nisiul
fier*inte, care "a face cele S9S de !anduri sa clocoteasca, in $intea nefericitului, ase$enea
ceaunelor folosite altadata in o"estile cu cani*ali% )este nici doua 'ile, acest o$ "a de"eni
fara sa intelea!a ce i se inta$la, ri'onierul unui tri* ati$as si laco$, tri*ul roriei $inti%
Cu totii sti$ ca in astfel de ca'uri ai ne"oie de cine"a, ai ne"oie de cel utin un
rieten, dar el nu "a a"ea e ni$eni si ni$ic, in afara celor doua i$ensitati, aa si nisiul% ,i
cand "a crede ca ni$ic nu oate fi $ai rau, iata "a $ai descoeri inca o i$ensitate Gde asta
data in interiorul luiJ, un dor nedeslusit de o anu$ita "oce, ce n-a $ai au'it-o niciodata, dar
fara sa caute e1licatii la ceea ce si$te, el stie ca si 0ocea se afla, rin si$atie, in cautarea
lui%
,e <ntele!e ca nu "a fi deloc surins cand i se "a adresa <ntre*area(
0rei sa-ti desene' o *arca+
,i!ur ca "reau, dar nu a'i, $aine5 "a rasunde te$ator, fara sa se intoarca% 0a asteta
incordat rasunsul, ana ce "ocea iti!aiata "a cirii alte sunete-cu"inte%
Cu$ cre'i, dar a'i a$ creioanele ascutite, asa ca *arca "a iesi $ai ele!anta, cu linii
drete, si!ure, care o "or face $ult $ai raida% ,i astfel si sansele sa a#un!i $ai reede in
lu$ea ta, sunt $ult $ai $ari% Cu$ ai a#uns aici+
M-a$ ratacit%
&tunci, te ro!, lasa-$a sa-ti desene' o *usola5
Cu sufletul cat un *o* de ier, o$ul se "a intoarce catre locul de unde ii "a fi rasarit
$inunata "oce%
M. de la Mirare sau '(/...
Cu un surtuc "erde, nici rea <nalt, dar nici rea scund Gca$ cat ar a"ea un *aiat "oinic
de e Terra la "arsta de 9 aniJ, Micul )rint nu area deloc deran#at de ri"irea nauca a o$ului
cu S9S de !anduri, care, iata, se $ai in$ultisera cu unul Gasa ca "a a"ea din acel $o$ent S9T
de !anduriJ( ce cauta un rint <n ustiul lui clocotitor+ In astfel de ca'uri ra$ai fara cu"inte,
chiar si atunci cand esti ratacit si nu ai *usola Gsau, $ai ales atunciJ% In cele din ur$a, ca si
cu$ ar face cel $ai !reu !est din lu$e il "a <ntre*a, nu cu$ il chea$a, ori daca "rea o
ortocala, ori daca a "a'ut fil$ul cu ,ider$an, ci sec(
Ce cauti+
118
&$ "enit din nou5
&i $ai fost aici+
Da, de$ult%
&i "enit la $ine+
Micul )rint nu ii "a rasunde% Ti$ul "a fi foarte retios entru el, asta datorita
$isiunii i$ortante ce o "a a"ea de indelinit si care-l "a o*li!a sa araseasca $icuta si
$inunata lui laneta%
FA de la Faraonul ,ntelept sau '(0...
0rei sa-ti desene' o *arca+ ,une-$i reede, ca tre*uie sa lec% &$ tre*uri i$ortante
de re'ol"at, care nu suorta a$anare%%%
De data aceasta, o$ul nu-i "a rasunde5 0a ra$ane ne$iscat in fata coilului, un ic
altfel decat il descoerise el, de$ult, intr-o o"este cu un a"iator%
Micul )rint este $ult $ai fru$os decat si-l i$a!inase ilustratorii cartilor% )ri"indu-l,
"a a"ea sen'atia ca Micul )rint e $ai $ult $ai $ult decat atat, e"oluase, oate era acu$
)rintul, sau, de ce nu, Marele )rint5 &ceste !anduri, S9E la nu$ar, i se "or na'ari la "ederea
ochilor lui% Este un $are ri"ile!iu sa ri"esti un ersona# de o"este in ochi5 Iar ochii
Micului )rint sunt ase$eni cerului% &se$eni cerului <ntr-o noate de "ara, cand <n!erii,
lictisiti de efortul de a astra taine celeste, lasa arinse toate stelele, trasfor$and lu$ea intr-o
sala $a!ica de *al% Ce acat ca toc$ai in acele $o$ente oa$enii dor$, cautand fara rea
$are succes, $inuni e tara$ul incetosat al "isului%
,e are ca nu-ti lace sa calatoresti cu *arca% Nu-i ni$ic, iti "oi desena un a"ion, de
dra!ul unui "echi rieten al $eu care $-a <n"atat $ulte $istere si care $i-a dat si adresa
ulti$ului 6araon <ntelet% &cest detaliu nu l-a scris <n cartea desre noi, entru ca era un $are
secret, la fel de $are ca Tara$ul lacri$ilor%
1!L de la 1olutia salvatoare sau '(2...
Mai traieste cine"a <n ustiul asta+5 "a <ntre*a o$ul, contrariat% E "reun alat in
aroiere+ Desre ce faraon "or*esti+
0or*esc desre ulti$ul 6araon <ntelet, dar care nu $ai locuieste de$ult e laneta ta%
&ici, nu stiu daca ai o*ser"at, inteletii nu $ai "or sa-si faca dru$% El traieste acu$,
i$reuna cu $ai $ulti faraoni e o constelatie la dreata de laneta $ea, careia ii sune$
Orion% Din cand in cand ne face$ cu $ana si ne tri$ite$ rin inter$ediul $eteoritilor
ra#ituri si se$inte de flori rare%
,i atunci, daca e atata <nteleciune in alta arte si atata fru$usete si $ult $ai $ulta
stralucire, ce cauti aici, in fata $ea, e laneta $ea, in ustiul $eu+
Incei sa te ase$eni cu un *ancher, considerand ca totul iti aartine% Nu este chiar asa%
.ite, de e1e$lu nisiul%%%
Ce este cu nisiul+ Este nisiul $eu, cel utin cel care se !aseste in sandalele $ele%%%
Ma arde, il destest5 Ma or*este5 Nu a$ unde sa-l arunc, ca l-as arunca%
Nu este asa% Locul tau nu este aici, e clar ca te-ai ratacit% Te ro!, lasa-$a sa-ti desene'
o *usola5 )ornesti e dru$ul tau, iar eu i$i "ad de trea*a%
Ce acti"itati $a#ore oate desfasura, in dita$ai ustiul, un rint $ic+ Daca <$i
rasun'i, lec de *una "oie, fara *arca si fara *usola%
Intr-o seara l-a$ in"itat e ulti$ul 6araon intelet sa ri"i$ i$reuna un aus de
soare% Totul era ca de o*icei, insa de o intensitate $ai $ica% .nele stele nu $ai straluceau ca
altadata si, din o"este in o"este, a$ a#uns sa !asesc solutia sal"atoare entru stelele care se
coc si cad, ase$eni $erelor, erelor si castanelor%
6ara indoiala aceste e1licatii erau cele $ai stranii lucruri e care o$ul le au'ise in
"iata lui% )ri"indu-l e Micul )rint, "a deslusi ca "or*ele lui sunt ade"arate, si chiar el "a
incee sa se !andeasca la stralucirea tot $ai esto$ata a stelelor Gca si cu$ !andurile care le
urta ana atunci nu ar fi fost de a#unsJ ,urrin'ator de reede, "a anula celelalte !anduri din
$intea lui si "a de"eni arti'anul stelelor-$ere, stelelor-ere si stelelor-castane%%%
Ce tre*uie sa face$+
LA de la Lacrimi de 3ericire
118
Tre*uie sa lan!e$, doar ca $oti"ul tre*uie sa fie fericirea, nu furia, nici durerea si
nici sai$a% Tre*uie sa lan!i de fericire5 Eu $a "oi !andi la floarea $ea iu*ita, tu te "ei
!andi la ceea ce-ti aduce fericire, dar o fericire atat de $are, incat la un $o$ent dat, sa nu $ai
incaa in suflet, si sa erua afara din el, intr-un flu"iu fier*inte din neste$ate stralucitoare%
&ceste neste$ate se "or rosto!oli din suflet e o*ra#i, iar de e o*ra#i, e nisiul fier*inte%
E1licatia Micului )rint nu-l "a surrinde e o$ul ratacit in ustiul clocotitor, ci ur
si si$lu, il "a *loca% La cat de disus si dedicat era ideii doar cu cate"a secunde in ur$a, e
atat era de contrariat si neincre'ator, acu$, de acesta ro*a 9"ite#easca:% )rintii nu lan!, nici
$acar de fericire, deoarece se !andesc, ase$eni o"estitorilor-fauritorilor lor, ca ni$eni nu
are ne"oie de rinti lan!aciosi% Dar, se are, ca "re$urile se schi$*a, iar lansul "a de"eni
ocuatia lor rinciala5%%%
1. de la 1inguratate
,i "a ri"i cu$ din ochii Micului )rint, ase$eni cerului <ntr-o noate de "ara, c>nd
<n!eri lictisiti de efortul de a astra taine celeste, lasa arinse toate stelele, transfor$and
lu$ea intr-o sala $a!ica de *al, i'"oraste un rau stralucitor, care se rosto!oleste de e o*ra#ii
trandafirii <n icuri de aur e nisiul clocotitor% &oi, cu$ acesta "a cule!e cu o satula de
ar!int $ar!elutele din raful rins de lacri$ele fer$ecate si cu$ le "a ase'a, retios, intr-un
siet de cristal%
&cu$ este randul tau5
Dar ochii o$ului "or ra$ane seci% )entru a doua oara in "iata se "a si$ti sin!ur,
arasit de el insusi% Nici un !and *un, nici o floare rea iu*ita nu-i "a lu$ina sufletul%
Ce faci cu $icul tau te'aur+
Do de la Dovada ca e4ista minuni
Mai stau un ic cu tine, aici, e laneta ta, aoi ornesc sre 6araonul intelet, care
$a asteata in stralucitoarele !radini de e Orion% 0o$ resara cu !ri#a uii de stele, aoi le
"o$ canta si rosti oe'ii de dra!oste, iar ei "or transfor$a iu*irea noastra entru ei, <n
lu$ina% E un rocedeu ce are co$licat, dar nu este5 ,i, uite, asa, stelele-$ere, stelele-ere
si stelele-castane se "or utea desrinde linistite din coroana celesta, ornind in alte $inunate
calatorii, fara ca sala de *al sa-si iarda din stralucire%
Cand o$ul ratacit in ustiul clocotitor "a au'i toate acestea, fara sa stie cu$, ca-ntr-o
$inune, din ochii lui "or incee a se ra"ali neste$ate% ,ufletul ii "a fi "iu, iar el se "a si$ti
ase$eni un rint, chiar daca o*ra#ii ii "a a"ea acoeriti de lacri$i%
6iecare "a orni, $ai dearte, e calea lui, calcand cu !ri#a nisiul fer$ecat din
ha$*arul cerului%
Cheia 1ol
Cu$ aceasta o"este inca nu s-a inta$lat, ai !ri#a, cititorule, ca daca, din inta$lare,
tu "ei fi cel ratacit in ustiul clocotitor, nu te seria si asteata, alaturi de un in!er, $inunea5
Iar, $ai aoi, cand din nou "ei transfor$a ustiul in !radina stralucitoare, fa-ti ti$ si
recunoaste e cer, $acar una din lacri$ile tale5
2 2 2
118
Povesti din Arcana Ma5or6 7riasul care nu stia cat de urias este

,i a fost Luni, aoi Marti, aoi toata 'iua lui Mercur, aoi cea a lui Juiter, *ine-
facatorul, si dru$ul .riasului nu-si !asea sfarsit% ,i noatea lu$inata de Luceafar il !asi din
nou la oalele $untelui ce urta e ta$la lui Castelul% ,i era trist .riasul nostru, si ni$eni
din lu$e nu stia ricina acestei inne!urari% UIar are toane5U "ociferau *a*ele in inteleciunea
lor%%%
,i satul din aroierea casei lui se schi$*ase, odata cu schi$*area culorii sufletului
sau% ,i fara sa sun ni$ic din ce nu ar fi ade"arat, a$ "a'ut cu ochii $ei cu$ oa$enii, de la o
"re$e, inceura a se inchina cand asii .riasului '!uduiau fata ortii lor, oa cadelnita
intrarea in *iserica, iar coiii se ascundeau, care incotro, intr-un Ude chiarU de-a "-ati
ascunselea%
,i chiar daca ni$eni nu $ai "or*ea cu el, iar el nu cauta "or*a cu ni$eni, $untenilor
le era dor de .riasul lor, asa cu$ ii o*isnuise, "esel, *un, inde$anatic, !ata oricand sa
$estereasca o #ucarie entru un icione de o$, ori se reare "reun lu! !reu% insa, are-se,
acele "re$uri nu a"eau sa se intoarca rea curand%%%
,i il lasau oa$enii intr-ale lui si se ru!au entru el, fiecare cu$ stia si la cine stia $ai
uternic, sa "ina din nou ri$a"ara in tinului lor% Nu "-a$ sus, dar de cantecul ce-l canta
intr-una .riasul deindea "enirea este acest tinut, ierdut de ti$ si cronicari, a norilor cu
loi sau cu "ant, cu "ifore sau tra'nete, sau a soarelui, cu caldura si rod%
&sa ca, de $ult nu $ai lu$inase &strul cel Mare ferestrele sar$anilor si $arunteilor
oa$eni%
,i sa nu $ai lun!i$ "or*a, ca asta'i ti$ul are asul $ai $are decat altadata, "a
sunea$ ca noatea de 0ineri il !asi e .riasul cu ochi al*astri la oalele $untelui, e care
nu a"ea "oie sa urce% .itase cine i-a sus, dar el stia, una si *una, ca nu a"ea "oie, dretul si
caderea sa urce si sa colinde turnurile Cetatii de e cul$e% Dar "isa intr-una Cetatea% Doa$ne,
dar ce "ise $ai "isa, de cu !andul nu !andesti si nici o carte de o"esti nu descrie "isele
rietenului nostru urias cu ochi al*astri5
,i nu $ai a"ea liniste, si $ai stia ca daca nu orneste sa cucereasca Cetatea el nu "a
$ai fi nici urias, nici o$, nu "a $ai fi ni$ic, si cu si!uranta "a ra$ane sin!ur, fiindca
oa$enii il "or uri si alun!a, dar cel $ai $ult s-ar uri el insusi%
,i astfel, si-a luat ini$a in dinti si s-a ornit a urca% ,i a a#uns la oarta Castelului% ,i
oarta, ca orice oarta de cetate era lina de lanturi si lacate% ,i isi dadu sea$a, si cre'u ca
totul e ierdut% ,i daca tot era acolo, inceu a cerceta ce e dincolo de oarta, si "a'u toate
$inunatiile ce le "isase el, si cu ochii inchisi, si cu ei deschisi% Da, totul era acolo, ca in "isul
lui5 Mai utin el, care statea neutincios in fata ortii castelului% ,i atunci, dintr-o data, o
furtuna ne*una se de'lantui, de-i urta e oa$eni e sus, ca e uful de aadie%
.riasuleee, oreste-te, nu $ai !andi rau si sal"ea'a tinutul noastru5 stri!au, intr-un cor
tra!ic si aerian, $arunteii% insa uriasul nu-i au'ea, nu $ai au'ea ni$ic%
Dar, dintr-o data, lan!a el aaru un ici, cu arul $ulticolor, de 'iceai ca un curcu*eu
'anatic si-a facut cui* e caul lui%
,i-l trase de ca$asa(
Vei, uriasule, uita-te la $ine5
Cine esti+
Cu$, cine sunt, nu $a recunosti+
Nu, leaca5
Nici n-ai cu$, eu sunt din alta o"este ce inca nu a fost scrisa, dar din lisa de
insiratie si ai cu sea$a ca situatia se co$lica, &nca $-a tri$is e $ine la inaintare, sa-ti
"or*esc% ,tii, sunt un fel de urtator de cu"ant, entru ca oa$enii o*isnuiti, si $ai cu sea$a
care traiesc acu$ e )a$ant nu ot "or*i asa usor si cand "or ei, cu uriasii%%%
.riasului, chiar daca nu ii era e lac inter"entia ate$orala, il ri"ea e ici cu coada
ochiului, $ustacind(
&sa, continua5%%%
118
De"ine interesant+
De"ine, insa nu-ti fa serante rea $ari, ca nu-$i rind eu $intea cu tine5 )iei din fata
$ea, ana nu-ti lun!esc urechile5
6ara a #uca inti$idarea, coilul isi continua rele!erea, ca de e un soclul infaili*il(
Eu $i-a$ in"atat relicile si le sun% Trea*a ta ce "ei face in continuare, dar uita-te, si
tu, in #urul tau, cu$ '*oara oa$enii si casele in toate directiile% Nu ti se are ca e1a!ere'i cu
suararea+
Cu$ 'iceai ca te chea$a+ Tuna "ocea uriasului, care inceu a-si freca al$ele,
antrenandu-le entru o *atalie cu turul antalonilor "ar!ati ce atarnau e $icut%
Nu ti-a$ sus cu$ $a chea$a, entru ca nu $-ai intre*at ana acu$% Nu$ele $eu
este &;an, dar $ai a$ si alte "ariante de nu$e% inca nu e ni$ic si!ur% ,unt o schita%
Pun5 ,i, de ce $a deran#e'i din diserare+
&sa tre*uie, rosti cal$, an!elic, urtatorul de curcu*eu% E1ista un scenariu urias, $ult
$ai urias ca tine, in care scrie ca noi doi tre*uie sa "or*i$%%%
I-au'i5
Eu, ersonal, cred ca tu te si$ti un outsider G"a i$a!inati fata uriasului cand aude
acest cu"ant si radeti5J, dar aceasta stare nu rere'inta neaarat ce"a rau%%% intele!i+
Nu rea5 3asunde uluit uriasul, care se co*ori din inalt ana la inalti$ea nasului
$icului intelet, cu "ocatie de sihoteraeut%
Te !asesti ur si si$lu intr-o stare de tran'itie, care ii ine*uneste e toti cei din #urul
tau%%%
&sa%%%
Tot ce tre*uie sa faci este sa nu te deschi'i in fata suferintei si a durerii% )ri"este, cate
ra"a!ii sunt in #urul tau%%% 6ii urias si descurca-te sin!ur, ca in ro*le$a care o ai nu te oti
*a'a e ni$eni%
Mai, $ucea, arca &;an iti sune%%%
Ti-a$ 'is, e o "arianta, sunt in ro"i'orat5
Ia du-te tu in%%% o"estea ta si lasa-$a e $ine cu%%% castelul $eu5
O%K%, no ro*le$, $oshu5 Ma retra!, oricu$ nu esti co$unicati"% 6aci o!linda5
,i iciul leca, cu cui*ul de curcu*eu e ca, cu tot% Disaru la fel de $isterios, dua
cu$ aaru%
,i ofta uriasul, ri"ind la oarta cetatii% Era fer$ con"ins ca nu "a trece niciodata de
ea% Ce era $ai !ra", ca iata, are si "edenii $ulticolore, usti infatuati care ii dau sfaturi%
,farsitul lu$ii, nu alta, sau oate doar sfartitul o"estii%%%
,i era atat de con"ins ca nu trece de oarta incat nu o*ser"a ca lanturile si lacatele de
e ea nu erau nici rinse, nici incuiate% De fat, oarta era deschisa, iar Castelul il asteta, lin
de "isele lui%%% Tot ce tre*uia sa faca era sa intinda $ana, sa i$in!a oarta incetisor, fara u'
de efort urias%%% ,i asa a si facut, $ai tar'iu, dar in cele din ur$a%%%
,i acu$, de cate ori ii intalneste e oa$eni, care sunt toti *ro'ati unifor$ Gla ce ,oare
*un si *land acoera tinutul lor5J, .riasul cu ochi al*astri le sune, a*ordand o atitudine
inteleata( UOri de cate ori ne si$ti$ Ue dinafaraU, in noi se tre'este acel senti$ent de coil
nea#utorat, senti$ent adanc inradacinat in e1erientele coilariei% Dra$a este ca fiind atat de
rofund, sunte$ tentati sa-l reactuli'a$ $ereu si $ereu, la fel ca o laca "eche e un
!ra$afon harait% 0ine un $o$ent cand ai ri"ile!iul sa oresti !ra$afonul% Dara$a-l cu
iciorul, stri"este-l cu ciocanul, si nu te $ai lasa chinuit de acele idei ca nu esti Usuficient deU
entru a fi accetat sau inclus% )oti deschide orice oarta, a#un!and acolo unde "isele
construiesc realitatea, inaintea taU%%%
Moshule, daW de unde cunosti $ata atatea cu"inte #$e7ere+ Eu, unul, nu le-a$ $ai
au'it rin artile locului% intele! astia ce le sui, sau te asculta asa, doar sa nu le strici "re$ea+
.ita-te la ochii lor, se uita un uncte fi1e, ca sa nu 'ic Uin !olU5
.riasul se intoarce contrariat% Cine indra'neste sa-i intrerua discursul ce l-a facut
cele*ru este noua tari si tot atatea $ari+ il recunoscu e ici%
&;ane, inca nu te-ai UintruatU in o"estea ta+
inca nu, sunt in stand-*;%
118
&sa%%%
M-a$ !andit sa dau o tura, sa te salut, oate "rei sa $a $ai intre*i cite ce"a8 ,tii, a$
coeficientul de inteli!enta este $edie, oate te a#uta8
infuriat, uriasul se ridica cu !andul sa-l rinda de ciuful $ulticolor e &;an, dar%%%
,TO)555
&;an se intoarce acasa, la $ine si se asea'a cu$inte si ra*dator intr-unul din
*u'unarele de la #acheta% Este seara, oate, sau%%% chiar nu contea'a ce $o$ent al 'ilei%
Indiferent cand, o"estitorul, daca "rea, une unct o"estii si tra!e un ui de so$n, ador$it
si descantat de roriile-i cu"inte%
.riasii oate s-au retras in castelele lor uriase, line de "ise uriase, care atunci cand nu
$ai au loc in ca$arile de acolo, $ai sare, cate unul, si se ierde in lu$ea noastra%
2 2 2
118
Povesti din Arcana Ma5or6 +scape

0a fi odata, ca niciodata, o fe$eie tanara si fru$oasa, si e cat de fru$oasa, e atat de
desteata, care intr-o seara de ri$a"ara "a descoeri cu stuoare ca *iroul ele!ant si
conforta*il in care se afla oarta in el at$osfera unei redute% 0a distin!e, cu ui$ire, cu$ nori
de raf si fu$ o ascund de restul lu$ii, care nu disare, ci se reface intr-un nesfarsit luton
de e1ecutie% &ude, clar, 'an!anitul ar$elor de foc si suieratul rastiilor ta$e% Nu stie daca a
$ai trait sec"enta asta, sau a "isat-o, nu stie nici daca ceea ce distin!e este real sau inchiuire%
,in!ura certitudine este fatul ca sai$a si sin!uratatea nu i-au fost niciodata straine% Ini$a ii
"a *ate $ai reede, "a inchide ochii, incercand sa scae de nalucire, dar se ascunde unde nu
tre*uie, inchi'andu-se inconstient chiar <n cutia )andorei, in roria $inte% 0a uita, inca
odata, ca aceasta slu#itoare, si$la si i$ertinenta, atat asteata, un infi$ se$nal, entru a
relua co$anda( ULandeste, !andeste si iar !andeste, si "ei !asi solutii5 Oare+
6e$eia fru$oasa, si e cat de fru$oasa, e atat de desteata, "a fi din nou isitita de
$inte, care ii "a u$le fruntea de $ecanis$e, !ura de "or*e !oale si laude desarte, care ii "a
olua linistea, ase$eni unei "erita*ile u'ine de adus ar!u$ente si oinii%
Cand se "or inta$la toate acestea, ni$eni nu-i "a fi in rea#$a% Institutul "a fi !ol%
.n ortar lictisit, "a face sin!ura ani$atie% )e el nu il oate che$a% Nici $acar nu-i cunoaste
nu$ele% In incercarea de a i$in!e i$a!inea de'olanta si a$enintatoare a frontului in"i'i*il,
$ainile se lo"esc de tastura co$uterului, 9sin!urul cole! inteli!ent:, cu$ il alinta% Cu el
de'ertea'a% 9Escae: si are control asura norilor si ti$ului% ,crie auto$at% De!etele
dansea'a un ste ne*un, iar din core!rafia lor furi*unda tasnesc cu"intele ce co$un de$isia
din re'ent% O fe$eie fru$oasa, si e cat de fru$oasa, e atat de desteata, "a scrie(
9O ra#itura cu cacao si o *e'ea% Ce ale!i+ Dar dintre trecut si "iitor+ )entru $ine este
o sin!ura ale!ere, intotdeauna arie' e "iitor, e ro' si dulce% Daca nu as fi atat de
conditionata de le!ile acestui uni"ers, in acest $o$ent as fi o fe$eie de DT de ani% &sta $i-as
dori asta'i, da, sa $a tre'esc fara 'or di$ineata si fara desfasuratorul o*li!atoriu al
ur$atoarelor ore5 Mi-as de'$orti sufletul, incet, aoi casa, titil, cu aro$e uternice de cafea,
"anilie si aine roasata% Mi-as saluta teleatic neotii si straneotii, aoi coii, care sunt
dearte, in trecutul $eu% &r fi inca tineri, de fat coii, daca stau *ine sa $a !andesc%%%
De ce atat de dearte de 9acu$:+ ,i$lu, entru ca atunci cand "rei sa leci cu
ade"arat, iti ale!i o destinatie indeartata, din care sa-ti fie i$osi*ila intoarcerea in rutina
locati"a, entru te si $iri ce $oti"e, care de o*icei nu sunt reale si nici ale tale% Cand esti
foarte dearte, ni$eni nu te chea$a, iar daca o face, nu te "a acu'a entru intar'iere% &sa si
cu ti$ul, este *ine sa te alun!i, strate!ic, cat $ai dearte de 9a'i:, astfel incat orice i$uls al
re'entului catre tine sa-si iarda din intensitate si i$ortanta%
Cu$ oti leca in "iitor+5 ,i$lu, iti doresti5 Tu "rei sa leci+ Este destul de !reu la
inceut, dar aoi, aceste escaade te acaarea'a $ult $ai uternic decat osesi"ul do$n
Trecut, din si$lul $oti" ca "ariantele "iitorului sunt infinite% )ersonal, atunci cand $a intorc
in 9fil$ul ce a fost:, $a lictisesc in!ro'itor% Oricat de interesanta ar fi o elicula, dua 1X
"i'ionari, !ata, e consu$ata5 )ot inter"eni cu alta !a$a de senti$ente, interretari si, $ai
ales, #ustificari, dar in"aria*il entru $ereu aceeasi fa'a, entru $ereu acelasi !est, entru
$ereu aceleasi cu"inte, entru $ereu acelasi nod relational, entru $ereu acelasi rahat, in
care nu $ai ot schi$*a ni$ic5 ,i, "reau, nu "reau, $a incarc cu frustrari sau odioase
co$le1e de "ino"atie, ori $a fi1e' erle1 in fata unui ta*lou care $a hinoti'ea'a si $a
scoate definiti" din $ine, traind reetent in 9transa: si nesansa trecutului% In "iitor, lucrurile
stau altfel, oti intinde coarda, te oti #uca, iar consecintele nu sunt !ra"e, ca acu$, in re'ent,
cand $i'and !resit "rei i$ediat altce"a, dar nu se $ai oate% &ceasta !ratiere din cusca
otiunilor otri"ite este accesata cu arola 9nu-e1ista-tar'iu:, entru ca in "iitor nu e1ista
9rea tar'iu:, asa cu$ nu e1ista ceasuri in $iscare, din straniu - la <nceut - $oti", ca nu
e1ista ti$%
Ti$ul nu $-a a#uns, inca, sa faca ra"a!ii, sa-$i intinda corul fi'ic in li$itele
for$ale care-$i sunt alocate ca $uritoare% Cu$ sunea$, daca nu as fi atat de conditionata de
118
le!ile acestui uni"ers, in acest $o$ent as ale!e sa fiu o fe$eie de DT de ani, care nu$ai daca
"rea ea traieste un an intr-un an, care nu$ai daca "rea s-ar tre'i, s-ar ridica din at, si-ar
de'$orti sufletul, incet, aoi casa, titil, cu aro$e uternice de cafea, "anilie si aine
rosata%:
Dansul "a incre$eni% Mintea se "a asea'a cu-$inte la locul ei% &fara, seara de
ri$a"ara "a desena e cer cu culori arilice% E ace+
2 2 2
118
8rans3ormarea
Ion Dafinoiu, Elemente de psihoterapie intergrativa, Editura )oliro$, FXXX
Traiau odata, e fundul unei $lastini, cate"a lar"e care erau foarte nedu$erite in
le!atura cu ceea ce se inta$la cu suratele lor dua ce acestea se urcau la surafata, deoarece
nici una dintre ele nu $ai re"enea in locul de unde lecase% Curioase si chiar usor seriate, ele
s-au sfatuit si s-au hotarat ca ri$a dintre ele, care "a leca, sa se intoarca si sa le o"esteasca
cu$ este acolo sus%
6oarte curand una dintre ele a si$tit un i$*old ire'isti*il de a leca si a inceut sa
urce usor e tulina unei flori% &#un!and e etalele florii, ea s-a odihnit utin, si, incet, incet,
a inceut a se schi$*a, ana s-a transfor$at intr-o suer*a li*elula% ,i-a luat '*orul, dar n-a
uitat de ro$isiune si a incercat fara success sa atra!a atentia lar"elor ra$ase in $lastina% ,i-a
dat sea$a intr-un tar'iu ca, desi surorile ei, e care le "edea acolo #os, ar fi utut s-o "ada,
nici una n-ar fi reusit sa recunoasca in fru$oasa li*elula lar"a care fusese odata%
2 2 2
118
8randa3irul cu spini
Ion Dafinoiu, Elemente de psihoterapie integrativa, Editura )oliro$, FXXX

Intr-o ri$a"ara, !radinarul unui i$arat i-a adus acestuia un trandafir $inunat, e
care il culti"ase cu $ulta !ri#a% I$aratul l-a luat in $ana, incantat de fru$usetea lui, dar,
inteandu-se in sinii lui, l-a scaat din $ana% 6urios, l-a certat e !radinar( 9De!ea*a ai
lucrat cu atata sar!uinta, floarea ta nu este erfecta% 0e'i de lucrea'a $ai *ine, altoieste-l,
incearca sa o*tii un trandafir fara sini, si "ei fi *ine raslatit%:
Lradinarul s-a intors in !radina lui, si dua $ai $ulte incercari, a reusit sa o*tina ceea
ce i se ceruse 3eede a dus trandafirul i$aratului% &cesta l-a luat in $ana si s-a *ucurat cand
a "a'ut cat de neteda ii era tulina, dar, cand l-a dus la nas entru a se *ucura de arfu$ul lui,
a constatat cu surrindere ca nu a"ea nici un $iros% 9Ce ai facut cu trandafirul+:, l-a intre*at
i$aratul, din nou furios, e !radinar% 9Nu $ai are arfu$ul $inunat e care i-l stia$%:
9I$arate:, a sus !radinarul, 9orice lucru se schi$*a daca "rei sa-l altoiesti% ,i ni$ic
e lu$ea asta nu este fara cusur, ar*ori, flori, oa$eni% &stfel si acest trandafir, ori inteaa si
are $iros, ori nu-nteaa, dar ra$ane fara nici un arfu$%:
2 2 2
118
*ugaciunea potrivita
Ion Dafinoiu, Elemente de psihoterapie integrativa, Editura )oliro$, FXXX
Doi tineri casatoriti si-au cu$arat o casa si s-au !andit s-o sfinteasca entru a a"ea
noroc cat ti$ "or locui acolo% L-au che$at e reotul satului si au re!atit o $asa
i$*elsu!ata cu care sa incheie cere$onia% La'da a"ea cele $ai *une intentii si dorea sa-si
do"edeasca $aiestria culinara% Cand a adus insa $ancarea, fe$eia si-a cerut scu'e entru ca
*ucatele re!atite de ea erau ca$ arse% In ti$ ce !atise, ea citise diferite ru!aciuni, in
seranta ca $asa "a a"ea success% )reotul i-a 'a$*it rietenos si i-a sus( : Este *ine sa te
ro!i, dar data "iitoare cand intri in *ucatarie, roa!a-te dintr-o carte de *ucate%:

2 2 2
118
Povestea celor trei &atrani
,'erena Na!;
& fost odata ca niciodata%%%
Intr-o di$ineata insorita, o fe$eie a o*ser"at trei *atrani care stateau in fata casei sale%
Nu-l cunostea e niciunul dintre ei, dar si-a dat sea$a ca sunt o*ositi si fla$an'i si i-a in"itat
inauntru%
Patranii au intre*at(
- Dar sotul tau e acasa+
- Nu, a lecat de di$ineata la $unca - a rasuns fe$eia%
- &tunci nu ute$ intra - susesera *atranii%
,eara, cand sotul ei s-a intors, fe$eia i-a o"estit cele inta$late% ,otul i-a sus(
- &cu$ ca sunt si eu acasa, ii ute$ in"ita inauntru%
6e$eia a iesit sa in"ite *atranii% .nul dintre ei i-a rasuns(
- Noi nu ute$ intra i$reuna in casa%
- De ce+ - intre*a fe$eia%
- El este Punastarea - suse *atranul, aratand sre unul dintre ei - el este ,uccesul - si
a aratat sre celalalt - iar eu sunt Iu*irea% 0a tre*ui sa decideti, e care dintre noi il "reti in
casa%
6e$eia s-a intors in casa, si a o"estit sotului cele inta$late% &u inceut sa se
!andeasca oare e care sa-l in"ite% ,otul a sus(
- De $ult i$i doresc sa a$ succes in "iata% ,a in"ita$ ,uccesul5
,otia i-a rasuns(
- Eu 'ic sa in"ita$ Punastarea, entru ca atunci "o$ fi cu ade"arat fericiti%
In acel $o$ent a intrat *aietelul in casa si si-a au'it arintii "or*ind intre ei%
- Eu tare $i-as dori sa in"ita$ Iu*irea la noi - suse *aietelul%
In sfarsit, dua $ulte discutii s-au decis sa in"ite Iu*irea% 6e$eia a iesit din casa, si a
sus *atranilor deci'ia lor% &stfel, Iu*irea s-a ridicat si s-a indretat sre casa% Iar dua ea au
ornit si ceilalti doi( Punastarea si ,uccesul%
6e$eia a fost foarte curioasa si i-a intre*at(
- Cu$ de "eniti toti in casa+ Nu "oi $i-ati sus ca nu$ai unul dintre "oi oate sa
intre+
- Pa da - rasunse Iu*irea% Daca ati fi ales Punastarea sau ,uccesul, nu$ai ei sin!uri
ar fi utut intra in casa% Dar fiindca $-ati ales e $ine, ei $a ur$aresc este tot unde $a
duc%%%
,i-a$ incalecat e o sa, si "-a$ sus o"estea asa%
2 2 2
118
Poveste poitiva despre psihoterapia poitiva
&donis Pun!his
& fost odata ca niciodata%%%%Intr-o 'i senina, ca$ rin anul 19ED, cand soarele 'a$*ea
cu toata !ura, Psihoterapia a dat nastere unui nou coil, o fetita care s-a do"edit a fi $ai
tar'iu una tare inteleata%
,e tot !andea $a$a ce nu$e sa-i una inca de cand era insarcinata, cand a"usese un
"is ca fiica ei "a reusi sa aduca *ucurie si ace
unei lu$i intre!i si sa aduca un 'a$*et rin "or*ele si atitudinea ei acolo unde
oa$enii nu "edeau decat tristete, durere si saracie%
&"usese discutii serioase cu celelalte fiice ale ei care fiecare sustineau ca nu era ca'ul
ca $a$a sa $ai aduca o fiica e lu$e, ca erau destule si nu$ai cearta se isca de fiecare data,
deoarece concurau care sa fie cea $ai *una si $ai areciata de cei din #ur, cu un statut
referential si ri"ile!iata rintre *aietii ,tiintei%
Toate celelalte fete a"eau nu$e ciudate, unele !reu de ronuntat sau cu se$nificatii
adanci, cu$ era fiica cea $are nu$ita Psihanalia9 care dorea sa fie resectata si areciata de
toti ca fiind o a doua $a$a entru surorile ei teraeutice, si care nici nu acceta sa fie
co$arata cu celelalte fiice deoarece, considera ea, a"and e1erienta necesara si fiind nascuta
in ti$uri si conditii !rele, fiind cand o"ationata, cand huiduita, a$intea $ereu ca tot ce au
in"atat surorile ei i se datorea'a doar ei% E dret ca le crescuse si educase e surorile ei $ai
$ici deoarece $a$a lor, Psihoterapia era foarte ocuata sa-si casti!e un loc rintre *aietii
,tiintei care nu "roiau s-o recunoasca nicicu$ si o tot confundau cu sora ei Psihologia9 cu
care se$ana foarte *ine si care, e dret cu"ant, la "re$ea aceea era $ult $ai cunoscuta si
areciata decat ea% ,au, si $ai rau, o confundau chiar cu sora ei "itre!a, Psihiatria9 cu care
desi a"ea in co$un fatul ca erau din acelasi tata si ca ea era $ai in "arsta, totusi $a$a,
Medicina9 o a"usese din ri$a casatorie a tatalui Filoso3ul
Totusi Psihanalia era destul de !reu de $ultu$it, $ereu aro!anta cu celelate surori,
deoarece se considera elitista, u$*la rintre oa$eni $ari si societati distinse, si uneori nici nu
"roia sa-si recunoasca fa$ilia de ori!ine% Era destul de rece si distanta, locul ei referat in
ca$era $are de oaseti era intotdeuna intinsa e canaea asociind li*er e te$ele in discutie
si anli'andu-le in"itatilor "isele%
Casa Psihoterapiei era "esnic lina de "i'itatori, de curiosi, de de *aietii ,tiintei care
"eneau sa-i curte'e fetele si sa "ada daca $erita sa-si $ute 'estrea in casele lor%
Mama 1tiinta era o $a$a se"era, foarte retentioasa si inde$na *aietii sa suuna
fetele la diferite teste care de care $ai interesante ca sa "ada daca erau caa*ile sa ri$easca
"otul ei de a-i intra su* acoeris% Paietii 1tiintei a"eau intalniri eriodice in care de'*ateau si
ar!u$entau cu $are "er"a care dintre fete $erita sa fie "alidate si accetate in casa lor
deoarece retutindeni era recunoscut ca fiind o $are onoare sa faci arte din casa 1tiintei.
)sihanali'a a"ea $ulte surori, care $ai de care $ai talentate si $ai *ine re!atite in
do$eniul ei, dar care, din acate, se cioro"aiau din ricina or!oliului ca una sau alta ar a"ea o
slu#*a $ai *una sau ca ar fi $ai areciata si $ai *ine "a'uta decat alta%
.na dintre ele era Psihodrama9 foarte talentata in do$eniul artistic% ,tia sa una in
scena aroae orice si ii a#uta e oa$eni sa se descoere e ei insisi rin ris$a te$elor "ietii
lor care se reetau e scena inconstient% 6ru$oasa foc, si cu o foarte *una intuitie, te citea de
cand intrai e usa% &"ea cele $ai tra'nite idei, fiind cea $ai creati"a dintre surorile ei, reusind
sa-I fascine'e e toti rin ceea ce le descoerea% Te indra!osteai reede de ea deoarece stia sa
te cucereasca nu rin "or*e, ci rin actiune, rin #oc, reusea sa $o*ili'e'e e toata lu$ea e
scena "ietii% Cand te rindea in $re#ele dra!ostei nu te $ai lasa% I se solicita ser"iicile in toata
lu$ea si aroae in orice do$eniu%
Erau doua surori !e$ene, una nu$ita Logoterapia si cealalta Analia +4istentiala
care se reocuau $ereu de sensul "ietii e a$ant, !aseau sensuri suferintei, $ortii, traiau
li*er, autentic si isi asu$au resonsa*ilitatea entru actiunile lor% Erau areciate in ascuns de
surorile lor entru ca a"eau "alori $orale trainice si incercau sa-I a#ute e ceilalti sa-si
descoere roria "ointa, sensul in "iata si li*ertatea%
118
6iecare fiica a"ea o anu$ita articularitate si se re$arca rintr-un anu$e lucru%
:estalt 8erapia era foarte $ult reocuata de re'ent, si "esnic intre*a e toata lu$ea cu$
se si$te aici si acu$% Era foarte asionata de e1lorare si sa-I faca e ceilalti constienti de
ceea ce se inta$la cu ei%Era interesata nu nu$ai de ce anu$e fac oa$enii ci si cu$ fac un
anu$it lucru% %ipnoa era un drac de fata, care a"ea tot felul de tertiuri rin care a#un!ea la
$intea inconstienta si reusea sa le descoere celor din #ur cele $ai adanci intentii, le aducea in
constient a$intiri reri$ate care ii a#utau sa-si re'ol"e dile$ele din re'ent% &cestia erau
$ereu "ra#iti de uterea si seductia acestei do$nisoare care le crea stari de trasa si de re"erie,
ea ii facea sa se rela1e'e rofund si intotdeuna cand se tre'eau din starea aceea *i'ara, ca de
so$n, cascau, se intindeau si se si$teau $ai *ine% 6eno$enal ce utea face fata asta5II facea
e oa$eni $ai sanatosi si $ai fericiti%
Cognitiva considera ca cel $ai i$ortant lucru e cu$ !andesti, ca de acolo orneste
totul, ii in"ata e cei din #ur cu$ sa treaca de la !anduri irationale la cele rationale% Era foarte
$andra de reali'arile ei, fiind des curtata de *aietii ,tiintei, deoarece de$onstra in $ulte
locuri ca de la 9ca se-$ute estele:% ,ora ei referata, utin $ai $are decat ea,
Comportamentala sunea ca cel $ai i$ortant e co$orta$entul, si ca noi ute$ in"ata
cu$ sa ne co$orta$ daca sunte$ conditionati de anu$ite lucruri%
Dua cu$ sunea$, "eni 'iua cand Psihoterapia dadu nastere unui nou coil%
&ceasta se nascuse in $i#locul conflictelor surorilor ei iar $ai tar'iu a"ea sa-si faca o slu#*a
din a "indeca conflictul% ,e tot !andi cu$ sa-I una nu$ele, si deoarece 'a$*ea tot ti$ul si
era fericita chiar daca cine"a se uita incruntat la ea, chioras sau o "or*ea de rau fu nu$ita
Poitiva. Era inteli!enta fetita, in scurt ti$ in"atase ce e *un de la fiecare surioara a ei,
$estesu!uri care s-o a#ute sa-si faca $ai *ine $eseria e $ai tar'iu% Cu ra*dare isi confi!ura
roriul ei siste$ de teraie, insa tinu sea$a si ce ce in"atase in coilarie de la surorile ei
teraeutice si inte!ra lucrurile *une in roriul ei stil%
,e !andi intr-o *una 'i sa "i'ite'e fiecare surioara a ei care statea care e unde,
rasfirate rin toata lu$ea% .nele erau $aritate cu *aietii 1tiintei, altele erau necasatorite iar
altele ra$asera "adu"e% Era curioasa sa "ada cu$ se traieste in cultura fiecareia% Intelese ca
fiecare surioara o #udeca e cealalta ca traieste corect sau incorect dua standardele societatii
si culturii lor, iar ea decise ca "a in"in!e aceste re#udecati si "a incerca sa intelea!a
co$orta$entul fiecareia in $ediul ei natural% &"usese $ulte discutii cu fiecare si o*ser"a ca
una o in"inuia e cealalta, se inteau cu cu"intele, deoarece fiecare din ele a"usesera $ulte
!reutati, unele chiar trau$e ina a#unsera sa li se recunoasca autoritatea si statutul
rofesional% .nele a"eau neca'uri de fa$ilie, se certau care e referata $a$ei si care
sea$ana cel $ai *ine cu ea, care e ori!inala in idei si care nu% Poitiva intelese ca fiecare era
unica, diferita si ireeta*ila, cu ne"oi articulare dar si uni"ersale,cu roriile con"in!eri si
"alori care se doreau a fi resectate% Toc$ai de aceea, ea incerca sa fie cit $ai asnica si
i$aciuitoare si sa le intelea!a diferentele% Nu$ai ca unele se i$*olna"isera de atatea
discordii, de unde trase ea conclu'ia ca dru$ul sre *oala e se$anat cu $ulte $ici neca'uri
de care tre*uia sa tina sea$a ca sa nu le reete o"estea% La orice dra$a asista, orice neca'
a"ea ea incerca sa-i !aseasca o latura o'iti"a si sa nu se $ai neca#easca atat% )e oriunde
$er!ea rasindea $ireas$a acii si a "oii *une% Ca sa nu le #i!neasca e surorile ei cind
!reseau sau ca sa nu le 'ica direct, e fat'a ceea ce a"ea de sus ca s-ar fi suarat foc, sau
oate n-ar fi inteles $esa#ul ei si nu le-ar fi icat fisa, le sunea cite o o"este orientala, un
*as$, un ro"er*, o 'icala, doara doara se rinde% 0or*irea asta in ara*ole nu-i era straina
deoarece Psihoterapia9 $a$a ei, o o*isnuise de $ica cu o"esti, $etafore si $ulte altele ca
sa-si de'"olte uni"ersul i$a!inati" si sa intuiasca $ai *ine ce are de facut in "iata%
Ma$a ei Psihoterapia ii daduse de $ica retiosul sfat(
-Nu uita, dra!a $ea, ca in "iata sa ai un echili*ru cit $ai *un intre reali'arile tale,
adica nut e surasolicita cu $unca, ti$ entru entru truul tau, nu uita de contactul cu
oa$enii si fa-ti lanuri de "iitor, increde-te in "isele tale% Daca a*u'e'i intr-o directie sau alta
"ei ierde echili*rul% &stfel ea si-a for$at un Model al $alantei9 al echil*rului dua care sa
se oriente'e in "iata% & in"atat ca uterea sta in ea si ca e *a'a celor F caaciti de *a'a e
118
care le detine nati"e, cea de a iu*i si cea de a cunoaste oate sa-si construiasca un destin
$a!nific%
&stfel in"atata lectia, Poitiva asi in "iata cu $ulta forta si dra!oste, daruind celor
din #ur acea, inteleciunea si echili*rul ei% Cand a$ intalnit-o acu$ doi ani si $-a$ lans de
ro*le$ele $ele $i-a sus 'a$*itoare( Ai supravietuit. Esti puternic. Deci poti! Ai invatat
din trecutul tau ca sa poti trai mai bine in viitor. Si mi-a dat un sarut dulce, matern, pe frunte
ca o binecuvantare, intarindu-mi ca si cu o pecete convingerea ca totul va fi bine! Si asa a
fost. Azi sunt bine!
2 2 2
118
Poveste despre vacante
Dorin 0ictor 0asile

,e sune ca a fost odata ca niciodata un turist foarte $ultu$it de sine insusi si de
"acanta e care si-o utea er$ite intr-o insula indeartata%
,i intr-o *una di$ineata din acea "acanta e care si-o utea er$ite, entru care
$uncise foarte $ult, li$*andu-se a!ale e la#a a "a'ut intr-un ha$ac 'drentaros unde"a la
u$*ra un tanar escar%
Parca sa u$ila era lina de este% )ro*a*il se tre'ise noatea, ca toti escarii, iesise in
lar!, a"usese noroc si rinsese in lasa lui $ult $ai $ult este decat de o*icei% Iar acu$ se
!andea cu$ sa isi etreaca cat $ai lacut 'iua e care o a"ea inainte%
Turistul re"oltat de indolenta escarului il ad$onesta(
UDe ce nu $er!i sa escuiesti in loc sa lene"esti aici in ha$ac+U
U)ai toc$ai $-a$ intors de la escuit% Nu "e'i *arca lina+ &$ a"ut o 'i *una si a$
rins $ai $ult este decat a"ea$ ne"oie%U rasunse lenes escarul%
U&tunci du-te si escuieste din nou% Este inca de"re$e, ai $ai utea escui cel utin o
data%U
U,i de ce ar tre*ui sa fac asta+U intre*a curios escarul
UCu$ de ce+ Ca sa ai $ai $ult esteU
U,i ce sa fac cu $ai $ult este+ De#a a$ $ai $ult decat as a"ea ne"oie%U
UCu$ de ce+ Ca sa il "in'i, sa ai $ai $ulti *ani%U
U,i ce sa fac cu $ai $ulti *ani+U intre*a in continuare lictisit escarul
Turistul nostru inceea sa fie a!asat de intre*arile Ude ceU ale escarului
UCu$ ce sa faci cu *anii+ &i utea sa ii in"estesti% &i utea sa cu$eri $ai $ulte
*arci, sa an!a#e'i oa$eni care sa $unceasca entru tine% Iar in final daca ai $unci foarte $ult
oate ca ai reusi chiar sa iti deschi'i o fa*rica de conser"e de este%U
U,i de ce ar tre*ui sa fac asta+U intre*a escarul
U,e "ede ca esti !reu de ca% Daca fa*rica "a $er!e *ine ai utea la un $o$ent dat sa
an!a#e'i un $ana!er de "aloare asa, ca $ine, care sa o conduca in locul tau%U
U,i eu ce o*tin din asta+U
UCu$ ce o*tii+ &tunci cand altcine"a "a conduce *arcile tale, fa*rica ta, toata afacerea
ta in locul tau "ei utea la un $o$ent dat sa iti er$iti asa, ca $ine, o "acanta, sa stai la
u$*ra fara sa fie ne"oie sa $ai faci ni$ic%
U,i de ce toata co$licatia asta+U intre*a aroae ador$it escarul U&sta fac chiar
acu$U
2 2 2
118
Poveste despre un cali3 care dorea schim&area
Dorin 0ictor 0asile

,e sune ca traia odata un calif care o"estea *ucuros oricui "oia sa il asculte
ur$atoarea o"este(
Cand era$ tarar era$ re"olutionar, a$*itia $a or*ea iar sin!ura $ea ru!aciune catre
&llah era(
UDa-$i uterea sa schi$* lu$ea%%%U
&oi anii au trecut si $i-a$ dat sea$a ca $i-a$ atins $i#locul "ietii fara sa fi
schi$*at nici $acar un sin!ur suflet%
&sa ca a$ de"enit $ai intelet si $i-a$ schi$*at ru!aciunea(
U&llah, da-$i uterea sa ii schi$* e cei aroiati $ie% Doar fa$ilia si rietenii,
oa$enii i$ortanti entru $ine%U
&cu$ a$ de"enit un o$ *atran, 'ilele i$i sunt nu$arate si sin!ura $ea ru!aciune
suna asa(
U&llah, da-$i uterea sa $a schi$* e $ine insu$i%U
2 2 2
118
Poveste despre un &aietel 3ricos si un caine 3ioros
Dorin 0ictor 0asile

Intr-o tara indeartata, intr-o localitate indeartata, intr-o fa$ilie si $ai indeartata
traia un *aietel fricos% Nu fusese dintotdeauna asa insa cu ti$ul de"enise atat de fricos incat
aroae ca nu $ai iesea din casa%
)arintii sai au o*ser"at tretat acest lucru si au incercat sa afle ce se inta$la%
Paietelului ii era frica de alti coii, care uneori se urtau urat cu el% Ii era aoi frica de cainii
"a!a*on'i de e stra'i care il latrau si uneori areau sa incerce sa il $uste% ,i $ai ii era frica
sa tra"erse'e o $ica adure aflata in dru$ul dintre scoala si casa%
,i entru ca starea *aietelului area tot $ai !ra"a si $ai fara iesire, intr-o *una 'i
arintii in!ri#orati au cerut sfatul unui *atran intelet care locuia in 'ona lor%
&cesta le-a sus arintilor sa ii cu$ere coilului un caine% Cainele il "a aara si in
acelasi ti$ ii "a tine de urat asa ca ro*a*il frica "a disarea% Inteletul a adau!at insa ca
acel caine nu tre*uie sa fie nici rea $ic caci "a fi insuficient entru a re'ol"a ro*le$a
*aiatului si s-ar utea sa ii cree'e noi ro*le$e entru ca "a tre*ui sa ai*a !ri#a de caine% Dar
sa nu fie nici rea $are si rea rau entru ca atunci "a fi e1cesi" si "a crea din nou alte
ro*le$e% &r tre*ui sa fie doar suficient entru ceea ce are ne"oie%
,olutiile la ro*le$e nu tre*uie sa fie nici insuficiente nici e1cesi"e%
)arintii au fost incantati de idee dar nu au $ai luat in sea$a si artea a doua a sfatului%
&u $ers aoi la un renu$it crescator de caini din re!iunea lor si l-au ru!at sa le "anda un ui
din cel $ai *un caine de a'a e care il a"ea% Crescatorul nu i-a intre*at entru ce au ne"oie
de un caine ci doar i-a re"enit ca uiul de caine e care il cu$ara are ca arinti caini de
luta uternici si fiorosi, care luta ana la ulti$a suflare%
Paietelul a fost "ra#it de noul lui rieten, un catel $ic, tacut si si$atic% &u de"enit e
loc de nedesartit( dor$eau i$reuna, $ancau i$reuna, $er!eau la #oaca i$reuna%
Paietelul de"enise din nou "esel, iesea din casa din nou, $er!ea la #oaca cu ceilalti coii% Insa
cainele a crescut reede si s-a transfor$at intr-un dulau fioros care il ur$a e *aietel este tot,
tacut, ca o u$*ra%
Nu era la fel ca ceilalti caini de e acolo% In afara de fatul ca era foarte $are nu latra
niciodata% Nu latra, nu a$eninta, a"ea o ri"ire ine1resi"a, ataca *rusc si o facea cu furie si
deter$inare, nu ca sa a$eninte ci ca sa ucida% Cati"a caini "a!a*on'i din sat care a"usesera
roasta insiratie sa latre *aietelul cel fricos isi !asisera un sfarsit raid si *rutal in coltii
dulaului%
,fatul *atranului intelet s-a do"edit la inceut foarte *un% In scurt ti$ toate
ro*le$ele "echi ale *aietelului au disarut% Cainii din sat stateau ascunsi atunci cand
*aietelul trecea insotit de dulaul sau cel fioros, coiii rai nu $ai a"eau cura#ul sa se arate%
Cu ti$ul insa *aietelul a inceut sa fie din nou sin!ur( nici rietenii sai nu $ai a"eau
cura#ul sa se arorie de el de frica dulaului% Iar uneori chiar si arintii *aiatului e"itau sa se
$ai #oace cu el de frica cainelui e care ei il cu$arasera% Paiatul se i'ola din nou si de data
aceasta $ult $ai !ra" entru ca cei din #urul sau il e"itau%
)arintii seriati de ce se inta$la s-au dus din nou la *atranul intelet sa ii ceara
sfatul% &cesta le-a a$intit ca le susese ca solutia la ro*le$a lor nu tre*uie sa fie nici
insuficienta, nici e1cesi"a entru ca aceasta nu "a fi o *una solutie ci "a crea noi ro*le$e%
Iar noi ro*le$e cer noi solutii%
)entru ca *aiatul era foarte atasat de caine nici nu se unea ro*le$a sa renunte la
acesta% )ro*le$ele arareori sunt re"ersi*ile ur-si-si$lu%
&sa ca au cautat i$reuna o solutie la noua ro*le$a, arintii, coilul si inteletul% O
solutie care sa nu fie insuficienta, sa nu fie e1cesi"a ci doar ceea ce a"eau ne"oie%
&u construit o cusca solida entru caine in care acesta statea incuiat in ti$ul 'ilei%
&stfel "iata sociala a fa$iliei a fost resta*ilita% &oi au ne!ociat cu *aietelul ca acesta sa isi
li$*e cainele di$ineata de"re$e, cand nu seria si nu deran#a e ni$eni% Cainele era astfel
re'ent in continuare in "iata sa dar cu anu$ite re!uli recise%
118
& fost retul e care *aiatul a tre*uit sa il accete entru a utea astra cainele si
entru a duce o "iata nor$ala%
Incetul cu incetul "iata *aietelului si a fa$iliei sale a reintrat in nor$al% Iar din toata
aceasta o"este fiecare din cei i$licati a in"atat o lectie i$ortanta%
2 2 2
118
Poveste despre trei soricei
Dorin 0ictor 0asile
,e sune ca unde"a, dearte, la tara, intr-o casa $are si fru$oasa traiau trei soricei%
Desi nu a"eau o rea $are e1erienta de "iata sau rofesionala Gin rofesia de soarece,
desi!urJ soriceii erau con"insi ca se riceeau la toate si se ciondaneau adeseori
asura a ceea ce faceau si asura a ceea ce era de facut%
Cu toate acestea, in felul lor !ala!ios traiau totusi in ar$onie si *una intele!ere%
Intr-o *una 'i insa s-a inta$lat ce"a deose*it( cu un '!o$ot asur'itor un erete intre!
s-a ra*usit, lu$ina s-a intunecat iar in ca$era a asit un $onstru%
Cei trei soricei au incre$enit in locurile in care se aflau in acel $o$ent, in locurile lor
referate, de altfel% .nul era e eretele din fat'a, de unde ii lacea, dua susele sale Usa
infrunte lu$eaU% &ltul era e odea, unde ii lacea sa ai*a Uteren fer$ su* icioareU si sa faca
lanuri% Iar cel de-al treilea soricel se afla e o scandura din ta"an de unde ii lacea sa incerce
sa Uisi astre'e o ri"ire sintetica, de ansa$*luU si sa isi *ea in tihna cafeaua%
Monstrul a scos un U$uuuU insai$antator de cate"a ori, a scuturat din coarne Gda,
a"ea coarne, cu$ au toti $onstrii5J si clootul enor$ e care il urta la !at iar aoi, dua o
"esnicie a iesit in $arsarier rin eretele e care il sarsese% ,oriceii si-au re"enit cu !reu din
sai$a, s-au adunat tretat la loc, in rit$ul lor roriu si au inceut aoi sa co$ente'e cele
inta$late%
U&"ea coarne uriase si o li$*a a*solut enor$aU sunea cu !roa'a soricelul din erete,
cel care Uinfrunta lu$eaU% U&a, si era a!resi" si *ied% Iar clootul e care il urta la !at era
infricosator%U%
U0or*esti nu$ai rostiiU sunea celalalt soricel, care fusese ascuns in odea, Uce
coarne, ce li$*a, ce *ied+ ,a fi$ realisti% Monstrul arata ca un fel de $asa cu atru icioare
si de care atarnau un fel de cloote% Clootele atarnau e dedesu*t si nu la !at%U sunea
soricelul Ucu icioarele e a$antU, cel care incre$enise e odea% ,i oate ca cei doi
certareti s-ar $ai fi certat $ult si *ine daca cel de-al treilea soricel, care a"usese norocul sa
asiste la e"eni$ent ase'at conforta*il e scandura sa din ta"an - si ca atare "a'use totul de
sus, de la o distanta conforta*ila - nu i-ar fi intrerut(
U&"eti dretate a$andoi, desi!ur, fiecare in felul "ostru% 6iecare ati "a'ut $onstrul de
e unde erati ascunsi% Mi-as er$ite sa "a sun ca in acest ca' "a liseste ersecti"a%
Monstrul a"ea intrade"ar coarne uriase din fat'a iar de dedesu*t arata ro*a*il ca o $asa cu
cloote insa de un a$ stat eu arata $ai de!ra*a ca o "aca, ca acele "aci e care le "ede$
'ilnic la ori'ont si ne intre*a$ adeseori cu in"idie oare cine le $ul!e%U
,e sune ca din acea 'i $icutii soricei au de"enit $ult $ai atenti la relati"itatea
unctelor lor de "edere%
,i au decis in *una traditie eric7soniana sa utili'e'e inta$larea cu $onstrul entru a-
si i$*unatati a*ilitatile de co$unicare%
,i daca nu se "or fi desartit intre ti$ or fi i$reuna si asta'i%
,i a$ incalecat e o sa si "-a$ sus o"estea asa%
2 2 2
118
Poveste despre entuiasm si o&stacole
Dorin 0ictor 0asile

,e sune ca unde"a, cand"a traia un caine caruia ii lacea foarte $ult carnea% Ma ro!,
cui nu-i lace+
Era un caine ofticios si a$*itios, intr-o continua $iscare dua lucruri lacute "ietii
de caine si dua oortunitati%
,i intr-o 'i, cainele nostru, li$*andu-se rin localitatea unde traia a "a'ut in satele
unui !ard o *ucata $are de carne cruda, a*solut ire'isti*ila, roasata, rosie, ro*a*il ierduta
de cine"a neatent% Era e #u$atate i$achetata fru$os in hartia de la $acelarie%
Cainele entu'iast era liit de !ardul cu ochiuri $ici care il desartea de *ucata de
carne iar aceasta statea la cati"a centi$etri de nasul sau% Era atat de a*sor*it de scoul sau
incat uitase de o*oseala, de dru$ul catre casa, de foa$e si de sete% & etrecut astfel ore in sir
hinoti'at de *ucata de carne fara sa se aroie de aceasta nici $acar cu un centi$etru%
,i dua ore etrecute in !ardul care il desartea de dorinta sa din artea cealalta a
!ardului a "a'ut cu oroare o isica !rasa si $urdara care cu $iscari incete si i!norand total
cainele or*it de furie a inceut sa taraie cu !reu *ucata $are de carne, rea $are entru ea%
Tar'iu, in noate, dua ce isica si carnea disarusera de$ult cainele o*osit si
rese$nat leca sre casa% ,i dua cati"a asi descoeri cu$ !ardul se ter$ina *rusc% Ii dadu
tarcoale neincre'ator% Lardul e1ista doar e o distanta de cati"a $etri%
)entru cainele nostru a$*itios, laco$ si incaatanat a fost o lectie e care nu a uitat-o
niciodata%
&deseori entu'ias$ul cu care ne ur$ari$ scourile ne i$iedica sa "ede$ li$itele
reale ale o*stacolelor din calea noastra%
,i a$ incalecat e o sa si "-a$ sus o"estea asa%
2 2 2
118
Poveste despre adolescentul care a devenit pistolar
Dorin 0ictor 0asile

,e sune ca unde"a, cand"a, la o fer$a din 0estul ,al*atic $uncea din !reu un *aiat
a*ia iesit din adolescenta, aroae un coil%
Nici nu $ai stia de cata "re$e $uncea acolo, oate ca din totdeauna% Nu isi aducea
a$inte de arintii sai, oate ca nu ii cunoscuse niciodata% 0iata era dura in "re$urile si
locurile acelea iar oa$enii faceau eforturi entru a sura"ietui si in !eneral "iata lor a"ea
foarte utine satisfactii%
Paiatul din o"estea noastra se tre'ea la T di$ineata, hranea ani$alele, cara le$ne,
facea curatenie si tot ceea ce $ai este de lucru la o fer$a% Munca era foarte !rea dar cel $ai
rau il ne$ultu$ea lisa de ersecti"a% Intele!ea ca "a face ro*a*il toata "iata acelasi lucru,
nu "a a"ea ti$ niciodata entru a in"ata ce"a nou, entru a cunoaste lu$ea sau entru a-si
inte$eia o fa$ilie%
.neori, seara, rut de o*oseala asculta la !ura focului o"estile suse de ceilalti
lucratori de la fer$a desre istolarii care erau in acele "re$uri ade"arate "edete% Dueluri
sectaculoase, fai$a, *ani, !lorie, o "iata de succes% ,i incetul cu incetul dorinta de a de"eni
un istolar crestea in sufletul *aiatului a*ia iesit din adolescenta si colesit in fiecare 'i de
$unca la fer$a%
,e are ca era totusi un *aiat norocos, caruia dorintele i se i$lineau% Intr-o 'i, in ti$
ce se li$*a e un dru$ la $ar!inea fer$ei a !asit un istol nou-nout, in erfecta stare de
functionare% )ro*a*il ca il ierduse "reun dru$et !ra*it sau oate "reun talhar dintre aceia
$ulti care *antuiau rin "re$urile acelea% Paiatul a luat istolul, l-a ascuns cu !ri#a ca e o
co$oara si 'ile in sir s-a !andit la acest istol ca la un *ilet de intrare in U"iata realaU asa cu$
o "edea el% &oi a inceut sa se tre'easca di$inetile $ai de"re$e, se retra!ea cat $ai dearte
in adurea de la $ar!inea fer$ei si se antrena tra!and la tinta% Cartusele le lua e furis de la
a'nicii de la fer$a, de o*icei rea ne!li#enti ca sa le nu$ere%
Norocul era din nou de artea sa( se are ca era un talent innascut la trasul la tinta,
reusea sa lo"easca fara dificultate, fara efort, fara sa se !andeasca toate tintele e care si le
rounea% ,i astfel, rin'and cura# a inceut sa oate e ascuns istolul la el acest lucru
dandu-i din ce in ce $ai $ult cura# si incredere in fortele rorii%
Iar intr-o 'i s-a inta$lat ce"a care a"ea sa ii schi$*e "iata entru totdeauna%
I$reuna cu $ai $ulti $uncitori de la fer$a a $ers in orasul in"ecinat entru a face $ici
cu$araturi% ,i confor$ noului o*icei e care il do*andise si-a luat cu el istolul e care il
tinea *ine ascuns in *u'unar, lucru care ii dadea ca de o*icei $ult cura#%
In oras un *eti" dornic de !lu$e roaste a scos istolul sa a$eninte in !lu$a !ruul
de $uncitori la fer$a% Iar *aiatul fara sa se !andeasca rea $ult a scos raid istolul si l-a
raus e loc e a!resor cu un sin!ur !lont *ine tintit% Inta$larea a facut ca acel *eti" sa fie
un istolar destul de cunoscut in locurile acelea asa ca inta$larea a atras i$ediat atentia% ,i
ana ca *aiatul nostru sa isi dea sea$a ce i se inta$la a ri$it e loc $ai $ulte ro"ocari la
duel de la istolari care nu uteau acceta unul nou rintre ei%
Talentul *aiatului de a tinti reede l-a a#utat de fiecare data, rand e rand lichidandu-si
toti oonentii% Iar din acea 'i s-a $utat la cel $ai *un hotel din oras, a inceut sa se i$*race
ele!ant si ca rintr-un $iracol "iata sa s-a schi$*at% Era incon#urat de fe$ei fru$oase, de
ad$iratori, ri$ea o arte din *anii din ariurile care sa faceau e el si se duela in fiecare 'i%
,i entru ca ii laceau ar$ele isi facuse si o colectie fru$oasa de istoale scu$e% 0iata !rea
de la fer$a era aroae uitata si ori de cate ori isi a$intea ca rin "is de aceasta isi sunea de
fiecare data ca a facut ale!erea corecta de"enind istolar%
Nu a"ea o i$a!ine rea clara a "iitorului, nici nu il interesa acest lucru% )re'entul era
tot ceea ce a"ea si re'entul era e1traordinar, $ai $ult decat ar fi utut "isa "reodata%
Intr-o di$ineata insa s-a tre'it transirat si tre$urand ca dua un cos$ar e care nu
utea sa si-l $ai a$inteasca% &"ea o stare de neliniste e care nu si-o utea e1lica, resira cu
!reutate si a"ea senti$entul unui ericol i$inent% Mai intai s-a !andit ca oate a e1a!erat cu
duelurile asa ca si-a luat cate"a 'ile de "acanta% O "edeta ca el utea sa isi er$ita $ulte,
118
inclusi" cate"a 'ile de "acanta% &oi si-a adus a$inte ca a*andonase de$ult $icul lui
antrena$ent din fiecare di$ineata% Dar nici antrena$entul e care l-a reluat, nici odihna nu
reuseau sa il scae de starea de neliniste care il curindea din ce in ce $ai des% &oi intr-o 'i a
inteles%
& inteles ca este doar o ro*le$a de ti$ ana "a $uri% De utin ti$% Ca intr-o 'i un
alt adolescent a$*itios care "a dori sa scae de "iata !rea de la o fer$a oarecare "a "eni sa il
ro"oace la duel si "a fi oate cu o fractiune de secunda $ai raid decat el% Ca oate intr-o 'i
nelinistea, o*oseala, in!ri#orarea il "or face sa ii tre$ure $ana si atunci totul se "a sfarsi%
In in!ri#orarea ce il curindea tot $ai des inceuse sa "ada detalii e care ana atunci
nu le "a'use niciodata% Toti cei cu care se duela erau oa$eni tineri si foarte tineri, entru ca
nu aucau sa i$*atraneasca% Nici unul dintre ei nu a"ea fa$ilie entru ca nu aucau sa isi
faca o fa$ilie% Nici unul dintre ei nu stia sa faca ni$ic altce"a in afara de dueluri entru nu
aucau sa in"ete sa faca altce"a%
& inceut sa anali'e'e osi*ilitatile e care le a"ea ca sa scae din aceasta cacana e
care si-o construise sin!ur si anu$e "iata de istolar% Inceuse chiar sa re!rete "iata !rea de la
fer$a in care nu isi unea in ri$e#die "iata in fiecare 'i%
)ri$a otiune ar fi fost sa fu!a% Intr-o noate fara luna sa isi ia cate"a lucruri
ersonale, utinii *ani e care ii stransese in "iata de hu'ur e care o traise ana atunci si sa
lece oriunde% Dar si-a dat sea$a ca nu era o idee rea *una% Era de#a cunoscut, aoi nu stia
sa faca ni$ic din care sa isi casti!e e1istenta, ro*a*il ar $ai trait o "re$e tot din dueluri%
O alta "arianta ar fi fost sa se retra!a din acti"itate cu$"a UoficialU% ,a in"ente'e o
*oala, o infir$itate% Dar e ter$en lun! nu i-ar fi adus si!uranta% 6ai$a e care si-o
construise era un *leste$ care il ur$area% 6iecare adolescent dornic sa se afir$e l-ar fi cautat
sa il ro"oace la duel entru a iesi din anoni$at la randul sau% )rietenii celor lichidati de el
de-a lun!ul ti$ului l-ar fi cautat entru ra'*unare% &sa ca, entru a sura"ietui era o*li!at sa
fie cel $ai *un in continuare%
,-a $ai !andit in diserare sa isi faca o scoala de istolari% &ceasta i-ar fi asi!urat, cel
utin entru o "re$e resectul celorlalti si i-ar fi a"ut alaturi si e ucenici% Dar si-a dat sea$a
ca de fat isi rounea sa isi creasca "iitorul asasin% Orice ucenic este dornic sa isi deaseasca
$aestrul si cea $ai raida cale in ca'ul istolarilor era sa isi lichide'e $aestrul%
I-a $ai trecut rin ca sa isi foloseasca influnta e care o a"ea in orasel entru a
de"eni serif sau ri$ar si a arasi astfel in $od oficial "iata de dueluri% Insa cei care se duelau
nu rea resectau autoritatea si re!ulile astfel ca o ase$enea hotarare nu ar fi dus nicaieri%%%
)o"estea adolescentului nostru care a dorit sa de"ina istolar se ter$ina aici%
Nu stiu ce deci'ie a luat dar "a in"it e d"s% sa luati aceasta deci'ie in locul lui% ,i sa
dati un final acestei o"esti% Iar daca doriti sa ni-l suneti si noua, chiar aici, e aceasta
a!ina%
2 2 2
118
Poveste ca sa nu se intample ceva
Dorin 0ictor 0asile

,e sune ca intr-o tara indeartata traiau niste oa$eni foarte rudenti din fire care
a"eau !ri#a ca intotdeauna sa nu se inta$le ce"a% 0erificau cu atentie incuietorile de la case
de cate"a ori inainte de a leca de acasa si e"entual $ai $ontau inca un lacat suli$entar,
entru si!uranta%
Dease$enea acesti locuitori din tara indeartata isi faceau case cat $ai $ici si $ai
discrete ca sa nu atra!a atentia hotilor% Isi in"atau coiii sa fie rudenti si $ereu atenti, Uca sa
nu se inta$le ce"aU%
3esectau cu $are !ri#a culoarea rosie a se$aforului% De fat la culoarea rosie a
se$aforului se si$teau cel $ai in si!uranta intrucat atunci cand stateau e loc nu se utea
inta$la ni$ic rau%
Incetul cu incetul $asinile stateau $ai $ult in !ara#e intrucat acolo erau $ai in
si!uranta% Lara#ul este ro*a*il locul cel $ai si!ur entru o $asina, chiar daca nu toc$ai
entru a sta in !ara# a fost facuta $asina%
Oa$enii nu $ai se$anau de frica secetei% Nu $ai cresteau ani$ale de frica ca acestea
sa nu se i$*olna"easca% Nu $ai faceau coii de tea$a ca acestia sa nu ateasca ce"a%
,e i$*racau in haine cat $ai unifor$e, tot entru a nu atra!ea atentia%
De fat nu $ai faceau aroae ni$ic de tea$a sa nu se inta$le ce"a%
,i intrade"ar, la un $o$ent dat in tara cea indeartata nu s-a $ai inta$lat ni$ic%
2 2 2
118
! gradina si doua lumi

Intr-o noate de "ara foarte calduroasa, $e$*rii unei fa$ilii au dor$it afara, in
!radina din satele casei lor% Ma$a a o*ser"at, cu destula nelacere, ca fiul sau si sotia
acestuia Ge care nu o suorta delocJ dor$eau cui*ariti unul in *ratele celuilalt% Neutand sa
suorte acest lucru, ea i-a tre'it si le-a sus( 9Cu$ uteti dor$i atat de aroiati unul de
celalat e caldura aceasta+ Este nesanatos si ericulos%:
In alt colt al !radinii dor$eau fiica sa si !inerele sau, e care il adora% &cestia
dor$eau insa dearte unul de altul% Ma$a i-a tre'it usor sunand( 9Dra!ii $ei, cu$ uteti
dor$i atat de dearte unul de altul, cand este un fri! ca acesta+ De ce nu "a incal'iti unul e
altul+:%
Nora sa, care a au'it aceste "or*e, s-a ridicat in caul oaselor, si, cu "oce tare, a sus
ur$atoarele cu"inte, ca e o ru!aciune( 9Ce $ilosti" este Du$ne'eul nostru% O sin!ura
!radina si o "re$e asa de schi$*atoare5:
2 2 2
118
MA8+MA8.C.A;7L
)atric7 Es$ond, nvtnd de la pacient
.n $ate$atician $er!e la teraeut ?i sune c= a a"ut un "is $ate$atic care arat= a?a(
8F F S S8
Ai era ce"a <nainte ?i ce"a du= aceste cifre%
T( Atiu%% Nnainte era 11 ?i du= era DD, e1act a?a cu$ <n toate lcururile e care le
du*le'i <n "iaC= acest "is <Ci arat= cu$ funcCione'i( 11 Y F fac FF, etc
G 0ede c= clientul nu este rea con"insJ
T( Ce nu-Ci lace+
C( Da, dar dac= de fat <nainte a"e$ X ?i aoi a"e$ EE, atunci ute$ sune c= XHFF
fac FF, FFHFF fac SS, SSH FF fac EE% Eu cred c= oate fi ?i a?a%
T( Nu contest% Dar ascult=-$= ?i e $ine% &sta este o re'istenC= din artea ta% Tu
du*le'i lucrurile% Du-te acas=% Ne "ede$ data "iitoare%
C "ine esteo s=t=$>n= ?i sune(
C( )=i du= D "=d a?a( 1 FF SS EE D
Ai linia de la D arc= nu se "ede foarte *ine, nu se <nchide, n-are nici o noi$=% )arc= e
un 981FFSSEED9E%%
T( 0e'i, c>t de eficient= oate fi re'istenCa% )rintr-o $ic= liniuC= lis= nu oCi "edea un
lucru lo!ic ?i $ate$atic% &?a funcCione'= incon?tientul%
C( Dar nu "=d un 1, ci este un E% Nu se oate( E1FFSSD9E
T( &sta nici nu sea$=n= cu un 1%
C( &cu$ ?tiu( E,1F,FS,SD,9E%

2 2 2
118
<iata ca un 3luture al&astru
& fost odata un *ar*at caruia i-a $urit sotia, astfel incat el locuia i$reuna cu cele
doua fete ale sale, care erau din fire foarte curioase si inteli!ente% 6etele ii uneau $ereu
$ulte intre*ari8 la unele stia sa le rasunda, la altele nu8
Tatal lor isi dorea sa le ofere cea $ai *una educatie, de aceea intr-o 'i si-a tri$is fetele
sa etreaca o erioada de ti$ in casa unui intelet% &cesta stia intotdeauna sa le rasunda la
inte*arile e care ele le uneau%
La un $o$ent dat una dintre ele a a adus un fluture al*astru e care lanuia sa il
foloseasca entru a insela inteletul%
-Ce "ei face+ o intre*a sora ei%
-O sa ascund fluturele in $ainile $ele si o sa intre* inteletul daca e "iu sau $ort%
Daca "a 'ice ca e $ort, i$i "oi deschide $ainile si il "oi lasa sa '*oare% Daca "a 'ice ca e "iu,
il "oi stran!e si il "oi stri"i% ,i astfel orice rasuns "a a"ea, se "a insela5
Cele doua fete au $ers intr-o clia la intelet si l-au !asit $editand%
-&$ aici un fluture al*astru% ,une-$i, inteletule, e "iu sau $ort+
6oarte cal$, inteletul surase si ii 'ise(
-Deinde de tine8 fiindca e in $ainile tale5
&sa este si "iata noastra, re'entul si "iitorul nostru% Nu tre*uie sa in"ino"ati$ e
ni$eni cand ce"a nu $er!e( noi sunte$ resonsa*ili entru ceea ce do*andi$ sau nu% 0iata
noastra e in $ainile noastre, ca si fluturele al*astru% De noi deinde sa ale!e$ ce "o$ face cu
ea%
2 2 2
118
Povestea unui 3luture
Intr-o 'i intr-un cocon a aarut o $ica !aura%
.n o$, care trecea din inta$lare rin rea#$a, s-a orit $ai $ulte ore entru a
o*ser"a fluturele care se forta sa iasa%
Dua $ulte incercari, se area ca fluturele a a*andonat, satiul acela rin care se
straduia sa iasa ra$asese la fel de in!ust%
)area ca fluturele a facut tot ceea ce utea si nu $ai era in stare de $ai $ult%
&tunci o$ul a decis sa a#ute fluturele( a luat un cutit si a deschis coconul%
6luturele a iesit i$ediat%
Insa corul lui era sla* si ane$ic% &riile sale erau utin de'"oltate si aroae ca nu se
$iscau%
O$ul a continuat sa o*ser"e cre'and ca dintr-un $o$ent in altul ariile fluturelui se
"or deschide ,i "or utea suorta !reutatea acestuia entru a utea '*ura%
&cest lucru nu s-a inta$lat5
6luturele si-a trait restul "ietii tarandu-se e a$ant, cu corul sau sla* si cu ariile
chircite%
Nu a utut '*ura NICIOD&TZ 5
Ceea ce o$ul, rin !estul sau de *unatate si rin intentia sa de a a#uta, nu a inteles,
este ca trecerea rin satiul acela stra$t era efortul necesar entru ca fluturele sa oata '*ura%
Era chinul rin care "iata il unea sa treaca entru a utea cre,te ,i entru a se
de'"olta%
.neori, efortul este e1act lucrul de care a"e$ ne"oie in "iata%
Daca ni s-ar er$ite sa ne trai$ "iata fara a intalni o*stacole, a$ fi li$itati%
Nu a$ $ai utea fi atat de uternici cu$ sunte$%
Nu a$ $ai utea '*ura NICIOD&TZ[5
&$ cerut utere5,i "iata $i-a dat dificultati entru a $a face uternic%
&$ cerut inteleciune5 ,i "iata $i-a dat ro*le$e ca sa le re'ol"%
&$ cerut roseritate5 ,i "iata $i-a dat creier si forta entru a $unci%
&$ cerut sa ot '*ura5 ,i "iata $i-a dat o*stacole entru a le deasi%
&$ cerut iu*ire5 ,i "iata $i-a dat oa$eni e care sa ii a#ut in ro*le$ele lor%
&$ cerut fa"oruri5 ,i "iata $i-a dat otential%
Nu a$ ri$it ni$ic din ce a$ cerut, dar a$ ri$it tot ce a"ea$ ne"oie%
Nu fran!eti '*orul ni$anui5
Traieste-ti "iata cu cura# 5 Infrunta o*stacolele si de$onstrea'a ca le oti deasi 5
2 2 2
118
Povestea vasului crapat
O fe$eie *atr>na din China a"ea doua "ase $ari, e care le at>rna de cele doua caete
ale unui *at, si le cara e dua !>t% .n "as era craat, e c>nd celalalt era erfect si tot ti$ul
aducea <ntrea!a cantitate de aa%
La sf>rsitul lun!ului dru$ ce ducea de la i'"or ana acasa, "asul craat a#un!ea doar
e #u$atate%
Ti$ de doi ani, asta se <nt>$la 'ilnic( fe$eia aducea doar un "as si #u$atate de aa%
Pine<nteles, "asul *un era $>ndru de reali'arile sale% Dar *ietului "as craat t de
rusine cu i$erfec\iunea sa, si se si$tea at>t de rau ca nu utea face dec>t #u$atate din
$unca entru care fusese $enit5
Dua F ani de asa 'isa nereusita, dua cu$ credea el, i-a "or*it <ntr-o 'i fe$eii l>n!a
i'"or( UMa si$t at>t de rusinat, entru ca aceasta craatura face ca aa sa se scur!a e tot
dru$ul >na acasa5U
Patr>na a '>$*it, U&i o*ser"at ca e artea ta a dru$ului sunt flori, insa e cealalta
nu+U U&sta entru ca a$ stiut defectul tau si a$ lantat se$inte de flori e artea ta a otecii,
si, in fiecare 'i, <n ti$ ce ne <ntoarce$, tu le u'i%U
UDe doi ani cule! aceste flori si decore' $asa cu ele% Daca nu ai fi fost asa, n-ar $ai
e1ista aceste fru$useti care <$rosatea'a casa%U
Morala( Craatura "asului nu <nsea$na sf>rsitul, ci o osi*ilitate de a face ce"a
diferit5 Nu$arati-"a *inecu">ntarile%%%55
2 2 2
118
Povestea lui $el=er
Ca "eterinar, a$ fost che$at sa consult un caine in "arsta de 'ece ani, nu$it Pel7er%
,taanii cainelui, 3on, sotia sa Lisa si fiul lor ,hane erau foarte atasati de Pel7er si serau
intr-un $iracol%
L-a$ consultat e Pel7er si a$ descoerit ca a"ea sa $oara de cancer% &$ sus
fa$iliei ca nu se oate face ni$ic entru Pel7er si $-a$ oferit sa e1ecut rocedura de
eutanasie a *atranului catel la ei acasa%
In ti$ ce sta*ilea$ ur$atorii asi, 3on si Lisa $i-au sus ca, dua arerea lor, ar fi
*ine ca fiul lor de E ani, ,hane, sa ur$areasca rocedura% Ei credeau ca ,hane ar utea sa
in"ete ce"a din aceasta e1erienta%
In ur$atoarea 'i, a$ si$tit fa$iliarul nod in !at atunci cand fa$ilia lui Pel7er l-a
incon#urat% ,hane area atat de cal$, $an!aind *atranul caine entru ulti$a data, incat $-a$
intre*at daca intele!ea ce se etrece% In decursul a cate"a $inute, Pel7er s-a stins in liniste%
Micutul *aiat a arut sa accete trecerea lui Pel7er fara "reun ic de dificultate sau
confu'ie% &$ stat cu totii entru o "re$e, i$reuna, dua $oartea lui Pel7er, co$entand cu
!las tare tristul fat ca "ietile ani$alelor sunt $ai scurte decat cele ale oa$enilor% ,hane, care
ascultase in liniste, a sus cu !lasul lui su*tire(
- Eu stiu de ce%
,eriati, ne-a$ intors cu totii sre el% Cu"intele e care le-a rostit in ur$atorul
$o$ent $-au ui$it% Nu au'ise$ niciodata o e1licatie $ai alinatoare%
El a sus(
- !amenii se nasc pentru a invata cum sa traiasca o viata mai &una > cum e sa
iu&esti pe toata lumea mereu si sa 3ii &un9 nu-i asa?
Coilul de sase ani a continuat(
- +i &ine9 cateii stiu de5a cum sa 3aca toate lucrurile astea9 deci nu tre&uie sa
traiasca la 3el de mult@
2 2 2
118
Dragostea neconditionata
.n tanar fusese in ra'*oi in 0ietna$ aroae 3 ani de 'ile% Intr-un final se intoarce in
&$erica si isi suna arintii la telefon% (
- Ma$a, tata, $a intorc acasa, dar "reau sa "a cer o fa"oare% &$ un rieten foarte *un
si as "rea sa il aduc acasa cu $ine%
- ,i!ur, ne-ar face $are lacere sa il cunoaste$, au sus arintii%
- Mai e ce"a ce ar tre*ui sa stiti desre el4 in ti$ul ra'*oiului a fost ranit foarte rau% &
calcat e o $ina si e1lo'ia l-a lasat fara o $ana si un icior% Nu are unde sa se duca si "reau
sa "ina sa stea cu "oi acasa%
- Ne are rau sa au'i$ asta, fiule% )oate re'ol"a$ cu$"a sa ii !asi$ unde sa stea%
- Nu, "reau sa stea i$reuna cu noi acasa%
- 6iule, ii rasunde tatal, nu-ti dai sea$a desre ce "or*esti% .n o$ handicaat ca el
insea$na o o"ara foarte $are entru noi% &"e$ si noi "ietile noastre de trait% Ce sens are sa
ne incarca$ "iata cu unul ca el% Lasa-l in ace si "ino acasa% O sa-si !aseasca el unde sa stea%
In acest $o$ent, fiul inchide telefonl *rusc% )arintii n-au $ai au'it ni$ic de el de
atunci% Dua cate"a 'ile, au ri$it un telefon de la )olitie care ii anunta ca fiul lor s-a sinucis
aruncandu-se de e o cladire% Erau che$ati sa identifice truul% )arintii in$ar$uriti, au a#uns
reede la $or!a si acolo au descoerit ca intr-ade"ar, fiul lor era cel care $urise% De
ase$enea au $ai descoerit un lucru%
Paiatul lor a"ea doar o $ana si un icior%
)arintii din o"este sea$ana cu noi% Ne e atat de usor sa ii acceta$ si sa ii iu*i$ e
cei care sunt a$u'anti, lini de "iata, fara ro*le$e, dar nu ne asa de cei care ne ot incurca
lanurile, care au ro*le$e, sau ni$eni nu-i *a!a in sea$a% ,unte$ iocriti% Da, eu sunt unul
din ei%
2 2 2
118
Filoo3ie de viata deose&ita
.n rofesor de filosofie statea in fata studentilor sai a"and cate"a o*iecte in fa'a lui%
Cand a inceut ora, fara sa suna un cu"ant, a luat un *orcan $are si a inceut sa il u$le cu
ietre, cu dia$etrul de aro1i$ati" T c$%%
&oi i-a intre*at e studenti daca *orcanul este lin% &u fost cu totii de acord ca este
lin% &oi a luat o cutie de ietricele si le-a turnat in *orcan, scuturandu-l usor% Desi!ur ca
acestea s-au rosto!olit rintre ietrele $ari si au u$lut satiile li*ere% &oi i-a intre*at e
studenti daca *orcanul este lin% &u fost din nou cu totii de acord ca este lin% ,i au ras% &oi
rofesorul a luat o cutie de nisi si l-a turnat in *orcan, scuturandu-l usor% Desi!ur ca nisiul a
u$lut satiul ra$as li*er%
U&cu$, suse rofesorul, "reau sa recunoasteti ca aceasta este "iata "oastra% )ietrele
$ari sunt lucrurile i$ortante entru fiecare( fa$ilia, artenerul de "iata, sanatatea si coiii
"ostri, lucruri care, daca totul este ierdut si nu$ai ele "-au ra$as, "iata "oastra tot ar
fi co$leta%
)ietricelele sunt celelalte lucruri care contea'a( slu#*a, casa si $asina% Nisiul
rere'inta lucrurile $ici care co$letea'a restul% Daca uneti $ai intai nisiul, nu $ai ra$ane
loc entru ietrele $ari si entru ietricele%La fel se desfasoara si "iata "oastra( daca "a
consu$ati ti$ul si ener!ia cu lucruri $ici, nu "eti a"ea niciodata satiu entru lucruri
i$ortante% 6iti atenti la lucrurile care sunt esentiale entru fericirea "oastra% Jucati-"a cu
coiii "ostri, faceti-"a ti$ entru controale $edicale, duceti-"a artenerul la dans%
0a ra$ane $ereu destul ti$ sa $er!eti la ser"iciu, sa faceti curat in casa, sa dati o
etrecere sau sa duceti !unoiul% &"eti !ri#a de ietrele $ari in ri$ul rand, de lucrurile care
intr-ade"ar contea'a%
,ta*iliti-"a rioritatile, restul este doar ]nisi:55
&cu$ ur$ea'a artea co$ica a o"estirii(
.n student a luat *orcanul, desre care cu totii au fost de acord ca este lin si a turnat
in el o sticla de *ere% Perea a u$lut satiile ra$ase li*ere si a u$lut cu ade"arat *orcanul%
Morala( Nu contea'a cat de lina este "iata, $ereu ra$ane loc entru o *ere5
2 2 2
118
;u uita niciodata sa evoluei
In ri$a 'i de scoala, rofesorul ni s-a re'entat si ne-a dat dret sarcina sa face$
cunostinta cu cine"a necunoscut% M-a$ ridicat sa $a uit in #ur si atunci o $ana fra!ila i$i
atinse u$arul% Cand $-a$ intors, a$ "a'ut o *atranica $arunta, cu chiul *ra'dat de riduri,
care $a ri"ea cu un 'a$*et ce ii lu$ina intrea!a fiinta%
,use( - Puna, fru$osule% Ma nu$esc 3ose% &$ DE de ani% )ot sa te i$*ratise'+
&$ i'*ucnit in ras si, dua accetul $eu, $a stranse in *rate cu utere%
- Ce cauti la uni"ersitate la "arsta asta fra!eda si inocenta+ a$ intre*at%
- 0reau sa !asesc un *ar*at *o!at, sa $a casatoresc, sa $a sta*ilesc la casa $ea, sa fac
niste coii, rasunse ea 'a$*ind%
- Vai sa lasa$ !lu$a, a$ reluat%
Era$ foarte curios sa aflu ce o $oti"ase sa a*orde'e acest !en de ro"ocare la "arsta
ei%
- Dintotdeauna $i-a$ dorit sa $er! la uni"ersitate si acu$a $i se indelineste "isul,
i$i suse%
Dua curs ne-a$ dus la *ufetul studentesc si a$ *aut un $il7sha7e de ciocolata% Ne-
a$ i$rietenit e loc%
Ti$ de trei luni, 'ilnic, dua ore, leca$ i$reuna si statea$ de "or*a necontenit%
Era$ de-a dretul fascinat sa ii ascult acestei U$asinarii a ti$ului 9confesiunile atat de
*o!ate in inteleciune si e1erienta%
De-a lun!ul anului, 3ose a de"enit 9$ascota 9ca$usului si se i$rietenea cu
usurinta cu toata lu$ea, oriunde s-ar fi dus% Ii lacea sa se una la atru ace si sa se lafaie in
atentia e care i-o acorda toata lu$ea in #ur% ,i se *ucura de fiecare clia%
La sfarsitul se$estrului a$ in"itat-o e 3ose sa tina un discurs la *anchetul
fot*alistilor% I$i "or ra$ane $ereu in $inte in"ataturile ei% & fost re'entata si a ornit sre
tri*una% Cand a inceut discursul ei re!atit de acasa, scaa trei dintre cele cinci cartonase e
care isi notase ce "oia sa suna%
Deran#ata si stan#enita, se aleca sre $icrofon si suse ur si si$lu(
- I$i are rau ca sunt atat de neinde$antica% &$ renuntat la *ere in fa"oarea whis7e;-
ului si $arca asta, Lent, $a *a!a in $or$ant% N-a$ sa reusesc sa $ai un in ordine
cartonasele astea, asa ca a$ sa "a sun ceea ce stiu%
Noi a$ ras si ea tusi ca sa-si drea!a !lasul% Continua(
- Nu inceta$ sa ne #uca$ entru ca i$*atrani$% I$*atrani$ entru ca inceta$ sa ne
#uca$% E1ista nu$ai atru secrete entru a te $entine tanar, a fi fericit si a de"eni un o$ de
succes% Tre*uie sa ra'i si sa !usti u$orul fiecarei 'ile% Tre*uie sa ai un "is% &tunci cand ra$ai
fara "ise, $ori% ,unte$ incon#urati de oa$eni $orti si nici nu ne da$ sea$a% E o $are
diferenta intre a i$*atrani si a e"olua% Daca ai 19 ani si stai in at inert ti$ de un an, fara sa
faci un lucru roducti", "ei i$lini FX de ani% Daca a$ D@ de ani si 'ac in at ti$ de un an
fara sa fac ni$ic "oi i$lini DD% Toata lu$ea i$*atraneste% Nu e ne"oie de talent sau
riceere%
Ideea e sa e"olue'i, identificand $ereu oortunitatile care se ascund in ini$a
schi$*arii% Nu re!reta ni$ic% Cei care sunt de#a *atrani nu re!reta ceea ce au facut, ci $ai
de!ra*a ceea ce nu au facut% Nu$ai cei care au re!rete se te$ de $oarte%
,i-a incheiat discursul cantand cu a"ant UTrandafirulU% Ne-a incura#at sa ii studie$
"ersurile si sa le une$ in ractica in "iata cotidiana%
3ose si-a luat dilo$a e care o dorise atatia ani si o o*tinuse la o "irsta asa inaintata%%
La o sata$ana dua a*sol"ire, 3ose s-a stins e tacute in so$n% )este FXXX de
studenti au fost alaturi de cea care le-a de$onstrat ca nu e niciodata rea tar'iu sa fii ceea ce
iti doresti sa fii%
&ceste !induri au fost co$use in $e$oria lui 3ose%
1i nu uita niciodata6 nu poti alege sa im&atranesti sau nu9 dar poti alege sa
evolueiAA
2 2 2
118
Morcov9 ou sau &oa&a de ca3ea??
In $od cert%%%%%Nu "eti $ai ri"i o ceasca de cafea la fel ca inainte dua ce "eti citi
aceasta o"este55
O tanara s-a dus la $a$a ei sunindu-i de desre "iata ei si desre cat de !reu ii este%
Nu stia cu$ sa $ear!a $ai dearte si se hotarase sa renunte% Era o*osita de luta si de '*ateri%
)area ca de indata ce o ro*le$a se re'ol"a, aarea alta%
Ma$a ei o lua la *ucatarie, .$lu 3 "ase cu aa si le use e fiecare la foc $are%
Curand aa a fiert% In ri$ul "as a us $orco"i, in al F-lea a us oua si in al 3-lea a us cafea%
Le-a lasat la fiert, fara sa suna un cu"ant, iar aoi, dua "reo FX $inute a stins focul este
tot%
& scos afara $orco"ii si i-a us intr-un *ol% & scos ouale si le-a us intr-un *ol% &oi a
us si cafeaua intr-un *ol% Intorcandu-se catre fiica ei, a intre*at-o( U,une-$i, ce "e'i +:
UMorco"i, oua si cafea55:suse ea% Ma$a ei a i$ins-o $ai aroae, ru!and-o sa
atin!a $orco"ii% Ea i-a atins, o*ser"and ca sint $oi% &oi, $a$a a ru!at-o sa ia un ou si sa-l
sar!a% Dua ce a inlaturat coa#a, ea o*ser"a oul fiert tare% In cele din ur$a, $a$a o ru!a sa ia
o !ura de cafea% 6iica 'i$*ea, in ti$ ce !usta aro$a *o!ata a cafelei% &oi, fiica intre*a( UCe
insea$na asta, $a$a+:
Ma$a ii e1lica aoi ca fiecare din aceste o*iecte a suortat aceeasi ad"ersitate,
acelasi $ediu ostil( aa fier*inte% 6iecare a reactionat diferit% Morco"ul a fost la inceut tare,
dur si neindulecat% Totusi, in aa fier*inte el s-a in$uiat si a de"enit sla*%
Oul a fost fra!il la inceut% Coa#a lui su*tire rote#a lichidul interior, dar, dua ce a
stat in aa fier*inte,
interiorul sau s-a intarit, desi la e1terior nu s-a schi$*at cu ni$ic%%%
Poa*ele de cafea au fost unice, re$arca*ile% Dua ce au stat in aa fier*inte, ele au
schi$*at aa%
UCine esti tu +:isi intre*a ea fiica%
UCind !reutatile *at la usa ta, cu$ rasun'i + Esti ca un $orco", ca un ou sau ca o
*oa*a de cafea +:
Lindeste-te la ur$atoarele(
Cine sint eu+ ,int eu recu$ $orco"ul care are tare, dar care intilneste suferinta si
ad"ersitate de"ine $oale si isi ierde uterea si se in$oaie+
,int recu$ oul care orneste cu o ini$a $alea*ila, dar care se schi$*a la caldura+++
&$ fost un o$ deschis, cald, fle1i*il, dar dua o $oarte, dua o desartire, ierdere
financiara sau dua alte incercari, a$ de"enit dur, incaatinat, rece, asru+
&rata e1teriorul $eu la fel, dar inauntru sint $ai in"ersunat, $ai incaatinat, cu ini$a
i$ietrita si rece+
,au sint recu$ *oa*ele de cafea + Ele ractic schi$*a aa fier*inte, un $ediu care
aduce $ulta durere%
Cind aa fier*e, aceasta se arfu$ea'a si caata aro$a unica a *a*elor de cafea si ia si
sa"oarea dorita%% Daca esti recu$ *oa*ele de cafea, atunci cind lucrurile $er! cel $ai rau, tu
faci ca situatia sa se schi$*e in *ine si la fel si cu cei din #urul tau% &sa ca, !indeste-te( Cu$
faci fata ad"ersitatilor si situatiilor la li$ita+
+sti un morcov9 un ou sau un &o& de ca3ea??
,a ai destula fericire, care sa te faca dulce, destule incercari, care sa te faca uternic,
destule suarari, care sa te astre'e u$an, si destula seranta, care sa te faca fericit%
Cei $ai fericiti oa$eni nu au in $od necesar ce-i $ai *un din toate4 ei doar scot
$a1i$u$ din tot ce le iese in cale% 0iitorul cel $ai stralucit "a fi $ereu *a'at e un trecut
uitat4 nu oti $er!e $ai dearte in "iata ana ce nu lasi in ur$a !reselile trecute si durerile
ini$ii%Cind te-ai nascut, lin!eai si toata lu$ea din #urul tau radea% Traieste-ti
"iata asa incat, la sfirsit, tu sa fii cel care 'i$*este, cind toti din #urul tau lan!%
)oate "ei dori sa tri$iti acest $esa# acelor oa$eni care insea$na ce"a t tine G&,&
C.M &M &M 6&C.T ,I E., LINDIND.-M& L& TINEJ4 acelora care ti-au atins "iata,
118
intr-un fel sau in altul, acelora care te fac sa 'i$*esti atunci cind ai intr-ade"ar ne"oie4 acelora
care te fac sa "e'i artea *una a lucrurilor atunci cind esti dara$at4 celor a caror rietenie tu o
arecie'i, celor care insea$na atit de $ult in "iata ta%
2 2 2
118
*especta-ti valoarea ta...
)aul, cu o fi!ura trista si a*atuta, se intalni cu rietena sa Daniela intr-un *ar, la o
cafea%
Deri$at, inceu sa se descarce in fata ei, o"estindu-i desre toate reocuarile
sale%%% $unca%%% *anii%%% raortul cu rietena%%%scoul sau in "iata5%%%
Totul area sa ii $ear!a rost%
Daniela *a!a $ana in !eanta, scoase o *ancnota de TX E.3O si ii 'ise(
- 0rei aceasta *ancnota+
)aul, utin confu', la inceut ii rasunse(
- Pineinteles Daniela%%% sunt TX E.3O, cine nu i-ar "rea+
&tunci Daniela lua *ancnota intr-o $ana si o stranse cu utere ana cand facu un $ic
!he$otoc%
&ratandu-i !he$otocul lui )aul il intre*a din nou(
- &cu$ o $ai "rei+
- Daniela, nu stiu unde "rei sa a#un!i, dar sunt in continuare TX E.3O% Pineinteles ca
ii iau si asa, daca $i-i dai%
Daniela desfacu !he$otocul, arunca *anc5 nota e #os si o calca cu iciorul, ana cand
se $urdari toata%
- Tot $ai "rei *ancnota+
- &sculta, Daniela, tot nu intele! unde "rei sa a#un!i, este oricu$ o *ancnota de TX
E.3O, si ana cand nu o rui isi astrea'a "aloarea%%%%
- )aul, tre*uie sa stii ca chiar daca uneori ce"a nu iese asa cu$ "rei tu, chiar daca "iata
te indoaie si te face un $ic !he$otoc, tu continui sa fii la fel de i$ortant cu$ ai fost
intotdeauna%%%
Ceea ce tre*uie sa te intre*i este cat "alore'i in realitate, nu cat de $ult oti sa fii
a*atut
intr-un anu$it $o$ent%
)aul ra$ase ne$iscat uitandu-se la Daniela fara sa 'ica un cu"ant, in ti$ ce $esa#ul
ii intra *ine in $e$orie% Daniela use *ancnota desfacuta alaturi de el, e $asa, iar cu un
'a$*et co$lice ii suse(
- Ia-i, tine-i cu tine ca sa iti a$intesti de acest $o$ent atunci cand nu te "ei si$ti
*ine%%% dar tre*uie sa i$i dai o *anconta noua de TX E.3O ca sa o ot utili'a cu ur$atorul
rieten care are ne"oie% Il ua e o*ra' si se indreta catre usa% )aul ri"i *ancnota, 'a$*i, o
ri"i din nou si cu o ener!ie noua il stri!a e osatar sa lateasca contul%%%U
De cate ori ne indoi$ de "aloarea noastra, de ceea ce $erita$ intr-ade"ar si de ceea ce
ute$ reali'a++
&cu$ !andeste-te *ine8
Incearca sa rasun'i la ur$atoarele intre*ari(
1 - ,une care sunt cele $ai *o!ate T ersoane din lu$e%
F - ,une care sunt ulti$ele T casti!atoare de la Miss .ni"ers%
3 - ,une 1X casti!atori ai re$iului No*el%
S - ,une care sunt ulti$ii T casti!atori ai re$iului Oscar ca fiind cel $ai *un actor
sau actrita%
Cu$ $er!e+ 3au+ Nu te reocua% Nici unul dintre noi nu isi a$inteste care erau cei
$ai *uni ieri%
Iar alau'ele se duc5 ,i trofeele se u$lu de raf5 Casti!atorii se uita5
&cu$ rasunde la ur$atoarele(
1 - ,une 3 rofesori care te-au a#utat in for$area ta%
F - ,une 3 rieteni deose*iti, care te-au a#utat in $o$ente dificile%
118
3 - Landeste-te la cate"a ersoane care te-au facut sa te si$ti secial%
S - ,une nu$ele a T ersoane dra!i, cu care iti etreci ti$ul%
Cu$ $er!e+ Mai *ine+ )ersoanele care fac diferenta in "iata ta nu sunt cele cu cele
$ai *une re'ultate, cu $ulti *ani sau $ulte re$ii%%%
,unt cele care isi fac !ri#i entru tine, care au !ri#a de tine sau de care ai !ri#a sau iti
asa cu ade"arat de ei, sint rietenii care sint $ereu aroae de sufletul tau%%%
Landeste-te o clia%%%
0iata este foarte scurta5 Tu, e ce lista esti+ Nu stii+%%%
Lasa-$a sa te a#ut%%%
Nu esti rintre cei fai$osi, dar esti rintre rietenii dra!i, de suflet, la care $-a$
!andit sa tri$it acest $esa#%
Daca tri$iti acest e-$ail si altor ersoane, rietenilor tai dra!i, oate reusi$ sa
schi$*a$ in $ai calda, $ai $inunata, $ai sensi*ila, $ai !eneroasa ini$a noastra si e cea a
altor ersoane%
UO lu$anare nu ierde ni$ic daca arin'i o alta de la flacara ei, insa lu$ina si caldura
"a fi $ai $are55U
2 2 2
118
:induri pentru tine
Madre Teresa de Calcutta
9Nu uita niciodata ca ielea se increteste, arul incarunteste, iar 'ilele se aduna in
ani%%% Dar ce e $ai i$ortant se conser"a4 forta si deter$inarea ta nu au "arsta%
,iritul tau e cel care indeartea'a an'ele de aian#en%
Dincolo de orice unct de sosire e unul de lecare%
Dincolo de orice reusita e o alta incercare%
Cat ti$ traiesti, si$te-te "ie%
Daca ti-e dor de ce faceai, fa-o din nou%
Nu te ierde rintre foto!rafii in!al*enite de ti$%%%
Mer!i $ai dearte atunci cand toti se asteata sa renunti%
Nu lasa sa se toceasca taria e care o ai in tine%
6a astfel ca in loc de $ila, sa i$ui resect%
Cand nu $ai oti sa aler!i, ia-o la tra%
Cand nu oti nici asta, ia-o la as%
Cand nu oti sa $er!i, ia *astonul% Insa nu te ori niciodata%U
2 2 2
118
Ce ai 3ace tu?
Esti sin!ur in $asina si conduci intr-o noate furtunoasa4 cand treci e lan!a o statie
de auto*u', "e'i 3 ersoane astetand auto*u'ul(
1% o *atranica *olna"a care are e $oarte
F% un "echi rieten care ti-a sal"at "iata
3% iu*itul / iu*ita ideal / a e care astetai de o "iata sa il intalnesti%
)e care l-ai lua in $asina, daca ar e1ista osi*ilitatea ca lan!a sofer sa stea un sin!ur
asa!er+
Landeste-te *ine inainte sa continui%%%
&ceasta este o ro*le$a de etica $orala care a fost folosita ca arte a unui inter"iu
entru o slu#*a%
)oti sa iei *atrana, intrucat ea e e $oarte4 sau oti sa il ale!i e "echiul tau rieten
care ti-a sal"at "iata, si astfel sa te re"anse'i% ,i totusi, sansa de a !asi artenerul ideal s-ar
utea sa nu ti se $ai ofere "reodata55
3asunsul candidatului care a o*tinut slu#*a a fost(
UI-as da cheile de la $asina rietenului $eu sa o duca e *atrana la sital si as asteta
auto*u'ul alaturi de artenerul ideal5U
.neori, a"e$ $ult de casti!at daca renunta$ la li$itarea unei !andiri incaatanate%
Nu uita niciodata sa ai o "i'iune de ansa$*lu55
2 2 2
118
7ltimul &iscuit
O tanara statea si asteta a"ionul in sala de astetare a unui aeroort $are% )entru ca
tre*uia sa astete $ult ti$, si-a cu$arat o carte si un achet de *iscuiti, ca sa treaca ti$ul
$ai usor% ,-a ase'at in sala de astetare 0I) si a inceut sa citeasca% Lan!a ea, e scaunul
alaturat erau *iscuitii si e ur$atorul scaun era un do$n care citea 'iarul%
Cand a inceut achetul si i$licit ri$ul *iscuit, do$nul de alaturi a luat si el unul%
Ea s-a si$tit indi!nata, dar n-a 'is ni$ic si a continuat sa citeasca% In interiorul ei isi sunea
U.ite ce fel de ersoana e acest *ar*at 5 Daca as a"ea nu$ai utin cura#, i-as face $orala%%%U
,i asa de fiecare data cand ea lua un *iscuit, lua si el unul ana cand a $ai ra$as in
achet ulti$ul *iscuit% Ea !andea( Uah, acu$ "reau sa "ad ce i$i 'ice cand se "or ter$ina
toti 55:Par*atul a luat ulti$ul *iscuit, l-a rut in doua si i-a dat #u$atate%
U&h, asta e cul$ea5U, !andi ea si isi lua lucrurile, cartea si !eanta si se indreta sre
iesirea salii de astetare%
Cand se si$ti un ic $ai linistita si ner"ii ii trecusera, se ase'a e un scaun de-a
lun!ul unui coridor $ai ferit de ri"iri indiscrete%
Inchise cartea si deschise !eanta entru a une acolo #u$atatea de *iscuit ra$asa
cand%%%% deschi'and !eanta "ede ca achetul de *iscuiti era intre!, in !eanta% ,e rusina de
$odul in care se co$orta si a*ia atunci intelese ca achetul de *iscuiti e care il $ancase nu
era al ei, ci al do$nului de alaturi care a i$artit cu ea chiar si ulti$a *ucatica, fara a se si$ti
indi!nat, ner"os sau suerior, fata de ea care se co$ortase urat si chiar isi si$tise or!oliul
atins%
Morala(
De cate ori in "iata a$ $ancat *iscuitii altcui"a fara sa ne da$ sea$a +
Inainte de a a#un!e la o conclu'ie si inainte de a !andi rau desre o ersoana, .IT&-
TE atent la ceea ce ai in #ur, de o*icei ceea ce "e'i nu e si ade"arul situatiei 5555
E1ista T lucruri in "iata care N. ,E )OT 3EC.)E3&(
- o iatra, dua ce ai aruncat-o4
- o "or*a, dua ce ai sus-o4
- o sansa, dua ce ai ierdut-o4
- ti$ul, dua ce a trecut4
- iu*irea, entru cel ce nu luta%
2 2 2
118
Plim&area cu ta4iul
&cu^ doua'eci de ani, lucra$ ca si ta1i$etrist ca sa $a intretin% Cand a$ a#uns la F(3X
&M, cladirea era acoerita in intuneric, doar cu e1cetia unei sin!ure lu$ini la arterul unei
ferestre%%%
In ase$enea circu$stante, $ulti ta1i$etristi ar cla1ona o data sau de doua ori, ar
asteta un $inut si aoi ar leca%
Dar a$ "a'ut rea $ulti oa$eni saraci care deindeau de ta1i ca fiind sin!urul lor
$od de transort% Daca nu $i se area un ericol, intotdeauna $er!ea$ la usa%
Deci a$ $ers si-a$ *atut la usa% 9Doar un $inut:rasunse o "oce fira"a, a unei
ersoane $ai in "arsta%
&u'ea$ ce"a fiind tras de-a lun!ul ardoselii%
Dua o au'a lun!a, usa s-a deschis% O fe$eie $ica de statura, in #ur de "reo DX de ani
statea in fata $ea% )urta o rochie colorata si o alarie $are cu un $aterial de catifea rins e
ea, ca si o fe$eie dintr-un fil$ din anii RSX%
Lan!a ea era o "ali'a $ica de nailon%
&arta$entul arata ca si cu$ ni$eni n-a $ai locuit acolo de ani de 'ile% Tot
$o*ilierul era acoerit cu cearsafuri%
Nu !aseai nici un ceas e ereti, nici *i*elori sau alte lucruri e rafturi%
Intr-un colt era un anou lin cu o'e este care era us un suort de sticla%
U&ti utea sa i$i duceti *a!a#ul ana la $asina+U'ise ea% &$ dus "ali'a la $asina si
aoi $-a$ intors sa sa o a#ut e fe$eie%
Ea $-a luat de *rat si a$ $ers incet sre $asina% & continuat sa-$i $ultu$easca
entru a$a*ilitatea $ea%
UNu e $are lucru:i-a$ 'is eu% 9Doar incerc sa-$i trate' asa!erii in felul in care as
"rea ca $a$a $ea sa fie tratataU
9Oh, sunteti un *aiat asa de *un5:'ise ea%
Cand a$ intrat in $asina, $i-a dat o adresa si aoi $-a intre*at( 9&i utea sa conduci
rin centrul orasului+U
UNu este calea cea $ai scurta:a$ rasuns eu raid%
9Oh, nu conte'a:suse ea% 9Nu $a !ra*esc% Eu acu$ $er! sre osiciu%%%U%
M-a$ uitat in o!linda retro"i'oare% Ochii ei erau scanteietori%%%
9Nu $i-a $ai ra$as ni$eni din fa$ilie%%%:a continuat ea%:Doctorul sune ca nu $ai
a$ $ult ti$%%%:In tacere a$ cautat ceasul de ta1are si l-a$ orit% U)e ce ruta ati "rea sa
$er!+:&$ intre*at%
)entru ur$atoarele doua ore a$ condus rin oras% Mi-a aratat cladirea unde, odata, ea
lucrase ca si oerator e lift%
&$ condus rin cartierul unde ea si sotul ei locuiau cand erau roasat casatoriti% M-a
dus in fata unui $a!a'in cu $o*ila care, odata, fusese o sala de *al unde o*isnuia sa $ear!a
la dans e "re$ea cand era fata%
Cateodata $a ru!a sa oresc in fata unor cladiri sau colturi de strada si statea acolo in
intuneric, conte$land in tacere%
Cu$ ri$a alu'ie de soare s-a aratat e ori'ont, $i-a sus dintr-odata( U,unt o*osita%%%
Vai sa $er!e$%U
&$ condus in tacere sre adresa e care $i-o daduse%
Era o cladire ieftina, ca si o casa $ica, cu un dru$ de arcare care trecea e su* o
ortita% Doi oa$eni au "enit sre ta1i cu$ a$ si a#uns acolo% Erau atenti si concentrati asura
fiecarei $iscari e care o facea fe$eia% &$ deschis ort*a!a#ul si a$ dus $icuta "ali'a ana
la usa% 6e$eia a fost ase'ata de#a intr-un scaun cu rotile%
UCat "a datore'+Ua intre*at ea, in ti$ ce-si cauta ort$oneul%
UNi$ic:a$ 'is eu%
9Dar tre*uie si tu sa te intretii%U
UNu "a faceti !ri#i%%sunt si alti asa!eri:a$ rasuns eu%
118
&roae fara sa $a !andesc $-a$ alecat si i-a$ dat o i$*ratisare% Ea $-a strans cu
utere%%
9&i facut unei fe$ei in "arsta un $icut $o$ent de *ucurie:suse ea% 9Multu$esc%U
I-a$ strans $ana si aoi a$ lecat in lu$ina di$inetii%
In satele $eu, o usa se inchisese%%% Era ca si sunetul de incheiere a unei "ieti%%%
Nu a$ $ai luat alti asa!eri in tura aceea de lucru% &$ condus ierdut in !anduri%%%
)entru restul 'ilei de-a*ia $ai utea$ "or*i%
Ce ar fi fost daca fe$eia aceea ar fi dat este un ta1i$etrist $anios, sau unul care ar fi
fost nera*dator sa-si ter$ine tura+%%%
Ce-ar fi fost daca as fi refu'at sa iau co$anda, sau doar sa cla1one' o data si aoi sa
lec+%%
.itandu-$a in ur$a% nu cred ca a$ facut ce"a $ai i$ortant in intrea!a $ea "iata%
,unte$ conditionati sa crede$ ca "ietile noastre se in"art in #urul unor $o$ente
$arete%
Dar adesea aceste $o$ente $arete ne iau rin surrindere fru$os i$achetate in ceea
ce altii ar considera ce"a utin, ce"a neinse$nat%
!amenii s-ar putea sa nu-si aminteasca e4act ceea ce ai 3acut sau ceea ce ai spus9
dar intotdeauna isi vor aminti cum i-ai 3acut sa se simtaAAA
N-o sa ai arte de nici o surri'a in 1X 'ile daca o sa tri$iti acest $esa# la alte 1X
ersoane%
Dar, s-ar utea sa a#uti lu$ea sa fie utin $ai *una si $ult $ai intele!atoare rin
si$lu fat ca-l tri$iti $ai dearte%
0iata aceasta s-ar utea sa nu fie etrecerea e care o sera$, dar cat ti$ sunte$ aici
ute$ de ase$enea sa dansa$% In fiecare di$ineata cand i$i deschid ochii, i$i sun(:-iua de
a'i este o 'i seciala5U
Nu ne $ai ute$ intoarce niciodata inaoi, acesta e sin!urul sectacol e care il
#uca$% Tratea'a oa$enii in felul in care ai "rea T. sa fii tratat si "ei si$ti diferenta5
2 2 2
118
1i Dumneeu a creat 3emeia
)ana cand Du$ne'eu a creat fe$eia, El era de#a in a sasea 'i de lucru este ro!ra$%
.n in!er a aarut si a sus(
- De ce iti ia asa de $ult ti$ sa cree'i asta+
,i Du$ne'eu a rasuns(
- &i "a'ut lanul entru ea+ Tre*uie sa fie re'istenta la aa, dar nu din lastic, sa ai*a
este FXX arti care sa se $iste, toate care sa se oata inlocui, si sa fie in stare sa functione'e
cu diet co7e si resturi de $ancare, sa oata tine S coii deodata in *rate, sa ai*a un sarut cu
care sa "indece de la un !enunchi '!ariat la o ini$a 'dro*ita, si o sa faca totul doar cu F
$aini%
In!erul a fost ui$it de cereri%
- Doar cu F $aini+ Nici o sansa% ,i astea sunt cereri doar entru $odelul standard+
E rea $ulta $unca entru o 'i% &steata ana $aine sa ter$ini%
- Dar nu o sa astet, a rotestat Du$ne'eu% ,unt aroae sa ter$in aceasta creatie si e
atat de aroae de ini$a $ea% De#a se "indeca e ea insasi cand e *olna"a% ,i oate lucra 1D
ore e 'i%
In!erul s-a aroiat si a atins fe$eia%
- Dar ai facut-o asa de fina Doa$ne5
- Ea este fina, a fost de acord Do$nul, dar a$ facut-o si uternica% Nici nu ai idee ce
oate indura sau reali'a%
- 0a fi in stare sa !andeasca+ a intre*at in!erul%
- Nu nu$ai ca "a fi in stare sa !andeasca, i-a rasuns Du$ne'eu, "a fi in stare sa
ratione'e si sa ne!ocie'e%
&oi in!erul a o*ser"at ce"a, a intins $ana si a atins o*ra'ul fe$ei%
- .s, se are ca ai o scur!ere in $odelul asta% Ti-a$ sus ca ai incercat sa ui rea
$ult in $odelul asta%
- Nu-i o scur!ere, l-a corectat Do$nul, asta-i o lacri$a5
- )entru ce e lacri$a+ a intre*at in!erul%
Do$nul a rasuns(
- Lacri$a e felul ei de a-si e1ri$a *ucuria, tristetea, durerea, de'a$a!irea, dra!ostea,
sin!uratatea, suararea si $andria ei%
In!erul a fost i$resionat%
- Doa$ne, esti un !eniu% Tu te-ai !andit la toate% 6e$eia e cu ade"arat ui$itoare%
,i asa este5 6e$eile au uteri care ii ui$esc e *ar*ati%
Ele trec rin dificultati si ele oarta o"eri, dar $entin fericirea, dra!ostea si *ucuria%
Ele 'a$*esc cand ar "rea sa tie%
Canta cand ar "rea sa lan!a,
)lan! cand sunt fericite
,i rad cand sunt ner"oase%
,e luta entru lucrurile in care cred%
,e i$otri"esc nedretatii%
Nu acceta ]nu ca rasuns%
Cand cred ca e1ista o solutie $ai *una ele se lisesc de *unuri ca fa$iliile lor sa ai*a
dea#uns%
Ele $er! la doctor cu un rieten seriat%
Iu*esc neconditionat%
)lan! cand coii lor au success si se *ucura cand rietenii lor ri$esc reco$ense%
,unt fericite cand aud de un nou nascut sau o nunta%
Ini$a lor se fran!e cand un rieten $oare%
Ele #elesc la $oartea unui $e$*ru din fa$ilie%
Totusi sunt uternice cand cre'i ca nu $ai au nici o utere% ,tiu ca o i$*ratisare si un
sarut oate "indeca o ini$a frinta%
118
6e$eile "in in orice for$a, $ari$e si culoare%
Ele "or conduce $asini, "or '*ura, "or $er!e, "or aler!a sau iti "or scrie tie un e-$ail
ca sa-ti arate cat de $ult le asa de tine%
Ini$a fe$eii este ceea ce tine lu$ea sa $ear!a%
Ele aduc *ucurie, seranta si dra!oste%
&u co$asiune si idealuri%
Dau suort $oral fa$iliei si rietenilor%
6e$eile au lucruri "itale sa suna si totul sa daruiasca%
8otusi9 daca e4ista o sla&iciune in 3emeie9 aceasta e ca isi uita valoarea.
)uteti tri$ite acest $esa# $ai dearte, tuturor fe$eilor e care le cunoasteti, ca sa le
a$intiti cat de ui$itoare sunt%%% si tuturor *ar*atilor, ca sa le rea$intiti cat de ui$itoare sunt
fe$eile%%%
2 2 2
118
Povestea unei 3urnici
In fiecare 'i, de"re$e de tot, "enea la ser"iciu 6urnica cea harnica, roducti"a si
*ucuroasa de $unca ei% &colo isi etrecea ea 'ilele, $uncind cu sar! si fredonand un cantecel%
Era harnica, roducti"a si *ucuroasa de ce facea, dar, "ai, nu o suer"i'a ni$eni%
Pondarul, resedinte si director !eneral, a considerat ca asa un se $ai oate si a creat
un ost de suer"i'or, e care a an!a#at un Landac cu $ulta e1erienta%
)ri$a !ri#a a Landacului a fost aceea de a standardi'a ora de sosire si de lecare de la
$unca, si a ela*orat si niste raoarte $inunate e aceasta te$a% Curand s-a "a'ut ca era
ne"oie si de o secretara care sa re!ateasca raoartele, si ca ur$are au an!a#at o )aian#enit'a,
care a or!ani'at o arhi"a si s-a ocuat si de telefoane%
,i in tot acest ti$, 6urnica era harnica, roducti"a si se *ucura de $unca ei% Muncea
si iar $uncea% ,i din cand in cand fredona o $elodie% Pondarul, resedinte si director !eneral,
era incantat de raoartele Landacului suer"i'or, *a chiar i-a $ai cerut si niste ta*ele
co$arati"e si !rafice, indicatori de !estiune si anali'e ale tendintelor de "iitor%
&sa ca a fost ne"oie sa an!a#e'e si o Musca, e functia de a#utor de suer"i'or si a
tre*uit sa-i cu$ere si un lato cu i$ri$anta in culori% Curand 6urnica harnica, roducti"a
si *ucuroasa de $unca ei, a incetat sa $ai fredone'e o $elodie, si a inceut sa se "aiete ca
ierde "re$ea cu hartoa!ele e care o uneau sa le co$lete'e, in loc s-o lase sa lucre'e%
,i atunci, Pondarul, resedinte si director !eneral, a hotarat ca e $o$entul sa ia
$asuri( s-a creat ostul de ad$inistrator !eneral al dearta$entului in care lucra 6urnica
harnica, roducti"a si *ucuroasa de $unca ei% &ceasta resonsa*ilitate a fost incredintata
Lacustei care, ca ri$a $asura a us $ocheta *e# in *iroul sau si a cerut sa i se cu$ere un
fotoliu secial% Noul ad$inistrator !eneral - e clar - a a"ut aoi ne"oie de o $asina, de un
lato *a chiar si de o retea intranet entru co$unicarea cu su*alternii% Tot noul ad$inistrator
!eneral a $ai a"ut ne"oie si de o asistenta ersonala si a adus-o e Proasca, cea care-i fusese
secretara la recedentul loc de $unca% &ceasta ur$a sa-l a#ute la ela*orarea lanului strate!ic
si a *u!etului entru dearta$entul in care $uncea 6urnica harnica, roducti"a si *ucuroasa
de $unca ei%
6urnica nu rea $ai canta, si e 'i ce trece de"enea tot $ai a!itata si $ai ner"oasa%
U0a tre*ui sa selectiona$ o societate de consultanta care sa ne ela*ore'e un studiu cu
ri"ire la $ediul de lucru in societatea noastraU, rouse Lacusta% Iar societatea aleasa, contra
unei su$e consistente, se use e studiu, anuntand ca are ne"oie de cate"a luni de lucru% Dar
intre ti$, Pondarul resedinte si director !eneral, reanali'and cifrele, a#unse la conclu'ia ca
dearta$entul in care lucra furnica harnica, roducti"a, si ce"a $ai utin *ucuroasa de $unca
ei, nu $ai aducea acelasi rofit ridicat ca ana acu$%
,i l-a contactat e Pufnit'a, renu$itul consultant in afaceri, ca sa-i ceara un dia!nostic
al situatiei% Do$nul Pufnita s-a in"artit trei luni rin *irourile societatii si a ela*orat un raort
sofisticat, in $ai $ulte "olu$e, in "aloare de cate"a 'eci de $ii de Euro, care se incheia cu
conclu'ia( U,unt rea $ulti salariati in acest dearta$ent% Tre*uie efectuate concedieriU% &sa
ca Pondarul, resedinte si director !eneral, a tre*uit sa ur$e'e sfatul consultantului care-l
costase cate"a 'eci de $ii de euro, si sa o concedie'e e 6urnica harnica, roducti"a si
furioasa, care e "re$uri era harnica, roducti"a si *ucuroasa de $unca ei%
Morala( ,a nu cu$"a sa-ti treaca rin $inte sa fii o 6urnica harnica, roducti"a si
*ucuroasa de $unca ei5 Este $ult $ai oortun sa fii sau o Lacusta sau un Landac, inutil si
inco$etent% Inco$etentii nu au ne"oie de suer"i'ori, asta o stie toata lu$ea% )e ei nu-i
stresea'a ni$eni 5
Daca, totusi, nu te oti i$iedica sa fii harnic si roducti", sa nu cu$"a sa arati ca esti
*ucuros de $unca ta% &sta n-au sa ti-o ierte niciodata5 In"entea'a din cand in cand ca ti s-a
inta$lat o nenorocire% 6a e "icti$a5 6a in asa fel incat sa nu le fie ciuda ca te *ucuri de ce
faci5
Iar daca, in ciuda acestor sfaturi, te incaatane'i sa fii o 6urnica harnica, roducti"a si
*ucuroasa de $unca ei, auca-te de o acti"itate indeendenta, cel utin asa nu "or trai e
118
sinarea ta toti Pondarii, Landacii, )aien#enii, Mustele, Lacustele, Proastele si Pufnitele52 2
2
118
$uline si stelute
de Ma4 Lucado
Locuitorii din _e$$i7, eroii o"estirii noastre, erau niste o$uleti $ici, din le$n,
cioliti toti de un t>$lar e nu$e Eli% &cesta <si a"ea atelierul e un deal, de la a carui
<nalti$e se "edea <ntre! satul%
6iecare o$ulet era altfel% .nii a"eau nasul $are, altii a"eau ochii $ari% .nii erau
<nalti, altii erau scun'i% .nii urtau alarie, altii urtau costu$% Nnsa doua lucruri le erau
co$une( toti erau facuti de acelasi t>$lar si traiau <n acelasi sat%
De di$ineata >na seara, 'i de 'i, o$uletii faceau un sin!ur lucru( lieau etichete unul
e celalalt% 6iecare o$ulet a"ea o cutie lina cu stelute aurii si o cutie lina cu *ulinute ne!re%
C>t era 'iua de lun!a <i "edeai e stra'ile satului liind stelute sau *uline unul e celalalt%
O$uletii dra!uti, din le$n lustruit si fru$os "ositi <ntotdeauna ri$eau stelute, dar
aceia din le$n neci'elat, cu "oseaua sarita, nu ri$eau dec>t *uline%
Tot stelute ri$eau si cei talentati4 unii uteau ridica !reutati deasura caului, altii
uteau sarii este cutii <nalte% Mai erau unii care stiau cu"inte dificile, iar altii care c>ntau
c>ntece fru$oase%
&cestora toata lu$ea le dadea stelute aurii%
&sa se face ca unii o$uleti a"eau truul lin de stelute%%% Ori de c>te ori ri$eau c>te o
steluta se si$teau at>t de *ine <nc>t <si doreau sa $ai faca ce"a ca sa oata ri$i <nca una%
&ltii <nsa nu stiau sa faca rea $ulte lucruri si a"eau arte doar de *uline% )ancinello
era unul dintre acestia din ur$a%
Tot ti$ul <ncerca sa sara c>t $ai sus, ca altii dar <ntotdeauna cadea la a$>nt% Iar
c>nd ceilalti <l "edeau #os se adunau *uluc <n #urul lui si lieau *uline e el% De $ulte ori se
$ai si '!>ria <n cadere, lucru entru care $ai ri$ea *uline ne!re%
Iar dua aceea c>nd <ncerca sa le e1lice o$uletilor de ce ca'use $ereu sunea c>te o
ne!hio*ie si toti se <n!ra$adeau sa lieasca si $ai $ulte *uline e el%
Dua un ti$ a"ea at>t de $ulte <nc>t nu $ai "roia sa iasa e strada, se te$ea ca "a
face iar ce"a anaoda( cine stie, o sa-si uite alaria sau o sa calce <ntr-o *alta%%% si i$ediat o sa
ri$easca *ulinute555
&de"arul este ca a"ea at>t de $ulte *uline <nc>t ceilalti o$uleti "eneau si <i lieau
altele fara nici un $oti"%
]Merita $ulti$ea asta de *uline ne!reU, <si suneau o$uletii unii altora%
]Este clar ca nu e *un de ni$ic5U
Dua un ti$ )ancinello a a#uns sa creada ce se sunea desre el(
]&sa este nu sunt *un de ni$ic5U, <si sunea el%
Nn rarele dati c>nd iesea din casa statea cu cei care erau ca el, cu $ulte *uline% Cu ei se
si$tea $ai <n lar!ul lui%
Nntr-o 'i, se <nt>lni cu un o$ulet total diferit de ceilalti( nu a"ea nici stelute, nici
*uline% Era din le$n si at>t% Era o fata e nu$e Lucia% ,a nu credeti ca oa$enii nu <ncercau sa
lieasca etichete si e ea5 Nncercau nu$ai ca nu ra$>neau liite ci cadeau%
6iindca nu a"ea nici o *ulina unii o ad$irau at>t de $ult <nc>t se !ra*eau sa-i lieasca
o steluta% Dar nici una nu statea liita% &ltii insa o ri"eau cu disret fiindca nu a"ea nici o
stea si atunci "roiau sa <i lieasca o *ulina dar si aceasta cadea i$ediat%
]Ca ea "reau sa fieU, <i trecu ri$ $inte lui )ancinello%
]Nu $ai "reau sa ri$esc etichete de la ceilalti5U
&sa ca o <ntre*a e Lucia cu$ se face ca ea nu are nici o eticheta%
]Nu este $are lucruU, $larul, <$i lace sa stau cu el <n atelier%U
]Dar de ce+U
]Ce ar fi sa descoeri sin!ur+ Du-te la el sus e deal5U
,i cu aceste cu"inte, Lucia se <ntoarse si leca%
]Dar cre'i ca-i "a face lacere sa $a "ada+5+U stri!a el dua ea%
118
Nnsa Lucia nu-l $ai au'i% &sa ca )ancinello se <ntoarse acasa, se ase'a la fereastra si
<nceu sa se uite cu$ aler!au o$uletii de colo-colo, liindu-si etichetele unul e celalalt%
]Dar nu este dret5U, <si suse el suarat% ,i e loc se hotar< sa $ear!a le Eli% ,e
<ndreta sre deal si urca e cararea str>$ta >na ce a#unse <n ">rf%
C>nd intra <n atelier, facu ochii $ari de ui$ire% Toate o*iectele erau .3I&,E% ,caunul
era c>t el de <nalt% Ca sa "ada ce se afla e *ancul de lucru tre*ui sa se ridice e ">rfuri%
Ciocanul era lun! c>t *ratul lui5 Nn!hiti <n sec si <si 'ise(
]Eu aici nu ra$>n5U, si se <ndreta sre iesire%
Dar chiar atunci <si au'i nu$ele(
])ancinello, tu esti+U, se au'i un !las atrun'ator%
)ancinello se ori%
]C>t $a *ucur sa te "ad, )ancinello5 0ino $ai aroae, "reau sa te "ad $ai *ine5U
)ancinello se <ntoarse <ncet si <l ri"i e $esterul t>$lar, un *ar*at <nalt, cu o *ar*a
stufoasa%
],tii cu$ $a chea$a+U, <l <ntre*a )ancinello%
]Pine<nteles ca stiu, doar eu te-a$ creat5U
Eli se leca, <l ridica de #os si <l ase'a l>n!a el e *anca%
]V$$%%%U, $ur$ura $esterul <n!>ndurat, <n ti$ ce se uita la *ulinele ne!re ale lui
)ancinello%
],e are ca ai adunat ce"a etichete%%%U
]Nu a$ "rut, Eli5 &$ <ncercat din rasuteri sa fiu *un5U
])ancinello, coilul $eu, <n fata $ea nu este ne"oie sa te aeri5 Mie nu-$i asa ce
sun ceilalti desre tine5U
]Chiar nu-ti asa+U
]Nu, si nici tie nu ar tre*ui sa-ti ese5 Cine sunt ei ` sa <$arta etichete *une sau rele+
,i ei sunt tot o$uleti de le$n ca tine% Nu contea'a ce !>ndesc ei, )ancinello% Contea'a doar
ceea ce !>ndesc eu, iar eu cred ca esti o ersoana tare deose*ita5U
)ancinello <nceu sa r>da(
]Eu, deose*it+ De ce as fi deose*it+ Nu ot sa $er! reede, nu ot sa sar, "oseaua $i
se duce% De ce as <nse$na ce"a entru tine+U
Eli se uita la )ancinello, <si use $>na e u$arul lui $icut si suse <ncet(
]6iindca esti al $eu, de aceea <nse$ni foarte $ult entru $ine5U
Ni$eni%%%, niciodata%%% nu-l $ai ri"ise astfel e )ancinello%% si <n lus, cel care-l ri"ea
astfel era chiar creatorul lui5 Nici nu $ai a"ea cu"inte%%%
]Nn fiecare 'i a$ serat ca "ei "eni la $ineU, continua aoi Eli%
]&$ "enit fiindca $-a$ <nt>lnit cu cine"a care nu a"ea nici un fel de eticheteU,
rasunse )ancinello%
],tiu, $i-a o"estit desre tine%U
]De ea de ce nu se rind etichetele+U
]6iindca a hotar>t ca este $ai i$ortant ce !>ndesc eu desre ea, dec>t ce !>ndesc
altii% Etichetele se liesc de tine doar daca le lasi5U
]Cu$ adica+U
]Etichetele se liesc doar daca le consideri i$ortante% Dar cu c>t te <ncre'i $ai $ult
<n dra!ostea $ea, cu at>t $ai utin <ti asa de etichetele e care ti le un ceilalti oa$eni%
Nntele!i+U
])ai, nu rea%%%U
Eli '>$*i%
]0ei <ntele!e cu ti$ul% &cu$ esti <nca lin de *uline ne!re%
Deoca$data <ti "a fi de a#uns sa "ii la $ine <n fiecare 'i, iar eu <ti "oi aduce a$inte c>t
de i$ortant esti entru $ine%U
Eli <l use #os e )ancinello% Nn ti$ ce acesta se <ndreta sre usa, Eli ndi(
118
]Cred ca Eli chiar "or*este serios% )oate are dretate5U
,i chiar <n clia aceea ca'u de e el o *ulina%%% 0iata este si$la%%% noi o co$lica$%%%
doar fii, doar fii e1act asa cu$ esti5
2 2 2
118
Lumina de la capatul tunelului
Traducerea <n li$*a 3o$ana - Iosi , &"ni
.n o$ si cainele sau au $urit deodata% &#un!and <n cer, au $ers e dru$ul ietruit cu
aur%0a a$intiti+ )e lan!a un !ard de $ar$ura fina%
.rcand sre deal au <ntalnit o oarta suer*a, construita din erle, ce straluceau su*
ra'ele soarelui%
&#un!and lan!a oarta, au "a'ut un o$ se'and <n ra!ul ei%
U,cu'ati-$a, i s-a adresat staanul cainelui, unde ne afla$+U
-Nn 3ai, a rasuns ortarul%
-)ute$ ri$ii un ahar cu aa+ a <ntre*at staanul cainelui%
-Desi!ur, a rasuns ortarul, intra si "ei ri$ii aa racoritoare%
-,i rietenul $eu oate intra+ a <ntre*at "i'itatorul%
-3e!ret, i-a rasuns ortarul, nu er$ite$ intrarea ani$alelor%
O$ul a decis sa renunte la aa, si-a che$at cainele si-au lecat $ai dearte% Dru$ul
<n continuare, era ane"oios si lin de raf%
Tot $er!and au a#uns la o oarta si$la de le$n, fara !ard i$re#ur%
)ortarul re'e$at de oarta, citea dintr-o carte%
-)ardon, i s-a adresat "i'itatorul, ute$ ri$ii utina aa+
-Desi!ur, cu lacere, ofti$ intrati a rasuns a$a*il ortarul%
Ei au trecut oarta si au *aut aa rece din fantana aroiata, cat au oftit%
-Multu$i$, uteti si sa ne suneti unde ne afla$+
-Nn 3ai le-a rasuns ortarul%
-,unt co$let derutat si ortarul recedent, $i-a sus, ca la oarta lui e intrarea <n
3aia sus "i'itatorul%
&h, te referi la strada aurita si oarta cu erle+
Nu, acolo e Iadul%
-,i nu "a asa ca acolo se folosesc de nu$ele "ostru+ s-a $irat, staanul cainelui%
-Nu, i-a rasuns ortarul, noi sunte$ *ucurosi ca ei <i iau e toti aceia, care sunt de
acord, sa-si araseasca rietenii si sa-i lase afara%
,a tineti $inte, e "eci5
Cu un rieten *un, <ntodeauna "eti a"ea, o ra'a de lu$ina la caatul tunelului%
2 2 2
118
Pasi pe nisip
de &de$ar Paross
&$ a"ut un "is in noatea de Craciun%
Mer!ea$ e o la#a iar Du$ne'eu asea alaturi de $ine, asii ni se i$ri$au e
nisi, lasand o ur$a du*la( una era a $ea, cealalta a Lui%
&tunci $i-a trecut rin $inte ideea ca fiecare din asii nostri rere'entau o 'i din "iata
$ea%
M-a$ orit ca sa ri"esc in ur$a%
,i a$ re"a'ut toti asii care se ierdeau in deartare%
Dar a$ o*ser"at ca in unele locuri in loc de doua ur$e nu $ai era decat una sin!ura%%%
&$ re"a'ut fil$ul "ietii $ele%
Ce surri'a 5
Locurile in care nu se "edea decat o sin!ura ur$a coresundeau cu 'ilele cele $ai
intunecate ale e1istentei $ele( 'ile de neliniste si de rea-"ointa, 'ile de e!ois$ sau de roasta
diso'itie, 'ile de incercari si de indoiala, 'ile de nesuortat%%%
-ile in care eu fusese$ de nesuortat%
,i atunci intorcandu-$a sre Do$nul a$ indra'nit sa-i rerose'(
-Totusi ne-ai ro$is ca "ei fi cu noi in toate 'ilele5
De ce nu ti-ai tinut ro$isiunea+
De ce $-ai lasat sin!ur in cele $ai !rele $o$ente din "iata, in 'ilele cand a"ea$ cea
$ai $are ne"oie de Tine+
Iar Do$nul $i-a rasuns(
-Dra!ul $eu, 'ilele entru care n-ai "a'ut decat o sin!ura ur$a de asi e nisi sunt
'ilele in care te-a$ urtat e *rate%%%
2 2 2
118
.nvata
In"ata de la aa sa ai statornic dru$%
In"ata de la flacari ca toate-s nu$ai scru$%
In"ata de la u$*ra sa treci si sa "e!he'i%
In"ata de la stanca cu$ neclintit sa se'i%
In"ata de la soare cu$ tre*uie s-aui%
In"ata de la "antul ce adie e oteci%
Cu$ tre*uie rin lu$e de linistit sa treci%
In"ata de la toate caci toate-ti sunt surori,
Cu$ treci fru$os rin "iata,
Cu$ oti fru$os sa $ori5
In"ata de la "ier$e ca ni$eni nu-i uitat%%
In"ata de la nufar sa fii $ereu curat%
In"ata de la flacari ce-a"e$ de ars in noi%
In"ata de la ae sa nu dai inaoi%
In"ata de la u$*ra sa fii s$erit ca ea%
In"ata de la stanca sa-nduri furtuna !rea%
In"ata de la soare ca "re$ea sa-ti cunosti%
In"ata de la stele ca-n cer sunt $ulte osti%
In"ata de la !reier cand sin!ur esti sa canti%
In"ata de la luna sa nu te insai$anti%
In"ata de la "ulturi cand u$erii ti-s !rei%
,i du-te la furnica si "e'i o"ara ei%
In"ata de la floare sa fii !in!as ca ea%
In"ata de la $iel sa ai *landetea sa%
In"ata de la asari sa fii $ereu in '*or%
In"ata de la toate ca totu-i trecator%
Ia sea$a fiu al #ertfei rin lu$ea-n care treci
,a-n"eti din tot ce iere cu$ sa traiesti in "eci5
2 2 2
118
Cele trei porti
.n re!e a"ea un fiu destet si cura#os% Ca sa-l re!ateasca entru a infrunta "iata, il
tri$ise la un *atran intelet%
-Lu$inea'a-$a( ce tre*uie sa stiu in "iata+
-0or*ele $ele se "or ierde recu$ ur$ele asilor tai e nisi% Dar o sa-ti dau totusi
cate"a sfaturi% In dru$ul tau rin "iata "ei intalni trei orti% Citeste ce scrie e fiecare dintre
ele% O dorinta $ai uternica decat tine te "a i$in!e sa le ur$e'i% Nu incerca sa te intorci,
caci "ei fi conda$nat sa retraiesti din nou si din nou ceea ce incerci sa e"iti%
Nu ot sa-ti sun $ai $ult% Tu sin!ur tre*uie sa treci rin asta, cu ini$a si cu truul%
&cu$ du-te%.r$ea'a dru$ul acesta dret din fata ta%
Patranul intelet disaru si tanarul orni e dru$ul "ietii%
Nu dua $ult ti$, se !asi in fata unei orti $ari, e care se utea citi( -,CVIMP&
L.ME&%
-&sta era si intentia $ea, !andi rintul, caci chiar daca sunt lucruri care i$i lac e
aceasta lu$e, altele nu-$i con"in deloc%&tunci inceu ri$a sa luta%
Idealul sau, a*ilitatea si "i!oarea sa il i$insera sa se confrunte cu lu$ea, sa
intrerinda, sa cucereasca, sa $odele'e realitatea dua dorinta sa% El !asi lacerea si *etia
cuceritorului, dar nu si alinarea ini$ii% 3eusi sa schi$*e cate"a lucruri, dar $ulte altele ii
re'istara%
&nii trecura% Intr-o 'i il intalni din nou e *atranul intelet, care-l intre*a(
-Ce-ai in"atat tu e acest dru$+
-&$ in"atat sa deose*esc ceea ce e in uterea $ea de ceea ce i$i scaa, ceea ce
deinde de $ine de ceea ce nu deinde de $ine%
-Pine, 'ise *atranul% .tili'ea'a-ti fortele entru ceea ce sta in uterea ta si uita ceea ce-
ti scaa rintre de!ete% ,i disaru%
)utin dua aceasta intalnire, rintul se !asi in fata celei de-a doua orti e care statea
scris( -,CVIMP&-I )E CEIL&LTI%
-&sta era si intentia $ea, !andi el% Ceilalti sunt sursa de lacere, *ucurii si satisfactii,
dar si de durere, neca'uri si frustrari% El se ridica deci contra a tot ce-l deran#a sau nu-i lacea
la cei din #urul sau%
Incerca sa le atrunda in caracter si sa le e1tire'e defectele% &ceasta fu a doua luta a
sa% Intr-o 'i, e cand $edita asura utilitatii tentati"elor sale de a-i schi$*a e ceilalti, il
intalni din nou e *atranul intelet, care-l intre*a(
-Ce ai in"atat tu, deci, e acest dru$+
-&$ in"atat ca nu ceilalti sunt cau'a sau sursa *ucuriilor sau neca'urilor, a
satisfactiilor sau infran!erilor $ele% Ei sunt doar rile#ul, oca'ia care le scoate la lu$ina% In
$ine rind radacina toate aceste lucruri%
-&i dretate, suse *atranul% )rin ceea ce ceilalti tre'esc in tine, ei te descoera in fata
ta% 6ii recunoscator celor care fac sa "i*re'e in tine *ucuria si lacerea, dar si celor care fac sa
se nasca in tine suferinta sau frustrarea, caci rin ei "iata iti arata ce $ai ai inca de in"atat si
calea e care tre*uie s-o ur$e'i%
Nu dua $ulta "re$e, rintul a#unse in fata unei orti e care scria( ,CVIMP&-TE
)E TINE IN,.TI%
-Daca eu sunt cau'a ro*le$elor $ele, atunci insea$na ca asta i$i ra$ane de facut,
isi 'ise el si inceu luta cu el insusi% El cauta sa atrunda in interiorul sau, sa-si co$*ata
i$erfectiunile, sa-si inlature defectele, sa schi$*e tot ce nu-i lacea in el, tot ce nu
coresundea idealului sau% Dua cati"a ani de luta cu el insusi, dua ce cunoscu cate"a
succese dar si esecuri si re'istenta, rintul il intalni iarasi e *atranul intelet, care-l intre*a(
-Ce ai in"atat tu e acest dru$+
-&$ in"atat ca e1ista in noi lucruri e care le ute$ a$eliora, dar si altele care ne
re'ista si e care nu le ute$ in"in!e%
-&sa este, suse *atranul%
118
-Da, dar $-a$ saturat sa lut i$otri"a a tot, a toti si chiar i$oti"a $ea5 Oare nu se
ter$ina niciodata+ I$i "ine sa renunt, sa $a dau *atut si sa $a rese$ne'%
-&sta "a fi ulti$a ta lectie, dar inainte de a $er!e $ai dearte, intoarce-te si
conte$la dru$ul arcurs, rasunse *atranul si aoi disaru%
)ri"ind inaoi, rintul "a'u in deartare satele celei de-a treia orti e care statea
scris( -&CCE)T&-TE )E TINE IN,.TI% )rintul se $ira ca n-a "a'ut cele scrise atunci cand a
atruns ri$a data rin acea oarta, dar in celalalt sens% -In luta de"eni$ or*i, isi suse el%
,i $ai "a'u 'acand e #os, este tot in #urul lui, tot ce a resins si a in"ins in luta cu
el insusi( defectele, u$*rele, frica, li$itele sale% Le recunoscu e toate si in"ata sa le accete
si sa le iu*easca%
In"ata sa se iu*easca e el insusi, fara sa se $ai co$are, sa se #udece, sa se
in"ino"ateasca% Il intalni din nou e *atranul intelet, care-l intre*a(
-Ce-ai in"atat in lus e acest dru$+
-&$ in"atat ca urand sau detestand o arte din $ine insea$na sa $a conda$n sa nu
fiu niciodata de acord cu $ine insu$i% &$ in"atat sa $a accet in totalitate, neconditionat%
-Pine, acesta este ri$ul lucru e care nu tre*uie sa-l uiti in "iata, acu$ oti $er!e
$ai dearte%
)rintul 'ari in deartare cea de-a doua oarta, e satele careia scria -&CCE)T&-I )E
CEIL&LTI% ,i in #urul lui recunoscu toate ersoanele e care le-a intalnit in "iata sa, e cei e
care i-a iu*it si e cei e care i-a urat, e cei e care i-a a#utat si e cei e care i-a infruntat%
Dar sre surri'a sa, acu$ era incaa*il sa le "ada i$erfectiunile, defectele, lucrurile care
altadata il deran#au enor$ si i$otri"a carora lutase% Patranul intelet aaru din nou si-l
intre*a(
-Ce-ai in"atat $ai $ult decat ri$a data e acest dru$+
-&$ in"atat ca fiind in acord cu $ine insu$i, nu $ai a$ ni$ic de rerosat celorlati si
nici nu $a $ai te$ de ei%
&$ in"atat sa-i accet si sa-i iu*esc asa cu$ sunt%
-Pine, acesta este cel de al doilea lucru e care tre*uie sa-l tii $inte% Continua dru$ul%
)rintul 'ari ri$a oarta, rin care trecuse cu $ult ti$ in ur$a, si "a'u ceea ce era
scris e satele ei(
-&CCE)T& L.ME&% )ri"i in #urul sau si recunoscu acea lu$e e care a dorit s-o
cucereasca, s-o transfor$e, s-o schi$*e% 6u i'*it de lu$ina si fru$usetea tuturor lucrurilor,
de erfectiunea lor% Era totusi aceeasi lu$e de alta data% Oare lu$ea se schi$*ase, sau
ri"irea sa+
&tunci se i"i *atranul, care-l intre*a(
-Ce-ai in"atat e dru$ul acesta+
-&cu$ a$ in"atat ca lu$ea este o!linda sufletului $eu%
Ca eu nu "ad lu$ea, ci $a "ad in ea% Cand sunt fericit, lu$ea $i se are $inunata,
cand sunt neca#it, lu$ea i$i are trista% Ea nu este nici "esela, nici trista% Ea e1ista, atat% Nu
lu$ea $a neca#ea, ci starea $ea de sirit si !ri#ile e care $i le facea$% &$ in"atat sa o
accet fara sa o #udec, fara nici o conditie%
-&cesta este cel de al treia lucru i$ortant e care nu tre*uie sa-l uiti% &cu$ esti
i$acat cu tine, cu ceilalti si cu lu$ea5 Esti re!atit sa ornesti sre ulti$a incercare( trecerea
de la linistea i$linirii, la i$linirea linistii, suse el si disaru entru totdeauna%
2 2 2
118
Picatura si oceanul
& fost odata ca niciodata un coil care l-a intre*at e tatal sau(
-Care este lucrul care $a seara de ade"ar+
Tatal i-a rasuns(
-Nu esti sin!urul care este searat de ade"ar, $ai sunt si altii% Iti "oi sune cate"a
o"esti care iti "or area si$le% Tre*uie sa te !andesti la ele ana cand le "ei intele!e si "or
caata entru tine roortii uriase%si chiar $ai dearte, ana "or de"eni din nou si$le%
)ri$a o"este(
& fost odata ca niciodata o icatura intr-un Ocean% Ea sunea ca Oceanul nu e1ista%
Tot astfel se inta$la cu $ulti oa$eni% Traiesc in interiorul creatiei di"ine si sun ca nu
e1ista di"initate%
& doua o"este(
-0reau sa fiu li*era5 suse icatura de aa din $i#locul Oceanului, si oceanul in
co$asiunea sa a ridicat-o la surafata%
-0reau sa fiu li*era5 suse din nou icatura de aa si soarele au'indu-i !lasul o ase'a
intr-un nor%
-0reau sa fiu li*era5 suse icatura inca o data si norul o eli*era iar aceasta ca'u din
nou in Ocean%
& treia o"este(
O icatura intelectuala este o icatura intelectuala, dar nu $ai aartine Oceanului%
& atra o"este(
-Nici o icatura nu are nici o "aloare, suse icatura din $i#locul Oceanului%
& cincea o"este(
-E1ista un lucru de care $i-a$ dat sea$a( fara indoiala, eu sunt $ai i$ortanta decat
Oceanul5
& sasea o"este(
-Nu "oi utea niciodata sa a#un! la Ocean5 suse icatura din Ocean%
& satea o"este(
-Oh, ce-$i asa $ie de Ocean5 suse icatura din Ocean%
& ota o"este(
Era odata o icatura care-si re!reta soarta( la ur$a ur$ei, ea era in $i#locul Oceanului
si nu stia ni$ic desre Ocean%
& noua o"este(
O icatura din Ocean che$a toate celelalte icaturi sa i se alature entru a se rascula
i$otri"a Oceanului%
& 'ecea o"este(
-)rin uterea cu care a$ fost in"estita, suse icatura din Ocean, toate cele care nu
!anditi ca $ine, de asta'i sunteti e1cluse din Ocean%
& unsre'ecea o"este(
-Tu te afli in $i#locul iu*irii $ele, ii suse Oceanul icaturii de aa%
Dar icatura nu au'i Oceanul entru ca era lina de iu*ire entru alta icatura%
118
& doisre'ecea o"este(
-Daca as utea curinde, !andi o icatura, fiecare icatura cu dra!ostea $ea%atunci as
de"eni Oceanul5
Cu$ !andi aceasta, icatura inceu sa re"erse dra!ostea sa asura tuturor icaturilor,
e rand% Dar era o icatura care ii facuse un $are rau si desi era caa*ila de o $are iu*ire,
icatura nu utu sa o ierte% ,i entru ca nu utu sa-si re"erse dra!ostea sa asura acesteia nu
utu sa de"ina Oceanul%
Coilul il intre*a e tatal sau(
-& e1istat "reodata o icatura care a de"enit Oceanul +
,i tatal sau ii suse ulti$a sa o"este(
Era odata o icatura care cauta acea Oceanului, care cauta cauta rofun'i$ea
Oceanului% Dorinta ii era $are si uterea de iertare ii era $are%si deodata Oceanul ii suse(
-Tu si cu $ine, noi sunte$ una5 ,i Oceanul isi deschise lar! *ratele si i$*ratisa
icatura, si tot ce aartinea Oceanului de"eni si al icaturii%
Ea se atrunse de acea Oceanului, se intinse e toata surafata Oceanului si rin
rofun'i$ea sa de"eni sal"area lu$ii%
- &fla astfel, coile, ca Oceanul este lin de iu*ire entru cei ce-l iu*esc si ca-i
ri$este in $aretia sa e toti cei ce o doresc cu ade"arat%
-Dar ce se "a inta$la daca o astfel de icatura de"ine $urdara+
Tatal rase din toata ini$a si suse(
! picatura nu poate deveni atat de murdara incat oceanul sa nu o poata curata.
2 2 2
118
$i&lia invingatorului

Cand in"in!atorul co$ite o !reseala, sune( &$ !resit5- si in"ata lectia%
Cand in"insul co$ite o !reseala, sune( -Nu e "ina $ea5 si arunca "ina e altii%
.n in"in!ator stie ca ad"ersitatea este cel $ai *un in"atator%
.n in"ins se si$te "icti$a in fata ad"ersitatilor "ietii%
.n in"in!ator stie ca re'ultatele actiunilor lui deind de el%
.n in"ins crede in e1istenta !hinionului%
.n in"in!ator $unceste $ult, dar isi si creea'a $ult ti$ li*er entru el insusi%
.n in"ins este o ersoana $ereu foarte ocuata, care nu are ti$ nici entru ai lui%
.n in"in!ator infrunta ro"ocarile una cate una%
.n in"ins le e"ita si nu indra'neste sa le infrunte%
.n in"in!ator ro$ite, isi da cu"antul si si-l tine%
.n in"ins face ro$isiuni, dar nu da nici o asi!urare%
.n in"in!ator sune -,unt *un, dar "oi fi si $ai *un5
.n in"ins sune( -Nu sunt chiar asa de rau ca $ulti altii%
.n in"in!ator asculta, intele!e si rasunde%
.n in"ins doar asteata ana cand ii "ine randul sa "or*easca%
.n in"in!ator ii resecta e cei ce stiu $ai $ult decat el, si incearca sa in"ete ce"a de
la ei%
.n in"ins se i$otri"este celor care stiu $ai $ult decat el si tine sea$a nu$ai de
defectele lor%
.n in"in!ator sune( Tre*uie sa e1iste o cale $ai *una de a o face%-
.n in"ins sune( &sa a$ facut-o intotdeauna5
.n in"in!ator este o arte din solutie%
.n in"ins este o arte din ro*le$a%
.n in"in!ator tine sea$a de cu$ se "ede 'idul in intre!i$e%
.n in"ins tine sea$a de cara$ida e care tre*uie sa o una%
.n in"in!ator ca tine i$artaseste acest $esa#%
.n in"ins, ca ceilalti, este e!oist si il astrea'a nu$ai entru el insusi%
2 2 2
118
1crisoare de dragoste
Dra!ul $eu,
&'i di$ineata, c<nd te-ai tre'it din so$n, era$ l<n!a atul tau, <n lu$ina $inunatului
rasarit de soare, care a inundat odaia ta% &$ serat <n acel $o$ent ca <$i "ei sune cu$ se
cu"ine UPuna di$ineataU% Dar n-ai facut-o% M-a$ !indit ca oate era rea de"re$e si ca de
aceea nu $-ai utut o*ser"a%%%
&$ <ncercat sa-ti atra! atentia c<nd, !ra*it, ai deschis usa si ai lecat% ai-a$ sarutat
fata cu *oarea di$inetii, a$ re"arsat asura ta $ireas$a dulce a florilor, ti-a$ $ur$urat o
$elodie de dra!oste, rin !in!asul ciriit al asarelelor% &i trecut e lin!a $ine !ra*ind asul,
fara sa $a iei in sea$a%%%
Mai t<r'iu, te-a$ ri"it duios, c<nd $er!eai reocuat si discutai arins cucei cu care
te <nt<lneai%
&h, c<t as fi dorit sa schi$*i si cu $ine cite"a cu"inte, dar ai trecut e lin!a $ine fara
sa-$i dai nici o atentie%%%
Dua-a$ia'a, fiindca era cald, ti-a$ tri$is o loaie <n"ioratoare si ti-a$ stralucit <n
fiecare icatura de loaie% &$ stri!at din ceruri, cu !las de tunet, doar, doar $a "ei au'i
cu$"a% -adarnic%%% &oi a$ ictat un curcu*eu fer$ecator <n $i#locul norilor si $i-a$ 'is(
UCu si!uranta $a "a "edeaU, dar n-ai facut-o, nu $-ai "a'ut%%%
,eara, la sf<rsitul 'ilei, ti-a$ tri$is un $inunat aus de soare, !<ndind ca $a "ei ri"i%
Te-a$ cautat atit de $ult cu ri"irea $iilor de stele stralucitoare, nada#duind ca $a "ei "edea,
dar a$ ra$as ierduta in neasarea ta%%%
Nn sf<rsit, noatea, la culcarea ta, a$ re"arsat este tine lu$ina lunii, ca sa-ti a$intesc
ca eu nu te ot uita% &$ nada#duit ca $acar acu$ $a "ei o*ser"a, inainte de a ador$i, dar ai
tacut, nu $-ai ri"it% ,i ai ador$it%%%
& ta "esnica rietena, 6ericirea
2 2 2
118
A5utorul divin
Nn ti$ul unei $ari inundatii, un o$ statea <n aa <na la !enunchi%
& "enit o *arca si cei din ea i-au sus( U.rca5U%
UO, nu, Do$nul "a a"ea !ri#a de $ineU, a rasuns el%
C<te"a $inute $ai t<r'iu aa <i a#un!ea <na la *r<u%
& "enit o alta *arca4 cei din ea i-au sus( U.rca5U%
UO, nu, Do$nul "a a"ea !ri#a de $ineU, a sus el%
Ce"a $ai t<r'iu se afla e un acoeris, cu aa <na la !<t%
& "enit un elicoter - UO, nu, Do$nul "a a"ea !ri#a de $ineU, s-a !ra*it sa rasunda%
Nn final, s-a <necat% & a#uns <n Ceruri, s-a <nt<lnit cu Do$nul si L-a <ntre*at( UCe s-a
<nt<$lat+U
Do$nul a sus( UNu stiu ce s-a <nt<$lat - a$ tri$is doua *arci si un elicoter entru
tine%U
2 2 2
118
7n cadou special
-i de "ara% &uto*usul ointea e o sosea lina cu !roi%
)e un scaun $ai <n sate statea un *ar*at uscati", tin<nd <n *rate un $anunchi de flori
de c<$% )e artea ousa, o fetiscana oachesa se uita fascinata la $acii, $ar!aretele si
al*astrele *atr<nului% Nu-si $ai utea lua ochii de la ele% 3a'*atea din c<nd <n c<nd un arfu$
ire'isti*il si roasat% 6ata <ncerca sa ri"easca e fereastra rafuita a auto*usului, dar
de!ea*a% Ca un $a!net, o atra!eau florile *atr<nului% La ur$atoarea statie, *atr<nul dadu sa
co*oare% E'ita entru o clia, dua care se adresa fetei( U0ad ca-ti lac florile $ele%
Cred ca sotiei $ele i-ar face $are lacere sa ti le daruiesc% &$ sa-i sun ca ti le-a$
dat tieU% 6ata ri$i florile, <$*u#or<ndu-se de lacere% .r$ari aoi e *atr<nelul uscati" cu$
se co*or< din auto*us si intra e oarta de fier for#at a unui $ic ci$itir din aroiere%
2 2 2
118
Povestea 3luturelui
Nntr-o 'i <ntr-un cocon a aarut o $ica !aura%
.n o$, care trecea din <nta$lare rin rea#$a, s-a orit $ai $ulte ore entru a
o*ser"a fluturele care se forta sa iasa%
Dua $ulte <ncercari, se area ca fluturele a a*andonat, satiul acela rin care se
straduia sa iasa ra$asese la fel de <n!ust%
)area ca fluturele a facut tot ceea ce utea si nu $ai era <n stare de $ai $ult%
&tunci o$ul a decis sa a#ute fluturele( a luat un cutit si a deschis coconul%
6luturele a iesit i$ediat%
Nnsa corul lui era sla* si ane$ic% &riile sale erau utin de'"oltate si aroae ca nu se
$iscau%
O$ul a continuat sa o*ser"e cre'and ca dintr-un $o$ent <n altul ariile fluturelui se
"or deschide si "or utea suorta !reutatea acestuia entru a utea '*ura%
&cest lucru nu s-a <nta$lat5
6luturele si-a trait restul "ietii tarandu-se e a$ant, cu corul sau sla* si cu ariile
chircite%
Nu a utut '*ura NICIOD&Tb 5 -
Ceea ce o$ul, rin !estul sau de *unatate si rin intentia sa de a a#uta, nu a <nteles,
este ca trecerea rin satiul acela stra$t era efortul necesar entru ca fluturele sa oata '*ura%
Era chinul rin care "iata <l unea sa treaca entru a utea creste si entru a se
de'"olta%
.neori, efortul este e1act lucrul de care a"e$ ne"oie <n "iata%
Daca ni s-ar er$ite sa ne trai$ "iata fara a <ntalni o*stacole, a$ fi li$itati%
Nu a$ $ai utea fi atat de uternici cu$ sunte$%
Nu a$ $ai utea '*ura NICIOD&Tb5
-&$ cerut utere%si "iata $i-a dat dificultati entru a $a face uternic%
&$ cerut <nteleciune%si "iata $i-a dat ro*le$e ca sa le re'ol"%
&$ cerut roseritate%si "iata $i-a dat creier si forta entru a $unci%
&$ cerut sa ot '*ura%si "iata $i-a dat o*stacole entru a le deasi%
&$ cerut iu*ire%si "iata $i-a dat oa$eni e care sa <i a#ut <n ro*le$ele lor%
&$ cerut fa"oruri%si "iata $i-a dat otential%
Nu a$ ri$it ni$ic din ce a$ cerut%dar a$ ri$it tot ce a"ea$ ne"oie%
Nu fran!eti '*orul ni$anui5
Traieste-ti "iata cu cura#, <nfrunta o*stacolele si de$onstrea'a ca le oti deasi 5
2 2 2
118
8estul celor trei
In Lrecia antica ,ocrate GSE9-399 PCJ, era foarte $ult laudat entru inteleciunea lui%
Intr-o 'i, $arele filo'of s-a intalnit inta$lator cu o cunostinta si care i-a sus(
- ,ocrate, stii ce-a$ au'it toc$ai acu$, desre unul dintre studentii tai+
- ,tai o clia, relica ,ocrate% Inainte sa-$i sui, as "rea sa treci rintr-un $ic test,
nu$it TE,T.L CELO3 T3EI%
- Trei+
- &sa este, a continuat ,ocrate% Inainte sa-$i "or*esti desre studentul $eu, sa sta$
utin si sa testa$ ce ai de !and sa-$i sui% )ri$ul test este cel al &DE0&3.L.I%
Esti a*solut si!ur ca ceea ce "rei sa-$i sui este ade"arat+
- Nu, suse o$ul% De fat doar a$ au'it desre el%
- E-n re!ula, 'ise ,ocrate% &sadar, in realitate, tu nu stii daca este ade"arat sau nu%
- &cu$ sa incerca$ testul al doilea, testul PINEL.I%
Ceea ce "rei sa-$i sui desre studentul $eu este ce"a de *ine+
- Nu, di$otri"a%
- Deci, a continuat ,ocrate, "rei sa-$i sui ce"a rau desre el, cu toate ca nu esti si!ur
ca este ade"arat+
O$ul a dat din u$eri, utin stan#enit%
,ocrate a continuat(
- Totusi $ai oti trece testul, entru ca e1ista a treia ro*a - filtrul 6OLO,INTEI%
Ceea ce "rei sa-$i sui desre studentul $eu i$i este de folos+
- Nu, nu chiar%
- Ei *ine, a conchis ,ocrate, daca ceea ce "rei sa-$i sui nu sti daca este
&DE0&3&T, nici de PINE, nici $acar de 6OLO,, atunci de ce sa-$i $ai sui+
2 2 2
118
*ugaciunea unui copil

.n coil, ru!andu-se, a sus asa(
-Doa$ne, <n seara asta, te ro! ce"a secial%
Transfor$a-$a <ntr-un tele"i'or, ca sa-i ot lua locul%
Mi-ar lace sa traiesc cu$ traieste tele"i'orul <n casa $ea%
,a a$ o ca$era seciala, unde sa se reuneasca toata fa$ilia <n #urul $eu%
6a sa fiu luat <n serios%
,a fiu <n centrul atentiei, asa <ncat toti sa $a asculte fara sa $a <ntrerua sau sa
discute%
Mi-ar lace sa $i se dea atentia deose*ita care este acordata tele"i'orului atunci cand
ce"a nu functionea'a%%%
,i sa-i tin de urat tatalui cand se <ntoarce acasa, chiar si atunci cand "ine o*osit de la
$unca%
,i $a$a, <n loc sa $a i!nore, sa stea cu $ine cand e sin!ura si lictisita%
Iar fratii si surorile $ele sa se certe ca sa oata sta cu $ine%%%
,i sa distre' toata fa$ilia, chiar daca uneori nu sun ni$ic%
Mi-ar lace sa si$t ca lasa totul deoarte ca sa stea cate"a $inute alaturi de $ine%
Doa$ne, nu-ti cer rea $ult%
Doar sa traiesc cu$ traieste orice tele"i'or%
2 2 2
118
.F - DACA - A;8. DACA
.F - *ud#ard "ipling
If ;ou can 7ee ;our head when all a*out ;ou
&re losin! theirs and *la$in! it on ;ou,
If ;ou can trust ;ourself when all $en dou*t ;ou,
Put $a7e allowance for their dou*tin! too4
If ;ou can wait and not *e tired *; waitin!,
Or *ein! lied a*out, donRt deal in lies,
Or *ein! hated, donRt !i"e wa; to hatin!,
&nd ;et donRt loo7 too !ood, nor tal7 too wise(
If ;ou can drea$ - and not $a7e drea$s ;our $aster4
If ;ou can thin7 - and not $a7e thou!hts ;our ai$4
If ;ou can $eet with Triu$h and Disaster
&nd treat those two i$osters #ust the sa$e4
If ;ou can *ear to hear the truth ;ouR"e so7en
Twisted *; 7na"es to $a7e a tra for fools,
Or watch the thin!s ;ou !a"e ;our life to, *ro7en,
&nd stoo and *uild Re$ u with worn-out tools(

If ;ou can $a7e one hea of all ;our winnin!s
&nd ris7 it on one turn of itch - and toss,
&nd lose, and start a!ain at ;our *e!innin!s
&nd ne"er *reathe a word a*out ;our loss4
If ;ou can force ;our heart and ner"e and sinew
To ser"e ;our turn lon! after the; are !one,
&nd so hold on when there is nothin! in ;ou
E1cet the _ill which sa;s to the$( UVold on5U
If ;ou can tal7 with crowds and 7ee ;our "irtue,
Or wal7 with Kin!s - nor lose the co$$on touch,
If neither foes nor lo"in! friends can hurt ;ou,
If all $en count with ;ou, *ut none too $uch4
If ;ou can fill the unfor!i"in! $inute
_ith si1t; secondsR worth of distance run,
cours is the Earth and e"er;thin! thatRs in it,
&nd - which is $ore - ;ouRll *e a Man, $; son5
DACA - Dan Dutescu
Daca esti cal$, c<nd toti se ierd cu firea
Nn #urul tau, si sun ca-i "ina ta4
De cre'i <n tine, chiar c<nd O$enirea
Nu crede, dar <i cre'i si ei cu$"a4
De stii s-asteti, dar fara te"atura4
De nu de'$inti $inciuni $intind, ci dret4
De nu rasun'i la ura tot cu ura
,i nici rea *un nu ari, nici rea-ntelet4
Daca "ise'i - dar nu-ti faci "isul astru4
De oti sa seri - dar nu-ti faci #indul tel4
De-nt<$ini si Triu$ful si De'astrul
Mereu senin si <n acelasi fel4
118
Daca suorti sa-ti "e'i "or*a sucita
De sarlatan, ce-ti surca al tau rost4
De oti ca $unca "ietii, naruita,
,-o faci de la-nceut recu$ a fost4
Daca-ndra'nesti a!onisita-ti toata
,-o ui, farRa clii, e-un sin!ur 'ar
,i, dac-o ier'i, sa-ncei ca ri$a data
6ar-sa te l<n!i cu un oftat $acar4
De stii, cu ner", cu ini$a, cu "<na,
Dret sa ra$<i, c<nd ele #une nu-s,
,i stai tot d<r', c<nd nu $ai e sta<na
Dec<t 0ointa ce le tine sus4
Daca-ntre 3e!i ti-e firea neschi$*ata
Ca si-n Multi$e - nu strain de ea4
&$ic sau nu, de nu ot sa te-a*ata4
De toti de-ti asa, dar de ni$eni rea4
Daca ti-e dat, rin clia 'dro*itoare,
,a treci si s-o <ntreci, $ereu *ono$,
atunci( a ta e Lu$ea asta $are
si, $ai $ult, fiul $eu( atunci - esti O$5
DACA - anonim
Daca-ti ra$<ne $intea c<nd cei din #ur si-o ierd
,i fiindca-o ai te-aasa, cu "or*e care dor4
Daca $ai cre'i <n tine c<nd altii nu $ai cred
,i-i ierti si nu te sueri de <ndoiala lor4
Daca de astetare nu ostenesti nicicand,
Nici de $inciuna !oala nu-ti clatini !<ndul dret,
Daca, i'*it de ura, nu te ra'*uni ur<nd
,i totusi nu-ti ui $asca de sf<nt sau de-ntelet4
Daca "ise'i, dar "isul sta<n de nu ti-l faci
,au !<ndul, desi #udeci, de nu ti-e unic tel4
Daca-ncerc<nd triu$ful sau ra*usirea taci
,i oti, rin a$<ndoua trec<nd, sa fii la fel4
Daca <nduri sa afli cinstitul tau cu"<nt
3astal$acit, nai"ii sa-i duca <n isita4
,au truda "ietii tale, <nsul*erata-n "<nt,
De oate iar s-o-nalte unealta-ti rea tocita4
Daca oti str<n!e toate c<sti!urile tale
Ca sa le #oci e-o carte si sa le ier'i asa
,i iarasi de la caat sa-ncei aceeasi cale,
6ara sa sui o "or*a de nei'*<nda ta4
Daca oti !<ndul, ner"ii si ini$a sa-i ui
,a te slu#easca <nca, este uterea lor,
Desi <n truul fira" o alta forta nu-i,
&fara de "ointa ce le i$une( sor5
Daca te "rea $ulti$ea, desi n-ai lin!usit
,au l<n!a re!e u$*li ca l<n!-un oarecare,
Daca de rai sau rieteni nu oti sa fii lo"it4
Daca nu nu$ai unul, ci toti <ti dau cre'are4
Daca a#un!i sa u$li $inutul trecator
118
Cu sai'eci de cliite de "esnicii, $ereu,
0ei fi e-ntre! )a$<ntul delin sta<nitor
,i $ai resus de toate, un OM, coilul $eu5
A;8. DACA
de "ostas <arnalis
De oti sa faci e rostul c<nd altul te reede
6ac<nd-o e destetul si c-un cu"<nt nu-l certi,
De nu te-ncre'i <n ni$eni si ni$eni nu te crede,
De-ti oti ierta acatul, dar altora nu-l ierti4
De nu a$<ni o clia un rau sa-l <$linesti,
,i daca $inti $ai tare c<nd altii nu sun dret,
De-ti lace <n iu*ire cu ura sa lo"esti,
,i totusi <ti ui $asca de sf<nt si de-ntelet,
De te te t<rasti ca "ier$ii si-n "isuri nu-ti iei
'*orul,
,i nu$ai interesu-ti <l sui la ran! de tel,
De arasesti <n"insul si treci cu-n"in!atorul,
,i-i "in'i, fara sfiala, e a$<ndoi la fel4
De ra*'i sa-ti afli scrisul si susa tal$acite,
Dret ade"ar, sa-nsele $ulti$ea oar*a, si,
C<nd "or*ele si fata <n "<nt ti-s risiite,
Tu d<ndu-le la dracu5, oti altele scorni,
De oti sa faci <ntruna dintr-un c<sti!, o $ie,
,i atria e-o carte s-o "in'i la ri$ul se$n,
De nu-ti latesti *anutul luat ca datorie,
Dar tu sa fii latitul, !asesti ca-i dret si de$n,
De oti sa-ti storci si !<ndul, si ini$a, si ner"ii
N$*atr<nite-n rele, sa faca rele noi,
,i su* nehotar<re, lec<ndu-te ca ser"ii,
C<nd toti stri!a( Nainte5, doar tu stri!i( Nnaoi5,
Daca, st<nd <n $ulti$e, te-$aune'i se$et,
Dar l<n!a cel uternic <n!enunche'i slu!arnic,
,i e dus$ani sau rieteni, trat<ndu-i cu disret
Te faci ca tii la d<nsii, dar <i <nseli a$arnic,
Daca nu i er'i $o$entul sa faci oriunde-un rau,
,i-n u$*ra lui te-nlinisti ca-n u$*ra unui o$,
&l tau "a fi )a$<ntul, cu tot rinosul sau,
0ei fi-ntre Do$ni <nt<iul, dar NICIOD&Tb OM%%
2 2 2
118
Povestea clopoteilor de vant
,e o"esteste ca odata, de$ult, traia retras in $untii din China un $aestru%
Era "esel tot ti$ul, le 'a$*ea tuturor celor care ii ieseau in cale% .nul dintre ele"ii
lui, curios fiind sa afle cu$ de $aestrul este tot ti$ul fericit, l-a intre*at intr-o 'i(
- Maestre, de unde acest 'a$*et continuu e chiul tau+
- De la clooteii de "ant, rasunse $aestrul%
- Cu$ asa+
- De fiecare data cand suna clooteii de ar!int de la oarta $ea, $a curinde o *ucurie
fara $ar!ini5 Insea$na ca "ine cine"a%,i sosirea cui"a, fie si doar a "antului, $a u$le de
fiecare data de fericire%
Landind ca ar a"ea in ei ce"a $a!ic, intr-o noate ele"ul hotari sa fure clooteii% Ii
duse in casa lui, ii ase'a la oarta si asteta ca $iracolul sa se roduca%
Dar nu si$ti ni$ic cand acestia sunara%Pa $ai $ult, dua o sata$ana sunetul
clooteilor inceu sa il ener"e'e din cale afara5
Cand totul de"eni insuorta*il, curins de re$uscari, se duse inaoi la $aestrul sau
sa-i inaoie'e clooteii%
Isi ceru de nenu$arate ori iertare, si cand fu si!ur ca $aesrul l-a iertat, ii use
intre*area care il fra$anta(
- De ce la $ine nu se inta$la ni$ic atunci cand suna clooteii+ De ce nu aare
*ucuria e care o "ad la tine+
- Dra!ul $eu, ii rasunse $aestrul, unde ai ase'at tu clooteii+
- La oarta casei $ele, $aestre5
- Ei, "e'i+ Tre*uia sa-i ase'i la oarta sufletului tau%
2 2 2
118
1pune-mi ce dai ca sa-ti spun ce o sa primesti
Era odata un *ar*at care sedea la $ar!inea unei oa'e la intrarea unei cetati din
Orientul Mi#lociu% .n tanar se aroie intr-o *una 'i si il intre*a(
- Nu a$ $ai fost niciodata e aici% Cu$ sunt locuitorii acestei cetati+
Patranul ii rasunse rintr-o intre*are(
- Cu$ erau locuitorii cetatii de unde "ii+
- E!oisti si rai% De aceea $a *ucur ca a$ utut leca de acolo5
- &sa sunt si locuitorii acestei cetati, rasunse *atranul%
)utin dua aceea, un alt tanar se aroie de o$ul nostru si ii use aceeasi intre*are(
- &*ia a$ sosit in acest tinut% Cu$ sunt locuitorii acestei cetati+
O$ul nostru rasunse cu aceeasi intre*are(
- Cu$ erau locuitorii cetatii de unde "ii+
- Erau *uni, $arini$osi, ri$itori, cinstiti% &"ea$ $ulti rieteni acolo si cu !reu i-a$
arasit%
- &sa sunt si locuitorii acestei cetati, rasunse *atranul%
.n ne!utator care isi aducea e acolo ca$ilele la adaat au'ise aceste con"or*iri si e
cand cel de-al doilea tanar se indearta, se intoarse sre *atran si ii 'ise cu reros(
- Cu$ oti sa dai doua rasunsuri cu totul diferite la una si aceeasi intre*are e care ti-
o adresea'a doua ersoane+
- 6iule, fiecare oarta lu$ea sa in roria-i ini$a%
&cela care nu a !asit ni$ic *un in trecut nu "a !asi nici aici ni$ic *un% Di$otri"a,
acela care a a"ut si in alt oras rieteni "a !asi si aici to"arasi credinciosi si de incredere%
)entru ca, "e'i tu, oa$enii nu sunt altce"a decat ceea ce sti$ noi sa !asi$ in ei%
2 2 2
3atacind e ici, e colo, un caine urias a#unse intr-o odaie care a"ea e toti eretii
o!lin'i i$ense%
&stfel se "a'u dintr-odata incon#urat de caini% ,e infurie, inceu sa scrasneasca din
dinti si sa $araie%
6ireste, si cainii din o!linda facura la fel, descoerindu-si coltii fiorosi%
Cainele nostru inceu sa se in"arta "erti!inos intr-o arte si in alta entru a se aara de
atacatori, dua care - latrand cu furie - se arunca asura unuia dintre resuusii sai ad"ersari%
In ur$a uternicei i'*ituri in o!linda, ca'u la a$ant fara suflare si lin de san!e%
Daca ar fi dat din coada rieteneste o sin!ura data, toti cainii din o!linda ar fi rasuns
in acelasi fel% ,i intalnirea lor ar fi fost o sar*atoare5
2 2 2
.n tata si fiul sau $er!eau rin $unti% 6iul s-a lo"it de o stanca, si din cau'a durerii a
stri!at(
- &aaaahhhhh5
,urrins, au'i o "oce reetand cu"intele sale(
- &aaaahhhhh5
Curios, coilul stri!a(
- Cine e acolo+
Din nou, ecoul il aduse inaoi cu"intele(
- Cine e acolo+
Coilul isi intre*a tatal(
- Ce se inta$la+
- ,unetul care se aude se nu$este -ecou, el se asea$ana $ult cu 0I&T&, entru ca si
ea iti intoarce tot ceea ce faci si sui5
118
0iata noastra este o reflectare a roriilor noastre actiuni% Daca doresti $ai $ulta
iu*ire in #urul tau, creea'a $ai $ulta iu*ire in #urul tau% Daca doresti fericire, daruieste
fericire celor ce te incon#oara%
Daca iti doresti o ini$a sura'atoare, daruieste un suras in ini$a celor e care ii
intalnesti%
2 2 2
118
Fii deasupra destinului tauA

)o"estea sune ca era odata o fata care, lo"indu-se de !reutatile "ietii, a $ers la tatal
ei sa se lan!a ca ni$ic nu-i iesea asa cu$ isi doreste% O*osise sa lute fara a o*tine
re'ultatele e care le asteta% Nu stia cu$ sa faca sa $ear!a $ai dearte in "iata entru ca se
si$tea eui'ata% &"ea i$resia ca de cate ori re'ol"a o ro*le$a, aarea alta%
Tatal ei a ascultat-o atent si aoi a in"itat-o sa re!ateasca i$reuna $icul de#un%
&#unsi in *ucatarie, el a luat trei oale si le-a us cu aa la fiert% Cand au inceut sa fiar*a a
us intr-una $orco"i, intr-una oua si in cea de a treia cafea%
Le-a lasat sa fiar*a fara sa suna nici un cu"ant% Doar ii suradea fetei lui% Ea asteta cu
nera*dare, intre*andu-se ce "oia sa faca tatal ei% Dua FX de $inute tatal a stins focul, a us
ouale intr-un castron, $orco"ii intr-o farfurie si a turnat cafeaua intr-o ceasca%
&oi a intre*at-o(
-Dra!a $ea, ce "e'i aici+
-Oua, $orco"i si cafea, a rasuns ea%
&tunci a inde$nat-o sa atin!a $orco"ii% Ea ii atinse si o*ser"a ca erau $oi% &oi i-a
cerut sa curete un ou de coa#a si ea o*ser"a astfel ca oul era foarte tare% &oi i-a sus sa !uste
din cafea% Curioasa, ea sor*i din lichidul arfu$at aoi intre*a(
-Ce insea$na toate astea, tata+
&tunci el i-a e1licat ca toate cele trei ele$ente a"usesera de infruntat aceeasi
ad"ersitate( aa fiarta%
Doar ca au reactionat co$let diferit( $orco"ii s-au in$uiat si au de"enit usor de
sfara$at, ouale au de"enit foarte tari, in schi$* cafeaua a schi$*at cu aro$a ei aa%
-Cu care dintre acestea trei cre'i ca te ase$eni tu+, isi intre*a el fata%
-Cand ad"ersitatea *ate la usa ta, cu$ rasun'i+ Esti ca un $orco" aarent tare, dar
cand durerea te atin!e te in$oi si-ti ier'i uterea+ Esti ase$enea oului, care incee cu o
ini$a $alea*ila si un sirit fluid, dar dua un e"eni$ent nefericit de"ine dur si infle1i*il+ )e
dinafara ra$ai la fel, dar e dinauntru ai ini$a a$ara+ ,au esti ca un !raunte de cafea+
Cafeaua schi$*a aa fiarta, ele$entul care ii cau'ea'a durerea% Cand aa a#un!e la unctul
$a1i$ de fier*ere cafeaua lasa cea $ai *una aro$a si sa"oare%
Morala6
Nu te lasa infrant5 6ii deasura destinului tau, da oca'ia ad"ersitatilor "ietii sa fie
entru tine tot atatea rile#uri de a lasa -dulcea aro$a de cafea care iti este rorie, e care
doar tu o oti oferi%
2 2 2
118
Ce daruri accepti?
Lan!a To7io traia un "estit ra'*oinic ,a$urai, care a decis sa-i indru$e e cei tineri
in *udis$ul -en% ,e sune ca in ciuda "arstei inaintate, el utea infran!e orice ad"ersar%
Intr-o dua-a$ia'a, un lutator - cunoscut entru lisa lui de scruule - a a#uns in
localitatea unde traia *atranul ,a$urai% Era cunoscut entru tehnicile lui de a ro"oca la luta,
asteta ana cand ad"ersarul facea ri$a $iscare si aoi contraataca cu "ite'a%
Tanarul lutator nu ierduse inca nici o luta% &u'ind de reutatia ,a$uraiului, a
decis sa-l in"in!a entru a-si $ari fai$a%
Toti studentii erau i$otri"a lutei, dar *atranul ,a$urai a accetat ro"ocarea% ,-au
adunat toti in iata din centrul orasului, iar tanarul a inceut sa-l insulte e ,a$urai% & aruncat
cate"a ietre in directia lui, l-a scuiat in fata, i-a aruncat toate insultele ce e1ista su* soare, i-
a insultat ana si e stra$osii sai%
Ti$ de cate"a ore, a facut totul entru a-l ro"oca e $aestru, dar *atranul ra$anea
i$asi*il% La sfarsitul dua-a$ie'ii, si$tindu-se o*osit si u$ilit, ra'*oinicul a a*andonat si a
lecat%
Decetionati de fatul ca $aestrul ri$ise atat de $ulte insulte si ro"ocari, studentii
l-au intre*at(
- Cu$ ai utut ra*da atat de $ulta u$ilinta+ De ce nu ti-ai folosit sada, chiar daca
stiai ca ai fi ierdut, in loc sa-ti e1ui lasitatea in fata tuturor+
- Daca cine"a "ine la tine cu un dar si tu nu il ri$esti, cui aartine darul+ intre*a
,a$uraiul%
-Celui care ti l-a oferit, relica unul dintre discioli%
- La fel si cu orice $anie, insulta sau in"idie, suse $aestrul% Cand nu sunt accetate,
continua sa aartina celui care le-a urtat%
In "iata de 'i cu 'i sunt nenu$arate situatiile in care ne tre'i$ rinsi fara sa "re$ in
tot felul de situatii nedorite%
6iecare clia isi are darul ei% .nele daruri ne sunt de folos, altele ne incurca% Totul
deinde de noi% )ute$ ale!e sa acceta$ orice dar si sa ne lasa$ atrasi in #ocul altora, sau sa
fi$ selecti"i%si sa acceta$ doar acele daruri care ne a#uta in cresterea noastra%
2 2 2
118
Creativitatea6 reintoarcerea la adevarata noastra natura
dua Jac7 Canfield
Intr-o 'i un *aietel s-a dus la scoala% Paietelul era $ic, iar scoala era $are% Dar cand
*aietelul a "a'ut ca intrarea in clasa lui se facea rintr-o usa direct din curte a fost foarte
fericit%iar scoala nu i s-a $ai arut atat de $are ca la inceut%
Intr-o di$ineata cand *aietelul se afla in clasa, rofesoara le-a sus coiilor(
-&sta'i o sa face$ un desen%
-Lro'a", a sus *aietelul, caci ii lacea foarte $ult sa desene'e% ,tia sa desene'e o
$ulti$e de lucruri( lei si ti!ri, ui si "aci, trenulete si "aoare% ,i si-a scos cutiuta cu creioane
colorate si a inceut sa desene'e%
Dar rofesoara a 'is(
-&stetati5 Nu inceeti inca5 ,i a astetat ana cand toti coiii au fost re!atiti%
-&cu$ o sa desena$ o floare, a 'is rofesoara%
-Lro'a" s-a !andit *aietelul, caci ii lacea sa desene'e flori% ,i a inceut sa desene'e
flori fru$oase, si le-a colorat in ro', ortocaliu, al*astru%
Dar rofesoara le-a 'is coiilor(
- &stetati, "a "oi arata eu cu$ sa colorati% ,i a desenat o floare rosie cu o tulina
"erde%
- &cu$ uteti incee, a 'is rofesoara%
Paietelul a ri"it floarea rofesoarei, aoi s-a uitat la floarea sa% & lui era $ai
fru$oasa decat a rofesoarei4 dar n-a sus ni$ic% & intors doar a!ina si a desenat o floare ca
cea a rofesoarei%Era rosie, cu o tulina "erde%
Intr-o alta 'i, cand *aietelul intrase in clasa rin usa din curte rofesoara le-a sus
coiilor(
- &sta'i o sa face$ ce"a din ar!ila%
-Lro'a", a sus *aietelul, caci ii lacea sa lucre'e cu ar!ila% ,tia sa faca tot felul de
lucruri din ar!ila( seri si oa$eni de 'aada, elefanti si ca$ioane% Dar a astetat ana ce toti
coiii au fost !ata%
- &cu$ o sa face$ o farfurie, a 'is rofesoara%
-Lro'a", s-a !andit *aietelul caci ii lacea sa faca farfurii de toate for$ele si $ari$ile%
,i a inceut sa faca farfurii de toate for$ele si $ari$ile%
Dar rofesoara le-a sus coiilor(
- &stetati, "a arat eu cu$ se face5 ,i le-a aratat cu$ sa faca o farfurie adanca%
- &sa5 &cu$ uteti incee5, a 'is rofesoara%
Paietelul s-a uitat la farfuria rofesoarei si aoi la ale sale% Ii laceau $ai $ult
farfuriile lui, decat farfuria adanca a rofesoarei% Dar n-a sus nici un cu"ant% ,i-a transfor$at
farfuriile lui intr-o *ila $are de ar!ila din care a facut o farfurie adanca si $are ca cea facuta
de rofesoara%
,i foarte curand *aietelul a in"atat sa astete si sa ri"easca si sa faca lucruri ca cele
facute de rofesoara, si foarte curand n-a $ai facut ni$ic de unul sin!ur%
,i s-a inta$lat intr-o 'i ca *aietelul si fa$ilia lui s-au $utat intr-o alta casa, intr-un
alt oras% ,i *aietelul a tre*uit sa $ear!a la scoala% ,coala cea noua era si $ai $are si nu $ai
a"ea nici o usa rin care sa intre direct din curte in clasa lui% Tre*uia sa urce niste trete inalte
si sa $ear!a de-a lun!ul unui coridor lun! ana a#un!ea in clasa lui%
In ri$a 'i de scoala rofesoara le-a 'is coiilor(
- &sta'i o sa face$ un desen5
- Lro'a", a 'is *aietelul, si a astetat sa-i suna rofesoara ce sa faca%
Dar ea n-a 'is ni$ic% ,-a li$*at rin clasa% Cand a a#uns lan!a *aietel i-a sus(
- Tu nu "rei sa desene'i+
- Pa da, a 'is *aietelul%
- Ce desen face$+
- Nu stiu ana nu-l faci, a 'is rofesoara%
- Cu$ sa-l fac+ 'ise *aietelul%
118
- Cu$ isi lace tie5 rasunse ea%
- ,a-l colore' cu$ "reau eu+ a $ai intre*at *aietelul%
- Cu$ "rei tu5, a fost rasunsul ei% Daca toti ati face acelasi desen, si l-ati colora la fel,
cu$ sa stiu eu cine l-a facut+
- Nu stiu, 'ise *aietelul%
,i a inceut sa desene'e o floare rosie cu o tulina "erde%
Morala6
Creati"itatea u$ana este un dar neretuit% Iti aduci a$inte de usurinta cu care uteai sa
iti i$a!ine'i #ocuri cand erai coil, sau sa "e'i in #ucaria de care cea $ai fru$oasa ausa
din lu$e+ Cine sune ca floarea tre*uie sa ai*a etale rosii si frun'e "er'i+ )uterea de a fi
creati"i este ceea ce ne defineste ca oa$eni%
Einstein sunea ca -Mintea intuiti"a este un dar sacru iar $intea rationala este
ser"itorul ei de incredere% &$ creat o societate care onorea'a ser"itorul si a uitat darul%
2 2 2
118
! &i5uterie valoroasa si unica

- Inteletule, a$ "enit la tine entru ca $a si$t atat de $ic, de neinse$nat, ni$eni nu
da doi *ani e $ine si si$t ca nu $ai a$ forta sa fac ce"a *un%&#uta-$a, in"ata-$a cu$ sa
fac sa fiu $ai *un+ Cu$ sa le schi$* oa$enilor arerea desre $ine+
6ara ca $acar sa se uite la el, *atranul ii suse(
- I$i are rau, *aiete, nu te ot a#uta acu$, a$ de re'ol"at o chestiune ersonala%
)oate dua aceea%
&oi, dua o $ica au'a adau!a(
- Daca insa $-ai utea a#uta tu e $ine, atunci oate ca as re'ol"a ro*le$a $ea $ai
reede si as utea sa $a ocu si de tine%
- &aa%incantat sa "a a#ut - *ai!ui tanarul ca$ cu #u$atate de !ura, si$tind ca iarasi e
neluat in sea$a si a$anat%
- Pine - incu"iinta *atranul in"atat% Isi scoase din de!etul $ic un inel si-l intinse
*aietanului adau!and(
- Ia calul e care-l !asesti afara si du-te de!ra*a la tar!% Tre*uie sa "and inelul acesta
entru ca a$ de latit o datorie% E ne"oie insa ca tu sa iei e el cat se "a utea de $ulti *ani,
dar ai !ri#a ca su* nici in rutul caului sa nu-l dai e $ai utin de un *anut de aur% )leaca si
"ino cu *anii cat $ai reede%
Tanarul lua inelul, incaleca si leca% Odata a#uns in tar! inceu sa arate inelul in
stan!a si-n dreata, doar-doar "a !asi cu$aratorul otri"it% Cu totii $anifestau interes entru
$ica *i#uterie, ana cand le sunea cat cere e ea% Doar ce auca sa le 'ica de *anutul de aur
unii radeau, altii se incruntau sau ii intorceau i$ediat satele% .n $osnea! i-a e1licat cat de
scu$ este un *an de aur si ca nu oate sa o*tina un ase$enea ret e inel% &ltcine"a s-a
oferit sa-i dea doi *ani, unul de ar!int si unul de curu, dar tanarul stia ca nu oate "inde
inelul e $ai utin de un *anut de aur, asa ca refu'a oferta% Dua ce *atu tar!ul in lun! si-n
lat, raus nu atat de o*oseala, cat $ai ales de nereusita, lua calul si se intoarse la *atranul
intelet%
6lacaul si-ar fi dorit sa ai*a el o $oneda de aur e care s-o oata da in schi$*ul
inelului, ca sa-l oatdatilde4 scaa e in"atat de !ri#i si, astfel, acesta sa se oata ocua si de
el% Intra cu caul lecat%
- I$i are rau - inceu el - dar n-a$ reusit sa fac ceea ce $i-ati cerut% De-a*ia daca as
fi utut lua doi sau trei *anuti de ar!int e inel, dar nu cred sa ot acali e cine"a cu ri"ire
la ade"arata "aloare a inelului%
- Nici nu-ti i$a!ine'i cat ade"ar au "or*ele tale, tinere rieten5 - suse 'a$*itor
inteletul% &r fi tre*uit ca $ai intai sa cunoaste$ ade"arata "aloare a inelului% Incaleca si
aler!a la *i#utier% Ni$eni altul n-ar utea sune $ai *ine cat face% ,une-i ca ai "rea sa "in'i
inelul si intrea*a-l cat ti-ar da entru el%
Dar, oricat ti-ar oferi, nu-l "inde% Intoarce-te cu inelul5
6lacaul incaleca si leca in !oana%Pi#utierul e1a$ina atent $icul inel, il ri"i atent
rin lentila rinsa cu ochiul, il rasuci si aoi 'ise(
- ,une-i in"atatorului ca daca ar "rea sa-l "anda acu$, nu-i ot oferi decat TD de *ani
de aur entru acest inel%
- Cuuu$, TD de *ani de aur+5+ - e1cla$a naucit tanarul%
- Da, rasunse *i#utierul% ,tiu ca-n alte "re$uri ar $erita si @X, dar daca "rea sa-l
"anda de!ra*a, nu-i ot oferi decat TD%
Tanarul $ultu$i si se intoarse de!ra*a la in"atat, o"estindu-i e nerasuflate cele
inta$late%
- Ia loc, te ro! - ii suse acesta dua ce-l asculta% Tu esti ase$enea acestui inel, o
*i#uterie "aloroasa si unica% ,i, ca si in ca'ul lui, doar un e1ert oate sune cat de $are este
"aloarea ta%
,unand acestea, lua inelul si si-l use din nou e de!etul $ic%
- Cu totii sunte$ ase$enea lui, "alorosi si unici, erindandu-ne rin tar!urile "ietii si
astetand ca $ulti oa$eni care nu se rice sa ne e"alue'e%
118
)o"estea aceasta este dedicata acelora care 'i de 'i se straduie, lustruind cu $i!ala, sa
adau!e "aloare *i#uteriei e care ei o rere'inta si sa reali'e'e "aloarea e care o au% &$intiti-
"a $ereu cat de $are este "aloarea "oastra, chiar daca $ulti din #ur "a i!nora sau ar sa nu-si
dea sea$a cat sunteti de retiosi%
2 2 2
118
Povestea cutiei cu piersici
.n rofesor a dat fiecarui student ca te$a entru lectia de sata$ana "iitoare sa ia o
cutie de carton si entru fiecare ersoana care ii suara, e care nu ot sa o sufere si sa o ierte
sa una in cutie cate o iersica, e care sa fie liita o eticheta cu nu$ele ersoanei resecti"e%
Ti$ de o sata$ana, studentii au a"ut o*li!atia sa oarte er$anent cutia cu ei( in
casa, in $asina, la lectii, chiar si noatea sa si-o una la caul atului%
,tudentii au fost a$u'ati de lectie la inceut, si fiecare a scris cu ardoare o $ulti$e de
nu$e, ra$ase in $e$orie inca din coilarie%
&oi, incetul cu incetul, e $asura ce 'ilele treceau studentii adau!au nu$e ale
oa$enilor e care ii intalneau si care considerau ei ca au un co$orta$ent de neiertat% 6iecare
a inceut sa o*ser"e ca de"enea cutia din ce in ce $ai !rea% )iersicile ase'ate in ea la
inceutul sata$anii inceusera sa se desco$una intr-o $asa liicioasa, cu $iros
de'!ustator, si stricaciunea se intindea foarte reede si la celelalte%
O ro*le$a dificila $ai era si fatul ca fiecare era dator sa o oarte er$anent, sa ai*a
!ri#a de ea, sa nu o uite rin $a!a'ine, in auto*u', la "reun restaurant, la intalnire, la $asa, la
*aie, $ai ales ca nu$ele si adresa fiecarui student, ca si te$a e1eri$entului, erau scrise chiar
e un!a% In lus, cartonul cutiei se stricase si ea a#unsese intr-o stare #alnica( cu $are
!reutate $ai utea sa faca fata sarcinii sale%
6iecare a inteles foarte reede si clar lectia e care a incercat sa le-o e1lice rofesorul
cand s-au re"a'ut dua o sata$ana, si anu$e ca acea cutie e care o carasera cu ei o
sata$ana intrea!a nu a fost decat e1resia !reutatii sirituale e care o urta$ cu noi, atunci
cand stran!e$ in noi ura, in"idie, raceala fata de alte ersoane%
De $ulte ori crede$ ca a ierta e cine"a este un fa"or e care i-l face$ acelei
ersoane% In realitate insa, acesta este cel $ai $are fa"or e care ni-l ute$ face chiar noua
insine%
In cutia ta cate iersici sunt%si ce ai de !and sa faci cu ele++
2 2 2
118
Legenda divinitatii omului
dua Eric Putterworth
O le!enda "eche sune ca $ai de$ult oa$enii erau *uni%
Dar au rofitat atat de $ult de uterea di"ina din ei incat staanul tuturor 'eilor a decis
sa le ia aceasta utere si sa o ascunda intr-un loc unde "a fi i$osi*il de !asit% Tot ce i-a
ra$as sa faca era sa !aseasca ascun'atoarea otri"ita%
& fost con"ocat consiliul 'eilor entru a se !asi solutia% -eii au su!erat(
-De ce sa nu in!roa$ uterile o$ului in a$ant+
Prah$a a rasuns(
-Nu, nu "o$ face asta entru ca o$ul "a saa adanc si le "a !asi%
&tunci 'eii au sus(
-In acest ca', sa le tri$ite$ di"initatea e cel $ai adanc fund al oceanului5
Dar Prah$a a rasuns din nou(
-Mai de"re$e sau $ai tar'iu o$ul "a e1lora adancurile oceanului si cu si!uranta ca o
"or !asi si o "or aduce la surafata%
&tunci 'eii s-au aratat in"insi(
-Nici a$antul, nici oceanul nu sunt locuri unde uterea di"ina sa fie in si!uranta, insa
alte idei de ascun'atoare nu $ai a"e$%
Prah$a a e1cla$at dintr-o data(
-Iata ce "o$ face cu di"initatea o$ului5 O "o$ ascunde adanc inauntrul lui, entru ca
este sin!urul loc unde nu "a cauta%
De atunci incoace, confor$ le!endei, o$ul a cautat in toata lu$ea, a e1lorat, a urcat
si a saat cautand%ce"a ce a fost in tot acest ti$ inauntrul lui%
2 2 2
118
Principiul narcisei gal&ene
6iica $ea $i-a telefonat de $ai $ulte ori sa-$i suna(
-Ma$a, tre*uie sa "ii sa "e'i narcisele !al*ene inainte ca "re$ea lor sa treaca5
Eu dorea$ acest lucru, dar era un dru$ de doua ore cu $asina de la La!una la lacul
0arful ,a!etii% Cand fiica $ea a sunat a treia oara, i-a$ ro$is ca "oi $er!e #oia "iitoare% In
acea 'i insa ti$ul s-a racit dintr-odata si a louat%
Dar ro$isese$, asa ca a$ $ers acolo% Cand in sfarsit a$ asit in casa lui Carol;n si
i-a$ salutat si i$*ratisat e ea si e neotii $ei a$ sus(
-Carol;n, lasa narcisele !al*ene% Ti$ul este nefa*ora*il,sunt nori si ceata, asa ca nu
e1ista ni$ic in lu$ea aceasta care sa $a faca sa $ai conduc cati"a 7ilo$etri5
6iica $ea a 'i$*it si, cu $ult cal$, a sus(
-Noi conduce$ e "re$ea asta, $a$a%
-Ei *ine, nu $er! nicaieri ina nu se face ti$ fru$os%
&$ cre'ut ca a$ fost destul de con"in!atoare%
-,er insa ca $a "ei duce la ser"ice ca sa-$i ridic $asina, a sus fiica $ea%
-Cat de dearte tre*uie sa $er!e$+
-Cate"a stra'i% O sa conduc eu, sunt o*isnuita cu asta%
Dua cate"a $inute, a$ intre*at-o(
-.nde $er!e$ + &sta nu e dru$ul sre ser"ice%
-Mer!e$ sre narcisele !al*ene% Carolin a 'a$*it%
-Carol;n, a$ sus eu cu asri$e in !las, te ro! sa intorci%
-Linisteste-te, $a$a% Nu-ti "ei ierta niciodata daca ier'i aceasta e1erienta%
Dua aro1i$ati" FX de $inute, a$ intrat e o straduta ietruita si a$ "a'ut o $ica
*iserica% Mai incolo, e artea *isericii, a$ "a'ut scris cu litere de $ana(
-Lradina narciselor !al*ene% &$ co*orat din $asina si a$ $ers in ur$a lui Carol;n in
#os e carare% &oi cararea a cotit si cand a$ ridicat ri"irea a$ ra$as $uta de ui$ire%
Inaintea $ea se afla cea $ai $inunata i$a!ine% &rata de arca cine"a luase un *utoi
urias de aur si il re"arsase este iscul si "ersantii $untelui% 6lorile au fost lantate in
$aiestuoase "arte#uri, $inunate fasii si randuri ortocaliu inchis, al*e, !al*en ca la$aia, ro'-
ortocaliu, !al*en ca sofranul si !al*en ca untul%
6iecare "arietate de flori a fost lantata ca un !ru, asa ca s-au in"ol*urat si au inflorit
ca niste rauri cu tonalitati cro$atice unice% Erau T acri de flori%
-Dar cine a facut asta+, a$ intre*at-o e Carol;n%
-O fe$eie% Ea locuieste aici e rorietate% &ceea este casa ei%
Carol;n $i-a indicat o casa $ica si $odesta in $i#locul acelui tinut% &$ $ers catre
casa% )e un 'id a$ "a'ut un afis% -3asunsuri la intre*arile e care stiu ca ti le ui era titlul%
)ri$ul rasuns a fost un si$lu( -TX%XXX *ul*i%
&l doilea rasuns a fost( -.nul, us e rand, de catre o sin!ura fe$eie% & fost ne"oie
de doua $iini, doua icioare si utin creier%
&l treilea rasuns a fost( -&$ inceut in 19TD%
&$ descoerit atunci )rinciiul Narcisei Lal*ene% )entru $ine, acel $o$ent a fost o
e1erienta care $i-a schi$*at "iata%
M-a$ !indit la aceasta fe$eie e care eu nu a$ intalnit-o niciodata si care, cu $ai
$ult de SX de ani in ur$a, a inceut cu un *ul*, creand in ti$ roria sa "i'iune asura
fru$usetii si *ucuriei si i$odo*ind "arful unui $unte o*scur% )lantand e rand cate un *ul*
de narcisa, an dua an, ea a schi$*at entru totdeauna lu$ea in care traia% & creat ce"a
nesus de $a!nific, de fru$os, de insirat%
)rinciiul e care ni-l arata !radina ei de narcise !al*ene este unul din cele $ai $arete
rinciii ale cresterii si e"olutiei% Este lectia care ne in"ata sa inainta$ sre scourile si
dorintele noastre, as cu as - adesea facand doar un as $ic, de coil - si sa in"ata$ sa iu*i$
ceea ce face$, sa in"ata$ sa folosi$ acu$ularea in ti$%
118
Cand $ultilica$ $o$entele scurte de ti$ in care roduce$ ce"a $ic, rin efort
'ilnic, "o$ constata ca ute$ reali'a lucruri $a!nifice% )ute$ schi$*a lu$ea%
-Trea*a asta $a intristea'a, intr-un fel, a$ recunoscut eu% Cate as fi utut reali'a, daca
$i-as fi sta*ilit un sco $inunat acu$ 3T ori SX de ani si as fi $uncit in toti acesti ani sa-l
atin!, lantand cate un sin!ur *ul* o data%Landeste-te ce-as fi fost in stare sa reali'e'5
6iica $ea $i-a sus rasuns in stilul ei direct(
-Incee de $aine5 Nu $ai are nici un rost sa te !andesti la ti$ul ierdut%
Modul de a face dintr-o -lectie o *ucurie si o cale de e"olutie, in loc de un $oti" de
re!ret, este sa te intre*i(
-Cu$ ot folosi a'i ceea ce toc$ai a$ in"atat+% Ne con"in!e$ e noi insine ca "iata
"a fi $ai fru$oasa dua ce ne "o$ casatori, dua ce "o$ a"ea un coil, aoi altul% Dua care
sunte$ frustrati ca nu sunt coiii destul de $ari si sera$ ca "o$ fi $ai $ultu$iti atunci cind
ei "or creste% &oi sunte$ frustrati ca sunt adolescenti si se oarta ca atare% ,unte$ si!uri ca
"o$ fi fericiti cand ei se "or $aturi'a%
Ne sune$ ca "iata noastra "a fi co$leta cand ei se "or casatori, cand "o$ a"ea o
$asina noua, cand "o$ utea a"ea o "acanta lacuta, sau cand ne "o$ ensiona%
&de"arul este ca nu e1ista un $o$ent $ai *un entru a fi fericit, decat cel re'ent%
Daca nu acu$, atunci cand+
0iata noastra "a fi intotdeauna lina de schi$*ari% Este cel $ai *ine sa aceeti asta in
sinea ta si sa deci'i sa fii fericit oricu$%
6ericirea este calea% &sa ca, *ucura-te si retuieste fiecare $o$ent e care il ai si
retuieste-l si $ai $ult, entru ca te *ucuri de el i$reuna cu cine"a aroiat, cine"a
suficient de secial ca sa-ti etreci ti$ul cu el/ea%si a$inteste-ti ca ti$ul nu asteata e
ni$eni%
&sa ca INCETE&-& sa $ai asteti%
-ana cand $asina ori casa este latita,
-ana cand iti iei o $asina sau casa noua,
-ana cand coiii leaca de acasa,
-ana cand iti ter$ini studiile,
-ana cand sla*esti 1X 7!,
-ana cand te in!rasi 1X 7!,
-ana cand te casatoresti,
-ana cand ai coii,
-ana cand te ensione'i,
-ana la "ara,
-ana la ri$a"ara,
-ana la iarna,
-ana la toa$na,
-ana cand $ori%
Nu e1ista un $o$ent $ai *un ca cel de acu$, entru ca sa fii fericit% 6ericirea este o
calatorie, nu o destinatie5 ,i oate ca asta'i este cea $ai *una 'i ca sa lante'i ri$ul *ul* al
roriei tale !radini de narcise%tu stii cel $ai *ine5
2 2 2
118
Capcana
Era odata un sat atacat deseori de $istreti% In fiecare 'i, acestia intrau in sat si
ro"ocau $ari distru!eri in incercarea lor de a-si !asi hrana% ,atenii au incercat diferite
$etode entru a-i indearta sau a-i "ana, dar fara rea $ult noroc%
Intr-o 'i, un intelet dintr-un sat "ecin a "enit sa-i sfatuiasca entru a scaa de
$istreti% El le-a cerut satenilor sa ii asculte intoc$ai sfaturile si instructiunile% )entru ca de#a
incercasera ana atunci tot ce le statuse in uteri, satenii au accetat%
Inteletul le-a sus acestora sa adune $ancare entru $istreti din toate !osodariile si
sa o una in $i#locul unui ca$%
Ei i-au ur$at sfatul si indata au "a'ut sute de $istreti aroiindu-se de locul unde
fusese ase'ata $ancarea%
Mistretii s-au aratat $ai intai in!ri#orati, dar odata ce au luat ri$ele in!hitituri au
rins cura# si s-au intors in acel loc si in 'ilele ur$atoare%
In fiecare 'i, satenii uneau cat $ai $ulta $ancare%iar $istretii "eneau acolo sa
$anance% Dua un ti$, inteletul le-a cerut oa$enilor sa ridice atru stali $ari care sa
$arche'e locul% Mistretii erau rea reocuati de $anancare si n-au o*ser"at%
Dua cate"a sata$ani, $istretii a"eau de#a o*iceiul de a "eni sa $anace $ancarea
usa de sateni fara sa $ai dea atentie locului unde ea se !asea ase'ata% Inteletul a us aoi
oa$enii sa i$re#$uiasca cu un !ard ca$ul si sa faca o oarta $are e unde sa oata intra
$istretii sa $anance% In cele din ur$a, satenii au reusit sa ter$ine !ardul si atunci au inchis
oarta, rin'and $istretii inauntru% Mistretii fusesera in"insi5
Morala6
Co$orta$entele e care le de'"olta$ au un sens, o utilitate intr-un anu$it conte1t%
)e de o arte, econo$isi$ ener!ie si ti$ folosindu-le% )e de alta arte%din acate de rea
$ulte ori continua$ sa folosi$ co$orta$entele de#a in"atate si atunci cand conte1tul se
schi$*a, si astfel o*iceiurile e care le a"e$ se transfor$a in cacane%
.nul dintre lucrurile care ii deose*esc e oa$enii de succes de ceilalti oa$eni este
acuitatea( caacitatea de a o*ser"a ro$t schi$*arile conte1tului in care e"oluea'a% Ca
ur$are, ei ot actiona de fiecare data in consecinta, fara a lasa o*iceiurile e care le au sa se
transfor$e in cacane%
2 2 2
118
Povestea supei de pietre
Cu $ulti ani in ur$a, trei calatori info$etati si o*ositi au a#uns intr-un $ic satuc%
Taranii de aici a*ia sura"ietuiau de la o 'i la alta ca ur$are a secetei ce se a*atuse asura lor%
,-au adunat reede in iata satului ca sa-i inta$ine e calatori, insa au facut-o cu fara sa
aduca ni$ic de $ancare entru ei% &u inceut sa se lan!a ca nu le-a $ai ra$as ni$ic si ca
sunt $uritori de foa$e%
Calatorii au schi$*at cate"a "or*e intre ei% &oi s-au intors catre *atranii satului%
)ri$ul calator le-a sus(
-)a$antul "ostru saracit "-a lasat fara ni$ic de oferit, dar "a "o$ i$artasi noi din
utinul e care il a"e$( secretul cu a#utorul caruia oti face sua din ietre%
Pineinteles ca taranii au fost intri!ati de susele calatorului% &u arins focul si au us
cel $ai $are "as cu aa la fiert% Calatoriiii au aruncat in aa trei ietricele%
-&ceasta "a fi o sua foarte *una, 'ise al doilea calator, dar un ic de sare ar face-o
$inunata5
In acel $o$ent o taranca s-a ridicat si a sus(
-Ce noroc5 Toc$ai $i-a$ a$intit unde a $ai ra$as un ic de sare%
,-a intors reede si a $ai adus si un sort de *ucatarie, un atrun#el si o !ulie% In ti$
ce acestea au fost use la fiert si altor tarani li s-a $ai i$rosatat $e$oria%
In curand in oala au fost use or', $orco"i, carne de "aca si s$antana% )ana sa fie !ata
sua, a $ai aarut si o sticla de "in%
Tot satul alaturi de cei trei soldati s-au us sa se osate'e% &u $ancat, au cantat si au
dansat ana tar'iu in noate, cu$ nu se $ai inta$lase de $ulta "re$e%
Di$ineata, cand cei trei calatori s-au tre'it, toti satenii stateau in fata lor% La icioare
a"eau us un rucsac cu cea $ai *una aine si *ran'a%
-Ne-ati i$artasit cel $ai $are secret, acela de a face sua din ietre, a sus un taran
calatorilor, si entru aceasta nu "a "o$ uita5
&u'ind acestea, al treilea calator s-a intors catre $ulti$e si a sus(
-.n lucru ra$ane $ereu ade"arat( doar i$artind oti face o $are sar*atoare5
2 2 2
118
1B lectii pentru a trai e4perienta umana
de Cherie Carter-,cott
*egula nr. 1 6 <ei primi un corp
Chiar daca iti iu*esti corul sau nu, este al tau entru toata "iata, asa ca acceta-l%
Ceea ce contea'a este inauntrul tau%
*egula nr. C 6 <ei primi lectii
0iata rere'inta o e1erienta continua de in"atare, fiecare 'i aducand oortunitati de a
in"ata $ai $ult%
In"atarea acestor lectii rere'inta cheia catre descoerirea si i$linirea roriei tale
"ieti%
*egula nr. ) 6 ;u e4ista greseli9 e4ista doar lectii
E"olutia ta catre inteleciune este un roces de e1eri$entare, incercare si !reseala,
asadar ine"ita*il lucrurile nu "or $er!e intotdeauna confor$ lanului sau "or iesi e1act asa
cu$ "rei tu%
Co$asiunea este re$ediul entru #udecata asra a noastra si a celorlalti% Iertarea nu
este doar di"ina ea rere'inta -co$orta$entul rin care se ster!e un !ol e$otional% & te
co$orta etic, astrandu-ti inte!ritatea si cu u$or in secial caacitatea de a rade de tine si de
roriile tale !reseli confir$a fatul ca -!reselile sunt doar lectii e care tre*uie sa le in"ata$%
*egula nr. ' - Lectia se repeta pana cand este invatata
Lectiile se reeta ana cand sunt in"atate% Ceea ce se $anifesta ca ro*le$e si
ro"ocari, nelaceri si frustrari sunt lectii ( acestea se "or reeta ana cand le "ei acceta si
in"ata% Constienti'area si a*ilitatea ta de a face schi$*ari sunt ele$ente necesare entru
in"atarea acestei re!uli%
6unda$entala este de ase$enea accetarea fatului ca nu esti o "icti$a a
circu$stantelor sau a sortii -cau'ele tre*uie recunoscute4 altfel 'is( totul se inta$la raortat
la $odul tau de a fi si la co$orta$entul tau% & in"ino"ati e altcine"a entru roriile tale
ro*le$e este un $od de a scaa si de a ne!a4 tu sin!ur esti resonsa*il entru tine si entru
ceea ce ti se inta$la% 3a*darea este necesara, schi$*area nu "ine este noate, asa ca acorda
ti$ schi$*arii%
*egula nr. / 6 .nvatarea este un proces continuu
Cat trai$ in"ata$% Intra in -rit$ul "ietii, nu i te i$otri"i% &su$a-ti an!a#a$entul de a
in"ata si de a schi$*a ( fii suficient de u$il entru a-ti recunoaste roriile sla*iciuni, si
indea#uns de fle1i*il entru a te adata, entru ca ri!iditatea "a ne!a li*ertatea noilor
osi*ilitati%
*egula nr. 0 6 -Acolo nu inseamna mai &ine decat -aici
Celalta arte a dealului s-ar utea sa fie $ai "erde decat a ta, dar e1istenta ta acolo nu
!arantea'a fericirea eterna% 6ii recunoscator si *ucura-te de ceea ce ai si de calatoria ta%
&recia'a $ai *ine ceea ce este *un in "iata ta, decat sa acu$ule'i lucruri care nu te "or
conduce catre fericire% Trairea in re'ent te a#uta sa o*tii acea%
*egula nr. 2 6 Ceilalti sunt oglini ce te re3lecta pe tine
Iu*esti sau urasti ce"a la o ersoana raortat la ceea ce iu*esti sau urasti la tine% 6ii
tolerant4 acceta-i e ceilalti asa cu$ sunt si straduieste-te sa constienti'e'i4 straduieste-te sa
te intele!i si sa ercei o*iecti" roria ta ersoana, !andurile si senti$entele tale%
E1erientele ne!ati"e sunt oortunitati de a "indeca ranile e care le ai% &#uta-i e ceilalti, si
astfel te "ei a#uta e tine% .nde ai fost incaa*il sa-i a#uti e ceilalti este un se$n ca nu
rasun'i coresun'ator roriilor tale ne"oi%
118
*egula nr. 8 6 Ce se intampla cu viata ta este alegerea ta
Detii toate uneltele si resursele de care ai ne"oie%
Ceea ce faci cu ele deinde de tine% &su$a-ti resonsa*ilitatea asura ta% In"ata sa
renunti atunci cand nu oti schi$*a lucrurile% Nu te ener"a ( !andurile a$are iti intuneca
$intea% Cura#ul este in fiecare dintre noi ( foloseste-l atunci cand tre*uie sa faci ce"a *un
entru tine% Cu totii a"e$ o utere innascuta si un sirit a"enturos, e care ar tre*ui sa le
folosi$ entru a i$*ratisa ceea ce ur$ea'a%
*egula nr. ( 6 *aspunsurile sunt la tine
&i incredere in instinctele tale si in senti$entele tale, chiar daca le au'i ca o "oce sla*a
sau daca aar ca o scliire de $o$ent% &sculta-ti senti$entele ca si cu$ ar fi sunete% 0e'i,
au'i si ai incredere% 6oloseste insiratia innascuta%
*egula nr. 1B 6 <ei uita toate acestea la nastere
Toti ne naste$ cu aceste caacitati ( ri$ele noastre e1eriente ne conduc intr-o lu$e
fi'ica, dearte de senti$entele noastre, acestea de"enind nehotarate, cinice si lisite de
credinta si incredere%
Cele 1X re!uli nu sunt orunci, ele sunt ade"aruri uni"ersale care se alica tuturor%
Cand te ratacesti, aelea'a la ele% &i incredere in uterea siritului% &sira catre inteleciune (
aceasta este ulti$a incercare a "ietii si nu cunoaste li$ite inafara acelora i$use de tine% 2 2 2
118
1B lectii invatate de la ingeri
de Doreen 0irtue, )h%D%
1.8raieste in integritate
In!erii $i-au sus( -)etrece-ti ti$ul ocuandu-te de acti"itati care se otri"esc cu
cele $ai inalte intentii ale tale% Lasa deoarte lucrurile la care intuitia te indea$na sa renunti%
In!erii $-au inde$nat sa-$i ascult ini$a% M-au asi!urat ca "oi fi in si!uranta daca
refu' $unca care nu se otri"este ade"aratelor $ele intentii% &$ descoerit raid ca in!erii
a"eau dretate5
C.;u e4ista decat AC7M
-Esti co$let si intre! chiar acu$% Nu-ti une seranta in ceea ce ti-ar utea aduce
'iua de $aine ( asta ar i$lica ca esti i$erfect sau iti liseste ce"a acu$, si ca "ei fi co$let
doar atunci cand ce"a e1terior "a aarea in "iata ta in "iitor%
Cand in!erii $i-au sus acestea, a$ reali'at ca eu traia$ entru "iitor% Ma concentra$
e ceea ce 'iua de $aine $i-ar fi utut aduce, si nu e *inecu"antarile din re'ent% &cu$
alcatuiesc in !and o lista a lucrurilor entru care sunt recunoscatoare in fiecare seara%
).Con3lictul se a3la in interiorul mintii tale
-Orice conflict e care il "e'i sau il e1eri$ente'i in lu$ea e1terioara este o roiectie
a e!oului tau% In realitate, lu$ea este in ace si tu iti roiecte'i frica de ace asura lu$ii% Tu
nu "rei sa-ti re'ol"i conflictul interior, dar "rei sa-l indearte'i de tine%
&sa ca-l roiecte'i asura altor oa$eni si cre'i ca ei sunt cei care iti cau'ea'a
disconfortul% Ceilalti oa$eni sunt neutri, ta*lite !oale e care tu le colore'i cu roriile
se$nificatii si definitii% &oi, reactione'i de arca aceste culori si definitii ar fi reale% Iar ca
ur$are, ei te tratea'a in felul in care te-ai astetat, facand rofetia sa se auto-indelineasca%
In ti$ ce in!erii i$i e1licau acestea, a$ reali'at cat de des i-a$ er$is fricii sa-$i
cree'e $o$ente dureroase% Dar intotdeauna a$ a"ut uterea de a ale!e !andurile si
senti$entele e care eu le-a$ atri*uit situatiilor%
'.Puri3ica-ti dieta
Vrana are o anu$ita "i*ratie, iar tu "rei sa "i*re'i la fel de inalt si de fin cu frec"enta
la care asiri%
Vraneste-te cu fructe si le!u$e roasete, nuci si cereale inte!rale, deoarece au cele
$ai inalte frec"ente "i*rationale% E"ita carnea, rodusele lactate, alcoolul, 'aharul, ciocolata
si cofeina, care au cele $ai sca'ute "i*ratii% ,i a$inteste-ti ca esenta tuturor ali$entelor e
care le $ananci te afectea'a $ult ti$ dua ce $ancarea se di!era%
In $o$entul in care in!erii $i-au sus aceasta dieta $ea era de#a destul de sanatoasa%
3enuntase$ la carne rosie si al*a si la alcool% Totusi, $ai era loc de i$*unatatiri, asa ca a$
ur$at sfaturile si a$ adotat o a*ordare ali$entara cunoscuta su* nu$ele 0e!an%
I$*unatatirea asectului si a ener!iei au fost radicale si i$ediate5 In loc sa si$t ca-$i
liseste ce"a, ale!erea unei ali$entatii $ai sanatoase era usoara si naturala%
/.;u da pentru a primi
3enunta la a $ai lanifica re'ultatele e care le asteti ca ur$are a ceea ce daruiesti%
0ei ri$i re'ultate entru ca ai daruit - aceasta este o le!e uni"ersala% Dar nu deinde de tine
felul in care cau'a si efectul "or circula% In lus, daca "ei asteta ce"a in schi$* n-ai oferit in
realitate ni$ic, entru ca retii darul in constiinta ta, astetand sa ri$esti ce"a inainte ca tu sa-
l eli*ere'i co$let%
Inca o data, $-a$ si$tit #enata in ti$ ce in!erii "edeau in strafundurile sufletului
$eu% ,tiau ca sunt o ersoana !eneroasa% Totusi, tre*uia sa recunosc ca daruia$ uneori cu
dorinta de a ri$i ce"a in schi$*% Cu o incredere totala in in!erii $ei, a$ decis sa renunt la
toate le!aturile atasate de darurile $ele entru ceilalti% &roae i$ediat a$ inceut sa
118
ri$esc reco$ense surrin'atoare, cu$ ar fi noi rouneri de afaceri si e1eriente $inunate
cu rietenii%
E%Petrece timp de unul singur in natura
,unetele si $irosurile naturii sunt in"i'i*ile, asa ca iti oarta $intea sre tara$ul
in"i'i*il al siritului, unde lucrurile "i*rea'a $ai inalt si $ai raid decat $ateria% E1ista
rorietati "indecatoare in natura% De ase$enea, e1ista in!eri ai naturii foarte reali% Le oti
cere acestor in!eri ai naturii sa te "indece% & sta in natura te a#uta sa te adate'i rit$ului
natural al a$antului si deoarece sincroni'area si ciclurile fac arte din intre!, tu te "ei
sincroni'a cu rit$ul "ietii%
La inde$nul in!erilor, $-a$ indeartat de *iroul $eu si a$ inceut sa-$i etrec orele
ran'ului afara% &erul roasat, ra'ele de soare si arfu$ul florilor $-au a#utat sa atrund la
ni"eluri $ai rofunde% ,tau afara si ii ro! e in!erii naturii sa $a incon#oare%
2.Detaseaa-te de materie
&tunci cand esti atasat de $aterie in !and, ra$ai atasat de rodusele $intii si astfel
ra$ai atasat de e!o% Nu e1ista cale de a scaa de aceasta le!e%
In!erii $ei $i-au clarificat ca nu e1ista ni$ic rau in lucrurile $ateriale% Materia e
neutra, dua cu$ sun in!erii% Ei intele! ca oa$enii au ne"oi $ateriale cu$ ar fi $ancarea,
i$*raca$intea si adaostul% Dar cand idolatri'a$ lucrurile $ateriale, cu$ ar fi atunci cand ne
!andi$ continuu la *ani si osesiuni, ne concentra$ asura naturii noastre inferioare si nu
asura sinelui nostru suerior%
8.;u 5udeca
Ii #udeci e altii ca o $etoda de a te aara e tine insuti, entru a-i tine dearte de tine,
astfel incat sa nu te aroii de ei si sa te ranesti% Dar ti-a$ sus ca nu e ne"oie sa te !andesti
la si!uranta ta% Tu esti in si!uranta, iar un tiar de !andire do$inat de in!ri#orare in ceea ce
ri"este si!uranta ta iti oate aduce e1act lucrurile de care te te$i%
In!erii au e1licat ca atra!e$ sre noi lucrurile la care ne !andi$, indiferent daca sunt
o'iti"e sau ne!ati"e% Daca $a !andesc in $od o*sesi" la ericolul fi'ic si e$otional, cree'
un cli$at in care cele $ai teri*ile te$eri se ade"eresc% )rin e1ercitiu, a$ inceut sa o*ser"
$o$entele in care ii #udeca$ e ceilalti oa$eni% &$ inceut sa-$i eli*ere' te$erile catre
in!eri si a$ descoerit ca o*iceiul de a #udeca a disarut tretat%
(.8raiesti acolo unde ti-e 3ocaliata constiinta
Daca ai un !and lisit de iu*ire ( de e1e$lu de or!oliu, in"idie sau in!ri#orare ( si$ti
durere% Tu E,TI constiinta ta si si$ti efectele locului in care iti este focali'ata constiinta% Tu
nu-ti doresti durere% &sa ca, ale!e sa incredinte'i lu$inii toate !andurile tale neiu*itoare%
La inceut, aceasta lectie a fost dureroasa% Intotdeauna a$ cre'ut ca circu$stantele din
e1terior i$i influentau fericirea% ,i totusi, in!erii insistau ca lucrurile stau in"ers si ca
!andurile $ele erau cele care colorau lu$ea% Ei $i-au sus ca fericirea $ea nu era le!ata de
ceea ce a"ea$, ci de ceea ce !andea$%
1B. 1laveste-l pe Creator in toate
Nu cauta sla"a entru tine insuti% In esenta, totusi, atunci cand il sla"esti e
Du$ne'eu, tu sla"esti acea arte din tine care este una cu Du$ne'eu% )rin sla"irea ,a, stai
dearte de starea ta de e!o si te centre'i e constiinta sinelui tau suerior%
La inceut $-a$ si$tit u$ilta de aceasta lectie, insa in!erii $ei $i-au oferit un
sri#in, a$intindu-$i ca ( deoarece sinele $eu ade"arat este una cu Du$ne'eu ( i$i lauda$
ade"aratul eu de fiecare data cand il sla"ea$ e Du$ne'eu%
2 2 2
118
1tatistici
Daca ai utea reduce oulatia din intrea!a lu$e la un sat de 1XX de ersoane,
$entinand roortiile tuturor ooarelor e1istente e a$ant, acest sat ar fi co$us in felul
ur$ator(
T@ de asiatici
F1 de euroeni
1S a$ericani Gdin &$erica de Nord, Centru si ,udJ
D africani
TF ar fi fe$ei
SD *ar*ati
@X nu ar fi al*i
3X al*i
@X nu ar fi crestini
3X crestini
D9 ar fi heterose1uali
11 ar fi ho$ose1uali
E ersoane ar a"ea T9e din *o!atiile lu$ii si toate E ar
fi din ,tatele .nite
DX ar sta in case de nelocuit
@X ar fi analfa*eti
TX ar suferi de $alnutritie
1 ar fi e $oarte
1 ar fi e unctul de a se naste
1 ar a"ea un co$uter
1 Gda, nu$ai 1 ar a"ea dilo$a de studiiJ
Daca te !andesti la lu$e din ersecti"a asta, ne"oia de a acceta, de a intele!e si
ne"oia de educatie de"in clare%
Ia in considerare si asta(
Daca te-ai tre'it a'i-di$ineata $ai $ult sanatos decat *olna", insea$na ca ai $ai $ult
noroc decat $ilioane de ersoane care nu "or auca sa traiasca sata$ana "iitoare%
Daca nu ai trait ericolul unei lute, sin!uratatea unei inchisori, a!onia torturii sau
chinurile foa$ei - esti inaintea altor TXX de $ilioane de oa$eni de e lu$ea asta%
Daca oti sa intri in *iserica fara tea$a ca "ei fi a$enintat, arestat, torturat sau o$orat
- esti $ai norocos decat 3 $iliarde de ersoane%
Daca ai $ancare in fri!ider, haine cu care sa te i$*raci, un loc unde sa dor$i si o casa
in care sa stai - esti $ai *o!at decat @Te din oulatia lu$ii%
Daca ai *ani in *anca, in ortofel si cate"a $onede intr-o usculita - esti rintre cele D
rocente ale ersoanelor care traiesc *ine%
Daca arintii tai sunt inca in "iata si inca i$reuna - esti, intr-ade"ar, o ersoana rara,
chiar si in ,tatele .nite si Canada%
Daca oti sa citesti acest $esa# esti de doua ori *inecu"antat( entru ca cine"a s-a
!andit la tine si entru ca nu te nu$eri rintre cele doua $iliarde de ersoane care nu stiu sa
citeasca%
Cine"a a 'is odata(
Munceste ca si cu$ nu ai a"ea ne"oie de *ani%
Iu*este ca si cand ni$eni nu te-a facut "reodata sa suferi%
Dansea'a ca si cand ni$eni nu te "ede%
Canta de arca nu te-ar au'i ni$eni%
Traieste ca si cand )aradisul ar fi e a$ant%
2 2 2
118
$orcanul
.n rofesor de filo'ofie cand a inceut ora, fara sa suna un cu"ant, a luat un *orcan
$are si a inceut sa-l u$le cu ietre cu dia$etrul de aro1i$ati" T c$% &oi i-a intre*at e
studenti daca *orcanul este lin5
&u fost cu totii de acord ca este lin5 &oi a luat o cutie cu ietricele si le-a turnat in
*orcan, scuturandu-l usor% Desi!ur ca acestea s-au rosto!olit rintre ietrele $ari si au u$lut
satiile ra$ase li*ere%
&oi i-a intre*at e studenti daca *orcanul este lin5
&u fost din nou de acord ca este lin5 ,i au ras% &oi a luat o cutie cu nisi si l-a turnat
in *orcan, scuturandu-l usor% Desi!ur nisiul a u$lut satiul ra$as li*er%
&cu$, suse rofesorul, "reau sa recunoasteti ca aceasta este "iat'a "oastra% )ietrele
$ari sunt lucrurile i$ortante( fa$ilia, artenerul,sanatatea si coiii "ostrii, lucruri care, chiar
daca totul este ierdut, si nu$ai ele au ra$as, iat'a "oastra tot ar fi co$leta%
)ietricelele sunt celelalte lucruri care contea'a( slu#*a, casa si $asina%
Nisiul rere'inta lucrurile $ici care co$letea'a restul% Daca uneti in *orcan $ai
intai nisiul, nu $ai ra$ane loc entru ietrele $ari si entru ietricele% La fel se desfasoara
si "iat'a "oastra, daca "a consu$ati ti$ul si ener!ia cu lucrurile $ici, nu "eti a"ea niciodata
satiu entru lucrurile i$ortante% 6iti atenti la lucrurile care sunt esentiale entru fericirea
"oastra% Jucati-"a cu coiii "ostrii, faceti-"a ti$ entru controale $edicale, duceti-"a
artenerul la dans%
0a ra$ane $ereu destul ti$ sa $er!eti la ser"iciu, sa faceti curat in casa, sa dati o
etrecere sau sa duceti !unoiul% &"eti !ri#a de ietrele $ari in ri$ul rand, de lucrurile care
intr-ade"ar contea'a% ,ta*iliti-"a rioritatile,
3estul este doar nisi%
2 2 2
118
Cei trei cai
,e sune ca erau trei rieteni care isi doreau sa urce un $unte entru ca in "arful lui
traia un *atran lin de inteleciune e care isi doreau sa-l cunoasca%
La un $o$ent dat au a#uns la o rascruce, si fiecare a continuat sa-si alea!a dru$ul
dua cu$ il inde$na sufletul%
)ri$ul a ales o carare a*ruta, ce urca dret catre "arf% Nu-i asa de ericole, dorea sa
a#un!a la *atranul din "arful $untelui cat $ai reede%
& doua cale nu era chiar atat de a*ruta, dar stra*atea un canion in!ust si accidentat,
stra*atut de "anturi uternice%
&l treilea a ales o carare $ai lun!a, care ocolea $untele seruind in ante line%
Dua @ 'ile, cel care urcase e calea cea a*ruta a a#uns in "arf e1tenuat, lin de rani
san!erande% )lin de nera*dare, s-a ase'at sa-si astete rietenii%
Dua @ sata$ani, a$etit de "anturile uternice care i se i$otri"isera, a#unse si al
doilea% ,e ase'a in tacere lan!a cel dintai, astetand%
Dua @ luni sosi si cel de al treilea, cu fata stralucindu-i de fericire, se$n al unei
rofunde stari de liniste si $ultu$ire interioara%
Cei doi erau furiosi entru ca dru$ul lor a fost !reu si au a"ut $ult de astetat, in ti$
ce dru$ul lui a fost o ade"arata lacere% &sa ca l-au intre*at e *atranul intelet care a ales
cel $ai *ine%
-Ce ai in"atat tu+ il intre*a e ri$ul%
-Ca "iata este !rea si lina de ericole si !reutati, ca este lina de suferinta si adeseori
ceea ce intalnesc in cale i$i oate ro"oca rani, ca entru fiecare as inainte tre*uie sa duc o
luta incrancenata care $a sleieste de uteri% &sadar%a$ ales eu calea cea $ai *una catre tine+
-Da, ai ales *ine%,i tu, ce ai in"atat+ il intre*a e al doilea%
-Ca in "iata $ulte lucruri $a ot a*ate din cale, ca uneori ot sa ierd dru$ul,
a#un!and cu totul altunde"a decat doresc%dar daca nu i$i ierd increderea, reusesc ana la
ur$a% &sadar%a$ ales eu calea cea $ai *una catre tine+
-Da, ai ales *ine%,i tu, ce ai in"atat+ il intre*a e ulti$ul%
-Ca $a ot *ucura de fiecare as e care il fac daca ale! sa a$ 3a*dare, ca daca
ri"esc cu Intele!ere "iata nu este o o"ara !rea, ci un $iracol la care sunt ri$it cu *ucurie
sa iau arte, ca Iu*irea care $a incon#oara din toate artile i$i oate lu$ina sufletul daca ii
dau "oie sa atrunda acolo% &sadar%a$ ales eu calea cea $ai *una catre tine+
-Da, ai ales *ine%
.i$iti de rasunsurile *atranului, cei trei rieteni au ca'ut e !anduri% ,i au inteles, in
sfarsit, ca la orice rascruce )OT &LELE%iar "iata fiecaruia este re'ultatul ale!erilor facute de-
a lun!ul ei%
2 2 2
118
;umai 8.MP7L
Era odata o insula unde traiau toate senti$entele u$ane( Puna Diso'itie, Tristetea,
Inteleciunea, Iu*irea si altele%
Intr-o 'i senti$entele au aflat ca insula se "a scufunda in curand, asa ca si-au re!atit
na"ele si au lecat%
Doar Iu*irea a ra$as ana in ulti$ul $o$ent% Cand insula a inceut sa se scufunde,
Iu*irea a hotarat sa ceara a#utor%
Po!atia a trecut e lan!a Iu*ire intr-o *arca lu1oasa si Iu*irea i-a 'is(
-Po!atie, $a oti lua cu tine+
-Nu te ot lua, caci e $ult aur si ar!int in *arca $ea si nu a$ loc entru tine%
&tunci Iu*irea i-a cerut a#utorul Or!oliului, care toc$ai trecea e acolo(
-Or!oliu, te ro!, $a oti lua cu tine+
-Nu te ot a#uta, Iu*ire, aici e totul erfect%$i-ai utea strica na"a%
Iu*irea a ru!at $ai aoi Tristetea, care trecea e lan!a ea(
-Tristete, te ro!, lasa-$a sa "in cu tine5
-Oh, Iu*ire, sunt atat de trista incat si$t ne"oia sa stau sin!ura%
Chiar si Puna Diso'itie a trecut e lan!a Iu*ire, dar era atat de $ultu$ita incat nu a
au'it ca o stri!a%
Dintr-o data o "oce a stri!at(
-0ino, Iu*ire, te iau cu $ine5
Era un *atran cel care "or*ise% Iu*irea s-a si$tit atat de recunoscatoare si lina de
*ucurie incat a uitat sa il intre*e e *atran cu$ il chea$a% Cand au sosit e tar$, *atranul a
lecat%
Iu*irea si-a dat sea$a cat de $ult ii datora si a intre*at Cunoasterea(
-Cunoastere, i$i oti sune cine $-a a#utat+
-Era Ti$ul%
-Ti$ul+ s-a intre*a Iu*irea, dar de ce toc$ai Ti$ul $-a a#utat+
Cunoasterea, lina de inteleciune, i-a rasuns(
-)entru ca nu$ai Ti$ul e caa*il sa intelea!a cat de i$ortanta e Iu*irea in "iata%
2 2 2
118
Doar asta conteaaA
,e o"esteste ca intr-o 'i din "re$uri de$ult ause un o$ a tre*uit sa faca o calatorie
intr-o tara indeartata, aflata este $ari si tari%
In dru$ul sau a intalnit tot felul de oa$eni, cu o*iceiuri $ai $ult sau $ai utin
ase$anatoare% ,i-a a$intit entru tot restul "ietii de unul dintre acestea%
Era di$ineata cand a 'arit in deartatre turnurile unei cetatii% )ana sa a#un!a in
aroierea ei se facuse de#a ran'ul, si cu$ in artea dreata a dru$ului se afla un ci$itir
in!ri#it, cu o$i u$*rosi si flori fru$os arfu$ate, o$ul s-a hotarat sa faca un scurt oas%
)asind catre o *anca e care o 'arise in aroiere, o$ul a citit ceea ce era scris e
cruci%
-& trait sase ani, trei luni si atru 'ile%
-& trait unsre'ece ani, doua luni si cinci 'ile%
-& trait trei ani, atru luni si atru 'ile%
-& trait noua ani, ot luni si doua 'ile%
,-a intristat cre'and ca ni$erise intr-un ci$itir entru coii, si unul dintre locuitorii
cetatii l-a "a'ut si a intre*at(
-De ce esti atat de trist, ai e cine"a din fa$ilie in!roat aici+ Ma$a, tatal oate%+
-Cu$ s-ar utea una ca asta, doar "ad ca aici sunt in!roati nu$ai coii5
-Nu%doar ca, "e'i%noi cand ne naste$ ri$i$ fiecare cate un carnetel% La inceut tin
socoteala arintii entru noi, aoi scrie$ sin!uri%de fiecare data cand ne-a$ *ucurat si entru
cat ti$%iar cand unul dintre noi se duce, fa$ilia aduna ti$ul e care l-a etrecut *ucurand-
se%si asta este ceea ce "e'i tu scris aici%
-Ti$ul e care l-ati etrecut *ucurandu-"a%
-Da, entru noi doar asta contea'a5
Daca ar fi fost sa ai un astfel de carnetel, tu cati ani, cate luni si cate 'ile cre'i ca ai fi
adunat in el ana acu$+ Oricata *ucurie ai adunat si ai daruit ana acu$, iti doresc sa
traiesti%ana la adanci *atranete5
2 2 2
118
$ar&atul si Femeia
de <ictor %ugo
Par*atul este cea $ai ele"ata dintre creaturi,
6e$eia este cel $ai su*li$ ideal%
Du$ne'eu a facut entru *ar*at un tron,
)entru fe$eie un altar%
Tronul e1alta, altarul sfinteste%
Par*atul este creierul,
6e$eia este ini$a%
Creierul naste lu$ina, ini$a naste iu*ire%
Lu$ina fecundea'a, iu*irea rein"ie%
Par*atul este uternic rin ratiune%
6e$eia este in"inci*ila rin lacri$i%
3atiunea con"in!e, lacri$ile induiosea'a%
Par*atul este caa*il de orice erois$,
6e$eia, de orice sacrificiu%
Erois$ul inno*ilea'a, sacrificiul aduce su*li$ul%
Par*atul are sure$atia,
6e$eia are ale!erea%
,ure$atia insea$na forta, ale!erea insea$na dretate%
Par*atul este un !eniu,
6e$eia este un in!er%
Leniul este inco$ensura*il, in!erul este inefa*il%
&siratia *ar*atului este catre !loria sure$a,
&siratia fe$ei este catre "irtutea desa"arsita%
Lloria crea'a tot ce e $aret, "irtutea crea'a tot ce e di"in%
Par*atul este un cod,
6e$eia este e"an!helia%
Codul ne corectea'a, e"an!helia ne face erfecti%
Par*atul este un "ultur care '*oara,
6e$eia - o ri"i!hetoare care canta%
& '*ura insea$na a cuceri satiul, a canta insea$na a cuceri sufletul%
Par*atul este un te$lu,
6e$eia este sanctuarul%
In fata te$lului ne descoeri$, in fata sanctuarului in!enunche$%
)e scurt, *ar*atul se !aseste acolo unde se sfarseste a$antul%
6e$eia, acolo unde incee cerul%
2 2 2
118
Legile universale ale succesului
1. Legea dragostei
Iu*este e toata lu$ea ca e tine insuti% Toate celelalte le!i i se su*ordonea'a acesteia
si nu intra in contradictie cu ea% Este cea $ai i$ortanta dintre toate% ,e alica la tot ceea ce
face$ ca indi"i'i, fa$ilii, or!ani'atii, tari - are o "aloare uni"ersala%
C. Legea caua-e3ect
E1ista o ordine uni"ersala% Ni$ic nu este accidental%
Totul se inta$la cu un $oti"% )entru fiecare efect e1ista o cau'a sau un set de cau'e%
). Legea materialiarii
Landurile se $ateriali'ea'a% Noi de"eni$ ceea ce !andi$%
'. Legea viiunii
)entru a a"ea succes in orice do$eniu, tre*uie sa a"e$ o i$a!ine cat $ai clara a
acelui succes in $intea noatra, o i$a!ine $intala a ideii noastre de succes, o "i'iune%
/. Legea corespondentei
0iata noastra e1terioara este o o!linda a celei interioare% E1ista o coresondenta
directa intre e1erientele si !andurile noatre e de o arte si atitudinea noastra, e de alta
arte%
0. Legea credintei
Orice lucru in care crede$ cu ade"arat de"ine realitate Ginclusi" credinta noastra ca
$erita$ succesulJ%
2. Legea valorii
Credintele si "alorile noastre, ceea ce este cu ade"art i$ortant entru fiecare dintre
noi se reflecta in tot ceea ce face$%
8. Legea motivatiei
Tot ceea ce face$ este declansat de dorintele noastre interioare, ne"oi si instincte,
$ulte dintre ele "enind din su*constient%
(. Legea activitatii su&constiente
,u*constientul nostru ne a"erti'ea'a desre lucrurile din #ur% &tentie( face acest lucru
in concordanta cu dorintele si !ri#ile noastre cele $ai uternice%
1B. Legea asteptarii
Ceea ce ne asteta$ cu incredere sa se inta$le, chiar se "a inta$la% &sadar, atentie
la felul in care ne construi$ astetarile Go'iti" sau ne!ati"J%
11. Legea concentrarii
Indiferent asura a ce ne concentra$ si ne !andi$ in $od reetat, de"ine din ce in ce
$ai $ult o arte a "ietii noastre interioare%
1C. Legea o&isnuintei
&roae tot ce face$ este auto$at, rodul unui o*icei%
O*isnuintele care ne indeartea'a de telurile noastre tre*uie schi$*ate%
1). Legea atractiei
,unte$ cu totii niste $a!neti "ii% &tra!e$ oa$eni, inta$lari si i$re#urari care se
ar$oni'ea'a cu !andurile noastre do$inante%
118
1'. Legea alegerii
,unte$ li*eri sa ale!e$ ceea ce !andi$ si in consecinta sunte$ li*eri sa ale!e$ toate
celelelte arti ale "ietii noastre%
1/. Legea optimismului
O atitudine $entala o'iti"a $er!e $ana in $ana cu succesul si fericirea% Oti$is$ul
ne face lacuti si lini de ener!ie, ne ofera $ai $ulte sanse de a reusi%
10. Legea schim&arii
Totul se schi$*a, ni$ic nu este fi1% Daca nu rofita$ de schi$*are "o$ de"eni
"icti$ele ei%
12. Legea controlului
&"e$ o arere cu atat $ai *una desre noi insine cu cat si$ti$ ca ne controla$
roria "iata%
18. Legea responsa&ilitatii
,unte$ e delin resonsa*ili de ceea ce sunte$, ceea ce a"e$, ceea ce de"eni$, si
tot ceea ce reusi$%
1(. Legea compensatiei
Cat da$, atata ri$i$% Intotdeauna "o$ fi reco$ensati e delin entru ceea ce
face$%
CB. Legea serviciilor
3eco$ensa noastra "a fi direct roortionala cu "aloarea ser"iciilor aduse celorlalti%
C1. Legea e3ortului aplicat
Toate lucrurile sunt sensi*ile la efort% De fat, cu cat $unci$ $ai $ult, cu atat
de"eni$ $ai -norocosi%
CC. Legea supra-compensatiei
Tre*uie ca $ai intai sa oferi$ entru a ri$i, si in cantitate $ai $are decat ne
asteta$ sa ri$i$%
C). Legea pregatirii
)erfor$anta "ine in ur$a unei re!atiri intense%
&de"aratii rofesionisti in"estesc $ai $ult ti$ decat altii in re!atire%
C'. Legea e3icientei 3ortate
)e $asura ce actiona$ de"eni$ $ai eficienti% Niciodata nu a"e$ ti$ sa le face$ e
toate, dar tre*uie sa ne face$ suficient ti$ entru$ lucrurile cu ade"arat i$ortante%
C/. Legea deciiei
Orice salt inainte isi are radacina intr-o deci'ie hotarata de a actiona% ,i daca o face$
cu indra'neala, "o$ a"ea de artea noastra un sri#in ne*anuit, neastetat%
C0. Legea creativitatii
Orice ro!res incee cu o idee in $intea cui"a% Tot ceea ce $intea noastra oate
concee si crede cu ade"arat, oate sa si o*tina%
C2. Legea 3le4i&ilitatii
118
&i sanse $ai $ari de reusita daca stii clar ce "rei sa o*tii dar ra$ai fle1i*il in ri"inta
felului in care "ei actiona Geste total !resita credinta ca un o$ infle1i*il este un o$ uternicJ%
Infle1i*ilitatea te oate face sa rate'i oortunitati%
C8. Legea perseverentei
&*ilitatea noastra de a erse"era, in ciuda o*stacolelor si a de'a$a!irilor, denota
incredere in noi insine si "a fi intotdeauna raslatita%
2 2 2
118
+ste 3oarte &ineA
,e o"esteste ca un re!e african era intr-o 'i la "anatoare cu suita sa%
)rintre cei care il insoteau se afla si un "echi rieten al sau% Indiferent de situatia in
care se afla, acesta o*isnuia sa "ada artea *una a lucrurilor%
,arcina sa era sa incarce ar$ele% )rintr-o nefericita inta$lare, una dintre ele s-a
descarcat si i-a rete'at re!elui o arte din de!etul $are% Landind ca situatia utea fi $ult $ai
rea, rietenul re!elui a sus(
-Este foarte *ine5
-Nu, nu este deloc *ine5, a sus re!ele si l-a aruncat in inchisoare%
)este un an de 'ile, re!ele "ana din nou intr-o re!iune ericuloasa si%a fost rins de
cani*ali% &cesti au inceut sa-l re!ateasca entru a-l $anca, dar au o*ser"at ca ii liseste o
*ucata de de!et%
Cu$ la cani*ali e1ista suerstitia de a nu $anca ni$ic care nu este intre!, l-au eli*erat
e re!e% &cesta s-a intors si, lin de recunostinta, a $ers sa-si eli*ere'e "echiul rieten,
sunandu-i(
-I$i are tare rau entru felul in care $-a$ urtat5
Ca de o*icei, dua ce a e1a$inat situatia, acesta a sus(
-Di$otri"a, este foarte *ine5
-Cu$ oti sa sui ca e *ine daca ai stat un an in inchisoare+
-Daca n-as fi fost in uscarie, as fi fost cu tine%
2 2 2
118
Ce este viata?
Intr-o fru$oasa 'i de "ara, e la ora ran'ului, se facu $are liniste in arc% )asarile se
odihneau linistite in u$*ra coacilor%
O "ra*iuta isi scoase caul de su* aria si intre*a( -Ce este "iata+
Toti cei din #ur au fost surrinsi de aceasta intre*are !rea% .n trandafir toc$ai inflorea,
deschi'andu-si etalele% El suse( -0iata este o deschidere5
6luturele, care toc$ai se odihnea e una dintre etalele trandafirului dua ce '*urase
de la o floare la alta, ii rasunse( -0iata este li*ertate si fericire5
O aadie si$ti "antul atin!and-o in #oaca si suse te$atoare( -0iata este risiire, da,
doar risiire%
Jos, e a$ant, o furnica tra!ea dua sine un ai de !rau de 'ece ori $ai $are decat
ea% Cand au'i un ase$enea lucru se ori, isi trase sufletul si suse( -0iata nu este decat truda
si $unca5
)oate ca ar fi inceut sa se certe daca nu ar fi "enit o loaie fina care soti( -0iata este
for$ata din lacri$i, doar din lacri$i5
Deasura ei lutea lin de $aiestate un "ultur care, de acolo de sus, suse( -0iata este
o na'uinta sre inalt5
&oi "eni noatea%
Dua un ti$, un o$ $er!ea acasa e aleile !oale% 0enea de la o etrecere si se
!andea%-0iata este o continua cautare a fericirii si o inlantuire de decetii5
Dua lun!a noate "enira in sfarsit si 'orii di$inetii, care susera( -&sa cu$ noi
sunte$ inceutul 'ilei care "ine, la fel "iata este inceutul "esniciei%
2 2 2
118
;isip si piatra
Doi rieteni $er!eau i$reuna rin desert%
La un $o$ent dat s-au certat, si unul dintre ei i-a sus "or*e !rele celuilalt si l-a lo"it%
&cesta din ur$a, indurerat, fara cu"inte, a scris e nisi(
&sta'i, cel $ai *un rieten $-a #i!nit si $-a lo"it%
&u continuat sa $ear!a si au a#uns la o oa'a, in lacul careia au decis sa se racoreasca
Cel care fusese al$uit a fost cat e ce sa se inece, dar rietenul sau l-a scos la $al%
Dua ce si-a re"enit, cel sal"at a scris e o iatra(
&sta'i, rietenul $eu cel $ai *un a fost lan!a $ine cand a$ a"ut ne"oie de el%
Celalalt l-a intre*at(
-Cand te-a$ lo"it ai scris e nisi, iar acu$ ai scris e o iatra% De ce+
&cesta i-a rasuns(
-Cand sunt ranit scriu e nisi entru ca "anturile sa stear!a a$intirea suferintei% Dar
cand cine"a i$i face un *ine sa aceasta a$intire in iatra, entru ca ea sa dainuie, nestearsa%
Lasa "anturile sa i$rastie chiar acu$ in deartari suferintele tale trecute, ca si cand
ar fi fost scrise e nisi%,i cu$ ar fi sa incei sa-ti sai in iatra *ucuriile ori de cate ori iti
atin! sufletul, entru ca sa te oti intoarce la ele atunci cand ai ne"oie+
2 2 2
118
Cele patru piersici
Odata, un taran a "rut sa-i incerce e cei atru fii ai sai% I-a che$at di$ineata la el si i-
a dat fiecaruia cate o iersica% & lecat aoi la ca$, lasandu-i sa-si "ada de tre*uri si sa-si
i$arta 'iua cu$ cred ei de cu"iinta% ,eara insa, cand s-a intors, i-a che$at e toti atru in
tinda si l-a intre*at e cel $ai $are(
- ,une-$i, ce-ai facut cu iersica ta+
- Ce sa fac, tatuca, a$ $ancat-o si-ti $ultu$esc% & fost tare *una% &$ luat, aoi,
sa$*urele, l-a$ lantat in satele casei, a$ udat locul si nada#duiesc sa creasca acolo un
iersic fru$os si roditor%
- Pine ai facut, *aiatul tatii, sunt si!ur ca tu o sa a#un!i un *un !osodar% Dar tu, ii 'ise
celui de-al doilea, ce-ai facut cu iersica ta+
- &$ $ancat-o% & fost atat de *una, coata si fra!eda%%%
- ,i aoi+
- )ai, a$ aruncat sa$*urele si $-a$ dus la $a$a sa-i $ai cer cate"a, ca tare *une
erau%
- 6iule, 'ise atunci o$ul cu intristare in !las, ai !ri#a sa nu a#un!i un o$ laco$ ca
Ulaco$ul $ai $ult ierde si lenesul $ai $ult alear!aU% Dar tie ti-a lacut iersica, a fost
*una+ - l-a intre*at taranul si e cel de-al treilea fiu al sau%
- Nu stiu%
- Cu$ nu stii, daR ce-ai facut cu ea+
- &$ "andut-o% M-a$ dus cu ea in tar! si a$ dat-o cu 'ece *ani% .ite-i5
- 6iule, tu si!ur o sa a#un!i $are ne!ustor, dar ai !ri#a ca nu toate sunt de "an'are in
"iata4 $ai ales, nu ceea ce ai ri$it de la arinti%
In sfarsit, taranul l-a intre*at si e ulti$ul *aiat, cel $ai $ic dintre toti%
- Dar tie ti-a lacut iersica+
- Nici eu nu stiu, tatuca%
- Cu$, si tu ai "andut-o+
- Nu, tata% Eu $-a$ dus in "i'ita la rietenul $eu de este dru$, care e *olna", si i-a$
dus-o lui% ,-a *ucurat $ult entru ea si $i-a $ultu$it din suflet%
Cu lacri$i in ochi, tatal si-a luat coilasul e !enunchi si i-a sus(
- Nu stiu ce te "ei face tu in "iata, dar stiu ca, indiferent ce dru$ "ei ur$a, "ei fi un
*un crestin si asta e tot ce contea'a%
2 2 2
118
Cainele si pisica

Odata, un o$ statea linistit la $asa, osatandu-se cu ofta din felurile re!atite% La
icioare, s-a ase'at cainele sau% .itandu-se in ochii o$ului, cainele isi sunea(
UDa Doa$ne sa $anance cu ofta staanul $eu si, dua ce s-o satura, sa-$i dea si $ie
o *ucatica5U
In acest ti$, s-a aroiat si isica% )ri"indu-l e o$ cu$ $ananca si !udurandu-se e
lan!a el, isi sunea in sinea ei(
UDa Doa$ne sa or*easca staanul $eu, doar o clia, sa-i ot fura $ancarea5U
Cainele asteta sa ri$easca tot ce o$ul s-ar fi indurat sa-i dea, cunoscand *unatatea
staanului sau% )isica, insa, andea orice $o$ent sa oata fura, laco$ia inde$nand-o sa nu se
$ultu$easca cu ceea ce ar fi ri$it%
&sa este si in "iata% .nii dintre rietenii care ne incon#oara sunt ase$enea cainelui,
adica fideli si de"otati, ra*datori si sinceri% &ltii, insa, sunt ase$enea isicii( oricand cu un
'a$*et e *u'e, dar $ereu cu rautate in suflet, astetand doar rile#ul sa fure si sa rofite de
e ur$a ta%
Cand ai in rea#$a ta rieteni ade"arati, *ucura-te entru ei si entru rietenia "oastra4
cand "e'i, insa, ca de tine se aroie si cei ase$enea isicii, nu-i !oni si nu te urta cu ei asa
cu$ ar $erita, ci roa!a-te entru ei si incearca, rin *unatatea ta, sa ii faci si e ei $ai *uni%
U,uferiti de e ur$a unui o$ rau+ Iertati-l, ca sa nu fie astfel doi oa$eni rai5U
2 2 2
118
Povestea creionului

Coilul isi ri"ea *unicul scriind o scrisoare% La un $o$ent dat, intre*a(
- ,crii o o"este care ni s-a inta$lat noua+ ,au oate e o o"este desre $ine+
Punicul se ori din scris, 'a$*i si-i suse neotului(
- E ade"arat, scriu desre tine% Dar $ai i$ortant decat cu"intele este creionul cu care
scriu% Mi-ar lacea sa fii ca el, cand "ei fi $are%
Coilul ri"i creionul intri!at, fiindca nu "a'use ni$ic secial la el%
- Dar e la fel ca toate creioanele e care le-a$ "a'ut in "iata $ea5
- Totul deinde de felul cu$ ri"esti lucrurile% E1ista cinci calitati la creion, e care
daca reusi$ sa le $entine$, "o$ fi totdeauna un o$ care traieste in *una ace cu lu$ea%
)ri$a calitate( oti sa faci lucruri $ari, dar sa nu uiti niciodata ca e1ista o Mana care
ne conduce asii% )e aceasta $ana o nu$i$ Du$ne'eu si El ne conduce totdeauna confor$
dorintei Lui%
& doua calitate( din cand in cand tre*uie sa $a oresc din scris si sa folosesc
ascutitoarea%&sta insea$na un ic de suferinta entru creion, dar ana la ur$a "a fi Mai
ascutit% Deci, sa stii sa suorti unele dureri, entru ca ele te "or face $ai *un%
& treia calitate( creionul ne da "oie sa folosi$ !u$a entru a ster!e ce era !resit%
Tre*uie sa intele!i ca a corecta un lucru nu insea$na neaarat ce"a rau, ceea ce este neaarat
este fatul ca ne $entine$ e dru$ul dret%
& atra calitate( la creion nu este i$ortant le$nul sau for$a lui e1terioara, ci $ina de
!rafit din interior% Tot asa, in!ri#este-te de ce se inta$la inlauntrul tau%
,i, in sfarsit, a cincea calitate a creionului( lasa totdeauna o ur$a%
Tot asa, sa stii ca tot ce faci in "iata "a lasa ur$e, astfel ca tre*uie sa incerci sa fii
constient de fiecare fata a ta%
2 2 2
118
Para&ola creionului
Dua ce l-a ter$inat de facut, creatorul de creioane i-a sus acestuia(
E1ista cinci lucruri e care ai ne"oie sa le cunosti inainte de a te tri$ite e dru$ul tau,
in lu$e%
Intotdeauna sa ti le a$intesti daca "rei sa de"ii cel $ai *un creion care oti sa fii%
0ei utea sa faci $ulte lucruri e1traordinare, dar nu$ai daca iti er$iti tie insuti sa fii
tinut de $ana cui"a%
0ei e1eri$enta o dureroasa transfor$are GascutitoareaJ din ti$ in ti$, dar ea este
a*solut necesara daca tu "rei sa de"ii un creion $ai *un%
Nu uita ca ai caacitatea de a corecta GradieraJ orice !reseala e care ai utea sa o faci%
Cea $ai i$ortanta arte a ta "a fi intotdeauna cea care se afla in interior%
Indiferent de conditii, tu tre*uie sa continui sa scrii( sa lasi o ur$a clara, inteli!i*ila, in
orice situatie
oricat de dificila%
Creionul a ro$is sa-si a$inteasca si intra in cutia de creioane colorate, intele!and e
delin care a fost scoul entru care a fost creat%
Dar noi, oa$enii + ,unte$ caa*ili sa face$ $ulte lucruri%%%% insa nu$ai daca ne
lasa$ !hidati de Creatorul nostru%
Din ti$ in ti$, e1eri$enta$ o transfor$are dureroasa, trecand rin suferinta si
durere, dar a"e$ ne"oie de aceasta entru a de"eni $ai *uni decat a$ fost inainte%
&"e$ in orice clia ale!erea de a ne corecta !reselile e care le-a$ utea face si a
creste rin ele%
,i cu$ ar fi daca ne-a$ a$inti intotdeauna ca cea $ai i$ortanta arte a noastra se
afla inauntru+
2 2 2
118
De ce plang 3emeile?
.n *aietel isi intrea*a $a$ica(
- De ce lan!i+
- )entru ca sunt fe$eie5 - rasunde $a$ica%
- Nu intele!%%% - 'ice $icutul%
Ma$ica il i$*ratisea'a si sune(
- ,i n-ai sa intele!i niciodata%%%
Mai tar'iu, coilul isi intrea*a tatal(
- De ce lan!e $a$ica+
- Nu stiu nici eu5 Toate fe$eile lan! fara $oti"5 - a fost tot ce i-a utut sune taticul%
De"enit adult, *aiatul il intrea*a e Du$ne'eu(
- Doa$ne, de ce lan! fe$eile asa de usor+
,i Du$ne'eu rasunde(
- Cand a$ facut fe$eia, ea tre*uia sa fie o fiinta deose*ita% I-a$ facut u$erii destul de
uternici ca sa oarte e ei toata !reutatea acestei lu$i si destul de $oi ca sa fie conforta*ili%
I-a$ dat forta de a da "iata si cea de a acceta resin!erea cu care o tratea'a adesea rorii
coii% I-a$ dat forta care-i er$ite sa continue cand toata lu$ea a*andonea'a% 6orta de a a"ea
!ri#a de fa$ilie in ofida *olilor si o*oselii% I-a$ dat sensi*ilitatea de a-si iu*i coiii cu o
dra!oste neconditionata, chiar si atunci cand ei o ranesc cu$lit% I-a$ dat forta de a-si suorta
sotul in caderile sale si de a-i ra$ane alaturi cu aceeasi tarie%
,i, in fine, i-a$ dat lacri$i sa lan!a atunci cand si$te ne"oia% 0e'i, fiule, fru$usetea
unei fe$ei nu sta in "es$intele e care le oarta, nici in chiul ei, nici in coafura% 6ru$usetea
unei fe$ei sta in ochii ei%
&ceasta e oarta catre ini$a ei - locul unde se adaosteste dra!ostea% ,i adesea
lacri$ile ei sint cele rin care oti sa-i 'aresti ini$a%
2 2 2
118
.nima per3ecta
,e o"esteste ca intr-o 'i, un tanar s-a orit in centrul unui $are oras si a inceut sa le
suna trecatorilor ca are cea $ai fru$oasa ini$a din lu$e% Nu dua $ult ti$, in #urul lui s-
au strans o $ulti$e de oa$eni care ii ad$irau ini$a( era intr- ade"ar erfecta5
Toti au ca'ut de acord ca era cea $ai fru$oasa ini$a e care au "a'ut-o "reodata%
Tanarul era foarte $andru de ini$a lui si nu contenea sa se laude sin!ur cu ea%
Deodata, de $ulti$e s-a aroiat un *atranel% Cu !las linistit, el a rostit ca entru sine
- ,i totusi, erfectiunea ini$ii lui nu se co$ara cu fru$usetea ini$ii $ele5
Oa$enii au inceut sa-si intoarca ri"irile sre ini$a *atrnelului% )ana si tanarul a fost
curios sa "ada ini$a ce indra'nea sa se co$are cu ini$a lui% Era o ini$a uternica, ale carei
*atai rit$ate se au'eau ana dearte% Dar era lina de cicatrice, si erau locuri unde *ucati din
ea fusesera inlocuite cu altele care nu se otri"eau chiar intru totul, liniile de unire dintre
*ucatile straine si ini$a *atranului fiind sinuoase, chiar colturoase e alocuri% Pa, $ai $ult,
din loc in loc liseau *ucati intre!i, lasand sa se "ada rani lar! deschise, inca san!erande%
-Cu$ oate sune ca are o ini$a $ai fru$oasa+ isi soteau ui$iti oa$enii%
- Cred ca !lu$esti, suse tanarul dua ce a e1a$inat atent ini$a *atranelului% )ri"este
la ini$a $ea, este erfecta5 )e cand a ta este toata o rana, nu$ai lacri$i si durere%
- Da, a sus *land *atranul% Ini$a ta arata erfect, dar nu $i-as schi$*a niciodata
ini$a cu a ta% 0e'i tu, fiecare cicatrice de e ini$a $ea rere'inta o ersoana careia i-a$
daruit dra!ostea $ea( ru o *ucata din ini$a $ea si i-o dau o$ului de lan!a $ine, care adesea
i$i da in schi$*, o *ucata din ini$a lui, ce se otri"este in locul ra$as !ol in ini$a $ea% Dar
entru ca *ucatile nu sunt $asurate la $ili$etru, ra$an $ar!ini colturoase, e care eu le
retuiesc nesus de $ult, deoarece i$i a$intesc de dra!ostea e care a$ i$artasit-o cu cel
de lan!a $ine% .neori a$ daruit *ucati din ini$a $ea unor oa$eni care nu $i-au dat ni$ic in
schi$*, nici $acar o *ucatica din ini$a lor%&cestea sunt ranile deschise din ini$a $ea,
entru ca a-i iu*i e cei din #urul tau i$lica intotdeauna un oarecare risc% ,i desi aceste rani
san!erea'a inca si $a dor, ele i$i a$intesc de dra!ostea e care o a$ ana si entru acesti
oa$eni%
Cine stie, s-ar utea ca intr-o 'i sa se ntoarca la $ine si sa-$i u$le locurile !oale cu
*ucati din ini$ile lor%
Intele!i, acu$, dra!ul $eu, care este ade"arata fru$usete a ini$ii+ a incheiat cu !las
do$ol si 'a$*et cald *atranelul%
Tanarul a ra$as tacut deoarte, cu o*ra'ul scaldat in lacri$i% ,-a aroiat aoi ti$id
de *atran, a rut o *ucata din ini$a lui erfecta si i-a ntins-o cu $aini tre$urande% Patranul i-
a ri$it *ucata si a us-o in ini$a lui% & rut, aoi, o *ucata din ini$a *ra'data de cicatrice si
i-a intins-o tanarului% ,e otri"ea, dar nu erfect, entru ca $ar!inile erau ca$ colturoase%
Tanarul si-a ri"it ini$a, care nu $ai era erfecta, dar care acu$ era $ai fru$oasa ca
niciodata, fiindca in ini$a cand"a erfecta ulsa de-acu$ dra!oste din ini$a *atranului% Cei
doi s-au i$*ratisat, si-au 'a$*it si au ornit i$reuna la dru$%
2 2 2
118
Plan de a3aceri
.n o$ de afaceri a$erican se li$*a e la#a, intr-un $ic sat $e1ican de escari% O
*arca intra in ort si escarul co*oari cu un cos lin de esti% &$ericanul il felicita e
escarul $e1ican entru estii sai fru$osi si il intrea*a(
-Cat ti$ ti-a luat sa escuiesti acesti esti+
-Destul de utin, rasunse $e1icanul%
-Dar de ce nu ai ra$as $ai $ult, ca sa rin'i $ai $ulti esti+ intre*a *ancherul%
-)entru ca acesti cati"a esti ne a#un! $ie si fa$iliei $ele%
-,i ce faci in restul ti$ului+
-)ai $a scol cand "reau, $a duc sa escuiesc un ic, $a #oc cu coiii $ei, i$i fac
siesta i$reuna cu ne"asta%
,eara $a duc in sat sa $a intilnesc cu rietenii, *e$ un ahar de "in, canta$ la
chitara% O "iata lacuta, ce $ai5
&$ericanul il intrerue(
-&sculta5 &$ un M%P%&% de la Var"ard si ot sa te a#ut%
&r tre*ui sa incei rin a escui $ai $ult si cu *eneficiile astfel o*tinute sa iti
cu$eri un "as $ai $are% Cu *anii e care o sa ti-i aduca acest "as, oti sa-ti cu$eri un al
doilea si tot asa ana cand "ei a"ea o $ica flotila% &oi, in loc sa "in'i estele unui
inter$ediar, ai utea sa ne!ocie'i sin!ur cu fa*rica sau sa-ti deschi'i roria fa*rica de este%
&sa ai utea sa renunti la satucul asta si sa te $uti la Me1ico Cit;, Los &n!eles sau chiar New
cor7 si sa-ti diri#e'i de acolo roriile afaceri%
Me1icanul intrea*a atunci(
-Cat ti$ ar lua toate astea+
-Intre 1T si FX de ani, rasunse *ancherul%
-,i dua asta+
-Ei *ine, dua asta de"ine interesant, rasunse a$ericanul 'a$*ind% La $o$entul
oortun, oti sa-ti introduci societatea la *ursa si sa cisti!i $ilioane5
-Milioane+ se $inuna $e1icanul% ,i aoi+
-&oi oti sa iesi linistit la ensie, sa te scoli cand ai chef, sa escuiesti un ic, sa te
#oci cu neotii si sa iti faci siesta cat oftesti cu sotia ta% Iar serile ai utea sa le etreci cu
rietenii, *and un ahar de "in si cantind la chitara%
2 2 2
118
Conturi neachitate
de Friedhelm "onig
.n $are latifundiar din Irlanda, in acelasi ti$ un crestin de"otat, a tinut o redica
oa$enilor care lucrau e $osia lui% &ceasta a fost foarte ori!inala si i$resionanta, intr-una
din 'ile, el use niste afise in locurile rinciale ale do$eniilor sale cu ur$atorul te1t( Lunea
"iitoare intre orele 1X - 1F $a "oi afla in *iroul "ilei $ele de la tara%
In ti$ul acesta sunt hotarit sa achit toate datoriile e care $uncitorii de e $osia $ea
le au% &duceti cu du$nea"oastra toate conturile neachitateU%
-ile la rind acest anunt a fost un su*iect de co$entarii entru $uncitori% )este tot se
"or*ea de aceasta oferta neo*isnuita% .nii o socoteau dret o rounere neinsirata, nai"a%
&ltii 'iceau raici este ce"a la $i#locU, altii erau de arere ca $osierul ar fi inne*unit de-a
*inelea, caci cine a $ai au'it "reodata, ca un o$ cu o #udecata sanatoasa sa faca ase$enea
oferte de *inefacere%
Cand sosi 'iua sta*ilita, nenu$arati oa$eni se indretau sre *iroul $osierului% Iar
cind se facuse ora 1X in fata *iroului era adunata o ade"arata $ulti$e de oa$eni%
E1act dua un $inut, latifundiarul i$reuna cu secretarul sau sosesc cu $asina si, fara
a scoate "reun cu"int, intra in *irou dua care inchid usa% Oa$enii de afara ince o discutie
arinsa( ,a fie ce"a la $i#loc, sau nu+ ,a fi luat in serios anuntul, sau "rea sa-si *ata #oc de
noi+ )oate ca "rea sa-i duca de nas si sa-i u$ileasca nu$ai e aceia care in $od cinstit isi "or
re'enta datoriileU% &ltii, la rindul lor, a$intesc ca se$natura lui rorie se afla su* anunt%
Desi!ur ca nu "a a*u'a de roriul sau nu$e ca sa se faca nede$n de incredere entru
totdeauna%
In felul acesta se scur!e o ora intrea!a, fara ca $acar un sin!ur o$ sa fi intrat entru
a-si re'enta conturile neachitate% Iar cind "reunul sfatuia e un altul ca totusi sa incerce sa
intre, acesta ri$ea rasunsul( Eu nu a$ asa $ari datorii ca tine%%% Eu n-a$ ne"oie%%%incearca
tu $ai intii%%%U ,i asa se scur!ea ti$ul retios%%%
In cele din ur$a se facuse ora 11%3X, cind o ereche de oa$eni "irstnici care locuiau la
hotarul cel $ai indeartat al $osiei se aroie de *iroul $osierului%
Patrinul tinea in $ina o le!aturica de conturi si facturi% Cu "ocea tre$urinda el intre*a
e un oarecare(
Este ade"arat, "ecine, ca $osierul lateste toate conturile celor ce "in acu$ la el+U Dar
rasunsul disretuitor suna( Eu cred ca totul este nu$ai o sarlatanie5U Cind cei doi *atrini au
au'it aceste "or*e, li s-au u$e'it ochii de lacri$i, iar fe$eia 'ise ca entru sine( ,i noi
credea$ ca este ade"arat, ne *ucura$ ca ute$ $uri fara datoriiU%
,-au intors sa lece neca#iti, cind cine"a le stri!a(
-inca n-a incercat nici unul% De ce nu $er!eti inauntru+U &tunci il iau e $osier e
cu"int si cu sfiala deschid usa si intra in *irou% &colo li se sune(
-Pun "enitU% Ca rasuns la intre*arile in!ri#orate, daca anuntul este ade"arat, secretarul
rasunse(
-Credeti du$nea"oastra ca do$nul $osier "-ar utea insela+
Dati-$i toate conturile nelatite5U Ei le-au re'entat e toate% ,u$ele au fost adunate
Ia un loc si ri$esc un cec se$nat de $osier%
Cu ini$a saltind de *ucurie, ei "or sa araseasca *iroul(
-0a ro! sa $ai ra$ineti aici inca utina "re$e, ina ce *iroul se "a inchide la ora 1FU%
La care ei rasund ca afara asteata $ulti sa li se suna ca oferta este ade"arata% Mosierul insa
ra$ine la hotarirea sa si sune(
-Du$nea"oastra $-ati luat e cu"int si ati intrat% ,i cei de afara tre*uiau sa faca
acelasi lucru, daca "oiau sa le fie latite datoriileU% &sa treceau retioasele $inute%%% Multi$ea
de afara se uita nelinistita sre usa% Nici unul nu indra'nise sa aese e clanta usii si sa intre,
cu$ au facut cei doi *atrini, in fine, la ora 1F fi1, erechea de *atrini iese afara cu fetele
radiind de *ucurie%
-,i-a tinut cu"intul+U, intre*a $ulti$ea e cei doi%
-Da, uitati-"a, aici este cecul retios ca aurul curat5U
118
-De ce n-ati "enit i$ediat afara, ca sa ne suneti si noua+U
-Mosierul ne-a ru!at sa asteta$ inauntru, entru ca si "oi tre*uia sa-l credeti e
cu"int si sa intrati tot asa cu$ a$ intrat si noiU%
,curt ti$ dua aceea, iese si $osierul ur$at de secretarul sau si se !ra*esc sre
auto$o*il% Ei sunt asaltati de catre $ulti$e, oa$enii intind sre ei conturile neachitate% .nii
stri!a nera*datori(
-Nu "reti sa ne achitati si noua datoriile, cu$ ati facut cu cei doi+U Dar in ti$ ce
$osierul se urca in $asina, se $ai intoarse o data sre oa$eni si suse(
-&cu$a este rea tir'iu% &ti a"ut rile#ul si suficient ti$% Eu "-as fi achitat toate
datoriile "oastre, insa "oi nu $-ati cre'utU%
2 2 2
118
8anarul si &olovanul
Intr-o seara, un tanar se intorcea acasa% Dar, din cau'a intunericului ce se lasase, s-a
i$iedicat de un *olo"an si, ca'and, s-a lo"it destul de tare% ,uarat foc, a lecat $ai dearte,
dar un !and nu-i dadea ace% Ce cauta dita$ai *olo"anul in $i#locul dru$ului si cu$ de nu l-
a "a'ut la ti$ + &oleu, dar daca $ai trec si alti oa$eni si atesc la fel ca el+ Chiar in acea
clia, tanarul s-a orit si, cu toate ca se lo"ise destul de tare si se !ra*ea sa a#un!a acasa, a
facut cale intoarsa ana la *olo"anul cu ricina e care l-a i$ins la $ar!inea dru$ului%
&colo utea sa stea oricat, ca ni$eni nu s-ar $ai fi i$iedicat de el% De-a*ia acu$, tanarul
nostru a lecat linistit si $ultu$it sre casa% 3ana e care i-o ricinuise ca'atura il durea
arca $ai utin acu$, cand stia ca i-a scaat, oate, si e altii de la o suferinta ca a lui%
2 2 2
118
Capcana pentru soareci
)ri"ind rin !aura din erete, un soricel "a'u e fer$ier si e sotia sa desfacand un
achet%
UOare ce se afla acolo+U se intre*a soricelul% & fost in!ro'it sa "ada ca in achet era o
cacana entru soareci%
Intorcandu-se la fer$a, soricelul dadu de "este tuturor desre ceea ce "a'use%
UEste o cacana entru soricei in casa5 Este o cacana entru soricei in casa5U
Laina a cloncanit, si-a ridicat caul si a sus(
UDo$nule soarece, iti ot sune doar atat% Intele! ca este o ro*le$a !ra"a entru
du$neata, dar nu are nici o consecinta asura $ea% Nu ot fi deran#ata de aceasta infor$atieU%
&oi soricelul se duse la orc si ii suse( UEste o cacana entru soricei in casa5U
)orcul a fost i$resionat, dar a rasuns( U3e!ret do$nule soarece, nu ot face ni$ic,
oate doar sa $a ro! entru tine% )oti sa fii si!ur ca esti in ru!aciunile $ele "iitoareU
,oricelul s-a dus aoi la "aca si i-a si ei( UEste o cacana entru soricei in casa5U
0aca i-a rasuns( U_ow, do$nule soricel, i$i are rau entru tine, dar in ceea ce $a
ri"este e $ine aceasta cacana nu $a oate rani in nici un fel%U
In cele din ur$a, soricelul s-a intors in casa foarte de'nada#duit si s-a decis sa infrunte
de unul sin!ur cacana% In acea noate s-a au'it un sunet care "estea ca ce"a fusese rins in
cacana% ,otia fer$ierului se !ra*i sa "ada desre ce este "or*a, dar din cau'a intunericului
nu a "a'ut ca in cacana era coada unui sare $are si "eninos% &sa ca acesta o $uscase%
6er$ierul se !ra*i cu sotia sa la sital, aoi o aduse acasa cu fe*ra $are%
Toata lu$ea stie ca un *un re$ediu i$otri"a fe*rei este sua de ui, asa ca fer$ierul
se duse si sacrifica !aina%
Cu toate acestea, starea sotiei sale se inrautatea%
)rietenii si "ecinii "enisera sa stea cu ea, iar ca sa ii oata hrani fer$ierul taie si
orcul%
,otia fer$ierului nu se insanatosi si in cele din ur$a a $urit% La in$or$antare au
"enit atat de $ulte ersoane incat fer$ierul a sacrificat si "aca entru a-i hrani e toti%
,oricelul ri"ea acu$ rin !aura din erete cu $ulta tristete%%%
Morala6
Toti sunte$ intr-o calatorie nu$ita "iata% &tunci cand au'i ca cine"a are o ro*le$a si
cre'i ca nu te ri"este, adu-ti a$inte ca daca unul dintre noi este a$enintat, noi toti sunte$ in
ericol%
2 2 2
118
Man5usri9 intra pe poartaA
Intr-o 'i Man#usri statea in fata ortii, cand Puddha l-a stri!at(
UMan#usri, Man#usri, de ce nu intri +U%
Man#usri a rasuns(
UNu $a si$t fiind afara% De ce sa intru +U
2 2 2
Calea eli&erarii
Disciolul( Maestre, care este Calea eli*erarii+
Maestrul( Cine te inlantuie+
Disciolul( Ni$eni%
Maestrul( &tunci de ce cauti Eli*erarea+
2 2 2
118
Cine moare? - Pa&lo ;eruda
Moare cate utin cine se transfor$a in scla"ul o*isnuintei, ur$and in fiecare 'i
aceleasi traiectorii4 cine nu-si schi$*a e1istenta4 cine nu risca sa construiasca ce"a nou4 cine
nu "or*este cu oa$enii e care nu-i cunoaste%
Moare cate utin cine-si face din tele"i'iune un !uru%
Moare cate utin cine e"ita asiunea, cine refera ne!rul e al* si unctele e UiU in
locul unui "arte# de e$otii, acele e$otii care in"ata ochii sa straluceasca, oftatul sa surada si
care eli*erea'a senti$entele ini$ii%
Moare cate utin cine nu leaca atunci cand este nefericit in lucrul sau4 cine nu risca
certul entru incert entru a-si indelini un "is4 cine nu-si er$ite $acar o data in "iata sa nu
asculte sfaturile Uresonsa*ileU%
Moare cate utin cine nu calatoreste4 cine nu citeste4 cine nu asculta $u'ica4 cine nu
cauta harul din el insusi%
Moare cate utin cine-si distru!e dra!ostea4 cine nu se lasa a#utat%
Moare cate utin cine-si etrece 'ilele lan!andu-si de $ila si detestand loaia care nu
$ai incetea'a%
Moare cate utin cine a*andonea'a un roiect inainte de a-l fi inceut4 cine nu
intrea*a de frica sa nu se faca de ras si cine nu rasunde chiar daca stie intre*area%
E"ita$ $oartea cate utin, a$intindu-ne intotdeauna ca Ua fi "iuU cere un efort $ult
$ai $are decat si$lul fat de a resira%
Doar ra*darea cu$inte ne "a face sa cuceri$ o fericire slendida% Totul deinde de
cu$ o trai$%%%
Daca "a fi sa te infier*anti, infier*anta-te la soare
Daca "a fi sa inseli, inseala-ti sto$acul
Daca "a fi sa lan!i, lan!i de *ucurie
Daca "a fi sa $inti, $inte in ri"inta "arstei tale
Daca "a fi sa furi, fura o sarutare
Daca "a fi sa ier'i, ierde-ti frica
Daca "a fi sa iti fie foa$e, sa-ti fie foa$e de iu*ire
Daca "a fi sa doresti sa fii fericit, doreste-ti in fiecare 'i%%%
2 2 2

Filehost Povesti Terapeutice Pentru Suflet

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Filehost Povesti Terapeutice Pentru Suflet

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

118

Culese de Laureniu Marius Dragomir

S-ar putea să vă placă și