ORIGINEA, DEZVOLTAREA SI PERSPECTIVELE

QIGONG-ULUI PENTRU MENTINEREA SANATATII

QiGong-ul(pronuntat ci cung) chinezesc pentru
mentinerea sanatatii este o ramura a medicinii
traditionale chineze(MTC) si o parte a mostenirii
culturale si stiintifice a poporului chinez. In mare,
QiGong-ul poate fi descris ca o serie de exercitii care
regleaza functiile organismului si sustin energia !itala" a
corpului. #stfel, se pot pre!eni $olile, intretine sanatatea,
intarzia im$atranirea si prelungi !iata. %l este in stransa
legatura cu acupunctura, cu exercitiile &ao'in, cu
gerontologia, cu sporturile, cu gimnastica medicala si
cea de refacere, cu artele martiale, cu igiena
mentala,etc. &e aceea QiGong-ul este o stiinta
atotcuprinzatoare cu un rol important in studiul practic si
teoretic.
(rin QiGong se exerseaza Qi-ul din corpul omenesc.#cest Qi nu este aerul pe
care il respiram ci energia !itala a corpului. (racticand QiGong se exerseaza
aceasta energie !itala. In trecut energia !itala era considerata forta care punea in
miscare acti!itatile !itale din corp, sau sursa de energie a !ietii.
Ca ramura a stiintelor medicale, QiGong-ul nu consta doar in tehnici !ariate si
unice ci are si $aze teoretice profunde. Tehnicile de exersare sunt !ariate pentru
a putea fi folosite de catre persoane cu diferite constitutii corporale, !arste si $oli,
mai ales ca tehnicile adec!ate persoanelor de !arsta mi)locie si de !arsta a treia
sunt considerate o $una practica in lupta impotri!a $olilor si prelungirii !ietii. *e
poate in!ata QiGong mai mult sau mai putin, se poate practica superficial sau
profund. %ste simplu dar eficient, usor de in!atat si practicat, in orice pozitie(in
picioare, stand in capul oaselor, intins pe pat sau mergand). +oala poate fi
!indecata la pacientii $olna!i iar sanatatea im$unatatita la cei care nu sunt
$olna!i. QiGong-ul nu este doar o terapie medicala si un exercitiu fizic dar si un
fel de stiinta si arta in domeniu medical.
QiGong-ul ca terapie pentru mentinera sanatatii are o istorie de mii de ani. &e
exemplu in cartea (rincipiile Interne ale Imparatului Gal$en", !eche de mai $ine
de ,--- de ani se precizeaza."/cei care inteleg cum functioneaza lumea si
principiile 0in-0ang pot respira energia !itala, isi pot mentine acti!itatea mentala
calma si muschii in armonie". &upa cum arata datele istorice, in timpul dinastiei
0ao, acum mai $ine de 1--- de ani, oamenii practicau de)a dansul" pentru a
trata $olile. Intr-o carte !eche intitulata &ocumentele Istorice ale lui 2u" exista
urmatoarea descriere."In perioada Taotang, se acumulase 0in-ul, canalele cu
apa erau $locate iar apa nu mai curgea ca de o$icei. 3amenii sufereau de
depresii si de $loca)e si contracturi ale oaselor si muschilor. &e aceea, ei
practicau dansul" pentru a-si alina durerile."
In timpul *tatelor Com$atante(44--,,-i.e.n.), tehnica respiratiei pentru sanatate
a fost pentru prima data propusa in lucrarea"2anzi" si dez!oltata in 5huangzi".
2a acea !reme, cunostintele despre QiGong au fost incrustate pe o placa de )ad.
#ceasta relic!a culturala, !eche de mai mult de ,--- de ani se pastreaza si in
prezent. (e ea se afla 16 de caractere chinezesti care explica mecanismul
QiGong-ului. 3 pictura pe o $ucata de matase apartinand dinastiei 7an de 8est
si dezgropata in 9:4,, este o ade!arata reprezentare colorata a exercitiilor
QiGong. (e ea se pot !edea 9- persoane care imita miscarile animalelor.
#ceasta este prin urmare cea mai !eche do!ada a unui exercitiu inspirat din
miscarile animalelor. (rincipiile Interne ale Imparatului Gal$en" este lucrarea
considerata drept fundamentul QiGong-ului chinezesc pentru mentinerea
sanatatii deoarece aici se discuta originea, aplicatiile, clasificarea si teoriile
acetuia.
Cunoscutul medic antic 7ua Tuo se pricepea nu doar la chirurgie, plante
medicinale si acupunctura dar si la tehnica miscarii pentru mentinerea sanatatii.
Mergand pe urmele inaintasilor lui, el a dez!oltat Miscarile celor 6 #nimale",
care imitau miscarile tigrului, caprioarei, ursului, maimutei si pasarii, pentru a
!indeca $oli, pentru a intari picioarele si pentru a incetini procesul de im$atranire.
#ceste miscari" au fost larg popularizate si au fost indragite de foarte multi
oameni. &e atunci QiGong-ul se dez!olta neincetat.
Incepand cu anii ;6- QiGong-ul a inceput sa fie practicat la scara larga, sa fie
cercetat si popularizat si a o$tinut rezultate remarca$ile. #u fost infiintate
#sociatii de Cercetare in multe pro!incii si orase, departamente QiGong in
spitale, departamente de cercetare a acestui fenomen in multe institutii de
cercetare si sanatorii QiGong. In multe din colegiile medicale chineze a inceput
predarea cursurilor de QiGong.
%ntuziamul practicarii QiGong-ului a cuprins $irourile, scolile, fa$ricile si minele.
*e practica QiGong in parcuri si gradini. In +ei)ing exista zeci de locuri in parcuri
unde se practica QiGong. #cest lucru arata ca oamenilor le place sa practice
QiGong pentru ca simt $eneficiile lui, atat fizice cat si mentale.
(racticarea QiGong-ului echili$reaza 0in si 0ang, com$ina acti!itatile statice cu
cele dinamice, disciplineaza gandirea si !ointa, antreneaza capacitaea somatica
si pe cea mentala. %ste un antrenament al flexi$ilitatii si sta$ilitatii intregului corp
prin antrenarea in practica a intregului potential fiziologic. #stfel QiGong-ul poate
pre!eni si !indeca $oli, mentine sanatatea si forta organismului, intarzia procesul
de im$atranire si prelungi !iata.
(entru a realiza aceste lucruri se foloseste un sistem teoretic si tehnici di!erse,
incluzand.
9. (ozitiile de $aza in QiGong.
o *tand in picioare
o *tand in capul oaselor
o *tand intins pe pat
o Mergand .QiGong dinamic
9. Tehnici de $aza.
o (ozitiile.in picioare, )os, pe pat, mergand
o <espiratia .diferite tehnici
o Concentrarea mintii
&intre cele = tehnici de $aza, ultima are o importanta co!arsitoare putand
modifica functiile fiziologice prin exercitiu mental. In acest fel se purifica" sau
regleaza acti!itatea cortexului cere$ral, influentandu-se astfel tot organismul.
9. %xercitii de $aza.
o QiGong static. sa fii nemiscat in afara dar in miscare
inauntru(linistea mintii si a corpului in afara, miscarea corpului in
interior)
o QiGong dinamic. in!ersul celui static
Cele 1 pozitii, = tehnici si , modalitati de practica tre$uie exersate alternati! si
com$inate adec!at pentru rezultate maxime.
Multe $oli cronice si profesionale pot fi tratate cu a)utorul QiGong-ului sau printr-o
terapie com$inata in care sa fie inclus si acesta. QiGong-ul este eficient mai ales
in tratamentul $olilor cronice care pot recidi!a cu usurinta cum sunt
hipertensiunea arteriala, $olile de inima coronariene, ulcerul peptic al stomacului
si duodenului, gastro-enterite cronice, neurastenii, $ronsite cronice, astm $ronsic,
lum$ago si dureri de picioare.
QiGong-ul este eficient si in mentinerea sanatatii persoanelor de !arsta a doua si
a treia. &upa o practica corespunzatoare, functiile digesti!a, respiratorie,
cardio!asculara si cea a sistemului ner!os pot fi in$unatatite. QiGong-ul poate
com$ate insomnia, inlatura o$oseala, reface rezer!ele energetice, mari
capacitatea fizica si mentala si creste eficienta muncii.
Multe persoane care au in )urul !arstei de 9-- de ani si care au practicat QiGong
mult timp, detin inca o sanatate $una, o tensiune arteriala $una, !edere si auz
$une, dorm profund, sunt !i!ace, au o !oce puternica si un mers sigur.
&easemenea se im$olna!esc rareori.
In conformitate cu teoriile fundamentale ale medicinii traditionale chineze, cele 1
functii de $aza ale QiGong-ului sunt. echili$rarea 0in-0ang, reglarea Qi-ului si a
compozitiei sangelui, de$locarea meridianelor si generarea energiei !itale.
In ultimii =- de ani cercetarile chineze asupra efectelor QiGong-ului au aratat ca
practicarea lui poate mari rezer!ele de energie ale organismului, poate reduce
consumul de energie si im$unatati meta$olismul diferitelor sisteme.
QiGong-ul poate regla functionarea cortexului cere$ral si a sistemului ner!os
!egetati! printr-o reglare duala". &e exemplu, poate produce scaderea presiuni
sang!ine la pacientii cu hipertensiune dar poate sa pro!oace si cresterea ei la cei
cu hipotensiune. #cest lucru se poate demonstra prin masurarea conducti!itatii
cutanate in punctele de acupunctura.
&esi QiGong-ul s-a do!edit util in pre!enirea si tratarea $olilor, in intretinerea
sanatatii, in incetinirea im$atranirii si in cresterea duratei de !iata, el nu este un
panaceu care !indeca toate $olile si intretine sanatatea la nesfarsit.
In ultimii ani QiGong-ul a patruns si in alte tari si !a de!eni cu siguranta o
importanta componenta a medicinii sociale si a autoeducatiei. Cand practicam
QiGong tre$uie sa a!em o deplina intelegere a acestui sistem si sa o facem
a!and in minte un scop $ine definit.
TRATATI-VA CU AJUTORUL RESPIRATIEI
Avertisment : Exercitiile de respiratie, informatiile si sugestiile
prezentate mai jos au scop pur educativ si nu inlocuiesc serviciile
medicului. Desi exercitiile de respiratie descrise aici nu sunt periculoase,
cei care au probleme medicale serioase trebuie sa consulte medicul inainte
de a le pune in practica!!!
Respiratia, Rit!ri"e U"tra#ia$e si D!reri"e #e Cap
Cei care si-au o$ser!at indea)uns de mult respiratia, au o$ser!at pro$a$il ca, in
general, aerul nu se misca in mod egal prin caile nazale. &e o$icei, cand nara
stanga este mai deschisa, cea dreapta este mai inchisa si !ice !ersa. #cest lucru
se intampla deoarece sangele se misca prin cele doua nari intr-un ritm care
dureaza aproximati! 9,6-, ore. #cest ritm ultradian", indelung studiat de catre
medicina, este in stransa relatie cu functionarea emisferelor cere$rale si poate
)uca un rol important in procesul de !indecare. Cand nara stanga este mai
deschisa, emisfera dreapta este mai acti!a si in!ers.
3ricine poate folosi acest lucru in $eneficiul propriu. &e exemplu, putem
deschide o nara care este mai congestionata, astfel acti!and si mai mult
emisfera opusa ei, intinzandu-ne pe o parte in pat cu nara congestionata in sus si
continuand sa respiram pe nas. &aca nu !a simtiti in apele &!s sau !a doare
capul, incercati acest experiment timp de 96-,- de minute. &eseori rezultatele
sunt multumitoare.
Respiratia, %iper&e$ti"atia si A$'ietatea
(e masura ce in!atam sa ne o$ser!am respiratia, multi dintre noi realizam ca si
atunci cand stam nemiscati respiratia noastra este mai rapida decat rata medie"
de 9,-91 respiratii pe minut(o rata mai mare decat ar fi normal). &e fapt, multi
dintre noi, hiper!antilam", adica respiram superficial doar cu !arfurile plamanilor.
#ceasta modalitate de a respira reduce drastic ni!elul de dioxid de car$on din
sange. #cest ni!el redus de dioxid de car$on face arterele, inclusi! artera
carotida care alimenteaza creierul cu sange, sa se ingusteze, reducandu-se
astfel circulatia sangelui in corp. Cand se intampla acest lucru, nu mai conteaza
cantitatea de oxigen pe care o introducem in plamani pentru ca in corpul nostru
!a exista oricum o lipsa de oxigen. 2ipsa oxigenului !a acti!a sistemul ner!os
simpatic > reflexul de fuga si atac" > care ne face irasci$ili si nelinistiti. 3 astfel
de respiratie ne reduce capacitatea de a gandi clar si ne lasa prada gandurilor si
imaginilor o$sesi!e.
?nii cercetatori cred ca hiper!entilatia ne poate accentua pro$lemele sau
conflictele psihologice si ca hiper!entilatia cronica este indisolu$il legata de
temerile si anxietatile noastre. *ecretul incetinirii respiratiei noastre nu este
incercarea de a o incetini in mod !oit ci de a in!ata cum sa respiram profund,
folosind in acest proces si muschiul diafragma, a$domenul si cusca toracica.
Respiratia Dia(ra)i*a Va P+ate A,!ta I$ia
Cercetarile recente au rele!at existenta unei relatii intre respiratia superficiala si
atacurile de cord. &upa cum arata &onna @arhi in Cartea <espiratiei"(pag.6:),
pacientii care au suferit un atac de cord au fost in!atati cum sa introduca
respiratia diafragmica in !iata lor de zi cu zi. <ealizand acest lucru", spune @arhi
ei si-au redus simtitor sansele de a a!ea un al doilea atac de cord. ?n alt studiu
a aratat ca toti cei 96= de pacienti care erau internati cu pro$leme coronariene
respirau superficial". In!atand sa respiram profund putem sa ne a)utam deci si
inima.
Re"a'ati-&a M!s*-ii O*!"ari si ai .etei pe$tr! + Respiratie Pr+(!$#a
(ersoanele a caror munca cere o foarte mare concentrare !izuala(iar lista este
destul de lunga, mai ales in aceasta era a tehnologiei computerizate) isi pot
im$unatati performantele si spori energia relaxand muschii fetei. #cest lucru se
poate realiza usor pri!ind pur si simplu in mod frec!ent in alta directie decat cea
pe care suntem concentrati atunci cand lucram. #cest lucru !a a)uta respiratia.
#tunci cand muschii fetei sunt tensionati iar ochii concentrati intr-un punct prea
mult timp, miscarea diafragmei in timpul respiratiei scade. #stfel scade cantitatea
de oxigen pe care o introducem in corp. Mai mult chiar, aceasta respiratie
superficiala incetineste curgerea limfei in acest fel reducandu-se eficacitatea
sistemului imunitar. #sadar !erificati muschii fetei o data la 96 minute pentru a
!edea daca sunt tensionati si miscati ochii cat mai des.
Respiratie C+$stie$ta pe$tr! Re"a'are si Ate$!area D!reri"+r
Cei care practica 0oga, Qi Gong, cei care mediteaza si cei interesati de medicina
alternati!a stiu ca respiratia constienta poate reduce stresul, mari relaxarea si
atenua durerea. In cartea Moleculele %motiei" cunoscutul medic neurolog
Candace (ert arata ca respiratia costienta in timpul meditatiei poate aduce multe
$eneficii. 3 astfel de respiratie ne poate a)uta sa ne anga)am intr-o con!ersatie
minte-trup fara pre)udecati sau pareri preconcepute si sa eli$eram molecule de
peptide din creierul mic pentru a regla respiratia". *ecretul pare sa fie simpla
costientizare a respiratiei folosindu-ne atentia pentru a ne urmari inspiratia si
expiratia, fara a inter!eni insa in proces. #sa incat daca doriti sa !a relaxati, sa
reduceti stresul si sa atenuati durerea, incercati sa stati linistiti, in tacere, cate!a
minute pe zi, doar urmarindu-!a respiratia.
Respiratia pe$tr! I/!$atatirea Di)estiei
#ceasta gen de respiratie este un exercitiu simplu dar eficient care a)uta digestia.
*e folosesc mainile pentru a stimula punctele de pe meridianele *plina si
*tomac in timp ce respiratia este directionata in a$domen.
(entru acest exercitiu, asezati-!a pe un scaun, tineti spatele drept dar relaxat iar
picioarele paralele, pe sol. #sezati-!a palmele pe genunchi, cu podul palmei
im$racand" rotula iar degetele orientate in )os. @olositi degetele aratator, mi)lociu
si inelar pentru a gasi trei sco$ituri su$ rotula unde aceste degete !or ramane pe
parcursul exercitiului. &upa ce ati fixat degetele apasati usor pentru a stimula
meridianele, mentinand aceasta presiune pe tot parcursul exercitiului. *imtiti
caldura care intra in genunchi prin degete. (e inspiratie, introduceti energie in
Aia &antien(zona om$ilicala). (e expiratie, simtiti cum a$domenul se contracta in
mod natural. Bu fortati. %xersati cel putin 6 minute dupa fiecare masa sau ori de
cate ori a!eti pro$leme digesti!e.
Respiratie pe$tr! Re"a'are
?nii dintre noi incearca sa respire profund atunci cand doresc sa se relaxeze. &in
pacate, cei mai multi dintre noi nu stim C?M sa respiram profund. Bu stim cum
sa eli$eram tensiunile nedorite din a$domen, spate si coaste. &rept rezultat,
eforturile noastre de a indeparta stresul prin respiratie profunda pro!oaca deseori
o respiratie superficiala care ne face irasci$ili si ne tensioneaza corpul.
%xista insa si o rezol!are a acestei pro$leme. #ccentuarea si lungirea expiratiei.
#tunci cand suspinam, expiratia este mai lunga decat de o$icei. #cest lucru
acti!eaza sistemul parasimpatic. &eci nu a!eti de facut decat sa !a asigurati ca
expiratia este mai lunga decat inspiratia. Bu !a apucati sa numarati. (uneti-!a
constiinta la trea$a. Incercati sa simtiti aerul urcand si iesind prin nas. Bu !a
$ateti capul cu inspiratiaC ea se !a realiza de la sine.
Respiratia Pr+(!$#a P+ate I/!$atati .+ra .i0i*a
Intr-un studiu pu$licat in , mai 9::D, cercetatorii de la ?ni!ersitatea din (a!ia,
Italia, au sta$ilit o rata optima a respiratiei. E respiratii pe minut. (acientii care au
in!atat sa-si incetineasca respiratia au a)uns in final sa ai$e un ni!el mai ridicat al
oxigenului in sange si au o$tinut performante remarca$ile la testari. Conform
raportului, ni!elul scazut al oxigenului in sange, tipic celor suferind de inima,
Fpoate afecta muschii scheletici si meta$olismul si poate conduce la atrofie
musculara". #utorii studiului au concluzionat aratand ca aceste rezultate sunt in
concordanta cu alte studii care prezinta efectele $enefice ale antrenamentului
muschilor care sustin procesul respirator".
U$ Maestr! C-i$e0 i$ R+a$ia 1 i$*a + sa$sa
pe$tr! sa$atatea t!t!r+r2

&e cati!a ani $uni, Maestrul de origine chineza Li$ 3ai Ti$) face cunoscut
romanilor dornici Z%ONG%UA 4ANGS%ENG 4IZ%I QIGONG adica METODELE
C%INEZESTI sau QIGONG-UL 5ENE.IC SANATATII SI INTELEPCIUNII,
5ENE.IC VIETII INSASI6
Cei interesati sa afle mai multe in acest sens, dar si cei curiosi, pot accesa
adresa. 77768i"i$)+$)6r+ unde !or gasi informatii interesante despre acti!itatile
Maestrului 2in Gai Ting, despre cursurile de Qigong organizate in tara si multe
alte informatii cu pri!ire la aceasta stra!eche arta a culti!arii sanatatii.

C!&i$te"e !$!i i$te"ept #espre "+$)e&itate
# fost odata un foarte cunoscut intelept in China antica. #cest intelept era
maestru in multe discipline > caligrafie, scrierea poemelor, arte martiale si
Taoism fiind recunoscut pentru intelepciune, sensi$ilitate si intelegere.
&ar, ca orice fiinta de pe acest (amant, inteleptul a im$atranit, trecand cu mult
de !arsta de 9-- de ani pentru ca mai apoi cu calm si seninatate sa plece din
aceasta lume. 8arsta exacta a inteleptului nu s-a stiut niciodata cu exactitate
pentru ca in acele !remuri astfel de date nu se inregistrau.
Totusi, inainte sa moara, in timp ce preda un curs, cati!a ele!i l-au intre$at care
este secretul !ietii lungi si a sanatatii. Inteleptul a ras si a spus. "(rietenii mei
tineri, practic Tai Chi si Qigong de mai multi ani decat !arstele !oastre la un loc.
#cesta e secretul". #poi inteleptul rosti aproape in soapta. "dar secretul !ietii
mele este acela de a fi pretuit intotdeauna un suflet linistit. &aca !a !eti exersa
arta cu perse!erenta si cu un suflet linistit atunci !eti trai o !iata lunga, rodnica si
fericita."
I$tr+#!*ere i$ Qi)+$)
I$tr+#!*ere
Qigong este un sistem chinezesc ce inglo$eaza
antrenamentul fizic, filozofia, pre!enirea si ingri)ira
sanatatii. Qi inseamna aer, respiratie sau esenta
(energia) !itala. Gong inseamna munca,
autodisciplina, desa!arsire sau maestrie. Qigong
este o disciplina care daca este practicata ne
permite sa controlam forta !itala care curge prin
corpul nostru. %xista mai mult de = --- de !arietati
de Higong si 6 traditionale principale. Taoist,
+uddhist, Confucianist, Higong-ul artelor martiale si
cel medical. Qigong este astfel o forma usoara a
unui set se discipline inrudite care include Tai Chi
Chuan si Gung @u. Be !om ocupa in cele ce
urmeaza doar de Higong-ul medical.
Ca si celelalte forme, Higong-ul medical este
culti!area si controlul !oluntar al energiei !itale".
%ste deasemenea, asa cum il defineste maestrul
0an Ain, un sistem filozofic stra!echi de integrare
armonioasa a corpului uman in uni!ers".
Qigong-ul medical include exercitii de respiratie
com$inate cu meditatia. %xercitiile de respiratie
a)uta la inducerea starii de meditatie si !ice !ersa.
In starea Higong gri)ile si necazurile dispar. %le sunt inlocuite de imagini poziti!e,
o incredere sporita si un suflet mai linistit. In cele din urma se a)unge in starea in
care nu !or mai exista ganduri deprimante sau gri)i. (rin meditatie se a)unge la
sentimente poziti!e. #cest lucru duce la randul lui la stimularea circulatiei
sangelui si Hi-ului. &aca sunteti $olna!, in timp, functiile corpului !or re!eni la
normal. &aca sunteti sanatos, starea de sanatate !a spori si ea. 3amenii de
orice !arsta pot in!ata sa practice Qigong si astfel sa-si dez!olte si sa-si mentina
energia interna si sanatatea.
In timpul <e!olutiei Culturale Chineze (9:E6-9:4E), (artidul Comunist si Garzile
<osii au interzis practicarea Qigong-ului care a re!enit timid in actualitate prin
9:4D. Interesul pentru Higong a cunoscut un real a!ant in China anilor ;D-.
#stazi, mai mult de 4- de milioane de chinezi practica Higong in fiecare zi. ?nii o
fac pentru a-si trata si !indeca o $oala. #ltii incearca sa pre!ina aparitia acesteia.
Multi doresc sa simta si sa execute mai $ine, sa atinga ni!ele superioare de
energie si sa incetineasca procesul de im$atranire. Qigong nu este eficient in
cazul $olilor acute sau al urgentelor medicale. #re insa rezultate extraordinare in
pre!enirea $olilor si tratarea starilor cronice si a in!aliditatilor. Insufletiti de
po!estile despre !indecarile miraculoase ale maestrilor de Higong multi
occidentali calatoresc in China pentru a se trata acolo.
Chinezii au descoperit ca Hogong-ul este o modalitate eficienta de tratare a
a$uzului de su$stante si a o$ezitatii. #ceasta arta $landa im$unatateste
transportul oxigenului catre celululele corpului, reduce stresul si im$unatateste
functionarea intestinelor. &octorii chinezi au folosit Higong-ul in spitale si clinici
pentru tratamentul diferitelor $oli printre care. alergii, artrite, astm, pro$leme ale
intestinelor, constipatie, dia$et, gastrite, guta, dureri de cap, $oli cardiace,
hipertensiune, $olo cronice ale rinichilor, $oli ale ficatului, dureri de sale, $oala
Meniere, miopie, o$ezitate, neurastenie, paralizie pro!ocata de rani externe,
retinopatie(deteriorarea retinei), reumatism, neuralgie sciatica, insomnie, stress,
ulcer si $oli !asculare periferice. Qigong-ul poate trata cu succes cancerul si
poate reduce sau elimina efectele secundare ale tratamentului cu radiatii sau
chimioterapie. #)uta in tratamentul afaziei(pierderea totala sau temporara a
a$ilitatii de a !or$i), paralizie cere$rala, scleroza multipla, $oala (arIinson si
sindromul post congestie cere$rala. %ste foarte folositor in tratamentul oricarei
dureri cronice si a tul$urarilor cronice ale sistemelor digesti!, respirator,
cardio!asculator si ner!os.
Qigong-ul !a poate a)uta sa luptati practic cu orice $oala. Cu a)utorul lui se pot
!indeca multe dintre cele 6-J din $olile pe care medicina occidentala le
considera netrata$ile. &aca doriti sa folositi Higong-ul pentru tratarea unei $oli
faceti acest lucru daca e posi$il su$ atenta indrumare a unei persoane a!izate.
E&itarea i/+"$a&irii
(e langa faptul ca a)uta la !indecarea $olilor de)a instalate, Higong-ul ii a)uta pe
oameni sa si pre!ina aparitia $olii. #cest lucru economiseste $ani si suferinta.
Qigong-ul mareste forta fizica, im$unatateste rezistenta la $olile infectioase si la
senilitatea prematura. (racticarea Higong-ului reduce considera$il aparitia unei
congestii cere$rale si im$unatatirea ni!elului de zahar in sangele dia$eticilor.
&eoarece normalizeaza ni!elul hormonilor sexuali se poate trata cu mult succes
impotenta si frigiditatea. %fectele antistress pot im$unatati !iata sexuala atat
cantitati! cat si calitati!. (racticarea Higong-ului poate gra$i refacerea dupa o
operatie chirurgicala si dupa tot felul de accidentari cu pana la 6-J. Qigong-ul
ofera celui care il practica o modalitate de a atinge o stare relaxata si armonioasa
a echili$rului dinamic. Qigong este o practica terapeutica cu a)utorul careia se
poate a$orda practic orice pro$lema de sanatate. Bumeroasele forme al
masa)ului medical chinezesc (tuinah) deri!a in mod direct din Higong.
C! 9(!$*ti+$ea0a: Qi)+$)-!";
(racticand Qigong oamenii de!in mai sensi$ili si mai atenti la ce se intampla in
interiorul corpului lor si la pozitia pe care acesta o ocupa in natura. #cest lucru ne
permite sa ne sporim rezistenta la dezechili$rele si $loca)ele care ne afecteaza
Hi-ul personal. #ceasta sensi$ilitate a)uta la integrarea factorilor interni 'in-'ang
in ordinea uni!ersala, din care facem parte si noi. Cel ce practica Higong
(re)descopera ca nu exista o separare intre minte si corp, lucru afirmat in sec.
A8II si de catre &escartes. (utem intelege Hi-ul ca pe forta ce completeaza
relatia dintre corp(materie, structura) si minte(proces, functie). Medicina chineza
accentueaza puternic relatia dintre om si natura.
@itoterapia chineza, acupunctura si Higong-ul sunt trei parti ale unei singure
entitati, la fel de apropiate precum sunt apa, !aporii de apa si gheata. (ot fi, si
deseori sunt folosite, separat dar si impreuna. #laturi de stiinta dietei si de masa)
sunt considerate componente indispensa$ile ale medicinei traditionale chineze.
In timp ce acupunctura si fitoterapia se concentreaza in principal asupra
!indecarii $olii, Higong se concentreaza de o$icei pe mentinerea unei sanatati
$une(asa cum fac masa)ul si nutritia echili$rata-'in-'ang). In filozofia Higong,
unul din scopurile principale este mentinerea sau refacerea echili$rului si
armoniei mintii si trupului. (rin Higong, se poate acumula Hi care poate fi
directionat acolo unde exista un $loca). Cei ce practica Higong castiga mai mult
decat o sanatate im$unatatita. %i in!ata o alta cale de a pri!i si experimenta
unitatea dinamica a !ietii.
Ce (a*e 8i)+$)-!" #e (apt;
(racticarea Higong-ului scade tensiunea arteriala si ne!oia de oxigen a
organismului si creste functionalitatea sistemului endocrin. *enzatia de
seninatate pe care o produce Higong-ul rezulta partial din cresterea usoara a
temperaturii corpului si din cresterea ratei de a$sor$tie a oxigenului. Qigong-ul
acti!eaza Hi-ul, im$unatateste circulatia sangelui si echili$reaza 'in si 'ang,
sustine functionarea sistemului imunitar si stimuleaza conducti!itatea
meridianelor si canalelor prin care curge Hi-ul.
Teoria medicala chineza spune ca multe $oli pro!in din conditiile improprii de
mediu, cum sunt. caldura, frig, uscaciune si umiditate, dieta incorecta, mancare
stricata, germeni patogeni, otra!ire si poluare, traume si accidente. (ro$leme
interne pot aparea ca urmare a excesului sau deficitului de furie, $ucurie,
compasiune, suparare sau teama si atitudini mentale si credinte nepotri!ite.
%xista deasemenea $olile sufletului care pot cauza pro$leme serioase. #cesti
factori pot produce un exces sau deficit de Hi, il pot $loca, il pot face sa de!ina
stagnant, congestionat astfel cauzand tot felul de pro$leme. #tunci cand sistemul
imunitar funcioneaza perfect, suntem centrati d.p.d.!. emotional in corpul nostru
iar Hi-ul si sangele curg li$er. *copul practicarii Higong-ului este o$ligarea Hi-ului
sa curga cu putere in corpul nostru. #cest lucru ne a)uta sa rezistam sau sa
trecem peste $loca)e si peste dezechili$rele pe care acestea le pro!oaca.
(racticarea Higong-ului ne a)uta deasemenea sa intuim infinitatea uni!ersului si
locul nostru ca ingramadire organizata de energie si informatie in aceasta
infinitate. Qi este un mesa) informational. Medicina chineza poate prelungi !iata,
!italitatea si $unastarea prin incetinirea procesului im$atranirii. #cest lucru se
intampla datorita afinitatii anumitor ier$uri cu Hi-ul si cu mediul in care acesta
exista.
Bu e ne!oie sa de!ii maestru Higong pentru a experimenta multe dintre efectele
lui !indecatoare. (entru sanatate, nu tre$uie sa in!eti decat cate!a exercitii.
In!ers, Higong-ul nu este nici pe departe un medicament care !indeca pe loc".
(entru a $eneficia de pe urma lui, tre$uie atinsa o stare de liniste, tre$uie
eliminiate tensiunile, tre$uie construita o atitudine poziti!a si dez!oltata o
puternica !ointa. +eneficiile pot fi culese in trei feluri. @ie se apeleaza la un
maestru pentru tratament, fie se practica Higong in paralel cu tratamentul
maestrului fie se poate in!ata autotratamentul prin practicarea Higong-ului.
&aca se alege cea de-a treia !arianta, rezultatele !or aparea in urma unei
practici care cere timp, ra$dare, implicare totala, hotarare si staruinta. #ceasta
arta inseamna mai mult decat simplul antrenament fizic. Cere educarea
respiratiei si a modului de a gandi. In functie de implicarea fiecaruia, unii !or
progresa mai repede altii mai incet. In practica Higong-ului nu exista scurtaturi si
nici limite.
Ate$tie2
9. &eoarece Higong-ul su$tiaza sangele, femeile nu ar tre$ui sa practice in
timpul menstruatieiK
,. &aca a!eti hemoragii interne sau sangerati ca urmare a extractiei unui
dinte sau ca urmare a unei traume e!itati exercitiile Higong pana dispar
aceste pro$lemeK
=. Bu exersati daca !a simtit ametitiK
1. Bu este indicat sa practice Higong persoanele ce sufera de $oli infectioase
acuteK
6. Bu mancati sau nu $eti nimic o ora si )umatate dupa ce ati exersatK
E. %!itati in special alcoolulKKK
Te+ria *e"+r Ci$*i E"ee$te
@ilozofia chineza pri!este organismul uman ca pe o !ersiune in miniatura a
?ni!ersului. (rocesele !itale sunt in stransa legatura cu interactiunea dintre cele
6 elemente creatoare ale naturii prin intermediul doctrinei principiului 'in-'ang.
Tocmai de aceea 3mul nu poate fi separat de Batura. #stfel 3mul si Batura
respecta aceleasi legi uni!ersale. In natura, ca si in corpul omenesc, exista o
continua interactiune intre fortele opuse si unificatoare > 'in si 'ang. #rmonia in
echili$rarea celor doua principii opuse este realizata printr-un echili$ru dinamic al
intregului organism > Hi.
#ceasta armonie este culti!ata si o$tinuta prin respectarea legii, prin integrarea
omului in totalitatea Baturii. #ceasta relatie 3m-Batura este deseori reprezentata
in poezii si picturi. 3mul, mic si insignifiant, este fericit si in armonie cu maretia
naturala a muntilor, copacilor si raurilor si cu lumea ne!azuta a !idului infinit.
3mul nu poate fi separat de Batura. Cel care e separat de Batura nu poate fi cu
ade!arat 3m. @undatia Medicinii Traditionale Chineze se spri)ina pe o filozofie a
naturii fara de care practicantii nu pot o$tine o !indecare totala.
<apida largire a frontierelor stiintei si tehnicii, cresterea accelerata a achizitiei de
informatie, intensitatea specializarii in cercetarile organizate, puterea crescanda
a armelor de distrugere in masa si epuizarea resurselor naturale, toate acestea
creeaza un !acuum moral si crize ideologice. #colo unde se termina stiinta
incepe calea eticii religioase. 3menirea are ne!oie de un spri)in. 3mul a plecat
din sanul Baturii iar acum tre$uie sa se intoarca acolo si fie in uniune cu ea. # fi
in armonie cu imensitatea naturii inseamna sa fii in comuniune cu Tao lucru care
reprezinta de fapt uniunea cu Cine *untK
Conceptul celor cinci elemente este un rezultat al interactiunilor 'in-'ang. Cele
cinci elemente sunt lemnul, focul, pamantul, metalul si apa. 2emnul este acti!,
creste si poate fi ars, adica este 'ang. @ocul este cel mai acti!, a!and ne!oie de
aer pentru a arde. %l este elementul cel mai 'ang din cele cinci. #tat lemnul cat si
focul sunt deasupra ni!elului solului lucru considerat 'ang. (amantul constituie
ni!elul solului fiind astfel neutru. *u$ pamant se afla depozitele de metal si
minerale care sunt considerate 'in. &easemenea metalul este 'in deoarece este
mult mai sta$il in comparatie cu lemnul ce arde mai usor. &ar cel mai 'in dintre
toate elementele este apa care poate a)unge mult su$ ni!elul solului, chiar mai
)os decat metalul. #pa este indispensa$ila pentru cresterea copacilor astfel ca
ciclul reincepe cu elementul lemn.
&ocumente istorice din sec.9 i.7r. il metioneaza pe 5hou 0en ca fiind cel care a
o$ser!at interactiunile 'in-'ang din natura, fenomenele de crestere si
descrestere a 'in-ului si 'ang-ului, separarea
Cerului si a (amantului si miscarile celor Cinci
Mari 8irtuti. *e crede ca tot el a perceput
relatia anatomica din punctul de !edere al
*istemului celor Cinci %lemente. #ceasta este
singura atestare istorica de acest fel. &e
aceea 5hou 0en (=6--,4- i.7r.) este
considerat a fi primul care a pus in legatura
conceptul 'in-'ang si *istemul celor Cinci
%lemente. #ceasta com$inatie constituie cel
mai important concept regasit in Canonul de
Medicina Interna al Imparatului Gal$en". &e
fapt in aceasta lucrare conceptul a fost tratat in detaliu pentru prima data. @iecare
element este asociat cu un numar de organe sau tesuturi functionale, cu gusturi,
emotii, sezoane, culori si alte caracteristici. 2ao 5i mentionase inca din sec.8I
i.7r. cate!a dintre aceste caracteristici $azate pe conceptul celor Cinci %lemente
(!ezi FCartea Caii si a 8irtutiiF). Cele cinci culori or$esc ochiul. Cele cinci sunete
asurzesc urechea. Cele cinci gusturi amortesc cerul gurii. Cele Cinci %lemente
au fost insa asociate cu organele interne, cu emotiile si cu alte caracteristici a$ia
in FCanonul de Medicina Interna al Imparatului Gal$en".
Intre aceste structuri trupesti si caracteristici asociate, exista o relatie
interdependenta care se afla in starea dinamica a homeostazei. %a este folosita
in Medicina Traditionala Chineza pentru a corela fenomenele naturale cu mintea
si corpul omenesc. (atologia si terapia nu ar tre$ui sa fie pri!ite ca o simpla
relatie cauza-efect intr-un singur sens. %fectul ar putea influenta cauza existand
deasemenea si influente reciproce ale dinamicii celor Cinci %lemente.
Interactiunile 'in-'ang si Conceptul celor Cinci %lemente ar tre$ui sa fie un ghid
pentru practica medicala si pentru pre!enirea $olilor. *i asta pentru ca acest
sistem a fost dez!oltat de-a lungul a mii de ani de experiente clinice in China.
Ci*"!" Pr+#!*ti& a" Ce"+r Ci$*i E"ee$te
@iecare element genereaza alt element si de aceea fiecare element este urmat
de unul pe care nu il poate stapani. 2emnul este urmat de @oc. @ocul este urmat
de (amant. (amantul este urmat de Metal, etc. Ciclul producti! se desfasoara
deci in aceasta ordine. lemn, foc, pamant, metal, apa. Cu alte cu!inte, este un
ciclu de generare reciproca aratand interdependenta tuturor lucrurilor din natura.
%xplicatia acestui ciclu este aceea ca nici un element din natura nu poate domina
la nesfarsit. @iecare element este urmat de unul pe care nu il poate stapani.
*emnificatia stra!eche a acestui ciclu este ca nici un imparat sau dinastie nu
poate conduce pe termen nelimitat. Bici un imperiu nu poate dura la infinit.
Bimeni nu poate trai de-a pururi pentru ca suntem, cu totii, muritori. #ceasta este
2egea Baturii.
Ci*"!" Distr!*ti& a" Ce"+r Ci$*i E"ee$te
In acest ciclu, fiecare element
stapaneste un element care il
urmeaza, dar fiecare element
este precedat de un un
elemnet stapanitor. &e
exemplu, apa stinge focul,
deci apa precede focul. @ocul
poate topi metalul, asa ca
focul precede metalul.
Metalul, su$ forma de unelte,
poate taia copacii, tocmai de
aceea metalul precede
lemnul. <adacinile copacilor
pot patrunde adanc in
pamant, deci lemnul precede
pamantul. (amantul poate
opri curgerea apei (un $ara)
de pamant, de exemplu) asfel ca pamantul precede apa. Iar ciclul continua cu
apa care controleaza focul, s.a.m.d.
Qi este energia !itala ce curge prin toate organele, fie ele 'in sau 'ang. 2ipsa Hi-
ului in oricare dintre organe semnifica un dezechili$ru in acel organ. (entru ca
organele sunt in stransa legatura unele cu celelalte, acest lucru asigura curgerea
normala a Hi-ului prin corp. @iecare element are un meridian specific prin care
circula energia. 3rganele pline ('ang) depoziteaza energia iar organele goale
('in) transforma su$stantele nutriti!e in Hi si inlatura deseurile rezultate in urma
procesului. #cupunctura a)uta la resta$ilirea echili$rului care sa permita curgerea
normala a energiei in timp ce plantele (fitoterapia) a)uta la eliminarea excesului
de Hi sau la aportul de energie. &ezechili$rul energetic semnifica un dezechili$ru
'in-'ang in interiorul unui organ care !a influenta in mod negati! organul pe care
il controleaza in ciclul distructi!. &e exemplu, daca exista un dezechili$ru la
ni!elul inimii aceasta !a afecta plamanii iar un dezechili$ru la ni!elul intestinului
su$tire !a influenta negati! intestinul gros. &ezechili$ru inseamna fie prea
multLputin 'in fie prea multLputin 'ang.
%nergia esentiala, in toate manifestarile ei, este implicata intr-un proces de
interactiune a celor Cinci %lemente. ?ni!ersul se mentine in echili$ru si prin
echili$rul 'in-'ang al energiei. &eoarece corpul omenesc este un uni!ers in
miniatura el atinge starea de armonie mentala si fizica in acelasi fel. %nergia
curge in corp prin meridiane si prin !iscerele lor corespunzatoare ca urmare a
interactiunilor dintre cele Cinci %lemente. %nergia are patru directii - urca sau
co$oara pentru transformare, intra si iese pentru crestere. %nergia ancestrala
este depozitata in rinichi. %nergia nutritionala se afla in mancare. %nergia
atmosferica este extrasa din aer de catre plamani. #cestea sunt doar cate!a din
manifestarile energiei care pro!ine din miscarea lui Tao.
ELEMENT LEMN .OC PAMANT METAL APA
ANOTIMP PRIMAVARA VARA VARA TARZIE TOAMNA IARNA
ORGAN
4ANG
VEZICA
5ILIARA
INTESTIN
SU5TIRE <
TRIPLU
INCALZITOR
STOMAC
INTESTIN
GROS
VEZICA
URINARA
ORGAN 4IN .ICAT
INIMA
PERICARD
SPLINA PLAMANI RINIC%I
SENTIMENT MANIE 5UCURIE SIMPATIE MA%NIRE TEAMA
CULOARE VERDE ROSU GAL5EN AL5 AL5ASTRU
SUNET TIPAT RASET CANTEC PLANSET GEAMAR
GUST ACRU AMAR DULCE USTURATOR SARAT
MIROS RANCED PARLIT AROMAT CLOCIT PUTRID
DESC%IDERE OC%I LIM5A GURA NAS UREC%I
TESUT TENDOANE
VASE
SANGUINE
CARNE PIELE SI PAR OASE
CLIMAT VANTOS ARSITA UMED ARID RECE
PROCES NASTERE CRESTERE TRANS.ORMARE RECOLTARE DEPOZITARE
DIRECTIE EST SUD CENTRU VEST NORD
Ta/e"!" #e *+resp+$#e$te a" *e"+r Ci$*i E"ee$te
ARTA RESPIRATIEI CORPORALE SI MICUL
CIRCUIT CERESC
(utine persoane stiu ca exista o multitudine de stiluri de a respira. *i mai putine
stiu cum sa-si im$unatateasca procesul respiratiei. In general fiecare respira in
acelasi mod - pe gura sau pe nas. Multi considera ca nasul si plamanii sunt
singurele organe care ii a)uta sa respire. %i uita insa cel mai mare organ al
corpului prin care se poate respira ...PIELEA, cu porii si capilarele ei. In practica
Qigong-ului respiratia se realizeaza prin pieleK #cest lucru se numeste
Respiratie C+rp+ra"a si este asemanatoare modalitatii prin care respira
plantele. Bea!and nas, plantele respira prin pori. #cest lucru permite, de
exemplu, copacilor sa traiasca mai mult decat o fiinta omeneasca. &aca !eti
practica respiratia corporala in fiecare zi !eti $eneficia si &!s. de o sanatate $una
si de o !iata mai lunga.
In practica Qigong-ului lucrul cu respiratia )oaca un rol foarte important in
!indecare si in atingerea unui standard de !iata ridicat. &iferitele stiluri de
respiratie duc, in Qigong, la diferite stiluri de !iata.
Respiratia C+rp+ra"a este un stil de respiratie de $aza. Multe exercitii de
Qigong au la $aza doar acest stil de respiratie care este extrem de simplu si
incredi$il de util. #cest exercitiu !a poate schim$a in totalitate sanatatea si !iata.
Respiratia C+rp+ra"a are multe a!anta)e in comparatie cu respiratia normala.
%limina energia negati!a din corp im$unatatind in acest fel sanatatea. Multe $oli
apar datorita acumularii de energie negati!a in corp. <espiratia Corporala este
modalitatea prin care aceasta energie negati!a este eliminata in mod constant
din corp.
Respiratia C+rp+ra"a !a poate prote)a de influenta energiei negati!e din )urul
&!s. Ma)oritatea oamenilor sunt incon)urati de energie negati!a pro!enind de la
persoane $olna!e, diferite animale, plante moarte, aer poluat, etc. &aca folositi
<espiratia Corporala energia negati!a din )urul &!s. nu !a !a afecta.
Cel mai mare a!anta) al Respiratiei C+rp+ra"e este acela de a elimina cu
eficacitate stresul, tensiunile si durerea. 3$tinand astfel o stare de calm !eti
putea utiliza energia proprie pentru a-i !indeca pe cei din )urul &!s.
Mi*!" Cir*!it Ceres* este o tehnica care a fost tinuta in secret timp de mai $ine
de o mie de ani de cati!a maestri de QiGong. &eoarece aceasta tehnica este
foarte eficienta impotri!a im$atranirii si a multor $oli ea se mai numeste si #rta
2onge!itatii.
In China antica, maestrii QiGong si imparatii cautau o cale spre nemurire. 2a
inceputul acestei cautari ei credeau ca exista o su$stanta care sa-i a)ute sa
traiasca pentru totdeauna. #u incercat sa amestece anumite materiale speciale
pentru a o$tine pilule (numite &an" in lim$a chineza). (ilulele o$tinute in acest
fel erau denumite Da$ e'ter$". &in pacate ele nu asigurau nemurirea nimanui.
Maestrii QiGong si-au dat seama ca era imposi$il sa de!ii nemuritor cu a)utorul
unui medicament extern. %i stiau ca oamenii traiesc datorita Qi-ului (energiei
!itale) pe care il au in corp. 3amenii im$atranesc pe masura ce aceasta energie
!itala se reduce si mor atunci cand Qi-ul nu se mai afla in corp. &in acest moti! a
aparut o metoda de !indecare interna numita =ia+ Z-+! Tia$ sau Mi*!" Cir*!it
Ceres*. *copul ei era sa sporeasca Hi-ul intern si astfel sa prelungeasca !iata.
+ineinteles ca oamenii nu pot trai la infinit dar pot trai mai mult decat in mod
normal daca practica Micul Circuit Ceresc.
@unctia principala a acestei tehnici este im$unatatirea sanatatii. In China se
spune ca de indata ce incepi sa practici Aiao 5hou Tian sute de $oli !or
disparea". Mi*!" Cir*!it Ceres* a)uta la cresterea cantitatii de Hi din corp,
desface $loca)ele de pe meridiane si intareste sistemul imunitar. Ca rezultat pot
disparea multe dureri cronice, se poate pre!eni astfel im$olna!irea, se poate
im$unatati functionarea creierului, se pot trezi diferite functii latente (al treilea
ochi, de exemplu) si prelungi !iata.
Cantitatea si calitatea !ietii depind de energia !itala din organism. Qi-ul din corp
poate fi clasificat ca 8i priar si 8i +/ti$!t. Qi-ul primar pro!ine de la parintii
nostri de la care il primim in momentul conceptiei. *e mai numeste si 4!a$ Qi.
0uan Qi este forta !itala. (e masura ce im$atranim si il consumam acest Hi
de!ine din ce in ce mai sla$. &e aceea $atranii sunt mai predispusi la im$olna!irii
decat cei tineri. Micul Circuit Ceresc poate mari cantitatea de 0uan Qi sau cel
putin sa pre!ina pierderea acestuia. Qi-!" +/ti$!t pro!ine din aer si hrana. %l
spri)ina acti!itatea umana dar functioneaza $ine doar cand 0uan Qi este
indea)uns de puternic.
Mi*!" Cir*!it Ceres* B? are efecte secundare negati!e. Totusi unele persoane
care au pro$leme de sanatate se pot simti si mai rau practicand aceasta metoda.
#cest lucru se intampla deoarece Hi-ul actioneaza asupra pro$lemelor de
sanatate si astfel simptomele sunt mai e!idente pentru o perioada de timp, de
o$icei pentru cate!a zile. &upa aceasta perioada ele dispar. ?neori pot exista
perioade cand Hi-ul incearca din greu" sa desfaca anumite $loca)e si sa
deschida meridianele. In aceste perioade cei ce practica aceasta metoda pot
resimti durere sau disconfort in anumite zone din corp. #ceasta stare dureaza de
o$icei doar cate!a zile dupa care sur!ine !indecarea. #sa cum spun chinezii."
inainte de !indecare apare Marea D!rere".
Mi*!" Cir*!it Ceres* se practica in China de aproape 9 6-- de ani. &e curand
aceasta metoda a fost facuta cunoscuta si pu$licului larg. Milioane de oameni au
inceput sa practice aceasta tehnica si pana acum nu s-au inregistrat pro$leme
datorate practicarii ei. Cu toate acestea se recomanda in!atarea acestei
!aloroase metode de !indecare direct de la un maestru de QiGong.
5ENE.IQIILE QIGONG-ULUI
#ceasta practica !eche de cand lumea si (amantul" se poate do!edi utila
oamenilor de orice !arstaK 2a copii, de exemplu, Qigong-ul poate dez!olta simtul
Iinestetic, a)utandu-i astfel sa simta mai pregnant relatia pe care o are corpul cu
mediul in care se afla. Qigong-ul, atunci cand este predat cu ra$dare, in doze
mici si cu intelegere fata de capacitatile copiilor, !a incura)a dez!oltarea atentiei
si ii !a face sa fie mai constienti de propriul lor corp. Copii care practica Qigong
!or continua sa inteleaga realitatea fizica personala prin intermediul senzatiilor,
nu o !or a$stractiza asa cum suntem in mare parte in!atati sa o facem in
procesul de maturizare.
#dultii pot $eneficia si ei de pe urma practicarii Qigong-ului. &e exemplu, printre
efectele exercitiilor se numara relaxarea incheieturilor intepenite pentru
persoanele sedentare si o$ligarea energiei sa circule prin tot corpul fara sa
produca o$oseala sau transpiratie. In acest fel starea generala de sanatate se
im$unatateste.
Qigong-ul intareste rezistenta fizica atat la sporti!i cat si la adoloescenti, acestia
putand efectua astfel efort muscular intens si de scurta durata fara o cheltuiala
energetica deose$ita. Mai mult chiar, se mareste capacitatea de concentrare in
acest fel putandu-se alege miscarea perfecta sau eficienta pentru orice situatie.
(entru persoanele cu !arsta inaintata ale caror capacitati incep sa scada,
Qigong-ul are si mai multe a!anta)e. 2a !arsta cand incheieturile intepenite si
muschii rigizi diminueaza potentialul fizic si flexi$ilitatea, in cazurile in care
sistemul cardio!ascular incepe sa cedeze sau respiratia este sla$ita sau chiar
cand in!aliditatea fizica suferita ca urmare a reumatismului condamna indi!idul la
scaunul cu rotile sau la mersul in $aston, Qigong-ul poate reprezenta iesirea din
aceste situatii nedorite. In aceste cazuri Qigong-ul este cea mai sigura si
eficienta cale spre refacerea fizica. %nergia circulata in timpul practicii Qigong !a
da o noua stare de $ine si posi$ilitatea im$unatatirii reale a sanatatii, ceea ce !a
incetini considera$il procesul de im$atranire.
Qigong-ul este de mare a)utor si celor $olna!i si in!alizilor, furnizandu-le
modalitatea prin care sa redescopere energia !itala pe care au consumat-o fie
luptand contra $olii fie in procesul de restaurare" a sanatatii in care este implicat
organismul. *-a do!edit stiintific ca Qigong-ul stimuleaza sistemul imun si ca
a)uta la !indecarea tesutului inflamat sau dezintegrat. Tot el are un efect calmant
asupra sistemului ner!os fiind de aceea $enefic in tratamentul anxietatii,
insomniei si depresiei.
Qigong-ul incura)eaza descoperirea si dez!oltarea potentialului personal. #stfel
opera unui pictor poate exprima deodata o profunzime ce a lipsit pana atunci. In
3rient caligrafia este com$inata cu practica Qigong-ului. Miscarile unei
dansatoare pot capata gratii noi. 3 cantareata poate practica Qigong pentr a-si
im$unatati puritatea !ociiC un ganditor pentru ca ii stimuleaza forta intelectuala.
Cel ce cauta se !a folosi de Qigong pentru a gasi drumul spre ade!ar. Qigong-ul
nu este un scop in sine > este un mi)loc disponi$il pentru cei ce cauta sa-si
im$unatateasca !iata din toate punctele de !edereK
CATE CEVA DESPRE DIETA TAOISTA
Care este cea mai indicata alimentatie in practica taoista pentru atingerea unei
stari de sanatate $une si a longe!itatiiM ?nul dintre posi$ilele raspunsuri este nu
foarte mult". +ineinteles ca practicantii doresc raspunsuri mai detaliate in ceea ce
pri!este grupele de alimente pe care sa le foloseasca in com$inatie. &ar daca
mediteaza atent asupra raspunsului nu foarte mult" !or o$ser!a ca este unul
foarte pertinent.
&aca o persoana !egetariana mananca doar salata !erde, acea persoana !a fi
su$nutrita. In schim$, daca !a manca cate putin din toate (de la seminte la
zarza!aturi proaspete), dieta acelei persoane !a fi echili$rata.
Multi dintre cei ce utilizeaza principiile macro$ioticii in alimentatia proprie a)ung
sa tan)easca la moment dat dupa anumite grupe de alimente. 2a urma urmelor,
consumul indelungat doar a orezului $run si a supei de zarza!aturi poate face din
ciocolata ce!a irezisti$il. &in punctul de !edere al macro$ioticii chineze, o dieta
macro$iotica este o dieta medicament" si tre$uie sa se renunte la ea cand
pro$lema de sanatate a fost rezol!ata.
3 alta intre$are legata de alimentatie este # fi consumator de carne sau
!egetarianM". &aca sunteti o persoana tanara si sanatoasa atunci puteti folosi o
dieta !egetariana. &aca insa a!eti anumite deficiente in starea de sanatate ar
tre$ui sa consumati din cand in cand $ors cu carne.
Cata carne, cate seminte si cat de mult zarza!at ar tre$ui sa consumamM", se
!or intre$a poate multi. &eschideti gura, numarati-!a si o$ser!ati-!a dintii. Cei din
fata sunt pentru taiatul zarza!aturilor, incisi!ii pentru ruperea carnii iar molarii
pentru stri!irea grauntelor. Bumararea lor poate da o idee despre cum tre$uie
com$inate diferitele grupe de alimente. In general, pe $aza numarului de dinti
alocat, dieta ar tre$ui sa contina =-J zarza!aturi, ,-J carne si 6-J seminte.
Chinezii considera ca laptele nu poate fi digerat. &aca dumnea!oastra !a place
insa, il puti consuma fara pro$leme.
Taoistilor nu le este interzis consumul de carne. 2a fel, in $uddhism, nu exista o
lege care sa interzica consumul carnii animalelor care nu au fost sacrificate in
acest scop. *a ne amintim ca in trecut $udistii tre$uiau sa cerseasca pentru
mancare si nu isi permiteau sa faca nazuri. 2uau orice li se oferea.
#sadar una din marile" pro$leme ale alimentatiei pare sa fi fost rezol!ata. %
indicat sa mancam cat mai !ariat, in functie de starea sanatatii la momentul
respecti! iar cantitati!, nu foarte mult"K
.ENG S%UI SAU ARMONIA LA DOMIQILIU
9Da*a i$ *asa este ar+$ie, starea $ati!$ii este /!$a6
Da*a starea $ati!$ii este /!$a, este pa*e i$ "!e6:
Vechi proverb chinez
.e$) S-!i inseamna !ant si apa". 8echii chinezi a!eau credinta ca daca iti
asezi casa pe locul potri!it, !ei trai o !iata plina de multumire, fericire si
$unastare. Termenul feng shui" este aparut relati! recent. Caracterele chinezesti
pentru feng shui erau %a si 4!. 7am inseamna primirea energiei din ceruri in
timp ce 0u face legatura intre pamant si celelalte corpuri ceresti.
Bu se stie cu exactitate cand a inceput practica feng shui. Cu toate acestea in
China exista o legenda despre inceputurile acesteia. *e spune ca Nu, primul din
cei trei imparati legendari ai Chinei din perioada preistorica, participand la
lucrarile de irigatii de pe malul <aului Gal$en, a !azut intr-o $una zi o $roasca
testoasa uriasa iesind din apele marii. Intamplarea a fost considerata de $un
augur deoarece im acele !remuri se credea ca zeii locuiau in carapacele
$roastelor testoase. Intrucat semnele de pe carapacea acesteia formau un patrat
magic perfect, Nu si-a adunat toti in!atatii care au studiat acest fenomen ciudat
ani intregi. In cele din urma, acest patrat a a)uns sa fie considerat $aza feng shui-
ului, I Ching-ului, astrologiei si a numerologiei chineze.
In primele doua secole si )umatate ale existentei sale, (e$) s-!i a reprezentat o
acceptiune larga a e!aluarii peisa)ului, din punct de !edere geografic, cunoscuta
su$ denumirea de S*+a"a .+re"+r. #ceasta studiaza forma, conturul, relatiile
spatiale si conditiile de mediu ca de pilda prezenta unui sol $un sau a plantelor si
animalelor.. In urma cu , =-- de ani a capatat mai multa indi!idualitate odata cu
descoperirea $usoleiC in acel moment a luat nastere S*+a"a 5!s+"ei care
e!alueaza principiile feng shui prin orientare directionata. &atorita magnetismului
terestru, energiile punctelor cardinale B, *, % si 8 si a pozitiilor intermediare B%,
B8, *8 si *%, difera intre ele. (asul acesta ma)or a dat posi$ilitatea practicantilor
de feng shui sa aleaga locurile potri!ite pentru amplasarea caselor pe $aza datei
de nastere a proprietarului. In prezent exista multe !ariante de feng shui dar ele
pot fi catalogate ca facand parte fie din S*+a"a .+re"+r fie din Scoala Busolei.
In antichitate chinezii credeau ca un dragon !erde sau un tigru al$ traiesc su$
fiecare deal sau munte. 2ocurile unde cele doua animale !ietuiau impreuna
reprezentau, in mod sim$olic, amplasari perfecte pentru locuinte. &e asemenea
chinezii credeau ca dragonul crea 8i cu rasuflarea sa. #sa cum energia tre$uie
sa curga li$er prin corpul nostru pentru ca sa fim sanatosi la fel tre$uie ca Hi-ul sa
se miste li$er si in casa noastra pentru ca armonia sa se faca simtita. Tocmai de
aceea poate unul dintre principiile calauzitoare in feng shui este e!itarea
dezordinii. &ezordinea poate reprezenta aproape orice lucru de care nu mai ai
ne!oie. %ste indicat sa scapi de ceea ce este !echi si demodat pentru a face loc
noului. &ezordinea $locheaza si constrange Hi-ul $enefic acesta nemaiputand sa
se raspandeasca cu usurinta in toata casa. #desea dezordinea este creata de
nesiguranta oamenilor sau de temerile lor de a lasa lucrurile sa curga firesc.
@iind de sorginte chineza, feng shui foloseste indiscuta$il notiunile de 'inL'ang si
teoria celor cinci elemente. Casa, la randul ei, este impartita in zone 'in si 'ang.
@ata casei care ser!este la intampinarea persoanelor este o suprafata
deschisa", deci 'ang.
Cu cat inaintezi in interiorul casei, cu atat camerele de!in mai intime existand
astfel mai mult 0in. &e aceea ne simtim mai $ine daca dormitoarele sunt situate
foarte departe de usa de la intrare. Mo$ila reprezinta atat 'in (linie cur$a) cat si
'ang (linie dreapta). 3 com$inatie de linii cur$e si drepte a)uta la crearea
echili$rului.. Cele cinci elemente sunt reprezentate in diferite forme. .+*!" este
triunghiular, paa$t!" este patrat, eta"!" este rotund, apa este orizontala iar
"e$!" este dreptunghiular si !ertical. #rhitectii utilizeaza aceste forme atunci
cand !or sa proiecteze o cladire pentru un scop anume. &e exemplu, o cladire
proiectata pentru scopuri financiare !a a!ea adesea o forma reprezentand
metalul. Incercati sa a!eti cele cinci elemente reprezentate in casa
dumnea!oastra. Impreuna ele sim$olizeaza intregul a)utand la crearea
confortului si armoniei. #stfel, plantele !ii, florile proaspete si o$iectele !erzi
reprezinta elementul "e$. *fesnicele, suporturile de mirodenii si o$iectele rosii
> (+*!". Paa$t!" este reprezentat de o$iectele gal$ene si orice alt o$iect din
teracota, lut sau ceramica. *uieratul !antului (clopotei de !ant) si tot ceea ce este
confectionat din metal reprezinta elementul eta". Apa poate fi sim$olizata de
un ac!ariu cu pesti, o fintana decorati!a sau orice altce!a care este negru,
al$astru sau care contine apa.
&ar ce tre$uie sa facem mai in detaliu pentru a aduce armonia in casa noastra
cu a)utorul acestei stra!echi practiciM ?na dintre cele mai usoare metode de
e!aluare a echili$rului energetic din casa se numeste Aspiratii"e 5a G!a (se
citeste pa Iua). +a Gua este un sim$ol de forma octogonala $inecunoscut
chinezilor. @iecare latura reprezinta un punct cardinal si o zona importanta a
!ietii.
%l poate fi asezat peste planul casei sau peste planul unei singure camereC poate
fi utilizat chiar si pe un o$iect mai mic, cum ar fi un $irouK (entru o mai usoara
aplicare a aceste metode, +a Gua este ilustrat in interiorul unui patrat impartit in
: zone.
5!$astare .aia Casat+rie
.ai"ie C+pii
C!$+astere Cariera Me$t+ri

2atura +a Gua care acopera zonele C!$+astere, Cariera si Me$t+ri se afla pe
latura casei unde este situata usa de la intrarea din fata. #ceasta inseamna ca
daca intrati pe usa din fata si mergeti cat se poate de mult in stanga, in
diagonala, !a !eti afla in zona $unastarii din casa dumnea!oastra. +a Gua poate
fi amplasat si peste fiecare camera din casa. (artea inferioara (Cunoastere,
Cariera si Mentori) se asaza peste intrarea in camera.
*i pentru ca am !or$it mai sus de dezordine, sa !edem ce efect are ea in functie
de zonele unde apare. &aca 0+$a /!$astarii din casa este aglomerata cu tot
felul de lucruri, traiti experienta negati!itatii si confuziei in legatura cu $anii
proprii. 8eti acumula destul de greu $ani pana nu !a descotorositi de aglomeratia
de aici. &ezordinea din 0+$a (aiei indica faptul ca a!eti du$ii si sunteti confuz
in ceea ce pri!este pozitia pe care o detineti in societate. &ezordinea din 0+$a
*asat+riei indica pro$leme potentiale in relatia dumnea!oastra sau cel putin
relatia dumnea!oastra nu e!olueaza in directia dorita. *i dezordinea din 0+$a
(ai"iei poate conduce la neintelegeri in familie si la dorinta mem$rilor familiei de
a actiona pe cont propriu si nu ca un tot. 2a fel, dezordinea din 0+$a *+pii
creeaza gri)i si nesiguranta putand afecta comunicarea dintre parinti si copii.
&ezordinea din 0+$a *!$+asterii creeaza dificultati in studiu (memorie sla$a).
&ezordinea din 0+$a *arierei indica nesiguranta in pri!inta carierei alese. In fine,
in 0+$a e$t+ri"+r dezordinea ingreuneaza atragerea persoanei potri!ite. @ie
!eti atrage cu dificultate persoanele de care a!eti ne!oie, fie !eti atrage persoane
necorespunzatoare.
Considerand ca ordinea domneste in toate zonele din casa sa !edem cum putem
acti!a fiecare zona in parte pentru ca energia sa curga nestingherita si pe acolo.
Z+$a 5!$astarii gu!erneaza $anii dar si ceea ce !a poate aduce $ogatie in
!iata. (entru a o acti!a puteti mari cantitatea de lumina in aceasta parte a casei,
camerei, $iroului, etc. o oglinda, un candela$ru sau un cristal suspendat !or
atrage mai mult Qi. Intrucat apa inseamna $unastare in feng shui, un ac!ariu sau
o fantana mica sunt utile in acti!area acestei zone. 3$iectele metalice se
do!edesc deasemenea $enefice. In 3rient se o$isnuieste sa se atarne monede
pe pereti ca o afirmare muta a atragerii de $ani.
Z+$a .aiei reprezinta pozitia dumnea!oastra in comunitate. &aca doriti sa
de!eniti mai cunoscut in comunitatea in care locuiti sau sa !a atingeti mai usor
scopurile in !iata, mariti cantitatea de lumina in aceasta parte a casei. (uteti sa
asezati trofee, premii si fotografii personale pentru a su$linia calitatile pe care !i
le doriti. 3 oglinda rotunda este $enefica in zona faimei.
Z+$a Casat+riei se raporteaza la relatiile apropiate, de o$icei personale dar o
puteti acti!a si pentru stimularea relatiilor de afaceri. &aca sunteti in cautarea
unei noi relatii sau doriti sa o im$unatatiti pe cea din prezent mariti cantitatea de
lumina in aceasta zona. #sezati aici fotografii de la nunta si alte o$iecte pe care
le considerati romantice.
Z+$a .ai"iei reprezinta intr-un sens larg al cu!antului, includerea tuturor
oamenilor de care iti pasa si pe care ii iu$esti. #ceasta zona este un loc $un
pentru a aran)a portretele celor dragi. 5ona @amiliei se refera si la sanatate.
&aca dumnea!oastra sau altcine!a din familie este $olna! acti!ati zona folosind
cristale sau mai multa lumina.
Z+$a C+pii se refera la copii dar si la creati!itate. &aca doriti copii sau daca
a!eti pro$leme cu copiii dumnea!oastra aran)ati aici fotografiile copiilor
dumnea!oastra precum si lucruri confectionate de ei. ?n $irou asezat aici ofera
un loc excelent de lucru unde creati!itatea poate fi exprimata.
Z+$a C!$+astere se refera la studiu si spiritualitate. %ste un loc $un pentru
rafturi de carti si un loc ideal pentru studiu. ?n ta$lou cu munti si un rau sau o
cascada poate sim$oliza aici potentialul nelimitat de care dispuneti. 3$iectele din
sticla a)uta la apropierea de eul spiritual.
Z+$a Carierei tre$uie acti!ata daca incercati sa faceti progrese in cariera
dumnea!oastra. #ici puteti pune un fax, un computer sau orice altce!a legat de
cariera dumnea!oastra.aceasta zona poate fi acti!ata daca asezati aici o
oglinda, clopotei de !ant sau o lampa de $irou atragatoare.
Z+$a Me$t+ri sim$olizeaza persoanele care te pot a)uta si poate fi acti!ata
atarnand acolo un cristal. Tot in aceasta zona puteti aran)a orice fel de o$iecte
care se refera la faima sau filozofie de !iata. #ceasta parte a casei se refera si la
calatorii, in special peste hotare.
Ce reprezinta insa zona din centrul +a GuaM %a este cunoscuta su$ diferite
denumiri. In 3rient i se spune 5ona Borocului, Centrul *piritual, Centrul
*ufletului, Centrul Qi sau 5ona @ericirii. #ici e indicat sa atarnati un candela$ru
sau un cristal sau sa asezati orice fel de lampa de iluminat. Tot aici puteti medita.
Intr-o prezentare destul de generala, aceasta este o parte a stra!echii arte ce-si
propune sa uneasca cerul si pamantul (7am 0u) a)utandu-ne astfel sa aducem
armonia din ?ni!ers si in casele noastre. Totul depinde insa doar de noiK
.URIA SI QIGONG-UL
M+tt+:
Pe$tr! a re0+"&a pr+/"ee"e e ai /i$e sa (+"+sesti i$te"ep*i!$ea #e*at
e+tii"e2
In Qigong furia este pri!ita ca unul dintre cei mai in!ersunati inamici ai
practicantului. *e spune chiar ca daca ai acumulat !irtute cat o padure o poti
arde pe toata doar cu focul furieiK Tocmai de aceea.
1. Incearca sa nu te infurii niciodata. #minteste-ti in fiecare moment
ca esti practicant de Qigong.
,. Chiar daca ai toate moti!ele sa te infurii, nu lasa furia sa te
stapaneasca mai mult de = minuteK
=. Cand simti ca nu ai incotro si tre$uie sa te infurii, incearca sa nu te
infurii si in sufletul tauK
1. &aca nu iti poti controla furia, inceteaza practica Qigong pentru o
!reme.
&e ce este furia atat de periculoasaM (entru ca polueaza corpul. Cand suntem
furiosi, $ataile inimii se accelereaza, respiratia de!ine sacadata iar corpul,
incordat (se stie ca atunci cand cine!a se ener!eaza foarte tare se inroseste sau
se in!erzeste la fata). @uria polueaza intregul corp si are efecte daunatoare
asupra acestuia, efecte de pe urma carora corpul se reface foarte greu.
@uria produce daune si la ni!elul meridianelor energetice. #tunci cand practicam
in mod regulat, ne deschidem anumite canale energetice in corp si mai ales in
creier. @uria inchide aceste meridiane.
@uria or$este mintea. @uria nu permite o gandire clara, rationala. &upa ce ne-am
ener!at foarte tare e ne!oie de mult timp si efort pentru a re!eni la starea de
calm a mintii necesare practicii.
@uria isi poate pune amprenta negati!a si asupra relatiilor cu ceilalti. @uria ne
face sa ne pierdem controlul si sa facem lucruri pe care mai tarziu le !om
regreta. &aunele emotionale sunt greu de uitatK 3rice rau !om face celorlalti
acesta se !a intoarce in cele din urma asupra noastraK
(rin practica Qigong ne dez!oltam felul de a gandi, de a simti, ne dez!oltam
constiinta. #tunci cand suntem furiosi riscam sa ne folosim de puterea pe care
ne-am dez!oltat-o prin antrenament pentru a rani pe altii in mod intentionat sau
nu. ?n practicant de Qigong nu tre$uie sa astepte ce!a de la ceilalti sau sa
impuna anumite standarde celorlalti.
(entru a practica Qigong la un ni!el inalt tre$uie sa iertam orice, sa intelegem
totul si sa pri!im toate fiintele ca fiind inrudite cu noi. Cand !om reusi aceste
lucruri nu ne !om mai putea infuriaK
?nii practicanti pot intra in rezonanta cu emotiile celorlalti, inclusi! furia, datorita
sensi$ilitatii do$andite prin intermediul practicii. In acest caz, nu uitati ca aceste
emotii nu !a apartin iar ele !or disparea de la sine.
*a presupunem ca cine!a !a lo!este sau !a )igneste fara nici un moti! sau !rea
sa platiti inca o data pentru cumparaturile pe care tocmai le-ati platit. *titi ca ati
fost nedreptatit dar totusi nu !a infuriatiK #cest lucru inseamna ca practica
dumnea!oastra a a)uns la un ni!el de sta$ilitate. &eseori astfel de intamplari care
par foarte ciudate pot fi puse la cale de catre Maestru pentru a testa ele!ul. N!
se stie $i*i+#ata *a$# &eti (i testatK
Culti!area si transformarea personalitatii unui om sunt cele mai dificile procese
de realizat. Bu e chiar atat de usor sa scapi de orgoliu. Cand !eti intalni un
practicant care se irita cu usurinta puteti fi siguri ca e inca incepator. *i pentru ca
mai toti suntem incepatori poate ca ne mai ener!am din cand in cand. Cum
controlam" insa furia atunci cand aceasta apareM # controla furia nu inseamna a
o inna$usi. Cand inna$usim ce!a, acel ce!a se acumuleaza si se poate
manifesta cu !iolenta mai tarziu. Controlul este un fel de transformare si
su$limare. @olosirea intelepciunii pentru a controla emotiile este o cale mai $una
de urmat. Tre$uie sa recunoastem ca furia apare in mintea noastra, tre$uie sa
incercam sa intelegem ce a cauzat-o si sa o$ser!am schim$arile produse in
mintea noastra.
Incercand sa ne punem in pielea celorlalti !om reusi sa intelegem ratiunea
actiunilor lor. Chiar daca ne-au facut un rau, putem descoperi ca au pro$leme
ascunse in interiorul lor pe care tre$uie sa le infrunte si sa le rezol!e. Cand !om
a!ea moti!e pentru a ne infuria, sufletul nostru nu !a mai fi tul$urat, ne !om
directiona emotiile catre pro$leme, catre modalitatile prin care putem rezol!a
acele pro$leme si nu catre oameni. #cest lucru !a diminua pagu$ele produse in
corpul si in mintea noastra si a celorlalti. &e a)utor !a pot fi si discutiile cu
prietenii care !a inteleg cu ade!arat emotiile.
QIGONG SCURT ISTORIC
QiGong-ul (pronuntat *i *!$)) chinezesc pentru mentinerea sanatatii este o
ramura a medicinii traditionale chineze (MTC) si o parte a mostenirii culturale si
stiintifice a poporului chinez. In general, QiGong-ul poate fi descris ca o serie de
exercitii care regleaza functiile organismului si sustin 9e$er)ia &ita"a: a corpului.
#stfel, se pot pre!eni $olile, intretine sanatatea, intarzia im$atranirea si prelungi
!iata. %l este in stransa legatura cu acupunctura, cu exercitiile &ao'in, cu
gerontologia, cu sporturile, cu gimnastica medicala si cea de refacere, cu artele
martiale, cu igiena mentala, etc. &e aceea Qigong-ul este o stiinta
atotcuprinzatoare cu un rol important in studiul practic si teoretic.
(rin Qigong se exerseaza Qi-ul din corpul omenesc. #cest Qi nu este aerul pe
care il respiram ci energia !itala a corpului. (racticand Qigong se exerseaza
aceasta energie !itala. In trecut energia !itala era considerata forta care punea in
miscare acti!itatile !itale din corp sau sursa de energie a !ietii.
Ca ramura a stiintelor medicale, Qigong-ul nu consta doar in tehnici !ariate si
unice ci are si $aze teoretice profunde. Tehnicile de exersare sunt !ariate pentru
a putea fi folosite de catre persoane cu diferite constitutii corporale, !arste si $oli,
mai ales ca tehnicile adec!ate persoanelor de !arsta mi)locie si de !arsta a treia
sunt considerate o $una practica in lupta impotri!a $olilor si a prelungirii !ietii. *e
poate in!ata Qigong mai mult sau mai putin, se poate practica superficial sau
profund. %ste simplu dar eficient, usor de in!atat si practicat, in orice pozitie (in
picioare, stand in capul oaselor, intins pe pat sau mergand). +oala poate fi
!indecata la pacientii $olna!i iar sanatatea im$unatatita la cei sanatosi. Qigong-
ul nu este doar o terapie medicala si un exercitiu fizic dar si un fel de stiinta si
arta in domeniu medical.
Ca terapie pentru mentinera sanatatii, Qigong-ul are o istorie de mii de ani.
&ocumentele arata ca exercitiile pentru a a)uta Hi-ul sa circule in mod li$er si sa
hraneasca organele interne dateaza din timpul dinastiei *hang (sec.9E-99 i.7r.).
In cartea Ca$+$!" #e Me#i*i$a I$ter$a a" Iparat!"!i Ga"/e$" (7uang &i Bei
Oing) , !eche de mai $ine de ,--- de ani se precizeaza. "P/Q *ei *are i$te"e)
*! (!$*ti+$ea0a "!ea si pri$*ipii"e 4i$-4a$) p+t respira e$er)ia &ita"a,
isi p+t e$ti$e a*ti&itatea e$ta"a *a"a si !s*-ii i$ ar+$ie". &upa cum
arata datele istorice, in timpul dinastiei 0ao, acum mai $ine de 1--- de ani,
oamenii practicau de)a dansul" pentru a trata $olile. Intr-o carte !eche intitulata
9D+*!e$te"e Ist+ri*e a"e "!i L!: exista urmatoarea descriere. :I$ peri+a#a
Ta+ta$), se a*!!"ase 4i$-!", *a$a"e"e *! apa era! /"+*ate iar apa $! ai
*!r)ea *a #e +/i*ei6 Oae$ii s!(erea! #e #epresii, #e /"+*a,e si *+$tra*t!ri
a"e +ase"+r si !s*-i"+r6 De a*eea, ei pra*ti*a! 9dansul: pe$tr! a-si a"i$a
#!reri"e6:
In timpul *tatelor Com$atante (44--,,- i.7r.), tehnica respiratiei pentru sanatate
a fost pentru prima data propusa in lucrarea "2anzi" si dez!oltata in 5huangzi".
2a acea !reme, cunostintele despre Qigong au fost incrustate pe o placa de )ad.
#ceasta relic!a culturala, !eche de mai $ine de ,--- de ani se pastreaza si in
prezent. (e ea se afla 16 de caractere chinezesti care explica mecanismul
Qigong-ului. 3 pictura pe o $ucata de matase apartinand dinastiei 7an de 8est si
dezgropata in 9:4,, este o ade!arata reprezentare in culori a exercitiilor Qigong.
(e ea se pot !edea 9- persoane care imita miscarile animalelor. #ceasta este
prin urmare cea mai !eche do!ada a unui exercitiu inspirat din miscarile
animalelor. Ca$+$!" #e Me#i*i$a I$ter$a a" Iparat!"!i Ga"/e$" este lucrarea
considerata drept fundamentul Qigong-ului chinezesc pentru mentinerea
sanatatii deoarece aici se discuta originea, aplicatiile, clasificarea si teoriile
acestuia.
Cunoscutul medic antic 7ua Tuo se pricepea nu doar la chirurgie, plante
medicinale si acupunctura dar si la tehnica miscarii pentru mentinerea sanatatii.
Mergand pe urmele inaintasilor lui, el a dez!oltat Mis*ari"e *e"+r > A$ia"e",
care imitau miscarile tigrului, caprioarei, ursului, maimutei si pasarii, pentru a
!indeca $oli, pentru a intari picioarele si pentru a incetini procesul de im$atranire.
#ceste miscari" au fost larg popularizate si au fost indragite de foarte multi
oameni. &e atunci Qigong-ul s-a dez!oltat neincetat.
Incepand cu anii ;6- Qigong-ul a inceput sa fie practicat la scara larga, sa fie
cercetat si popularizat si a o$tinut rezultate remarca$ile. #u fost infiintate
#sociatii de Cercetare in multe pro!incii si orase, sectii Qigong in spitale,
departamente de cercetare a acestui fenomen in multe institutii de cercetare si
sanatorii Qigong. In multe din colegiile medicale chineze a inceput predarea
cursurilor de Qigong.
Cu toate acestea in timpul <e!olutiei Culturale Chineze (9:E6-9:4E), (artidul
Comunist si Garzile <osii au interzis practicarea Qigong-ului care a re!enit timid
in actualitate prin 9:4D. Interesul pentru Higong a cunoscut un real a!ant in China
anilor ;D-. #stazi, mai mult de 4- de milioane de chinezi practica Qigong in
fiecare zi.
%ntuziasmul practicarii Qigong-ului a cuprins $irourile, scolile, fa$ricile si minele.
*e practica Qigong in parcuri si gradini. In +ei)ing exista zeci de locuri in parcuri
unde se practica Qigong. #cest lucru arata ca oamenilor le place sa practice
Qigong pentru ca simt $eneficiile lui, atat din punct de !edere fizic cat si mental.
Multe persoane care au in )urul !arstei de 9-- de ani si care au practicat Qigong
mult timp, detin inca o sanatate excelenta, o tensiune arteriala constanta, !edere
si auz $une, dorm profund, sunt !i!ace, au o !oce puternica si un mers sigur.
&easemenea se im$olna!esc rareori.
In ultimii =- de ani cercetarile intreprinse de specialistii chinezi asupra efectelor
Qigong-ului au aratat ca practicarea lui poate mari rezer!ele de energie ale
organismului, poate reduce consumul de energie si im$unatati meta$olismul
diferitelor sisteme ale organismului.
Insufletiti de po!estile despre !indecarile miraculoase ale maestrilor de Higong
multi occidentali calatoresc in China pentru a se trata acolo. &in fericire in ultimii
ani Qigong-ul a patruns si in alte tari de!enind o importanta componenta a
medicinii sociale si a autoeducatiei.
In R+a$ia, Qigong-ul $enefic sanatatii si intelepciunii, $enefic !ietii insasi
(Z-+$)-!a 4a$)s-e$) 4i0-i QiG+$)), promo!at din 9::E de catre maestrul
Li$ 3ai Ti$) atat prin cursuri de initiere cat si prin tratamente, a cunoscut o
deose$ita dez!oltare, punand astfel la dispozitia celor interesati de o sanatate
proprie cel putin $una, o metoda ce a fost testata cu succese deose$ite in ultimii
aproximati! /6 --- de ani.
5a*?
Re)!"i @S(at!riA pe$tr! Pra*ti*a$t!" #e Qi)+$)
Qigong este o cale, nu un scop iar de-a lungul acestei cai exista multe
indicatoare rutiere". # simti energia (Qi), a crede ca o simti, a in!ata sa o
directionezi cu miscari fizice sau doar cu mintea, etc, sunt pasi facuti pe un drum
care nu se sfarseste niciodata. ?rmatoarele reguli (sfaturi) sunt menite sa
pregateasca practicantul de Qigong pentru o !iata disciplinata si nu pentru a-i
oferi o rasplata imediata a efortului depus.
B6N! (i i$*apata$at i$ *eea *e pri&este p"a$i(i*area
pr+)res!"!i
#ceasta este una dintre greselile cele mai frec!ente pe care le fac incepatorii.
Cand incepem sa practicam Qigong, suntem plini de entuziasm si nera$dare. Cu
toate acestea, uneori nu in!atam atat de repede pe cat ne-am dori, de!enim
nera$datori si incercam sa fortam lucrurile. Be facem un program personal.
astazi !reau sa-mi incalzesc &an Tian-ul, in anume zi doresc sa o$tin rezultate
nota$ile in timpul Micului Circuit Ceresc, etc. #ceasta cale este gresita. Qigong-ul
nu este o sarcina pe care tre$uie sa o duci la $un sfarsit intr-un inter!al de timp
anume. I$ Qi)+$) $!-ti p+ti pr+)raa PROGRESUL. #cest lucru nu !a face
altce!a decat sa-ti incetineasca dez!oltarea. T+t!" se &a i$tap"a "a tip!"
sa!. Da*a (+rte0i "!*r!ri"e, e"e NU se &+r i$tap"a i$ +# $at!ra"
C6C+$*e$trea0a-ti ate$tia as!pra !$!i si$)!r "!*r!
#tunci cand practici Qigong nu fi atent la diferitele fenomene sau senzatii care
apar in corpul tau. @ii constient de ceea ce se intampla dar concentreaza-te
asupra a ceea ce faci in acel moment. &aca ii permiti mintii sa plece" acolo unde
simti ca se intampla ce!a interesant", energia !a urma mintea si !a interactiona
cu tendinta naturala a corpului de se reechili$raK Bu te astepta sa se intample
nimic si nu-i permite mintii tale sa um$le hai-hui in cautarea di!erselor fenomene.
Mai mult chiar, nu incepe sa e!aluezi sau sa )udeci fenomenul, intre$andu-te, de
exemplu, &an Tian-ul meu este mai cald astazi decat ieriM" sau ?nde se afla
acum energia;:6 .ii CONSTIENT #e *e se i$tap"a, #ar $! #a ate$tie2 Cand
conduci o masina nu te urmaresti in timp ce schim$i !iteza sau cand apesi
pedalele. (ur si simplu mintea ta se afla acolo unde !rei sa a)ungi iar tu iti lasi
corpul sa conduca masina aproape in mod automat.
D6E&ita )a$#!ri"e *are raa$ "e)ate #e +ri)i$ea "+r
#ceasta este o pro$lema ce tine de antrenarea mintii. @iecare idee este puternic
legata de originea ei. &aca nu reusesti sa tai" legatura dintre idei si sursa lor,
mintea nu poate fi culti!ata si nici energia (Qi). &easemenea !ei descoperi
deseori ca, desi ai intrerupt fluxul de ganduri razlete, in timpul practicii sunt
generate noi idei. &e exemplu, cand descoperi ca &an Tian-ul tau este cald
(fier$inte), iti aduci imediat aminte unde se mentioneaza acest lucru intr-o carte
pe care ai citit-o sau cum a descris acest fenomen Maestrul tau si incepi sa
compari experienta ta cu acestea. *au poti incepe sa te intre$i care este
urmatorul pas pe care tre$uie sa-l faci. Toate aceste ganduri te !or indeparta de
pacea si calmul necesare practicii, mintea ta !a fi confuza, imprastiata iar tu !ei
o$osi repede.
E6%si$ @S-e$A $! tre/!ie sa se "ase 9(!rata: #e
peisa,
%ste !or$a tot despre culti!area mintii (7sin). Cand mintea nu se afla su$ control
orice element exterior o poate indeparta" de corp. Tre$uie sa te educi in asa fel
incat zgomotele, mirosurile, con!ersatiile si alte elemente care distrag atentia sa
nu-ti influenteze concentrarea. % $ine sa fii constient de ceea ce se intampla in
)urul tau dar mintea ta tre$uie sa ramana calma atunci cand exersezi.
>6Re)"ea0a-ti a*ti&itatea se'!a"a
%ste indicat sa nu ai relatii sexuale cu cel putin ,1 de ore inainte sau dupa
practicarea Qigong-ului. (rin sex se pierde Qi iar in acest fel ni!elul energiei din
partea inferioara a corpului scade su$ normal. (racticand Qigong in aceste
conditii e ca si cum ai face exercitii cu greutati imediat dupa ce ai facut sex. Mai
mult chiar, atunci cand energia este deficitara senzatiile resimtite nu sunt la fel de
clare ca de o$icei.
?nul dintre scopurile Qigong-ului este sa dez!olte procesul de transformarea a
energiei (Qi) in esenta (Oing) si de folosire a acestei esente pentru hranirea
corpului. #tunci cand un $ar$at face sex el cedeaza" din stocul" lui de Qi
partenerei sale. Multi maestri de Qigong insista chiar ca practicantul sa nu ai$a
relatii sexuale cu trei zile inainte si dupa ce a practicat. In timpul unei relatii
sexuale femeia primeste de o$icei Qi iar $ar$atul pierde energie prin e)aculare. %
indicat ca femeile sa nu practice Qigong decat dupa ce corpul lor a digerat" Qi-ul
o$tinut de la $ar$at.
F6Sa $!-ti (ie $i*i prea *a"# #ar $i*i prea re*e
Temperatura in camera in care practici nu tre$uie sa fie nici prea mare nici prea
mica. %ste indicat sa practici intr-un mediu cat mai conforta$il care sa nu-ti
tul$ure mintea si culti!area.
G6.ii ate$t "a *e"e *i$*i s"a/i*i!$i
Cele cinci sla$iciuni se refera la sla$irea celor cinci organe 0in. inima, ficatul,
plamanii, rinichii si splina. Cand o$ser!i ca unul din aceste cinci organe este
sla$it practica cu mare gri)a si in mod gradat. (ractica Qigong este mai mult
interna si in directa legatura cu aceste cinci organe. &aca nu practici cu mare
gri)a si in mod gradat in acest caz, e ca si cum ai forta o persoana sla$ita sa
alerge ,- Im. #cest lucru nu o !a intari ci ii !a crea pro$leme si mai mari.
&in acelasi moti!, atunci cand ai o pro$lema de sanatate in interiorul corpului
distri$utia si circulatia interna a energiei sunt deran)ate. &aca practici Qigong in
acest caz pro$lema ta se poate agra!a sau poti interfera cu procesul natural de
!indecare. %xista anumite exercitii care sunt create pentru a !indeca pro$lemele
aparute in interiorul corpului dar pentru a folosi aceste exercitii ai ne!oie de o
foarte $una intelegere a starii energetice din corpul tau.
H6N! sta *! (ata spre #ire*tia #i$ *are /ate &a$t!"
Bu practica afara atunci cand $ate !antul si mai ales nu sta cu fata spre directia
din care sufla !antul. Cand practici Qigong exersezi atat intern cat si extern. %
normal sa transpiri iar pentru ca esti relaxat porii pielii sunt larg deschisi. &aca iti
expui corpul in acest moment !antului rece, !ei raci.
I6N! p!rta -ai$e *are sa te stra$)a si<sa! *!rea
(oarta intotdeauna haine largi in timpul practicii deoarece acest lucru te !a a)uta
sa te simti conforta$il. Bu purta curea. #$domenul este poate cea mai importanta
zona in practica Qigong si de aceea tre$uie sa ai gri)a sa nu limitezi miscarile
acestei zone.
BJ6N! *+$s!a prea !"te a"ie$te /+)ate i$
)rasii sa! #!"*i
In timpul practicii tre$uie sa-ti controlezi si dieta. #limentele cu un $ogat continut
in lipide (grasimi) sau glucide (zaharuri) !or mari cantitatea de @oc din organism
si astfel mintea de!ine imprastiata. Consuma mai multe fructe si legume si
fereste-te de alcool si tutun.
BB6N!-ti atar$a pi*i+are"e "a ar)i$ea pat!"!i
(e !remuri cel mai o$isnuit loc pentru practicarea Qigong-ului era /patul. (entru
ca ma)oritatea paturilor erau inalte, daca stateai pe margine picioarele iti atarnau
deasupra podelei. Cand practici Qigong am$ele picioare tre$uie sa atinga
podeaua. &aca acest lucru nu se intampla greutatea corpului !a apasa pe partea
inferioara a coapselor si !a reduce circulatia Qi-ului si a sangelui.
BC6N! pra*ti*a *! &e0i*a p"i$a
Mergi la toaleta inainte de a incepe sa exersezi. &aca simti ne!oia sa faci acest
lucru in timpul practicii, opreste-te si mergi la toaleta. #ltfel concentrarea ta !a fi
deran)ataK
BD6N! s*arpi$a + a$*arie
&aca simti ne!oia sa te scarpini, de exemplu o insecta care se plim$a pe tine
sau care te-a piscat, nu te alarma si ramai calm. &irectioneaza Qi-ul inapoi in Aia
&antian. <espira de cate!a ori si constientizeaza locul in care te afli. #poi poti sa
te scarpini. &aca senzatia de mancarime este rezultatul redistri$uirii Qi-ului in
corpul tau, fii calm si nu-ti concentra mintea in acel loc. (ur si simplu ignora
senzatia si permite fenomenului sa se intample. Cand echili$rul a fost resta$ilit,
mancarimea !a inceta. &aca te !ei scarpina in acel moment, mintea ta !a fi
deconcentrata iar mainile !or interfera cu procesul natural de reechili$rare a
energiei din corp.
BE6N! perite sa (ii #era$,at /r!s*
% $ine sa e!iti sa fii deran)at $rusc. Totusi daca acest lucru se intampla,
linisteste-ti mintea. Bu tre$ui sa-ti pierzi stapanirea de sine cu nici un pret. Ce s-a
intamplat, s-a intamplatK Bu mai poti schim$a nimic iar ener!andu-te nu !ei
re0+"&a nimic. Ce tre$uie sa faci este sa impiedici astfel de lucruri sa se intample
in !iitor.
B>6N! te "asa 9(!rat: #e peisa,!" 9i$ter$:
% foarte normal ca in timpul practicii sa o$ser!i ca ce!a anume se intampla in
corpul tau. &e exemplu, poate ca simti energia miscandu-se mai clar ca de o$icei
iar acest lucru iti exalta spiritul. Tocmai ai cazut in capcana. Mintea ta si-a pierdut
concentrarea, lucru periculos si daunator. Tre$uie sa in!eti cum sa constientizezi
ceea ce se intampla in corpul tau fara sa-ti pierzi concentrarea.
BF6N! p!rta -ai$e tra$spirate
Cand hainele sunt ude din cauza transpiratiei nu te !ei simti conforta$il in ele iar
concentrarea ta !a a!ea de suferit. *chim$a-ti hainele cu altele uscate si apoi
reia-ti practica.
BG6N! pra*ti*a *a$# iti este (+ae sa! *!
st+a*!" p"i$
Bu e indicat sa practici cand ai stomacul plin sau cand iti este foame. Cand ti-e
foame este dificil sa te concentrezi iar cand ai stomacul plin, practica !a afecta
digestia.
BH6Raai *a" i$ +ri*e *+$#itii
*e crede ca energia corpului este in mod direct afectata de schim$arile din
starea !remii. &e aceea nu este indicat sa practici atunci cand !remea se
schim$a $rusc deoarece in acest fel !ei interfera cu a)ustarea naturala a corpului
la noile conditii de mediu. &easemenea nu !ei putea simti energia ca de o$icei.
Tre$uie sa incerci intotdeauna sa ramai neutru din punct de !edere emotional
atunci cand practici QigongC chiar daca esti deran)at de un dezastru natural (un
cutremur, de exemplu) tre$uie sa ramai calm astfel incat energia sa fie su$
control.
BI6As*!"ta #+ar A#e&ar!"
Tre$uie sa ai incredere atunci cand practici Qigong. Bu e $ine sa asculti sfaturile
celor care nu au experienta in Qigong sau care nu cunosc exact starea in care se
afla corpul tau. ?nele persoane isi asculta colegii de practica po!estind cum au
a)uns ei la un anumit ni!el sau cum au !indecat ei o anume pro$lema de
sanatate si incearca apoi or$este sa foloseasca aceeasi metoda. Tre$uie sa
intelegi ca fiecare persoana are un corp diferit de al celorlalti, sanatatea fiecaruia
este putin diferita de a celorlalti si ca fiecare in!ata in mod diferit. Cand !a sosi
momentul sa in!eti ce!a nou, !ei intelege ce-ti tre$uie6 Ia-o incetisor si ai
intotdeauna incredere in practica taK
CJ6N! te ap"e*a si $! a#+ri
Bu e indicat sa practici atunci cand iti este somn. % periculos sa folosesti o minte
o$osita pentru a directiona energie. &easemenea cand esti somnoros corpul tau
!a tinde sa se incline sau chiar sa cada iar o pozitie gresita !a impiedica
circulatia energiei. Cand iti e somn este $ine sa te odihnesti iar a$ia apoi sa-ti
reiei practicaK
CB6N! e#ita at!$*i *a$# esti $er&+s sa!
s!res*itat
Bu e $ine sa meditezi cand esti prea tul$urat din cauza unei emotii puternice
(furie, fericire, etc.). deoarece in acest caz mintea nu mai este concentrata iar
meditatia iti poate face mai mult rau decat $ine.
CC6N! s*!ipa
% normal sa produci multa sali!a in timpul practicii. #ceasta tre$uie inghitita
pentru a umezi interiorul gatului. Bu scuipa sali!a pentru ca ar fi o mare pierdere
iar acest lucru iti !a deran)a si concentrareaK
CD6N! te i$#+i #e s!**es si $! #e&e$i "e$es
Cand incepi sa practici pentru prima data Qigong tre$uie sa ai incredere in ceea
ce faci si sa nu incepi sa te indoiesti de !aliditatea lui sau sa te intre$i daca
exersezi corect. &aca !ei incepe sa te indoiesi chiar de la inceput, !ei de!eni
lenes si !ei incepe sa te intre$i daca !rei cu ade!arat sa mai continui. In acest
caz nu !ei o$tine nici un succes iar practica ta nu !a dura pre multK
CE6N! *a!ta s!**es!" rapi#
(ractica Qigong dureaza mult in timp iar progresul este lent. Tre$uie sa ai
ra$dare, o !ointa puternica si incredere pentru a-ti atinge scopulK 2ipsa gra$ei si
naturaletea sunt cele mai importante reguliK
9RIDICAREA RINIC%ILOR: 1 UN E=ERCITIU,
MULTIPLE 5ENE.ICII
3rice persoana ce participa pentru prima data la cursul de initiere in tainele
stra!echiului Qigong, initiere realizata in cadrul scolii Qi"i$)+$) de catre
maestrul Li$ 3ai Ti$), face cunostinta in mod in!aria$il cu acest exercitiu relati!
simplu si care poate fi executat de oricine in aproape orice circumstante. Cei
curiosi a)ung mai de!reme sau mai tarziu sa afle ca un exercitiu asemanator
exista si in 0oga. #cest lucru nu este de mirare de!reme ce +udismul a fost adus
in China in timpul dinastiei 7an din locul sau de origine, India, in )urul anului II
d.7r.. In practica 0oga acest exercitiu se numeste ASKINI MUDRA. In lim$a
sanscrita !#ra inseamna gest iar as7i$i, cal. &enumirea exercitiului pro!ine
de la faptul ca dupa eliminarea fecalelor, calul dilata si contracta de mai multe ori
anusul. Iata asadar ca nu doar chinezii se pot lauda cu atenta supra!eghere a
miscarilor animalelor, miscari transpuse apoi in exercitii utile sanatatii omului
(!ezi Miscarile Celor Cinci #nimale" din practicile chineze).
&in punctul de !edere al unui 'oghin, acest exercitiu implica contractia
sfincterului anal si a planseului pel!ian (a $azinului). @ortificandu-se musculatura
acestei regiuni se e!ita ptozele (deplasarile) rectului, uterului, !aginului si !ezicii
urinare. Contractia si dilatarea succesi!a a sfincterului anal pre!ine totodata
hemoroizii iar !enele anusului sunt in mod fa!ora$il influentate si
decongestionate. (entru !iitoarele mame exercitiul este deose$it de important
deoarece el actioneaza asupra ansam$lului genital. ?n planseu pel!ian suplu si
in acelasi timp puternic este de dorit in cazul cand se doreste o nastere fara
dureri. &eoarece actiunea gestului calului" asupra partii pel!iene a
parasimpaticului este deose$it de intensa, re$elele cazuri de constipatie sunt
com$atute eficient. Influenta lui nu se limiteaza doar la actiunea asupra
sistemului ner!os autonom care regleaza miscarile de e!acuare ale colonului si
ale rectului ci se extinde si asupra peristaltismului partii terminale a tu$ului
digesti!. In plus influenta lui se face simtita si la ni!elul muschilor care
cola$oreaza la eliminarea fecalelor.
In ceea ce pri!este muschii este interesant de mentionat ca prin ridicarea
rinichilor" se antreneaza si unul dintre muschii foarte importanti ai zonei pel!iene
care nu poate fi tinut in forma" in alt fel. %ste !or$a despre muschiul pu$o-
coccigian ((C) care are forma unui hamac si care se intinde de la $aza coloanei
!erte$rale pana la pu$is. ?n muschi (C $ine antrenat amplifica durata
orgasmului deopotri!a la femeie cat si la $ar$at si a)uta femeile care nu au
experimentat inca aceasta placere sa o o$tina (in sfarsitK). Tocmai de aceea mai
este denumit si muschiul dragostei". *e intelege asadar de ce persoanele
iu$itoare" !or dori sa ai$a un muschi pu$o-coccigian $ine antrenat". #cest
muschi are o deose$ita importanta in atingerea continentei sexuale (separarea
orgasmului de e)aculare, la $ar$at, atenuarea descarcarilor explozi!e in timpul
orgasmului si reducerea secretiilor menstruale la femeie) care urmareste
eliminarea pierderilor" energetice in urma actului amoros, continenta ce poate
duce apoi la ascensionarea energiei cunoscute su$ numele de Gundalini
*haIti". #stfel acesta poate dura ore intregi fara ca cei doi parteneri sa
o$oseasca. In plus in acest fel se realizeaza si o rafinare a energiilor su$tile
transferate de la un partener la altul.
In afara a!anta)elor semnalate pe plan sexual, fortificarea muschiului (C are si
alte moti!atii importante. 3 stare sla$a a acestui muschi conduce la o rigiditate
cronica ce poate cauza, la randul ei, dureri la $aza coloanei !erte$rale. %xista
date conform carora un muschi (C neantrenat sla$este imunitatea organismului
impotri!a unor $oli din domeniul genital, cum ar fi. !aginita, micozele, dereglari
hormonale si chiar unele forme de cancer.
#cest exercitiu constituie dealtfel si $aza unor exercitii pentru im$unatatirea !ietii
intime, puse la punct in anii R6- de catre un medic de origine americana, #rnold
Gegel. #cesta a redescoperit de fapt practici ce se folosesc de mii de ani in India
si China, fapt do!edit de prezenta acestui exercitiu in cadrul unei arte !echi de
mai $ine de 6 --- de ani.
Iata deci cum un simplu" exercitiu ce poate fi in!atat usor si executat la fel de
usor este de un real folos acolo unde de o$icei se cheltuie multa energie si $ani
pentru rezol!area pro$lemelor de sanatate. @ie ca se numeste #sSini Mudra,
exercitiu Gegel sau <idicarea <inichilor importanta este practicarea lui cu
perseverenta pentru ca efectele $enefice sa se faca resimtiteKKK
5a#!a$,i$ @Pa T!a$ C-i$A sa! 5r+*ar#!" i$ Opt
Se*ti!$i
&#30IB este un sistem unic de metode aparute in China, in urma cu mii de ani,
pentru mentinerea sanatatii, indepartarea $olii si prelungirea !ietii. %l reprezinta
practic sursa tuturor exercitiilor de Higong moderne. Tocmai de aceea se poate
spune ca stra!echiul &ao'in este mama" Qigong-ului modern.
&upa cum arata documentele istorice, metodele
&ao'in au inceput sa apara inca din preistorie,
inainte de dinastia *hang (sec. 94-99 i.d.7.) si au
a)uns la maturitate in timpul *tatelor Com$atante.
Inscriptia pe o $ucata de )ad din aceasta
perioada, pastrata acum la Muzeul Tian)in, este
cea mai !eche scriere despre exercitiile &ao'in.
(e ea se poate citi." I$spira +#ata, pr+(!$# si
#ire*ti+$ea0a-ti respiratia i$ ,+s (spre Aia
&antian)6 Pastrea0-+ a*+"+6 Ap+i e'pira si
#ire*ti+$e0a-ti respiratia i$ s!s, *a + "a#ita
*e *reste, *atre #ire*tia +p!sa *e"ei #e
i$spiratie, pa$a "a *apat6 Ast(e" ese$ta *er!"!i
&a !r*a iar ese$ta paa$t!"!i &a *+/+ri6 Ce"
*e respe*ta a*easta "e)e &a trai, a"t(e" &a
!ri6" #ceasta este o descriere a intregului
proces de respiratie din practica &ao'in.
(icturile &ao'in din timpul dinastiei 7an
descoperite intr-un mormant la MaSangdui langa
Changsha, capitala pro!inciei 7unan, reprezinta
cele mai !echi descrieri grafice ale practicii &ao'in. In aceste picturi sunt
reprezentati oameni de am$ele sexe si de !arste diferite in mai mult de 1- de
posturi, imitand diferite animale (dragonul, pasarea, maimuta, ursul sau
cocostarcul). &upa dinastia 7an, sistemul &ao'in a inceput sa fie dez!oltat si mai
mult de medici sau taoisti a)ungandu-se la aparitia altor forme cum ar fi. SuHinxi
()ocul celor cinci animale), taixifa (arta respiratiei interne), 'i)in)ing (exercitii pentru
intarirea tendoanelor) si /a#!a$,i$ ($rocardul in opt sectiuni).
Pi*t!ri"e Da+Li$ #e "a Ma7a$)#!i
%xista doua forme de $rocard - una care se
executa stand )os si cealalta in picioare. &i!ersi
autori atri$uie originea acestor exercitii lui 5hong
2i din dinastia Tang (E9D-:-4). &escrierea setului
de opt exercitii in pozitie sezand a aparut pentru
prima data in 5hongli +aduan)infa, apendice al
Aiuzhen *hishu (5ece Texte pentru *tudiul
<ealitatii). 3riginea acestor exercitii conduce
catre o introducere scrisa de 5eng 5ao, un a!ocat
ce a murit in )urul anului 996-, autor al unei
enciclopedii despre alchimia interna (&aoshu).
Fcele opt exercitii ale lui 5hong 2i, spune el, au
fost inscrise pe un zid de piatra de mana lui 2T
&ong$inC astfel ele au fost transmise lumii intregiF.
*e spune ca 5hong 2i a fost profesorul +atranului 2T precum si precursorul
Taoismului <ealitatii Complete, scoala din care a facut parte si Chang *an-eng
caruia i se atri$uie originea Tai Chi Chuan-ului. +rocardul in opt sectiuni este
considerat ca un amestec de tehnici din gimnastica, de a$sor$tie a respiratiei, de
!izualizare si de alchimie interna.
LM D+$)/i$)
2egenda ii atri$uie generalului 0ue @ei
finisarea $rocardului (pozitia in picioare),
lucru intamplat in timpul dinastiei *ong de
*ud (9944-9,4:). #cesta a pus la punct un
set de doisprezece exercitii care erau folosite
pentru antrenarea soldatilor denumite FOpt
5r+*ar#!ri Preti+aseF. #cest nume a fost
dat de steagurile de matase folosite de
soldati, steaguri pe care se aflau $rodate
Ce"e Opt Tri)rae @5a)!aA ale 0i)ing. ?nele
din aceste exercitii, realizate cu mai putina
forta si fara greutatea echipamentului militar,
au fost adaptate mai tarziu pentru stilul usor
de antrenament su$ denumirea de 5r+*ar#!"
i$ Opt Se*ti!$i sau Ce"e Opt C++ri. Tot in
!remea dinastiei *ong de *ud, +rocardul
taoist a patruns si in manastirea *haolin el
fiind folosit ca exercitiu de incalzire de catre
calugari, asa cum se arata intr-un text cunoscut ca *he *heng 0ao'i. In timpul
dinastiei Qing (9E11-9:99) circula un manuscris intitulat 4i,i$,i$) (Manual cu
%xercitii pentru Intarirea Tendoanelor). #cesta continea urmatoarele capitole.
teoria generala a 'in)in)ing, tratat de fortificare interna, intarirea interioara a
eroului mistic, +pt e'er*itii #e /r+*ar# pe$tr! (+rti(i*area e'ter$a a er+!"!i
isti*, desenele celor doisprezece pozitii.
Ge$era"!" 4!e .ei
In 9D61 un anume Nang 5u'uan care petrecuse trei luni la manastirea *haolin a
!azut manuscrisul si a recunoscut exercitiile taoiste +aduan)in care au fost
transmise aproape intacte in !remea noastra. +rocardul practicat in picioare a
de!enit foarte cunoscut in 9:,E cand N.C. Nang si Gunsun 7oh l-au pu$licat
intr-un ziar din *hanghai producand o furie !iolenta in randul instructorilor de Tai)i
si Nushu. 2umea a inceput sa !or$easca despre el iar +rocardul a fost introdus
in programul de antrenament al artelor martiale. *e spune ca insusi Mao 5edong
il practica frec!ent. +rocardul a fost unul dintre primele exercitii rea$ilitate la
inceputul deceniului al saselea al secolului trecut in China.
%l este recomandat in mod special celor care lucreaza la $irou in fiecare zi.
%ficacitatea lui, usurinta cu care poate fi in!atat si timpul scurt in care poate fi
exersat sunt principalele caracteristici ale acestui set de exercitii. (racticand
regulat 5r+*ar#!", organele interne precum si muschii si tendoanele se !or
intari. In timpul practicarii fiecare parte a organismului este implicata, respiratia si
miscarile corpului sunt lente, respiratia este ritmica si in armonie cu miscarile
corpului.
&ar sa !edem care sunt pro$lemele de sanatate care pot fi rezol!ate de fiecare
exercitiu in parte.
1. (rimul exercitiu are efect asupra
tuturor organelor interne, a)uta la
cresterea capacitatii pulmonare,
alunga o$oseala, intareste muschii
si oasele spatelui, acti!eaza
circulatia prin Triplul Incalzitor
(*an)iao) care este responsa$il de
sintetizarea si distri$uirea energiei in
corp. #cest prim exercitiu pregateste
muschii si organele interne pentru
formele urmatoare.
2. #l doilea exercitiu stimuleaza
functiile respiratorie si circulatorie,
intareste muschii pieptului, $ratelor
si umerilor si tonifica meridianele
plamanului si intestinului gros.
=. #l treilea exercitiu stimuleaza
organele interne si a)uta la pre!enirea $olilor gastro-intestinale.
<egleaza energia stomacului si a pancreasului im$unatatind astfel
digestia, tranzitul intestinal si circulatia sanguina.
4. #l patrulea exercitiu intareste muschii ochilor, muschii gatului
impiedicand astfel aparitia pro$lemelor la !erte$rele cer!icale,
stimuleaza circulatia sanguina la ni!elul capului eliminand
o$oseala, ametelile si alte dereglari functionale ale sistemului
ner!os central. %ste in mod special $enefic celor care sufera de
hipertensiune si arterioscleroza.
6. #l cincilea exercitiu are efect asupra inimii si im$unatateste
functionarea sistemului ner!os.
E. #l saselea exercitiu are efect de marire a Qi-ului intern, stimuleaza
cortexul cere$ral si sistemul neuro!egetati!, im$unatateste
circulatia sangelui, mareste forta fizica.
4. #l saptelea exercitiu intareste muschii lom$ari (salele) si
im$unatateste functionarea rinichilor si a glandelor suprarenale. Cei
care sufera de hipertensiune sau arterioscleroza nu tre$uie sa
co$oare capul prea mult.
D. #l optulea exercitiu distri$uie energia in tot corpul.

(entru ca acest set de exercitii sa ai$a un efect $enefic asupra sanatatii, el
tre$uie a$ordat cu incredere, sinceritate si perse!erenta. &oar cu incredere !a
puteti dez!olta sinceritatea si !a puteti concentra in timpul practiciiC doar cu
sinceritate puteti perse!era in practica si puteti o$tine succese !izi$ileC si doar cu
perse!erenta puteti o$tine efecte $enefice.
%ste indicat sa practicati cel putin o data pe zi. Cei care doresc sa se refaca in
urma unei pro$leme de sanatate pot exersa +rocardul de trei ori pe zi dar nu
tre$uie sa o$oseasca exersand. &eoarece cate!a din exercitiile din acest set
implica intinderi e indicat sa nu fortati dincolo de punctul in care apare
disconfortul.
QIGONG - ARTA CULTIVARII VIETII
Qigong-ul este arta mentinerii si intaririi sanatatii, o metoda de conser!are" a
!ietii, de intarire a corpului fizic si dez!oltare a intelepciunii, ce inglo$eaza, pe
langa antrenamentul fizic, filozofia antica si intreaga traditie a culturii chineze.
#re un rol acti! in pre!enirea im$olna!irii si tratamentul afectiunilor, prote)and si
intarind sanatatea, opunandu-se im$atranirii premature si prelungind !iata. &e
aceea, in antichitate, Qigong-ul era considerat ca fiind metoda de eliminare a
$olilor si de prelungire a !ietii". Inceputurile Qigong-ului, radacinile sale, se pierd
unde!a in negura timpului, in urma cu peste 4--- de ani, in prezent dez!oltandu-
se ca o noua stiinta, stii$ta &ietii.
Qi (se citeste Rci;) inseamna Renergie;, acea energie esentiala sau !itala care
insufleteste intreaga materie, fie ca este !or$a de organismele !ii sau de materia
amorfa, in filosofia orientala, fiind predominanta ideea unitatii tuturor lucrurilor si
fenomenelor existente in naturaC aceasta energie primordiala sau esentiala este
in continua miscare, organismele !ii aflandu-se intr-un permanent schim$
energetic cu mediul incon)urator si prin intermediul acestuia - cu intregul uni!ers.
G+$) (se citeste RIung; ca in RIung fu;) inseamna maiestrie (munca,
autodisciplina, desa!arsire)C asadar, notiunea de 8i)+$) (se citeste RciIung;), s-
ar putea traduce prin maiestria energei, ceea ce se refera pe de o parte
calitatile acesteia, iar pe de alta parte la calitatile practicantului, care poate
de!eni un maestru al energiilor. #stfel, Qigong-ul este $aza medicinei traditionale
chineze, dar si a artelor martiale.
Calitatea exercitiului de Qigong afecteaza in mod direct rezultatele. S*+p!"
pra*ti*arii Qi)+$)-!"!i este a*!!"area si sp+rirea Qi-!"!i, sa!, *! a"te
*!&i$te, 9*!"ti&area Qi-!"!i a#e&arat:. # poseda suficienta energie" ade!arata
inseamna de fapt a a!ea o sanatate excelenta. Iar secretul in aceasta practica
este perseverentaK
Qigong-ul, are pe de o parte un *ara*ter pr+(i"a*ti*, a)utandu-i pe practicanti sa
e!ite drumurile prea dese pe la spitale, precum si efectele secundare ale
medicamentelor chimice, iar pe de alta parte, ofera te-$i*i #e tratae$t rapi#,
sip"! si e(i*ie$t, pentru multe afectiuni cu o raspandire larga, cum ar fi durerile
de cap, insomnia, durerile de spate, etc.
Toata lumea stie ca facand zilnic gimnastica putem e!ita multe $oli si toti au auzit
de gimnastica de recuperareC insa foarte putini au idee cat de eficient este
Qigong-ul in acest sensC in multe pri!inte acest tip de Qigong seamana cu
miscarile din gimnastica, diferenta fundamentala fiind activitatea mentala,
respecti! concentrarea atentiei pe diferite aspecte in timpul practicii, pe care
Qigong-ul pune un accent deose$it, fara de care efectul este diminuat. (utem
practica exercitiile de Higong "a +ri*e &arsta, in orice loc si indiferent de cat de
ocupati am fi, tre$uie doar sa ne impunem un mic efort de !ointa pentru a acorda
putina atentie si sanatatii noastre.
&e aceea, se poate afirma ca Higong-ul este o ade!arata arta de a fi si a ne
mentine sanatosi, + a#e&arata arta #e *!"ti&are a Vietii.
Cand Qigong-ul a fost adus pentru prima data in 3ccident din China, oamenii au
pri!it aceasta arta ca pe ce!a mistic iar acest lucru i-a impiedicat sa o perceapa
asa cum este ea in realitate. I s-au dat tot felul de interpretari mistice si i-au fost
atri$uite chiar idei superstitioase. &esi regreta$il, acest lucru este foarte
normal/ iar el continua sa existeK Incercand sa inteleaga culturi diferite de a lor,
oamenii se straduiesc deseori sa gaseasca solutiile propriilor pro$leme in ceea
ce au de oferit aceste noi culturi. #sa cum diferite lucruri din cultura occidentala
par exotice altor culturi si Qigong-ul a fost pri!it ca ce!a exotic.
3ameni au inceput sa petreaca mult timp imaginandu-si" tot felul de lucruri >
fara insa ca ce!a real sa se petreaca. Qigong-ul a fost considerat un panaceu
pentru toate bolile pe care medicina occidentala nu le putea vindeca".
3ccidentalii au asteptat pur si simplu ca aceasta arta milenara sa ii a)ute sa se
!indece fara ca ei sa faca nimic. #u considerat ca pot doar sa realizeze cate!a
miscari, fara alt efort, iar magicul" Qigong se !a ocupa singur de pro$lemele lor.
Qi)+$)-!" $! are $ii* a)i* i$ e". %ste doar putin cam nou/ pentru unii. *i
nu functioneaza" daca se foloseste doar minteaC tre$uie folosite i$tea si
*+rp!"ipre!$aK &e fapt este important sa se foloseasca si s!("et!". *tudiile
realizate in China asupra efectelor Qigong-ului au aratat ca, pentru ca Qigong-ul
sa functioneze", tre$uie sa fie prezente *i$*i e"ee$te #e /a0a. &aca macar
unul dintre aceste elemente lipseste, Qigong-ul nu isi !a putea indeplini functiile
de pre!enire si !indecare a $olilor. #ceste cinci elemente sunt. is*area,
respiratia, *+$*e$trarea, re"a'area si atit!#i$ea6
MISCAREA
C+rp!" tre/!ie is*atK @ie ca miscarile sunt largi sau reduse ca amplitudine, nu
conteaza. Corpul tre$uie pus in miscare, lucru esential pentru sanatate.
+ineinteles daca miscarile sunt reduse ca amplitudine e ne!oie de mai multe
repetari. *i in!ers, daca miscarile sunt largi. 2a fel ca la antrenamentul cu
greutati, unde se pot face repetari putine cu o greutate mare sau multe repetari
cu greutati mai mici.
#celasi concept se aplica si in Qigong depinzand de intentia si scopul
practicantului. Miscarile reduse ca amplitudine !or face sa circule mai putina
energie astfel incat !a fi ne!oie de mai multe repetari pentru a pune in miscare o
cantitate mai mare de energie. &aca miscarile sunt largi, punandu-se astfel in
miscare incheieturile, ligamentele si muschii, atunci !or fi necesare mai putine
repetitii. Miscarea in Qigong poate fi inceata si uniforma, extrem de inceata dar
facuta in asa fel incat sa fie simtita" sau mai rapida dar totusi lina, uniforma. Nu
trebuie realizate miscari violente sau smucite.
RESPIRATIA
Tre$uie sa mai si respiramK Toata lumea stie acest lucru. (ro$lema e cum
respiram. Respiratia pr+(!$#a este mult mai $enefica si este de preferat celei
s!per(i*ia"e, care se realizeaza folosind doar o parte din capacitatea pulmonara.
<espiratia profunda oxigeneaza corpul si realizeaza un masa) al organelor
interne, impunand un ritm care a)uta la o relaxare mai profunda. .+"+si$# +
ast(e" #e respiratie i$tea #e&i$e ai *a"a si ai *+$*e$trata iar s!("et!"
ai #es*-is6
In Qigong se folosesc mai multe moduri de a respira, dar ma)oritatea tipurilor de
respiratie implica orientarea acesteia catre a$domenul inferior. &e exemplu
respiratia i$&ersa" se realizeaza prin comprimarea a$domenului pe inspiratie si
relaxarea lui pe expiratie iar respiratia *+p"eta" prin umplerea mai intai a
partii inferioare a plamanilor si a zonei a$domenului inferior iar mai apoi si a partii
superioare.
CONCENTRAREA
Mi$tea tre/!ie *+$*e$trata i$ +# re)!"at. #cest lucru a)uta la mentinerea
unei acti!itatii mentale constante. &aca mintea nu mai este folosita, ea nu !a mai
putea lucra la capacitate maxima atunci cand !a fi ne!oie. (e masura ce
neuronii, celulele ce alcatuiesc creierul, nu mai sunt intre$uintati, mintea de!ine
lenesa, intra intr-o stare de amortire. Mi$tea (!$*ti+$ea0a "a (e" *a si *+rp!"6
Cand corpul nu mai este antrenat el nu mai poate fi folosit la fel ca inainte.
#celasi lucru se intampla si cu mintea.
Corpul si mintea se afla in stransa legatura, deci, in mod firesc functioneaza la
fel. %fectuand exercitii fara o minte concentrata se pot o$tine unele rezultate dar
acestea nu !or fi la fel de $enefice ca atunci cand se exerseaza pe concentrare.
% foarte important sa fii atent la ceea ce faci, sa constientizezi i$te$tiaK @ara o
intentie precisa, clara exercitiile de Qigong nu !or fi altce!a decat simple
miscari(gimnastica) care nu !or da rezultatele scontate. &aca atentia nu este
indreptata asupra a ceea ce se exerseaza, de cele mai multe ori inter!ine
plictiseala.
RELA=AREA
%ste cel de-al patrulea element necesar pentru a produce efecte poziti!e in
Qigong. Ea este ip+rta$ta pe$tr! re#!*erea stres!"!i si a e(e*te"+r
a*est!ia as!pra i$tii. In mod normal, o minte care este supusa incontinuu
unui efort considera$il !a a!ea de suferit de pe urma acestei presiuni. Mintea si
corpul nu pot functiona la parametri optimi in astfel de conditii se!ere. % ne!oie
de o perioada de intoarcere la linistea din interior", la sursa interioara. 3rice
fiinta omeneasca tre$uie sa se intoarca" pentru un timp la aceasta sursa
interioara de calm altfel !or aparea pro$leme, $oli, etc.
Corpul are ne!oie de timp pentru a se reface. ?neori somnul nu este de a)uns,
mai ales in zilele noastre. &e aceea tre/!ie sa $e re"a'aK 2a fel de important
ca relaxarea corpului este relaxarea mintii si a sufletului. &e fapt corpul este mai
relaxat decat e ne!oie. 3amenii se asaza cand conduc masina, stau pe scaun la
ser!iciu si acasa, citind ziarul sau pri!ind la tele!izor. &e aceea ei au ne!oie de
miscare pentru corp. &e relaxare au ne!oie doar pentru minte si suflet. ?neori in
corpul uman apar tensiuni stagnante, $loca)e datorate asa-numitelor ganduri
negre", dar aceste tensiuni pot fi inlaturate prin exercitii fizice. <elaxarea pare a fi
asadar, pentru ma)oritatea oamenilor, doar o pro$lema legata de relaxarea
sufletuluiK
ATITUDINEA
Tre$uie sa se inteleaga ca atitudinea unei persoane )oaca un rol important in
o$tinerea unei eficiente maxime de pe urma practicarii Qigong-ului. #titudinea
este oarecum asemanatoare concentrarii mentale. Chiar daca practicantul face
totul corect > miscarea, respiratia, concentrarea si relaxarea > daca atitudinea nu
este in concordanta cu dorinta de a a!ea o sanatate $una sau de a pre!eni
$olile, $eneficiile o$tinute !or fi mai mici decat in cazul in care atitudinea
practicantului ar reflecta pe deplin aceste scopuri. @iecare atitudine pe care o
a!em contri$uie fie la o$tinerea unei stari $une de sanatate fie la im$olna!ire6
Atit!#i$ea !$ei pers+a$e este #e +/i*ei si$)!ra pie#i*a i$ *a"ea
pr+)res!"!i6 T+t!si sta i$ p!terea $+astra sa s*-i/a +ri*e atit!#i$e *are
$! este i$ *+$(+ritate *! #+ri$ta $+astra #e /i$e. 3ricine crede ca nu poate
face nimic in acest sens isi neaga puterea interioara. &aca a!em o atitudine
deschisa si li$era !om putea !edea lucrurile clar, asa cum sunt ele cu ade!arat.
3 atitudine inchisa nu !a face altce!a decat sa distorsioneze ade!arul. S!rsa
$+astra i$teri+ara este 9(i"tr!": *are $!a$tea0a *eea *e &e#e si (a*e. (rin
intermediul ei ne creeam o !iata frumoasa sau nu. #titudinea adoptata, fie ea
potri!ita sau nu, reprezinta fereastra" prin care pri!im !iata. &epinde de fiecare
persoana cum !a trece peste situatiile negati!e. #de!arul se afla peste tot in )urul
nostru. &aca il !om intelege asa cum e el, atunci ne putem schim$a si atitudinea.
Cunoscand realitatea in toata profunzimea ei putem pastra lucrurile pe fagasul
lor normal.
*a luam de exemplu fenomenul de im$atranire. *tim cu totii ca im$atranirea este
ine!ita$ila. % $ine sa acceptam aceasta realitate. &ar multi oameni im$atranesc
inainte de !reme deoarece accepta tot ce li s-a spus despre procesul de
im$atranire. #ccepta ca la o anumita !arsta !or merge spri)initi in $aston si ca !or
fi senili. Iar ce e si mai rau este faptul ca ei asteapta ca aceste lucruri sa se
intample. In acest fel ei isi programeaza su$constientul sa urmeze aceasta cale.
&aca ar adopta o atitudine mai tinereasca" sansele ca aceste persoane sa
ramana mai mult timp tinere ar creste considera$il. Gandind in acest fel a!em
mai multe sanse sa e!itam im$atranirea prematura" si ine!ita$ilele" pro$leme
ce decurg din acest proces.
Im$atranirea este un lucru sigur dar de ce ar tre$ui sa ne facem pro$leme in
acest sensM Bu uitati ca fiecare pro$lema isi are cauza ei. .a$ta$a ti$eretii $!
este !$ e"i'ir sa! !$ "+*, este pr+pria $+astra atit!#i$e i$teri+ara6 &aca
intelegem intelepciunea ascunsa in spatele acestei afirmatii atunci putem
intelege cu usurinta cel putin un aspect al sintagmei chinezesti hraneste
energiile unui copil". In loc sa acceptam ca !om im$atrani la 4-, D- sau chiar la
:- de ani, de ce nu am face ce fac cei tineri, de ce nu am a!ea atitudinea pe
care o au eiM (ersoanele tinere sunt acti!e, spontane, nu se plictisesc usor, au
scopuri precise, sunt excentrice si indi!idualiste, putin sceptice si re$ele, le place
sa se )oace, sa faca pozne, sunt curioase, au o minte deschisa si sunt sincere.
Cei tineri nu se agata" de lucruri sau situatii, ei intreprind ce!a iar apoi merg mai
departe. Bu pastreaza resentimentele in suflet. (entru ei !iata e prea incitanta si
are prea multe de oferit pentru a se opri intr-un singur loc. Tinerii se )oaca. *unt
li$eri oriunde ar merge. &oriti sa a!eti o !iata mai frumoasa, mai sanatoasaM
#tunci ganditi si actionati asa cum fac tinerii.
Respira Nat!ra" Sa! C+re*t;
Respiratie "!$)a, &iata "!$)a6 Respiratie s*!rta, &iata s*!rta6 Lipsa
respiratiei N +arte2
Istoria FantrenariiF respiratiei este una uni!ersala. In 0oga exercitiile pentru
o$tinerea unui anumit ritm al respiratiei sunt reunite su$ denumirea (rana'ama.
In general este !or$a despre o inspiratie urmata de o pauza apoi o expiratie si
pauza. In Gundalini 0oga exista ceea ce se numeste <espiratia @ocului (o
respiratie rapida). In 0oga Ti$etana exista o tehnica de retinere a aerului in
plamani (apnee) ce produce o puternica caldura interioara.
<espiratia este poarta catre sistemele ner!oase central si !egetati!. <espiratia
poate fi constienta si inconstienta ca atunci cand dormim sau am lesinat. In ceea
ce pri!este si$#r+!" +rtii s!/ite "a s!)ari exista do!ezi concrete ca
$e$elusii FuitaF pur si simplu sa respire in somn. % un lucru tragic care explica
prezenta, in cultura chineza, a paturilor de familie. (rezenta mamei in acelasi pat
in care doarme un nou-nascut poate fi pri!ita ca o masura de pre!edere
impotri!a sindromului mortii su$ite la sugari.
&eoarece respiratia influenteaza sistemele ner!oase ale corpului uman, maestrii
taoisti au o$ser!at ca emotiile influenteaza modul in care respiram. Cand suntem
furiosi respiram greu. Cand suntem tristi simtim ca ne sufocam. Cand suntem
fericiti respiratia de!ine usoara. Cand suntem linistiti respiratia noastra este
prelunga.
In practica taoista si $udista respiratia este de patru feluri.
1. Respiratia O&i,e"i+asaO - dupa cum ii spune si numele, acest tip de
respiratie apare dupa un exercitiu fizic sau dupa o munca grea cand
incepem sa gafaim. #cest fel de respiratie poate pro!oca cu usurinta
o$oseala.
2. Respiratia O0)++t+asaO - aceasta respiratie se numeste asa deoarece
poate fi auzita si de ceilalti. #cest tip de respiratie apare ca urmare a unor
emotii puternice sau a $olii. <espiratia zgomotoasa poate pro!oca tensiuni
in corp si $loca)e energetice.
3. Respiratia Oe$er)eti*aO - aceasta respiratie este atat de usoara incat nu
poate fi auzita decat de catre FproprietarF. <espiratia energetica poate
conduce la o stare de toropeala sau somn.
4. Respiratia Ota*!taO - aceasta respiratie este atat de silentioasa incat nu
poate fi auzita nici chiar de catre FproprietarF. #ceasta este respiratia
adec!ata starii Qigong. &oar cand se poate respira in acest fel se poate
considera ca s-a a)uns la ni!elul de incepator in QigongKKK
<espiratia FtacutaF poate fi experimentata cu usurinta in timpul meditatiei. In
stare de meditatie profunda sunetul respiratiei dispare. In acel moment un
o$ser!ator extern nu !a mai putea preciza daca persoana ce mediteaza mai
respira sau nu. #tentie insa, NU incercati sa !a opriti respiratia in mod
intentionatKKK Acest lucru poate cauza traume serioase.
F#ntrenamentulF respiratiei tre$uie sa se desfasoare su$ indrumarea unei
persoane care a atins cel putin al patrulea stadiu al respiratiei. Bu e de mirare ca
mai tuturor ele!ilor li se da urmatorul sfat cu pri!ire la respiratie in Tai)i. Frespira
naturalF. #cesta nu e un sfat rau dar nici unul $un. # respira natural inseamna
pentru ma)oritatea incepatorilor sa continue sa respire asa cum fac de o$icei.
(entru a incepe cu ade!arat FantrenamentulF respiratiei tre$uie o$ser!ate
o$iceiurile nesanatoase legate de respiratia proprie dar si partea superioara a
trunchiului, umerii si regiunea gatului. 2ucrul cu respiratia nu implica influnte din
afara. Chiar si G.I. Gurd)ieff a fost sfatuit de catre profesorul sau sa renunte la
toate tehnicile de respiratie pe care le in!atase deoarece acestea Fii faceau mai
mult rau decat $ineF. &iferitele etape pe care le parcurge respiratia apar in mod
NATURAL pe masura ce se castiga experienta in practica Tai)i sau Qigong.
*copul respiratiei este sa aduca !italitate si oxigen in sange. &ar exista si multe
alte aspecte cruciale in ceea ce pri!este respiratia. de exemplu a)utorul dat inimii
in actiunea acesteia de a pompa sangele, diri)area emisiei de hormoni endocrini
precum si miscarea lichidului cere$ral prin sira spinarii.
<espiratia li$era, fara nici o inhi$itie se intalneste rar. &aca a!eti norocul sa
respirati in acest fel !eti resimti !aluri de $ucurie raspandindu-se incet in tot
corpul. #ceasta respiratie este mai intensa chiar decat un orgasm. (entru a
eli$era respiratia tre$uie sa retraim momentul traumatic al nasterii noastre.
(entru ma)oritatea oamenilor prima respiratie a fost insotita de durere si teama.
&e o$icei doctorul care asista nasterea lo!este cu palma fundul sau spatele
$e$elusului. #stfel la iesirea din caldura si intunericul pantecului mamei prima
respiratie este insotita de un anume soc si de teama. Bu e de mirare deci ca
multi dintre noi respiram foarte greu. (rima respiratie isi pune amprenta pe modul
de respiratie pe care il folosim uneori toata !iata. &aca !a numarati printre cei
nascuti intr-o piscina, su$ apa, sunteti printre putinii norocosi care s-au nascut si
au respirat fara durere. &e aceea copiii care s-au nascut astfel si carora li s-a
permis sa respire pentru prima data langa mama lor fara a li se taia cordonul
om$ilical !or a!ea o !iata mult mai sanatoasa si mai fericita.
Bu uitati. inainte sa rostim primul cu!ant tre$uie mai intai sa respiram o data. Iar
de cum respiram o data sau de mai multe ori tine si o mare parte din fericirea
noastra ulterioara. *a respiram deci natural dar corectKKK
E(e*te Se*!$#are I$ Pra*ti*a Qi)+$) ;2
(entru practicantul de Qigong con!ins de eficacitatea acestei arte in ceea ce
pri!este pre!enirea si !indecarea multor $oli, intre$area din titlu ar parea cel
putin ciudata. &e fapt Qigong-ul in sine nu are nici o !ina. #de!aratul F!ino!atF
este practicantul care nu respecta cu strictete ceea ce a fost in!atat, care
exerseaza in gra$a dorind rezultate imediate, care com$ina prea multe metode
diferite (in acest fel FzapacindF Qi-ul intern), care are un profesor
necorespunzator sau care in!ata din carti.
(rintre efectele secundare ce apar ca urmare a practicarii dezorganizate se
numara. ameteala, durerile de cap, greata, fiori reci in corp chiar si atunci cand e
cald afara sau $ufeuri de caldura (incapacitatea corpului de a regla temperatura),
senzatie de dilatare la ni!elul zonei &antian sau a pieptului, insuficienta
respiratorie, amorteala a mem$relor, spasme, palpitatii, umflaturi la ni!elul
!erte$relor, miscarea haotica a energiei in corp si pierdere de energie.
(rintre e(e*te"e p+0iti&e ale practicarii Qigong-ului amintim senzatia de caldura
in corp, furnicaturi, senzatie de curent care circula prin corp, sensi$ilitate
crescuta si un sentiment de liniste totala. Se$0atii"e $e)ati&e pot aparea su$
forma racelii corpului, amortelii, durerii intepatoare, etc. A*estea #i$ !ra $!
tre/!ie *+$(!$#ate *! e(e*te"e se*!$#are #e+are*e i$ a*est *a0 este &+r/a
#espre +/i"i0area Qi-!"!i i$ter$ i$ "!pta *+$tra /+"ii sa! pe$tr! #es(a*erea
/"+*a,e"+r e$er)eti*e. *e stie ca orice disconfort resimtit in corp este rezultatul
curgerii defectuoase a energiei intr-o anumita zona. (entru ca practica sa poata
continua meridianele energetice tre$uie FdesfundateF. In momentul cand acest
lucru se intampla senzatiile neplacute dispar.
#numite stiluri de Qigong pun accent pe metoda !izualizarii in timpul meditatiei.
Intr-ade!ar concentrarea poate fi im$unatatita folosind mintea dar aceasta se
intampla cu pierdere de energie in timp ce scopul meditatiei este acumularea de
Qi. #cest lucru se poate realiza doar cu o minte calma si golita de ganduri. #lte
metode incura)eaza practicantul sa conduca mental energia de-a lungul
meridianelor &u Mai si <en Mai pentru a forma =ia+ Z-+! Tia$ (Micul Circuit
Ceresc) numit si FCalea (renatalaF. #sta deoarece in pantecele mamei, fatul
respira prin &antian si prin piele si are doar un canal energetic. 2a nastere
lucrurile se schim$a - nou-nascutul incepe sa respire prin plamani iar canalul
energetic se di!izeaza in doua pentru a forma <en Mai si &u Mai. #tunci cand
corpul atinge o stare naturala de echili$ru se formeaza Micul Circuit Ceresc iar
Qi-ul se poate misca spontan in orice directie. &aca se !a incerca deschiderea
fortata a Micului Circuit Ceresc pot aparea urmatoarele efecte secundare.
senzatie de greata, de presiune la $aza craniului si ner!ozitate. *e stie ca in
timpul practicarii Micului Circuit Ceresc !arful lim$ii tre$uie sa atinga cerul gurii. #
atinge nu inseamna a apasa, a presa. In timpul exersarii sau meditatiei B? tre$ui
sa existe nici cea mai mica tensiune in corp. Cand gura este inchisa lim$a
tre$uie sa atinga in mod firesc $olta palatina chiar in spatele dintilor. &aca este
apasata puternic ea poate intepeni sau pot aparea pro$leme de !or$ire.
In scopul e!itarii aparitiei efectelor secundare in practica Qigong, indiferent de
stil, tre$uie sa respectati cu strictete toate indicatiile primite de la Maestru. &aca
totusi acestea isi fac simtita prezenta nu disperatiK &e o$icei ele pot fi corectate
fie chiar de catre practicant (prin reglarea pozitiei corpului in timpul practicii, a
respiratiei sau a mintii) fie de catre Maestru care !a poate arata unde ati gresit
sau poate emite Qi pentru a restaura echili$rul. &aca practicati Qigong in!atat
din carti si apar efecte secundare tre$uie neaparat sa incetati practica si sa
cautati indrumarea unui Maestru. In felul acesta nu !or aparea pro$leme si !a
!eti $ucura doar de efectele poziti!e si de $eneficiile acestei arte pentru tot restul
!ietiiKKK
.ENG S%UI PENTRU IM5UNATATIREA VIETII
SENTIMENTALE
#cesta este un exemplu, deloc exhausti!, simplist dar folositor, de utilizare a
#spiratiilor +a Gua pentru a gasi un partener, daca sunteti singur(a) sau pentru a
re!italiza o relatie in care sunteti implicat de)a dar peste care s-a asternut FprafulF
inertiei. &aca nu sunteti inca familiarizat(a) cu arta @eng *hui !a rog sa cititi mai
intai articolul F@eng *hui *i #rmonia Mediului In Care TraimF pentru o introducere
Fin temaFK 8a doresc relatii pline de iu$ireLarmonieKKK

#pa (un ac!ariu cu
pestisori) sau o$iecte
de culoare neagra sau
al$astra, Clopotei de
!ant
2umanari sau 3$iecte
rosii
#pa (ac!ariu cu
pestisori), 2ut,
Ceramica, Cristale,
@otografii impreuna,
3$iecte de culoare
rosie
3$iecte care au
legatura cu elementul
personal, o$iecte
al$astre sau !erzi
(cristal ac!amarin,
turcoaz, etc.)
Ce$tr!
Spirit!a"
@lori, (lante, Cristale
sau Clopotei de !ant
Un culoarea
elementului care Ul
precede pe cel
personal, 2umanari
rosii, &raperii sau
Mo$ila rosie pentru
rein!ierea pasiunii
3$iecte de culoare roz
sau gal$en, un o$iect
de culoarea
elementului care Ul
precede pe cel al
persoanei implicate Un
relatie si care are
pro$leme de
comunicare
3$iecte sau (lante
!erzi, roz sau rosii
3rice o$iect de
culoare !erde
(2umanari, Cristale,
(lante, chiar
artificiale)
C! sa e$ti$e /!$e"e re"atii si *! sa $e
(a*e i!/iti pri$ a#!*erea "a &iata a *+"t!ri"+r
a)i*e
(entru .OC
@olositi o suprafata la )oasa inaltime. #sigurati-!a ca este asezata in partea de
sud a camerei !oastre. #sezati o mica oglinda pe marginea unei mese,
pozitionata cu spatele la perete si puneti-i o singura lumanare rosie sau un
$etisor parfumat. &aca a!eti o hematita sau un carneol, asezati-o langa
lumanare.
Toate acestea ar tre$ui intinse pe o panza caramizie sau de culoare portocaliu-
aprins. @aceti rost de un ta$lou, un poster cu maci, floarea-soarelui sau cu un
apus de soare si agatati-l deasupra oglinzii. (entru a-i amplifica puterea, puteti
aseza o prisma in coltul !ostru magic in asa fel incat sa poata rasfrange fiecare
raza de lumina.
(entru PAMANT
#sigurati-!a ca ati ales un colt in partea de nord-est sau de sud-est a camerei.
#legeti o suprafata destul de inalta, daca este posi$il, pana la inaltimea $ratelor.
#legeti ca fond o fotografie cu un $onsai (puteti cumpara unul natural de la
florarie) sau un peisa) )aponez. #coperiti suprafata cu un material !echi, o
cu!ertura antica sau macar o $ucta de tapiterie decolorata.
@aceti rost de un mic cos de teracota sau de un !as mic, rotund din acelasi
material pe care umpleti-l cu pietricele sau scoici culese de pe pla)a. @aceti-!a un
o$icei din a aseza sticluta de parfum in acest loc. Chiar daca ati consumat
parfumul, puteti pastra sticluta in coltul !ostru pentru a pastra mirosul. (uteti
aseza acolo un cuart fumuriu sau o piatra a 2unii pentru a-i mari puterea.
(entru LEMN
Inaltimea cea mai adaptata pentru 2emn este cea a solului. #flati unde se
situeaza est-ul sau sud-est-ul in camera !oastra si alegeti coltul. #coperiti spatiul
respecti! cu un material de &amasc !erde sau cu unul de catifea !erde inchis.
#sezati o sculptura din lemn in forma de pasare sau, daca este posi$il, in forma
de dragon de culoare !erde.%ste posi$il sa le gasiti in magazinele cu articole
orientale.
#gatati pe perete o oglinda sau un ta$lou cu rama de lemn, prelucrata manual.
&aca a!eti intamplator prin casa !reo carte foarte !eche, asezati-o impreuna cu
o planta de fereguta. In mi)locul compozitiei asezati un malahit.
(entru APA
@olositi coltul din partea de nord a camerei. Inaltimea ideala ar fi pana la ni!elul
genunchilor. #coperiti suprafata cu o panza din matase de culoare !iolet, !erde
sau al$astru de (rusia. (e perete agatati o reproducere sau un poster cu
imaginea marii sau a unei cascade. #sezati intr-un !as de sticla fragmente din
sticla sau din ceramica, stranse e!entual de pe pla)a si plasati !asul in centrul
aran)amentului. &aca nu a!eti, puteti aseza un !as din sticla in care ati asezat
$ile. Incercati sa faceti rost de un recipient din piatra si umpleti-l cu apa. (uteti
adauga mici $riliante iar pentru optimizarea legaturilor de dragoste rezemati de
!as am$ra sau chiar turcoaz.
(entru METAL
#sigurati-!a ca locul !ostru magic se gaseste in zona de est sau de nord-est a
camerei. #gatati o oglinda inramata sau un candela$ru de perete din oglinda
lucioasa. *patiul pe care il amena)ati ar tre$ui sa fie la inaltimea taliei. (uneti in
fata oglinzii un !as din argint, din alia) de cositor si mercur sau dintr-un alt
metal.pe margine asezati un !as !echi din ta$la pe care l-ati auratat in prela$il
sau un pahar din sticla pe care l-ati pictat in auriu. &aca a!eti un colier, un lant la
$aza gatului, din argint, il puteti agata de candela$ru. (uteti adauga chiar si o
fotografie inramata in rama de argint. In centru asezati un diamant, o piatra a
2unii sau un cuart al$.
Chiar daca locuiti cu cine!a in camera, crearea unui spatiu personal nu ar tre$ui
sa fie o pro$lema. &aca nu a!eti un partener amena)area unui astfel de spatiu ar
tre$ui sa !a a)ute in gasirea unei noi po!esti de dragoste. ?n astfel de spatiu !a
poate a)uta chiar la im$unatatirea relatiilor actuale caci el inlesneste circulatia
energiei prin camera si casa. (entru a intari coltul !ostru magic copiati talismanul
de mai )os pe un carton si agatati-l pe peretele cel mai apropiat de locul !ostru
magic sau desenati-l direct pe perete, cat de mare puteti. #cest !echi talisman
chinezesc a fost folosit in #ntichitate pentru a asocia pacea cu prosperitatea si
este cel mai $un instrument folosit pentru a aduce casa la !iata. Cu siguranta
acest talisman a)uta la disparitia oricarei energii stagnante ce poate crea
dificultatiK
eporter. &e cand !eniti in <omaniaM
Maestr!" Li$ 3ai Ti$): A &e$it pria #ata i$ R+a$ia i$ BIIC6
Cata priza a a!ut la pu$licul romanesc arta QiGong si care a fost e!olutia in
timpM
Pri!" *!rs, i$ BIIC, a p+r$it *! #+ar sapte +ae$i, i$tr-a#e&ar, #ar pe$tr!
*a QiG+$) are si !$ r+" #e+se/it #e are pe$tr! sa$atatea +ae$i"+r si
pe$tr! e$ti$erea "+r i$ (+ra, a*esti sapte +ae$i a! p+&estit si a"t+ra si
a! a#!s priete$i, &e*i$i iar $!ar!" *!rsa$ti"+r a *res*!t6
#cum cati cursanti a!etiM
A*! a ii #e e"e&i i$ t+ata tara6
Cum se desfasoara un astfel de cursM Ce continut areM Ce le spuneti ele!ilorM
U$ *!rs este str!*t!rat pe par*!rs!" a sapte 0i"e, prie"e *i$*i *ate patr!
+re pe 0i iar !"tie"e #+!a 0i"e sase +re #ar se a,!$)e !$e+ri si "a BC +re6
Oae$ii *are &i$ "a a*este *!rs!ri s!$t #e t+ate &arste"e, a! #i(erite
pr+(esii, #+*t+ri, st!#e$ti, t+ate )ra#e"e #e sa$atate6
&octorii care !in la cursurile &umnea!oastra aplica in practica lor ceea ce le
spuneti la cursM
Cre# *a !$ii i$tr-a#e&ar i$*ear*a sa a#!*a "a !$ $!it+r *+!$, sa
(+"+seas*a e#i*i$a &esti*a #ar si !$e"e $+ti!$i pe *are "e pries* "a
a*este *!rs!ri6 Este t+t!si #i(i*i" pe$tr! *a i$tre e#i*i$a &esti*a si QiG+$)
este + are #i(ere$ta6 QiG+$) este /a0a e#i*i$ii *-i$e0e6 A! *+$*epte
t+ta" #i(erite6 Me#i*i$a &esti*a ia *+rp!" +e$es* pe /!*ati, e#i*ii (ii$#
e'tre #e spe*ia"i0ati pe !$ a$!it +r)a$ a" *+rp!"!i !a$6 QiG+$) si
e#i*i$a tra#iti+$a"a *-i$e0a a! a*easta &i0i!$e )"+/a"a a +!"!i, a
+r)a$is!"!i !a$ si $! $!ai +!" *i +!" i$ *+$ta*t #ire*t *! e#i!"
i$*+$,!rat+r6 Ti$e *+$t #e t+ti (a*t+rii #e e#i!, i$#i(ere$t *a este e#i!
i$*+$,!rat+r sa! e#i! !a$6 QiG+$) este pr+(!$# a$*+rat i$ i$trea)a
(i"+s+(ie si tra#itie *-i$e0a, a/e"e (+ra$# !$ i$tre), i$)"+/a$# U$i&ers!",
t+ate (e$+e$e"e *are se pr+#!*6
Cum determinati un om o$isnuit, simplu, sa !ina la cursul &umnea!oastraM
Cei *are &i$ si se &i$#e*a sa! #+ar s!$t art+ri "a a*este &i$#e*ari,
ira*!"+ase #e !"te +ri, tra$sit ai #eparte, p+&estes* priete$i"+r,
(ai"iei, &e*i$i"+r #espre *e"e &a0!te si ast(e" $!ar!" *!rsa$ti"+r *reste
pera$e$t6
QiGong are efecte secundare, negati!e pentru cei care il practicaM (ot ei sa nu
se mai readapteze la modul de !iata F!esticFM #ceasta pentru ca am cunostinta
despre un practicant de 'oga care nu a mai fost in stare sa se readapteze la
modul de !iati anterior inceperii practicarii 'ogaM
E'ista !"te +ti&e pe$tr! a*este i$a#aptari6 Pri!" +ti& este + )resea"a
ta*ti*a6 N! a! (+st i$&atati *+re*t, i$ +ri*e *a0 a! e'ersat )resit6 I$ QiG+$)
$! e'ista e(e*te se*!$#are6 Mi-ati sp!s *a i$ L+)a s-a! i$tap"at ast(e" #e
"!*r!ri6 Asta $! i$sea$a *a L+)a $! este /!$a *i (apt!" *a a*easta
*!$+astere a &e$it #i$ *arti sa! pe a"te *ai si a$!ite #eta"ii $! a! (+st
i$&atate *+re*t, $! se *!$+s*6 I$ "!e s!$t + !"tie #e pers+a$e *are se
a!t+i$tit!"ea0a Oaestr!O sa! Oare aestr!O6 Depi$#e (+arte !"t *! *i$e
i$&eti si pra*ti*i6
Care este scopul principal al acestor cursuriM
I$ QiG+$) s*+a"a are $+ti!$ea #e sti"6 S*+a"a $+astra #e QiG+$) este !$a
spe*ia"a, i$ se$s!" *a se a#resea0a i$ pri!" ra$# sa$atatii si "+$)e&itatii6
QiG+$) p+ate (i (+"+sit i$ +ri*e #+e$i! a" &ietii, a,!ta "a i/!$atatirea
per(+ra$te"+r6 N+i $! &re *a +ae$ii sa &i$a "a *!rs!ri #+ar pe$tr! a se
&i$#e*a *i si pe$tr! a i$&ata, pe$tr! a a&ea "a i$#ea$a + tr!sa #e pri
a,!t+r6
E"e&ii, st!#e$tii si Qi)+$)-!"
?nul dintre cei mai perfizi dusmani ai omului modern, stresul, reuseste sa-si faca
loc chiar si in !iata persoanelor mai tinere care, cel putin teoretic, ar tre$ui sa fie
mai ferite de tensiunile emotionale la care sunt supuse persoanele mature. @ie
ca performantele scolare sunt autoimpuse sau impuse din exterior (parinti,
necesitatea de a trece un examen pentru o$tinerea unei diplome sau calificari,
etc) stresul o$tinerii rezultatelor le afecteaza in orice circumstanta. 2a ni!el
energetic acest lucru se traduce prin aparitia unor $loca)e din cauza stagnarii
energiei care, daca nu sunt inlaturate in timp util, pot cauza diferite pro$leme la
ni!elul corpului fizic (dureri de cap, stare de moleseala, sla$iciune, constipatie,
inapetenta, scaderea puterii de concentrare, etc) in acest fel eficienta a$ordarii
unui examen sau a unei sesiuni scazand considera$il. #dministrarea de remedii"
su$ forma de pastile, luate de ce le mai multe ori dupa ureche", cafea sau
diferite energizante" nu inlatura decat efectul ce pro!oaca disconfortul fizic si
asta pentru o perioada scurta de timp. +loca)ele !or ramane sa influenteze in
continuare starea de sanatate care se !a inrautati si mai mult odata cu trecerea
timpului.
<ezol!area eficienta a pro$lemei !ine chiar de la !enera$ilul" Qigong care prin
mecanismele sale de actiune poate a)uta la inlaturarea $loca)elor de)a instalate
sau in curs de formare iar apoi la mentinerea unei stari optime de sanatate in
ciuda atacurilor" de orice fel. ?n singur exercitiu, din multitudinea celor oferite de
scoala Qilingong, executat cu constiinciozitate, in fiecare zi (aproximati! =- de
minute) poate aduce $eneficii considera$ile ele!ilor si studentilor care se
pregatesc pentru sustinerea diferitelor examene. In acest fel starea #e *+$(+rt
(i0i* &a (i e$ti$!ta pe$tr! !$ tip !"t ai i$#e"!$)at, +/+sea"a &a
aparea ai )re! sa! #e"+*, s+$!" &a (i ai +#i-$it+r si &+r (i $e*esare
ai p!ti$e +re #e s+$ pe$tr! re*!perare6
(racticarea Qigong-ului de catre persoanele tinere poate face posi$ila si
atingerea unor performante deose$ite chiar daca aceste persoane au fost
catalogate" drept mediocre" din punct de !edere intelectual. *e stie ca creierul
este format dintr-un numar foarte mare de celule ner!oase dintre care se
utilizeaza doar o mica parte (6-9-J). Cercetarile efectuate de oamenii de stiinta
care au studiat efectele Qigong-ului asupra oamenilor au scos in e!identa faptul
ca atunci cand o persoana se afla intr-o stare caracteristica Qigong-ului (de
relaxare, de liniste), neuronii din straturile profunde ale creierului intra intr-o stare
de excitatie deose$ita. Insumarea acti!itatii neuronale din acele zone duce la
formarea unor $iocurenti foarte puternici. &in acest moti! tesuturile neuronale din
creier !or fi si mai mult acti!ate a)ungandu-se la o stimulare a D--:-J din
celulele ner!oase aflate in stare latenta. 3data cu cresterea capacitatii creierului
se realizeaza si un regla) general in organism prin intermediul sistemului ner!os
central si al sistemului ner!os !egetati!. In acest fel capacitatea intelectuala
nati!a poate capata noi dimensiuni. Ce parinte nu-si doreste un copil cu un
intelect dez!oltatM Iata asadar ca Qigong-ul poate a)uta la dez!oltarea
armonioasa a copiilor nu doar in planul performantelor scolare dar si in cel al
dez!oltarii ulterioare ca adult pentru ca aceasta arta stra!eche a culti!arii !ietii"
se poate transforma chiar intr-un mod de !iata in care accentul pus pe morala,
pe !irtute nu poate a!ea decat o influenta $enefica pentru formarea !iitorului
adult.
E$er)ia -ra$ei
In 3ccident alimentele sunt descrise ca a!and in componenta diferite cantitati de
proteina, grasimi, minerale, !itamine s.a.m.d. 8aloarea nutriti!a a alimentelor
este reprezentata de suma ingredientelor chimice inainte de introducerea
acestora in corp. Cu alte cu!inte, un aliment poate fi desfacut in elementele sale
constituti!e iar apoi recreat prin sinteza de la$orator.
In 3rient alimentele sunt descrise ca a!and anumite calitati cum ar fi. racesc"
sau incalzesc", au diferite gusturi sau actioneaza asupra corpului in anumite
feluri. #ceste informatii au fost o$tinute prin atenta o$ser!are a reactiei corpului
dupa ingerarea diferitelor alimente. 8aloarea nutriti!a a unui aliment este data de
numarul de proprietati energetice care descriu actiunea acelui aliment asupra
corpului uman. #sadar in timp ce !iziunea occidentala asupra alimentelor se
$azeaza pe chimie, cea orientala seamana mai mult cu alchimia.
Cea mai importanta categorie, in ce pri!este !iziunea orientala asupra
alimentelor, este teperat!ra. In conformitate cu medicina orientala un aliment
poate fi (ier/i$te, *a"#, $e!tr!, ra*+r+s sau re*e. 3!azul, carnea de pui si
ceapa, de exemplu, sunt caldeC orzul, carnea de iepure si salata !erde sunt
racoroase. Botiunile de cald si rece din medicina orientala nu se refera la
temperatura masurata in grade Celsius ci la efectul pe care alimentul respecti! il
are asupra corpului dupa incheierea procesului de digestie.
#limentele racoroase" directioneaza energia spre interior si in )os, racorind mai
intai partile superioare si exterioare ale corpului. #limentele calde" misca
energia in sus si spre exterior, incalzindu-ne astfel din interior spre exterior.
#limentele foarte fier$inti" ne incalzesc intens iar apoi ne racoresc prin
transpiratie. # cunoaste temperatura" alimentelor e foarte important in $ucataria
orientala traditionala. #stfel, caldul" curr' este echili$rat prin com$inarea cu
racoritorul" castra!ete sau iaurtC fier$intea" carne de miel e racorita" cu sos de
mentaC supa de radacinoase ne incalzeste iarna iar salatele ne racoresc !ara.
Bu exista reguli a$solute care sa spuna daca un aliment e cald" sau racoros".
%xista insa niste repere generale pe care ne putem $aza. (lantele care cresc
mai greu (radacinoasele, ghim$irul, etc.) sunt ce!a mai calde" decat cele ce
cresc mai repede (salata !erde, do!leceii, etc.). #limentele cu un continut mare
de apa sunt mai racoroase" (pepenele, castra!etele, do!leceii). #limentele
uscate sunt mai calde" decat cele proaspete. 2egumele si fructele tratate cu
ingrasaminte chimice pentru a creste mai repede sunt mai racoroase" decat cele
naturale.
Temperatura alimentelor poate fi influentata deasemenea si de metoda de gatire
folosita. Iata efectele cator!a astfel de metode. fier$ere in a$uri >
racoroasaLneutra, fier$ere > neutra, pra)ire usoara > usor calda, fier$ere la foc
mic > calda, coacere la cuptor > mai calda, pra)ire > fier$inte, pra)ire la gratar >
mai fier$inte.
#limentelor introduse in cuptorul cu microunde nu li se modifica temperatura
energetica dar studii recente au aratat ca alimentele sufera modificari la ni!el
celular care cauzeaza schim$ari anormale in compozitia sangelui si scaderea
sistemului imunitar. #sadar cunoasterea temperaturii energetice a alimentelor ne
poate a)uta sa ne echili$ram dieta in functie de necesitati. #stfel persoanele cu
constitutii reci au ne!oie de diete calde" si !ice!ersa.
G!st!" descrie o calitate esentiala a unui aliment, adica potentialul care este
eli$erat prin intermediul alchimiei prepararii hranei si digestiei. @iecare gust
pro!ine dintr-o putere elementara si se spune ca intra intr-un singur organ. %xista
cinci gusturi.
9. *arat > apartine elementului apa si intra in rinichi
,. #cru > apartine elementului lemn si intra in ficat
=. #mar > apartine elementului foc si intra in inima
1. &ulce > apartine elementului pamant si intra in splina
6. (icant > apartine elementului metal si intra in plaman.
&eseori ne intre$am daca alimentul de care ne e pofta e $un pentru noi.
<aspunsul e si da si nu. Cand exista un dezechili$ru energetic in corpul nostru
apare pofta, in incercarea de a corecta acest dezechili$ru. Gustul dulce a)uta la
intarirea *plinei astfel ca atunci cand a!em pofta de ce!a dulce, exista un
dezechili$ru la ni!elul *plinei noastre. #ceasta pofta e $una in masura in care ne
spune" ca exista un dezechili$ru la ni!elul *plinei care tre$uie corectat. In timp
ce o cantitate moderata dintr-un aliment cu un anume gust se poate do!edi
$enefica pentru organul corespunzator gustului, prea mult, ca de o$icei, strica,
putand o$tine in acest fel exact efectul contrar. In societatea noastra unde
alimentele sunt foarte condimentate, prea mult
se poate consuma foarte usor.
Gustul ne poate spune cate ce!a si despre actiunea respecti!ului aliment.
1. Gustul sarat se deplaseaza spre interior si in )os, atragand actiunea
alimentului catre centrul corpului. Gustul sarat umezeste, inmoaie si
detoxifica, contracarand astfel intarirea muschilor si a glandelor. <egleaza
echili$rul umezelii in corp, stimuleaza functia digesti!a si im$unatateste
concentrarea. #cest gust a)uta la eliminarea excesului de umezeala prin
actiunea de intarire a rinichilor ca si la rehidratarea corpului. Gustul sarat
in excess poate coagula sangele si stresa Inima.
2. Gustul a*r! stimuleaza contractia si a$sor$tia. #re un efect astringent. &e
aceea se foloseste in cazuri de pierdere de lichid cum ar fi transpiratie,
diaree si hemoragii. Contracareaza efectele alimentelor grase, pre!ine
stagnarea si a)uta la a$sor$tia digesti!a. Gustul acru stimuleaza in special
secretia !ezicii $iliare si a pancreasului si in ciuda naturii acide a
ma)oritatii alimentelor acre, efectul este de scadere a aciditatii intestinelor.
#limentele acre acti!eaza sangele dar in exces pot produce retentie prea
mare de umezeala.
3. Gustul aar elimina si usuca deoarece se misca in )os prin corp.
Im$unatateste apetitul, stimuleaza digestia si elimina umezeala si caldura.
%ste folosit pentru reducerea excesului. Gustul amar actioneaza in special
asupra Inimii dar si asupra (lamanului. In excess, gustul amar poate duce
la pierdere de Hi si de umezeala.
4. Gustul #!"*e este de departe cel mai intalnit pentru ca toate alimentele il
contin intr-o masura mai mare sau mai mica. #cest gust armonizeaza
toate celelalte gusturi si reprezinta punctul central al dietei noastre,
stimuland usor circulatia Hi-ului si a sangelui. Gustul dulce se regaseste in
ma)oritatea carnurilor, plantelor, nucilor, lactatelor si legumelor
amidonoase si are efect de tonifiere si intarire. #limentele dulci sunt
folosite pentru tratarea deficientelor si a uscaciunii. In exces, acest gust
duce la formarea flegmei si a caldurii. 5aharul rafinat sla$este sangele.
%xcesul de dulce tre$uie e!itat in conditii de umezeala accentuata.
5. Gustul pi*a$t disperseaza orice fel de stagnare si sustine circulatia Hi-ului
si a sangelui. *timuleaza digestia si a)uta la dispersarea flegmei.
Temperatura alimentele cu gust picant tre$uie aleasa cu mare gri)a. Multe
alimente fier$inti" sunt atat de fier$inti incat a)ung sa racoreasca corpul
prin transpiratie. #limentele picante calde" isi mentin efectul un timp mai
indelungat fiind indicate in conditii reci". #limentele cu temperatura
racoroasa" pot fi folosite cand e prezenta caldura in exces.
#m !azut asadar ca fiecare gust corespunde unui anumit organ. &easemenea se
spune ca fiecare aliment isi directioneaza efectele catre un anume organ prin
intermediul meridianelor energetice. Migdalele, de exemplu, intra" pe meridianul
(lamanului iar nucile pe cel al <inichiului. ?n aliment poate fie sa tonifice o
su$stanta corporala sau functie ('in, 'ang, Hi, sange) fie sa reduca influenta unei
stari patologice (stagnarea Hi-ului, staza sangelui, umezeala, cald sau rece).
Migdalele, de exemplu, contracareaza flegma iar nucile tonifica 'ang-ul.
#tunci cand com$inam traseul energetic cu actiunea terapeutica a alimentelor
o$tinem descrierea efectului sau terapeutic. @olosind exemplele de mai sus,
putem spune deci ca migdalele indeparteaza flegma din (laman iar nucile
tonifica 'ang-ul <inichiului. *tiind aceste lucruri putem sa includem in dieta
noastra alimentele care ne sunt folositoare din punctul de !edere al ne!oilor
energetice personale.
*a !edem acum cum putem sa tratam diferitele deficiente care pot aparea.
1. Pers+a$e"e *! #e(i*it #e La$) > unei astfel de persoane ii lipseste
scanteia catalitica ce aprinde arderea la ni!el celular. Cand focul nostru e
sla$it, de!enim reci iar procesele fizice incetinesc. 7ipotiroidismul, de
exemplu, apare ca urmare a deficientei de 'ang cand rata meta$olismului
scade iar pentru refacerea echili$rului se folosesc medicamente precum
T'roxina. In !iata de zi cu zi, miscare este cea care genereaza 'ang,
crescand !iteza proceselor meta$olice. &e aceea in astfel de cazuri
exercitiile fizice sunt $ine!enite. #celasi principiu il putem aplica si in cazul
alimentelor. #sa cum deficienta de 'ang este tratata cu caldura" prin
folosirea moxelor, tot asa putem folosi alimentele care au temperatura
calda" pentru intarirea 'ang-ului. (entru a a)uta la patrunderea cat mai
profunda a caldurii" !om folosi metode de preparare a mancarii precum
coacerea in cuptor, pra)irea la gratar sau in tigaie. *faturile pentru o
persoana cu deficienta de 'ang sunt asadar. sa se miste mai mult, sa
consume mai putine alimente reci, sa e!ite expunerea la temperaturi
scazute, sa consume mai multe alimente calde" si cate!a dintre
mirodeniile calde" cu gust picant. Castanele, pastra!ul la cuptor, mielul
pra)it sau ceaiul indian condimentat sunt recomandari tipice pentru aceste
persoane iar mancarea poate fi condimentata cu ghim$ir, scortisoara,
cuisoare, nucsoara, $usuioc, rozmarin si cim$ru.
2. Pers+a$e"e *! #e(i*it #e Li$ > pentru aceste persoane odihna este cheia
pentru refacere. In acest caz echili$rul poate fi resta$ilit prin practici care
ne interiorizeaza, precum meditatia sau odihna de calitate. *unt de dorit
locurile linistite unde putem hrani aspectele su$tile si reflecti!e ale fiintei
noastre. Toate acestea tre$uie du$late insa si de o dieta corespunzatoare.
#limentele care intaresc 'in-ul sunt de o$icei racoroase. %le calmeaza si
umezesc. @oarte folositoare sunt deci gusturile dulce, sarat si acru in timp
ce gusturile amar si picant sunt reduse la maxim. (rintre alimentele ce
tonifica 'in-ul se numara multe fructe, seminte, alge de mare si produse
lactate. 3 masa care sa hraneasca 'in-ul poate fi formata dintr-o salata de
fructe, oua pra)ite sau supa de peste. #lgele de mare si !arehul sunt
suplimente folositoare pentru o astfel de dieta iar carnea de porc sau de
iepure poate fi folosita cu succces. #sadar, persoanele cu deficienta 'in
sunt sfatuite sa reduca stimularea si sa se odihneasca mai mult, sa
reduca alimentele stimulatoare si sa consume alimente care induc o stare
de calm.
3. Pers+a$e"e *! #e(i*it #e 8i > cauzele pierderii Hi-ului sunt multiple.
?nele tin de emotii, altele de mediul incon)urator iar altele de lipsa de
oxigen datorata unei respiratii superficiale. *i alimentele au partea lor de
!ina. cele fara !iata", mai ales cele supuse actiunii microundelor, nu
contin ce tre$uie pentru a sustine calitatea Hi-ului din corpul nostru. 2a
ni!el fizic, deficienta de Hi se traduce prin lipsa energiei care este oferita
de arderea car$ohidratilor. (rincipiul rezonantei se foloseste si in cazul
anumitor alimente care au anumite forme sau culori, pentru intarirea Hi-
ului din anumite organe. &o!leceii, de exemplu, se folosesc pentru
intarirea *plinei iar fasolea pentru intarirea <inichiului. *upa de pui tonifica
desemenea Hi-ul. 3!azul, carnea de pui si curmalele sunt unele dintre
cele mai $une alimente cunoscute care tonifica Hi-ul mai ales cand sunt
suplimentate cu ginseng sau de laptisor de matca. #ceasta suplimentare e
recomandata doar pe termen scurt.
4. Pers+a$e"e *! #e(i*it #e sa$)e > calitatea sangelui nostru reflecta
su$stantele nutriti!e care circula in corpul nostru iar producerea acestuia
depinde de cat de puternica e *plina noastra. *angele este transportat
catre Incalzitorul *uperior unde este energizat de Inima dupa ce a fost
influentat de (laman. &eficitul de sange se trateaza cu usurinta prin dieta
mai ales cand aceasta este spri)inita de exercitii care im$unatatesc
functionarea (lamanului. 3 dieta $ogata in legume e esentiala. +eneficiile
ei pot fi crescute daca se adauga si seminte. Ma)oritatea carnurilor,
fasolea si alimentele $ogate in proteine pot intari deasemenea sangele.
*au mai pe scurt, daca a!eti un deficit de sange, mancati mult si !ariat
caci in cele din urma toate alimentele sunt transformate in sange sau Hi.
*angele este sla$it mai ales de zahar iar calitatea lui scade prin
consumarea alimentelor foarte sarate, denaturate sau grase. 3ua fierte cu
spanac, supa de radacina de sfecla, ficat fiert sau ceai de urzica sunt
retete simple pentru o dieta care sa hraneasca sangele.
&aca am !or$it de deficiente, sa spunem cate ce!a si despre exces si despre ce
produce acesta.
1. Sta)$area > are ne!oie de miscare fie ca e de natura emotionala, fizica
sau creati!a. Cand ne referim la hrana, recomandarea e sa reducem
situatiile care incura)eaza stagnarea cum ar fi mancatul excesi!, prea
multe alimente complexe, sau prost com$inate. Gustul picant se foloseste
pentru a da un impuls" miscarii.
2. Ca"#!ra sa! ra*ea"a > sunt tratate de opusele lor. <aceala e com$atuta
cu alimente calde si !ice!ersa. Cand e implicat un factor patogen iar
starea e acuta se recurge la gustul picant pentru indepartarea din corp
factorului in!adator. &e exemplu, gustul picant racoritor al florii de soc se
foloseste pentru un factor patogen fier$inte in timp ce gustul picant cald al
ghim$irului pentru unul rece.
3. Ue0ea"a e'*esi&a si ("e)a > umezeala excesi!a rezulta din
incercarea ratata de incalzire sau transformare a umezelii din corp. %
aproape intotdeauna asociata cu o *plina sla$ita, deseori cu un <inichi
sla$it si uneori cu un (laman sla$it. ?mezeala excesi!a se poate localiza
intr-o anume parte a corpului sau poate afecta intreg corpul. ?nii oameni
sunt mai predispusi la umezeala excesi!a decat altii. #ceasta tendinta
spre umezeala poate fi agra!ata de locuitul in conditii de umiditate sau de
un stil de !iata sedentar. % ne!oie de puterea transformatoare a 'ang-ului
din corp pentru a opri acumularea de umezeala. Tendinta catre umezeala
poate creste si ca urmare a unor o$iceiuri alimentare ce inhi$a
functionarea *plinei sau care scad cantitatea de 'ang. ?mezeala excesi!a
poate fi cauzata si de agentii patogeni din corp care nu au fost eliminati
corespunzator sau de consumul de steroizi sau anti$iotice.
?mezeala in exces se trateaza prin intarirea *plinei dar si prin tonificarea
<inichilor, (lamanului si a 'ang-ului corpului. ?mezeala excesi!a e deseori
rezultatul supraalimentarii dar poate aparea si ca urmare a incarcarii sistemului
digesti! cu mancaruri prost com$inate. % indicat sa e!itam prea multe alimente
crude, reci sau dulci si consumul exagerat de lichide.
?nele alimente predispun la acumulare de umezeala excesi!a. (rintre acestea
se numara lactatele (produsele din lapte de oaie sau capra produc mai putina
umezeala), carnea de porc, alunele pra)ite, sucurile concentrate mai ales cele de
rosii sau portocale, painea al$a, dro)dia de $ere, $erea, $ananele, zaharul si
indulcitorii si grasimile saturate. #lte alimente au exact efectul in!ers, de
inlaturare a umezelii excesi!e. Multe dintre ele au gust amar sau sunt diuretice.
orzul, telina, algele de mare, orezul si usturoiul.
(rezenta in exces a flegmei cere scaderea consumului de alimente care
formeaza flegma si folosirea alimenteleor care o indeparteaza, cum ar fi
usturoiul, ridichile sau orzul. In cazul retentiei de lichid in corp se folosesc
alimente diuretice precum telina sau algele de mare.
(entru indepartarea umezelii excesi!e de!enita cronica e necesar mai mult timp
si com$inarea folosirii alimentelor care indeparteaza umezeala cu e!itarea celor
care duc la formarea umezelii. Cand corpul e sla$it, ca in cazul sindromului
o$oselii cronice, de exemplu, tonifierea se poate do!edi mai importanta decat
reducerea umezelii excesi!e deoarece pana cand umezeala nu poate fi
transformata de *plina si de 'ang-ul corpului, ea !a continua sa se acumuleze cu
usurinta. 3rzul si !arza se folosesc pentru reducerea caldurii si umezelii din
@icat, ceaiul din radacina de papadie a)uta in mod deose$it la transformarea
umezelii din Incalzitorul Inferior iar ceaiul de iasomie a)uta o *plina rece si
umeda.
Iata in continuare un ta$el cu descrierea calitatilor cator!a fructe si legume.
Fructul/Leguma emperatura !ust "eridian
Afine Racoros Acru P, S, St
Alge de mare Rece Sarat R, St Yin
Ananas Neutru Acru, dulce Yin
Anghinare Racoros Amar, sarat, dulce V, ! Yin, sange
A"ocado Racoros #ulce $%, !, P, SP Yin, sange
anana Rece #ulce !, P Yin
roccoli Racoros Amar, &icant
'aisa Neutru Acru, dulce P Yin, sange
'a&ere 'ald Amar, &icant
'artof dulce 'ald #ulce R, S Yin, (i
'artofi Neutru #ulce R, S, St Yin, (i
'astra"ete Racoros #ulce $%, S, St
'a&suni Rece Acru, dulce R, !, P, S
'ea&a 'ald Picant P
'icoare Racoros Amar V, !
'irese 'ald #ulce $, S, St )i
'iu&erci Racoros #ulce $%, !, $S,St
'oaca*e negre Rece Acru, dulce !, R
'ono&ida Racoros $%, S, St
'oriandru 'ald Picant P, S
'urmale 'ald #ulce !, P, S )i, sange
#o"leac Neutru #ulce P, S
#o"lecei Racoros #ulce
#ude Rece #ulce R, !, P Yin, sange
!asole Neutru #ulce R, S Yin
!run*e de mustar 'ald Picant P, St
%re&frut Rece Acru, dulce
%ulii Neutru Amar, &icant, dulce
%utui 'ald Acru !, S
+agina 'ald Amar, &icant $, $%, P
,amai Rece Acru V, R, $%, !, S Yin
-andarine Rece Acru, dulce P, St Yin
-ango Rece Acru, dulce St Yin
-ar Rece Acru, dulce $, P, St Yin
-asline Neutru Acru, dulce P, St
-ere acre Neutru Acru, dulce $, !, P
-orco" Neutru #ulce !, P, S
-ure 'ald Acru, dulce !, R
Na&i Neutru Amar, &icant, dulce St
Nuca de cocos Neutru #ulce )i
Pa&a.a Neutru Amar, dulce P, St
Patlagina Rece #ulce $%, $S Yin
Pa&adie Rece Amar, sarat, dulce V, !, S Sange
Pastarnac 'ald Picant, dulce !, P
Pe&ene gal/en Rece #ulce
Pe&ene "erde Rece #ulce V0, $, St Yin
Pere Racoros Acru, dulce P, St Yin
Piersici 'ald Acru, dulce $%, $S, St
Pi&er 'ald Picant St
Portocale Racoros Acru, dulce !
Pra* 'ald Picant, dulce !
Prune Neutru Acru, dulce !
Ridiche Racoros Picant, dulce P, St
Rodii Neutru Acru, dulce V0 Yin
Rosii Rece Acru, dulce !, St Yin
Ru/ar/a Rece Amar $%
Salata "erde Racoros Amar, dulce $%, St
Sfecla Neutru #ulce $, ! Sange
Smochina Neutru #ulce !, P, S )i, sange
S&anac Racoros #ulce $%, St Sange
S&aranghel Rece Amar, dulce R, P Yin
Struguri Neutru Acru, dulce R, !, P, S )i, sange
1elina Racoros Amar, dulce !, St
Var*a Neutru Picant, dulce $%, St
Vinete Rece #ulce $%, !, S, St,
2meura Neutru Acru, dulce !, R Yang
LISTA PRESCURTARILOR
-3R$#$AN3 A'1$0N$
# (laman $% (romo!eaza circulatia Hi-ului
&! Intestin gros $' (romo!eaza circulatia sangelui
't *tomac $ Contracareaza caldura
' *plina-pancreas ( Contracareaza raceala
& Inima ) Contracareaza umezeala
&' Intestin su$tire A %limina apa
*) 8ezica urinara F &izol!a flegma
( <inichi Indeparteaza toxinele
*' 8ase-sex (pericard)
*+ 8ezica $iliara
) ?ter
I$te"ep*i!$e +rie$ta"a i$ /!*ataria +**i#e$ta"a
Medicamentele sa !a fie hrana iar hrana, medicament" spunea 7ipocrate,
parintele medicinii. Intr-o anumita masura noi am pierdut simtul !alorii alimentelor
asa cum am pierdut si practica medicinii energetice. In ultima parte a secolului
trecut ne-am indreptat mai mult atentia spre 3rient in incercarea de a completa
aceasta pierdere. &in acest articol !eti afla cum puteti adapta intelepciunea
orientala la cultura occidentala, mai exact cum puteti pune in practica occidentala
ideile orientale despre alimentatie fara sa renuntati la propriile traditii.
Chinezii percep mai $ine realitatea su$tila care trece dincolo de !iata materiala.
*pre deose$ire de principiile fizicii moderne, ei !ad lumea de la ni!elul energiei.
Miscarea su$tila a Qi-ului se regaseste in medicina, in agricultura mai exact in
toate domeniile !ietii lor. &e aceea culti!area acestei energii-motor a !ietii este
principiul fundamental al unei !ieti sanatoase.
In occident alimentele sunt !azute din punctul de !edere al cantitatilor de
su$stante nutriti!e care se gasesc in acestea (proteina, fier, !itamina #, etc).
8iziunea orientala asupra alimentelor rezida in o$ser!area comportamentului
uman indata ce alimentul respecti! a a)uns in corp. #limentele sunt e!aluate din
punctul de !edere al naturii si calitatii Qi-ului pe care il contin. ?nele alimente
acti!eaza meta$olismul, altele il incetinescC unele alimente genereaza caldura in
corp, altele, racoareC anumite alimente hidrateaza, altele usucaC unele hranesc
rinichii, altele ficatul sau inima.
?nul dintre principiile hranirii orientale" spune ca tre$uie sa mancam in
conformitate cu ceea ce suntem. #sadar pentru chinezi nu exista diete general
care functioneaza pentru toti. @iecare persoana are o constitutie diferita, deci
ne!oi nutriti!e diferite. 3 persoana poate fi descrisa ca o com$inatie a anumitor
calitati de $aza cum ar fi %xcesul sau &eficienta, Cald sau <ece, ?med sau
?scat si ca a!and o tendinta particulara catre dezechili$rul unui organ sau
element. #ceste sa$loane constitutionale determina cea mai potri!ita dieta
pentru fiecare persoana iar ceea ce este potri!it pentru o persoana s-ar putea sa
nu se potri!easca alteia.
In China, alimentele sunt descrise intr-un lim$a) care pare mai degra$a poetic
decat stiintific. In occident, pe etichetele alimentelor apare o lista cu principalele
su$stante nutriti!e din acel aliment, ni!elul grasimilor, al car$ohidratilor, etc. &e
exemplu, pe o conser!a de sardine sta scris ca ar contine 9:- de Iilocalorii, ,9,=
g proteina si 9- g de grasimi la suta de grame. (e aceeasi eticheta dar in China
am putea intalni urmatoarea descriere. sardinele sunt neutre dpd! al temperaturii
si au un gust sarat si dulce. 7ranesc *angele, a)uta la eliminarea apei din corp si
au un efect $enefic asupra *tomacului si *plinei. Ce !or sa spuna toate acesteaM
*a explicam.
(rintre calitatile atri$uite alimentelor in China, temperatura este cea mai
importanta. Temperatura nu se refera la consumarea alimetelor reci sau fier$inti
ci la efectul pe care acestea il au asupra meta$olismului dupa digestia initiala.
Mai exact, unele alimente incalzesc in timp ce altele racoresc. Castra!etii, rosiile
si iaurtul, de exemplu sunt pe lista cu alimentele ce racoresc in timp ce piperul,
usturoiul si carnea de miel se regasesc pe lista cu alimente ce ne incalzesc/
meta$olismul. *ardinele sunt unde!a pe la mi)loc.
#cum am putea de)a sa sta$ilim cate!a reguli in pri!inta dietei in conformitate cu
propria noastra constitutie. 3 persoana cu o constitutie fier$inte", de exemplu,
!a tre$ui sa ai$a o dieta intrucat!a racoritoare". multe fructe si legume, peste in
locul carnii si nu foarte multe alimente condimentate sau grase sau su$stante
care produc caldura, precum alcoolul. 3 persoana rece" !a a!ea ne!oie de o
dieta calda". mancaruri cu carne si legume fierte la foc mic sau ina$usit,
ingrediente calde" precum ghim$ir sau usturoi si nu foarte multe su$stante care
racoresc > ceai sau alimete crude.
#tunci cand suntem raciti sau a!em gripa putem gasi leacul" chiar in propria
$ucataria. In a)utor ne pot !eni fie o ceasca cu ceai de menta sau flori de soc fie
o supa de do!lecel, de telina sau de morco!i. #ceeasi raceala poate fi agra!ata
insa prin consumarea alimentelor fier$inti" sau a celor care au efect
congestionant cum ar fi carnea sau lactatele. &aca raceala se manifesta prin
tremuraturi si dureri renuntati la sticla cu apa fier$inte. Consumati in schim$ ceai
de ghim$ir sau o supa de ceapa. #limentele reci" ca fructele sau salatele si cele
congestionante" !or incetini refacerea.
Gustul alimentelor da o indicatie in plus asupra actiunii lor. %xista cinci gusturi
(dulce, picant, sarat, acru si amar) fiecare corespunzand unui organ si
indeplinind anumite actiuni. #limentele dulci umezesc si hranesc, cele picante au
efect de dispersie a energiei stagnante si a)uta la resta$ilirea curgerii normale a
Qi-ului, alimentele sarate inmoaie si detoxifica, cele acre stimuleaza a$sor$tia si
contractia iar alimentele amare contracareaza umezeala.
?n aliment poate a!ea diferite alte actiuni. poate intari anumite functii sau
su$stante sau poate regla curgerea energiei prin corp. unele alimente intaresc
*angele, Qi-ul, sau 'in-ul si 'ang-ul. #ltele elimina umezeala, stimuleaza
circulatia sau elimina fortele patogene. *ardinele sunt $une pentru *ange,
carnea de pui hraneste Qi-ul, semintele de susan intaresc 0in-ul iar nucile, 'ang-
ul. #lte alimente au actiuni reglatoare. ghim$irul proaspat elimina <aceala, !arza
elimina Caldura, chimenul dulce (secareaua) face sa circule mai $ine Qi-ul
digesti!, maslinele indeparteaza toxinele iar secara elimina ?mezeala.
#sadar cum am putea incepe sa aplicam ideile $ucatariei orientale in cea
occidentalaM Mai simplu decat s.-ar putea crede. &e fapt pentru a manca in stil
oriental nu tre$uie sa ne schim$am dieta ci (e"!" in care mancam. Iata cate!a
indicatii.
1. 5!*!rati-&a #e a$*area #&s6 @elul in care ne simtim atunci cand
consumam alimentele da indicatii organismului ce sa faca cu acestea.
*traduiti-!a sa nu a!eti ganduri inestetice" atunci cand sunteti la masa.
2. Re"a'ati-&a6 &aca stam intr-o pozitie incordata sau foarte aplecata putem
impiedica ca hrana sa circule normal prin sistemul digesti!. % indicat sa
respiram adanc de cate!a ori, sa ne reglam pozitia la masa si sa ne
linistim inainte de a incepe sa mancam. Inspirand aroma mancarii putem
a)uta la stimularea sucurilor gastrice.
3. Meste*ati /i$e si mancati incet. *e spune ca stomacul nu are dinti.
Mancarea nemestecata da si mai mult de lucru sistemului digesti! lucru
care poate produce pro$leme digesti!e.
4. N! aeste*ati /a!t!ri"e *! a$*area6 (rea multe lichide ingerate
laolalta cu mancarea pot dilua prea mult sucurile gastrice afectand astfel
digestia. 3 ceasca de ceai de iasomie, de chimen dulce sau de menta
pentru usurarea digestiei e dea)uns. % indicat sa $em mult cu )umatate de
ora inainte de masa sau la o ora si ce!a dupa aceasta.
5. N! ra*iti siste!" #i)esti&6 #cesta nu tolereaza ingestia continua de
su$stante reci (direct din frigider) sau de su$stante cu energie rece cum
sunt alimentele crude. In cele din urma focul ce spri)ina si energizeaza
sistemul digesti! !a sla$i iar su$stantele si energia necesare nu !or mai
putea fi extrase din alimente.
4. Opriti-&a i$ai$te #e a &a siti sat!"6 Multe dintre pro$lemele de
sanatate din occident sunt urmarea supraalimentatiei. &aca mancam in
mod o$isnuit prea mult, sistemul digesti! se supraincarca iar noi ne simtim
o$ositi si congestionati. (rea multa energie !a fi implicata in procesarea
$olului alimentar si prea putina !a putea fi folosita pentru alte acti!itati. %
ne!oie de disciplina si atentie pentru a regla aceasta tendinta dar
$eneficiile apar imediat iar foamea pe care cautam sa o potolim cu
mancare se do!edeste deseori ca e la origine o foame emotionala" de
fapt.
5. Ma$*ati *at ai !"te a"ie$te #i$ 0+$a i$ *are "+*!iti6 #limentele
care au crescut in aceeasi zona cu noi au mai multe sanse sa rezoneze in
armonie cu corpul nostru decat cele care au crescut in alt sezon pe
cealalta parte a Glo$ului, care sunt necoapte si stropite cu tot felul de
su$stante conser!ante.
H6 N! !itati sa &a /!*!rati #e *eea *e a$*ati2

#ceste principii simple pot face diferenta intre o stare de sanatate $una si una
mai putin $una. *a mai spunem deasemenea ca alimentele care nu au suferit
modificari genetice au o structura energetica mai puternica si mai sanatoasa
decat cele supuse efectelor su$stantelor chimice. *tructura energetica a
alimentelor este serios sla$ita de microunde. @elul in care ne gatim mancarea ii
afecteaza !italitatea iar pentru indi!izi diferiti sunt necesare metode diferite. Iata
cate!a metode de gatit.
S!pe si a$*ar!ri (ierte "a (+* i* > au a!anta)ul de a eli$era su$stantele
nutriti!e cu usurinta in organism si sunt foarte folositoare mai ales celor care au
un sistem digesti! sla$it.
A"ie$te"e (ripte > sunt o metoda ideala de gatit in sezonul rece si pentru cei cu
constitutie rece".
Sa"ate"e > nu sunt ce!a o$isnuit in China dar sunt foarte apreciate la noi.
#limentele crude au in general efect de curatare si racorire si se potri!esc celor
care au o constitutie fier$inte". Cate o salata din cand in cand a)uta doar daca
sistemul nostru digesti! este indea)uns de puternic.
A"ie$te"e (ierte i$ apa sa! a/!r > aceasta metoda e considerata neutra
deoarece nu creste in mod semnificati! temperatura" energetica a alimentelor.
#limentele fierte in a$ur au un usor efect de curatare.
A"ie$te"e pra,ite > aceasta metoda clasica orientala este acum populara si in
occident. %ste o metoda ce!a mai calda" decat fier$erea in a$ur. &aca se
adauga ghim$ir, usturoi sau alte condimente calde" mancarea o$tinuta !a fi mai
calda" si mai usor de digerat.
#sadar nu e necesar sa mancam alimente chinezesti sau sa in!atam sa manuim
renumitele $etisoarele chinezesti pentru a $eneficia de intelepciunea acumulata
de-a lungul atator secole si in acest domeniu. Bu tre$uie decat sa aflam ce
constitutie a!em in conformitate cu normele chinezesti, sa adoptam cate!a
principii simple si sa transformam $ucataria intr-un loc de )oaca" cu noile idei.
(ofta $unaK
Sp"i$a 1 /!*ataria *+rp!"!i $+str!
Inca de mici in!atam sa ne adaptam mediului in care ne nastem. (e masura ce
acest lucru se intampla ne dez!oltam si puterea *plinei. 2a inceput depindem de
laptele matern si de gri)a parintilor. (e masura ce crestem ne dez!oltam
a$ilitatea de a digera hrana mai complexa si de a ne purta singuri de gri)a. #$ia
dupa !arsta de 4 ani putem considera ca *plina noastra a a)uns la maturitate
ceea ce inseamna ca primii ani de !iata sunt foarte importanti in dez!oltarea
sanatoasa a *plinei. &ez!oltarea *plinei poate fi !azuta ca trecerea de la
dependenta" la independenta", de la a ni se purta de gri)a" la a ne purta de
gri)a noua insine".
@unctiile *plinei sunt cea de adaptare, de hranire si de spri)in. &upa cum !om
!edea, aceste functii sunt exprimate deopotri!a la ni!el fiziologic, anatomic,
mental, emotional si spiritual. 2a ni!el fiziologic, *plina se exprima prin
intermediul sistemului digesti!. &igestia este procesul de transformare a hranei in
su$stante care pot fi folosite in interiorul corpului si de trimitere a acestora acolo
unde e ne!oie de ele. Cu cat *plina noastra e mai puternica cu atat putem
extrage mai eficient din alimente su$stantele necesare pentru ne!oile corpului
nostru. #tunci cand mancam intre$area pe care tre$uie sa ne-o adresam nu este
daca un anume aliment este $un pentru noi ci daca *plina noastra e indea)uns
de puternica pentru a extrage principiile nutriti!e din acel aliment. (rimul pas
spre o alimentatie corecta nu implica neaparat schim$area dietei ci mai degra$a
intarirea *plinei. 8om !edea cum ce!a mai tarziu in acest articol.
2a ni!el mental, *plina gu!erneaza capacitatea de studiu si de concentrare, de
procesare a informatiei. &esi la prima !edere nu pare, gandirea si procesul
digesti! sunt asemanatoare. Cand cititi acest articol, de exemplu, tre$uie sa
transformati cu!intele (hrana) in ce!a ce puteti intelege cu mintea (su$stantele
nutriti!e) iar apoi sa depozitati aceste cunostinte ca sa le folositi mai tarziu.
@unctia *plinei este asadar de a transforma atat hrana cat si informatia in ce!a
ce poate fi utilizat. %xista si alte modalitati prin care putem su$linia legatura
dintre alimentatie si gandire. Cand mancam prea mult, gandim mai greuC cand
in!atam prea mult, a!em pofta de alimente dulciC cand ne facem prea multe gri)i
ne putem $loca usor sistemul digesti!. (uterea de concentrare si digestia sunt in
stransa legatura si se pot influenta reciproc.
2a ni!el emotional, *plina se exprima prin capacitatea noastra de a primi si de a
oferi hrana" emotionala. Cand ne!oile ne sunt satisfacute ne simtim in siguranta.
#desea confundam ne!oile emotionale cu cele nutriti!e, consumand alimente
cand de fapt a!em ne!oie de alinare sau folosind mancarea pentru a suprima
sentimente precum frustrarea sau dorinte. Iata asadar cum capacitatea noastra
de a gasi si de a primi hrana emotionala este in stransa legatura cu sistemul
digesti!. &upa ce ne indepartam de sanul mamei iar mai apoi de caminul
parintesc ne dez!oltam o mama si un camin interioare pe care le purtam in noi
ca pe o sursa constanta de hrana si spri)in. #ceasta mama interioara si acest
camin interior sunt o $una descriere a rolului pe care il )oaca *plina.
&in punct e !edere anatomic, *plina se exprima prin intermediul tesutului
con)uncti!. #cesta e dispus intr-o retea care tine totul la locul sau in corpul
nostru. Tesutul con)uncti! exprima functia *plinei de spri)in si retinere in interior.
Cand acest tesut este relaxat, toate miscarile corpului sunt usoare iar organele
functioneaza corespunzator. Be simtim $ine in pielea noastra si in corpul nostru.
#cest lucru este expresia unei energii puternice a *plinei.
Cu cat *plina noastra este mai puternica cu atat putem a$sor$i si folosi mai
eficient su$stantele din alimentele consumate. *a !edem, deci, cum putem sa ne
intarim *plina si sa o mentinem in aceasta stare.
&.p.d.! fizic, *plinei ii place" sa atinga si sa fie atinsa, sa se intinda. Miscarile se
stretching (de intindere a muschilor) a)uta la eliminarea contracturilor din
tesuturile moi, relaxand astfel organele si mem$rele corpului. 3rice fel de
exercitii a)uta *plina, cu conditia ca acestea sa fie urmate de stretching si
relaxare (masa)ul, de exemplu). *plina iu$este" atingerea fizica iar o
im$ratisare pe zi" e un ade!arat medicament pentru *plina. #ntrenamentul fizic
este $un si pentru minte. #tentie, insaK @olosirea excesi!a a acesteia (de ex. in
timpul perioadelor lungi de studiu, sarcini care implica ore intregi de nemiscare si
prelucrare mentala de informatii sau chiar si pro$lemele zilnice la care ne gandim
excesi!) poate sla$i *plina.
*plina apartine elementului (amant, acesta fiind cel care ne furnizeaza hrana si
spri)inul ca o ade!arata mama. (rin intermediul legaturii noastre cu (amantul,
*plina se exprima d.p.d.!. spiritual. @acute in mod constient, toate acti!itatile
care creeaza o legatura cu pamantul > gradinaritul, lucrul cu lutul, petrecerea
timpului cu picioarele goale pe sol, rostogolitul pe pamant > ne pot a)uta sa ne
impamantam" mai $ine in corpurile noastre si in mediul natural. *i in aceasta
maniera putem a)uta la intarirea *plinei.
*a !edem acum cum putem a)uta *plina sa functioneze optim din punctul de
!edere al functiei digesti!e.
&aca mancam cu placere, corpul nostru !a accepta mult mai eficient hrana.
&eseori, e mai important sa vindecam" relatia noastra cu ceea ce mancam
decat sa schimbam ceea ce mancam. &e multe ori catalogam alimentele drept
$une" si rele". ?nele sunt $une pentru noi" chiar daca nu ne plac. #ltele sunt
rele pentru noi" iar noi le consumam cu un sentiment de !ino!atie in suflet sau
chiar le e!itam. &e fapt si de drept, atitudinea noastra fata de alimente !a indica
*plinei ce sa faca cu ele. #sadar, orice am manca, odata ce am ales un aliment,
$un" sau rau", e mai $ine sa-l acceptam cu draga inima.
Chinezii considera ca e mai $ine sa nu amestecam ser!itul mesei cu acti!itatile
lucrati!e. &igestia functioneaza cel mai $ine cand suntem concentrati asupra a
ceea ce mancam si nu atunci cand suntem distrasi sau deran)ati. &eci nu cititi,
nu pri!iti la tele!izor, nu !a ocupati de afaceri sau de alte lucruri cand mancati.
(ozitia corpului in timpul mesei tre$uie sa fie relaxata. &aca tinem picioarele
incrucisate, stam rasuciti sau cocosati !om comprima organele digesti!e si !om
impiedica trecerea hranei prin sistemul digesti!.
3 !or$a spune ca stomacul nu are dinti". Mancarea $ine mestecata micsoreaza
efortul pe care organele digesti!e tre$uie sa il depuna si creste eficienta
extractiei su$stantelor nutriti!e. &easemenea mestecatul incalzeste alimentele
reci. &aca mancam prea mult la o masa, !a aparea o cantitate de hrana care isi
!a astepta randul pentru a fi digerata. Ca urmare ne !om simti o$ositi pentru ca
energia noastra !a fi folosita pentru a digera hrana in exces. &aca mancatul prea
mult de!ine o o$isnuinta, *plina incepe sa o$oseasca si poate produce flegma
sau caldura. *plinei nu-i place o cantitate prea mare de fluid la o singura masa
deoarece acesta sla$este digestia. 3 cantitate cat o ceasca de ceai de lichid e
dea)uns de o$icei. 2ichidele e mai $ine sa fie consumate intre mese. (rea multe
alimente crude sau reci si prea mult lichid !or duce la sla$irea *plinei.
(rocesul digesti! are ne!oie de caldura. In medicina orientala aceasta se
numeste foc digesti!". Cand mancam foarte tarziu, noaptea, hrana e digerata
mai greu deoarece functiile corpului incetinesc in mod normal. Incercarea
corpului de a arde hrana stagnanta genereaza caldura in exces care poate
distruge 'in-ul *tomacului. % indicat sa se consume cat mai multe alimente din
zona in care locuim si asta pentru ca energia din acestea se conser!a mai $ine.
&in pacate Hi-ul din alimente este distrus de microunde, de prelucrarea excesi!a,
de conser!antii chimici si de radiatii.
#sadar, iu$iti orice aliment pe care il consumati, nu mancati foarte tarziu,
mestecati $ine, mancati relaxat, nu !a ridicati satul de la masa si mai ales nu
exersati imediat ce ati teminat de mancat.
Ta$el cu caracteristicile cator!a alimente (dpd! al MTC)
N!e G!st
Tepe-
rat!ra
Meri#ia$ E(e*te
#lune &ulce Beutru *(, ( Intareste Qi-ul *(, umezeste (,
dizol!a @legma
#nanas &ulce,
acru
Beutru *, 8? Induce eliminarea urinei, a)uta
digestia
+anana &ulce <ece *, IG Intareste *, umezeste
Caisa &ulce,
acru
Beutru (, * (roduce lichide, umezeste (
Cartof &ulce Beutru *(, *, IG Intareste *( si *
Castra!ete &ulce <ece *, 8? %limina @ocul, elimina edemul
Capsune &ulce,
acru
<ece (, *( ?mezeste (, intareste *(
Ceapa (icant,
amar
Cald (, *, IG #cti!eaza 'ang-ul, trimite Qi-ul in
)os
Cireasa &ulce,
acru
Cald *(, @ Intareste *( si @, hraneste @ si <
Crap &ulce Beutru *(, * #)uta la secretia laptelui
&o!leac &ulce Cald *(, * Intareste Incalzitorul Mi)lociu,
reface Qi-ul
@loare de
caprifoi
&ulce <ece (, I, * %limina @ocul inimii si toxinele
@loarea-
*oarelui
&ulce Cald,
neutru
*(, IG 3preste diareea, usureaza
aparitia eruptiilor in po)ar
Gherghin &ulce,
acru
Cald *(, *, @ #)uta digestia, im$unatateste
circulatia
Ghim$ir (icant Cald (, *(, * Incalzeste (
Ginseng
american
&ulce,
amar
<ece (, * Tonifica Qi, produce lichide,
umezeste (, elimina @ocul inimii
Ginseng
chinezesc
&ulce,
amar
Cald *(, (, I Tonifica Qi, hraneste ( si *(
Grapfruit &ulce,
acru
Cald *(, *, @ 7raneste sangele
Grau &ulce <ece I, *(, < 7raneste I, intareste *(
Iepure &ulce <ece *(, * Intareste *(, hraneste Qi
2amaie #cru <ece *, (, @ Intareste I
Mandarina &ulce,
acru
<ece (, *, < #)uta digestia, intareste *(
Mazare &ulce Beutru *(, * Intareste *(, elimina edemul
Mar &ulce,
acru
<ece *(, * (roduce lichide, intareste *(
Mei &ulce,
sarat
Cald *(, *, ( Intareste *( si <, induce
eliminarea urinei
Midii *arat Cald @, < 7raneste @ si <, tonifica *angele
si %senta
Migdale &ulce Beutru (, *(, IG ?mezeste ( si intestinele,
intareste *( si *
Morco! &ulce Beutru *(, @, ( Intareste *(, intareste energia @,
curata I
Muguri de
ginIgo
&ulce,
amar
Beutru (, *(, < Intareste (, hraneste *(
Muguri de
pin
&ulce Cald (, IG ?mezeste ( si intestinele
Buci &ulce Cald <, (, IG ?mezeste intestinele, tonifica ( si
<
3aie &ulce Cald *(, < Incalzeste Incalzitorul Mi)lociu,
tonifica Qi si *angele
3rez &ulce Cald *(, *, ( Intareste *( si *, hraneste Hi-ul (
3rz &ulce <ece *(, *, 8? Intareste *(, regleaza energia *
(ara &ulce,
acru
<ece (, * (roduce lichide, elimina mucusul,
indeparteaza ?scaciunea
(atlagea
!anata
&ulce <ece *, IG %limina @ocul, racoreste *angele,
sustine miscarile peristaltice
(epene
!erde
&ulce <ece *, I, 8? %limina @ocul, induce eliminarea
urinei
(iersica &ulce,
acru
Cald #)uta circulatia *angelui,
umezeste intestinele
(orc &ulce,
sarat
Beutru (, *(, @ 7raneste 'in-ul, tonifica *angele
(ortocala &ulce,
acru
<ece *, 8? (roduce lichide
(orum$ &ulce Beutru *, 8? Intareste *, regleaza Incalzitorul
Central
(runa &ulce,
acru
<ece @, * %limina @ocul din @, produce
lichide
(ui &ulce Cald *(, * 7raneste *(, tonifica <,
hraneste Qi si *angele
<ata &ulce,
sarat
Beutru *(, (, < 7raneste 'in-ul, usureaza
trecerea apei, indeparteaza
umezeala
<idiche (icant,
dulce
<acoritor (, * #)uta digestia, elimina flegma
<osie &ulce,
acru
<ece *, @ %limina @ocul, hraneste 0in-ul
*alata !erde #mar,
dulce
<ece *, IG #)uta la eliminarea urinii
*coici &ulce,
sarat
<ece @, < %limina @ocul, hraneste 'in-ul si @
*oia &ulce Beutru *(, * Intareste *(, elimina ?mezeala,
detoxifica
*panac &ulce <acoritor IG, *, @ ?mezeste ?scaciunea,
hraneste @
*truguri &ulce,
acru
Beutru <, @, * Tonifica Qi si *angele
*usan &ulce Beutru @, <, IG 7raneste @, <,
umezeste intestinele
Tu$ercul de
sparanghel
&ulce,
amar
<ece (, * 7raneste 'in, umezeste (,
elimina @ocul inimii
Telina (icant,
dulce
<acoritor @, *, 8? %limina @ocul, calmeaza @,
intareste *
?sturoi (icant,
dulce
Cald *(, *, ( Intareste *, incalzeste Incalzitorul
Mi)lociu
8aca &ulce Beutru *(, * Intareste *( si *, tonifica Qi si
*angele
8areh *arat <ece @, *, < &izol!a flegma, elimina edemul
8arza &ulce Beutru *(, * 7raneste *(, regleaza energia *

Pres*!rtari:
P"aa$ 1 P
I$testi$ )r+s 1 IG
St+a* 1 S
Sp"i$a 1 SP
I$ia 1 I
I$testi$ s!/tire 1 IS
Ve0i*a !ri$ara 1 VU
Ri$i*-i 1 R
Ve0i*a /i"iara 1 V5
.i*at 1 .
BC Pri$*ipii 5!##-iste
Gotama, initiatorul $uddhismului, s-a nascut in
nordul Indiei in sec. 8II i.7r. 2a !arsta de =-
de ani a plecat in cautarea ade!arului, pentru
el si pentru ceilalti. &upa E ani de cautari a
atins iluminarea fiind astfel supranumit Cel
2uminat", Cel Constient", Cel Ce *tie", un
+uddha.
&upa aceasta experienta, el si-a petrecut
restul !ietii incercand sa impartasesca si
celorlalti ceea ce aflase. ?nii l-au crezut. #ltii
nu. &upa moartea lui, din ce in ce mai multi
oamenii au inceput sa se simta atrasi de
in!ataturile lui si astfel numarul adeptilor a
crescut considera$il.
#proximati! o treime din populatia lumii
urmeaza in prezent in!ataturile lui +uddha. <eligia $udista este denumita religia
pacii pentru ca nu a existat niciodata un raz$oi $udist si pentru ca nici o
persoana, in nici o perioada de timp, nu a fost persecutata de o grupare,
organizatie sau tara $udista pe $aza credintei sau li$ertatii de exprimare a
acesteia. Iata in continuare cate!a dintre principiile de $aza dupa care se
calauzeste religia $udista.
9. @iecare persoana ar tre$ui sa-si inteleaga propria minte si !iata pe care o
traieste. *istemul numit $udist exista tocmai pentru a te a)uta in acest
sens. Incepe chiar acum si infrunta-ti !iata asa cum se prezinta ea, in!ata
sa-ti asumi responsa$ilitatea pentru propriile experiente.
,. Totul se schim$a. Tot ceea ce exista trece prin acelasi ciclu al existentei >
nastere, $atranete, $oala si moarte. &oar !iata este continua, cautandu-si
tot timpul noi forme de manifestare. 8iata este un proces sau curgere care
nu a inceput niciodata si nu se !a termina niciodata.
=. 2egea schim$arii se aplica deopotri!a si la ceea ce oamenii numesc
suflet". Bu exista ce!a intr-o persoana care sa fie nemuritor, care sa nu
se transforme.
4. Toate uni!ersurile care exista sunt expresia !ietii. Toate efectele au si
cauze iar caracterul unei persoane este rezultatul actiunilor sale. @iecare
fiinta umana isi creaza situatii de !iata, fie ca intelege acest lucru sau nu.
(rin ganduri $une si actiuni corecte se poate purifica sinele interior.
Intelegerea naturii interioare !a duce in timp la eli$erare. @iintele omenesti
care petrec multe !ieti pe (amant pot atinge in cele din urma iluminarea.
5. 8iata e singurul lucru care se schim$a in mod constant. 8iata isi schim$a
forma de nenumarate ori. Tocmai de aceea nu exista moarte desi toti cred
ca murim. &in intelegere se naste compasiunea si un simt al identitatii cu
alte forme de !iata. 2ege eterna este intelegerea si armonia.
E. Gri)a partii tre$uie sa fie gri)a intregului. %goismul directionat gresit
produce suferinta personala si a celorlalti. (oti in!ata din propria suferinta
sa o micsorezi si sa-i elimini cauzele.
5. Incearca in primul rand sa o$tii o intelegere preliminara a $uddhismului.
#poi poti dez!olta o intelegere mai profunda. +udismul este un mod de
!iata nu doar o teorie despre !iata. Inceteaza sa mai faci rau, in!ata sa
faci $ine, purifica-ti inima.
6. ?n +uddha este o fiinta omeneasca. *copul !ietii este atingerea iluminarii.
#ceasta stare de constiinta conduce la disparitia limitarilor. Toate fiintele
omenesti si toate celelalte forme de !iata contin iluminarea in stare
latenta. Iluminarea este procesul transformarii in ceea ce suntem cu
ade!arat. (ri!este in interiorul tau - esti +uddha".
7. Intre starea de latenta si iluminarea propriu-zisa exista un proces de
autodez!oltare. *ingura credinta folosita in $udism este increderea ca
acolo unde a fost o calauza, merita sa mergi si tu.
18. +udismul pune mare accent pe ne!oia de meditatie si concentrare
interioara, care conduce in timp la dez!oltarea facultatilor spirituale
interioare. (erioadele de liniste pentru acti!itatile interioare sunt esentiale
pentru o !iata echili$rata. ?n +uddha are mintea treaza in orice moment.
@ereste-te sa te atasezi mental si emotional de tot ce e trecator.
99. @iecare persoana sufera consecintele propriilor actiuni si in!ata din ele.
#)uta-i pe altii sa faca acelasi lucru. Bici o rugaciune adresata lui +uddha
sau oricarei alte zeitati nu !a impiedica un efect sa-si urmeze cauza.
(reotii $udisti nu sunt intermediari intre realitate si indi!id. Toate celelalte
religii si filozofii sunt acceptate fara discernamant pentru ca nimeni nu are
dreptul sa se aseze in calea unei persoane care isi cauta &umnezeul.
9,. +udistii nu cred in nici un &umnezeu. +udismul este un sistem de gandire,
o religie, o stiinta spirituala si un mod de !iata care e rational si practic.
(entru mai $ine de , --- de ani el a satisfacut ne!oile a aproape o treime
din populatia Glo$ului. Bu are dogme, satisface simtul rational si pe cel al
inimii, insista ca fiecare indi!id sa-si asume responsa$ilitatea, sustine
toleranta pentru ceilalti si pentru punctele lor de !edere, im$ratiseaza
stiinta, psihologia, etica si arta si su$liniaza faptul ca oamenii sunt creatorii
!ietii lor prezente si a destinului lor.