Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anatomia Ayurvedica
Printre obiectivele medicinei Ayurveda exista si
acela de a reduce, in masura posibilitatilor, factorii
declansatori ai bolilor , de a-i elimina, precum si
acela de a stopa schimbarile nefavorabile aparute in
organism.Medicina Ayurveda acopera din punct de
vedere fizic, mental, sentimental, spiritual si psihic
toate aspectele sanatatii, cu toate ca in prim plan
aceasta serveste vindecarii bolilor psihicului si
organismului.
Pentru a intelege si aplica medicina ayurvedica in
viata de zi cu zi, este extrem de important sa
intelegem constructia corpului omenesc si
functionarea sa din punct de vedere al Ayurvedei.
Intelegerea gresita atrage dupa sine concluzii si
aplicari incorecte, care, in loc sa ajute, dauneaza
grav sanatatii.
Conditia de baza a intelegerii corecte a medicinei
ayurvedice este sa intelegem mentalitatea indiana,
precum si sa cunoastem sensul precis al expresiilor
sanscrite.
"Cum e sus asa e si jos" - acest principiu cunoscut
si de religia crestina : "Precum in cer asa si pe
Pamant", se spune in "Tatal nostru", rugaciunea de
baza a crestinismului.Acesta nu este doar un punct
de vedere in Ayurveda, ci schiteaza pas cu pas
constructia cosmosului si implicit a omului, definind
acele legi universal valabile care functioneaza la fel
atat in cazul formelor de viata in cosmos , cat si in
cazul celor de pe pamant, indiferent de spatiul si
timpul la care ne gandim.
Potrivit reglementarilor Ministerului Sanatatii din
India, instruirea medicilor Ayurveda cuprinde
urmatoarele domenii : principiile de baza ale
Ayurvedei, operele de baza ale Ayurvedei, anatomia,
fiziologia, substantele cu efecte benefice si
farmacologia, aplicarea metalelor si a mineralelor in
farmacie, farmaceutica, obstetrica, pediatria,
ginecologia, medicina sociala si preventiva,
medicina interna, patologia, chirurgia, tratamente
ale capului si oftalmologia, psihiatria si alte tipuri de
tratamente.
Imaginea lumii din punctul de vedere al medicinei
Ayurveda este fundamentata pe filozofia Samkhya si
aplicata in sfera biologica a vietii. In aceasta viziune,
nu numai constructia, functionarea cosmosului -
incluzand toate formele vietii - devine absolut clara
si logica, ci si cea a corpului omenesc si a mintii
umane.
Potrivit Ayurvedei, existenta oricarui om este
considerata o circumstanta psiho-biologica
individuala, care incepe din momentul conceperii,
cand se amesteca in proportii unice trei gune
(gunas) : sattva, rajas si tamas si cinci elemente
primordiale : eter, aer, foc, apa si pamant.
Purusha ( constiinta pura)
Potrivit filozofiei indiene si Ayurvedei, individul este
in mod esential constiinta. Aceasta, numita Purusha
(se poate traduce prin "spirit"sau "constiinta pura"),
este considerata a fi matricea intregului univers si
este alcatuita din trei componente:
Prakriti - compus din tri-guna, adica trei calitati :
caracterul, constitutia fizica si dispozitia unei
persoane;
Mahat - intelectualitatea sau inteligenta;
Ahamkara - ego-ul, constiinta de sine.
In functie de cele trei gune (Sattva, Rajas si Tamas),
putem defini trei ego-uri (Ahamkara) diferite.
Existenta cosmosului presupune existenta a doua
esente : materiala si nemateriala.
Materia face posibila aparitia formelor exterioare ale
lucrurilor, in timp ce factorul nematerial alcatuieste
esenta interioara a acestora. "Pietrele de temelie",
cele cinci elemente primordiale (Pancha
Mahabhutas), reprezinta partea masurabila a
lucrurilor, iar cele nemateriale se refera la
semnificatia lor.
Tri-guna
Natura primitiva sau primordiala (Prakriti) cuprinde
toate formele genezei. Acestea se mannifesta prin
cele trei calitati principale (tri-guna). Cele trei gune
nu sunt de origine materiala, ci reprezinta principiile
universale ascunse in toate obiectele existente in
cosmos (inclusiv omul).
Cele trei gune sunt:
Sattva - este cunoasterea, inteligenta, tot ceea
este pur si rafinat (sat inseamna fiinta reala,
existenta si desavarsita).
Rajas (rajas - putere activa, motivationala) este
energia motivanta, activitatea, miscarea.
Tamas (tamas - putere pasiva, nimicitoare) este
inertia care mentine lucrurile, rezistenta la
schimbare, greutatea, imobilitatea.
Nefiind de natura materiala, gunele nu au forme.
Existenta lor poate fi dedusa doar dine efectul lor.
Cele trei gune se afla intr-o continua interactiune,
amestecandu-se permanent intre ele. Ele se
manifesta in oameni prin intermediul
temperamentului, al atitudinii. Combinatia gunelor
din noi defineste nivelul si dezvoltarea constiintei
noastre (sattva), evolutia ego-ului (rajas) sau
stagnarea noastra (tamas). Cele trei gune sunt
prezente in spatele tuturor gandurilor, actiunilor, al
intelegerii lucrurilor si al motivatiilor.
Ayurveda foloseste cele trei gune pentru a defini
caracterul mental al individului. In general, in firea
noastra una din cele trei gune e dominanta, aceasta
definind starea noastra mentala.
Pancha Mahabhutas - cele cinci elemente
primordiale : eter, aer, foc, apa, pamant.
In sanscrita, "pancha" inseamna cinci, "maha"
inseamna mare iar "bhuta" - element.
Cele cinci elemente primordiale fac trimitere la cele
cinci stari ale materiei: eterica ( spatiu/eter - Akash),
gazoasa (vant/aer, adica Vayu), radianta (foc, adica
Tejas), lumina (Tejas), coeziunea (Jala) si densitatea
(Prthvi). Asadar, orice lucru existent in lume este
construit din materia primordiala, iar gunele se
refera la calitatea lor. Mai pe intelesul tuturor, cele
cinci materii primordiale reprezinta lutul din care e
facut vasul, forma lui (desigur, la figurativ), iar
gunele definesc daca vasul este frumos, urat, fragil
sau masiv.Elementele primordiale se refera la
caracterul cantitativ (masura, forma), in timp ce
gunele se refera la cel calitativ.
Elementele primordiale au caracteristici aparte, care
se manifesta prin simturile noastre: eterul este sursa
sunetului, aerul sau vantul este asociat cu atingerea,
focul cu vederea, apa se dezvolta prin gust,
pamantul prin miros. Cele cinci simturi se manifesta
prin cele cinci organe senzitive: urechile, pielea,
ochii, limba si nasul.
Aceste cinci elemente au si caracteristici secundare,
receptate de noi prin piele: non-rezistent (eter),
vibratie (vant), schimbarile temperaturii (foc),
umiditate (apa) si forma ( pamant).
Caracterul Vata
Oamenii cu caracterul predominant Vata sunt de
obicei foarte slabi, fiind nevoie de un efort
indelungat ca sa adune ceva kilograme, chiar si in
cazul in care mananca mult. Umerii si soldurile lor
sunt inguste, iar articulatiile le trosnesc. Au o piele
uscata, nehidratata, mai curand rece, dispusa la
crapare si cojire, parul lor este uscat, aspru, cret,
sunt frigurosi, au o proasta circulatie a sangelui (in
special in membre), au o transpiratie redusa, le place
sa faca plaja si sufera frecvent de constipatie. Sunt
foarte agitati, ingrijorati, nehotarati, in permanenta
incordati, pofta lor este instabila, la fel si modul lor
de viata, nivelul lor de energie variind considerabil,
la fel si preocuparile lor. Au probleme frecvente cu
somnul, adorm ori se trezesc greu sau sufera de
insomnie si supotra mai greu durerile.
Caracterul Pitta
Este caracteristic unei individualitati pregnante,
intensive, calde, placute si iritabile. In general sunt
de inaltime medie, au greutate normala, pe care o
pot mentine cu mare usurinta intre limite. Au o piele
mai deschisa, roz sau rosiatica, sensibila la soare,
care se inroseste chiar si dupa putina miscare, se
parlesc usor, dupa care pe pielea lor apar pistrui si
pete. Transpira cu usurinta si din abundenta, au
pofta mancare, nu sar peste mese, le plac toate
felurile de mancare, au o digestie rapida, scaune moi
sau chiar o permanenta diaree usoara. Au o
puternica capacitate de concepere, dar o memorie
de durata medie. Nu le plac oamenii mai putin
inteligenti, sunt nerabdatori, activi, chiar maniaci.
Dorm bine. Sunt personalitati puternice, le place sa
rivalizeze cu altii.
Caracterul Kapha
Persoanele de acest tip au o constitutie atletica, dar
se ingrasa foarte usor, fiind predispusi la
supraponderabilitate si slabind cu mare greutate.
Sunt foarte sanatoase, nu simt foamea asa de tare
ca persoanele cu caracter Vata sau Pitta.
Supraponderabilitatea le caracterizeaza si din punct
de vedere sentimental. Dorm adanc si au nevoie de 8
ore de somn. Manifesta dorinte mai intense, sunt
stabile, echilibrate, lente. Se ataseaza usor, devin cu
usurinta pline de sine, nu le plac schimbarile
frecvente, au nevoie de stabilitate. Dupa cum
caracterul Vata are nevoie de echilibru, iar cel Pitta
de relaxare, caracterul Kapha are nevoie de
stimulare continua.
Caracterul Vata-Pitta
Persoanele de acest tip se caracterizeaza printr-o
circulatie lenta a sangelui si au nevoie de caldura
(Vata), dar nu suporta timp indelungat vremea calda
(Pitta). Sub efectul Pitta le place sa manance, dar
digera cu greu o cantitate mare de alimente
(caracteristica Vata). Daca doshele caracterului Vata-
Pitta functioneaza nearmonios, ingrijorarea Vata si
furia Pitta duc la un nivel ridicat de stres. Datorita
aspectului Pitta, aceste persoane au tendinta de
dominare, iar aspectului Vata i se datoreaza
neincrederea in sine. In cazul armoniei dintre cele
doua aspecte, originalitatea Vata se completeaza in
mod corespunzator cu competenta Pitta si cu
capacitatea acesteia de a materializa teoria in
practica. Deci caracterul Vata-Pitta trebuie sa tinda
spre realizarea unui echilibru interior intre calitatile
celor doua doshe. Tot ceea ce este dulce (Kapha) are
un efect stabilizator.
Caracterul Pitta-Kapha
Oamenii din aceasta grupa fac fata cel mai usor
problemelor epocii moderne (haos, schimbare
continua...), deoarece dispun de stabilitatea Kapha
si de capacitatea de acomodare Pitta. Majoritatea
indivizilor cu o continuitate in toate domeniile vietii
apartin acestui tip de caracter. Metabolismul activ
Pitta este comlpetat de stabilitatea Kapha, deci tipul
Kapha-Pitta este de regula sanatos. Furia Pitta este
reglementata de perseverenta si fidelitatea Kapha.
Combinatia celor doua calitati face posibil ca
oamenii Kapha-Pitta sa suporte mai usor
schimbarile extreme de temperatura, caldura mare
sau frigul puternic. Probleme de sanatate pot rezulta
din faptul ca amandoua doshele sunt de tip "uleios".
In ceea ce priveste trasaturile negative, aroganta
Pitta, amestecata cu o incredere exagerata in sine
(Kapha), face ca persoanele de acest tip sa fie greu
suportate ca parteneri de viata. Pentru a realiza o
stare de armonie e nevoie de alimente cu efect de
uscare, de plante medicinale amare. De asemenea,
poate ajuta si meditatia.
Caracterul Vata-Kapha
Ambele doshe sunt de natura rece, dar caracterul
Vata-Kapha nu are nevoie ata de caldura corporala,
cat de cea sentimentala. De regula, acesti oameni
sunt inalti, dar structura lor nu e la fel de
armonioasa ca cea a persoanelor de tip Pitta. Sub
influenta celor doua doshe din caracter, persoanele
respective sufera frecvent de probleme digestive, de
constipatie si de boli ale cailor respiratorii.
Sunt devotati, entuziasti, dar discretia nu e latura lor
forte. Sunt fie sinceri, deschisi, fie enigmatici,
inchisi. Datorita faptului ca doshele Vata si Kapha se
afla la poli opusi (cu exceptia proprietatii rece),
acesti oameni au caractere complexe si trebuie sa
fie atenti sa nu traga concluzii pripite. Sentimentele
profunde ale Kapha sunt in opozitie cu nevoia de
varietate a caracterului Vata, ceea ce face
nearmonioasa lumea lor sentimentala.
Numarul oamenilorla care cele trei doshe sunt in
continua dizarmonie (V/P/K) este foarte mic, acestia
fiind foarte sensibili, deci au nevoie de o viata
echilibrata ca sa evite bolile. Din aceasta grupa fac
parte, asadar, indivizi cu mari probleme de sanatate.
Sunt foarte putini si oamenii la care cele trei doshe
sunt in perfecta armonie (constitutie echilibrata),
acestia imbolnavindu-se foarte rar, doar in cazul
stresului prea mare. Majoritatea oamenilor se
incadreaza insa in cele sase categorii.
In alegerea raspunsurilor specifice caracterului
dumneavoastra, este necesar sa fiti realisti si
obiectivi. Raspunsurile trebuie sa reflecte realitatea,
nu idealurile dumneavoastra. Daca intampinati
greutati in stabilirea doshei primare, luati in
considerare raspunsurile date la urmatoarele
intrebari: structura corporala, culoarea si luciul
pielii, parul, pofta, digestia, visele. Daca aveti in
continuare probleme, observati semnele legate de
preferintele privind starea vremii, daca va place mai
mult caldura (Vata) sau frigul (Pitta).
MALAS
Sunt reziduurile corpului - substante pe care corpul
le elimina deoarece nu mai are nevoie de ele,
substante inutile si chiar nocive. In fiecare faza a
metabolismului, aceste malas sunt scoase din
dhatu-uri de catre doshe si eliminate din organism
sub forma de excremente, urina, lacrimi, saliva,
transpiratie si bioxid de carbon. Daca malas nu sunt
eliminate din timp si in cantitate corespunzatoare,
ele afecteaza activitatea dhatu-urilor, acumulandu-se
in organism sub forma de toxine si provoaca diferite
boli.
Asa cum dhatu-urile nu se pot alimenta si nu pot
secreta reziduurile singure, nici malas nu au
capacitatea de a se elimina singure din organism.
Aceste sarcini le revin doshelor. Daca ele sunt in
echilibru, atunci si activitatile dhatu-urilor si ale
malas-urilor sunt la unison. Vata are sarcina de a
separa, Pitta de a transforma, iar Kapha de a lichefia
si de a mentine coeziunea. Aceste "capacitati de
circulatie" ale doshelor sunt cunoscute in Ayurveda
si sub denumirea de "dosha gati".
Pentru inima
Pentru oase
Pentru ficat
81. Anghinarea contine proteine regenerative, iar
acidul folic si antioxidantii previn bolile hepatice.
82. Sucul de ridiche stimuleaza secretia bilei.
83. Conopida contribuie la imbunatatirea activitatii
ficatului.
84. Drojdia de bere este o importanta sursa de
vitamina B si detoxifica ficatul.
85. Nasturelul (Nasturtium Officinale) este folosit
pentru producerea mustarului si a uleiurilor ce sunt
benefice pentru metabolismul bilei si al ficatului.
86. Papadia ajuta la buna functionare a ficatului si
reduce colesterolul.
87. Laptele apara ficatul de afectiuni frecvente.
88. Menta uleiurile esentiale de menta stimuleaza
secretia biliara si calmeaza crampele.
89. Carnea de iepure degreseaza ficatul.
90. Carnea de vita sau manzat contine fier, proteine
si vitamina B.
Pentru rinichi
91. Sfecla rosie stimuleaza arderile celulare.
92. Visinele contin potasiu, substanta pe care
rinichii lupta sa o elimine din sange atunci cand
este in exces.
93. Castravetele contine multa apa si deci
stimuleaza activitatea rinichilor.
94. Telina protejeaza rinichii de virusi.
95. Varza rosie proteinele si aminoacizii pe care
aceasta ii contine actioneaza ca un filtru pentru
rinichi.
96. Gulia vitamina C din ea protejeaza celulele
renale, iar fierul si fosforul energizeaza.
97. Ridichea neagra este un antibiotic natural.
98. Varza murata detoxifica organismul.
99. Hrisca este folosita ca produs dietetic in cazul
bolilor de rinichi si in diabet.
100. Patrunjelul detine combinatia ideala de
minerale pentru a curata rinichii.
CELE CINCI RITUALURI TIBETANE IMPOTRIVA
IMBOLNAVIRII SI IMBATRANIRII ORGANISMULUI
(T5T
Al doilea ritual
Procedeu:
Stm ntini pe podea, cu faa n sus (pe un covor
gros sau o suprafa moale). Punei minile pe lng
corp, cu palmele pe podea i degetele lipite unul de
celalalt. Ridicai capul de pe podea i punei brbia
n piept. Ridicai n acelai timp picioarele pn
ajung la poziia vertical. Spatele rmne n
ntregime pe podea. Dac este posibil, micai
picioarele pn ajung n dreptul capului. Genunchii
trebuie s fie ntini. Cobori apoi concomitent
capul i picioarele, ncet, napoi pe podea. Relaxai
toi muchii, dup care repetai ritualul, fr s v
suprasolicitai. De fiecare dat cnd repetai
exerciiul, pstrai ritmul de respiraie. Inspirai
adnc atunci cnd ridicai capul i picioarele,
expirai atunci cnd le aezai napoi pe podea. ntre
reluri, n timp ce v relaxai muchii, respirai n
acelai ritm.
Atenie: nu ridicai picioarele n acelai timp cu
spatele, pentru c acest lucru ar slbi mult spatele.
Este important s fim ateni ca ntregul spate s
rmn lipit de podea i numai picioarele s fie
ridicate. i acest exerciiu se poate repeta pn la
maximum 21 de ori.
Al treilea ritual
Acest ritual trebuie fcut imediat dup al doilea.
Procedeu:
Stnd cu corpul drept, aezai-v n genunchi, innd
degetele de la picioare n poziie vertical. Minile
trebuie s fie inute lateral, ndreptate nspre spate,
pe cvadricepsul femural. Aplecai capul i ceafa n
fa i tragei brbia n piept. Lsai apoi cu grij
capul pe spate, ndoindu-v n acelai timp spatele
spre napoi, astfel nct coloana vertebral s fie
cambrat. n timp ce v lsai spre spate, sprijinii-v
cu braele i minile de cvadricepsul femural sau de
bazin. ntoarcei-v apoi la poziia iniial, dup care
reluai ritualul. Stnd ghemuit, degetele de la
picioare trebuie s fie aezate vertical. ncordarea
muchilor dorsali este necesar pentru evitarea
slbirii capacitii de ntindere a coloanei vertebrale.
Pentru a evita ndoirea n gol a mijlocului, se sprijin
minile de o parte i de alta a bazinului, cu degetele
de la mini ndreptate n jos. Aceast poziie v ajut
mai mult n momentul aplecrii spatelui, deoarece
omoplaii se apropie unul de cellalt, deschiznd
zona sternului. Nu v forai zona cervical mai mult
dect putei. Fii ateni la respiraie: inspirai profund
cnd v aplecai spre spate, expirai cnd revenii la
poziia vertical. i acest ritual se repet de maxim
21 de ori.
Al patrulea ritual
Procedeu:
V aezai n ezut, pe podea, cu ambele picioare
ntinse n fa, aezate la circa 30 cm unul fa de
altul. inei capul drept i v sprijinii cu palmele de
podea, fixndu-le lng ezut. Tragei brbia n piept.
Lsai apoi capul pe spate. Ridicai n acelai timp
corpul, astfel nct s ndoii genunchii, n timp ce
braele rmn ntinse. Trunchiul va forma cu coapsa
o linie dreapt, paralel cu solul. Braele i gamba
sunt perpendiculare pe sol. ncordai apoi - fr s
v tinei respiraia - fiecare muchi al corpului,
cteva momente. Reluai-v poziia iniial n ezut,
relaxai muchii i odihnii-v nainte de a relua
procedura. Un punct de plecare pentru acest ritual
trebuie s fie poziia coloanei vertebrale perfect
ntinse. n acest scop, trebuie s v sprijinii n
minile aezate vertical. Capul trebuie aplecat abia
dup ce gtul este bine ntins. Pentru a mpiedica
ndoirea picioarelor, adic poziia de curbare spre
interior, nainte de a fi ridicat corpul, micarea de
ridicare a trupului trebuie s porneasc dinspre
bazin, respectiv dinspre partea inferioar a spatelui.
Deci bazinul se mpinge nainte, n direcia
picioarelor. Inspirai adnc n momentul cnd ridicai
corpul, expirai i ndreptai-v coloana atunci cnd
v aezai. Nu trebuie s v inei respiraia atunci
cnd ncordai muchii corpului. ncepei cu puine
repetri. Cu timpul o s reuii s facei chiar 21
Al cincilea ritual
Procedeu:
ncepei cu braele perpendiculare pe podea, astfel
nct coloana vertebral s formeze un unghi ascuit
cu solul. Lsai capul ct mai mult posibil pe spate,
dup care ndoii corpul n dreptul bazinului i l
ridicai pn formeaz un "V" ntors. n acelai timp,
tragei brbia n piept. Asta este tot ce trebuie s
facei. Trecei iar n poziia iniial, dup care reluai
executarea. Ritualul trebuie s nceap din poziia
stnd pe burt (pentru a obine distana
corespunztoare dintre mini i picioare). Se aeaz
minile lng stern, degetele de la picioare fiind
ndreptate n sus i, sprijinindu-ne pe mini,
ajungem n poziia necesar expirrii cu ajutorul
forei spatelui. Toi muchii se ncordeaz pentru a
mpiedica cedarea coloanei vertebrale n momentul
ntinderii. n poziia "V"-ului ntors se ajunge n
momentul ridicrii ezutului, atunci cnd se inspir.
Astfel se obine cambrarea dorit n zona de
ntindere. Acest exerciiu se practic neaprat
descul, pe o suprafa care nu alunec (pe o podea
de piatr sau de lemn, spre exemplu). Dup ce
reuii s-l executai, lsai corpul s alunece ncet
din poziia arcuit, pn n punctul n care aproape
atinge podeaua. Urmrii acelai tipar de respiraie
ca la exerciiile anterioare: inspirai profund cnd
ridicai corpul, expirai cnd l cobori.
Aceste exerciii pot fi asimilate cu exerciiile
izometrice, dar scopul lor nu este doar acela de a ne
tonifia corpul, muchii i articulaiile, ci mult mai
mult: normalizarea vitezei de rotire a centrilor de
energie (a chakrelor). Acetia ajung s se roteasc
cu o vitez specific unei persoane sntoase aflate
la vrsta de 25 de ani.
De-acum, tot ceea ce trebuie s facei este s
exersai zilnic cele cinci ritualuri. La nceput, de trei
ori fiecare dintre ele, pentru ca apoi s cretei
numrul de repetri pn ajungei s repetai fiecare
ritual n parte de 21 de ori.
Ritualurile trebuiesc repetate n fiecare zi, pentru a fi
ntr-adevar folositoare. Putei face repaus doar o zi
pe sptmn, dar niciodat mai mult. Executarea
celor cinci ritualuri nu necesit mai mult de 20 de
minute, iar o persoan cu o condiie fizic bun le
poate face n 10 minute sau chiar mai puin. Dac v
este greu s gsii atta timp liber, trezii-v
dimineaa mai devreme sau culcai-v seara mai
trziu.
Scopul celor cinci ritualuri este de a reda corpului
sntatea i vitalitatea tinereii. Vei vedea rezultate
uimitoare dup doar o lun de la nceperea exersrii
lor zilnice. V vei simi, pe zi ce trece, tot mai tineri
i mai energici.
Eu am nceput s fac aceste ritualuri i dimineaa,
dup ce mi fac un scurt automasaj pe tot corpul.
Rezultatul imediat a fost urmtorul: la trezire, nainte
de T5T, tensiunea mea era de 121/80. Dupa ce am
terminat T5T, tensiunea a sczut la 117/70. Aceast
tensiune s-a meninut constant sczut toat ziua
(dup-masa aveam 109/68 i pulsul 69), chiar i dup
ce am but o can de cafea tare. Menionez c nu iau
niciun fel de tratament medicamentos n momentul
de fa, totul se regleaz natural, n ciuda vrstei
mature. Mai mult, am nceput s am aceeai stare de
bine i dorin de via ca la 25 de ani. Sper ca
exemplul meu s fie relevant...
POTASIUL I SODIUL
Potasiul i sodiul au proprieti chimice similare, dar
localizarea lor n organism e diferit. Sodiul se
gsete mai ales n fluidele care circul n exteriorul
celulelor i doar n cantitate redus n interiorul
celulelor. Potasiul se afl n special n interiorul
celulelor i mult mai puin n fluidele corporale.
Sodiul i potasiul au un rol vital n meinerea
echilibrului apei ntre celule i lichidele
extracelulare. Scderea coninutului de sodiu n
fluide determin transferul apei din acestea ctre
celule. Creterea nivelului sodiului produce un
transfer de ap n sens invers.
Sodiul i potasiul sunt eseniale pentru ca nervii s
rspund la stimuli, pentru transmiterea impulsurilor
nervoase ctre muchi i pentru contracia
muchilor. Toate tipurile de muchi, inclusiv cei
cardiaci, sunt influenai de sodiu i potasiu. Este
important s pstrm o proporie corect a celor
dou minerale.
De asemenea, sodiul i potasiul interacioneaz cu
proteinele, fosfaii i carbonaii pentru pstrarea
echilibrului ntre acizii i bazele din snge. Sodiul i
potasiul sunt ingerate sub form de sruri.
Cantiti mari de potasiu se gsesc n: soia,
morcovi, cartofi, caise, avocado, banane, curmale,
portocale i pepene.
Cantiti mari de sodiu gsim n: slnin, unc,
carne n saramur. Alimente precum carnea de pui,
de ra, de miel sau porc, au mai mult potasiu dect
sodiu.
FIERUL
Cea mai mare parte a fierului din organism se
gsete n hemoglobin, dei n cantiti mai mici se
afl i n alte forme, n special n ficat i n mduva
hematopoietic. Purttorii de electroni ce conin fier
sunt prezeni n toate celulele i sunt eseniali pentru
oxidarea ce are loc acolo. Prin urmare, fierul este
absolut esenial att pentru transportul oxigenului la
esuturi, ct i pentru meninerea sistemelor
oxidante din interiorul celulelor. Fr acestea, viaa
s-ar sfri n cteva secunde.
Legumele sunt o surs bun de fier, ca i supa miso.
Carnea, puiul i petele, au i ele urme de fier.
Laptele de vac i cel uman conin, la rndul lor,
cantiti reduse de fier. Cele mai bune surse de fier
rmn ns ficatul de animal i sucul de prune.
MAGNEZIUL
Magneziul este asemntor cu calciul i fosforul n
ceea ce privete funcia sa n organism. Aproape
70% din cantitatea de magneziu aflat n organism
se gsete n oase, restul fiind n esuturile moi i n
snge. esutul muscular conine mai mult magneziu
dect calciu. Sngele conine mai mult calciu dect
magneziu.
Creterea concentraiei de magneziu extracelular
scade activitatea sistemului nervos i contracia
musculaturii scheletice. Acest din urm efect se
contracareaz prin administrarea de calciu.
Concentraia sczut de magneziu crete foarte mult
iritabilitatea sistemului nervos i aritmiile cardiace,
iar unele studii consider ca prim cauz a dereglrii
metabolismului glucidic i apariiei diabetului
zaharat, lipsa magneziului sau imposibilitatea
organismului de a-l asimila.
Magneziul se gsete n general mpreun cu calciul.
Carnea i fructele conin cantiti mari de magneziu.
Potasiul are reactivitatea cea mai mare, urmat de
sodiu, calciu, magneziu i fier. De aceea, calciul
poate nlocui magneziul din srurile de magneziu,
dar nu i invers.
SULFUL
Sulful elementar se gsete n amestecuri de sol din
zone vulcanice, cele mai mari cantiti gsindu-se n
Sicilia. n diverse forme, sulful este necesar tuturor
organismelor vii. Este folosit n diferite stri de
oxidare, inclusiv sulfuri, sulf elementar, sulfii, sulfai
i tiosulfai, de ctre formele de via inferioare, iar
n combinaii organice, de toate fiinele vii. Cei mai
importani compui organici care conin sulf sunt:
aminoacizii, cisteina, cistina i metionina, acetia
intrnd n compoziia proteinelor. n lumea organic,
sulful se acumuleaz n moleculele de proteine ale
plantelor din sulfaii extrai din sol. Organismele
animale l preiau mai ales sub forma proteinelor i
cea mai mare parte este excretat n starea de oxidare
cea mai nalt ca acid sulfuric, derivat din
dezintegrarea i oxidarea moleculelor de proteine.
Sub aceast form, combinat cu alcalini i
neutralizat de acetia, este gata din nou pentru a
rencepe ciclul vieii prin formarea compuilor
organici ai sulfului din plante.
O surs bun de sulf sunt oule i multe dintre
legume.
CLORUL
Se gsete mai ales n clorura de sodiu sau sarea de
buctrie, fie dizolvat n ap sau sub forma
depozitelor de sare gem din subsolul Pmntului.
n form gazoas e otrvitor. Sub forma clorurii de
sodiu, clorul joac un rol important n organismul
animal. El contribuie la formarea tuturor sucurilor
digestive, n special a sucului gastric, care conine
acid clorhidric n proporie de unu la mie. Partea
mineral a serului sangvin este compus n principal
din clorur de sodiu, care favorizeaz i susine
generarea i conducia curentului electric. Clorurile
sunt utile nu doar n construcia organelor, ci i n
compunerea secreiilor digestive. Ele sunt
importante i pentru excreia anal, pentru
eliminarea produselor metabolice reziduale bazate
pe azot. Dac se analizeaz coninutul alimentelor,
se poate observa c ntre 70% i 90% din masa
alimentelor este ap (cu excepia hranei uscate).
Cantitatea de minerale anorganice din mncarea
neprocesat este mai puin de 1% n general (n
medie, cam 0.5%). Mncarea procesat (de exemplu
unca) conine minerale pn la 7% din cantitate.
Cea mai mare parte a acestor minerale este clorura
de sodiu.
Pe lng ap, mai mult de 97% din hrana noastr
const n carbohidrai, proteine, fibre i grsimi,
care sunt compuse din patru elemente: carbon, azot,
hidrogen i oxigen. Mineralele anorganice reprezint
mai puin de 3% din ce mncm.
Mineralele anorganice din alimente determin
caracterul alacalin sau acid al acesteia. Cnd
nutriionitii vorbesc de hran acid sau alcalin nu
se refer la gustul ei, acru, dulce, srat sau neutru.
Aciditatea hranei e determinat de acizii anorganici
care pot fi metabolizai. Spre exemplu, portocalele
au gust acru sau acid (PH 3.5). n compoziia
portocalelor intr minerale alcaline precum potasiul
i magneziul, deci ele pot fi considerate alimente
care formeaz baze.
Nutriionitii sunt preocupai de efectele reziduale
ale alimentelor dup digerarea i metabolizarea
acestora la nivel celular. Din pcate, 97% din
compoziia alimentelor (C,N,H i O) nu arde complet
i, fr aportul mineralelor anorganice, formeaz
deeuri organice acide . Acidul uric i acidul lactic
sunt doar dou exemple de reziduuri organice
produse de organism.
ALIMENTE ACIDE:
fursecuri
patiserie
carne roie
ndulcitori artificiali
carne de vit
lapte
carne procesat, mezeluri
arahide
turte de porumb
gogoi
ton
lichioruri tari
ulei de porumb
ketchup
ulei de canola
ngheata
ALIMENTE ALCALINE
Foarte alcaline
broccoli
castravei
bauturi verzi
varec (o alg marin bogat n iod)
spanac
ptrunjel
nap
Moderat alcaline
avocado
fasole
sfecl
varz
elin
semine de chia
lami
ghimbir
salat verde
usturoi
piper
tomate
Uor alcaline
anghinare
migdale
asparagus
varz de bruxelles
hric
conopid
carote
arpagic
semine de in
linte
praz
ulei de msline.
Indiferent de gradul de alcalinitate al corpului,
deeurile reziduale rezultate n urma proceselor
metabolice sunt acide. Cu ct stau mai mult n
organism neevacuate i cu ct sunt stocate n
cantitate mai mare n corp, cu att ne mbolnvim
mai tare i mbtrnim mai devreme.Dintre
reziduurile acide amintim: acidul uric, acizii grai
(acidul acetic, acidul lactic i colesterolul - sunt
derivai ai acizilor grai), acidul fosforic i acidul
clorhidric.Ce e important de reinut, e c toat
mncarea, sntoas sau nu, scump sau ieftin, cu
gust bun sau ru, produce reziduuri acide, iar
organismul trebuie s scape de acestea.
Unii nutriioniti susin c acumularea calciului n
celule este cauza mbtrnirii i promoveaz
suplimentele de magneziu pentru deblocarea
depozitelor de calciu celular. Magneziul este mai
slab dect calciul i nu l poate nlocui n srurile
sale. Motivul pentru care magneziul pare s
funcioneze este c face mediul mai alcalin, iar
srurile acide ca fosfaii i uraii se dizolv.
Pentru curarea organismului, eu am folosit
produsele TIANDE: ceai complex tibetan, plasturi
detoxifiani i suplimentul alimentar
CITROCALCEVIT. Aceste produse nu sunt doar
detoxifiante, ele nltur pur i simplu zgurificarea
organismului.
O s prezint pe larg aceste produse, ce au un efect
senzaional, ntr-o alt postare.
Sos:
2 linguri ceap tocat
2 linguri ulei vegetal
1 cutie roii decojite, ntregi
1-2 linguri past de tomate
Sare i piper
1 ceap alb
2 ardei iui
Coriandru
3 linguri de unt
1 ceac smntn
2 linguri de ghimbir proaspat tocat
1 lingura praf de chili rou
lingurita piper cayenne
2 linguri garam masala
1 linguri de zahr
1 linguri chimen
ceac migdale
Preparai marinata din ingredientele artate mai sus,
punei piepii de pui n marinat i inei la frigider 1-
2 ore.
Scoatei puiul din marinata, tergei-l.
Se condimenteaz cu sare i piper i se d ntr-un
fiert 12 minute. Scoatei carnea i, dup ce s-a rcit
puin, o tiai n cubulee.
nclzii uleiul. Prjii migdalele fr s se ard (1-2
minute). Le punei la rcit. Atunci cnd acestea s-au
rcit, le mcinai.Roiile, separate de sucul lsat, se
taie mrunt.Se nclzete puin ulei amestecat cu
unt.
Se taie mrunt ceapa, ardeiul, usturoiul i puin
ghimbir. Prjii legumele n grsimea fierbinte pn
cnd se nmoaie. Se amestec mpreun
condimentele, zahrul, sarea i piperul. Se adaug la
acest amestec roiile, sucul de roii i pasta de
tomate. Se acoper totul i se fierbe timp de
douzeci de minute. Se adaug smntna i
migdalele. Fierbei totul nc alte zece minute. Se
adaug carnea de pui, se acoper i se las s fiarb
nc 15 minute.
Acesta este puiul tikka masala care poate fi servit cu
garnitura de orez !
GHIMBIRUL - lupt cu durerea, amoreala i
inflamaiile
n India, ghimbirul este considerat un medicament
universal. Este folosit pentru a ajuta la vindecarea
multor afeciuni, inclusiv dureri de cap, dureri
musculare, dureri articulare i leziuni, chiar i dintre
cele mai profunde", spune dr. Lonsdorf. Secretul
ghimbirului: conine gingeroli, nite compui din
plante care ridic nivelul de endorfine ce combat
durerea, amoreala, inflamaiile, mbuntesc fluxul
sngelui i relaxeaz muchii tensionai, reducnd
spasmele musculare. Mncnd o linguri de
ghimbir proaspt ras (sau trei felii de ghimbir
confiate), o dat pe zi, se calmeaz durerile n
proporie de pn la 63%, n termen de maxim dou
sptmni, dup cum susin cercettorii de la
Universitatea din Miami
Merefiertecughimbir
Acestdesertdelicios
desimplupoatefiservitcaldsaurece.
3buci deghimbirnsirop
2/3cansuc de mere
1.35 kg, Golden DelicioussaumereBraeburn, fierte
decojiteitiat n felii subiri
1 lingurade sirop deghimbir(de la borcan
Intr-unstudiupublicatinJurnalul indiandeBiochimie si
Biofizica, atunci cndoameniicutensiune arteriala
crescutadaugcardamomladieta lorde zi cu
zi,acesta i ajut lanormalizarea tensiunii lor arteriale
n mai puin de12 sptmni.Se pare c,cardamomul,
relaxeaz muchii iperetele vaselor de snge, astfel
nct acestea nu vor mai determina creterea
tensiunii arteriale n valuri. Doza de administrat,
conform studiului,este deaproximativ1/2linguri n
fiecare zi
SALVIA- ntretememoria
Avei o senzaie decea?
Osingurdozdesalviepoateascuiinstantaneuabilit
ile dumneavoastr de memorie, ajutndu-vs v
aducei amintenume, locuriifaptemult mairapid i
cu o acurateede celpuin trei ori mai mare, spun
cercettorii de laUniversitateadinNorthumbriadin
Marea Britaniede laNewcastle. Cum?Compuii din
plantenumiifenolistimuleaz secreiadeacetilcolin-
un compusdin creiercareeste esenialpentru o
gndirelimpedeiformarea denoiamintiri, spunautorii
studiului. ncercaiamestecarea a1/2linguri
dinaceastplant uscat la urmtoarea mas.
Sfat:
ofranulestevndutsub form defiremiciisub form de pulbere. Dac
alegeifirele, nmuiaile ntr-o lingur deaptimp de o ornainte de a le
utiliza i adugai-le lapreparat(se adaug i apa n care au fost nmuiate
Sfat:
Tocaiizdrobii usturoiul i lsai-l la "odihn" timp
de 10 minutenainte de preparare(expunerea la
aerpermitecompuilorcu sulfsfieconvertii nforma
lor cea mai activ). Ceii de usturoi nghiii ntregi
nu au efectul terapeutic scontat. Dac nu suportai
usturoiul crud, bei gelule cu ulei de usturoi n cure
repetate de 2-3 luni pe an, cu pauze de cel puin o
lun ntre ele.
REIKI TIBETAN
AUTOTRATAMENTUL
Poate fi practicat n orice moment al zilei, ca s v tonificai cnd suntei
obosii i s v relaxai cnd suntei stresai. Rmnei n fiecare poziie cel
puin un minut, trei minute sau mai mult, dac avei timp.
Poziiile de baz acoper organele, glandele i chakrele, permindu-v
rencrcarea rapid i complet.
Putei inventa ce poziii dorii, urmndu-v ntotdeauna intuiia. De
exemplu, dac avei o problem fizic sau un blocaj emoional n zona
gtului, insistai pe aceast parte a organismului.
Tratamentul se face dup ce v splai pe mini i ntotdeauna cu degetele
strnse, lipite i inute paralel.
Poziia 1: CAP - cu minile la tmple, vrful degetelor se ating de cap.
Poziia 2: CHIP - cu palmele peste ochi, cu degetele ntinse, Cu palmele pe
obraji, cu degetele ntinse.
Poziia 3: GT - cu o mn pe tiroid, cu cealalt pe restul gtului, pe
deasupra. Cu ncheieturile minilor lipite, dar n form de vaz.
Poziia 4: TIMUS I INIM - mna stng rmne nemicat (pe inim),
mna dreapt dedesubt, coate ndoite, braele n triunghi.
Poziia 5: PLEXUL SOLAR - cu degetele celor dou mini lipite, sub
apendicele xifoid.
Poziia 6: BURIC I MIJLOC - o mn deasupra buricului, iar cealalt
dedesupt.
Poziia 7: HARA - cu minile la orizontal deasupra pubisului. Vrfurile
degetelor se ating. Cu degetele mijlocii la perineu, dar de fiecare parte a
organelor. E bun pentru circulaia n picioare i n ganglionii limfatici.Pe
trunchi, se ncepe n unghi ascuit i se termin n unghi ascuit.
Poziia 8: CAP - cu minile una sub cealalt, pe occipital.
Poziia 9: CAP - cu minile n triunghi, n spatele capului (deasupra cefei).
Poziia 10: TRAPEZ - coatele n aer, minile pe trapezi.
Poziia 11: TRAPEZ - fiecare mn se pune pe umrul opus.
Poziia 12: INIM - palma minii n partea opus (spate), sub omoplat.
Poziia 13: PLEXUL SOLAR - cu minile orizontale, degetele se ating n
partea din spate , degetele mari se in lipite de restul.
Poziia 14: MIJLOC (spate) - minile orizontale, vrfurile degetelor se ating
, degetele mari se in lipite.
Poziia 15: SACRUM - minile orizontale la nceputul regiunii sacrale.
Vrful degetului mijlociu pe coccis, minile n unghi ascuit de fiecare parte
a coccisului, n V.
Compasiune
Luciditate
Simplitate
Toleran
Corectitudine i integritate
Calm
Credin
Slujire
Non-amestec
Iubire.
PURIFICAREA ENERGETICA