...

cine se apropie
de Dumnezeu
trebuie sa creada
ca El este...
Evrei 11:6
... cuvantul
Dumnezeului nostru
ramane in veac.
Isaia 40:8
CREAIA

O CREZI SAU NU...
de Charlotte Beckett
O perspectiva biblica asupra Creatiei
De-a lungul anilor de scoala, probabil ca ati ost indoctrinati despre evolutie ca si cum ar i ost
un apt dovedit, iar ceea ce veti citi aici este opusul a aproape tot ceea ce ati auzit in scoala. !tunci ce
pozitie ar trebui sa alegeti" #e ar trebui sa credeti despre elul cum a luat iinta lumea $ teoria
evolutionista sau invatatura limpede a %ibliei" #and veti cantari dierentele si veti relecta asupra
&cripturilor relevante veti constata ca nu sunt decat doua alternative in c'estiunea creatiei divine: ie
crezi in ea, ie nu crezi. (oti crede ca la inceput Dumnezeu intr-adevar a creat cerurile si pamantul
e)act asa cum este relatat in capitolele de inceput ale *enezei, sau poti sa crezi ca
ele au evoluat cumva, cu sau ara indrumare divina. (oti crede cuvantul limpede,
neec'ivoc al lui Dumnezeu, sau poti sa crezi concluziile sc'imbatoare, vremelnice
ale omului.
+nii ar putea incerca sa adopte o pozitie de mi,loc, asa-numita evolutie teista, creatia
progresiva, sau teoria zilei-ere, toate acestea remodeland scripturile in asa el incat sa se adapteze
gandirii evolutioniste. !ceste teorii incearca in diverse moduri sa aca loc pentru miliarde de ani de
evolutie. #u toate acestea, daca luam scriptura ad-literam, ara a citi in ea ceva ce nu este acolo, nu
vom gasi nici o ,ustiicare pentru asemenea conuzii nec'ibzuite. -om vedea ca %iblia, nu numai ca nu
incura,eaza nici un el de pozitie evolutionista, dar airma din nou si din nou aptele prezentate atat de
simplu si de neec'ivoc in primele doua capitole ale *enezei.
De ce cotea!a"
+n numar surprinzator de crestini, probabil cei mai multi, vad problema creatie . evolutie drept
cel mult secundara. Dar invatatura *enezei privind originile este la baza restului %ibliei/ elul cum
intelegem *eneza da orma si culoare elului cum intelegem noi intreaga scriptura si reactiile noastre
ata de ea. increderea noastra in credibilitatea &cripturii si in validitatea evang'eliei, c'iar si elul cum
ne traim viata, sunt aectate de elul cum intelegem relatarea asupra originilor din *eneza.
(oate c'iar mai important, intelegerea semniicatiei *enezei are un eect pround asupra elului
cum prezentam evang'elia altora si asupra abilitatii lor de a o crede. Dupa cum spune un vorbitor
creationist:
Voi trebuie sa pregatiti minti pentru a auzi adevarul. Daca veti prezenta oamenilor adevarul
scriptural, primul lucru pe care trebuie sa-l inteleaga este ca Dumnezeu chiar poate comunica.
Biblia nu este Cuvantul lui Dumnezeu decat daca Dumnezeu exista. Trebuie
sa incepi la nivelul cel mai fundamental deschizand mintea astfel incat sa fie in
masura sa primeasca adevarul inainte de aceasta faza nu poate fi nici o
speranta de a accepta adevarul !bia atunci putem deschide discutia despre
pacat si in sfarsit ridicam marea intrebare pe care a pus-o "sus# ,,Cine zic oamenii ca sunt
$u...% ...Dar voi...cine ziceti ca sunt%& inainte de a fi pregatit calea spre ea, aceasta este o
intrebare fara sens, care ar putea chiar sa primeasca raspunsul# 'Ce-mi pasa mie%&
0iti totdeauna gata sa
raspundeti oricui va
cere socoteala de
nade,dea care este in
voi....
1 (etru 1:12
Dumnezeu &3a uitat la
tot ce acuse/ si iata ca
erau oarte bune....
*eneza 1:11
0rancis &c'aeer, autor si apologist, a spus ca daca ar putea sa vorbeasca numai pentru o ora cu
o persoana care nu il cunoaste pe Domnul, ar petrece primele 22 de minute vorbind despre aptul ca
omul a ost creat dupa c'ipul si asemanarea lui Dumnezeu, iar ultimele 2 minute prezentand evang'elia
mantuirii care va putea readuce omul la acel c'ip originar. intelegerea si credinta in doctrina creatiei
asa cum e ea prezentata in *eneza este temelia pentru intelegerea si acceptarea a ceea ce spune &anta
%iblie despre orice altceva.
#ei care cred ca asezarea acestei undatii este o pierdere de timp ar ace bine
sa observe cum au prezentat apostolii evang'elia. #and vorbeau Evreilor, care erau
de,a bine ancorati in intregul -ec'i 4estament, inclusiv *eneza, ei incepeau imediat
sa predice despre Isus. #u ceilalti oameni, care nu aveau aceleasi cunostinte, ei
incepeau cu creatia. -edem un e)emplu al acestei practici in 0aptele !postolilor
14:12, unde ii intalnim pe (avel si %arnaba predicand in mediul pagan al 5istrei. Ei au spus oamenilor:
noi va aducem o veste buna, ca sa va intoarceti de la aceste lucruri deserte la Dumnezeul cel viu care
a facut cerul, pamantul si marea, si tot ce este in ele. #are Dumnezeu" Dumnezeul care a facut cerul,
pamantul si marea, si tot ce este in ele. in !tena 60aptele 178 (avel i-a intalnit pe ilosoii greci care
ridicasera un altar zeului necunoscut pentru cazul in care uitasera pe cineva in panteonul lor. El l-a
identiicat pe zeul lor necunoscut drept Dumnezeu care a facut lumea si tot ce este in ea 6v.948. Din
intelepciunea Du'ului &ant apostolii si-au acut timp sa aseze undatia inainte de a predica evang'elia.
De ce conteaza" #onteaza pentru ca daca *eneza capitolele 1 si 9 nu ne spune adevarul, atunci
de ce ar trebui ca noi sau oamenii carora le aducem marturie sa creada orice altceva din %iblie"
-ec'iul 4estament ne spune in numeroase locuri ca #reatorul este :ascumparatorul nostru si ca
:ascumparatorul este identiicat plenar in ;oul 4estament ca Domnul Isus <ristos. Dar daca relatarea
creatiei din *eneza nu este adevarata, daca Dumnezeu nu a creat e)act asa cum spune El ca a creat,
atunci de ce am crede $ cum am putea crede $ ca El este :ascumparatorul nostru" intr-adevar, ara
intelegerea creatiei omului si a caderii lui, de ce ar crede cineva ca am avea nevoie sau ca ne-ar prinde
bine un :ascumparator"
#erspectiva biblica
:azboiul impotriva gandirii evolutioniste care submineaza credinta popoarelor si corupe
societatea noastra este dus in mare parte si cu pricepere, de catre oamenii de stiinta creationisti. 5e
aplaudam eorturile si ii multumim Domnului pentru ei. intrucat aspectele stiintiice ale acestei
intrebari sunt abordate abil in alta parte, acest studiu se va limita aproape in intregime la e)aminarea
acestui subiect din punctul de vedere biblic.
!stel, lasandu-le altora cea mai mare parte a dezbaterii creatie . evolutie, noi vom investiga
indeaproape ce spune Dumnezeu insusi despre creatia &a si despre relatia &a cu ea. %iblia nu dezbate
niciodata aceasta c'estiune. Dumnezeu spune: =Iata ce am acut si iata cand am acut si iata cum am
acut.> (unct. #'iar daca acceptam spatii goale, dupa cum ne invata unii, in genealogiile din *eneza 2
si 11, ele ar i nesemniicative $ vreo cateva mii de ani cel mult $ in comparatie cu miliardele de ani
necesitate de evolutie, c'iar si de evolutia teista. in orice caz, pare putin probabil sa ie spatii goale
pentru ca ni se da numele iecarui patriar' si varsta sa la nasterea iului sau, ormand un sir neintrerupt.
(utem sa credem ca primele capitole ale *enezei sunt la el de credibile ca si toate celelalte
parti ale %ibliei" 9 4imotei 1:16 ne asigura ca toata (criptura este insuflata de Dumnezeu. Daca El a
insulat-o, atunci trebuie sa ie cuvantul 5ui, iar daca este cuvantul 5ui, atunci trebuie sa ie adevarata.
9 (etru 1:90-91 conirma inspiratia divina: )ici o proorocie din (criptura nu se talcuieste singura.
Caci nici o proorocie n-a fost adusa prin voia omului ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, manati de
Duhul (fant. De aici stim ca ?oise nu a inventat *eneza/ i-a ost data de Dumnezeu insusi.
+n alt aspect ce trebuie luat in considerare este insulta pe care evolutia teista
o aduce caracterului lui Dumnezeu. Evolutia, operand prin selectie naturala,
supravietuirea celui mai puternic, ar necesita miliarde de ani de inadecvare, boala,
violenta, varsare de sange, suerinta si moarte. #um ar i putut Dumnezeul
9
atotstiutor, Dumnezeul care nu ace greseli, Dumnezeul care este iubire, sa priveasca inapoi, la sarsitul
perioadei de creatie, sa vada atata agonie si sa spuna ca era foarte buna 6*eneza 1:118" #'iar daca am
crede ca acesta este un aspect minor, el conteaza enorm pentru cei carora le predicam. #e el de
Dumnezeu le predicam noi"
!ceasta este doar una din numeroasele probleme ce nu pot i rezolvate ie ara a rastalmaci
scriptura ie ara a o ignora complet. De e)emplu, ar trebui sa credem ca !dam, ara de pacat si perect,
a provenit dintr-o linie de strabuni care u usesera ara de pacat si perecti, care usesera supusi
tuturor legilor violente ale supravietuirii evolutioniste" (resupunand, asa cum trebuie sa o acem daca e
sa dam crezare Epistolei catre :omani 2:19, ca, daca au e)istat, ei au ost ara de pacat, ce ne acem cu
moartea acelor strabuni si a tuturor celorlalte creaturi $ moarte care, potrivit aceluiasi verset, nu putea
sa i avut loc" !cel verset ne spune ca dupa cum printr-un singur om a intrat pacatul in lume, si prin
pacat a intrat moartea, si astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricina ca toti au
pacatuit. !u e)istat suerinta si moartea, contrar celor airmate in :omani 2:14, inainte de #adere,
inainte ca pamantul sa ie blestemat" !tunci ce lucru nou, care nu usese pana atunci, a adus pacatul in
lume" (acatul lui !dam si blestemul aerent nu ar crea nici o dierenta pentru ca toate relele unei lumi
cazute ar i e)istat de miliarde de ani.
Esecul in rezolvarea unor c'estiuni ca acestea ne submineaza marturia, punand un obstacol in
calea pacatosilor damnati care au nevoie sa il cunoasca pe Domnul.
$ee!a% cartea ori&iilor
(entru a intelege mai bine importanta *enezei, 'aideti sa aruncam o privire asupra unora dintre
originile ce se gasesc in aceasta carte. in primul rand, originea universului. *eneza 1:1 este unica in
toata literatura, toata stiinta si toata ilosoia. @ricare alt sistem cosmogonic, ie din miturile religioase
antice sau modele stiintiice moderne, incep cu o orma sau alta de materie eterna sau energie eterna.
;umai cartea *enezei incepe cu Dumnezeul etern.
in *eneza gasim originea ordinii si a comple)itatii. *asim soarele, luna si stelele urmand
traiectoriile lor ordonate, si gasim viata vegetala si animala prosperand in conormitate cu porunca lui
Dumnezeu. #oncluzia omului asupra universului este ca e ordonat: unctioneaza potrivit unor reguli
i)e. @bservam de asemenea ca este oarte comple), cu milioanele sale de sisteme izice, sisteme
c'imice si sisteme biologice care toate unctioneaza in sincronizare unele cu altele. @rdinea si
comple)itatea niciodata nu apar spontan. Ele sunt intotdeauna generate de o cauza anterioara, iar in
*eneza il intalnim pe (rogramatorul care a introdus codul ordinii si comple)itatii in universul &au.
in *eneza vedem ca minunile procesului reproductiv erau prezente de la inceput. Daca Domnul
nostru Isus <ristos ar i crezut ca se)ele au evoluat din particule de materie ase)uala, ar mai i spus El,
asa cum a acut-o in ?atei 1A:4, ca *iditorul, de la inceput i-a facut parte barbateasca si parte
femeiasca"
(robabil de cel mai mare interes pentru noi, *eneza ne spune despre originea omului. @mul
este cea mai bine organizata si cea mai comple)a entitate din univers, e)emplul suprem de ordine si
comple)itate. Dincolo de nenumaratele, comple)ele structuri izice si c'imice necesare vietii si
reproducerii, dincolo de acea parte materiala a omului, e)ista o natura care poate contempla
abstractiuni precum rumusetea, iubirea si adoratia, si care e capabila de a gandi despre propria
semniicatie. !ceasta constienta de sine unica este cea care identiica si separa omul de restul ordinii
create, aratand ca omul este intr-adevar creat dupa c'ipul si asemanarea lui Dumnezeu.
@riginea casatoriei este raportata in *eneza. Idealul de casatorie si de camin este prezentat
acolo drept planul #reatorului insusi. (oligamia, pruncuciderea, matriar'atul, promiscuitatea, divortul,
avortul, 'omose)ualitatea si toate celelalte tare sociale ce rezulta din decaderea casatoriei au aparut
dupa #adere, care a corupt ordinea initiala a lui Dumnezeu.
*eneza 1 relateaza originea raului, atat a celui izic cat si moral, pe pamant. @rice ar spune
teoreticienii 'iatusului, nu gasim nicaieri in *eneza sau oriunde altundeva in %iblie vreo mentionare
e)presa a unui cataclism care sa i ani'ilat o lume rea, anterioara *enezei 1:9.
1
Dumnezeu a zis...
si asa a ost.
*eneza 1:A, 11, 94
Dupa istoria pacatului lui !dam vedem originea ,udecatii asupra raului. Dar tot in *eneza gasiti
promisiunea originara a mantuirii prin 'ar din milostiva prevedere de catre Dumnezeu a unui substitut
pentru !dam si Eva si pentru toti descendentii lor, desi ei meritau sa moara pentru pacatul lor. -edem
inceputul unui sistem de sacriiciu animal care preigureaza un substitut #are, din mila lui Dumnezeu,
va lua locul pacatosilor. (lanul mantuirii prin <ristos este anticipat in *eneza 1:12, unde Dumnezeu
vorbeste despre samanta emeii: ?esia, ?antuitorul.
+na din marile trasaturi distinctive ale umanitatii este limba,ul, si gasim
limba, in *eneza, mai intai cand Dumnezeu creeaza universul si tot ce este in el pur
si simplu prin cuvant si apoi da nume dieritelor parti ale creatiei &ale. *asim limba,
din nou in poruncile &ale date animalelor si omului in primele doua capitole, si apoi in conruntarea &a
cu !dam si Eva in capitolul 1, cei trei c'iar avand un sc'imb de cuvinte. #'estiunea limba,ului este
una din multele probleme cu care se conrunta evolutionistii in trasarea presupusei evolutii a omului
din maimuta. #um a a,uns omul de la maraieli incoerente la vorbirea umana" ?ulte din incercarile de a
e)plica aceasta tranzitie sunt mult mai putin credibile decat e)plicatia *enezei. #u toate acestea, ele
sunt acceptate pe scara larga, pentru ca sunt oerite de oameni in 'alate albe incon,urati de ec'ipamente
de laborator, mai degraba decat de invatatorii %ibliei.
(rapastia dintre racnetele si palavrageala incoerenta a animalelor si comunicarea abstracta,
simbolica a omului nu putea i acoperita de nici un proces evolutiv, dar Dumnezeu, in simplitatea &a
maiestoasa, a inzestrat omul de la bun inceput cu darul vorbirii. !cest apt era desigur de asteptat din
partea unui Dumnezeu vorbitor care a creat omul dupa c'ipul si asemanarea &a.
in aara de a arata originile limba,ului in sine, *eneza ne spune cum a aparut diversitatea de
limbi din ,udecata lui Dumnezeu la 4urnul %abel. -edem aici de asemenea si inceputurile natiunilor si
ale guvernarii umane, ale structurilor sociale prin sisteme de legi si pedepse. in plus, gasim in *eneza
originea culturii, a unor aspecte precum urbanizarea, dezvoltarea dieritelor arte si te'nologiiB
primitive dupa standardele noastre, dar cu mult dincolo de ceea ce ar i putut realiza un animal,
indierent cat de mult timp ar i evoluat.
:eligia, sisteme organizate de preamarire si de comportament, apar pentru prima data in
*eneza. in aara de credinta intr-unul Dumnezeu adevarat, intalnim religii alse ce se dezvolta pe
masura ce omul, actionand sub impulsul singularei sale constiinte a divinitatii, invata sau incearca sa
structureze sisteme de reactii ata de Dumnezeu.
+na din cele mai importante origini este aceea a poporului ales Israel, care urmau sa ie
ve'icolul pentru revelarea lui Dumnezeu intregii lumi. (rin ei a acut El promisiunea mantuirii si a
oerit #alea mantuirii in conormitate cu legamantul pe care 5-a acut cu !vraam in *eneza 19. (rin
acest popor ales, cand va veni implinirea vremii, Dumnezeu a trimes pe +iul (au, Domnul nostru Isus
<ristos 6*alateni 4:48.
'iciua
5arga raspandire a teoriei evolutioniste este de inteles daca recunosti identitatea zeului acestei
lumi: &atana, cel mai mare dusman al lui Dumnezeu, mincinosul si inselatorul. ?inciunile lui &atana
patrund in gandirea omului, inluentand aproape toate procesele intelectuale, stiinta, ilosoia,
sociologia, psi'ologia si alte preocupari umane. &ub indrumarea lui &atana cei mai multi oameni, dupa
cum se spune in :omani 1:92, au schimbat in minciuna adevarul lui Dumnezeu.
intreaga tesatura a teoriei evolutioniste este una din cele mai soisticate minciuni din cate e)ista.
Este promovata ervent si cu credinta aproape in intreaga lume academica/ in toate privintele
importante a captivat intreaga lume. !proape toata lumea, cel putin in occident, crede in ea intr-o
orma sau alta.
*andirea intregii noastre societati este colorata de ideea ca universul a inceput in mod spontan,
ca totul a luat iinta prin mutatii si tranzitii aleatorii. (erspectiva evolutionista, dusa pana la concluzia
sa logica, percepe omul nu drept creatia unica a lui Dumnezeu descrisa in *eneza 1:97, ci mai degraba
drept o creatura care in ond nu e deloc dierita de un polip sau de un vierme. De la acest concept
4
pornesc o serie intreaga de tare sociale $ totalitarismul, genocidul, avortul, tot elul de opresiuni si
degradari umane $ pentru ca evolutia nu acorda nici un loc demnitatii omului creat dupa c'ipul si
asemanarea lui Dumnezeu.
#redinta in evolutie este una din cele mai puternice arme ale lui &atana in lupta sa indelungata
impotriva lui Dumnezeu. #'iar de la primul ,are chiar a zis Dumnezeu% 6*eneza 1:18, el l-a condus
pe om, cu subtilitate si in dierite moduri, sa puna la indoiala cuvantul lui Dumnezeu. @ tactica oarte
de succes a ost sa sugereze ca partile istorice ale %ibliei ar trebui intelese drept poezie, alegorie, sau
c'iar mit. (utem vedea cat de bine mai unctioneaza inca tactica aceasta c'iar si dupa mii de ani.
(entru a evita evidentul conlict dintre te)tul *enezei si teoriile naturaliste opuse, multi interpreti
biblici au sugerat ca primele 11 capitole ale *enezei, dar mai ales primele trei, sunt poezie mai degraba
decat istorie cronologica. !ceasta pozitie este surprinzator de raspandita printre oameni care altminteri
sunt oricand gata sa apere autoritatea scripturii. EdCard D. Eoung, o autoritate in ebraica si limbile
inrudite cu aceasta, in $ste -eneza poezie sau mit% raspunde.
(entru a scapa de airmatiile clare, actuale ale *enezei, unii evang'elici spun ca primele
capitole din *eneza sunt poezie sau mit, ceea ce vrea sa insemne ca ele nu trebuie luate drept relatari
literale si ca adoptarea unui asemenea punct de vedere inlatura toate conlictele cu stiinta moderna.
*eneza nu e poezie. in %iblie sunt relatari ale creatiei mai poetice decat *eneza, cum ar i psalmul 104
si anumite capitole din Iov, care diera mult de primele capitole din *eneza. (oezia ebraica are anumite
caracteristici si ele nu se regasesc in primele capitole din *eneza. Deci airmatia ca *eneza 1 este
poezie nu reprezinta deloc o solutie. @mul care spune: ,,#red ca *eneza se adevereste a i o relatare
istorica, dar eu nu cred aceasta relatare>, este un interpret mult mai bun al %ibliei decat cel ce spune:
,,#red ca *eneza e pround adevarata, dar e poezie.>
*eneza 1 nu este scrisa potrivit legilor poeziei ebraice/ tipurile standard, traditionale de
paralelism care apar in poezia ebraica nu sunt olosite aici. in plus, dupa cum spune Douglas FellG:
=;ici cel mai mare aport de eort e)egetic nu va gasi niciunde in ;oul 4estament nici cea mai vaga
perspectiva poetica asupra *enezei 1-11. Daca ar i ost poezie, ne-am astepta ca scriitorii ;oului
4estament sa inteleaga acest lucru si sa o trateze ca atare. Dar cand citim scriitorii ;oului 4estament
comentand asupra *enezei, e evident ca ei o considera istorie.>
<enrG ?orris, in .ungul razboi impotriva lui Dumnezeu, reia tema coroborarii *enezei de catre
scriitorii ;oului 4estament:
'$xista cel putin /01 de pasa2e in -eneza care sunt citate in mod direct sau la care se face
referire clara in )oul Testament. .a multe dintre ele se face aluzie de mai multe ori, astfel
incat sunt cel putin doua sute de citate sau referiri la -eneza in )oul Testament. $ste
semnificativ faptul ca partea din -eneza care a constituit obiectul celor mai mari atacuri de
scepticism si necredinta, primele unsprezece capitole, este partea care a avut cea mai mare
influenta asupra )oului Testament. (unt peste o suta de citate sau referiri directe la -eneza /
la // in )oul Testament. 3ai mult, la fiecare din acele unsprezece capitole se face aluzie
undeva in )oul Testament si fiecare din autorii )oului Testament se refera undeva in scrierile
sale la -eneza / la //. in cel putin sase ocazii insusi "sus 4ristos a citat din sau s-a referit la
ceva sau cineva undeva in acele unsprezece capitole, incluzand referiri specifice la fiecare din
primele sapte capitole. 3ai mult, in nici una din aceste multe situatii in care Vechiul sau )oul
Testament se refera la -eneza nu exista cel mai mic indiciu al faptului ca scriitorii priveau
evenimentele sau persona2ele ca mituri sau alegorii. Ba dimpotriva, toti vedeau -eneza ca
fiind istorica, adevarata si autoritara in mod absolut.&
&criitorii ;oului 4estament, manati tot de &antul Du' care ii indrumase pe scriitorii -ec'iului
4estament, au acceptat *eneza asa cum era ea. Domnul Isus <ristos a acceptat-o ca istorie. #ate alte
marturii ne mai trebuie"
intotdeauna au ost oameni care il repudiaza pe Dumnezeu, care resping %iblia si care nu il
cunosc si iubesc pe Domnul Isus <ristos ci preera sa iubeasca pacatul si vor sa traiasca ca si cum nu ar
e)ista nici un ,udecator moral sau vreo lege morala. E de asteptat ca asemenea oameni sa imbratiseze
e)plicatii convenabile oerite de teoria evolutionista. ?ai greu de inteles este larga acceptare a acestei
2
minciuni si de catre comunitatea crestina. 4eologi, e)egeti si comentatori ai %ibliei, in loc sa apere
e)plicatia clara a creatiei alata in primele doua capitole ale *enezei, au ost intimidati pana-ntr-atat
incat au negat sau distorsionat cuvantul limpede al lui Dumnezeu.
#omentatori bine-cunoscuti, oarte respectati in lumea crestina, scriu ca #uvantul lui
Dumnezeu cu siguranta inseamna altceva decat ceea ce spune. #rezand ca stiinta a dovedit ca creatia
nu putea i realizata in intregime in sase zile, ei au inventat niste sc'eme ingenioase care sa impuna
evolutia asupra *enezei 1. #ei mai multi propun un 'iatus intre versetele 1 si 9, un 'iatus ce a durat
miliarde de ani in timpul carora creatia perecta originara a cazut in ruina, dupa care Dumnezeu a re-
creat universul asa cum se relateaza in restul primelor doua capitole. #a o dovada a teoriei lor, ei citesc
primul verb din 1:9 ca =a devenit> in loc de =a ost>. #omentatorul #'arles :Grie respinge aceasta
opinie:
5nii vad un hiatus de o lungime nedeterminata intre versetele / si 6 si traduc 'a devenit& in
loc de 'a fost&. Desi cuvantul ebraic uneori inseamna 'a devenit&, constructia acestei
propozitii nu permite o afirmatie consecutiva descriind ceva ce a avut loc ulterior versetului /
7'si&8, ci mai degraba descrie ceva inclus in versetul / 7'ci&8. Cu alte cuvinte, creatia initiala
era lipsita de forma si goala, o situatie ce a fost in curand indreptata. $xpresia inseamna ca
la acel moment in activitatea creativa a lui Dumnezeu pamantul era inca neformat si nelocuit.
4eoreticienii 'iatusului apeleaza la Isaia 42:18 ca sa le intareasca airmatiile: =9Dumnezeu: l-a
facut 9pamantul: si l-a intarit, l-a facut nu ca sa fie pustiu, ci l-a intocmit ca sa fie locuit.& !cest citat,
spun ei, arata ca pamantul nu ar i putut i de la inceput pustiu si gol, ci a devenit asa dupa ce &atan a
ost izgonit din ceruri. @ricum, aptul ca elementele de la sarsitul versetului 1 inca nu erau organizate
nu spune nimic care ar implica ruina unui pamant care anterior usese complet. &pune doar ca asa a
inceput Dumnezeu creatia. ;u spune nimic despre caracterul lui Dumnezeu, asa cum nici creatia in
zilele urmatoare a soarelui, lunii, stelelor si a iintelor vii nu spune nimic despre el. 0aptul ca El a dat
iinta creatiei &ale zi dupa zi, si nu instantaneu, nu contrazice in nici un el ideea ca Dumnezeu este un
Dumnezeu al perectiunii, al intregirii. !devaratul motiv al teoriei 'iatusului este desigur aptul ca
sustinatorii sai =stiu> ca evolutia a avut loc si prin urmare trebuie sa orteze &criptura sa spuna ca a ost
destul timp pentru ea. #reatia materiei este prima dintr-o serie de acte creative care s-au desasurat in
sase zile cand Dumnezeu a dezvoltat creatia &a si a pus-o in unctiune. E nevoie de o gramada de eort
si de imaginatie pentru a gasi alte intelesuri in relatarea creatiei.
E)odul 90:10-11 recunoaste cele sase zile ale creatiei si le ia de model pentru a patra porunca:
Dar ziua a saptea este ziua de odihna inchinata Domnului, Dumnezeului tau# sa nu faci nici o lucrare
in ea, nici tu, nici fiul tau, nici fiica ta, nici robul tau, nici roaba ta, nici vita ta, nici strainul care este
in casa ta. Caci in sase zile a facut Domnul cerurile, pamantul si marea, si tot ce este in ele, iar in ziua
a saptea (-a odihnit# de aceea a binecuvantat Domnul ziua de odihna si a sfintit-o.
!ceste doua versete ar trebui sa puna capat tuturor speculatiilor in aceasta privinta, dar nu o ac.
Interpreti deinitiv daruiti teoriei 'iatusului continua prin a cita Ezec'iel 98:11-18:
=H&atanaI (tateai in $den, gradina lui Dumnezeu !i fost fara prihana in caile tale, din ziua,
cand ai fost facut, pana in ziua cand s-a gasit nelegiuirea in tine. ;rin marimea negotului tau
te-ai umplut de silnicie, si ai pacatuit de aceea te-am aruncat de pe muntele lui Dumnezeu, si
te nimicesc, heruvim ocrotitor, din mi2locul pietrelor scanteietoare. ti s-a ingamfat inima din
pricina frumusetii tale, ti-ai stricat intelepciunea cu stralucirea ta. De aceea, te arunc la
pamant de aceea, scot din mi2locul tau un foc, care te mistuie, si te prefac in cenusa pe
pamant, inaintea tuturor celor ce te privesc.>
si Isaia 14:19-17:
'Cum ai cazut din cer, .uceafar stralucitor, fiu al zorilor< Cum ai fost doborat la pamant, tu,
biruitorul neamurilor< Tu ziceai in inima ta# =3a voi sui in cer, imi voi ridica scaunul de
domnie mai pe sus de stelele lui Dumnezeu voi sedea pe muntele adunarii dumnezeilor, la
capatul miaza-noaptei ma voi sui pe varful norilor, voi fi ca Cel ;rea inalt.& Dar ai fost
aruncat in locuinta mortilor, in adancimile mormantului< Cei ce te vad se uita tinta mirati la
tine, te privesc cu luare aminte si zic# =!cesta este omul care facea sa se cutremure pamantul,
6
%iata ratiune a
omului, cand se
increde in sine, de
apt inlocuieste cele
mai inalte concepte
divine cu cele mai
ciudate absurditati.
Ioan #'risostom
...sa cercetati
du'urile, daca sunt
dela Dumnezeu...
1 Ioan
si zguduia imparatiile, care prefacea lumea in pustie, nimicea cetatile si nu dadea drumul
prinsilor sai de razboi%&
!ceste pasa,e sunt luate in considerate de teoreticienii 'iatusului pentru a arata ca &atana a ost
aruncat pe pamantul care pe atunci era perect, pe care apoi a inceput sa il corupa pana cand Dumnezeu
a ost nevoit sa il distruga si sa il re-ormeze. #ei care citesc in aceste versete o lume anterioara $ o
lume creata in *eneza 1:1 si distrusa inainte de *eneza 1:9 $ trebuie sa postuleze e)istenta unei intregi
istorii in acest 'iatus, intregi civilizatii si sisteme politice, dupa cum sugereaza cuvintele natiuni,
regate, cetati si prinsi din versetele 19, 16 si 17. Dar literatura 'iatusului nu mentioneaza mai deloc
aceste implicatii, nu mentioneaza deloc acel 'ar pe care Dumnezeul nostru milostiv il va oeri mai
tarziu celei de-a doua creatii a &a. &a ie 'arul o contributie recenta" @are si 'arul divin sa i evoluat"
Desi e)ista speculatii libere cum ca presupusul 'iatus ar i e)istat, nu e)ista nici o speculatie
privind motivul pentru care Dumnezeu nu a permis ca drama mantuirii prin Isus
<ristos sa se desasoare in acea creatie originara, ci a preerat sa astepte ca &atana sa
corupa o a doua creatie, pe care sa o mantuiasca <ristos. Era a doua creatie (lanul %,
sau c'iar (lanul # sau D" De ce sa limitam evenimentele din timpul 'iatusului la un
singur univers esuat" (oate ca Dumnezeu a tot creat si a tot distrus, a creat si a distrus,
pana a nimerit orma potrivita. in ond, daca avem libertatea sa inventam miliarde de
ani intre primele doua versete, cine mai stie unde trebuie sa ne oprim"
?ai la obiect, trebuie sa ne amintim ca &atana usese un inger, o iinta creata, si astel inclusa
in e)presia =oarte bune> pe care Dumnezeu o pronunta in legatura cu intreaga &a creatie in *eneza
1:11: Dumnezeu (-a uitat la tot ce facuse si iata ca erau foarte bune. Ezec'iel 98:12 il descrie pe
&atan drept ara pri'ana in caile sale din ziua cand a ost acut. 0iind ara pri'ana si parte a creatiei
oarte bune a lui Dumnezeu, el nu ar i cazut decat dupa ziua a sasea. !sadar cum ar i putut el sa duca
universul la ruina inainte de *eneza 1:9"
!stel de interpretari precum teoria 'iatusului, putin spus problematice, in mod clar violeaza
principiul 'ermeneutic de a nu olosi pasa,e neclare si indoielnice din scriptura pentru a le e)plica pe
cele clare. 4eologul :obert <ommel scrie in =aspunzand criticilor crestinismului istoric:
=(utem i convinsi ca Dumnezeu nu a revelat o doctrina importanta intr-un singur pasa,
ambiguu. 4oate doctrinele esentiale sunt e)plicate clar si pe larg $ ie in conte)tul lor imediat,
ie altundeva in %iblie. J E)ista doua =reguli> esentiale pentru a aplica acest principiu: 18
#onte)tul celor doua pasa,e trebuie sa ie acelasi/ si 98 (asa,ul clar trebuie olosit pentru a ne
indruma in interpretarea unui pasa, mai putin clar, si nu inversKJ ! permite lucrurilor implicite
sa le e)plice pe cele e)plicite $ posibilului sa e)plice ceea ce este cert $ nu este un principiu
interpretativ sanatos. &criptura intr-adevar interpreteaza &criptura, atata timp cat ceea ce este
clar e)plica ce este ambiguu, si nu invers.>
?ai mult, asemenea aplicatii conduc la concluzii din ce in ce mai naroade, precum airmatia aproape
blasemiatoare a unor teologi cum ca Dumnezeu insusi evolueaza. 0ie ca 'arul lui Dumnezeu sa ii
indrume in cele din urma spre ?alea'i 1:6: $u sunt Domnul, $u nu 3a schimb.
(rea multi conducatori crestini, mai ales invatatori, care cred ca oamenii de stiinta au dovedit ca
pamantul este vec'i de miliarde de ani, considera ca trebuie sa se intoarca la *eneza si sa o indrepte.
0acand acest lucru ei au permis ca autoritatea %ibliei sa ie subminata, astel slabind sau c'iar
distrugand credinta milioanelor care au cautat la ei indrumare. 4eoria 'iatusului este pur si simplu un
mecanism inventat pentru a ace loc unor airmatii subrede ale evolutionismului. in toate generatiile
dinainte de DarCin, a ost vreun proet sau apostol manat de Du'ul &ant, vreun
parinte al bisericii, vreun invatat pios al %ibliei, care sa i sugerat ceva cat de cat
asemanator cu inserarea gratuita a unei intregi istorii a unei creatii si ani'ilari intre
primele doua versete ale *enezei 1" @are e posibil ca Du'ul &ant sa i invatat ceva
de la oamenii de stiinta evolutionisti iar acum sa le impartaseasca aceasta noua inormatie invatatilor
%ibliei"
!lti comentatori 6sau uneori aceiasi8, in ceea ce se numeste teoria zilei-ere, avanseaza ipoteza
potrivit careia iecare din cele sase zile ale creatiei trebuie sa i durat milioane de ani, in timpul carora a
7
Dumnezeu sa ie
gasit adevarat si toti
oamenii sa ie gasiti
mincinosi.
:omani 1:4
avut loc o evolutie. :Grie respinge aceasta teorie: =@ seara si o dimineata nu pot i interpretate ca
insemnand o era, ci doar o zi/ peste tot in (entateu' cuvantul zi cand este olosit 6ca aici8 impreuna cu
un atribut numeric care inseamna o zi solara 6acum cuantiicata ca 94 de ore8.> in orice caz, aceasta
teorie a ost in general abandonata de invatatii biblici seriosi.

Aparad Cuvatul
!tacurile la adresa #uvantului lui Dumnezeu nu sunt o noutate, dupa cum am vazut in *eneza
1:1. De-a lungul intregii ere a bisericii slu,itorii credinciosi ai lui Dumnezeu au ost nevoiti sa apere
%iblia de distorsiuni. Irenaeu, unul din primii parinti ai bisericii, in viguroasa sa aparare a integritatii
&cripturii a scris 6raspunzand unei alte aberatii8:
'$i isi aduna parerile din alte surse decat (criptura. +acand acest lucru, insa, ei nu tin
socoteala de ordinea si legaturile dintre (cripturi, si astfel dezmembreaza si distrug adevarul.
Transferand pasa2e, remodeland si transformand un lucru in cu totul altceva ei reusesc sa-i
insele pe multi cu talentul lor pacatos de a adapta oracolele lui Dumnezeu parerilor lor.&
0ara indoiala Dean #alvin ar scrie cu la el de multa indignare despre rastalmacirea scripturii din
ziua de azi ca si despre ereziile secolului al L-I-lea:
'$ o indrazneala sora cu sacrilegiul sa folosim (cripturile dupa bunul plac si sa ne 2ucam cu
ele ca si cu o minge de tenis. ;rima obligatie a unui interpret este sa il lase pe autorul lui sa
spuna ce are de spus, si nu sa ii atribuie ceea ce credem noi ca ar trebui sa spuna. intr-
adevar, Cuvantul lui Dumnezeu ar trebui sa fie respectat indea2uns incat sa nu fie sfasiat de
noi prin diferite interpretari nici cat negru sub unghie. &
Iar ?artin 5ut'er:
'(ensul literal al (cripturii in sine este intreaga esenta a credintei si a teologiei crestine.
Cel mai bun invatator este cel care nu aduce propriul sau sens in (criptura ci isi extrage
sensul din (criptura. +iecare cuvant ar trebui inteles in sensul lui obisnuit, de fiecare zi, iar
acest obicei nu trebuie abandonat decat daca ne obliga credinta.&
&ensurile obisnuite sunt recvent abandonate de cei care isi pun credinta in evolutieK
(rin 'ar divin %iblia are, c'iar si in timpurile noastre apostate, cativa aparatori care sunt dispusi
sa se opuna valului puternic al evolutionismului. 0rancis &c'aeer, pe care l-am citat mai devreme,
este unul dintre ei:
',amenii poate nu ard Biblia in zilele noastre. Dar oamenii o distrug prin exegeza# o
distrug prin felul in care o abordeaza. $i o distrug prin faptul ca nu o citesc asa cum e scrisa
in forma normala, literara, ca ignora exegeza istorico-gramaticala, ca schimba chiar
perspectiva Bibliei asupra sa insasi ca revelatie in timp si spatiu, in istorie.&
De ce distorsioneaza crestinii &criptura pentru a ace loc evolutiei, care il
neaga pe Dumnezeu" +nii accepta teoriile actuale intr-o orma sau alta pur si simplu
de teama de a nu i considerati ignoranti. !ltii o ac pentru a se integra in cercurile
academice. +n sistem educativ care e din ce in ce mai mult condus de dumnezeul
acestei lumi este in aceeasi masura intolerant ata de orice viziune asupra lumii cu
e)ceptia celei naturaliste. +n alt motiv este aptul ca ei sunt inselati de aparente, privind asemanari
supericiale intre specii drept semne ale stramosilor comuni, iar pe de alta parte ignorand interpretari
alternative ale caracteristicilor genealogice. si astel, iind intimidati de comunitatea academica,
conuzati de credinte care au devenit traditionale prin reiterare constanta si inselati de aparente, ei se
supun si accepta minciuna evolutiei.
O cre!i sau u
!m vazut ca iecare element semniicativ din e)istenta omului isi are radacinile in
evenimentele relatate in *eneza si ca proetii, apostolii si Isus <ristos au acceptat relatarea creatiei ca
istorie. !m vazut de asemenea ca acceptarea evolutionismului este ondata mai putin pe zel pentru
8
Este oare ceva
prea greu pentru
Domnul"
*eneza 18:14
#uvantul lui Dumnezeu si mai mult pe dorinta de a i acceptat de oameni. #eea ce ne readuce la
alegerea pe care o cantarim aici: credem relatarea creatiei din geneza sau nu"
(oate considerati ca puteti crede toata %iblia cu e)ceptia primelor doua capitole, relatarea
creatiei. #redeti restul %ibliei, incepand cu capitolul trei: considerati ca puteti crede ce spune %iblia
despre originea pacatului. Dar nu puteti i oarte siguri despre asta pentru ca nu credeti cu adevarat ca
au e)istat un !dam real si o Eva reala, de vreme ce ei isi ac aparitia in relatarea creatiei, pe care nu o
credeti. !cum vi se va parea greu sa credeti 1 #orinteni 12:99, care spune: =dupa cum toti mor in
!dam, tot asa, toti vor invia in 4ristos.& Daca nu puteti crede asta, atunci sunteti intr-o dilema mult
mai mare decat ati crezut, pentru ca =daca n-a inviat 4ristos, credinta voastra este zadarnica, voi
sunteti inca in pacatele voastre&
61 #orinteni 12:178.
Daca reusiti cumva sa va convingeti ca puteti crede in invierea lui <ristos ara a crede partea
despre !dam, atunci poate va veti alatura noua in *eneza 6, unde alam despre (otop. &au daca si
acesta este prea greu de crezut, poate veti incepe sa credeti odata cu capitolul 11, care ne vorbeste
despre 4urnul %abel, sau in capitolul 19, unde ne este prezentat !vraam. +nde veti incepe sa credeti, si
cum veti sti daca e locul corect pentru a incepe"
si cum ramane cu inalul" #redeti proetiile biblice despre sarsitul lumii" 5umea se sarseste,
potrivit lui 9 (etru 1:10, cand Domnul de-creeaza universul. El spune: = . . .cerurile vor trece cu
trosnet, trupurile ceresti se vor topi de mare caldura, si pamantul, cu tot ce este pe el, va arde.& !sta
credeti"
#itim la !pocalipsa ca Dumnezeu va crea un nou rai si un nou pamant. #redeti ca poate sa aca
acest lucru" De cat timp va avea nevoie pentru a o ace" ii vor trebui alte miliarde de ani de procese
evolutive pentru a pune in miscare noul rai si noul pamant, sau credeti ca Dumnezeu o poate ace pur si
simplu prin iat, poruncindu-le sa e)iste" Daca credeti ca Dumnezeu poate, asa cum ne spune %iblia, sa
dizolve intregul univers intr-o clipa, atunci de ce vi se pare greu sa credeti *eneza"
Daca nu o credeti, atunci de ce tineti sa va numiti crestini" Daca respingeti multe din
partile cele mai importante din %iblie, atunci care este undatia pentru credinta voastra
in <ristos"
E toata (stiita) cu adevarat stiita"
E clar ca implicatiile respingerii relatarii din *eneza sunt prounde. -estea cea buna e ca nu e
nevoie sa respingem creatia in sase zile pe baze stiintiice. #restinii au cedat teritoriu teoriei
evolutioniste ara nici o ,ustiicare de prea mult timp, si e timpul sa inceteze. !bandonarea adevarului
literal al cuvantului lui Dumnezeu in avoarea ?arelui Dumnezeu stiinta este cu atat mai lamentabila
cu cat evolutia nu este tocmai stiintiica. stiinta nu dovedeste nimic care sa contrazica creatia in sase
zile. in plus, avem motive sa im pround suspiciosi ata de orice concluzie umana care contrazice
cuvantul clar al lui Dumnezeu. Dupa cum a scris #.&. 5eCis in Dumnezeu in boxa acuzatilor:
'Daca sistemul solar ar fi luat fiinta printr-o coliziune accidentala, atunci aparitia vietii
organice pe aceasta planeta a fost tot un accident si intreaga evolutie a omului a fost tot un
accident. Daca asa stau lucrurile, atunci toate gandurile noastre actuale sunt accidente,
produsul secundar al miscarii atomilor. !celasi lucru e valabil si in cazul gandurilor
materialistilor si astronomilor ca si in cazul tuturor celorlalti oameni. Dar daca gandurile lor
sunt simple accidente, de ce trebuie sa le credem% )u vad cum ar putea un accident sa imi dea
relatarea corecta a celorlalte accidente.&
si in 3iracole:
'+iecare gand in sine este lipsit de valoare daca este rezultatul unor cauze irationale. $vident,
asadar, intregul proces al gandirii umane, ceea ce numim noi ratiune, este la fel de lipsit de
valoare daca este rezultatul unor cauze irationale. De aceea orice teorie referitoare la univers
care sugereaza ca mintea umana este rezultatul unor cauze irationale este inadmisibila,
A
intrucat ar fi o dovada a faptului ca nu exista nici un fel de dovezi, ceea ce este absurd. Dar
evolutia, care este de obicei crezuta, e tocmai o asemenea teorie.&
Evident ca orice urmarire rationala a originilor omului si universului trebuie intreprinsa sub
indrumarea singurului ?artor ocular #are era acolo. Desi studiul acesta se limiteaza la viziunea acelui
?artor asupra problemei creatiei, e)ista multe carti olositoare care prezinta perspectiva stiintiica
asupra creationismului si care sunt recomandate oricarei persoane care este serios interesata de acest
subiect. #ateva carti deosebit de bune sunt enumerate la sarsitul acestui studiu, printre care
!lternativa stiintifica la teoria evolutionista neo-dar>inista a lui !. E. Milder-&mit'. 4oate acestea
demasca absurditatea teoriei evolutioniste. +n citat din Milder - &mit' ne-ar putea desc'ide apetitul:
'! existat un aspect important legat de realitate despre care nici Dar>in si de fapt nimeni
altcineva din vremea lui nu a stiut nimic. 3a refer la moderna stiinta a teoriei informatiei, caci
daca un tip primar de amoeba urmeaza sa se dezvolte pana la o primata, acea celula primata
va trebui sa adune tot felul de informatii noi despre felul cum sa faca rinichi, ficati, inimi
alcatuite din patru incaperi, creiere si cerebeluri. . . . (inteza unor sisteme entropice atat de
reduse cum ar fi de exemplu creierul unei primate necesita tot felul de informatii concrete,
reale, pe care nici materia din care era alcatuita amoeba primara, nici celula intacta a
amoebei, nu le contineau. in mod similar, materia anorganica va trebui sa asambleze numere
imense de biti de informatie holistica inainte sa poata sintetiza o amoeba. . . . ;resupunand ca
forma primara de viata era un fel de amoeba, de unde a obtinut numarul aproape infinit de biti
de informatie care trebuia sa fie stocata in sistemul ei !D) de stocare si redare% ;entru a
transforma o celula de tipul amoeba intr-un mamifer, o primata, o caracatita sau o albina, noi
biti de informatie holistica sunt necesari. )ici celula primara de tip amoeba nici materia
anorganica din care este construita nu contine informatie holistica atat de specializata precum
aceea care este necesara pentru a transforma presupusa amoeba intr-o maimuta antropoida,
de exemplu. $ste acceptabil sa presupunem ca asemenea cantitati incredibile de informatii au
aparut spontan, din vant sau din pamant, din pura intamplare%&
0ara a zabovi prea mult asupra stiintei, ar trebui sa observam ca reactiile evolutioniste la o
gandire atat de solida nu pot i considerate decat inepte. De e)emplu, *eorge Mald scrie: =4rebuie
doar sa asteptam si timpul insusi va ace miracole. Daca are la dispozitie intervalul de timp necesar,
imposibilul devine posibil, posibilul probabil, iar probabilul c'iar devine certitudine.> ;e-am astepta la
ceva mai putin naiv din partea unui laureat al (remiului ;obel. Mald, bioc'imist, ar trebui sa stie mai
bine decat ma,oritatea oamenilor ca nimic nu apare din nimic, indierent cat de mult timp ar trece.
&ingurul lucru pe care il pot ace perioadele lungi de timp este sa permita sc'imbari treptate, dar
sc'imbarile nu pot avea loc in ceva ce nu e)ista. Daca ar i ca un lucru sa ia cumva iinta in mod
spontan, tipurile de sc'imbari care ar putea avea loc in acel lucru trebuie sa ie determinate de actori
alati la dispozitia acelui organism. E un lucru bine cunoscut ca nici un organism nu poate i mai mult
decat ceea ce este speciicat in codul sau genetic/ genele sale nu contin nici o inormatie care l-ar putea
transorma in vreun alt el de organism. ;u asta alam in *eneza 1:11, 91, 94 si 92, unde citim ca
iintele vii se reproduc dupa soiul lor"
#laul ascus
!tunci de ce continua atatia oameni de stiinta sa accepte evolutia" in analiza inala, raspunsul
este ca ei o ac pentru a-5 evita pe Dumnezeu, pentru a scapa de cuvantul 5ui, de legea 5ui, de
standardele 5ui, de voia 5ui, de ,udecata 5ui asupra vietilor lor. Ei incearca sa discrediteze cuvantul lui
Dumnezeu intrucat ei iubesc intunericul pentru ca aptele lor sunt rele 6Ioan 1:1A8.
:omani 1, incepand cu versetul 18, arata consecintele respingerii voite a cuvantului lui
Dumnezeu: 3ania lui Dumnezeu se descopere din cer impotriva oricarei necinstiri a lui Dumnezeu si
impotriva oricarei nelegiuiri a oamenilor, cari inabuse adevarul in nelegiuirea lor. -edem in intreaga
scriptura ca Dumnezeu arata zel pentru adevar/ in Evang'elia dupa Ioan, ca sa dam numai un e)emplu,
adevarul e mentionat de mai mult de douazeci de ori. Domnul Isus <ristos, in Ioan 14:6, a spus ca El
10
0rica Domnului
este inceputul
intelepciunii...
(salmii 111:10
Este spre binele meu
ca m3ai smerit, ca sa
invat oranduirile 4ale.
(salmii 11A:71
insusi este adevarul si rugandu-se 4atalui 6versetul 178 a spus: Cuvantul Tau este adevarul. ;oi
inabusim acest adevar pe propria raspundere.
intorcandu-ne la :omani 1, versetul 1A spune: =ce se poate cunoaste despre Dumnezeu, le este
descoperit in ei, caci le-a fost aratat de Dumnezeu.& El a acut acest lucru dandu-le ratiune, capacitatea
de a pune lucrurile cap la cap pentru a a,unge la concluzia corecta. :atiunea il conduce pe om inapoi la
Dumnezeu, in aara cazului in care el reuza sa ie condus de ea.
#reatia nu e destinata pentru a ne trimite inapoi la o picatura vascoasa unicelulara dintr-o supa
primordiala, ci pentru a ne trimita inapoi la Dumnezeu, ca sa ne arate ceva despre mintea lui
Dumnezeu, nu despre vreun proces evolutionist imaginar manat de intamplare. @rice asemenea
viziune, c'iar creationismul progresiv sau evolutionismul teist, da o lovitura intentiei lui Dumnezeu de
a-si maniesta marea &a putere in creatie. !ceasta intentie este aratata in :omani 1:90, care spune:
=in adevar, insusirile nevazute ale .ui, puterea .ui vesnica si dumnezeirea .ui, se vad lamurit,
de la facerea lumii, cand te uiti cu bagare de seama la ele in lucrurile facute de $l. !sa ca nu
se pot dezvinovati.&
!m vazut ca ratiunea noastra daruita de Dumnezeu ne conduce la Dumnezeu. Dar citim in
versetul urmator: =macar ca au cunoscut pe Dumnezeu, nu .-au proslavit ca Dumnezeu, nici nu "-au
multamit ci s-au dedat la gandiri desarte, si inima lor fara pricepere s-a intunecat.& #ei care dau in
sc'imb cuvantul lui Dumnezeu pentru speculatii gratuite se alesc ca sunt intelepti/
obtin doctorate si scriu carti, dar Dumnezeu spune ca sunt nebuni 6versetul 998. in
nebunia lor ei =au schimbat slava Dumnezeului nemuritor intr-o icoana care seamana
cu omul muritor, pasari, dobitoace cu patru picioare si taratoare& 6versetul 918.
Evolutionistii cred literalmente ca aptura este creatorul: credinta ca aceste creaturi produc versiuni din
ce in ce mai imbunatatite, mai evoluate ale lor insesi care in cele din urma vor deveni creaturi dierite,
mai bune, e acelasi lucru cu a recunoaste pasarile si animalele drept creatori, asa cum am vazut in
versetul 91.
in masura in care ei promoveaza aceste lucruri ei isi sacriica propria integritate in slu,ba
acestor credinte, adeseori sarsind in abandonarea clara a perspectivei stiintiice. 0iti convinsi: evolutia
este o religie, cu un sistem de credinte sustinute cu aceeasi tenacitate ca oricare alta religie. intr-o
respingere uluitoare a ratiunii, a logicii, a orice s-ar asemana cu o perspectiva stiintiica, un om de
stiinta evolutionist a scris: =+niversul asa cum il cunoastem noi este pur si simplu unul din acele
lucruri care se intampla din cand in cand.>
*eorge Mald, care a ost citat mai inainte, este prototipul comunitatilor stiintiice in
devotamentul lui neclintit ata de evolutie. El a scris intr-un articol in ?urnalul stiintific american:
=&ingura alternativa Hla generarea spontanaI este sa credem intr-un singur act primar de creatie
supranaturala. ;u e)ista o a treia varianta....4rebuie doar sa contemplam magnitudinea acestei sarcini
ca sa ne dam seama ca generarea spontana a unui organism viu e imposibila.> !poi, ara sa dea vreun
motiv, vreo ,ustiicare stiintiica, acest bioc'imist conclude: =#u toate acestea, iata ca e)istam ca
rezultat, cred eu, al generarii spontane.> !ceasta este cea mai evidenta airmatie a
unei increderi oarbe, 'otarate/ e o convingere religioasa bazata pe credinta in
materialism ce deside orice ,udecata stiintiica si orice obiectivism.
#are este rezultatul acestei respingeri incapatanate a lui Dumnezeu in
poida atator dovezi" Dumnezeu in cele din urma ii lasa 6:omani 1:948. Iar ei doresc ca El sa-i lase.
!cesta este adevaratul motiv pentru teoria evolutionista. Ea le oera oamenilor o modalitate de a-5 uita
pe Dumnezeu asa incat sa nu mai simta mustrarile de constiinta pe care gratia divina ni le trimite
pentru a ne corecta. E parte din lungul razboi al lui &atana impotriva lui Dumnezeu, planul lui care le
este ascuns celor mai multe comunitati stiintiice, si a contaminat o mare parte, daca nu cea mai mare
parte, din comunitatea crestina. Daca nu ne indreptam cursul, generatiile viitoare se vor indeparta c'iar
mai mult de la credinta care a ost data sintilor odata pentru totdeauna. 6Iuda 1:18.
11
Coclu!ii
&patiul limitat ne impiedica sa citam pe larg toate acele reeriri clare din %iblie, de necontestat
la creatie, dar daca le cautati in lecturile voastre zilnice din &cripturi veti gasi din ce in ce mai multe.
5uate impreuna, ele tes o panza atat de rezistenta incat aparatorii teologici ai evolutiei trebuie sa
recurga la cele mai ingenioase eorturi pentru a o strapunge cu teorii inventate pentru a satisace asa-
numita stiinta. ?etodele stiintiice se sc'imba, ducand la sc'imbari si c'iar rasturnari ale concluziilor.
4eoriile vin si trec, dar Cuvantul Domnului ramane in veac 61 (etru 1:928. &a renuntam la credinta
noastra in #uvantul lui Dumnezeu in sc'imbul unui lucru atat de eemer cum este o teorie stiintiica
este mai rau decat un targ neavanta,os: inseamna a parasi acea incredere a voastra pe care o asteapta o
mare rasplatire 6Evrei 10:128.
E trist ca omul reuza sa il vada pe Dumnezeu in creatie, reuza sa il auda pe Dumnezeu in
constiinta, reuza sa il cunoasca pe Dumnezeu care sopteste, striga, arde, tan,este sa ie cunoscut.
5ucrul cel mai trist este ca multi dintre oamenii lui Dumnezeu nu numai ca isi permit sa puna la
indoiala revelarea lui Dumnezeu de catre &ine insusi, dar ii trag si pe altii dupa ei. invatatura
evolutionista, departe de a i un simplu nonsens inoensiv, este o e)presie a respingerii lui Dumnezeu
de catre om. @rice atitudine care nu este un devotament complet ata de *eneza 1 si 9 pune sub semnul
intrebarii intreaga &criptura. ?iza este integritatea cuvantului lui Dumnezeu. 0ie a spus acele lucruri,
ie nu le-a spus. 0ie le crezi, ie nu le crezi.
NNNNNNNNN
*ecturi reco+adate%
Creationismul stiintific H(cientific CreationismIB <enrG ?orris
;otopul -enezei HThe -enesis +loodI B <enrG ?orris si Do'n M'itcomb
Cartea raspunsurilor HThe !ns>ers Boo@I A Fen <am
Cutia neagra a lui Dar>in 9Dar>inBs Blac@ BoxI B ?ic'ael %e'e
DarCin la ,udecata HDarCin on 4rialI B ('ilip Do'nson
19
&tudioul !lfa ,mega Tv - departa+et creatiois+
Casete video dispoibile di seria%
CREA,IONIS'%

-. #roble+atica ori&iilor 660 min8 $ urnizeaza probe coplesitoare in avoarea creationismului.
.. 'iuile creatiei lui Du+e!eu 61)22min8 $ o serie ascinanta despre ceea ce a creat Dumnezeu
- (amantul sanctuarul vietii
- imparatia animalelor
- @mul, coroana creatiei
/. 0acerea lu+ii 62)92 min 8 $ perspectiva stiintiica asupra cretiei
- @riginea universului
- @riginea vietii
- @riginea speciilor
- @riginea omului
- @riginea osilelor

1. Calatorie spre +ar&iea creatiei 649O47 min8
- &istemul nostru solar
- #alea 5actee
2.'utele St. 3eles 660 min8 $ dr. &teven !ustin descrie eectele geologice ale eruptiei vulcanului &t.<elens

4. Ori&iea Raselor 610 min8 $ documentar #reation :esearc' - !ustralia
5. Adevaratele radacii ale o+ului 612 min8- documentar #reation :esearc'-!ustralia
6. Evolutiois+ul7 cacial+aua secolului 642 min8 $ 6din seria Invazia pagana8
8. Atelierul lui Ne9to 68)98 min8 $ seria 4elescoala $ programe stiintiice de baza, prezentate intr-un mod atractiv
- 0acerea lumii
- *ermenii
- Docul numelui
- in timp ce pamantul se roteste
- &aari de gandaci
- &arbatorirea
- Decodorii !D;
- &olutia poluarii
-:. Cospiratia evolutiois+ului 620 min8 $ un documentar Deremia' 0ilm
--. Rocile pa+atului 6 1ep. ) 42 min.8 $ &eria 0ortele naturii
- +zine naturale
- :ocile pamantului
- @crotitorii pamantului
-.. Dia+ica pa+atului 61 ep. ) 10 min8 $ seria DiscoverG
-/. ;erdictul stiitei%CREAtIE< 612 ) 10 min8 $ cu Emil &ilvestru, Do'n ?acPaG, :omulus #ampan si #iprian %urg'elea
$ productie !la @mega 4v, 4imisoara.

-1. Corabia lui Noe = #otopul $ee!ei 629 minute8 - o evaluare intelectuala a povestirii din *eneza, apreciata de
creationisti.
-2. Aveturierii creatiei 6documentar dramatizat8
- sase zile marunte -o aventura mareata 6partea 1- 1A min8
11
- ?isterul Durasicului 6partea 9- 42 min8
:esursele video disponibile la cerere in ormat: video -<&, &-<&,
D-#!?, miniD-, divL, D-D, %E4!.
Email: aotv Qmail.dnttm.ro
4el: O6408 926 984 A11 4el.a): O6408 926 984 A19
;erdictul stiitei% CREATIE!
Serie de pro&ra+e de televi!iue despre stiita si proble+e le&ate de civili!atie di perspectiva
biblica
#u:
Emil &ilvestru, Do'n ?acPaG, :omulus #ampan, #iprian %urg'elea - productie !la @mega 4v, 4imisoara -

Dintre subiectele abordate:
- @riginea omului
- Despre (otop
- !rca lui ;oe
- (otopul - un enomen local sau global
- @R;-uri
- %iblia si stiinta. Este %iblia stiintiica
- @rigini $ logica 'azardului
Durata: 10 min..program, 12 programe disponibile,
(rograme disponibile in ormat: D-#!?, miniD-, D-D, %E4!.
14