1

AGASTYAR
Agastyar, patronul sfant din Tamil Nadu, sudul Indiei, a devenit o
figura de mitologie. El este inconjurat de diferite legende din toate
timpurile. Referinte despre el se gasesc atat in literatura tamililor
dravidieni cat si in cultura rigvedica din nordul Indiei. In Rig Veda este
prezentat ca unul dintre cei mari 7 risi ai perioade vedice. !ulte imnuri
vedice sunt atri"uite lui.
#oform legendelor vedice, !itra, dumnezeul iu"irii si al armoniei, si
Varuna, domnul marilor, au avut o intrecere pentru a castiga iu"irea
frumoasei $rvasi. Ei nu au putut face mai mult decat sa depoziteze
samanta lor fertila% !itra intr&un vas si Varuna in apa. Agastyar s&a
nascut in vas si Vasista, unul dintre cei 7 reputati risi, in apa. '
interpretare corecta a acestor legende inca se mai asteapta. (unt foarte
multe indicatii ca Agastyar a e)istat ca o persoana reala, istorica.
Traditia Tamil spune ca in timpul mariajului dintre (iva si *arvati,
multimea prezenta de zei si zeite a fost atat de mare incat ecili"rul
planetei a avut de suferit. *entru a reecili"ra "alanta, +omnul (iva i&a
cerut lui Agastyar sa plece din muntele ,ailas catre sudul Indiei. +in
punct de vedere geografic, plecarea lui Agastyar din sudul Indiei se
divide in - etape distincte. In prima etapa il gasim pe Agastyar in
Agastyasrama, la cateva mile nord de Nasi., veciul *ancavati, la limita
nordica a padurii +anda.aranya. !ariajul sau cu /opamudrai, fiica regelui
Vidar"a, precum si intrevederea cu Rama, a avut loc aici. Agastyar este
unul dintre cei mai faimosi oameni sfinti din sudul Indiei. El este
considerat un mare intelept si yogin ascetic precum si cel mai veci
invatator al vremurilor straveci. +esi era mic de statura el a fost un
luptator si un faimos vanator si arcas care a triumfat asupra dusmanilor
"ar"ari.
A doua perioada a pelerinajului catre sud al lui Agastyar incepe cu
sederea sa la !ala.uta, trei mile est de 0adami 1veciul 0adapipura2, in
districtul ,aladgi.
In timpul celei de a treia perioade sunt mentionate multe istorisiri
legate de prezenta lui in zona muntilor *otigai. In timpul sederi sale in
centrul zonei Tamil Nadu, el a infiintat academia Tamil sau (angam si a
2
scris multe lucrari despre gramatica, medicina, farmacie, alcimie,
"otanica, yoga, filosofie, religie, misticism, e)orcism si ciar magie.
#onform traditiei, in alte doua stagi el a traversat marea catre
insulele indoneziene. (e spune ca el ar fi locuit o perioada mai mare de
timp in !alayezia. In a cincea perioada el a ajuns in Tailanda si
#am"ogia. Aici el a tre"uit sa se casatoreasca cu o frumoasa localnica,
3asomati. #opilul lor 3asovarma a fost un renumit rege.
(e spune ca Agastyar a avut 45 discipoli, pe care i&a invatat diferite
arte si stiinte, si care au fost indrumati de el sa instruiasca oamenii. Alti
proeminenti discipoli sunt Tiruvalluvar si 0a"aji Nagaraj, sustinatorul
,riya 3oga in epoca moderna. Influenta acestora in lumea din zilele
noastre este deose"ita. Agastyar este un mare intelept care a condus la
o fuziune intre cultura arienilor nordici cu cea a dravidienilor din sud.
Asramul sau din Agastyasrama a constituit un punct care a permis
atingerea armoniei, dand posi"ilitatea fiecarui vizitator de a se incina
A"solutului, fiecare in felul sau. Acolo au fost temple separate, dedicate
diferitelor zeitati. !esajul de nemurire precum si tenologia spirituala a
,riyei 3oga, care a fost transmisa lui 0a"aji pot constitui lucruri
esentiale in epoca moderna pentru o integrare culturala de care este
mare nevoie intr&o lume in care telecomunicatiile si tenologia
computerelor formeaza un interdependent 6oras mondial7.
3
BOGANATHAR
Boganathar - Jnana Gurul lui Babaji,a atins statutul de nemuritor prin
soruba samadhi la arsta de !"# ani si apoi a $a%ut din &hina un %entru al
inataturilor sale
0oganatar sau 0ogar este 8nana 9urul lui 0a"aji. 9urul sau a fost
,alangi Natar, care s&a nascut in ,asi 10enares2, India. El a atins
statutul de nemuritor prin soru"a samadi la varsta de -4: ani si apoi a
facut din #ina un centru al invataturilor sale. El a apartinut de traditia
antica a sadusilor Nat 1asceti sfinti2, a caror traditie isi are izvorul in
+omnul (iva, regele yoginilor. E)ista noua importante temple asociate
cu aceasta traditie, cinci dintre ele fiind situate in ;imalaya% Amarnat
1unde (iva a transmis ,riya 3oga partenerei lui, *arvati +evi (a.ti,
,edarnat, 0adrinat 1India2, ,ailasanat 1Ti"et2 si *asupatinat
1Nepal2.
0oganatar a practicat ,undalini 3oga in < etape. In ultima etapa el a
ales muntele *alani, in sud&vestul Tamil Nadu, ca loc pentru practica yoga
intensa 1tapas2. A atins soru"a samadi la *alani prin gratia +omnului
!uruga, 6,umaras=amy7, 1aspect al divinitatii su" forma unui copil vesnic
tanar2. Templul ,umaras=amy din *alami a devenit epicentrul activitatii
sale. El a vizitat multe tari prin calatorie astrala, fizic si ciar prin
4
transmigratie in alt trup. Vizita sa in America de sud a fost confirmata
de populatia "astinasa din #ile% 60oca, cel care ne&a dat legea, un
"ar"at al", cu "ar"a, im"racat in ro"a lunga, a fi)at calendarul, a sta"ilit
festivalurile si a disparut in timp ca si altii 1alti remarca"ili invatatori
care au venit dincolo de *acific, conform numeroaselor legende ale
incasilor, aztecilor si mayasilor27. El a sta"ilit o intalnire cu multi
siddasi, ciar inainte de inceputul prezentei ,ali 3uga, in -4>5 i. ;.,
pentru a determina cea mai "una cale de evolutie spirituala pentru
progresul umanitatii in perioada de intuneric ce urma sa vina. 3oga iu"irii
si a devotiunii, 0a.ti 3oga, a fost considerata cea mai "una metoda.
0oganatar a fost insarcinat de catre siddasi sa defineasca ritualurile
zeitatii lor favorite 6*alaniandavar7, +omnul !uruga. (tatuia acestei
zeitati a fost creata dintr&o su"stanta care sa dureze pe tot parcursul
,ali 3uga. #ea mai cunoscuta su"stanta, granitul se deteriora dupa mii de
ritualuri. Astfel ca 0oganatar a creat aceasta statuie din ? ier"uri
secrete si ingrediente cimice, care au facut&o mai tare decat granitul. @
ingrediente au fost com"inate pentru statuie, iar a noua a fost folosita
pe post de catalizator, pentru a o solidifica. In timpurile moderne
cercetatorii de stiinta care au incercat sa determine compozitia statuii,
au ramas uimiti cand au constatat ca aceasta nu poate fi distrusa nici
ciar prin lovituri puternice. #ompozitia statuii a ramas un mister. $rme
de su"stanta raman in urma ritualurilor de im"aiere si aceasta
favorizeaza progresul spiritual atunci cand apa este "auta de adoratori.
,alangi Natar 1gurul lui 0oganatar2 a decis sa intre in singuratate,
in starea de samadi pentru o perioade de ->>> de ani. El i&a cerut lui
0oganatar prin telepatie sa plece din Tamil Nadu catre #ina pentru a
prelua misiunea lui. 0oganatar a calatorit in #ina pe mare, urmand ruta
comerciala. In #ina a fost instruit de ,alangi Natar in toate aspectele
stiintei (idda. Acestea includeau prepararea si uzul formulelor de
ier"uri .aya .alpa care favorizau longevitatea. +upa ce ,alangi Natar a
intrat in transa, 0oganatar si&a asumat misiunea de a transmite mai
departe invataturile catre cinezi. *entru a facilita acest lucru el si&a
transmigrat corpul sau vital in corpul fizic al unui cinez decedat si de
aici incolo a purtat numele de 0o&3ang. 60o7 deriva din cuvantul 6"ogam7
care inseamna fericire materiala si spirituala. Aceasta fericire este
5
e)perimentata cand ,undalini (a.ti, energia primordiala feminina, yin,
este desteptata si traverseaza intregul corp pana in crestetul capului
catre locul lui (iva, polul yang masculin, in ca.ra (aasrara, si se
uneste cu acesta.
+upa un incident cu discipolii cinezi, 0o&3ang a devenit cunoscut ca
cc si a fost accesi"il timp de aproape doua sute de ani sutelor de discipoli
cinezi pe care i&a initiat in practicile Tantra 3oga prin care samanta si
energia se)uala sunt conservate si su"limate in energie spirtuala. In
secolul : d.;. #ofucius s&a intalnit cu /ao&Tzu 0o&3ang si a facut
urmatoarea afirmatie la adresa lui%
6Inaltarea +ragonului prin vant catre cer este ceva dincolo de
cunoasterea mea. Astazi l&am intalnit pe /ao&Tzu, care este ca un
dragon.7 *rintre cinezi, in particular taoisti, dragonul este sim"olul lui
,undalini (a.ti, forta primordiala.
/a sfarsitul misiunii sale in #ina, apro)imativ <>> i.;., 0oganatar cu
discipolul sau 3u 1caruia i&a dat numele indian *ulipani2 si alti dicipoli
apropiati au parasit #ina.
In timpul calatoriei, ei au vizitat numeroase temple in ;imalaya. !ai
tarziu a vizitat si Ara"ia. 'data cu intoarcerea sa in Tamil Nadu, el a
introdus sarurile si su"stantele cimice cinezesti. El i&a dat gurului sau
Agastyar la #ourtrallam pentru evaluare manuscrise cu peste 7>>> de
versuri, foarte folositoare in cadrul academiei de (idda de acolo.
Acestea au fost foarte apreciate de catre acestia. !ulti siddasi au
devenit discipolii lui in ceea ce priveste studiul unor stiinte cum ar fi .aya
.alpa si yoga.
+upa ce a efectuat anumite tapasuri la (atura 9iri si (iva 9iri, el a
mers la ,atirgama, in (ri /an.a pentru a efectua un tapas prin care sa
castige gratia +omnului !uruga. Apoi a mers la *alani, unde a atins soru"a
samadi. (&a retras la ,atirgama, unde 0a"aji Nagaraj l&a intalnit in jurul
anului 544d.;.
!ai tarziu, dupa perioada celor A dinasti 155> pana la :A> d.;.2,
0oganatar s&a intors cu cativa discipoli tamil in #ina. El a jutat la
ridicarea in anul ?>> d.;. a templului 0riitees=arar (iva in Tanjore,
sfatuind constructorii cum sa ridice @ tone de piatra in varful templului,
la o inaltime de peste 5>> feet, o remarca"ila lucrare pentru tenologia
6
vremurilor respective.
+upa ce 0oganatar si&a parasit corpul fizic la *alani, el a continuat
sa lucreze in planul astral, inspirind discipolii si devotii, si in rare cazuri a
transmigrat in alte corpuri fizice pentru scopuri precise. Nenumarate
persoane, incluzand pe 3ogi (.A.A. Ramaia, (=ami (atcitananda din
3ogaville, Virginia au relatat in zilele noastre intalniri in care l&au vazut si
au fost initiati, in timpul unor e)perientevizionare.
0oganatar s&a ridicat deasupra limitarilor corpului de cinez pe care
si l&a insusit si si&a prelungit viata prin uzul ier"urilor, prin tenicile de
*ranayama si alte tenici yogine, atingand nirvi.alpa samadi.
6#u mare grija si ra"dare am facut o ta"leta de .aya .alpa si am
ingitit&oB
+eparte de lumea scepticilor si ne"unilor care nu apreciaza intelesul
ascuns si importanta acestui lucruB
Am trait in taramul parangilor 1straini2B
*entru douasprezece mii de ani, dragii meiC
*entru o lunga perioada am trait si m&am ranit cu vitala ojas
1energia su"limata spiritual2B
+atorita lui ojas vindu am primit numele 0ogarB
Trupul a prins culoarea auruluiB
Acum traiesc in lumea de aur.7
7
BABAJ' -
N()*R'TOR*+ )A(STR* ,'N H')A+AYA
Babaji alaturi de sora lui, )ataji, in ashramul din Himala-a Gauri
Shan.ar /eetam0 )ataji a obtinut de asemenea nemurirea $i1i%a
prin soruba samadhi - samadhiul de aur -
#redeti ca poate fi atinsa desavarsirea fiintei umane in toate
planurile fiintei umaneD +aca da, atunci 0a"aji este e)emplul viu de langa
noi, model al compasiunii care a facut o promisiune solemna omenirii in
fata discipolului lui /airi !aasaya, Ram 9opal% 6Nu&mi voi mai parasi
niciodata forma fizica. Ea va ramane mereu vizi"ila, cel putin pentru un
mic numar de alesi.7
#olturile stancoase ale ;imalayei de nord, din apropiere de 0adri&
narayan, sunt "inecuvantate pana astazi de prezenta vie a lui 0a"aji.
!aestru siastru isi pastreaza aceeasi forma de milenii.
In Romania cartea 6Auto"iografia unui yogin7 scrisa de *aramaansa
3ogananda ne furnizeaza informatii pretioase referitoare la viata marelui
maestru. Am avut insa ocazia de a lua legatura prin internet cu cativa
discipoli din ($A ai lui !arsal 9ovindan cel care a avut marea sansa de
a&l intalni pe 0a"aji, fondatorul ,riya 3oga. In anul 4?@@, 0a"aji i&a cerut
sa initieze si alte persoane in ,riya 3oga. In 'ctom"rie 4???, 9ovindan a
fost "inecuvantat de 0a"aji Nagaraj cu 6darsan7, langa asramul
8
acestuia de langa 0adrinat, ;imalaya.
In cartea 60a"aji And Te Eigteen (idda ,riya 3oga Tradition7
160a"aji si traditia ,riya 3oga a celor 4@ (idda72, !arsal 9ovindan ne
dezvaluie informatii interesante cu privire la 0a"aji. !a voi margini la
acestea pentru ca aceasta carte nu a fost inca tradusa in lim"a romana.
9
TH'R*)OO+AR
Thirumoolar - transmigrat in trupul pastorului )oolar
Traditia spune ca Risi (undaranata 1Tirumoolar2 a fost unul din
discipolii lui Nandi +evar si a trait pe muntele ,ailas, domiciliul +omnului
(iva. El s&a intalnit cu prietenul sau "un, precum si coleg&discipol
Agastyar 1gurul lui 0a"aji2 in !untii *otigai din sudul Indiei. A fost un
jivanmu.ta 1persoana eli"erata in viata2, care l&a realizat pe +umnezeu si
a carui nastere nu a fost rezultatul .armei trecute. (&a nascut la
alegerea sa din compasiune pentru umanitatea ignoranta. Traversand raul
10
#auvery el a ajuns la Tiruvavaduturai, unde s&a incinat zeitatii locale si a
parasit templul sovaielnic. In timp ce mergea pe malul raului el a fost
martorul unui eveniment care la impresionat profund. ' cireada de vaci
indurerate, cu lacrimi in oci, erau adunate in jurul pastorului lor mort,
!oolar. Risi (undaranata 1Tirumoolar2 a fost cuprins de o nemarginita
compasiune pentru animale. El si&a lasat corpul fizic intr&o groapa adanca
si folosindu&se de puterile sale yogine, a transmigrat in corpul
pastorului. Animalele s&au "ucurat de acest miracol si l&au atins cu
afectiune. Risi (undaranata 1Tirumoolar2 a manat cireada catre casa
lui !oolar, pastorul. I&a spus sotiei ca el nu mai vrea sa stea cu ea si a
mers l&a o manastire locala care l&a gazduit peste noapte. A doua zi s&a
otarat sa isi continue drumul si s&a intors la locul unde si&a lasat corpul,
ferit de animale si pasari. (pre marea s&a dezamagire a constatat ca a
disparut corpul. (&a asezat in meditatie si a realizat ca insusi +omnul
(iva a luat corpul pentru ca in corpul tanarului pastor sa devina cel ales
de (iva pentru a dezvalui misterele vietii. +e acum inainte el a fost
cunoscut su" numele de Tirumoolar, cuvantul 6tiru7 insemnand 6sfant7.
El a ramas langa satul #idam"aram 1Tillai2, unde se afla veciul templu al
lui (iva su" aspectul de Nataraja, Regele +ansului. /anga un copac
0anyan, el si&a petrecut zilele si noptile in contemplatie mistica. Traditia
spune ca la sfarsitul fiecarui an el isi intrerupe meditatia pentru a recita
o strofa din patru versuri care cuprind cunoasterea pe care a realizat&o
in timpul anului. El a continuat aceasta actiune timp de ->>> ani. A creat
->>> de strofe poetice intitulate 6!antra !alai7, 69irlanda de mantre7,
aranjate in ? carti numite tantre si o prefata. In zilele noastre acesta
lucrare este cunoscuta su" numele de Tirumandiram, una dintre cele mai
mare lucrari despre yoga si adevaruri mistice care s&a scris vreodata.
Tirumoolar a proclamat ca a trait timp de eoni intr&un corp
transformat spiritual%
6+upa ce am devenit una cu picioarele de gratie ale +ivinului Nandi
1adica Taurul, (upramentalulc, !aestrul (uprem al E)istentei2 si am
vazut jocul nepieritor al +ivinului in /umea de Aur a cunoasterii am trait o
incompara"il de lunga viata de zeci de milioane de yugas7
6Atunci cand corpului i se permite sa do"andeasca vointa de a trai
mereu, el va trai pentru nenumarate decade de milioane de ani. #u
11
ajutorul lumini (oarelui si a /unii care se afla care se afla in !uladara,
ciar si parul devine suplu, stralucind si raspandind lumina7
6+aca 0indu 1o manifestare joasa a energiei pranice2 este retinuta in
corp, viata niciodata nu&l va parasi7
6Am realizat e)tatica 9ratie a lui (a.ti manifestata ciar in trupul
de carne7.
A%operisul din aur masi al san%tuarul interior din templului &hidambaram
mar%hea1a lo%ul in %are Thirumoolar a atins soruba samadhi, prin %are a obtinut
desaarsirea spirituala si nemurirea $i1i%a0
&(' "2 S',,HAS' 3A')OS' A' 'N,'(' S' TRA,'T'A YOGA
&uant inaninte
Traditia celor 4@ (iddasi, maestri supremi in yoga poate fi inteleasa
si apreciata prin reintelegerea istoriei lor, invataturilor lor si a
contri"utiei in domeniile yoga, medicina si alte domenii au)iliare, precum
alcimia si cimia sau cercetarile cu privire la manuscriptele veci pe
care ei le&au lasat. Ea isi are originea, izvorul in marele yogin (iva,
incarnare a lui +umnezeu care in infinita sa compasiune a luat forma
12
umana pentru a revela stiinta 3oga, cale de atingere a A"solutului, a
comuniuni cu +umnezeu.
Istoria (iddasilor tre"uie sa fie scrisa. In prezent ea consta dintr&
o colectie larga de lucrari, in mare scrisa pe manuscrise din frunze de
palmier amenintate de furnici si degradare. (crise in complicata si
o"scura lim"a tamil, lucrarile (iddasilor sunt e)trem de neglijate. Ei
utilizeaza un lim"aj am"igu si o"scur. Ei a"ordeaza acest li"aj in mod
intentionat avand in vedere ca ei se adreseaza atat ascultatorilor
o"isnuiti cat si celor cat si adeptilor cu o inteligenta spirituala deose"ita
care gasesc un sens profund mistic printre randuri. Te)tele reprezinta o
cutie incisa de comori mistice incuiate cu lacatul ignorantei si numai
practicantii 3oga (idda sunt capa"ili sa descifreze poemele si sa
dezvaluie adevaratul inteles al acestora.
Informatiile au fost preluate si comentate din cartea 0a"aji and te
4@ (idda ,riya 3oga Tradition "y !. 9ovindan.
&ei "2 siddhasi
In urmatorul ta"el sunt prezentate cele 4@ mari personalitati spirituale ale Indiei,
locul in care acestia au o"tinut (oru"a (amadi, discipolii acestora si contri"utia lor
la dezvoltarea culturii si stiintei. ;arta Indiei de (ud precum si arta intregii
Indii sunt foarte folositoare si includ locuri asociate cu (iddasii.
13
NUMELE
LOCUL IN
CARE
AU
OBTINUT
SAMADHI
GURUL DISCIPOLII CONTRIBUTII
Nandi Devar
Kasi
(Benares)
Shiva
Thirumoolar
Patanjali
Dakshina-
moorthy
Medicina, Kaya
Kal!a, "lchimie
"#astyar
"nanthasayan
a
Shiva
Bo#anathar
Ba$aji
Thiruvalluvar
Macchamuni
Medicina, Kaya
Kal!a, %ramatica
tamil &o#a
Thirumoolar 'hidam$aram Nandi ---
&o#a,
(iloso)ie
Bo#anathar Palani
"#astyar
Kalan#i
Nathar
Ba$aji
Konkanavar
Karuvoorar
*dai Kadar
&o#a,
Kaya Kal!a,
Medicina, "lchimie,
Stiintele
naturii,(iloso)ie
Konkanavar Tiru!ati Bo#anathar ++,
-+ de lucrari
cunoscute in
medicina, &o#a,
(iloso)ie, .eli#ie
Macchamuni
(Matyendrana
th)
Thiru!arunku
n- dram
"#astyar
Punnakesar
Pasundar
%araknath
/0 lucrari cunoscute
des!re 1atha &o#a,
!ractici Tantra &o#a
%oraknath
Poyur
(%irnar)
Dattatreya
(2ishnu)
Macchamuni
"llama
Pra$u
Na#arjuna
"vadhuta %ita si
alte /3 lucrari,
ordinele deasceti,
Medicina, "lchimie,
1atha &o#a,
Pradi!ika clasica
Sattamuni Sriran#am
Nandi
Dakshinamur
thy
Sundarandar
Paam$ati
45 de lucrari
cunoscute6
medicina, alchimie
Sundarananda
r
Kudal
(Madurai)
Sattamuni
Ko!nkanavar
---
-4 lucrari
cunoscute6
medicina, )iloso)ie
.ama Devar
(7aco$)
"la#ar
Malai
Pulastyar
Karuvoorar
---
-4 lucrari
cunoscute6 mantra,
shastra, medicina
Kudam$ai Mayavaram
"lukkani
Siddha
(disci!olul
lui *dai
Kadar)
--- (iloso)ia Siddha
14
Kudam$ai Mayavaram
"lukkani
Siddha
(disci!olul lui
*dai Kadar)
---
(iloso)ia
Siddha
Karuvoorar
Karuvay
(Karur)
Bo#anathar *dai Kalar
'onstructia
tem!lului
Tanjore
Medicina
*dai Kadar
Thirunvanmal
ai
Bo#anathar
Karuvoorar
Kundam$ai
"lukkani
- lucrari
cunoscute6
Kaya Kal!a
Kamalamu
ni
"arur
(Tiruvarum)
--- ---
- lucrari
cunoscute
des!re
medicina si
)iloso)ie
2almiki 8ttikudi Narada ---
" inre#istrat
lucrarea e!ica
.amayana
Patanjali .ames9aram Nanadi ---
&o#a sutras
clasica
Dhanvanthr
i
2aidees9aram
Kovil
--- ---
Medicina Kaya
Kal!a -- de
lucrari
cunoscute
Paam$atti 1arisankaran Sattamuni ---
(iloso)ia
Siddha
&ontinentul pierdut, 4umari 4andam
6(ilappadi.aran7, unul din cele : poeme epice tamil scrise in primul
secol e.n. de catre Ilando Adigal face frecvente referiri la o mare
intintere de pamant numita 6,amari Nandu7 1in zilele noastre este
identificata ca fiind /emuria ori 9ond=ana de catre occidentali2. Tamilul
reprezinta regiunea din sudul e)trem al Indiei si a facut parte din veciul
continent ,amari Nandu. (e spune ca veciul !adurai a fost locul
academiei de literatura din Tamil 1Tamil (angam2 si ,avatapuram sau
!utor a fost capitala Regatului *andyan. #omentatorii tamil mentioneaza
doua mari fluvi in Tamil.am% ,umari si *aroli. +istanta dintre aceste
15
doua rauri era de apro)imativ 4>>> de mile si era divizata in mai multe
state. Acest teritoriu era stra"atut de munti cu o uimitoare varietate de
flora si fauna 1vezi arta India in ->.>>> i.;.2 India peninsulara se
e)tindea foarte mult formand un continent care atingea Africa in vest si
Australia la sud. +in ->.>>> i.;. si pana in 57>> i.;. au avut loc cataclisme
naturale ca rezultat al cutremurelor si eruptiilor vulcanice care au
afectat periodic suprafata pamantului si platformele oceanice. In timp ce
continentul /emuria se scufunda in partea de vest, populatia a migrat
catre Asia, Australia si teritorii din *acific. /emurienii au colonizat
dasemenea America de Nord si de (ud, valea Nilului unde au ajutat la
formarea civilizatiei egiptene. +easemenea, multi sau indreptat catre
Atlantida. #ronicele cinezesti sustin ca foarte mult aur se e)tragea din
muntele !eru care facea parte din proeminentii munti !ani !alai din
/emuria. +intre locurile amintite asociate cu cei 4@ siddasi, in afara de
,asi 10enares2 si *oyur 19irnar2, toate se afla in sudul Indiei, in special in
Tamil Nadu. /iteratura vece Tamil scrisa de (iddasi despre miscari ale
continentelor si actvitati seismice. #a urmare a acestor transformari
Agastyar 1gurul lui 0a"aji2 sa mutat catre nord, in muntii *otigai, la
nordul carora se afla acum Trivandrum. /iteratura si civilizatia culturala a
siddasilor s&a nascut aici si a continuat pana in zilele noastre fara
intrerupere. !ai tarziu Agastyar si alti tamili au migrat catre teritoriile
care in zilele noastre sunt cunoscute su" numele de 8ava, Indonezia si
#am"ogia. #ea mai vece civilizatie din intrega lume a fost cea dezvoltata
de dravidieni in sudul Indiei, civilizatie asociata cu cultul marelui yogin
(iva, reprezentare a lui +umnezeu, care a luat o forma umana pentru a
revela yoga, calea de atingere a *erfectiunii si a comuniunii cu +umnezeu.
,oe1i ale pre1entei siddhasilor in Ameri%a5
In America #entrala si de (ud sunt dovezi coplesitoare ca aici au sosit
acum mai "ine de 5>>> de ani maestrii spirituali din India. In templele din
!e)ic si pana in *eru au fost gasite sculpturi ale unor zeitati induse cum
ar fi (iva sau 9anesa, zeul cu cap de elefant. /egendele incasilor ,
maiasilor si aztecilor vor"esc despre faptul ca la originile culturii lor se
16
afla invatatori inalti, cu "ar"a si im"racati in ro"e al"e care erau capa"ile
sa realizeze miracole in ceea ce priveste stapanirea ploii si a focului. Este
o confirmare a faptului ca (iddasi au efectuat calatorii catre tinuturi
indepartate.
RA)A+'NGA S6A)'GA+
7"28!-"29:;
O s%urta istorisire a ietii lui Ramalinga
(oru"a samadi a fost atins de cateva mari suflete din timpurile
moderne. Ramaliga (=amigal, sfantul din Valadur, Tamil Nadu, este unul
dintre ei. El a e)perimentat stagii de transformare divina si a lasat
<>>>> de versuri prin care si&a descris e)perienta. A devenit unul dintre
cei mai cele"rati sfinti din India de (ud, adorat pentru marea sa
sfintenie, cucerirea mortii si cantecele inspirate de lauda lui (iva.
9iganti spirituali precum (ri Auro"indo si !adame 0lavats.y l&au
recunoscut pe Ramalinga ca fiind inaintasul lor.
17
Ramalinga s&a nascut pe : octom"rie 4@5-, in satul !arudur,
apro)imativ 4> mile nord de #idam"aram, locul unde se afla marele
templu dedicat lui (iva Nataraja. /a varsta de : luni, tatal sau, Ramia
*ilai, si mama sa #innammai, l&au adus la templu. #and perdeaua din fata
statuii lui Nataraja s&a ridicat, flacara de camfor s&a revarsat in fata luiB
Ramalinga a ras cu voce tare si o neo"isnuita atmostera de sfintenie s&a
raspandit in templu. !artor la o asemenea comuniune a copilului cu +omul
(uprem, preotul a im"ratisat copilul si&a declarat ca este copilul lui
+umnezeu.
Tatal sau a murit cateva luni mai tarziu. Eamilia s&a mutat la !adras,
unde au fost intretinuti de de catre fratele mai mare al lui Ramalinga.
#and Ramalinga avea : ani, fratele sau a aranjat sa&l scolarizeze cu un
faimos tutore. +upa cateva lectii, a inceput sa compuna e)tatice versuri
de poezii in cinstea lui +umnezeu. Vazand e)traordinara dezvoltare
spirituala a "aiatului, tutorele l&a invatat mai multe lectii.
In timpul unei "oli, la vrsata de 45 ani, fratele sau i&a cerut sa
indeplineasca o functie de invatator religios. #ongregatia a fost atat de
impresionata de capacitatile sale de a comenta versurile unui sfant
medieval sivait, Tirugnanasam"andar, incat au insistat sa&si termine
intreagul program de lecturi. #onsiderand ca este vointa +umnezeului
(uprem de a initia aceasta misiune a lui in aceasta lume, Ramalinga a
acceptat invitatia devotilor.
Eoarte putine fapte au fost inregistrate cu privire la urmatorii 45 ani
din viata sa. (e pare ca a fost o perioada de intensa aspiratie si dorinta
de a do"andi 9ratia +ivina.
In 4@<?, Velayuta !udalier din Tuzuvoor, un reputat poet
sanscrit din Tamil, a devenit principalul sau discipol. In urmatorii 5: de
ani, Velayuta a scris multe carti care au inclus tratate despre Ramalinga
(=amigal. In acest timp, Ramalinga s&a casatorit cu Tannamal cu fiica
uneia din surorile sale, dar toate incercarile familiei de a&l indrepta catre
o viata lumeasca au fost in van. (otia sa a ramas virgina pentru toata
viata.
18
In urmatorii zece ani, la Tiruvotiyur si #idam"aram, el a scris
multe versuri pasionale inspirate e)primandu&si aspiratia catre lumina
plina de gratie a lui +umnezeu. In 4@A> s&a mutat in satul Valadur unde a
infiintat o casa de caritate pentru a rani saracii. +e ospitalitate aveau
parte si calatorii precum si "atranii. Apro)imativ zece mii de persoane au
fost ranite la inaugurarea unei ceremonii care a durat - zile. El si&a
e)tins compasiunea asupra tuturor fiintelor vii si sustinea ca "unatatea
este inerenta in fiinta umana. #ea mai "una forma de compasiune se
manifesta prin ranirea persoanelor care sunt incapa"ile sa munceasca
indiferent de casta, credinta, culoare, s.a.m.d. si prin alinarea foamei
animalelor, pasarilor, insectelor si plantelor. +umnezeu este prezent in
fiecare fiinta. El a condamnat uciderea animalelor si a convertit pe multi
la vegetarianism.
/a Valadur, Ramalinga a tinut discursuri lungi in fata discipolilor si a
primit multi vizitatori care veneau in special pentru a fi martori la
miracole. #ei carora le erau foame erau raniti si cei care erau "olnavi
erau vindecati. Eoarte multi adepti ai diferitelor scoli filozofice il vizitau
si du"iile lor erau rezolvate.
&ante%ul diin de gratie
In 4@A7 Velayuta !udalier a adunat si pu"licat poemele lui
Ramalinga su" titlul 6Tiruvarulpa7 sau 6#antecul divin de gratie7. /a scurt
timp dupa pu"licare, un grup de persoane din (ri /an.a conduse de
faimosul erudit Arumugam Navalar a pu"licat un pamflet prin care il
descriau ca increzut pe Ramalinga pentru titlul ales. Ei au motivat prin
fapul ca acest titlu poate fi potrivit numai pentru versurile sfintilor
sivaiti veci din Tamil. +upa mai multe pamflete pu"licate, Arumugam
Navalar i&a intentat un proces cu intentia de a&l forta sa scim"e titlul
poemelor. *rocesul a avut loc la Inalta #urte de 8ustitie din #uddalore,
Tamil Nadu. Ramalinga a intrat in sala de judecata numai dupa ce am"ele
parti implicate in proces au luat loc. #and a intrat, toti cu e)ceptia
judecatorului englez s&au ridicat in picioare, ciar daca il apreciau sau nu.
A mers la locul sau, a facut un gest de respect in fata curtii si apoi a
plecat. Toti, inclusiv Arumugam Navalar s&au ridicat din nou in picioare
19
cand Ramalinga a plecat. 8udecatorul englez care a o"servat cu atentie
e)presia de devotiune a fiecaruia pentru Ramalinga, l&a intre"at pe
Arumugam Navalar de ce i&a aratat atata respect lui Ramalinga. Navalar a
e)plicat ca este un o"icei prin care se arata respectul sfintilor.
8udecatorul a inceiat imediat procesul, declarand ca maretia si
sanctitatea imnurilor este meritata, mai ales ca si criticii au fost o"ligati
sa se se incine in fata sfinteniei autorului lor.
#antecul divin de gratie este una dintre cele mai marete lucrari din
lim"ajul tamil. (cris in versuri melodioase, el e)prima natura si atri"utele
lui +umnezeu, sufletul si simfonia vietii. El descrie numeroasele stagii in
realizarea (inelui si transformarea trupului muritor al lui Ramalinga intr&
un corp divin nemuritor. Ramalinga scria ca trupul sau muritor a devenit
invaluit de o luminoscenta aurie si s&a transformat intr&un 6trup de
iu"ire7.El a cantat foarte mult plin de incantare e)tatica despre curgerea
9ratiei +ivine. #orpul sau 6de iu"ire7 s&a transformat intr&un corp corp
efervescent, 6corpul de 9ratie7, *ranava deam sau 6corpul de lumina7.
(pre deose"ire de cel anterior, acest corp era impercepti"il simturilor
fizice. Este nepieritor si imun la decadenta naturii. Aspiratia sa de a se
uni cu (upremul +umnezeu a fost realizata in acest stagiu. El a afirmat%
6 !&am rugat pentru un corp efervescent care pentru intotdeauna
poate infrunta vantul, pamantul, cerul, focul, apa, soarele, luna,
moartea,"oala, armele mortale, planetele, injuriile faptelor rele si orice
altceva. El mi&a indeplinit rugaciunile si am un asemenea corp. Nu este un
cadou egoist. *rieteni, cautati refugiul in Tatal meu care este domnul
(plendorii 0eatifice ce aduce nemurirea ciar si trupului material7.
+icipolii lui Ramalinga au incercat sa&l fotografieze. Eotografiile
afisau doar ainele lui, dar nici o parte a corpului. $nul din discipolii sai,
,andas=amy *illai a oferit o e)picatie. Trupul lui Ramalinga a fost
convertit intr&un corp de lumina su"lima si nu mai poate fi reflectat pe
rama fotografica.
Trupul sau nu arunca um"ra. *entru a evita o pu"licitate nedorita in
acest sens, Ramalinga si&a acoperit capul si corpul sau cu un vesmant al".
20
Avea o inaltime medie si o fata su"tire. Nasul lui era lung, ascutit si ocii
patrunzatori care scanteiau de focul spiritual. *area sla"ut si manca
foarte putin, o data la doua sau trei zile. *utea cu usurinta sa citeasca
mintea altora si in mod frecvent efectua miracole, cum ar fi vindecarile.
Adesea se intampla sa dispara pentru mai multe zile. Era simplu, umil,
"land si iu"itor.
Templul intelep%iunii
In 4@7> s&a mutat intr&o coli"a mica, in catunul !ettu.uppam,
apro)imativ trei mile la sud de Valadur. Aceasta coli"a a fost pastrata
pana in zilele noastre si este cunoscuta su" numele de 6locuinta sacra a
miracolelor7. In 4@74, el le&a cerut discipolilor sa construiasca un 6templu
al intelepciunii7 proiectat de el. Ei l&au facut in sase luni. A fost inaugurat
in 5: ianuarie 4@75 si poate fi vizitat si in zilele noastre. Are forme
unice, care e)plica in mod sim"olic procesul realizarii (inelui, asa cum a
fost e)perimentat de Ramalinga. (apte perdele reprezentand pasiunlie
umane si ignoranta, ascund o eterna lumina si un variat spatiu interior in
cadrul acesteia. Aceste perdele ascund succesiv% 6individualul7, 6viata
insasi7, 6spatiul realitatii7, 6spatiul (upremului +umnezeu7 si diferite
e)periente spirituale. +incolo de toate aceste perdele se afla o cutie din
sticla, de : feet inaltime, reprezentand puritatea sufletului, in interiorul
careia arde o flacara eterna, care reprezinta sufletul in adevarata sa
splendoare, unit cu /umina 9ratiei (upreme 1Arul perunjyoti2.
Ramlinga a lasat instructiuni discipolilor sai ca, in afara de arderea
camforului, nici un ritual sa nu ai"a loc. +evotii se roaga in tacere, plini de
iu"ire pentru +umnezeu, si intra in e)taz.
6'n toate trupurile din %reatia Sa<=
+e la ridicarea fundatiei templului, Ramalinga (=ami a alternat intre
perioade de mai multe zile in solitudine in locuinta sa si perioade in care
sustinea emotionante lecturi despre comuniunea spirituala universala.
#atre sfarsitul lui 4@7- el a inaltat steagul (anmarga ca e)presie a
realizarii /uminii 9ratiei (upreme. El si&a sfatuit ascultatorii sa mediteze
asupra +omnului /umini care isi are locul in inima si sa se roage /uminii
21
9ratiei (upreme. #atre sfarsitul lui 4@7-, el a plasat afara, in fata usii
camerei sale, lampa cu ulei pe care el o folosise inauntru. A cerut
discipolilor sa se incine ei si sa&I alimenteze flacara pentru totdeauna.
El le&a cerut sa&si imagineze /umina 9ratiei (upreme manifestata in ea si
sa se roage la El pentru 9ratie.
In ziua de -> ianuarie 4@7< , la varsta de :> de ani, Ramalinnga a
scris si le&a inmanat devotilor urmatoarea declaratie%
6Iu"itii meiC Nu ma veti mai vedea pentru un timp. Nu va faceti griji.
Aveti grija ca /umina din lampa 19nana +eepam2 sa arda pentru
intotdeauna. Imaginati&va ca +umnezeu este acolo si incinati&va luminii.
Veti fi rasplatiti nemasurat. (unt in acest corp acum si dupa un timp voi
intra in toate trupurile din creatia (a. Incideti usa si incuiati&o pe din
afara. #amera, in cazul in care se va ordona sa se descida , va fi goala.7
+upa aceasta a intrat in camara din "ordeiul sau. Tarziu, in noapte, in
timp ce devotii afara cantau 6/umina a 9ratiei (upreme, /umina a 9ratiei
supreme, revarsa&te asupra noastra, /umina a 9ratiei (upreme.7, "rusc,
un flas de lumina violet s&a raspandit din camera lui Ramalinga, sim"ol si
dovada a intrarii lui Ramalinga 6in toate trupurile din creatia (a7. #and
usa a fost descuiata, camera a fost gasita goala. Ramalinga a disparut
fara nici o urma. #ateva zile mai tarziu politia a investigat disparitia. Ei
au condus o amanuntita cercetare. Toti satenii erau coplesiti de emotie,
atat de mare era tristetea lor. *olitistii au e)aminat cu atentie zona din
jurul coli"ei. Negasind nici o dovada impotriva acestui fapt, ei au
concluzionat ca Ramalinga a fost intr&adevar un mare suflet care a
disparut in eter. 'fiterii au intre"at discipolii care au fost dispozitiile pe
care le&a dat s=ami. Ei le&au spus ca le&au dat instructii sa raneasca
saracii. 'fiterii englezi le&au dat discipolilor 5> de rupii pentru acest
scop si s&au intors in #uddalore.
(farsitul sau aminteste de modul in care cei patru mari sfinti sivaiti
din Tamil Nadu, 6nayanarii7, au parasit planul fizic. Ei au disparut in eter
sau in +ivinul +umnezeu. (pre deose"ire de acestia, Ramalinga nu a
pastrat secretul asupra nemuririi sale. El l&a proclamat in mod descis si
22
a invitat pe fiecare sa imparta "ucuria acestui lucru si /umina 9ratiei
(upreme.
)odul in %are s-a trans$ormat si mostenirea sa
Ramalinga (=ami a lasat mai mult de <>>>> de randuri in care a
descris stagiile transformarii pe care a e)perimentat&o. $n rezumat al
acestora, aflat mai jos, arata ca ceea ce 0a"aji si cei 4@ siddasi au
predicat ca fiind un inspirat proces care poate aduce cel mai maret
potential al umanitatii, uniunea cu +ivinitatea, poate fi realizata la toate
nivelele% spiritual, inteletual, mental, vital si fizic.
Ramalinga a descris transformarile succesive%
4. transformarea corpului uman muritor in 6(udda deam7 sau 6trupul
perfect7, realizand comuniunea spirituala si devotiunea catre
+umnezeu.
5. transformarea 6(udda deam 6 in 6*ranava deam7 sau 6#orpul de
9ratia si /umina7.
-. transformarea in 69nana deam7 sau 6#orpul Intelepciunii7, corpul
(upremului +umnezeu.
Ramalinga a declarat ca sfantul !anic.avasagar, care s&a dizolvat in
eter, in sanctuarul templului Nataraja din #idam"aram, in secolul VII
d.;. a trecut prin aceleasi transformari.
Ramalinga continua nu numai 6sa traiasca in toate trupurile din creatia
(a7, dar si in inimile a milioane de devoti care au fost inspirati prin
e)emplul si versurile sale. !isiunea sa in Valadur a ranit saracii la o
scara foarte mare, in fiecare an, pentru o perioada de aproape 4-> de ani
care au trecut de al disparitia sa. Elacara din "ucataria misiunii nu s&a
stins de cand a fost aprinsa in 4@7>. In timpul festivalului *uam din
ianuarie, zeci de mii de devoti viziteaza Templul Intelepciunii din Valadur,
precum si locuinta sa de langa !ettu.uppam. Am"ele au fost renovate in
4?7@. Ramalinga continua sa straluceasca de auriul 6luminii gratiei divine7.

23
)A(STR'' &AR( A* OBT'N*T N()*R'R(A
3'>'&A ,'N >'+(+( NOASTR(
S?ami /ranabananda
In afara de renumitul yogin siastru din ;imalaya, 0a"aji, gasim
numeroase referinte la yogini care au atins nemurirea si care mai
traiesc si in zilele noastre. In cartea lui 3oganada, gasim referire la sora
lui, !ataji, deasemenea nemuritoare. Ea traieste alaturi de 0a"aji in
muntii din ;imalaya din apropiere de 0adrinat. In cartea 0a"aji and te
4@ ,riya 3oga Tradition, se face referinta la asramul lui 0a"aji din
;imalaya, numit 69auri (an.ar *eetam7, unde 0a"aji traieste alaturi de
sora lui si un cerc de discipoli apropiati. +intre acestia doar sora lui si
Amman *rana"ananda au atins nemurirea fizica prin soru"a samadi. +upa
cum se mentioneaza si in cartea lui 3ogananda, (=ami *rana"ananda,
6sfantul cu doua corpuri7, la sfarsitul incarnarii sale anterioare, a iesit in
mod constient din corpul sau fizic prin maasamadi, in fata discipolilor
sai. El a spus ca va renaste in curand si apoi va pleca in ;imalaya unde va
trai alaturi de 0a"aji. /a cativa ani dupa moartea sa el s&a nascut intr&un
alt corp si si&a reamintit inca din copilarie de viata sa anterioara si
legatura cu 0a"aji. Astfel, a plecat in ;imalaya, in cautarea gurului sau
nemuritor. *rin gratia lui 0a"aji, acesta a juns la El. +upa ce a practicat
.riya yoga intensiv, su" indrumarea lui 0a"aji, el a atins stadiul care
confera nemurirea, soru"a samadi. El serveste acum ca o sursa de
inspiratie pentru multi cautatori spirituali.
&ontele de Saint Germain
In cartea 6A trai cu /umina7, pu"licata in lim"a romana la editura Eor
3ou, 8asmueen aminteste de #ontele de (aint 9ermain. El este un
Emisar al !arii Eratii Al"e, lucrand pe Raza 7 a 'rdinii #eremoniale si
!agiei F si este cunoscut in planurile eterice ca !aestrul Ragoczy.
24
!ulti considera ca el ar fi fost cel care ar fi scris cartile lui
(a.espeare si ca in incarnarea anterioara ai fi fost !erlin.
In timpurile moderne, el este cunoscut pentru cartile sale, Tratat
despre sinele superior, scrisa prin canelling de 9odfre Ray ,ing, in 4?->.
(t. 9ermain a petrecut @: de ani cu Eratia Trans&;imalaiana si cu
maestrii El !orya, ,utumi si +j=al ,ul. Ei au transmis prin canelling,
prin !adame 0lavats.y, literatura originala teozofica. (e mai spune si ca
ar fi instrumentat formularea #onstitutiei Americane si a +eclaratiei de
Independenta.
(e crede ca s&a nascut in 4:A4 si este mai "ine cunoscut drept
#ontele de (aint 9ermain. Este cunoscut ca Regent pentru Europa si este
preocupat, in special, de evolutia constiintei in zona. #a mare lincvist, el
vor"ea toate lim"ile europene, era un spadasin e)pert, un maestru
vilonist si poseda o e)traordinara memorie a mintii si o memorie
fotografica.
Era independent financiar, iar legendele il prezinta drept !aestru
Alcimist, capa"il sa transforme metalul o"isnuit in aur de calitete inalta,
care nu isi pierde niciodata luciul. (e spune despre el ca nu manca si nu
"ea niciodata si ca pastra o infatisare tanara, a unui om in jur de <> de
ani. *entru ca a trait atat de mult timp ca nemuritor, isi regiza in mod
constant moartea si apoi isi asuma o alta personalitate.
Alte re$erinte
/eonard 'rr, fondatorul organizatiei Re"irting afirma in 3oga vietii
vesnice F Vrisvaan (amadi 1(oru"a2 ca in 4?77 a intalnit primul yogin
nemuritor. +e atunci incoace, el spune ca a mai intalnit si altii, care aveau
cel putin ->> de ani. El spunea ca nemurirea fizica nu prezinta interes
decat daca o persoana si&a pastrat corpul in "une conditii cel putin 5>>
de ani. 8asmueen aminteste de 0artriji, un yogin in varsta de 5>>> de
ani. #oform celor spuse de /eonard 'rr, 0artriji locuieste tot in
asramul din satul 0artara, in districtul Al=ar, Rajastan, India.
*aul 0runton, in faimoasa carte 6India secreta7 face referiri la maestrii
nemuritori. El spune ca a intalnit yogini demni de incredere care i&au
25
vor"it de maestrii lor nemuritori care au sute sau mii de ani. 9asim in
aceasta carte referinte la trei maestrii nemuritori.
SR' A*ROB'N,@ A *N )A(STR* &AR(
A OBT'N*T N()*R'R(A 3'>'&AB
Sri Aurobindo si %ei "2 siddhasi
$na dintre putinele persoane din timpurile moderne care au putut cu
adevarat sa aprecieze maretia transformarii divine a umanitatii a fost (ri
Auro"indo. In timp ce majoritatea punditilor si leaderilor ortodocsi
religiosi au privit scrierile siddasilor in care se vor"eau despre
nemurirea fizica drept un produs al imaginatiei, Auro"indo a incercat
timp de <> de ani sa ajunga la un asemenea stadiu. Nu a sustinut niciodata
ca ar face parte din traditia celor 4@ siddasi, dar este evident ca
transformarile e)perimentate de Tirumoolar, Ramalinga, Auro"indo si
!ama 1principalul discipol al lui Auro"indo2 au fost asemanatoare.
Viziunea inspirata a lui Auro"indo a fost e)primata in 6Viata divina7 si
6(intezele de yoga7, iar e)perientele sale transformatoare in poemul epic
6(avitri7. $ltimele doua lucrari descriu in detaliu stagiile si dificultatiile
pe care le implica aceasta transformare. *entru Auro"indo nemurirea
fizica reprezinta un stagiu in evolutia umanitatii. El este un rezultat al
transformarii spirituale% punctul culminant al procesului in care #onstiinta
6(upramentala6 +ivina co"oara in planurile joase ale constiintei, ciar si la
26
nivelul inconstient al !ateriei. !odul in care Auro"indo descrie acest
proces de transformare si rezultatele sale se aseamana iz"itor cu cel al
celor 4@ siddasi si cu cel al lui Ramalinga, in special in ceea ce priveste
referintele cu privire la 6corpul de aur7 sau 6luminoscenta aurie7.
*rofunda sa iu"ire pentru umanitate precum si orientare a catre
pro"lemele lumii fizice si actiunile sale sunt similare cu cele ale
siddasilor.
Auro"indo 9ose s&a nascut in #alcutta, 4: august, 4@75. El a sudiat
in Anglia de la varsta de : ani pana la 5> de ani. +upa intoarcerea in
India, in 4@?5, Auro"indo a lucrat ca profesor de franceza si de engleza
si mai tarziu ca secretar al printului de 0aroda. (&a casatorit in 4?>4. In
urmatorii ani, el si&a orientat energia catre idealul de independenta
indian. A devenit unul dintre principalii leaderi ai acestei miscari. Englezii
l&au acuzat de su"versine si a fost trimis la incisoare, dar a fost acitat
dupa un proces pentru lipsa de dovezi.
'ntalnirea %u Yogi +ee
In mijlocul acestor activitati politice, pe -> decem"rie 4?>7,
Auro"indo a intalnit un yogin pe nume Visnu 0as.ar /ele. A fost prima
oara cand aintalnit un yogin in urma unei cautari. El i&a spus acestuia%
6Vreau sa fac yoga, dar pentru actiune, nu pentru sannyasa 1renuntarea la
lume2 si Nirvana7. #ei doi au petrecut trei zile singuri intr&o camera. /ele
i&a spus% 6Aseaza&te in meditatie, dar nu gandi si fi atent la activitatea
mintii taleB vei vedea cum ajung in minte gandurileB inainte de a intra
alunga&le departe pana cand mintea va castiga o liniste totala.7 !ai tarziu,
Auro"indo spunea% 6*rimul rezultat a fost o serie de e)periente
cutremuratoare si scim"ari radicale in constiinta, care nu au fost
niciod &ata in intentia meaG si care au fost in totala contraditie cu
vecile mele idei, determinandu&ma sa vad cu uimire lumea ca fiind un
cinematograf urias pe care se misca formele universalitatii impersonale
ale A"solutului 0rama7. Auro"indo a intrat in starea de nirvi.alpa
samadi sau ceea ce "udisti fac referinta ca fiind nirvana, stadiul final al
traditiei mistice din intreaga lume, pe care putini l&au atins dupa eforturi
deose"ite. +ar acest punct a fost inceputul pentru alte e)periente
27
e)traordinare% 6Am ramas in nirvana timp de zile si noptiG in cele din
urma am inceput sa ma topesc in (uperconstiintaG nici o diminuare s&au
cadere din e)perienta suprema, mai degra"a o constanta inaltare si
cuprindere a AdevaruluiG Nirvana in constiinta mea eli"erata, a fost doar
inceputul realizarii mele, un prim pas intr&o lucrare completa, deci nu
realizarea ultima a sufletului sau finalul culminant.7B7Nirvana nu poate fi
sfarsitul caii dincolo de care nimis nu mai poate fi e)ploratGeste
sfarsitul caii inferioare din Natura inferioara si inceputul Inaltei
Evolutii.7
Auro"indo a continuat sa ramana in aceasta stare in timp ce edita
ziarele sale zilnice si organiza manifestatii clandestine. Inainte de o
asemenea manifestatie, el i&a spus lui /ele despre faptul ca ezita sa tina
un discurs. /ele i&a cerut sa se roage, dar el era atat de a"sor"it de
Tacutul 0raman incat nu se putea ruga. /ele i&a spus ca nu conteazaB se
va ruga el si ceilaltiB nu va tre"ui dacat sa mearga la manifestatieB sa faca
o plecaciune in fata audientei, sa astepte si cuvintele vor veni din alta
sursa decat mintea. Auro"indo a urmat aceste instructiuni si 6cuvintele au
venit de parca erau dictate. !ereu de atunci, discursurile, scrierile,
gandurile si activitatile e)terioare veneau din aceeasi sursa, dincolo de
minte.7 Aceasta a fost prima e)perienta in (upraconstiinta. +iscursul sau
a fost minunat% 6Incercati sa realizati putera care se afla in voi, incercati
sa o manifestati in continuu, astfel incat tot ceea ce faceti sa nu fie
facut de voi ci de acel Adevar din interiorul vostruG pentru ca voi nu
sunteti aceasta, este ceva din interiorul vostru. #e pot face toate aceste
tri"unale, toate puterile lumii, Adevarului care este in voi, acel Vesnic,
acel Nenescut, #el fara de #uloare, pe care sa"ia nu&l poate patrunde si
focul nu&l poate ardeD... +e ce v&ar mai fi teama, daca sunteti constienti
de El, care se afla in interiorul vostruD7
Auro"indo a fost arestat de politia "ritanica a doua oara, in
dimineata lui < mai 4?>@. In curtea incinsorii din Alipore, in timpul unei
perioade de e)ercitii zilnice, o serie de e)periente spirituale au adus o
scim"are in constiinta sa. El a inceput sa&l vada pe +umnezeu in fiecare.
28
'n %autarea CSe%retului=
+upa eli"erarea sa din incisoarea din Alipore, Auro"indo si&a reluat
munca revolutionara. In urma e)perientei pe care a avut&o in incisoarea
Alipore, el a atins 6constiinta supramentala7 prin care adevarurile
separate ale e)istentei F precum *acea, Iu"irea, Erumusetea, *uterea,
#unoasterea, Vointa F sunt e)perimentate in mod total, dar independent
unul de altul. Totusi limitarile constiintei au iesit in evidenta in mod clar.
*rin structura sa, constiinta supramentala divide unitatea si cu cat
co"oara in planurile joase, cu atat devine mai fragmentata. Era nevoie si
de un adevar al corpului si al pamantului, nu numai de un adevar al
spiritului si cerului. Era nevoie de o alta *utere care sa reziste in
planurile joase unde natura umana este su"iectul puterii de divizare.
Auro"indo a inceput sa caute ceia pentru adevarata viata care poate fi
traita si aici, in sferele joase.
In fe"ruarie 4?4> la un an de la eli"erea sa de la incisoare, era sa
fie arestat si deportat in insulele Andaman. Vocea i&a vor"it% 6+u&te la
#andernagore7. A plecat imediat cu o "arca, pe 9ange, in jos.
/a #andernagore, in 4?4>, a gasit 6secretul7 pe care l&a cautat.
#ircumstantele nu au fost niciodata relatate de el. Totusi ,din scrierile
sale tarzii, aflam ca el a fost in iad, in planurile joase ale e)istentei, si
asta pentru ca cineva nu se poate ridica mai mult decat poate co"ora. 6#u
fiecare inaltime pe care o cucerim tre"uie sa aducem inapoi, in planurile
vi"ratorii joase, puterea sa si iluminarea sa.7 *entru ca +ivinitatea sa
co"oare in noi si sa transforme natura umana, progresul nu are in vedere
atat de mult inaltarea noastra, pe cat de mult tine de curatarea tuturor
o"scuritatilor din fiinta noastra josnica. #uratarea su"constientului de
frici, dorinte si dureri este un lucru de importanta primara. #el mai jos
nivel al constiintei umane se afla in su"constient, care este rezultatul
evolutiei vietii in !aterie. El contine toate o"iceiurile vietii, inclusiv cel
care tine de "oala si moarte. /a #andernagore, (ri Auro"indo a atins
adancimile ultime ale su"constientului fizic. El a spus% 6Nu, nu cu cerescul
sunt ocupatB mi&as dori sa fiu. !ai de gra"a cu sfarsitul lucrurilor care se
afla in opozitie.7
29
El a atins frontiera superioara a supramintii unde 6magnificele valuri
colorate7 se topesc in /umina al"a. A trecut in alt Timp si (patiu. Toate
valorile s&au rasturnat. Inaltul intalneste josul, am"ele intr&un singur plan.
El a patruns in (upramental, care este adevarata "aza a intregii materii
si a e)perimentat iluminarea in fiecare celula a corpului. (ecretul
transformarii a fost urmatorul% constiinta de jos este constiinta de
deasupra.
6Auriul= supramental
+escrierile 6supramentalului7 sunt reminescente ale descrierilor
similare facute de cei 4@ sidasi cu referire la soru"a samadi, sau
samadiul de aur. *rincipalul disciol al lui Auro"indo, !ama, dupa prima sa
e)perienta a scris%
6Era o impresie de putere, de caldura, de aur% nu era fluida, era ca
sclipirea prafului. Eiecare din aceste lucruri 1nu pot fi numite particule
sau fragmente, nici macar puncte, asa cum sunt enuntate in mod
matematic2 erau ca aurul vivid, un praf de aur cald F nu se poate spune ca
era stralucitor sau intunecat sau facut din lumina, in sensul in care il
intelegem noi. Totul era o adunare de mici puncte de aur, nimic altceva
decat asta. As putea spune ca acestea atingeau fata mea, ocii mei. (i
aceasta cu o formida"ila putere. In acelasi timp, un sentiment
plenitudine, de pace pentru toate puterile. Era atata "ogatie, era atata
plinatate. Era miscare la cota ma)ima, infinit mai rapida decat cineva isi
poate imagina si in acelasi timp era o pace a"soluta, o liniste perfectaG
Am o"servat ca in aceasta stare de constiinta, !iscarea depaseste forta
puterii care face ca celulele sa devina o forma individuala.7 Aceasta
descriere este o reminescenta a uneia din afirmatiile faimoase ale
siddasilor% 6(tai in tacere si cunoaste ca eu sunt +umnezeu7.
Imo"ilitatea este "aza puterii supramentale.
/ondi%herr-
+upa doua saptamani in #andernagore, Aauro"indo a auzit din nou
Vocea cerandu&i 6sa mearga la *odicerry7. /a scurt timp dupa aceasta el
a plecat in secret si a scapat la limita de politia "ritanica. *odicerry era
30
o colonie franceza, in sud&estul coastei Indiei. Era ultimul loc in care
cineva s&ar fi asteptat sa inceapa o revolutie spirituala.
A fost dificil pentru Auro"indo in primii ani la *odicerry. #ativa
dintre revolutionarii sai au venit cu el, asteptand de la el sa isi rezume
activitatile in acest domeniu. +ar Auro"indo nu avea nici o intentie sa
faca astfel. Atunci cand s&a adus in discutie faptul ca tre"uie sa duca la
"un sfarsit lupta sa politica, el a raspus prompt ca era nevoie 6nu de o
revolutie impotriva guvernului "ritanic, prin care nimeni nu poate reusi cu
usurintaG ci de o revolutie impotriva intregii Naturi universale.7
Auro"indo a citit Vedele, scrierile sacre veci, in forma lor originala,
pentru prima oara in timpul primilor ani la *odicerry. A gasit in ele
e)periente pe care le&a avut el insusi si a tradus o parte din ele in lumina
e)perientei sale.
In 4?4>, *aul Ricard, un scriitor francez, a venit in *odicerry. A
doua oara a venit in 4?4<, cu intentia de a&l vedea pe Auro"indo si apoi i&a
propus acestuia sa faca o revista filozofica lunara "ilingva, Arya, sau '
revedere a marilor sinteze. +in 4?4< pana in 4?5> Auro"indo a pu"licat
aceasta revista precum si cele mai multe din lucrarile sale F aproape :>>>
de pagini, care au fost cuprinse in mai multe carti. Acestea includeau%
Viata divina, in care acesta si&a e)primat propria sa viziune fundamentala
filosofica asupra evolutiei omuluiB (intezele de yoga, in care a descris
yoga sa integrala care este in contrast cu alte discipline yogineB Eseu
despre 9ita, in care este interpretata 0agavat 9ita in lumina viziunii lui
Auro"indo asupra co"orarii 6constiintei supramentale7B (ecretul Vedei si
#iclul uman.
In 4?54, el a lasat penelul deoparte. Editia finala pentru Arya a fost
pu"licata. In urmatorii -> de ani, scrierile sale au fost limitate la o
enorma corespondenta precum si poemul (avriti, care cuprinde viziunea
sa desavarsita asupra evolutiei umanitatii, munca sa cu su"constientul si
inconstientul, precum si e)perienta sa in ceea ce priveste inaltele sfere
de constiinta.
31
&ri1ele trans$ormarii
Auro"indo a vazut umanitatea la o rascruce in evolutia ei. 6+aca se
afla un adevar spiritual pe *amant si care da alta valenta nasterii noastre
in !aterie si daca in mod fundamental in natura a avut loc o evolutie a
constiintei, atunci omul nu poate fi ultimul stagiu al acestei evolutii% el
este o imperfecta e)presie a spiritului si mintea lui este un instrument si
o forma limitataB mintea se afla doar la jumatatea evolutie constiintei,
fiinta mentala poate fi doar o fiinta trazitionala.7
#onform lui Auro"indo, noi am ajuns la o 6criza a transformarii7, care
este 6atat de cruciala precum a fost criza care a marcat aparitia Vietii in
!aterie sau criza care a marcat aparitia !intii in Viata7. (pre deose"ire
de crizele anterioare, umanitatea poate fi vazuta ca niste 6cola"oratori
constienti la propia noastra evolutie7.
Totusi, pentru Auro"indo, nu sunt fortele noastre umane care vor
aduce transformarea ci o constiinta care inconjoara Eorta divina de
deasupra.
!ateria supramentala se va supune vointei constiintei si astfel va
manifesta calitatile spiritului% imortalitate, malea"ilitate, luminozitate,
frumusete si "eatitudine. Vor survenii semnificative transformari fizice%
6Transformarea consta in faptul ca tot aranjamentul material va fi
inlocuit de concentrari de forta, fiecare avand un mod diferit de
vi"ratieB in loc de organe vor fi centre de energie constienta, puse in
miscare de vointa constiintei. Nu va fi stomac sau inima, nici circulatie si
nici plamani. Toate aceestea vor disparea si vor lasa loc unui joc de
vi"ratii reprezentand ceea ce sunt aceste organe in mod sim"olic7. #orpul
va va fi facut dintr&o 6energie concentrata care se va supune vointei7.
6(cim"area de constiinta va fi factorul principal, miscarea initiala, iar
modificarea fizica va fi factorul su"ordonat, o consecinta.7
Auro"indo nu a fost deloc un teoretician ssau un scriitor de science
fiction. El a scris pe "aza e)perientei sale si e)perienta sa legata de
6transformare7 are trei faze distincte% prima, o faza stralucitoare, din
4?5> pana in 4?5A, in care multe puteri si fenomene si puteri miraculoase
32
sau manifestat prin puterea constiintei supramentale pe care Auro"indo a
manifestat&o pentru prima oara in 4?4>B a doua, o faza de retragere, in
care Auro"indo si principalul sau discipol, !ama, !irra Ricard, au testat
pe propriile lor trupuri efectele mai multor e)perimente, lucrand la
nivelul su"constientului si inconstientului din 4?5A pana in 4?<> si a treia
faza, in care eforturile au avut in vedere intreaga umanitate si lume, din
4?<> pana in prezent.
/a sfarsitul primei faze, pe 5< noiem"rie 4?5A, el a sfarsit "rsc
manifestarea puterilor si miracolelor si a anuntat retragerea in
solitudine. 'ficial, asramul a fost infiintat su" conducerea !amei.
+in 4?5A pana in 4?<> el si !ama au facut e)perimente asupra
somnului, mancarii, asupra legilor naturii, trecand prin multe e)periente la
nivel celular si su"constient. A fost o cursa impotriva timpului care ne
aminteste de ceea ce siddasii au descris in stiinta ier"urilor ,aya ,alpa
prin care incercau sa prelungeasca viata suficient de mult pentru a
permite fortelor spirituale mult mai su"tile se desavarseasca
indumnezeirea.
*regatirea celulelor, tacerea mentala, pacea vitala, constiinta cosmica
au fost veicule care au permis constiintei celulare si fizice sa se
largeasca si sa se universalizeze. Apoi a devenit clar faptul ca 6trupul
este peste tot7 si nimeni nu poate transforma ceva fara a transforma
totul. Auro"indo si !ama au gasit ca transformarea completa nu este
posi"ila pentru individ, daca nu are loc o minima transformare pentru tot.
6*entru a ajuta umanitatea7, remarca Auro"indo, 6nu este suficient
pentru un individ sa gaseasca solutia ultima in mod individual pentru ca,
atunci cand lumina este gata sa co"oare, ea nu poate sta pana cand planul
inferior, de jos, nu este pregatit sa suporte presiunea +escendetului.7
6+aca cineva vrea sa faca munca de unul singur7, spunea !ama, 6este
a"solut imposi"il sa fie facuta in mod total, pentru ca fiecare fiinta
fizica, oricat de realizata ar fi, ciar daca apartine unei constiinte a
totalitatii superioare, ciar daca ar fi facuta pentru o munca speciala
care are invedere totalitaea, nu este decat o fiinta partiala si limitata.
33
Acesta este adevarul si legea F transformarea completa nu poate fi
realizata pe cont propriu, printr&un singur corpG asa ca daca cineva vrea
sa ai"a o actiune generala, sunt necesare cel putin un numar minim de
fiinte fizice.7
A treia $a1a
#u aceasta idee, perioada muncii individuale a sfarsit in 4?<>, iar (ri
Auro"indo si !ama au inceput al treilea stadiu al muncii lor de
transformare. In timpul acestei faze, orientarea a fost catre o
transformare glo"ala. 6Acest asram a fost creatG nu pentru renuntarea
la lume ci ca un centru si un loc unde are loc evolutia altei forme de
viata.7 Asramul a fost organizat pentru a fi descis tuturor tipurilor de
activitati care tin de natura creativa, precum si pentru toate tipurile de
individualitati, "ar"ati, femei si copii, din toate clasele sociale.
Activitatea in lume a fost de o importanta primara% 6Viata spirituala
gaseste e)presia cea mai potenta in omul care traieste o viata o"isnuita
prin puterea 3ogaiG *rintr&o uniune a vietii interioare cu cea e)terioara,
umanitatea va fi ridicata si va deveni puternica si divina.7
,ilema leaderilor eolutionari
#ea de&a treia faza a crescut dilema pe care (ri Auro"indo si !ama
au incercat sa o rezolve la sfarsitul celei de a doua faze. Aflandu&se fata
in fata cu rezistenta colectiva a su"constientului si inconstientului, ei s&
au intre"at daca ar putea sa realizeze o transformare a sinelui individual
in izolare fata de altii si apoi sa se intoarca sa ajute umanitatea, ca lideri
evolutionari. Ei au decis impotriva acestei strategii, deoarece, dupa
cuvintele lui Auro"indo, ar rezulta un gol intre ei si umanitate.
(ri Auro"indo spunea% 6'data inceputa, munca nu va avansa rapid
ciar de la inceputul stagiului decisiv. *ot fi secole intregi de efortG
#iar daca prima scim"are decisiva este atinsa, este cert ca nu toata
umanitatea va fi capa"ila sa se ridice la acel nivel. Va fi o diviziune intre
cei care vor fi capa"ili sa traiasca la nivelul spiritual si cei care vor fi
capa"ili sa traiasca in lumina care co"oara de la acest nivel catre
34
nivelulmental. (i mai jos de acestea va fi o mare masa influentata de
realitatea superioara dar care nu va fi pregatita pentru lumina. +ar ciar
si aceasta va fi o transformare si un inceput care nu a mai fost atins nici
pe departe.7
Aceasta inevita"ila diviziune si 6gol7 care se va produce sunt pro"a"il
motivele pentru care Auro"indo si !ama nu au co"orat 6supramentalul7 in
propriile lor corpuri si eventual sa&l mentina acolo. (i mai mult, nu cumva
6corpul de aur7 al siddasilor, al lui Ramalinga si al cinezilor taoisti este
doar o faza de inceput a lungii transformari colective a intregii
umanitatiD
In efortul sau de a incerca sa rezolve aceasta pro"lema, autorul
cartii 0a"aji and te 4@ (idda ,riya 3oga Tradition, !arsall 9ovindan,
a vizitat *ondicerry si Valadurul. El a amintit o fraza pe care a vazut&o
cu multi ani in urma, prin care Auro"indo si !ama afirmau ca 6ceea ce ei
au incercat sa atinga a fost deja atins de Ramalinga (=ami cu doar 4>>
de ani in urma.7 El s&a intalnit cu T.R. Tulasiram in *odiceri si a aflat ca
au fost pu"licate de catre acesta doua volume de lucrari, Arut *erum
8oti si #orpul fara de moarte, in 4?@>, care contin su"iectele de
discutie care au fost avute in vedere la intalnirile cu !ama in ceea ce&l
priveste pe Ramalinga, precum si tot ce a scris Auro"indo despre
Ramalinga.
In studiul sau e)austiv, Tulasiram a o"servat% 6(ri Auro"ido a
ajuns sa inteleaga in ultima parte a vietii sale ca putin yogini au atins
transformarea supramentala ca o siddi 1putere supranaturala2 personala
mentinuta prin 3oga&(iddi si nu ca o darma 1lege2 a naturii7.
Eascinantul studiu al lui Tulasiram aduce dovezi ca e)perientele
transformatoare ale lui Tirumoolar, Ramalinga, Auro"indo si !ama au
fost toate asemanatoare. 6/uminoscenta aurie7 pe care Auro"indo a
manifestat&o la moartea sa ne aminteste de 6corpul de aur7 al
imortalitatii la care s&a referit Ramalinga si cei 4@ siddasi.
35
)oartea lui Sri Aurobindo
#atre sfarsitul lui noiem"rie, 4?:>, (ri Auro"indo a inceput sa
manifeste simptomele unei "oli de sange, care a revenit din timp in timp
pe parcursul a mai multor ani. In contrast cu ocaziile anterioare, el a spus
ca nu isi va mai folosi puterile yogine pentru a se vindeca. #and a fost
intre"at de ce, el a spus% 6Nu pot e)plica, nu veti intelege7. *e <
decem"rie simptomele au disparut in mod miraculos. +ar tarziu, in acea
noapte a devenit evident ca el se va retrage pentru un scop "ine definit.
*e : decem"rie, in 4?:>, el a decis sa amane aceasta pana cand corpul va
arata semne de descompunere. #orpul a capatat o noua stralucire, 6o
luminoasa mantie de luminoscenta aurie in jurul lui7, dupa cum a fost
descrisa de !ama. !ulti altii au relatat despre aura aurie din jurul lui.
*entru mai mult de patru zile corpul a ramas intact, cu o persistenta
nuanta aurie. *e @ decem"rie !ama i&a cerut lui Auro"indo, intr&o
intalnire oculta, sa se reintoarca la viata, dar el a raspuns astfel conform
marturisirii !amei% 6!i&am parasit acest corp cu un scop precis. Nu il voi
lua inapoi. !a voi manifesta din nou prin primul #orp (upramental
construit prin #alea (upramentala.7G 6/ipsa de receptivitate a pamantului
si a oamenilor7 a spus !ama pe @ decem"rie, 6este cea mai responsa"ila
pentru decizia lui (ri Auro"indo in ceea ce priveste corpul sau7. *e ?
decem"rie, dimineata, dupa mai mult de 4>> de ore, corpul a inceput sa
arate primele semne de descompunere si a fost ingropat dimineata, in
curtea asramului.
(crierile lui (ri Auro"indo continua sa ne furnizeze o viziune pentru
evolutia noastra colectiva si importanti indicatori pentru fiecare individ
astfel incat sa atingem o transformare divina a vietii.