Asepsia Si Antisepsia 1

ASEPSIA I ANTISEPSIA

Prevenirea contaminrii cu germeni a organismului n
cursul examinrii sau tratamentelor efectuate,
constituie un element de baz n asistena medical
actual.

Cu toate progresele realizate n privina tratamentului
infeciilor i n acest domeniu se aplic perfect
cunoscuta constatare conform creia este mai uor s
previi o mbolnvire dect s o vindeci.

n acest caz, msurile de prevenire se asociaz ntr-un
ansamblu de metode i tehnici cunoscute sub
denumirile generice de asepsie i antisepsie care
includ dou noiuni: dezinfecie i sterilizare

Mult vreme rolul microorganismelor n
producerea unor boli a fost ignorat.
Nu se cunotea nici cauza
complicaiilor supurative aprute dup
efectuarea unor prestaii medico
chirurgicale.
Scurt istoric:

Primele clarificri: Louis
Pasteur

-a stabilit rolul
microorganismelor n
producerea bolilor
infecioase
-a identificat unele
metode de prevenire i
tratament al acestora

Scurt istoric:

Primele clarificri: Louis
Pasteur

-pune bazele
conceptului sterilizrii
-recomand metodele
aseptice de tratament
medico chirurgical
care permit evitarea
contaminrii
organismului cu germeni
din afar.

Scurt istoric:

n acest perioad se dezvolt alte metode de
distrugere a germenilor cu ajutorul unor
substane chimice aplicate pe diferitele:
-instrumente utilizate
-n ncperi
-pe plgile chirurgicale, cunoscut sub
denumirea de antisepsie.
Scurt istoric:

n 1825 Antonie Germain Labarraque
relateaz despre efectele dezinfectante
ale apei de var.

n 1829 n Anglia era obligatorie
dezinfectarea minilor pentru prevenirea
epidemiilor de holer i tifos.
Scurt istoric:

n 1867, doctorul
englez Joseph
Lister, profesor de
chirurgie, a
introdus metoda
antiseptic ce
folosea acid fenic.

Scurt istoric:

Tot n 1867, Lister public rezultatele
tratamentului cu fenol n cazul fracturilor
multiple.

Scurt istoric:

Acesta punea o bucat de vat mbibat
n fenol n ran dup operaie i apoi
aplica un bandaj mbibat tot n fenol.
Cnd era cazul acoperea cu o bucat de
metal subire, bandajul pentru a
mpiedica evaporarea fenolului.

Scurt istoric:

O alt metod de antisepsie a lui Lister
era s pulverizeze fenol n camera de
operaie, dar metoda nu a avut prea mare
succes datorit
faptului c fenolul
irita ochii doctorului
ct i ai pacientului.

Scurt istoric:

Octave Roche Simon Terrillon:
contribuie la
dezvoltarea
dezinfeciei.

Scurt istoric:

- chirurg
- folosea metodele lui Louis Pasteur,
- considera c naintea operaiei trebuie
dezinfectate: - minile medicului
- instrumentarul i
- bandajele

Scurt istoric:

n 1887, Terrillon comunica rezultatele
cercetrilor sale:

Dup dezinfecia instrumentelor i a celorlalte
materiale n autoclav la o presiune de 2-3
atmosfere se obine o sterilizare perfect. Dac
materialele se utilizeaz imediat dup sterilizare
nu sunt necesare substane chimice pentru a le
dezinfecta. Din aceast cauz este mai indicat
utilizarea instrumentelor metalice. i dac
doctorul i dezinfecteaz cu grij minile naintea
operaiei, operaia se poate desfura n
siguran.

Scurt istoric:

n 1889, Terrillon mpreun cu H. Chaput
public Asepsie et Antisepsie Chirurgicale
n care l numete pe Pasteur tatl
chirurgiei aseptice.

Metodele antiseptice descoperite, au fost
dezvoltate de ali mari cercettori si au dus
la progresul tiinelor medicale.

Scurt istoric:

Ulterior au fost descoperite numeroase
substane antiseptice i tehnici de
distrugere a microorganismelor.

n prezent nu mai poate fi conceput nici o
activitate medico-chirurgical fr
respectarea strict a regulilor de asepsie-
antisepsie fapt demonstrat i de legislaia
sever n domeniu adoptat de toate rile.
Scurt istoric:

1. Terminologia pentru tehnici
aseptice

Sterilizarea - Procesul prin care toate
formele de via, inclusiv sporii bacterieni i
virusurile sunt distruse prin aciunea
agenilor fizici sau chimici.

Dezinfecia - Orice proces, chimic sau fizic,
prin care agenii patogeni sau
microorganismele cauzatoare de boli pot fi
distruse.
Terminologia pentru tehnici aseptice:

Dezinfectantele se aplic pe obiecte
nensufleite n timp ce antisepticele se
aplic pe esuturi vii. De obicei, majoritatea
dezinfectantelor nu distrug sporii, bacilii
tuberculoi sau virusurile, mai ales
virusurile hepatice.

Igienizarea (sanitaia) - Procesul prin care
numrul de microorganisme de pe obiectele
nensufleite este redus pn la un nivel de
siguran. Nu implic eliberarea de
microorganisme, i se refer n general la un
proces de curare.

Dezinfecia suprafeelor - Procesul prin care
microorganismele care contamineaz suprafeele,
materialele i echipamentele sunt ndeprtate prin
frecarea riguroas cu un dezinfectant germicid.

Contaminarea - Prezena microorganismelor pe o
suprafa corporal sau pe articole sau substane
nensufleite.

Tehnica aseptic - Folosirea tehnicilor aseptice
se refer la procedeele efectuate n absena
microorganismelor patogene, tehnici care evit
contaminarea pacienilor, i folosirea atent a
instrumentelor i materialelor sterilizate pentru a
evita contaminarea

Sepsia - O stare n care microorganismele
cauzatoare de boli (patogene) sunt
prezente.

Asepsia - O stare n care microorganismele
patogene vii sunt absente.

Lanul de asepsie - Un lan de asepsie desemneaz un
procedeu care evit transmiterea infeciei. Termenul de
lan implic faptul c fiecare pas, legat de cel precedent,
continu s fie ndeplinit fr prezena microorganismelor
patogene.

Tehnica strict aseptic - Procedeele folosite n cursul
tehnicilor strict aseptice sunt similare cu cele folosite ntr-o
sal de operaie, cu cel mai nalt nivel de asepsie pentru
zona de terapie, curenia personalului operator i a celui
auxiliar, sterilizarea instrumentelor, i decontaminarea
suprafeelor.


Tehnica de curenie-sterilitate - n
cabinetele de medicin dentar i n cele de
igien dentar, sunt necesare tehnici strict
aseptice pentru chirurgia parodontal i
chirurgia general oral, ca i pentru ali
pacieni cu boli transmisibile n faz activ
sau de portaj, cum ar fi tuberculoza sau
hepatita.

Pentru o tehnic de curenie-sterilitate de
rutin, protecia pacientului i operatorului
sunt eseniale, i sterilitatea absolut este
necesar pentru instrumente i alte articole
care au potenialul cel mai mare de
transmitere a bolilor. Alte materiale i
echipamente cu un potenial mai redus de
transmitere a infeciei trebuie s fie bine
decontaminate.

Stafilococul Auriu: infecie a pielii IMPETIGO -

2. Pregtirea instrumentelor
pentru sterilizare

La terminarea unui tratament sau consultaii:
se elaboreaz un sistem coerent de nlturare a
instrumentelor i echipamentelor folosite
se evitat auto-contaminarea
se planific circuite pentru:
pstrarea instr. folosite ntr-o zon
tvilor sau casoletelor cu sterile n alta

Pregtirea instrumentelor pentru sterilizare:

REGUL: se nva metoda cea mai eficient de
a preveni contaminarea ncruciat, i apoi se
urmeaz ntotdeauna acea metod fr excepie

2.1. Manipularea
-Mnui de cauciuc
-Pens de servici steril / nesteril
-Atenie instrumente ascuite
-Ap rece / cald
-Instrumente contaminate (boli inf.contag. separat)


2.2. Curarea manual
A. Cltirea
B. Decontaminarea
- fosfat trisodic (1 lingur la un litru de ap) sau soluie de
glutaraldehid 2%
C. Instrumentele demontabile
D. Curarea prin tehnica de frecare
- detergent
E. Cltirea
F. Uscarea
G. Grija pentru periile de frecare

2.3. Curarea cu ultrasunete
- Mai sigur dect curirea manual
- Scade riscul infeciilor prin nepare
Dar: Procesarea ultrasonic nu este un substitut al sterilizrii; este doar
un procedeu de curare

Vibraiile ultrasonice iniiaz cavitaia n soluia de curare. Cavitaia
semnific faptul c se genereaz bule minuscule, care se expandeaz
pn devin instabile i apoi colabeaz prin implozie. Aceasta creeaz
zone minuscule de vid care sunt responsabile de procesul de curare
prin dislocarea, dispersarea, sau dizolvarea materialului care a aderat
de suprafaa instrumentului.

2.3. Curarea cu ultrasunete
Se realizeaz prin:
- agitarea fizic
- dizolvare chimic
Materialul solubil trece n soluie i materialul mai greu se depune la
fundul recipientului de curare.


2.4. mpachetarea
- Tvi metalice cu capac
- Instrumentele ascuite: protejate
- Band indicatoare pentru sterilizare
2.5. Tvile pregtite n prealabil

Asepsia Si Antisepsia 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Asepsia Si Antisepsia 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASEPSIA I ANTISEPSIA

S-ar putea să vă placă și