Ce este filosofia ?

Cea mai simpla cale pentru o definitie prealabila a filosofiei, asa cum cere
aceasta ntrebare, este sa admitem evidenta ca filosofia este o forma a culturii
occidentale. A culturii occidentale n primul rnd, daca nu chiar si exclusiv,
pentru ca termenul respectiv, n etimologia lui, apartine substratului grec al
acestei culturi. In toate celelalte culturi, filosofia are numele pe care i l-au dat
grecii si care nseamna "iubire de ntelepciune".Filosofia este una din
principalele forme ale spiritului uman.
Intrebarea:Cum se poate defini filosofia? este si ea una filosofica.
Putem spune ca filosofia reprezinta studiul intelesurilor sau credinatelor despre
lucrurile generale,uiversal,formulind probleme existente si oferind solutii pentru
aceste probleme.Ca stiinta filosofica este o disciplina autonoma,si are ca obiect
cunoastera formelor si proceselor gindirii.
Filozofia este medicina sufletului.
Cicero
Filosofia este compusa dintr-un ansamblu de notiuni si de idei,care tind sa
cunoasca si sa inteleaga sensul existentii,o conceptie generala despre lume si
viata.Filosofia studiaza concepte,precum
existenta,bunatatea,cunoasterea,frumusetea dar si invidia,rautatea.De
exemplu:filosofia pune intrebare,Ce este bunatatea,invidia,frumusetea?Filosofia
este un studiu critic,si este dominata de teme si nu de sisteme(relatii inter-
umane,personale etc.) Filosofia de astazi,moderna,este orientata spre societate
si isi cauta aplicatii in toate domeniile de la afaceri,probleme
ecologice,traducere.
Filosofia si filosofii antici prin aceasta intrebare ne puneau intrebari legate
de aparitia vietii si in general despre originea universului.Scrierile filosofilor antici
indica faptul ca problema propusa,a fost discutata frecvent si de catre alti
oameni din acelea timpuri.
Aristotel a fost derutat de ideea,ca ar fi putut exista ideea,ca ar fi putut exista
prima pasarea sau primul,ou,si a concluzionat ca atit oul cit si gainaau existat
intotdeauna.Daca a fost un prim om,el trebuia sa fi fost nascut fara tata si fara
mama-ceea ce este incopatibil cu natura.De aceea nu a putut fi nici un prim
ou,la inceput ,din care sa fi iesit o prima pasare,ca sa faca primul ou.Acelasi
lucru a avut loc pentru toate speciile,credea Platon si ca totul inainte de a fi
aparut prima dataa fost un spirit in spiritul fiecaruia.
Genetecianul britanic John Broodfield-1995,a afirmat ca Oul a existat
inaintea gainii. Teoria sa se bazeaza pe faptul camaterialul genetic al unui
organism viu nu evolueaza pe parcursul vietii sale.Concluzia reiese din faptul ca
materialul genetic al oului si al gainei este idientic.



Aristotel
(384 - 322 i.Hr.)
S -a numarat printre cei mai importanti filosofi ai Antichitatii. Aristotel s-a
nascut la Stagira, in Macedonia. La varsta de 17 ani, a plecat la Atena pentru a
studia la Academia lui Platon. Dupa moartea lui Platon, Aristotel pleaca la Assos
si mai apoi la Pella, capitala Macedoniei, pentru a deveni invatatorul tanarului
Alexandru cel Mare. Dupa ce Alexandru Macedon ajunge la tron, Aristotel se
intoarce la Atena si aici pune bazele propriei sale scoli de filosofie. Aristotel s-a
bucurat mai tarziu de faima pentru ca notitele pe care si le facea pentru cursuri
s-au pastrat aproape in totalitate. Mai tarziu diversi editori le-au strans si le-au
clasat pe diferite criterii, tiparindu-le. Aceste notite se refera la aspecte si
doAmenii dintre cele mai diverse, incepand cu logica, astronomia si
meteorologia si terminand cu biologia si zoologia. In conceptia lui Aristotel
Pamantul era centrul imobil al Universului si era alcatuit din patru elemente:
pamant, aer, foc si apa. Pentru a putea explica miscarea stelelor in Univers, el a
introdus un al cincelea element, numit aither (eterul) si a sustinut ca obiectele
grele cadeau mult mai repede in comAparatie cu cele usoare (lucru usor de
demonstrat, daca erau lasate sa cada in acelasi moment o piatra si o pana).
Pentru Aristotel corpul si sufletul constituiau un tot, el afiramand ca sufletul nu
poate exista independent de corp. Bazele gandirii erau constituite in conceptia
sa de fenomenele percepute cu ajutorul simturilor. Dupa ce a scris numeroase
lucrari de etica, Aristotel s-a aplecat si asupra metafizicii, amplasand zeitatea
suprema la inceputul tuturor lucrurilor, aratand ca aceasta este `Cea care a pus
pentru prima data totul in miscare`. Lucrarile lui Aristotel s-au pierdut aproape cu
desavarsire in Europa, o data cu destramarea Imperiului Roman. Gratie
invaAtatilor arabi care salvasera lucrarile respective si le tradusesera, aceste
lucrari au fost cunoscute in Evul Mediu, mai exact in sec. al XIII-lea. Toma din
Aquino (1225 - 1274) a incercat sa faca o legatura intre invataturile lui Aristotel
si filosofia crestina prin intermediul scolasticii si foarte curand s-a ajuns la
concluzia ca invataturile lui Aristotel trebuie luate ca atare, fara a se incerca
modificarea lor. Acesta este motivul pentru care nu au fost intreprinse nici un fel
de cercetari de natura stiintifica, deoarece se credea ca prin referire la
invataturile lui Aristotel se poate raspunde la absolut toate intrebarile ce pot fi
formulate. Fara indoiala ca Aristotel a facut descoperiri importante a caror
valabilitate a fost recunoscuta chiar si in sec. al XX-lea. Despre invatatii timpului
sau, Charles Robert Darwin (1809 - 1882) afirma ca sunt `doar niste elevi de
scoala, in comparatie cu Aristotel`.Pentru Aristotel, omul este un compus din
materie i form. Corpul nu este materie dect ntr-un sens metaforic deoarece,
ca substan prim, i corpul trebuie neles tot ca un compus form-materie.
Astfel, tot ceea ce este perceptibil ca i corp este act al corpului, adic form n
act. De asemenea, sufletul individual este la rndul su un compus care are
drept form intelectul. n concluzie, omul este o substan avnd ca form
sufletul intelectiv.
Fericirea este sensul i scopul vieii, traiectoria i finalul existenei
umane.
S-i exersezi liber miestria, iat adevrata fericire!
Nu exist geniu fr un dram de nebunie.
Omul este prin natura sa o fiin social.
Omul s-i ngduie a spune numai ce i place lui nsui s asculte.


Buddha Gautama Siddhartha
(563 .Hr. i 483 .Hr)
A fost un lider spiritual indian, fondator al Budismului.Buddha inseamna Cel
ce s-a trezit. Se crede c Gautama Siddhartha s-a nscut n Lumbini
[5]
(un
ora Himalayan situat lng grania actual a Nepalului), n clanul Shakyas. Se
spune c nainte de natere mama sa a avut o viziune cu el n forma
unui elefant alb, ce inea n tromp o floare de lotus.
La 29 de ani, Siddhartha era nesatisfcut de viaa sa. n timpul unei ieiri s-a
ntlnit cu cele patru imagini: un btrn suferind, un om bolnav, un cadavru n
descompunere i un ascet. Acesta este momentul n care el decide s-i
prseasc familia, s renune la lume i s caute o cale de eliberare de
suferin. Dup o perioad de ascetism de 6 ani, Gautama a descoperit cele 4
adevruri (naterea, btrneea, boala i moartea) pentru eliberarea de suferin
i calea spre Nirvana (eternitatea). Acest lucru s-a petrecut dup o noapte
ntreag de meditaie la umbra unui smochin din Bodhgaya, timp n care a fcut
fa ncercrilor la care l-a supus demonul Mara. Dup aflarea celor 4 adevruri
atingeNirvana sau Bodhi (iluminarea) i devine cunoscut sub numele
de Buddha, n limba sanscrit nseamn cel luminat. Buddha a predicat timp de
40 de ani, prima dat la Sarnath, iar ultima dat la Kushinagara unde intrat
n Parinirvana (s-a stins).La baza budismului stau 4 adevaruri nobile:
1. Dukkha-suferinta(intreaga viata este lipsita de satisfactia reala si contine
suferinta.Satisfactiile lumesti sunt impermanente,producind astfel
suferinta.)
2. Samudaya-cauza suferintei(exista o cauza a suferintei,care
este?Atasamentul,dorinta,pofta,agatarea,dependenta si cea mai mare
cauza a suferintei este ignoranta,lipsa a cunostintei.
3. Nirodha-incetarea suferintei(Nirvana)
4. Marga-este Nobilul drum cu 8 brate care duce la incetarea suferintei.
Intelegerea corecta
Gindirea corecta
Vorbirea corecta
Actiunea corecta
Mod de viata corect
Effort corect
Atentie corecta
Concentrarea corecta,

Adica budismul spune ca daca vom merge pe acest drum si vom respecta
regulile ,va inceta suferinta noastra si vom ajunge la starea care se numeste
Nirvana.
5 norme urmate de budisti:
1. Abtinerea de a ucide
2. Abtinerea de a fura
3. Abtinerea de la comportament sexual
4. Abtinerea de la vorbirea incorecta
5. Abtinerea de la intoxicanti.
Budismul priveste existenta ca avind 3 caracteristici fundamentale:
Anatta-apsenta ego-ului
Anicca-impermanenta
Dukkha-suferinta
Scopul budismului consta in eliberarea de suferinta si intrarea in starea de
Nirvana.Budistii considera ca universul are nici inceput nici sfirsit,si exista mai
multe universuri in care omul se poate renaste.Budismul este o religie
ateista,pentru ca Buddha este considerat om si nu zeu.Marele scoli sau traditii
budiste sunt :
I. Theravada-invatatura batrinilor inteleptilor
II. Makayana-marele vehicol
III. Vajrayana-calea de diamand(budism tiberian)

Literatura budismului cunoaste o bogata varietate liberara,insa nici una din
lucrari nu provine de la Buddha insusi.Ea nu reflecta decit invataturile lui
Buddha,transmise pe calea orala discipolilor lui,invataturi care au suferit
modificari,fiind influentate de intelegera personala a fiecarui discipol.Limba
sacra a budismului nu este unitara (textele au fost scrise cel putin in doua
limbi)scrierile fiind in limba sanscripta sau pali.Insasi textele scrise au fost
tradusein limbele orientale(Coreeana,Chineza,Japoneza).Textele budiste sunt
impartite in trei categorii voluminoase cunoscute sub numele
sanscrit Tripitaka sau pali Tipitaka ("coul ntreit" sau "cele trei couri", n
traducere). Conform canonului, dup moartea lui Buddha a avut loc primul
consiliu budist, condus de clugrulMahkyapa, care avea drept rol stabilirea,
clarificarea fundamentelor noii religii: cuvintele "Celui Iluminat" (strele sau
suttas) i codul monastic (Vinaya). Ananda, cel mai mare discipol al lui Gautama
Buddha a fost chemat pentru a expune predicile stpnului su i, dup unele
surse a fost i cel care a alctuit "abhidhamma", o colecie de texte analitice ce
face parte din canon. Upli, un alt discipol, a prezentat regulile Vinaya. Mrturiile
lor au stat la baza canonului Tripitaka i au format cele trei culegeri:
Coul disciplinei (Vinaya Pitaka) ce conine norme de etic religioas pentru
clugri i clugrie, explicaii ale originii i importanei acestor norme,
precum i pedepse disciplinare pentru nclcarea lor i povestiri
exemplificatoare.
Coul povestirilor (sanscrit: Stra Pitaka, pali: Sutta Pitaka) conine
cuvntrile, aforismele i predicile lui Buddha i ale discipolilor si i spre
deosebire de Vinaya Pitaka este important nu doar pentru monahi, ci pentru
ntreaga comunitate budist.
Coul doctrinei (sanscrit: Abhidharma Pitaka , pali: Abhidhamma Pitaka)
abordeaz i clasific noiunile centrale ale budismului.
n tradiia Theravada au existat nite aa-numite "texte de studiu" sau
"manuale" pentru clugrii novici, care sintetizau i sistematizau nvturile lui
Buddha prin condensarea ntr-un singur volum a mai multor texte canonice sau
explicative. Mai trziu, n Sri Lanka, Dhammapada a fost susinut ca o scriere
unificatoare a Theravadei.Acest volum a fost tradus in limba romina cu cuvint
inainte,comentarii,si note de Jean Chiriac.Volumul Versele legii apar la
Bucuresti in anul 2000.Traducerea contine deasemenea 107 comentarii .
Conficionalismul
O conceptie filosofica elaborata de Kungfu-fu-dzi(inteleptul Kung)dupa
numele latinizat Confucius(551-479 i.e.n.)Meritul marelui ginditor consta in
faptul ca a strins cu grija si a transmis posteritatii mostenirea culturala de pina
la el,care este sistematizata in urmatoarele lucrari:
I-dzing(cartea sacra)
Su-dzing(cartea versurilor)
Li-Ki(cartea riturilor)
Confucius era convins ca lucrarile vechi contin intreaga omenire.Misiunea
lui Confucius consta in comentareaacestei intelepciuni si de a face
cunoscuta.Confucius nu a scris lucrari filosofice proprii,insa a avut discipoli care
i-au sistematizat invatatura si au expus-o in citeva lucrari.
1. Ta-luo -marele studiu
2. Djung-inug -invariabilitatea caii de mijloc
3. Lun-u convorbir sau cugetari filosofica
Seneca
( Lucius Annaeu,Senecacel tinar)
4 i.Hr. 65 d. Hr.
A fost un filosof stoic roman, preceptor al mpratului Nero. Seneca a
ocupat i funcii n administraia Imperiului. A fost fiul lui Seneca cel Btrn (55
.Hr.-41d.Hr.).
Seneca a vzut lumina zilei n ajunul secolului I al erei noastre, n cea mai
romanizat regiune sudic a Hispaniei, provincia Baetica. Seneca este un
andaluz sau, cum l numete biograful sau romn, istoricul Eugen Cizek, un
"corduban". Oraul lui natal este Corduba, azi Cordoba, la apa Guadalquivirului.
Seneca a avut o valoroas activitate de intelectual creator, att n Spania, ct i
la Roma. Istoric i critic al artei oratorice, Seneca tatl a fost un aprtor al
tradiiei clasice. Fcea parte din ordinul cavalerilor, situat imediat dup ordinul
senatorilor, primul n ierarhia social. Mama lui Seneca, Helvia, provenea dintr-o
familie de notabili din vecintatea Cordubei.
Soii Seneca au avut trei biei. Lucius Annaeus Seneca era al doilea copil.
Primul nscut, Novatus, va parcurge n decursul anilor o important carier de
demnitar. Al treilea fiu, Mela, va fi tatl unui poet celebru, Lucan (39-65). ntre
cei trei frai i prinii lor va exista mereu o puternic legatur de solidaritate i
dragoste, oglindit i n opera lui Seneca-fiul.
Seneca a fost adus la Roma din fraged copilarie, sub ngrijirea devotat a unei
admirabile mtui, soia unui viitor guvernator al Egiptului. Ca tnr discipol,
Seneca va admira mai muli dascli greci i latini. Cel mai preuit dintre aceti
"directori de contiin" va fi stoicul Attalus. Arta cuvntului i talentul pedagogic
ale lui Attalus vor fi recunoscute chiar i de severul conservator Seneca tatl,
care nu-i iubea pe filosofi i acorda atenie mai ales retoricii.
Seneca-fiul se va ataa de gnditorii stoici care i ndreptau eforturile spre
furirea unei atitudini de demnitate, umanitate i curaj n faa greutilor i
suferinelor vieii. Scopul stoicilor era libertatea interioar, sufleteasc - scut
mpotriva nedreptii i tiraniei.
n vremea mpratului Tiberiu, nvatul stoic Attalus, profesorul lui Seneca, este
alungat din Roma. Aceast msur de prigonire fcea parte dintr-o campanie de
intimidare i represiune mpotriva "opoziiei stoice". Reacia lui Seneca va fi
decizia de a prsi Capitala. A plecat nEgipt, unde putea s fie aprat de
mtua sa, sora Helviei, i de soul ei, guvernator al Egiptului. Va rmne acolo,
la Alexandria, pn n anul 31 d.Hr.
Principalele sale scrieri etice sunt Scrisori morale, o utilizare timpurie a formei
epistolare. A avut o carier agitat, care a inclus i exilul n Corsica pentru
adulter cu Iulia Livilla, nepoata mpratului Claudius. ntorcndu-se din exil, a
fost preceptorul lui Nero. Acesta, devenind mprat, l-a implicat n conjuraia lui
Pison i i-a poruncit s-i ia viaa. Seneca i-a tiat venele fr nici o tresrire.
Din voluminoasa sa oper este de reinut morala sa apropiat de cea a stoicilor,
dezvoltat n Questiones naturales. Se opune lui Cicero, pentru care viaa
social i datoria de cetean se aflau pe primul loc. nelepciunea consta n a-i
cultiva voina de a-i gsi fericirea n virtute, i nu n hazardul bogiei materiale.
Originalitatea lui Seneca st n ptrunderea cu care a surprins viciile i relele
contemporanilor si, st n locul acordat milei i omeniei fa de sclavi, de
gladiatori. Ideile sale au fcut ca el s fie consultat nu numai de filosofi, ci i de
Prinii Bisericii i de moralitii cretini. Sinuciderea ctre care a fost mpins a
oferit un model celebru de stoicism n aciune.
Principalele sale scrieri sunt Scrisori Morale care sunto utilizre timpurie a
formeiepistol,scrisori.Sunt 3 volume in Moral Letters:
Volumul I -1917
Volumul II -1920
Volumul III -1925
Aceasta opera a fost tradusa in limba franceza sub titlul Les Questions
NaturellesOenveres completes de Senegue,Paris.
Traducatori:M.Charpentier
F.Lemaistre
Cel mai puternic om este cel care se stpnete pe sine nsui.
Vrei sa fii iubit?Iubeste
Soarta nu rapeste ceea ce n-a dat
Platon
(n. cca. 427 .Hr. d. cca. 347 .Hr.)
A fost un filozof al Greciei antice, discipol al lui Socrate i nvtor al
lui Aristotel. mpreun cu acetia, Platon a pus bazele filozofice ale culturii
occidentale. Platon a fost interesat dematematic, a scris dialoguri filozofice i a
pus bazele Academiei din Atena, prima instituie de nvmnt superior din
lumea occidental. S-a nscut ntr-o familie aristocratic, la Atena sau pe
insula Egina, avnd ca tat pe Ariston (descendent al regelui Codros) i ca
mam pe Perictione (care provenea dintr-o familie nrudit cu Solon). Numele
de natere al su era Aristocles; Platon a fost o porecl primit datorit pieptului
su lat. Copilria i este marcat de rzboiul peloponesiac i de luptele civile
ntre democrai i aristocrai.
La 20 de ani l cunoate pe Socrate, rmnnd alturi de el vreme de 8 ani,
pn la moartea acestuia. nclinaiile poetice, talentul n domeniul teatrului le-a
nnbuit i s-a dedicat total filosofiei. Este cel dinti filosof de la care au rmas
scrieri complete: 35 de dialoguri i 13 scrisori (dintre care doar una, a aptea,
pare a fi autentic). El a creat specia literar a dialogului, n care problemele
filosofice sunt abordate prin discuia dintre mai muli interlocutori, Socrate fiind
cel mai adesea personajul principal. Lewis Campbell a fost primul cercettor
care a demonstrat prin studiul stilometric c
dialogurile Philebos, Critias, Legile, Timaios i Omul politic pot fi grupate i sunt
clar distinse de Parmenides, Phaidros, Republica i Theaitetos. Studiile recente
demonstreaz imposibilitatea stabilirii ordinii cronologice a dialogurilor, care
tradiional sunt grupate dup criterii tematice i ncearc s urmreasc o
evoluie a gndirii lui Platon. Cronologia dialogurilor nu mai poate fi stabilit
astzi dect n linii mari.

Dialoguri de tineree[modificare | modificare surs]
Aceste dialoguri sunt unite prin prezena lui Socrate i reprezint cea mai
veridic surs despre personalitatea i filosofia sa, de aceea sunt supranumite
dialoguri socratice. Majoritatea l prezint pe Socrate discutnd un subiect de
natur etic (prietenia, pietatea) cu un prieten sau cu cineva pe care l crede
expert n domeniu. Cu ajutorul unui ir de ntrebri interlocutorii si neleg c
cunotinele lor sunt superficiale i nu sunt adevrate.
Aprarea lui Socrate ( )
Euthyphron ()
Criton ()
Protagoras ()
Ion ()
Laches ()
Lysis ()
Charmides ()
Republica (), cartea I

Dialoguri de maturitate[modificare | modificare surs]
Banchetul ()
Phaidon ()
Phaidros ()
Republica (), crile II X

Dialoguri de btrnee[modificare | modificare surs]
Theaitetos ()
Parmenide ()
Sofistul ()
Timaios ()
Omul politic ()
Philebos ()
Critias
Legile
Platon a fost tradus in majoritatea limbilor,limbi europene,limbi orientale etc.
Inceputul este cea mai importanta parte a unei lucrari
Un lucru ca sa fie bine judecat ,trebuie judecat de cei priceputi,iar
nu de cei multi
Trecutul i viitorul sunt specii nscute din timp, pe care noi, fr
s ne dm seama i pe nedrept, le atribuim esenei cele venice. Noi
spunem despre aceasta: "a fost", "este", "va fi"; ns n realitate numai
"este" se potrivete pentru ea.
Johann Wolfgang von Goethe
(1749-1832)
A fost unpoet german, ilustru gnditor i om de tiin, una dintre cele mai de
seam personaliti ale culturii universale.A fost inalt functionar de stat,a primit o
educatie aleasa,a studiat desenul,muzica,literature germane si universal,limbi
straine,vechi si moderne(grace veche,latina,ebraica,italiana,franceza si
engleza.) n vara anului 1771 Goethe i-a susinut disertaia juridic. Nu i-a fost
aprobat deoarece coninea opinii contrare doctrinelor bisericii.
La sfritul lunii august 1771 a primit la Frankfurt o licen de avocat. Dorea s
devin activ n sensul progresiv al legilor umane. Deja n primul su proces, fiind
mai certre, a primit o dojan, experien dup care i-a pierdut dorina de a
mai exercita aceast profesiune. Cu acest proces, doar dup cteva luni de
profesare s-a ncheiat carier lui de avocat, chiar dac firma lui a mai existat
nc 4 ani, pn la plecarea lui n Weimar. n aceast perioad Goethe se afla
n legtur cu Darmstdter Kreis, un cerc literar de iluminiti, format n jurul
filozofului Herder, unde mai sunt de amintit Johann Georg Schlosser (mai trziu
cumnatul lui) i Johann Heinrich Merck.
Pe tnrul Goethe, de asemenea l urmreau din nou planuri literare. De data
aceasta, tatl lui nu avea nici o obiecie, ba chiar l ajuta. Scrie un eseu asupra
arhitecturii germane (Von deutschen Baukunst) i un studiu asupra dramelor
lui Shakespeare. n aparenta dezordine a arhitecturii gotice ca i n teatrul
scriitorului englez, Goethe descoper acea unitate tipic a geniului cu natura,
fiecare cu legi proprii.
n aceast perioad, scrie drama intitulat Gtz von Berlinchingen, prelucrare a
unei poveti scrise dup o carte care descrie viaa unui cavaler de jaf, Gtz von
Jagsthausen, din timpul rzboaielor rneti germane. Aceast pies de teatru,
prezentat pe o scen fcut singur, ca n copilrie, va avea mare succes.
Aceasta a fost prima dram german modern i a deschis calea teatrului istoric
popular.
Operele lui Goethe sunt strabatute de aspiratia poetului de a se elibera de
framintarile launtrice,de a dobindi armonia interioara,apar romanele :
Hermann and Dorathea(1797)
WilhemMeisters Lehjahe(1796)
Goethe scria si o lucrare autobiografica care se numeste Dihctung and
Wahrheit(poezie si adevar)1809-1831
John Locke
(1632-1704)
Filosof si om politic engle, preocupat mai ales
desocietate i epistemologie.A fost secretar de legatie,1665.Opera celebra a lui
Locke se intituleazaAn Essay concerning human understanding 1689-1690.In
aceasta opera Locke afirma ca toate cunostintele provin din experienta
senzationala.Conform opiniei lui Locke,sufletul la nastere este ca o foaie
nescrisaIn intelect nu exista nimic fara sa fi fost inainte in simturi
Locke a criticat teoria ideilor inascute,sustinute de Platon.Intelectul nu poate
crea idei,el prelucreaza doar ceea ce-I furnizeaza simturile.Intelectul este
acti,dar nu este creator.
Opiniile noi sunt ntotdeauna susceptibile i n contradictoriu, pentru
simplul motiv c nc nu au devenit cunoscute.
Fericirea sau nefericirea oamenilor este n mare parte opera lor.
Dac un om se ndeprteaz de la calea cea dreapt, este propriul lui
nenoroc i nu o vtmare a ta; deci, nici s nu l pedepseti n lucrurile
acestei viei, deoarece presupui c va fi mizerabil n viaa pe care o va
duce.


Voltaire
( Francois-Marie-Arouet)
A fost unscriitor i filozof al Iluminismului francez,fiu de notar,la rugamintea
tatlui sau,incepe facultatea de drept dar nu o termina,pentru ca era interesat in
discutiile intelectuale ale scriitorilor,aristocratilor,ce se desfasurau in palatele
sau cafenele de la Paris.Pentru pozitiile sale neaprobatoare a fost intemnitat in
1717,a fost inchis in puscarie pentru actiunile sale.Fiind amenitat de o a doua
arestare,a plecat in Anglis,unde a fost influentat de viziunile lui John Locke.In
opera sa Letters philosophigue(1731).
Voltaire a rmas celebru pentru ocara sa periculoas. Cnd au fost
ndeprtai jumtate din caii grajdurilor regale din motive economice, el a propus
ironic, c ar fi fost mai bine s fi fost eliberai jumtate din mgarii de la curtea
regal. Pe de alt parte a devenit cunoscut i pentrutolerana sa. Astfel i-a
exprimat odat punctul su contradictoriu fa de un adversar: "Prerea
dumneavoastr mi se pare respingtoare, dar m-a lsa omort, pentru ca
dumneavoastr s putei s v-o exprimai." Concepia sa politic se ntemeiaz
pe armonia dintre monarhii care dein puterea politic i filozofii care dein
nelepciunea. De asemenea, Voiltaire reprezint spiritul cel mai nalt al epocii
sale, doctrina sa fiind unul din fundamentele Revoluiei din 1789. Voltaire a fost
mpreun cu Jean-Jacques Rousseau un iniiator al Revoluiei franceze. Mari
realizri i sunt atribuite i ca istoric iluminist. n Dictionnaire
philosophique (1764) i-a imaginat Senzualismul.
Pmntul - micul grunte de nisip unde am vzut lumina zilei.
Poezia este un fel de muzic, trebuie s o auzi ca s o apreciezi.
Abia acum sunt contient pe deplin de ispita poporului nostru. Nu
este inegalitatea, care este adevrata nenorocire, ci dependena.