Sunteți pe pagina 1din 9

Tiganila George-Cornel::XII C

Filosofie si viata In fiecare om Universul s-opinteste (Eminescu)

Cine sunt eu? Pentru ce exist pe aceasta lume? Ce este viata? Exista Dumnezeu ? Ce este fericirea absoluta? Exista vreun scop ascuns al acestei vieti parca lipsita de sens uneori? Ce avem de invatat in aceasta viata si care este modul prin care invatam ? Nu cred ca o sa gasesc vreodata raspunsul adevarat la toate aceste intrebari. Am diverse pareri care cu timpul se tot schimba datorita inaintarii in varsta ,datorita unei gandiri mai profunde si a unor analize mai exacte. Asta imi demonstreaza ca nu o sa am niciodata raspunsul adevarat pentru ca acesta poate ca nici nu exista ,sau poate ca eu nu vreau sa il vad ,dar oricum intrebarile in sine imi dezvolta gandirea si imi provoaca imaginatia si imi starnesc setea de cunoastere in asa fel incat sa caut aceste raspunsuri toata viata. Asa sunt eu ,si mai e lume ca mine ,mereu interesata sa afle de ce e asa si nu altfel?,cine sunt si de ce nu sunt altfel?,care-mi este menirea si cum pot fi sigura ca nu e alta? plus multe alte enigme de acest gen.

Tiganila George-Cornel::XII C

Ce este filosofia? Se spune ca filosofia este alaturi de stiinta,religie,arta,un domeniu specific al culturii,o manifestare a spiritului uman.Etimologic, stiu ca filosofie inseamna dragoste de intelepciune. Pe langa aceasta acceptiune,ganditorii greci i-au dat si alte intelesuri cum ar fi cunoasterea a celor ce sunt ca fiind ceea ce sunt , cunoasterea a celor divine si omenesti ,pregatrea pentru moarte. Filosofia ofera modele de viata demna,repere si critici valorice deoarece intrucat nu putem trai oricat, nu putem trai oricum. Definitia provenita din scopurile si aspiratiile mai indepartate ale filosofiei indeamna fiinta umana la asemanare cu divinitatea ,pe cat ii sta omului in putinta,adica la autoperfectiune spirituala si implinire morala. Aceste teme de reflectie sunt abordate mai pe larg in cadrul domeniilor specializate ale filosofiei: 1. ontologia (teoria generala a existentei) 2. gnoseologia(teoria generala a cunoasterii) 3. axiologia(teoria generala a valorilor) 4. antropologia (teoria filosofica ce-si propune interpretari de sinteza asupra conditiei umane) 5. praxiologia(teoria generala a actiunii)etc. I.Kant considera ca domeniul filosofiei poate fi redus la urmatoarele intrebari: 1. ce pot sa stiu? 1. ce trebuie sa fac? 2. ce pot spera? 3. ce este omul? In concluzie filosoful trebuie sa poata determina : sursa stiintei umane sfera aplicarii posibile si utile a intregii stiinte limitele ratiunii

Tiganila George-Cornel::XII C

Desigur, multe din intrebarile filosofiei sunt puse si solutionate de catre oameni in cadrele gandirii si experientei cotidiene ,sub presiunea situatiilor de viata.Insa filosofia este o sfera a creatiei spirituale specializate care se indeparteaza sensibil de problematizarile si opiniile constiintei comune,fiind,deci,calitativ altceva decat aceasta. Karl Jaspers face o distinctie intre inceputul filosofiei-ce se refera la aspectul istoric- si originea filosofiei inteleasa ca izvorul de unde tasneste in mod constant impulsul de a filosofa.Aceasta sursa originara - prin care ne este accesibila filosofia trecutului si legitimam filosofia contemporana cuprinde mai multe aspecte:mirarea,starea de uimire si curiozitate din care se nasc intrebarile si cunoasterea;indoiala in privinta cunostintelor dobandite indeamna catre analiza critica si desprinderea unor certituini;ravazirea ,dezorientarea si simtul pierderii de sine care il obliga pe om sa isi puna intrebari grave privitoare la sine insusi si la conditia sa de faptura limitata,expusa incertitudinii existentiale si tragicului. De aceea ,impulsurile catre filosofare se afla in orizonturilepline de simboluri ,ingrijorari - ale vietii cotidiene. In timp ce in stiinta e vorba despre lucruri chiar atunci cand se vorbeste despre om ( adica omul e privit ca lucru asa cum face deseori si psihologia, care inceteaza atunci sa fie o disciplina filosofica),in filosofie este vorba despre om,chiar atunci cand se vorbeste despre lucruri. (Constantin Noica)

Dificultatea in filosofie este de a nu spune mai mult decat stim (Ludwig Wittgenste)
3

Tiganila George-Cornel::XII C

Multi dintre noi prefera sa nu se mai gandeasca la toate aceste aspecte ale vietii. Oamenii devin comozi si prefera sa isi traiasca viata in rutina obisnuita fara sa isi mai puna aceste intrebari care necesita timp de gandire si ani de studiu pentru a consulta parerile tuturor marilor filosofi ai lumii.Majoritatea dintre noi prefera sa lase la o parte aceste intrebari si sunt speriati de existenta lor si de faptul ca un raspuns cert nu exista.In ceea ce priveste viata ,existenta,scopul nostru pe Pamant,daca acesta exista,totul este relativ si numeroase teorii au iesit la lumina de cand e lumea si pamantul.Fiecare are o teorie a lui referitoare la rostul existentei umane si la modul cum am aparut.In zilele noastre lumea se bazeaza enorm de mult pe stiinta ,lasand filosofia pe un plan secundar,dar este dovedit ca fara filosofie stiinta nu poate aduce un raspuns concret si veridic la intrebari de genul ce este omul?. Daca cineva m-ar intreba daca dupa parerea mea exista Dumnezeu si daca urmez fara sa pun nici o intrebare ritualurile crestine as raspunde asa:nu stiu si apoi nu. Nu pot sa afirm cu tarie ca Dumnezeu sau o forta care ne ghideaza viata si ca nu exista, pentru ca nu am certitidinea aceasta ,dar nu pot sa afirm cu tarie nici contrariul ,pentru ca totul este relativ si chiar daca nu au fost lucruri spectaculoase ,cred ca am avut parte de mici miracole.La intrebarea referitoare la ritualurile religioase,de orice fel ,as raspunde clar si repede nu,pentru ca acestea sunt produsul unor interventii politice chiar si au fost supuse schimbarii de numeroare ori de la aparitia lor si pana azi din diverse motive ,acest lucru lasandu-mi impresia ca nu sunt adevarate si nici relevante.

Tiganila George-Cornel::XII C

Acum daca cineva m-ar intreba cum vad viata si daca in minte imi vine vreodata ideea ca dupa aceasta viata urmeaza ceva maret sau ceva definitoriu pentru existenta mea pe Pamant,as fi intr-o usoara dilema. Datorita problemelor comune ale vietii ,care acum imi par banale, nu m-am gandit niciodata daca intradevar urmeaza ceva dupa acesti cativa ani petrecuti in aceasta lume care se degradeaza din ce in ce mai mult. Probabil ca as fi tentata sa spun ca da ,urmeaza ceva ce v-a pune concluzia pe aceasta viata scurta pe care o duc.Cu toate aceastea nu pot sa nu ma gandesc ca poate ciclul vietii nu se termina aici si poate ca urmeaza alte vieti dupa aceasta. Dupa cum spuneam mai devreme ,totul este relativ si niciodata nu poti avea certitudinea ca ceea ce crezi este si adevarat. Dupa mine viata este un joc al absurdului si al sensului .Nu poti afirma cu tarie ca daca ti-ai dorit ceva cu putere s-a si realizat si ca soarta sau destinul nu a avut nici o legatura cu acest lucru.In fiecare zi ni se intampla lucruri care de care mai spectaculoare sau deopotriva traim intr-o rutina enervanta. Acestea ne forteaza sa gandim totusi ca lucrurile se intampla cu un sens si ca cineva ne ghideaza viata . In acest fel gasim un vinovat pentru problemele care ne inconjoara. In zilele noastre omul obisnuit isi aduce aminte de filosofie doar in momentele foarte grele din viata.Atunci isi pune intrebarea daca viata merita sau nu traita cand atatea necazuri exista si doar putina fericire,daca exita un Dumnezeu sau o fiinta care il protejeaza sau daca viata noastra are un sens si toate se intampla intr-o anumita ordine a firii.

...a hotari daca viata merita sau nu sa fie traita inseamana a raspunde la problema fundamentala a filosofiei. Restul
5

Tiganila George-Cornel::XII C

,dacalumea are trei dimensiuni,daca spiritul are noua sau douasprezece categorii ,vine dupa aceea. (Albert Camus)

Atunci cand se vorbeste despre umanitate ,ne bazam pe ideea ca ea ar putea fi ceea ce desparte omul de natura si il diferentiaza de aceasta;insa,in fapt,aceasta separatie nu exista:proprietatile naturale si cele ce se pretind a fi in exclusivitate omenesti se afla amestecate in mod nedesociabil.In calitatile sale cele mai nobile si mai elevate ,omul este in intregime natura si poarta in sine ciudatenia acestul duplicat caracter natural ,aptitudinile sale de temut si care se considera in favoarea inumanului sunt poate chiar solul rodnic de unde poate sa tasneas ca o oarecare umanitate ,atat sub forma de emotii,cat si de fapte si opere.(Friedrich Nietzche) Asadar filosofia aduna toate aceste pareri si iti da o usora explicatie la intrebarile al caror raspuns exact e greu sa il gasesti pe cont propriu. Cu toate aceastea ,filosofia iti starneste si curiozitatea si te face sa cauti raspunsurile in adancul sufletului tau. Dupa mine ,filosofia este o stiinta care te indeamna sa te cunosti pe tine insuti ,dar si pe ceilalti. Fara filosofie am duce o viata bazata doar pe rutina ,pe probleme care privite intr-un concept mai larg par banale . Am duce o viata bazata pe acceptarea unei conditii inferioare fara sa aspiram la o cunoastere mai profunda a noastra si a lumii care ne inconjoara .

Tiganila George-Cornel::XII C

Dilema Morala Etica se refera la un studiu filosofic al moralitatii si se bazeaza pe teorii, reguli, principii ori coduri de comportament care sa determine calea cea buna a actiunii. In contrast, moralitatea descrie o angajare personala fata de valori si aceste valori sunt frecvent influentate de normele societatii si asteptari. Cu toate acestea multi autori le folosesc ca sinonime. Sunt multe feluri de a descrie o situatie morala. Cel mai cunoscut este dilema. O dilema morala este un conflict intre doua sau mai multe principii morale. Alegerea unei actiuni in favoarea celeilalte poate duce la un rezultat neplacut si persoana trebuie sa aleaga raul cel mai mic dintre cele doua. Soluiile practice la dilemele 7

morale pot fi vzute ca modaliti de interpretare care pstreaz sine qua non un caracter deschis, failibil, provizoriu i perfectibil. O cale de a privi dilemele morale altfel dect ca probleme de soluionat prin prisma unor principii comune ofer Hilary Putnam, care mprumut din drept conceptul de adjudecare i din literatur conceptul de lectur ca alternative la ideea de soluionare (Putnam, 1990, pp. 179-192). Spre deosebire de ideea soluionrii, adjudecation i reading sunt mai adecvate n a surprinde caracterul deschis, failibil, provizoriu i perfectibil

Tiganila George-Cornel::XII C al poziiilor pe care le adoptm cu referire la o dilem moral sau alta. Evident, interpretarea trebuie s conduc la o poziie practicabil n contextul dat: A nelege c adjudecarea unei dispute etice este rezonabil (la un anumit moment dat, pentru un anumit scop, pentru un anumit grup de oameni) i c o alt adjudecare este nerezonabil este precum ai nelege c o lectur este mai bun dect alta. (Putnam, 1990, p. 183). La finalul dezbaterii, prile convin cel mai adesea asupra unui compromis, o lectur acceptabil, care nu poate fi ultimul cuvnt cu privire la problema moral controversat i nici nu poate pretinde statutul unei soluii derivate din principii, indiferent ct de larg mprtite sunt acestea. Mai exist un motiv pentru care Putnam privete cu nencredere maniera de a privi cazurile dilematice ca probleme de rezolvat prin apel la principii obligatorii: o dat ce am derivat o soluie din astfel de principii obligatorii, vom fi tentai s aplicm eticheta de imoralitate celor care nu accept soluia obinut. Cu alte cuvinte, spre deosebire de Bernard Gert, care consider c, n faa problemelor imposibil de soluionat prin apel la principiile moralitii comune, rmne alternativa deciziilor politice, care nu sunt per se soluii morale, Hilary Putnam vede n exersarea capacitii de interpretare i adjudecare a dilemelor morale o expresie genuin a raiunii

Tiganila George-Cornel::XII C practice. Aceast raiune practic se manifest fr ndoial chiar n soluiile legale sau politice alese la un moment dat. Ele spun mult mai mult despre resorturile moralitii (nonfinalitate, failibilitate etc.), mai ales n faa acelor hard moral questions, dect ce se ntmpl n cazurile, necontroversate, pentru care apelul la un principiu sau altul poate fi un gest aproape mecanic. Exemplul citat n acest context decizia Curii Supreme a SUA n problema avortului (un fetus n primul trimestru de sarcin nu are protecie legal, avortul n al doilea trimestru trebuie reglementat n prim instan n interesul sntii mamei, iar un fetus n al treilea trimestru trebuie protejat prin lege) este, n opinia lui Putnam, un caz clasic de 54 adjudecare rezonabil a unei dileme morale n absena unei teorii acceptabile care s concilieze aspecte substaniale cu privire la ntrebri precum: Cnd ctig fetusul statutul de persoan?, n ce stadiu de dezvoltare putem vorbi de interese? etc. Prin asumarea dimensiunii interpretative a dezbaterilor asupra dilemelor morale, teoriile despre moralitatea comun pot da mai bine seama de cele dou interese predominante, descriptiv i normativ.