Manipularea prin mass-media

2311929.doc
Sumar
introducere
informarea
informaia
efectele comunicrii n mas
tematici majore
caracteristicile efectelor comunicrii de masa
tipologia efectelor
avantajele comunicrii n mas
dezavantajele comunicrii n mas
manipularea
definitie
formele si modurile generale de manipulare
persuasiune a
dezinformarea
definiie
comanditarii
specialitii
controlorii
agenii de influen
dezinformatorul
intele
minciuna
zvonul
definitie
funciile zvonurilor
legile de circulaie ale zvonurilor
condiiile de circulaie ale zvonurilor
brfa
modurile de manipulare specifice televiziunii
2
2311929.doc
tipuri de manipulare
elementele specifice diferitelor tipuri de productii de televiziune
moderatorul
compozitia platoului
manipularea prin prezentarea dezechilibrata a partilor
scenariul
manipularea prin mijloace non-verbale de comunicare
forma si caracteristicile mobilierului din studio
modul de asezare a participantilor.
eemple de manipulare prin mass media in modernitate si n contemporaneitate
n loc de concluzii
bibliografie
resurse !eb
"ntroducere.
n ultimul timp, ncepand de la instaurarea televiziunii de masa, suntem martorii unei
extraordinare prevalente a practicilor de comunicare n toate domeniile societatii, precum si la
o dezvoltare exuberanta si multivoca a tehnicilor si tehnologiilor de comunicare.
"nformaia.
Ca prim pas, e bine s ne oprim asupra cuplului informare-informaie, dezinormarea
put!nd i perceput ca o "negare# a inormrii sau, mai bine spus, ca o asimilare de inorma$ii
alse, o intoxicare inorma$ional. n opozi$ie cu informarea, dezinformarea nu vizeaz
cunoa%terea %i poate i nedeliberat, atunci c!nd mesa&ele sunt transmise ctre public de ctre
neproesioni%ti 'amatorism &urnalistic etc.( sau deliberat, implic!nd o strategie care are ca
eect transmiterea unor mesa&e par$ial sau total neadevrate, ndreptate spre anumite $inte
relevante. )ub aspect neintenional, sursele de mesa&e sunt deservite de neproesioni%ti.
*aleitarismul acestora sau diletantismul celor ce transmit aceste mesa&e pot servi la colorarea
senza$ional a con$inuturilor, cu inten$ia de a st!rni curiozitatea %i interesul unor segmente c!t
mai largi de opinie. +ourdieu surprinde, ntr,un mod oarte elegant, tocmai acest aspect de
"cobor!re# a senza$ionalului n cotidian.
3
2311929.doc
-radul de pertinen$ cu care sunt prelucrate insuicient "%tirile#, diversitatea enun$urilor, prin
corelarea cu un spa$iu 'canal de comunicare( limitat de inserare ntr,o situa$ie inorma$ional,
deci inevitabilitatea unei selec$ii a mesa&elor, practica uzual mass,media 'distorsionare a
mesa&elor( pot duce la dezinormare. .normatia, ca bun de baza n societatea comunicarii
generalizate, si modul de transmitere a acesteia duc la subsumarea comunicarii categoriei
serviciilor si la o conlucrare a producatorului cu utilizatorul, cu atat mai mult cu cat practica
de olosire a consumatorului devine imperativul dupa care se structureaza productia. sumar
"nformarea.
Informarea se poate deini ca procesul de transmitere a con$inutului unui mesa&
dinspre un emi$tor individual sau colectiv nspre un receptor individual sau colectiv prin care
se spore%te nivelul acestuia de cunoa%tere asupra unor obiecte, procese, enomene sau ac$iuni
sociale.
1
/up cum am vzut, scopul oricrui act comunica$ional este de a transmite
inorma$ie. 0mberto 1co spune despre informaie ca este cantitatea de noutate ce poate i
transmis prin comunicare, ie c e de$inut implicit de ctre o surs, ie c e generat de un
sistem de decodiicare %i reprezint o variabil direct cuantificabil a acestui proces. )e pot
distinge cinci tipuri de inorma$ie 'n unc$ie de localizarea, n cadrul tripletelor semnal,semn,
mesa&
2
sau emi$tor,mesa&,receptor, a consisten$ei inorma$ionale ( 2
inorma$ia deinut de surs 3 ceea ce emite sursa n plus a$ de ceea ce
cunoa%te receptorul.
inorma$ia generat de sistemul de codificare 3 plusul de inorma$ie datorat
tratarii n cheia proprie emi$torului a unor evenimente cunoscute at!t de
receptor c!t %i de emi$tor.
inorma$ia transmis mecanic 3 prezen$a mesa&ului ca atare prin prezen$a
implicit a mesa&ului.
inorma$ia datorat traducerii n semne a unui semnal 'eveniment(.
inorma$ia nul 3 redundant
n acest clasiicare se pot regsi astel toate nivelurile invocate de 4asse5ell %i, r a
intra n detaliile legate de iecare tip de analiz propus de autor, putem intui aptul ca primele
patru orme pot i manipulate iar ncrctura inormativ poate i "gestionat#, n mod
premeditat, de ctre emi$tor. Codurile pot i exprimate prin limba& natural, limba& non,verbal,
simboluri concrete %i simboluri abstracte. Combinarea acestor coduri conduce la crearea unui
nivel metacomunicativ care poate s decontextualizeze mesa&ul n sensul dorit de sursa de
1
6o5ett 78/onnell, Persuasion: An interactive dependency approach, 9e5 :or;, <andom =ouse, 19>2, p. 19.
2
C. )aussoure, Tratat de semiotic, ?aris.
@
2311929.doc
emisie. /e asemenea, codiicarea polisemantic a unui mesa&, n sensul unei multitudini de
semniica$ii imanente a enun$ului, poate genera o diversitate de opinii ce se va rsr!nge ntr,o
diversitate de atitudini care poate merge de la adeziune p!n la reractarism, duc!nd la o
tensionare a rela$iilor intrapersonal a celor care primesc mesa&ul. sumar

#fectele comunicrii n mas.
Consecintele comunicarii se datoreaza unor efecte de prag care dau nastere unei
convergente a tehnicilor si tehnologiilor alta data bine delimitate2 retelele de cablu A*, retelele
teleonice si retelele de transmitere de date, sustinute de traductibilitatea cvasi,totala a culturii
n inormatie digitala, caruia autorul i indexeaza urmatoarele caracteristici2 pretul inormatiei
poate sa nu aiba nimic de,a ace cu valoarea sa de olosireB inormatia poate i multiplicata,
copiata, revandutaB inormatia nu este un bun indeinit divizibil 'mai multe exemplare dierite
dintr,o revista si acelasi numar de inormatii identice nu dau aceeasi cantitate de inormatie( si
nu raspunde principiului aditionarii 'utilitatea nu creste prin posesia a doua exemplare ale
aceluiasi ziar(B inormatia este partial substituibila. sumar
$ematici majore privind efectele comunicrii n mas
puterea de inluen$are asupra anumitor tipuri de publicuri
direc$iile de inluen$are
clasiicarea variantelor de eecte
mecanismele de unc$ionare a eectelor
condi$iile eective ce se ala la iecare nivel al procesului de comunicare sumar
%aracteristicile efectelor comunicrii de masa
eectele sunt identice cu consecin$ele
maniestarea eectelor se raporteaz la orizontul temporal 2 certitudini %i probabilit$i
se produc la dierite niveluri ale realit$ii sociale
eectele ac$ioneaz asupra 2 opiniei sau convingerii individuale sau de grup,
organizrii institu$ionale, societ$ii sau culturii
eectele au sens de ac$iune n vederea modiicrii, prevenirii, acilitrii sau ntririi
unei opinii sau convingeri
eectele sunt complexe si relative sumar
C
2311929.doc
$ipologia efectelor
dup momentul manifestrii
o certitudini 3 sesizabile
o probabilit$i , poten$iale
dup nivelul manifestrii
o o prima grupare
individuale 3 modiicri la nivel personal
de grup 3 modiicarea sau alegerea reprezentrilor comune
societale 3 resim$ite la nivel general
institu$ionale 3 schimbare n existen$a sau unc$ionarea unei institu$ii
sociale
o a doua grupare
microeecte
mezoeecte 3 la nivelul grupurilor
macroeecte 3 la nivelul societ$ii
dup durata manifestrii
o termen scurt , D E zile
o termen mediu 3 E 3 3F zile
o termen lung , G o lun
dup modul de aciune
o directe 3 expunere nemi&locit
o indirecte 3 prin intermediul ter$ilor 'lideri, membrii grupului de apartenen$
etc(
dup orientarea aciunii
o eecte de activare a atitudinilor latente
o eecte de ntrire 3 conirmare a atitudinilor existente
o convertire 3 schimbare de atitudine sau comportament
dup natura aciunii
o de ordin cognitiv 3 schimbarea sistemului de cuno%tin$e
E
2311929.doc
o de ordin comportamental 3 inluen$are, alterarea percep$iilor, a con$inututrilor
valorice etc. sumar
&vantajele comunicrii n mas
Haciliteaz un schimb de ganduri sau idei
?rin dimensiunea sa, aciliteaz mpr%tierea inorma$iei, cre%te viteza cu care un
mesa& se propag
1ste o modalitate de a lega pr$i discontinue ale vie$ii sociale
Ilimenteaz nevoia de reducere a certitudinii
/iminueaz stressul cotidian
Compenseaz anumite rustrri
)pri&in eortul de autoidentiicare
Ire rol de supraveghere public
/enun$ %i sac$ioneaz ormele de devian$ social
<aspunde unor a%teptri speciice cu grade dierite de satisac$ie
Jesa&e complexe, cantitate mare de date
7er alternative substan$iale
Jediaz raporturi dintre stat %i public %i dintre individ li mass,media
<epereaz, selecteaz, evalueaz, prezint evenimente etc. sumar
'ezavantajele comunicrii n mas (din perspectiva destinatarului)
<ela$ionarea ntre surs %i receptor este de obicei univoc. ?ublicul este alat sub
controlul direct al comunicatorului
Con$inuturile comunicrii sunt generate de nevoile publicului, deci inorma$ia va i
prelucrat c!t s satisac aceste nevoi
?roesionalizarea substan$ial a speciali%tilor din mass,media are %i eecte negative,
deoarece institu$iile urnizoare de mesa&e sunt ghidate de criteriul eicin$ei
Aransorm cotidianul n senza$ional
/eormeaz percep$ia asupra lumii reale
Creaz 'uneori involuntar( modele alse, Kproaste#, pentru publicul care se expune,
dar care nu are capacitatea de a selecta %i prelucra inorma$ia 'copiii, bolnavii etc.(
Jesa&ul, oric!t de obiectiv se vrea, este distorsionat nc de la surs 'subiectivitatea
creatorului(
L
2311929.doc
Creaz eecte de dependen$ de natur cognitiv, aectiv %i comportamental
?oate induce u%or dezinormarea pentru anumite tipuri de public
?roduce modiicri, acilitri sau ntriri a unor opinii sau convingeri ce pot i
gre%ite, periculoase social etc.
?oate manipula publicurile prin modiicarea, schimbarea contextualit$ii unui
evenimet, %tire etc. sumar
Manipularea
Conorm /ic$ionarului de )ociologie, manipularea reprezint ac$iunea de a determina
un actor social 'persoan, grup, colectivitate etc.( s g!ndeasc %i s ac$ioneze ntr,un mod
compatibil cu interesele ini$iatorului, iar nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici ca
persuasiunea, care distorsioneaz inten$ionat adevrul, ls!nd impresia libert$ii de g!ndire %i
decizie.
)pre deosebire de inluen$a de tipul convingerii ra$ionale, prin manipulare nu se
urmre%te n$elegerea mai pround a situa$iei, ci inculcarea unei n$elegeri convenabile,
recurg!ndu,se la inducerea n eroare cu argumente alsiicate, c!t %i la apelul palierelor
emo$ionale sau non,ra$ionale. n cazul manipulrii, inten$iile reale ale celui care transmite
mesa&ul rm!n insesizabile celui manipulat.
/in punct de vedere politic, manipularea reprezint o orm de impunere a intereselor
unei clase, grup, colectivit$i nu prin mi&loace coercitive, la ndem!n totu%i puterii, ci prin
inducere n eroare. /in acest motiv, recurgerea la aceast cale n situa$ii de divergen$ de
interese devine tot mai recvent n societatea actual, manipularea iind un instrument mai
eicient %i mai puternic dec!t utilizarea or$ei.
=erbert Jarcurse '%coala de la Hran;urt( este autorul unei ample analize a
manipulrii, considerat a i un instrument esen$ial al Ksociet$ii industriale de mas#. 1l
eviden$iaz ormele particulare pe care manipularea le ia n dierite sere ale vie$ii sociale,
ncep!nd cu cea politic %i s!r%ind cu cea economic.
Clasiicarea manipularilor 'c. Hiceac, 199L( 2
Janipulare mic 3 modiicari mici, dar care pot i urmate de eecte ma&ore '1x2
<om!nia 1992, criza artiicial de p!ine 3 acilitarea importurilor 3 comisioane(
Janipulare medie 3 modiicri importante ale situa$iilor sociale, cu eecte uneori peste
ateptri '1x2 experimentul lui JilgramB <evolu$ia din decembrie 199> 3 disiparea
responsabilit$ii prin ragmentarea actelor genocide 3 neputin$a detectrii vinova$ilor(
>
2311929.doc
Janipularea mare 3 inluen$arii culturi n care trie%te individul '1x2 nv$m!ntul 3
instrument de perpetuare si nrdcinare a conormismului, potrivit ideologiilor
curente(.
sumar
*ormele si modurile generale de manipulare + persuasiunea, dezinformarea, intoicarea
(prin minciun, zvon etc.) sumar
-ersuasiunea.
?rin persuasiune n$elegem ac$iunea de a convinge intr,un mod sau altul pe cineva sa
ac sau sa aleag un lucru. 1ste actiunea prin care autorul unui mesa& sustine o idee,
incercand sa convinga auditoriul. ?ersoana care ia decizia o ace de multe ori pe baza altor
tipuri de argumente dec!t cele logice sau cele logico,corecte, iind convinsa de Knecesitatea#
sau Kimportanta# aparenta a ac$iuni sau lucrului respectiv.
?ersuasiunea nu contine intentionalitate negativa 'nu ascunde fapte ci le
evidentiaza doar pe cele favorabile(B ea tine de orta argumentarii, de puterea de convingere
a vorbitorului, de modul in care acesta este capabil sa,si puna intr,o lumina cat mai buna ideea
sustinuta. /atorita structurii sale complexe si a limba&ului speciic, care imbina orta
cuvantului cu atuurile artei actoricesti 'tonul, mimica, expresivitatea miscarii(, televiziunea
are cel mai persuasiv tip de mesaj dintre toate mijloacele de comunicare in masa.
0na dintre cele mai simple tehnici este cea a distorsiunii temporale. Cateodata cel mai
bun mod de a inluenta persoana,tinta este ca sa te comporti ca si cum ceea ce vrei tu sa obtii
de la aceasta, s,a si intamplat. 1ste oarte util ca sa te reeri la o decizie pe care respectivul
incearca sa o ia, ca si cum ar i de&a acutaB vorbeste,i ca si cum ti,ar i acceptat de&a
propunerea, si ca i,ar i acut chiar si placere. /e asemeni, asocierea de imagini placute cu
olosirea timpului trecut ace ca propunerea sa ie irezistibila.
1ste stiut ca oamenii simt nevoia de a rasplati avorurile care le,au ost oerite. 0n
avor poate declansa sentimente de indatorire, si ca rezultat, apare la subiect o mare nevoie de
a se elibera de povara psihologica a datoriei. ?entru a realiza aceasta eliberare, oamenii devin
mai doritori sa intoarca avorul, chiar unul mai mare decat cel pe care l,a primit.
Principiul reciprocitatii consta in nevoia de a rasplati un avor, ie el cerut sau nu,
imediat dupa acceptarea acestuia. Iceasta caracteristica umana transcede orice dierente
culturale sau rasiale, indierent si de natura respectivului avor 'care poate i orice, de la un
simplu zambet pana la munca izica sau mici atentii(. Icest principiu este usor de olosit2
9
2311929.doc
oera ceva, si asteapta,te 'sau da o idee despre cum( sa ii rasplatit. 7 alta modalitate eicienta
de olosire a acestui principiu este metoda Musii,n nasM.
0n alt principiu util este cel al angaamentului si concordantei. 7amenii vor ace
aproape orice incercand sa pastreze ideile care sunt in concordanta cu cele pe care le,au avut
anterior. Cand vor lua public o atitudine, toate actiunile ulterioare vor i in concordanta cu
atitudinea maniestata anterior. Comportamentele neconcordante produc tensiuni psihice, pe
care individul incearca sa le evite cu orice costB deci va ace orice ca sa se arate solidar cu
actiunile sale anterioare. Icest principiu este olosit de metoda Mpiciorului in pragM. ?entru a
obtine realizarea unei cereri, este nevoie doar sa lansezi mai inainte o serie de doua,trei alte
cereri mai mici, de aceeasi natura cu cea reala.
Principiul atribuirii. 7amenii ac recvent unele lucruri pentru ca ei cred intr,un
anumit adevar despre ei insisi. 0n atribut intern al elului lor de a i cauzeaza anumite tipuri
de comportament. /aca cineva isi atribuie intern o caracteristica, va ace tot ceea ce este
speciic unui om care are acea caracteristica. /aca seul ii va spune anga&atului ca il considera
o persoana competenta si care lucreaza mult, anga&atul isi va atribui inconstient caracteristica
de om care lucreaza mult, si se va comporta ca atare. .ata cum pana si o simpla declaratie
poate conduce la surprizeN
!etoda sarmantului. )pre deosebire de celelalte metode, nu are mai multe etape si nu
se bazeaza pe acrobatii verbale. 1a unctioneaza pentru ca in mod deschis oeri concesii,
maniesti dorinta de a asculta si validezi ideile subiectului,tinta. Icesta are libertatea de a
decideB iar tu nu ii ingreunezi gandirea cu un nor de ceturi verbale. 1ste cea mai etica dintre
toate tehnicile de persuasiune discutate anterior, dar in acelasi timp si cea care necesita cel
mai mult timp pentru a i realizata. sumar

'ezinformarea
/ezinormarea reprezint orice interven$ie asupra elementelor de baz ale unui proces
de comunicare, interven$ie ce modiic deliberat mesa&ele vehiculate cu scopul de a determina
n receptori anumite atitudini, reac$ii, ac$iuni dorite de un anumit agent social
3
.
0neori este considerat ca iind echivalent cu propaganda neagr deoarece
vehiculeaz inorma$ii alse. 1timologia cuv!ntului vine %i sus$ine aceast legtur.
"esinformation 'D rus dezinformatsia #numele unei divizii O-+ rspunztoare cu
propaganda neagr$(.
3
C. Ctlin Pamir 'coord.(, "icionar de %ociologie, 1ditura +abel, +ucure%ti, 199>, p. 1EL.
1F
2311929.doc
7 alt deini$ie acceptat %i destul de inluent este cea dat de <. )hultz %i <. -odson
'19>E, p. @1, apud I. -avreliuc, 2FF2, p.2>F( "conceptul descrie ansamblul inorma$iilor
alse, incomplete, eronate, care sunt ndreptate, alimentate, conirmate ctre o $int ce
reprezint un individ, un grup sau o $ar.#
/e regul, ac$iunea de dezinormare presupune existen$a unei structuri sistemice
alctuit din 2 unul sau mai mul$i comanditari, speciali&ti 'planiicatori %i controlori(,
intermediari 'agen$ii de inluen$( %i relee.
'omanditarii ( ormeaz nivelul de decizie. )unt cei care concep %i proiecteaz
con$inutul mesa&ului, stabilesc $intele, atitudinile %i comportamentele dezirabile
care se caut a se ob$ine. Ice%tia sunt actori de decizie 'guverna, state ma&ore
militare, partide politice, irme inluente, organiza$ii economice etc.( care pot
solicita acest gen de opera$iuni deensive 'replic la atacurile adversarilor,
mascarea propriilor e%ecuri etc.( sau oensive 'anga&area ntr,o dezinormare(. n
cea mai mare parte cele dou tipuri de opera$iuni se ntreptund %i se
autoalimenteaz reciproc ntr,o banal logic circular.
%peciali&tii )e*perii+ ( nivelul de elaborare strategic. <eprezint planiicarea
proesionist a secven$elor tactice ale dezinormrii. n aceast categorie gsim
speciali%ti n comunicare, n tehnicile de inluen$are social, sociologi, psihologi
sociali, anali%ti politici etc.
'ontrolorii ( nivelul de legtur. )unt ale%i dintre persoanele ce stabilesc o
rela$ionare eicient ntre comanditari %i agen$ii de inluen$. 1i sunt
"binevoitorii# care sugereaz cine %i ,n ce condiii ar i dispus s participe la
dezinormare. Iu ca misiune racolarea subiec$ilor interesani din perspectiva
derulrii opera$iunilor de dezinormare %i de a comunica cu regularitate "eectele
dezinormrii#
Agenii de influen ( nivelul de propagare penetrant, releele. .ndivizi care se
bucur de prestigiu n grupul lor %i care, datorit statusului de prestigiu, vor
a&unge s propage mesa&ul cu eicien$ sporit. Ice%tia sunt recruta$i din r!ndul
liderilor de opinie, persoane cu prestigiu academic, %tiin$iic, cultural. Aehnicile
uzuale n vederea racolrii lor sunt 2 %anta&ul '"iecare are ceva de ascuns#( sau
cumprarea '"iecare are pre$ul lui#( .
"ezinformatorul este cel care dezinormeaz receptorul 'inta(, dar acesta poate s ie
dierit de individul, structura, grupul, institu$ia care dore%te dezinormarea. Tintele pot i at!t
grupuri sau segmente ale societ$ii, c!t %i indivizi, dar ntotdeauna lideri, oameni ce pot
inluen$a decizional grupul n care se al. /ezinormarea des%urat prin mass,media are
11
2311929.doc
cele mai eiciente rezultate la nivel social. 1ectele dezinormrii depind, pe de o parte, de
caracteristicile tintelor 'atitudine critic, personalitate, nivel intelectual, aspira$ii etc.(, iar pe
de alt parte, de posibilitatea sau imposibilitatea de veriicare a inorma$iilor vehiculate.
/ezinormarea, ca enomen malign, nedorit, dar totu%i real n procesele
comunica$ionale contemporane de mas, poate i surprins %i din perspectiva analizei tipurilor
de inorma$ie %i a mi&loacelelor de alterare ale acesteia, respect!nd nivelurile de abordare
propus de =. 4asse5ell 2 analiza sursei sau a emi$torului 'control analQsis(, analiza mesa&ului
'content analQsis(, analiza canalelor de comunicare 'media analQsis(, analiza receptorului sau
a destinatarului 'audience analQsis( %i analiza eectelor comunicrii 'eect analQsis(. Icest set
de modele va i nbunt$it de ?. 4azarseld, 4. +erelson %i =. -audet '19@>( care aduc
amendamentul lurii n considerare %i a contextului social 'nuclee organizatoare de opinii 3
teoria celor doi pa%i n comunicare(.
?lec!nd de la dimensiunile inorma$iei 'sintactic, semantic 'inten$ional sau
realizat( %i pragmatic(, se pot intui alte ci de dezinormare 2 manipularea contextelor
receptorului prin modiicarea, la nivel sintactic, a con$inutului mesa&uluiB distorsionare
semantic, prin apelul la moduri de decodiicare neadecvate, dar cladite pe baza unor
conven$ii sociale acceptateB reglarea eectului con$inutului inormativ asupra receptorului prin
dozarea, organizarea, modiicarea mesa&ului etc. 9u trebuie ignorat aspectul legat de gradul
de valabilitate a inorma$iei
@
, adic verosimilitate 'caracterul plauzibil sau absurd( %iRsau
autoritatea sursei 'prestigiul cunoscut de ctre receptor(, aspect ce $ine de componenta social
a procesului comunica$ional.
/ezinormarea are deci un caracter deliberat 'n compara$ie cu zvonul( %i presupune,
n general, circula$ia unor inorma$ii alse, create deliberat, construite, manipulate strict de un
grup de speciali%ti etc. ?oate i o component a propagandei, cum zvonul poate i o subspecie
a dezinormrii.
/ezinormarea este practicat de toate marile puteri %i relect o realitate a politicii
interna$ionale pe parcursul istoriei schimb!ndu,se doar mi&loacele, mizele %i strategiei
acesteia. )tructura sistemului social n societ$ile moderne este puternic inluen$at de
raportul dintre inormare %i dezinormare aerent mesa&elor care se vehiculeaz n spa$iul
social respectiv. Cercetrile de teren au demonstrat c rezultatele cele mai eiciente se
nregistreaz n domeniul mass,mediei, unde se poate atinge, rontal, toate segmentele de
opinie ale spa$iului social. sumar
"ntoicarea.
@
C. =aine% <osemarie, 'omunicarea televizual, 1ditura 1icient, +ucure%ti, 2FFF.
12
2311929.doc
Horma de dezinormare, intoicarea consta in suprasaturarea surselor cu
informatie falsa, in blocarea canalelor de comunicare cu mesaje mincinoase, diversioniste
ie pentru a pregati opinia publica pentru o lovitura de proportii, ie pentru a discredita un
mesa& corect asteptat. .nstrumentele sale de baza sunt zvonurile, barele si comunicatele
tendentioase. .ntoxicarea este operatia de ManesteziereM a publicului in scopul acceptarii unei
diversiuni ma&ore sau pentru a,l ace neincrezator, ostil in ata unui adevar care urmeaza a i
comunicat.
?rin intermediul televiziunii, intoxicarea poate produce adevarate razboaie
ale imaginii, din care iese invingator cel care a investit cel mai mult in propria sa imagine si
care a sabotat cel mai bine imaginea celuilalt. 1xemplul cel mai apropiat in acest sens il
reprezinta modurile in care au ost mediatizate de catre combatanti conlictele etnice si
razboaiele din osta .ugoslavie. 'Aeleviziunea sarba a produs un clip in care portretele lui +ill
Clinton, Jadeleine Ilbright, AonQ +lair, =itler erau mixate pe ondul zvasticii naziste, peste
care scria Criminali de <azboi. 4a randul lor, aliatii au prezentat dramele reugiatilor albanezi,
ca eect al epurarii etnice, in paralel cu rememorarea atrocitatilor comise evreilor in lagarele
de concentrare de la Iusch5itz.) sumar
Minciuna
7 specie mai pu$in tratat, de mesa& deliberat als, este minciuna. /eoarece este un
concept cu puternice amprente morale %i culturale, subiectul nu a interesat, p!n acum c!$iva
ani, dec!t pe ilosoi, teologi, antropologi %i pe psihologi 's,au cut studii cu precdere pe
copii(. 1ste ciudat de%i putem spune c nt!lnim minciuni pretutindeni, at!t n public, c!t %i n
via$a privat, la orice nivel social %i n toate socit$ile trecute sau prezente.0n ziarist britanic
spunea c anii 8>F reprezint decada minciunilor '4ott, 199F(. n 1991, +radlee airma "am
impresia c n ultimii ani minciunile au luat propor$iile unei epidemii a$ de care am devenit
cu to$ii imuni#
C
. I min$i este pentru oameni un obicei care dureaz de milenii %i nu o
lamentabil inova$ie de ultim or, iar dup cum consider <us;in '19FC, p. 3C1,3C2(
inducerea n eroare nu a ost considerat ntotdeauna %i oriunde un act condamnabil. 4a grecii
antici sentimentul de admira$ie pentru cei care reu%eau s pcleasc un strin era uzual.
sumar
.vonul
Pvonul reprezint o airma$ie prezentat drept adevrat r a exista posibilitatea s i
se veriice corectitudinea.
C
apud. 6.I.+arnes, %ociologia minciunii, 1ditura .nstitutului 1uropean, .a%i, p.1F1.
13
2311929.doc
Pvonurile care sunt lansate n circula$ie au o unc$ie dubl 2
, unc$ie explicativ
, unc$ie de atenuare a anumitor tensiuni emo$ionale.
Circula$ia lor este dependent de contextele societale, de trsturile de personalitate
ale indivizilor %i de nevoile psihosociologice ale indivizilor, grupurilor sau comunit$ilor.
4ucrrile lui Illport %i ?ostman '19EC( au pus n eviden$ trei legi de transmisie a zvonurilor2
, legea srciei )a nivelrii+ 3 pe msur ce zvonul circul, el tinde s ie tot mai
scurt, mai u%or de n$eles %i de relatat.
, legea accenturii 3 anumite detalii se vor ntri, dob!ndind loc central n
semniica$ia acestuia
, legea asimilrii 3 inorma$ia se conserv %i se reorganizeaz n &urul unor
motive centrale. Isimilarea se poate ace la tema central, prin condensare,
anticipare sau prin stereotipuri verbale.
Pvonurile tind s se a&usteze intereselor individului, apartenen$ei sociale sau rasiale,
pre&udec$ilor personale ale celui care le transmite. .ndividul care propag zvonul se love%te
de diicultatea de a sesiza %i de a re$ine n obiectivitatea lor elemente ale lumii exterioare.
?entru a putea s le utilizeze, ei trebuie s le adapteze %i s le structureze conorm modelului
lor de n$elegere %i n unc$ie de interesele personale.
Oaperer '19>L( a artat c circula$ia zvonurilor se bazeaz pe trei condi$ii esen$iale 2
, credibilitatea zvonului 'poate %i a sursei etc.(
, aparena de adevr 'ca un zvon s circule mai mult trebuie s aib totu%i un
miez important de adevr(
, dezirabilitatea coninutului inorma$ional 'dac zvonul este indezirabil, exist
posibilitatea blocrii lui(
?entru public, zvonul evoc ceva misterios, aproape magic. Pvonurile cresc, zboar,
serpuiesc, mocnesc, circul. Circula$ia zvonului apare ca un sistem de canalizare a ricii %i a
incertitudinilor n a$a unei situa$ii ambigue. 1a este corelat cu orma, cantitatea, calitatea %i
credibilitatea inorma$iei oiciale sau ormale. Cu c!t cea din urm este mai srac,
incomplet sau pu$in credibil, cu at!t se intensiic propagarea zvonului. /in acest motiv n
societ$ile totalitare zvonurile au o mare rsp!ndire 'inorma$ia oicial este gestionat strict(.
Circula$ia zvonurilor se restr!nge atunci c!nd exist posibilitatea veriicrii rapide a
adevrului unei inorma$ii. KPvonul nu este neaprat als, n schimb este mereu neoicial.
?aralel sau uneori n opozi$ie cu inorma$ia oicial, zvonul o contest, propun!nd alte
realit$i. I%a se explic aptul c mediile de inormare 'n.a. mass media( nu l,au desiin$at#
E
.
E
6ean 3 9oel Oaperer, -vonurile, 1ditura =umanitas, +ucure%ti, 1993, p.2>@.
1@
2311929.doc
1l va reprezenta un mi&loc de comunicare complementar, dar %i o inorma$ie paralel, a%adar
necontrolat.
?entru proesioni%tii din media lipsa de control a zvonului evoca spectrul unei
deec$iuni a iabilit$ii inorma$iei, deec$iune ce trebuie eliminat. ?entru ceta$ean %i pentru
omul politic, lipsa controlului denot lipsa cenzurii %i accesul la o realitate obscur sau
ascuns.
Iutorul amintit determin E tipuri de zvonuri 'o matrice ce are pe o latur sursa
zvonului 3 un eveniment, un detaliu sau imagina$ia pur,, iar pe cealalt latur modul de
apari$ie a zvonului 3 spontan sau provocat(. /in perspectiva analizei noastre ne intereseaz
tipurile de zvonuri provocate cu un anumit scop, a cror apari$ie este premeditat. n aceste
cazuri nu se poate negli&a implicarea unor actori care urmresc sa proite de pe urma unui
eveniment. Istel se pot ob$ine eecte care se ntind pe o gam larga 'panic, urie, rustrare,
modiicari neavorabile de imagine pentru persoanele publice etc.(.
n spa$iul cultural rom!nesc trebuie amintit, ca aproape identiic!ndu,se cu zvonul,
b.rfa/ Iceasta are acelea%i motiva$ii psihologice 'emo$ionale, aective, cognitive(, put!nd i
perceput ca un laborator de produc$ie a zvonurilor. sumar
Modurile de manipulare specifice televiziunii. sumar
Jicul ecran are o orta manipulatoare cu atat mai mare cu cat se bazeaza pe
credibilitatea conerita de imagine (ceea ce omul a vazut la televizor cu ochii lui este
considerat a i veridic).
$ipuri de manipulare televizat
Janipularea prin imagine
Janipularea prin ilmare
Janipularea prin monta&
Janipularea prin comentariul din o
Janipularea prin paginatie
Janipularea prin omisiune
Janipularea prin zvonuri mediatice
Janipularea prin cenzura
Janipularea prin procedeul Ma ascunde aratindM
Janipularea prin charisma
Janipularea prin &urnalisti
1C
2311929.doc
Janipularea prin mi&loacele non,verbale de comunicare
#lementele specifice diferitelor tipuri de productii de televiziune sumar
Janipularea opiniei publice intr,un tal;,sho5, dezbatere, documentar, ancheta in
scopul partinirii uneia dintre partile implicate se poate ace prin darea cuvantului in
ma&oritatea timpului reprezentantilor acelei parti, acordarea acestora a dreptului de a avea
interventii mai lungi si intr,un spatiu de prezentare mai larg, sublinierea actiunilor lor pozitive
si minimalizarea aptelor beneice ale partii adverse etc.
1xista trei elemente principale care concura la realizarea manipularii in cazul
diverselor productii de televiziune2
a)Moderatorul
b)%ompozitia platoului
c)Scenariul (discutiei/emisiunii)
Moderatorul
?rimul nivel la care poate incepe manipularea este cel al moderatorului. .nterventiile
acestuia sunt vazute ca iind constrangatoare, deoarece moderatorul impune
subiectulRtematica de discutie, da si ia cuvantul invitatilor, le acorda acestora o importanta
dierita ce poate i observata prin elemente de comunicare non,verbala 'tonalitate2 ton
respectuos, dispretuitor, politicos, agasat etc(. )tudii acute de sociologi au demonstrat aptul
ca, de multe ori, moderatorul, auto,deinindu,se drept purtatorul de cuvant al publicului, pune
intrebari care sa,i satisaca doar propria curiozitate sau interesele sale, chestiunile ridicate
neiind interesante pentru ma&oritatea telespectatorilor. Joralismul moderatorilor este in
multe cazuri discutabil.
7 alta strategie de manipulare care poate i abordata de moderator este mimarea lipsei
de timpB el se oloseste de ceas pentru a lua cuvantul invitatilor sau pentru a,i intrerupe tocmai
cand se a&unge in miezul problemelor, astel pierzandu,se esenta si chiar scopul dezbaterii.
Cu cat un moderatori sau un lider de opinie are o credibilitate mai mare si un statut
social mai ridicat 'conturat de nivelul de salarizare, recventa participarilor la tal;,sho5,uri,
numarul de relatii cu *.?,uri etc(, cu atat discrepanta dintre el si un invitat mai putin
cunoscut, chiar daca este expert intr,un domeniu, este mai mare. sumar
%ompozitia platoului
Il doilea nivel la care se poate realiza manipularea in cazul productiilor de televiziune
, compozitia platoului , este determinant pentru modul de abordare al problemelor. 1xista
1E
2311929.doc
indivizi care nu sunt invitati de nimeni, precum si persoane care reuza orice invitatie. Jodul
in care este alcatuit cercul de invitati inluenteaza inconstient modul de perceptie al
telespectatorilor, absenta unuia sau a altuia dintre reprezentantii vreunei parti alate la discutii
avand o mare importanta in constructia perceptiei privitorilor. sumar
Manipularea prin prezentarea dezechilibrata a partilor
Compozitia platoului ar trebui, teoretic, sa oere imaginea unui echilibru democratic
intre parti. 0neori insa, dreapta si stanga prezentatorului sunt olosite in scopul de a simboliza
/reapta si )tanga politica, iar daca aceste doua parti nu sunt egal reprezentate 'ie la inceputul
emisiunii, ie pe parcursul ei se aduc mai multi invitati si sustinatori de una dintre parti(, se
produce o deormare a perceptiei in avoarea uneia dintre grupari, distorsiune inluentata nu
de calitatea ci de numarul invitatilor sustinatori. sumar
Scenariul
)cenariul, pe baza caruia moderatorul conduce dezbatereaRemisiunea si arbitreaza
partile poate sa ie stabilit inaintea inregistrarii 'caz in care calitatea discutiei
poate i aectata, incorsetata de rigiditatea scenariului(. 9ici cealalta optiune nu este, insa,
lipsita de riscuriB in cazul in care moderatorul isi traseaza scenariul in
linii mari in urma discutiilor pregatitoare cu participantii prezumtivi, prin care lasa loc si
improvizatiei sau exprimarii libere in timpul emisiunii, discutia poate sa devieze
intr,un mod periculos. 7ricum, nu trebuie uitata una din regulile tacite ale &ocului si anume
mentinerea limba&ului in limitele politetii sumar
Manipularea prin mijloace non-verbale de comunicare
Comunicarea non,verbala este un proces complex care include omul, mesa&ul, starea
suleteasca, miscarile trupului si cei cu care se intra in relatie. .normatiile legate de aceasta
comunicare oarte complexa au a&uns sa ie studiate si insusite de aproape toate persoanele
publice sau alate in unctii de conducere 'ie manageri de intreprinderi, ie politicieni, vedete
de cinema sau de televiziune(. ?rincipalele instrumente ale manipularii in dialoguri si
negocieri sunt vocea, privirea, gesturile, pozitia corpului 'postura(, distanta si buzele.
/esi pare contradictoriu, vocea este un element principal al comunicarii non,verbale
deoarece poate i modulata pe o scara oarte larga. *ocea se compune din 3 elemente
esentiale, care pot capata un nivel de variatie dierit in unctie de modul in care la olosim2
-ritmul (ce poate alterna de la incet la rapid)
-volumul (care poate varia de la mic la mare)
1L
2311929.doc
-tonul (a carui gama oscileaza de la ascutit la grav).
.mpactul pe care elementele comunicarii il au in cadrul unui dialog sau al unei
dezbateri este urmatorul2 cuvintele au posibilitatea cea mai mare de control, insa au impact
mai scazut ata de celelalte elementeB tonul vocii are un impact mai mare in cadrul procesului
de comunicare iar posibilitatea de control este medieB simbolurile non,verbale au impactul cel
mai mare in desasurarea comunicarii interpersonale dar si posibilitatile cele mai reduse de
control.
Itat limba&ul trupului cat si metalimba&ul 'cuvintele si expresiile care pot releva
adevaratele atitudini si ganduri ale unei persoane( pot trezi instinctul, intuitia, Mal L,lea simtM,
presimtirea ca vorbitorul nu spune ceea ce gandeste. Jetalimba&ul permite indivizilor sa ii
manipuleze pe altii ara ca acestia sa,si dea seama. .n conversatiile directe, eectul maxim al
cuvintelor nu depaseste LS. )e spune ca noi auzim &umatate din ceea ce se spune, ascultam cu
atentie &umatate din ce am auzit si ne amintim &umatate din ce am ascultat sumar
0n element de o mare importanta intr,o dezbatere televizata il reprezinta forma si
caracteristicile mobilierului din studio.
6ocul de putere cu scaune dintre moderator,invitati
%aracteristica Semnificatia
0. "naltimea
spatarului
,este proportionala cu rangul si puterea ocupantului
1. Mobilitatea ,in cazul in care exista, senzatia de putere este data de libertatea de miscare
intr,un scaun rotitor
,in cazul in care nu exista, ea va i compensata cu mobilitatea trupului, cu
cresterea numarului de gesturi, apt ce dezvaluie atitudini si sentimente ale
intervievatului
2. "naltimea
scaunului
,este proportionala cu rangul si puterea ocupantului si are un eect psihic
deosebit de puternicB amplasarea unui invitat pe un scaun mai &os decat cel
al moderatorului va induce publicului o reactie psihologica inconstienta de
a,l desconsidera pe acel individ, scazandu,i din prestigiul sau
3. &sezarea
,in pozitia
competitiva ata in
,creaza presiune asupra interlocutorului 'mai ales asupra celor neobisnuiti
sa dea interviuri la televiziune(
,diminueaza mult prestigiul interlocutorului
1>
2311929.doc
ata
,mai departe de
masa de dezbateri
6ocul de putere dintre moderator,invitati in unctie de orma mesei sumar
*orma %aracteristici %e sugereaza si scopul
folosirii ei
4bservatii
patrata ,mi&loceste relatii de
competitivitate si deensive
intre indivizi cu acelasi
statut social
,convorbiri scurte, bazate
pe dovezi 'apte,
exemple(
,scoate in evidenta relatia
superior,subordonat
,partea dreapta este mai
cooperanta decat stanga
,opusul este partea
rezistenta
rotunda ,determina o atmosera
relaxanta, ara ceremonii
,invitatii sunt persoane de
acelasi rang
,olosita pentru
convingerea
interlocutorilor
,atmosera de discutie
destinsa
,persoana de reng mai mare
polarizeaza puterea 'dreapta
are mai multa putere decat
stanga(
dreptun,
ghiulara
,ordoneaza clar inluenta ,olosita pentru
inluentarea cu maxima
eicienta a interlocutorilor
,tinta reala este invitatul
amplasat exact de cealalta
parte a moderatorului
,in general, in centrul
atenteie sunt moderatorul si
invitatul amplasat in pozitie
opusa acestuia
modul de asezare a participantilor.
6ocul de putere dintre moderator,invitati in unctie de amplasarea la masa dezbaterilor sumar
-ozitia $ipul de dialog
sugerat
%aracteristici "ntentiile
moderatorului
Mde coltM
'interlocutorul este amplasat
in coltul mesei(
,conversatie
prieteneasca,
spontana
,coltul biroului este
o bariera potentiala
,grad bun de
colaborare
,impartirea
,realizarea unui dialog
amical
19
2311929.doc
teritoriala inutila
Mde cooperareM 'invitatul sta
langa moderator(
,similitudini in
orientare si in
gandire
,atat moderatorul cat
si invitatul sunt de
aceeasi parte a
barierei
,grad ridicat de
colaborare
,realizarea unui dialog ca
de la egal la egal
,uneori poate i o violare
mascata a teritoriului
invitatului
Mde atragere a unei a treia
persoaneM 'moderatorul sta
langa alte persoane in timp ce
unul dintre interlocutori sta
exact de cealalta parte a
mesei
,similitudini in
orientare si
gandire
,strategia de Ma tine
partea adversarului
M, in care adversarul
este invitat
,moderatorul pune
intrebari persoanei
amplasate dierit de
ceilalti in interesul unuia
dintre invitati
Mcompetitiv,deensivaM ,competitie
,deensiva
,autoritate
maniestata non,
verbal
,masa este o bariera
solida intre oameni
,punctele de vedere
ar putea ramane
neclintite
,competitie de orice
natura
,conlict deschis de idei
,admonestare
,relationare superioara
ata de invitat
MindependentaM ,in care nu se
doreste stabilirea
nici unui tip de
raport
,indierenta
,posibil ostilitate
,granitele nu sunt
incalcate
,nu se doreste nici un el
de dialog real
,nu se doresc discutii
sincere
#emple de manipulare prin mass media n modernitate i n contemporaneitate sumar
<emodelarea g!ndirii n sistemele totalitare '<evolu$ia Hrancez, regimurile
comuniste, regimul nazist( 3 ci de a controla min$ile oamenilor2
o Controlul comunica$iilor umane 3 at!t a inorma$iilor primite din exterior, c!t
si a intracomunicrii 'situa$ii disonante cognitiv(
o Janipularea mistic 3 crearea unei aure mistice n &urul grupului conductor,
cultul personalit$ii
o Cerin$a de puritate 3 delimitarea strict ntre pur %i impur, ntre bine %i ru
o Cultul conesiunii 3 conesiunea puriic suletul
2F
2311929.doc
o Ttiin$a sacr 3 aur de sacralitate n &urul dogmelor de baz ale ideologiei
totalitariste
o <emodelarea limba&ului 3 condensarea ntregii complexit$i a problematicii
umane ntr,un nr redus de categorii, strict delimitate, cur$ate de nuan$e 3
limba de lemn
o /octrina mai presus de oameni 3 ideologia ca adevr absolut
o /elimitarea social 3 mpr$irea indivizilor in dou categorii distincte 2 cei al
cror drept de a exista este recunoscut %i cei care nu au nici un drept
<emodelarea individului se realizeaz prin2
o <emodelarea comportamentului
o <estructurarea g!ndirii
o <edeinirea structurii emo$ionale
)plarea creierului
o /ezghe$area 3 distrugerea total a vechiului element de identitate 3 prin
hipnoz, conuzie etc.
o )chimbarea 3 inocularea nouii identit$i 3 ritualizare, dorin$e de a i
asemntor etc.
o <enghe$area 3 ixarea noii personalit$i
?rogramarea neuro,lingvistic 3 prin mesa&e subliminale, manipulri subtile
)trategii de inluen$ cu grad mare de soisticare ale mass,mediei
#emple actuale de manipulare prin mass media n 5omnia
6reva profesorilor din noiembrie 1778 9 unele posturi $: i o anumit parte a
presei
Semnarea acordului de amplasare de baze americane pe teritoriul 54
;n loc de concluzii
<n amplu sondaj international realizat de 6allup in 0=>? a relevar urmatoarele fapte+
doar 1 din @ subiecti considera ca marile institutii de stiri 'gen ++C sau 9+C( sunt
credibileB
21
2311929.doc
L9S dintre indivizii intervievati cred ca presa este Mcu adevarat proesionistaM si ca se
preocupa sa,si aca cat mai bine treaba.
<n sondaj similar, realizat cu 2 ani mai tarziu (0=>=), a indicat anumite modificari in
perceptia publicului asupra modului in care televiziunea informeaza+
doar C@S dintre cei chestionati au mai spus ca reporterii prezinta inormatiile in mod
obiectivB
@@S considerau ca presa este recvent neobiectivaB
peste doua treimi dintre ei 'E>S( au declarat ca &urnalistii tind sa avorizeze
intotdeauna una dintre partile implicate intr,un conlictB
doar 33S erau de parere ca presa este independenta, ma&oritatea considerand ca ea
este inluentata de persoanele sau grupurile politice puterniceB
LLS blamau mass,media ca le invadeaza intimitatea. sumar
22
2311929.doc
@ibliografie
1. Iries, ?hilippe U /ubQ, -eorges 'coord.(, Istoria vieii private, 1d. Jeridiane,
+ucure%ti, 199L.
2. +arnes, 6.I., %ociologia minciunii, 1ditura .nstitutului 1uropean, .a%i, 199>.
3. +ourdieu, ?ierre, "espre televiziune, 1d. Jeridiane, +ucure%ti, 199>.
@. +runer, <oland, Psihanaliz &i societate postmodern, 1d. Imarcord, Aimi%oara,
2FFF.
C. +uzrnescu, Ttean, %ociologia 0piniei Publice, 1d. /idactic %i pedagogic,
+ucure%ti, 2FFF.
E. Herreol, -illes 'coord.(, "icionar de sociologie, 1ditura ?olirom, .a%i, 199>.
L. Hiceac, +ogdan, Tehnici de manipulare, 1d. 9emira, +ucure%ti, 199L.
>. =aine%, <osemarie, 'omunicarea televizual, 1ditura 1icient, +ucure%ti, 2FFF.
9. 6oule, O.*. U +eauvois, 6.4.,!ic tratat de manipulare, 1ditura Intet, 7radea, 199L.
1F. Oaperer, 6ean 3 9oel, -vonurile, 1ditura =umanitas, +ucure%ti, 1993.
11. 4orenz, Oonrad, 'ele opt pcate capitale ale omenirii civilizate, 1/. =umanitas,
+ucure%ti, 199E.
12. JiVge, +ernard, %ocietatea cucerita de comunicare, 1d. ?olirom, .asi, 2FF@
13. Joscovici, )erge, Psihologia social sau ma&ina de fabricat zei, 1d. ?olirom, .a%i,
199L.
1@. Juchelli, Ilex, Tehnici de manipulare, 1d. ?olirom, .a%i, 2FF2.
1C. 78/onnell, 6o5ett, Persuasion: An interactive dependency approach, 9e5 :or;,
<andom =ouse, 19>2..
1E. ?eretti, Indre de 'coord.(, Tehnici de comunicare, 1d. ?olirom, .a%i, 2FF1
1L. <oth, Indrei, !odernitate &i modernizare social, 1d. ?olirom, .a%i, 2FF2.
1>. Pamir, Ctlin 'coord.(, "icionar de %ociologie, 1ditura +abel, +ucure%ti, 199>.
5esurse !eb
1. http2RR555.leadercommunications.comRmodules.phpWnameXContentUpaXsho5pageU
pidX33 3 legile manipularii
2. http2RR555.stopcalomnia.roRproduct.phpRHormeleYsiYmodurileYdeYmanipulareYprinYt
eleviziuneY,YparteaYCR1@R
23
2311929.doc
3. http2RR555.aber.ac.u;RmediaRindex.php , Ahe media and Communications )tudies )ite
@. 6oshua JeQro5itz '19>E( 2 1o %ense of Place : The Impact of 2lectronic !edia on
%ocial 3ehavior/ 7xord2 7xord 0niversitQ ?ress
C. http2RR555.aber.ac.u;RmediaRsectionsRgo.phpWurlXhttp2RR555.aber.ac.u;RmediaR)tuden
tsRrtF@F1.docUX1 , Ho5ler, <hQs '2FF@( Z1lectronic Jedia2 Changing )ocial
+ehaviourWZ
sumar
2@