Fisa de Lectura Ultima Noapte de Dragoste Intaia Noapte de Razboi

S-ar putea să vă placă și

Sunteți pe pagina 1din 4

- 1 -

Ultima noapte de dragoste. Intaia noapte


de rzboi
de Camil Petrescu
Date despre autor
Camil Petrescu (n.22 aprilie 1894 - d. 14 mai 1957) a fost un romancier, dramaturg, doctor
n filozofie i poet. El pune capt romanului tradiional i rmne n literatura noastr n special ca iniiator al
romanului modern.
Biografie
S-a nscut la Bucureti, la 22 aprilie 1894. Este fiul lui Camil Petrescu (mort, se pare, nainte de naterea
scriitorului) i al Anei Cheler. A fost crescut de o doic din familia subcomisarului de poliie Tudor Popescu, din
mahalaua Moilor. Dup gimnaziu, continu studiile la Colegiul "Sfntul Sava" i la Liceul "Gheorghe Lazr" din
Bucureti. Rezultatele bune la nvtur l transform n bursier intern, iar din 1913 urmeaz cursurile Facultii
de Filozofie i Litere de la Universitatea Bucureti. i ia cu brio licena, cu calificativul "magna cum laude", n faa
unei comisii prezidat de profesorul de filosofie P.P. Negulescu . Devine mai apoi profesor de liceu la Timioara.
i ia doctoratul n filosofie cu o tez despre teatru, intitulat "Modalitatea estetic a teatrului". A publicat un
studiu n lucrarea "Istoria filosofiei", coordonat de N. Bagdasar, legat de un cmp nou, fenomenologia n opera
lui Husserl.
Debuteaz n revista Facla (1914), cu articolul Femeile i fetele de azi, sub pseudonimul Raul D.
ntre 1916 - 1918 particip ca ofier la primul rzboi mondial, iar experiena trit acum se regsete
n romanul Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi (1930). n 1916, e mobilizat i pleac pe front,
unde e rnit. Dup un stagiu ntr-un spital militar, ajunge iari n prima linie, dar cade prizonier la unguri. n
timpul unui bombardament german i pierde auzul la o ureche, iar infirmitatea l va marca ntreaga via, dup
cum i noteaz n Jurnal: "Surzenia m-a epuizat, m-a intoxicat, m-a neurastenizat. Trebuie s fac eforturi
ucigtoare pentru lucruri pe care cei normali le fac firesc() Sunt exclus de la toate posibilitile vieii. Ca s
merg pe strad trebuie s cheltuiesc un capital de energie i de atenie cu care alii pot ceti un volum. Aici unde
totul se aranjeaz n oapt eu rmn vecinic absent". Ambiana rzboiului va intra, de asemenea, n roman. n
1918 va fi eliberat din lagrul german, revenind la Bucureti.
nc din anul 1920 particip la edinele cenaclului Sburtorul condus de Eugen Lovinescu, iar n revista
omonim public primele poezii. Furtunosul gazetar de stnga, N. D. Cocea e modelul su spiritual. Acesta va fi
prototipul viitorului su erou Gelu Ruscanu din drama Jocul ielelor i a eroului su, Ladima, din romanul Patul lui
Procust.
Debutul editorial se petrece cu un volum de Versuri. Idee. Ciclul morii n 1923. n 1933 public cel mai
valoros roman al su i unul dintre romanele importante ale Modernismului european, Patul lui Procust.
n 1939 este numit directorul Teatrului Naional din Bucureti, unde va rezista doar 10 luni, iar
din 1947 este ales membru al Academiei Romne.
Moare la 14 mai 1957, la Bucureti. Astfel, masivul roman social nchinat lui Nicolae Blcescu Un om ntre
oameni rmne neterminat. Ion Negoiescu i va caracteriza sec romanul, drept "o ntreprindere jalnic". Motivul
este simplu, Camil Petrescu a mbriat principiile realismului socialist i a devenit unul dintre cntreii noului
regim comunist.

- 2 -

Rezumat

Cartea intai: Ultima noapte de dragoste
La Piatra Craiului, in munte
Actiunea primului capitol se desfasoara in primvara anului 1916 in timpul actiunilor de fortificare, tara
pregtindu-se pentru intrarea in primul rzboi mondial.
Stefan Ghiorghidiu, proaspt locotenent rezervist ajuta la pregtirea rzboiului pe Valea Prahovei si in
Dmbovicioara.
Intr-o seara la popota regimentului s-a nceput o discutie pe tema casatoriei si a relatiei dintre soti.
Discutia porneste de la un proces in care un brbat este eliberat chiar daca acesta si-a omort sotia care l
insela.
Cpitanul Dimiu isi exprima clar prerea: ,,Nevasta trebuie sa fie nevasta si casa, casa. Daca-i arde de
altele sa nu se mrite. Cpitanul Corabu este cel care crede ca intr-o astfel de situatie divortul este solutia.
Asistnd la aceasta discutie copilreasca, Ghiorghidiu izbugneste si le spune celorlalti sa nu vorbeasc
despre dragoste pentru ca nu se pricep. Replica sa, cea mai interesanta: ,,O iubire mare e mai degrab un proces
de autosugestie, arata exact ceea ce gandeste Ghiorghidiu, care este hotrt sa dezerteze, daca, nu i se da
permisie doua zile.
Diagonalele unui testament
Acest capitol ncepe cu amintirile lui Ghiorghidiu despre povestea lui de iubire. Replica din incipitul
capitolului: ,,Eram nsurat de doi ani si jumtate cu o colega de le universitate si bnuiam ca m inseala
Ea era de fapt una dintre cele mai frumoase studente. Si toata povestea a fost hrnita de mndria pe
care el o simtea pentru ca ea il iubea.
Ei, desi sraci, triesc o frumoasa poveste de dragoste pana cnd Stefan primeste o mostenire de la
unchiul sau, Tache. El ncearc, mpreuna cu unchiul sau Nae Ghiorghidiu si Lumanararu sa fac anumite afaceri,
nsa isi da seama ca nu e fcut pentru asa ceva si se retrage.
E tot filozofie
Capitolul ncepe cu descrierea unor momente frumoase ale celor doi soti in care se vede ca inca se
iubeau, se distrau mpreuna si filozofau.
Intr-o dup-amiaza, pe cnd se plimbau, cei doi se ntlnesc cu verisoara lui Stefan, Anisoara. De aici
ncolo lucrurile se schimba. Ela petrece tot mai mult timp in prezenta Anisoarei, devine din ce in ce mai
preocupata de haine si de petrecerile mondene, schimbare pentru care Stefan, nu era pregtit.
Un episod cutremurtor este cel al excursiei de la Odobesti in care Stefan este orbit de gelozie din
cauza comportamentului sotiei sale.
Aici are loc prima ruptura sufleteasca dintre cei doi, datorita apropierii Elei de dl. G.
Asta-i rochia albastra
In acest capitol incepe jocul dintre cei doi.
- 3 -

Stefan ncepe la rndul sau sa flirteze cu o alta femeie, dup care Ela nu a vrut sa plece acas mpreuna
cu el, motiv pentru care el aduce in patul sau o cocota destul de frumoasa, pe care Ela o gaseste, se supra si
pleac de acas.
Dup ceva timp, a nceput sa ii simt lipsa si o intalneste intr-un sfarsit. Desi emotia a fost puternica a
reusit totusi sa pstreze o calmitate aparenta.
La a doua ntlnire, au vorbit, s-au plimbat iar el a gsit-o mai mult dect frumoasa in rochia pe care ea
o purta. S-au mpcat dup o luna. Au petrecut vara la Constanta, iar in septembrie s-au ntors in Bucuresti unde
au mai avut o cearta din cauza ca Ela nu voia sa aib un copil.
Intre oglinzi paralele
In februarie, Stefan se ntoarce prin surprindere de la Azuga unde fusese concentrat si nu a gsit-o pe
Ela acas. Dup ce a venit acas dimineata, el a gonit-o si i-a propus sa divorteze, lucru pe care ea l-a
acceptat. Dup un timp, nu mai suportnd distanta a nceput sa o caute prin oras, numai pentru a o vedea. Cnd
a fost bolnava i-a trimis un bilet si carti ncercnd sa o apropie. Peste cteva luni s-au ntlnit la curse si au
vorbit mai pe larg.
Aceste scurte ntlniri ii fceau att bine cat si ru lui Stefan.
A reluat studiul si a ncercat sa gseasc o lume superioara dragostei. Dup un timp gaseste un bilet de
la Anisoara care explica absenta Elei in seara in care a hotrt sa divorteze, nsa nu putea fi sigur daca este
adevrat sau nu.
Dup doua saptamani este concentrat langa Cmpul-Lung si Ela se muta in C-lung pentru a fi mai
aproape de el.
Ultima noapte de dragoste
Intr-o scrisoare Ela in cheam urgent pe Stefan la C-lung. Stefan ncearc sa obtina permisie de la
cpitanul Dimiu. Dup mai multe ncercri, pana la urma, reuseste sa plece desi rzboiul era foarte aproape.
Cnd ajunge la C-lung cei doi au parte de ultima lor noapte de dragoste. Dup asta Ela ncearc sa-i
propun lui Stefan, sa-i dea niste bani, sa isi fac testament. El o refuza si astfel a nceput o discutie dureroasa.
Plecnd de acas sa se linsteasca se intalneste cu locotenentul-colonel care vrea sa il ia cu el napoi la regiment.
Abia reseste sa dea pe la Ela sa isi ia bagajele.
Calatoria este una plina de framantari sufletesti. Pe drum se vorbeste chiar despre Grigoriade, cel pe
care l bnuia amant al sotiei sale Stefan, care se afla la C-lung.
Cum ajunge la regiment, era deja ordinul de pregtire pentru rzboi.
Cartea a II-a
Intaia noapte de rzboi
In acest capitol se creeaz o imagine de groaza a rzboiului. Armata era dezorganizata, ordinele se
contraziceau unul pe altul, ofiterii erau speriati si deznadajduiti.
ntreg capitolul cuprinde asa-zise tactici de rzboi, nereusite nsa.
Stefan, descrie frigul, groaza, foamea, frica, ntunericul care reuseste sa-l fac sa uite de situatia in care
se afla cu sotia sa.
Sunt prezentate si evenimente amuzante: dup ce soldatii dau nas in nas cu un pluton si striga prizonier,
prizonier realizeaz ca de fapt prizonierii sunt tot romani.
- 4 -

Fata cu obraz verde, la Vulcan
A treia zi, la Vulcan, Stefan este trimis sa fac dreptate dup ce niste steni acuzaser tiganii ca le-au
furat din curti. El se duce sa cerceteze si printre tigani observa o fata de vreo 16 ani pe care dup ce o
ameninta ca o impusca o ia cu el sa fie judecata.
Auzind focuri de arma, e nevoit sa plece si sa ii dea drumul fetei.
Intamplari pe Valea Oltului
naintnd pe V. Oltului observa tactica inamicului.
Intr-o zi sefii sunt anuntati ca exista doua fete, Maria si Ana Manciulea, care sunt spioane si trimit
informatii inamicului.
Cpitanul este sugestiv deoarece dup ce, cele doua surori sunt arestate pentru spionaj, Maria este
decorata cu virtutea militara pentru conducerea armatei romana peste Olt unde nvinsese inamicul.

Post inaintat la Cohalm
La Cohalm, un orasel la vreo 10 km de Olt, rzboiul devine din ce in ce mai crud. Nimeni nu mai are
pofta de mncare. Pe fetele tuturor este ntiprita groaza. Romanii ajung sa fie jefuiti de ctre unguri.
Ghiorghidiu este trimis sa rezolve problema.
Desi povesteste la ntoarcere cu amuzament cum l-au pandit pe inamic, comandantul nu este multumit.
Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu
Capitolul cuprinde scene de apocalipsa, prin violenta si groaza.
Un soldat, Marin Tuchei, rosteste intr-una: Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu vznd cu zboar
proiectilele pe langa ei si ii spulberau pe cei ghinionisti, cum notau prin nmol, altul este socat pentru ca a vzut
cum un obuz i-a retezat capul lui A Mariei, ii povestea lui Ghiorghidiu: Fugea asa, fara cap, dup dvs. dl.
locotenent.
Wer Konn Romanien Retent?
Capitolul descrie cum se ncheie marsul acesta istovitor pentru Ghiorghidiu. Desi ncearc numeroase
tactici de rzboi, oamenii lui Ghiorghidiu, mpreuna cu el, sunt prinsi in capcana iar Ghiorghidiu este rnit la
mana.
Asteptand sa fie condus la trenul sanitar, Ghiorghidiu intra in vorba cu un neamt.
Neamtul este dezgustat de lupta romanilor, spunnd ca nu astfel se poarta rzboiul, cu atacuri haotice,
sustinand ca rzboiul are si el regulile lui.
Comunicat apocrif
Rnit si spitalizat, Ghiorghidiu se ntoarce la Bucuresti.
Ela i se pare o strina si-i propune sa se despart. Mi-e indiferent daca esti nevinovata desi cndva as
fi putut ucide pentru femeia asta.
Isi da seama ca oricnd putea gsi o alta femeie la fel. I-a druit Elei casele de la Constanta, bani,
absolut tot ce e in casa, de la obiecte de pret la cartide la lucruri personale la amintiri. Adic tot trecutul.

S-ar putea să vă placă și