REVOLUTIA INDUSTRIALA IN MAREA

BRITANIE SI GERMANIA
Fenomenul denumit revolutia industriala a constituit si constituie inca unul dintre cele mai
controversate din literatura de specialitate, fiecare autor incercand sa-l cerceteze dintr-un unghi de vedere
inedit, sa reliefeze sau sa nuanteze aspectele pe care le considera a fi cele mai semnificative.
In Encyclopdie Larousse multimdia, editia 2002, revolutia industriala este definita ca un
ansamblu de fenomene care au nsotit, ncepand din secolul al XVIII-lea, transformarile lumii moderne,
datorita dezvoltarii capitalismului, tehnicii, productiei si comunicatiilor.
rima lucrare de sinteza despre revolu!ia industriala este cea a lui aul "antou#, cu titlul Revolution
industrielle du XVIII-e sicle, aparuta n $%0&. reocuparile ulterioare, consacrate cercetarii revolutiei
industriale, concretizate ntr-un foarte mare numar de lucr'ri, au prile(uit, n mod firesc, formularea unor
opinii de o mare diversitate.
)n esenta lor nsa, ma(oritatea opiniilor autorizate are ca numitor comun ideea ca revolutia
industriala, n forma sa clasica, s-a desfasurat, cu apro#imatie, intre anii $*+0-$,-0 n .nglia si s-a
concretizat ntr-un ansamblu de mutatii tehnice, economice si sociale care au provocat demara(ul industrial
al acesteia si i-au asigurat o preponderent' mondial' pe care si-a conservat-o pan' aproape de sfarsitul
secolului al XIX-lea. /e mai subliniaza c' revolutia industriala se difuzeaza larg n 0uropa de 1ord-Vest si
/tatele 2nite ale .mericii n al doilea pstrar al secolului al XIX-lea si ca ea nu atinge decat mai t3rziu sau,
in unele cazuri, chiar deloc 0uropa 4rientala.
5evolutia industriala, moment de r'scruce n evolutia economica a omenirii, a fost un proces
comple#, cu o dubla natura 6 tehnica si social-economica 6, din care au rezultat performante economice,
sociale, politice, culturale etc., fara precedent n istorie. 7eclansarea, desfasurarea si efectele ei nu pot fi
limitate la cronologia aparitiei 8i utilizarii diferitelor masini si a perfectionarilor lor, desi acestea au
reprezentat momente insemnate ce trebuie avute in vedere9 ele reprezint' tema de cercetare a istoriei
stiintelor tehnice. 5evolutia industriala a reprezentat mult mai mult, a modificat insusi modul de gandire si
actiune umana. .sa cum aprecia .. :o;nbee, s-a pierdut o lume traditionala, dar s-a c38tigat un alt viitor
pentru omenire.
IN MAREA BRITANIE
Incepand cu secolul al XVIII-lea, "area <ritanie a trecut printr-o transformare progresiva feudala
centrata pe proprietatea asupra pamantului, o forta in era industriala ce lua nastere.
In $*&0 "area <ritanie era de(a o putere maritima si comerciala importanta, dar ma(oritatea
populatiei traia inca din agricultura. .ctivitatile industriale, precum mineritul si prelucrarea fierului, se
desfasurau la o scara relativ redusa, iar =ondra era singurul oras cu ade-varat mare. 7e-a lungul secolelor
schimbarea era atat de lenta, incat ramanea aproape neobser-vata. "a(oritatea oamenilor considerau ca
viata lor face parte dintr-o ordine traditionala fireasca si nu realizau ca sub ochii lor lua nastere o noua
etapa a istoriei.
Schimbari revolutionare
.ceasta perioada din istoria .ngliei este cunoscuta ca >revolutie industriala?, cu toate ca procesul
de transformare a implicat progrese in domenii diferite9 multe dintre ele nu aveau nimic in comun cu
procesele industriale, dar actionau convergent asupra economiei, pro-ducand efecte atat de spectaculoase
incat puteau fi considerate revolutionare. 4 serie de inventii si descoperiri au transformat producerea
te#tilelor si prelucrarea metalelor in industrii recunos-cute pe plan mondial. 1oi surse de energie 6 mai ales
motorul cu aburi 6 au fost valorificate. 0#ploatarea carbunilor a fost >combustibilul? acestei revolutii, iar
cresterea numarului populatiei a asigurat forta de munca necesara si o piata pentru bunurile produse de
industrie.
4 revolutie rapida a mi(loacelor de transport a dus la scaderea costurilor de tran-sport a materiilor
prime si produselor finite9 de asemenea, >revolutia agriculturii? a pus capat fricii de foamete si a devenit
posibila sustinerea unei populatii in crestere.
"odificari spectaculoase au avut loc in productia de te#tile, datorita unor noi utila(e. >/uveica
zburatoare? a lui @ohn Aa; B$*--C a facut procesul de tesere mai rapid, iar >spinning (enn;? B$*+*C, roata
de tors creata de @ames Dargreaves, a imbunatatit procesul de tors.
.cestor inventii le-au urmat sistemul lui .rEFright B$*+%C de mentinere a umidi-tatii in procesul
de fabricatie9 in actionare se foloseau caii, apa, sau forta aburilor. 5azboiul de tesut electric inventat de
0dmund GartFright B$*,&C a dezvoltat procesul de tesere.
In curand producerea te#tilelor, o activitate domestica, de mici proportii pana atunci Boamenii
teseau si torceau in casele lorC, a fost concentrata in mari fabrici, modificand radical modul de viata al
muncitorilor. roductia de masa a insemnat ieftinirea te#tilelor, cu im-pact dramatic asupra industriei. =ana
fusese cel mai important produs de e#port la "arii <ritanii9 acum insa bumbacul castigase teren, profitand
de cererea imensa de imbracaminte usoara si raco-roasa necesara in zonele toride ale .fricii si .siei. In
sudul districtului =ancashire s-au inmultit filaturile Bfabrici uriase unde munceau femeile tesand fire, unde
aerul fiind umed si imbacsit a cauzat diferite boli si deformatiiC mohorate ale oraselor bumbacului.
"anchaster si =iverpool devenisera instarite datorita comertului cu bumbac, iar vanzarile in strainatate
aduceau venituri imense .ngliei 6 reprezentand la un moment dat (umatate din e#portul tarii.
rimele manufacturi te#tile foloseau energie hidraulica, gratuita dar nesigura, deoarece o seceta
putea duce la incetarea lucrului. Folosirea motoarelor cu aburi pentru atio-narea utila(elor a fost un pas
decisiv pentru producerea te#tilelor, dar si pentru intreaga industrie.
"otoarele cu aburi erau folosite inca din secolul al XVII-lea, dar implicau cheltu-ieli de
functionare mari. In $*+%, @ames Hatt, un inginer de origine scotiana, a creat in conden-sator capabil sa
mentina constanta temperatura in cilindrul principal. .ceasta descoperire era e#-trem de importanta. In
$**I, Hatt s-a asociat cu "atheF <oulton si au inceput sa produca moto-are cu aburi la fabrica /oho din
<irmingham. 0fectul asupra industriei britanice poate fi dedus din faimoasa fraza a lui <oulton >0u vand
aici ce intreaga lume isi doreste sa aiba 6 putereJ?
Epoca fierului
Fierul a fost un simbol important al revolutiei industriale din "area <ritanie. In secolul al XIX-lea
fierul era folosit pentru lucruri diverse, ca poduri, vapoare si locomotive, alatul de cristal din =ondra si
turnul 0iffel din aris. :otusi, in $*00 industria fierului lupta pentru supravietuire. "etalul trebuia topit
adica incalzit pana devenea lichid, astfel incat mine-reul de scurgea lasand in urma impuritatile. 7ar
procesul de topire necesita carbune, ia padurile "arii <ritanii Bdin care se obtinea carbuneleC fusesera in
mare masura distruse, fiind necesare importuri costisitoare.
/olutia a fost gasita prin $*0% de .braham 7arb; de la GoalbrooEdale. .semenea altor
e#perimentatori si-a dat seama de ineficienta carbunelui in procesul de topire a metalului9 a descoperit insa
ca cocsul, mai putin sulfuros, dadea rezultate e#celente. :ehnologia lui 7arb; a ramas secreta cel putin
pana in anii $*-0 si, in consecinta GoalbrooEdale a inflorit spectaculos. 2n viitor membru al dinastiei
7arb;, al treilea .braham 7arb;9 a construit primul pod de fier peste raul /evern B$**%C.
Fabrica de producere si turnare a fierului
4 data secretul aflat, productia de fier a crescut si s-au facut numeroase progrese
tehnologice. .stfel, Hatt si <oulton au folosit prima oara in $**&, motoare cu aburi pentru a da furnalelor
curentul puternic necesar pentru a atinge temperaturi mari 6 unul din multele e#emple de combinare cu
succes a unor inventii in domeniul industrial. Fabricile de metal au dus la dez-voltarea unor orase ca
<irmingham si /heffield, iar "area <ritanie realiza in $,&0 (umatate din productia anuala de fier din lume.
2n element indispensabil procesului de e#pansiune industriala a fost productia in cantitati mari a
carbunelui. Gocsul era necesar la topirea fierului si alimentarea motoarelor cu aburi care actionau utila(e de
productie, furnale, vapoare si locomotive. opulatia in crestere necesita cantitati mari de carbune pentru
scopuri casnice, in $*%, Hilliam "urdocE a folosit ulei
de huila pentru a ilumina lucrarile lui <oulton si Hatt din /oho. In $,$&, KlasgoF si =ondra erau iluminate
cu gaz de huila.
7in fericire, "area <ritanie dispunea de mari si bogate depozite carbonifere in apropierea
zacamintelor de fier. 7e la inceputul secolului al XVIII-lea, motoarele cu aburi erau folosite pentru a
pompa apa din mine, dar erau putine alte inovatii. /aparea zacamintelor de car-bune ramanea >cea mai grea
munca de pe pamant?, si intreaga structura a civilizatiei industriale a secolului al XIX-lea se baza pe
oameni ce munceau din greu sub pamant.
Canale, sosele si cai ferate
Galitatea proasta a cailor de comunicatie facea dificil si scump transportul bunu-rilor9 pana in
secolul al XVIII-lea drumurile erau atat de grele, incat se prefera transportul marfu-rilor grele pe apa.
Introducerea ta#elor pentru drumuri a avut ca rezultat intretinerea mai buna a cailor foarte circulate,
tehnicile de constructie au fost imbunatatite de .cE "etcalfe, :homas :elford, scotianul @ohn "cadam si
alti constructori.
4 importanta deosebita a avut-o construirea canalelor, care a inceput cu canalul <ridgeFater
B$*+-C, construit de @ames <rindle; pentru a lega minele 7ucelui de <ridgeFater de "anchester. Ganalul a
avut un impact imediat asupra pretului carbunelui in "anchester Ba scazut la (umatateC si a aratat avanta(ele
folosirii canalelor pentru transportul marfurilor grele, declan-sand o adevarata >manie a canalelor?.
.ceasta >manie? a durat pana in $,-0, cand reteaua de canale a "arii <ritanii era mai dezvoltata
decat cea de drumuri. 7ar perioada de glorie a canalelor a fost scurta , deoarece acestea au intrat in
competitie cu locomotivele cu aburi. 7upa e#perimentele initiale, realizate de 5ichard :revathicE si altii,
prima cale ferata publica 6 de la /tocEton la 7arlington 6 a fost data in functiune in $,2&. Inginerul care a
construit-o, Keorge /tephenson, a realizat si faimoasa >ra-cheta?, cea mai performanta locomotiva care a
circulat pe linia construita ulterior de la =iverpool la "achester.
In $,&0, erau nu mai putin de $0.000 Em de linii de cale ferata, folosite pentru transportul de
calatori si de marfuri, la viteze de neimaginat. 2n alt triumf al epocii motorului cu aburi l-a constituit
dotarea vapoarelor cu motoare9 in $,-- vasul canadian 5o;al Hilliam a facut prima calatorie transatlantica
cu a(utorul unui motor cu aburi.
Atelierul mondial
=a mi(locul secolului al XIX-lea devenise clar ca revolutia industriala provocase schimbari ma(ore
si transformase "area <ritanie in >atelierul intregii lumi?. .cest statut a fost celebrat in $,&$ prin "area
0#pozitie organizata, in D;de arE, intr-o constructie de metal si sticla numita alatul de cristal 6 un
adevarat simbol al puterii industriale al acestei natiuni.
IN GERMANIA
=a inceputul secolului XIX, lumea germana este formata din apro#imativ -00 de formatiuni
statale. .cest lucru era un handicap al vietii economice. /e pastrau multe caracteristici medievale, precum
mestesugaritul si manufacturile, avand in comun limba, religia si obiceiurile.
7in initiativa rusiei, se formeaza LollvereihMul Buniune vamalaC in $,$%. .ceasta uniunea vamala
permite libera circulatie a marfurilor, libera circulatie a capitalurilor si libera circulatie a persoanelor. e
fundalul Lollvereih-ului, se produce revolutia industriala in Kermania.
Uniunea Monetara Germana, nfiintata prin Gonventia din 2I ianuarie $,&*, ncheiata ntre
rusia, .ustria si celelalte state membre ale Uniunii Vamale Germane, avea ca scop mentinerea
monometalismului argint si generalizarea sistemului zecimal, stabilirea de catre uniune a paritatilor
metalice pentru fiecare tar' in parte si emisiunea urmatoarelor categorii de monedeN monede principale,
na!ionale si unionale, confectionate din argint9 monede comerciale, confectionate din aur si argint9 monede
divizionare, confectionate din argint si arama. "onedele principale nationale si cele divizionare erau
destinate sa circule numai ntre granitele tarilor n care erau emise, iar cele principale unionale erau emise
n scopul inlesnirii si promovarii schimburilor comerciale dintre tarile contractante, ele erau deci destinate
ss circule in toate tarile uniunii monetare respective. "onedele comerciale se foloseau in relatiile cu statele
neparticipante la uniune, cum era, de e#emplu, ducatul de aur, supranumit >galbenulO, emis de .ustria.
Gonventia privind Uniunea Monetar Germana a e#pirat n $,*,.
/e adopta succcesiv B$,&$-$,&2C doua legi de reforma agrara. 0le se refera la luarea dreptului de
folosinta a pamantului celor care erau mari proprietari de domenii feudale. /e instituie proprietatea
capitalista pe tot domeniu feudal. 2nii emigreaza spre .merica, pentru o viata mai buna. /e fac e#ploatatii
de tip ferma, iar productia obtinuta era orientata spre piata.
entru a incura(a agricultura, statul prusac impune anumite masuri, dar al caror rezultat se remarca
2-- secole mai tarziu. .stfel, se infiinteaza scolile de iarna. .ceste scoli trebuiau neaparat absolvite de
proprietarii unor terenuri mai mari de &0 ha. 7aca nu absolveau, dupa 2 ani de cand aveau pamantul, statul
avea drept asupra pamantului sau, altfel spus, drept de preemtiune. Gursurile erau sustinute de profesori
universitari itineranti, organizate pe parohii, cateodata si in biserica. 2na dintre masuri ar fi finantarea in
totalitate a universitatilor cu profil agricol si modernizarea fermelor. /tatul prusac incura(eaza cooperatia.
In 5usia, =enin ia termenul, scoate continutul german si il introduce pe cel bolsevic. :oate aceste
masuri determina o agricultura de tip intensivN oferta mare, pret mic.
5eferitor la demografia germana, rata natalitatii a(unge la --P, avand o populatie educata si
civilizata, femeia cizelandu-se. olitica statului prusac se sistematizeaza.
Industria grea incepe sa ia proportii covarsitoare, care pana la sfarsitul secolului o intrece pe cea
englezaN siderurgie, metalurgie, constructia de masini militare. Kermanii aveau o piata de desfacere
asigurata, erau intreprinderi mari si foarte mari subventionate de stat. .plicatiile civile proveneau din cele
militare BautomobilulC. Gapitalul este centralizat. /e instituie departamente de cercetare stiintifica pentru
intensificarea procesului. .pare motorul diesel folosit la primele submarine germane.
7upa unificarea Kermaniei B$,*$C, se creeaza o retea feroviara menita sa unifice teritorial diferite
provincii. G'ile ferate germane nsumeaz' I-.000 Em n $,%0, au o mare densitate n regiunile puternic
industrializate, ca Hestphalia, /ilezia 8i /a#onia 8i se afl', dup' $,*+, n proprietatea statului. /e creeaza
doua inventii epocale care isi pun amprenta asupra nivelului de dezvoltare a economiei germaneN motorul
4tto Bstramosul motorului pe benzinaC si motorul electric.
Inventatorul german 1iEolaus 4tto proiecteaza si construieste in $,*+ primul motor modern , care
a ramas, in principiu, nemodificat pana astazi. "otorul lui 4tto folosea numai 0,, metrii cubi de gaz, iar
randamentul era de $+P.
rimul tramvai electric este prezentat de inginerul german 0ugen von /iemens, la e#pozi!ia
interna!ional' de la aris din $,,$ 8i a fost inaugurat n acela8i an, la <erlin.
In prag de rim 5azboi "ondial, Kermania ocupa locul I in ierarhia mondiala datorita progresului
sau economic si tehnologic.
Flota comerciala mondiala si a unor tari in perioada 1850-191 !mii d"#
$ara 1850 1880 1900 191
Gapacitatea
mondiala, din careN
%.0-2 $%.%%2 2+.20- I+.%*0
%area
&ritanie
'5(5 ('5)5 9'0* 18'(9(
/2. -.I,& I.0+, &.$+- &.I2%
Franta +,, %$% $.02% 2.20$
+ermania - 1'18, 1'9*, 5'08,
@aponia - I$ ,+I $.&00
Cre-terea e.portului total -i al e.portului de produse finite
/n perioada 1900-191 !/n 0#
%area &ritanie +ermania
0#port total 0#port de produse finite 0#port total 0#port de produse finite
+2 ,- $$% 200
Structura comer1ului e.terior pentru
principalele puteri economice /n 191 !/n 0 din total#
$ari 2roduse
alimentare
%aterii prime si
semifabricate
2roduse finite $otal
E.port
%area
+,- $-,+ **,% %*,,
&ritanie
Franta $2,2 2*,0 +0,, $00,0
+ermania
$0,- 2+,0 +-,* $00,0
/tatele 2nite 20,* I+,% -2,0 %%,+
@aponia %,, +0,0 2%,2 %%,0
3mport
%area
&ritanie
I$,+ -2,, 2I,% %%,-
Franta 2$,+ &,,* $%,* $00,0
+ermania
2,,- &+,$ $&,+ $00,0
/tatele 2nite 22,I &I,- 22,& %%,2
@aponia $+,+ +&,% $*,0 %%,-
2onderea principalelor 14ri /n
comer1ul interna1ional !/n 0 din total#
$ara 1900 191
%area &ritanie
$%,& $&,2
+ermania
$2,$ $-,$
/tatele 2nite $0,- $$,2
Franta $0,0 *,,
<elgia I,0 I,2
4landa -,- -,+
.ustro-2ngaria -,& -,$
@aponia $,$ $,+
E.portul de capital a trei state industriali5ate
europene !/n miliarde franci france5i 6 estim4ri#
$ara 190, 191* Cresterea in 191* fata
de 190,
%area &ritanie
+2 *&-$00 20-+$P
Franta 2*--* +0 .pro#imativ &0P
+ermania
$2,& II -,& ori
Evolu1ia venitului na1ional /n Fran1a, %area &ritanie
-i +ermania
$ari +lobal 3ndicele de crestere
Franta "iliarde franci aur
$,&0 $$,-& $00
$,,0 20,+I $,2
$%$0 -2,2$ 2,I
%area &ritanie
%iliarde de livre
$,I* -,$ $00
$,,- %&- 2&0
$%$- 20$- &2,
+ermania
%iliarde de marci
$,+0-$,+% $0,+2 $00
$,,0-$,,% $,,%& $*,
$%00-$%0% -&,I$ --2
2opula1ia principalelor 14ri la sf7r-itul secolului
al 838-lea !1880#, /n milioane
:ara opulatia /uprafata
5usia $00
22 milioane Em
2
.ustro-2ngaria I0
+**.000 Em
2
+ermania
&0
&%0.000 Em
2
Franta -*
&-+.000 Em
2
Italia 2%
2,&.000 Em
2
%area &ritanie
-&
-$&.000 Em
2
@aponia -&
-,*.000 Em
2
/tatele 2nite &0
%,- milioane Em
2
<ibliografie
$. QIstoria economiei europele de la revolutia industriala la 2niunea 0uropeanaQ - Pro! univ!
Maria Muresan " Lect! univ! #ndrei $osan!
%!&ttp'(()))!reeratele!com(reerate(istorie(online*(#+GLI#-,I-REV-LU.I#-I+/U,.RI#L#-I+-
M#RE#-0RI.#+IE--Palatul-de-cristal-din-1yde-Par2-reeratele-com!p&p
-. &ttp'((acultate!re3ielive!ro(cursuri(istorie-universala(istoria-economica-*4*56%!&tml
4! &ttp'(()))!slides&are!net(cotoididina(motorul-otto-787tn+e9t