Revoluia Industrial in

Germania
Germania a devenit ara cu cea mai puternic industrie pana la sfaritul
secolului 19. A reuit sa ntreac Marea Britanie, care a fcut primul pas in
era industrializrii. Dintr-o ar dezbinat in trecut, tot potenialul si puterea
acestei naiuni a fost dezlnuit.

Germania a avut toate resursele naturale pentru a ncepe o revoluie

industrial. Zcminte largi de crbuni in zonele Saar, Ruhr, Silesia de sus si
Saxonia si zcminte de fier in zonele Erzgebirge, Munti Harz si in Silesia
de sus.

nsa Germania a ntampinat probleme dupa rzboiul cu Napoleon care s-a

sfrit in 1815. Doar porturile principale din Bremen si Hamburg aveau
acces sigur ctre Marea Nordinca. Chiar si asa nu a avut acces la rutele de
comer importante din Atlantic. n plus, multe instituii economice din era
medieval nca erau active, ncetinind creterea agriculturii si a industriei.
Feudalitatea s-a ntors si a continuat ceea ce a condus la principiul de
vasalitate al ranilor ctre stpnul lor. n plus breslele controlau mult din
industrie cu politica lor ceea ce a nsemnat c nfiinarea fabricilor era
foarte dificil si limitat. Din punctul lor de vedere, industria textilelor
Germane a avut competiie cand aliai au desfiinat Sistemul Continental
care bloca intrarea textilelor Englezesti ieftine. O criza financiar a urmat
in 1817 cnd producia agricultural a sczut imens.

Totui cea mai mare provocare cu care s-a intalnit Germania in drumul
catre industrializare a fost sistemul politic al rii. Germania, pn in 1871,
era format din multe State Germane, Prusia fiind cel mai larg. Din aceast
cauz, comerul si circulaia materialelor necesare ctre fabrici era foarte
ineficient. Doar prin unificare Germania a reuit s ii construiasc
industria sa impresionant.

Dintre Statele Germane, Prusia a reusit sa devin cea mai puternic ar din
punct de vedere economic. Prusia controla multe orae care produceau
bunuri care erau vndute pe cile de comer deinute tot de Prusia.
Guvernul rii a artat mult entuziasm ctre progresul economic care a
devenit vital pentru statusul de mare putere al rii. Prusia a impus un nou

sistem de taxare. Muli au fost de acord si au ncurarajat Tariful Prus din

1818 ca un sistem progresiv ctre creterea industriei. De asemenea a
desfiinat vamele dintre regiuni si a fcut comerul liber ntre diferite
provincii ceea ce a rezultat ntr-o distribuie mai eficient si mai uoar a
bunurilor si serviciilor. Ca sa combat criza din 1817 si sa ii controleze
datoriile din rzboi, guvernul a trebuit sa mprumute bani de la Rothschild
n 1818 si n 1822. Eventual creterea Prusiei ca ar industrial a progresat
sub controlul Ministrului Finanei Adolf bon Motz, care a lucrat ntre anii
1825 i 1830. De asemenea, el a stimulat economia prin mbuntirea
infrastructurii rii prin proiecte publice.
Celalte State Germanice au devenit active de asemenea. Multe dintre
aceste State suportau industria si ncurajau o economie puternic i sigur
care nu trebuia s se bazeze pe alii.Zollverein va deveni cel mai mare
factor in creterea economic a Statelor Germane.

Zollverein a aprut din Tariful Prus din 1818 si a devenit o uniune a

vamelor care a lucrat ca un catalizator pentru unificarea Germaniei. Tariful
din 1818 a fcut ca Prusia s semneze acte de comer cu toate Statele
Germane vecine ca s formeze aceast uniune. In 1834, Prusia a creat
Zollverein-ul oficial, iar acest lucru a oferit oportuniti noi pentru industrie.
A deschis o piaa de comert mai mare si a gsit surse noi de materiale.
Fara aceast uniune, o Germanie unit si industrializat nu ar fi fost
posibil.

Textilele au fost primele s beneficieze de noul sistem mecanizat, prima

roat de tors a aprut in Germania in Chemnitz in 1782. De atunci,
Chemnitz a continuat sa contruiasc maini mecanizate ceea ce a fcut
zona s devin un centru industrial. In 1784, prima fabric de textile a fost
construit in Ratingen, Dusseldorf i a copiat sistemul fabricii Englezeti din
Cromford. Fraii Cockerill au construit in Brandenburg; tot Englezii au
construit cablurile de alimentare in Maschinen Wollen-Weberei in Silesia.
Creterea industriei textile a ajuns s creeze centre textile in Aache
( faimos pentru a), Krefeld ( faimos pentru mtase), Saxonia si Silesia.

Industria fierului de asemenea a crescut mult, mai ales in regiunea Silesia.

Pn la sfritul secolului 19, peste 30 de furnale care foloseau o
tehnologie nou erau active. Dup ce Zollverein a fost creat si n special
dup 1834, Silesia i-a gsit competiie in puterea industrial, pe Ruhr.
Depozitele largi de fier au fcut zona s devin un centru industrial. n anii
1850,regiunile Westphalia, Rhineland si Saar au beneficiat de o cretere
exponenial n producia de fier. De la 46,000 de tone de fier produse in
1810 la 529,000 de tone in 1850.

Locomotivele cu abur au contribuit la creterea industrial a Germaniei.

Folosirea navelor cu aburi a devenit extrem de importanta pentru
transportul bunurilor si al comerului pentru c prin ele Germania avea
acces direct la cile de comer din Atlantic. Regiunea Ruhr a beneficiat in
special din aceast cauz. Aburul a dat puterea care a lansat Germania n
era revoluiei industriale. n general, multe regiuni au beneficiat, Aachen,
Saarland, Silesia, Saxonia si binenteles Ruhr care au devenit centre de
minerit. De la comanda de 1 milion de tone de crbuni in 1820 la 6
milioane de crbuni in 1850.

Cile ferate au jucat un rol important in revoluia industrial si in unificarea

Germaniei. Prima cale ferat a fost deschis in Decembrie 1835 si fcea
legtura intre Nuremberg si Furth. In 1839, alt cale ferat a fost deschis
intre Dresden si Leipzig. La nceput, Germania importa locomotive din
Belgia sau Anglia, dar mai trziu a nceput s i creeze propriile locomotive
n Berlin si n Munchen care au devenit centre de construcii pentru
locomotive. Pn in 1840, toate oraele mari din Germania erau unite prin
ci ferate.
n 1871, Prusia s-a unificat cu Germania. Acest lucru a marcat nceputul
unei noi faze in revoluia industrial a rii. De asemenea, dup rzboiul cu
Frana, Germania va ocupa provinciile Alsacia si Lorrena care aveau multe
resurse naturale necesare pentru industrie.

Industria grea a crescut si s-a dezvoltat dup unirea Germaniei in 1871.

Producia oelului a crescut masiv din anii 1800 cnd oelul era produs in
cantiti mici si era foarte scump. n 1879 oelul a devenit o industrie
puternic si mult mai accesibil si folosit in construirea navelor si a
armelor cum ar fi artileriile.

n a doua revoluie industrial a Germaniei, ea a reuit sa detroneze Anglia

ca cea mai industrializat ar si era in competiie cu America. Germania
controla 90% din producerea vopselei din lume. Companii ca Bayer au
fcut ara s nainteze n industria chimic. Primele maini au fost fcute in
Germania, Daimler si Benz au devenit cele mai populare firme de maini
din tar si din intreaga lume.

Factori care au ajutat Germania sa fie in stare sa atinga a doua revolutia

industriala includ educatia si suportul guvernamentului. Timp de decenii
Statele Germane si Prusia au investit in educatie. Scolile tehnice au produs
multe minti impresionante cu inventii noi in lume.