Arthur Schopenhauer- cunoscut mai ales prin teoria sa asupra primatului vointei in sfera

reprezentarii lumii si in comportamentul uman.

Sub influenta lui Platon si a lui Kant, Schopenhauer se situeaza in problema teoriei cunoasterii
pe pozitia idealismului. Dar in cadrul acestei concpetii, Schopenhauer isi sustine propriile sale
vederi si combate filosofia lui Hegel. Bazat pe achizitiile stiintelor naturale , dezvolta un punct
de vedere original asupra giziologiei perceptiei. Dupa Scopenhauer, lemea exterioara exista
numai in masura in care esteperceputa si prezenta in constiinta omului, deci ca reprezentare. El
nu este totusi intru totul de acord cu Kant, care considera ca lucrul in sine ar fi mai presus
de orice experinta senzoriala si in consecinta nu ar putea fi cunoscut. Schopenhauer sustine ca
Vointa sta la baza reprezentarii lumii, avind o puternica forta lipsita de ratiune si de scop. Spre
deosebire de Hegel considera ca lumea si istoria sunt lipsite de sens si de o ratiune finala.
Vointa sta nu numai la baza actiunilor omului, ci determina intreaga realitate, organica sau
anorganica. Vointa se manifesta in lumea animala ca forta vitala si ca impuls spre procreare.
Aceasta teorie asupra primatului vointei reprezinta ideea centrala a folozofiei lui
Schopenhauer si a avut,incepind cu a doua jumatate a secolului XIX-lea pina in actualitate, o
influenta crescinda asupra gindirii filosofice.
Vointa este un impuls existential care nu da nici o satisfactie, dimpotriva,creind permanent noi
necesitati ce nu pot fi in intregime satisfacute, devine o sursa de suferinta. De aceea nu poate
exista o fericire de durata ; viata este o vale a plingerii, plina de dureri. La un nivel superior, insa
omul se poate sustrage dictatul vointei, reusind sa se elibereze. Eliberarea de suferinta se
realizeaza prin negarea Vointei, care poate fi obtinuta prin contemplatia artistica sau prin
asceza,renuntare si meditatie. Prin arta, omul scapa de sub dominatia vointei si devine un
subiect pur si pasiv al cunoasterii
In timp ce omul se poate elibera doar temporar de catusele Vointei prin contemplatia artistica,
conceptia etica a lui Shopenhauer da solutia negarii durabile a vointei. Spre deosebire de Kant,
etica lui Schopenhauer nu se bazeaza pe ratiune si pe legile moralei ; el vede in mila singura
modalitate a comportamentului moral. Prin compatimire si intelegerea suferintei lumii, omul isi
depaseste egoismul si se identifica cu semenii sai.