DESPRE FARMECE, VRAJITORIE , ASTROLOGIE SI

MAGIE

Printe Cleopa, ce este vraitoria si !e c"te #el$ri este%
Prin cuvntul vrjitorie ntelegem invocarea puterii demonice n
ajutorul oamenilor, n locul lui Dumnezeu, cu scopul mplinirii
anumitor dorinti omenesti. Vrajitoria s-a practicat, att la poporul
evreu in timpul Legii Vechiului Testament, ct si la crestinii din
Legea Darului, pn in vremea noastra. n Legea Veche a cerut
ajutorul diavolului, apelnd la vrajitoare, regele aul, pentru care
a !ost aspru pedepsit de Dumnezeu. Vrjitori au !ost att Valaam,
ct si cei trei magi care practicau astrologia.
Dup nvttura !antului "icodim #ghioritul, vrjitoria se
mparte n mai multe prti si anume$ Vrjitoria propriu-zis prin
care se ntelege chemarea diavolilor pentru a descoperi oamenilor
comori ascunse, lucruri pierdute si altele de acest !el. %hicirea, al
doilea !el de vrjitorie, prin care unii oameni spun cele viitoare
prin semnele din palm, numit chiromantie si prin alte o&iecte
'&o&i, crti de joc, ca!ea etc(.
Descntarea, spiritismul, adic chemarea ajutorului diavolilor n
camere o&scure sau la morminte, pentru a pedepsi pe cei ce
suntinviat. Descnttorii pretind c cheam su!letele mortilor din
iad, precum ghicitorii din timpul Proorocului amuil ') *egi
+,,-(, pentru a a!la cele viitoare sau pentru a se rz&una pe
cineva. n zilele noastre se practic descntecul n rndul
credinciosilor, precum stingerea cr&unilor, rostirea anumitor
cuvinte amestecate cu rugciuni, pentru cei &olnavi, care pretind
c sunt .vrjiti. etc.
%hitia, adic ghicirea sau vrjitoria prin lucruri s!inte, precum
ghicirea prin Psaltire, numit astzi deschiderea pravilei/ ghicirea
cu o&iectele &isericii, cum ar !i resturi de vesmmte clericale,
cheia &isericii, cenusa din cdelnit, scrierea unor nume pe toac,
pe clopote, pe ziduri de &iseric, sau introducerea lor in candele
etc. 0ermectoria, adic vrjirea unor tineri spre a se cstori unii
cu altii sau a se desprti, prin invocarea ajutorolui diavolesc,
numit popular .ursit..
%hicirea prin mruntaiele animalelor, numit .iconoscopia. n
acest !el de vrjitorie intr si visurile, zodiile, ceasurile &une si
rele, ghicirea prin mem&rele trupului, numit si prevestire 'tiuitul
urechilor, z&aterea ochiului, mncrimea palmelor(. 1aierele prin
care se ntelege purtarea la mn sau la piept a unor semne
satanice, ate, chei, o&iecte 'amulete( sau &ucti de sto!a vopsite
spre pzirea de &oli, de primejdii si de pagu&e, dup ce mai nti
s-a invocat asupra lor puterea diavolului. 2hemtorii de demoni
'clindonii( sunt cei ce ghicesc cele viitoare prin chemarea
diavolilor. )ntre acestia se numr cei ce !ac !ocuri naintea
caselor si sar prin !oc, ghicitorii din pntece precum si cei ce
ghicesc n mruntaiele animalelor sau iau mana vitelor, vrjitorie
ce se practic n zilele noastre.
#strologia este o vrajitorie practicat din cele mai vechi timpuri
pn astzi. Prin astrologie se ntelege ghicirea celor viitoare prin
miscrile stelelor, planetelor, vnturilor, norilor si ale celorlalte
!enomene ale universului. #strologii pretind c !iecare om are o
stea proprie.
lat cteva din cele mai o&isnuite !eluri de vrjitorii, unele
aproape uitate, altele practicate si n zllele noastre, pe care le
com&atem si de care tre&uie s !ugim, !iind iscodiri diavolesti
care amgesc si nsal pe multi crestini spre a lor pierzare.
Poate, &ntr'a!evr, s" a$te !iavol$l pe oa(eni prin vri, (ai
($lt !ec"t ne a$t p$terea si )ar$l l$i D$(ne*e$%
se stie c diavolii nu au nici o putere de a vindeca pe cineva,
de a descoperi pagu&e sau pe ru!ctori. 3i nu pot niciodat sa
!ac minuni adevrate, ci numai cu nluciri mincinoase nsala pe
cei necredinciosi si sla&i n credint. #cest adevar ni-l arat
dumnezeiescul printe loan %ur de #ur, zicnd$ ,,"u vezi cum
diavolii n-au putut s vindece nici chiar pe vrajitorii si
!ermectorii care le slujeau lor, de &esicile si de &u&ele date de
4oise n 3gipt, si pe tine oare au s te vindece5 'lesire 6, ,,(. i
dac dracii nu se milostivesc de su!letul tu, cum se vor ntrista
pentru durerea trupului tu5
Dac dracii se silesc s te izgoneasc pe tine din mprtia lui
Dumnezeu, cum te vor iz&vi pe tine de &oli5 #cestea sunt rsuri
si &asme. Deci nu te amgi, crestine, c niciodat lupul nu se
poate !ace oaie, nici diavolul nu se !ace cndva doctor. 2 mai
lesne poate !ace !ocul s nghete si zpada s nclzeasc, dect
diavolul s te vindece pe tine cu adevrat. ')mprtire de
gru,pag.-+7(.
Deci, noi cnd ne m&olnvim sau avem necazuri, sau suntem
nedrepttiti, sau avem pagu&e, sau !eciori de cstorit, sau alte
greutti n !amilie, s nu mai alergm la ajutorul diavolului si al
slugilor lui, care sunt vrjitorii si ghicitorii, ci la &iseric s
alergm si la preoti, la rugciune si la post si ndat ne va ajuta
1unul nostru Tat, 2are ne-a zidit cci are mil de noi.
Care s$nt $r(arile pacat$l$i vraitoriei%
2ei ce !ac vrji si alearg la vrjitori, !ac un mare pcat mpotriva
Duliului !nt, cci las pe Dumnezeu si cer ajutorul diavolilor.
e leapd de slujitorii lui 8ristos, adic de s!intii preoti si se duc
la slujitorii satanei. #dic, las apa cea vie, preotul si harul
mntuirii din 1iseric si, pentru interesele lor ptimase si
omenesti cer ajutorul vrajmasilor lui 8ristos, adic al vrjitorilor
si vrjitoarelor. e leapd de adevr si primesc n loc minciuna,
cci toate cuvintele vrjitorilor sunt minciun si amgire
diavoleasc. 9n pcat asa de mare mpotriva Duhului !nt nu se
iart celor vinovati nici n veacul de acum, nici n cel ce va sa
vin, dup cum spune 8ristos, de nu se vor poci toat viata.
Pentru un ast!el de pcat vin asupra celor vinovati, care alearg la
vrji, tot !elul de rutti si primejdii. 4ai nti, mustrarea
constiintei c au lsat pe Dumnezeu si au cerut ajutor vrjmasului
lui Dumnezeu.
#poi, este oprirea pe mai multi ani de la !anta mprtsanie, de
la : pna la ,;, si chiar +< de ani. #poi, cei ce cred si alearg la
vrji, alung din inima lor darul lui Dumnezeu si aduc n casa si
n inima lor duhul diavolului. #poi, cei ce !ac vraji si cred n
ajutorul lor, se leapd de 8ristos si se unesc cu diavolul. #poi,
cei ce !ac vrji si alearg la acestea nu se cade a se mai numi
crestini ci apostati. #poi, cei vinovati de acest greu pcat sunt
pedepsiti de Dumnezeu cu &oli grele si !ar leac, cu su!erint n
!amilia lor, cu pagu&e si nentelegere, cu srcie si moarte
cumplit. i dac nu se spovedesc la preot si nu-si plng pcatul
acesta cu lacrimi toata viata, nu se pot mntui.
Vrjitorii si cei ce cred si alearg la ajutorul diavolului, dac nu se
prsesc de aceasta si nu se pociesc, .se leapd cu totul din
1iseric., adic se despart de 8ristos si se dau de &unvoie n
minile vrajmasului, iar dac mor n acest pcat, nici nu se
ngroap cu preot/ ci, asemenea celor pgni si lepdati de
credint, spre vesnica lor osnd n muncile iadului. lat urmrile
grozave ale vrjitoriei.
Ce canon r"n!$iesc S#intii P"rinti vraitorilor si celor ce
alear+ la vri%
2el mai aspru pedepseste pe vrajitori !ntul Vasile cel 4are. lat
ce spune el n canonul :+$ .2el ce se d vrjitorilor, sau unora ca
acestora, se va canonisi cu canonul ucigasilor.. '!antul Vasile
:+/ !ntul %rigore de "=ssa, -/ Laodiceea, ->(. 3l pune pe
vrjitori n rndul ucigasilor de oameni si a celor lepdati de
Dumnezeu, adic i opreste de cele s!inte de la ,< la +< de ani. n
canonul >;, acelasi !nt Vasile cel 4are, zice$ .!emeia ce va
!ermeca pe strini si pe ai si 'se opreste de cele s!nte( ani 6 si
metanii ;<< pe zi.
lar canonul >, al inodului 3cumenic al V)-lea opreste de !anta
mprtsanie pe cei ce merg la ghicitori, la crti de joc si altele
asemenea, spre a a!la cele viitoare, timp de sase ani de zile. lar
.dac vor strui n acestea si nu se vor !eri de aceste mestesuguri
pierztoare si pgnesti, hotrm s se lepede cu totul de la
1iseric, precum si !ntele 2anoane nvat.... .!antul loan
Postitorul scurteaz canonul vrjitorilor si al celor ce alearg la
vraji, numai la - ani oprire de cele s!inte, dac se mrturisesc de
pcat, dac l prsesc de!initiv, dac tin post zilnic pn la orele
- dup mas si !ac cte +;< de metanii pe zi.
Dar si !anta criptur arat ct de greu pedepseste Dumnezeu pe
cei ce alergau la vrjitori, c auzi ce zice$ Pe !ermecatori nu-i
lsati s triasc 'lesire ++, ,?(. i iarsi zice$ i &r&atul sau
!emeia, oricare dintre ei se vor !ace descnttori sau vrjitori, cu
moarte s se omoare/ pe amndo cu pietre s-i ucideti c vinovati
sunt 'Levitic +6, +:( i iarsi$ u!letul care se va duce la
descnttori sau la vrjitori ca s curveasc in urma lor, 3u voi
ntoarce !ata 4ea mpoiriva su!letului aceluia s-l voi pierde din
poporul lui'Levitic +<, >(.
Vedem c pe mpratul 4anase l-a pedepsit Dumnezeu cu ro&ie
amar si grea n 1a&ilon, c .trecea pe !iii lui prin !oc si !acea
descntece si !elurite vraji si a !acut gritori din pntece si
vrajitori si a nmultit a !ace ru naintea Domnului, ca s-l
nlture pe el de la mprtie. ')) Paralipomena --, >( Pe
mpratul aul l-a pedepsit Dumnezeu cu pierderea mprtiei si
cu moarte de ocar, pentru c a lsat pe Dumnezeu si a chemat
!emeie gritoare din pntece, urmnd ghiciturile ei ') *egi +?, :(
lar pe mpratul @hozia s-a mniat Dumnezeu !oarte tare, c a
trimis s ntre&e pe vrjitoarea din 3cron.
Sp$neti'ne (ai pe lar+ !espre pcat$l +)icirii c$ carti s#inte,
sa$ c$( se n$(este ,!esc)i!erea pravilei,, care se
o-isn$ieste ast*i la cre!inciosi.
Vrajirea cu lucruri si cu crti s!inte este al patrulea !el de
vrajitorie si se cheam .ghitia.. #cesti vrjitori amestec vrjile
lor cu rugciuni, cu psalmi si cu alte cuvinte s!inte, adresate ctre
4aica Domnului si ctre s!mti, ca s poat nsela mai usor pe cei
sla&i n credint. #cest !el de vrji l o&isnuiesc mai ales !emeile
cele rele, &trnele si tigncile, pentru a amgi pe cei sla&i la
minte.
lat ce zice despre acestea !ntul loan %ur de #ur$ .Tu zici c
&trna aceea este crestin si omul acela este ghicitor crestin si
cnd descnt sau deschid cartea, nu zic, nici nu scriu alt nume,
dect numele lui 8ristos, al "sctoarei de Dumnezeu si al
s!intilor/ deci ce ru !ac ei5 La aceasta ti rspund c pentru
aceasta se cuvine mai cu seam s ursti pe !emeia cea rea si pe
acel ru !ermector si ghicitor 'din crti( ; !imdc !olosesc spre
ocar si necinste numele lui Dumnezeu.
2restini !iind, lucreaz ca pgnii. Pentru c si diavolii, cu toate
c numesc numele lui Dumnezeu, ns tot diavoli sunt. 9nii,
voind a se ndrepta, zic c este crestin !emeia care a descntat si
nimic alta nu zice, !ar numai numele lui Dumnezeu. 3u pentru
aceea mai vrtos o ursc si m ntorc de la ea, c ntre&uinteaz
numele lui Dunmezeu spre ocar. "umindu-se pe dnsa crestina,
se arat pe sine c lucreaz cele ale pgnilor. '8ristoitia, op. cit
p. -<;--+<(.
2ei ce ghicesc prin deschiderea Psaltirii si a altor crti s!inte, se
opresc de mprtsanie pn la : ani, pentru c Psaltirea este o
carte s!nt cu multe proorocii n ea, insu!lat de Duhul !nt si
este pentru rugciune, iar nu pentru ghicit si cstigat &ani spre
osnd. #celasi pcat !ac si unii preoti care .descid cartea cum se
spune n popor, si cad su& grea osnd, att ei, ct si cei care cer
s le deschid !nta 3vanghelie.
Pentr$ ce a$ c*$t crestinii &n vritorie%
Pentu c a sl&it n ei credinta si !rica de Dumnezeu/ pentru c nu
se roag ndeajuns crestinii de astzi, ca s-si mplineasc cererile
lor prin rugciune, iar nu prin ghicire/ pentru c nu citesc lnta
criptur s vad ce osnd ajung pe cei vrajitori si pentru c nu
merg regulat la &iseric, nu se spovedesc n cele patru posturi si
nu cer la nevoie s!atul si rugaciunile preotului. 4ai alearg unii
crestini la ghicit pentru c au uitat !agduintele pe care le-au dat
lui 8ristos la !antul 1otez, cnd au spus$ 4 lepd de satana, si
de toate lucrurile lui, si de toat slujirea lui... De asemenea, mai
alearg crestinii la ajutorul diavolului cnd nu li se mplineste
cererea lor la 1iseric sau pentru c uit de moarte si de ziua
judectii lui 8ristos.
De aceea, !ntii Printi ne ndeamn s alergm numai la
Dumnezeu, numai la 1iseric si la preoti, iar nu la diavoli si la
slugile lor. lar !antul loan %ur de #ur ne s!atuieste, zicnd$ .V
rog, !iti curati de aceast nselciune... si cnd voiesti a clca
pragul casei tale, s zici mai nti acest cuvnt$ 4 lepd de tine,
satan, si de cinstirea ta, si de slujirea ta si m mpreun cu tine,
8ristoaseA 0r cugetarea aceasta niciodat s nu iesi din cas.
#ceasta s-ti !ie toiag, aceasta arm, aceasta cetate de aprare, si
mpreun cu aceste cuvinte !a si semnul crucii pe !runtea ta. 2
asa, de te vei narma pretutindeni, nu numai om, ci chiar diavolul
de te va ntlni, nu va putea s te vatme pe tine. '8ristoitia, p.
-,>--,:(.
C$( pot crestinii s" se i*-veasc !e vritorii si !e tot #el$l
!e #ar(ece i*vo!ite !e !iavol$l%
2el ce crede cu trie n Dumnezeu, cel ce se roag nencetat lui
Dumnezeu si alearg regulat la !anta 1iseric, nu va cere
niciodat ajutorul diavolului si al vrjitorilor, care sunt vrjmasii
lui Dumnezcu.
Deci, cei ce au credint tare n Dumnezeu, s-) cear nencetat
ajutorul. lar cei sla&i in credint, care au cerut vreodat ajutorul
vrjitorilor, dac vor s se mntuiasc, mai nti s se
spovedeasc de acest pcat si s cear canon. #poi, s nu mai
apeleze la ajutorul satanei n orice nevoie ar !i, ci numai la
Dumnezeu s alerge. #poi s se roage ct mai mult cu rugciuni
si lacrimi din inim 'Deuteronom 7, +6/ Psalm ,,?, ;?/ leremia
+6, ,-( si asa cu r&dare si cu credint se vor iz&vi de vrji si vor
primi darul Duhului !nt.
Ce s$nt vis$rile si ve!eniile, care este !eose-irea &ntre ele si !e
c"te #el$ri s$nt%
V rspund cu cuvintele !ntului loan crarul, care zice$ .Visul
este miscarea mintii n vremea nemiscrii trupului. lar nlucirea
'vedenia !als( este amgirea ochilor, cnd doarme cugetarea.
"lucirea este iesirea mintii cnd trupul vegheaz. "lucirea este
o vedere a ceva !ar ipostas 'nereal( . ' 0ilocla vol. )B,
2uvntul -, p. :;( lat dar ce sunt visele si vedeniile. 3le sunt de
dou !eluri$ vise si vedenii &une si rele. lar deose&irea dintre ele
este aceasta$ Visele si vedeniile &une sunt de la Dumnezeu, prin
care se descoper voia Lui cea mare, numai la cei ce sunt cu totul
desvrsiti si s!inti si care !ac poruncile Lui, precum a !ost
dreptul losi!, cruia i s-a artat #rhanghelul %avriil n vis,
poruncindu-i s !ug cu Pruncul lisus si cu 0ecioara 4aria n
3gipt. Visele &une vin de la ngeri si ne amintesc de moarte si de
osnd, iar dup ce ne desteptm, ne ndeamn la rugciune si la
pocint. Dimpotriv, visele si nlucirile rele sunt de la diavoli,
pre!acuti n ngeri de lumin sau n s!inti, care ne amgesc n
somn c suntem &uni si vrednici de rai/ iar dup ce ne desteptm
.ne scu!undm n mndrie si n &ucurie. '0ilocalia vol. )B,
2uvntul -, p. :>(.
Este pcat s crea! crestinii &n vise si ve!enii%
pune !ntul loan crarul c .cel ce crede n vise, este
asemenea celui ce alearg dup um&ra sa si ncearc s-o prind.
Tot el spune, c .diavolii slavei desarte sunt n visuri prooroci. 3i
nchipuiesc, ca niste vicleni, cele viitoare si ni le vestesc mai
dinainte. lar dac se mplinesc vedeniile, ne minunm si ne
mndrim cu gndul, ca si cum am avea darul naintevederii
'proorociei(. 2ei ce ascult pe diavolul, acestia s-au !cut
adeseori prooroci mincinosi. i mai departe zice$ .Diavolii nu stiu
nimic de cele viitoare, dintr-o cunostint de mai nainte, cci si
doctorii pot s ne spun moartea de mai nainte.. #poi ncheie,
zicnd. 2nd ncepem s credem n visele diavolilor, ei si &at joc
de noi, chiar cnd suntem treji.
2el ce crede visurilor si nlucirilor din somn este cu totul
necercat. lar cel ce nu crede nici unora este !loso!C ' 0ilocalia,
vol. )B, 2uvntul -, p. :>(.
Deci, este pcat s credem n visuri si n vedenii, c prin acestea
ne amgesc !oarte usor diavolii si ne arunc n pcatul cel cumplit
al mndriei si al slavei desarte, cnd omul se ncrede n sine mai
mult dect n cuvntul lui Dumnezeu. 2u acest mestesug ispititor,
diavolul a amgit pe multi crestini si clugri, aruncndu-i apoi n
prpastia pierzrii. lar dac cineva are totusi ndoial de visul sau
vedenia sa, s se spovedeasc la duhovnic si s-i cear s!atul lui,
c prin duhovnic grieste Dumnezeu.
Din c"te pricini se &nseala oa(enii !e ve!enii si !e vis$ri
!esarte%
Din sapte pricini se nsal crestinii de vedenii si visuri, ca si cum
ar !i de la Dumnezeu, si anume$ din mndrie, din slav desart,
care este prima !iic a mndriei/ din cauza mintii sla&e si
neiscusite a crestinilor, din cauza rvnei nesocotite a unor
crestini, care se roag si postesc mult ca s ai& vedenii, de care
spune !antul )saac irul$ .2u mare &oal &oleste cel ce are rvna
cea rea. '0ilocalia, vol. B, 2uvntul ;?(. # cincea pricin a
amgirii prin vedenii si visuri este neascultarea de duhovnici si
ndrtnicia unor credinciosi, mai ales a celor mndri, din care
cauz usor sunt vnati de diavolul/ a sasea pricin vine din cauza
vietii de sine ascunse a unora si din nemrturisirea curat a
gndurilor la duhovnic. lar ultima pricin prin care se nsal
crestinii cu visuri si vedenii mincinoase este necunostinta de sine
si lipsa de citire a !intei cripturi si a !intilor Printi.
Despre acestea spune si nteleptul irah, zicnd$ .Visurile cele
rele sunt desertciune, ca vrajile si descntecele, si pe multi
visurile i-au nselat si au czut toti cei ce au ndjduit ntr-nsele.
')sus irah -7, ,-:( 2el ce crede lesne in visuri si n vedenii, !ar
mult cercetare si s!at, s se canoniseasc, la !el cu cei ce merg la
vrji si descntece, adic pn la : ani s se opreasc de la !nta
mprtsanie.
Fragment din "Ne vorbeste Printele Cleopa" vol.4