Izvorul noptii

de Lucian Blaga
Frumoaso,
ti-s ochii asa de negri incat seara
cand stau culcat cu capu-n poala ta
imi pare ca ochii tai, adancii, sunt izvorul
din care tainic curge noaptea peste vai,
si peste munti si peste sesuri
acoperind pamantul
c-o mare de intuneric.
Asa-s de negri ochii tai,
lumina mea.

Izvorul noptii - Lucian Blaga - demonstratia speciei

Creator desavarsit , Blaga , cum numai el stie a spune in versuri fara tipar multimea gandurilor
sale , toarna sentimente cu chip de cuvinte in condeiul sau si da nastere unei opere lirice unice ,
speciala prin originalitate . Frumoasele figuri de stil folosite in versuri graitoare de natura ,
dragoste
si
gandire
adanca
sunt
savoarea
textului
blagian
.
Opera literara "Izvorul noptii" nu are rima sau masura dar este scrisa in versuri . Imperfectiunile
elementelor de prozodie nu sunt o problema , acestea fiind completate de o muzicalitate
interioara a versurilor data de multimea figurilor de stil , a epitetelor , metaforelor si simbolurilor .
Textul este astrofic , nu are rima si nici o masura exacta a versurilor .
In text , gandurile si sentimentele autorului sunt exprimate direct . Autorul foloseste verbele la
persoana I si a II-a , adresandu-se direct iubitei despre care nu aflam daca este sau nu de fata .
Textul se deschide cu vocativul "frumoaso" , curajos , prin care Blaga ii spune iubitei cat e de
speciala pentru el . Pe tot parcursul textului poetul se adreseaza frumoasei , vrajit fiind de
intunecimea
ochilor
si
atribuie
acestora
calitatea
de
izvor
al
noptii
.
Opera nu are personaje si nici actiune ; intreg textul , este de fapt , o

Fisa de lectura - Izvorul Noptii - Lucian Blaga

Izvorul Noptii
37341rvz35vjs7y 37341rvz35vjs7y de Lucian Blaga
Fisa de lectura
37341rvz35vjs7y

37341rvz35vjs7y Personalitatea marcanta a culturii interbelice, Lucian Blaga, filozof, scriitor,

profesor universitar, va marca perioada respectiva prin elemente de originalitate compatibile cu
inscrierea in universalitate.
37341rvz35vjs7y Intrat in viata la 9 mai 1895, in satul Lancram din judetul Alba. Lucian Blaga va
porni In marea trecere la 6 mai 1961, fiind inmormantat tot in ziua de 9 mai, in cimitirul din
Lancram, langa Sebes, ramanand definitiv in comuniune cu spatiul pe care l-a iubit si despre care va
marturisi in poezia 9 mai 1985 : Sat al meu, ce porti in nume / sunetele lacrimei, / la chemari
adanci de nume / in cea noapte te-am ales / ca prag de lume / si poteca patimei. / Spre tine cine ma-ndrumat / din scufund de veac, / in tine cine m-a chemat / fie binecuvantat, / sat de lacrimi fara
leac.
37341rvz35vjs7y Dupa studiile din tara Sebes, Brasov, Sibiu , urmeaza cursurile Universitatii din
Viena, unde studiaza filosofia si isi ia doctoratul.
37341rvz35vjs7y Activitatea sa reprezinta domenii largi ale poeziei, filosofiei, dramaturgiei, esteticii,
memorialisticii, prozei.
37341rvz35vjs7y Volume de versuri : Poemele luminii (1912)
37341rvz35vjs7y 37341rvz35vjs7y 37341rvz35vjs7y Pasii profetului
37341rvz35vjs7y 37341rvz35vjs7y 37341rvz35vjs7y 37341rvz35vjs7y In marea trecere
37341rvz35vjs7y 37341rvz35vjs7y 37341rvz35vjs7y 37341rvz35vjs7y Lauda somnului
37341rvz35vjs7y 37341rvz35vjs7y 37341rvz35vjs7y 37341rvz35vjs7y La cumpana apelor
37341rvz35vjs7y 37341rvz35vjs7y 37341rvz35vjs7y 37341rvz35vjs7y La curtile dorului
37341rvz35vjs7y 37341rvz35vjs7y 37341rvz35vjs7y 37341rvz35vjs7y Nebanuite trepte
37341rvz35vjs7y Aforisme : Pietre pentru templul meu, Discibol, Elanul insulei
37341rvz35vjs7y Memorialistica : Hronicul si cantecul varstelor
37341rvz35vjs7y Dramaturgie : Zamolxe, Mister pagan(1921), Tulburarea apelor,
37341rvz35vjs7y 37341rvz35vjs7y 37341rvz35vjs7y Mesterul Manole, Daria, Fapta, Invierea
37341rvz35vjs7y Romane : Luntrea lui Caron postum (1990)
37341rvz35vjs7y Traduceri : Din lirica universala (Faust de Goethe, Lessing), Din 37341rvz35vjs7y
37341rvz35vjs7y Din lirica engleza
37341rvz35vjs7y Universul liric porneste din momentul semnificativ al anului 1919, an in care avea
sa aduca debutul in volum, prin Poemele luminii
37341rvz35vjs7y Poemele din volumul Poemele luminii sugereaza liniste (Lumina, Linistea),
tristete (Melancolie), frica de moarte (Fiorul, Liniste, Gorunul), dragoste (Frumoase maini, Izvorul
noptii, Dorul)
In Poemele luminii, fiecare clipa traita poarta o posibila revelatie.
37341rvz35vjs7y Dragostea, in viziunea lui Lucian Blaga, este calea fundamentala de patrundere in
misterele luminii, asa cum declara in Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
37341rvz35vjs7y In poezia Izvorul noptii poetul aduce un omagiu iubitei : metafora revelatoare
este cea a ochilor ei negri care sunt izvorul. Poezia se deschide si se incheie cu o invocatie; trairea
este potentata de imi pare rau.Poezia Izvorul noptii alaturi de poeziile Lacul(M. eminescu) si
Emotie de toamnasunt poezii de dragoste.
37341rvz35vjs7y Poezia nu este organizata in strofe, masura versurilor difera si versurile nu au
rima(vers alb).Poezia este construita ca o adresare catre iubita sa.Aceasta se realizeaza prin cele
doua vocative de la inceputul si sfarsitul poeziei (frumoaso si lumina mea) si folosirea
pronumelui de persoana a doua si adjectivul posesiv ta si tai(poala ta, ochii tai). Poetul Lucian
Blaga foloseste procedeul invocatiei (formula de adresare catre o persoana absenta sau imaginara
de la care nu se asteapta un raspuns).Procedeul folosit este specific stilului retoric. Poezia este
alcatuita dintr-o fraza ampla in care propozitiile sunt subordonate (sugereaza curgerea peste vai) si
o propozitie dezvoltata ca o concluzie la prima secventa.
37341rvz35vjs7y Figuri de stil : epitete (ochii negri, ochii adanci), metafore (izvorul si mare de
intuneric) personificare (curge noaptea peste vai).In poezia Izvorul noptii pentru eul liric ochii iubitei
devin simbolul central al poeziei : ei reprezinta frumusetea fizica a iubitei dar si frumusetea
sufleteasca a acesteia (ochii reprezinta ferestrele sufletului).Frumusetea ochilor degaja o liniste
deplina care se asterne peste tot.Intre natura si iubita exista o relatie (iubita capata trasaturi
specifice elementelor naturii, ochii devin izvor sau mare); natura intreaga pare a se naste din ochii
iubitei, natura este impregnata de frumusetea iubitei .
37341rvz35vjs7y Eul liric vede in ochii iubitei sale frumusetea naturii care se naste tocmai din ochii
ei, astfel iubita capata trasaturi specifice naturii.
37341rvz35vjs7y Corespondenta semantica intre cele doua vocative de la inceputul si de la sfarsitul
poeziei (frumoaso, lumina mea) este realizata pe baza sentimentului puternic de dragoste a eului
liric pentru frumoasa sa.
37341rvz35vjs7y Iubita, ai carei ochi sunt comparati in poezie cu un izvor al noptii este numita in
final lumina mea. Acest procedeu care consta in asocierea neasteptata a doi termeni contradictorii
sau cu semnificatii opuse se numeste oximoron .
37341rvz35vjs7y Cu ajutorul acestei figuri de stil se obtin efecte expresive surprinzatoare.
37341rvz35vjs7y Iubirea in cele trei texte (Lacul, Izvorul noptii, emotie de toamna) este:

37341rvz35vjs7y Lacul - O iubire imaginata, visata(reverie), iubire neimplinita

37341rvz35vjs7y Izvorul noptii - o iubire adresata persoanei iubite
- un sentiment puternic de dragoste
37341rvz35vjs7y Emotie de toamna - o iubire care se sfarseste
37341rvz35vjs7y 37341rvz35vjs7y 37341rvz35vjs7y 37341rvz35vjs7y - o iubire tulburata de
trecerea
37341rvz35vjs7y 37341rvz35vjs7y 37341rvz35vjs7y 37341rvz35vjs7y timpului
37341rvz35vjs7y Imaginea iubitei in poezia Lacul prezenta imaginara
37341rvz35vjs7y Imaginea iubitei in poezia Izvorul noptii prezenta reala
37341rvz35vjs7y Imaginea iubitei in poezia Emotie de toamna prezenta reala
37341rvz35vjs7y In poezia Emotie de toamna poetul simte absenta iubitei sale.

Izvorul noptii - Lucian Blaga

Izvorul noptii
Pesonalitate marcanta a culturii interbelice, Lucian Blaga, filosof, scriitor, profesor universitar, va
marca perioada respectiva prin elemente de originalitate comparabile cu inscrierea in universalitate.
Intrat in viata la 9 mai 1895, in satul Lancram, din judetul Alba, Lucian Blaga va porni in Marea
trecere, la 6 mai 1961, fiind inmormantat tot in ziua de 9 mai, in cimitirul din Lancram, langa Sebes,
ramanand definitiv in comuniune cu spatiul pe care l-a iubit si despre care va marturisi in poezia 9
mai 1895: Sat al meu, ce porti in nume / sunetele lacrimei, / la chiemari adanci de nume / in cea
noapte te-am ales / ca prag de lume / si poteca patimei. // Spre tine cine m-a-ndrumat / din strafund
de veac, / in tine cine m-a chiemat / fie binecuvantat / sat de lacrimi fara leac. Activitatea lui Blaga
reprezinta domenii largi ale poeziei, ale filosofiei, ale dramaturgiei, ale esteticii, ale memorialisticii si
ale prozei. Caracterizand personalitatea lui, Pompiliu Constantinescu avea sa remarce faptul ca in
cultura romana influentele cugetarii germane aveau sa-si gaseasca rezonanta deplina la Titu
Maiorescu si la Lucian Blaga:
Cu o aplicatie mai restransa, dar cu o reala competenta, domnul Blaga se poate spune ca
reprezinta un al doilea moment intens de influenta a filosofiei germane in cultura noastra.
Opera lirica este opera literara in care gandurile si sentimentele autorului sunt exprimate direct, intrun limbaj figurat. Modul de expunere specific este descrierea. Genul liric este subiectiv, deoarece
autorul isi aduce in prim-plan sentimentele si ideile. 34212jok94pxs3z
In multe din poeziile sale, Lucian Blaga sugereaza sentimentul dragostei. Printre acestea se numara
si Izvorul noptii, in care poetul aduce un omagiu iubitei sale. In viziunea lui, dragostea este calea
fundamentala de acces in misterele lumii, asa cum declara in Eu nu strivesc corola de minuni a
lumii. Metafora revelatoare in poezia Izvorul noptii este cea a ochilor negri ai iubitei, care sunt
izvorul:
Frumoaso,
ti-s ochii-asa de negri ()
.... ox212j4394pxxs
ca ochii tai, adancii, sunt izvorul
Tot in aceste versuri este prezenta si metafora ochii () adancii care semnifica adancimea si
puritatea sufletului iubitei lui Blaga. Poetul foloseste si cuvinte in cazul vocativ, frumoaso si
lumina mea, care au o putere expresiva foarte mare, ele devenind invocatii.
Observam, astfel, ca poezia se deschide si se inchide tot cu o invocatie. Trairea este potentata de
imi pare. Ochii iubitei devin simbolul central al poeziei. Ei reprezinta in context atat frumusetea
fizica, cat si frumusetea sufleteasca, ochii fiind o oglinda a sufletului. In poezia lui Blaga natura se
confunda cu iubita, spre deosebire de opera eminesciana, unde natura reprezinta doar un cadru
natural din care fac parte cei doi indragostiti. Intre natura si iubita se stabileste o relatie stransa
deoarece iubita primeste trasaturi ale naturii:
imi pare ca ochii tai, adancii, sunt izvorul

din care tainic curge noaptea peste vai

si peste munti si peste sesuri,
acoperind pamantul
c-o mare de-ntuneric.
Astfel putem spune ca intreaga natura se naste din ochii persoanei dragi. Spre finalul poeziei, Blaga
o numeste pe iubita sa lumina mea, acea lumina devenind o componenta speciala si ea este
resimtita ca o inviere si e cauza unui sentiment de armonie cu lumea. De asemenea, starea de iubire
este resimtita cu invadarea sufletului de o lumina care e un strop din fluxul cosmic.
Pentru a evidentia cat mai adanc trasaturile persoanei iubite, poetul foloseste un puternic contrast:
mare de-ntuneric, lumina mea, folosind astfel oximoronul.
Versurile sunt albe, ele neavand o rima caracteristica, iar numarul de silabe este inegal, el fiind
diferit la fiecare vers in parte.
Iubirea este pentru Blaga puntea de legatura dintre el si infinitul Univers. In opera sa, iubirea si
natura se confunda, intre ele stabilindu-se o relatie stransa, imprumutandu-si una alteia elemente
specifice: misterul si natura.