INTRODUCERE

N
NEUROPSIHOLOGIE

Structura leciei

Definiii, ramuri, direcii i

domenii de aplicare;
Obiectul de studiu;
Privire general asupra creerului;
Scurt istoric.

Definiii, ramuri, domenii de

aplicare :
Neuropsihologia studiaz raportul intre
psihic si creier, n intreaga sa complexitate.

Neuropsihologia este o disciplina teoretica

fundamental bazat pe date experimentale

efectuate pe animale cat si pe date oferite de
clinica neurologic si neurochirurgical. n
neuropsihologie se evidenieaz urmtoarele
ramuri:
neuropsihologia clinic
neuropsihologia experimental
neuropsihologia comportamentului
neuropsihologia cognitiv

DIRECIILE ORGANIZRII
PSIHONEUROCOMPORTAMENTALE

1. Directia descriptiv
2. Directia evolutionist
3. Directia ontogenetic
4. Directia neuropsihologic
5. Direcia cibernetic
6. Direcia fizic
DOMENIILE DE APLICARE
neurologia clinica,
psihologia clinica,
psihopatologia,
psihologia special,
psihologia cognitiv,
medicina, psihosomatica etc.

OBIECTUL DE STUDIU
Obiectul neuropsihologiei
l reprezint relaia psihic-creier.
Pe de o parte avem sistemul psihic uman
care include mai multe entitati:
1. Entitati de tip cognitiv
2. Entitati de tip motivational
3. Entitati de tip emotional afectiv.
Pe de alt parte nc vechii greci tiau c
finciile psihice sunt dependente de
creier, ns au fost necesari sute de ani
pn la apariia primelor cercetri, de la
mijlocul secolului XIX care au pus
bazele tiinifice ale localizrii cerebrale
(harta localizrilor cerebrale).

ACTIVITI
1. Selectai un proces psihic i
alegei zonele cerebrale care se
activeaz n cadrul acestuia.
2. Efectuai sarcina curent i
indicai zonele care s-au activat.

Privire general asupra creerului

Encefalul conine urmtoarele

formaiuni componente
1. Mielencefalonul (bulbul rahidian)
2. Metencefalonul (puntea Varolio i
cerebelul)
3.
Mezencefalonul ( mezencefalul)
4.
Diencefalonul (diencefalul)
5.
Telencefalonul (emisferele
cerebrale)

Teleencefalonul (emisferele cerebrale)

Teleencefalonul este format din dou

emisfere unite la baz prin formaiuni de
substan alb:
corpul calos,
trigonul cerbral,
comisurile de substan alb
anterioare i posterioare.
n partea de sus emisferele sunt libere
ntretiate de fisura interemisferic.

Emisferele au trei fee:

- extern sau convex ce vine n

raport cu bolta cranian;
- median ce privete spre fisura
interemisferic;
- bazal ce vine n raport cu baza
craniului.
Feele emisferelor sunt brzdate de
anuri, cel mai adnc fiind anul
Rolando (central), dup care anul
Silvius (lateral) i parieto-occipital care
este cel mai puin adnc. Aceste anuri
mpart emisferele n 4 lobi: frontal,
parietal, temporal, occipital.

Faa extern convex a emisferelor cerebrale

Emisferele cerebrale conin 4 lobi :

Lobul frontal: girusul frontal superior,
girusul frontal mediu, girusul frontal
inferior, girusul precentral.
Lobul parietal: girusul parietal
superior, girusul parietal inferior,
girusul supramarginal, girusul angular,
girusul postcentral.
Lobul temporal: girusul temporal
superior, girusul temporal mediu,
girusul temporal inferior.
Lobul occipital include girusurile
occipitale.

Faa extern convex a emisferelor

Pe faa median sunt localizate:

girusul frontal superior,

lobulul paracentral,
formaiunile precuneus i cuneus,
girusul cingulat,
girusul parahipocampic,
formaiunea uncus,
girusurile occipito-temporale
laterale i mediane.

Faa median a emisferelor cerebrale

Pe faa bazal sunt localizate:

girusurile orbitale,
girusurile drepte,
bulbii olfactivi,
tracturile olfactive,
girusurile temporale inferioare,
girusul parahipocampic,
formaiunea uncus,
girusurile occipito-temporale
laterale i mediane.

Faa bazal a emisferelor cerebrale

Istoric

Hippocrate, sec. V .e.n.

Galen, sec III (pneuma psihikon)
Ren Descartes, sec. XVII (epifiza)
Teoria localizaionist: Meyer
(1779), Franz Josef Gall (17581828), Paul Broca (18241880),Carl
Wernicke (18481904), Betz (1874),
Munk (1881), Vogt (1951)
Ipoteza localizrii dinamice Luria
(1947)
Echipotenialismul Pierre
Flourens(17941867)

Ventriculii cerebrali

Perspectiva genetic-evoluionist
John Hughlings Jackson (18351911)
i Ivan Petrovici Pavlov (1849-1936)
Schema logic i operaional a
localizrilor dinamice - Luria (19021977), n lucrrile sale de dup anul
1960
Cercetrile ntreprinse dup anii 60
(Eccles, Borgen, Pribram, Botez) au
demonstrat caracterul modular al
organizrii structural-funcionale a
scoarei cerebrale.

Sarcini de realizat
1.Formulai obiectivele cursului de
neuropsihologie la nivel de:
cunoatere,
aplicare,
integrare.
2.Utiliznd tehnica psihologic de tip
coaching individual, formulai-v
obiectivele de studiu pentru cursul
de neuropsihologie.

Material suplimentar
Formulati-va stiintific obiectivele!
A vrea s discutm astzi un
subiect de importan fundamental
cel al OBIECTIVELOR.
Fiecare dintre noi, in orice moment,
se afla intr-o stare pe care o definim
ca "stare prezent".
Alegem un obiectiv, pe care il vom
defini ca "stare dorita".
A decide in ce mod putem sa ne
atingem obiectivul in termenul
stabilit, utilizand in mod optim
resursele disponibile inseamna sa
vorbim de PLANIFICARE si
STRATEGIE.

Stare prezenta + Resurse planificate

= Stare dorita.
Aceasta este valabil atat pentru
microobiective (Mi-e sete = stare
prezenta; as bea un suc = stare
dorita; sa ma ridic si sa-l iau din
frigider = utilizarea resurselor) cat si
pentru actiuni de cea mai mare
importanta si complexitate.
Toate actiunile noastre, prin
definitie, au un obiectiv, fie constient,
fie inconstient si, in mod sigur, vor
produce un REZULTAT (chiar si
nimic reprezinta un rezultat).

Daca rezultatul corespunde cu

"starea dorita" inseamna ca
obiectivul a fost atins; in caz
contrar, este nevoie sa
schimbam strategia.
Caracteristicile unui obiectiv
bine formulat:
- Specific
- Masurabil
- Accesibil
- Realist
- Temporal (bine stabilit in
timp).

Coachingul presupune:
Relaia de colaborare de scurt
durat dintre un consilier i o
persoan sau un grup, care
doresc s-i depeasc limitele
prezente
Clientul doreste s fac progrese
ntr-un anumit domeniu, bazndu-se
pe fore proprii si dispus s se
antreneze pentru asta, asemenea
unui sportiv care stie c poate
deveni din ce n ce mai bun
Coach-ul este o persoan care are
o formare de coach si abilitile
necesare

Procesul de coaching cuprinde:

1. identificarea situaiei prezente, asa
cum este ea perceput de ctre
client (unde sunt)
2. alegerea si definirea strii dorite
a obiectivului (unde vreau s ajung)
3. gsirea / construirea unei strategii
de atingere a strii dorite
4. alegerea unor tehnici de activare a
resurselor necesare
5. susinerea clientului pe tot
parcursul drumului de la starea
actuala la starea dorit.