Sunteți pe pagina 1din 17

Proiect la sisteme suport pentru luarea deciziei

Decizia de decablare a abonatilor de televiziune prin


cablu

Cuprins
1. INTRODUCERE IN SITEMUL DE MANAGEMENT A ABONATILOR LA
TELEVIZIUNEA PRIN CABLU..........................................................................3
1.1 Definirea problemei.............................................................................3
2. DECIZIA DE DECABLARE A ABONATILOR DE TELEVIZIUNE PRIN
CABLU...............................................................................................................5
2.1 Subsistemul de date............................................................................6
2.2. Subsistemul de modele......................................................................7
2.3. Subsistemul de cunostinte..................................................................8
2.4. Subsistemul interfetei cu utilizatorul...................................................9

3. CONCLUZII.................................................................................................16
4. BIBLIOGRAFIE...........................................................................................17

1. Introducere in sitemul de management a abonatilor la


televiziunea prin cablu
Sistemul de management al abonatilor la serviciul de televiziune
prin cablu (Subscriber Management System-SMS) ofera intr-o forma
accesibila posibilitatea introducerii de date referitoare la operatiunile
de biliing & collection, la customer & network operation, evidenta
abonatilor si a locatiilor , cat si scoaterea unor situatii necesare
activitatii de CATV
Sistemul acopera in intregime toate operatiile legate de activitatea de CATV, astfel
avem:
Cost Center
Selection
Customer
Maintenance
Collection
Billing
Call
Center
Services
Statistics / Reports
Reductions
System
Administration /
Settings
Se poate urmari evolutia in timp a clientului (abonatului) precum si a facturilor platite
de client, a serviciilor, a scutirilor de plata, a defectiunilor sezizate (rezolvate si
nerezolvate) etc .
Cele mai importante caracteristicile ale aplicatiei programului sunt :
Arhitectura client server
Arhitectura multi-point si multi-user
Securitate la nivel de utilizator (control al accesului)
In continuarea acestui material se presupune ca utilizatorul este familiarizat cu termenii
de specialitate utilizati in CATV.

Politica de backup a datelor automata


Arhitectura scalabila mai usor de adaugat nooi module
Usurinta in folosire - interfata cu utilizatorul foarte prietenoasa
Dedicat activitatii de CATV
Dezvoltarea & administrarea dintr-o singura locatie

Pentru a putea compara diverse variante de calcul si informatii, programul da


posibilitatea crearii, deschiderii sau prezentarii concomitent a mai multor ferestre,
fiecare fereastra fiind afisata separat. Ferestrele pot fi aranjate in diverse moduri (pe
orizontala sau pe verticala, nesuprapuse sau suprapuse in cascada).
1.1 Definirea problemei
La sfarsitul lunii calendaristice, inainte de a factura urmatoarea luna
calendaristica, se face operatiunea de inchidere de luna; in acest proces de inchidere
de luna se realizeaza si decablarea abonatilor rai platnici. Aceasta operatiune este
manuala, deoarece specificul activitatii de televiziune prin cablu este de asa natura
incat nu se poate opera automat asupra abonatilor, mai ales la generarea ordinelor de
lucru de deconectare. Astfel, exista un specialist in sistem care ia decizia care din
abonati vor fi deconectati, ajutandu-se de instrumentle oferite de sistem suport de
decizie dar si pe experienta si cunostintele sale.
Problema care trebuie rezolvata este luarea deciziei privind decablarea
abonatilor rai platnici.

2. Decizia de decablare a abonatilor de televiziune prin


cablu
Pentru a fundamenta decizia de decablare a unui abonat ne putem baza pe date
statistice obtinute din evolutia abonatului de pana acum, cum ar fi de cate ori a fost
decablat acel abonat in ultimul an de zile; care este frecventa cu care isi efectueaza
platile etc.
Un alt factor important este nivelul sumei datorate, deoarece fiecare fiecare abonat
are un anumit ritm al platilor. Se compara de asemenea cum este impartita acea
datorie pe diferite perioade:
perioada 30 curent - facturi emise si neincasate din luna curenta;
perioada 30 - 60 - facturi emise si neincasate din lunile anterioare celei
curente si mai mari cu 30 de zile si mai mici de 60 de zile;
perioada 60-90 - facturi emise si neincasate din lunile anterioare celei
curente si mai mari cu 60 de zilesi mai mici de 90 de zile;
perioada Mai mare de 90 de zile -facturi emise si neincasate din lunile
anterioare celei curente si mai mari cu 90 de zile.
Din punctul de vedere al unei firme de televiziune prin cablu care este nevoita sasi recupereze cheltuielile avute cu abonatul, pentru a avea un grad de profitabilitate
cat mai mare, este foarte important ritmul cu care clientii isi efectueaza platile pentru
a nu avea resurse personale imobilizate.
De aceea este nevoie sa se tina o evidenta a platilor si a intarzierilor la plata ale
clientilor.
Pentru aceasta a fost realizat un program de analiza cu urmatoarea structura:
o parte de rapoarte
o parte de introducere a datelor
Obiectivul central al unui sistem de suport al deciziei (DSS) este sustinerea si
imbunatarirea procesului de luare a deciziilor. Exista mai multe definitii ale unui SSD:

Sisteme ce pot sa analizeze ad-hoc analiza datelor, precum si modele de


decizie orientate catre o planificare viitoare
Un produs al procesului de dezvoltare unde utilizatorul, realizatorul si sistemul
support insusi se influenteaza reciproc, aceasta ducand la evolutia sistemului si
la anumite modalitati de folosire a sa.

DSS este format din urmatoarele subsisteme:

Subsistemul de date - bazele de date ce conin informaii specifice situaiei i


care sunt gestionate de DBMS
Subsistemul de modele - pachet software care include instrumente financiare,
statistice precum i alte modele cantitative. Acest sistem conine i limbaje ce
permit construirea de noi modele. Mai este numit i MBMS (Model Base
Management System)

Subsistemul de cunotine - acest subsistem poate susine pe oricare din


celelalte subsisteme sau poate funciona de sine stttor
Subsistemul interfeei cu utilizatorul - prin acest subsistem utilizatorul
comunic cu DSS.

In continuare voi prezenta integrarea acestor subsisteme in cadrul aplicatiei.

2.1 Subsistemul de date


Pentru acesta s-a utilizat DBMS Microsoft SQL Server 2000, iar rapoartele sunt
generate cu ajutorul metdologiei OLAP (On-Line Analysis Procesing) implementate
prin Microsoft SQL Server 2000 Analysis Services si Seagate Crystal Reports.
Structura bazei de date utilizata pentru aceasta evidenta este urmatoarea:

Datele interne - provin n principal din procesul de desfasurare a tranzaciilor


(ex. Facturi emise, date ce privesc campanii-scutiri de plata, date obinute din procesul
de incasara etc.). Unele date interne sunt disponibile prin intermediul retelelor interne
de calculatoare (INTERNET / INTRANET).
Datele externe - studii de piata, recensaminte, reglementari guvernamentale,
sisteme de taxe, date privind economia naional. Aceste date pot proveni de la
Guvern, asociaii comerciale, firme de cercetare de piata etc., dar si din eforturile
proprii ale organizatiei de a colecta date. Ca si datele interne, cele externe pot fi
pastrate n baza de date a DSS sau pot fi introduse n momentul n care este nevoie.
Datele confidentiale pot include directive specifice utilizate de cel ce ia decizii.

2.2. Subsistemul de modele


Decizia care trebuie luata este cea de efectuare sau nu a decablarii unui abonat
la serviciul de televiziune prin cablu. Dupa ce problema de luare a deciziei a fost
analizata se trece la construirea unui model. Deoarece aceasta problema de decizie are
putine alternative pentru rezolvarea ei se va folosi un model operational, fiind o
activitate de zi cu zi a organizaiei (programarea produciei, inventariere, controlul
calitii, ntreinerea utilajelor). Modelele operaionale sunt folosite de managerii de
pe primele nivele, cum este si cazul specialistului care ia decizia prin care din abonatii
rai platnici vor fi deconectati doar o parte, i se ntind pe un orizont de timp foarte
scurt (zile, luni). De asemenea, aceste modele folosesc date interne cat si cele externe.
Limbajul de modelare este realizat cu limbajul de programare de nivel foarte
nalt Microsoft Visual Basic si Transact-SQL al DBMS SQL Server.
Astfel, specialistul interogheza baza de date ca sa afle abonatii activi restanti
-rau platnici, care au datoria mai veche de 60 de zile, acestia vor fi deconectati
deoarece firma considera ca acestia oricum nu vor mai veni sa-si platesca datoriile,
dupa care se interogheaza baza de date cu abonatii care au datorie mai veche de 30 de
zile dar nu mai veche de 60 zile. Din acestia din urma numai o parte vor fi
deconectati, mai precis vor fi decablati maxim 2% din ei. Decizia de decablare a unui
abonat din acest interval se face dupa urmatoarele date:
nivelul datoriei (suma datorata);
natura abonatului (persoana fizica sau juridica);
istoria abonatului (a mai fost decablat si in trecut si cu ce motiv a fost
deconectat? ; a efectuat platile de pana acum la timp?)
zona din care face parte locatia abonatului, (o retea de cablu se imparte in
zone) daca exista concurenta in acea zona, daca reteaua acelei zone are
probleme tehnice sau nu;
daca abonatul este intr-o campanie sau este venit de la concurenta.

2.3. Subsistemul de cunostinte


Acest subsistem este format din cunostintele specialistului care ia decizia de
decablare cat si din directivele companiei referitoare la operatiunea de decablare a
abonatilor.
Experienta managerilor firmei este foarte bogata acestia activand in domeniul
telecomunicatiilor si televeziunii prin cablu de o mare periada te timp. Ei cunosc
urmatoarele date privind unele probabilitati si costuri.
Nr.
Crt.
1
2
3
4

Descriere
Nu se pot decabla lunar decat un procent de 2% din numarul aboanatilor activi
In cazul in care locatia unde se afla abonatul face parte dintr-o
Cheltuiala cu abonatul rau platnic este de 90% din valoarea datorie sale
Probabilitatea ca abonatul cu datorie mai veche de 60 de zile sa mai plateasca
este foarte mica

2.4. Subsistemul interfetei cu utilizatorul


Ecranul principal (ecranul de lucru) ofera posibilitatea accesarii oricarei comenzi
prin intermediul meniului si a celor mai frecvent utilizate comenzi prin butoane.

Fig. 1 - Ecranul principal al aplicatiei

Meniul principal Administrare permite executia comenzilor utilizate in


administrarea aplicatiei. Orice comanda poate fi executata atat cu ajutorul moseu-lui
sau folosind doar tastatura.
Interfetele de intretinere a bazei de date sunt urmatoarele:
- ecranul contine mai multe ferestre pentru preluarea informatiilor despre abonat,
contract, servicii, materiale, deranjamente si situatia platilor.

Fig. 1 Fereastra Abonati

Datele despre client se actualizeaza prin intermediul primei ferestre, Abonat (fig 1),
astfel:
Nume Prenume
Contine numele si prenumele abonatului si trebuie completat deoarece este afisat pe
facturi, chitante si situatiile care folosesc numele abonatilor.
Se face click in zona campului si se tasteaza noua valoare.
Fara a utiliza mouse-ul, se apasa Tab (sau Shift + Tab) pana cand campul devine activ
(cursorul este undeva in interiorul campului) si se tasteaza valoarea dorita.

CNP
Contine codul numeric personal al abonatului.

Data contract
Se selecteaza prin click, pe rand, ziua, luna si anul si se tasteaza peste valoarea existenta
valoarea dorita. Data de inceput a contractului; este initial data curenta.
Formatul de data utilizat este conform cu formatul pentru Short Date din Windows care
trebuie sa fie: dd-MM-yyyy (vezi subcapitolul 1.1, pag. 2 pentru setarea acestei valori in
Regional Settings), unde dd este ziua afisata din doua cifre, MM luna afisata din doua
cifre iar yyyy anul afisat din patru cifre.
Daca se tasteaza o valoare incorecta, de exemplu 35-14-1999 continutul campului este
afisat cu culoarea rosu si pe ecran va apare un mesaj de informare a utilizatorului (vezi
subcapitolul 2.11). Cand valoarea eronata este corectata, culoarea de afisare revine la
normal.

10

Fara a utiliza mouse-ul, se apasa Tab (sau Shift + Tab) pana cand campul devine activ
(cursorul este undeva in interiorul campului). Cu ajutorul tastelor sageti ( sau ) se
poate face deplasare intre zi, luna si an si se tasteaza peste valoarea existenta valoarea
dorita.
Dupa modificarea acestui camp se afiseaza in campul varsta clientului la data de incepere
a contractului (initial, data de incepere a contractului este data curenta).

Numar Contract
Se pot completa alte informatii despre client, contract care nu sunt folosite in calcul si nu
sunt tiparite pe raportul rezultat, insa doreste sa le pastreze.
Fara a utiliza mouse-ul, se apasa simultan Alt + T pentru selectarea acestui camp si se
tasteaza textul dorit.

pentru facturare si tiparire facturi:

11

pentru incasare unei facturi

pentru incasarea mai multor facturi cu aceiasi chitanta

12

Bazandu-ne pe informatiile din baza de date, putem obtine o lista cu abonati activi
cu datorii cu diferite criterii si anume:
intarzirea ca nr de zile la plati;
suma datorata;
zona in care se afla locatia.

13

Rapoartele folosesc o analiza multicriteriala, putandu-se opta dintr-o serie de


caracteristici de grupare:
tip abonat
orasul
servicii oferite
nivelul (suma) datoriei
axa timpului (impartirea in intevale de timp dupa nr de zile restante)
Un exemplu de raport este cel prezentat in figura urmatoare, care infatiseaza
intarzierea medie a platilor a tuturor abonatilor activi cu datori in intervalul 30 60 de
zile restante.

14

15

3. Concluzii
Utilizarea unui astfel de produs program, faciliteaza si imbunatateste luarea unei
decizii de decablare a unui abanat la televiziune prin cablu.
Rezultatul final al procesului de decablare abonat este o combinatie intre analiza
finaciara clasica , bazata pe indicatori financiari statici si utilizarea acestui produs
program care permite urmarirea in timp a evolutiei abonatului.
Acest program ne permite sa invatam din greselile din trecut si sa luam in
considerare cat mai multi factori de risc in momentul cablarii unui abonat.
Un alt element important in luarea deciziei de decablare este experienta analistului
si intuitia acestuia.
Nu putem lua decizia de decablare bazandu-ne doar pe cifre si indicatori trebuie sa
ne bazam si pe intuitia noastra pe interactiunea cu clientii si nu in ultimul rand pe
cunosterea oamenilor.

16

4. Bibliografie
1. Ion Dobre, Adrian Victor Badescu Modelarea deciziilor economicofinanciare, Bucuresti ,2002
2. Legea privind furnizarea de servicii de televiziune prin calu 1177/1998;
3. SQL Server 2000 Data Warehouse and OLAP Components Books Online;
4. OLE DB for Data Mining Compliance - Books Online;
5. Seagate Crystal Reports OLAP Reports.

17

S-ar putea să vă placă și