UNIVERSITATEA ECOLOGICA DIN BUCURESTI

FACULATEA DE FINANTE SI BANCI

MANGU ANDREEA SORINA
ANUL II
IF

ÎNTOCMIREA DOSARULUI DE CREDITARE

PERSOANE JURIDICE

In cadrul economiei digitale sistemul informatic de creditare ocupa un loc bine definit
alaturi de celelalte sisteme cu legaturi stranse intre ele.

Subsistemul informatic este o solutie de software financiar, construita pentru intreprinderi

mici din domeniul financiar-bancar, care activeaza pe pietele in curs de dezvoltare. Este creat
pentru a asigura institutiilor financiare flexibilitatea si capacitatea de a administra relatiile cu
fiecare client in parte si riscul asociat acestora si sa raspunda rapid cerintelor prin produse si
servicii financiare noi si inovatoare.
Subsistemul ofera o gama de produse pre-definite, informatii aprofundate despre client,
metodologii unice si rapoarte flexibile, specifice pentru intreprinderile financiare mici si
bancile descentralizate.
Avantajele utilizarii:
Imbunatatirea Relatiilor cu Clientii – intreg portofoliul serviciilor financiar-
bancare este organizat pe client
Optimizarea productivitatii – exceptionala usurinta in utilizare si navigare
Cresterea oportunitatilor de marketing – flexibilitate si abilitate in modificarea
parametrilor 
Reducerea costurilor de exploatare.  
<<Credit>> a fost proiectat special pentru:
 Banci Mici
 Case de Economii si Credit
 Cooperative de Credit
  Programe de Credite pentru Dezvoltare
 Companii care administreaza programe de creditare
 Organizatii Neguvernamentale & Organizatii de Microfinantare
 CAR
 Creditori Privati
 Companii cu activitate financiara bancara

Prezentarea generala a sistemului informatic <<Credit>>

Un exemplu practic a modului in care o banca isi poate extinde serviciile clientelei sale cu
ajutorul sistemelor electronice este de a intocmi dosare de creditare pentru imprumuturi
destinate persoanelor fizice. Principiile care stau la baza produsului sunt usurinta avantajelor
si simplitatea unui astfel de sistem.
<<Credit>> este proiectat si realizat ca un complement al sistemului informatic de
gestionare a bazelor de date utilizat de o institutie de analiza economico-financiara in mod
curent, adaugand noi facilitati, deschizand practic un 'ghiseu' al bancii la sediul firmei de
consultanta financiar-bancara.
Sistemul permite clientilor introducerea ultimilor venituri nete realizate, tipul de credit
pentru care doreste un imprumut, perioada de rambursare a acestuia. Sistemul intoarce
toate variantele disponibile la nivelul intregii piete de creditare din care clientul alege
varianta optima care i se pare a fi cea mai atractiva si apoi transmite automat datele
personale catre banca respectiva unde sunt verificate si prelucrate, eliminand necesitatea
deplasarii clientului la banca pentru a aduce fizic aceste documente.
Dupa prelucrare, la urmatoarea conectare intre firma de consultanta financiara si banca
sunt transmise inapoi acesteia confirmarile operatiilor facute.

Arhitectura sistemului <<credit>>

Sistemul <<Credit>> este o aplicatie informatica cu urmatoarele caracteristici:

 interfata grafica usor de inteles si utilizat;
 automatizarea in cat mai mare masura a introducerii datelor;
 reducerea riscului de eroare la introducerea datelor prin verificari la nivel
de camp;
 asistarea operatorului in introducerea datelor prin mesaje de atentionare
in caz de eroare;
 buna organizare a informatiilor si posibilitati multiple de vizualizare a
acestora dupa diverse criterii;
 securitatea puternica asigurata prin baza de date ce contine informatiile
personale, aceasta fiind criptata.
 asigura securitatea sistemului prin controlul accesului la baza de date;
 valideaza si autentifica cererile de la clienti;
 asigura sincronizarea bazelor de date credit cu sistemul de baze de date
prin tehnologia ODBC.

Circulatia informatiei
In cadrul sistemului credit exista doua canale de circulatie a informatiei:
o Intre institutiile de credit si firma de analiza financiara <<credit>> a
sistemului informatic bancar (trimiterea ofertelor de credit in sistem
de catre unitatile bancare) .Ofertele de credit contin informatii trimise
de catre bancile comerciale.  Ele sunt introduse de un operator uman
si, dupa validarea lor de catre acesta, informatia este transferata in
baza de date a sistemul bancar, unde este prelucrata dupa procedurile
uzuale.
o Intre clientii <<credit>> si firma de analiza  <<credit>>. Pe acest canal
se produc sincronizarile bazelor de date de la clienti cu cele de la firma
de analiza. Fisierele de iesire contin date necesare pentru obtinerea
dosarelor de credit si a situatiei individuale a clientului si sunt preluate
pe masura completarii lor de catre sistemul informatic bancar.

Module functionale credit

Produsul <<credit>> consta dintr-o structura de securitate si comunicatii peste care pot fi
dezvoltate module functionale. Sunt oferite modulele functionale:
1) informatii bancare cu privire la oferta de credite la nivelul fiecarei unitati financiar-
bancara;
2) realizarea rezultatelor financiare, in urma tuturor ofertelor de pe piata de credit la
acel moment dat, specifice fiecarui client in functie de veniturile nete ale acestuia ;
3) informatii cu privire la intocmirea dosarului de credit

In sistem pot fi adaugate noi module in functie de necesitatile specifice ale beneficiarilor.

Modul de functionare al sistemului informatic <<credit>>

In desfasurarea unui scenariu tipic zilnic exista urmatoarele momente:

1. Pregatirea noilor oferte de creditare pentru a fi trimise la firma de analiza

economico-financiara.
2. Operatorul pregateste oferta pe care banca le are in produsele si serviciile oferite
de executat pentru acea zi. Introducerea datelor se face in mod obisnuit de
actualizare (introducere de noi oferte, modificare sau stergere daca e cazul).

La completarea ofertelor exista urmatoarele facilitati:

Introducerea noului produs bancar, modificarea sau stergerea de catre creditor: tipul de
credit, moneda in care se acorda creditul, dobanda practicata, avansul minim care se cere,
scoringul minim pentru care se poate acorda creditul respectiv;
De asemeni se poate introduce noi criterii si noi aprecieri ale scoringului specifice fiecarei
unitati bancare pe baza unor puncte; acestea pot fi sterse daca banca respectiva consimte ca
nu mai au relevanta pentru acordarea creditului. Aceste operatiuni sunt frecvente deoarece
pe piata financiara se inregistreaza fluctuatii ale ratelor dobanzilor in functie de inflatie.
Operatorul va introduce cursul de schimb oficial al principalelor valute, ultimile venituri
nete realizate ale posibilului client, tipul de credit, valoarea creditului, perioada de
rambursare. Pe baza acestor date sistemul informatic va intoarce toate rezultatele posibile si
mai putin de realizat de catre client. 
- alegerea variantei optime de client si intocmirea dosarului de credit;
- verificarea de catre sistem a completarii campurilor obligatorii la iesirea din formular;
- trimiterea catre unitatea de credit a dosarului in format electronic prin e-mail.

Aprobarea dosarului de credit de catre unitatea bancara. Banca cu drept de aprobator

poate autoriza prin semnatura electronica toate dosarele de credit pregatite de firma de
analiza financiara. Din momentul aprobarii, grupul de dosare de credit este pregatit pentru a
fi trimis automat spre firma de analiza, el nemaiputand fi modificat sau sters de catre client
in numele firmei de consultanta financiara. Exista numai posibilitatea ca un dosar de
credit sa fie anulat in cazuri speciale.

Schematic poate fi reprezentat sistemul astfel:

Potentialul client va transmite o solicitare catre firma de consultanta financiara ce detine
intreaga baza de date din domeniul pietei de credit. Aceasta analizeaza solicitarea si
intocmeste dosarul de credit catre unitatea bancara. Creditorul va returna dosarul aprobat
clientului prin intermediul firmei de analiza economico-financiara.

Client
 

solicitare             dosar de credit

Firma
de consultanta
Creditor
 
economico-financiara
oferta de  credite

intocmeste
Am conceput o baza de date cu relatiile ce vor fi prezentate in continuare:
Institutia bancara denumita in tabela CREDITOR poate acorda credite pe baza unui CRITERIU
specific unitatii. In urma acestui proces va primi un SCORCREDITAT (scoring) in urma analizei
datelor introduse de client si va fi CREDITAT daca va trece de scorul de credit. Fiecare unitate
bancara are propriile produse bancare cu dobanzile aferente. Sistemul va intoarce
rezultatul VALOARE care va arata rata lunara de plata de catre client. 

Presupun a exista o aplicatie la o firma de analiza si consultanta economico-financiara in

domeniul bancar care vegheaza asupra desfasurarii activitatii bancilor comerciale. Acestea isi
vor oferi propriile produse de credit bancare (tip de credit, dobanzi la valutele oferite,
scoringul pentru creditul de acordat, etc.)
Se vor introduce in baza de date toti ofertantii de credit care se vor inscrie la firma de
consultanta financiara: cu datele generale de identificare: denumire, sucursala, e-mail,
telefon.
 Piata de credit va fi compusa din creditorii ce por fi consultati in baza de date a aplicatiei
informatice

Fiecare unitate bancara va transmite catre baza de date a firmei de consultanta propriile
produse si servicii bancare: (tip credit, moneda, dobanda, data de referinta a noii oferte)
Se actualizeaza ofertele de credit:

Operatorul va introduce scoringul specific fiecarei unitati bancare pe baza caruia se poate
obtine imprumutul dorit de client. Se poate introduce un nou criteriu sau o noua apreciere
insotite de numarul de punte fiecarei apreciere. De asemenea se poate inlatura (sterge)
aprecierea sau criteriul ce nu mai au valoare la obtinerea creditului.
 Operatorul va deschide aplicatia si va trece ultimile trei venituri nete realizate, de catre
potentialul client, ce vor intra la calculul ratelor de plata.

Fiind vorba de imprumuturi in valuta se va adauga de operator cursul oficial BNR.

Va alege tipul de credit pentru care doreste potentialul client un imprumut (credit ipotecar,
imobiliar, de studii, investitii, achizitii de bunuri de durata indelungata) valoarea creditului
precum si perioada de rambursare.
 Sistemul informatic va intoarce prin apasarea butonului CALCULEAZA toate variantele
posibile de la toate unitatile bancare care si-au inscris oferta in baza de date a firmei de
consultanta economico-financiara. Se poate observa ca variantele optime au inserat o bulina
de culoare verde pe cand cele imposibile de realizat (nu se incadreaza) sunt de culoare rosie.

Pe baza datelor de iesire se va intocmi electronic un dosar de credit ce va fi transmis prin

e-mail  unitatii bancare cu datele de identificare ale solicitantului de credit, scoringul obtinut
si tabelul de rambursare a imprumutului (FINALIZARE PRECONTRACT).
 Informatii despre creditorul ales vor fi afisate cu denumire creditor, rata dobanzii,
moneda de creditare, valoare credit solicitat, avansul minim, perioada de rambursare, iar
operatorul va putea introduce in numele clientului un avans ce poate fi mai mare decat cel
minim solicitat de unitatea de credit.
Se va intocmi cererea de credit cu o prima faza cu datele de identificare a clientului
(solicitantului de credit): nume, prenume, adresa, data nasterii, buletin/carte de identitate-
serie, numar, eliberat de, telefon, salariu net.
Se va inregistra scoringul clientului dupa macheta:

Se totalizeaza numarul de puncte obtinute de client pentru acordarea imprumutului.

Exista posibilitatea ca o banca sa refuze acordarea unui credit pentru simplul fapt ca
posibilul client nu a acumulat suficiente puncte. Sistemul informatic intorcand un mesaj de
 atentionare prin care se va preciza ca ”punctajul este insuficient pentru a vi se putea acorda
acest tip de credit”.

Se va trece la finalizarea precontractului, tabelul de rambursare, unde sunt evidentiate:

numarul ratei, soldul curent, rata, dobanda, total de plata si soldul ramas.

           
Unitatea bancara respectiva, pe baza datelor primite de la firma de consultanta financiara,
va programa clientul, prin posta electronica, sa se prezinte cu toate documentele necesare
derularii inceperii procesului de creditare.

INFORMATII CREDIT ALES

DENUMIRE CREDITOR: DAEWOO BANK CREDIT SOLICITANT: 2452
RATA DOBANDA: 10 AVANS MINIM: 245
AVANS: 250
MONEDA: EURO PERIOADA: 60
DATE SOLICITANT
NUME: MANGU PRENUME: ANDREEA SORINA
ADRESA: STR. ALEEA1 IUNIE ,NR.1 , SCARA1, BLOC C5,ETAJ3, AP. 19 ,FOCSANI
DATA NASTERII: 03/11/2001
BI SERIE: VN NR:781613 ELIBERAT DE: SPCLEP VIDRA
TELEFON : 0730087201
SALARIU MEDIU:7855777

GRAFIC RAMBURSARE
NR.RATA SOLD CURENT RATA DOBANDA TOTAL SOLD RAMAS
1 15095 63 390 453 15032

Categoriile de persoane juridice care pot beneficia de credite la bancile din Romania, sunt:
- regii autonome, companii si societati nationale;
- societati comerciale cu capital de stat sau privat;
- societati comerciale cu capital integral strain sau mixt, constituite conform legii;
- unitati administrativ teritoriale, organizate potrivit legii;
- asociatii de proprietari si alte forme de asociere prevazute de lege;
- alte persoane juridice, organizate in conformitate cu legea si care desfasoara activitati
legale.
Conditiile obligatorii pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele juridice pentru a primi
un credit sunt :
 sunt constituiti conform legii si poseda capital social varsat potrivit statutului;
 desfasoara activitati legale, potrivit statutului de functionare, avand un nivel
corespunzator al indicatorilor de bonitate;
 din analiza fluxurilor de lichiditati, rezulta ca exista posibilitati reale de rambursare la
scadenta a ratelor din credit si plata dobanzilor aferente;
 prezinta garantii pentru utilizarea cu eficienta a imprumutului, iar valoarea garantiilor
acceptate este mai mare sau cel putin la nivelul creditelor solicitate si a dobanzilor
aferente, calculate pe intreaga perioada de creditare;
 isi deruleaza activitatea prin conturi deschise la unitatile teritoriale ale bancii;
 accepta clauzele din contractul de credit si prezinta toata documentatia solicitata.

Pentru prevenirea riscului de creditare, bancile nu acorda credite:

 agentilor economici care inregistreaza pierderi;
 agentilor economici care nu contribuie cu capital propriu la finantarea activelor
circulante sau la realizarea proiectelor de investitii;
 agentilor economici cu datorii fata de banca, trecute de aceasta in afara bilantului si
care nu prezinta programe de redresare viabile;
 agentilor economici pentru care s-a instituit procedura de reorganizare sau faliment.
Mai mult, la acordarea creditelor, bancile au in vedere ca prima sursa de rambursare a
imprumutului sa o constituie capacitatea agentului economic de a genera lichiditati, iar
garantiile materiale trebuie sa constituie intotdeauna ultima sursa de rambursare a
creditului si de plata a dobanzilor.
Documentatia pe care clientii persoane juridice trebuie sa o prezinta bancii in vederea
obtinerii creditelor cuprinde:
  cererea de credit semnata de persoanele autorizate sa reprezinte agentul economic
solicitant;
 hotararea AGA de contractare a imprumutului respectiv, daca este vorba de sume
mari;
 bilantul (situatia activelor, datoriilor si capitalurilor proprii), raportul de gestiune si
contul de profit si pierdere (rezultatele financiare), incheiate in ultimii 3 ani;
 ultima balanta de verificare intocmita;
 situatia prognozata a platilor si incasarilor (cash-flow-ul) aferente perioadei  pentru
care agentul economic solicita imprumutul;
 bugetul de venituri si cheltuieli pe anul in curs, intocmit conform precizarilor
Ministerului Finantelor Publice;
 situatia stocurilor  si cheltuielilor pentru care se solicita creditul (cantitatile, valorile,
cauzele formarii si termenele de valorificare), insotite de fundamentarea necesarului
de credit;
 documente (facturi proforme, comenzi, precontracte, contracte) din care sa rezulte
elementele necesare stabilirii modului de utilizare a creditului, dar si datele de
identificare ale vanzatorului (denumirea, adresa si contul), acordul acestuia de a
vinde, denumirea bunurilor ce urmeaza a fi vandute, pretul, termenele si modalitatea
de efectuare a platilor;
 planul de afaceri sau studiul de fezabilitate pentru creditele pe termen mediu si lung,
destinate finantarii unor investitii;
 autorizatia de constructie cu toate avizele si acordurile necesare, inclusiv proiectul de
executie stampilat;
 devize estimative si devizul general;
 proiectul graficului de rambursare a creditului si a dobanzilor;
 lista garantiilor propuse bancii pentru creditul solicitat, precum si evaluarea acestora;
 acordul solicitantului privind consultarea bazei de date a Centralei de Risc Bancar -
CRB;
 orice alte documente solicitate de banca.
Documentele prezentate de catre clienti in vederea obtinerii de credite, precum si cele
elaborate ulterior de banca, in cursul procesului de analiza, acordare, verificare si
rambursare reprezinta continutul dosarului de credit.
In scopul evaluarii riscului de credit, societatile bancare trebuie sa-si clasifice creditele
acordate in una din urmatoarele 5 categorii de bonitate: standard (A), in observatie (B),
substandard (C), indoielnic (D), pierdere (E). Cele 5 categorii au urmatoarele semnificatii:
 Categoria A: performante foarte bune, care permit achitarea la scadenta a datoriei;
 Categoria B: performante bune, dar fara certitudinea rambursarii in viitor;
 Categoria C: performante satisfacatoare, cu tendinte de inrautatire;
 Categoria D: performante scazute;
 Categoria E: pierderi si incapacitate de rambursare.
Clientii din categoriile A si B au prioritate in aprobarea cererilor de creditare, iar cei din
categoria E nu sunt admisi la creditare.
Clasificarea se face pe baza performantelor financiare si non-financiare ale clientilor,
evaluate conform unor indicatori si criterii diferite de la banca la banca si de capacitatea
acestora de a-si onora obligatiile la scadenta (serviciul datoriei).
Importanta Centralei Riscurilor Bancare (CRB) in activitatea de creditare
 Cand analizeaza situatia agentilor economici solicitanti de credite, in vederea cuantificarii
cu precizie a riscului de creditare, bancile romanesti au posibilitatea de a consulta fisierele
administrate de catre Centrala Riscurilor Bancare, din cadrul BNR, care contin informatii
referitoare la volumul de credite, inclusiv restante, pe care un debitor le are la o banca.
Centrala Riscurilor Bancare functioneaza incepand cu 1 ianuarie 2000 si gestioneaza o baza
de date alimentata prin raportarile periodice ale bancilor comerciale si ale celorlalte institutii
financiare autorizate in acest sens, privind expunerile fata de clientii debitori (credite
curente si restante), dupa cum urmeaza:
 expunerea fiecarei institutii de credit din sistemul bancar romanesc fata de acei
debitori care au beneficiat de credite si/sau angajamente, al caror nivel cumulat
depaseste suma limita de raportare;
 restantele mai mari de 30 zile, indiferent de suma, inregistrate in restituirea
creditelor de catre persoanele fizice;
 informatiile referitoare la fraudele cu carduri produse de catre posesori.
Baza de date a Centralei Riscurilor Bancare (CRB) este organizata in patru registre:
- Registrul central al creditelor (RCC) contine informatii de risc bancar raportate de
institutiile de credit si este actualizat lunar;
- Registrul creditelor restante (RCR) contine informatii de risc bancar referitoare la abaterile
de la graficele de rambursare din cel mult ultimii sapte ani si este alimentat lunar de
Registrul central al creditelor;
- Registrul grupurilor de debitori (RGD) contine informatii despre grupurile de persoane
fizice si/sau juridice care reprezinta un singur debitor si este alimentat lunar de Registrul
central al creditelor;
- Registrul fraudelor cu carduri (RFC) contine informatii despre fraudele cu carduri produse
de catre posesori raportate de institutiile de credit si este actualizat on-line.

Sursa: Banca Nationala a Romaniei

Orice unitate bancara poate solicita la CRB informatia de risc bancar referitoare la o
persoana fizica sau juridica non-bancara rezidenta, cu acordul scris al persoanei respective.
Aceste informatii ajuta bancile in analiza lor asupra capacitatii unui client de a primi credite,
fiind evident ca un client inregistrat cu restante, nu are sanse in momentul respectiv de a
mai primi credite la o banca din Romania.
Sisteme similare de gestiune a informatiilor de credit functioneaza in tari din Uniunea
Europeana cu un grad ridicat de intermediere financiara, cum sunt: Austria, Belgia, Franta,
Germania, Italia, Portugalia, Spania etc.
La analiza situatiei economico-financiare a unui client, bancile mai utilizeaza si informatii
puse la dispozitia lor de catre Centrala Incidentelor de Plati (CIP) din BNR, care stocheaza
date referitoare la incidentele de plati ale agentilor economici cu instrumentele de debit
(cecuri, cambii, bilete la ordin). Daca un client este inregistrat in baza de date CIP ca fiind un
rau platnic, el va intampina greutati la obtinerea unui credit, banca fiind pusa in garda asupra
bonitatii si seriozitatii lui.

Indicatori de evaluare a bonitatii solicitantilor de credite persoane juridice

Necesitatea analizei bonitatii decurge din importanta formarii unei opinii fundamentate
despre situatia financiara si performantele trecute, prezente si viitoare ale posibilului
imprumutat, politica si strategia urmarite de acesta in desfasurarea activitatii, dar si
posibilitatea lui de a rambursa ratele si dobanzile la scadentele stabilite.
Analiza bonitatii are ca punct de plecare bilantul contabil (situatia activelor, datoriilor si
capitalurilor proprii) si contul de rezultate, pentru ca acestea ofera o imagine pertinenta
privind rentabilitatea si eficienta activitatii desfasurate. Diagnosticul situatiei economico-
financiare este indispensabil pentru evaluarea eligibilitatii solicitantilor de imprumuturi.
Sistemul de indicatori care cuantifica bonitatea firmelor solicitante de credite poate cuprinde
indicatori cum ar fi:
- dinamica cifrei de afaceri;
- rezultatul exercitiului;
- fondul de rulment;
- trezoreria neta;
- lichiditatea;
- solvabilitatea;
- gradul de indatorare;
- viteza de rotatie a activelor circulante;
- rentabilitatea de exploatare;
rentabilitatea economica;
- rentabilitatea financiara;
- gradul de acoperire a dobanzii etc.
Fiecare banca comerciala elaboreaza si utilizeaza propriul sau sistem de indicatori de
bonitate, in cadrul politicii sale de creditare.
Formulele de calcul si modul de interpretare a rezultatelor indicatorilor enumerati
anterior  sunt :
Cifra de afaceri reprezinta veniturile realizate de client la finele unei perioade (luna,
trimestru, an), din vanzarea produselor, serviciilor, marfurilor etc. O firma cu o cifra de
afaceri ascendenta desfasoara o activitate viabila, cu perspective de dezvoltare. Orice declin
al cifrei de afaceri in termeni reali constituie un semnal de alarma pentru creditori.
Rezultatul exercitiului (profit/pierdere) este un indicator sintetic care caracterizeaza
eficienta activitatii desfasurate. Mai mult, capitalurile proprii sunt influentate direct de
valoarea acestui indicator, in sensul diminuarii acestora cu pierderea si al majorarii cu
profitul inregistrat. De regula, banca nu acorda credite agentilor economici care inregistreaza
pierderi, adica nu au capacitatea sa-si recupereze cheltuielile din veniturile realizate.
Lichiditatea este capacitatea firmei de a face fata datoriilor pe termen scurt, prin
transformarea rapida a activelor pe termen scurt in lichiditati.

Lichiditatea imediata

Lichiditatea curenta

In analiza acestui indicator, o banca prudenta va elimina activele pe termen scurt care nu
se pot transforma rapid in lichiditati (stocuri foarte greu valorificabile, clienti cu probleme
etc).
Analiza indicatorilor de lichiditate reflecta:
- tipul de activitate desfasurata de societate si anume: pentru o firma cu activitate
preponderent comerciala sau cu o viteza de rotatie a stocurilor foarte mare, nu apar
diferente semnificative intre lichiditatea curenta si lichiditatea imediata, in timp ce pentru o
firma cu activitate productiva cu ciclu lung de fabricatie, diferentele dintre lichiditatea
curenta si lichiditatea imediata sunt evidente;
- eficienta managementului societatii si modalitatea de finantare a societatii.
O valoare mare a lichiditatii, ca urmare a datoriilor reduse pe termen scurt, poate reflecta o
finantare din zona pasivelor pe termen lung, adica provenind de la fondul de rulment.
Solvabilitatea reflecta capacitatea unei firme de a transforma toate activele sale in
numerar pentru plata tuturor obligatiilor.
Formula de calcul este urmatoarea:

Solvabilitatea unei firme cu activitate viabila se caracterizeaza astfel :

 raportul este supraunitar;
 ponderea datoriilor totale (catre furnizori, buget, salariati, banca) in total activ nu
depaseste 50%.
Gradul de indatorare exprima raportul intre datorii si capitaluri proprii si se calculeaza astfel:
Gradul de indatorare generala (Leverage

Gradul de indatorare financiara (Gearing

 Viteza de rotatie a activelor circulante arata numarul de rotatii efectuate de activele
circulante in decursul unei perioade (numarul de cicluri de productie). La modul general,
acest indicator se calculeaza ca raport intre cifra de afaceri si activele circulante (stocuri si
creante).
Viteza de rotatie trebuie analizata in evolutie si in comparatie cu situatia din alte societati
comerciale, din ramuri de activitate similare. Activele circulante sunt folosite mai eficient, cu
cat numarul de rotatii efectuate in decursul unei perioade este mai mare.
Durata medie de incasare a clientilor reprezinta amanarea medie a platii acordata clientilor
si se calculeaza ca raport intre soldul mediu al clientilor si cifra de afaceri, exprimandu-se in
zile. Durata creditului comercial acordat clientilor depinde de natura activitatii, de forta
financiara a societatii comerciale creditoare, de pozitia ei pe piata si de raporturile acesteia
cu beneficiarii. O buna gestiune financiara a firmei presupune reducerea amanarilor la plata
acordate clientilor, fara a prejudicia insa pietele de desfacere.
Durata medie de plata a furnizorilor reprezinta amanarea medie a platii acordata de catre
furnizori, exprimata ca raport intre soldul mediu al furnizorilor si costul aprovizionarilor, fiind
de asemenea exprimata in zile. Valoarea furnizorilor neplatiti reprezinta marimea creditelor
comerciale obtinute, iar marimea indicatorului exprima durata acestor credite.
Prelungirea duratei creditelor obtinute de la furnizori sporeste volumul resurselor atrase,
necesare finantarii activelor circulante.
Rentabilitatea reprezinta capacitatea agentului economic de a obtine profit din activitatea
proprie. Indicatorii rentabilitatii pot fi grupati astfel:
- rentabilitatea din exploatare exprima capacitatea unui agent economic de a obtine profit
din activitatea de baza, inaintea influentelor elementelor financiare si extraordinare;
- rentabilitatea economica exprima capacitatea unui agent economic de a obtine profit prin
valorificarea activelor economice de care dispune;
- rentabilitatea financiara exprima capacitatea capitalului propriu de a produce profit. In
conditiile apelarii la credite, premisa ca firma sa-si sporeasca rentabilitatea financiara este ca
rentabilitatea economica sa fie superioara ratei dobanzii (modelul Modigliani-Miller). In caz
contrar, daca se apeleaza la credite in conditiile in care rata rentabilitatii economice este
inferioara ratei dobanzii, apare o degradare a rentabilitatii financiare, din cauza efectului de
levier (indatorare) negativ.
Indicatorul de acoperire a dobanzii arata capacitatea firmei de a plati dobanda la
creditele angajate. Acest indicator se calculeaza ca raport intre rezultatul inaintea platii
dobanzii si a impozitului pe profit (earnings before interests and taxes – EBIT) si cheltuielile
cu dobanzile. Se considera ca un nivel al acestui indicator mai mare de 3 reflecta o buna
capacitate a firmei de a-si achita dobanda.

Aspecte non-financiare ale analizei creditelor pentru persoane juridice

Analiza non-financiara vizeaza credibilitatea agentului economic si se refera in special la
calitatile morale si profesionale ale managerilor si actionarilor firmei, precum si la reputatia
firmei (calitatea produselor si serviciilor, modul de indeplinire a obligatiilor asumate in
relatiile cu partenerii de afaceri).
Factorii non-financiari care influenteaza activitatea clientului pot fi:
StiuCum Home » FINANTE » banci si burse
Creditarea bancara a persoanelor juridice
CREDITAREA BANCARA A PERSOANELOR JURIDICE

Principii si reguli generale ale acordarii creditelor bancare pentru persoane juridice
Indicatori de evaluare a bonitatii solicitantilor de credite persoane juridice
Aspecte non-financiare ale analizei creditelor pentru persoane juridice

Principii si reguli generale ale acordarii creditelor bancare pentru persoane juridice

In legislatia bancara in vigoare creditul este definit ca fiind „orice angajament de plata a unei
sume de bani, in schimbul dreptului la rambursarea sumei platite, precum si la plata unei
dobanzi sau a altor cheltuieli legate de aceasta suma sau orice prelungire a scadentei unei
datorii si orice angajament de achizitionare a unui titlu care incorporeaza o creanta sau a
altui drept la 242f54c plata unei sume de bani.”
Activitatea de creditare a unei banci comerciale este structurata, de regula, pe doua mari
domenii:
 creditarea companiilor  sau a persoanelor juridice;
 creditarea persoanelor fizice.
In acest capitol vom trata pe larg creditarea persoanelor juridice, iar in capitolul urmator
creditarea persoanelor fizice.
Agentii economici din Romania apeleaza frecvent la credite bancare, pe termen scurt sau pe
termen mediu ori lung, din mai multe motive, intre care mentionam:
- rentabilitatea scazuta si lipsa fondurilor proprii;
- imobilizarea resurselor proprii din cauza creantelor mari neincasate;
- accesul restrictiv la alte variante de finantare;
- blocajul financiar si arieratele din economia romaneasca.
Categoriile de persoane juridice care pot beneficia de credite la bancile din Romania, sunt:
- regii autonome, companii si societati nationale;
- societati comerciale cu capital de stat sau privat;
- societati comerciale cu capital integral strain sau mixt, constituite conform legii;
- unitati administrativ teritoriale, organizate potrivit legii;
- asociatii de proprietari si alte forme de asociere prevazute de lege;
- alte persoane juridice, organizate in conformitate cu legea si care desfasoara activitati
legale.

Conditiile obligatorii pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele juridice pentru a primi

un credit sunt :
sunt constituiti conform legii si poseda capital social varsat potrivit statutului;
desfasoara activitati legale, potrivit statutului de functionare, avand un nivel corespunzator
al indicatorilor de bonitate;
din analiza fluxurilor de lichiditati, rezulta ca exista posibilitati reale de rambursare la
scadenta a ratelor din credit si plata dobanzilor aferente;
prezinta garantii pentru utilizarea cu eficienta a imprumutului, iar valoarea garantiilor
acceptate este mai mare sau cel putin la nivelul creditelor solicitate si a dobanzilor aferente,
calculate pe intreaga perioada de creditare;
isi deruleaza activitatea prin conturi deschise la unitatile teritoriale ale bancii;
accepta clauzele din contractul de credit si prezinta toata documentatia solicitata.

Pentru prevenirea riscului de creditare, bancile nu acorda credite:

 agentilor economici care inregistreaza pierderi;
 agentilor economici care nu contribuie cu capital propriu la finantarea activelor
circulante sau la realizarea proiectelor de investitii;
 agentilor economici cu datorii fata de banca, trecute de aceasta in afara bilantului si
care nu prezinta programe de redresare viabile;
 agentilor economici pentru care s-a instituit procedura de reorganizare sau faliment.
Mai mult, la acordarea creditelor, bancile au in vedere ca prima sursa de rambursare a
imprumutului sa o constituie capacitatea agentului economic de a genera lichiditati, iar
garantiile materiale trebuie sa constituie intotdeauna ultima sursa de rambursare a
creditului si de plata a dobanzilor.

Documentatia pe care clientii persoane juridice trebuie sa o prezinta bancii in vederea

obtinerii creditelor cuprinde:
 cererea de credit semnata de persoanele autorizate sa reprezinte agentul economic
solicitant;
 hotararea AGA de contractare a imprumutului respectiv, daca este vorba de sume
mari;
 bilantul (situatia activelor, datoriilor si capitalurilor proprii), raportul de gestiune si
contul de profit si pierdere (rezultatele financiare), incheiate in ultimii 3 ani;
 ultima balanta de verificare intocmita;
 situatia prognozata a platilor si incasarilor (cash-flow-ul) aferente perioadei  pentru
care agentul economic solicita imprumutul;
 bugetul de venituri si cheltuieli pe anul in curs, intocmit conform precizarilor
Ministerului Finantelor Publice;
 situatia stocurilor  si cheltuielilor pentru care se solicita creditul (cantitatile, valorile,
cauzele formarii si termenele de valorificare), insotite de fundamentarea necesarului
de credit;
 documente (facturi proforme, comenzi, precontracte, contracte) din care sa rezulte
elementele necesare stabilirii modului de utilizare a creditului, dar si datele de
identificare ale vanzatorului (denumirea, adresa si contul), acordul acestuia de a
vinde, denumirea bunurilor ce urmeaza a fi vandute, pretul, termenele si
modalitatea de efectuare a platilor;
 planul de afaceri sau studiul de fezabilitate pentru creditele pe termen mediu si lung,
destinate finantarii unor investitii;
 autorizatia de constructie cu toate avizele si acordurile necesare, inclusiv proiectul de
executie stampilat;
 devize estimative si devizul general;
 proiectul graficului de rambursare a creditului si a dobanzilor;
 lista garantiilor propuse bancii pentru creditul solicitat, precum si evaluarea acestora;
 acordul solicitantului privind consultarea bazei de date a Centralei de Risc Bancar -
 CRB;
 orice alte documente solicitate de banca.
Documentele prezentate de catre clienti in vederea obtinerii de credite, precum si cele
elaborate ulterior de banca, in cursul procesului de analiza, acordare, verificare si
rambursare reprezinta continutul dosarului de credit.

In scopul evaluarii riscului de credit, societatile bancare trebuie sa-si clasifice creditele
acordate in una din urmatoarele 5 categorii de bonitate: standard (A), in observatie (B),
substandard (C), indoielnic (D), pierdere (E). Cele 5 categorii au urmatoarele semnificatii:
 Categoria A: performante foarte bune, care permit achitarea la scadenta a datoriei;
 Categoria B: performante bune, dar fara certitudinea rambursarii in viitor;
 Categoria C: performante satisfacatoare, cu tendinte de inrautatire;
 Categoria D: performante scazute;
 Categoria E: pierderi si incapacitate de rambursare.
Clientii din categoriile A si B au prioritate in aprobarea cererilor de creditare, iar cei din
categoria E nu sunt admisi la creditare.

Clasificarea se face pe baza performantelor financiare si non-financiare ale clientilor,

evaluate conform unor indicatori si criterii diferite de la banca la banca si de capacitatea
acestora de a-si onora obligatiile la scadenta (serviciul datoriei).

Importanta Centralei Riscurilor Bancare (CRB) in activitatea de creditare

Cand analizeaza situatia agentilor economici solicitanti de credite, in vederea cuantificarii cu

precizie a riscului de creditare, bancile romanesti au posibilitatea de a consulta fisierele
administrate de catre Centrala Riscurilor Bancare, din cadrul BNR, care contin informatii
referitoare la volumul de credite, inclusiv restante, pe care un debitor le are la o banca.
Centrala Riscurilor Bancare functioneaza incepand cu 1 ianuarie 2000 si gestioneaza o baza
de date alimentata prin raportarile periodice ale bancilor comerciale si ale celorlalte institutii
financiare autorizate in acest sens, privind expunerile fata de clientii debitori (credite
curente si restante), dupa cum urmeaza:
expunerea fiecarei institutii de credit din sistemul bancar romanesc fata de acei debitori care
au beneficiat de credite si/sau angajamente, al caror nivel cumulat depaseste suma limita de
raportare;
restantele mai mari de 30 zile, indiferent de suma, inregistrate in restituirea creditelor de
catre persoanele fizice;
informatiile referitoare la fraudele cu carduri produse de catre posesori.
Baza de date a Centralei Riscurilor Bancare (CRB) este organizata in patru registre[2]:
- Registrul central al creditelor (RCC) contine informatii de risc bancar raportate de
institutiile de credit si este actualizat lunar;
- Registrul creditelor restante (RCR) contine informatii de risc bancar referitoare la abaterile
de la graficele de rambursare din cel mult ultimii sapte ani si este alimentat lunar de
Registrul central al creditelor;
- Registrul grupurilor de debitori (RGD) contine informatii despre grupurile de persoane
fizice si/sau juridice care reprezinta un singur debitor si este alimentat lunar de Registrul
central al creditelor;
- Registrul fraudelor cu carduri (RFC) contine informatii despre fraudele cu carduri produse
de catre posesori raportate de institutiile de credit si este actualizat on-line.

Figura nr. 7

Sursa: Banca Nationala a Romaniei

Orice unitate bancara poate solicita la CRB informatia de risc bancar referitoare la o
persoana fizica sau juridica non-bancara rezidenta, cu acordul scris al persoanei respective.
Aceste informatii ajuta bancile in analiza lor asupra capacitatii unui client de a primi credite,
fiind evident ca un client inregistrat cu restante, nu are sanse in momentul respectiv de a
mai primi credite la o banca din Romania.
Sisteme similare de gestiune a informatiilor de credit functioneaza in tari din Uniunea
Europeana cu un grad ridicat de intermediere financiara, cum sunt: Austria, Belgia, Franta,
Germania, Italia, Portugalia, Spania etc.
La analiza situatiei economico-financiare a unui client, bancile mai utilizeaza si informatii
puse la dispozitia lor de catre Centrala Incidentelor de Plati (CIP) din BNR, care stocheaza
date referitoare la incidentele de plati ale agentilor economici cu instrumentele de debit
(cecuri, cambii, bilete la ordin). Daca un client este inregistrat in baza de date CIP ca fiind un
rau platnic, el va intampina greutati la obtinerea unui credit, banca fiind pusa in garda
asupra bonitatii si seriozitatii lui.

Indicatori de evaluare a bonitatii solicitantilor de credite persoane juridice

Necesitatea analizei bonitatii decurge din importanta formarii unei opinii fundamentate
despre situatia financiara si performantele trecute, prezente si viitoare ale posibilului
imprumutat, politica si strategia urmarite de acesta in desfasurarea activitatii, dar si
posibilitatea lui de a rambursa ratele si dobanzile la scadentele stabilite.
Analiza bonitatii are ca punct de plecare bilantul contabil (situatia activelor, datoriilor si
capitalurilor proprii) si contul de rezultate, pentru ca acestea ofera o imagine pertinenta
privind rentabilitatea si eficienta activitatii desfasurate. Diagnosticul situatiei economico-
financiare este indispensabil pentru evaluarea eligibilitatii solicitantilor de imprumuturi.
Sistemul de indicatori care cuantifica bonitatea firmelor solicitante de credite poate
cuprinde indicatori cum ar fi:
- dinamica cifrei de afaceri;
- rezultatul exercitiului;
- fondul de rulment;
- trezoreria neta;
- lichiditatea;
- solvabilitatea;
- gradul de indatorare;
- viteza de rotatie a activelor circulante;
- rentabilitatea de exploatare;
rentabilitatea economica;
- rentabilitatea financiara;
- gradul de acoperire a dobanzii etc.
Fiecare banca comerciala elaboreaza si utilizeaza propriul sau sistem de indicatori de
bonitate, in cadrul politicii sale de creditare.
Formulele de calcul si modul de interpretare a rezultatelor indicatorilor enumerati
anterior  sunt :
Cifra de afaceri reprezinta veniturile realizate de client la finele unei perioade (luna,
trimestru, an), din vanzarea produselor, serviciilor, marfurilor etc. O firma cu o cifra de
afaceri ascendenta desfasoara o activitate viabila, cu perspective de dezvoltare. Orice declin
al cifrei de afaceri in termeni reali constituie un semnal de alarma pentru creditori.
Rezultatul exercitiului (profit/pierdere) este un indicator sintetic care caracterizeaza
eficienta activitatii desfasurate. Mai mult, capitalurile proprii sunt influentate direct de
valoarea acestui indicator, in sensul diminuarii acestora cu pierderea si al majorarii cu
profitul inregistrat. De regula, banca nu acorda credite agentilor economici care
inregistreaza pierderi, adica nu au capacitatea sa-si recupereze cheltuielile din veniturile
realizate.

Lichiditatea este capacitatea firmei de a face fata datoriilor pe termen scurt, prin

transformarea rapida a activelor pe termen scurt in lichiditati.

Lichiditatea imediata

Lichiditatea curenta

In analiza acestui indicator, o banca prudenta va elimina activele pe termen scurt care nu se
pot transforma rapid in lichiditati (stocuri foarte greu valorificabile, clienti cu probleme etc).
Analiza indicatorilor de lichiditate reflecta:
- tipul de activitate desfasurata de societate si anume: pentru o firma cu activitate
preponderent comerciala sau cu o viteza de rotatie a stocurilor foarte mare, nu apar
diferente semnificative intre lichiditatea curenta si lichiditatea imediata, in timp ce pentru o
firma cu activitate productiva cu ciclu lung de fabricatie, diferentele dintre lichiditatea
curenta si lichiditatea imediata sunt evidente;
- eficienta managementului societatii si modalitatea de finantare a societatii.
O valoare mare a lichiditatii, ca urmare a datoriilor reduse pe termen scurt, poate reflecta o
finantare din zona pasivelor pe termen lung, adica provenind de la fondul de rulment.
Solvabilitatea reflecta capacitatea unei firme de a transforma toate activele sale in
numerar pentru plata tuturor obligatiilor.
Formula de calcul este urmatoarea:

Solvabilitatea unei firme cu activitate viabila se caracterizeaza astfel :

 raportul este supraunitar;
 ponderea datoriilor totale (catre furnizori, buget, salariati, banca) in total activ nu
depaseste 50%.
Gradul de indatorare exprima raportul intre datorii si capitaluri proprii si se calculeaza
astfel:
Gradul de indatorare generala (Leverage

Gradul de indatorare financiara (Gearing

Viteza de rotatie a activelor circulante arata numarul de rotatii efectuate de activele

circulante in decursul unei perioade (numarul de cicluri de productie). La modul general,
acest indicator se calculeaza ca raport intre cifra de afaceri si activele circulante (stocuri si
creante).
Viteza de rotatie trebuie analizata in evolutie si in comparatie cu situatia din alte societati
comerciale, din ramuri de activitate similare. Activele circulante sunt folosite mai eficient, cu
cat numarul de rotatii efectuate in decursul unei perioade este mai mare.
Durata medie de incasare a clientilor reprezinta amanarea medie a platii acordata
clientilor si se calculeaza ca raport intre soldul mediu al clientilor si cifra de afaceri,
exprimandu-se in zile. Durata creditului comercial acordat clientilor depinde de natura
activitatii, de forta financiara a societatii comerciale creditoare, de pozitia ei pe piata si de
raporturile acesteia cu beneficiarii. O buna gestiune financiara a firmei presupune reducerea
amanarilor la plata acordate clientilor, fara a prejudicia insa pietele de desfacere.
Durata medie de plata a furnizorilor reprezinta amanarea medie a platii acordata de catre
furnizori, exprimata ca raport intre soldul mediu al furnizorilor si costul aprovizionarilor,
fiind de asemenea exprimata in zile. Valoarea furnizorilor neplatiti reprezinta marimea
creditelor comerciale obtinute, iar marimea indicatorului exprima durata acestor credite.
Prelungirea duratei creditelor obtinute de la furnizori sporeste volumul resurselor atrase,
necesare finantarii activelor circulante.
Rentabilitatea reprezinta capacitatea agentului economic de a obtine profit din
activitatea proprie. Indicatorii rentabilitatii pot fi grupati astfel:
- rentabilitatea din exploatare exprima capacitatea unui agent economic de a obtine profit
din activitatea de baza, inaintea influentelor elementelor financiare si extraordinare;
- rentabilitatea economica exprima capacitatea unui agent economic de a obtine profit prin
valorificarea activelor economice de care dispune;
- rentabilitatea financiara exprima capacitatea capitalului propriu de a produce profit. In
conditiile apelarii la credite, premisa ca firma sa-si sporeasca rentabilitatea financiara este ca
rentabilitatea economica sa fie superioara ratei dobanzii (modelul Modigliani-Miller). In caz
contrar, daca se apeleaza la credite in conditiile in care rata rentabilitatii economice este
inferioara ratei dobanzii, apare o degradare a rentabilitatii financiare, din cauza efectului de
levier (indatorare) negativ.
Indicatorul de acoperire a dobanzii arata capacitatea firmei de a plati dobanda la creditele
angajate. Acest indicator se calculeaza ca raport intre rezultatul inaintea platii dobanzii si a
impozitului pe profit (earnings before interests and taxes – EBIT) si cheltuielile cu dobanzile.
Se considera ca un nivel al acestui indicator mai mare de 3 reflecta o buna capacitate a
firmei de a-si achita dobanda.

Aspecte non-financiare ale analizei creditelor pentru persoane juridice

Analiza non-financiara vizeaza credibilitatea agentului economic si se refera in special la

calitatile morale si profesionale ale managerilor si actionarilor firmei, precum si la reputatia
firmei (calitatea produselor si serviciilor, modul de indeplinire a obligatiilor asumate in
relatiile cu partenerii de afaceri).
Factorii non-financiari care influenteaza activitatea clientului pot fi:
a.      Conducerea activitatii (managementul):
 pregatirea profesionala, prestigiul si experienta in sectorul de activitate; 
 experienta in functii de conducere si reputatia echipei manageriale; 
 caracterul, moralitatea si integritatea conducerii; 
 gradul de participare a conducerii la capitalul societatii (gradul de cointeresare
materiala). 
b. Activitatea clientului:
 existenta si viabilitatea planului de afaceri; 
 evolutia activitatii si profilul acesteia; 
 caracterul activitatii: sezonier, permanent, ciclic; 
 sfera de activitate: productie, comert, prestari servicii, etc; 
 concurentii: numarul si marimea concurentilor, reputatia lor, caracteristicile
produselor fabricate de acestia, cotele de piata ale fiecaruia etc;
 segmentul de piata detinut: in crestere/in declin, cuantificabil/necuantificabil;
 reputatia clientului in cadrul ramurii, subramurii si cota de piata detinuta pe plan
international, national si/sau local; nominalizarea pietelor externe etc;
 perspectiva de dezvoltare pe termen scurt si lung a sectorului;
 problemele majore cu care se confrunta sectorul (schimbari tehnologice,
reglementari guvernamentale, schimbari de mediu etc);
 portofoliul de clienti: numar, reputatie, dependenta de anumiti clienti si repartitia lor
geografica, modul in care sunt reglementate relatiile contractuale, modalitatea de
vanzare (credit comercial/cu plata imediata), clientii interni si externi importanti,
ponderea vanzarilor efectuate la intern sau extern in total vanzari ale societatii;
 relatiile cu furnizorii: numar, dependenta de anumiti furnizori, modalitatea de plata,
eventuale intarzieri la plata; 
 politica de preturi: nivel fata de concurenta, reactii la modificarea preturilor de catre
 concurenti, facilitati acordate clientilor etc; 
 publicitate  si reclama.
c. Strategia
 existenta unei strategii de dezvoltare pe urmatorii 3-5 ani, daca aceasta este realista,
realizabila sau cu risc de esec;
 alternative si implicatii in cazul nerealizarii strategiei propuse;
 existenta sau nu a planurilor de restructurare si redresare financiara.
d. Implicarea financiara sau angajarea actionarilor / asociatilor
 participarea cu capitaluri proprii a actionarilor/asociatilor la finantarea afacerii, astfel
incat aceasta sa fie pe masura riscului implicat;
 se analizeaza daca proprietarii sprijina afacerea prin garantarea personala, aceasta
asigurand o mai mare angajare din partea lor.

Concluziile rezultate din analiza aspectelor non-financiare privind clientii sunt utilizate de
catre banca la fundamentarea deciziei de creditare, intocmirea si analiza situatiei clientilor,
dar si la analiza calitatii portofoliului de imprumuturi.

BIBLIOGRAFIE
BNR, www.bnr.ro
https://ro.seekweb.com
https://www.zapmeta.ro
https://www.raiffeisen.ro