Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Gesturi Postura Corpului Limbaj Non Verbal
Gesturi Postura Corpului Limbaj Non Verbal
e sus in jos spunem da , in timp ce oamenii din Sri Lanka redau acelasi lucru prin
miscarea capului de la dreapta la stanga. Gestul de aratare cu degetul este cons
iderat nepoliticos la noi, insulta in
Thailanda si absolut neutru, de indicare, in SUA.
Utilizarea gesticulatiei excesive este considerata ca nepoliticoasa in multe tar
i, dar gesturile mainilor au creat faima italienilor de popor pasional.
Modul in care americanii isi incruciseaza picioarele (relaxat, miscari largi, fa
ra nici o retinere) difera de cel al europenilor (controlat, atent la pozitia fi
nala); cel al barbatilor difera de cel al femeilor. Un american va pune chiar pi
cioarele pe masa daca aceasta inseamna o pozitie comoda sau daca vrea sa demonst
reze control total asupra situatiei. La noi oamenii tind sa fie destul de consti
enti de modul in care fac acest gest si il asociaza in moduri diferite cu formal
itatea, competitia, tensiunea. Bataitul picioarelor denota plictiseala, nerabdar
e sau stres.
Postura corpului
Postura/pozitia comunica in primul rand statutul social pe care indivizii il au,
cred ca il au, sau vor sa il aiba. Sub acest aspect, constituie un mod in care
oamenii se raporteaza unii fata de altii atunci cand sunt impreuna. Urmarile pos
turii corpului ne dau informatii si despre atitudine, emotii, grad de curtoazie,
caldura sufleteasca.
O persoana dominanta tinde sa tina capul inclinat in sus, iar cea supusa in jos.
In general, aplecarea corpului in fata semnifica interesul fata de interlocutor
, dar uneori si neliniste si preocupare. Pozitia relaxata, inclinat pe scaun spr
e spate, poate indica detasare, plictiseala sau autoincredere excesiva si aparar
e la cei care considera ca au statut superior interlocutorului.
Posturile pe care le au oamenii, corelate cu relatia dintre ei atunci cand sunt
impreuna se pot clasifica in trei categorii:
1. de includere/neincludere, postura prin care se defineste spatiul disponibil a
ctivitatii de comunicare si se limiteaza accesul in cadrul grupului. De exemplu,
membrii grupului pot forma un cerc, pot sa se intoarca/aplece spre centru, sa-s
i intinda un brat sau picior peste intervalul ramas liber, indicand prin toate a
cestea ca accesul la grup este limitat.
2. de orientare corporala - se refera la faptul ca doi oameni pot alege sa se as
eze fata-n fata (vis-a-vis) sau alaturi (paralel). Prima situatie comunica predi
spozitia pentru conversatie, iar a doua - neutralitate.
3. de congruenta/necongruenta, postura care comunica intensitatea cu care o pers
oana este implicata in ceea ce spune sau face interlocutorul. Participarea inten
sa conduce la postura congruenta (similara cu a interlocutorului); schimbarea po
sturii interlocutorului declanseaza in acest caz schimbarea posturii celui puter
nic implicat in comunicare. In cazul in care exista intre comunicatori divergent
e de statut, de puncte de vedere sau de opinii, apar posturile necongruente: per
soana nu priveste spre interlocutor, nu interactioneaza sub nici o forma.
Modul de miscare a corpului
Modul de comportament al unei persoane intr-o comunicare din punct de vedere al
modului de miscare a corpului poate fi:
caracterizat de miscari laterale, se considera buni comunicatori;
caracterizat de miscari fata-spate, se considera om de actiune;
caracterizata de miscari verticale, se considera om cu putere de convingere;
Comunicarea tactila
Acest tip de limbaj non-verbal se manifesta prin frecventa atingerii, prin modul
de a da mana, modul de imbratisare, de luare de brat, batutul pe umar, etc.
Cunoastem ce semnifica aceste atingeri pentru romani, dar in diferite culturi el
e pot comunica lucruri diferite. De exemplu, la japonezi,
inclinarea capului inlocuieste datul mainii ca salut, in timp ce la eschimosi ac
est salut se exprima cu o usoara lovitura pe umar.
Unii oameni evita orice atingere. Forta si tipul de atingere depinde in mare mas
ura de varsta, statut, relatie si cultura.
Stanley Jones si Elaine Yarbrough (apud Joseph De Vito, Human
Communication, The Basic Course, apud Mihai Dinu, Comunicarea) au incercat sa cl
asifice functiile comunicarii tactile, delimitand cinci clase principale:
Daca urmarim modul in care oamenii tind sa-si aleaga locul intr-o incapere (atun
ci cand exista posibilitatea de a alege) si cum isi marcheaza spatiul personal p
rin imprastierea foilor,
intinderea picioarelor etc., devine evident ce vor acestea sa ne comunice.
Modul in care managerul foloseste spatiul in timpul sedintelor poate comunica ce
va despre personalitatea sa, despre stilul de conducere si luare a deciziilor. M
anagerul ce sta in spatele biroului indica lipsa dorintei de actiune. Probabil c
a acest tip de manager va lua deciziile singur si stilul sau de conducere este m
ai degraba autocratic decat democratic.
In general, spatiile mici sunt percepute ca fiind mai prietenoase, calde si inti
me. Cele mari sunt asociate cu puterea, statutul si importanta. De aceea, adeseo
ri suntem intimidati intrand
intr-un spatiu mare, inalt si cu mobilier masiv.
Proxemica este cea care studiaza toate aceste relatii spatiale ca mod de comunic
are.
Jocul teritoriilor, modul de a percepe spatiul in diferite culturi, efectele sim
bolice ale organizarii spatiale, distantele fizice ale comunicarii tin de aceast
a disciplina.
De aceasta disciplina este legat si numele lui Edward Hall, (Limbajul tacut, Dim
ensiunea ascunsa, Dincolo de cultura). El tinde sa dea o definitie a culturii ca
ansamblu de coduri si va aplica aceasta codificare in cea mai celebra lucrarea
a sa, The Hidden Dimension -; Dimensiunea ascunsa, adevarata gramatica a spatiul
ui. El pleaca de la idea ca animalele au un teritoriu adaptat nevoilor lor si ca
omul poseda si el aceasta notiune de spatiu individual, de bula psihologica. Or
ice spatiu personal se organizeaza cu o parte interioara si cu una exterioara; e
l poseda zone private, zone publice. Astfel, lumea nord occidentala comunica in
functie de patru distante: intima, personala, sociala, publica
(figura 1).
Modul apropiat: corp la corp: actul sexul si lupta, rol minor al vocii sau manif
estari vocale involuntare; viziunea precisa dereglata;
Modul indepartat: 15-40cm in miscarea corporala ( bula ); miros si parfum, voce sopt
ita; intimidate, familie; atunci cand este impusa, dam inapoi, evitam privirea c
eluilalt (ex.:orele de varf din metrou);
DISTANTA
INTIMA
Modul apropiat: 45-75 cm, la o distanta de un brat, parfum, voce normala; famili
aritate ( sotia poate fara probleme sa se afle in zona de proximitate a sotului sa
u, dar nu acelasi este cazul pentru o alta femeie )
Modul indepartat: 75-125 cm, limita contactului fizic cu celalalt, limita parfum
ului, privirea de sus in jos, voce normala: sosire, ramas bun, discutii pe strad
a sau pe subiecte neutre.
DISTANTA
PERSONALA
Modul apropiat: 1,25m-2,10m, voce plina si clara; negocieri impersonale, relatii
profesionale la birou, receptie: comunicare verbala fara contact fizic; frontie
re ale teritoriului social al unui individ care iau forma unui birou, unei mese,
unui ghiseu, care tin interlocutorul la distanta. Distanta administrativa: simp
lu client la banca, sunteti primit in spatele unui birou.
Modul indepartat: 2,10m-;3,60m, coeficient ierarhic (director general) sau nevoi
e de liniste sotii cand se intorc de la serviciu adeseori se aseaza pentru a-si c
iti ziarul, pentru a se destinde, la trei metri sau mai mult de sotiile lor ); voc
e mai puternica decat in modul precedent.
DISTANTA
SOCIALA
Mod apropiat: 3,60m-;7,50 m: semnificarea prezentei colectivitatii; echilibru
intre pozitionarea la acelasi nivel si vizibilitate. Locutorul joaca un rol soci
al, poarta o masca (profesor -; elevi, intalnire in cerc inchis). Privirea nu ma
i fixeaza, informatia devine mai formala, comunicarea interpersonala e saraca.
Modul indepartat: 7,50m si mai mult: celebrarea unui coeficient ierarhic. Pe de
o parte, omul politic sau actorul, pe de alta spectatorii pasivi: feed-back-ul f
Comentarii:
Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incerca
m sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecier
ile voastre.
Nume (obligatoriu):
Email (obligatoriu, nu va fi publicat):
Site URL (optional):