Sunteți pe pagina 1din 623

LECTIA 1

PARTEA {NTAI

in eaietele destinate incepatorilor ~i cursantilor de niveI mediu vom utiliza sistemul EUROCOR de
transcriere fonetica pe care I-am conceput tinand seama alat de particularitatile de pronuntie ale limbii
romane, cat ~i de accesibilitatea unui astfel de sistem pentru cei care parcurg aceste etape ale invatarii
I imbii franeeze. Vom descrie maijos sistemul de simboluri fonetice folosite companindu.le ell sunetele
romane~ti similare.

In cazul sunetelor care nu exista in limba romana, vom introduce semne speciale. Cititi cu atentie
transcrierea fonetiea din paranteze.
ville
*

>{vil]

ora~

in cuvantul "ville" se pronunta un singur[l],

- vocala "e" de la SIa~itul cuvintelor nu se pronunta.

>f Rc~toRa]

restaurant

.rRJ

- restaurant

difera de consoana "r" In romana: nu se pronunta eu varful limbii, ei se articuleaza la baza

limbii. Pentru

pronuntare mai u~oara, ineercati sa pronuntati eu ajutorul unui "h" (ceea ce nOI

numim "r" graseiat);


- vocala deschisii [ eJ se aseamiinii ell vocala "e" a limbii romane;
- "s" pronuntal intre doua vocale se aude ca un(z] (de exemplu "maison"); in celelalte cazuri esters];
- vocala[ 0] in franceza, in ceJe mai multe cazuri, este deschisa ~i se pronunta ea ~i cand am pronunta
,,0"

din limba rom.fma eu gura mai deschisa;

- vocala [a] este nazala. eel mai simplu mod de a invala pronuntia vocalelor nazale este prin apasarea
nanlor. in acestcaz,[n] nu se aude c1arlast~it. Semoul nazalizarii estetilda deasupra vocalei nazale[ -j.
cafe

;>fkafE]

- cafenea

- .,e" urrnat de una dintre vocalele "e", "i", sau .,y" se pronunta ca ~i [sJ romanesc, tn alte eazuri se
pronunta[kJ, la fel ea in Iimba romana;
- voeala rF.l se pronunta mai inchis ca "e" romanesc;
- vocala palata18 [a J se pmnun{a la fel ca ~i in limba romana.
magasin

>tmagazc]

-magazin

"s" intre doua vocale se pronunta rz].


- .,-in" la STa~ituJ euvantului se pronuntii ca un [e-] nazal.
maison

>[mez6]

- easa

- "ai" se pr(lOunta(e];
- ,,-on" la star~itul cuvantului se pronunta [oj, deei ea un [0 j nazal.
statiDn

>[stasio)

- static

Grupul ,,-tion" se pronunta [sifi]Jn aeest cuvant .,i" este semivocalic ~i se pronunta ca in cuvantul
"ieri"
gare

>[ga:R]

- gara

- vocala [a: J inaintea lui [R] se pronunta mai lung ea in limba ramana. Semnul vocalei lungi este ,,:".
banque
- "qu"corespunde eonsoanei! kj;

>[bii:k]

- banca

- [a:] este
- [e] este

vocala nazala pronuntata mai lung care seamana eu vocala ,,0", dar se pronunta mai desehis.
vocala nazala pronuntata mai lung, care seamana eu voeala .,0", dar se pronunta mai desehis;

voiture

- ma~inii

[vtiatll:R]

_"oi" este un diftong care se pronunta [tia].


Sunetul transcris fonetic prin [UJ nu exista in limba ramana. Se pronunta eu buzele ca pentru "u",
insa il articuHim in gat

~i

nu in eavitatea bueala.

Sunetul transeris fonetic prin

fOJ din "Ie", de pilda, nu exista in limba ramana. iI pronuntam prin

rotunjirea buzelor ea pentru ,,0" ~i pronuntam "e".


Sunetul transcris prin [i1 J reprezinta. un "n" inmuiat unnat de un "i" foarte scurtt ea in euvantul
montagne [motaii]
~

Relineti!
in franeeza exista mai multe feluri de "e":

le1deschis, ca ~i in Iimba romana;


- l E] inchis - cafe;
- "e" Ia sffir~itul cuvintelor nu se pronunta decat daca este aecentuat.
"r" in limba franceza se articuleaza Ja baza limbii [ga:R.J.
Aeeentul cade intotdeauna pe ultima silaba. Voeala din silaba
aeeentuata a euvantului este marcata: [magazc].
lncepem prin reeapitularea vocabularului primei parti a leqiei t din cursul "Franceza pentru
ineepatori".

A.

Completati fiecare propozitie eu unul din substantivele de mai j05:


I. la ville
2. Ie cafe
3. la maison
6. Ie rnagasin
7. la station
5. Ie restaurant
Vom folosi acurn filtrul
Cunose bine acest

4. la gare
8. Ia banque

ro~u:

ora~.

- Je connais bien cette >ville.

Peste doua saptamani noi vom locui intr-o


casa frumoasa.

- Dans deux semaines nous habiterons


une belle >maison.

La ce ora ajunge Irenul dumneavoaslra in


gara din Bucure~ti ?

- A quelle heure votre train, arrive-t-i1


>Ja gare de Bucarest?

Suntem departe de statie?

- Est-ce que nous sommes loin de >la station?

Tuturor Ie place aceasta mica eafenea


din centrul satului.

- Tout Ie monde aime bien ee petit >cafe


au centre du vilIage.

Mama mea lucreaza ea funetionara la banca. - Ma mere travailie a>lu hanque comme employee.

B.

Te invit sa cinezi la un restaurant modern.

- Je ('invite Ii diner dans >un restaurant modeme.

Sunt multe magazine in acest


cartier din Paris?

Y a-I-it beaucoup de >ll1agasins dans ee


quartier de Paris?

Completati urmatoarele propozitii eu forma corespunzatoare a verbului:


Ea nu

dore~te

sa intre in aceasta eafenea. - Elle ne veu! pas >en\rer dans ce cafe.

ii arat unui strain un restaurant bun.

- Je >montre un bon restaurant a un etranger.


1.

La muzeu, Marie prive~te un tablou cunoscut. - Au musee Marie >regarde un tableau connu.

c.

Paul viziteaza toata Franta.

- Paul >visite toute la France.

El intra eu Anne in aceasta


casa veche?

- Est-ce qu'il >entre avec Anne dans cette


vieille maison?

Vreau sa va arat tot ParisuI.

Ie veux yallS >montrer tout Paris.

in exercitiul unnator vom recapitula utilizarea articolelor nehotarate ~i hotinite, introduse in


prima parte a leqiei I din cursul "Franceza pentru incepatori". Veti gasi regulile folosirii lor
in compendiu, in paragrafele indicate de cifrele de pe margine.
Exercitiul consta in a completa spaliile libere din propozitiile de mai jos. Nu uitati sa citi\i eu
voce tare fiecare fraza completata.
Noi

cunaa~lem 0

cafenea draguta

nu departe de aiel.

pas loin d'ici.

Ora~ul

pe care n vizitam este


foarte vechi.

> La ville que nous visitons est


tres vieille.

Un barbat a intrat in hotelul "Palace".


Acest blHat este prietenullui Pierre.

- >Un homme est entre dans> 1'hotel "Palace".


- Ce garcon, c'est >Ie copain de Pierre.

o femeie a avut un accident.

>Une femme a eu >un accident.


- Peux-tu me donner> Ie livre qui est sur la table?

Poti sa imi dai cartea care este pe masa?

o fata a venit la Pierre cu

>Une tille est venue chez Pierre avec


>la fille des Dupont.

fiiea familiei Dupont.

D.

- Naus connaissons >un jali caft

tn ultimul exercitiu recapitulatiy yom completa propozitiile unnatoare cu cuvintele potrivite:


Lucrez la banca in

ora~ul

Acest nou restaurant se


langa gara.

nostru.

gase~te

- > Je travaille a> la banque dans notre ville.


- Ce nouveau restaurant
a cote de> la gare.

~e

trouve

Marie intra intr-un magazin.

- Marie >en!re dans >un magasin.

Ea vrea sa cumpere

- > ElJe veu! acheter > un livre.

El

0 cunoa~te

carte.

pe sotia domnului Duval.

- > JJ conn.ait> Ja femme de Monsieur Duv.al.

Dorili un desert?

- Voulez vous > un dessert?

Unde este stalia?

- Ou est >la station?

Iu 0 vezi pe sora lui Marc?


Ea este frumoasa.

- Iu vois > 1a Slur de Marc?


> ElJe est belle.

Arlit gara unui strain.

- > Jc montre > la garc a> un etranger.

Paul viziteaza Parisul.

Paul> visite Paris.

Trecem aCl.im la materia nouli. lata cateva substantive noi, cititi-le cu voce
tare ~i c1ar~ fW atenti la traducerea lor.
Ie volant

> [10 vola]

- volanul

Ie chauffellr

> [10 ~ofO:RJ

Ie feu rouge

> [10 fO Ruj (oRiij, veR)} culoarea ro~ie

~oferul

(galben, verde) (la semafor)

(orange, vert)
Ie carrefour

> [10 kaRfuR}

- interseqia

Ie virage

> [10viRaj]

- curba

la vitesse

> [Ia viles]

- viteza

l'agent de police (r.m.) > [Iajii dO polis]

- agentu[ de

Ie pieton

> [10 piEla]

- pietonul

la priorite

> [Ia pRioRitE]

- prioritate a

circula~je

le permis de conduire > [10 peRmi dO kOdUiR] - permisul de conducere


la contravention

Cititi inca

> [la kontRavasi3]

- contraventia

data cuvintele noi, intr-o ordine diferita:

Ie feu rouge

:>

[10 fO Ruj (oRiij, veR)} culoarea ro~ie


(galben, verde) (Ia semaJor)

(orange, vert)
le pieton

:>

[IOpiEto]

- pielon

Ie volant

:>

[10 voHi]

- volan

la vitesse

:>

[Ia vites]

- viteza

la contravention

:>

(Ia kCintRavasio]

- contraventia

Ie carrefour

:> [10 kaRfuR]

I'agent de police (Lm.):> [Iajii dO polis]

- intersectia
- agentul de circulatie

Ie permis de conduire

:> [10 peRmi dO kondUiR]- pemlisul de conducere

Ie chauffeur

:> [10

~ofO:R]

- ~oferul

Ie virage

> [JO viRaj]

- curaa

la priorite

> [Ia pRioRitE]

- prioritatea

Sa exersam aeum cuvintele no! in propozitii. Cititi-Ie cu voce tare

~i

familiarizati-va cu traducerea lor:

Qui est au volant?

Le chauffeur qui est au volant de eette


Mercedes n' est pas prudent.

- $oferul care este la volanul acestui


Mercedes nu este prudent.

Faites attention au feu rouge!

- Atentie la culoarea ro~ie!

II y a beaucoup d'accidents au carrefour


de ces deux rues.

- La intersectia acestor doll! straZi


sunt multe accidente.

Tu vas tmp vite dans les virages.

- Tu conduci prea repede in curbe.

Allons it. toute vitesse!

A queUe vitesse roulez-vous, Monsieur?

- Cu ce viteza circulali, domnule?

C'est I 'agent de police qui te donnera les


indications necessaires.

- Agentul de cireulatie iti va da toate


indicatii1e necesare.

Les pietons doivent attendre Ie feu vert


pour traverser la rue.

- Pietonii trebuie sa ~tepte culoarea verde


pentru a traversa strada.

II faut respecter la priorite it. droite.

- Trebuie sa respectam prioritatea de dreapta.

Je passerai mon perrnis de conduire dans


deux mois.

- imi voi lua permisul de conducere peste


doua luni.

Vous payerez une contravention, Monsieur!

- Veti pHiti 0 contraventie, domnule!

Cine este la volan?

Sa mergem ell toata viteza!

ExpresiiJe urmiitoare au fost introduse in propozitiile de mai sus

~i

sunt legate de noile cuvinte:

etre au volant

> [etR 0 vola]

a fi la volan

aller a toute vitesse

> [alE a tlll vites]

a merge eu toata viteza

> [tRaveRsE la RUJ

a traversa strada

traverser la rue
respecter la priorite

adroite

passer son permis de conduire

> f RespektE la pRioRitE il dRuatj a respecta prioritatea de dreapta

> [rasE so peRmi dO k6dUiRJ a-~i lua permisul de conducere

Sa re/inem ca numeJe miircilor de ma~ini sun! inso/ite de aTtico/ul feminin:


18 Mercedes

>[Ia mersedcs]

Mercedes

/a Fiat

>[Ia liat]

Fiat

la Renault

>[Ia ROno]

-Renault

Completati propozitiile ~i frazele de mai j os eu noile cuvinte ~i expresii. N u ui tali sa eititi eu voce tare
fiecare fraza completata:

Toata lumea e$te obosita

~i

nimeni nu vrea

- Tout Ie monde est fatigue et personne ne veut

sa fie la volan.

>ctre au volant.

Atentie la aceastii eurba!

- Attention a ce >virage!

Vezi acest agent de politie care

- Est-ce que tu vois cet >agent de police qui

dirijeaza circulatia?

dirige la circulation?

Seara ell nu vad bioe pietonii care


traverseaza

~oseaua ~i

- Le soir je ne vois pas bien >Ies pietons qui


traversent la chaussee, alors je dois faire attention.

atunci trebuie sa fiu atent.

De ce nu ai respeetat prioritate a de dreapta?

- Pourquoi n 'as-ru pas >re5pcctc la priorite it droite?

Fiatul meu 126 este cel mai bun!

>Ma Fiat 126 (cent vingt six) est la meilleure!

Dumneavoastra yeti pHili contraventia,

- C'est vous qui payerez >la contravention,

domnule, pentru cli sunteti de vina.

Monsieur, parce que vous avez tort.

Cu ce viteza ati mers in intersectie, doamna?

- A queUe >vitesse etes-vous allee au >carrcfour,


Madame?

Trebuie sa arati permisul tau de conducere

- Tu dois montrer ton >pcm1is de conduire


it 1'agent de police.

agentului de circulatie.
Nu yeti gasi cu u~urinta un ~ofer bun.

- Vous ne trouverez pas facilement un bon >chau Ileur.

Vom traversa strada pe culoarea galbena?

- On >traversera la rue au >feu orange?

Vom introduce urmatoarele verhe regulate din prima grupa, in legatura ell subiectulleetiei noastre:
arreter (s'arreter)

>[(s)aREtE]

a opri (a se opri)

muler

>fRltlEj

- a rula, a merge

stationner

>[stasionEj

freiner

>[lREnE]

- a frana

tourner

>[tuRnEl

- a intoarce

>[Ral3.tiRl

- a incetini

a stationa

~i verbul din grupa a doua:

ralentir

Aeum vom eonstrui propozitii eu noile verhe, folosind euvinte pe care Ie cunoa~teii deja. Cititi cu
voce tare ~i dar propozitiile de mai jos ~i retineti sensuI lor din limba romana:
Arretons-nous devant la gare!

Sa ne oprim in fata garii!

L'agent de police arrete une voiture qui va

- Agentul de circulatie opre~te a

trap vite.

m~ina

care merge

pre;) repede.

Notre nouvelle Mercedes roule

tres grande vitesse.

Noul nostru Mercedes cireulli eu


viteza foarte mare.

Peut-on srationner ici?

- Se poate stationa aici?

Nous pouvons rouler, oous avons la priorite.

- Noi putem eircula, avem prioritate.

Tu ne vois pas Ie feu rouge? Freinel

- Tu nu vezi culoarea ro~ie? Pune franal

II a freine devant un pitton.

- EI a frfmat in fata unui pieton.

Au carrefour vous tournerez

a droite.

Naus ralentirons dans Ie virage, parce qu'it


est dangereux.

- La intersectie

veti lua la dreapta.

- Noi ineetinim in curba, pentru eli


este periculos.

in exercitiul unnator yeti completa frazele cu verbele care lipsesc. Apoi cititi frazele eompletate:
De ce nu v-ali oprit la culoarea

ro~ie?

- Pourquoi >ne vous ctes vous pas arretes all feu rouge?

Opriti- P

- >ArrCtez-le!

Renault-ul tau merge bine.

- Elle >roule bien, ta Renault.

Vom merge foarte repede, cu toat3. viteza!

- On >raulera tres vite,

Se poate stationa in interseqie?

- Peut-on >starionner au carrefour?

Noi nu am incetinit 1a eurha


am avut un accident grav.

~i

De ce ai luat-o la stanga?
Acest

~ofer

atoute vitesse!

- Nous >n 'avons pas ralenti au virage et nous avons


eu un accident grave.
- Pourquoi >as-tu toume

va frana prea tarziu.

agauche?

- Ce chauffeur >freinera trap tard.

in continuarea leqiei noastre ne vom ocupa de timpul viilor ifutur simple) care a fost introdus in
cursul ultimei lectii din "Franceza pentru incepatori".

Cititi eu atentie frazele de mai jos, fiind atenti la fonnele verbului auxiliar etre laJutur simple care
sunt marcate cu caractere

ingro~ate:

~ofer.

Man pere est un bon chauffeur.

- latal meu este un bun

Mol. je serai un bon chauffeur, cornrne


mon pere.

- Eu voi fi un bun ~ofer, ca ~i


tatal meu.

e~ti

C'est toi qui es au volant rnaintenant?

- Tu

acurn la volan?

Paul sera au volant apres toi.

- Paul va fi la volan dupa tine.


ora~ului.

Je suis deja au centre de la ville.

- Sunt deja in centrul

Tu seras au centre dans une derni-heure.

- Tu vei fi in centru intr-o jurnatate de ora.

Nous sommes contents de notre petite Fiat.

- Noi suntem multumiti de micuJ nostru Fiat.

Mais oous seroos plus contents d'une Renault.

- Dar noi vom fi ~i mai multumiti de un Renault.

Vous etes au carrefour a 5 heures.

- Sunteti 1a intersectie la ora cincL

Vous y serez encore a 5 heures et demie?

- Veti mai fi acolo la cinci

Ils sont toujours en retard.

- Ei intarzie mereu.

Seront-ils aussi en retard ce soir?

- Vor intarzia ~i in seata asta?

~i jumatate?

in exemplele unnatoare, yeti regasi verbu\ etre conjugat la viitor la toate persoanele. Traduceti.le in
limba romana.
Seras-tu chez rnoi eet apres-midi?

> Vei fi la mine acasa in aceastii dupa-amiaza?

Dans quinze ans eette petite fille sera une


belle femme.

> Peste cincisprezece ani aceasta fetita va fi


femeie frumoasa.

Nous serons toujours contents de notre vie.

> Noi vom fi mereu multumiti de viata noastra.

Je semi fennier et je cultiverai la terre.

> Voi fi rennier

Seront-ils prudents au virage?

> Ei vor fi pruden\i la eurba'!

Je pense que vous serez contents


de la nouvelle Mercedes.

> Ma gandesc ca veli fi multumiti


de noul Mercedes.

~i

voi eultiva pamantul.

Sa verificam daea ati retinut deja conjugarea verbului eIre In viitor. Ex~rcitiul eonsta in a completa
spa~iile libere din propozitiile de mai jos eu forma potrivita a verbu1ui. Cititi apoi cu atentie fiecare

propozitie eompletata:
Marc va fi profesor, el este atat de dotal.

- Mare >sera professeur, il est si doue.

Marie nu va fi niciodatii. fericita,

- Marie ne >sera jamliis heureuse,


elle n'aime personne.

ea nu

iube~te

pe nimeni.

Vei fi de acord eu mine?


Veti fi gata sa

ie~iti

peste

- >Seras-tll d'aecord llvee moi?


0

ora?

>Serez-volls pretes a sortir dans une heure?

Parintii tai vor fi acasa?

- Est-ce que tes parents >seront a la maison?

Noi yom fi cei mai buni studen~i


de In cursul de franceza.

- C'est nous qui >seront les meilleurs etudiants


du cours de fran~ai~.

Nu voi mai fi rau.

- Je ne >serai plus mechant.

Ultimul exercitiu din prima parte a leetiei noastre va va pennite sa apreeiati daca ati asimilat in
intregime materialul prezentat pana acum. Traduee~ propozitiile de mai jos in franceza ~i apo! eititi-le cu
voce tare:
Marc va incetini la interseetie deoarece
esce prudent.
Nu vreau sa fiu la volan, sunt
prea obosita.
Paul este un ~ofer peticulos, el merge
cu toatil. viteza.

> Marc ralel1lira au carre/our parce qu'il


est prudent.
>Je ne vellX pas etre au volant, je suis
trop fatiguee.
>Paul est un chauffeur dangereux, iI va

atoute vitesse.

Aten{ie! Sun! pietani care traverseaza strada.

>A 1ten!ioll! JJ y a des pietOllS qui tmversent la rue.

Care din noi are priotitate in aceasta intersectie?

>Qui de nous a la prioritc

Pentru ell. circuli rara permis de eonducere,

>Parce que tu raules sans permis de conduire

vei plati
~oferul

contraventie mare.

acestui Mercedes nu a respectat

prioritatea de dreapta.

a ce carrefour?

tLl payeras une eontr"vention 6levee.


>Le chautfeur de celte Mercedes n'a pas respecte
b priorire ;l droite.

Cand v-ati luat permisul de condueere?

>Quand aveZ-VOLlS passe votre pemlis de conduire')

Nu opti! Nu se poate stationa aiei.

>~e

De ee nu ati franat la culoarea ro~ie?

>Pol\l'quoi n 'avez vom pas freine au feu rouge?

Nu VOt fi niciodata prudenti, circula mereu

>lb ne seront jamais prudents; ils roulent

eu viteza mare.

t'arrCte pas! On ne pellt pas stationner iei.

toujours

a loute vite~sc.

Am incetinit ~i m-am oprit in fata garii.

>rai ralenti

Ieri am vazut in aceasta curba un agent de circu!atie.

>Hier j'ai

EI va fi aiei ~i maine.
Dupa intersectie 0 yeti lua la stanga,
de acord?
Cu ce viteza se poate circula pe autostrada
in Franta?

jc me suis arrete devant la gare.

Vll

un age!){ de police ace virage.

Demain iI y sera aus!;!.


>A pres le carrefour vous tOLlrnerez

a gauche,

d'accord')
>A quelle vitesse peut-on fOuler sur 1'autorollte
en France?

E al tau acest Renault nou?

>Ccst ,I toi, cettc nouvelle Renault')

Vei fi ~ofer, fiule!

>Tu scras chauffeur, mon fils!

Vom ti mul\umiti de Fiatul 126? ered ea da.

>Est-ce que nous serons contents de la Fiat 126?


Je emis que oui_

LECTIA INTA.I - PARTEA A nOVA


Partea a doua a primei leclii ineepe prin recapitularea cuvintelor introduse in cea de-a doua parte a
lectiei 1 din cursul "Franceza pentru incepatori".
A.

Completati propozitiile cu urmatoarele substantive:


1.la femme

2.I'homme

3. I'opera

6.1'appartement

7.l'hote1

8.

Am cumparat acest apartament

4. Ie theatre

l"~cole

S.le cinema

9. Ill. chambre

- Nous avons achete eet >appartement


il y a deux ans.

acum doi ani.

o femeie frumoasa a intrat in gradina.

- Dne belle >femme est entree dans Ie jardin.

EI vrea sa ne arate camera lui.

- II veut nous montrer sa >chambre.

Sa mergem in seara asta la cinema!

- Allons au >einema ce soif!

Nu-mi place muzica ~i ca atare nu merg

- Je n'aime pas la musique alors je ne vais pas

a>I'opCm.

Is opera.

ii cuno~ti bine pe actorii


teatrului nostru?

- Est-ce que tu connais bien les acteurs


de notre >theatre?

Cred ca fiul tau frecventeaza


o ~coaHi mode rna.

- Je crois que ton fils frequente


>une ecole moderne.

Noi yom locui intr-un hotel de lux la Paris. - Nous habiterons dans >un hOlel de luxe it Paris.
Peste

ora iI vei vedea pe omul

despre care vorbesc.

B.

- Dans une heure tu verras >I'homme


dont je parle.

In exerciiiul urmator completaii propozitiile cu cuvintele care lipsesc:

EI ne aratfi un apartament.

- 11 nous montre >un appartement.

Ei locuiesc intr-un hotel de lux.

>115 habitent dans >Un hotel de luxe.

$coala eopiilor mei nu este departe de aiel. - >1.' eeole de mes enfants se trouve pas loin d'ici.
aimons >Ie cinema fran~ais.

Ne place cinematografia franeeza.

- >\TOllS

Ei intra intr-un cinema de la periferia


Parisului.

- lis >enrrent dans un cinema de la banlieue


de Paris.

Sa intram in camera din stanga.

Entrons dans >Ia chambre it gauche.

Omul pe care iI cuno~tj viziteaza


opera ora~ului nostru.

>L'homme que tu connais visite


>]'opcra de notre ville.

Prive~ti 0

- Tu regardes >Une femme qui entre avec

femeie care intra 111. teatm

eu un barbat.
Ei lucreaza intr-o

>un homme dans Ie theatre.


~coala.

- >l1s travaillent dans >une ecole.

~
I~

Vom introduce acum cuvinte noi. Cititi-lecu voce lare ~i

unniiri~

traducerea

lor In ramana:
la cause

>[la kaz]

- cauza

la securite

>[la sEkURitE]

- siguranta

I'alcool (s.m.)

>[lalko:l]

- alcoolul

Ie reflexe

>[[0 REfleks]

- reflexul

I'influence (s.f.)

>[leflUas]

- influenta

la condition

>[Ia kodisio]

canditia

I'endroit

>[ladR"a]

-Iocul

Ie passage doute

>[10 pasaj klutE]

- trecerea de pietoni

1a faute

>[la fat]

gre~eala

Ie verglas

>[10 veRgla]

- poleiul

Sa citim inca a data cuvintele nai, dar Intr-o alta ordine:

la condition

>[Ia kodisio]

- conditia

l'alcool (s.m.)

>[Jalko:l]

- alcoolul

Ie passage doute

>[10 pasaj klutE]

- trecerea de pietani

l'intluence (s.f.)

>(leflUas]

- influenta

la faute

>Ila Cot]

gre~eala

la securite

>[Ia sEkURit]

- siguranta

l'endroit

>[ladRU a ]

-Iocul

Ie verglas

>[10 veRgla]

- poleiul

Ie rcflexe

>[10 REfleks]

- reflexul

la cause

>[Ia koz]

- cauza

Vom introduce acum cuvinte noi. Cititi-Ie cu voce tare ~i wmliriti traducerea
lor in romana:
la cause

>[Ia koz]

- cauza

la securite

>(Ia sEkURitE]

- siguranta

I'alcool (s.m.)

>[lalko:l]

- alcoolul

Ie reflexe

>(10 REfleks]

- reflexul

I'influence (s. f.)

>(leflUis]

- influenta

la condition

>[Ia kodisio]

- conditia

I'endroit

>[ladR Ua]

-locul

Ie passage cloute

>[10 pasaj klutE]

- trecerea de pietoni

la faute

>[la fot]

- gre~eala

Ie verglas

>[10 veRgla]

- poleiul

sa. citim inca 0

data cuvintele noi, dar intr-o aIta ordine:

la condition

>[la kodisio]

- eonditia

l'a1cool (s.m.)

>[lalko:1]

alcoolul

Ie passage c10ute

>[10 pasaj klutE]

- treeerea de pietoni

l' influenee (s. f.)

>[leflUas]

- influenta

la faute

>(la fat]

- gre~eala

la securite

>[ 1a sEkURitE]

- siguranta

I'endroit

>[ladRUa]

-Ioeul

Ie verglas

>[ 10 veRg1a]

- poleiul

Ie reflexe

>[ 10 REfleks]

- reflexul

lacause

>[Ia koz]

- cauza

Sa folosim cuvintele noi in propozitii alaturi de cuvinte care va sunt deja cunoscute. Cititi cu atentie
propozitiile de mal jos, retinand traducerea lor in Iimba romana:
QueUes sont les causes de cet accident?

- Care sunt cauzele acestui accident?

Qui est responsable?

- A cui este gre~eala?

Tu es en securite chez nous.

- E~ti in siguranta la noi.

II ya souvent des accidents

aeet endroit.

- in aeest loc sunt adesea accidente.

Ne bois pas d'aleool, c'est trop dangereux


au volant!

- Nu bea alcool, este prea periculos


la volan!

Ce chauffeur est sous I'influence de l'a1coo!'

- Acest ~ofer este sub influenta alcoolului.

II faut traverser la chaussee sur

Ie passage doule.

- Trebuie sa traversam strada pe


trecerea de pietoni.

On dit que les femmes au volant


n'ont pas de reflexes.

Se spune ea femeile la volan


nu au reflexe.

Attention au verglas!

- Atentie la polei!

Estee que les conditions mett':orologiques

- Conditiile meteorologice

sont boones?

sunt bune?

Sa retinem:
eire en securite

>[ etR a sEkURitE]

- a fi in siguranta

les conditions meleorologiques

>[1 k6disiil mEtEoRolojik]

- conditiile meteorologiee

Cititi ~i apoi traduceti propozitiile de mai jos in romana:


Celli} qui a bu de I'alcool, ne peut pas etre

>Cine a ball! alcool nll se poate urea la volan.

au volant.
L'endroit dont tu me parIes, est-il pittoresque?

> Locul cJcspre care imi vorbe~ti este pitoresc?

Marc n'a rien fait, c'est rna faute!

>Marc nu a facll! nimic, este vina mea!

N'allons pas en voiture, il y a du verglas!

>Sa nu mergem Cll

Ce sont les pietons qui ant la priorite sur


Ie passage cloute.

> Pietonii Sllnt cei ce au priori tate pe


lrccerea de pietoni.

Le professeur a une grande influence sur


ses etudiants.

> Profesorul are 0 mare intluenta flsllpra


studcntiJor sai.

Dans ces conditions notre travail sera trop dur.

> in aceste conditii munca MaSlra va fi prea dura.

As-tu de bons reflexes sur la route?

> Ai rc/lcxe bune pe

Quand mon pere est au volantje suis en securite.

>Cand este la volan latal mell sunt in siguran(ll.

Nous ne connaissons pas les causes


de eet accident.

>Nu cunoa~tcm cauzeJe


accstui accident.

ma~ina,

esle polei!

~osca')

Este timpul sa ne imbogatim vocabularul eu noi adjective.


Cititi Propoziliile de mai jos, in care adjectivele sunt marcate prin caractere ingro~ate fiind atenti la
traducerea lor in romana:
L'homme au volant doit toujours

>[Iom 0 vola dUa lujuR

etre responsable.

- Barbatul care conduce trebuie

sa fie mereu responsabil.

etR Rcsposabl]

Le pieton qui traverse la rue


au feu rouge est
tres imprudent.

>[10 piEtii ki traveRs


la RU 0 tD Ruj
e tRezepRGJii]

- Pietonul care traverseaza strada


pe culoarea ro~ie
este foarte imprudent.

Tu es fou! Aller a toute vitesse


quand il y a du verglas!

>[IU c fu I alE a tut vites

Elle est folie de lui.

>[el c foJ dO lUi]

- Ea este nebuna dupa el.

Les jeunes sont souvent

> [IE jO:n s6 suva

Tinerii slint adesea


iresponsahili.

kiitilia dU vcRgla]

irresponsables.

iResposabl)
> r la sEkURitE dO votR at'i
sORa asURE]

La securite de votre enfant


sera assuree.

E~ti nehun! Sa mergi cu toata


viteza cand este polei!

- Siguranta copilului
dumneavoastrii va fi asigurata.

lata adjective noi. Sii Ie citim cu atentie:


responsable

>[ Re~pi:habJJ

- rcsponsabil

irresponsable

>l iResposa bl]

- iresponsabil

fou, fous

>[ful

- nebun, nebuni

folIe, folIes

>[folJ

- nebuna, nebune

imprudent

>[epRlJda]

- imprudent

imprudente

>[erRUdat]

- imprudenU\

assure, -e

>[asUREJ

- asigurat, asigurata

Cititi propozitiile de mai jos ~i traduceti-Ie In ramana:


Votre succes est assure depuis longtemps.

> Succesul dumneavoastrii csle asigurat de mult timp.

Je ne peux pas etre responsable de tout.

> Nll pot Ii responsabiI pentru tot.

Pourquoi es-tu si imprudente?

> Dc ce e~ti atflt de imprudcnta?

Les bonnes conditions de ton voyage

> Bunde condi\ii ale calatoric; tale


vor fi asigLlrate.

seront assurees.
Paul est irresponsable; it va

atoute vitesse

> Paul cstc iresponsahil; ell11erge in curbe


eu toata viteza.

dans les virages.


Ces

gar~ons sont

fous de sport.

Je suis folIe de toi, Pierre.

>

Aee~ti

baic!i sunt inneblllli!l dupa sport.

> Sunt nebuna dura tine, Pierre.

in exercitiul urrnator completati propozitiile cu cuvintele care lipsesc. Cititi elar ~i eu voce tare
fie care propozitie completata:
Nu beau alcool cand sunt la volan.

- Ie ne bois pas >d 'alcool quand je suis >au volant.

Vei fi responsabil de aeest accident.

- Tu seras >responsable de cet accident.

in timpul excursiei noastre siguranta


persoanelor nu a fast asigurata.

- Pendant notre excursion >Ia sccurite


des personnes n'a pas ete >as8uree.

Pierre este nebun dupa muzica modema.

- Pierre est >fou de musique moderne.

Cn aeeste conditii meteoroJogice trelmie


sa fii foarte prudent.

Dans ces >condirions n](~tc()rulogiques


il faut etre tres prudent.

Acest ~ofer este iresponsabil, se vede


ca este sub influenta alcoolului.

- Ce chauffeur est >irresr[)n~able; on voit


qu'il est sous >I'influence de I'alcoo!.

Este gre~eala dumneavoastra, domnule,


nu aveti reflexe bune ~i sunteti imprudent.

- C'est votre >faute, Monsieur,


vous n 'avez pas de bons reflexes et etes imprudent.

in acest lac trebuie sa aveti grija la potei.

- A eet >cndroit il faut faire attention au >verglas.

De ce nu traversati strada pe
treeerea de pietoni?

- Pourquoi ne traversez-VQUS pas la chaussee sur


>lc passage cloutc'!

Un verb neregulat, conduire, este legat de subiectulleetiei noastre.


conduire

a conduce

>[kiidUiR]

Sa vedem care sLmt formele sale in propozitiile de mai jos. Cititi-le eu voce tare

~i

c1ar. Fiti atenti

tradueerea in limba ramana;


Ie ne veux pas conduil"e

> [j0 nO vO pa k6dUiR

ta voiture.
Quand je conduis

ma~jna.

fa vUatUR]

- Cand conduc

> [ka jO k6dUi

je ne bois pas d'alcoo!'

jO 110 hUa pa dalko:l]

Tu conduis )'entreprise

> [tU kodUi liHROpRiz

de ton pere.

> f set Rut koJUi

Nous. les adultes,

> [nulezadUlt

nous conduisons
les affaires de nos enfants.
VOUS

conduisez bien, Monsieur?

>

nu beau alcool.
- Tu conduei intreprinderea
tatalui tau.

dO to peR]

Cette route conduit au village,

- Nu vreau sa-ti conduc

viJaj]

- Acest drum duce in sat.


Noi, adullii,

kodUizo

dirijam

1czafcR dO noziita]

aCliuniJe copiilor no~tri.

[Vll

k6dUi7E biil mOsiOJ

- Condueeti bine, domnule?

[a

Les jeunes chauffeurs


ne conduisent pas prudemment
et c'est la cause de beaucoup
d'accidents.

> [IE jO:n ~ofO:R


nO kodUiz pa pRUdama
e se la koz dO boku
daksidii]

Ie I'ai conduit a1a maison.

> [jO IE k6dUi a la mezo]

- L-am condus acasa.

N'aie pas peur!


Ie conduirai prudemment.

> [nE pa pO:R


jO k6dUiRE pRUdamii]

- Nu-ti fie teama!


Voi conduce prudent.

Ie suis fatigue.
C'est toi qui conduiras.

> [jO sUi fatigE

- Sunt obosit.
Vei conduce tu.

se t"a ki kodUiRa]

~oferii tineri
nu conduc cu prudenta
~i aceasta este cauza multor
accidente.

Sa retinem expresiile:
conduire prudemment

>[kodUiR pRUdama]

- a conduce prudent

avoir peur

>[avua:R pO:R]

- a-i fi teama

n'ale pas peur!

>[nE pa pO:R]

- nu-ti fie teama

Sa exersam folosirea verbului conduire in propozi~ii. Cititi mai intai

~i

apoi traduceti propozitiile de

mai jos in ramana:


Pouvez-vous me conduire chez Paul?

>Puteti sa rna conduceti la Paul?

Elle n'a pas de bons reflexes,

>Ea nu are ref1exe bune,

alors elle conduit mal.

deci conduce pros!.

Qui de vous conduit Ie plus prudemment?

>Care dintre voi conduce cd mai prudent?

Dimanche elle a conduit sa mere a I'eglise.

>Duminica ea

N'aie pas peur, nous ne conduisons pas vite!

>Nu-ti fie teama, nu conducem repede!

Ie te conduirai avec plaisir.

>Tc voi conduce eu plaeere.

Paurquoi avez-vous peur?

>De ce va este teama?

Ils conduisent vite, mais tres bien.

>Ei conduc repede, dar foarte bine.

~i-a

condus mama Ia biserica.

in exercitiul urmator yeti putea recapitula cuno~tintele legate de conjugarea verbului cDnduire.
Completati spatiile libere cu fanna patrivita a verbului. Nu uitati sa cititi clar fiecare propozitie
completata.

De dind conduce Paul micul sau Fiat?

- Depuis quand Pierre >conuuit-il sa petite Fiat?

Nu pot sa 0 conduc pe Jeanne la tine acasa.

- Ie ne peux pas >conduire Jeanne chez toi.

Am dus aceasta afacere pana la capat.

- J'ai conduit cette affaire a la fin.

Vei conduce ell prudenta? Ne este frica.

- Conduiras-tu prudemment? Nous avons peUT.

Nu-mi este frica de un accident, deci


eonduc cat mai repede posibil.

- Je n'ai pas peUT d'un accident alors


je >conduis Ie plus vite possible.

Condu-l la doctor.

Ce ma~ina iti place sa eonduci?


NOlil mell Mercedes.

- QueUe voiture aimes-tu >conduire?


Ma nouvelle Mercedes.

Dumneavoastra conduceti aeeas!a uzina,

- C'tst vails qui> conJuiscz toute eette usine,

domnllle?

>Condui~-Ie

chez Ie medecin!

Monsieur?

lata uhimul exercitiu al primei lectii in care yom insera intregul vocabular -\Ii gramatica. Exercitiul
corect rezolvat va fi dovada muncii dumneavoastra

con~tiincioase. Daca

aveti indoieli, este semn ca

trehuie sa reveniti asupra unor anumite parti ale materialului, inainte de a trece Ja a doua lectie.
Traduceti in limba franceza:

acet endroit dangereux?

Cine s-a oprit in acest lac pericu1os?

>Qui s'est arrete

Nu poti conduce pentru ca ai baut alcool.

> Ttl ne peux pas conduire parce que ill as btl (de I'alcool).

Fiul nostru va fi mereu prudent.

>Notre fils sera t01Uours prudent.

El se teme de orice.

>11 a peur de tout.

Condu eu prudenta pentru ea este polei!

>Conduis prudemment paree qu'D y a du verglas!

Cu ce viteza se poate circula in interseqie?

>A quellc vitesse pellt-on rouler au canefom?

Nu

~tiu.

Voi intreba agentul de circu1atie.

>Qui n'a pas de

Cine nu are retlexe bune


nu poate conduce 0

ma~ina.

~i

~tiuta:

viteza prea mare in curba.

$oferii din satlll nostru

~tiu

ea

un am iresponsabil.

gre~eala
0

dumneavoastra

I'alcool et une trap grande vitesse dans le virage.

>Tu nc passeras pas ton pennis de eondllire parce que


tu es un homme irresponsable.

Noi nu am respectat prioritatea de dreapta.

veti plati

>La cause de eet aecid.:nt est eonnue:

qu'on ne pellt stationner it eel endroil.

Nu iti vei lua permisul de conducere pentru eli

Este

reflexes

>Lcs chauffeurs de notre village savent

nu poti stationa in acest loc.

e~ti

bOllS

a l'agent de police.

ne peut pas conduire une voiture.

Cauza acestlli accident este


alcoolul

>Je nc sais pas. Je demanderai

~i

contraventie.

Nu ai vazut pietonii pe trecere?

ca atare

>NOllS n'uvons pas rcspectc 1a priorite

adroite.

>C'est votre faute, alars


VOllS paycrez llne contravention.
>Tu n'as pas \ill lcs picrons au passage c!oute'J

Sunteti nebun, domnule!

> Vous etes tOll, Monsieur!

Nu ati oprit la culoarea ro~ie.

> Vous ne vous etes pas arrete au feu rouge.

Cine va fi la volanul acestui Renault?

> Qui sera au volant de cette Renault?

Siguranta persoanelor va fi asigurata.

> La seellrite des personnes sera assurce.

Un ~ofer responsabil va incetini


la 0 curba periculoasa.

> Un chauffeur responsable ralentira

Cu ce viteza. circulam?

> A queUe vitesse roulons-nous?

Gande~te-te la pericol
cu toata viteza!

~i

nu mai merge

au virage dangercllx.

> Pense au danger et ne va plus

it toute vitesse!

Paul a fnlnat in fata unui pieton imprudent.

> Paul a freine devant un picton imprudent.

Vom traversa ~oseaua la culoarea verde.

> NOllS traverserons la chaussee au feu vert.

Sa ~teptam, acum este culoarea galbena.

> Atlendons, maintenant no liS avons Ie feu orange.

De ce

> Pourquoi n'as-tu pas tourne

fiU

ai luat-o 1a stanga?

a gauche?

Femeia de la volan este


sub influenta alcoolului.

> Cette femme au volant est


sous I'influence de !'alcooJ.

lama eonditiile meteorologice sunt


adesea nefavorabile.

> En hiver les conditions meteorologiques sont


souvent mauvaises.

Sa ineetinim

~i

sa oprim h10ga aceasta statie!

> Ralentissons et arretons-nOllS acote de la station!

Nu-ti fie teamii., eu noi vei fi in siguranta!

> N'aie pas peur, avec no liS tll

Ei sunt nebuni dupa ea.

> lis sont fous d'el1e.

La

sfir~itullectiei,

rO:J -

Je chauffeur, Ie jeune, avoir peur

[E] - Ie picton, la priorite,la securite, Ie passage cloute


- Ie volant, l' agent, l' influence, ralentir, imprudent

[c] - l'influence, imprudent


[0] - Ie pieton, conduire, la condition, responsable
[U] - la securite, I'influence, imprudent, assure, prudemment
[u] - Ie carrefour, cloute, fOll, rouler, toumer

[j]

en securite!

cititi clar, ell voce tare grupurile de cuvinte care au in comun acela~i sunet:

[e] - la vitesse, Ie pennis de conduire, respecter, Ie reflexe

rii]

~eras

- I'agent de police, Ie virage, Ie passage cloute

RECAPITULAREA LECTIEI 1
1.1.

1.2.

1.3.

1.4.

Ati intaJnit urmatoarele expresii, legate de conducerea automobilului:


etre au volant

- a fi 1a volan

a11er atoute vitesse

- a merge cu toata viteza

respecter la priorite it. droite

- a respecta prioritatea de dreapta


-

etre en securite

- a fi in siguranta

lua permisul de conducere

Marcile de ma~ini sunt insotite de articolul feminin "Ia":


la Fiat

- Fiat

la Mercedes

- Mercedes

la Renault

- Renault

S-au introdus unnatoarele adjective:


fou, fous

- nebun, nebuni

foIle, folles

- nebunii., nebune

responsable

- responsabil, -ii.

irresponsable

- iresponsabil,

-a

imprudent, e

- imprudent, -a

assure, e

- asigurat,

atmospherique

atmosferic, -a

-a

Ati invatat timpul viitor (futur simple) al verbului auxiliar eire:


je serai

1.5.

a-~i

passer son permis de conduire

- eu voi fi

nous serons

- noi vom fi

tu seras

- tu vei fi

vous serez

- voi yeti fi

iI, elle, on sera

- el/ea va fi

ils, elles seront

- ei, ele vcr fi

Am intredus verbul neregulat conduire. lata forme Ie sale la prezent:


je conduis

nous conduisons

tu conduis

vous conduisez

iI, elle, on conduit

ils, elles conduisent

Passe compose:

j'ai conduit

Futur simple:

je conduirai

TEMA PENTRU ACASA 1


A.

Traduceti propozitiile de mai jos in limba romana:


Je suis folie de notre professeur.

B.

C.

2.

Le verglas est la cause de beaucoup d'accidents de voitures.

3.

Le chauffeur qui boit de I'alcool est irresponsable.

4.

C'est ta faute. Tu as TOule a toute vitesse.

5.

Elle sera belle, rna nouvelle Mercedes.

Traduceti propozitiile de mai jos in limba francezli:


I.

incetine~te ~i opre~te inaintea trecerii de pietoni!

2.

Este asigurata siguranta persoanelor?

3.

Void ca acest

4.

Nu se poate stationa aiel, atunci vom plati

5.

De ce nu ai fninat la culoarea ro~ie?

~ofer

este sub influenta alcoolului.


0

contraventie.

Corectati gre~elile din propozitiile de maijos. in fie care propozitie exista 0 gre~eala:
I.

Elle a arrete au feu rouge.

2.

Est-ce qu'on peux stationner ici?

3.

Tu as freiner trop tard.

4.

Paul te conduirai.

5.

II faut montrer Ie permis de conduire de I'agent de police.

PARTEA {NTAI

LECTIA 2

Incepem prin recapitularea vocabularului introdus in prima parte a lectiei 2 din cursul noslru "Franceza
pentru incepatori".

A.

Completati propozitiile de mai jos

Cll

unul din unnatoarele substantive

~i

apoi cititi cu voce tare

propozitiile completate:
I. la rue

2. I'usine

3. Ie musee

4. I'edifice

6.l'autobus

7. la porte

8. la fenetre

9. Ie

gar~on

5. 1a voiture
10. la fille

Am V3.zut un accident pe strada.

- J'ai vu un accident dans >Ia rue.

Paul va lucra in uzina tatillui sau.

- Paul travaillera dans >I'usine de son pere.

Noi vrem sa vizitam intregul muzeu.

- Nous voulons visiter tout >Ie mllsee.

Muncesc intr-o c1<idire modema,

- Je travaille dans >un edifice moderne.


au cinquieme etage.

la a1 cincilea etaj.
Care este parerea ta despre

ma~ina

domnului Duval?
Autobuzul 124
u~ji

opre~te

- Quelle est ton opinion sur> la vo iture


de Monsieur Duval?
- >L'alltobus 124 s'arrete devant

in fata

muzeului.

I'entree du >musee.

L-am viizut prin fereastra camerei mele. - Je I'ai vu par >la fenctre de rna chambre.

B.

gar~on tres

Cunosc un baiat foarte simpatico

- Je connais >un

Jean a invitat 0 fata la restaurant.

- Jean a invite >une fille au restaurant.

sympathique.

In exercitiul urmator veti recapitula regulile formarii pluralului articolelor ~i substantivelor.


Transforma!i propozitij]e de mai jos folosind forma de plural a substantivelor in italice.
atenli la terminatiile verbelor care
Privesc

~i

tanara care intra intr-un

restaurant.
Privesc

ni~te

restaurant.

ele se schimba in anumite cazuri:


- Ie regarde une fille qui entre dans
un restaurant.

tinere care intra intr-un

> .Ie regarde des filles qui entrent dans


lin restaurant.

Fi~i

imi arati m~ina tata-Iui tau.

- Tu me montres la voiture de ton pere.

imi arati m~inile tatalui tau.

> Tu me lllontrcs les voiturcs de Ion pete.

Noi am vizitat un muzeu la Paris.

- NOlls avons visite un museea Paris.

Noi am vizitat ni~te muzee la Paris.

- NOLlS <lyons visitc des lTIllSCeS

Barbatul pe care

mi~1

prezinti lucreaza

- L 'homme que tu me presentes travaille


Ii I'opera.

la opera.
Barbatii pe care mi-i prezinti lucreaza

> Les hommes que

~i 0

fam privesc pe fereastra.

Ni~te baieti ~i ni~te fete privesc

mc prcsentes tfavaillent

- Un gl1JFon et {Joe jjJje regardenr par 1a fenetre.

> Des gan;ons ct des flUes rcgardent


par la fenetre.

pe fereastrA.

C.

ttl

it l'opera.

la opera.
Un b<iiat

a Paris.

lata inca un exerciliu de recapitulare a adjectivelor. Completali spatiile libere din frazele de
mai jos ell forma adecvata a adjectivului:
Fiiea doamnei Dupont este deja mare.

- La fille de madame Dupont est deja >grande.

Camera mea este mica,

- Ma chambre est >pctite,


mais notre salon est tres >grand.

dar salonul nostru este foarte mare.


Pe aceasta strada nu exista case mario
Marie are

pisica mica

~i

Dans cette rue il n'y pas de >grandes maisons.

doi caini man. - Marie a un >pelit chat et deux >grands chiens.

Vizitez eu Paul aceasta c1adire mare.

- Je visite avec Paul ee >grand edifice.

~colile din

- Les ecoles de notre village sont >petitcs.


mais chez vous, en ville elles sont >grandes.

satul nostru sunt mici,

dar la voi in or~ sunt mari.

Vom introduce acum materia noua. Cititi eu voce tare ~i clar substantiveIe
de rnai jos ~i familiarizati-va eu traducerea lor in romana:
>[Ia~a]

- obiect cumparat,

- Ie vendeur

>[10 viidO:R]

vinzatorul

- Ie patron

>[10 patRil]

- patronul

- Ie commerqant

>{ JO kO/llcRsii]

- comerciantul

-I'article

>[laRtikll

- articolul

- Ie rayon

>[10 Rciii]

- raionul

-lataille

>[la tail

- talia

Ie VClement

>00 vetma]

- haina

- Ie supermarehe

>[10

-Ie service

>[10 seRvisJ

- serviciul

- la librairie

>[la libReRi]

Jibraria

- la reclamation

>[la REklarnasio]

- reclamatia

-I'achat (s.m.)

achizit ie

slJpeRmaR~E]

- supennarketul

Sa citim inca 0 data acelea~i substantive intr-o ordine diferita:


-Ie service

>[10 seRvis]

- serviciuJ

- 1'article

>[laRtikl]

- articolul

- Ie vetement

>[10 velma]

- haina

-Ie rayon

>[10 Reio]

- raionul

- la reclamation

>[Ia REklamasio]

reclamatia

- Ie supermarche

>[10

-Ie patron

>[10 patRol

- patronul

-Ie vendeur

>[10 viidO:RJ

- vinzatorul

- Ie commen;:ant

>[10 komeRsa]

- comerciantul

-Ia taille

>[la taij

-talia

- J'achat (s.m.)

>[la~aJ

- obiect cumparat,

sUpeRmaR~E]

- supennarketul

achizitie
- la Iibrairie

>[la libRcRi]

-Iibraria

Vom fo10si aeum cuvintele noi in propozitii. Cititi cu voce tare

~i

clar propozitiile de mai jos

~i

retineti traducerea lor in romana:


Oil avez-vous fait vos achats, Madame?

- Unde v-ati facut cumparaturile, doamna?

Ce vendeur m 'a vendu du beurre


pas frais.

- Acest vanziitof mi-a vandut un unt


ce nu este proaspat.

Je prefere cette vendeuse a ce vendeur.

- 0 prefer pe aceastli. vanzatoare acestui vanzator.

Je te presenterai

a mon patron.

- Te voi prezenta patronului meu.

Le contact avec la patronne est difficile.

- Contactul cu patroana este dificil.

QU'est-ce que tu veux faire dans la vie?

- Ce vrei sa faei in viatli.?

Je serai eommer~ant.

- Voi fi comerciant.

Dans ce magasin elle a achete beaucoup d'articles ' Din acest magazin ea a cumparat multe articole
de luxe.
de lux.
Pouvez-vous me dire Madame, au se trouve
Ie rayon des articles de menage?

- Puteti sa-mi spuneti, doamna, unde se


raionul de articole de menaj?

gase~te

De queUe taille es-tu? Je suis de taille moyenne. - Ce talie ai? Am talie mijlocie.
Notre fils ne porte que des vetements de sport.

- Fiul nostru nu poarta decat haine sport.

Mon mari croit que les vetements pour dames


sont chers.

- So!u1 meu crede ca hainele de dama


sunt scumpe.

Anne est allee au supermarche pour acheter


quelque chose a manger.

- Anne s-a dus la supermarket ca sa cumpere


ceva de mancare.

Nous sommes

avotre service. Monsieur!

- Suntem 1a dispozitia dumneavoastrii, domnule!

Mon ami achetera ce livre


dans la Iibrairie a cote.

- Prietenul meu va cumpa-fa aceasta carte


din Iibrafia de alaturi.

Est-ce que je peux faire une reclamation?

- Pot face

reclamatie?

Sa retinem cateva expresii in care apar cuvintele noi:

etre de grande taille

> [etR dO gRa:d tail

- a avea talie mare

etre de petite taille

>[etR dO p(O)tit tai]

- a avea falie mica

etre de taille moyenne

> [etR dO tai mUaien]

- a avea talie mijlocie

etre au service de ...

> l erR 0 seRvis dO]

- a fi la dispozitia...

faire une reclamation

>[feR Un REklarnasiii]

- a face

Ie vetement de sport

>[10 vetma dO sj)o:Rl

- hainele sport

Ie vetement pour dames

>[10 \'Ctmii puR dam]

- hainele de dam!

les articles de menage

>[ IczaRtikl dO mEnaj]

- articolele de menaj

reclamafie

~i

adjectivul:

- moyen

>{muaie]

- mijlociu

- moyenne

>{muaien]

- mijlocie

lata forma feminina a substantivului "Ie vendeur":


- Ie vendeur

>{IO viidO:R]

- vftnzator

- la vendeuse

>{Ia vadOz]

- vanzatoarea

Completati in propozitiile de mai jos cuvintele care Iipsesc

~i

apoi cititi-1e clar

~i

ell voce tare:

in acest hotel serviciuJ este excelent.

- Dans cet hotel >Ie service est excellent.

Caut raionul de imbracaminte de dama.

- Je cherche >Ie rayon des vetements pour dames.

Nu aveti rachii de talie mijlocie?

- Vous n'avez pas de robes de >taille moyenne?

Acum trei saptamani am racut 0 reclamatie


~i nu am primit raspuns.

- II Ya trois semaines j'ai fait >une reclamation


etje n'ai pas de reponse.

Proprietara casei noastre


este 0 femeie rea.

- >La patronne de notre maison,


est une femme mechante.

Ea vrea sa fie vanzatoare intr-un


magazin de lux.

- Elle veut etre >vendeuse dans une


boutique de luxe .

Cine este patronul acestui magazin?

Qui est >Ie patron de cette boutique?

Ce eumparaturi trebuie sa facem


la supermarket?

- Quels >achats faut-il faire au


>supermarchc?

Comerciantii din acest sat vand scump.

- >Les eommen;ants de ce village vendent cher.

~i

Pre\urile articolelor de menaj vor fi


mai ridicate.

- Les prix >des articles de menage seront


encore plus eleves.

Voi cauta cea mai mare librarie din ora~.

- Je chercherai la plus grande >Iibrairie de la ville.

Sa citim cu voce tare propozitiile de mai jos, fiind atenti la cuvintele care sunt ingro~ate ~i sa urmarim
traducerea lor in Iimba romana:
~i

Marc au acela~i patron.

Paul et Marc ant Ie meme patron.

Paul

Je suis de la meme taille que toi.

- Suntem de

Naus faisons les achats chez


les memes commeryants.

- Noi facem eumparaturile la


aceia~i comercianii.

Marie porte les memes robes que

- Marie poarta acele~i rochii ca ~i

I'annee demiere.

anu! trecut.

aceea~i

talie.

in propozitiile de mai sus am introdus adjectivele demonstrative de identitate (adjectifs indefinis):


"Ie meme" - acela~i
"1a meme" - aceea~i
~i

"les memes" - aceia~i, acelea~i


Pronuntia cuvantului "meme" este identica in toate formele sale: >[metn]
Pentru a fixa noile forme ale adjectivelor demonstrative de identitate completati frazele urrnatoare ~i
apoi citi(i-le clar, ell voce tare:
Noi cumparam mereu
Am

aceea~i parere

Toata lurnea are

ca

acelea~i articole.

- Nous achetons toujours > les memes articles.

~i

- J'ai >la mcme opinion que toi sur la jeunesse.

tine despre tine ret.

acelea~i probleme.

- Tout Ie monde a >Ies memcsproblemes.

Ce cumperi?
Acela~i lucru

ca ~i tine.

Noi locuim tot in

>La mcme chose que toi.

acela~i apartament.

Ea imi spune mereu

Qu'est-ce que tu acbetes?

- Nous habitons toujours > Ie meme appartement.

acela~i lucm.

- Elle me dit toujours >la meme chose.

in frazele urmatoare vom folosi verbele pe care Ie cunoa~teti deja, la prezent ~i 1a viitar simplu.
Pentru a va atrage atentia Ie-am marcat eu litere

ingro~ate.

Aceste verbe i~i schimba radiicina la viitor simplu dar pastreaza acelea~i terminatii ea ~i verbele
regulate: -ai, -as, -a, -ons, -ez, -onl

Cititi frazele de mai jos ~i fiti atenti 1a traducerea lor in ramana:


Je fais mon devoir, tu feras Ie tien

>flU fDRa]

- Eu imi fuc tema, tu

ti-o vei face pe a ta

mai tarziu.

plus tard.

>[jiREJ

- Tu mergi in seara asta la cinema,


eu voi merge maine.

11 peut sortir eet apres-midi,


elle pourra sortir samedi.

>[el puRal

- EI poate ie~i in aceasta dupa-amiaza,


ea va plltea ie~i sambiita..

Nalls savons ce poeme par creur,


vous ne Ie saurez jamais,

>l \'ll soREl

- Noi ~til1l acest poem pe de rest,


voi nAo sa-1 ~titi niciodata.

>fil vicJRoJ

- Parintii no~tri yin la noi de Craciun,


ai vo~tri vor veni de Anul NOll.

Tu vas au cinema ce soir, moi,

j 'irai demain.

Nos parents viennent chez nous Noel,


les votres viendront Ie Jour de I' An.

Tu as vu Marc? Je Ie verrai aussi.


>rjO vc:RE]
Nous voulons voyager maintenant
>Inu vuJR6]
et nous voudrons encore voyager a I'avenir.
Vous

av~z

un chat, moi, j'aurai un chien.

:>[joRE]

- L-ai vazut pe Marc? ~i eu il voi vedea.


- Noi vrem sa calatorim acurn
~i yom vrea sa calatorim ~i pe viitor.
~

Voi aveti 0 pisica, eu voi ~vea un caine.

Sa retinem:

a ]'avenir
lata

>[a lavniR]

serie de verbe neregulate, pe care Ie

cunoa~teti

- in viitor

deja, care

i~i

schimba fonna la timpul viitor

simplu:

faire

.&esent

Eutuuimple

- a face

je fais

je ferai

>(jO fORE]
>(jiRE]

aller

- a merge

je vais

j'irai

pouvoir

- a putea

je peux

je pourrai

>(jO puRE]

savoir

- a ~ti

je sais

je saurai

>[jO soRE]

veniT

- a veni

je viens

je viendrai

>[jO viedRE]

voir

- a vedea

je vois

je verrai

>[jO veRE]

vouloir

- a vrea

je veux

je voudrai

>[jO vudRE]

avoir

- a avea

j'ai

j'aurai

>fjoREl

Pentru a va fixa fonnele verbelor de mai sus, cititi cu voce tare ~i apoi traduceti urmatoarele propozitii:
La semaine prochaine nous aurons
plus de temps Iibre.

> Saptamana viitoarc vom avca


mai mult timp liber.

Demain je saurai ton secret.

> Maine iti vui

NOlls viendrons chez vous cet apres-midi.

> Vom veni la voi in aeeasta dupa-amiaza.

Qu'est-ce que tu feras

a I'avenir?

cunoa~tc

secn::lul.

> Ce vei face pc viitor?

Irez-vous avec nous en vacances'?

> Veti merge eu noi 'in vaean\a'?

Ce soir j'irai au cinema.

> in scam asta voi mcrgl: la cinema.

Ce petit garcon ne pourra pas regarder


Ie film pour les adultes.

> Acest baielel nu va putea sa se uite la


tilmul pentrll adul\i.

II voudra me voir a 7 heures.

> El va vrea sa ma vada la ora 7.

Mais il ne me verra pas.

> Dar nu

ma va vedea.

Sa verificam daca ati retinut bioe formele verbelor neregulate la timpul viitor simplu. Completati
propozitiile de mai jos cu fonna convenabila a verbului 1a viitor simplu ~i apoi cititi cu voce tare
propozitiile completate:
Anul viitor noi vom merge in Franta.

- L'annee prochaine nous >irons en France.

Nu voi face treaba in locul tau.

- Je ne >ferai pas ton devoir.

Noi nu iti vom aranja camera.

- Nous ne >femns pas ta chambre.

Nu te voi mai vedea niciodata.

- Je ne te >o.'crrai plus jamais.

Veti putea ie~i duminica seara?

- >Pourrez-vous sortir dimanche soir?

Prietenii no~tri vor veni peste

ora.

Aceste fete vor vrea sa mearga la discoteca.


Maine yeti

~ti

acest poem pe de rost.

- Nos amis >viendront dans une heure.


- Ces fiUes >voudront aller it. la discotheque.
- Demain vous >Saurez ce poeme par creur.

lata-ne ajun~i la ultimul exercitiu al primei parti a lec!iei 2. Traduceti propozitiile de mai jos in
franceza ~i apoi cititi-Ie cu voce tare:
EI va fi vanzator.

> 11 sera vendeur.

Noi vom avea ace1a~i patron.

> Nous aurons Ie meme patron.

Saptiimana viitoare voi face cumpariHuri.

> La scmaine prochaine je ferai les achats.

Noi cumparam

acelea~i

articole de menaj.

> Notls achctons les memes articles de menage.

Maine ma~ina mea va fi la dispozilia ta.

> Demain ma voiture sera li. ton service.

Trebuie sa pUite~ti ~i serviciul!

> Ttl dois payer aussi Ie service!

Ele sunt de ta1ie mij1ocie.

> El1es sont de taille moyenne.

Voi merge la raionu1 de haine de dama.

> I'irai au rayon des vetements pour dames.

Vom face cumparaturi la aeela~i supermarket


~i la aceia~i eomercianti.

> Nalls ferans des achats dans le meme supennarche


et chez lcs memes commen;ants.

De ce talie este imbracamintea sport


pe care 0 cumperi pentru sotul tau?

> De quelle taille achetes-tu les vetements de sport


pour ton mari?

Acest artical este prost, ea urmare


voi face 0 reclamatie.

> Cet article est mauvais, alors

E buna carlea asta? Nu. e bunicica.

> Ce livre, est-il bon? Non, moyen.

Voi putea fi vanziitoare?

> Pourrai-je etre vendeuse?

Vom merge in aceea~i librarie.

> Nous viendrons dans la meme librairie.

Ma vei vedea pe viitor.

> Ttl me verras

Copiii vor vrea sa se distreze


ea ~i adultii,

> Les cnfants vOLldront avoir les memes distractions

je ferai une reclamation.

a I'avenir.

que les adultes.

In final, cititi cu atentie cuvintele in care se repeta acel~i sunet:

[ i]

moyen, Ie rayon

[s]

Ie commen;;ant, Ie service, Ie supermarche

['L]

- vendeuse, les aehats

[ ~]

- I' achat, Ie supermarche, acheter

[j]

- Ie menage, jamais, j'irai

[EJ

- j eferai, je pourrai

[c]

- Ie

[0]

- je ferai, tu feras

commer~ant,

Ie supermarche, Ie vetement, le rayon, Ie service, Ie meme, 1a librairie

LECTIA 2 - PARTEA A nOVA


Aceasta parte a lectiei nu introduce infonnatii noL 0 vom consacra perfec~ionarii citirii, acordind
atentie pronun{iei corecte, intonatiei

~i

aecentului. Casetele va vor ajuta in acest sens.


~i

Tot in aceasta parte, intreaga materie - aiei incluzand vocabularul

regulile grarnaticale - este

recapitulata in exercitii.
Vom incepe sa citim. Sage\ile ne u~ureaza aceasta munca. Ele detennina intonatia, iar vocalele marcate
cu caractere

ingro~ate

indica silaba cea mai accentuata din fiecare grup ritmic.

Les achats
/'

/'

/'

I il y a beaucoup de magasins, I mais moi, I je fais mes achats au supennarche.

Dans notre quartier

II C'est un grand maga-;ln I au on peut tout ach~r. II C'e::i pra~ue. II Ai'ors I j'y achete du P<tin,
/'

/'

/'

/'

/'

I du beurre, I de la farine, I des fruits I et aussi lies articles de menage. II II y a aussi I des rayons
~

de vetements.

fa~[e.

/'

/'

/'

II Le plus souvent, I ce sont des vetements de sport I que j 'achete I pour toute notre

II Quandj'ai besoin d'une-;:;;be I je v;;';s I au rayon des vet~ents I pourd"ames. II Je suis

de taille moyenne,1 alors je trouve facilement lquelque chose pour moi.


contente d'un achat

/'

II Quandje ne suis pas


/'

I je fais une reclamation. II Dans notre supennarche I il Ya un petit bar, lou

/'

/'

on peut prendre un cafe

I ou une boisson froide. II

/'
/'
/'
Les prix au supennarche I ne sont pa.s eleves, I et les vendeuses

sont tres gentilles.

II

Au volant
~

/'

Je suis fou de voitures!

/'

II J'adore rna belle Mercedes

/'

et Ie plus souvent I je mule


~

/'

/'

a toute vitesse.

II Je sais que c'est dangereux, I mais moi, I j e ne serai jamais un chauffeur prudent. II J' aime la
/'

vitesse,

/'

/'

I j'ain1e Ie danger! II Les personnes qui sont avec moi dans rna voiture I ant peur d'un

accident.

pas les pi~ns


au volant.

/'

II Je ne fais pas attention au feu rouge, I je ne ralentis jarnais aux virages. II Je ne regarde
I qui traversent la r~. II J'aime l'alC:ol I etj'en bois sou~nt. II AP;;s Ije me mets
/'

II Je ne peux pas dire, I que je respecte la priorite a droite. II

Mal'nten/'ant

I'je SUIS
'.a I'h'oplta
'1 ... II O~
. ~ II La cause.
../f ') II"
UI , I J" al,../f
eu un aCCl'd ent d e vOIture.
vallS Ia

. "
connalssez...

II J' al. du payer une contraventIon tres c'I evee


:""1 etJe
. n ,.
'd e cond)l
al p 1us mon perrms
U1re.
A

II Que fe~-je Ii I'ave~r? 11

- Alors, on part. Qui sera au volant?


Pierre, c'est un tres bon chauffeur,
II conduit trop prudemment.

- Non, il est simplement responsable.


- Moi, je prefere aller a tou~e vitesse.
- Pierre n'ajamais eu d'accident de voiture.
- Et alors? II pent en avoir un aussi.

- rai peur de partir avec toi, Tu n'es pas responSJ'lbJe au volant.


- Tu as tort. Je serai Ires prudente, je m'arreterai au feu rouge, je ralentirai aux virages, je ferai
attention aux pielons,je respecterai la priorite a droite,je...

- On veTTa ...
- Tu verras. N'aie pas peur!

- Qu' est-ce 'tue tu acheles?


- Les memes articles de menage que toL
- De quelle laille es-tu?
- De [a meme taille que toi.
- Qu'est-ce que tu feras demain?
- La meme chose que je

~ais

aujourd'hui.

lata ultimul exercitiu allectiei noastre. Traduceti in francezii

urmatoar~le

propozitii:

Va fi vina tao

> Cc

Nu veti merge cu toata viteza.

>

Vei face

> Feras-tu line rcc larnatio!1')

reclamatie?

~em

ta faute.

VOLIS n' ira

pas

atllute \'l(esse.

Veti fi atenti la polei?

> FerCZ-liOLIS allcnti'JIl all verglas?

la-o la stanga, incetine~te ~i pune frana!

> Tournc

a gauche, ralent is et frcint:!

in llcest lac nu veti putea stationa.

> A eet endroit

Nu voi fi niciodata la dispozitia tao

> Je nc scmi jamais ,I Ion service.

Sunteti nebuni?

> Vous etes fous':'

Este 0 persoana eu talie mare.

> C'esl lInc personnt: de grande taille.

Aceasta achizitie nu va fi necesara..

> Cel achal ne sera pas necessaire.

in Iibraria nOllstra sunt un vanzAtor ~i


doua vfmzatoare.

> Dans notre librairie il y a un vendeur et

Aveti retlexe bune III volan?

> AveZ-VOLlS de bons reflexes au volant?

Renault-ul tau este 0


Bunicica.

ma~ina

pourrez pas stalionner.

deux vendcllscs.

> Esl-ce que ta Renault cst unc bonne voiture':'

buna?

Fiica mea este nebun! dupa. acest barbat


este sub intluenta lui negativa.

VOLlS ilC

Moyennc.
~i

La

> Ma fille est folie de cet homme et


el1e est saus sa mauvaisc influence.

aceastli viteza siguranta noastra


nu va fi pusa in pericol? (va fi asigurata)

> Est-ce que notre seeuritc sera assurec


:i. cette vitesse?

Vom incetini in aceasta curba periculoasa.

> Nous ralentirons

Nu-ti fie teama! Nu vei plati contraventia.

> N'aic pas peur! Tu ne p~ieras pas de contravention.

Condu cu prudenta ~i respectli.


prioritatea de dreapta!

> Conduis prudellllllent ct rcspcctc

Pietonii vor traversa strada la culoarea verde.

> Au feu vert

in aceasta intersectie veti vedea

> A ce carrcfollr

un agent de circulatie.

1<1 priorite

~'l

ce

vir~ge

dangereux.

a droite!
le~

piclons traverseront la rue.


\iOU~

vc:rrez

l'agcllt de police.

etc la caLise de ce grave accident


dev3nt Ie snpcrmarchc.

Alcoolul a fast cauza acestui grav accident


din fata supermarketulu\.

> L'alcool a

Cunosc ~oferi iresponsabili care


nu opresc la trecerea de pietoni.

> .Ie connais des chauffeurs irresponsables qui


ne s' arrctent pas all passage cloute.

De cand aveti permis


de conducere, domnule?

> Depuis quaml avez-vous votre permis

Vei avea un nou patron!

> Iu auras lin nouveau patron!

Comerciantii din cartierul nostru vand mereu


acele~i articole.

> Les Cl\lnmen;:ants de notre quartier vcndent tOl~i()llrS


les memes art icles.

Ce haine veti cumpara, doamna?


Haine sport.

> Quel" vetements

Pe viitor voi

~ti

totul.

de cDllduirc, Monsieur?

VOltS achdcrez, Madame?


Des vctements de sJlort.

> A l'avenir je sau!"ai tOllt.

Veti merge la raionul de haine de dama?

> Irez-voLis au rayon des vetelllcnts pour dames')

Vei veni? Da. voi veni eu Paul.

> Tu viendras'! Oui. je viemlrai avec Paul.

Veti fi aici cu noi?


Da, vom fi eu voL

> VOllS Y sere? avec !lous')


Olli. nous scrons avec \lOllS.

Maine voi avea ceva sa-Ii spun.

> Demain, j' 3un;i quelque chose

a te dire.

RECAPITULAREA LECTIEI 2

2.1.

A~i

etre de grande taille

- a avea talie mare, a purta numar mare la haine

etre de petite taille

- a uvea talie mica

etre de taille moyenne

- a avea talie mijlocie

etre

2.2.

invatat urmatoarele expresii:

a service

- a Ii la dispozitia

faire une reclamation

- a face

les articles de menage

- articolele de menaj

les vetements de sport

- hainele sport

reclama(ie

les vetements pour dames

- hainele de dam a

a I'avenir

pe vEtor

Am introdus urmatoarele adjective demonstrative (adjecrifs indejinis):


lememe

- acela~i

1a mcme

- aceea~i

les memes

- aceia~i,

acelea~j

pe care Ie folosim in fata substantivului, de exemplu:

Ie meme livre

2.3.

la meme taille

les memes articles

Am introdus formele defutur simple ale urmatoarelor verbe neregulate:


faire - je ferai

- a face - vOl face

al1er - j'irai

- a merge - voi merge

pouvoir - je pourrai

- a pLltea - voi putea

savoir - je saurai

-a

venir - je viendrai

- a veni - voi veni

voir - je verrai

- a vedea - voi vedea

vouloir - je voudrai

- a vrea - voi vrea

avoir - j'aurai

- a avea - voi avea

~ti

- voi

~ti

TEMA PENTRU ACASA 2

A.

B.

C.

Traduceti frazele de mai jos in limba romana:


I,

A l'avenir je serai vendeuse dans une librairie.

2.

Elle fera une reclamation pour un article de menage.

3.

Nous sommes

a votre service, Madame.

4.

II va toujours dans Ie merne rayon de ce supennarche.

5.

Marie porte des robes de taille moyenne.

Traduceti frazele urmatoare in limba franceza:


1.

Noi avem lIcela~i patron ~j aceea~i patroana.

2.

Voi veni peste teei ore.

3.

in supennarketul nostru servirea este excelenta.

4.

Unde este raionul de haine de dama?

5.

Noi nu avern

aceea~i

talie.

Treceti verbele din propozitiile de rnai jos la "futur simple";


I.

Je vais au supermarche.

2.

Tu fais vite ta chambre.

3.

NOlls venons chez lui

4.

II est tres content.

5.

Elles ont une bonne education.

6.

Elle voit souvent son ami.

7.

Vous connaissez mon secret.

acinq heures.

VOCABULARUL LECTIILOR 1

~i

fla~al

cumparatura

I'achat

>

(faire) des achats

> [feR deza~a]

- (a face) cumparaturi

I'agent de police

> [lJja dO polis]

- agent de circulatie

('alcool

> [lalko:/J

- alcool

aller atoute vitesse

> [alE a luI viles]

- a merge cu toata viteza

arreter, (s'arreter)

> [saRETE]

- a opri (a se opri)

J'artic1e (de menage)

> [laRtikl dO mEnaj]

- articolul (de menaj)

assure, -e

>

- asigurat, -a

j'aurai

> [joRE]

- (eu) voi avea

I'avenir

> [lavniR]

viitorul

avoir peur

> [a..,"a:R pO:R]

- a-i fi teama

Ie carrefour

> [10 kaRfuRJ

- interseclia

la cause

> [la koz]

- cauza

Ie chauffeur

> [lO

Ie commeryant

> [10 komeRsa]

- comerciantul

la condition

> lla kodisio J

- conditia

conduire

> [kodUiR]

- a conduce

la contravention

> [la kotRaviblo]

- contraventia

la dame

> [la dam]

- femeia

l'endroit

> [lAdRUa]

-Iocul

eIre au service de...

> [ctR () seRvis dO]

- a fi la dispozitia...

eIre au volant

> [etR

etre de taille

> [eIR dO tail

- a fi de statura

etre en securite

> [etR

faire une reclamation

> [feR Un

la faute

> [la fot]

gre~eala

Ue) ferai

>[j0 IDRE]

- (eu) VOl face

Ie feu rouge, (orange, vert)

> 110 fO Ruj: oRiij; \'CR]

culoare ro~ie (galbena, verde)

laFiat

> [la fiat]

- Fiatul

[a~URE]

~ofO:R]

;'j

vola]

sEkURirEJ
rU:-_klallla~iii]

- ~oferul

- a fi la volan

a fi in siguranta

- a face

reclamatie

folie, folies

> l fol]

- nebuna, nebune

fOll, fous

> [fu]

- nebun, nebuni

freiner

> [t1{ENE]

- a fran a

imprudent

> [cpRUdii]

- imprudent

imprudente

> [epRUdiit]

imprudenta

I'influence

> [letlUas]

intluenta

j'irai

> fjiREJ

- (eu) voi merge

irresponsable

> [iResposabl]

- iresponsabil,

la librairie

> [Ia 1ibReRi]

Iibraria

la meme

> [la mcm]

- aceea~i

lememe

> [JOmem]

- acela$i

les memes

>[IEmcm]

- aceia~i, acele~i

Ie menage

> [10 mEnaj]

- menajul

la Mercedes

> [Ia

meteorologique

> [mErEoRolojik]

- meteorologic

moyen

> [m"aic]

- mijlociu

moyenne

> [mUaien]

- mijlocie

n'aie pas peur

> [nE pa pO:R]

- nu-ti fie tl:ama

- trecere de pietoni

l1leRs~dcs]

-a

- Mercedesul

Ie passage c10ute

> [10 pasaj klutEJ

passer son permis de conduire

> [pas E

Ie patron

> [10 patRol

patronul

la patronne

> [Ia patRon]

- patroana

Ie permis de conduire

> [10 peRmi dO kodUiRl

pennisul de conducere

la peUT

> [la pO:R]

teama

Ie pieton

> [10 piEtii]

- pietonul

je pourrai

> [jO puRE]

- (eu) voi putea

la priorite

> [l<l pRioR ir E J

prudemment

> [pRUdamii]

- in mod prudent

ralentir

> [RaI5tiR]

- a incetini

Ie rayon

> [10 Rein]

- raionul

la reclamation

> [Ia REklamasio]

- rec1amatia

Ie reflexe

> [10 REflcks]

- reflexul

la Renault

> [la ROnu]

- Renaultul

so pcRmi dO k5dUiRJ

- a-~i Iua permisul de conducere

prioritatea

respecter

> [RespektE]

- a respecta

responsable

> [Resposabl]

- responsabil,

rouler

> [RulE]

a circula

s'arrcter

> [saRETE]

- a se opri

(je) saurai

> [j0 soRE]

- (eu) voi

la securite

> [Ia sEklJRit[]

- siguranta

Ie service

> [10 seRvis]

- serviciul

stationner

>

- a stationa

Je supennarche

> [10 sUpeRmaR~EJ

- supennarketuJ

la taille

> [Ia tail

-talia

tourner

> [tuRnE]

-a intoarce

traverser (Ia rue)

> [tRaveRsE la RU]

- a traversa

Ie vendeur

> [10 viidO:R]

- vanzatorul

la vendeuse

> [Ia vadOz]

- vanzatoarea

Ie verglas

> [10 veRgla]

- poleiul

je verrai

> [jO veRE]

- (eu) voi vedea

[~tasionE]

-a

~ti

les vetements (de spon, pour dames) > [IE vetma dO spo:R puR dam]- hainele (de sport, de dama)
je viendrai

> [jO viedRE]

- (eu) voi veni

Ie virage

> 1,10 viRaj]

- curba

la vitesse

> [Ia vites]

- viteza

(3 toute) vitesse

> [a tlltvites]

- (eu toatil) viteza

Ie volant

> [10 vola]

- volanul

(etre au) volant

> [etR a vola]

- (a ti) la volan

je voudrai

> [jO vudRE]

- (eu) voi vrea

PARTEA iNTAI

LECTIA 3

incepem prin recapitularea vocabularului insu~it in prima parte a lectiei 3 din cursul "Franceza
pentru nivel intermediar".

A.

Completati spaliile libere din propoziriile de mai jos eu unul din urmatoarele cuvinte:
I. la table

2. la chaise

3.1a lampe

4.le lit

5. Ie tapis

6. Ie bureau

7. Ie telephone

8. Ie plafond

9. Ie plancher

10. Ie mur

Il. la radio

12. la tcl6

Prefer sa rna distrez uitfmdu-ma la televizor.

- > La television, c'est la distraction que je prefere.

Am pus un frumos tablou modern


pe peretele din camera mea.

- J'ai mis un beau tableau modeme


sur> Ie lUur de rna cha1llbre.

Aceasta

~tire

s-a transmis la radio.

Ce biroll vrei sa europeri?

- Quel > bureau veux-tu a.cheter ?

VOIn a~eza

- Nous poserons ta > chaise it cote de la fenetre.

scaunul tau langa fereastra.

Mamei mele ii place aceasta masa rotunda.

- Ma mere aime bien ceUe > table ronde.

Am primit 0 lampa frumoasa cadoll


de la prietenul meu.

- 1'ai re9u une belle> lampe cornme cadeau

Nu am telefon acasa.

- Je n'ai pas de> telephone chez mol.

Detest aces1 covor ro~u.

- Je deteste ce > tapis rouge.

Cum sunt tavanele in casa voastra

- Comment sont > les pIafonds dans votre maison

De ce ai pus

demon ami.

de campagne?

de la tara?
car~ile

- Pourquoi as-tu rnis les livres sur> Ie plancher?

pe podea?

Acest pat este deja prea scurt pentm Pierre.

B.

- On a transmis cette nouvelle par> In radio.

- Ce> lit est deja trop court pour Pierre.

Cornpletati propDzitiile in limba franceza:


Am un birou negru nOll.

- 1'ai un > nouveau bureau> nair.

Peste

- Dans une semaine ils habiteront dans un


> nouvel hotel.

saptarnana ei vor sta intr-un

hotel nou.
Jeanne a cumparat

rochie

ro~ie

noua.

- Jeanne a achetc une > nouvelle robe> rouge.

Noi admiram un covar albastru


~i 0

- Naus > admirons un tapis> b1cu


et une table> noire.

masa neagra.

lata naile noastre SC8une albe.

De ce sunt hainele tale intotdeauna gri ?

- Pourquoi tes velements sont toujours > gris?

Pune 0 rocl,ie albastra sall verde.

Voila nos >nouvellc~ chaises> blanches.

Mets une robe> bJeLJe au > venc!

Tavanul tau nu este deloe alb.

- Ton plafond n'est pas du tout> blanc.

Noi cautam un hotella Paris.

- Naus >cherchons un hotel >3. Paris.

Profesorii no~trl de franceza IOClliesc

- Nos professeurs de fran9ais habitent


>en France, mais i1s viennent >en Roumanic

in Franta, dar vin in Romania


ca sa lucreze.

pour travailler.

La vara. te vei duce la Paris?

- En ete iras-tu > it Paris?

Noi ascultam radioul in camera mea.

- Nalls >ecoulons Ia radio >dans ma chambre.

Ce cauti in acest hotel?

- Qu'est-ce que tu > cherches > dans eet hotel?

De ca,t timp locuiti

- Depuis combien de temps habitez-vous


> en France?

in Franta?
Noi locuim in Franta de zece ani.

Nous habitons > en France depuis dix ans.

a Bucarest.

Prietenii no~tri locuiesc la Bueure~ti.

- Nos amis habitent >

Unde lucrati, domnule?


La Bucure~ti, intr-o baneii.

Ou > travaillcz-vous, Monsieur?

Ce cumparii. familia Dupont?


Un apartament nou la Paris.

- Qu'est-ce que les Dupont achetent?


Un> nouvel appartement > Paris.

Nu-mi place sa lucrez

- Je n'aime pas travaille(

in aceastil camera cenu~ie.

>

A l3ucarest, > dans une banque.

> dans cette chambre >grise.

Trecem la notiuni

~i

cuvinte noi. va rugam sa citili cu voce tare substantivele

de mai jos, fiind aten\i

~i

la traducere:

Ie hall

>[1001]

- holul

Ie personnel

>[ 10 peRsonel]

- personalul

1e client

>[10 kliia]

- clientul

la reception

>[ la REsepsiO]

- recept ia

Ie rcceptionniste

>[ 10 REsepsionisl]

- receptionerul

la cle

>[la klE]

- cheia

Ie portier

>[10poRtiE]

- portarul

Ie voyageur

>[10 vUaiajO:RJ

- caHitorul

la fiche (de voyageur)

>[ la fi~]

- fi~a (de cazare)

Ie rez-de-chaussee

>[10

Ie pourboire

>[ 10 puRbUaR]

- bac~i~ul

Ie drap

>[10 dRa]

la couverture

>[Ia kuvcRtUR]

- cuvertura, patura

REd~osE]

- parterul (unei cladiri)

cear~aful

Sa repetam cuvinte1e intr-alUi ordine:


Ie voyageur

>[10 vUaiajO:R]

cliliilorul

Ie drap

>[ 10 dRa]

- cea~aful

Ie rez-de-chaussee

>[10

Ie hall

>[1001]

- holul

Ie receptionniste

>[ 10 REscpsionist]

- receptionerul

Ie personnel

>( 10 peRsonel]

- personalul

la couverture

>[Ia kuveRtUR]

cuvertura, pUura

Ie client

>[10kliia]

clientu1

la cle

>(Ia klE]

cheia

Ie pourboire

>[ 10 puRbUaR)

- bac~i~u1

la reception

>[ la REsepsio]

- receptia

Ie portier

>[10 poRtiE]

- portarul

1a fiche (de voyageur)

>[la

REd~osE]

tl~]

- partern1 (unei cladiri)

fi~a

(de cazare)

Vorn folosi cuvintele noi in propozitii. Cititi-1e cu voce tare, clar, fiind atenti la traducerea in limba
romana:
Nous sommes entres dans Ie grand hall

- Am intrat In holul mare

d'un hotel de luxe.

al unui hotel de lux.


- Personatul hote[ului dvs.

Est-ce que Ie personnel de votre hotel

este numeros?

est nomhreux?
Y a-t-il des chambres libres

- Sunt camere libere la parter?

au rez-de-chaussee?

Ce soir nous avons

re~u

beaucoup

- In seara asta am primit multi


clienti strini.

de clients etrangers.

- Ma indrept catre recep!ie pentru a rezerva

Je me dirige vers la reception pour reserver


une chambre

a deux !its.

o camera cu doua paturi.

Le receptionniste dit que l'hOtel est complel.

- Receptionerul spune cil. hotelul este pHn.

A la reception je prends 1a cle de ma chambre.

- La recePtie iau cheia camerei mele.

Un vieux portier a monte leurs bagages

- Un batni.n portar Ie-a dus bagajele


la etajul al treilea.

au troisieme etage.

II y a beaucoup de voyageurs qui cherchent


un hotel pas cher.

- Sunt multi calatori care cauta


un hotel ieftin/nu foarte scump.

Vous devez remplir une fiche de voyageur,

- Trebuie sa completaii 0
domnule.

Monsieur.

- Vreau (sa am)

Je veux avoir une chambre au


rez~dechaussee qui

donne sur la rue.

fi~a

de cazare,

camera

la parter eu vederea la strada.

Parce que nous sommes satisfaits du service

- Pentru eil. suntem multumiti de serviciul

de cet hotel, nous donnerons

din acest hotel, vom da

un pourboire au personnel.

un bac~i~ angajaiilor.

II faut changer les draps dans les chambres

- Trebuie schimbate eea~afuri1e in camerele

de la etajul I.

au premier etage.

la euvertura, noaptea este frig.

Prends 1a couverture, il fait froid la nuil.

Retineti expresiile folosite in propozitiile anterioare:


eamer~

>LREzeRvE Un sabRl

- a rezerva 0

remplir une fiche

> [RiipliR Un fi~J

- a eompleta 0

une chambre a un lit (a deux lits)

>[Un

donner sur (la rue)

>[JonE sUR]

- a da spre (strada); cu vedere la

monter Ie bagage

> Lm6tE \0 baga:.il

- a urea bagajele

reserver une chambre

~ahR

c Ii (a dO Ii)]

-0

fi~a

camera cu un pat(cudouapaturi)

Verbul "manter" (a urea) pe care i1 cunoa~teti deja se conjuga la perfectuJ compus

Cll

auxiliaruJ

"etre".

Verbul "monter"folosit cu un complement direct, de ex.'- "monter les valises", se conjugii cu auxiliarul
"avoir".

Nous avons monte nos valises au troisieme etage.

- Ne-am dus valizeJe la etajul al treilea.

Am introdus adjective noi:


numero~i,

nombreux

>[nobRO:]

nombreuses

>[nobROz]

- numeroase, multe

camplet

>[koplc]

- completJplin

complete

>[k6pJet)

- completa

satisfait

>[satisfc]

- multumit. satisIacut

satisfaite

>[satisret]

- rnultumita. satisracuta

Va prezenttim acum eateva propozitii in eare veti regiisi cuvinteJe

~i

multi

expresiile noi. Tradllceti-le in

franceza. Cititi eu voce tare fiecare propozitie tradusa.


Am rezervat doua camere ell dOlla patun
la etajul al treilea.

> )Jous <Ivons reserve deux chambres iJ. deux lits


au

troi~icme

etage.

Nu mai sunt eamere libere la parter.

> Iln'y a plus de chambres Ii bres au rez-de-chaussee.

Numera~i

calaton intra in holul


aeestui hotel.

> De nombreux voyageurs entrent dans Ie hall


de eel hotel.

Nu sunt multumitA de camera mea,


de aceea voi face reclamatie.

> Je ne suis pas satisfaite de ma ehamhre,

Ace~ti tllri~ti

personalului.

> Ccs tOllfistes etrange:rs sont tn~s satisfai-ts


dll :;Cfvice et iJs dOlJlJent de gros pourboires
a tour Ie personnel.

imi pare rau, dar hotelul este plin.

> .Ie suis desole mais l'h6tel est comple!.

C]jenta se duce ]a receptie pcntru a lua

> La cliente va

straini sunt foarte multumiti

de servicii ~; dau bac~i~uri marl

cheia camerei (ell numarul) 254.

alars je ferai tlne reclamation.

a la rc,:eption pour prendre

la elt': de la chambre (numcro) 254.

Fereastra camerei mele da inspre gradina.

> La fenerre de ma eh'llllhrc donne sur Ie jardin.

Portarul a~teapta ascensorul pentru a urea


bagajeIe la ultimul etaj.

> Le portier altend

l'a~;ccmeur

Ies bagagcs au dernier etage.

pour monter

Sunt cear~afuri curate in camera

Aveii nevoie de

cuvertura, doamnii?

Sa eompletam repede
~i

> Y a-t-i 1 des draps propres dans la chambre


(numcro)

(eu numarul) 578?

fi~ele

de cazare

sa mergem la restaurant, mi-e foarte foame!

STr,')

>Avez-vous

be~oin

u'line couverture, Madame')

>Rcmplissons vite les fiches de voyageur


et allons au restaurant, j'ai tres faim!

Urmatorul exercitiu este unul de verificare. Completati spatiile libere din propozitiile urmatoare

~i

citili fieeare fraza completatii cu voce tare:


Locuiesc intr-o camera mica
eu baie, In parter.

- J'habite une petite chambre


avec salle de bain > au rez-de-chaussec

Paul nu da niciodatii. bac~i~ nimanui.

- Paul ne donne jamais de >pourboire il. personne.

Acest turist ti cere receptionerului


o camera cu un pat ~i du~, la etajul a] zecelea.

- Ce >voyageur demande au >rcceptionnisre


une chambre >a un Iit avec douche au dixieme etage.

Aces! hotel este plin?

- Cet hotel est-il >comp1et?

Nu, mai sunt camere libere,

ell ferestre spre curte.

- Non, il y a encore des chambres libres,


dont les fenetres >donnent sur la cour.

Atunei rezerv una pentru toata saptamana.

- Alors,j'en >rcserve une pour toute une semaine.

Unde se afla receptia? In hal, la dreapta.

- au se trouve >la reception')

Pentru cii suntem multumiti


de serviciile personalului trebuie
sa Ie dAm un bac~i~.

- Parce que nOliS sommes >satisfaits


du service du >personnel, it faut
leur donner> un pourboire.

Sunt multe camere in aeest hotel,

- Les chambres sont >nombreuses dans eet hotel,

deci vom gasi una libera.

DansIe hall, ildroite.

alors i1 en aura de > libres.

Noua clients. nu este multumita;


personalul nu a sehimbat cear~afurile
~i nu are 0 cuvertura groasa.

- La nouvelle >C\ienle n'est pas >satisfaite:


>le personnel n'a pas change les >draps
et il n'y a pas de > couverturc chaude.

Ai pus cheia mea in buzunar.

Tu as mis rna > c\e dans ta poche.

Ti-ai eompletat deja

fi~a

de cazare ?

Ti-ai dus deja valiza in camera?

- > As-tu deja rempli ta >tiche de voyageur?


- >As-tu deja monte ta valise dans la chambre?

Yom citi cu aten\ie propozitiile urmatoare

~i

traducerea lor in romrma. Atentie la cllvintele scrise Cll

caractere jngro~ate:
Tous les voyageurs doivent
remplir une fiche.

>[ tu IE

vUah~iO:

R d"av

Toutes nos c1ientes sont


satisfaites.

>[ Ilit

Taus les hotels dans cette ville


sont complets.

> [tu lezotc1 da set vi 1

Toutes les jeunes filles aiment

>[rut 11: jOn tii Em

les jolies robes.

- Toti

fi~]

RiipliR Un

turi~tii

trebuie

sa completeze 0

no kl iilit s()

fi~a.

- Toate clientele noastre sunt

~a[isft.'t]

multumite.
- Toate hotelurile din
sunt pline.

so kiiple]

ora~

- Tuturor fetelor tinere Ie plac

IEjoli Rob]

rochiile frumoase.

Adjectivul "tout" ale carui fonne Ie cunoa~teti deja la singular apare de asemenea la plural inaintea
unui substantiv precedat de un articol sau de un adjectiv posesiv

~i

are urmatoarele forme:

"tous"

>[tu~]

- toti

"toutes"

>ltutl

- toate

Tous les hommes travaillent.

>[tu lczom tR<lvai]

Toutes les femmes sont belles.

>[ lut IE fam

so bell

- Toti barbatii muneesc.


- Toate femeile sunt frumoase.

lata cateva exemple de propozitii cu aceste cuvinte:


> Notre personnel est gentil

Personalul nostru este amabil

pour taus nos clients.

ell toti c1ientii.


Ferestrele de la parter
dau in strada ?

> Esl-ce que loules les fenetres au rez-de-chaussee


donnent sur la cour')

Toate camerele de la etajul cinci


sunt ocupate de a saptamana.

> Toutes les ehambres au einquieme ctage


sont occupees depuis une semaine.

Toti turi~tii straini care yin aici


ne admira monumentele.

>Tous les touristes etrangers qui viennent iei,


admircnt no~ monuments.

lata 0 noua serie de propozitii. Cititi-Ie, acordand mare atentie cuvintelor scrise ell caraetere ingro~ate
~i

apoi, traducerii in limba romana:

I.'hotel est complet, aucune


chambre n'est libre.
Aujourd 'hui je n'ai reQu
aucu n pourboire.

>llo[el e kople okUn


~iibR

ne libR]

>[o]uRdUijO nE ResU
okc puRbUaR)

- Hotelul este plin, nid


camera nu este libera.
- Azi ll-am primit
nici un bac~i~.

AuenDe de ces couvertures

>1 oklJn

n'est assez chaude.

news[

Monter ces valises au cinquieme


elage, il n 'y a auenn
probleme pour moi!

- Nici una din aceste cuverturi

dO sc IwvcRtUR
~odl

nu este destul de calda.

>[motE se vali7. 0 sckicm


ela:j il nill oke
pRoblem puR Ill"a]

- Nu-i nici 0 problema


pentru mine sa due valizeJe
acestea pana la etajul cinci!

Adjectivul nehQtarat (adjeclif illdefilli):


aucun

>[ oke J

- nici un

aucune

>[ okL~nl

- niei

care apare in propozitiile negative de mai sus se plaseaza inaintea substantivului eliminiind artieolu1.
in propozitia negativa in care apare aucun, aucune, negatia se exprima doar cu particula "ne".
Ie ne reserve aueune chambre.

- Nu rezerv nici

Auenn de vos clients n'est satisfait.

- Nici unnl din c1ientii

camera.
vo~tri

nu este satislacut.

Traduceti in franceza propozitiile urmatoare, folosind adjectivul nehotacit:


fn holul hotelului nu este nici un client.

> Dans Ie hall de eet hotel it n'y a aueun client.

Nici una din prietenele mele nu a venit.

> Aucune de mes amies n' est venue.

Nici

> Auenne fenetre ne donne sur la rue.

fereastrii nu dii in strada.

Nu am eompletat niei

0 fi~a.

Nici un eeaI1iafnu este murdar,


toate

(cear~afurile) sunt

curate.

Nu este niei un recePtioner in hoI.

> NOllS n'avons rempli aucune fiche.


> Aueun drap n'est sale,

tous les draps sont propres.


> II n'y a aueun receptionniste dans Ie hall.

Completati propozitiile urmatoare, apoi cititi-le cu voee tare


Nu am nli

eheie de la camera ta.

~i

clar:

- Ie n 'ai > aucune cle de ta chambre.

(Noi)/om rezerva toate camerele


eu up pat de la etajul a1 doilea.

- Nous reserverons > tautes les chambres


a un lit au deuxieme etage.

Toti clienti! no~tri sunt multumiti


de serviciile noastre.

- >Tous nos clients sont satisfaits


de notre service.

Niei un portar n-a primit baqi~


de la acest turist strain.

- >AuCUI1 pOllier n'a ret;:u de pourboire


de ee touriste etranger.

Nici

- > Alieu ne ehambre ne donne sur la COUTo

camera nu are vedere spre eurte.

Toate camerele de la parter


sunt libere.

- > TOllt~s Jes chambres au rez-de-chaussee


sont libres.

Avem 0 parere buna despre toate hotelurile


din ora~ul voslru.

- Nous avons une bonne opinion sur> taus les hotels

Receptionerul nu ne-a dat niei


despre spectaco(ele de teatru.

- Le reeeptionniste ne nous a donne


> aucune information sur les spectacles de theatre,

informatie

dans votre ville,

in acest ultim exercitiu din prima parte a leqiei 3 am concentrat tot materia luI nou. Veti putea constata
daca ali retinut cuvinte1e noi, expresiile ~i noliunile de gramatica. Traduceti urmatoarele propozitii:

In acest hotel nu voi da nici un baqi~,

> Dans cel hotel je ne dOllnerai aucun pourboire,

Sunt multe hoteluri in ora~ ?

> les hotels, sont-ils nombreux dans 1a ville?

Suntem foarte multumiti de servieiile

> Nous sommes tres satisfaits du service


de vorre personnel.

personalului dvs,
Ai pus toate cheile in buzunarul tau,

> Tu as rnis tOllteS les des dans ta poche.

Nici un client nu a completat toate

> Aucun client

Nu viid oici

fi~eJe.

femeie frumoasa in hal.

Noi vrem sa rezervlim doua camere


eu

doua paturi

Ferestrele eamerelor voastre

> NOLis voulons reserver deux chambres it deux lits


avec salle de bains au rez-de-chaussee.

> bt-ce que les fenetres de vos chambres


donnent sur la rue')
Non, toutes Ies fenelres donnent sur la

Nu, toate ferestreJe dau spre eurte.


Imi pare rau, hotelul este plin,
nu este niei

remp)i taules les fiches.

> Je ne vois aucune belle femme dans Ie hall.

~i cu baie la parter.

dau spre strada ?

11 ':1

COUf.

> Je suis desolc, j'hare1 est complet,


il n 'y a aueune

camera 1ibera.

chamhr~ libre.

Toti receptionerii trebuie sa fie foarte amabili.

> Tous le~ rcceptionnistes doivent Ctre Ires gentik

Aduceti cear~afuri curate

> Apportez des draps proprcs


dans toutes lcs chambres!

in toate eamerele.
Nu este nici

euvertura groasa

> 11 n'y a aucune couverture chaude


dans aucune des ehambres,

in niei una din carnere.


Turi~tii sunt multumiti

> Est-ce que tOllS les voyageurs sont satisfaits?

Portarul a chemat un taxi pentru dvs., domnule, > Le ponier a appck un t(Jxi pour vous, Monsieur.
Cine a ureal (ad us) bagajul meu ?

> Qui 11 monte mall bagage?

LECTIA 3 - PARTEA A DOUA

Sa recapitulam materialul din partea a doua a leqiei 3 din cursul pentm incepatori.

A.

Completali propozitiile de mai jos cu urmatoarele cuvinte;


t. sous

2. devant

- Nous nous sommes trouves > devant un grand

Ne-am gasit in fata unui mare

hotel moderne.

hotel modem.

- st-ce que tu as mis la cle > sur 1a table?

Ai pus cheia pe masa ?


Micul Paul

i~i

- Le petit Paul cherche son chat> sous la table.

cauta pisica sub masa.

- Y a-t-il un jardin > derriere

Exista (oare) 0 gradina in spateIe


acestei case?

B.

4. sur

3. derriere

cette maison?

Completati propozitiile unnatoare cu fonna corespunzatoare a verbului "etre":


(1) este student la Universitatea din Cluj.

-II > est etudiant a 1'Universite de Cluj.

(Noi) suntem foarte multumiti de serviciile - Nous > sommes tres satisfaits de votre service
dans eet hotel.

din acest hotel.

- Notre chambre > est petite, mais el1e > est

Camera noastra este mica dar este

tres confortable.

foarte confortabilii.

C.

Sa fonnulam intrebAri pentru propozitiile de mai jos, folosind inversiunea:

>Le receptionniste donne-t-illa cle

A~teptiim liftul pentm a urca


la etajul al patrulea.

> Attendons-nous l' ascenseur pour monter


au quatrieme etage.

Cea~afurile sunt curate


cuvertura groasa.

> Les draps sont-ils propres er la couverture


est chaude.

Completati

O.

a un client?

Recep\ionerul da cheia unui client.

fi~ele

~i

>Remplissez les fiches de I'h6te1!

de 1a hotel!

Traduceti propozitiile de mai jos in franceza.:

> Les enfants, sont-i Is derriere 13 maison?

Copiii sunt in spatele easei ?


Nu sunt in fata casei.
Locuie~ti

in Romania? Oa, la

Non, i1s sont devanl la maison.


Bucure~ti.

> Hahitcs-tu en Roumanic') Oui, il Bucaresr.


>Ton pelit chat,

Pisicuta ta este sub scaun?


Nu, este pe pat.

NOll,

10

e~t-i1 sallS

il est sur Ie lit.

la chaise?

V01l11nvata cuvinte noi; cititi-Ie cu voce tare

~i

retineti echivalentele lor in

limba romana:

la direction

> [la diReksio]

- direqiunea, conducerea

la femme de chambre

> [la fam dO ;;abRJ - camerista

I'escalier

> [le<;kaliE]

- scara

Ie placard

> [10 plaka:R]

- dulapul (m perete). debarn

la note

> [Ja not]

- nota (de plata)

I' impressi on

> [lepResio]

- impresia

Ie bruit

> [10 bROil

- zgomotul

Ie cal me

> [10 kalm]

- calmul,

Ie detail

> flO dEtail

- detaliul

Iini~tea

Repetam cuvintele in alta orcline:

Ie bruit

> [10 bRUi]

- zgomotul

la direction

> [Ia diReksioJ

- direqiunea, conducerea

la femme de chambre

> [Ia fam dO ;;i'ibR] - camerista

Ie detail

> [10 dEtail

- detaliul

Ie placard

> [10 plaka:R]

- dulapul (in perete), debara

I' impressi on

> [lepResio]

- impresia

I'escalier

> [leskaliE]

seara

Ie calme

> [10 kalm]

- calmul,

la note

> [la not]

- nota (de plata)

Iini~tea

In propozitiile urmatoare au fost introduse cuvintele nou invatate: fiti aten~i la traducerea lor in limba
romlma:
As-tu deja cerit une lettre

a la direction

- Ai scris deja 0 scrisoare eatre conducerea

de l'hatel pour reserver les chambres?

horelului pentru H rezerva c.amereJe?

Avez-vous besoin de quelque chose,

- Aveti nevoie de ceva,

Mademoiselle?

domni~oara?

Appelez la femme de chambre!

Chemati camerista!

II ya beaucoup de personnes qui attendent

- Sunt multe persoane care

I'ascenseur, alors j e prends l' esealier.

liftul,

a~a

a~teapta

ca 0 iau pe seari.

On descend I'escalier?

- Coboram pe seari ?

Dans ta chambre d'hotel il ya

- in camera ta de hotel este

un grand placard, tu peux y mettre

un dulap incapator, poti sa-ti pui

tous tes vetements.

aeolo toate hainele.

Nous devons regler la note parce que

- Trebuie sa achitam nota pentru Cll

nous voulons quitter I'hotel.

vrem sa pal"iisim hotelul.

Nous allons dans un hotel qui te fera

Mergem intr-un hotel care


te va impresiona.

une grande impression.


1\ y a trop de bruit iei.

- Este prea mult zgomot aiei.

Vous n'aurez pas de calme dans la maison.

- Nu veti avea

ou il y a des enfants.
Donnez-moi, s'il vous plait taus les details
de votre sejour dans un hotel

Iini~te

in casa

uncle sunt copii.


- Dati-mi, vii rog toate detaliile

a Paris.

~ederii

voastre intr-un hotel la Paris.

In propozitii1e anterioare ati intalnit urmatoarele expresii in care se aflau ~i verbe noi:
regler la note

> [REgiE 1a not]

- a achita nota

quitter I'hotel

> [kitE lotel]

- a paraS! hotelul

prendre I' escal ier

>

descendre I'escalier

> l desiidR leskaliEj

rpRiidR leskaliE]

Atentie!
Verbul "descendre"se conjuga la fel ca verbul "vendre"

-a

lua pe scari

a cobori scara

Am folosit noi fonne de politete:

domlli~oara

Mademoise lIe

>[ madm"azcl]

s'il vous plait

>[ silvuple]

- va rog

Sa verificam daca v-ati illsu~il cuvintele ~i expresiile noi. Traduce~i in limba franceza:
Acest client a facut 0 foarte proasta

mauvaise

> La direction de l'h6te1 cberche

Conducerea hotelului cauta

des femmes de chambrc.

cameriste.
turi~tii

trc~

impression sur Ie personnel.

impresie personalului.

Toti

> Ce client a fait une

straini au parasit hotelul.

> Tous les tOllrislcs Ctrangers ont quitte l'h6tel.

Nu faceti nici un zgomot, domni~oara.

> VOllS ne faites aucun bruit, Mademoiselle.

imi place lini~tea, de aceea eer

> J'aime Ie calme, alers je demande


line chambre qui donne sur la cour.

o camera care da in curte.


Camera noastra este la etajul al ~aselea.

> Notre chambre cst au sixii:me etage.

Uream cu liftul sau

> On monte par I'ascenseur ou on prend l'cscalier'J

luam pe scara.?

> Monsieur, reglez la note, s'il vous plait!

Domnule, achitati nota, va rog!


Nu

cunoa~tem mai

multe detalii, asta-i tot.

Paul ~i Marc fac intotdeauna

impresie buna

tuturor fete lor.

> Nuus ne connaissons pas plus de details, c'est tout.

> Paul et Marc font toujours une bonne impression


sur tOlltes

le~

filles.

Este mult loc liber in dulapul tau?

> Y a-t-il bcaucoup de place libre dans ton placard?

Au cobonit foarte repede pe seari.

> lis ont tres vite desccndu l'escalier.

Sa verificam daca puteti folosi coree! cuvinlele in propozitii. Dupa ce ati completat propozitiile,
cititi-le ell voce tare;
Nu va putem transmite niei un detaliu

Am aehitat deja nota


vom parasi hoteluI.

~i

- Naus ne pouvons vallS lransmettre aucun >dctail


de cette affaire, c'est un secret.

al aeestei chestiuni, este un secret.


peste un ceas

- Nous >avons dcj II regie la note et dans une heure


nous >quitterons l'h6tel.

Care sunt impresiile dupa sejurul


in acest hotel?

- Quelles sont les >impressions de votTe sejour


dans eet hotel?

Fac mai putin zgomot decat tine.

Ie fais moins de > bruit que toi.

Sunt foarte obosita. Am nevoie de

lini~te.

- Ie suis tres fatiguee, j 'ai besoin de > cal me.

Nu este lift in acest hotel, trebuie


sa eoboram pe seari.

- II n'y a pas d'ascenseur dans cet hotel, il faut

Conducerea nu a fast multumita


de munca angajatilor.

- > La direction n'a pas ete satisfaite du travail


de son personnel.

Domni~oara, puneti-va toate hainele


in dulap, va rog.

- > Mademoiselle, mettez tous vos vctements


dans> Ie placard> s' iI vaus plait.

Mamei ii este friea sa ia liftul,


o ia intotdeauna pe searL

- Ma mere a peur de prendre I' ascenseur,


alors eUe > prend toujours l'escalier.

o sa am nevoie de 0 camerista,
uncle pot 5-0 gasesc?

- J'aurai besoin > d'une femme de chambre,


ou est-ce que je peux. la trouver?

Noi coborim pe scara pentru eli


nu avem timp sa a~teptam liftul.

- Nous > descendons I' eseali er parce que nous


n'avons pas Ie temps d'attendre I'ascenseur.

> descendre par l'escalier.

Verbul "descendre" [desadR] poate fi folosit in mai multe feluri. Cititi propozitii1e de mai jos, unde
are diverse sensuri ~i fiti atenti la traducerea in limba romanil:

Nous avons descendu I'escalier


d'un grand magasin.

- Am coborat scara
unui mare magazin.

Paul a descendu ses bagages dans Ie hall.

- Paul

Pardon, Mademoiselle, it queUe


station descendez-vous?

- Scuzati,

Ie suis descendu du taxi en face de la gare.

- Am coborit din taxi in fata garii.

Nous sommes descendus dans un hotel de luxe.

- Am popasit la un hotel de lux.

~i-a

dus bagajele in hoI.


domni~oara,

la ce

statie cohonti ?

Retineti:
descendre I' escaIier

- a cobori scara

descendre les bagages

- a duce bagajele

descendre (du taxi,

a la station)

descendre dans un hotel (chez des amis)

- a cobori (din taxi, din ma~ina)


- a poposi, a se opri la un hotel (la

ni~te

prieteni)

La (perfectul compus) "passe compose" verbul "descendre" se conjugd eu auxiliarul "etre"; dar
cCmd este insotit de un complement direct se cOlljugd cu auxiliarul "avoir ".

Nous

aVORS

descendu les valises.

- Am dus vaJizele jos.

lIs ont vite descendu ]'escalier,

- Ej

A quel hOtel VallS etes descendus?

- La ce hotel ati popasit?

Devant Ie magasin nous sommes

- in fala magazinului am coborit din ma~ina.

au coborit repede scara.

descendus de la voiture.

Completati acum propozitiile cu formele corecte ale verbului "descendre" la perfectul compus:
La cine ati poposit in timpul
caIatoriei dvs.?

- Chez qui>

VOllS

etes descendus pendant

votre voyage?

Nu mi-am dus inca valizele jos in hoI.

- > Jen' ai pas encore descendu mes valises dans Ie hall.

Uncle ai coborat?

- Ou > es-tu descendu'J

La ce statie de metrou ati coborat?

- A quelle station de metro> beg-vous descendus ?

Paul n-a coborlt pe scara,

a luat liftul.

- Paul> n'a pas descendu I'escalier,


il a pris I 'ascenseur.

Domni~oara Dupont a coborat din tren


la ora ciod dupa-amiaza.

- Mademoiselle Dupont> est descendue du train


5 (cinq) heUl'es de I'apres-midi.

Acesta este ultimul exereitiu de verificare al1ecliei. Tradllceti propozitiile din limba romana in limba
franceza.
Ferestrele camerei mele dau
intr-o gradina frumoasa.

> Lcs fenetres de

Ill;]

chambre donnent

sur un bealljardin.

Avem mnlte impresii

>Nous avons de nombrcuses impressions

de caHitorie.

de voyage.

Ce camere doriti sa rezervati?

>Quelles chambres vouIez-vous reserver?

Doua camere eu un pat ~i baie la parter

>Deux chambres iJ un lit avec salle de buins au

~j 0

camera eu doua paturi

~i du~

rez-de-chaussee el tine chambrc

Ai dat un

bae~i~

portarului?

Nu, pentru cli nu sunt multumit de serviciile sale.


Ma voi duee la recep!ie sa cer cheia
camerii mele.
imi pare
~i

rau ea flU avem multi angajatl


~aselea.
fi~a!

Am vrut sa poposim la acest hotel,


dar este plin.
flU

Paul va face

Non, parce que je ne suis pas satisfait de son service.


> J'irai it. la reception demander la

ele

>Je suis deso!c que nous n'ayons pas un


personnel nombreux et

VOllS

devez monter toutes

vos valises au sixibne ctage.

N-o sa completez nici 0

Este cald,

> As-tu donne un pourboire au portier?

de rna chambre.

va trebui sa va duceti singuri valizele

la etajul al

a deux Iils

avec douche au premier ctage.

la etajul intai.

> Je ne rempJirai aucune fiche!


>Nous avons VQulu descendre dans cet hotel
mais il est camplet.

iau nki
0

cuvertura.

impresie buna piirintilor mei.

> I fail chaud, je ne prends aucune couverture.


>Paul fera une bonne impression sur mes parents.

Nu faceti zgomot, va rag.

>Ne faitcs pas de bruit. s'il vous plait.

Camerista a pus valizele


in dulap.

>La femme de chambre a mis les valises


dans le placard.

inainte de a parasi hotelul va trebui

> Avant de quitter I' hotel i I fau t

sa achitati nota.

regler la note.

proasta eondueerii, domnule.

> Je suis desol6, mais vous avez fait une mauvaise


impression sur la direction, Monsieur.

In camera cu vedere spre curte,

> Dans la chambre qui donne sur la cour

lmi pare rau dar ati facut

Ijni~tea vii

Cuno~ti

impresie

este asiguratii.

toate detaliile acestei ehestiuni?

Dimpotrivii, nu cunose niei un detaliu.

votre calme sera assure.


> Est~cc que tu COllnais

tollS

les details de cette

affaire? Au contraire, jc ne connais aucun detail.

Urei eu Iiftulla etajul patru


sau 0 iei pe scari?

> Tu montes par ascenseur au quatrieme ttnge


au tu prends I'escalier?

Ciilatorii au coborilt [oarte repede scara


din holul garii.

> Les voyageurs ont tres vite descendu j'escalier


dans Ie hall de la gare.

Am coborit din taxi cinci minute inainte


de plecarea trenului.

> Nous sommes descendus du taxi cinq minutes


avant Ie depart du train.

Cine a coborit valizele in hoi?

> Qui a descendu les valises dans Ie hall?

Ai un

cear~af curat

> As-tu un drap propre dans Ie placard?

in dulap?

Clientul iI intreabii pe recePtioner


care este pretul camerei.

> Le client demande au receptionniste


Ie prix de In chambre.

Cititi [oarte atent urmatoareIe grope de cuvinte ~i retineti pronuntia corecta:


[e J

Ie

p~rsonnel. compl~t.

[E]

la

c1~. \'escali~r,

(u]

Ie pQ!!rboire, la cQ!!verture, tous, tQ!!tes

Ie

satisf.;rrt.

r~z-de-chauss~e

[UJ

Ie bryit, la couverty.re

[e]

I'impression, auc!!!!

[a]

Ie cli.!mt, remplir, desc.!mdre

fkj

Ie pla,ard, Ie alme, guitter, la diretion, Iient, esalier

RECAPITULAREA LECTIEI 3
3.1.

in cursulleqiei 3 am folosit noi formule de politete:


domni~oara

Mademoiselle

Etes-vous satisfaite de votre chambre,


Mademoiselle?

- Sunteti multumita de camera,

s'il vous plait

- va rog

domni~oara?

Folosim expresia "s'il vous plait" cand vorbim Cll persoane carora ne adresam cu pronumele
de politete "dumneavoastra" (VOllS):
Remplissez ces fiches, s'il vous plait.

3.2.

fi~e,

va rag.

Verbul "manter" urmat de un complement direct (complement d'object direct), de exemplu


"monter les valises" se conjugalapasse compose cu auxiliarul avoir:
Elle a monte sa valise au deuxieme
etage.

3.3.

- Completati aeeste

~i-a

dus valiza la etajul al doilea.

Am introdus verbul"descendre", care are mai multe sensuri ~i apare in numeroase expresii, ca
de exemplu:
descendre I'escalier

a cobori scaraJpe scari!.

descendre la valise

- a cobori valiza/a duce valiza jos

descendre (du taxi, de la voiture)

- a cobori (din taxi, din

descendre it la station

- a cobon in statie

descendre a I'hatel

- a poposi la hotel

descendre chez (Ies amis)

- a poposi la (prieteni)

ma~ina)

lata conjugarea la timpul prezent:


je descends

- nous descendons

tu descends

- vous descendez

ii, elle descend

- ils, eUes descendent

La passe compose verbul descendre se conjuga eu auxiliarul avoir, daca este urmat de un
complement d'objet direct, de exemplu:

rai descendu les bagages.

- Am coborat bagajele.

in alte cazuri. atunci dnd aqiunea verbului se refera 1a subiect, conjugam acest verb la "passe compose"
Cll

auxiliarul "etre":
Je suis descendu.

- Am coborit.

Naus sommes descendus du taxi.

- Am coborit din taxi.

Elles sont descendues

3.4.

a un hotel de luxe,

- Am poposit inte-un hotel de lux.

Ati invatat formele de plural ale adjectivului nehotarat:


taus

[IU]

toutes

[lUI]

- toate

Acest adjectiv detennina substantivul precedat de un articol, de un adjectiv posesiv sau de un


adjectiv demonstrativ.

3.5.

Taus les hotels sont complets.

- Toate hotelurile sunt pline.

lis ont reserve toutes ces chambres.

- Au rezervat toate camerele.

Toutes les robes sontjolies.

- Toate rochiile sunt frumoase.

Am introdus adjectivul negativ (adjectifindefini):


aucun

- nici un

aucune

- nki

In propozi\iile

negative acest adjectiv se a~eaza direct inaintea substantivului, omitandu-se

articolul. in propozitiile in care apare "aucun", "aucune", negatia se limiteaza la utilizarea


particulei "ne",
Je n'ai aucun travail.

- Nu am nimic de lucru.

Aucune chambre ne donne sur Ie jardin.

- Nici 0 camera nu are vedere spre gradina.

TEMA PENTRU ACASA 3

A.

B.

C.

Traduce\i in limba romana:

a la femme de chambre?

I.

POllrquol tu n'as donne In'as-tll donne aucun pourboire

2.

A quelle station vous etes descendue letes-volls descendue, Mademoiselle?

3.

Taus les clients quittent cet hotel parce qu'ils ne sont pas satisfaits.

4.

La receptionniste nous donne la cle de fa chambre dont les fenetres donnent sur la rue.

5.

Monsieur, reglez votre note, s'il vaus plait!

Traduce!i in limba franceza:


I.

Familia Dupont a poposit la un hotel de lux la Paris.

2.

Am rezervat 0 eamera ell doua paturi la parter, care are vedere spre gradina.

3.

Ati coborat valizele in hoI?

4.

Cheile tuturor camerelor sunt Ia receptie.

5.

Am nevoie de

lini~te,

deci nu faceti zgomot, va rog.

Copiati propozitiile urmatoare corectand gre~elile. In fiecare propozitie exista a gre~eala.

I.

Dans eet hotel aueune chambre n'est pas eonfortable.

2.

Je suis descendu mes bagages.

3.

Quel impression a-t-e1le fait sur toi?

4.

Nous remplirons toutes fiches.

5.

Marie a descendu du train

a. la gare de Bucarest.

PARTEA INTAI

LECTIA 4

La inceputul acestei lectii vom recapitula notiunile insu~ite in eadrullec!iei 4 a eursului de fraoceza
pentru ineepiHori.
A.

Completati propozitiile in limba franceza eu unul din substantivele de mai jos:


I. Ie train

2.I'avion

3.I'auto

4. la moto

5. Ie velo

6.le taxi

7.I'enfant

8. Ie matin

9.le midi

10. Ie soir

Merg eu trenul.

- Je vais par Ie> train.

Prive~te

- Regarde ce bel> avian.

Va fi

acest avian frumos.

exeursie cu bicicleta.

- Ce sera une excursion en > vela.

- Ou vas-tu ce > soir?

Unde mergi in seara asta?


Acest copil are

0 ma~inuta ro~ie.

- Cet > enfant a une petite> auto rouge.

Vreau sa cumpar 0 naua motocideta

B.

portocalie.

- Ie veux acheter une nouvelle> Illoto


orange.

Diminea!a trebuie sa rnerg adesea


la birou cu taxiu!.

- > Le matin je dais souvent aller


au bureau en > taxi.

Te-ai intors la douasprezece /priinz aeasii?

- Es-tu

Seara suntem intotdeauna acasa.

- > Le soir nous sommes toujours chez nous.

a >midi ala maison?

Completati spatiile libere eu adjectivul potrivit:


Ai

frurnoasa rochie

ro~ie.

I-am dat lui Pierre un avion nou

- Tu as une > belle robe> rouge.


ro~u.

- rai donne it Pierre un> nouvel avion > rouge.

iti voi arata noua mea ma~jna galbena.

- Ie te montrerai rna> nouvelle auto> jaune.

Vrem sa-j cumpariim

- Nous vou/oos lui acheter un > nouveau livre

pentru ziua lui de

C.

rentn~

carte noua

n~tere.

pour son anniversaire.

Traduce!i in franeeza:

Ma duc in Franta eu

ma~ina,

da.r tll te dllel ell trenul.

>Jc vais en France en auto,


mais tu vas par le traill.

Cum te dud la Paris?

>Comment vas-tu it Paris?

Marie se duee adesea ell avionul in Romania.

> Marie va souvent en avian en Roumanie.

Pierre vrea sa mearga

> Est-cc que Pierre veut aller

~i

el ell bicicleta?

a bieyelette aussi?

Sa recapitulam regula de fonnare a interogatiei prin inversiune. Formulati intrebari pentru


fieeare din propozitiile de mai jos:
Tu mergi in Italia.

- Tu vas en ltalie.

Uncle mergi?

>

Ou vas-ttl"

Ea se duce in Franta eu avionul.

Elle va en France en avion.

Cum se cluce in

Fran~a?

> Comment va-I-elle en France?

Marie este frumoasa ~i simpatica.

- Marie est belle et sympathique.

Cum este ea?

> Comment est-elle')

Parisul este foarte pitoresc,

- Paris est tres pittoresque.

Cum este Parisul?

> Comment est Paris?

lata cuvintele noi. Cititi cu voce tare, clar, substantivele de mai jos ~i invatati
traducerea lor in romana:
Ie quai

>[lO kE]

- peronul

Ie passager

> [\0 pasajEj

- pasagerul, calatarul

Ie compartiment

> [10 kopaRtima]

- compartimentul

Ie wagon

> flO vago]

- vagonul

I'express

> [lekspRcs J

- expresul

la couchette

> f la

l'aller simple

> [lalE sepl]

- (biletul) dus (simplu)

l'aller-retour

> flalE ROtuR)

- (biletul) dus-intors

Ia consigne

> [la kosin]

- biroul de bagaje de mana

la correspondance

> [la koRespod5s]

- corespondenta, Iegatura

la montre

> [la motR]

- ceasul

les gens

> [lEjii]

- oamenii

~j

kLl~et]

- cu~eta

acum, Ie repetAm jntr-alta ordine:

la consigne

> [la kosin]

- biroul de bagaje de mana

I'aller-retour

> [lalE ROtuR]

- (biletul) dus-intors

I'express

> [lekspRes]

- expresul

Ie passager

> [10 pasajE]

- pasagerul, calatorul

la correspondance

> [la koRespodas]

- corespandenta, legatura

Ie quai

> [10kE]

- peronul

Ie wagon

> flO vago]

- vagonul

la mantre

> [la motR]

- ceasul

Ie compartiment

> [10 kopaRtima]

- compartimentul

les gens

> [lEja]

- oamenii

I'aller simple

> [laiE sepl]

(biletul) dus (simplu)

la couchette

> tla ku~etl

cu~eta

lata cuvintele nol. Cititi cu voce tare, c1ar, substantivele de mai jos ~i invatati
traducerea lor in romana:
1e quai

>[10 kE]

- peronul

te passager

> llO pasajE]

- pasagerul, caHitorul

Ie compartiment

> [10 kopaRtimii]

- compartimentul

vagal

Ie wagon

> [10

l'express

> [lekspRcs]

la couchette

> [l<l

l'aller simple

> [lalE sepl]

kLl~ct]

- vagonul
expresul
-

cu~eta

- (biletul) dus (simplu)

l' aller-retour

> [lalE ROtuR]

- (biletul) dus-intors

la consigne

> [Ia kosin]

- biroul de bagaje de rruina

la correspondance

> [Ia koResp(iuas]

la montre

>LlamoIR]

- ceasul

les gens

> [lEja]

- oamenii

~i

coresponden~a,

legatura

acurn, Ie repemm intr-alta orcline:

la consigne

> [ la kosii)]

- biroul de bagaje de mana

I'aller-retour

> IlalE ROtuR]

- (biletul) dus-intors

I'express

> [lekspRes]

- expresul

Ie passager

> [lO pasajE]

- pasagerul, ciiliitorul

la correspondance

> [ia koRespodiis]

- corespondenta, legatura

Ie quai

> [10 kE]

- peronul

Ie wagon

> [10 vago]

- vagonul

1a mantre

> rIa m()tR]

- ceasul

Ie compartiment

> rIO kopaRtima]

- compartimentul

les gens

> [IEjii]

- oamenii

l'allef simple

> [lalE seplj

- (biletul) dus (simplu)

la couchette

> [la

ku~et]

cu~eta

lata dleva propozitii in care am folosit cuvintele noi. Cititi apoi traducerea lor:
Nous attendons l'arrivee de notr.e train

sur Ie quai.

A~teplam

sosirea trenului nostru

pe peron.

Tous les passagers ont quitte

- Toti cillatod, au parasit

Ie wagon-restaurant.

vagonul-restaurant.

Le compartiment furnellrs est complet.

- Compartimentul pentru fumAtori este plin.

J'ai reserve une place dans Ie wagon-lit.

- Am relervat un loc in vagonul de donnit.

Nous prenons l'express Paris-Lille.

- Luam expresul ParisLille.

Vous voule:z une couchette en haut,

- Vreli 0 cu~eta sus,


In mijloc saujos?

au milieu au en bas?
Un aller simple pour Paris en premiere c1asse,

s'ij

VOliS

- Un bilet dus pentru Paris la clasa I,

plait.

va rog.

Je voudrais un billet aller-retour pour Bucarest

- A~ vrea un bilet dusintors pentru Bucure~ti,

en seconde classe dans

la c1asa a doua,

Ie compartiment non-fumeurs.

la nefumatori.

J'ai mis mes bagages

a la consigne.

- Nu este un tren direct.

Ce n'est pas un train direct.


Valls avez line correspondance

- Am dus bagajele la biroul de bagaje.

aNarbonne

Aveti

a IO h 05.

legaturii la Narbonne

la ora 10

~i

5',

Regarde ta montre! Quelle heure est-il?

- Uite-te la ceas! Ce ora este?

Samedi iI Y aura beaucoup de gens devant

- Sambata vor fi multi Qameni in fata

les guichets dans Ie hall de la gare Centrale.

ghi~eelor fn halu!

Garil Centrale.

tn propozitiile anterioare au aparut urrnatoarele expresii legate de callitoria ClJ trenul:


la Gare Centrale

>[Ia ga:R satRal]

- Gara Centrala

Ie compartiment fumeurs

>[10 kopaRtima fUIl10:RJ

- cornpartimentul fumiltori

Ie compartiment non,fumeurs

>[10 kopaRtima

Ie

wagon~restaurant

no fl}mO:R]

>[10 vago ResloRa]

- compartimentul nefumatori
- vagonulrestaurant

Ie wagon-lit

>LIO vago Ii]

- vagonul de dorrnit

Ie train direct

>[ 10 tre diRekt]

- trenul direct

une couchette en haut

>[Un ku~ct 3noJ

- 0 c~etii

au milieu

>[omiliO]

- in mijloc

en bas

>[a ba]

- in/de jos

de sus

en premiere classe

>[ a pROmieR klasl

- cu c1asa intiii

en seconde classe

>[ii s(O)god klas]

- eu c1asa a doua

intr-una din fraze am folosit verbul "vouloir" Intr-o fOlmula de politete:


je voudrais

- a~ vrea/a~ dori

>fjO vlIdRe)

in exercitiul de mai jos, vam revedea substantiveJe ~i expresiiJe noi. Traduce~i in franceza:

La ce ora ai legatura ?

> A quelle heure as-tll ta correspondance?

Sunt multe persoane care a~teaptli acest expres. > II Ya beaucoup de gens qui attendent eet express.
Trenul direct de Paris nu a sO$it
la peronul garii Centrale.
Nu se atla niei un calator

in eompartimentul de nefumatori.
Vreti

0 cu~eta

sus, domni~oara ?

Nu, jos, vii rag.


Care este pretul unui bilet dus pentru Paris,
ell c1asa a II-a, va rog?

fmi pare rau dar nu rnai sunt lacuri libere


la vagonul de donnit.

> Le train direct de Paris n'est pas encore arrive

sur Ie quai de la Gare CCl11rale.


> 11 n 'y a aueun passagcf
dans Ie compartiment non-fllmeurs.
> Voulez-yous une couehette en haut, Mademoiselle?

Non, en bas, s'jl vous plait.


> Que] est Ie prix d'un aller simple pour Paris,
en secondc c1asse, s' il valiS plait?

> Je wis dcso16 mais il n'y a plus de places libres

dans Ie wagon-lit.

acole de ]a consigne.

Te a~teptlim liinga biroul de bagaje.

> NOLI!; t'attendons

Mil uit la ceas pentru eli. mi-e tearoa

> lc regarde ma montre parce que j'ai peur

sa nu fiu in intarziere.
A~

d' etre en retard.

vrea sa-mi due bagajele la biroul de bagaje. > Je voudrais mettre mes bagages

Hai la vagonul-restaurant, mi-e foarte foame.

a la consigne.

> Allons au wagon-restaurant, j'ai tres faim.

Sa verifieam daca v-ati insu~it eoreet cuvintele noi. Completali propozitiile de maijos, apoi cititi-Ie
eu voce tare:
Cump~r

un bilet dus-intors ell. clasa I

pentru Bueure~ti.
V-a~i

dus deja valizele la biroul de bagaje ?

> J'aehete > un illler-retour en> premiere classc


pour Bucarest.
> Avez-vous deja mis vos valises it> Ja consigne?

Mil uil Ja oomenjj care au coboril din tren.


Au fast rezervate toate

cu~etele

- Je regarde > les gens qui sont descendus du train.


- On a reserve toutes > les (;ouchelles

din expresul pelltru Paris,

dans> !'express pour Paris.

Nu imi iau loc decat la compartimentul

- Je ne prends une place que

de nefumJ1torL

Nu

~tiu

dans> Ie compartiment non-fumeurs.

unde mi-am pus ceasu!.

Je ne sais pas ouj'ai mis rna > l1lontre.

Mai sunt loctiri libere

- Y a-t-il des places Iibres

in vagonul-restaurant?
A~

la

dans> le wagon-restaurant?

vrea sa cobor la Gara CentraHi,

- Je voudrais descendre

a>

la Gare Centrale,

a Bucarest.

Bucure~ti.

. II y a trois> correspondances pour aller

Sunt trei legaturi pentru a merge

a cette station.

la aceasta statie.
Numero~i calatori i~i a~teapta trenul

- De nombreux > passagers attendent leur train

pe peron.

sur le quai.

Expresiile verbale ~i verbele de mai jos sunt legate de vocabularul referitor la calatorie. Cititi-le cu
voce tare acordand atentie verbelor regulate pe care Ie cantin:
manquer le train

>[miikE 10 IRe]

- a pierde treoul

ranraper Ie train

>[RatRapE 10 trt]

- a prinde trenul (din unna)

changer de train

> (~ajE dO tre-J

- a schimba trenul

accompagner

>[akopaiiE]

- a insoti

fumer

> l tUnE]

- a fuma

etre debout

>[ctR dObu]

- a fi in picioare:

etre assis

>[etR asi]

- a fi a~ezat/ a sta jos

eIre assise

> l etR asiz]

- a fi

Acum vom folosi cuvintele

~i

a~ezataJ a

sta jos

expresiiJe noi in fra2e. Cititi-le, acordand atentie traducerii in limba

romana:
Paul a peur de manquer son train.

- Lui Paul ii este: frica sa nu piarda trenul.

Nous sommes venus tres tard ala Gare

- Am s<Jsit foarte tarziu la Gara Centrala,

Centrale, mais nous avons heureusement

dar din fericire

rattrape notre train.

am prins trenu\.

A queUe station changerez-vous de train?

- La ce stalie yeti schimba trenul?

Je voudrais 1'accompagner ala gare.

Ce passager est debout pendant tout

- Acest pasager stit in picioare pe toata

A~

vrea sa va inso\esc la gara.

Ie voyage, parce que to utes

durata calatoriei pentru ca taate

les places sont occupees.

locurile sunt ocupate.

Pourquoi es-tu assis dans

- De ce te-ai

a~ezat

in

Ie compartiment fumeurs? Parce que je veux

compartimentul pentro fumatori ? Pentru ca vreau

fumer (des cigarettes) pendant Ie voyage.

sa fumez in timpul calatoriei.

Pardon, Mademoiselle, vous etes assise

a ma place.

- Scuzati,

domni~oara,

stati

pe locul meu.

Je prends toujours des trains directs,


je n'aime pas avoir des correspondances.

- (Eu) iau intodeauna trenuri directe,


nu-mi place sa schimb.

Sa verificam acum utilizarea expresiilor ~i verbelor invatate, apoi cititi-Ie ell voce tare.
Vreau sa te insotese de-a lungul calatoriei tale.
Trebuie schimbat trenulla
Trenul
ai

sose~te

la ora 12

~i

- Je veux > t'accompagner pendant ton voyage.

Bucure~ti?

- Est-ce qu'il faut > changer de train it Bucarest?

la 12,30'

- Le train arrive iL midi et it midi et demie


tu as >une corrcspondance.

legatura.

Am insotit-o pe mama

- Nous avons accompagne notre mere


a> la Gare Centrale.

la Gara Centrala.
Nu fumati, domnule? Sa da, fumez.

- Vous ne >fumez pas, Monsieur? Si, je fume.

A~

- Je > voudrais fumer une cigarette.

vrea sa fumez

tigara.

Du-te mai repede, altfel pierzi trenul.

- Va plus vite, tu >manqueras ton train!

Domnul Dupont sta Icinga fereastra

Monsieur Dupont> est assis pres de la fenetre

in compartimentul pentru nefumatori.


Marie a prins autobuzul ieri seara?
Michel

~i

Pierre stau in fata

supermarketului
care-~i

~i

se uita la oamenii

fae cumparaturile.

Stateam in fata sotului tau,


dar nu ma vazut.

dans Ie compartiment non-fumeurs.


- Marie >a-t-elle rattrape son autobus, hier soir?
Michel et Pierre >sont dcbout devant Ie
supennarchc et regardent les gens
qui font des achats.
- > J'etais assise en face de ton mari,
mais il ne m'a pas vu.

Cititi propoziliile de mal ios, acordand mare atentie cuvinteJor scrise cu caractere jngro~ale~; traducerj;
lor in limba romana:

Chaque passager doit


remp/ir eette fiche.

Jl faut menre chaque chose

a sa place.

d"a

- Fiecare caHaor trebuie

fi~J

RipJiR set

sa compJeteze aceasta

~ak ~[Jz

>lil fa metR

>[~ak

la locullui.

fam

- Fieeare femeie

vO elR belj

veut etre belle.

Ie lravaille chaque jour de

a 4 heures

de I'apres-midi.
Nous connaissons chaque
personne iei.

fi~a.

Fiecare lucru trebuie pus

asa plas]

Chaque femme

8 heures du matin

>[~<Jk pas,~E

vrea sa fie frumoasa.

~akjllR

>[j0 tRavai

dO

- Lucrez in fiecare zi de la orele

hUitO:R dU mate- aka:tR

IS diminea\3 la ore/e 4

hO:R dO lapRemidi)

dupa-amiaza.

~ak

>[nu koncso

peRson isiJ

Cunoa~tem

fieeare

persoana de aiei.

Cuvantul "chaque" pe care I-a~i remarcat in aceste propo:zitii, este un adjectiv nehotarat ~i nu are

deCal forma de singular. Sta inaintea substantivului ~i nu este insotit nici de articol, oiei de adjectiv.

Sa traducem acurn PTDpozitiile unnatoare in franceza:


Fiecare om vrea sa luereze.

> Chaque hommc veut travaiJler.

Fiecarei fete ii place sa primeasea flori.

> Chaque tille Clime recevoir des Ileurs.

Cuno~ti

> Tu connais chaque actcur qui joue dans ce film.

fieeare actor care joaca in acest film.

>

Nu putem sa insotim fie care fata


care are chef sa mearga ell noi la discoteca.

"NUllS

nc pouvons pas accompagner chaque filJc

qui a envie d"aller avec nous

Veti ga&i in propozitiile urmatoare cuvinte noi, care sunt scrise ell caractere
echivalent se afla in propozitiile traduse in

a 13 discotheque.

ingro~ate ~i

a1 caror

romane~te:

Chacun veut ctre riche.

>

[~ak vOtctR Ri~J

- Fiecare vrea sa fie hogar.

Chacune de tes robes

>

[~akUn

Fiecare din rochiile tale

estjolie.
Connais-tu les ctudiantes
en dewtieme annee?
Oui, je t:onnais chacune d'elles.

rai fait de nombreux voyages,


chacun a ete interessant.

dO te rob

e joli]

este frumoasa.

> rkonetV leL:etUdiat


ii dOziem anE
lli .10 kanE ~akUn del]

- Cl.lno~tj stIJdentele

> [jE fe dO nobRO: vUaiaj


~ak a EtE etERcsa]

din anulll?
Da, Ie cunose pe taate.
Am faClit numeroase caUitoni,
fiecare a fast interesanta.

Pronumele nehotarate:
chacun

>l ~akcJ

- fiecare (masc.)

chacune

>{sakUn]

- fieeare (fern.)

nu sunt folosite decat la singular,

~i

ea orice pronume, inloeuiesc un substantiv.

Sa aplicam noile notiuni insu~ite, completand spa(iile Iibere din propozitiile urmatoare:
Fiecare dintre noi ~tie adevlirul.

- > Chac\ln de oous connait toute la verite.

Fiecare om vrea sa cunoasca adeviirul.

- > Chaquc homme veut eonnaitre toute la verite.

II iubesc pe fleeare din copiii tai.

- J'aime chacun de tes enfants.

Fiecare eopil este simpatico

- > Chilque enfant est sympathique.

Sunt multe camere libere in hotelul nostru,


fiecare dintre ele este foarte confortabila.

- JIy a beaucoup de chambres libres dans notre hotel,


> chacune d'elles est tres confortable.

in acest hotel fiecare camera este curata..

- Dans cet hotel> chaque chambre est propre.

ni~te

na~tere

cu un cadou frumos.

- Nous avans invite des jeunes filles I'anniversaire


de Paul. > Chacune d'elles est venue
avec un beau cadeau.

Fiecare fata vrea sa-mi dea un cadou.

- > Chaque jeune fllle veut me donner un cadeau.

Am invitat

fete la ziua de

a lui Paul. Fiecare din ele a venit

in ultimul exercitiu din prima parte a Leqiei 4, ve!i traduce in franceza propozitiile de mai j05. Veti
putea aprecia daca v-ati

insu~it

corespunzator materialul nou

~i

daca puteti treee la partea a doua a

\ec'i.ei..
Ai rezervat

0 eu~etii

pentru mine?

> As-Iu

Da, la mijloc, intr-un vagon de clasa 1.


Nu fumez niciodata in timpul ciiliitoriei,

rna insote~ti

pana la statie?

CAHUorii urea repede in vagonul de donnit.

cOllchette pour moi ?

> Je ne fume jatllai~ pendant Ie voyage,


alors je prend~ une place dans

de aceea eumpiir bilet pentm


compartimentul de nefumatori.
Poti sa

n~~crvc LIne

Qui, au milieu, dans Ie wagon de premiere classe.

Ie compartiment non-fumeurs.
>

POllvez-voll~ nOll~

accompagner it la station?

> Lcs passagers montent vite dans Ie wagon-lit.

Calatore~ti

> Yoyage~-tu en premiere classe?

ell cJasa I ?

Nu, eu a doua.

Non, en secollJe.

Ce bilet aii eerut, Doamna?


Un bilet dus sau unul dus-intors?
A~

vrea unul dus la un tren direct

pentru Bucure~ti.

>Quel billet avez-vous dcmande, Madame?


Un allcr simple

lin aller-retour?

Oll

>Je voudrais un aller simple pour

lIll

train direct

pour l3ucarest.

De 0 ora, Paul sta in picioare langa


fereastrii ~i te a~teapta.

> Depuis une heme

('<lu]

est debou! pres

de la fcnCtre et il t'attend,

La ee stalie trebuie sa schimbiim trenul


pentru Paris?

> A quelle station dcvons-nous changer de train


pour Paris?

Nu este expres, acest tren

opre~te

> Ce n' est pas j'cxpress. cc train s 'arrete

a chaque station.

1a fiecare statie.

> Avcz-vous manque votre train'!

Ati pierdut trenul ?


Nu, I-am prins in ultima clipii.

Non,

nOllS

['avons fUtlrape ala dcrniere mintlte.

Fiecare din loeurile acestea este oeupat.

> Chacune de ces placc~ est occupce.

Fiecare vrea sa caJeltoreasca confortabiJ.

>Chacun v'cut voyager confortablement

Micuta Marie este a~ezata hingii u~ii,

> La petite Marie e~t assise pres de la porte


Ii cote de son pere.

langa tatal ei.


Fiecare ciiliitor trebuie

sa pHiteascii

pentru bagajul sau.


Trenul nostru va sosi la peronu] ~ase
de 1a gara Centrala.
Prietenii mei nu vor schitnba trenul.
Cel pe care I-au luat este direct.

>Chaque pasl.ager doit payer


son bagage.
> No!re train arrivera sur Ie quai numcro six

de la gare Centrale.
>Nos amis n'auront 'l.llcunc correspondance.
Le train qu'ils ont pris est direct.

a la consigne.

Am dus valizele tale la bagajele de mana.

> rai mis tes valises

Noi fumfi.m mult, dar niciodata in tren.

> Naus fulTIons beauc(lup, maisjamais dans Ie train.

Pierre se uitii des 1a eeas ca

> Pierre regarde SOUVen! sa montre pour ne pas

sa nu piarda trenul.

manquer son train.

latii ciiteva serii de cuvinte in care apare acela~i sunet. Cititi-Ie eu voce tare.

re l l ' expr~ss, la couch~tte,

la corr~spondance

[E]

Ie qugi, Ie passag~r, manqu~r, fUffi!<r

10]

etre ds;bout, l'aller-rJ<tour

r01

Ie cQ.!!1Partiment, Ie wagQIl, la c,Q!!signe, la mQ!!tre

r3.]

Ie compartimmt, les g~s, m@quer

[u 1

la c.Q!!chette, I'aller-retQ.Y.T, etre deb.Q!!t

[~]

hacun, .cl:!.acune, haque, la couhette, hanger

[k 1

Ie ompartiment, chaun, Ie gy.ai

riJ

les ~ns, Ie passa~r

LECTIA 4 - PARTEA A DOVA


Ca de obicei vom eonsacra aceasta parte a 1ectiei reeapituHirii materialului insu~it ~i unor exercitii de
lectura

~i

pronun\ie. Veii gasi in textele de mai jos cuvintele, expresiile ~i strueturile nou introduse.

incepem lectura:
./'.?'
'..I
Les touristes etrangers 1sont entres I dans Ie hall de I'hotel.

./'

'..I

II lis se sont diriges r a la reception. IILe

.?'
.?'
'..I
.?'
rcceptianniste I leur a donne lIes fiches de voyageur. II lis ont rempli ces fiches, r puis et apres ils ant
./'

demande

./'

.?'

'..I

I deux chambres it deux tits I avec sane de bains. I I lIs ant reserve des chambres I au
'..I

cinquieme etage.

.?'

.?'

II Le portier a monte leurs bagages I par ascenseur. II Les nouveaux clients, I tres

.?'
.?'
'..I
satisfaits, I sont entres dans Ie restaurant de 1'hotel I pour prendre Ie diner.

I
./'

La cliente:

./'

Ie voudrais reserver nne chambre it un lit I avec douche

.?'
~
au premier etage, I s'il vans plait. II
./'

La receptionniste:

occupees.
~

La cliente:

./'

Ie SUlS desole, I mais toutes les chambres au premier ctage I sont

D'accord.

'..I

II Nous en avans nne au troisieme.ll


~

II Je prends eette chambre au troisieme. II

.?'
Est-ce qu'eUe donne sur la Seine? II

La receptionniste:

'..I

Oui, lla vue de cette chambre est magni tique.

.?'

II Alors, remplissez,

'..I

s'il VallS plait, cette fiche, Monsieur. \ I

.?'
'..I
Voila la ele de votre ch ambre.
~

II C 'est Ie

/'t
~
numero 321.

.?'

'x

II

II Y a-t-il un ascenseur iei ? II

La cJleme:

Merei beaucoup.

La receptionniste:

Non, il o'y a pas d'ascenseur. II Vaus devez prendre I'escalier. II

?'
~
Le portier montera vas valises.

II

"">l
"">l
- Je ne suis pas du tout satisfai(e de rna charnbre au rez-de-chaussee. II II y a trap de bruit. II

M~, I je suis fatig~ 1etj'ai besoin de ~Ime. II


/' I je descend
' bagages
/'
.qUltte
. l'h~
Alors,
s mes
I et Je
otel.
- Vous devez rcgIer la n:te, I MonsiiGr!
"">l
- Qui,

II

II

/'
/'
II je la reglerai I mais je ne donnerai aucun pourboire

"">l

a personne. 11

- Y a-t-il des trains di-fe'cts pour BuC:rest? II


- O;ti, I vous avez I' exp;:ss I it 8 heures du matii;. II

.?'..
/ ' .
f"">l
- Alors, I Je voudrals un aller-retour en seconde, I compartlment non- umeurs.

II

"">l
- Le voila. II
/'
"">l
- Merei bien, I Madame.

II
"">l

- Ie voudrais reserver une couchette pour Paris.


/'
- Quel jour?

II

"">l
- Le I (premier) septembre.

/'
- Depart a queUe heure?
/'

II

II

"">l
- A 20 h 15 (a vingt heures et quart).
/'
/'
- Premiere au seconde c1asse?
"">l
- Seconde.

II

II

II

/'
/'
- VallS avez deja volre billet?

- Qui,

II

"">l
Ie voila.

II

II

/'
/'
/'
- VallS voulez une couchette en haut, au milieu I au en bas?
/'
"">l
En haUl, I s'il vous plait.

II

II

Traduceti din limba romana in limba franceza:


in holuYgarii sunt intotdeauna
muUefersoane.

> Dam Ie hall de Ia gare il y a toujours


hcallcoup de gens,

Starn (in picioare) in fata ghi~eului numarul4.


/ ,/
Seara nu este nid un tren pentru Arad.

>

Tmj pare rau",dar hotelnl este plin,


nv' este nici 0 camera libera.

> Je suis dcsole. mais I' hotel est compIer,


il 11' j a aucune chambre 1ibre.

Pasagerii au poposit la un hotel


de lux la Paris.

> Les passagns sont 'desccndus dans un hotel


de luxe a Pans.

\lOllS

> I.e

sommes deholll devant Ie guichet numcro 4.

~oir jJ

n 'y a aucun train pour Arad.

A~

>Je voudrais l'accompagner sur Ie quai.

vrea sa-l insotese la peron.

Un bilet dus simplu pentru Sinaia


la c1asa II-a, fumatori, va rog.

> Un aller simple paul'S inaia en seconde,

Cat timp pot sa-mi tin valizele


la biroul de bagaje?

> Pour cornhicn de temps je peux laisser mes valises


iJ Iii consignc','

Ai avut legatura?

> As-Iu ell une corresrondance?


Oui, j'ai change de train a Bra~ov.

Da, am schimbat trenul la

Bra~ov.

compartimcnt fUll1eurs, s' i!

VOllS

plait.

la toate statii1e.

>C'eslle train direct pour Strasbourg?


Oui, mais c\:st un express qui ne s'arrcte pas
a tDlItes les slat ions_

Am rezervat un loe pentru tine

>J'ai reserve pour toi line place

Este acesta trenul direct pentru Strasbourg?


Da, dar eSle un expres care nu

opre~te

dans Ie wagon-lit.

la vagonul de dormit.

nu am ceas.

>J'ai manque 1110n train parce que


je n'ai pas de montre.

Cred eli aceasta cu~eta de sus


este mai eonfortabila.

>Je crois que celie couchette en haut


est plus confonable.

Ati venit ell intarziere.

> Valis etes venus

Am pierdut lreoul pentfU ea

N-o sa puteti prinde trenul de Paris.

CIl retard.
\lous ne pourn:z pas rattraper Ie train pour Paris.

a cote de moi,
dans 1c wagon-n:staurant.

> Marie cst assise

Marie sta langa mine


in vagonul-restaurant.

La ce statie cohorim?

> A quel1e station dcscendons-nous'!

Ne-am ureat in tren

> NOLlS sommes montes dans Ie train


a la Gare Centrale.

la Gara CentraliL
inainte de plecare ne-am cohorit bagajele
in hoI.

> Avant Ie depart nous avons descendll Jes bagages


dans Ie hall.

sa va insotim.

> Nous sommes desales mais nous ne pourrons pas


vous aceompagner.

Cand parasiti hotelul ?

>Quand ljuittez-vous !'hote!')

Camerista vii va insoti

> La femme de chambre vous aeeompagnera


a votre chamhrc au rez-dc-chaussee.

Ne pare rau dar nu putem

la camera dvs, de la parter.


Nu am completat nici

0 fi~a

la reeeptie.

> Nalls n ';1\>OI1S rempli aucune fiche iJ la reception.

Fereastra aeeasta are vedere spre strada?

> Fst-ce que ceUe fenetre donne sur la rue?

Fieeare client al acestui hotel este multumit,

>Chaque client de eet hotel est satisfait,


mais aucun nc donne de pourboire.

dar niei unul nu da bac~i~.


Cine a pus toate
in dulap?

eea~afurile

>Qui a mis taus les draps


dans Ie placard?

A cui este aceasta cheie ?

> A qui est ccttc CIC'

Personalut hotelului nostru este intotdeauna


la dispozitia dvs., domnule.

> Le peiiotiiicl d iniiii Iibtrt es! toujours


i voire scri~cc.Monsiciir.
> Dc iiuiiibrcux voyaeiirs deaceiidcnt
duils ce petit Ih6tcl.

O luam pe scari sau urcam eu liftul?

> O n prend I'eanlicr uii

A$ vrea sa achit nota, damnigoarE.

> J e voudrais rigler la <note.hldeiiioiseiie.

Domnule, conduccrea hotelului va cere


sa parasi!i camera pentru ca faceci

> La diiction de I'hUlel voiis dsiiiandc. Monsieiir,


de qiiitter voli cliarnbre parce que vous faites

prea mult zgomot.

uii

monte par l'ascenseur'?

trop de brult

Fiecare din clien!ii nogtri da un bacgiq


consistent acestui bstrn portar

> Clincun de nos cliexits doiiiir un grus pourboire


Li ce vieux puitier

Nu avem nici o camera libera

> Nous ii'avons aucune cliniiihiz Iibrc


un lit avec rnll de bains.

cu un pat g i baie.

RECAPITULAREA LECTIEI 4

4.1

4.2.

in cursul Lectiei 4 ati intalnit mai multe expresii legate de caliitoria eu trenul. Sa retinem:
un train direct

- un tren direct

Ie wagon-lit

- vagonul de donnit

Ie wagon-restaurant

vagonul-restaurant

Ie compartiment fumeurs

- compartimentul pentru fumatori

Ie compartiment non-fumeurs

- compartimentul pentru nefumatori

voyager en premiere classe

a caJatorj eu cJ.asa ]

en seconde classe

- eu c1asa a II-a

manquer Ie train

- a pierde trenul

rattraper Ie train

- a prinde trenul

changer de train

- a schimba trenul

etre debout

- a sta /fi in picioare

etre assis, -e

- a sta/fi a~ezat. -a

Am introdus persoana I a verbului "vou1oir" intr-o fannula de politete:


je voudrais

4.3.

- a~ vrea,

[jO vudRcJ

a~

dati

Ati inva,at adjeetivul oehotatat


\chaque

I~akl

- fiecare

care preeeda substantivulla singular ~i elimina artieolul:


Chaque jour je prends Ie metro.

- in fiecare zi lau metroul.

Chaque eIe:ve doit bien travailler a l'ecale. Fieeare elev trebuie sa lucreze bine la ~coala.
Chaque femme aime faire les aehats.

4.4.

- Fiecarei femei ii place sa faea cumparaturi.

Am introdus de asemenea pronumele nehotarate


chacun

r~akcJ

- fiecare (mase.)

chacune

[$aklJn]

- fiecare (fern.)

care inlocuiesc substantivulla singular:


Chacun de nous veut voyager.

- Fiecare dintre noi vrea sa calatoreasca.

II y a encore des cnambres Iibres.

- Mai sunt camere libere.

Chacune est eonfortable.

- Fiecare este confortabila.

TEMA PENTRU ACASA 4


A.

B.

Traduceti in limba romana:


I.

Nous voyageons toujours en premiere et jamais en compartiment fumeurs.

2.

Je voudrais un aller-retour pour Paris en seconde.

3.

Dans chaque wagon il y a beaucoup de gens qui sont debout.

4.

Vous m'accompagnerez it la Gare Centrale, Monsieur?

5.

Elle est assise

6.

Est-ce que nous irons au wagon-restaurant?

Traduceti in franceza:
I.

C.

a la terrasse d'un cafe et elle fume une cigarette.

Fiecare caHitor se teme sa TIU piaeda trenul.

2.

Ali prins trenul direct, ieri ?

3.

Nu, a trebuit sa schimb

4.

A~

5.

Dricine (tiecare) poate rezerva 0

6.

Prietenul tau te

~i.sa a~tept

vrea sa am un ceas bun

a~teapta

~i

multa vreme legatura.

modern.
cu~eta,

dar este nevoie de bilet.

langa biroul de bagaje de mana.

Rescrieti propozitiile unnatoare corectand gre~elile. in fiecare propozitie exista 0 gre~eala.

r.

lis sont dehouts pres de 1a consigne.

2.

11 a pris une couchette en milieu.

3.

Chacun garyon veut avoir une belle montre.

4.

Je ne fume pas, alors je voyage dans un compartiment fumeurs.

5.

Je ne vois chacun passager sur Ie quai.

6.

Tu connais les jeunes filles qui sont assis

a cote de lui dans Ie wagon-restaurant?

VOCABULARUL LECTIILOR 3

~I

accompagner

> l akopanE]

- a insoti

attraper (Ie train)

>[atRapE 10 tRe-]

- a prinde (trenul)

aucun

>[okeJ

- nici un

aucune

>[okUn]

- niei una

l'aller simple

> [lalE scpl]

- (bilet) dus (simplu)

l'aller-retour

>[la1 ROtuRj

- (bilet) dus-intors

au milieu

>[omiliO]

- in mijloc

Ie bruit

>[10 bRUij

- zgomotul

Ie calme

>[10 kalm]

centrale

>[siHRal]

- central,

chacun

>[~akej

- fiecare (masc.)

chacune

>[~akL"nJ

- fiecare (fern.)

la chambre Ii un lit

>[la.:;abRae 1ij

- camera ell un pat

changer de train

>[~iijEdOtRe]

- a schimba trenul

chaque

>[~akl

- fiecare (adjectiv)

la cle

>[Ia klE]

- cheia

Ie client

>[10kliiii]

- clientul

la cliente

>[Ia kliiiit]

- clienta

le compartiment

>[10 k5paRtima]

- compartimentul

complet

>fk6ple]

- complet, plin

complete

>[koplet]

- completii, plina

la consigne

>[Ia kosin]

- biroul de bagaje de mana

la correspondance

> [[a koResp6diis]

- legatura, corespondenta

la couchette

> [ la kll~ct 1

la couvel1ure

>[ la kuveRtUR]

cuvertum, patura

(etre) debout

>[etR dObu]

- (a fi) in picioare

descendre (a I'hotel)

>[ desiidR a latc!]

- a poposi (la hotel)

descendre (1es bagages)

>f desiiJR (lE baga:j)]

a cobori (bagajele)

descendre (du train)

>[desiidR dU

descendre (I' escalier)

>[ JesiidR leskaliE]

- a cobori (scam)

Ie detail

>[10 dEtail

- deta1iul, amanuntul

tR~j

Iini~tea,

calmul

-a

cu~eta

- a cobon (din tren)

(Ie train) direct

>[10 tre- diRcktj

- (trenul) direct

la direction

>[ht diReksio]

- conducerea, directiunea

donner sur (la rue)

>1 donE sUR la RU]

- a da spre, a avea vedere spre

Ie drap

>[10 dRa]

- cea~aful

(en) haut

>[anoJ

- in sus

I'escalier

>[ Ieskal iE]

scara

etre assis

>[etR asi]

- a fi

a~ezat,

etre assise

>LetR asiz]

- a fi

a~ezata, a

I'express

>[lckspRes]

expresul

faire impression

>[ feR epResio]

a face impresie

la femme de chambre

>[ la fam dO

la fiche

>[la fi-5]

- fi~a

fumer

>[fUmE]

- a fuma

Ie fumeur

>[10 fUmO:R]

- fuma-torul

la Gare Centrale

>[Ia ga:R satRal]

- Gara Centrala

les gens

>[IEja]

- genurile

Ie hall

>LI0oll

- holul

[' impression

> [Ie pResio]

impresia

Mademoiselle

>[madm"azel]

manquer (Ie train)

>[miikE 10 tRe]

- a pierde (trenul)

(au) milieu

>[omiliO]

- (la) mijloc

monter (Ies bagages)

>1 motE IE baga:j]

- a urea (bagajele)

manter I' escalier

>[ motE leskaliE]

- a urea (scara)

la montre

>[la motR]

- ceasul

nombreuses

>[nobROz]

- numeroase, multe

nombreux

>[n6bRO:]

- numero~i, multi

la note

>[la not]

- nota (de plata)

Ie passager

>[10 pasajE]

- pasagerul, ealiitorul

Ie personnel

> [10 peRsone1]

- personalul

Ie pieton

>[IOpiEtii]

- pietonul

Ie placard

>[10 pL3.ka:R]

- dulapul (in perete)

Ie portier

>[10 paRtiE]

- partarul

~iibRl

a sta jos
sta jos

- camerista

domni~oara

Ie pourboire

> [10 puRbUaR)

- baqi~ul

(en) premiere. classe

> [(ii) pROmicR klasj

- (eu) clasa I

prendre l'esealier

> [pRiidR lcskaliE]

- a 0 lua pe scari / a urea pe sean

Ie quai

> [IOkE]

- peronul

quitter

> [kilt]

- a parasi

rattraper (Ie train)

> (RatRapE 10 tRc]

- a prinde (treoul)

la reception

> rJa REsepsio]

- receptia

Ie receptionniste

> [10 Resepsionistj

receptionerul

regler

> [REgiE]

- a aehita; a regia

remplir

> (RapliR]

- a umple

reserver

> [REzeRvE]

- a rezerva

Ie rez-de-chaussee

> [10

satisfait

> [satisfe]

-mul\umit

satisfaite

> [satisfet]

- multumita

(en) seconde classe

> [a s(0)k6d klas]

- (eu) clasa a II-a

s'il

> [silvuplc]

- va rog

tous (les)

> [tll (IF)]

- toti

toutes (les)

> [tut (IE)]

- toate

je voudrais

> [j0 vudRcl

- a~ vrea,

Ie voyageur

> [10 vUaiajO:R]

- calatorul

le wagon

> [10 vago]

- vagonul

Ie wagonlit

> [10 vag6!iJ

- vagonuJ de dorrnit

Ie wagon-restaurant

> [10 vago RestoRii]

- vagonul-restaurant

VOllS

plait

REd~osE]

- parterul

a~ dori

LECTIA
5
,

PARTEA 'NTAI

ea de obieei vom incepe recapituland materia lui prezentat in Leetia 5 a cursului "Franeeza pentru
ineepatori". Exercitiile ce urmeaza trebuie rezolvate folosind filrrul ro~u.

A.

Completati propozitiile de mai jos ell unul din unnatoarele cuvinte:


1.la famille

2. la mere

3. Ie pere

4. Ie fils

6. les parents

7.lejardin

8. Ie garage

9. Ie chien

11. Is cuisine

12. Ie salon

c.

10. Ie chat

14. Ie samedi

Tatal meu pelrece mult timp in garaj.

- Man >p ere passe beaucoup de temps


dans >Ie garage.

Familia lui se compune din cinci


persaane: parin1ii, doi fii ~i 0 fiica.

- Sa >famille se compose de cinq personnes:


les >parents, deux >fils et une >fille.

Mamei meIe ii place mult sa lucreze


in gradina.

- Ma >mere aime bien travailler


dans >Ie jardin.

~i

Bucataria doamnei Dupont este mare


modema.

- >La cuisine de madame Dupont est grande


et modeme.

Sambata seara ~i duminica suntem


intotdeauna aeasa.

- >Le samcdi soir et >le dimanchc nous sommes


toujours it ia maison.

Sa intram in salon, va rog.

- Entrons dans c salon, s'i1 vous plait.

A~

- Je voudrais avoir >Un chien au >Un chat.

vrea sa am un caine sau 0 pisica.

Maria a intrat in bucatarie pentru


a pregati cina.

B.

13. Ie dimanche

5. la fiUe

Completati propozitiile

ell 0

- Marie est entree dans >Ia cuiSllle pour


preparer Ie diner.

prepozitie sau eu un articol contras:

Ma duc la Paris.

- Je vais >il Paris.

Tatal se duce in garaj, mama se duce


in bucatarie.

- Le pere va :><H1 garage, la mere va


:><\ la cuisine.

Vad muIta lume in salon.

- Je vais beaucoup de gens >au salon.

Unde ai fast ieri? La opera.

- Oil as-tu ete hier? >A I'opera.

in acest exerci~iu repetam conjugarea verbului "aller".


Toata clasa noastra se duce la teatru.

- Toute notre classe >va au theatre.

Maine ne ducem la tara ell ma~ina.

- Demain nous >allons


en voiture.

ala campagne

- >Allez-vous souvent

A~

- Je voudrais >aller au cinema ce soir.

vrea sa rna duc la cinema in seara asta.

Ma due des la el.

- Je > vais souvent chez lui.

Mergi

- Tu >vas avec moi chez elle?

eli

mine la ea?

Ei nu se due niciodata la concerte.

D.

a Paris, Monsieur?

Va duceti des la Paris, domnule?

-l1s ne > vont jamais au concert.

Completati propoziliile de mai jos, facfmd acordul adjectivelor eu substantivele determinate:


Tu ai cumparat 0
EI

cunoa~te

ma~ina

frumaasa.

multe fete frumoase.

Sofia a cumparat rochii noi.

- Tu as aehete line >belle voiture.


- II connah beaucoup de >belJes tilles.
- Sophie a achete de >nouvelles robes.

Sunt hoteluri noi la Arad?

-y a-t~il de >nouveaux hotels aArad?

Este un hotel nou.

- 11 y a un >nouvel hotel.

Este un copil frumos.

- C'est un >bel enfant.

In ora~ul nostru sunt multe magazine


noi ~i frumoase.

- Dans notre ville il y a beaucoup


de >nouveaux et >beaux magasins.

lata euvmtele noi din leqia noastra, Cititi-Ie eu atentie


tradueerea lor:

~i insu~iti-va

la piece

>[la pres]

- inca perea; bueata

la salle a manger

>[la salamajE]

- sal a de mese, sufrageria

la cave

>[la kav]

- pivnita

Ie grenier

>[10 gROniE]

- podul easei

Ie buffet

>[10 bUfE]

- bufetul

I'armoire

>[laRmua:R]

- dulapul

Ie canape

>[10 kanapE]

- canapeaua

Ie radiateur

>[10 RadiatO:R]

- ealoriferul

Ie rideau

>[10 Rido]

- perdeaua

la plante

>[Iapliit]

- planl3

Ie miroir

>[10 miRua:R]

- oglinda

la couleur

>[Ia kuIO:R]

- culoarea

Ie canape

>[10 kanapE]

- canapeaua

la cave

>[Ia kav]

- pivnita

le rideau

>[10 Rido]

- perdeaua

la piece

>[Ia pies]

- incaperea; bucata

Ie radiateur

>[10 RadiatO:R]

- ealoriferul

la eouleur

>[lakuIO:R]

- culoarea

Ie grenier

>[10 gROniE]

- podul casei

>[la salamiijE]

- sala de mese, sufrageria

la plante

>[la plat]

- planla

Ie buffet

>[10 buff]

- bufelul

Ie miroir

>[10 miRua:R]

- aglinda

['armoire

>[laRmua:R]

- dulapul

~i

aeum, in alta ordine:

1a salle

a manger

lata eateva propozitii in care au fast folosite noile cuvinte; urmariti traducerea lor in limba romana:
Combien de pieces y a-t-it dans
ton appartement?
Passons dans la salle

amanger, s'il vous plait.

- Cile incaperi are


apartamentul tau?

- Sa trecem in sufragerie, va rog.

Descends dans la cave et apporte-nous


deux. bouteilles de ce vin!

- Coboani in pivnita ~i adu-ne


doua stide din acest vin!

Nous avons visite cette maison de la cave


au grenier.

- Am vizitat aeeasta casii din pivnita


pana in pod.

Va chercher des verres dans Ie buffet!

Du-te ~i cauta pahare in bufet!

Cette ancienne armoire est tres belle mais

- Acest vechi dulap este foarte frumos dar


nlJ este praetic.

elle n'esr pas pra.tique.


Qui est assis sur Ie canape,

a cote de Paul?

- Cine sts. pe canapea


aHituri de Paul?

II fait froid, mais vos radiateurs


ne sont pas chauds.

- Este frig, dar caloriferele voastre


nu sunt calde.

Elle aime bien les plantes et eIle en a beaucoup


dans sa chambre.

- ii plae mult plantele ~i are multe


in camera ei.

Ces nouveaux rideaux vont bien


avec Ie tapis.

- Aceste perdele noi se potrivesc bine


Cll covorul.

Tu ne crois pas que Cette couIeur me va


tees bien?

- Tu nu crezi ca aceasta culoare imi sta


foarte bine?

Qui, cette couleur va bien avec la couleur


de tes yeux.

- Da, aceasta culoare se


ochilor uli.

Je voudrais vous montrer mon nouveau miroir


en crista!.

De quelle cauleur sont les rideaux dans


son appartement?

- Ce clJIoare au perdelele din


apartamentul ei?

potrive~te eu

culoarea

A~ vrea sa va arat noua mea oglinda


de crista!.

in propozitiile de mai sus ati intalnit expresii nai :


aller chercher

- a se duce dupii ceva, a merge sa caute

aller bien avec...

>[alE bie avek]

- a se potrivi cu, a sta bine

en cristal

>[a kRistal]

de quelle couleur... ?

>ldO kel kulO:R]

- ce culoare... ?

din cristal

Sa verificam daca v-ati

insu~it

cuvintele

~i

expresiile noi. Traduce!i in limba romana unniitoarele

propozitii:
Qu'est-ce qLle tu cherches dans Ie buffet?

>Ce cauli in bufet')

Allez chercher de I'eau dans Ie frigidaire!

> Ou-te

Montons au grenier!

>S,i urcam in pod!

Qui veut descendre avec moi

a la cave?

Cette armoire est trop chere pour nous,


vous n' en avez pas Wle Ii un prix mains tleve?
Ce canape va tres bien avec la couleur
de vas rideaux.

~j

adu "pit din frigider,

>Cine vrea ~a coboare cu mine in pivnila?

> Acest dulap cslc prea scump pentm noi.


n-aveli ahulla un pre! mai mlc?

> Aceast1\ canapea se

potrive~te

foarte bine cu

euloarea perJelcior voastre.

Cette couleur ne lui va pas.

> \lu-i sta bine eu aceasta culoare.

11 fait chaud chez vouS. Les radiateurs dOlvent

> Isle cald 1a voildumneavoastra. Caloriferele

etre tres chauds.


De queUe couleur sont les mUTS de cette
piece au rez-de-chaussee?

II faut vite mc!:ttre Ie couvert dans Is salle a manger,

trebuic sa fie roartt: calde.


>Ce culoare au peretii acestel incaperi
de la parter')

> Trebuie sa dULcm repede tacamurile in

les invites vont venir dans

sufragerie, musafirii vor veni

un quart d'heure.

un

J'ai recyu ce miroir en cristal de mon mari


comme cadeau d'anniversaire.
Ma mere aime bien toutes les leurs et
tautes les plantes vertes.

~fert

pe~te

de ora,

> Am primit <i..:casta cg.linda din <::ri~tal de la so\u\


meu, ca dar de ziua mea de na~tere.

> Mamei mele ii plac mult toate Oorile ;;i


loatc plantele verZl,

Completali propozitiile de maijos eu cuvintele ~i expresiile nou invatate, apoi citili-Ie eu voce tare:
Vesela

~i

paharele trebuie puse

Admir culoarea perdelelor din


salonul dumneavoastra.
Ea sa a~ezat pe canapea, 1<inga fereastra.
EI vrea sa

- II faut mettre la vaisselle et les verres

dans >k buffet.

in bufet.

~tie

ee culoare are

eanapeaua.

votre salon.
- Elle est assise sur >Ic canape pres de la fenetre.
- II veut savoir >de quelJe couJeur est
ce >canape.

Noi am coborat in pivnitii pentru a aduee


doua sticle de

- J'admire >la couleur des >rideaux dans

~ampanie.

- Nous sommes descendus

a>la cave pour

chercher deux bouteilles de champagne.

Apartamentu] pe care vreti

- Y a-t-il plusieurs >pieces dans I'appartement

sa-I cumparati are mai multe camere?

que

Plantele pe care Ie avem in grad ina sunt

voulez acheter?

- > Les p lantes que nous avons dans Ie jardin sont

greu de cultivat.

diffieiles

Sa intram in sufragerie, dejunul este

acultiver.

- EntTons dans >Ia salle

deja gata.

amanger. Ie d6jeuner est

deja pret.

Aceasta oglinda din cristaI nu se


masa noastra

VOtiS

~i

potrive~te eu

Ce >miroir en crista! ne va pas bien avec notre

scaunele noastre modeme.

table et nos chaises modemes.

Se poate urea in pod?

- Est-ee que I'on peut monter au >grenier?

Azi caloriferele sunt mai putin calde

- Aujourd'hui >les radiateurs sont moins chauds

decat ieri.

qu'hier.

De ce ai eumparat un dulap a1at de mare?

- Pourquoi as-tu achete une si grande


>armoire?

Cititi propozitiile urrnatoare acordand atentie cuvintelor scrise cu caractere ingro~ate ~i urrnarind
traducerea lor in Iimba Omana :

Ce buffet-ci est modeme.

>[50 bUfE

sj

E modeRn]

Ce buffet-Is est ancien.

- Acest bufet este modem.


- Acel bufet este vechi.

Cet homme-ci est heureux.

>[setom si etORO:]

- Acest barbat este fericit.

Cd homme-Ii n'est pas

>[setom la nE pazORO:]

- Acel barbat nu este fericit.

>[set aRmuaR la E tRo pOtil)

Acest dulap este prea mic.

>[set aRm"aR si E tRo gRa:d]

- Acel dulap este prea mare.

heureux.

Cette arrnoire-ci est trop


petite.

Cette armoire-Ii est trop


grande.

so ~o]

Ces radiateurs-ci sont chauds.


Ces radiateurs-IA sont froids.

>[se RadialO:R la s6 tR"a]

Ces plantes-d sont belles.


Ces plantes-Ia sont laides.

>[sE plat !a 56 led]

>[ sE RadiatO:R

>[~E

~i

pial si so bEl]

- Aceste calorifere sunt calde.


- Acele calorifere sunt reci.
- Aeeste plante sunt frumoase.
- Acele plante sunt urAte.

in propozifiile de ma; sus am folosit fonnele compuse ale adjectivelor demonstrative: primul lor
element ee. cet, cette. ces precede substantiw/; of doilea element, ei sau Iii stii dupii substantiv.
Adaugam adverbele ci ~i Iii pentru a exprima nOfiunea de apropiere sou de departare. # mai ales
pentru a opune douii substantive de acela#fel.

iata farmele adjectivelor demonstrative:

Plural

Singular
masculin

feminin

masculin si feminin

ce-ci

acest ...

ce.-l

acel ...

cet~e

aceasta ...

C ~ S

acestiiaeeste

cet..ci

BCPSI ...

cette...-ci

acea...

ces ...l

aceilacele

cet...-l

acel ...

Fanna ce,...-ci. ce,.. -1s este folosita pentm substantivele masculine care incep cu o vocala sau un
"h" mut. Enemplu :
cet amie-ci

- acest prieten

cet hiilel-l

- acel hotel

Va amintim ca formele simple ale adjecriular demonstrative au fost introduse in cursul penuu
inccpatori.

Pentru a va fixa formele compuse ale adjectivelor demonstrative rezolvali exerci!iul umator.
Complrta!i spatiile libere cu substantive insotite de forma compus al adjectivului demonstrativ pamvit:

Culoarea acestei canapele este frumoasa.

- L a couleur de >ce cunapt-ci est jolie.

Nu-mi place culoaiea acelei canapele.

- J e n'aime pas la couleur de >ce canap~lt

Vreau sa cumpai aceste perdele.

- J e veux acheter >ces rideaux-ci.

Acele perdele sunt prra scumpe.

->Ces rideaux-l sont trop chers.

Accste plante sunt ")or de ingrijit.

->Ces piantes-ci sont faciles soigner

Acele plante nu se cultiva decit rar

- O ncultive rarement >ces plantea-l.

Acearta oglinda mare este a mea.

- > C e grand iniroii-cieslmoi.

Acea oglinda mica este a ei.

->Cc petit miroir-lest elle.

Vreau sa loeuiesc in acest apanament


de la etajul 1.

-Je veux habiter dans >cet appanment-ci


au premier tage.

Parintii nostri vor locui in acel apanament


de la paner

-Nos parents habiteront dans >cet appaneinent~l&


au rez-de-chausse.

Ati retinut desigur expresia:


en cristal

- de/din cristal

lata alte expresii de acest fel:


en verre

>[a veR]

- din/de sticla

en plastique

>[ a plastik]

- din/de plastic

en argent

>liiaRja]

- din/de argint

en bois

>[ ah"a]

- din/de lemn

en cuir

>[akUiRJ

- din/de piele

Vom folosi acum aceste expresii ca determinanti ai substantivelor pe care Ie cunoa~teti deja. Cititi cu
voce tare propozitii1e de mai jos, acordind mare atentie noilor expresii:
Cette vase-ci que tu vois sur Ie buffet
est en verre.

- Aceasta vaza pe care 0 vezi pe bufet este


din sticHi..

Cette bouteille-Ia qui est sur la table dans

- Acea sticla care este pe masa din bucatarie

este din plastic.

la cuisine est en plastique.


nest assis sur une chaise en bois.

- EI s-a a~ezat pe un scaun de lemn.

Ce fauteuil-ci est en cuir, ces fauteuils-1l1,


dans Ie salon, sont en cuir aussi.

- Acest fotoliu este din piele, iar fotoliile din


salon sunt ~i ele de piele.

Man pere rn'a donne sa vieille montre en argent.


Nous n'aimons que les verres en cristal
el les couverts en argent.

Tatal meu rni-a dal ceasul lui vechi din argint.

- Nu ne plac decal paharele din cristal


~i tacamurile de argint.

Complelati propozitiile in limba francez8. cu expresiile potrivite:


Valiza ta este din piele?

- Est-ce que ta valise est >en cuir?

Curnpiiriim multe obiecte din plastic,

- Nous achetoDS beaucoup de choses >en pJ asliq ue,


c'esl si pratique!

este atat de practic!


Aeeasts. canapea din piele este prea scumpa
pentru noi.
Aten~ie,

aceasta lampll este de cristal.

- Ce canape >en cuir est trap cher


pour nous.

- Attention, cette lampe-ci est >ClJ crista!!

Este din stic1a? Nu, este din plastic.

- C'est >en verrc? Non, >en plastiquc.

Aceasta mare masa rotunda este din lemn.

A~ vrea sa~ti dau un cadou frurnos.


Ce vrei?
Ceva din atgint.

- Je voudrais Ie donner un be1lLJ cadeau.


QU'est-ce que tu veux?
- Quelque chose >en argent.

CelIe grande table ronde est >en bois.

Vom invata acum verbul neregulat plaire (a placea):


>[pleRJ

plaire

- a placea

Veti gasi fonnele acestui verb in exemplele de mai jos. Cititi cu voce tare propozitiile ~i urmariti
traducerea lor in Iimba Omana. Formele verbuluiplaire sunt scrise cu caractere ingro~ate:
>(j0 sUi Un bEl fii alo:R
Je suis une belle fille alors
je plais it beaucoup d'hommes. jO pIe a boku Jum]

- Sunt 0 fata frumoasa, deci


plae multor barbati.

Sais-tu que tu me plais


beaucoup?

>[se IU kO tU mO pIe
bokuJ

- Stii ca imi placi mult?

Ce canape ne me plait pas


dutout.

>[sO kanapE nO mO pic pa


dU tu]

- Aceasta canapea nu-mi place


deloc.

Est-ce que nous plaisons a


notre directeur?

>[ cskO nll plczo a


notR diRektO:R]

- Placem directorului nostru?

Mademoiselle, vous plaisez

>[ madmuazel Vll plEzE


a lu 10 mod]

- Domni~ara, placeti tuturor.

a tout Ie monde!
Ces rideaux ne nous plaisent pas.

>L se Rido nO nu plel

- Aceste perdele nu ne plae.

Cette couleur m'a pin.

>l set kulO:R

Je voudrais lui piaire.

>[j0 vudRe lUi pieR]

>l eskO jO pleRE a tameR]

- 0 sa-i plae oare mamei tale?

Est-ce que je plairai


ta mere?

pa]

ma plU]

- Aceasta culoare mi-a placut.


A~

vrea sa-i plac.

Verbul plaire este adesea insofit de prepoz(tia fl, de exemplu:


Mon appartement plait

atout Ie monde.

Apartamentul meu place tuturor.

Co loote verbele terminate in -re, verbul plaire >[plcR]

i~iformeazii viitorul din

infinitiv. suprimond

e final -i; adiiugfmd apo; terminafiile viitorului:


Tu plairas it toute ma famille.

- Ai sa placi intregii mele familii.

Pentru a retine bine formele verbului plaire rezolvati urmatorul exercitiu; completati propozitiile de
mai jos cu verbul plaire la fonna potrivita, apoi cititi-le cu voce tare:

Iti place?
~tiu

ca acest film

- Est-ce que ~a te >plail?


0

sa-ti plaea.

Ti-a placut acest spectacol?

- Je sais que ce film te >pJaira.


- Ce spectacle, il t'a >plu?

Aceasta culoare ne place, dar


culoarea aceea nu place nimanui.

- Cette couleur-ci nous >plait, mais


cette couleur-l<i ne >plait personne.

Aceste tablouri ii plac, Ie va pune


in salon.

- Ces tableaux-ci lui >plaisenl, illes mettra


dans Ie salon.

Ai sa ne placi intotdeauna.

- Tu nous >plairas toujours.

Cui placeti, doamna?

- A qui >plaisez-vous, Madame?

iti place aceasta muzica?

Cette musique te >plait?

Va plac 3ceste genti din piele?

- Ces sacs en cuir vallS >plaisent?

Sa tTecem la ultimul exercitiu din aceasta parte a Ieetiei. Traduceti din limba romana in limba franceza:
in aceasta incapere nu este
mult loc.

> Dans eette piece-ci il n'y a pas


ocaucaup de place.

Cine va pune masa in sufragerie?

> Qui mellra Ie couve11 dans la salle

De ce ai cohorit in pivnita?

> Pourquoi es-tu descendu dans 1a cave?

Acest tacam de argint imi place mult.


Acest bufet Imi place, dar nu se
cu masa ~i cu scaunele noastre.

potrive~te

a manger?

> Ce enuven en argent me plait beaucoup.


> Ce buffet-el me plait, mais if ne va pas bien
avec nOIre table d nos chaises.

Casu13 aceea este din lemn.

> Cette petite maison-Iii est en bois.

Culorile acestor perdele ne plac pentru ca


se potrivesc cu covorul.

> Lcs eouleurs de ces ridcaux-ci nous plaisent


paree qu'elle<; vont bien q.vec Ie tapis.

Aceasta canapes este mai pU1in confortabila


dedt canapeaua de hinga fereastra.

> Ce canapc-ci est mains cnnfortable que ce


canap~-la pres de la fenetre.

Nu trebuie sa ureati in pod,


este periculos.

> II ne faut pas monter au grenier,


e'est dangcrcllx.

Ce pui in duJapuJ tau?

> Qu'esl-re que III met;;; dahs ton annoire?

Cand caloriferele sunt calde, nu este frig


in apartament.

> Quand les radiateurs sont chauds, 11 ne fait pas


froid dans I'appartement

Sil eumparam farfurii din plastic,


sunt atat de practice in vacanta!

> Achctons des assiettes en plastique,


elles sonl si pratiqucs en vaeances!

A~ vrea sii dau aceasta planta prietenei mele,


o Sa-} placa.

> Je voudrais donner a man amie cctte plante-la.


elle lui plaira.

Aceasta culoare se
parului meu.

potrive~te ell

euloarea

> Cette couleur-la va mieux avec la coulcur de


mes cheveux.

Acest biliat mi-a placut mult.

> Ce gan;on-ci m'a beaucoup plu.

Ce culoare au acele perdele?

> Ces rideaux-la, de quelle eouleur sont-ils')

LECTIA 5 - PARTEA A nOVA


Sa repetam intai cuvintele pe care Ie

repede 2. ensemble

5. beaucoup mult
mull

C.

deja:

Completati propozitiile in limba franceza de mai jos cu unul din euvintele urmatoare, folosind
filtrul ro~u:
1. vite

B.

cunoa~te\i

impreuna
impreuna

6. toujours mereu
mereu

4. rarement rar
rar

3. volontiers
7. avec plaisir

cu
cu placere
placere

Voi veni la voi eu placere.

- Je viendrai chez vous >avec plaisir.

Hai sa mergem impreuna la tara.

- Allons tous >ensemble

Noi invatam eu placere limba franceza.

- Nous apprenons >volontiers Ie

Oamenii sunt rareori feriei\i!

- On est >rarement heureux!

Vino repede acasa!

- Viens >vite ala maison!

Te voi iubi intotdeauna.

- Je t'aimerai >toujours.

Mai am multe de facut inainte


de plecare.

- rai encore >beaucoup a faire avant


mon depart.

a la campagne.
fran~ais.

Sa folosim coreet formele verbului etre combinate eu adjective; completAnd spatiile libere din
urmatoarele propozitii:
Marie este intotdeauna multumita.

- Marie >est toujours >contente.

Astazi suntem foarte ocupate.

- Aujourd'hui nous >6ommes tres >occupees.

Micuta Marie este adesea singura


acasa. '

- La petite Marie >est souvent >seule


ala maison.

Sunteti obositi seara?

- >f:tcs-vous fatigues Ie soir?

Ei sunt tri~ti pentm ca sunt singuri


aeasa.

- lis >liont tri,tes parce qu'ils >sont seuls


it la maison.

Acest loc este oeupat.

Cette place >est occupce.

Sunt trist.

- Je

>!ill is

triste .

Treceti propozitiile de mai jos la forma negativa:


Je suis seule

11

la maison.

>Ic ne suis pas seule

a la maison.

Auj ourd 'hui ils sont tristes.

>AujounJ'hlli l1s nc sont pas tristes.

Est-ce que tu es occupe Ie soir?

>Est-ce que tll n'es pas occupe Ie soir?

VOUS allez souvent au theatre.

>Vous n'allcz pas souvcnr au theatre.

Paul travaille au bureau.

:>Paul ne travaille pas au bureau.

D.

Traduceti propozitii1e de mai jos in limba franceza:


Eu lucrez mult dar
nu sunt obosita.

>Je travaille beaucoup mais


JC ne suis pas fatigucc,

Va duceti des la opera sau


la concert?

>Est-ce que vom alkz sauvent

Duminiea ei nu luereaz!l.

>Le Jimanche ils ne travalliellt pas.

De ee e~ti trist?

>Pourquoi es-tu triste?

Pentru eli nu merg eu voi la Paris.

> Parec que je ne vais pa, avec vous

Sambata seara suntem prea obositi


ea sa mergem la teatru.

>Le samedi ~Olr nOll~ sommes tmp fatigues


pour aller au theatre.

Suntem mereu impreuna.

>Nous sommes toujours ensemble.

Vii? eu placere.

> Tu viens':> Avec plaislr,

Sunteti obositi? Foarte.

> Vous cles fatigues',' Tres.

Sa lucram mai repede!

> Travaillons plus vite!

Mergem rar la concerte pentru eli.


suntem intotdeauna ocupali.

>I\ous allons rarement au concert parce que


nollS sommes toujours occupes.

Paul nu se duce eu plaeere la muzeu.

>Paul ne va pas avec plaisir au musce.

a l'op.era au

au concert'?

a Paris.

Sa invatam acum cuvinte noi. Cititi-Ie cu voce tare, fiind atenti la pronuntie:
Ie mariage

>[10 maRlaj]

- cununia, casnicia

I'amour(m.)

>[lamuR]

dragostea, iubirea

la ceremonie

>[Ia sEREmoni]

-ceremania

l'epoux (m.)

>[lEpu]

- mire, sot

I'epouse (f.)

>l!Epuz]

- mireasa, sotie

Ie jeune marie

>[ 10 jO:n maRiE]

- tanaru! sot, tanarul mire

la jeune mariee

>[lajO:n maRiE]

- tanara sotie, tanara mireasa

Ie temain

>[IOt[m"a]

- martorul

l'oncle (rn.)

>[16kl]

- unchiul

la tante

>[lata!]

- matu~a

Ie hebe

>[IObEbE]

- bebelu~ul

Ie prenom

>[10 pREnoJ

- prenumele

lenam

>[\On01

-numele

les jeunes maries

>[IEjOn maRiE]

- tinerii casatoriti

Si acum in alta ordine:


lajeune mariee

>[lajO:n maRiE]

- tanara SOfie, tanara mireasa

Ie prenom

>lIOpREno]

- prenumele

la cerernonie

>[Ia sEREmoni]

- ceremonia

Ie bebe

>[IObEbE]

- bebelu~ul

I'oncle (m.)

>[lokIJ

- unchiul

I'epouse (f.)

>[][puzJ

- mireasa, sotie

1'amour (m.)

>[lamuR]

- dragostea, iubirea

Ie mariage

>[10 maRiajJ

- cununia, casnicia

les jeunes maries

>[IEjO:n maRiE)

- tinerii casatoriti

I'epoux (m.)

>[IEpu]

-mire, sot

Ie jeune marie

>[IOjO:n maRIE]

- tanarul sot, tinarul mire

Ie temain

>(10 t[m"il

- martorul

Ie nom

>[IOn6]

-numele

la tante

>lla tat]

-matu~a

lata acum noile cuvinte in propozitii. Cititi-Ie eu atentie

~i

retineti tradueerea in Iimba romana:

Les jeunes maries se sont instal1es dans


un appartement au rez-de-chaussee.

- Tinerii casatoriti s-au instalat iotr-un


apartament la parter.

Nous avons assiste au mariage religieux


de nos amis.

- Am asistat la cununia religioasa


a prietenilor no~tri.

La ceremonie a lieu dans une eglise


de notre quartier.

- Ceremonia are loc intr-o biserica


din cartierul nostru.

C'est une longue histoire d'amour.

- Este

Je vous presente mon epoux, Madame.

Vi-I prezint pe sotul meu, doamn!.

Monsieur Ie directeur viendra avec son epouse.

Domnul director va veni eu sOlia lui.

Pourquoi la jeune marite est-eUe si triste?

- De ce este mireasa atat de trista.?

Elle est triste parce que Ie jeune marie


est en retard.

- Este trista pentru ea mirele


intarzie.

Est-ce que les temoins sont necessaires au


mariage civil?

- Este nevoie de martori la


cununia ciila.?

Ni la tante ni I'oncle ne sont venus

a ceUe ceremonie religieuse.

- Nici matu~a niei unehiul nu au venit


la cununia religioasa.

Mon amie attend un hebe.

- Prietena mea a~teapti un

Quel prenom lui donnera-t-elle?

- Ce nume ii va da?

Je voudrais connaitre Ie nom de ce monsieur-lit..

A~ vrea sa cunose numele acestui damn.

Quel est Ie nom de cette rue?

- Care este numele aeestei striizi?

II est marie depuis vingt ans.

- Este casatorit de douazeci de ani.

Sa retinem expresiile

~i

lungii poveste de dragoste.

bebelu~.

locutiunile care au aparut in propozitii:

assister a(un mariage,


une ceremonie)

>lasistEa]

- a asista la (0 casatorie,
o ceremonie)

Ie mariage religieux

> [10 maRiaj ROlijiOl

- cununia religioasa

Ie mariage civil

> [10 maRiaj sivilJ

- cununia civila

avoir lieu

> [avua:R I,OJ

- a avea loc

une histoire d'amour

> [L'n iSlllaR damuR]

- 0

poveste de dragoste

attendre un bebe

> [atiidR

-a

a~tepta

etre marie(e)

> [ctR maRiE]

hebE)

un

- a fi casatorit

copillbebelu~

Verificati daca

~titi

sa foJositi cuvintele

~i

expresiile noi. Completati propozitiiJe in Iimba franceza,

apoi cititi-le cu voce tare:


Aceasta dragoste a srar~it prost.

- Cet >amour a mal fini.

Toate miresele trebuie sa fie

- Toutes >les jeunes mariees doivent etre

frumoase

~i

belles et heureuses Ie jour de leur >mariage.

fericite in ziua nuntii lor.

Cind ~i unde va avea loc aeeasta


mare ceremonie?

Quand et ou >aura lieu eeUe

Ai asistat la cununia lor eivila?

- >As-tu assiste

Acesl film nu este decat


poveste de dragoste.

- Ce film n'est qu'une simple


>histoire d'amour.

Dupa cununia religioasa va avea loe

- Apres >lc mariage religieux il y aura

simpla

grande >ceremo11le?

une reception dans un hOtel de luxe.

a receptie intr-un hotel de lux.


Eu nu beau alcool
a~tept

~i

nu fumez pentru eli

aleur >mariage civil?

- Je ne bois pas d'a!cool et je ne fume pas,


parce que >j'attends un hebe.

un eopil.

aeeUe ceremonie, Madame,

Va invit la aceasta eeremonie, doamna,


eu sotul dumneavoastra.

- Je vous invite

Martorii au venit in intarziere


la casatoria religioasa.

- >Lcs temoins sont venus en retard


au mariage religieux.

lat-o pe matu~a Jeanne. Ea este sotia


unchiului meu Charles.

- Voila ma >tante Jeanne. Elle est >I'epouse


de mon >onele Charles.

Nu cunosc niei numele niei


prenumele mirelui.

- Je ne connais ni >le nom ni


>Ie pf(~nom du >jcunc mane.

Marie adora bebelu~ii,


are doi ~i iI a~teapta pe al treilea.

- Marie adore les >bebes,


eHe en a deja deux et eUe >attend Ie troisieme.

avec votre >epoux.

in exemplele care unneaZ3 veti intilni fonne asemanatoare adjeetivelor demonstrative care va sunf
cunoscute din prima parte a lectiei. Acestea sunt pronume demonstrative compuse; ele inlocuiesc
substantivul. Unnariti

~i

traducerea in limba romana:

Regarde les temoins! Celui-ci adroite


c' est mon cousin, celui-Ia it. gauche c'est un ami

Prive~te-i pe martori! eel din dreapta este


varni meu, iar cel din stanga este un prieten

du jeune marie.

al mirelui.

Tu connais ces dames? CeUe-ci a cote

- Le

cuno~ti

pe aceste doamne? Cea de langa

de Monsieur Dupont, ,'est sa femme, celle-la qui

domnul Dupont este sotia lui, iar cea care

parle avec lajeune marie-e, c'est ma soeur.

vorbe~te eu

mireasa este sora mea.

Dis-moi les noms de ces hommes. Alors, cellx-ci

- Spune-mi numele acestor barbati. Deci, aee~tia de

pres de la fenetre ce sont les freres Duval, cellx-h\

langa fereastra sunt fratii Duval, iar eei de mai

plus loin, ce sont mes cousins Lerouge.

departe sunt verii mei Lerouge.

Je voudrais parler avec des jeunes filles. Avec

celles-ci qui sont assises sur Ie canape ou avec


celles-la qui se promement dans Ie jardin?

A~ vrea sa vorbesc eu fete tinere. Cu acelea care


stau pe canapea sau eu eele care se plimba
prin gradimi.?

lata tabelul forrnelor compuse ale pronumelor demonstrative:

singular

plural

maseulin

feminin

masculin

femioio

celui-ci

(acesta)

eelle-ci

(aceasta)

ceux-ci

(ace~tia)

celles-ci

(acestea)

celui-I!

(acela)

celle-Ill

(aceea)

eeux-1l1

(aceia)

celles-ei

(acelea)

A~a

cum ati putut vedea, formele eompuse ale pronumelor demonstrative se formeaza din pronumele

simple:

celul, ceux

- acela, aeei

sau

celie, celles

- aceea, acelea

carora Ii se adauga adverbul ci (pentru a exprima apropierea)

~i

lit (pentru a exprima departarea).

Sa rezolvam aeum cateva exercitii eu formele compuse ale pronumelui demonstrativ:


propozi~ii1e

spatiile Iibere din

eompleta~i

de mai jos. Nu uitati sa eiti\i propozitiile cu voce tare:

Nu ~tiu ce canapea sa eumpar. Aceasta este prea


scumpa ~i culoarea aceleia nu-mi place.

- Je ne sais pas quel canape acheter. >Celui-ci


est trap cher et la eouleur de >celui-la
ne me plait pas.

A~

vrea sa ~tiu care este sotia lui; femeia care

este

a~ezatillanga

in picioare langa

Paul sau aceea care este

u~a?

- QueHes assiettes prendrez-vous, >cclles-ci


en verre ou >celles-lil en plastique?

sticla sau pe acelea din plastic?


lata-i pe elevii

~colii

noastre:

qui est assise acore de Paul ou >celle-lilqui est


debout pres de la porte?

Ce farfurii yeti lua, pe acestea din

(canceza, aceia engleza.

Je voudrais savoir qui est son epouse; la femme

aee~tia

invatii

- Voila les eleves de notre ecole: >ccux-ci


apprennent Ie fran~ais, >ceux-lill'anglais.

Sa trecem acum la ultimul exerci\iu din Leqia 5, In care veti verifiea In ee masura v-ati insu~it
materialui introdus pe pareursul acesteia.
Traduceti din limba romana in limba franeezii:
leri am asislat la cununia eivila a

>Hier, j 'ai assiste au mariage civil


de mes amis,

prietenilor mei.
Maine va aves loc cununia lor religioasa.

>Demain aura lieu leur mariage religieux.

Aceasta ceremonie imi place multo

>Cettc ceremonie me plait beaucoup.

ii cunose bine pe aee~li martari. eel de langa mire >.1e connais bien ces temoins. Celui-ci

ac6te du

este unchiul roeu, iar cel care este in picioare

jeune marie est mon oncle et celui-lil, qui cst

lfmga tinara mireasa este fratele ei,

debout pres de la jeune mariee, est son frere.

in aceasta pivnitil sunl mai multe stide de vin,


in aceea nu mai este nieiuna.
in acest apartament sunt mai muhe incaperi,
in acel apartament nu sunt decal Irei.
hi plae aeeste perdele? Acestea din salon,

>Dans cclte cave-ci. il y a plusieurs bouteilles de

vin, dans celle-lil, 11 n 'yen a plus aucune.


>Dans cel apparlcmelll-ci, 11 y a plusicurs pieces,
dans cet apparlcment-hi, il n 'yen a que trois.
>Est-ce que ces rideaux te plaisent? Ceux-ci dans

da, dar aeelea din sufragerie

le salon - Qui, mais ceux-liI dans la salle iI. manger.

nu-mi plae deloe.

ne me plaisent pas uu tout.

Ce culoare iti place mai mult?

>Quelle couleur Ie plait Ie mieux?

Ce culoare va avea canapeaua ta? Ce canapea?

>De quelle coulcur serd ton canape? Que! canape':'

Aceasta din salon

sau aceea

din camera mea?


Cum s-a sIar~it povestea iubirii tale?

Nu

~tiu

ce culoare imi stii mai bine.

Celui-ci dans Ie salon ou cclui-hl


dans rna chambre?
>Comment a fini l'histOlrc de ton amour?
>J y nc sais pas quelle couleur me va mieux.

Aceasta se potrive~te cu ochii mei,

Cclle-ci va micux avec mes yeux,

aceea se potrive~te cu parul meu.

celle-hi va lTIleUX avec Illes cheveux.

Aeesle calorifere sunt calde, dar acelea


sunt reci.
A~

vrea sa-ti dau un ceas din arginl.

Matu~a noastra ingrije~te mai multe plante

din gradina ei.


Scrieti pe aceasUi fi~a numele
~i prenumele dumneavoastra, domnule!

Acesl dulap este din lernn, iar cel


din camera ta de asemenea.

>Ccs radialeurs-ci sonl chauds, mais ceux-liI.


sont froids.
>.le voudrais te donner une montre en argent.
>\Jotrc tanle soigne plusieurs plantes
dans son jardin.
>Ecrivcz sur ccUe fiche vOlre nom et

votre

pH~nom,

Monsieur!

>Cette annoire-ci est en bois, celle-Ia


dans la chambrc aussl.

Du-te

~i

cauta paharele de cristal in bufet!

Ce oglinda iti place rnai mult, aceasta

un

>Quclmiroir Ie plait miclix. eelui-ci

a droitc ou cellli-la it gauche')

din dreapta sau cea din stanga?


Charles este foarte fericit, sotia lui

> Va cherchcr les \'e1"1"e<; en cnsl<ll dam Ie buffet'

a~teapta

copila~.

>Chark~

est [reS hcureux. son crouse attend

un bcbe,

Aceste farfurii sunt din sticla? Acestea de pe


masa rotunda, da. dar acelea sunt
din plastic.

> Est-cc que ce~ plats-ci SOllt ell velTe? Ceux-ci


la table ronde. oui, lllais ccux-li! sont
en plastique.

Sa exersiim acum pronuntia unor sunete:


[E]

fpoux, epouse, marie, hebe, ttmoin, canap,

[e]

plaire, pi~ce, buffet

["a]

mimir, armoire, en bois, histDire

UJ

mari~

[ II

reliiieux, salle amanger, en ari'Ot

eplllIx, ep.o..use, cllllieur, am.o..ur

[k]

c.ouleur, oncJe, c.ave, ,an ape

[s]

.c.eremonie, pie.c.e, .c.ivil, as.sis.ter

l R]

rideau, grenier, radiateur, miroir. prenom, mariage, histoire d'amour

~ur

RECAPITULAREA LECTIEI 5
5.1.

in cadrul Lectiei 5 am iotrodus unnatoarele expresii:


en cristal

- de/din cristal

en verre

- de/din stieHl

en plastique

- de/din plastic

en argent

- de/din argint

en bois

- de/din lemn

en cuir

- de/din piele

etre marie(e)

- a fi casatorit(a)/ insurat, maritata

Ie mariage religieux

- cununia religioasa

Ie mariage civil

- cununia civila

une histoire d'amour

- 0

precum

~i

constructiile:

aller chercher

- a se duce dupaJa se duce sa caute

aller bien avec

- a se potTivi CU, a merge ell

assister a (un mariage, une ceremonie)

- a asista 1a

avoir lieu

- a avea loc

attendre un hebe

- a a~tepta un

~i

Am introdus

V-ati

insu~it

(0

casatorie, 0 ceremonie)

copil~

intrebarea:
(de) ce culoare... ?

de quelie couleur ... ?

5.2.

poveste de dragoste

fonnele compuse ale adjectivelor demonstrative:

ce (garc;on)-ci

acest haiat

ce (ganroo)-Ia

aeel baiat

eet (homme)-ci

- acest barbat

cet (homme)-Ia

- acel barbat

ceUe (plante)-ci

- aceasta. planta

cette (plante)-Ia

- acea planta

ces (Iivres)-ci

- aceste cacti

ces (livres)-ci

aceJe cacti

A~a cum rezulta din exemple, substantivul se ana plasat tntre cele doua elemente ale acestor
fonne iar genullui este acela~i cu genul adjectivului. PrimeIe elemente : ce, eet, cette, ces sunt
formele simple ale adjectivului demonstrativ.

Adaugam al doilea element -ci sau -iti pentru a exprima no!iunea de apropiere sau de departare
~i mai ales pentru a opune doua substantive de acela~i gen:
Ce gar~on-ci est grand, ce
est petit.

gar~on-Ia

- Acest hiiat este mare, acel baiat


este mic.

5.3.

in afara fonnelor adjectivelor demonstrative care insotesc un substantiv, am introdus ~i formele


compuse ale pronumelor demonstrative care inlocuiesc substantivul:
Celui-ei est petit, celui-IA est grand.

- Acesta este mie, aeela este mare.

Cel1e-ci est belle, celle-lil est laide.

- Aceasta este frumoasa, aceea este uratlL

Ceux-ci sont gais. ceux-1l1 sont tristes.

Celles-ci sont simples, celles-li


sont compliquees.

- Acestea sunt simple, acelea


sunt complicate.

Ace~tia

sunt veseli, aceia sunt tri~ti.

Va atragem atentia asupra faptului cil la plural sunt forme diferite pentru masculin ~i feminin:
ceux, celles:

5.4.

lata prezentul verbuluiplaire, pe care I-ati intalnit mai devreme:


je plais

nous plaisons

tu plais

vous plaisez

it plait

ils plaisent

on elle plait

elles plaisent

Acest verb este adesea insotit de prepozitia 8:


Tu plais aMarie.
Elle plait aux

gar~ons.

- ii placi Mariei.
- Ea place baietilor.

Perfectul compus se fonneaza din prezentul aUKiliarului avoir + participiul trecut: plu (j'ai
plu, tu as plu etc.). Viitorul se fonneaza din infinitivul verbului, suprimand -e final ~i adaugand
tenninatiile:

-ai, -as, -a, -ODS, -ez t -ont: je plairai, tu plairas etc.


In felul acesta se formeaza viitorul majoritIllii verbelor tenninate in -re:
attendre

- j'attendrai, tu attendras etc ....

apprendre

- j'apprendrai, tu apprendras, etc.

TEMA PENTRU ACASA 5


A

B.

Traduceti propozitiile unnatoare in limba romana;

1.

Ce sac-ci est en cuir, celui-lii est en plastique.

2.

Ces jeunes maries attendent un hebe.

3.

Mon prenom plait beaucoup ei mon mario

4.

Quand est ou la ceremonie auratelle lieu?

5.

Dans la salle ei manger Ie buffet ne va pas du tout avec la table.

6.

Pourquoi ces rideaux ne te plaisent pas?

7.

C'est la couleur de ton canape qui ne me plait pas.

Traduceti propozitiile unnatoare in franceza:


I.

A~

2.

Am coborit in pivnita, tatal meu a ureat In pod.

vrea sa-ti dau ceva din argint.

De ce este acest calorifer cald

C.

~i

eel din sufragerie rece?

4.

imi stau bine aeeste culori?

5.

Veti asista la cununia religioasa?

6.

Prive~te

7.

Povestea ei de dragosle nu poate sa sraqeasca bine.

aeeste doua tinere sotii: aceasta are deja un copil, aeeea

a~teapta

unul.

Recopiali propoziliile de mai jos dupa ce a~i corectat gre~elile. in fiecare fraza este
gre~eaHi:

I.

Cet miroir-ci te plait?

2.

II Ya deux temoins, celui-ci est man ami, ceux-lei est Charles Dupont, Ie fcere de la
mariee.

3.

Cette couleur ne vont pas bien avee mes yeux.

4.

Dequel couleur sont tes nouvelles robes?

5.

Celle-ci est blanche, celie-Iii est verte.

LECTIA 6 - PARTEA iNTAI


Ca de obicei la inceputul lectiei, va propunem sa recapitulati materialul din Lectia 6 din cursul de
franceza pentru incepatori, rezolvand urmatoarele exercitii:
A.

Completati propozitiile de mai jos cu unul din unniitoarele cuvinte:


1. Ie travail

2. la musique

6. la promenade 7. la mer

3. la danse

4. Ie concert

5. Ie sport

8. la montagne

9. la campagne

IO.I'ami

14. Ie livre

15. Ie cabier

11. l'amie

12. Ie frere

13. la soeur

16. Ie crayon

17. Ie stylo-bille

18. Ie sac

Da-mi un caiet.

~ Donne~moi

imi place aceasta munca.

- J'aime ce >!r<lvail.

Cine merge cu voi la munte '!

- Qui va avec vous a >1.'1 lTIDnlaglle'?

Nu cunosc acest dans.

- Je ne connais pas cette >dansc.

EI canta bine concertele lui Chopin.

- II joue bien >les

>un cahler.

(OIlCWS

de Chopin.

Cainele este cel mai bunprieten a1 omului. - Le chien est Ie meilleur >ami de l'homme.
Plimbarea va fi lunga.

- >La promenade sera longue.

Unde ai pus creionul lui Michel?

- Ou as-tu mis >Ic

Geanta pe care 0
Nici

prive~ti

este din piele.

munca nu-I intereseaza.

Seara vom asculta muzica.


AI cui frate

B.

e~ti

tu?

>Le

S<lC

criJyon de Michel?

que tu regardes est en cuir.

- Aucun >tra\'ail ne I'interesse.


- Le soir nous ecouterons de >1a ll1usique.
- De qui es-tu >le frcrc?

imi place sa petrec vacan~ la lara sau


la mare.

- J'aime passer les vacances a >1a campagne au


a>Ia mer.

Sora lui a citit multe carti.

- Sa >s~UI' a lu beaucoup de >Iivres.

Mi-am cumparat un nou pix.

- rai achete un nouveau >srylo-bille.

Completa\i propozitiile eu adjectivele posesive corespunzatoare:


Prietenul tau
la tarit

~i

prietena mea merg eu noi

- > Ton ami et >lllon amie vont avec nOlls


a1a campagne.

Mama lui prefera munca in gradina.

- >Sa mere prefere Ie travail dan.s Ie jardin.

Fratelui ei ii place mai mult filmul


decat teatruL

- >S[)O frere prtfere Ie cinema


au theatre.

Toata familia ei detesta pisicile.

- Toute >~a famille diteste les chats.

Caietul lui este pe cartea mea.

- >Son cahier est sur >l11on livre.

Comp1etali propoziliile in limba franceza:


Prefer sa rna plimb decat sa rna uit
la televizor.

- Je prefere les promenades


> ala (eIe

Sora ta este 0 fata buna.

Ta sreur, est une > bonne fille

Nu merg niciodata la opera.

- Je ne vais > jamaisa l'opera.

La cine vom merge in aceast3 sears?

- > ('he? quiirons-nous ce soir?

Tinerii prefera muzica


modem a celei c1asice.

- Les jeunes gens prererent la musique


> modt:rne a la musique classique.

Fetele tinere nu vor sa fie grase.

- Les jeunes filles ne veulent pas

Ea nu este chiar

a~a

eke > grosse"

- Elle n'est >pas du toutsi > mince

de slaba.

Aeeasta Carte este foarte interesanta.

- Ce livre-ci est tres > interessam

Adori aceasta femeie? Nu, deloe!

- Tu >adorescette femme? Ncm, >pas du tout

Nu sunteti obosita,

domni~oara?

- VOllS

n' etes pas fatiguee, Mademoiselle?

Si, >un

Ba da, pUlin.

PCll

Je >detestetoutes les ceremonies.

(Eu) detest toate ceremoniile.

.,"]

Trecem acum la vocabularul nOll. Cititi eu voce tare, clar, cuvintele noi
retineti traducerea lor in Iimba romana.
tla~E]

~i

Ie fiance

>[10

Ia fiancee

>[Ia fiiisE]

- Iogodnica

la bague

>[Ia bag]

inelul

>(IE fiiisai]

- logodna

Ie voyage de noces

>(10 v"aiaj dO nos]

- calatoria de nunta

Ie menage

>[IOmEnaj]

menajul

Ia qualite

>[Ia kalitE]

- calitatea

Ie defaut

>[IOdEfo]

- defectul

Ie caractere

>[10 kaRakteR]

- caracterul

Ie divorce

>(10 divoRs]

- divortu1

la mort

>[lamoR]

- moartea

Ie veuf

>[10 vO:1]

- vaduvul

la veuve

>[lavO:v]

- vaduva

les

~i

fian~ailles

- logodnicul

acum, intr-o alta ordine:


>( 10 kaRakteR]

- caracterul

>[lE fiasai]

Iogodna

la mort

>[lamoR]

- moartea

la hague

>[Ia bag]

- inelul

Ie divorce

>[10 divoRs]

- divortul

la fiancee

>[la fiibE]

- logodnica

Ie voyage de noces

>[ 10 v"aiaj dO

Ie menage

>[10 mEnaj]

- menajul

la veuve

>[la vO:v]

viduva

la qualite

>[Ia kalitE]

- calitatea

Ie veuf

>[IOvO:f]

- vaduvul

Ie defaut

>[JOdEfo]

- defectul

Ie fiance

>[10 fiiisE)

- Iogodnicul

Ie caractere
les

fian~ail1es

n()~]

- calatoria de nuntii

Citi~

cu voce

tare

propozitiile de mai j05, in care au fost introduse cuvintele noi. Retineti traducerea lor.

Ce soir, je vous presenterai mon fiance.

- Asta seara vi-I voi prezenta pe logodnicul meu.

Personne ne connait sa fiancee.

- Nimeni nu

Montre-nous 13 bague de fiancailles!

- Arata-ne inelul tau de logodna!

Nos fiancailles ne seront qu'une petite

- Logodna noastra nu va fi decat 0 mica

pe logodnica lui.

sarbatoare in familie.

rete de famille.

OU voulez-vous partir en voyage de noces?


Qui s'occupera du

0 cunoa~te

m~nage?

- Unde vreti sa plecati in calatorie de nunta?


- Cine se va ocupa de menaj?
~i

fiuI vostru se impaca bine.

Notre fille et votre fils font bon menage.

Fiiea noastra

Ce jeune homme est plein de qualites.

- Acest tanar este plin de calitati.

Ses defauts ne sont pas si graves.

- Defectele lui nu sunt atM de grave.

Heureusement Ie caractere de son epouse

- Din fericire caracterul sotiei lui


s-a schimbat mull.

a beaucoup change.
Qui a demande Ie divorce? Lui ou elle?

- Cine a eerut div0rtul? EI sau ea?

La mort de sa femme I' a rendu

- Moartea sOliei lui I-a facut


foarte nefericit.

tres malheureux.
Etes-vous un homme marie, celibataire,

- Sunteti insurat, celibatar,


vaduv sau divortat?

veuf ou divorce?
II veut se mariee avec une jeune veuve.

- Vrea sa se casatoreasca eu

Ce veuf doit se remarier.

- Acest vaduv trebuie sa se recasatoreasca.

Je ne voudrais pas marier rna fille

Relineti locutiunile

~i

aeet homme.

N-a~

tanara vaduva.

vrea sa-mi marit fiica cu acest barbat.

expresiile pe care le-ati intalnit in propozitiile de mai sus:

la bague de fiancailles

>[la bag dO f,asaij

- inelul de logodna

s' occuper du menage

>[sokUpE dO mEnajJ

- a se ocupa de menaj

faire bon mauvais menage

>[ feR btl, move mEnaj]

a avea

easnicie fericita/

nefericita, a se intelege bine/ a


nu se intelege bine
etre plein (pleine) de

qualit~s

>[ ctR pIc (plen) dO kalilEJ

a fi plin (plina) de calitati

demander Ie divorce

>[ dOmadE 10 divoRs]

- a cere divoI1ul

rendre malheureux (malheureuse) >[RadR maJORO: (maIORO;j - a face nefencit(a)


etre celibataire

>[ etR sElibateR]

- a fi celibatar

etre divorce(e)

>[ etR divoRsE]

- a fi divortat(a)

etre veuf (veuve)

>LetR vO:1'(vO:v)]

a fi vaduv (vaduva)

se maner avec ...

>[sO maRiE avck]

a se casatori / insura,
marita eu ...

se remarier

>[sO ROmaRiE]

a se recasatori

marier it (avec)...

>[ maRiE a (avek)J

- a casatori cu

Verbul rendre se conjugii co verbul vendre.

Vom introduce expresiile de rnai sus in propozitii; traduceti in limba ramana aeeste propozitii:
C'est a toi, ceUe hague en argent?
Qui, c'est rna hague de

fian~ailles.

> Acest inel din argint

c~te

al tau')

Da, cslc inelul meu de logodna.

Toi et moi ferans bon m~nage.

> Tu

Moi,je n'ai pas heaueoup de qualites, rnais toi,

> Eu nu am mulle calila(l, dar tu


e~ti

tu en es pleine.
Je ne comprends pas comment elle
a pu demander Ie divorce a son mario
Je ne veux plus etre

c~libataire,

je voudrais me marier.
Elle n'est plus sa fiancee, eUe lui a rendu
sa hague de

~i

fian~ailles.

cu mine ne vom

in~elege

bine.

plina de calitati

> Nu int;eleg cum de a putut

cere divoqul so\ului ei.


> Nu mal vreau sf\ fiu cchbatar,
a~

vrea ,;1 ma casatoresc.

> Ea nu mai estc logodniea lui, i-a dat inapoi

inelul de logodna.

Monsieur Lerouge est veuf depuis cinq ans.

> Domnlll Lcrouge csle vaduv de cinci ani.

Rends-moi tout ce que je t'ai donne!

> Dil-lnl inapOl tot cc Ii-am dat!

Avec qui t'es-tu mariee?

> Cu cine tc-ai manlat'.'

Ce veuf ne veut plus se remarier.

> Acest vaulIv nu mai vrea sa se rccasatoreasca.

lIs marient leur fille a (avec) un homme

> Ei

qui ne lui plait pas.

i~i

maritf\ fata cu un barbat

care nu-i place.

II est marie? Non, divorce.

> Este insurat? :-Ju, divoqat.

Ma femme ne veut pas s'occuper

>Sotia mea nu vrea sa se ocupe


de gospodarie.

de notre menage.

Ati retinut substantivele ~i expresiile noi? Completati spatiile Iibere din propozitiile in limba franceza:
Cand va avea loc logodna voastra?

Quand auront lieu vos >fian~aillcs?

Acest inel nu-mi place.

- Cette >bague ne me plait pas.

Visez la 0 lunga calatorie de nunta in Italia.

- Je reve d'un long >voyage de noces en Italie.

Sotul meu are mai multe ealitati decat defeete.

- Mon mari a plus de >qualites que de >defauts.

Cu toate defeetele lor cum vor putea

- Avec tous leurs defauts comment pourront-ils


>fairc bon menage?

sa se in\eleaga?
Dupa moartea mea poti sa te recasalore~ti

Nu-mi cere divortul, nu voi fi

- Ne me >demande pas led i vorce, je ne serai


jamais d'accordl

niciodata de aeord!
Jeanne va fi nefericita eu logodnicul sau,
a~a

- Apres rna >mor1, tu peux te >remarier


avec cette tille-ii.

cu fata aeeea.

>Le fiance de Jeanne la reodra malheureuse,


comme iJ a rendu malheureuses plusieurs filles

cum au fost multe alte fete

avant.

inaintea ei.
De ee vrea tatal tau sa te insoare

- Pourquoi ton pere veut-il te >marier


avec cette veuve?

eu aceasta vaduva?
Este plin de defecte dar il iubesc

~i

vreau

sa rna marit cu el cat mai repede.

- 11 est >plein de dUauts mais je I'aime et je veux


>me marier avec lui Ie plus vite possible.

Aeeasta femeie divort;ata vrea sa se recasatoreasca - Cette femme >divorcee veut se remarier
ell primul ei sot.

avec son premier mario

Sunteti tot celibatar, domnule?

- Vous etes toujours >celibataire, Monsieur?

Logodnica dumneavoastra are un caraeter urit,

- Votre >fiancee a un mauvais >caractere,

toata lumea
Sunt

0 cunoa~te.

femeie independenta,

deci nu rna marit.


in aeeasta gospodarie nimeni nu face nimic.

tout Ie monde la connait.


Je suis une femme

ind~pendante,

alors je ne me >marie pas.


- Dans ce >menage, personne ne fait nen.

Urmeaza partea de gramatica.


Cititi eu voce tare propozitiile de mai jos, aeordand
ingro~te, ~i relineti traducerea lor in Iimba ramana:

aten!ie speeiala verbelor scrise cu caractere

J'etais deja mariee quand


je I'ai connu.

>[jcle deja maRIE kil


jO IE konU]

- Eram deja maritata


cand I-am cunoscut.

Tu etais heureux avec


ta femme?

>[tU etczORO:

- Erai fericit
eu sotia ta?

Marie etait tres jeune


quand elle s'est mariee.

>[maRi Ete tRejO:n

Quand nous etions jeunes


tout etait facile pour nous.

>[ka nuzetio jO:n


tutcte fasil puR nul

- Cand eram tineri


totul era u~or pentru Doi.

Vous etiez fiances quand


elle est partie?

>[ vuzetiE fiil,[


kate1 e paRti]

lis etsient maries depuis


vingt ans quand il a demande
Ie divorce.

>[ilzete maRiE dOpUi


vet a kiitil a dOmiidE
10 divoRs]

- Erau casatoriti de
dou3zeci de ani cand el a cerut
divortul.

avek ta fam]

kiitcl

~e maRil<~]

- Maria era foarte tanara


dnd s-a maritat.

Erati logoditi
dnd ea a plecat?

Cuvintele evidentiate sunt forme Ie verbului eIre la timpul imperfect (imparjait).

lmparfait este timpul care exprima 0 actiune de durata sau care se repeta
in trecut. il folosim adesea in relatari ~i descrieri.
Formam imperfectul adaugiind la radacina persoanei I plural a timpului
prezent, tenninatiile -ais, -ais, -ait, -ions, -iez, -alent.

Verhul etre, folos;t in exemplele de mai sus, face excep!ie de la aceastii regula, rtidiicina lui fUnd
IIeregulata:
i?lre

noussommes

-j'etais

Exemplele de mai jos ilustreaza felul in care se formeaza imperfectul:


avoir

nous av

-ons

- j'avais

parler

nous pari

- ons

- je parlais

rendre

nous rend

- ons

- je rendais

Vom folosi imperfectul in propozitiile urmatoare. Cititi-Ie eu voce tare, acordfmd atentie traducerii
in romana:
NOlls assist ions a tous les anniversaires
de notre famille.

- Participam la toate aniversarile


din familia noastra.

Tous les soirs ils allaient au cinema.

- in fiecare seara se duceau la cinema.

Paul passait beaucoup de temps dans sa chambre. - Paul petrecea mult timp in camera lui.
Les rideaux n'allaient pas bien
avec 1a couleur du tapis.

- Perdelele nu se potciveau bine


eu culoarea covorului.

Quand vous etiez jeune, Madame, vous plaisiez

a tout Ie monde.

- Cand erati mai tanara, doamna, toatA lumea


va placea.

1'aimais toujours Ie printemps.

imi placea intotdeauna primavara.

Tu etais un jeune homme plein de qualites


quand tu res marie.

(Tu) Erai un tanar plin de ealitati


eand te-ai casatorit.

Chaque matin elle prenait son petit dejeuner

- in fieeare dimineata (ea) i~i lua micul dejun


la ora 8 ~i apoi se ocupa de gospodArie.

a 8 heures et apres elle s' occupait du menage.


a la meme heure.

- in fiecare zi mceam cumparaturile


la aceea~i ora.

Elles se promenaient souvent dans la foret.

- Ele se plimbau adesea in padure.

Tous les jours nous faisions les aehats

Daca in propoziriile care se reJera fa

acfiune dill !recut avem expresii de tipul:

taus les JOUTS

- in jiecare zi/ ill foate zilele

chaque mafin

- infiecare dimineafd

toujours

- intofdeauna. mereu

SDuvent

- adesea

Jolosim intotdeauna imperJectul.

Rezo!va\i urmatorul exercitiu; yeti putea exersa astfeJ imperfectul. Comrletali ProPoziliile in limba
franceza eu forma potrivita a verbului la imperfect ~i cititi-Ie apoi cu voce tare:
Parintii

no~tri

se intelegeau foarte bine.

Ea era divortata dnd

I~a

cunoscut pe Pierre.

Glnd sotul lui Jeanne a avut un accident,


ea a~tepta un copil.

- Nos parents >faisaicnl toujours bon menage.


- Elle >etait divorcee quand eIle a connu Pierre.
- Quand Ie mari de Jeanne a eu un accident,
elle >,Iltendait un bebe.

Ace~ti barba~i Mceau nefericite


toate femeile pe care Ie cuno~teau.

Ces hommes-ci >rcndaient malheurcuses


toutes les femmes qu'ils >connaissaient.

Acest vaduv venea adesea sa ne vada-.

- Ce veuf>vcnait souvent nous voir.

Plecai intotdeauna in Halia


in vacanta?

- Est-ce que tu >partais toujours en vacanees


pour I'Italie?

Nu-mi placea aceasta culoare,

- Je >n'allnais pas cette couleur.

in fiecare dimineata ne sculam la ora 7

- Tous les matins nous nous >levions


et nous >prenions une douche.

~i

taceam un

Cuno~teati

Da, il

du~.

acest secret?

cuno~team de

eateva luni.

a 7 heures

- >Connaissicz-\lous ce secret?
Dui, nous Ie >connaissions depuis des mois.

Sil trecem la ultimul exercitiu, recapitulativ. Traduceti urmatoarele propozitii in limba franeeza.:
De ce i-ai dat inapoi inelul
de logodna?

> POUl-quoi lui as-tu rendu la bague


dt: fian~ailles?

Logodna noastra va avea loc eu doua luni


inainte de casatorie,

>Nos fian~ailles auront lieu deux mois


avant Ie mariage.

Caracterul tau nu-mi placea deloc.

>Ton caractcre ne me plaisait du tout.

Se intelegeau bine ~i nu s-au gandit


niciodata la divort.

> lis fal,aiellt bon menage, ils n' ont jamai~


pense au divorce.

o pOli face ferieita pentru toata viata!

> Tu peux la rcndre heureuse pour toure sa vie!

Casatoria I-a schimbat; inainte, Paul era plin


de calitati.

>Le mariage I'a change, avant, Paul etait plein


de qualitcs.

Am fost celibatar timp de patruzeei de ani,


acum a~ dori sa rna casatoresc.

>J'Ctais celibataire pendant quarante ans,


main tenant fai enV1C de me marier.

Aceasta vaduva n-are nici un cusur.

>Cettc \leuve est sans delaut.

Dare domnul Leblanc se va recasatori


dupa moartea sotiei sate?

> Est-ce qu'apres la m0l1 de sa femme Monsieur


Leblanc sc remariera?

Nu vreau sa-mi marit [ata eu un om divortat,


dar (ea) e nebuna dupa el.

>Je ne veux pas marier ma fille a un homme


divorce, mais elle est folie de lui.

Logodnicii visau adesea la calatoria lor


de nunta ~i la casa lor.

> Les fiances revaient souvent II leur voyage


de noces et a leur propre menage.

LECTIA 6 - PARTEA A nOUA


Scopul acestei patti din lectie este de a fixa materialul introdus in prezentul eaie!. Daca constatati eii
ou vi I-ati insu~it coreet, repetati piiJ1ile din material care v-au ridicat probleme.
incepem printr-un exercitiu de lectura:
Notre maison
~

Quandj'etais petite I toute rna famille habitait ensemble I dans une grande maison.11 Dans
~

cette maison I il Yavait plusieurs pieces. II Au rez-dc-chaussee I se trouvait une cuisine,


la salle

a manger 1et un grand salon. II Nous prenions I taus les repas dans la grande salle A

manger. I I Chaque soir I douze personnes I se mettaient


~

a table. II Tout Ie monde etait


~

/'

content I et on parlait beaucoup.11 Au premier etage I il Yavait des chambres d'enfants, I


~

la chambre de nos parents, I deux chambres d'amis 1 et deux salles de balns11 Nous, I
~

les enfants, I nous aimions jouer au grenier I ou dans la cave. II Un gros chat I et un petit
~

chien I nous accompagnaient toujours. II Quand it faisait beau I nous passions beaucoup de
~

temps libre I dans Ie jardin.11


~

a. ce temps-Is

Maintenant que je suis vieille Ije pense beaucoup


~

I quand j'etais jeune.11

/'

C'est triste, I rnais Ie temps de majeunesse I ne reviendra plus. I I

Une invitation

a un mariage

~---.

- Tu sals,l nous sommes invites a un mariage.

!I

- Qui va se marier?1
~

- C'est Paul.I I II ne veut plus etre celibataire.11


~

./'

- Avec qui se marie-t-Il?


~

- Sa fiancee est une jeune fille I qui travaille avec lui I dans son bureau. II
~

/'

Depuis quand I sont-ils fiances? II


~

- Je ne sais pas. I Je crois que les

fian~ailles

/'

Paul a donne une tres belle bague I a sa fiancee. I I


~

ont eu lieu I it Ya deux ou trois mols. i I

/I

- Nous assisterons a la ceremonie religieuse i ou civile? II


~

- Je voudrais aller au mariage religieux.11


/'

- Est-ce que les jeunes epoux partiront en voyage de noces? I I

/'

........

- Its y revent. ! I
/'

/'

- Penses-tu qu'ils feront bon menage?


/'

/'

II
........

- Qui salt... i I Paul a beaucoup de defauls... 11


/'

........

- II n'y a pas d'homme sans defauts...


/'

/I

/'

Mais sa fiancee, I au contraire, I eIle est pleine


........

de qualites.

II

Traduceti din limba Omana in limba franceza:


Nu intram decat rar in aceasta incapere
din pivniti.

> Nous entrons nm:mcnt dans cette piece


de la cave:.

Sa urciim repede in pod!

> Allons vile au grcnier!

Prefer culoarea acestei canapele decat


pe a aceleia.

> Jc prHcre 1a cauleur de ce canape-ci a Ja coulcur

Am asistat la ceremonia religioasa


cu placere.

> Nnus avons assiste it eclte cercmonie religicuse


aveC plaisir.

StiHeam adesea cu totii


in sufragerie.

> Nous etions souvcnl [ous ensemble

Aceastii tanira este tristi pentru cil.


logodnicul ei nu i-a dat inel
de logodna.

> Celtc jeune lllJc esl tristc parce que


SOil flancc lle lui a pas donne de bague

Perdelele din salon nu se potrivesc bine

cu acest covor verde.

> Les ridcaux dans It: salon ne \iont pas bien


avcc ce lapis vert.

Matu~ij mete

> Ma tanh: aimailloujollrS \cs pI antes.

ii placeau (intotdeauna) planteIe.

de eclui-Ill,

dans la salle it manger.

de

fian~aiIJcs.

Casatoria civila va avea loc sambiitil.


iar cisAtoria religioasa duminica.

> Lc mariagc civil aura lieu samcdi,


ct Ie mariagc rcligieux, dimanche.

Da-mi banii inapoi!

> Rends-nIoi mOil argent'

De cand

e~ti

vaduv?

> Depuis quand c,,lu vcur?

Domnu! Dupont era divortat de cinci ani


cind s-a recAsatorit.

> Monsieur Duponl ctait divorce depuis cinq ans

Barbatu! cu care se casil.tore~te fata dvs.


esle celibatar?

> L 'homme avec qui volre tllle se marie


cSI-il cc1ihataire?

De ce nu cereti divortul. domnule?


Sotia dumneavoastra eSle plina de defecte.

> Pourquoi Ile demandel-vous pas Ie divorce,


Monsieur? VOlre fcmme esl plcine de defauts.

Dar (inca) 0 iubesc, Is fel ca in


ziua casiUoriei noastre!

> Mais jc l'aimc Inujnurs, comme


Ie jour de noIre mariage!

Nu trebuie sa te mariti cu Pierre,


el flcea nefericile toale femeile
care il iubeau,

> Iu

quancJ il s'est remaric.

IlC

lIois pas It: marier awe Pierre,

il rcndait l1lalheureux toules les femmes


qui r aimaicnt.

Dupa moartea sotiei mele


m-am ocupat de gospodArie.

> Apres la mort de ma femme.


jc m 'occupais du m~nagc.

Cuno~ti

> Est-ce que tu connais I'histoirc de leur amour'?

povestea dragostei lor?

So\UI dumneavoastra va fi martor la casiitoria lor? > Votrc epoux sera tellloin

> Qud prc!lom vcux-Iu donner au hebe

Ce nume vrei sa dai copilului

pc care iI

a leur mariage?

a~tep\i?

quc Iu attends?

Eram intotdeauna fericita cand


un copil.

~teptam

> .1'ctais loujours hcurcusc quand j'attcndais


un bebe.

Cunoa~te\i numele
unchiului tinerei mirese, domnule?

> E,t-ce que vous eonnaissez Ie nom


de I'ondc de la jcune marice, Monsieur?

Caraeteml ~i toate calita~le durnneavoastra


ne plae mult, doamna.

> Voln:: earaeten: d lou!cs vos yualilC:s


nous phlisenl bcaucoup, Madame.

So\UI meu a placut-o dintotdeauna pe Marie,


ea i-a placut ~i fiului meu. Mie nu-mi va placea
niciodatll..

> Maric plaisait toujours a mon mari,


cUe a plu aussi a mon fils. Elle ne me plaira
jamais.

De ce nu ati plecat in
ciiHitorie de nunta?

> Pourquoi n 'Ctcs-vous pas partis en


voyage de noces?

Completati ProPoziliile in limba jrallcezii:


Ce culoare au perdelele
din camera ta?
Aceasta culoare ne se

potrive~te ell

- >De qudk couleur sont les rideaux


dans ta chambre?
ochii tai.

- Celie cQuteur ne >va pas bien avee tes yeux.

Tu i-ai pliicut dintotdeauna acestui viiduv.

- Tu plaisais toujours >:1 ce veuL

o cuno~ti pe aceasta taniira?

- Connais-tu >cellI.: jeune fille?

Aceasta de langa fereastra sau aceca


care sta pe canapea?

- >Cdlc-ei a ctllC de la fenetre au >celie-la,

Acest tanM este plin de calita\i,

- Ce jcunc hommc-ci est plein de qualites,


cdui-liI n'a que des defauts.

acela nu are decat defecte.


Am primit de la logodnicul meu

qui est assise sur Ie canape?

un incl de argin t.

- rai re9u de man fiance


une belle hague >en argent.

Nu cumpar nimic din plastic.

- Je n' achete rien >en plastique.

Toate oglinzile ~i paharetesunt din crista\.

- Taus nos miroirs et vcrres son! >en cristal.

Casiitoria m-a fiicut fericit.

- Mon mariage >111' a rcndu heurcux.

in fieeare diminealii rna ocupam de gospodarie.

- Tous les matinsje >m'occupais du menage.

Parintii mei se intelegeau foarte bine


cand crau tineri.

- Mes parents faisaient tres bon >mcnage


quand ils etaient jeunes.

Cllnd a avut loc ceremonia?

Quand >a eu lieu cette ceremonie?

Casatoria rcligioasa nu va avea lac.

- Le mariage >rcligieux n'aura pas lieu.

Cand eram tanara visam la 0


calatorie de nunta lunga ~i romantica.

Quand >j' etais une jeune fille je revais


>d'un voyage de noces, long et romantique.

Va prezentam acum ciiteva serii de clivinte vom exersa cu ajutorul ciitorva pronuntia unor sunete.
Citili-Ie, eli voce tare:

[E]

- Ie fiance, Ie menage, la qualite., Ie celibataire

[e]

- Ie

[0]

- Ie V!llif, r~marier

[a}

- les

[k]

Ie .aratere, la .!l!Jalite, s'o..uper

[s]

- Ie fiane, Ie voyage de noes, Ie divore, elibataire

[j]

Ie

[g]

- la hague

caract~re.

Ie celibatiilre, plaisiilent

fi~~ailles, r~dre,

mena~,

dem!!!lder

Ie voya~, Ie maria~

RECAPITULAREA LECTIEI
6
,
6.1.

in cursul Lecliei 6 am introdus urmlHoarele expresii:


faire bon (mauvais) menage

- a (nu) se intelege (bioe)

s'occuper du menage

- a se ocupa de gospodarie

faire bon / mauvais menage

- a avea 0 casnicie fericita / nefericita,


a se intelege bine / a nu se in\elege bine

6.2.

etre plein (pleine) de qualites (defauts)

- a Ii plin (plina) de calitati (defecte)

demander Ie divorce

- a cere divortul

rendre malheureux (heureux)

- a face nefericit (fencit)

se maner avec...

- a se casatori cu...

se remaner

- a se recasatori

marie(e) a(avec)

- (casatorit)a eu ...

etre celibaiaire

- a Ii celibatar

eIre divorce(e)

- a fi divortat(a)

etre veuf(veuve)

- a fi vaduv (vaduva)

Am introdus un timp nou: I 'imparfait (imperfectul).


Jrnperfeetul este timpul ce exprima 0 aetiune de durata din trecut sau care se repeta in trecut.
Este timpulla care se Cac relatarile. Este adesea inso!it de urmatoarele expresii:
tous les jours

- in fiecare zi, in toate zilele

chaque matin (soir)

- in fiecare dimineata (sear!)

toujours

intotdeauna

souvent

- adesea

Imperfectul se fonneaza adaugand la radacina persoanei I plural tenninatiile: -ais ", -ais,

-ail, -ions, iez, -aient.


Exemplu:

prezent: nOllS
imparfait:

~ons

je parlais

tu parlais
il parlait
nous parlions
vaus parliez
ils parialent
Exceptie de la regula: verbul eire a carei radacina 18 imperfect este neregulata:
present:

nous sommes

imparfait:

retais

TEMA PENTRU ACASA 6


A

B.

C.

Traduceti in limba roman a:

a sa fianeee.

1.

Pendant les fian9ailles Paul a donne une belle bague

2.

Mon mari etait un homme plein de qualites.

3.

Je ne voudrais pas te rendre malheureux.

4.

n n'a pas envie de se remarier.

5.

Mon earaetere ne Ie plaira pas, fai plus de defauts que de qualites.

6.

Ne la marie pas a ee vieux veuf!

7.

II lui demandait sauvent Ie divorce, mais elle n'etail jarnais d'aeeard.

Tradueeti in limba franceza:


I.

Vrei sa te ocupi de gospodarie?

2.

Jeanne

3.

Dupa elliatoria noastrll de nunta ii

4.

Da-mi inapoi indul (tau) de logodna. Nu vreau sa rna mai insor!

5.

Ai fast multa vrcme celibatar?

6.

Logodnicii nu vad decat calitatile lor.

~i

Charles nu vor avea 0 casiHorie fcrieita.


cuno~team

toate defeetele.

Rescrie\i propozi!iile de mai jos corectand gre~elile. in fieeare propozitie este

a la promenade avee leur hebe.

I.

Taus les jours i1s ant alles

2.

Quand j'etais eelibataire jc s'occupais de man menage.

3.

Ce hague en argent ne me plait pas du tout.

4.

Quand ils etaicnt jeunes ils habitent une petite maison.

5.

II Ya dix aos oous sortons souvent Ie sair.

gre~eala:

VOCABULARUL LECTIILOR 5 SI 6

- a se polrivi cu, a merge cu

aller bien avec ...

>[ alE bie avek]

allcr chercher

>[ alE

I'amour (m.)

>(lamuR]

- dragostea

I'argent (m.)

>[laRja]

- argintul; banii

(en) argent

>[5. aRjii]

- din argint

I' armoire (f.)

>[laRmuaR)

- dulapul

ass~l"(a)

>[asistE]

- a asista

la bague

>[Ia bag]

- inelul

Ie bebe

>(IObEhE]

Ie bois

>[IObUa]

-Icmnul

(en) bois

>[a b"a]

- din lemn

Ie buffet

>[10 bUfe]

- bufetul

Ie canape

>[ 10 kanapE]

- canapeaua

Ie caractere

>[10 kaRakter}

- caracterul

la cave

>[la kav]

- pivnija

(ctrc) celibataire

>[ ctR sElibateR]

- (a Ji) cehbatar

cdle-ci

>[ sel si}

- aceasta

cellc-Ia

>[sella]

aceea

celles-ci

>[ scl si]

- acestca

celles-Ia

>[sclla]

- acelea

celui-ci

>[sOlUi si]

- accsla

celui-la

>(sOIUi la]

- acela

ccuxci

>[50 si]

- ace~tia

ccux-la

>[sOla]

- aceia

la ceremonie

>fla seRemoni].

- ceremonia

~cR~E]

- a se duce dupii./sa caute/ sa aduca

bebelu~ul,

copilul

Charles

>[ ~aRl]

- Charles

civil, -e

>[ sivil]

- civil. -3

la couleur

>fla kuIO:R]

- euloarea

(de queUe) couleur...?

>f dO kcl kuIO:R]

- (ee) euloare (are) ...

Ie cristal

>[10 kRistal]

- cristalul

(en) cristal

>[a kRistalJ

- din eristal

Ie cuir

>flO kUiRJ

- pielea

(en) cuir

>f it kUiRJ

- din piele

Ie dCfaut

>[ 10 dEfo]

- deCeetul

demander Ie divorce

>[ dOmadE 10 divoRs J

(eire) divorce(e)

>[ ctR divoRsE]

- (a fi) divortat(a)

l\~poux (m.)

>f !cpu]

- sotul

l'epouse (f.)

>[ Iepuz]

- sotia

fa ire bon (mauvais) menage

>[ feR bo (move) menaj]

- a se inlelege bine/a nu se inlelege

>[ 10 fiasai]

- logodna

Ie fiance

>[10 fiiisE]

- logodnicul

la fiancee

>fla fiasE]

- logodnica

Ie grenier

>flO gROniE]

- podul casei

\'histoire (C.)

>[listLlaR]

povestea

la jeune mariee

>flajO:n maRiE]

- mireasa

Ie jeune marie

>[IOjO:nmaRiE]

-mirele

les jeuncs maries

>f IE jO:n maRl E]

- tinerii easatoriti

Ie mariagc (etre) marie(-e)

>lIO maRiai. (ctR maRiE)]

- easiHoria, (a fi) easatorit(a)

(se) maricr aveC

>[(80) maRIE avek]

- a se easatori ell

marier a (avec)

>[maRIE a (avekJ]

- a se easatori ell

Ie menage

>f 10 m! 'nail

- easatoria, gospodaria

Ie mimir

>(10 miR"aR]

- oglinda

la mort

>[Ia moR]

- moartea

les

fian~ailles

(fpl.)

a cere divort;ul

I
~

Ie nom

>flO no]

- numeIe

s'occuper de

>[sokUpE dO]

- a se ocupa de

I'oncle (m.)

>[Iokl]

- unchiul

la piece

>{ Ja pies]

incaperca

plaire (a)

>fpleR a]

- a placea (cuiva)

la plante

>[la pIal]

- planta

Je plastique

>[Ie plastik]

- plasticul

(en) pJastique

>{ a plustik]

- din plastic

plein

>{ple]

- plin

pleine

>[plcn]

- plina

Jeprenom

>flO pReno]

- prenumele

:::::::;

la qualitc

>{la kaIitE]

- calitatea

I~

Ie radialeur

>{IO RadiatO:R]

caloriferul

religieux

>[ROlijiO]

- religios

religieusc

>{ROlijiOL]

- religioasa

(se) remarier

>( sO ROmaRiE]

a se recasli.tori

rendre

>[R3dR)

- a da, a restitui

rendre malheureux

>[RiidR majORO:]

- a face nefericit

Ie rideau

>(IO Rido)

- perdeaua

>[la salamiinjE]

sufrageria

se remarier

>f.~O

- a se recasatori

la lante

>{Ia tal]

- matu~a

Ie ternoin

>[IOtEm"ii]

martorul

Ie veuf

>flO vO:f]

- vaduvul

la veuve

>fla vO:v]

- vaduva

(eIre) veuf

>[clR vO:J]

- (a ti) vaduv

(etre) veuve

>[dR \iO:",]

- (a fi) vaduvii

Ie voyage de noces

>[10 v"aiaj dO nos]

- cAlaloria de Dunta

I
ei
~'

I
I
~ ...

~]

I
~

II
i~~

I
~~=s

~:~

Ja salle

amanger

ROmaRiE]

LECTIA 7 - PARTEA iNTAI


inceputullecliei este consacrat recapitularii. Exercitiile recapitulative cuprind materialul din prima
parte a lecliei 7 din cursul pentro incepatori. Le yom rezolva folosind filtrul ro~u.

A.

Completati propozitiile in limba franceza cu urmatoarele substantive:

1. Ie lundi

2. Ie mardi

3. la semaine

4. Ie jour

6.la femme

7. Ie voisin

8. la voisine

9. Monsieur

11. I'invite

12. l'invitee

13. Ie rendez-vous

Eu lucrez eu domnul Lerouge


la birou.
Saptamima life

~apte

Sotul meu nu poate


ziarul.
Marti am

B.

zile.

sa-~i

S.le mari
10. Madame

14. Ie journal

15. Ie medecin

-Je travaille avec >Monsieur Lerouge


au bureau.
-II ya sept >jours dans >la semaine.

gaseasca

intalnire ell Jeanne.

- Man >man ne peut pas trouver


son >journal.
->Mardi j'ai >un rendez-vous avec Jeanne.

Vecinul meu nu luereaza lunea.

-Mon >voisin ne travaille pas >Ie lundi.

1at-o pe sOlia medicului nostru.

- Voila >Ia femme de notre >medecin.

Niei un invitat nu a venit la aceasta receptie.

- Aucun >invite n'est venu celte reception.

Ti-o prezint pe invitata noastra,


doamna Duval.

-Je te presente notre >invitee,


>Madame Duval.

Ne place mult noua noastra


vecina.

- Notre nouvelle >voisine nous plait


beaucoup.

in exercitiul unniHor vom repeta adjectivele posesive:


Parinlii mei locuiesc la parter.

- >Mes parents habitent au rez-de-chaussee.

fiul dumneavoastra este student?

->Votre fils, est-il etudiant?

Toate rochiile ei sunt dragute.

- Toutes >ses robes sontjolies.

$tii, tatallor a

ca~tigat

multi bani.

Carti1e tale nu-mi plac.


Cat

cii~tiga pe

luna mama dumneavoastra?

Sunt multe camere in noul nostru apartament?

- Tu sais. >leur pere a gagne beaucoup


d'argent.

->1C5 Iivres ne me plaisent pas.


->Votre mere, combien gagne-t-elle
par mois?
- Y-a-t-i1 beaucoup de pieces dans >notre
nouvel appartement?

Completat) propozi!iile in hmba franceza:


lat-o pc vee ina noastra

~i

pc prietenul ei.

->VoiEl notre voisine et >son ami.

Poftim cartile, Ii Ie inapoiez.

->VOiCl tes Jivres,je te les rends.

Prive~te, este

- Regarde, >c'est ma voiture!

ma$ina mea!

Tinerii ace~tia de pe strada


sunt prietenii (ai?

- Ces jeunes hommes dans la rue,


>cc sont les copains?

Cati prieteni ai? Nu am dedit unul.

-Combien d'amis >as-tu ') le n'en >ai qu'un.

Cati copii avcti, domnule?

- Combien d'enfants >avez-vous, Monsieur?

Noi avem

->Nous avons une tres grande cave.

pivnita foarte mare.

Sunt multe camere in noua


noastra casa.

->11 ya beaucoup de pieces dans notre


nouvelle maison.

in salonul dumneavoastra sunt multi invitati.

- Dans votrc salon >il ya beaucoup d'invites.

Este ceva de facut?

- Est-ce qu'>il y a quelque chose

in magazinul nostru se afla multe


articoJe de gospodarie.

-Dans notre magasin >il ya beaucoup


d'articles de menage.

Ei sunt in magazin.

->lIs 50l1t dans Ie magasin.

in gradina voastra sunt multe


plante frumoase .~i flori.

- Dans votre Jardin >il y a beaucoup


de belles planles et de fleurs.

Ei au plecat pentm trei saptamani.

-115 sont parti 5 pour trois >!.emaines.

Martea nu cumpar niciodata ziarul.

- >i.e mardi je n 'achete jamais le journal.

Cine are cartile mele'.'

-Qui >a mes livres?

Pentru cate zile a plecat ea.?


Pentru trei zilc.

- Pour combien de jours est-eUe partie?


Pour trois >jours.

afaire?

Sa trecem acum la materialul nou. Retineti urmatoareJe cuvinte citindu-Ie

eu voce tare

~i

urmariti traduccrca lor in romana:

les grands-parents

> [IE gRii paRa]

- bunicii

Ies petits-enfants

> [IEptiziifa]

- nepotii

Ie petit-fils

> [IOpti tis]

- nepotul (de bunici)

> [Ia ptil fii)

- nepoata (de bunici)

les beaux-parents

> [IE bopaRa]

- socrii

Ie beau-pere

> [10 bopeR]

- socrul

la belle-mere

> [la belmeR]

- soacra

la belle-fille

> [101 belt1i]

- nora

Ie beau-fils

> [IObofis]

- ginerele

la patience

> [la pasias)

- rabdarea

I'enface (f.)

> [IMas]

- copiHiria

la vieil1esse

> [Ia vieies]

- batranetea

la

petite-fiH~

Pentru a

re~jne

rnai bine cuvintele noi, repetati-Ie intr-o alta ordine:

Ie beau-perc

> [10 bopeR]

- soeru]

les grands-parents

> [IE gRapaRa]

- bunicii

la petite-fille

> [Ia ptitfii]

- nepoata (de bunici)

la vieillesse

> [Ia vieies]

- batranetea

la belle-fille

> [Ia bellii)

- nora

les petits-enfants

> [IE ptiziifa]

- nepotii

la belle-mere

> [la belmeR]

- soacra

la patience

> [Ia pasias J

- rabdarea

I'enface (.)

> [liWls]

- copilaria

Ie petit-fils

> [10 pti fis]

- nepotul (de bunici)

les beaux-parents

> [IE hopaRa]

- socrii

Ie beau- ftls

> [lObo fis]

- ginerele

Vom folosi cuvintele noi in propozitii Cititi aceste propozi!ii


romana:

~i

fiti atenti la traducerea lor III limba

Nos grands-pan:nts avaient une belle maison


oil HOllS passions nos vacances.

- Bunieii no~tri aveau 0 casa frumoasa


in care ne petreeeam vaeanta.

Je n'a\'ais jamais de patience pour les bebes.

- Nu aveam niciodata rabdare eu

C'etail Madame Lerouge qui elevait ses


petits-enfants quand ils etaient petits.

- Doamna Lerouge
cand erau mici.

Je n'ai gu'un petit-fils et une petite-fille.

- Nu am deeth un nepot

PourquOl ses beaux-parents ne sont-ils pas venus

a leur mariage?

-- De ee soerii sai nu au venit


la casatoria lor?

Va chercher man beau-pere a la gare!

- DU-Ie sa-l iei pe soerul meu de la gara!

Heureusement je plais

a rna belle-mere.

l~i cre~tea

~i 0

nepo!ii

nepoata-.

-Din fericire eu Ii plae soacrei mele.


~i

NoIre fils et notre belle-fille font tres bon menage.

- Fiul

Etes-vous satisfaite de votre beau-fils,


Madame'>

- Sunteti multumita de ginerele


dumneavoastra, doamna?

Nous avons passe toute notre enfance

a la campagne.

bebelu~ii.

nora noaSlra se inteleg foane bine.

- Ne-am pelrecul toata copilaria la tara.

La vieillesse de vos parents n 'etait pas triste;


jusqu'a la mort ils habitaient avec leurs enfants
el leurs petits-enfants.

- Batranetea parintilor vo~tri nu a fost trista;


~i au locuit eu copiii ~i nepotii lor
pana la moarte.

jusqu'a

- pana Ia...

>[jUska]

Verificati daca ati retinut cuvintele noi. CompIetati propozitiile unnatoare folosind filtrul

ro~u:

Nepotul meu se va casatori curfmd.

- Mon >petit- fils se mariera bient6t.

Socrii ne eumpara eadou de nunta


o oglinda de argint.

->Les beaux-parents nous aehetent eomme


cadeau de mariage un miroir en argent.

Ea

i~i

adora nepotii, dar

i~i

detesta nora.

- Elle adore >ses petils-enfants mais elle


deteste sa >bel1e-fille.

Cum va fi batriinetea mea?

-Comment sera rna >vieillesse?

Ginerele meu este plin de calitati.

- >Mon beau-fils est plein de qualites.

M-am oeupat de bunicii mei


pana la sfar~itul vielii lor.

- Jem' occupais de mes > grands-parents


jusqu'a la fin de leur vie.

Socrul vine pe la ei prea rar, iar soacra


prea des.

- Son >beau-rere vient chez eux trap


rarement, mais sa >bdk-mere lTOp souvent.

CopiHiria la era fericita'>

- Est-ce que Ion >enfance etait heureuse?

Ciiti ani are nepoata la?

- Ta >pctilc-fille, quel age a-t-elle?

Mama dumneavoastra nu are rabdare


eu nepolul ei.

- Votre mere n' a pas de >palienee


pour son >petit-tlls.

lata acum cateva adjective noi. Cititi-Ie eu

tare, fiind atenti la pronuntie:

vOCe

severe

>[sEvcR]

- sever,-a

indulgent

>[edUljii]

- indulgent

indulgente

>[~dUI.latJ

- indulgenta

gate (-e)

>[gatE]

- rasfaiat, -a

exigeant

>[egzija]

- exigent

exigeantc

>[egzijiit]

- exigenta

curieux

>[kURiOj

- curios, bizar.

curieuse

>[kURiOz]

- curioasa, bizara

Citi\i propozi!iile in care apar adjectlVele noi

~i

fiti atenti la traducerea lor in limba romiina:

Ma grand-mere bait tres indulgente envers moi,


mais tres exigeante envers mon grand-pere.

- Bunica mea era foarte indulgenta eu mine,


dar foarte exigenUi cu bunicul meu.

C'est curieux, il n'est pas venu ace rendez-vous.

-Ciudat, el nu a venit la aceasta intfllnire.

C'est grace a mon beau-pere, qui etait un homme


exigeant, que j'ai fini mes etudes

- Datorita bunieului meu, care era un om


exigent, mi-am terminat studiile.

Tous leurs petits-enfants sont trop gates.

- Toti nepotii lor sunt prea rasra~aii.

Toules les vacances ont ete gatees par eet


accident.

- Toata vacanta lor a fost stricata de acest


accident.

Je ne connais aucune femme plus curieuse


que rna belle-mere.

- Nu cunosc nici 0 femeie mai curioasa


dedt soacra mea.

Notre education etait toujours severe, nous n'etions


jamais gates au temps de notre enfance.

- Educatia noastra a fost mereu severa,


nu eram niciodata rasratati in copilarie.

Malgre sa vieillesse son grand-pere est


curieux du monde.

- In ciuda batnlnetii, bunicullui este interesat


de tot ce se intampla (in jurul lui).

Retineti construqiile:
c'est curieux

>[sekURiO]

-(e) ciudat

grace II...

>[gRas a]

_. mullumita, datorita

malgre tout

>[malgRE tu]

- in ciuda a orice,
orice ar fi, orice
s-ar intampla

envers

>[aveR]

-fata de; eu

in exercit1ul urmator vom repeta adjectivele ~i substantivele noi. Completati propozitiile in limba
franceza ~i cititi-Ie apoi cu voce tare:
Nimeni nu e mai rasfatat ca tine.

- Personne n'esr plus >giite que toi,

Oatorita buniciJor mei, aveam


o eopilarie fericita.

->Gnlcc ames grands-parentsj'avais


une enfance heureuse.

Tatal tau a fast mereu un barbat sever.

- Ton pere etait toujours un homme >severe.

Mi-ai stricat toata placerea.

- Tu m'as >giite tout man plaisir.

Trebuie sa fiti putin mai indulgenti


eu copiii.

-ll faut etre un peu plus >indulgent envers


les enfants.

Cine nu este exigent eu el


nu are succes.
Nu vreau sa

~tiu

insu~i

-Qui n'cs! pas >exigcanl envers soi,


n'a pas de succes.
-Je ne suis >curieux de rien.

nimic.

Drice-ar fi, imi iubesc soacra.

->Malgre toutj'aime rna belle-mere.

E [oane ciudat!

-C'est tres >cllrieux!

Rabdarea este

calitate foarte rara.

Cititi urmiitoareJe propozitii

~i

- > La patience, c' est une q uali te tres rare.

fiti atenti la traducerea lor in limba romiina:

Ma grand-mere me dit: "Tu es trop curieux".

- Bunica mea imi spune:"E~ti prea curios."

Ma grand-mere me dit que je suis trop curieux,

- Bunica mea imi spune ca sunt prea curios.

Notre pere naus demande: "Partircz-vous


pour la France?"

- Tatal nostru ne intreabi:i, "Veti pleca


in Franta?"

Notre pere nous demande si naus partirons


pour la France.

- Tatal nostru ne intreaba daca vom pleca


in Franta.

Sa belle-mere lui demande: "Tu as ere


au magasin?"

- Soacra ei 0 intreaba: "Ai fost


la magazin?"

Sa belle-mere lui demande si dIe a ete


au magasin

- Soacra ei 0 rntreaba daca a fast


la magazin.

in propozltiile

anterioare v-am prezentat transformarea vorhirii directe in vorbire indirecta.

Fraza in vorbire direeta:


Mon grand-pere die "Je suis trop indulgent".

- Bunieul meu spune: "Sunt prea indulgent"

Fraza in vorbire indirec!a:


Mon grand-pere it qu 'il est trop indulgent.

- Bunicul meu spune cii este prea indulgent.

A,m cum rezullci din exemple, propozifiile ajirmative


que (ca).

Sf?

Cu ajlltorul conjunc!ie;
lIe me demande:

,,$;"

leagii intre ele ell ajl/loru! conjunetiei

legiim propo::i!ia iJlterogatil'ii de cea afirmativiJ. de exemplu:

"Est-ce que tu aimes ce disque ') ..


"Aimes-tu ce disque? "

dar
Elle me demande ~ j 'aime ce disque,
Veti observa eli pronumele personal poate sa se schimbe (in exemplul nostru

Iu

s-a schimbat in je).

Daca in propozitia principala se folose~te timpul prezent (ea in exemplele


noastre), propozitia subordonata va fi:
- la prczent (pentru a exprima 0 aqiune simultana)
- la trecut (pentru a exprima 0 actiune anterioara)
-Ia viitor (pentm a exprima 0 aqiune viitoare)

lata trei exemple in care se aplica aceastii regula:


propozltle principala

11 me dit

propozitie subordonata

actiune

qu'il veut partir.

simultana

qu'il voulait partir.

anterioara

qu'il voudra partir.

posterioara

ea vrea sa piece.

El imi spune

ca voia sa pIece.
ca va vrea sa pIece.

Acum vom incerea sa aplieam noile euno~tinte gramaticale. in exerei(iul urmator transfonnati
propoziliile din vorbirea indirecta in vorbire directa ~i apoi traduceli-le in Iimba roman a:
Tu me dis: "Vas filles ne
sont pas du tout gatees".

>Tu me dis que nos fillc~


ne ~ont pas du tout g<itees.

Je dis 11 une amic: "Ma


belle-mere etait trap curie use,
e1le voulait tout savoir.

>Je dIs

Man mari me demandc: "Tu


n'as pas tte trap indulgente
envers les enfants'J"

>MOll mari me demande si je


n' ai pas ete tfOP indulgente
envers les cnfilms,

- SOWI meu ma intreaba daca

Le petit-fils demande 11 son


grand-pere: "le professeur
ne sera pas trop severe
pour moi?"

>Le petit-fils demande il SOI1


grand-pere si Ie professeur
ne sera pas trop severe
pour lui.

- Nepotul illntreaba pe bunicullui


daea profesorul nu va fi
prea sever cu e1.

- Tu imi spui ca fiicele noastre


nu sunt deloe raslatate.

a line amle que ma

bclle-l11~re aait

trap cuneuse.
qu'elk voulait tout savoir.

- Ii spun unei prietene ell soacra


mea era prea curioasa, ca voia
sa ~tie totuJ.

n-am fost prea indulgenta


cu copiii.

Trecem la ultimul exereitiu din prima parte a leqiei noastre, exercitiu in care veli avea posibilitatea
sa va verifica(i cuno~!inlele, Traduceti propozitiile de mai jos in limba franceza:
Mergem sa-i luam pe bUnlcii
de la gara.

no~tri

>Kous al1on~ chercher nos grands-parents


ala gare.

Datoritii. nepotilor mei batranetea mea


nu e trista.

>C'esl grace ames petits-enfants que ma


vieI1lc~~e n"est pas tri~te,

Ciudat, nepotul nostru se insoara!

>C'e~t

De ce sunteti atat de exigenta


cu nora dumneavoastra'J
A~

~i

severa

vrea sa locuiesc aiei pana la moarte.

cuneux, notre petit-fils se marie'

>Pourquoi etes-vous si exigcante


envers votre bcllc-fiIJc'J

et

severe

>Je voudrais habitcr ici j usqu"3. rna mort.

Bunicul ii spune nepoatei 1m: '"Nu voi


mai fi indulgent."

>le grand-perc da a sa pellte-fille:


"Je ne serai plus indulgent",

Bunica mea rna intreaba daca vreau


aceasta pisicula neagra.

>Ma grand-mere me demande si jc vcux


ce petit chat nair.

Soaera ei, in eiuda varstei inaintate, se oeupa


de gospodaria lor.

>Sa helle-mere, malgre sa vieillesse,


s'occupe de leur menage.

~i

Ne-am petrecul copilaria la bunici, fericiti


rasTatati de ei.

>Nous avons passe notre cnfanee chez nos


grands-parents, hcureux et gates par eux.

Ceremonia a fost compromisa.

>La ceremonie a

Ginerele meu are mai multe calitati decat


fiica mea.

>Mon beau-fils a plus de qualites que


ma fille.

Socrii sai nu sun! prea

exigen~i.

Trebuie sa ai rabdare ca sa Ie ocupi de acest


copil rasta1at.

>Se~

erc gatee.

beaux-parents ne sont pas !rap exigeants.

>11 faut avoir de la patience pour s'occuper


de eet enfant gate.

LECTIA 7 - PARTEA A nOVA


A.

Introduceti urmatoarele cuvinte in propozi\ii:

1. aujourd'hui

2. demain

3.la pomme

6. la cIgarette

7 _Ie secretaire

R. la secretaire 9.I'ingenieur

II. l'h6pital

12. Ie mercredi

5. Ie ehoeolat

10. Ie bureau

13. Ie jeudi

Mil due la birou.

-.Ie vais au >hureau.

Ia aeeste tn:i mere.

- Prends ees trois >pol11mes.

Ce faei

a~tazi')

- Qu' est-ce que tll fais >aujourd 'hui?

Maine rna voi ocupa de treburile easei.

- >Dcmain je m 'oeeuperai du menage.

Cu ee te ocupi')
Sunt seeretara.

-Qu'est-ee que tu fai~ dans la vie?


Je suis >sccretaire.

loi bunicul meu se duee la spital.

- >Jeudi mon grand-pere va

Bunica rna intn:aba dad. imi place


eioeolata.

->Ma grand-mere me demande sij'aime


le choeolat.

Miereufl mergem la socrii

A~

B.

4. Ie cafe

no~tri.

vrea sit fill inginer.

a >1'h6pital.

->Lc mereredi nous allons chez nos


beaux-parents.
-Je voudrais etre >mgenieur.

In exerei~iul urmator veti repeta verbele 1'ouloir (a vreu) ~i pOl/voir (a putea) la prezent.
Completati fiecare propozitie eu fonna unuia sau altuia dintre acestc doua verbe:
Nu mai vreau ciocolata.

-Je ne >\eu.\ plus de chocolat.

Pule\i sa faceti ceva pentru mine')

->Pouvez-volls faire quelque chose


pour moi?

Nu poti fi mai putin exigent?

- Tu ne >pCllX pas etre mains exigeant?

Vrem sa asistam la aeeasta ceremonie


pima la sfar$il.

- Nous >voulons assister jusqu 'il la fin


a eette eeremonie.

Aeest vaduv nu vrea sa se reeasatoreasca.

-Ce veufne >veut pas se remaner.

De ce nu \'rei sa te ocupi de gospodarie?

- Pourquoi tu ne >\ eux pas t'occuper


du menage?

Nu pute\i merge eu vitczil maxima


in interseqie.

- Vous ne >pouvez pas aller


au carrefour.

a toute vitesse

Bunicii mei vor sa locuiasca in easa lor pana 1a -Mes grands-parents >veulent hablter leur
moarte.
maison jusqu'a Ia mort.
Nu putcm fi atat de

eurio~i,

- On ne >peu\ pas etre si curieux.

Completati

propozi~iile

unnatoare ell adjectivele corespunzatoare:

Nu pot sa muncesc penlm ca sunt


prea slab.

- Je ne peux pas travailler paree que je


suis trap >faiblc.

Cine e mal putemic, tu sau Paul?

- Qui est plus >forl, toi ou Paul?

Grice-aT fi, soacra ta e simpatiea.

- Malgre tout, ta belle-mere est


>..ympalhique.

Tatal meu e mai lanar dedit


soerul meu.

- Mon pere est plus >jeunc que mon


beau-pere.

Sunt cea mai tanara dintre femeile


de aici.

- Je suis la plus >,eunc des femmes d'ici.

in familia noastTa taate tinerele sunt


puternice.

- Toutes les jeunes filles dans notre famille


sont >forlc~.

Orice-ar fi, ea nu este deloe slabita.

-Malgre tOUI elle n'est pas du tout >faible.

Sa studiem acum vocabularul nou:


I'evenement

> [IEvEmmi]

- evenimentul

la naissance

> [Ia ncsas]

la date

> [bub\]

- data

les jumeaux

> llEjUmo]

- gemenii

les felicitations

> [IE fFlisitasiol

- felicitarile

lajoie

> [lajUa]

- bucuria

Ie bapteme

> [IObatem]

- botezul

Ie deces

> [IOdEsrj

- decesul

I'enterrement (m.)

> [liitcRma]

- inmonnantarea

Ie cimetiere

> [10 simtieRj

- cimitirul

les condoleances

> [IE kodolEas]

- condoleantele

Ie chagrin

> [10

Sa citim inca

~agRl']

na~terea

-- necazul, durerea, tristetea

datil cuvintele noi:

l'enterrement (m.)

> llateRlllaj

- inmorrniintarea

la naissance

> [Ia nesas]

Ie chagrin

> [10

Ie deces

> [10 dEse]

- decesul

les felicitations

> [IE fElisitasloJ

- felicitarile

les condoleances

> llF kodolEiisj

- condoleantele

I'evenement

> [lEvEnmiiJ

- evenimentul

les jumeaux.

> [IEjUmo]

- gemenii

la date

> [ladat]

- data

lajoie

> [lata]

- bucuria

Ie cimetiere

> [10 simtiERJ

- cimitirul

Ie bapteme

> [lObatcm]

- botezul

~agRl']

na~terea

- necazul, durerea, tristetea

Sa introducem cuvintele noi in Propozilii. Cititi propozitiile de mai jos, fiind atenti la traducerea in
limba rom[ma:
Un cvenement heureux a ell lieu
dans la famille Durand.

- in familia Durand a avu! loc

La naissance du petit-fils a rendu heureux


ses grands-parents.

- Na~terea nepotului i-a facut fericiti


pe bunicii lui.

Quelle est la date de ta naissance'!

- Pe ce data te-ai naseut?

Lc medecin lui dit qu'elle aura dcsjumeaux.

- Medicul ii spune cil va avea gemeni.

\los felicitations a l'occaslOn de la naissance


de la petite Marie!

- Fel ici tarile noastre eu ocazia


micu\ei Marie!

La bapteme aura lieu

a reglise Saint-Jean.

un eveniment fericit.

na~terii

- Botczul va avea loc la biserica Sffin1ulloan.

C'est une grande joie de vous voir si heureux,


Monsieur.

-E 0 mare bucurie sa vfl vfld atat de fericit,


domnule.

Quelle etalt la cause du deces de votre


grand-pere','

-Care era cauza decesului bunicului


dumncavoastra?

Apres la mort de sa mere elle allait souvent


au cimehere.

- Dupa moartca mamei sale, ea mergea


deseori la cimitir.

L' enterrement, e' est une cercmonie


toujours triste.

- inmormantarea este
intotdeauna trista.

II fallt presenter nos condoleanccs


au veuf

- Trebuie sa ii prezentam vaduvului


condolean~ele noastre.

Ce chagrin est trop dur pour moi.

-Aceasta durere este prea puternica


pentru mine.

ceremonie

I'cglise Saml-Jean

1. IEgliz s~ jill

- biserica Sfiintulloan

I'eglise Saintc-Cathenne

>t.1Egliz set katRin]

- biserica Sffinta Ecaterina

Yeti venfica acum daca v-ati Insu~it deja vocabularul nou. Completati propozitiile de mai jos ~i
eititi-le apoi eu voce tare:
Care este Jowl
domnule'!

na~tcrii

dumneavoastra,

Cei doi baie\i sun! gemeni?

-- Quel est Ie lieu de votre >naissance,


Monsieur?
. Est-ce que ces deux gar90ns-la sont
>des jumeaux?

Am ailat data morlii lui ~i


cea a inmomantarii din teJegnllniL

- Nous avons appris >Ia date de son >deces


et de >I'enterrement par telcgramme.

Bolezul nepoatei noastre 1a biserica


Siantul Pavel era un mare eveniment
pentru intreaga familie.

- > Le baptemc de notre petite-fiUe aI'eglise


Saint-Paul etait un grand evenement
pour toute notre famille.

I-ai transmis deja lui Charles felicitarile


eu ocazia na$tcrii fiului sau?

- As-tu deja envoye aCharles>les felicitations


aI' occasion de la naissanee de son fils?

La cimitir, multi oameni i-au prezentat


vaduvei condoleantele lor.

- > Au cimetiere beaucoup de gens ont


presentt leurs condoleanees ala veuve.

Necazurile

~i

bucuriile, iata via(a noastra!

-- > Les chagrins et >les joies, voila notre vie!

Introducem acum ciiteva verbe legate de tematica vocabularulUl nostru:


naitre

>[netR]

- a se na$te

mourir

>[ muRiR]

- a muri

perdre
>[peRdR]
(se eonjuga ea rendre, vendre)

- a

pierde

Va vom prezenta conjugarea completii a verbelor nairre ~i mOLirir la sfar$itul acestei lectii, in cadrul
recapitularii.

Verhele naltre ,~i mourir se conjugii fa perfecru! compus (passe compose) eLi auxiliaru! etre, latil
participiile lor trecute: ne ,d mort de exemplu:
Nous sommes nes.
Elle est morte.
Verhul perdre se conjuga ell auxiliarul avoir $i participiullui trecut este: perdu de exemplu:

Tu as perdu mon livre.

Vom folosi noile verbe in propozitii. Cititi propozitiile unnatoare cu voce tare
lor in limba romfma:

~i

unnariti traducerea

Mon ami a un tres grand chagrin;


il y a une semaine il a perdu son pere.

- Prietenul meu are un necaz foarte mare;


acum 0 saptamana $i-a pierdut tatiil.

Toi, tu perds toujours quelque chose!

- Tu pierzi mereu cate ceva!

Elle perd trap de temps devant Ie miroir.

- Ea l~i pierde prea mult timp 1n fata oglinzii.

Mon fils vient de naitre.

- Fiul meu tocmai s-a nascut.

Les jumeaux sont nes il ya deux ans.

-Gemenii s-au nascut acum doi ani.

Nous naissons pour mourir.

- Ne na~tem pentru a muri.

Notre bebe naitra dans un mois.

-- Bebelu~ul nostru se va

na~te

peste

luna.

Retineti:
1e meurs de faim!

>IjO mOR dO fe]

- Mor de foame!

Anne-Marie meurt d'amour.

i amnaRi mO:R damuRJ

- Ana-Mana moare din dragoste.

"Partir c'est mourir un peu."

>[paRtiR se muRiR e pO]

- "A pleea inseamna a muri putin."

II est mort hier.

iii e moRieR]

- El a murit ieri.

I':ous mourrons tous.

::{nu muRo IllS]

- Yom muri cu toti.

Completati propozitiile in limba franceza eu forma potrivita a verbului:


Cand te-ai nascut?

., Quand >es-tu nee?

CanJ m-am nascut, mama avea 20 de ani.

- Quand >je suis ne, rna mere avait vingt ans.

"Oamenii se nasc liberi."

- "Les gens >nai~sent libres",

Cfmd se va

na~te bebelu~ul

- Quand >naitra votre bebe?

vostru?

aboire.

Pierre moare de se1e, da-i (ceva) de baul.

- Pierre >meurt de soif, donne-lui

Ei cred ca nu vor muri niciodata.

-lis pensent qu'ils ne >mourront jamais.

Sotul meu a murit cand eram tanara,

-Mon mari :>est mort quandj'etais


une jeune femme.

Ei au murit intr-un accident.

- [is >sont morts dans un accident.

Personajul principal
intr-un accident.

~i-a

pierdut viala

- Le personnage principal >a perdu sa vie


dans un accident.

Ce-ai pierdut?

-, Qu'est-ce que tu >as perdu?

imi pierd timpul dnd vorbesc


Cll el.

-1e >perds mon temps quand je parle


avec lui.

Noi am pierdut totul.

- NOlls >avons tout perdu,

Nu-ti pierde rabdarea!

-Ne >perds pas patience!

Ne vom pierde slujba din aceasta


intreprindcre.

-Nous >perdons notre travail dans eeUe


entreprise.

Este timpul sa dobanditi

cuno~tin~e

nOI!

Cititi urmfltoarele propozilii, fiind atenti mai ales 1a euvintele scrise eu litere ingro~ate. De asemenea,
fiti atenti Ja traducerea in limba romma a acestor propozitii:

Lequel de tes beaux-fils est plus jeune?

- Care dintre ginerii tai este mai tfmar?

Celui qui habite avec naus.

-Cel care

Laquelle de ces dates est pour toi


la plus importante?

- Care dintre aceste da1e este pentru tine


cea mai importanta?

Celie de la naissance de mon enfant.

-Cea a na~terii corillllui meu.

locuie~te

eu noi.

Lesquels des evenements de la vie etaient


les plus tristes'!

- Care au fast cele mai triste evenimente


din viala tn?

Ceux que tu connais: la mort de mon pere


et apres, la mort de rna mere.

- Cele pe care Ie cuno~ti: rnoartea tataiui


meu ~i, rnai tarziu, moartea marnei mele.

Lesquelles des ceremonies avaienl lieu

a l'eglise?

- Care dintre ceremonii aveau loc


la biserica?

Celles de nos enfants et de nos petits-enfants.

-Cele ale copiilor

~i

nepotilor

no~tri.

In seria de propozitii de mai sus se afla pronume interogative ale carol' forme difera in functie de
genul substantivului camia i se pune lntrebarea:
subs\. masc. nr. sing.

lequel

>[IOkel]

- care, pe care

subs\. fern. nr. sing.

laquelle

>[lakel]

- care, pe care

subs\. masc. nr. pI.

lesquels

>[lEkel]

- care, pe care

subst. fern. nr. pI.

lesquelles

>[lEkel]

- care, pe care

Aceste prollume se folosesc atund cand ne referim la substantive despre care s-a vorbit illainte sau
care lie sunf CUlloscufe dill context, de exemplu:
Tu as deux freres. Lequel est ill/dian!?

- Tu oi dol frati. Care este student?

Lesquelles de ces rohes son! nouvelles)

- Care dintre aceste rochii sunt no!?

Pentru a raspunde la intrebarile puse eu ajutorul pronumeJor de mai sus am fol05it pronumele
demonstrative pc care Ie cunoa~teti din lectiile anterioare. dar de data aceasta Ie-am folosit la fonna
lor simpla (adica rara adverbele ci, Iii):
celui

>[sOlUi]

-eel

ceux

celIe

>[sel]

-cea

celles

A~a

cum

~tim

>[sO]

-cei
- cele

deja, aceste pronume inlocuiesc substantivele despre care s-a vorbit:


locuie~te

rai deux grands-peres. Celui qui habite avec nous


est plus jeune.

-Am doi buniei. Cel care


este mai tanar.

La vieillesse est souvent triste. Celle de ma


grand-mere est heureuse.

- Biitrane!ea este adesea trista. Cea a bunicii


mele este fencita.

eu noi

in exerci~iul urmator yom recapitula pronumele interogative ~i demonstrative. Completa\i propozitiile


din limba franceza:
Care dintre aceste doua ma.'iini este
cea mai seumpa?
Aeeea care merge mai repede.

->Laquelle de ees deux voitures est


Ia plus chel'e?
- ~e1le qui va plus vite.

Tu ai doi prieteni.
Pe care i1 cuno.'iti de multa vreme?
Pe eel care s-a casatorit.

- Tu as deux amis.
>J..equel connais-tu depuis longtemps?
-~elui qui s'est marie.

Pe care dintre prietenele tale Ie vei


invita la nunta ta?
Pe cele care vordori sa vina.

- >Lesquelles de tes amies tu inviteras


aton mariage?
->Celles qui voudront venir.

Care dintre necazurile tale erau


eele mai insuponabile?
Cele pe care Ie aveam din cauza sotiei mele.

->Lesquels de tes chagrins etaient pour


tai les plus durs?
-~eux quej'avais a cause de rna femme.

Vet1 rezalva acum ullimul exereitiu al acestei lectii. Traduceti propozitiile din limha romana in
limba franeeza:
I-am transmis ginerelui tau felicitarile mele
eu ocazia na~terii gemenilor.

>J'ai envoye aton beau-fils mes feliCItations


a I' occasion de la naissance des jumeaux.

Care dintre nepotii tai sunt cei mai rasfa1ati?

>Lcsquels dc tes pc!its-enfants sont les plus


gates?

Cei de care ma ocup eu.

>Cellx dont je m'occupe.

Botczul nepoatei mele va avea loc la Biserica


Srunta Ecaterina.

>Le bapterne de rna petite-fille aura lieu


I'eglise Sainte-Catherine.

Nu

e~ti

destul de indulgent eu soacra tao

>Tu n 'es pas assez indulgent envers la


belle-mere.

Nu mai am rabdare.

>Je n'ai plus de patience.

Orice soar spune, bunicij rnei au muncit


pana la batranete.

>Malgre tout mes grands-parents ont


travaille jusqu' a leur vieillesse.

Nu trebuie sa pierdem timpul.

>11 ne faut pas pcrdn~ son temps.

Socrlll meu imi spline ca fiul rneu s-a


nascut acum 0 ora.

>Mon beau-perc me dit que man fils est


ne il y a llne heure.

Prietenul nostru a murit. Dece~;ullui a


survenit in aceasta seara.

>Notre ami est mort. Son deces a eu lieu


ce sair.

Cuno~ti

>Est-ce que tu connais la date de


l'enlerrement de monsieur Durand?

Durand?

data inmormantarii domnului

La cnUltu trebuie sa-i prezint vaduvei


condolean!ele mele.

> Au cimetiere je dais presenter mes


condoleances a la vcuve.

Care dintre nurorile tale are cele mai


multe calltati?

> Laquellc de Ic~ belles-filles a Ie plus

Cea care locuieste eel mai departe.

> Celle qui habite Ie plus loin.

Care dintre evenimentele vietii tale era


eel mai ciudat?

> Lcqucl des c\'cncments de ta vie etait Ie


plus curieux'?

M-am nascut la Paris.

> Jc suis nc it Paris.

Am un mare necaz; mi-am pierdut toti bami.

> rai un grand chagrm; j'ai perdu tout

de qualites',)

mon argent.
Socrii mei
accident.

~i-au

Din fericire nu

> Mes beaux-parents ant perdu un fils dans


un accident.

pierdut un fiu in1r-un

~tim

> Hereusement nous ne savons pas quand

dlnd vom muri.

nous mOllrrons.
Cine se n3$te trebuie

sa $i moara.

> Celui qui nait doit aussi mourir.


te~ amies etait la meilleure?
Celie de man enfance.

> Laquelle de

Care era cea mai buna prietena a ta?


Cea din eopilarie.

in

ineheierea aeestei lectii, cititi eu voce tare cuvintele care au in eomLln acela$i sunet:

[5J

- I"evenernkllt, la naissance, envers, I'enfance, la patience

[e]

- Ie chagrin, Saint-Jean

[e]

-Ie dece.s, I'enterrement, la naissance, severe

LV]

,,- j 'ai perdu, les jumeaux, curieux

Lil

[s]

- les f6li,itations, la naissance, 1a vieillesse,

[k]

- jusqu'a, les 'ondoleances, l;.urieux

1a joie, les jumeaux,

cxi~ant, jusqu'

a
gra~

RECAPITULAREA LECTIEI 7
7.J.

in eadrul lee~iei 7 ati j'nvatat cum se transfonna vorbirea direeta in vorbire indirecta. Aceasta se
face prin legarea celor doua propozitii cu ajutoruJ conjuncliilor que sau si.
Mon mari me dit: "1'ai un chagrin".

- Solu] rneu imi spune: "Am un necaz."

Mon rnari me dit qu.:il a un chagrin.

- Sotu1 meu imi spune cii are un necaz.

ElJes me dernandent: "Tu viens avec nous?"

- Ele rna lntreaba: "Vii eu noi?"

Elles me demandent s.i je viens avec elles.

- Ele ma intreaba daea vin eu ele.

De asemenea, pronumeleje poate fi j'nlocuit cu il sau poate rarnane.


in toate propozi!iile prezentate in cadml lectiei 7 verbul propozitiei principale era la timpul
prezent. Pentru a exprima 0 aetiune simultana in raport eu propozitia principala, trebuie sa
folosim in subordonata prezentuJ pentru a exprima 0 ac~iune anterioara - timpul trecut penlm
a exprima 0 aqiune viitoare - timpul viitor.

7.2.

Am introdus Irei verbe neregulate:

perdre - "a pierde" (care se conjuga ca relJdre, velJdre)


Partieipiul trecut al verbului perdre este perdu U'ai perdu - am pierdut)
~i

na;lre i?i mourir, ale caror fonne de prezent vi Ie prezentam aici:


naitre - a se

na~te

mourir - a muri

je nais

nous naissons

je meurs

nous mourons

tu nais

vous naissez

tu meurs

vous mourez

il nail

ils naissent

il meurt

ils meurent

elle nait

elles naissent

eUe meurt

elles meurent

La passe compose (perfect compus) aceste doua verbe se conjuga eu eIre:


je suis ne

nous sommes nes

jutur simple:
je nailrai

je mourrai

imparfait:
je naissais

je mourais

je suis mort

nous sommes morts

7.3.

Ali aflat care sunt pronumele interogative pe care le folosim atunci dnd ne referim la
substantive despre care s-a vorhit sau pe care Ie cunoa~tem din context. Formele acestor
pronume difera in funetie de genul ~i numarul substantivului care face obiectul intrebarii:

subst.mase.nr.sg.

lequel

- care, pe care

subs!. fern .nr.sg.

laquelle

- care, pe care

subst .masc .or.pI.

lesquels

- care, pe care

subst.fem.nr.pI.

lesquelles

- care, pe care

Lequel de tes petits-enfants


est Ie plus gate?

7.4.

- Care dintre nepotii tiii e cel mai


rasfatat?

in aceasta lectie am pn:zentat ~i pronumele demonstrative la formele lor simple. Ele inlocuiesc
substantive despre s-a vorbit sau pe cele a carol' semnifica!ie rezulta din context. Ele se acorda
in gen ~i numar cu substantivul pe care il inlocuiesc:

Masc.sg.

celui (cel/acest)

Fem.sg.

celie (cea/aceasta)

Mase.pl.

ceux

Fem.pl.

celles (cele/aceste)

Tu connais ceUe rue?


Celie qui conduit

a la gare?

(cei/ace~ti)

Cuno~ti

aceasta strada?

- Cea care duce la gara.?

TEMA PENTRU ACAS.A 7


A

8.

TraduceTi in limba romana propozitiile de mai jos:


1.

Mon enfance etait pleine de chagrins.

2.

II faut avoir de la patience envers ses petits-enfants.

3.

Man beau-pere me dit que je suis trap severe et exigeant.

4.

Lequel de ces deux films tu as prefere? Celui d'amour.

5.

QueUe est la date de naissance de

6.

lis sont nes Ie 1 septembre 1992.

7.

Je dis It man petit-fils: -"Iu seras trop gate".

vo~

jumeaux?

Traduceti propozitiile de mai jos in limba franceza:

I.

Am primit felicitari cu ocazia na-5terii copilului.

2.

Nu

3.

0 sa-i prezentam vaduvei condoleantele noastre 1a cimitir.

4.

Gratie soacrei mele, eu nu trebuia sa

5.

ill

6.

Care dintre evenimente\e vielii tale erau cele mai fericite?

7.

Unue va avea loc botezul? La Biserica Stantul Mihail.

cunoa~tem inca

data inmormantarii lui.

rna ocup de gospodarie.

ciuda batninetii, bunicul meu era interesat de orice ~i plin de veselie.

Corectati gre~ehle dm propozitiile de mai jos:


I.

Elle me dit je n -ai pI us de patience.

2.

Lesquels de tes belles-flUes est la mains severe?

3.

Apres le deces de son grande-pere,je lui ai presentt mes condoleances.

4.

Ils ont morts dans un accident de voiture.

5.

La petite-fiUe de monsieur Durand est ne il y a deux semaines.

6.

Laquelle est la date de son enterrement?

7.

La bapteme a eu lieu

a l'eglise Saint-Anne.

LECTIA 8

PARTEA iNTAI

Sa ne amintim mai intai euno~tintele dobandite in leqia S a eursului "Franeeza pentru incepiHori".
Rezolvati exereitiile urmatoare:

Completati propozi\iile in limb a franeeza eu urmatoarele euvintc:

I. un

Fran~ais

5. un Anglais
9, un professeur

13. une eleve

2. une Fran<;aise

3. un Roumain

4. une Roumaine

3. une Anglaise

7. un Allemand

8. une Allemande

10, un etudiant

11. une etudiante

12. un eleve

14. une lettre

15. un devoir

16.1'apres-midi

Profesorul nostru de franceza are


multi studenti.
Nu cunosc niei un englez
o englezoaiea.

~i

niei

- Notre >profcsseur de fran9ais a


beaucoup >d'ctudiants.

-lc ne eonnais aueun >Anglais ni


aucunc >Anglaisc.

Suntem toli romani.

- ~ous sommes touts >Roumains.

in aceasta dupa-amiaza i-am scri~

a serisoare lunga unci nemtoaice.

-- eet >apres-midi j 'ai ecrit une longue


letlre it une >Al1emande.

Ai

- As-tu >un devoir it faire?

tema de faeut')

Ace~ti elevi invata mult, dar


studentele ace lea nu fae nimic.

- Ces >eJ<:ves-ci apprennement beaucoup,


mais ees >etudi,mtcs-Ja ne font rien.

Aeest franeez s-a casatorit eu


romimca.

-Ce >Fran<;ais s'est marie avec >une


Roumaine.

~tim ea frantuzoaieele sunt foarte


ingrijite ~i ell germanii luereazll bmc.

-Nous savons que >Ies Fran<;aises sont tres


soignees, et que >les Allemands
travaillent bien.

B.

in acest exercitiu ve~i recapitula adjectivele posesive. Completati propozitiile in limba


franeeza cu forma convenabila a adjectivului:
Profcsorii lor sunt [oarte scveri.

- > Leurs professeurs sont tres severs.

Elevii no~tri au vazut mai multe


fjlme decat studentij vo~tri.

->Nos eleves ont vu plus de films que


>vos etudiants.

Batranetea bunieilor no~tri este


mai ferieita decat tineretea nepotilor lor.

-La vieiJllesse de >nos grands-parents est

Unchiul vostru ~i matu~a noastra


au asistat la aeeasta ceremonie.

- > Votre onele et >no(re tante ont

plus heureuse que la jeunesse de


> leurs petits-enfants.

assiste II cette ceremonie.

c. In exercltiul unmHor vom exersa adjectivele care indica nationalitatea. Completati propozitiile in
limba franceza:
Mi-am pierdut cartile

frantuze~ti.

ii vOl serie 0 scrisoare prietenei mele


englezoaice.
Ai vizitat

D.

onl~e

germane mari?

- J'ai perdu mes Iivres >franc;:ais.


-J'ecrirai une lettre il mon amie
>anghnse.
- As-tu visite de grandes villes
>allemandes?

Studentii romiini invata


eu pia-cere franceza.

- Les etudiants >roumains apprennement


volontiers Ie franr;ais.

imi placea mult aceasta rochie


frantuzeasca.

-J'aimais bien certe robe

>franlYai~e.

lata ultimul exercitiu recapitulativ din aceasta leqie. Completati propozi(iile in limba franeeza
ell cuvantul sau expresia potrivita:
Noi vorhim foarte bine
Paul

vorbe~te

frantuze~te.

fluent germana.

- Nous >parlons tres bien franr;ais.


- Paul parle >couramrnent allemand.

Profesorii vo~tri vorbesc


prea repede?

- >Est-ce que vas professeurs parlent


>trap vite?

Studen\ii no~tri nu vorbesc


deloc engleze~te.

- Nos etudiants ne >parlent


pas du tout anglais.

Nepoata lor
Studentii

vorbe~te prea

ace~tia

mull.

sunt francezi?

Intelegem destul de bine


franceza lor.

EI nu

vorbe~te

prea pU1in?

->Leur petite-fille parle >trop.


->Est-ce que ces etudiants-ci sont
>Franr;ais?
- Naus comprenons >assez bien
leur francais.
- >Est-ee qu 'il ne parle pas trap peu?

Aeum veti putea exersa voeabularul acestei leqii. Cititi eu atentie ~i eu


voce tare cuvintele noi ~i fiti atenti la tradueerea lor in limba romana:
I'amitie(f.)

> LlamitiE]

- prietenia

la langue

> [la lag]

-limba

la dispute

> [la dlspUt]

- disputa, cearta

la plaisanterie

> [Ia pleziHRi]

- gluma

la rencontre

> [Ia RakotRJ

- intalnirea

la eonfiance

> [Ia kOfias]

- increderea

l'aide (f.)

> lied]

- ajutorul

Ie moment

> [IOmoma]

- momentul

le loisir

> [10 JUaziR]

- timpul liber

la soiree

> lJas"aRE]

- (toata) seara

Ie choix

>

Ie courage

> llO kuRaj]

Cititi inca

data

acelea~i

[lO~"a]

- alegerea
- curajul

cuvinte, de data aceasta in alta ordine:

la rencontre

> [la RiikotR]

- intalnirea

Ie courage

> [10 kuRajJ

- curajul

la plaisanterie

> [la pleziltRiJ

- gluma

la confiance

> [la kiifiiis 1

- increderea

l'aide(f.)

> [led]

- ajutorul

I'amitie(f)

> [lamitiE]

- prietenia

Ie moment

> [lOmoma]

- momentul

la soiree

> (Ia sUaRE]

- (toata) seara

la langue

> [la lag]

-Iimba

le choix

>

- alegerea

la dispute

> [la dispUt]

- disputa, cearta

Ie loisir

> [IOI"aziR]

- timpul Iiber

[IO~Ua]

Acum yom folosi cuvintele noi In propozitii. Cititi cu atentie propozitiile urmatoare ~i urmariti
traducerea lor In limba romana:
L'am;tie etait toujours pour moi la chose

- Prietenia a fost mereu pentru mine luerul

la plus precieuse.
Parlez-vous des

eel mai pretios.

langue~ etrangeres?

- Vorbiti limbi straine?

Celie dispute a mal fini, j'ai perdu un ami.

- Aceasta cearta s-a sfiir~it rau, am pierdut


un prieten.

C' cs I grace

a ton aide que j' ai fini

mes eludes.

.- Datorita ajutorului tau mi-am


terminal studiile.

Il faut comprendre la plaisanterie.

- Trebuie sa 'inlelegem de gJumii.

Ils sonl venus en retard

a cetlt rencontre.

-.- Au intarziat la aceasUi 'intalnire.

Nous avons passe la soiree chez Luc.

- Ne-am petrecut seara 1a Luc.

Est-ce qu'on peut avoir confiance en lui?

- Se poate avea ineredere in el?

rai eu besoin de ton aide.

- Am avu! nevoie de ajutorul tau.

Dans des moments difficilcs mes amis


etaient toujours pres de moi.

- in momente dificile prietenii mei erau


roereu aliituri de mine.

Comment oecupez-vous vas Joisirs, Monsieur?

- Cum va ocupati timpul liber, domnu1e?

II Y a des films amusants et des films tristes,


au choix.

- Sunt filme amuzante


dupa preferin\e.

11 te manque du courage dans la vie.

- iti Iipse~te curajul in vialil.

~i

filme triste,

Re1ineti ~i expresiile urmatoare:


parler une langue...

>

f paRlE Un Ing]

- a vorbi

comprendre la plaisanterie

>

[k6pRadR la pleziitRi]

- a intelege (a

avoir confiance en ..

>

[av"a:R kOfiib 31

- a avea incredere in ...

>

[okUpE sE l"aliR aJ

- a-~i ocupa timpul Jiber eu

au choix

>

[0 ~"a]

- la alegere, dupa preferinte

iJ manque

>

lilmak]

- va lipse~te

precieux

>

[pREs/OJ

- pretios

precieuse

>

lpREsiOLj

- pretioasa

amusant

>

lamUzii]

- amuzant

amusante

>

[amUlat]

- amuzanta

occuper ses lois irs

~i

a...

adjectivele urmatoare:

limba
~ti)

de gluma

Fiti aten!i la cuvantul "la soiree" care, spre deosebire de cuvantu1 "le soir", subliniaza durala, adica
arata ca aqiunea are loc "toata seara".
in mod analog, putem folosi:
1a matinee

>[b matinE]

- (toata) dimineat,a

la journee

>[laJuRnE]

- (toala) ziua

l'annee

>[JanE]

- (tot) anul

Vcrifica\i daca ati retinut cuvintele


limba franceza:

~i

expresiile noi Completa\i spaliile libere din propozitiile in

Ce inseamna pentru tine prietenia mea?


Ce limba straina

vorbe~ti?

-Qu'est-ce que c 'est pour toi man >amitie?


-QueUe >languc etrangere paries-tu?

Terminati eu cearta, va rag!

- Finissez votre >dispute, s'il vous plait!

iIi Iipsc~te increderea (in tine).

->ll te manque de confiance.

Ce faccai diminea\a?

-Qu'est-ce que tu faisais dans >Ia matinee?

Ajutorul tau este foarte pretios pentru mine.

- Ton >'J.ide est Ires pncieuse pour moi.

intr-o clipa cobor in pivnita.

- Dans >un moment je descends dans la cave.

Ai toatii viala in fata tao Curaj!

- Toute la vie est devant toi. Du >courage!

!mi ocup timpul Iiber citind pove~ti


amuzante ~i nefacand nimic.

-J'OCClJP~

Va propunem un mare numar de distraqii


penlm seara aceasta.

Sunt filme engleze~li


dupa preferinta.

- Il Y a des films anglais ou

~i fran!uze~ti,

mes loisirs a lire des histoires


amusantcs et a nc rien faire.

~ous vous proposons un grand >choix


de distractions pour >Ia soiree.

fran~ais,

>au choix.

iri lipse~te ceva? AjutoruJ tau.

- II te manque queique chose? Ton >aide.

Nu e dedit

-Ce n'est qu'une >plaisanterid

Nu

~tii

gluma!

- Tu ne >comprends pas la plaisanterie?

de gluma?

El are mai multe intalniri in fiecare zi.

-11 a plusieurs >rencontres chaque jour.

Ne-am pierdut toata increderea in tine.

-Nous avans perdu toute notre >confiance


en toi.

Am introdus deja cateva verbe al caror inteles e legal de vocabularul acestei leqii:
s'amuser

>[samUzF.]

- a se amuza, a se distra

se disputer

>[sO dispUtE]

- a se certa

se dtbrouiller

>[sO dEbRuiE]

- a se descurca

aider (un ami)

>[edE]

- a ajuta (un prieten)

compter

>[kotE]

- a conta

compter sur

>[kotEsUR]

- a conta pe

Toate aceste verbe sun! verhe regulate de grupa I. Va reamintim ca verhele reflexive se conjuga cu
auxiliarul etre:
NOlls

/lOUS

sommes disputes,

- Ne-am cerIa I.

Introducem de asemenea, verbul neregulat rire >[RiRJ- "a rade".


lata conjugarea lui 1a prezent:
je ris

nous rions

tu ris

vous riez

il rit

ils rient

e1le rit

elles rient

passe compose (perfect compus): j'ai rio


imparfait (imperfect): je riais. nous riions.
futUf simple (viitor): je rirai.
Traducerea construqieifaire rire este: "a face sa rada".

Vom folosi acum noile verbe la diferite persoane


la tradueerea lor in Iimba romana:

~i

tirnpuri. Cititi propozi!iile urmatoare fiind atenti

Nous nous sommes tres bien amuses


avec nos amis.

- Noi ne-am distrat foarte bine


eu prietenii no~tri.

Ne vous disputez plus!

- Nu va mai certati!

II lui manque du courage, alors elle ne se

-Ei ii

debrouille pas bien.

lipse~te curajul,
nu se descurea bine.

~i

atunei

J'aidais toujours mon ami dans les moments


difticiles.

-LI ajutam mereu pe prietenul meu

Ces disputes ne comptent plus.

- Certurile aeestea nu mai conteaza.

Je compte sur toi et sur ton argent.

- Contez pe tine

Ses plaisanteries ttaient 5i amusantes qU'on


riait toute la soiree.

-Glumele sale erau atllt de amuzante


eil am ras toata seara.

Cette histoire m'a fait rire.

- Povestea aceasta m-a facut sa rad.

NOlls avons passe toute 1a journee


Aide-moi, s'i1 te plait!

a nous disputer.

in momentele dificile.

~i

pe banii tai.

- Ne-am petrecut toata ziua eertandu-ne.


- Ajuta-ma, te rog!

Expresia:
>jsil

s'il te plait

to pie]

- te rog

se refera la persoanele fata de care folosim forma "tu" ,

Citi!i cu atentie propozi!iile urmatoare


cuvintele scrise cu litere ingro~ate:

~i

fiind atenti la traducerea in limba eomana

~i

J'ai quelque chose pour toi.

- Am ceva pentru tine,

Donne-moi quelques livres.

-. Da-mi ciiteva carti,

Quelqu'un m'attend.

- Cineva rna

rai vu tous les films roumains.


Quelques-uns etaient interessants.

- Am vazut toate filmele


Unele erau interesante.

Nous aimons bien le plaisanteries de Paul.


Quelques-ones sont tres amusantes.

- Ne plae mult glumele lui Paul.


Unele sunt foane amuzante.

mai ales la

a~teapta.

romane~ti.

O-ll.e.1Q..U..e..->[kclkOJ este un adjectiv nehotarat ~i inseamna "ceva, catva, vreo". In limba voebita el
apace eel mai des in expresia que/que chose ("ceva", "ceva anume"). Exemplu:
rai quelque chose

a te dire.

Q..u.e.1Q..ue.. >[kelkO] este tot adjectiv nehotarat


[] a invite quelques amis.

- Am ceva sa-ti spun.

~i

inseamnii "c3!iva, cateva". Exemplu:

- EI a invilal cativa peieteni.

Quelqu'un >[kelke] este pronume nehotanlt, masculin, singular,


Quelqu'un m'aidera.

~i

jnseamna "cineva". Exemplu:

-Cineva ma va ajuta.

Quelques-uns :>[kelkOze] este pronume nehotarat masculin, plural, ~i inseamna "unii. cativa".
Exemplu:
Nous avons beaucoup de petits enfants.
Quelques-uns sont tres gates.

- Avem multi nepoti.


Unii sunt foarte rasfata~i.

Quelques-unes :i,kelkOzUn] este pronume nehotarat feminin, plural, ~i inseamna "unele, cateva".
Exemplu:

II Y avait souvent des disputes entre eux,


Quelques-unes ont mal fini.

- Erau mereu certuri intre ei. Cateva


s-au sfiir~it rim.

A,sa cum rezu/ld din acesle exemple, pronumele nehottirate apar neillso,tite de substantiv.

in aceasta seara ell s-a distrat bine eu cineva.

> Cette soiree, elk s 'cst Ires bien amusee

avec quclqu' un.


in momentele grele lui 11 lIp5e~te curajul
~i are nevoic de un aJutor.

> Dans des moments difficiles illui manque


du courage et 1I a besom d' une aide.

Aee~ti

> Ces jeul1es maries se disputaient toute

tineri casatariti se eertau toata

ziua.

la joumee.

Ne descurcam deja bine


in limba franceza.

> NOU5 nous dehrouillons deja bIen en


frllm.ais,

Am ciiteva inele.
Une Ie sunt foarte pretioase.

> 1'ai quelques bagues.

Nu am de ales, trebuie 5a-l ajul.

> .Ie n'lIi pas de ehoix, je dais 1'aider.

Pierre nu ~tie de gluma,

> Pierre ne comprend pas la plaisanterie.

Qut:lques-unes sont tres precieuses.

Cunosc pe cincvd Care te va face

sa

razi.

> Je eonnais quelqu'un qui te fera rire.

Vina. te rog, la aeeasta intalnirc.

> Viens,s 'il te plait, acetic reneontre.

Calitatile talc conteazii..

> Ce sont tes qualites qui comptent.

~i

acum, iata cateva serii de cuvinte in carc se repeta accla~i sunet:


r~contre,

[iiI

- la langue, la plaisanterie, la

[e]

- qllelqu'un, quclques-uns

[el

- I'aide, aider. 5'11 te plait

[OJ

- precie..ux, heure..ux

[E]

l U]

- la dispute, amusant, s' amuser, occupcr

[U a]

- Ie luislr, la soiree, Ie chillx

[u]

-Ie cilllrage, lajilllrnee, se debrQ]Jiller

l'amitH~.,

la matinee,

l'ann~e

Ie moment

LECTIA 8 - PARTEA A DOUA


ea de obicei, partca a doua a lee1iei va fi consacrata fixarii
exercitiilor de lectura.
~i

Vom incepe eu lectura. Cititi textele


corecta, la intonatie ~i la accent.

euno~tintelor

introduse in acesl caiet

dialogurile de maijos, tiind atenti in mod specialla pronuntia

Mavie
le

./'"
. septem/'b'
.
. '"
/ ' je
ne e premIer
re I 11 ya SOlxante-dlX
ans.11 Alors,

SUIS

/'

vieux.11 Ma vie etait longue I et p!eine d'evenements.


/'

II

/'

/'

./'

. un homme
/ ' deja

SUIS

rai passe mon enfance I chez mes

grands-parents I qui etaient tres severes I et exigeants envers moL

II

Quand j 'ai eu quatorze

/'

/'

ans I je SUIS pani avec mes parents pour Paris. II A Paris I je frequentais un lycee, I
~

/'

ou j'avais beaucoup d'arnis.11 C'est grace a l'amitie I que rna vie 6tait p!eine de joie.11
Mes amis m'aidaient dans des moments diffiJles, I j'avais confiancc en ~x,: je pouvais
./' sur que I""""
campIer touJours
ques-uns.
~

II

N ous occuplOns
.
./'. I
nos I?!
OISlrs I'a <:.
lalre des p I'
alsantenes,
/'

/'

/'

anous amuscLl1 Apres I j 'ai fait mes etudes superieures I et j' ai commence I rna vie
~

d'homme.11

/'
'>L
/'
/'
1'ai connu une belle fllle I et nous sommes maries. I I Moj, I je travaillais I et rna
~

/'./'

femme s'occupait de notre menage. II Nous avons eu trois enfants: I des jumeaux I et une

'"

'"

~ i Maintenant
/ ' I je suis grand-pere.11 Ma femme est morte
./' il y a deux ans.11 Son
tille.1
''< pour mOl
"!'] un tres
grand ch~
Y I etJ., apporte
" a eh::
agnn. 111'
e vms souvent/'au clmetJere
deces

./'

des leurs

'"

/'
~
a rna femme. I I J'habite
tout sen!1
~

/'

/'

/'

/'

mais je 'lois assez souvent mes enfants I et mes

......,.

/'

./'

petits-enfants.11 lIs viennenl me voir I ou moi, I je vais chez eux.11 AJors rna vieillesse
/'

~./'

n'est pas si mauvaise, I j'ai mes petites joies, moi 3ussi.11 La vie m'interesse I etje suis
/'
'>L
toujours curieux du monde1

~i

Les grands-parents
.?'
.....,.
- 11 y a un grand evencmcnt dans notre famllle! .
.?'
/"
-- Quclqu 'un se marie? II
/"
-- Non.

i ;

.?'
......,.
Notre fille a des Jumeaux!

- Des jum~x? : ! C'est Curi~L.


/".....,.
~
-- C'est une grande joie pour eUe I el pour notre beau-fils. I
.?'

.....,.

.?'

.?'.?'

lis adorent les bebes.11 Et toi, Itu n'es pas content? I I

-St. I

Mais... ' : Tu sat: que tu es

grand-m~? II

.?'
.?'
~
/I
~
- Et tol, I tu es grand-perc... I I C'est la vie!

! :

Traduceti propoziliile urmatoare in limba franceza:


Care estc data ta de

> Quelle est la date de ta naissancc'?

na~tere?

Maria se certa eu soacra ei toata ziua.

> Marie se disputaii avec sa belle-mere


(pendant) toule la journcc.

Ne-am nascut la Paris.

> Nous sommes nes it Paris.

lnmormantarea socrului meu va avea loc


la cimitirul de tanga Biserica Srantul loan.

> L 'cntcrrcment de mon beau-perc aura lieu


au cinll:ticrc pres de l'eglisc Saint-Jean.

Care dintre gemeni e mai raSlatat?

> Lequel des jumeaux est plus gaiC?

Cel care

locuie~te cu

ginerele meu.

ii lipse~te curajul, dar se descurca destul de bine.

> (,clui qui hahlte avec mOIl beau-fils.


> 11 lui manque du courage mais il se

dcbrouiJlc

a~scz

blen.

Gluma aceasta rna face mereu sa fad,


e atat de amuzanta!

> Celie plaisanicrie me fait toujours rire,


die est si amusantc!

Prietenia este un lucru foarte pretios.

> L'amitic cst unc chose trcs prccieuse.

Unii nu inteleg glumele.

> Quelques-uns ne cnmprcnnent pas

la plaislllllCrit.
Ajuta-ma

> Aidc-moi a fairc quelque chose, $'il te plait.

sa fac ceva, te rog.

Avem textul in limba engleza sau franceza,


la alegere.

> Nous avollS Ie texte au choix, en anglaise


ou en fran<;aisc.

Cum va ocupa\i timpul liber?

> Comml:nt occupc;r-vous vos loisirs?

Ne vom distra pana


la batninc!e.

> Nous nOllS amuscrons jusqu'


notre vieillessc.

Trcbuie sa ai rabdare ca sa stai


pe durata certurilor voastre.

EI a muril

aCUrn

cinci ani.

lini~tit

> I1 faut avoir de la patience pour reSler


tranquille pendanl vos disputes.

> Tl cst mort

dcpui~

cinq ans.

a cau,e de tOL

Mi-am pierdut toata seara din cauza tao

> rai perdu toute la soiree

Ai incrcdere in noi'!

> Est-ce que tu as can fiance en nous?

Orice-ar fi, poti conta pe unele (din ele).

> Malgrc toul tu peux compter sur


quc!que'-lines.

lata momentul bucuriei

~i

al felicitarilor.

> Voila It: moment de la joie et


de, felicitations.

Datorita ajutorului tilU nu am avut necazuri.

>C'est graee a ton aide que je n 'al pas


eu de chagrin.

Copilaria noastra nu a fost prea


ferieita din eauza tatalui nostru care era
un om foarte exigent.

>Notre enfance n'etait pas trop heureuse a


cause de notre pere qui ttait un homme
tres cxigeant

ii spun nepoatci mele: "Am fost mereu prea


indulgent cu tine".

>Je dit it ma petite-fille: '"J'etais toujours


trap indulgent em'crs toi".

Deeesul prietenului nostru a fast un cveniment


trist pcntru toata lurnea.

> Le Jeces de notre ami a ete un evenement


trisle pour tout 1c monde.

in ultimu! exercipu completati spatiile libere cu acele euvinle care lipsesc:


Nu ai ce sa alegi in acest magazin.

- II n'y a aueun >ehoix dans ce magasin.

Mi-am petrecut toata dimineala


distnindu-ma cu prietenii.

-- J' ai passe toute > la matinee 11 >m' amuser

Atentie, oglinda aeeasta e foarte pretioasa!

- Attention, ce miroir est tres >preeicux!

avec des copains.

De cine nideli?

- De qui >rie7-vous?

CiIC~le-mi,

-Lis-moi, >s'il Ie plait, >qlldques petites


histoires >curieuses et >amllsantes.

~i

Ie rag, cateva istorioare ciudate


amuzante.

Ce limbi maine vorbili, domnule?

- QlIclles >langllcs etrangeres parlez-vous,


Monsieur?

V-ati prezentat deja condoleanlele


intregii familii?

- Avez-vous deja presenlc vos >condoJeanccs


toute la famillc?

Botezul gemenilor a fost un mare


eveniment.

- >Lc bapteme des jumeaux a ete un grand


>cvenement,

Ceva nu-mi place aici.

->Quelque chose ne me plait pas icj,

Descurcali-va singura, doamna!

->Debrouillez-vous seule, Madame!

iIi plac mult aceste glume?


Da, unele sunt destul de amuzante.

- Est-ce que tu aimes bien ces >plaisanteries?


Qui, >quelques-lines sont assez amusantes.

E ciuda!. Cineva I-a ajutat.

->("c,t curieux. >Quclqu'un I'a aide,

Am pierdut un ine! pre1ios.

->rai perdu une bague >prccieuse.

Ce trebuie sa spun ca sa te fae sa riizi'!

-- Qu 'est-ce que je dais dire pourte >faire rirc?

Pe care dinIre nurorile dumneavoastra


(] 1ubili mai mull? Pe cea care m-a ajutat $i
care nu se cearta cu mine.

->Laquelle de vos belles-filles aimez vous


Ie mieux? >Celie qui m'>aide et qui ne
>sc dispute pas avec moi.

RECAPITULAREA LECTIEI 8
8.1.

8.2.

8.3.

In lec~ia 8 am intiilnit unnatoarele expresii:


parler une langue ...

- a vorbi a limba

comprendre 1a plaisanterie

- a i'n~elege de gluma

avoir confiance en...

- a avea incredere in ...

occuper ses loisirs a...

au choix

-Ia alegere

il manque

compter

- a conta

comptersur...

-a conta pe...

faire rire

- a face sa rada

s'il te plait

-te rog

a-~i

ocupa timpulliber cu...

lipse~te

in afara de cuvintele pe care Ie cuno~teati deja: Ie soil; Ie jour, Ie marin, ['an, au fast
introduse ~i echivalentele lor care subtiniaza aspectul continuitatii temporale:
soiree

(toata) seara

Ie soir

-]a

lejour

-lajournee

(toata) ziua

Ie matin

-la matinee

(toala) dimineata

['an

-I'annee

(tot) anul

Ati intalnit un nou verb neregulat:


rire

>[RiR]

- a fade

lata conjugarea lui la timpul prezent:


je ris

>[iO Ri]

nous rions

[nuRiio]

tu ris

>[tU Ri]

vous riez

[vuRiie]

il rit

>[ilRiJ

ils rient

[ilRi]

elJe, on rit

>[el, 0 Ri]

elJes rient

[eIRi]

La perfect campus ("passe compose"). acest verb se conjuga cu auxiliarul avoir:


j'ai ri

nous avons ri

tu as ri

vous avez ri

il a ri

jls ant ri

eIle, on a ri

elles ant ri

lata fonnele sale de imperfect ("imparfait"):


je riais

nous riions

tu riais

vous riiez

il riait

ils riaient

elle, on riait

elies riaient

La viitor ("futur simple") el are fonnele urmatoare:


je rirai

nous rirons

tu rirasvous rirez
il rira

ils riront

elle, on rira

elles riront

S-a folosit construqiafaire rire - "a face sa radIi".

8.4.

Ali invalat urmatoarele adjective nehotariite:


a)

la singular:
quelque

>[kelkO]

- ceva

care in limha vorbita apare eel mai des in construqia "quelque chose", de exemplu:
Je Ie dirai quelque chose.
b)

la plural:
quelques

>(keIkO]

J'invite quelques amis.

8.5.

- i!i voi spune eeva.

- caliva
- Invit cativa prieteni.

S-au folosit de asemenea pronumele nehotanite:


a)

care inlocuiesc substantiveIe masculine la plural:


queIques-uns

>[kelkOze]

J ' ai des amis a I'Universite,


mais je me suis dispuIC avec
quelques-uns.

- unii, cativa
-Am prieteni la Universitate, dar
m-am ceTtat eu unii.

b)

care inlocuiesc substantivele feminine la plural:


quelques-unes

>(kelkOzUn]

- cateva, unele

Nous avons re~u beaucoup de


felicitations.

- Am primit multe felicitari.

Quelques-unes etaient de nos


copains de classe,

- Unele (erau) de la coJegii


de clasa.

no~tri

TEMA PENTRU ACASA 8


A

B.

C.

Traduceli in Iimba romana propozitiile urmatoare:


1.

L'amitie ne compte pas pour lui.

2.

Je voudrais me debrouiller seu!.

3.

La soiree est gatee par cette dispute.

4.

II rit beaucoup et II fait rire tout Ie monde.

5.

J'occupe mes loisirs a ne rien Caire.

6.

Malheureusement Ie choix de distractions n'est pas grand.

7.

Cette bague en argent, est-elle precieuse?

Traduceti in Iimba franceza propozi!iile unnatoare:

I.

Noi radeam toata seara.

2.

Contez pe curajul tau.

3.

Cunosc multi baieti, dar am incredere in caliva.

4.

Te-ai certat cu cineva?

5.

Ce iti lipse~te?

6.

V-ati distrat bine?

7.

Ajuta-I, Ie rog.

Rescrieti propozitiile urmataare corectand

gre~elile:

I.

J'aidais a rna mere toute la matinee.

2.

L 'amitie est une chose precieux.

3.

Comptez il. moi, s'il vous plait.

4.

Ils ont debrouille sans aide.

5.

II faut faire que1qu'un.

6.

Naus avons eu plusieurs rencontres avec notre professeur. Quelques-uns etaient bien
amusantes.

VOCABULARUL LECTIILOR 7 SI 8
(f.) - feminin (m.) - masculin (pI.) - plural

l'aide (f)

> [led]

- ajutorul

aider

> [cdE]

- a ajuta

l'amitie (f.)

> [lamitiE]

- prietenia

amusant

> [amUza]

- amuzant

amusante

> [mnUzat]

- amuzanta

s'amuser

> [samUzEJ

- a se amuza, a se distra

l'annee

> [lanE]

- (tot) anul

au choix

> [0 ~uaJ

- la alegere

avoir confiance en...

> [avLLa:R kOfdis a]

- a avea incredere in ...

Ie bapteme

> [IObatem]

- botezul

Ie beau-fils

> [lObotls]

- ginerele

le beau-pere

> llO bopeR]

- socrul

les beaux-parents

> [IE bopaRii.}

- socrii

la belle-fille

> [Ia belfii]

- nora

la belle-mere

> [la belmeR]

- soacra

celie

> [sell

- cea

celles

> [sell

- cele

celui

> [sOIUi]

- eel

ceux

> [sO]

- cei

c' est cuneux

> [sekURiOJ

- (e) ciudat

Ie chagrin

> [10 ~agRe]

- necazul, durerea,
tristetea

Ie choix

> 110 ~"a]

- alegerea

Ie cimetiere

> [10 ~imtieR]

- cimitirul

comprendre la plaisanterie

> [kopradR la pleziitRi]

-a

compler

> [kotE]

- a conta

~ti

de gluma

compter sur

>

lkotEsURj

- a conta pe

les condoleances

>

[IE kodolEas]

- condolean\ele

la confiance

>

[Ja kiifias]

- increderea

Ie courage

>

[IOkuRaj]

- curajul

curieux

>

LkURiO]

- curios. bizar

curieuse

>

[kURiOz]

- curioasa, bizara

la dale

>

[Ia dat]

- data

Ie deces

>

[IOdEsc]

- decesul

la dispute

>

(Ia dispUI]

- dispula, cearta

l' enface (f.)

>

[laTas]

- copilaria

I'entenement (m.)

>

llateRma]

- inmormantarea

envers

>

[aveR]

- fa1ii de, eu

j'evenement

>

[IEvEnma]

- evenimentul

exigeant

>

[egzijii]

- exigent

exigeante

>

[egzijiit]

- exigenta

faire rire

>

[feR RiR]

- a face sa rada

les felicitations

>

[IE fElisitas;o]

- felicitarile

gale (-e)

>

[gatE]

- rastatat, -a
stricat, -a

grace 11

>

[gRas a]

les grands-parents

>

[IE gRapaRa]

- bunicii

indulgent

>

[cdUlja]

- indulgent

indulgente

>

[edUljiit]

- indulgenta

la joie

>

[lajU a ]

- bucuria

1a joumee

>

[lajuRnE]

- (loata) ziua

les jumeaux

>

[IEjUmo]

- gemenii

jusqu'a

>

[jUska]

- pana la...

mul~umita,

datorita

la langue

> [laliig]

-limba

laquelle

> [lakel]

- care, pe care

lequel

> [IOkel]

- care, pe care

lesquels

> [IEkel]

- care, pe care

lesquelles

> [lEkel]

- care, pe care

Ie loisir

> [101"aziR]

- timpul liber

Luc

> [lUk]

- Luca

malgre

> [malgRE]

- 1n ciuda, in pofida

il manque

> [ilmiik]

- lipse~te

la matinee

> [la matinE]

- (toata) dimineata

le moment

> [rOmama]

- momentul

mourir

> [llluRiR]

- a muri

la naissance

> [Ia ncs:,h]

naitre

> [netR]

- a se

occuper ses loisirs a...

> [okUpE sE IlJaziR aJ

parler la langue."

> lpaJ{lE la lag]

- a vorbi limba

la patience

> [Ia p<lsiiis]

- rabdarea

perdre

> [peRdR]

- a pierde

Ie petlt-fils

> [IOptifis]

- nepotul (de bunici)

la petite-fil1e

> [Ia ptitfii]

- nepoata (de bunici)

les petits-enfants

> [IE ptizara]

- nepotii

la plaisanterie

> fla pi EziitRi]

- gluma

comprendre la plaisanterie

> [kopRadR la pleziitRi]

- a intelege (a
gluma

precieuse

> [pREsiOz]

- pretioasa

precieux

> [pREsiO]

- pretios

quelque

> [kelkO]

- vreun, vreo

quelque (chose)

> lkelkO ~oz]

- ceva (pron.)

quelques

> [kelkO]

- cat iva

quelqu'un

> [kelke]

- cineva

queIq ues- uns

> [kelkOzc]

- unii, cati va

na~terea

a-~i

na~te

ocupa timpul liber cu

~tj)

de

quelques-unes

>

[kelkOzLJn]

- caleva, unele

la rencontre

>

[1'1 R<ikotR]

- intalnirea

rire

>

[RiRl

-- a rade

saint

>

[sej

- srant

sainte

>

[set)

.- sfanta

se debrouiller

>

[sO dEbRuiE]

- a se descurca

se disputer

>

[sO

severe

>

[sEveR]

s'il Ie plait

>

[sil

la soiree

>

[Ia

Ia vieillesse

>

[Ia vicies]

di~pUrEJ

to pIe]
~lIaRE]

- a se certa
- sever, a
- te rog
- (toata) seara
- batrime~ea

LECTIA 9

PARTEA INTAI

Ca ~i pana acum, vom ineepe noua lee~ie eu reeapitularea materiei leqiei 9 a cursului pentro ineepatori:

CompJetati propozitiile eu substantivele urmatoare:


I. Ie temps

2. Ie soleil

3. la June

4,I'etoile

5. Ie ciel

7.l'ete

8. I'automne

9.l'hiver

10. Ie vent

11. la neige

13, I'annee

12. la saison

14. la saison de I'annee

Cum este vremea?

- Quel > tempsfait-il?

lama noptile sunt lungi.

- En > hiverle nuits sont longues.

Avem cel mai frumos anotimp


(al anului).

- Nous avons la plus belle >saison


de I'annee

Nu sta la soare, e periculosl

- Ne reste pas au > soleU c'est dangereux!

Nu se vad niei luna, niei stelele.

- On ne voit ni > la luneni > les etoiles

lama eopiii se jucau in zapada.

- En > hi ver les enfants jouaient dans


> la neige

Ce culoare are eeru! in seara aceasta?

- De queUe couJeur est> Ie eiel ce soir?

Primavara loata lumea este obosita


vacanta.

B.

6. Ie printemps

~i

a~teapta

- Au > printemps tout Ie monde est fatigue


et attend les vaeances.

Ce vei face la vara.?

- Qu'est-ce que tu feras en > ete?

Toamna este un anotimp putin


cam trist.

- > L'automme c' est> une saison un


peu triste.

in

ciuda vantului foarte putemic,


noi ne plimbam mult timp.

- Malgre > Ie venttres fort no us nous


promenions longtemps.

Datorita banilor tai am plecat noi


anul aeesta in vacanta.

- C'est grace a ton argent que nous sommes


partis en vacanees celte > annee

In exereitiul urmator va veti reaminli verbul neregulat, - faire) (a face) ~i expresiile in care
apare acesta. Completati propozitiile in limba franceza:
Ce faci?

- Qu'est-ce que tu > fais7

1 Irebuie sa faca mereu eeva,

- II doit toujours > faire quelque chose

Ne-am Iacut paturile, dar nu


ne-am Iacut curatenie in camere.

- Nous > avons fait nos litsmais nOllS


> n' avons pas fait nos chambres.

De ce nu faceti nimlc, domnule,


ea sa 0 ajutati pe aceasta femeie?
Am

faCU!

deja lotul.

Te voi ajuta

sa gate~ti,

- Pourquoi vous ne > Elites rienMonsieur


pour aider ceUe femme?
- rai deja tout> fait

de acord?

- Je t'aiderai Ii > f~lire la

cuisin~

d'accord?

Ei se vor intelege bine (ca sot ~i sotie).

- lis> feronl bon menage

In vara aceea era vreme frumoasa.

- Cet 6te-la >il faisait beau

Astazi bate vantul.

- > 11 fait du ventaujourd'hui.

Maine va fi urat ~i frig.

- Demain> il fera mauvaiset > if fera froid

Uite, e soaTe!

- Regarde, >il fait oleil!

Traduee~i

in limba franceza propoziriile din ultimul exercitiu recapitulativ:

Cum este vremea astazi in Franta?

> Que! temps fait-i! en France aujourd'hui')

Continua sa plOUi:1.

> Jl pleut toujours.

Bate vantul?

> Est-ce qu'jl fait du vent'?

lmi place cerul albastru ~i frumos.

> raime Ie beau ciel b!eu.

Ninge in aeest anotimp la munte?

> Est-ec qu'il neige <l la montagne


en cetle Salsan de l'annee?

E prea frig pentru mine.

> 11 fait trap froid pour moi.

Vei vedea, maine va fi limp unit.

> Tu verras, demain il fera mau\'ais.

o sa faci paturile?

> Tu

Cine

gate~te

1a voi aeasa?

va~

faire 1cs llts?

> Qui fait la cuisine chez 'vous?

Cum era vremea in luna mai?

> Que! temps faisait-il au mois de mai?

Era foarte frumos ~i eald.

> II faisait trcs beau ct chaud.

lata acum setul de cuvinte noi. Citili cu voce tare cuvintele unnatoare
fiti atenti la traducerea in limba ramana:
la pluie

> [laplUi]

- ploaia

Ie nuage

> [lOnVaJ]

- noml

la chaleur

> [la~aIORJ

- caldura

I'orage(m.)

> [loRaj]

- furtuna, vijelia

I'eclair

> [lEklcR]

- fulgerul

l'air(m.)

> [leR]

- aerul

la nature

> [Ia natLR]

- natura

Ie climat

> [lOklima]

- c1ima

la temperature

> [Ia tiipERatUR]

- temperatura

Ie degre

> [10 dOgRE]

- gradul

Ie bulletin
meteorologique

> [10 bUlle


mEtEoRolojik]

- buletinul
meteorologic

Ie parapluie

> [10 paraplUi]

- umbrela (de ploaie)

la pollution

> [Ia polUsio]

- poluarea

Pentru a retine mai bine. cititi cuvintele noi inca


diferita:

~i

data, dar intr-o ordine

Ie climat

> [10 klima]

-clima

Ie parapluie

> [10 paraplUiJ

- umbrela (de ploaie)

Ie Duage

> [10 nUaj]

- norul

l'air(m.)

> [lcR]

- aerul

l'orage (m.)

> [loRaj]

- furtuna, vijelia

la pollution

> [Ia polUsioj

- poluarea

la nature

> [Ia nateR]

- natura

Ie bulletin
meteorologique

> [10 bUlle


mEtEoRolojik]

- buletinul
meteorologic

la temperature

> [la tiipERatUR]

- temperatura

la pluie

> [lapIUi]

- ploaia

l'eclair

> [lEkleR]

- fulgerul

Ie degre

> [lOdOgREJ

- gradul

la chaleur

> [la ~aIOR]

- caldura

Cititi enunturile in care yeti gasi cuvintele noi si fiti atenti la traducerea lor In romanil:
hApre,; la pluie, Ie beau temps".

- Dupa ploaie, timp fi-umos.

Aujourd'hui Ie

- Cerul este astazi fara nori.

Cle!

est sans nuages.

Nous ne sommcs pas habitues


nous la supportons mal.

a la chaleur et

- Nu suntem obi~nuiti ell caldura


suportam greu.

~i 0

Pour la semaine prochaine on prevoit


des orages.

- Se prevad furtuni pentru saptamana


viitoare.

Quand nOllS etions petits, nOllS avions tres peur


des eclairs.

- Cand eram mici ne era foarte frica


de fulgere.

Allons en plein air!

- Sa mergem in aer liber!

II faut proteger la nature contre


la pollution.

- Trebuie sa protejam natura impotriva


poluarii.

Le climat en France est doux, en


Roumanie il fait plus frais.

- In Franta c1ima este blanda, in


Romania este mai racoare,

Quelle est la temperature aujourd'hui?

- Ce temperatura este azi?

II Ya 25 degres
au solei!.

a I'ombre et 30 degres

Grace aux bulletins meteorologiques


on sait Ie temps qu'il fera demain.

a la tl

Prends Ie parapluie, il va pleuvoir!

- Sunt 25 de grade la umbra


grade la saare.

~i

30 de

- Se ~tie cum va fi timpul maine datorita


buletinelor meteorologice.
- Ia umbrela, 0 sa ploua!

In enunturile pe Care le-ati citit ati intalnit urmatoarele expresii:


etre habitue a,..

>

en plein air

> [ii plenl'R]

il fait frais

>

Lil fc IRe]

- e racoare/rece

>

[a lohR]

-Ia umbra

>

[osoll'i]

-Ia soare

supporter

>

I sUpoRtE.]

- a suporta, a indura

prevoir

>

fpREvuaR]

- a prevedea, a crede, a presimti

proteger contre

>

[pRotEjE kotR]

- a proteja contra

>

(plOvuaRJ

- a ploua

aI'ombre
au soleil

Ati intiilnit

pleuvoir

~i

[ctRahitUEa]

- a fi

obi~nuit

cu ...

- in aer liber

verbe noi:

Cititl cu atentie propozitiile urmatoare ~i fiti atenti la traducerea lor in limba romanii:
J'aime bien la chaleur. Je la supporre tres bien.
It toi?
Moiaussi.

- Imi place mult cal dura 0 suport foarte bine.

Je ne suis pas habituee au c1imat de ce pays.


It toi?
Moi non plus.

- Nu sunt

Dar tu?
~ieu.
obi~nuitii Cll c1ima acestei tari.

Dar tu?
Nici eu leu nici atat.

Se folose.~te, ca raspuns, euwlntul ouss; - la feh>, de asemeneO>i, (<$;;;. ctind este exprimatii
aeee(J~i parere ell a persoallei care dd informaria. AllSsi este insorit de un prolJume personal
la forma accenfuata, de exemplu:
Nous partons. Et

VOllS?

- Noi plecam. Dar voi?

Nous aussi.

Tu vas au cinema. It Pierre?

- Tu mergi la cinema. Dar Pierre?

Lui aussi.

- Pierre de asemenea.

~i

noi.

Expl'esia <moil plus - nid;;, <mid afar se folose~fe co riispuns la 0 illfrebare pusii la forma
negariva. Non plus este in.w!it. de asemenea, de un pronume personal/a forma aeeentuatii, de
exemplu:
Je ne fume pas. Et toi?

- Nu fumez. Dar tu?

Moi non plus.

- Eu nid atit (nici eu).

Nous ne supportons pas la chaleur.


Et vos amis canadiens?

- Noi nu suportam caldura.


Dar prietenii vo-\'tri canadieni?

Iux non plus.

- Nici ei/ei nici atat.

Sa aplicam acum aceste expresii in propozitii. Traduceti-Ie in limba romana:


Moi aussi, j' aime les b6b6s.

> $1 mie imi plac

Lui non plus, il n'est pas habitue ace climat.

> NICi el nu este

J'ai peur des orages, It toi?


Moi aussi.

> Mi-e fricil de furtuni.

II ne prend pas Ie parapluie. Et Marie?


Elle non plus.

> [I IlU ia umbrela. Dar Maria?


\J1ci Maria.

Vous aimez beaucoup la nature.


Et les Duval?
Eux aussi.

> Va place muir natura.


Dar familiei DmaJ'.l
~i lor.

~i

bebelu~ii.
obi~nllil

Ti

ell aceasta clima.


~ie'!

mie.

In exercitiul urmator folositi expresia convenabila, completand propozitiile in limba franceza:


Cred cil 0 sa ploua, ~i tu?
~i eu cred cil 0 sa ploua.

- Je crois qu'il va pleuvoir, et toi?


>Moi allss~ je pense qu'il va pleuvoir.

Nu ne plac temperaturile prea scazute,


dar voua? Noua niei atat.

- Nous n'aimons pas les temperatures trap


basses, et vous? > N ou s non pI us.

Maria prefera sa stea la soare,


EI de asemenea.

~i

Pierre?

Copiilor nO~lri Ie e foarte frica de fulgere.


~j gemenilor vo~tri?
~i lor.

- Marie prtfere etre au soleil, et Pierre?


>Lui aussi.
- Nos enfants ont tres peur des eclairs.
Et vos jumeaux?
>Eux amsi.

Cititi propozitille urrnatoare ~l fiti atenti la cuvintele scrise eu earaetere ingro~ate:


munce~te

~i

[] travaille beaueoup, meme la nuit.

- EI

Paul ne vient jamais chez moi, meme


quand il est libre.

- Paul nu vine niciodata la mine,


nid chiar atunci cand e liber.

Meme quand il est malade, il va

aI'ecole.

mull, chiar

noaptea.

- Chiar ~i atunci cand e bolnav merge


1a ~coala.

jn propozi!iile de mai sus s-a [olosit adverbul {(meme)>[lJ1cml. awilJd sensul chiar ~i.

Pentru a retine sensul aceslui cuvant, traduceti urmatoarele enunturi in limba rornami:
Monsieur Dupont est tres severe, meme pour
sa petite-fille de cinq ans.

> Domnul Dupont est", foartc sever.

Le petit Paul cherche son chal, il Ie eherche


meme dans son lit.

> \11CUl Paul j~i caUla pisica, 0 cauta


chial' ;;i in pat.

I1 n' a j amais ere content, meme Ie jour


de son mariage.

> II n-a fust llluitumit niciodata,


nici chull' in 7iua nuntii sale.

Elle n' a pas repondu aux questions, meme

> Ea IlU a nispuns la intl'ebari, mci chial'


lit cdc mai u~oare,

a la plus facile.

chull'

~i

ell nepo1iea sa de cmci ani,

Cunoa~teii deja euvantul memen din lectia 2 a acestui curs; el fonneaza pronumele demonstrativ
nehotarat (cand este folosit cu articol), de exemplu Ie meme - (acelal?i.

Veti inwifa acum 0 altii semnificafie a cuvantului meme. EI va jlloZosi! cu un pronume personal
lalorma accentuatii. subliniindu-i semnificafia ~i opuniindu-l celorlalte pronume. Pentru pronumele
la plural se vafolosiforma memes.

Cititi urmatoarele propozitii in care ({meme}) ({(memes)


aecentuata; fiti atentl la tradueerea in limba romana:

inso~e~te

un pronume personal la forma

Je voudrais faire ee travail moi-meme.

-- Ai! vrea sa fae aeeasta lucrare eu insumi.

EJle m'a dit ce secret elle-meme.

- Mi-a spus ea

Paul demandera ce rendez-vous lui-meme.

- Paul va cere el

Nous devons prendre ceUe decision

- Trebuie sa luam noi in~ine aceasta homare.

insa~l

acest secret.

insu~i

aceasta intalnire.

nous-memes.
lls onl lout eompris eux-memes.

- Au inteles ei in~i~i totu!.

On est raremenl content de soi-meme.

- Suntem rar multumiti de noi in~ine.

Va amintim ca pronumele personal soi se folose~te in propozi!ii cu subject impersonal.

Aplicati in practica noile cuno~tin~e.Completati propozitii1e in limba franceza eu


eorespunzatoare (pronume personal + (meme/memes):
Mieuta Jeanne vrea

sa spele ea insii~i vasele.

Nu voi merge cu tine. Trebuie sa te duei


aeolo tu insuli.
Ne-am filcut temele noi

in~ine.

Nu poti sa te gandei!ti mereu la tine insuti.

De ce nu vreti sa-I oerotiti voi

Odihne~te-te, 0

in~iva?

sa gatesc eu insumi.

construqie

- La petite Jeanne veul fajre la vaisselle


>elle-meme.
- Je n'irai pas avec tai. Tu dois y aller
>toi-meme.
- Nous avons fait nos devoirs >nous-memcs.
- On ne peut pas penser toujaurs
>soi-meme.

- Pouquoi ne voulez-vous pas Ie proteger


>vClus-memes?
- Repose-toi, je ferai la cuisine >moi-meme.

in ultimul exercitiu aJ acestei leqii se var folosi toate elementele de gramatica invatate in lectia 9.
Traduceri propozitiile urmatoare In limba franeeza:
Mie nu-mi place dnd plaua, dar tie? Nici mie.

> Je n'aime pas quand il pleut, et toj?


Moi non plus.

E reee, nu sunt decat cinei grade.

> Il fait frais, il n'y a que 5 degres.

in Romania paluarea aerului este mare?

> En Roumanie, la pollution de 1'air,


est-cllc grande')

Mie imi plae foarte mult furtunile eu fulgere,


dar tie?
Mie nu, mi-e frica.

> J'adore lcs orages avec des eclairs,


ct toi')
MOl

nOIl,j'ai peur.

LECTIA 9

PARTEA A DOVA

rentm recapitularea materiei invatate, rezolva\i unnatoarele exercitii:


A

Completati propozi\iile cu adjectivele nurnerale:

in casa noastra sunt ~ase camere.

- Dans notre rnaison il y a >six pieces.

Suntern doisprezece baieti in c1asa.

- Nous sommes >dou7e gar~ons dans


Ia classe.

Am vizitat

B.

~apte ora~e

mari in Franta.

_. Nous avons visite >sept grandes villes


en France.

A!? vrea sa am zece caini !?i trei pisici.

- Je voudrais avoir >dlX ehiens et


>trois chats.

Unsprezeee fete pleaca in exeursie.

- >Onze tllles partent en excursion.

Fiu! meu are naua ani.

- Mon fils a >neuf ans.

Invit opt prieteni la aniversarea mea.

- Pour mon anniversaire j'invite


>huit amis.

Completati propozitiile urmatoare eu expresiile corespunzatoare:

C.

Unu plus trei fae patm.

- Un et trois >font quatre.

Cit fae einci plus !?ase?

- >Combien font cinq et six?

Cati copii are familia Dupont')

- Les Dupont >comhi~n d'enfants ont-ils?

Cate earti ai?

- >Combien de livres as-tu?

Completati propozitiile eu cuvinte1e date:

I. une heure

2. un quart d'heure

3. une demi-heure

5. minuit

6. maintenant

7. midi

4. une minute

Am fast la Pierre pentru un sfert de ora.

- l' ai passe >un quan d 'heure chez Pierre.

Ai

- Tu as >unc hcure pour faire ton devoir.

ora ea sa-ti faci tema.

Fran~ais dejeunent.

La ora 12 francezii iau masa de pranz.

- >A midi les

Voi fi gata in cinci minute.

- Je serai prete dans cinq >minutcs.

El a

ie~it

acum

jumatate de

ora.

- II est sorti il y a >unc demi-hcurc.

Ce-o sa faeem acum?

- Qu'est-ce qu'on va faire >mainlenanl:

So\ul ei nu se intoarce niciodata acasii


dupa miezul nop\ii.

- Son mari ne rentre jamais


apres >minuit.

a la maison

D.

~tii

Completati propozitiile urmatoare cu expresiile corespunzatoare care se refera la masumrea


timpului:

la ce ora trebuie sa fim la medic?

Est-ce que tu sais > a queUe heurenous


devons etre chez Ie medecin?

Maria va veni intr-o jumfltate de ora.

_. Marie viendra > dans une demi-heure

Cit e ceasul acum?

- > Quelle heure est-il maintenant?

Nu voi ie~i niciodata din cas:'! la


miezul noptii.

- Je ne sortirai jamais de rna rnaison > a minuit

Am stat la prietenii no~tri de la ~ase la


unsprezece seara.

- Nous ttions chez nos amis >de six heurcs


a Ol1ze heures du sair

Peste doua ore am


la restaurant.

- > Dans deux heuresj'ai un rendez-vous


au restaurant.

intalnire

Cititi eu atentie cuvintele noi ~i fi\i atentlla tradueerea lor in limba ramana:
Ie ealendrier

>[10 kaliidRiiE]

- calendarul

Ie thermometre

>[IOteRmomelR]

- tennometrul

au-dessous

>[odOsu]

.. sub, dedesubt

au-dessus

> [odOsU]

- peste, deasupra

ftvner (m.)

> [fEvRiiE]

- februarie

mars (m.)

> [maRs]

-martie

avril (m.)

> [avRil]

- aprilie

juillet(m.)

> [jUiie]

-iulie

aout(m.)

> [uJ[utJ

-- august

novembre (m.)

> [novabR]

- noiembrie

decembre (m.)

> [c.lEsabRJ

- decembrie

Cititi inca

daHi cuvintele noi ~i fiti atenli 13 pronuntia coreeta:

novembre (m.)

> [novabR]

- noiembrie

au-dessus

> [odOsU]

- peste, deasupra

aoilt(m.)

> [u][ut]

- august

Ie thermometre

> [10 teRmometR]

- tennometrul

avril (m.)

> (avRil]

- aprilie

au-dessous

> [odOsu]

- sub, dedesubt

deeembre (m.)

> [dEsabR]

- decembrie

le calendrier

> [10 kaladRiiE]

- calendarul

mars (m.)

> [maRs]

-martie

fevrier(m.)

> lfEvRiiE]

- fehruarie

juillet (m.)

> [jUiie]

- iulie

Vom folosi acum cuvintele noi in propozitii. Cititi


traduce rea lor in romana:

ell

atentie propozitiile urmatoare

~i

fiti atenti la

Mon calendrier n'est plus actueI. je dois


en acheter un nouveau.

- Calendarul meu nu mai este actual, trebuie


sa cumpar unul nou.

Le thermometre indique 10 degres au-dessous


de zero.

- Termometrul arata 10 grade sub zero.

J'ai mis rna valise au-dessus de 1a tienne.

- Mi-am pus valiza peste a tao

Le mois de fevrier, combien de jours a-toil?

- Cate zile are luna februane?

<;:a depend de I'annee, 28 ou 29.

- Asta depinde de an, 28 sau 29.

Je suis ne 1e vingt-deux mars.

- M-am nascut pe 22 martie.

On est au rnois d' avri I mais il fait tres frais.

- Suntem in luna aprilie, dar e foarte rece.

Le 14 (quatorze) juillet, c'eslla tete nationale


de la France.

- Pe 14 iulie este sarbatoarea na\ionala


a Frantei.

Je n'airne pas Ie mois de novembre


en Roumanie, alors je pars pour
les pays exotiques.

- Nu-m! place luna noiembrie in Romania,


a~a ca plee in tarile exotice.

Aujourd'hui nous sommes Ie 7 (sept) decembre.

- Suntem in

~apte

decembrie.

Reline!i expresiile:
1e thermometre indique

>(10 leRmomerR edik]

- termometrul indica ...

au-dessous de zero

> [odOsu dO zEro]

- sub zero

au-dessus de zero

> [ouOst..; dO zERo]

- peste zero

/ya depend

> [sadEpii]

- depinde

actuel, actuelle

>[aktUel]

- actual, actuala

national, -e

> [na~ionall

- national, national a

splendide

> [spladid]

- splendid, splendida

exotique

> (cgzotik]

- exotic, exotica

~i

adjectivele noi:

Expresiile
romana:

~i

adjectiveJe noi vor fi folosite in propozitiile urmatoare, pe care Ie yeti traduce in limba

Le thermometre indique 30 degres au solei!.

> Termometrul indica 30 de grade 1a soare.

II faut mettre ce tableau un peu au-dessous


de la lampe.

> Acest tablou trebuie pus putin deasupra


lampii.

Tu viens?

Ca depend

de toi.

> Vii?
Asta dcpinde de tine

Combien de fetes nationalcs avez-vous


dans votre pays?

> Cite sarbatori nationale aveli


in lara voastril'J

Votre mariage a ele une ceremonie splendide.

> Nunta voaslr~1 a fost


splendida.

Depuis longtemps la date de notre rendez-vous


n'est plus actuelle.

> Data intalnirii noastre nu mai eslc de mull


timp actuala.

Je n 'ai jamais mange de plat aussi exotique


que celui-ci.

> !\u am mancat niclOdata 0 mancare atat


de exotica ca aceasta.

Le bulletin meteorologique prevoit pour demain


15 degres au-dessous de zero.

> Buletinul meteorologic prevede pentm


maine 15 grade sub lero.

ceremonic

in exercitiul care urmeaza yeti verifica gradul in care v-ati insu~il cuvintele introduse in aceasla
parte a leqiei. Completa!i propozi~iile in limba franceza ~i apoi citi1;i-Ie eu voce tare:
Vita-te in calendar ~i spune-mi in ce
zi sunlem azi.

- Regarde > Ie calendrier et dis-moi quel jour


sommes-nous auj ourd' hui.

in luna august parizienii sunt in vacanta.

_. Au mOlS >d"aout les Parisiens sonl


en vacances.

in tara noastra luna martie este


destul de reee.

- Dans notre pays, Ie mois de >mars est


assez fmis.

Floarea aceasta exotica e splendida.

- eette tleur >exotique est >splendide.

Nu suport temperaturile sub zero grade.

- Je ne supporte pas les temperatures


>au-des~ous de zero.

AsUizi termometrul indica 38 de grade


la umbra.

- Aujourd'hui >le thermometre indique


38 degres.a ['ombre.

AsIa nu depinde decat de mine.

- >(:a ne depend que de moi.

Primavara a inceput in aprilie.

- Le printemps a commence >en avril.

14 iulie este

toti francezii.

- Le [4 >juillet e'est une date importante


pour taus les Fraor;ais.

lata apartamentul meu actual,


locuiesc aiei din luna noiembrie.

- Voila mon appartement actuel, j'habite ici


depuis Ie mois de >novembre.

Luna decembrie este ultima luna


a anului.

- Le mois de >decembre c'est Ie demier mois


de I'annee.

Aceasta data nu mai este actuala.

- Cette date n'est plus >aetuelle.

Sa mergem sa vizitam Muzeul National!

- Allons visiter Ie Musee > National!

data importanta penlru

Citili propozitiile de mai jos ~i fili atenti la cuvintele scrise eu earaetere


acestor propozitii in limba romana:

ingro~ate ~i

la traducerea

Tu veux acheter une Fiat') Non, je veux


aeheter une autre voiture.

- Vrei sa cumperi un Fiat? Nu, vreau sa


cumpar 0 alta ma~ina.

Je viendrai un autre jour.

- Voi veni in alta zi.

Tu as lu cette nouvelle dans ce journal?


Non, dans un autre.

... Ai citlt ~tlrea in acest ziar?


Nu, in altul.

Nous partons avec eux? :'-Jon, avec les autres.

- Plecam eu ei? Nu, cu ceilalti.

Tu as fume la cigarette? Prends en une autre.

- Ti-ai fumat tigara? Ia alta.

lata cuvintele introduse in propozitiile de mai sus:


un (l') autre

> [otR]

- (un) altul, ecliilalt

une (l') autre

> (otR]

- (0) alta. cealalta

d' (lcs) aulres

>[otR]

- a1tii, altele, ceilalti, celelalte

Ele exprima opozi\ia, subliniind diferenta; apar ea adjective nehotarate, impreuna eu substanlivul,
sau singure, ea pronume nehotariite. Cel mai adesea sunt precedate de un articol.

In exercitiul urmator veli completa ProPoziliile in limba franeeza eu forma eorespunzatoare a lui
autre Oa singular ~i plural. ea adjectiv sau pronume nehotarat). Cititi cu voee tare aeeste propozitii:
Aceasta carte nu e interesanUt Ia alta.

- Ce livre n' est pas interessanl. Prends


en >un autre.

Mi-am maneat deja inghctata. Vreau alta.

- rai deja mange ma glace. J'en veux


> une autre.

Trebuie sa cumperi 0 alta ma~ina. Cea


pc care 0 ai nu-mi mai place.

- Tu dois acheter >unc autre voiture. Celie


que tu as ne me plait plus.

Ti-ai pierdut cainele intr-UlJ accident,


nu vrei siHi cum peri altul?

- Tu as perdu ton chien dans un accident,


tu ne veux pas acheter >un autre?

Nu vreau al\i caini.

- Je ne veux pas >d'autreschiens.

Noi am incepu! aceaslii lucrare,


ceilalti 0 vor termina.

.. Naus avons commence ce travail,


> les autres Ie finiront.

in acest ultimul exercitiu veri recapitula toata materia lec!iei 9. Traduceti in limba franceza propozitiile
unniitoare:
1mi place ploaia, ~i tie?

Si mie.

> 1'aime la pluie et toi? Moi aussi.

Cerul este senin, dar e racoare.

> Le ciel cst sans nuages mais il fait frais.

Care e temperatura la umbra?

> Quelle est la temperature a I'ombre?

Termometrul arata 20 de grade sub zero.

> Le thermometre indique vingl degres


au-dcssous de zero.

o sa ploua, nu putem ie~i afara.

> II va pleuvoir, on nc peut pas aller en


plein air.

Asta nu depinde de mine.

> (:a ne depend pas de moi.

Cartile acestea nu-I intereseaza, Ie cauta


pe celelalte.

> Ces livres ne l' mteres~ent pas, il eherehe

Dupa furtuna aerul e Jnai proaspat.

> Apres I'orage ran est plus frais.

Gradul de poluare atmosferica e foarte


ridicat.

> Le degre de la pollution atmospherique


est tres eleve,

in timpul caldurilor bebelu~ii trebuie


protejati impotriva soarelui.

> Pendant la chaleur il faut proteger 1es bebes


contre Ie soleil.

In iulie ploua mult, dar in august timpul


era splendid.

> En juillet 11 pleuvait beaucoup, mais en


aout le temps etal! splendide.

Noi nu suntem obi~nuiti cu clima asta, dar


voi? Noi nici atiit.

> Nous ne sommes pas habitues ace climat,


et vous? Nous non plus,

Natura din aceasta tara exotica e mereu


splendida, chiar ~i iarna.

> La nature de ec pays exotique est toujours


splendide, meme en hiver.

Ai in continuare
Nu, am deja alta.

aceea~i ma~ina?

les autres.

> Tu as toujours la meme voiture?


Non, j'en ai deja une autre,

Ceilalti muneeau ~i ei?


Nu, am facut totul singur.

> Est-ce que les autres travaillaient aussi?


Non. j'ai tout fait moi-meme.

Nu mi-e frica de fulgere, dar voua?

> Je n'ai pas peur des eclairs, et vous?

Nici noul!..

> NollS non plus.

Ce prevede buletinul !nL'lL"lrologic actual?

> Qu'est-ce que Ie bulletin meteoro1ogique

aetue] prevo It?


Caut in calendar data sarbatorii voastre
na1ionale.

> Je cherche dans Ie calcndrier la date de


volre fete nationale.

Prive~te

> Regarde au-dessus l

in sus!

Ceilalti suportii. mai bine c1ima aceasta.

> Les autre$ supportent mieux ce climal.

i~i va lua chiar el umbrcla.

> II prendra lui-meme son parapluie.

Ce putem face pentm noi

in~ine?

> Qu'est-ce qu'on peut faire pour soi-meme'J

Citi~i rar ~i eu voce tare urmatoarele serii de cuvinte, in care se intiilne~te ace1a~i sunet:

[U]

- 1a pluie, Ie nuage, la nature, la temperature, la pollution

[j]

- Ie nuage, I'orage, proteger, j.uilIet

[s]

- la pollution, supporter, ~a depend, au-des.sous, national

[ua]

- prevQlr, pleuvcir, moi-meme, soi-meme

[a]

-Ia temperature, Ie calendrier, novrnlbre, dec.embre, splendide

r6]

- I'ombre, 1a pollution,

l e]

-l'eclair, I'air, frais, moi-m.e.me, Ie thennome.tre, aetue.!

rtQIl

plus

RECAPITULAREA LECTIEI 9
9.1.

in

leqia 9 au fost introduse urmatoarele expresii:

etre habitue

9.2.

9.3.

a...

- a fi

obi~nuit cu...

en plein air

- in aer liber, afara

il fait frais

- e racoare/rece

aI'ombre

-Ia umbra

au soleil

- la soare

Ie thennometre indique

- termometrul indica ...

au-dessous (au dessus) de zero

- sub (peste) zero

Ati facut euno~tinta eu verbul pleuvoim - a ploua, care este un verb impersonal
are decat fonne de persoana a III-a, singular:
il pleut

- ploua

il va pleuvoir

- 0

il a plu

- a plouat

il pleuvra

- va ploua

il pleuvait

- ploua

A\i facut

cuno~tinta ell

~i

nu

sa ploua

constructiile:
~i

moi (toi, lui etc.) aussi

moi (lOi, lui etc.) non plus

- niei eu (tu, el etc.)/eu (tu, el) nici atat

eu {tu, el etc.)leu (tu, el etc), de asemenea

folosite aclesea in raspunsuri la intrebari, de exemplu:

9.4.

J'aime la tele, et toi?

- imi place televiziunea, ~i tie?

Mal aussi.

Nous ne supportons pas la chaleur,

- Noi nu suportam ciHdura, voi nici atat.


eux non plus.

~imie.

Ati cunoscut doua Doi aplieari ale cuvantului meme):


a)

eu sensul: ehiar

(~i),

de exemplu:

lei, il fait beau, meme au mois


de novembre.
b)

- Aici e frumos, chiar

~i

in luna noiemhrie.

meme precedat de un pronume personal Ia forma aeeentuata subliniazii. funqia


acestui pronume, de exemplu:

Tu dois faire ton devoir toi-meme.

- Trebuie sa-ti faci tu insuti tema.

Au lost introduse euvintele noi:


un (I') autre

- (un) altu!, edalal!

une (1') autre

- (0) alta, cealalta

d' (Ies) autres

.. altii, altele, eeilaltL celelalte

a)

ea adjective nehotanite

(inso~ind

Tu m'as vu avec un autre gar.;on.


b)

un substantiv), de exemplu:
- M-ai vazut ell un alt baiat.

ea pronume nehotarate (fara substantiv), de exemplu:


Les aurres viendront en retard.

- Ceilalti vor veni ell intarziere.

Prends eette robe. l' ai une autre.

- la rochia aceasta. Eu am alta.

~i cand are roluJ de adjectiv, ~i cand iI are pe aeela de pronume, autre este precedat de un
articol care se acorda in gen ~i numar eu substantivuL

TEMA PENTRU ACASA 9


A

B.

C.

Traduceli in limba romana propozitiile de mai jos:


I.

Prenez Ie parapluie, il va pleuvoir.

2,

Moi non plus je ne suis pas habituee

3.

Il Yavait d'autres personnes avec loi?

4.

Quelle est la date actuelle de notre rendez-vous?

5.

c;a depend de toi? Qui, de moi-meme.

6.

Nous supportons bien les temperatures au-dessous de zero, et vous?


Nous aussi.

a ee c1imat.

Traduceli propozi\iile unnatoare in limba franceza:


!.

Sa starn la umbra, la soare e prea cald.

2.

Vom

3.

Ai prevazut evenllnenlele de azi?

4.

Trcbuie sa protejam noi

5.

Imi place luna martie, chiar ~i dnd ploua ~i e rece.

6.

14 iulie este sarbatoarea nationala a francezilor.

Coreetali

ie~i

altadata in aer liber.

gre~elile

in~ine

natura contra poluarii atmosferice.

din propoziliile de mai jos:

I.

Moi, j'aime beaucoup la chaleur, et toi? Moi non plus.

2.

NOlls sommes habitue

3.

Celte jeune mere veut s'occuper lui-merne de son hebe

4.

Aujourd'hui il fait frais, meme Ii !'ombre.

5.

Moi aussi, je n'ai pas peUT.

6.

Le eiel est sans les nuages.

ace c1imat.

PARTEA INTAI

LECTIA 10
Vorn incept: leeria

A.

CU

recapilularea materiei invatate 'in leqia 10 din cursul pentru 'incepatori:

Cornpletati propozitiile in Iimba hanceza Cli lirrnatoarele euvinte:

1. Ie week-end

2. Ie tennis

3. I'exposition

4. Ie spectacle

6. Ie pantalon

7. la robe

8. la jupe

9. la minijupe

I. la chemise

12.1a dernie

13. Ie quart

10. Ie chemisier

>w~ck-enda

in aer libeL

- Je passerai ce
en plein air.

lti vine bine aceasta fusta scurta.

- EIIe te va bien, cette >minijupe.

Am chef sa joe tenis.

- rai envie de jOller au >tenllls.

Nu mai e lac penlru tine.

- II n'y a plus de >place pour toi.

Ce culoare au pantalonii tai cei noi?

- De quelle couleur est ton nouveau


>pantalon?

Voi petrece acest week-end la lara,

Bluz.a aceasta

ro~ie

imi place mult.

Paul spune ca fusta mea e


prea lunga.
Pune-li

cama~a

alba la examen.

la campagne,

- Ce >chemisicr rouge me plait beaucoup.


- Paul dit que rna >jupe est
trop longue.
- Mets > 1<1 chemise blanche pour ton examen.
eXr()~ltj(lll interessante

E 0 expozitie inleresanta la
Muzeul National.

- II Y a >une

Acest spectacol s-a tenninat la ora


fara un sfert.

- Ce >spectack a fini a sept heures


mains >Ie quart.

~apte

Vom fi gata la ora cinci

~j

jumatate.

Am nevoie de 0 rochie noua de


primavara ~i nu am decat rochii vechi
~i unite.

B.

5. la place

au Muse,e National.

- Nous serons prets 11 cinq heures et >demic.


- J'ai besoin d'une nouvelle >rohcpour
Ie printemps, je n'en ai que de vieilles
et laides.

In exercitiul urmator completati propozitiile In limba franceza cu adjectivele demonstrative


convenabile:

11 iube~te

ea pe omul acesta?

- Aime+elle >cethomme?

Chma acea.la e prea caIda pentru mine.

- >Cc climal est trop chaud pour moi.

Cunoa~tem

- Nous connaissons >cettc triste histoire.

aceastii poveste trista.

in acest week-end mergem


la piirintii
Ace~ti

no~trj.

copti suporta bine caJdura?

- Pour >ce week-end nous allons chez


nos parents.
- Est-ce que >ce~ enfanls supportent bien
la chaleur?

in seara asta nu fac nimlC.

- >Cc soir je ne fais rien.

Anul acesta vom pJeca in vacan\a


in (imle exotice.

- >Cettc annee nous partirons en vacances


pour les pays exotiques.

Aceste ziare nu mai sunt actuale.

- > Ces joumaux ne sont plus actuels.

Prezenta\i orele in limba francezii:


Este ora unu
Este trei

~i

Este noua

fara

un sfert (l2h 45).

un sfert (3h 15).


~i

jumatate (9h 30).

Este douasprezece rara un sfert


noaptea (23h 45).
Este douasprezece
(12h 30).

D.

~i

jumatate ziua

> 11 est une heurc moins Ie quart.


> 11 est trois heures et quart.
> II cst ncuf heures el demie.

> II est minuit mains Ie quart.

> II est midi et demie.

in acest exercitiu va yeti aminti adjectivele noi ~i regulile de form are a comparativului.
Completa~i propoziliile urmatoare cu adjectivul corespunzator la gradul pozitiv sau
comparativ:
Tu

e~ti

mai bun decat fratele tau.

- Tu es >meilleur que ton frere.

Eva e mai vesela decat Maria.

- Eve est >plus gaie que Marie.

Nu vom mai fi rai.

- Nous ne serons plus >mechants.

Afara sunt mai fericit decat in casii.

- En plein air je su1s >plus hcureux


qu'it la maison.

Fiti mai draguti, va rog!

- Soyez >plus gentils, s'il vous plait!

Rochia aceasta veche nu-mi mai place.

- Cette > vieille robe ne me plait plus.

Bunica noastra era mereu


fcarte draguta cu noi.

- Notre grand-mere etait toujours tres


> gentille pour neus.

Citi1i eu voce tare


in limba romana:

~i

rar substantive Ie unnatoare si retine\i tradueerea lor

Ie sponif

> llO spoRtifl

requipe

>

l'advcrsaire (m.)

> [ladvERseRj

-adversarul

Ie joueur

> [IOjuOR]

-jueatorul

Ie terrain (de jeu,


de sport)

> llO teRe ida jO


dO spoR/]

-terenu! (de joe,


de sport)

Ie stade

> [10 stad]

-stadionul

la vietoire

> [Ia vietua:R]

-victoria

Ie club

> [IOklOb]

-c1ubul

Ie football

> [10 futbol]

-fotbalul

Ie basket-ball

> [10 basketboll

-baschetul

Ie eyclisme

> [10 siklism]

-cic1ismul

Ie ski

> (IOski]

--schiul

Cititi inca

[IEkip]

sportivul
-echipa

data aceste substantive, dar inrr-o ordine diferita:

la victoire

> [la victua:R]

-- victoria

Ie joueur

> (IOjuOR]

-jucatorul

Ie basket-ball

> [10 basketbol]

-baschetul

Ie stade

> llO stad]

-stadionul

Ie ski

> [IOski]

-schiul

l'advcrsaire (m.)

> [ladvERseR]

-adversarul

le eyc1isme

> [10 siklism]

-ciclismul

I'equipe

> [IEkip]

-echipa

Ie club

> [10 klObj

-clubul

Ie terrain (de jell,


de sport)

> [10 (eRe Ida jO


dO spuR/]

-terenul (de joe,


de sport)

Ie sportif

> [10 spoRtif]

-sportivul

Ie football

> [10 futbol]

-fatbalul

Citl!i cu voce tare propozitiile in care au fost folosite cuvintele noi:


Chaque jeune garQon reve d'etre
un spOliif celebre.

- Fiecare biiJat viseaza sa fie


un sportiv celebru.

Helas, notre equipe sportive est faiblc


et jouc maL

- Vai, echipa noastca cste slaba


~i joaca prost.

Pour ne pas perdre un match il faut bien


connaitre son adversaire.

- Pentru a nu pierde un meci trebuie sa-ti


cuno~ti adversam!.

Les joueurs contre lesquels vous luttez


demain, som-ils deja arrives?

- Jucatorii contra carora luptati maine


au sosit deja?

Ce terrain (de sport) est lrop petit pour


notre equipe.

- Acest teren (de sport) este


prea mic pentru eehipa noastra.

Allons au stade, il y a un match de football


ce matin!

- Sa mergem la stadion, e un meci de fotbal


in dimineata asta!

lis remporteront une victoire, c'est sur.

- Ei vor

Est-ce que ce Monsieur qui a l'air sportif fait


partie d'un club?

- Domnul care are un aer sportiv face pal1e


dintr-un club?

Quels sports les jeunes Franyais pratiquent-ils


Ie plus souvent')

- Ce sporturi praetica tinerii francezi


eel mai des?

Le football et Ie basket-ball sont des sports


tres populaires en France.

- Fotbalul ~i baschetul sunt sporturi


foarte populare in Fran~a.

Moi aussi, je fais du ski.

Ou as-tu mis les skis?

- Unde ti-ai pus schiurile?

Robert pratique beaucoup de sports, il fait


meme du ski nautique.

- Robert practica multe sporturi, face chiar


~i schi nautic.

lei, Ie cyclisme est tres populaire, tout Ie monde


se promene a vtlo.

- Aici este foarte popular ciclismul, toata


lumea se plimba eu bicic1eta.

~i

ca~tiga,

e sigur.

eu fae schi.

Retineti unnatoarele expresii folosite in sport:


helas

> [Elas]

- vai

perdre un match

> [pcRdRcmacl]

- a pierde un meci

lutter contre ...

>

remporter une
victoire

> [RapoRtE Un
viclua:l{]

- a

avoir l'air...

> [avua:R lE:R]

- a avea aerul, a parea

faire partie de...

>

rlUte kotR]

l feR

paRti dO]

- a lupta contra/impotriva
ca~tiga

(0 victorie), a invinge

- a face parte din

faire du ski (nautiquc)

> [feR dU 5ki (notikl]

- a face schi (nautic)

pratiquer un sport

> [pRatikE e spoR]

- a practica/a face un sport

se promener

> [sO pRomOnE

a velo

a veloJ

- a se plimba
eu bicic1eta

Retine\i noile adjective:


celebre

>[sElcbR]

- celebru, celebra

populaire

>[popUlcR]

- popular, populara

sportif

>[spoRtitl

- sportiv

sportive

>[~poRth']

- sportivll.

Prin exercitiul urmator veti verifica daca ati retinut bine substantivele, adjectivele
Completati propozitiile in limba franceza:

~i

expresiile nOl.

Jucatorii no~tri lupta azi contra unei echipe


foarte puternice.

- Nos>joueurs > tuttent aujourd'hui >contre

Cine a pierdut acest meci de fotba!?

- Qui >3 perdu ce match de >football?

no~tri

- >Helas, ce sont nos >adversaires qui


>onl rem porte > la \' ictoire.

Vai, adversarii

A~

au invins!

une equipe tres forte.

- Je voudrais >avoir I'airplus >sportit~

vrea sa par mai sportiv.

Ai Tacut parte din c1ubul nostru sportiv?


Nu. din altuL

- >As-tu fait partie de notre club sportif?


Non, d'un autre.

Nu voi face decal baschel.

- Je ne >pratiquerai que >!e basket-ball.

Vara fac schi nautic


cu bicicleta.

~i

rna plimb

Ciclismul este un sport popular la voi?

E un sportiv foarte celebru


in toate tarile.

~i

cunoscut

- En ete je fais du > ~kl nautique et je me


promene >a velo.
- Est-ce que> Ie cyc1isme est un sport
>populairc chez vous?
- C'est >un SpOlilftres >celebre et connu
dans tous Jes pays.

Sora mea nu e deloc sportiva; nu face


nici un sport.

- Ma sceur n'est pas du tout >sportive, eUe


ne >pra\lquc aucun sport.

Aveti un teren de sport (de joaca)


in satul vostru?

- Avez-vous dans votre village >un terrain


de sport (de j eu)?

In limba franceza regulile coneordantei timpurilor sunt obligatorii. Pe prima dintre ele - referitoare
la concordanta limpurilor In fraza in care propozitia principala este la timpul prezent - ati invatat-o
in leqiile anlerioare. In acest caz timpurile sunt folosite la fel ca in Iimba romana.
Daca verhul din propozitia principala este la un timp trecut, trebuie respectate alte reguli care
determina folosirea timpurilor in propozitia subordonata.

Prin urmare, pentm a exprima 0 aetiune care se petreee .simultan (in


timp) eu cea din propozitia principala, se folose~te timpul
"im.parfail", tradus in limba romana prin timpul prezent, de exemplu:
aeela~i

Je saYai.s que tu

sportif. -

~tiam

ea ~ sportiv.

Daca verbul din propozitia principala este la un limp trecut, trebuie


respectate alte reguli, care determina folosirea timpurilor in propozitia
subordonala.
Verifieati daca ati retinut corect regulile concordantei timpurilor, prezentatc aici, traducand in limba
ramana urmatoarele propozitii:
Les joueurs savaient bien que leurs adversaires
etaient tres forts.

> Jucatorii ~tiau hinc


foarte puternici.

Cd adver~lIni

lor sunt

Paul pensait que Marie n'etait pas sportive.

> Paul credea ca Maria nu c sportiva.

rai vu que votre equipe luttait contre eux


avec un grand courage.

> Am vazut ca cchira voastra lupta contra lor


ell mare curaj.

Tu croyais qu'il faisait du ski.

> Credeai

ca face schi.

Completati propozitiile de mai jos aplicand regula concordantei timpurilor:


Paul imi spune ca face parte din clubul nostru.

- Paul me >dilqu'il > fait partie de notre club.

Paul mi-a spus ell face parte din clubul nostru.

- Paul> In 'a c.htqu'il >


denotre club.

intelegem ctl voi ca~!igati acest meci,

- Nous > compren()l1~ que vaus > gagnez


ce match.

Am inteles ell voi

ca~tigati

acest meci.

- NOlls > avans


ce match.

fai~alt

compn~que

partie

vous > gagniez

Allam ca luptam contra unei eehipe


foarte putemice.

- Nous > appn:nonsque nous > luttonscontre


une equipe tres forre.

Am aflat eel luptam contra unei echipe


foarte putemice.

- Nous > avons apprisque nous > luttions


contre une equipe tI-es forte.

Cititi propozipile de mai jos

~i

fiti atenti la traducerea lor in limba romana:

Nalls avons pratique des sports.


Naus k.s avons pratiques meme Ii l'ecole.

- Noi am practicat ni~te sporturi.


Le-am practicat chiar la ~coala.

lis ont remporte cette grande victoire.


Jls 1'ont remporte.e. facilement.

- Ei au ca~tigat aceasta mare victorie.


Au ca~tigat-o u~or.

Nous avons connu quelques celebres tqu.ip.e.s..


Nalls ks avons connue..s.I'annee derniere.

.- Noi am cunoseu! dteva echipe celebre.


Le-am cunoscut anul trecut.

In propozitiile la perfect campus au aparut pronumele personale; ~titi cli de obieei ele stau inaintea
verbului in propozitie. in exemplele date ele au inlocuit complementul direct.

Retineti regula urmatoare, obligalorie in limba franeeza:

In cazul in care complementul direct (sau pronumele eu functie de


complement direct) sta inaintea verbului la un timp trecut campus,
atunei participiul treeut se acorda in gen ~i numar eu acest
complement.

In exercitiul care urmeaza yeti veri fica daca {jtiti sa aplicati noua regula. Completati propozitiile eu
pronumele corespunzator ell funqie de complement direct ~i cu un participiu trecut eu teminatia
potrivita:
Am invitat sportivi din intreaga lume.

- Nous avons invite des sportifs


du monde entier.

I-am invitat eu mare placere.

- NOlls >lc~ avons


grand plaisir.

Tu praetiei fotbalul

~i

baschetul?

Le-am practicat acum zeee ani,


acum nu mai am chef.
Ei au
Le-au

cii~tlgat
ca~tigat

>invitc~ avee

un tres

- Est-ce que tu pratiques Ie football et


Ie basket-ball?
- Je > les ai >pratiques il y a dix ans,
maintenant je n'ai plus envie.

toate meciurile de fotba!.

- IIs ont gagne tous les matchs de football.

pe toate.

- lIs > le~ ont taus > gagl1c~.

Regula despre care am vorbit poate fi aplicata ~i in propozitiile care urmeaza. Pentm a mai buns
intelegere am subliniat complementul direct ~i participiul direct care se acorda eu aeesta:
A~i

ni~te

Vaus avez perdu des matcbs.

I es matcbs que vous avez p..erdu.s.


n'etaient pas importants.

- Meciurile pe care le-ati pierdut


nu erau importante.

Nous avons invite une tq.uipe..

- Nai am invitat

L.:.tq.uipe. que nous avons inYit6:.


arrive dans deux heures.

- Echipa pe care am invitat-o sose!?te


peste doua ore.

pierdut

meciuri.

echipa.

in exerci~iul urmator veti veri fica daca ~titi sa aplica~i regula coneordantei participiului trecut
eu complementul direct care sUi inaintea sa. Completati propozitiile ~i cititi-Ie eu voce tare:
Jucatorii pe care i-am admirat c'Wigs
acest meei.
Echipa pe care ati invitat-o a

ca~tigat.

- Les joueurs que nous avons > admires


gagnent ce match.
- L'equipe que vous avez > invitee
a remporte la victoire.

Tinerele pe care le-ati V3.zut


joaea tenis foarte bine.

- Les jeunes filles que vous avez > vues


jouent tres bien au tennis.

Victoria pe care am admirat-o este


un sucees al adversarilor no~tri.

- La victoire que nous avons > admire~


c'est un sucees de nos adversaires.

Jocul pe care sportivii din c1ubul vostru


J-au prezenlat era extraordinar.

- Le jeu que les sportifs de votre club ont


> presenreetait extraordinaire.

Jata ultimul exercitiu din prima parte a leqiei noastre. Traduceti in limba romana enunturile urmatoare:
~portiv.

11 a I'air tres sportif

> 1"1 pare roartc

Je Ie sais, je ne suis pas du tout sportive.

> Stiu, nu sunt dcloc sportiva.

Esl-ce que vous I'avez compris, Madame?

> Ali inleks, doamna?

Je ne savais pas qu'il jouait au basket-ball.

> \lu

L'equipe contre laquelle nous jouons est


celebre grace aces victoires.

> Echipa impotriva nircill JucIlln este celehri\


datorita viclOrii lor ci.

En ett je voudrais faire du ski nautique.

> Vara

Qui a perdu Ie match?

> Cine a pierdut

lIs veulent faire partie de notre club mais ils


ne pratiquent aueun sport.

> Ei vor sa faCiI pane din c1ubul nostru.


dar nu praclica mei un sport.

Notre meilleur joueur est blesse, helas,


il ne peut plus jouer.

> Cel rnai bun jueator al no~tru e ranit


din pac-ate llU mal poatc Sil jOllet:.

Quels matchs de football avez-vous vus?

> Ce lllcciuri de fotbal ali vazlI!'.'

~tiam

a~

ca clJoaca basehet.

vrca

~a

fae

SChl

naulic

1ll~ciul')

In incheierea acestei pa'1i a leqiei cititi eu atenlie cuvintele in care se repeta acela~i sunet:

LeJ

-I'air, I'adversaire, Ie terrain, le basket-ball, populaire

l E]

- J'e.quipe, lutter, descendre. Ie velo, he.las

[0]

- Ie joue..ur, Ie club, pleuvoir, Ie je..u

L/la]

- la victaire, devoir

loJ

- Ie football. Ie basket-ball

[u]

- Ie football, Ie jo.ueur, [a journee

[U]

- lutter, faire du ski, populaire

[iJ

- l'equipe,

l e)

- Ie terrain, Ie bulletin

[ il)

- remporter, descendre

l()]

- contre, I' illllbre

Ie

c~clisme, Ie

ski nautique

~I

LECTIA 10 - PARTEA A nOVA


Scopul aceslei parti a leqiei este de a fixa materia invatata in acest caiet. Lecturand textele de mai jos
puteti sa vIi perfeqionati pronuntia ~i intonatia.

?'

?'

?'

Nous sommes partis en vacances au mois de juillet.11 HeIas, I nos vacances etaient gatees
~

?'

?'

! II pleuvait I et Ie ciel etait gris.11 On ne voyaill que des nuages.11

par Ie mauvais temps.j

?'

?'

?'

"'-)I

II faisait froid I et il faisait du vent.I I La temperature etait au-dessous de dix degres.11


?'

?'

Tout Ie monde portait des parapIuies I pour se proteger contre la pluie et Ie vent.I I
?'

?'?'

Le demier jour de nos v.:c:nces I Ie temps a


?'

Le thermometre etail a vingt cinq degres


tail

"'-)I

a Ia radio I mais c'etait toujours la meme chose. I I

On ecoutal! les bulletins meteorologiques

cha~e. II II ne pIeuvait p~s, I il :fait du so~iI.1

?'

"'-)I

a l'ombre. i I Nous sommes alles ala pIage, I mais I'eau

~ide.11
~

?'

?'

On a passe quelques heures en plein air, I mais c'etait deja Ia fin de nos vacances, II Quand
on est

rentn~ au tra:aill iI faisait chaud dans lout Ie ~ys ... 11


?'?'

?'

- QueI cIimat avez-vous dans votre pays? II


?'.

"'-)I

- Chez nous Ie chmat est dollX.


?'

? ' , . . .?' .

I II n'y a pas de chaleurs I malS II ne fait JamaIS au-dessous de zero./I

?'

- Est-ce qu'iI pleut souvent? II


~

?'

?'

?'

?'

- Oui, I assez souvent. I I NOllS sommes habitues a Ia pluie. i I Tout Ie monde se promene
"'-)I

sous les parapluies.11


./'

?'

- Est-ce qU'11 y a des orages? II


?'

"'-)I

?'

- (:a depend de la saison.11 En ete, I oui.11

?'

?'

?'

- Quels sont les sports que vous pratiquez? II


~

- Vous savez, Ije ne suis pas sportif, I moLl I


?'

?'

- Alors, I vous ne pratiquez aucun sport? II


~

- Non ... I I Maisje fais partie d'un club sportif! i I

/'
.....,..
- Tu sais, I notre equipe a gagne! : I

/'
/'
- Contre qui aveZ-VOliS lutte? II
/'
/'
.....,..
- Nos adversaires font partie d'un club de Lyon.

II

/'
/'
- Le match a eu heu sur votre terrain? II

.....,..
- Cui.

/'

/'

I ! Cette victoire que nous avons remportee I est un grand succes pour tous nos

.....,..
joueurs! II
/'
.....,..
- Alors, I mes felicitations!

II

Traduceti in limba franceza:


Ne place sa facem sport in aer liber.

> Nous aimon~ pratiquer Ie sport en


plein air.

Echipa noastra face parte dintr-un


club de fotba!.

> Notre equip.:

Adversarul vostru nu pare a fi sportiv.

> Votn:

Jucatorii care au ca~ligat fac parte


din clubul nostru.

>

Ce sport practici? Ciclismul.

> Que! sporl pratiques-tu? Le cyelismc.

~i

> Moi aussi,.i 'ai pl:ur des eclairs.

mie mie frica de fulgere.

j~1l1

partie d'un club

de football.
adver~aire n 'a

pas I 'air sportif.

Le~ jOllCurS qui ont rnnporte la victoire


font partIe de norre club.

~otrc ami t:~t un bon Sp0l1if, il fait meme


du ski nautique,

Prietenul nostru este un bun sportiv,


el a facut chiar ~i schi nautic,

>

EI insu$i a ca!?tigat victoria.

> II a rcmpUl1e cette victoirc lui-meme.

Nu suport sa stau la soare.


Dar tu suporti asta?

> Je Ile suppone pas d'etre au solei!.


Et toi. til Ie s\lpportc~')

EI mi-a spus ca stadionul nostru este


eel mai celebru din Franla.

> 11 m'a dit que notre stade etait Ie plus


celebre de toute la Fnlllce.

Baschetul e un sport foarte popular


azi in Spania.

> Le basket-ball c'est un sport tres

Jucatorii pe care i-am Vll.Zut pe terenul


nostru lupta adesea contra unei echipe
de fotbal din alt ora~.

> Lcs jOllellfs que no us avons \IUS sur notre


terrain IUltent souvcnl conlre une equipe
de football d'une autre ville.

Am pierdut meciul pentro ca


nu sunlem obi~nuiii cu caldura.

> \lous

populaire aujourd'hui en Espagne.

<1\

!lOUS He

ons perdu Ie match parce que


sommes pas habitues it la chaleur.

lmi place cerul albastru

tara nori.

>J'aime Ie ciel hleu sans nuages.

Prevedeam ell va ploua,


luat umbrela.

a~a

>Je prevoyais 1a pluie, alorsj'ai pris mon


parapluie.

ca miam

Sa ne protejam contra poluarii aerului.

> Protegeons-nous conlre la pollution de !'alr.

Care este temperatura la umbra?

> QueUe est la temperature:1 1'ombre?

o sa ploua ~i tu vrei sa te plimbi


cu bicicleta'1

> Jl va pkuvoir et toi, til veux te promcner


a vela'!

Nu poti lupta contra ta Insuti.

> On ne peut pas lutter conlre soi-memc.

Toate cart;ile pe care Ie-am citit erau


carti de sport.

> Taus les Iivres que j'(1j Ius. c'etaicnt des


lines de sport.

Ce-o sa faci in martie?

o sa schiez.

> Qu'est-ce que tu \as faire au mnis de mars'.'


.le vais faire du ski.

Data pe care am inscris-o in calendarul


meu era data victoriei noastre.

> La date que {ai ecrite dans mon calendrier


c'ctait la date de notre victoire.

Va prezint echipa noastra nationaHi..

> Je \ ous

Ai vazut acest meci? Celalalt era mai interesant.

> Tu as vu ce llllltch'.' L 'autre etail meilleur

in februarie termometrul arata adesea


temperaturi sub zero grade.

> En ie\rier k therlllolllctre indique souvenl


une temperature au-dessous de zero.

Ma odihnesc mai bine in clima exotica.

> Je me repose micux dans un climat cJ\.olique.

Femeia aceasta este

> Cette femme est une sportive splcndide.

sportiva splendida.

pres~nte

notre equipe natiollllie.

Acest joc mai este actual?

> Ce jeu est toujours aetuel'.'

Asta depinde de anotimp.

> \-'a depend de III slIison de l'annee.

in

ultimul ex.ercitiu comp1etati propozitiile in limba franceza eu cuvintele potrivite:

Cel mai mult am admirat natura in


tara voastra exotica.
Victoria pe care am
ne-a facut fericiti.

ca~tigat-o

- C'est > la nature, que nous avons > admiree


Ie plus, dans votre pays >exotlque
- > La victoin:: que nous avons > rcmponee
nous a rendu heureux..

o sa jucati un alt meci.

- Vaus alJez jouer un > autre match.

Eehipa voastra nu a venit la stadion.

- Votre > equipe n 'est pas venue au > slade

Aveii un meci in august?

- Avez-vous un match >('11 lIout?

Asta depinde de adversarii

no~tri.

E1 face parte din clubul nostru?


Nu ~tiu.
Mi-a spus ca am un aer sportiv
ea joc tenis foarte bine.

- Est-ce qu'il > {"ait partie de notre club?


Je ne > Ie sais pas.
~i

Sporturile pe care Ie-am facut erau


basehetul. fotbalul ~i ciclismul.

Nu ne yom

obi~nui

- > (:a depend de nos > adversairc~

-ll m'a dit que >j'avais l"air sportifet


que je > Jouais tres bien au tennis.
- Les sports quej'ai >pratiquesc'etaient
> Ie baskct-bal~ > le football et > Ie cyclismc.

c1ima voastra.

- NOllS ne nous > habiluerons jamais


> i\ volre c1imal

Cine face parte din c1ubul nostru?

- Qui >fait partie de notre >clul9.

Nu este u~or sa ca~tigi 0 victorie


asupra ta Insuti.

- Ce n'est pas facile de > rc mponerune


victoire sur >sOl-m~me.

niciodata cu

RECAPITULAREA LECTIEI 10
IO.J.

In leqia 10 ati facut cuno~tinta eu vocabularul din span. lata expresiile care au legatura ell
acest subiect:
perdre un match

- a pierde un meci

lutter contre...

- a lupta contra/impotriva ...

remporter une victoire

- a c,Wiga (0 victorie)

avoir I'air sportif

- a avea un aer sponiv, a parea sportiv

faire partie de ...

- a face parte din ...

pratiquer un sport

- a practica/a face un sport

faire du ski

- a face schi

10.2. A fast introdus pronumele neutru Ie, care


exemplu:

inlocuie~te

propozitia subordonata; de

Savez-vous qu'ils ont perdu Ie match?

- Stiti eli. ei au pierdut meciul?

Nous Ie savons.

- Stirn.

10.3. Ati invatat regula eoncordantei timpurilor. Amintiti-va:


Daca propozitia principala e la un timp ~, propozitia subordonata va fi la ~
pentru a exprima 0 aqiune s.imll.l.t.ana Cll a principalei. Aceasta subordonatli. se traduce in
limba romana prin p.re.zen1.
Paul m'a dit qu'il faisait partie
d'un club sport if.

- Paul mi-a spus ca face parte dintr-un


club sportiv.

lOA. Regula urmatoare se refera la acordul participiulul trecut eu eomplementul direct:

in cazul in care complementul direct sau pronumele care indepline~te aceasta funqie SUi
inaintea verbului la un timp trecut compus, atunei participiul trecut al acestui verb se
acorda in gen ~i numar cu acest complement; de exemplu:
Les joueurs que nous avons imd.te.s
arrivent en retard.

- Jucatorii pe care i-am invitat sosesc


eu fntirziere.

Nous avons vu une equjpe de faa.thall


Naus J'avons Y.W:. au stade.

- Am vazut 0 echipa de fotbal eelebra.


Am vazut-o la stadion.

~.

TEMA PENTRU ACASA 10


A

B.

Traduceti in Iimba romana propozitiile urmatoare:


I.

Avez-vous remporte une victoire?

2.

Contre qui nos joueurs, ont-ils lutte?

3.

Ce sport n'est plus populaire chez nous.

4.

Un celebre sportif joue dans notre equipe,

5.

Je voudrais pratiquer un sport.

6.

E1Je Ie saito Je lui ai dit qu'elle ne jouait pas bien.

7.

Promenons-nollS

a vela!

Traduceti in limba franceza propozitiile urmatoare:


I, Ce meciuri ali pierdut?
2. Ea mi-a spus cli face parte dintr-un club.
3, Nu -?tiam asta.
4. lata sportivii pe care i-am admirat in timpul ultimului meci de baschet.
5. Practici schiul nautic?
6.

A~i ca~tigat

pe terenul vostru de sport?

7. Nu trebuie sa IUPli contra ta insuti.

C.

Corectati

gre~elile

din propozitiile de mai jos:

I.

Les victoires que vaus avez remportes, c'est votre grand succes.

2.

Ce sportifnous a dit que c'est son dernier match de football.

3.

Elle est sportif, nous Ie savons,

4.

Pour avoir I'air sportive il faut pratiquer un sport.

5.

Tu se promene souvent au vela?

VOCABULARUL LECTIILOR
9 SI
,
, 10

aetuel

>

laktUel]

- actual

actuelle

>

taktUelJ

- actuala

l'adversaire (m.)

>

[ladveRseR]

- adversarul

l'air(m.)

>

[leR]

- aerul

(avoir) I'air

>

[avuaR leR]

- a avea aeroI, a parea

a I'ombre

>

la lobR]

- la umbra

aout(m,)

>

[u][ut]

- august

au-dessous

>

[0 JOsu]

- sub, dedesubt

au-dessus

>

10

- peste, deasupra

aussi

>

[osi]

- la fel, de asemenea

au soleil

>

[0 solei]

- la soare

l'autre (m.)

>

[lotR]

- (un) altul, ceHHalt

les autres 0

>

!lEzotR]

- altii, altele, ceilalti, celelalte

11 velo

>

fa vEla]

- eu bieic1eta

avril

>

[avRil]

- aprilie

Ie basket-ball

>

[10 basketbol]

- baschetul

Ie bulletin

>

[10 bUlte

- buletinul

mEtEoRolojik]

meteorologique
~a

dOsU]

meteorologic

depend

>

[sa dcpa]

- asta depinde ...

1a ealendrier

>

110 kaliidriiE]

- ealendarul

celebre

>

[sElebR]

- celebru, celehra

la chaleur

>

[la

~alOR]

- ciildura

Ie climat

>

no

klima]

- elima

Ie club

>

[10 klOb]

- clubul

Ie cyclisme

>

[10 siklism]

- ciclismul

decemhre

>

[dEsabR]

- decembrie

Ie degre

>

llOdOgrE]

- gradul

dessous

> ldOsu]

- sub

dessus

> [dOslJ]

- pe, peste

l'eclair

> [lEkleR]

- fulgerul

en plein air

> [a plencR]

- in aer Iiber

l'equipe

>

etre habitue iL.

> !etR abitUE aJ

- a fi

exotique

> [egzotik]

- exotic, exotica

faire du ski

> [feR dU ski]

- a face schi

faire du sport

> [feR dU spoR]

- a face sport

faire partie de...

> lIe paRti dO]

- a face parte din ...

il fait frais

>

[eyrier

> [fEvRiiE]

- februarie

Ie football

> [10 futhol]

- fotbalul

helas

> [Elas]

- vai

indiquer

> [cdikE]

- a indica, a amta

il pleut

>

[il plO]

- ploua

Ie joueur

>

POjuOR]

- jucatorul

juillet

>

ljUiiEj

- iulie

lutter (contre)

>

[lUtE k6tR]

- a lupta contra(impotriva)

national, -e

>

InasionalJ

- national, na~ionala

la nature

>

[la natlJR]

- natura

(Ie ski) nautique

>

[10 ski notik]

- schiul nautic

non plus

>

!nii pill)

- nici, nici atat

noyembre

>

lnovlibRj

- noiembrie

Ie nuage

> [10 nUai]

- norul

I'ombre (m.)

> 116bR]

- umbra

I'orage

>

[loRaJ)

- furtuna, yijelia

Ie parapluie

>

110 paraplUi]

- umbrela (de ploaie)

perdre un match

>

IpeRdR

pleuvoir

>

[plOvuaR]

11Ekip]

- echipa

lil fe iRe]

emaciJ

obi~nuit cu ...

- e racoare, e reee

- a pierde un meci
- a ploua

la pluie

>

[ta plUiJ

- ploaia

1a pollution

>

[la polUs;oJ

- poluarea

populaire

>

[popUJcR}

- popular, populara

pratiquer un sport

>

[pRatikE

prevoir

>

[pREvuaR]

- a prevedea

proteger contre...

>

[pRoIEjF: kotRJ

- proteja contra, impotriva

remporter (une victoire)

>

[RiipoRtE]

- a

Ie ski (nautique)

>

[10 ski notik]

- schiul nautic

(faire) du ski

>

[feR dU ski]

- a face schi

splendide

>

[spladid]

- splendid, splendida

Ie sportif

>

[10 SpORlin

- sportivul

sportif

>

[spoRlif]

- sportiv

sportive

>

[spoRtiv]

- sportiva

Ie stade

>

1l0stad]

- stadionul

supporter

>

(sUpoRtE]

- a suporta

la temperature

>

Ila tapERalURJ

- temperatura

Ie terrain (de jeu,


de sport)

>

[lO teRc/dO jO,


dO spoR]

- terenul de joe,
de sport

Ie thermometre

>

[10 teRmometR]

- terrnometrul

la victoire

>

[Ia viktuaR]

- victoria

(Ie) zero

>

[10 zERo]

- zero(ul)

e spaR]

- a practica, a face un sport

ca~tiga

(0 victorie)

LECTIA 11- PARTEA iNTAI


Vom incepe eu recapitularea vocabularului leetiei II din cursu I de "Limba franceza pentru
incepatori".
A

Completati propozitiile in limba franceza cu unul din unnatoarele cuvinte:

1. Ie repas

2. Ie petit dejeuner

3. Ie diner

4. Ie pain

6. 1a confiture

7. Ie sucre

8. Ie Jait

9. Ie vin

11. Ie poulet

12. la viande

13. 1a salade verte

14. Ie fromage

5. Ie beurre
10. I'eau
15. Ie dessert

Prefer cafeaua lara zahar.

-Je prerere Ie cafe sans> sucre.

Miincarea aceasta este prea rece,

-Ce > rcpa~est trap froid.

Va invWim la cina la ora 8 seara.

-Nous vous invitons pour> Ie diner a


8 heures du soir.

Cine vrea lapte?


Toti francezii beau vin la masa
branzeturile inainte de desert.

-Qui veut du > lait'.'


~i

mananca

-Tous les Franpis boivent > du vinaux


repas et mangent > Ics fromagesavant
Ie dessert.

Voi pregati chiar eu desertul din aceasUi


dupa-amiaza.

-Je ferai moi-meme > le dessertpour cet


apres-midi.

Se manca adesea pui in acest restaurant.

-On mangeait souvent du > pouletdans


ce restaurant.

Ce vei servi la micul dejun?

-Qu'est-ce que tu prendras au


petit-dejeuner?

Paine eu unt
Da~mi

~i

cafea eu lapte.

apa, te rog.

-Du > pain avec du > beurreet du cafe


>au !ait.

-Donne-moi de> I'cau, s'il te plait.

Dulceata aceasta este mai buna decat aceea.

--eette > confiturc-cl est meilleure que


celle-Ia.

Noi am comandat bmnzeturi dupa masli.

-Apres nous avons demande des


> fromages,

Nici eu nu mananc multa carne,

-Moi non plus, je ne mange pas beaucoup


de >Vlilndc.

Unde este salata verde? Ali !?i mancat-o?

-Ou est> la

~aladc

vcrte')Vous l'avez

deja mangee?

B.

in exercitiul urmator veti recapitula regulile de folosire a articole1or partitive.


Completati propozitiile in limba franceza:
ou > dc j'cau?

Vrei yin sau apa?

- Tu veux >du

Serviti came cu cartofi prajiti!

- Prenez > de la vlande avec> des fri tes 1

Voi servi cafea lara zahar.

-Je prendrai >du cafe sans sucre.

V III

C.

Apa.!

->De l'eau!

El nu mananca decat desertul.

- II ne mange que >les desserts.

Amintiti-va conjugarea ciitorva verbe. Completati propozitiile in limba franceza cu fonna


convenabila a verbului:
serve~ti ea

desert?

Servim mereu

acela~i

Ce

Mancam prea mult

~i

-Qu' est ce que tu >prends comme dessert?


lucru: pui.

-Nous >prenons touJours la meme


chose: du poulet.

bern prea mult alcoo!.

-Nous >mangeons trop et nous >huvons


trop d'alcoo!.

Mananci prea putin, trebuie neaparat


sa minanei!
Voi bea vin

~i

voi manca un alt desert.

Prietenii no~tri au maneat


nu mai e nimic.

D.

~i

au baut tot,

-Tu >manges trop peu, il faut bien


>manger!
-Je >boirai du vin et je >mangerai un
autre dessert.
-Nos amis >onl tout mange et ils >ont tout
bl~ 11 n'y a plus rien.

Seara iti va fi foame.

-Le soirtu >auras faim.

Lor Ie e mereu sete.

-Ils >ont toujours soif.

Ne-a fost foarte foame.

-NallS >avons eu tres faim.

tn acest ultim exercitiu recapitulativ traduceti

propozitiile unnatoare in Iimba ramana:

Au dejeuner ils ne prennent jamais


de salade verte.

> Ei nu camanda niciadata salata verde


la pninz.

Qu'est-ce qu'on prendra ce soir?

>('e yom comanda in seara asIa?

II a bu son vin.

> 1:-:1 !;'i-a baut vinuL

Nous avons pris du pain avec du beurre.

> Noi am servit paine eu unt.

Je ne prends que du cafe sans sucre.

> Nu servesc de cat cafca rara zahar.

Prendras-tu de la viande?

> Vel camanda carne?

lata

~i

setul de cuvinte noi; cititi-le eu voce tare

~i

fiti atenti la traducerea

lor:
Ie menu

> [IOmOnL]

-meniu!

l'aperitif(s.m.)

> [lapeRitif)

-aperitivul (bauturile)

lejus (de fruit)

> [IOjU(dOfRUi)]

-sucul (de fructe)

Ie hors-d'ceuvre

> [IOoRdO:vR]

-aperitivul

I'huitre (s.f.)

> [IU:itR]

-stridia

l'escargot (s.m.)

> [lEscaRgo]

-melcul

la liqueur

> [lalikO:R]

-lichiorul

I' appetit (s.m.)

> [Iapeti]

-apetitul, pofta de
truincare

la commande

> [Iakoma:d]

-comanda

I'addition (s.f.)

> [ladisio]

-nota de plata

Ie gourmand

> [10guRmii]

-gurmandul, lacomul

Ie gourmet

> [10 guRmE]

---<:unoscatorul in ale
truincani (gastronomiei)

Ie proverbe

> L10 pRovERb]

-proverbul

~i

acurn, cititi inca

data cuvintele noi 1ntr-o ordine diferita:

I'addition(s..)

> [Iadisio]

-nota de plata

Ie menu

> [IOmOnU]

-meniul

I'escargot (s.m.)

> [lEscaRgo]

-melcul

Ie gourmand

> [IOguRmii.]

-gurmandul, laeomul

Ie hors-d'ceuvre

> [IOoRdO:vR]

-aperitivul

I'appetit (s.m.)

> (lapeti]

-apetitul, pofta de
maneare

la liqueur

> [Ia likO:R]

-lichiorul

I'aperitif(s.m.)

> [lapeRitif]

-aperitivul (bauturile)

Ie gourmet

> [10 guRmE]

---<:unoscatorul in ale
rnancarii (gastronomiei)

Ie proverbe

> [10 pRovERbl

-proverbul

l'huitre (s.f.)

> [IU:itR]

-stridia

la comrnande

> [Ia komii.:d]

---<:omanda

> [IOjU(dOfRUi)}

-sucul (de fructe)

Ie jus (de fruit)

Sa introducem cuvintele noi in propozitiile urmatoare. Cititi-Ie ~i incereati sa retineti traducerea lor
in Iimba romana:

Vous avez prepare un menu delicieux.

-Ati pregatit un meniu delieios.

Prenez-vous un aperitif aleoolise, Monsieur?

-Serviti 0 Mutura akoolica ca aperitiv


domnule?

Non, merci,je prHere unjus de fruit rafraichissant.

-Nu, multumese, prefer un sue de fruete


raeoritor.

Un repas bien franyais commence par les


hors-d'a:uvre.

-0 masa tipie frantuzeasca incepe


eu aperitivele.

Les hu'itres c'est un hors-d'ceuvre raffine dont


Ie prix est eleve.

-Stridiile sunt un aperitiv rafinat al ciirui


pret este ridieat.

On dit que les Franr;ais adorent les escargots et


qu'ils en mangent beaucoup.

-Se spune eli francezii adora me1cii


mananea multi.

Apres Ie diner on passe au salon pour prendre de


la liqueur et du cafe.

-Dupa pranz se trece in salon pentru a servi


liehior ~i cafea.

Un proverbe franr;ais dit:


"L'appetit vient en mangeant".

-Un proverb francez spune:


..Potta vine mancand".

Avez-vous deja fait la commande au garyon?

-l-ati dat deja comanda chelnerului?

Garyon, I'addition s'il vous plait!

-Chelner, nota de plata, vii rog!

Le gourmand mange tout d'un bon appetit.

-Gurmandul mananca oriee eu multa pofia.

Le gourmet, au contraire, il ne mange que


les meilleurs plats, les plus raffines.

-Cunoscatorul in ale mancarii, din contra,


nu mananca decal cele mai bune ~i
rafinate mancaruri.

~i

ea

Retineti expresiile:
faire la commande

-a face comanda

manger d'un bon appetit

-a manea cu multi pofta

~i

faptul ca in limba franceza "garc;on" (Miat) inseamna ~i "chelner".

Retineti

~i

adjeetivele care au fost folosite in propozitii:

delicieux

> ldcli~iO]

delicieuse

>

alcoolise, -e

> [alkolizej

-alcoolic, alcoolica (pentru bauturi)

rafraichissant

> LRafRE~jsa]

-racoritor

rafraichissante

>

-racoritoare

l delisiO:z]

LRafRE~lsiU]

-delicios
-delieioasa

raffine, -e

>[Rafine]

-rafinat, rafinata

fameux

>[famO]

-faimos

fameuse

>[fumO:zj

-faimoasa

>[bIi'i fRase)

-tipic frantuzesc

bien

fran~ais

Pentru fixarea substantivelor ~i adjectivelor noi; traduceti propozitiile urmatoare din limba franceza
in limba romana:

On aime beaucoup Ie champagne parce que


c'est une hoisson raffinee.

> Ne place mult ~ampania pentru ca


c~lc 0 biiutura fina.

Je ne bois rien d'alcoolise, donnez-moi


du jus de fruit sans alcooL

> Nu beau nimic a!coolie, da\i-mi


fructe lara alcool.

Chez lui les aperitifs sont loujours delicieux.

> La el bauturile de aperitiv sunt mereu


del icioasc_

Son gout est raffine, elle ne prend que


des huitres comme hors-d'reuvre.

>Ea are un gust ratinat. nu ia decat stndil


ca aperitiv.

On va prendre ceUe fameuse liqueur.

>0 s,a cOll1Jndam acest lichior faimos.

~uc

Connaissez-vous quelques proverbes frant;:ais?

>Cunoaste~i

D'apres I'opinion generale, la cuisine fran~aise


est la plus raffinee et fameuse dans Ie monde
entier.

> Dupa parerea generala. bucataria


frantuzcasca cstc cea mai rafinata
~i mai faimoasa din toat[\ lumca.

Apportez-nous Ie menu, s'il vous plait.

>Aduceti-ne mcniul, va rog.

Je voudrais manger un plat bien

II faut faire une commande au

fran~ais.

gar~on.

de

cateva proverbe fran\uze$ti?

>1\$ vrea sa mamilK () mancarc eu adcvarat


fran!-u zeasc a,

>Trcbuic data comanda chelnerului.

Est-il gourmand?
Non, au contraire, il n'a jamais d'appetit.

>El este gurmand? Nu, dimpotriva, nu are


niciodata pofta de mancare.

Monsieur Duval est un gourmet fameux;


il ne mange que dans les meilleurs restaurants.

>Domnul Duval estc un renumit


cunoscilTor in ale mancarii; nll mimancil
decat in cele mai bune reslauranlc,

Verificati daca ati retinut corect substantivele ~i adjectiveIe noi. Completati propozitiile in limba
franceza:
Care dintre noi va da comanda la restaurant?

-Qui de nous >fera une commandc dans


Ie restaurant?

A~

-Je voudrais une boisson >alcoolisee.

vrea 0 bautura alcoolica.

Dati-mi ceva racoritor, va rog!

-Donnez-moi quelque chose de


>rafraichissant, s'il vous plait!

Chelnerul ne-a adus nota de plata.

->Lc gan;on nous a apporte l'addition.

Ce meniu

pregate~ti

Avem stridii

~i

pentru diseara?

-Quel > menu prepares-tu pour ee SOiT?


-Comme >hors-d' reuvre nous avons > des
huitreset > des escargots.

melci la aperitiv.

De ce nu ffiananci eu pofta?

-Pourquoi tu ne manges pas >d 'un bon


appetit?

Chelner, doua sueuri de fmete, va rag!

-Garyon, deux> jus de

Paul mi-a spus in limba franceza un proverb


renumit:"Pofta vine maneand".

-Paul m'a dit en fran~ais un > fameux


proverbe: > "L'appetit vient en mangeant"

Nu fi lacom!

-Ne sois pas> gourmand!

Dupa parerea generala multi francezi sunt


cunoscatori in ale mancarii.

-D'apres I'opinion generale beaucoup de


Fran~ais sont > dl:s gourmets.

frui~

s'il vous plait!

A fost introdus verbul "servir", care este strans legat de vocabularul acestei lectii:
servir

>(sERvi:R]

- a servi. a manca

servir a

> [sERvi:R a]

- a servi, a folosi la

se servirde

> [~O sERvi:R dOl

- a se servi de, a se folosi de

Retineti aeest verb neregulat la toate timpurile.


Cititi ell voce tare propoziliile urmatoare in care apare verhul "servir" ~i familiarizati-va cu traducerea
lui in Iimba romanil.:
Serve~te-te,

Sers-toi, s'it te plait!

Le gar~on nous sert des escargots comme


hors-d'reuvre.

-Chelnerul ne

Servez-volls vous-memes.

- Serviti-va singuri.

Servez-nous queIque chose

a boire.

Serve~te-ne

te rog!
serve~te

melci la aperitiv.

ceva de baul.

Cette chose ne sert arien.

- Lucrul acesta nu

Cet enfant ne sait pas encore se servir


d'un couteau.

- Copilul acesta nu ~tie inca sa se


foloseasca de cutit.

Le garyon

- Chelnerul
minute.

VOllS

servira dans quelques minutes.

serve~te

la nimic.

sa va serveasca in cateva

Je n' ai pas envie de te servir.

- Nu am chefsa te servesc.

Quand nous etions enfants, oous nous servions


nous-memes.

- Ciind eram copii, ne serveam singuri.

lis o'ont pas attendu Ie garyon, il se sont servis


eux-memes.

- Nu au a~teptat chelnerul, s-au servit


singuri.

Je peux vous servir un apperitif, Monsieur?

-Pot sa va servese
domnule?

Ce dictionnaire lui a bien servi pendant ses etudes.

-Dictionarul acesta i-a folosit mult


in timpul studiilor.

Ie te donne eet appareil qui sert afaire


beaueoup de chases.

-Iti dau aparatul acesta, care te ajuta sa faei


multe lucruri.

Servez-vous de rna voiture, e1le est a


votre disposition.

-Folositi-va de ma~ina mea, e la


dispozitia voastm.

Nous nous sommes servis de votre argent


pour partir.

-Am folosit banii

A quoi ~a sert?

-La ce serve~te (folose~te) asta?

bauturil la aperitiv,

vo~tri

ca sa plecam.

Retineti:
Pronumele "quoi" > [klLal_ "ee" - este folosit atunei cand este vorba despre obiecte nedefinite, de
exemplu:
gande~ti?

A quoi penses-tu?

- La ce te

Arien.

- La nimic.

Pentru fixarea verbului introdus anterior, incercati sa rezolvati exercitiul urmator. Completati
propozitiile In limba franeeza eu forma verbala coreeta: .,servir", ..se servir de", "servir a":
Ma servesc de eartea ta ea sa inva! lectia.

-Je > me sers de ton livre pour apprendre


la

Ti-a fost de folos

m~ina

Serve~tema repede,

Vai, munca ta nu

noastril. In timpul vacantei?

-Est-ce que notre voiture >1'a bien servi


pendant les vacances?
->Sers-moi vite, s'il te plait!

te rog!

folose~te

le~on.

nimanui.

-H6las, ton travail ne >sert apersonne.

Chelnerul ne-a servit foarte repede.

-Le gartyon nous >a tres vite servi.

Puteti sa folositi tot ce se afla in easa.

-VOUS pouvez >vaus servir de tout ce


qu'il ya dans la maison.

Persoana pe care am servit-o era foarte


multumita de noi.

-La personne que >nous avons servie ctait


tres contente de nous.

Ma voi servi mai tarziu, acum nu mi-e foame.

-Ie >me sen'irai plus tard, maintenant je


n'aipas faim.

~tii

-Tu sais >a quai ca sert, eet appareil?

la ce

serve~te

aeest aparat?

Cititi eu voce tare propozitiile unniHoare ~i urmariti traducerea lor in limba romana, fiind atenti mai
ales la cuvintele scrise ingro~at;
Je voudrais me servir
de la voiture de mon pere,

> [jO vudRE mO sERvi:R


-A~ vrea sa folosesc ma~ina
dO la v"atU;R dO Ina pE:R] tatalui meo.

Tu voudrais Ie faire aussi?

> [tU vudRf: 10 tE:R osi]

-Ai vrea sa faci

Elle ne voudrait pas partir


toute seule.

> [El nO vudRE pa paRti:R


tutsOl]

-Ea nu ar vrea sa piece singura.

NallS voudrions parler avec


notre professeur de fran~ais.

>[nu vudRio paRle avek


-Am vrea sa vorbim cu profesorul
notR pRofEsO:R dO fRibE] nostru de franceza.

Voudriez-vous jouer ce
match avec une autre equipe?

>[vudRic vujue sO maci


avek Un orR ekip]

-Ali vrea sa jucati acest meci cu


o alta echipa?

Ils voudraient faire


la commande.

>[il vudrE fe:R la koma:d]

-Ei ar vrea sa dea eomanda.

Elles voudraient une boisson


rafraichissante.

> lEI vudrE Un bUas 0


Ra fR E~i sa: t]

-Ele aT vrea 0 bautura racoritoare.

~i tu

asea?

in propoziliile anterioare s-afolosit verbul" vouloir". pe care if cuno~te!i deja, la "conditionnef


present" > I ki5disionE! pRe7a]- conditional prezent.

tn leetiile precedente a fost folosita forma sa de politete : ,Je voudrais".


Conditionalul prezent ("Ie conditionnel present") se formeaza adaugand 1a
tema de "futur simple" (viitor simplu) a verbului de conjugal tenninatiile de
"imparfait" (imperfect).

lata dteva exemple:


infinitif

futor simple

conditionnel present

aller

-j'irai

j'irais, tu irais, il irait,


nous irions, VOllS iriez, ils iraient

faire

-je ferai

je ferais, tu ferais, il ferait,


nous ferions, vous feriez, ils feraient

parler

-je parlerai

je parlerais, tu parlerais, il parlerait,


nous parlerions, vous parleriez, ils parleraient

Modul conditional este des folDs it in limbo jrancezti. in exemplele date a aptirut in propozi!ii care
exprimti 0 dorintti sau 0 presupunere:

Je voudrais me servir de la voiture


demonpere.

-A~

Tu Ie ferais aussi.

-$i tu vei face osta.

~i

in Jrazele afirmative, cimd vrem stifolosim

vrea sti mafolosesc de m~ina tatiilui


meu.

formula de politete, de exemplu:

Voudriez - VallS jouer ce match avec


une autre equipe?
J'aurais quelque chose

a te dire.

-A.ti vrea stijucati acest meci cu


echipti?
-A~

altii

avea ceva sa-Ii spun.

Pentru a invata sa folositi corect noul mod, traduceti in limba fOmana urmatoare1e propozitii:

VOUS

devriez venir.

- Ar trebui

sa venili.

Le petit Pierre voudrait de 1a glace.

- Micul Pierre ar vrea j'nghetata

Nous serions tres contents.

- Am fi foarte multumiti.

Elle pourrait faire cela pour moi.

- fa ar putca sa faca asta pcntru mine

Feriez -

- Ati face aceasHi lucrare?

VOllS

ce travail?

Les parents ne partiraient pas sans leurs enfants.

- Parin\ii nu ar pleca rara copiii lor,

Tu aurais trop de choses a faire.

- Ai avea pn:a mulle lucruri de facu!.

in exercitiul urmator yom folosi modul ..conditionnel present". Completati propozitiile in limba
franceza cu forma verbala corespunzatoare la acest mod:
Marie ar vrea sa gaseasca 0 munca interesanta.

-Marie> voudrait trouver un travail


interessant.

Tu ar trebui sa speli vaseIe.

- Tu > de\'faisfaire la vaisseUe.

Nu a~ vrea sa vin cu intarziere la


nunta sa.

-Je ne > voudraispas venit en retard a


son manage.

El nu te-ar ajuta niciodata.

-II ne >I'aideraitjamais.

Noi am face asta, dar...

-Nous Ie> ferionsmais ...

SottIl ei nu i-ar spune adevarul.

-Son mari ne lui >diraitpas 1a verite.

Treeem la ultimu! exereitiu din prima parte a Ieqiei II.


Tradueeti in Iimba franceza:
Nota de plata, va rog.

> L'addition, s'il

A~

> Je boirais un jus de fruit.

bea un sue de fructe.

VOllS

plait.

Am vrea sa va servim 0 bautura ea aperitiv.

> NallS voudrions vous servir un aperitif.

Veeinii vo~tri ar folosi buew-o~i de


ma~ina voastra.

> Vas voisins se serviraient volontiers de


votre voiture.

Nu ~tju eand ne va servi che!nem! iista.

> Je ne sais pas quand ce garcon nous


scrvira.

Am prefera stridii sau melci la aperitiv.

> NallS prefererions des huitres all des


escargots comm e hors-d' u:u vre.

Ai vrea sa pregate~ti un meniu rafinat?

> Voudrais-lu preparer un menu raffine"

Nu rna folosese niciodata de aparatu! de ras


al tatalui meu.

> Je ne me sers jamaj~ du rasoir de

Sa luam sueuri

~i

cafea!

man pere.

> Prenolls des jus et du cafe!

Nu \i-a~ servi niei 0 bautura alcooliea.

> Jc ne Ie servirais aucune hoisson


akoolisee.

a quoi sert cette chose-I a'?

$tii la ce folose~te aeest Iucru?

> Sais-tu

Cuno~ti

> Connais-tu ce provcrbe fameux?

acest proverb renumit?

Receptia voastra este sarbatoarea gunnanzi!or


~i a eunoscatorilor in ale gastronomiei.

> VOlre reception c' est 1a fetc dcs

gourmands et des gourmets.

A~ manca cu mare pofta 0 rnancare


tipic frantuzeasea.

> Je mangerais d'un bon appetit un plat


bien franr;ais.

Marc ~tie multe proverbe


foloseasca.

> Marc connait beaucoup de proverbes et


il aime ~'en scn:ir.

~i

ii place sa Ie

Aiei se servesc manearuri delicioase.

> lei on sert des repas delicieux.

Te folose~ti des de asta?

> Tu t'en sers souvent?

LECTIA
11- PARTEA A nOVA
,
A

Rezolvati unnatoarele exercitii recapitulative:


1. Ie poisson

2. Ie riz

3.les pommes de terre

4. les frites

6. Ie fruit

7. la glace

8. la boisson

9. le legume

A~

B.

vrea pe!?te Cll cartofi prajiii,

10. Ie gateau

-Je voudrais du >poisson avec des


>frites.

Se mananca mult orez la voi?

-Est-ce qu'on mange beaucoup de >riz


chez VOllS?

in meniul vostru nu exista supa,


nici legume.

-Dans votre menu il n'y a pas de


> soupe ni de > legumes.

Te voi servi eu un sue de fructe


foarte racoritor.

-Je te servirai unjus de > fruit bien


rafraichissant.

Ce bautura ai comanda?

-Qu'est-ce que tu prendrais camme


>boisson?

EI n-ar manca decat cartofi sau prajituri.

-II ne mangerait que des> pommes de


terreou des> gateaux,

Ai vrea inghetata cu ciocolata?

- Voudrais-tu de > 1a glace au chocolat?

in acest exercitiu va veii ammh cateva adjective. Folositi adejctivul corespunzator in


fiecare din propoziiiile urmatoare;
E bun? Nu. E rau,

-C'est > bon?Non, c'est >mauvais.

Mi s-a servit supa prea calda.

-On m'a servi de la soupe trop >chaudc.

Fiul meu are un apetit execelent.

-Mon fils a un appetit > excellent.

Totul e rece, ati venit prea tirziu.

-Tout est> froiq vaus etes venus trop


tard.

ingheiata asta este exce1enta.

-Cette glace est> excellente.

E frig,

C.

5. 1a soupe

a~

bea ceva cald.

-II fait froid, je boirais quelque chose


de> chaud.

Traduceti in limba franceza urmatoarele propoziiii interogative:


Ce faci?

> Qu'est-ce que tu fais?

Ce asculti la radio?

> Qu'est-ce que tu ecoutes it la radio?

Ce ia ella desert?

> Qu'est--ce qu'il prend comme dessert'?

Ce cauli sub masa?

> Qu'est-ce que tll cherches sous la table')

Trecem la un nou set de cuvinte care va vor completa vocabularul


gastronomic. Cititi-Ie cu voce tare, fhnd atenti la traducerea lor in limba
romana:
Ie bistro (bistrot)

> (lObistRoJ

-bistroul, barul, bufetul

Ie libre-service

> [10 libRO sERvis]

-auto-servirea

Ie casse-croute

> [10 kaskRut]

-gustarea

Ie steak

> (10 stEk]

-biftecul

Ie r6ti

> (10 ROli]

-friptura (Ia cuptor)

Ie sel

> [IOsEI]

-sarea

Ie poivre

> [IOpUavR]

-piperul

Ie camembert

> [10 kamabE:R]

-branza camembert

la nappe

> [Ia nap]

-fata de masa

Ie regime

> [10 Rejim]

-regimul

Acum, repetati-le intr-o ordine diferita:


Ie camembert

> [10 kamiibE:R]

-branza camembert

Ie libre-service

> [10 libRO sERvis]

-auto-servirea

Ie poivre

> (IOp"avR]

-piperul

Ie regime

> [10 RcjimJ

-regimul

Ie steak

> (10 stEk]

-biftecul

Ie bistro (bistrot)

> (10bistRo]

-bistroul, barul, bufetul

la nappe

> [la nap]

-fata de masa

Ie casse-croute

> (10 kaskRut]

-gustarea

Ie roti

>[IORoli]

-friptura (la cuptor)

Ie sel

> [JOsEI]

-sarea

Sa intrducem cuvintele noi in propozitii; retineti traducerea lor in limha romana-:


Nous avons facilement trouve une table
libre dans ce bistro.

-Noi am gasit ul?or


bistrou.

Nous voudrions manger vite quelque chose


dans un libre-service.

-Am vrea sa maneam repede ceva intr-o


auto-servire.

J'ai tres faim,je prendrais un casse-croute


avant Ie diner.

-Mi-e foarte foame,


inainte de cina.

Les Franyais mangent beaucoup de steaks.

-Francezii miinanca multe biftecuri.

Mettez-vous

a table, Ie roti est pret.

-A~ezati-va

a~

masa libera in acest

lua 0 gustare

la masll, friptura e gata.

II faut mettre du sel et du poivre dans la soupe


paree qu'elle n'est ni assez salee, ni poivree.

-Trebuie puse piper ~i sare in supa, pentru


ell nu e nici saratil., nici piperata.

Passe-moi Ie poivre, s'il te plait.

-Da-mi piperul, te rog.

II est deIicieux, votre fameux camembert!

-E delicioasa faimoasa voastra branza


camembert!

Je mettrais une nappe propre, mais toutes


sont sales.

-A~

Tu es trop gros, tu devrais suivre un regime.

-E~ti

pune 0 fata de masa curata, dar toate


sunt murdare.
prea gras, ar trebui sa tii regim.

lpa~cl

passer

>

sale, -e

> [sak]

-sarat, saratil

poivre, -e

> lp"ClVRc]

-piperat, piperata

~i

-a treee, a da

un nou verb neregulat:

suivre

> IsUi:vl{]

care are sensuri diferite:


suivre un regime

-a urma (a tine) un regim

suivre quelqu'un

-a urma, a urmari, a insoti pe cineva

suivre des cours

-a urma, a face cursuri

Conjugarea acestui verb va va fi prezentata in recapitularea leqiei.

lata d.teva exemple in care am fo1osit acest verb in propozitii. Cititi-Ie ell atentie I?i retinep traducerea
lor:
Suis -moi!

-Urmeaza-ma!

Un tres beau garcon m'a suivi dans la rue.

-Un tanar frumos m-a urmarit pe strada.

Elle suit un regime sans sel.

-Ea tine un regim rara sare.

Paul etait amoreux de cette fille, ilia suivait a


t 'ecole, dans la rue, il etait toujours a cote d'eHe.

-Paul era indragostit de fata asta, 0 insotea


la ~coala, pe strada, era mereu langa ea.

Nous suivrions les cours de franyais mais


il nous manque de la patience.

-Am face cursurile de franceza, darne


lipsel?te rabdarea.

Vom trece acum la un exercitiu care va va permite sa verificati daca aii retinut vocabularul nou
verhul "suivre". Completati propozitiile in limba franceza:
De ce rna urmare~ti mereu?

-Pourquoi tu me >suis toujours?

Ati Iacut cursuri anul acesta?

->Avez-vous

Cine I-ar insoti la auto-servire?

-Qui Ie >.'.Ulvrai( au libre-service?

Dupa boala ei, mama mea trebuie sa tina un


regim rara sare ~j rara piper.

-Apres sa maladie rna mere doit >suivre


Ull regime sans sel et sans poivre.

Dati-mi bninza camembert, va rog.

->Passa--moi du camembert, s'i1 vous


plait.

A~ vrea sa intm in acest bufet ca sa iau


o gustare.

-Je voudrais entrer dans ce >bistro


pour prendre >un casse-croute.

Biftecul asta nu e niei indeajuns de sarat,


niei indeajuns de piperat.

- Ce >steak n'est ni assez >sale ni


assez >poivre.

A~

-Je >mangerais d'un bon appetlt un roti.

manca eu pofta 0 friptura.

Nu pot urma TIiei un regim, mai ales lara sare.


Cine tine regim

rara piper?

Cine ar sehimba fata de masa de aici?

~uivi

~i

des cours cette annee?

-Je ne peux suivre aucun >rcgimc, surtout


sans >sel.
-Qui >suit >un regime sans >poivrc?
---Qui changerait de >nappe d'ici?

Cititi seria urmatoare de fraze, fiind atenti la traducerea lor in limba romana:
II m'a dit que nous mangerions dans un bistrot
pres de son bUre~LI.

-El mi-a spus ca vom manca intr-un


bufet de langa biroul lui.

Nous avons pense que vous viendriez en retard.

-Ne-am gandit ca veti veni cu


intarziere.

Nous croyions que lout irait bien.

-Credeam ca totul va merge bine.

Dans Ie bulletin meteorologique on prevoyait


qu'il ferait beau.

-Buletinul meteqrologic prevedea ca


va fi timp frumOs.

A.ti remarcat cu siguranlii, citindfrazele anterioare, cd verbele scrise ingro~at sunt la "conditionnel
present" ~.; cd In traducerea romaneascii s-a folosit timpul viitor.

in exemplele date s-a folosit regula concordantei timpurilor (regula preeedenta a fost dati in cursul
leqiei 10). Ea se aplica ~i in frazele, in care propozitia principala este 1a un timp trecut.

Daea in fraza verbul propozitiei prineipale este exprimat la un timp treeut,


verbul din subordonata este pus 1a "conditionnel present" pentru a exprima 0
aetiune viitoare in raport cu eea a prineipalei; in limba romana ea este tradusa
eu ajutorul timpului viitor.
in acest eaz ,. eonditionnel present" este numit "futur du passe" (viitorul in
trecut).
Je savais que tu serais sportif.

-~tiam

cil vei fi sportiv.

Verficati daca ~ti!i sa folositi eoreet noua regula. Pentm aceasta traduceti in limba romana urmatoarele
fraze:
~tiallJ

foarte bme cil prietenii

intr-o

auto-~ervire.

no~tri

vor fi

Nous savions tres bien que nos amis seraient


dans un libre-service.

rai pense qu'elle changerait de nappe.

-Am crczut ca ea va sehimba fata de masa.

Ils nous ont dit qu'il!> ne se serviraient pas


de notre voiture.

- Ei ne-au srus ell nu vor folosi


ma~ina noastra.

Completati propozitiile urmatoare, folosind regula eoncordantei timpurilor:


EI imi spune ca va pregati un meniu delieios.

-11 me > d i t qu' il > preparera un menu


delicieux.

EI mi-a spus ca va pregati un meniu delieios.

-Il >m 'a ditqu'il > prepareraitun menu


delicieux.

Marie *tie ell. 0 va insori fratele ei.

-Marie> saitque son frere la > suivra.

Marie

~tia

eli 0 va insoti fratele ei.

-Marie> savaitque son frere la > suivrait.

Credem eil vei tine un regim rara sare.

-Nous > pcnsonsque tu > suivrasun regime


sans sel.

Noi am crezut ca vei tine un regim Tara sare.

-Nous > avons pense que tu > suivrais un


regime sans sel.

Trecem la ultimul exercitiu al lectiei II, prin care veti verifica in ce masura v-ati
cuno~tinte. Daca aveti nelamuriri, reveniti asupra teoriei.

insu~it

Doile

Tradueeti in franceza:
Chelnerul nea adus meniuL

> Le gar<;on nous a apporte Ie menu.

Ce bautura luati la aperitiv?

> Qu' est-ce que vous servez cornrne


aperitif?

N u ~ manca niciodata melci.

> Je ne mangeraisjamais d'eseargot.

Noi mancam aperitivele eu pofta.

> Nous mangions les hors-d'ceuvre d'un


bon appetit.

Serviti-ne lichioruri in salon, va rog.

> Servez-nous des liqueurs dans Ie salon,


s'il vous plait.

Chelne~1

> Le

a luat deja comanda?

gar~on

a-t-il deja pris 1a commande?

Toti cunoscatorii in ale gastronomici adora


faimoasa bucatarie frantuzeasca..

> Tous les gourmets adorent la fameuse

I-am dat sarea ~i pipernI.

> Je lui ai passe du poivre et du sel.

S-au servit bauturi racoritoare?

> Est-ce qu'on a sen,j des boissons


rafraichissanles?

I-am spus cli in munca mea rna voi folosi


adesea de telefon.

> .Ie lui ai dit que dans man travailje me


sCf\,jrais souvent du telephone.

Acestui gurrnand ii place sa dea comenzi,


dar nu aehita niciodatli. Dotele de plata.

> Ce gourmand airne faire des commandes


mais il ne paye jamais les additions.

Aceasta mancare ar fi delicioasa,


dar este prea sarata..

> Ce plat serait delicieux, mais il cs


trop sale.

EI a ~tiut multe proverbt tipic frantuze~ti.

> 11 a connu beaucoup de proverbes bien

cuisine fran<;aisc.

fran~als.

Ti-a~ servi

ceva mai rafinat decat stridiile astea.

> Je te servirais quelque chose de plus


raffine que ces huitres-Ia.

La ce te gande~ti?
La regimul, pe care, vai, va trebui sa-I tin.

> A quoi penses-tu'J


A mon regime que je dois, helas, suivre.

fntr-o auto-servire vom putea sa luarn


repede 0 gustare.

> Dans un libre-service nOliS pourrions


vite manger un casse-croute.

Noi nu

~tiam

eli. regimul tara sare va fi atat de

Am spus ea ii yom

a~tepta in

rau.

bufetul de langa gara.

Ce ai prefera, biftecul sau friptura?

> NOlls ne savions pas que Ie regime sans


sel serait si mauvais.
> :-.Ious avons dil que nous 1cs altendrion~
dans Ie bistrot ,i cote de la gare.
>

Qu'c~t-cc

que lu prCfcrerais, Ie steak ou

Ie [(iti'J

Puneti pe masa fata de masa alba.

> Mettcz la nappe blanche sur la table.

De ce va yeti servi la masa.?


De un cutit ~i de 0 furculita.

> De quoi vou~ servirez-vous a table')


[)' un cou!l:au et d 'une fourchette.

in final, ca de obicei, rezolvati un exercitiu de fonetica.


Cititi unnatoarele seturi de cuvinte in care se repetli. acela~i sunet:

1U]

-Ie menu, Ie jus, surtout, suivre, I 'h,uitTe

[ul -Ie gourmand, Ie gill.lITI1et, Ie casse---crollte

[ua] -Ie pIDvre, qUID


[.IJ -la commande, gourmand, rafraichissant, Ie camembert
[j] -le regime, Ie jus, i' aurais

[g] -Ie gounnand, Ie gounnet, I'escargot

l k] -I 'escargot, la liqueur, la .commande, als:.oolise, Ie c.asse-c.rol1te, Ie steak, Ie camembert

lsI

-Ie bistro, Ie libre-service, Ie casse---croute, Ie sel, 1'addition, deli.cieux

[z] -delicieuse, fameuse


(E] -Ie provl:rbe, Ie gounne.t, Ie libre--s.e.rvice, scrvir, Ie se.l, Ie ste.ak, 1'escargot
[e] -I 'aperitif, I 'appetit, Ie r.egime
[0] -Ie

m~nu,

Ie hors-d'Jl:.uvre, la liqueur

11.4. AI doilea verb neregulat, introdus in cursul acestei lectii, este "suivre" - a urma, a unnari, a
inso!i, a tine (un regim).
Re!ineti conjugarea lui:

passe compose
je suis

nous suivons

j'ai suivi

nous avons suivi

tu suis

vous suivez

tu as suivi

vous avez suivi

ii, elle on suit

ils, elles suivent

ii, elle on a suivi

ils, e1Ies ant suivi

je suivrai

nous suivrons

je suivais

nous suivions

tu suivras

vous suivrez

tu suivais

vous suiviez

ii, e1le on suivra

;Is, elles suivront

ii, elle on suivait

ils, elles suivaient

11.5. in cadrul lectiei 11 at; facut cuno~tinta eu modul "conditionnel present", Acest mod se
formeaza adaugand la tema de vii tor simplu a verbului terminatiile de imperfect;
de exemplu:
infinitif:

futur:

conditionnel present:

aller

j'irai

j'irais

nous irions

tu irais

vous trIez

iI, elle on irait

ils, elles iraient

Modul "conditionnel present" este folosit in propozitii care exprima 0 dorinta,


ca I?i in fonnulele de politete:
Je voudrais partir pour la France.
Elle penserait

a la meme chose.

Pourrais-tu me donner ce livre?

-A~

presupunere

vrea sa plee in Franta.

-Ea s-ar gandi la

acela~i

lucru.

-Ai putea sa-mi dai eartea aceasta?

11.6. Modul "conditionnel present" se folose~te in mod special in frazele in care verbul din propozitia
principala este la un timp trecut. in acest caz, acest mod, folosit in propozitia subordonata..
exprima 0 aqiune viitoare in raport eu actiunea din propozitia subordonata.
Aceasta regula face parte dintTe regulile "concordantei timpurilor" (cateva dintre aceste
reguli au fost deja invatate in leqiile precedente).
II me disait souvent que nous partiTions
ensemble.

-El fmi spunea adesea eli vom


pleea impreuna.

TEMAPENTRU ACASA 11
A

B.

C.

Traduceti urmatoarele propozitii in limba romana:


1.

Je te passerais du poivre, mais je ne Ie vois pas sur la table.

2.

11 nous a servi un menu delicieux.

3.

Servez-vous. s'il vous plait.

4.

Qui ferait la commande?

5.

Ce sont des gourmands, ils ont tout mange d'un bon app6tit.

6.

Connaissez-vous un proverbe bien franyais?

7.

L'annee derniere oous suivions des cours de franyais.

Traduceti urrnatoarele propozitii in limba franeeza:


1.

Ai vrea sa serve,ti un sue sau 0 cafea?

2.

Chelner, nota, va rog!

3.

Pofta vine miincind - este un faimos proverb franeez.

4.

S-au servit deja branzeturile?

5.

Am putea sa luam 0 gustare in aceasta auto-servire.

6.

La ce serve,te asta? La orice.

7.

Chelnerul ne-a spus ea nota de plata va fi gata in 10 minute.

Corectati

gre~elile

din propozitiile unnatoare:

1.

II ne mange que des plats raffines, c'est un gourmand.

2.

Je ne savais pas que tu suis Ie regime.

3.

Prenons un aperitifrafraichissant!

4.

Nous avons sui vis notre amie dans la rue.

5.

Je ne me sers pas

a un couteau.

LECTIA 12- PARTEA tNTAI


~

incepem leetia, ca de obicei, ell exercitiile recapitulative:


A

Introduceti cuvintele urmatoare in propozitiile in limba franceza:


l. la boucherie

2. Ie boucher

3. la volaille

4. la boulangerie

5. Ie boulanger

6. Ie croissant

7. la charcuterie

8. Ie saucisson

9.1'epicerie

10. la cremerie

11. la creme

12. la pharmacie

13. Ie pharmacien

14. Ie medicament

Cumparii ~ase comuri, te rog.

- Achete six > croi~sants, s'it te plait.

Macelarul nostru (nu ne vinde) scump.

- Notre> bouchern'est pas cher.

Du-te la bacanie
de sare!
A~

B.

~i

cumpara un kilogram

merge la macelarie, dar nu mai am bani.

- Va a > I 'epicerieet achete un kilo de seI!


- J'irais a> la boucheriemaisje n'ai plus
d'argent.

Smantllna asta e proaspata?

- Est-ce que cette >crcmeest fraiche?

Ai manca putin salam?

- Mangerais-tu un peu de > saucisson'?

Mil gandeam ca vei merge la farmacie


ca sa cllmperi medicamente.

- Je pensais que tu irais ala> pharmacie


pour acheter des> medicaments.

Se mananca multe pasari de curte in Franta?

- Est-ce qu'on mange beaucoup de


> volailleen France?

Farmacistul asta vinde foarte scump.

- Ce > pharmaclenvend tees cher.

Sa mergem la lliptarie ca sa cumparam


un litru de lapte.

- Allons ala >


de lait.

cremcri~

acheter un litre

Unde este brutaria din acest cartier?

- Ou est la > boulangcriedans ce quartier?

in dimineata asta am fost 1a mezelarie.

- Ce matinje suis allee a> la charcurerie.

Ar trebui sa merg la brutar, nu mai


avem paine.

- Ie devrais aller chez> Ie boulange\ nollS


n'avons plus de pain.

FOlositi in funelie de context articolul partitiv sau prepozitia "de":


Dimineata beau cafea.

- Le matin je prends > du cafe.

Nu beau lapte.

- Ie ne prends pas> de: lail.

Cumparam trei stic1e de yin.

- Nous achetons trois bouteilles > de vin.

Tu nu cumperi carouri.

- Tu n'achetes pas >oc croissants.

Ele nu manancil niei carne, niei salam.

- Elles ne mangent ni > de viandeni


> de saucisson.

c.

Nu mai beau alcoo!.

- Ie ne bois plus> dalcool.

Copiii tai iau prea multe medicamente.

- Tes enfants prennent trop


> de medicaments.

la sma-ntana!

- Prends > de la creme!

In acest exercitiu yom recapitula gradeIe de comparatie ale adjectivului. Puneti adjectivele la
gradul eorespunzator (pozitiv, comparativ, superlativ):
La brutarul nostru painea este proaspata.
Care birou este eel mai modem?

- Quel bureau est> Ie plus moderne?

Bautura mea de la aperitiv este racoritoare.

- Mon aperitif est> rafraichissant.

Apa minerala reee este cea mai raeoritoare


bautura.

- L'eau minerale froide e'est la boisson


> la plus rafraichissante.

Tu

e~ti

mai buna de cat Marie.

Ele sunt cele mai frumoase.

D.

- Chez notre boulanger Ie pain est >frais.

- Tu es > mcilleureque Marie.


- Elles sont > 1cs plus belles.

Reeapitulati verbele "vendre" ~i "acheter" la diferite timpuri:


Mi-am vandut deja

ma~ina,

- > J 'ai deja venduma voiture.

Cine a cumparat-o?

- Qui 1'a> achetee')

Nu mai eumpar nimic azi.

- Je > n .acheteplus rien auj ourd' hui.

$tiu ea ai cumpara totul pentru mine.

- Je sais que tu > acheterais tout pour moi.

Nu

mi-a~

vinde niciodata cainele.

- Ie ne >vcndraisjamais mon chien.

Brutarul nostru vindea mereu


cornuri delicioase.

- Notre boulanger > venda it toujours des


croissants d6lieieux.

Ii cumparam adesea de la eL

- Nous les > achetions souvent chez lui.

Vinde-mi aceasta mat?ina celebra!

- > Vends-moi cette fameuse voiture!

lata un nOll set de cuvinte; cititi-Ie cu voce tare ~i rar unnarind traducerea
lor in limba romana:
lIOmaR~e]

- piata

Ie marche

>

Ie panier

> [10 panie]

la marchandise

> [ia

l'etalage (s.m.)

> [letala:jJ

Ie chou

>

[IO~u]

- varza

I'oignon (s.m.)

> (lon;o]

- ceapa

la carotte

> [lakaRot]

- mocovul, carota

la tomate

> [latomatJ

maR~adi:z]

co~ul

- marfa
- raftul, galantarul

les haricots verts (s.m.) > [Ie aRiko ve:R]

ro~ia

- fasolea

la prune

> [laprUn]

- pruna

Ia poire

> [Ia p"a:R]

- para

Ie citron

> [10 sitRo]

-Iamaia

lar acum, repetati substantivele noi,

a~ezate

intr-o ordine diferita:

I'etalage (s.m.)

> [letala:jl

- rafiu!, galantarul

la carotte

> [la kaRot]

- mocovul, carota

Ie marche

> [IOmaR$eJ

- piata

l'oignon (s.m.)

> [lonio]

- ceapa

la tomate

> [latomat]

Ie citron

> [10 SllRo]

-lamaia

Ie panier

> [10 panic]

la prune

> [laprUn]

- pmna

Ie chou

>

L10 $u]

- varza

les haricots verts (s.m.) > [Ie aRiko ve:R]

ro~ia

co~ul

- fasolea

la poire

> lIa p"a:RJ

- para

la marchandise

> [Ia maR$adi:z]

- marfa

Cititi propozi!iile in care au fost folosite noile substantive; retineti traducerea lor in limba romina:
En ete j'aime bien aller au marche,
il y a tant de legumes, fruits et f1eurs!

- Vara imi place mult sa merg la piata,

Quand j'amve au marche mon panier est leger,


quandj'en rentre il est tres lourd.

- Cand ajung la piata co~ul meu e


rna intorc e foarte greu.

Le matin, la marchandise est toute fraiche,


I 'apres-midi, elle est deja fanee.

- Dimineata marfa e foarte proaspata.


dupa-amiaza e deja ofilita.

Les vendeurs ant mis leur marchandise sur

- VanzAtorii

les etalages et les clients peuvent bien la voir.

sunt atAt de multe legume, fruete

clien~i

~i-au

pot sa

~i

f1ori!

u~or,

cand

pus marfa pe galantare

~i

vada u~or.

Chez lui on sert du chou du matin au soir.

- La el se serve~te varza de dimineata


pana seara.

Elle met trop d'oignon dans taus les plats.

- Ea pune prea multa ceapa in taate


mancarurile.

II faut acheter une au deux bottes de carottes.

a la tomate,

- Trebuie cwnparate una sau doua legaturi


de morcovi.
- Ar fi buna supa asta de
samta.

ro~ii,

mais elle est trap salee.


lis sont delicieux, tes haricots verts,

- E delicioasa fasolea ta,

a~

Elle serait bonne, cette soupe

dar e prea

lua Inca un pic.

j' en prendrais encore un peu.


Les prunes et les poires que tu as achetees
sont - elles mures et sucrees?

- Prunele ~i perele pe care le-ai cumparat

Ie ne prends jamais de the au citron,

- Nu beau nieiodata ceai eu lamaie, e prea


acm pentru mine.

c'est trop aigre pour moi.

sunt coapte

~i

dulei?

tn frazele anterioare, in afara de cuvintele noi, au apiirut ~i no) adjective:


leger

> [lcje]

u~or,

legere

>[lejE:R]

u~oara,

lourd

>[Ju:R]

- greu

lourde

>[luRd]

- grea

fane. -e

> [fane]

- ofilit, ofilita;

lejer
lejern.

ve~ted, ve~teda;

ve~tejit, ve~tejit.a

mur,-e

>lmURj

- copt, coapta; matur , matura

aigre

>[F:gR]

- aem, acre

sucre, - e

> [sUkRc]

- dulce, indulcit

tout frais

>[tu IRE]

- foarte proaspat

Au fost introduse unnatoarele expresii ~i locutiuni:


du matin au soir

> ldU mate

tant de...

> [la dO]

s"a:R]

- de dimineata pfula seara


- atli.tia, atitea... ; atat de mult,
multi, multi, muite ....

une botte (de carottes)

> [Un bot (dO kaRot)]

- 0

1a saupe a la tamate
(a I 'oignon)

> lla sup a la lomat]


[alonio]

- supa de

Ie the au citron

> [10 Ie

- ceaiul cu 1amaie

sitRo]

legaturJi (de morcQvi)


ro~ii/de

ceapa

Verificati daca ati invatat vocabularul, traduclind in limba romana propozitiile unnatoare:
Les touristes viennent au marche pour regarder

>

Mets dans ton panier ce chou, un kilo d'oignons,


trois bottes de carottes, quelques tomates
et des haricots verts.
Je n'aime pas la soupe
eUe est trop aigre.

Tllri~lii

merg la piata ca sa vada

galantarele pline ell marfuri.

les etalages pleins de marchandise.

a la tomate,

> Pune in co~ul tau varza asIa,


un kilogram de ceapa, Lrei legaturi de
moreovi, cateva ro~ii ~j fasole verde.

> Nu-mi place

~upa

de

ro~ii,

e prea acra.

~cara?

Qu'est--ee que vous faites du matin au soir?

> Ce faceli de diminea\a pfllla

Nos poires seront mures en septembre.

> Perele noaslre vor fi eoapte in


septembric.

Tu ne devrais pas lui donner des fleurs fanees.

> Tu n-ar trebui sa-i dai f10ri ofilite.

Mais elles etaient toutes fraiches.

> Dar de erau foarte proaspete.

II

ya tant de chases a faire.

> Sunt atatca lueruri elc facut!


> Cum c valiza ta?

Comment est ta valise?

Clrea sau u~oara?

Lourde ou 1egere?
Madame Duval, c'est une beBe femme mure.

> Doamna Duval co fcmeie frumoasa


~i

>

Je prendrais volontiers du the au citron


bien sucre.

matuni.

A~ bea ell placere ceai eu lamiie


bine 'indulcit.

lata Cliteva verbe noi de grupa intli, legate de vocahularul acestei lectii:
eplucher

> leplU~cJ

couter (cher)

> rkutt'

gouter (de)

> [gule (dOl]

- a gusta (din),

peser

> LpOze]

- a cantiiri

(~cR)J

- acurata
- a costa (scump)

alua

gustare

Trebuie siifl!t atenTi la verbul "peser", care, la fel ca ~i verbul "lever", il schimbii pe .. e" mut > [OJ
in .. e" deschis >/ t.} la persoanele 1,1I ~'i III singular ~i La persoana a IlJ-a plural prezent, i, de
asemenea, inaintea tuturor termina!iilor de ,,futur simple" ~i de .. conditionneL present".

Folositi noile verhe in propozitii impreuna cu cuvintele pe care Ie


tare ~i incercati sa retineti traducerea lor in limba romana:

cunoa~teti

deja. Cititi-le cu voce

J'ai deja epluche les pommes de terre,


maintenant j' eplucherai les carottes.

- Am curalat deja cartofii, acum 0 sa curat

Qui eplucherait des legumes?

- Cine ar curlila legume?

Ce chou, il coute combien?

- Varza asta cat costa?

Un bon repas coGterait cher dans ee restaurant?

- 0 masa buna ar eosta scump in

morcovii.

restaurantul acesta?
Ces huitres ne m' ont pas coGte chef.

- Scoicile astea nu m-au costat scump.

Ces prunes-ei, ne sont-elles pas aigres?


Non, goutez-en, s'it vous plait!
Elles sont tres sucrees.

- Prunele astea nu sunt acre?


Nu, gustati-le, va rag!
Sunt foarte dulci.

Avez-vous goute des poires. Madame?


Non, pas encore, mais je vais en goiHer.

- Ati gustat pere, doamna?


Nu, nu inca, dar a sa gust.

Est-ce que vous voulez gouter eet apres-midi?

- Vreti sa luati 0 gustare in aeeasta


dupa-amiaza?

Elle pese combien?

- Cat

Le poivre est leger, il ne pese pas beaueoup.

- Piperul e u~or, nu eantare~te mult.

Pesons notre marchandise!

- Sa ne cantiirim marfa!

Pesez-moi deux kilos de tomates bien mures,


s'il vous plait.

- Cantarip-mi dona kilograme de


coapte, va rag.

Les citrons ont pese un demi-kilo.

- Lamaile au cintarit 0 jumatate de


kilogram.

Les haricots verts pesent un kilo.

- Fasolea verde

dintare~te?

cantare~te

ro~ii

bine

un kilogram.

Folositi in propozitii verbele invatate anterior:


Ali curatat deja legumele
pentm diseara?

~i

fructele

- >Avez - vous deja epluche les legumes


et les fruits pour ce soir?

Gusta din supa de ro~ii!

- >Goutc de Ja soupe ala tomate!

N-am gustat nimic, nici macar un cartof.

- >Je n'ai rien goGte, meme pas une pomme

Cat costa un kilogram de fasole verde?

- Combien >COllie un kilo de haricots verts?

de terre.

Sa invitam copiii la

- lovitoos les enfants it >gouter

gustare.

Marfa asta e foarte grea,

cant8.re~te

mult.

- Cette marehandise est tres lourde, eUe


> pese beaucoup.

Am eantarit pnmele, sunt un kilogram.

- rai peseles prunes, iI yen a un kilo.

Perele cat costa?

- Les poires, elles >coutentcombien?

Asta nu a costat seump.

- ea > n' a pas coutceher.

Marie nu are decat 45 de kilograme.

- Marie >ne pcsc quc45 kilos.

Fiti atenti la frazele wmiitoare ~i mai ales la verbele scrise ingro~at ~i cititi-le eu voce tare
incercati sa retineti tradueerea in limba romana a propozitiilor urmatoare:

Si tu vas au marche, tu dois prendre ton


grand panier.

- Dadl. rnergi la piat:a, trebuie sa-ti iei


eo~ul eel mare.

~i

rar.

Si tu vas au marehe, prends too grand panier.

- Dadi mergi la piata, ia-ti eo~;ul eel mare.

Si tu vas au mareh6, tu acheteras des 1egumes.

- Daeil. mergi la piata, vei cumpira legume.

S' i 1vient, elle est partie.

- Dad vine, inseamna ca ea a pleeat.

Toate frazele de mai sus ineep ell conjunctia .,si" - "daca",

Fraze/e care incep cu conjunc!ia "si" se numesc froze condifionale. Existri diferite tipuri defraze
condi{ionale, dupri modul ~i momentul in care va fl implinitri conditio propozifiei subordonate.

in exemplele date a fost prezentat primul tip de froze condifionale, in care conditia nu prezintii nici
o triisriturri care ar exclude realizarea aqiunii la prezent, viitor ~i trecuf,

Dupd conjuncfia "si" nu sefolose~te niciodatii timpul "futur" (viitor).

Retineti schema primului tip de fraze condltionale:


propozi~ja

sybordonatii

prnpQzitia principaJa

Si

present

present

Si

present

imp6ratif

Si

present

futur

Si

present

passe compose

~I

Timlnd cont de regulile invatate, traduceti in limba roman3. propozitiile urtnJ1toare:


S'il pleut. tu prendras Ie parapluie.

> Oaefl ploua. iIi vei lua umbrela.

S'il pleut, prends Ie parapluie.

> Oaea ploua. ia-1i umbrela.

5i vous voulez, vous pouvez gofiter avec nous.

> Daea "reli. pUle\i lua 0 gustare ell noi.

S'il fait beau demain, nous irons en promenade.

> Oaea maine va fi limp frumo!\. vom merge


la plimbarc.

Si Luc est gounnand, il se servira avant nous.

> Oaea Luc cste gurmand,

Sf

va servi inain tea

noastra.

Si elle ne t31~phone pas, elle est d~ja partie.

> Dadl nu suna, inseamna ell a plceat.

S'ils ant tres soif, ils prendront une boisson

> Oaca le c foarte sele, vor lua

rafraichissante.

bautllnl

raco ri toare.

in exercitiul urmator veti folosi voi in~iva forma indicata. a verbului in propazitia principalli. ~i in cea
subordonata:
Daca e~ti un elev bun,

prime~ti

premii.

- Si tu >es un bon eleve, tu, >re~ois des prix.

Daca maine va ploua, nu vom p1eca


in excursie.

- >S'il pJeut demain, nous ne >partirons pas

Daca el spune as13, a Iacut-o.

- S'ilIe >Jil, il >I'a fait.

Daca ajungi foarte devreme, vom


merge impreuna sa-1 vedem.

- Si tu >arrives assez tot, nous >irons

Daca vrei, fa-a!

- Si tu>vellx, >fais-Ie!

en excursion.

ensemble Ie voir.

Trecem la ultimul exercitiu din prima parte a lectiei 12, care cuprinde practic toa13 materia noua.
Traduceti in limba franceza:
Daca voi merge la piata, voi cumpara
doua Iegaturi de morcavi, 0 varza
~i un kilogram de pere coapte.
Fiorile pe care mi Ie-ai dat sunt foarte ofllite.

> Si je va\s au marche. j' aeheterai deux

bottcs de earottes, un chou et un kilo de

poires mures.
> Les

nellr~

que III m'as donnees sont to utes

fanees.
Co~ul

tau e greu? Nu,

~or.

> Ton panier. esr-il lourd? Non, leger.

in Franta ro~iile nu costa scump.

> En France, les tomates ne coutent pas cher.

Daca pnmele sunt dulci, voi cumpara


daua kilograme.

> Si les prunes sont sucrees, J' en aeheterai


deux. kIlos.

Cantariti-mi fasolea asta verde, va rag!

> Pesez-tnoi ces haricots verts, s'il vous


plait.

Ro~iile?

Le-am curatat acum 0 olii.

> Les tomales? Je les ai epluchees il y a

une heure.
Daca vrei sa rna ajuti, curata cartofii l

> Si tu veux

III 'aider,

epluche les

pomme~

de terre!
Va place ceaiul cu lamaie?

> Aimez-vous Ie the au citron?

Lamiiia e prea acra pentru mine.

> Le citron est trap aigre pour moi.

in seara asta yeti gusta din faimoasa


mea supa de eeapa.

> Ce soir vous goutercz de ma fameuse

Am atatea legume de euratat!

> J'ai tant de legumes

Imi plae mult fructele, a~ putea sa


sa mananc de dimineata pana seara.

> l' aime bien Ie:; fruits, je pourrais en

Nu, mu1tumesc. Prajitura asta e atat de dulce!

> Non, mcn,:i. Cc: gateau cst si sucre!

Cantariti-va, domnule, i?i incepeti

> Pesez-vous, Monsieur, et commencez


a suivre Ie regime sans sucre, sans sel

sa tineti un regim rara zahar,


rara sare ~i rara alcool!

soupe

a I 'oignon.
a eplucher!

manger du matin au soir.

et sans alcool!

Daca tin acest regim, voi muri de foame.

> Si je suis ce regime, je mourrai de faim.

S-a dntant marfa i?i a fost pusa


pe galantare.

> On a pese Ia marchandise et on I 'a mise

Cat costa asta?

> Combien ~a coute?

Daca vei cura\a legumeIe, pranzul


va fi mai devreme.

> Si tu epluches les legumes, Ie dejeuner

slir I '6talage.

sera plus tot.

LECTIA 12- PARTEAADOUA


~

Ca de obicei, aceasta parte a lectiei va fi destinati'l recapitularii materialului cuprins in acest caiet ~i
exercitiilor de lectura ~i de pronuntie.

.........../
./
I I Les vins et les fromages franyais

/'

La cuisine fran~ise est connue dans Ie monde entier.

.........../..........
./
I it Ya beaucoup de plats delicieux, I et d'aprts l'opinion generale I Ie gout des

sont fameux,

.........../

./
Fran~is I

././

est raffin~. 11 Aloes, I quand on est en France, I it faut ailer dans un bon

..........

restaurant.

II
./

./

./

Mes amis fran~is I m'ont invite dans un restaurant, I au nous avons mange un repas bien
..........

II

fran~is.

./

..........

/"./

.........../

/'

./

I I Mais moi, I j'ai prefere une simple salade de tomates. 1I Apres, I Ie garljOn

././
./

a servi des steaks

./..........

I avec des Crites et des legumes. II

..........

./

Nous avons choisi les haricots

./

..........

I et la salade verte. I I Un bon vin rouge accompagnait notre repas. I I J'ai goitte bien
..........

sur des fromages,


/"

des fruits
..........

liqueurs.

./

./

..........

I Ie camembert en a ete Ie meilleur. I I Commc dessert I nous avons pris

.........../

./

I et de la glace au chocolat. I I Pour finir, I mes amis ont demande du cafe 1ct des
II

/ ' . /

Maintenant,

./

mlili ...

..........

./

..........

I et j'aimerais alIer tous les joues dans un restaurant I

I ya colite c~r. II Heureuse~t I it Y a encore des bi~os, I des Iibre-se~ce I


..........

au on peut prendre un casse-eroQte. I I

Au marcht
./

..........

-Donnez-moi deux kilos de pommes de terre,


./

-Et avec c;:a?


./

II
./

./

"'"

..........

..........

I s'il vous plait. 1I

-Les prunes, I sont--elles bien mures? I I


-Oui,

./

I mOl aussi je peux dire que la cuisine fran~ise est raffineel I I HeIss, I

wl'appetit vient en mangeant"

..........

..........

I c'ewent les hors-d'reuvre. I I Mes amis I ant \loulu me Caire gouter des escargots

et des hurtres.

verts

./

I I On a commence par les ap~tifs. II

.........../

./

Apr~,

DOUS

..........

Le garlion est venu prendre la commande.

I elles sont dtlicieuses. I I Goutez--en. I I

./

.........

./

I fen prendrais un kilo. I I

-Alors,

./

II

-C'est tout?
-Non,

./

.........

./

./

./

I je voudrais encore deux bottes de carottes I et des haricots verts. I I lIs coutent

./

combien? 11
./

.........

-20 francs Ie kilo.

II
'-..

.........

-Bon,

./

I maintenant c'est tout. I I <;a fait combien? I I

'-.../

II

--63 francs.

.........

I I Voil8! I I

.........

./

-Merci bien et au revoir,


./

'-..

./

Je vais vaus aider ~ mettre lOute cette marchandise dans votre pamer.

I Madame. II

.........

I Mademoiselle! I I

-Au revoir,

Traduceti in limba franceza propozitii unnatoare:


Daca mergeti la piata, luati

co~ul.

.> Si yom allez au l1larche, prenez Ie panier.

Mancati cu paM, copii!

> Mangez u'lln bon appetit, mes enfants!

Varza asta cat costa?

> Ce chou, eombien pese-t-il?

imi vand marfa de dimineata panii seara.

> Je vends ma marchandise du matin au soir.

Dacli. ceapa e ve~teda, nu

> 5i 1'oignon est fane, nc I 'achete pas.

Gustati din supa de

ro~ii,

cumpara.

e delicioasa!

> Goutez de la soupe

a la tomate, elle est

delicieuse~

Serviti-ne un aperitiv tipic


frantuzesc.

va. rog!

> Servez-nous un hors-d'ceuvre bien

fran.;ais s'li

',lOLlS

plait!

La ce serve~te furculita asta?


Pentru a manca melci.

> A quai sen eette fourchette?


A manger les escargots.

Luati

> Prenez-vous un aperitif, Monsieur?

Te

bautura ca aperitiv, domnule?

gande~ti

la 0 masa rafinata in seara asta?

> ES1-ec que tu prevois un menu raffine

pour ce soir?
Daca nu iei

bautura a1cooliea.

ia un sue de fructe.
Dati-mi ceva racoritor de baut!

> Si tu ne prcnds pas de boisson alcoolisee

prends un jus de fruit.


> Donnez-moi quelque chose de

rafraiehissant a boire!

Perele de pe raftul asta sunt bine


coapte

~i

duki?

Se spune eli. bucataria frantuzeasca


e u~oara ~i cea romaneasca e grea.

> ESI-ce que les poircs sur eel ctalagc-ei


sonl bien mUTes et sucrees?
> On dit que la cuisine fnm(,:aisc est legere.

et que la cuisine roumaine est luurde.

Ai pus prea multa lamiiie ~i prea multii sare


in supa, e acra ~i sarata.

trop de se!' elk est aigre et salee.

imi plac bninzeturile, mai ales


faimosul camembert.
Chelnerul ne-a spus cli va sehimha

lua

> 1'ail1lc les frol11ages. surtout Ie fameux


camcmbert.
> Le gau;on nous a dit qu'il changerait
de nappe.

fata de masa.
A~

> Tu as mis dans la sOllpe trop de citron ct

gustare intr-o autoservire.

> Je prendrais un easse-eroute dans un


libre-service.

Da-mi sarea ~i piperul, mancarea asta


nu are nici un gust.

> Passe-moi du sel et du poine. ce plat


n'a aueun gollt.

Daca tii regim, nu intra in acest


bufet.

> Si tu suis un regIme, n'entre pas dans


cc bistro.
> Qu' est-cc q u' on prend avee les steaks?

Ce luam 1a biftecuri?
Fasole verde ~i salata verde.

Les haricots verts

ct la salade verte:

Nu manca atata carne, 1acomule!

> Ne mange pas tant de \'iande, gourmand!

Friptura asta e pentru toata lumea.

> Ce roti est pour tOUI Ie mande.

Bunicul sau este un vestit cunoscator in ale

> Son grand-perc est

~n

gourmet famcux,

gastronomiei, el nu frecventeaza dedit cele mai

il ne frequcnte que les l1leillcur~

bune restaurante frantuze1jti, nu a fost niciodata

restaurants fral1~ais. illl'a jamais ete dans


Ull librc-service.

intr-o autoservire.

Daca vei curata morcovii

~i ro~iile,

voi fi foarte mu1lumita.

> Si tu eplul"he~ ks carottes et les tomates.


je

~erai

Ires contente.

Acum va servesc lichioruri.

> Maintenant jc vous sers des liqueurs.

Cat costa stridiile in Fran~a?

> Les huitres coutent combien en France?

Daca \i-e sete, ia ceai eu lamaie.

> Si tu as soif, prcnds du the au citron.

Chelner, plata, va rag!

>Gar~on,

Daca tu cuno~ti meniul care se serve~te

> Si tu

in acest restaurant, da, te rag, comanda.

I 'addition. s'il vous

connai~

plait~

Ie menu qu' on sert dans

ee restaurant. fais la cummande, s'il te


plait!

in acest ultim exercitiu completali propozitiile in limba franceza; folositi filtrul ro~u:
Marfa asta este foarte proaspata.

-Cette >marchandiseest >toute fraiche

Ro~iile pe care 1e-ai pus pe raft

-> Les tomalesque tu as mises sur

cantaresc 10 kilograme.

> I 'ctalage> pesent I 0 kilos.

Ai putea sa cureti ceapa!

- Tu pourrais > eplucher I 'oignon!

Legatura asta de morcovi cat costa?

-Cette >botte de carotic!\ elle >emite


combien?

Prietenii mei francezi m-au Iacut sa gust


meJci.
Bueataria frantuzeasca e

u~oara ~i

rafinata.

- Mes amis franyais m'ont fait> gOlitcr


des> cscargots.
- La cuisine francaise est >legere et > raffi nee.

Gunnanzii manancii totul eu pofta.

- > Lcs gounnands mangent tout >d' un


bon appetlt.

Chelnerul a luat eamanda ~i, pentru ineeput,


ne-a servit bauturi de aperitiv.

- > Le garcon a pris > la commande et pour


commencer il nous a servi >dcs aperitifs.

Nu cunose decat un proverb franeez:


"Pofta vine maneand".

- Je ne connais qu'un >proverbe franyais:


> "L 'appt:tlt vicnt en mangeam".

Cu ce se mananea stridiile?

- Avec >qUOl mange-t-on >des hUltres?

Gusta din aeest faimos camembert.

- > G 0 It te de ce > fameux camembert

Mie faarte foame, trebu!e sa iau a gustare.

- 1'ai tres faim, je dois prendre >un casse-croute.

Care va fi meniul?

- Que! sera >le menu?

Noi nu

~tiam

- Nalls ne savions pas que VOllS >suivie7


un regime.

ea tineti regim.

pma seara.

- Tu savais que je >travaillcrais >du matin


au SOiI;

Para aeeasta nu este eoapta inca ~i


nu e prea dulce.

- Cette >poire n' est pas encore >murc et elle


est peu >sllcree.

$tiai eli voi munei de dimineala

Oaca vei cumpara atatea fructe,


va fi foarte greu.

co~ul

tau

- Si tu achetes >tant de fruits, ton >panicr


sera tres >lourd.
~tcak

a ton pere!

Dil-! biftecul tatalui tau!

- Passe >lc

Astazi friptura este prea piperata.

- Aujourd'hlli >le roti est trap >poivrc.

Ati vrea supa de

ro~i.i

sau de ceapa?

- > Voudriez-vous de la soupe it la tomate


au a I'oignon?

Serviti-mi ceai cu lamaie bine indu1cit,


va rog!

- Servez-moi >du the au citron bien >sucre,


s'iI vous plait.

I-ati eerut chelnerului nota de plata?

- Avez-volls demande >J 'addition au gar90n?

Cine a spus ca aperitivele nu


vor costa scump?

- Qui a dit que >lc~ hors-d'reuvre


ne >couler,lIcnl pas cher?

La

srar~itul acestei

[eJ - Ie

lectii, exersali pronuntia cuvintelor in care se repeta

march~,

Ie panie.r, I' ~ta1age, Ie r~gime, poivre., Ie

acela~i

sunet

tM.

[E] -Ie hbres~ice, Ie steak, Ie seJ, l'e.scargot, Ie gourme.t

[0] -Ie menu, peser, libre.-service

["a]- la po.ire, quQ.i, Ie poivre


[lJ] -la pmne, Ie menu, Ie jus, 1'hJ!itre, mw, sucre, eplJ.lcher
[u] - Ie chmi, lourd, caCiter, go.Jiter, Ie casse-croote, surtout, Ie gwmnand, le gourmet
[~J

- Ie .chou, rafrai.chissant, Ie mars:.he, la marcllandise, eplus:.her

[;i] - la marchandise, tant, Ie gounnand

[oj - l'oigllQ1l, Ie citrQD, Ie gar'YQD

LiJ

-le jus, I'etalage, Ie regime, leger

[g] - aigre, gouter, l'escargot, Ie gourmand

RECAPITULAREA LECTIEI
12
,
12.1. In leelia 12 ati invat'lt 0 serie de expresii Doi:
du matin au soir

-de dimineata pina seara

tant de...

-atalia, atatea... ; atat de mult, multa, multi, multe

une botte de...

-0

la soupe aux tomates, (aux oignons)

-supa de

Ie the au citron

-eeaiul eu Himaie

legiHura de ...
ro~ii

(de ceapa)

12.2. Au fost introduse noi verbe regulate de grupa 1:


eplucher

-a eurata

coiHer (eher)

-a costa (scump)

gotHer

-a gusta; a lua

peser

-a cantiiri

gustare

Vi s-a atras atentia asupra verbului "peser", care il schimba pe "e rout> [0Jin "e deschis [E]
in fata terminatiilor care nu se pronunta de la persoanele r, a II-a i?i a III-a singular ~i de la
persoana a III-a plural ~i, de asemenea, in fata tuturor terminatiilor de "futur simple" ~i
"conditionnel present";
u

conditjonnel present

je pese
tu peses
ii, eUe, on pese

i1s, e1les pesent

je peserai
tu peseras
ii, eUe, on pesera

nous peserons
vaus peserez
ils, elles peseront

je peserais
tu peserais
ii, elle, on peserait

VOllS

nous peseriom
peseriez
ils, eUes peseraient

12.3. Ali intalnit pentru prima data notiunea de fraza conditionala. Propozitia conditionala incepe
cu conjunctia "si", Pe parcursullectiei 12, folosirea propozitiei conditionale s-a limitat flumai
la acest tip. Propozitiile conditionaJe din primul tip sunt cele in care conditia nu prezinta nici
a trasatura care ar exclude realizarea aqiunii la prezent, viitar sau trecut.

Schema frazelor ce includ propozitii subordonate conditionale:


propozitie principaJa

propozitie suhordonatii couditiQuala

Si

present

present

Si tu veux, tu peux aller avec nous.


- Daca vrei, poti veni eu noi.

Si

present

imperatif

Si tu veux, viens chez nous.


- Daca vrei, vino 1a noi.

Si

present

futur

Si tu viens, tu pourras Ie voir.


- Dacii vii, vei putea sa-I vezi.

Si

present

passe
compose

S'il est gourmand, il a tout mange.


- Daca e laeom, a maneat tot.

Re~ineli eli. in frazele conditionale uu se folose~te viitorul dupa conjunctia "si".

TEMA PENTRU ACASA 12


A

B.

C.

Traduceti urmatoarele propozitii in limba romanii:


1.

Si tu veux aeheter des legumes frais, va au marche.

2.

Avez-vous gOlltc de rna soupe

3.

5i les prunes sont mfues, j' en acheterai un kilo.

4.

Combien pesent ces citrons-ci?

5.

Une botte de carottes ne cofite pas cher.

6.

Helas, mes belles fleurs sont deja fanees.

7.

8i ton panier est lourd, je Caiderai.

a I'oignon?

Traduceti urmatoarele propozitii in limba franceza:

1.

Daca fructele sunt acre, nu Ie mamlnc.

2.

Ce ai pus in

3.

Daca te duci la piaFi, cumperi doua verze

4.

Perele acestea cat au costat?

5.

De ce bea el atata ceai ell lamaie?

6.

El n-ar manea de dimineatJi pana seara decat legume.

7.

Marfa aceasta este u~oara? Nu ~tiu, s-o cantarim.

Corectali

co~?

gre~e1ile

~i

din propozitiile urmatoare:

1.

Si tu viendras chez moi, tu verras Marie.

2.

Je voudrais acheter deux bottes des carattes.

3.

Elle a epluchee toutes les pommes de terre.

4.

Ces tomates ne pesent que 2 kilos.

5.

J'aime les poires bien mur et sucre.

un kilogram de ceapa.

VOCABULARUL LECTIILOR
11 SI
,
, 12

I'addition (s.f.)

> [Iadisio]

-nota de plata

aigre

> [E:gR]

-acm, acra

alcoolise, -e

> [alkolize]

-alcoolic, alcoolica

l'aperi1if(s.m.)

> [ lapeRitif]

-bautura de aperitiv

I'appetit (s.m.)

> [Iapeli]

-pofta de mancare

Ie bistro (bistrot)

> [10 bistRo]

-bufetul, bistroul, baml

la botte de (carottes)

> [Ia bot (dO kaRot)]

-Ieglitura (de morcovi)

Ie camembert

> [10 kamabE:R]

-bninza camembert

la carot1e

> [Ia kaRot]

-morcovul, carota

Ie casse-croute

> [10 kaskRut]

-gustarea

Ie chou

>

Ie citron

> [10 sitRo]

-Himaia

la commande

> [ia koma:d]

-comanda

couter (cher)

> [kute (~er)]

-a costa (scump)

delicieuse

> [deIisiO:z]

-delicioasa

delicieux

> [delisiO]

-delicios

du matin au soir

> ldUmatcosua:R}

-de dimineata pana seara

eplucher

>

[crIU~e]

-a curata

I'escargot (s.m.)

> llEskaRgo]

-melcul

I'etalage (s.m.)

> [lctala:j]

-raftul, galantaml

faire la commande

> [fER la koma:d]

-a da comanda

fameuse

> [famO:z]

-faimoasa

fameux

> [famO]

-faimos

fane. -e

> [fane]

-ofilit, ofilita;

[IO~llJ

-varza

ve~ted, ve~teda,

ve~tejit, ve~tejita

> [IOgaRso]

-chelnerul; baiatul

Ie gourmand

> [10 guRma]

-gurmandul

Ie gourmet

> [IOguRmE]

-cunosclitorul in ale manclirii


(gastronomiei)

gouter (de)

> [guteJ

-a gusta (din); a lua 0 gustare

les haricots verts

> [Ie aRiko vE:R]

-fasolea verde

Ie

gar~on

Ie hors-d'a:uvre

> [10 oRdOvR]

-aperitivul

I'huitre (s.[)

> [IUitR]

-stridia

Ie jus (de fruit)

> [10 jU (dO frUi)]

-sucul (de fruete)

leger

> (leje]

-u~or,

legere

> [lejE:R]

-u~oara,

Ie libre service

> [10 libRO sERvis]

-autoservi rea

la liqueur

> [la likO:R]

-lichiorul

lourd

> [lu:R]

-greu

lourde

> [luRd]

-grea

manger d'un bon app6tit

> [maje dO bonapeti]

-a manca cu pofta

1a marchandise

> [la maR~adi:zJ

-marfa

Ie marche

> [10

Ie menu

> [10 mOnU)

-meniul

mtir, -e

> [mU:R]

----\:opt, coapta; matur, matura

la nappe

> [Ia nap]

-fata de masa

I'oignon (s.m.)

> Llonio]

-ceapa

Ie panier

> [10 panic}

-co~ul

passer

> [rase]

-a trece, a se petrece; a da

peser

> [pOze]

-a cantliri

la poire

> [Ia pUaR]

-para

Ie poivre

> 110 p"a:vR]

-piperul

poivre, -e

> (pUavRe]

-piperat

Ie proverbe

> [10 pRovERb]

-proverbul

la prune

> [Ia pRUn]

-pruna

quoi

> [kuaJ

--ee (referitor la lucruri)

raffine, -e

> LRafincJ

-rafinat, rafinatii

rafraichissant

>

[RafRE~isa]

-racoritor

rafraichissante

>

[RafRE~isii:t]

-racoritoare

Ie regime

> [10 RejimJ

-regimul

Ie rati

> [10 Roti]

-friptura

sale, -e

> [sale]

-slirat

Ie sel

> [10 selJ

-sarea

lJ1aR~cl'

lejer
lejera

-piata

':\0

servir

> [seRvi:R]

-aservi

servira ....

> [seRvi:R a]

-a servi la

se servir de...

> [sO scRvi:R dO]

-a se servi, a se folosi de

Ie steak

> [to stEll

-biftecul

sucre, -e

> [sUkRc]

-dulce, indulcit, indulcita

suivre des

COUTS

>

[~Uh"R

dE ku:R]

-a unna, a face cursuri

suivre quelqu'un

> [sUi:vR kElkt']

-a unna, a unnari, a insop pe cineva

suivre (un regime)

> lsUi:vR (c Rcjim)]

-a tine (un regim)

surtout

> [sliRtu]

-mai ales

tant de...

> [tiidOj

-atatia, atatea... ; atat de mult, multa,


multi, multe .....

Ie the (au citron)

> [\0 te (0 SilRo)]

-ceaiul (ell lamaie)

la tomate

>[latomat]

-ro~ia

(la soupe) ala tomate

> [la sup a la lomat]

-{supa) de ro~ii

tout frais

>[tutRE]

-foarte proaspat

LECTIA 13 - PARTEA INTAl


ineepem lectia cu

recapitulare a lectiei 13 din cursul "Franceza pentru incepatori":

Introdueeti urmiHoarele substantive in propozitiile din limba franceza:


I. I'orchestre

2. Ie musicien

3. la musicienne

4. la sonate

5. l'instrument

6. la guitare

7.le piano

8. la comedie

9. Ie football
13. Ie jeu

10.le match

11. la carte

12. les 6checs

14. la cour

15. Ie copain

16. la copine

In seara aceasta vom juca carti


la mine acasa.

- Ce soir nous jouerons aux >cartes chez moi.

Am vrea sa eumparam 0 chitara


pentru fiul nostru.

- Nous voudrions acheter >une guitare pour


notre fils.

Prietenul meu a spus ea yom asculta


aceasta sonata celebra.

- Mon >copain a dit que nous 6couterions


cette farneuse >sonate.

EI ar vrea sa invete sa cante la

- 11 voudrait apprendre ajouer d 'un

un instrument.
Cine a pierdut meciul de fotbal?

- Qui a perdu Ie match de >football?

Noi credearn eli ei joaca foarte bine ~ah.

- Nous pensions gu'ils jouaient tres bien aux


>echecs.

Muzicienii ~i muzicienele care fae


parte din aceasta orchestra sunt
foarte talentati.

- >Les musiciens et >Ies musieiennes qui


font partie de cet >orchestre sont tres doues.

Ciintati la pian, domnule?

- Jouez-vous du >piano, Monsieur?

Ce fae (ei) in curte?

- Qu'est-ee qu'ils font dans >la cour?

Nu-ti suport preraclHoriile.

- Je ne supporte pas tes >comedies 1

Prietena mea

B.

>instrument.

cunoa~te mai

muite jocuri.

- Ma >copine connait plusieurs >jeux.

Sa ne amintim cateva adjective. Completati propozitiile in limba franeeza:


Credeam ca franeeza va fi mai grea.

- Je eroyais que Ie

Interyretarea lui (ei) nu era extraordinara.

- Sonjeu n'etait pas >extraordinaire.

Sonata aeeasta este cunoscuta


in intreaga lume.

- Cette sonate est >Connue dans Ie monde entier.

Vai, nu sunt talentat.

- Helas, je ne suis pas >doue.

Este foarte
A~

u~or!

asculta un concert de muzica clasiea.

fran~ais

serait plus >diffieile.

- C'est tres >facile!


- l'ecouterais un concert de musique >classique.

C.

Completati propozitiile unnatoare, introducand prepozitii, articole sau adjective demonstrative:


A~

vrea sa cant la chitara.

- Je voudrais jouer >de 1a guitare.

Hai sajucam ~ah. vrei?

- Jouons >aux 6checs, d'accord?

Cine ar juca acest meci greu?

- Qui jouerait xe match difficile?

Copii, jucati-va in curte!

- Les enfants, jouez >dans la cour!

Ali interpreta mai bine acest concert?

- Ioueriez-vous mieux xe concerto?

Care dintre voi ar catHa la pian?

- Qui de vous jouerait >du piano?

Taml meu n-a jucat niciodam carti.

- Mon pere n'ajamais joue ::.aux cartes.

E1 se joaca cu prietenii lui.

- II joue ::.avec ses copains.

Vara noi jucam adesea tenis.

- En ete nous jouions souvent >au tennis.

~i acum, iata ooul vocabular. Cititi cu voce tare setul de cllviote noi ~i
incercati sa retineti traducerea lor in limba romana:

Ie conge

> [IOk6jE]

- concediul, vacanta

la peche

> [Ia pe~J

- pescuitul; piersica

la riviere

> [la Rivie:R]

- raul

la chasse

> [Ia ~as]

- vanatoarea

1a passion

> [la pasiOJ

- pasiunea, dragostea,
afectiunea; suferinta,
patima (religioasa)

la blague

> [Ia blag]

- gluma

1a boite de nuit

> [la bUat dO oUi]

- localul de noapte,
barul de noapte

Ie bricolage

> [10 bRikola;j]

- bricolajul, practicarea mai


multor meserii (de catre un
amator)

I'occupation (f.)

> [1okUpasio]

- ocupatia, indeletnicirea;
meseria, profesia

Ie repos

> [lOROpo]

- odihna

I'occasion (f.)

> [lokazio]

- ocazia

I'idee (f.)

> [lidE]

- ideea

Ie projet

> [lOpRoje]

- proiectul

Cititi inca

data cuvintele noi, intr-o alta ordine:

I'occasion(f.)

> [lokazio]

- ocazia

la boite de nuit

> [1a bUat dO nUi]

- localul de noapte,
barnl de noapte

I'occupation(f.)

> [lokUpasio]

- ocupatia, indeletnicirea;
meseria, profesia

la riviere

> [la Rivie:RJ

- raul

Ie conge

> [lOkojE]

- concediul, vacanta

Ie projet

> [lOpRoje]

- proiectul

la peche

> [1a pe~]

- pescuitul, piersica

I'idee (f.)

> [lidE]

- ideea

la blague

> [1a blag]

- gluma

la chasse

> (la ~as]

- vanatoarea

Ie brico1age

> [10 bRiko1a:j]

- bricolajul, practicarea mai


multor mderii (de catre un
amator)

Ie repos

> [10 ROpo]

- odihna

la passion

> [Iapasio]

- pasiunea. dragostea,
afectiunea; suferinta,
patima (religioasa)

Cititi propozitiile in limba franceza in care se afHi substantivele noi ~i retineti traducerea lor in limba
romfma:
Au mois de juillet je serai en conge.

- in luna iulie voi fi in eoneediu.

II adore la peche et passe tout son temps libre

au bard d'un lac.

- EI adora. pescuituI ~i Wpetreee tot


timpulliber pe malul unui lac.

Les enfants voudraient se baigner et se


bronzer au bard d'une riviere.

- Copiii ar wea sa. se sealde ~i sa se


bronzeze pe malul unui niu.

En automne nous allions souvent

ala chasse.

- Toarnna noi mergeam adesea Ia vanatoare.

Lesjeux de cartes est une de ses passions.

- Joeul de earti este una dintre pasiunile


lui (ei).

Ne Ie crais pas, il raeonte des blagues!

- Nu-I crede, spune minciuni!

On s'est tres bien amuses dans certe fameuse


botte de nuit.

- Ne-am distrat foarte bine in aeest har


de noapte eelehru.

Son mari pretere Ie bricolage au theatre.

- Sotul ei prefera sa practice mai multe


meserii decat sa joaee teatru.

Mes occupations quotidiennes ne me


laissent pas beaucoup de temps libre.

- indeletnieirile zilnice nu-rni lasa


mult timp liber.

Laisse-moi aller a la peche!

- Lasa-rna sa merg la peseuit!

Notre pere nous a dit que nous aurions


l'occasion de faire du sport pendant les vacances.

- Tata ne-a spus cli vorn avea ocazia


sa facem sport in timpul vacantei.

Tu as achete une voiture d'occasion?

- Ai cumparat 0

C'etait une tres bonne idee!

- Era 0 idee foarte buna!

Laisse-moi prendre du repos!

- Lasa-ma sa rna odihnesc!

Quels sont vas projets pour I'avenir?

- Care sunt proiectele voastre de viitor?

rn~ina

de ocazie?

Retineti expresiile urmlHoare:


etre en conge

>[EtR a koje]

- a fi in coneediu

aller aIa chasse(a la peehe)

>{ alE a la ~as (a la pe~)J

- a merge Ia vanatoare(ia peseuit)

prendre du repos

>[pRiidR dU ROpo]

- a se odihni

avoir I'occasion de

>[avua:R lokazio dO]

- a avea ocazia (posibilitatea) sa

une voiture d' occasion

> [Un vUatU:R dokazio]

- 0 ma~ina

quotidien

> [kotidie]

- zilnic, de fiecare zi, cotidian

quotidienne

> [kotidien]

- zilnica, de fiecare zi, eotodiana

de ocazie

adjectivul:

~i

yerbele regulate:

raconter

> [R.ahltE]

- a povesti, a spune

se baigner

>[sOhEniE]

- a se scilda, a se imhaia, a face baie

bronzer

> l sO bR6zl<~ J

-3

laisser

>[lesEj

- a lasa, a permite, a ingadui

Completa~i

se bronza

propozitiile in limba franceza cu adjectivul, expresiile

~i

substantivele noi

~i

verbul

"laisser":

a la rech.:~

Sa mergem la pescuit!

- > Allons

Dimineata cumpar un ziar cotidian.

- Le matin j 'achete un journal >quotidien.

Cand suntem in concediu avem multe


ocazii sa ne distram.

- Quand nous sommes >en conge nous >avons


beaucoup d' occasions de nous amuser.

Nu-ti fie team a, e doar 0 gluma.

- N'aie pas peur, ce n'est qu'une >blague.

E prevazut un moment de odihna in


timpul excursiei?

- Est-ce qu' on prevoit > un repos pendant


l'excursion?

Mi-am lasat bagajulla gara.

- > rai laissc mon bagage a la gare.

Adversarii no~tri luptau impotriya noastra


eu multa patima.

- Nos adversaires luttaient contre nous


avec une grande >passion.

Lasati-ma! (Dati-mi drumul!)

- > LaisscL-moi!

Ce tot spune el?

- Qu'est-ce qu'il >raconte?

Mama nu se odihne~te niciodata.

- Ma mere >ne prcnd pmais de repos.

Nu ne putem scalda in acest rau, e prea


periculos.

- On ne peut pas >se haigncrdans cette


>riviere, c'est trop dangereux.

Nu eo idee buna sa laJ;ii copiii singuri acasa


~i sa te duci intr-un local de noapte.

- > Laisscr les enfants seuls a la maison


et allerdans >une boite de nui~ ce n'est
pas une bonne> idee.

Daea yeti eumpara 0


yeti plati mai putin.
Lasa-l

Paul

~i

sa-~i

ma~ina

de ocazie

aleaga 0 meserie interesanta.

Marie nu-~i fac inca planuri de vacanta.

- Si vous achetez >un-: voiture d'occasion,


VOllS la payerez moins cher.
- > Laisse-Ic choisir une > occupation
inreressante.
- Paul et Marie ne font pas encore de
>projets pour les vacances.

Bricolajul e 0 idee buna dnd vrei sa ai


o ocupatie practica.

- > Le bricolage est une bonne> idec quand


on veut avoir une occupation pratique.

Este meniul dumneayoastra zilnic?

- C'est votre menu >quotldien'!

Te-ai bronzat bine.

- Tu >t'es bien bronz6e.

Iar acum eititi eu atentie frazele unnatoare in care apar propozi!iile conditionale de tipul a1 doilea.
Si tu me laissais fjnu mon travail demain,
je pourrais aller avec toi Ala chasse.

- Daca m-.i lisa sa-mi termin treaba maine,


a~ putu sa merg eu tine la vanatoare.

Sij'avais de l'argent j'acheterais cette


voiture d'occasion.

- Daca ., avea bani,


m~ina de ocazie.

Si elle allait dans une boite de nuit,


j'irais avec eUe.

- Daca ea s-ar duce intr-un bar de noapte,


merge cu ea.

a,

cumpara aceasta

a,

Relineli schema celui de-al doilea tip de propozitii condilionale:


propozipa subordonata
Si + imparfait

propozitia princjpaHi.
conditionnel present

Vom folosi propozifiile condilionale din aceasta schema in doua situafii:


J.

ermd vrem sa exprimom posibilitatea realizarii unei acliuni yom folosi in subordonata
condilionala timpul imperfect:
a)

raportarea la viitor se face, de obicei, printr-un complement circumstantial de timp:


S'il faisllit beau ~ nous irions

b)

2.

a laj>Cche.

- Daco liT fi frumos ll!8.i...l! am merge


lapescuit.

Si Sophie IlvRit une occasion de partir


dans fJueIgues ;ours elle en profiterait.

- Daco Sofia ar Ilvea 0 ocazie sapiece


~ ~ ar profita de ea.

raportarea la viitor poate rezulta din context:


Si vpus gagniez ce match, nous ser;ons
tres satisfaits.

- Daca ali c~tigll acest meci, am fi


foarte muJtumili.

Si les gan;ons n 'avaient rien afaire, ils


pourrllient aller avec nous au bord
de Ja riviere.

- Dacti baietii n-aT avea nimic de fticut.


ar putea merge cu noi pe malul raului.

ednd vrem sa exprimam imposibilitatea reaJizaTii unei ac!iuni prezente, yom folosi tot
imperfectul, impreunii cu un complement circumstantial de timp care indica prezentul:
Si je Ie savais maintenant, je vous Ie dirais.

- Daco alit; acum,

S 'il faisait beau en ce moment, je sort;rais.

- Daco aTfi vremefrumoaso acum,


~ iefi (in orfJ.j).

v-a~

spune.

in pi doilea tip de propozi{ii conditionate, conjuctia "si" se traduce in limba romanii prin "dacii".
pentru a exprima caracterut conditional at propozi!iei.

Traduce!i propozitii1e conditionale (de tipul I ~i II) in limba romana:


Si tu vas

a1a chasse, j'irai avec tai.

> Daca te vei duce la vanatoare, voi merge eu


tine.

Si tu allais a la peche maintenant, je ne pourrais pas aller avec VOllS.

> Daea te-ai duce aeum la pescuit,


sa merg Cll tine.

Si vous aimez la musique c1assique, allez

> Daca va place muzica c1asiea, mergeti la


acest concert.

II ce concert.

5i VOllS aimiez 1a musique moderne,


pourriez aller avec nous.

n-~

putea

VOllS

> Daca v-ar placea muziea modema, ati putea


merge eu noi.

5i tu es riche, tu peux acheter eette grosse


voiture.

> Daca e~ti bogat, poti cumpara aceasta m~ina


mare.

Si tu etais riche. un jour, tu pourrais acheter


cette grosse voiture.

> Daca intr-o buna zi ai fi bogat, ai putea


cumpara aeeasta. m~ina mare.

Completap propozitiile urmatoare ell fonna corespunzatoare a verbului:


Daca ai avea vreo idee, mi-ai spune?

- Si tu >avaisune idee tu me Ie >dirais?

Daca a~ putea,

- Sije >pouvais, je >prendraisdu repos.

m-a~

odihni.

Daca te vei scalda in raul acesta rece,


te vei imbolnavi.

- Si tu >te baignes dans cette riviere froide,


tu > seras malade.

n-a~

Chiar daea ~ avea posibilitatea sa 0 fac,


face-o.

- Meme si >j'avaisl'occasion de Ie faire,


je ne Ie > feraispas.

Daea vrei, iti voi da ceva de facut.

- Si tu >veux, je te >donnerai une occupation.

- Daca Marc spune asta, e 0 gluma-.


Daca Marc ar povesti-o, ar fi

gluma.

- Si c'est Marc qui Ie >di~ >c'estune blague.


- Si Marc Ie >racontait,ce >seraitune blague.

Daea acestea sunt proiectele tale, nu rna


intereseaza.

- Si ce > sont tes projets, ils ne > m'interessent


pas.

Daca ar fi proiectele prietenului meu, m-ar


interesa mult (foarte tare).

- Si >c'etaientles projets de man ami, ils


> m' interesseraient beaucQup.

Dad vei sta tot timpul la umbra, nu te


vei bronza,

- Si tu >restestoujours a I'ombre, tu ne te
> bronzeras pas.

lata ultimul exercitiu din prima parte a lectiei 13. Traduceti in limba franceza urrnatoarele propozitii:
Las-o sa se scalde in rau!

> Laisse-Ia se b,llgner dans la riviere!

Daca vrei, yom merge intr-un bar


de noapte.

> Si tu veux, nous irons dans unt: boite


Je nuit.

Care sunt ocupatiile tale zilnice?

> Quelles sont tes occupatiom quotidiennes'!

Odihne~te-te, ai

> Prends du rcpos. tu en as besoin!

nevoie!

Bricolajul nu este a ocupatie pentru mine.

> Lc bncolagc, cc n 'cst pas une occupation


pour mo!.

> 1\ c me r:Jcontc plus lk tes blagues I

Nu-mi mai spune minciuni!


(Nu-mi mai turna gogo~i!)
Am 0 idee buna, hai sa ne
~i sa ne bronzam.

~ezam

la soare

> rai une bonne idee, mcttons-nOUS au


solei! e1 br0J170nS-nolls l

EI ne-a spus ea vanatoarea este singura


lui pasiune.

> IJ nOllS a (Ill que 1a chasse etait sa sculc

Daca vrei sa mergi maine eu mine la pescuit,


ar trebui sa te treze~ti foarte devreme.

> Si tu voulais aller avec moi ala pechc


dcmalll. tll dcvrais te lever treS tot.

De ani de zile s0tul meu n-a fast in concediu.

> Dcpuis des

passIon.

,1l11H~(;,

Inun mari n'a pas etc

en conge.
a~-ll1 l~iss:2

De ce ai lli.sat ciiinele sa-mi manance


mancarea?

> PourquOl

Daca te vei duce la meci ~i (daca) rna vei lll.sa


singura acasa, rna voi duee eu eel mai bun
prieten al tau intr-un bar de noapte.

> Si tu V3~ au match l:t Sl lu me laisses seule


a la maison. j'iral avec ton meilleur ami
uans une bo'ite de !luit.

Daca n-a~ avea destui bani ar trebui sa


curnpar 0 ma~ina de ocazie.

> Si je 11 'avais pas asscz d' argt:nt, je devrais


acheter une voiture d'occasion.

ton chien manger

mon deJcuncr?

LECTIA 13 - PARTEA A nOVA


In partea introductiva va propunem trei exercitii:
A

lntroduceti unnatoarele adjective in propozitiile in limba franceza, unnarind sa folositi fonna


corespunzatoare (de ferninin sau masculin) a adjectivului:
1. romantique

2. independant

3. serieux

4. simple

5. complique

6. actif

7. job

8. doux

9. riche

10. pauvre

Iti spuneam ca este 0 poveste romantica.

- Je te disais que c'etait une histoire


>romantique.

EI pare serios.

- II aI'air>serieux.

Aceasta problema e prea complicata


pentru mine.

- Ce probleme est trop >complique


pour moi.

Damenii aetivi trebuie sa faea sport.

- Les gens >actifs doivent faire du sport.

Da-mi un raspuns simplu la intrebare.

- Donne-moi une reponse >simple arna


question.

Daca a~ fi bogat,
intreaga.

- Si j' etais > riche, je visiterais


Ie monde entier.

a~

vizita lumea

Cunoa~tem mai multe familii sarace


pe care trebuie sa Ie ajutam.

Bietul baiat, mama a pIecat


I-a lasat singur.

B.

~i

- Nous connaissons plusieurs familles


>pauvres qu'il faut aider.
- >Pauvre gar~on, sa mere est partie et
I'a laisse seu!.

Daca vrei sa fii independent, trebuie


sa-ti ca~tigi existenta singur.

- Si tu veux etre >independan~ tu dais


gagner ta vie tout seu!.

Dacii. B..\l cunoa~te 0 fata draguta ~i blanda,


m-a~ insura cu ea.

- Si je connaissais une fille >jolie et >douee,


je me marierais avec elle.

EI ne-a spus ca va avea 0 discutie serioasa


cu fiullui.

- II nous a dit qu'il aurait une conversation


> serieuse avec son fils.

Sa ne amintim cum se fonneazii. genitivul. Completati propozitiile in lirnba france2A:


Sunt discurile lui Pierre?

- Est-ce que ce sont les disques >de Pierre?

E un meci foarte important al echipei


noastre.

- C'est un match tres important >de notre


equipe.

Am pus cartea profesorului pe masa.

- J'ai mis Ie livre >du professeursur


18 table.

Nu lntelegem pictura lui Picasso.

- Nous ne comprenons pas 1a peinture


>de Picasso.

Elevii Iiceului nostru citesc multe


poeme de Victor Hugo.

- Les eleves >de notre lycee lisent


beaucoup de poemes >de Victor Hugo.

Toata lumea admira monumentele


ltaliei.

- Tout Ie monde admire les monuments


>d'ltalie.

Filmul este povestea vietii unei tinere.

- Le film raconte l'histoire >de la vie


>d'une jeune femme.

o sa folosesc m~ina prietenilor

- Je vais me servir >de la voiture >des


amis >de mon pere.

tatalui meu.

C.

Completali propozitiile in limba franeeza eu fonnele eorespunzatoare ale verbului "venir":


Daca vei veni la mine, ii vei
pe toli prietenii mei.

eunoa~te

- Si tu >viens chez moi, tu rencontreras tous


mes copains.

Cine a venit ultimul?

- Qui >est venu Ie demier?

Mama vine de la birou la ora patru.

- Ma mere >vient de son bureau a


quatre heures.

De unde venip?

- D'oll >venez-vous?

Vin din Romania.

- Je >viens de Roumanie.

A~

- Je >viendrais chez toi, mais je suis occu.

veni la tine, dar sunt ocupat.

Voi veni peste 0 ora cu Paul

~i

cu Marc.

- Ie >viendrai dans une heure avec Paul


et Marc.

Marie ~i Anne au venit primeIe 1a aceasta


intAlnire.

- Marie et Anne >sont venues les premieres


a ce rendez-vous.

Vin de la doctor.

- Je >viens de chez Ie medecin.

Cine te-a chemat aici?

- Qui t'a fait >venir ici?

Cheaml repede doetorul

~i

politia.

Voi ali adus aceasta marfa din Germania?

- >Fais vite venir Ie medecin et la police.


- Est-ce que vous >avez fait venir cette
marchandise d'Allemagne?

Cititi eu voce tare substantivele noi ~i retineti traducerea lor in lirnba romana:
l'image (f.)

>Ilima:j]

- imaginea, figura, poza

Ie roman

>[10 Romii]

- romanul

la fable

>[la fabl]

- fabula; legenda

Ie conte

>[IOko:t]

- povestea, basmul

Ie denouement

>IIO dEnuma]

- deznodamantul

I'auteur (m.)

>[lotO:R]

- autorul

Ie style

>[IOstiIJ

- stilul

l'reuvre (f.)

>[IOvR]

- opera

Ie recit

>[IOREsi]

.- povestirea, povestea,
expunerea amanuntita

Ie heros

>[IOERo]

- eroul; personajul

I'Mrofue(f.)

>[IERoin]

- eroina

Ie lecteur

>[IOlektO:R]

- cititorul

la litterature

>[1a litERatU:R]

- Iiteratura

I'aventure

>[laviitU:R]

- aventura

Repetati substantivele intr-o alta ordine:


l'hc5roine (f.)

>[lERoin]

- eroina

Ie denouement

>[10 dEnuma]

- deznodamantul

l'irnage (f.)

>[lima:j]

- imaginea, figura, poza

\'reuvre (f.)

>[IOvR]

- opera

la litterature

>[Ia litERatU:R]

- Iiteratura

Ie heros

>[IOERo]

- eroul

Ie recit

>[10REsi]

- povestirea, povestea,
expunerea amanunlita

I'auteur (rn.)

>[lotO:R]

- autorul

Ie conte

>[IOko:t)

- povestea, basmul

l'aventure

> [laviitU:R]

- aventura

Ie style

>[10 stil]

- stilul

1a fable

>[Ia fabl]

- fabula; legenda

Ie lecteur

>[101ektO:Rj

- cititorul

Ie roman

>[10 Roma]

- romanul

Cititi propozitiile urrnatoare

~i

retineti traducerea lor in limba ramana:

Avant de lire, les enfants regardent d'abord


les images dans les livres.

- lnainte de a citi, copiii se uita mai intai la


pozele din carti.

Au lieu de lire avec interet ce roman policier,


tu devrais plutot lire un bon roman classique.

- In loc sa. cite~ti cu interes acest roman politis!,


ar trebui mai degraba sa. cite~ti un roman
clasic bun.

Quand j' etais petit, man pere me


racontait des contes de fees Ie soir.

- Cand eram mic, tata imi spunea la culcare


pove~ti cu zane.

J'aimais bien aussi quand il me lisait les


"Fables" de La Fontaine.

- De asemenea, imi pliicea mult cand el imi


citea "Fabulele" lui La Fontaine.

Le denouement de ce roman est tragique:


1'heroine meurt dans un accident.

- Deznodamantul acestui roman este tragic:


eroina moare intr-un accident.

Notre professeur nous a dit qu'il connaissait


I'auteur de ce fameux roman d'aventures.

- Profesorul nostru ne-a spus eli il cunoa~te


pe autorul acestui celebru roman de aventuri.

Tu devrais corriger ton style, il est obscur.

- Ar trebui sa-ti schimbi stilul, este confuz.

Beaucoup d'reuvres de la litterature modeme


sont ennuyantes pour un lecteur moyen.

- Multe opere ale Iiteraturii modeme sunt


plictisitoare pentru un cititor obi~nuit.

Si tu lisais des recits historiques, tu connaitrais


mieux I'histoire de la vie de 1a plus grande
heroi'ne nationale fran~aise, Jeanne d'Arc.

- Daca ai citi povestiri istorice, ai cunoa!;ite mai


bine povestea vietii celei mai mari eroine
nationale franceze, Ioana d' Arc.

Le heros principal de ce filmjouait tres


bien, les autres etaient mediocres.

- Personajul principal din acest filmjuca foarte


bine, ceilalti erau mediocri.

Retineti urmatoarele constructii:


avant de (+ verb la infinitiv)

> [avii dO]

- inainte sa, inainte de (a) ... (+ verb)

Avant de faire rna chambre, je prends


mon petit dejeuner.

- inainte de a-mi face curat in camera,


iau micul dejun.

au lieu de (+ verb la infinitiv)

- tn loc sa, decat sa...

> (oliO dO]

Au lieu de travailler, je prefererais me promener.

- Decat sa muncesc,
plimb.

(+ verb)

a~

prefera sa rna

lata cateva cuvinte

~i

expresii noi:

plutot

> [plUto)

- mai degraba, mai curand

d'ahord

> [dabo:R]

- mai intai, in primul rand

avec (sans) interet

> [avEk (sa) etERe]

- eu (lara) interes

Ie roman policier

> [10 Roma polisie]

- romanul politist

Ie conte de fees

> [10 ko:t dO fE]

- povestea, basmul (cu zane)

les "Fables" de La Fontaine

> [lE fabl dO laloten]

- "Fabulele" lui La Fontaine

Ie roman d'aventures

> [10 Roma davatU:RJ

- romanul de aventuri

In propozitiile anterioare au aparut cateva adjective noi:

tragique

> [tRajik]

- tragic, tragica

obscur,-e

> [obskU:R]

- obscur,

ennuyant

> [anUia]

- plictisitor

ennuyante

> [anUia:t]

- plictisitoare

principal,-e

> [pResipal]

- principal, -a

mediocre

> [mEdiokR]

- mediocru, -3.

historique

> [istoRik]

- istoric, -a

-a; neclar, -a; confuz, -a

&

~
~

I
Am folosit, de asemenea, un verb regulat:
corriger

> [koRijE]

- a corecta, a indrepta gre~elile

care se conjuga ca ~i "manger" sau "voyager".

Pentru a re1ine vocabularul nou, traduceti in limba romana urmatoarele propozilii:


Avant de commencer ce livre d'aventures,
prepare ton devoir pour demain.

> inainte de a incepe aceasta carte de aventuri,


pregate~te-ti tema pentru maine.

II n'y a pas d'images dans ce livre


de contes de fees.

> Nu sunt poze in aceasta carte de


(cu zane).

Le heros principal de ce roman policier


est un homme plein de courage, qui a
beaucoup d'aventures tres dangereuses.

> Personajul principal al acestui roman politist


este un barbat foarte curajos care are parte de
multe aventuri foarte periculoase.

Tout Ie monde connait les fameuses


"Fables" de La Fontaine.

> Toatii lumea cun0R:/te celebrele "Fabule"


ale lui La Fontaine.

pove~ti

II nous a dit qu'il n'aimait pas les romans


historiques et qu'illirait I'histoire de la
vie de Jeanne d'Arc sans interet.

> EI ne-a spus cli nu-i plac romanele istorice


~i ell. va eiti rnra interes povestea vietii
loanei d' Arc.

Au lieu de regarder la tele pendant toute


la journee, tu pourrais lire un livre de ce
fameux auteur franc;ais.

> In loc sa te uiti la televizor toata ziua, ai


putea sa eite~ti 0 carte a acestui celebru
autor franeez.

Le dlnouement de ce recit ne m'a pas pIu,


il etait obscur.

> Deznodamantul acestei povestiri nu mi-a


placut, este confuz.

Je prefererais plutot une a:uvre de la


liuerature romantique.

> A~ prefera mai degraba 0 opera a literaturii


romantice.

Ie savais que je devrais d'abord corriger


les fautes.

>

Si ton style etait meilleur, ton roman


aurait plus de succ~.

> Dacii ti-ai imbunatati stilul, romanul tau


ar avea mai mult Sllcces.

Les lecteurs croyaient que tous les heros


de cette oeuvre etaient mediocres.

> Cititorii credeau ell toate personajele acestei


opere sunt mediocre.

L 'histoire de eette heroi'ne etait tragique


mais plutOt ennuyante.

> Povestea acestei eroine era tragica, dar mai


degraba plictisitoare.

~tiam

eil. mai intai va trebui sa corectez

gre~e1ile.

Completati propozitiile in Iimba franceza:


Biiietelul nostru se uita eu interes la pozele
din eartea lui.

- Notre petit fils regarde >avec interet >Ies


images dans son livre.

Cine este autorul aeestui roman de aventuri?

- Qui est >1' auteur de ce >roman d'aventures?

Ar trebui sa serii mai degraba pove~ti


pentru eopii ~i nu opere istorice.

- Tu devrais ecrire >plutot >des contes de fees


pour les enfants et non >des a:uvres
historiques.

Stilul sau este mediocru.

- Son>style est >mediocre.

Mai intai iti voi povesti deznoda.rmintul


acestui roman politist.

- >D'abord je te raconterai >Ie denouement


de ce >roman policier.

~tii pe dinafarii una dintre fabulele lui


La Fontaine?

- Connais-tu par coeur une des >fables


de La Fontaine'?

Aceasta povestire istoricii nu-mi


este cunoscutii.

- Ce >reeit historique est >obscur pour moi.

Mi*am corectat deja toate gre~elile de sti!.

- J'ai >deja corrige toutes mes fautes de >style.

Cititorii no~tri sunt intotdeauna multumiti


de cartile pe care Ie pot cwnpiira in Iibrana
noastra.

- Nos >Iecteurs sont toujours satisfaits des


livres qu'i1s peuvent acheter dans notre
librairie.

EI a spus ca personajul principal al acestui


roman este cam plictisitor.

- II a dit que> Ie heros principal de ce roman


etait un peu >ennuyant.

in loc sa cite~ti mereu acelea~i romane de


dragoste mediocre, ai putea afla povestea
unei mari eroine franceze, loans d' Arc.

- Au lieu de lire toujours les memes


>rnediocres livres d'amour, tu pourrais
apprendre I'histoire d'une grande >heroi"ne
fran~aise, Jeanne d'Arc.

Ai avut multe aventuri?

- As-tu eu beaucoup >d'aventures?

Iar acum eititi propozitiile urmatoare in limba franceza ~i fi ti atenti la traducerea lor in limba romana:
Il aVBit lu ce roman il y a un an.

- EI citise acest roman acum un an.

Apres que-tu aVBis ecrit ton devoir, tu es alIe


au concert.

- Dupa ce ti-ai seris terna, te-ai dus la concert.

Mes arnis Bvaient lu ce recit au Iycee, alors


ils Ie connaissaient bien.

- Prietenii mei citisera aceastii povestire la


!iceu, a~a eli. 0 cuno~teau bine.

Je regardais souvent les images que tu


m'avais achetees.

- Ma uitam adesea la ilustratiile pe care tu mi


le-ai eumparat.

Ce matin rai trouve Ie roman que j 'avais


longtemps cherche.

- Azi de dimineatA am gasit romanul pe care


l-am cautat multa vreme.

Verbele scrise cu caractere

ingro~ate

sunt la timpul "mai mult ca peifect ".

"plus-que-parfait" > [pIUskOpaRfE}.

Timpul "plus-que-parfait" (mai mult ea perfect) se formeaza eu ajutorul


verbelor auxiliare "avoir" ~i "etre" la "irnparfait" (imperfect) la care se
adauga participiul treeut ("Ie particippe passe") al verbului de conjugat.

in cursul acestei leetii ne-am oprit doar la verbele care se conjuga cu auxiliarul "avoir".
lata exernplul de conjugare a verbului "cbercher"- "a cauta" la "plus-que-parfait":
j'avais cherche

nous avions cherche

tu avais cherche

vous aviez cherehe

il avait cherche

jls avaient cherche

eUe, on avait checM

elles avaient cherche

Atunci cand vep folosi timpul "plus-que-parfait" nu uitari regula pe care a cunoa~teli deja, a
acordului participiului trecut cu complemenJul direct care precedii verbul. De exemplu:
Nous avons Iu les contes de fees que vous
nous av;ez achetes pour Noel.

- Noi am citit pove~tile (basmele) pe care ni


le-a!i cumpiirat de Criiciun.

Verbele care se conjugii la "passe compose" cu auxiliarul "etren se supun


"plus-que-parfait" (vom vorbi despre aceastii regulii ~i la lec!ia J4).
Folosim "plus-que-parfait" pentru a exprima

aceleia~i

reguli

~i

la

acriune anterioarii unei alte aCliuni lrecute.

Daell. acpunea din propozitia principaill este la un timp trecut, in propozitia


subordonata se folose~te "plus-que-parfait" (mai mult ea perfeetul) pentru
a exprima 0 actiune anterioara celei din propozitia principala.
Aeeasta este una din regulile concordantei timpurilor.
Je suis venu a la rencontre
parce que tu m'avais invitee.

Am venit Ia intalnire
pentru ea m-ai invitat.

Traduceti in limba romana unnatoarele propozitii:


J'ai re~u Ie roman policier que tu m'avais
envoyt.

> Am primit romanul polipst pe care mi I-ai


trimis.

Hier il a lu ce recit historique dont nous


avions parle il y a une semaine.

> leri el a citit acea povestire istoricll. despre


care noi am vorbit acum 0 sapHimana.

Marie a dit Ie poeme qu'elle avait appris


par creur.

> Marie a recitat poemul pe care I-a invatat


pe dinafara.

Notre professeur a corrige les fautes que


nous avons faites dans nos compositions.

> Profesorul nostru a corectat gre~elile pe care


Ie-am Iacut in eompuneri.

Quandj'avais fini d'ecrire ce roman,j'ai


commence Ii erire un autre.

> Cand am terminat de seris acest roman, am


inceput sa seriu un altul.

Vous nous avez dit qu'ils avaient deja


ete en France.

> Voi ne-ati spus cli ei au fost deja in Franta.

Quand il avait fini ses etudes, il s'est marie.

> Cand

~i-a

terminat studiile, el s-a insurat.

Traduceti in limba franceza propozitiile care urmeaza, folosind corect timpurile "passe compose",
"imparfait" ~i "plus-que-parfait";
Noi am ie~it din sala cand profesorul
incheiat cursul.

~i-a

- Nous >sommes sortis de la salle quand Ie


professeur >avait fini son cours.

Cand am avut ocazia, am plecat in Italia.

- Quand >nous avions eu l'occasion, >nous


sommes partis pour l'Italie.

Cand tata lua


niciodata.

decizie nu

schimba

- Quand mon peTe ::>avait pris une decision, il


il ne la :::>Changeait jamais.

A trebuit sa rna odihnesc pentru eli am


fost foarte obosita.

- >J'ai dO prendre du repos, paree que ~'etais


tres fatiguee.

M-am dus intr--un bar de noapte unde


m-a invitat Paul.

- >Je suis allee dans une boite de nuit, ou Paul


>m 'avait invitee.

Ea a aflat ea sotul ei a lasat-o singura


~i rara bani.

- Elle >a appris que son mari >i' avait laissee


seule et sans argent.

Traduceti propozitiile urmatoare in limba franeeza:


El mi-a spus ea n-a fost in eoneediu
de doi ani.

> 11 m'a dit que depuis deux ans il n'avait pas


6t6 en conge.

Lasa-i sa mearga la vanatoare, este


marea lor pasiune.

> Laisseles aller a la chasse, c'est leur grande


passion.

Marele vostru erou national a avut 0


viata tragica.

> Votre grand heros national a eu une vie


tragique.

Daca ai citi acest roman pana la srar~it,


i-ai cunoa~te deznodarmlntul.

> Si tu lisais ee roman jusqu' ala fin,


tu connaitrais son denouement.

Daca ai eumpara aceastii ma~ina de ocazie,


am putea merge 1a peseuit, pe malul
unui rau.

>Si tu achetais cette voiture d'occasion, nous


pourrions aller a la peche, au bord d'une
riviere.

Citesc acest cotidian de douazeci de ani.

> Je suis lecteur de ce Goumal) quotidien


depuis vingt ans.

Daca a~ putea,

> Si je pouvais, j'etudierais la litterature

a~

studia literatura franceza.

fran~aise.

Daca tu vrei, sa ne odihnim.

> Si tu veux, prenons du repos.

Sunt numai mineiuni in aceastii povestire.

> 11 D'y a que des blagues dans ce recit.

L-am eunoscut pe autorul aeestei opere istorice.

> J' ai connu I' auteur de cette reuvre historique.

A~

prefera sa merg mai degraba intr-un


local de noapte.

> Je prMererais aller plutot dans une boite


denuit.

Bricolajul ar fi

> Le bricolage serait une bonne occupation


pour lui.

ocupalie buna pentru el.

Cum i s-a ivit prima ocazie, e1 ~i-a llisat


sotia ~i copiii ~i a pleeat.

> Quand il avait eu la premiere occasion, il a


laisse sa femme et ses enfants et il est parti.

Copiii din lumea intreaga eunose pe de rost


"Fabulele" lui La Fontaine.

> Les enfants du monde entier connaissent par


creur les "Fables" de La Fontaine.

Daca ti-ai revizui stilul, povestirea ta ar fi


mai buna-.

> Si tu corrigeais ton style, ton recit serait

Fiul meu ii povestea fiicei lui acele~i basme


pe care eu i Ie povestisem pe cand era copil.

> Mon fils racontait a sa fiUe les memes contes


de fees que je lui avais racontes dans son
enfance.

Ti-am Is.sat romanul de Flaubert in gradiniL

> l' ai laisse ton roman de Flaubert dans Ie


jardin.

Credeam ea in aceastii carte vor fi poze.

> Je pensais qu'il y aurait des images dans ce

meilleur.

livre.

Pentru ea eroina principalS. este 0 femeie


plietisitoare, acest roman politist este mediocru.

> Parce que I'heroi'ne principale est une femme


ennuyante, ce roman policier est mediocre.

EI n-a vrut sil. vorbeasca despre aventura


tragiea pe care 0 avusese in tinerete.

> II n'a pas voulu parler de l'aventure


tragique, qu'il avait eue dans sajeunesse.

Aceasta afacere a fost pentru noi toti neclMa.

> Cette affaire a ete pour nous tous obscure.

Tinerii nu citesc decat romane de aventuri.

> Les jeunes ne lisent que des romans


d'aventures.

in loc sa te uiti la televizor, ai putea face


altceva pentru a-ti ocupa timpul liber.

> Au lieu de regarder la tele, tu pourrais


faire autre chose pour occuper tes Ioisirs.

inainte sil. ne bronzam, hai sa ne scaldam in


lac; vrei?

> Avant de nous bronzer, baignons-nous dans


Ie lac, d'accord?

Citi\i cu voce tare grupurile UImatoare de cuvinte in care se repeta aeeIa~i Sunet:
[a]

-Ie romlD"le denouem~t, I'av~ture, ~uyant

[0]

-Ia passiQll, Ie c2l}ge, l'occupatiQIl, l'occasi2Jl, se brQDzer

[e]

-quotidim, I'interet, principal

[E]

-m~diocre,

[OJ

-I'~uvre,

[e]

-Ia p~ehe, la rivi~re, la proj.e.t, quotidi.e,nne, se b.iligner, Ie I.e-cteur

[U]

-la litteratyre, plytot, I'aventyre, obscyr, I'occypation

[k]

-.QYotidien, Ie .c.onte, Ie le.c.teur, obs.c.ur, medio.kre, historiQue, bri~olage

[z]

-I'occll&ion, se bronzer

[j]

-Ie bricola&e, Ie eo~, Ie proiet, I'ima&e, tra&ique, eorfi.&er

Ie d~nouement, Ie r~cit, Ie

h~ros,

Ie conte de

f~es,

corrigs;.r

Ie rwos

[~]

[s]

-Ie roman poli.kier, Ie .s.tyle,

[i]

-Ie s~le, l'idee. princiPal

Ia.p~ion,

lai.5..S.er, Ie re.c.it

RECAPITULAREA LECTIEI
13
,
13.1 ,

in cursul acestei lec\ii a!i intalnit unnatoarele expresii:


etre en conge

- a fi in concediu

aller a la chasse (Ii la peehe)

- a merge 1a vanatoare (la pescuit)

prendre du repos

- a se odihni

avoir I'occasion (+ verb la infinitiv)

- a avea ocazia (posibilitatea) sa...(+ verb)


a avea ocana (posibilitatea) de... (+ verb)

laisser (+ verb 1a infinitiv)

-a liisa sa...

avant de (+ verb]a infinitiv)

- inainte sa... , i~inte de ... (+ verb)

au lieu de (+ verb 1a infinitiv)

- inainte sa... , inainte de ... (+ verb sau


substantiv)

sau expresii noi:

13.2.

avec (sans) interet

- cu (rara) interes

Ie roman policier

- romanuI politist

Ie conte de fees

- basmul(cu zane)

Ie roman d'aventures

- romanul de aventuri

Ie recit historique

- povestirea istorica

Ati aflat cum se formeazii al doilea tip de propozitii. conditionale:


propozitie subordonatii

propozitie principala

Si + imparfait

conditionnel present

Si + j'avais Ie temps

je partirais avec toi.

Daea a~ avea timp

a~

pleca eu tine.

Al doilea tip de propozitii conditionale se


I.

folose~te in

urmatoarele cazuri:

cand exprima posibilitatea realiziirii actiunii (vom folosi timpul "imparfait"):


a)

raportarea la viitor se face cu ajutorul complementului circumstantial de timp:


Si tu venais demajn matjn,
irions a 1a peche.

DOUS

- Daca ai veni maine djmjneat3


am merge la pescuit.

Si nollS allions dans une boite - Daca am merge intr-un local de noapte,
de nuit, nous danserions.
am dansa.

2.

cand exprima imposibilitatea realizarii actiunii in prezent, vom folosi tot timpul
"imparfait", dar impreuna eu un complement care indica prezentul:
- Daca a~ avea acum bani,
o ma~ina frumoasa.

Si j' avais maintenant de I' argent,


j'acheterais une belle voiture.

a~

cumpara

in al doilea tip de propozitii conditionale vom traduce conjuctia "si" prin "daca....

13.3.

Am introdus, de asemenea, timpul "plus-que-parfait". Timpul "plus-que-parfait" se fonneazii


adaugand eonjugarii la tirnpul "imparfait" a verbelor "etre" sau "avoir" participiul trecut al
verbului de conjugat.
Totu~i, in leqia 13 ne-am limitat la a va prezenta verbe care, la timpurile treeute, se conjuga
cu "avoir".

Atunei eand folosi1i timpul "plus-que-parfait" trebuie sa tineti eont de regula acordului
participiului trecut cu complementul direct, daea aeesta precede verbul. De exemplu:
J'ai regarde les

ima~es

que tu m'avais

donne~.

Vom folosi timpul "plus-que-parfait" pentru a exprima


aetiuni treeute.

acliune anterioarii unei alte

Cand propozitia principala este la un timp trecut veti folosi in propozitia subordonata timpul
"plus-que-parfait" pentru a exprima 0 aetiune anterioarli ceIei din principala.
Aceasta regula decurge din cea a concordantei timpurilor.
lata un exemplu:
II nous a apporte les romans de Flaubert
qu'il avait Ius avant.

- EI ne-a adus romanele lui Flaubert,


pe care le-a citit inainte.

TEMA PENTRU ACASA 13


A

B.

C.

Traduceti propoziliile urmatoare in limba rornana:

a 1a chasse?

I.

Etes-vous deja allts

2.

Acheter une voiture d'occasion? C'est une bonne idee.

3.

Si tu me laissais aller a 1a peche, je t'apporterais beaucoup de poissons.

4.

Au lieu de lire ce roman policier, tu devrais lire un roman de Ia litterature classique.

5.

Je n'aime pas son style, il est ohscur et mediocre.

6.

L'auteur a ecrit I'histoire de]a vie de son heros, pleine d'aventures dangereuses.

Traduceti propozitiile urm;itoare in limba franceza:

1.

inainte sa inveti pe dinafara fabula lui La Fontaine, corecteaza-p gre~e]ile din tema pentru
acasa.

2.

loana d' Arc este eroina principalS. a acestei povestiri istorice.

3.

Fiica mea a citit deja toate basmele pe care i le-ai dat cu ocazia zilei ei de

4.

Daca am avea ocazia sa ne vedem maine, am putea merge intr-un bar de noapte.

5.

Cand prietenullui mi-a dat aceastli. carte, am fast foarte multumita.

6.

Daca ai citi astazi acest roman, mi-ai putea spune cum se termina.

7.

Am venit pentru cli. m~ai invitat.

Corectati

gre~elile din

na~tere.

propozitiile de mai jos:

1.

Depuis dix j ours DOUS sommes au conge.

2.

Si tu etais a la maison ce soir, ils viendront te voir.

3.

Parce qu'il m'a laisse de l'argent,j'ai achett une belle robe.

4.

rai trouve chez moi les livres qu'il a perdus.

5.

Le heros de ce roman sont plutot mediocre.

6.

Ce lecteur lit toutes les reuvres de Flauhert et apres it a commence a lire les romans d'un
autre auteur franyais.

LECTIA 14 - PARTEA
~

tNTM

Ca ~i pana acurn, sa incepem noua leetie eu 0 recapitulare.

tn primul exercipu vom recapitu1a noul set de substantive introdus in lectia 14 din "Franceza
pentru incepatori".

1.l'art

2. I'artiste

3. I' architecture

4. la peinture

5. Ie peintre

6. Ie tableau

7. Ie monument

8.1'eglise

10. Ie film

9. 1a photo

II. l' acteur

12. l'actrice

13. Ie pianiste
Completap propozitiile urmatoare 'in limba franceza;
Daca ~ fi bogat,
tablou celebru.

B.

cumpara acest

- Sij'6tais riche,j'acheterais ce >tab1eau


fameux.

El vrea sa studieze pictura.

-11 vent etudier >Ia peinture.

A~

vrea sa vizitez acest monument al


arhiteeturii modeme.

- Je voudrais visiter ee >monument de


>1' architecture moderne.

Marie i-a aratat marnei ei fotografiiIe


pe care Ie-am facut 1a Paris.

- Marie a montrt a sa mere >les photos que


nous avions prises a Paris.

Daca. a~ fi 0 aetrita celebra., nu


dedit mari eroine romantice.

- Si j' etais une celebre >actrice, j e ne j ouerais


que de grandes heroines romantiques.

a~juca

Acest pianist ar canta mai bine,


daca. nar fi obosit.

- Ce >pianiste jouerait mieux son concert


s'il etait pas fatigue.

Arta este eea mai mare pasiune a vietii lui.

- > L' art, c' est la plus grande passion de sa vie.

Noi am privit operele acestui pictor


eu eel mai mare interes.

- Nous avons regarde les reuvres de ce


>peintre avec Ie plus grand interet.

Bisericuta din satul nostru este un


monument istoric.

- La petite >6glise de notre village est un


monument historique.

Am ~tiut tot timpul ca fiul meu va fi


un mare artist.

- Je savais toujours que man fils serait un


grand > artiste.

Actorii pe care i-am admirat in mai


muIte filme au venit in Romania.

- > Les aeteurs que nous avions admires dans


plusieurs >films, sont venus en Roumanie.

inlocuiti complementele directe din propozitiile in limba franceza cu pronumele personal


corespunzator:
Je connais bien Ie jeu de ce pianiste.
Nous avons vite appris Ie

fran~ais.

- Je > Ie connais bien.


- Nalls> l'avons vite appris.

Est-ce que tu as corrige toutes les fautes?

- Est-ce que tu > les a to utes corrigees?

Ne me dis pas Ie denouement de ce roman


policier.

- Ne me >Iedis pas!

NOlls avons lu ceUe oeuvre historique


avec interet.

- Nous >l'avons lue avec interet.

Depuis longtemps je cherche une bonne


voiture d'occasion.

- Ie >la cherche depuis longtemps.

C.

Transformati propozitiile de mai jos in propozitii imperative:


Nous jouons du piano du matin au soir.

> Jouons du piano du matin au soir!

Tu laisses tes occupations quotidiennes


et tu vas a la peche.

> Laisse tes occupations quotidiennes et va Ii


la peche!

VOUS

faites des projets pour les vacances.

Nous prenons du repos Ie dimanche.

D.

> Faites des projets pour les vacances!


> Prenons du repos Ie dimanehe!

Completati propozitiile urmatoare in limba franceza eu fonnele eorespunzatoare ale verbului


"connaitre":
A~ vrea sil 0 eunose pe aceasta actri13
celebra.

- Je voudrais >connaitre cette fameuse actrice.

Ne cunoa~tem de multa vreme.

- NOllS

L-am cunoscut cand era copi!.

- Je Ie >connaissais quand il etait enfant.

Peste cateva zile vei cuno~te Parisul.

- Dans quelques j ours tu >connaitras Paris.

Daca ai cunoW1te-o pe sotia mea,


ti-ar placea mutt.

- Si tu >connaissais rna femme tu l'aimerais


bien.

EI ne-a spus ca va cunoa~te in curand


lumea intreaga.

-II nous a dit qu'il >connaitrait bientot


Ie monde entier.

>nous connaissons depuis longtemps.

lata acwn cateva substantive noi; citili-Ie clar

~i

cu voce tare:

Je romancier

>[10 RomasiE]

- romancierul

Ie dramaturge

>[IOdRamatURj]

- dramaturgul

Ie chef-d'reuvre

>[10 ~edOvR]

- capodopera

Ie sujet

>(IOsUje]

- subiectul

Ie spectateur

>{I0 spektatO:R]

- spectatorul

la scene

>[Ia sen]

- scena

la repetition

>[laREpEtisio]

- repetitia (teatrala)

Ie role

>[10 Rol]

-roluJ

Ie metteur en scene

> [10 metO:R ii sen]

- regizorul

Ie trac

>[10 tRak]

- tracul, emotia

Ie decor

>[10 dEko:R]

- decorul

j'acte (m.)

> [laktJ

- actul (la teatru)

Ie scenario

>[10 sEnaRio]

- scenariul

Aten/ie!
PIuraIuI substantivuIui compus "Ie chef-d '(Iwvre"se formeaza prin
adaugarea unui "s" La primuL cuvant - "Les cheft-d '(Euvre".

Cititi inca

data, in alta ordine, substantive Ie noi:

Ie trac

>[10 tRak]

- tracul, emotia

Ie spectateur

>[IOspektatO:R]

- spectatoml

Ie decor

>[10 dEko:R]

- decami

Ie scenario

>[10 sEnaRio]

- scenariul

Ie romancier

>[10 RomiisiE]

- romancierul

Ie sujet

>[IOsUje]

- subiectul

la repetition

> [la REpEtisio]

I'acte (m.)

> [Iakt]

- actul (la teatru)

Ie chef-d'reuvre

>[10 ~edOvR]

- capodopera

la scene

>[Iasen]

- seena

Ie metteur en scene

>[10 metO:R a sen]

- regizorul

Ie role

>[10 Rol]

-ralul

Ie dramaturge

>[10 dRamatURj]

- dramaturgul

repeti~a (teatrala)

Cititi propozitiile in limba franceza ~i incercati sa retineti traducerea lor in limba romana:
La litt6rature fran<;aise est riche en noms de
romanciers celebres.

- Literatura franceza. este bogata in nume de


romancieri celebri.

Les dramaturges anciens ont ecrit des pieces


de theatre dont Ie sujet reste aetuel.

- Dramaturgii antici au scris piese de teatru


al caror subiect ramane actual.

Toutes les pieces de Shakespeare sont des


chefs-d'reuvre.

- Toate piesele lui Shakespeare sunt


eapodopere.

Les spectateurs applaudissent les acteurs


et Ie rideau tombe.

- Spectatorii ii apJauda pe actori ~i cortina se


lasa.

Elle reve a la scene, mais Mias, elle n'a pas de


talent.

- Ea visea;a sajoace pe scena, dar vai, nu are


talent.

NollS avons assiste la repetition generale


de la demiere piece de cette saison.

- Am asistat la repetitia generala a ultimei piese


din aceasta stagiune.

Le role que cet acteur joue dans son nouveau


film exige beaucoup de courage.

- Rolul pe care acest actor il joaca in noul sau


film cere mult curaj.

Le metteur en scene nous dit qu'il voudrait


tourner un film en Roumanie. Dans ce cas-Ia
il te donnerait Ie role principal.

- Regizorul ne spune cil. ar vrea sa tumeze un


film in Romania. In acest caz ti-ar da pe
rolul principal.

Tous les grands acteurs ont Ie trac avant


d'entrer en scene.

- Toti marii actori au trac inainte de a urea pe


scena.

Apres Ie premier acte on a change les decors.

- Dupa primul act s-au sehimhat decorurile.

"On connait I'homme

a ses actes."

L' auteur veut confier son scenario


metteur en scene.

- "Cuno~ti omul dupa faptele sale." ,

aun bon

Les enfants ne devraient pas regarder


les scenes de violence.

- Autorul vrea sa-~i incredinteze scenariul


unui regizor hun.
- Copiii nu ar trebui sa se uite la sceneIe de
violenta

Retineti urmatoarele constructii ~i expresii legate de subiectul acestei lectii:


applaudir (Ies acteurs)

> [aplodi:R]

- a aplauda (actorii)

exiger (de)

>[ egzijE (dO)]

- a cere (imperios) sa;


a pretinde sa

avoir du talent

>[avua:R dU tala]

- a avea talent

toumer un film

> [tuRnE a film]

- a tuma un film

avoir Ie trae

> [avua:R 10 tRak]

- a avea trae

cootier (Ie role)

> [kOfiE]

- a incredinta, a da (rolut)

la scene de violence

>[Ia sen dO violil:s]

- scena de violenlii

Cuvantul "rideau" (-"perdea"), pe care i1 cunoa~teti deja, are ~i sensul de "cortina";


Ie rideau se leve

>[10 Rido sO iE:v]

- cortina se ridica

Ie rideau tombe

>[10 Rido to:b]

- cortina se lasii.

>[ di sO kala]

- in acest caz

>[tobE]

- a cadea

Repneti, de asemenea, expresia;


dans ce cas-la
~i

verbul regulat:
tomber

Acest verb se conjugii cu auxiliaruI "etre ":


- Paul a ciizut dintr-un copac.

Paul est tombe d'un arbre.

Retineti constructia:
tomber amoureux

>[tobE amuRO]

- a se indragosti (masculin)

tomber amoureuse

>[tobE amuRO:z]

- a se indragosti (feminin)

II est tombe amoureux de Marie.

- EI s-a indragostit de Marie.

Cititi eu voce tare propozipile in limba franceza in care am introdus cuvintele


apoi traduceti-Ie in limba romana:

~i

expresiile noi,

~i

EIle a joue Ie role de Jeanne d'Arc dans


une piece historique.

>Ea a interpretat rolulloanei d'Arc lntr-o


piesa istorica.

Quel est Ie nom du dramaturge de la comedie


que vallS presentez ce soir?

>Cum se nume~te dramaturgul care a scris


comedia pe care 0 prezentati in aceasta seara?

Les acteurs sont aUes

ala repetition.

> Actorii s-au dus la

repeti~ie.

Ce soir je suis tombee amoureuse.

> in aceastii sean! m-am indragostit.

Quand Ie rideau s'est leve, nous avons pu


admirer les decors splendides.

>Cfmd cortina s-a Tidicat, am putut


admira decorurile splendide.

C' est une piece classique en cinq actes.

> E 0 piesa c1asica in cinci acte .

On dit que Ie metteur en scene confie Ie rOle


principal a une jeune actrice, peu connue.

> Se spune ca regizorul incredinteaza rolul


principal unei tinere actrite, putin cunoscuta.

II a tourne un film avec beaucoup de scenes


de violence.

>1 a turnat un film cu multe scene de violenta.

Celui qui n'a pas Ie


sur 1a scene.

tr~

pourrait se presenter

> Cel care nu are trac ar putea sa se urce pe


scena.

Sur que1 sujet on a ecrit Ie sc6nario?

> Dupa ce subiect a fost scris scenariul?

J'aime bien Ie decor de ce cafe.

> imi place mult decoml acestei cafenele.

Mais non, cette piect?n'est pas un chef-d'reuvre,


elle est plutot mediocre.

> Nu, aceasta piesa nu este


mai degraba mediocra.

Naus avons applaudi I'acteur qui avaitjou6


avec talent Ie role principal dans ce spect~le.

> Noi I-am aplaudat pe actorul care a interpretat


cu talent mlul principal in acest spectacol.

Qui est tombe de la scene?-

> Cine a cazut de pe scena?

Les metteurs en scene parlent au sujet du


nouveau scenario.

> Regizorii vorbesc despre noul scenariu.

Ce travail exige trop de force.

> Aceasta mund! cere prea multi\. fo~.

C'est un acteur dont les films sont fameux.

> Este un actor ale carui filme sunt celebre.

capodopera, este

Completati propozitiile in limba franceza:


Tinerilor Ie place sa vadi la cinema
scenele de violenta-.

- Les jeunes aiment regarder au cinema


>Ies scenes de violence.

Joei in actul al doilea al acestei comedii'?

- Est-ce que tu joues dans Ie deuxieme >acte


de cette comedie?

Daca am avea bani, am schirnba felul in care


este decorat apartamentul nostru.

- Si nous avions de l'argent, nous changerions


>Ie decor de notre appartement.

Marie invata sa schieze, dar carle inca des.

- Marie apprend afaire du ski, mais elle >tombe


encore souvent.

Spectacolul fusese mediocru,


spectatorii nu aplaudau.

~a

- Le spectacle avait et6 mediocre, alors


>Ies spectateurs >n'applaudissaient pas.

ca

Se va indragosti ea de mine?
Fiecare piesa a acestui dramaturg este
capodopera.

- >Tombera+elle amoureuse de moi?


0

- Chaque piece de ce dramaturge est


>un chef-d'ceuvre.

Mi-ar placea sa asist la repetitia generaHi


a spectacolului vostru.

- J'aimerais assister a >Ia repetition g6n6raIe


de votre spectacle.

in acest caz, fapta lui nu ar fi rea.

- >Dans ce cas~la son >acte ne sera it pas.


mauvais.

Cine ar vrea sa-mi incredinteze un rol?

- Qui voudrait me >confier >un role?

Subiectul acestui film it constituie povestea


de dragoste dintre un romancier ~i solia lui,
o actritA celebra.

- >Le sujet de ce film c'est l'histoire de


l'amour d'un >romancier et de sa femme,
une actrice c61ebre.

Cand sunt pe scens. nu mai am trac.

- Quand je me trouve sur 18 scene, je n'ai plus


>Ie trac.

Nu poti sa-i pretinzi acestui actor mediocru


sa aiba talent.

- On ne peut pas >exiger du >talent de eet


acteur mediocre.

Regizorul francez turnase un film de aventuri


la care noi ne-am uitat cu mult interes.

- > Le metteur en scene franc;ais >avait toume


un film d'aventures que nous avons regarde
avec un grand interet.

Lasati repede cortina!

- Faites vite >tomber Ie rideau!

Verbele din propozitiile care urrneazil. sunt serise eu caractere ingro~ate. Cititi propozitiile in limba
franeeza ~i fiti atenti la traducerea in limba romana:
ie~it

Quand Ie rideau etait tombe, les spectateurs


sont sortis du theatre.

- Cllnd cortina s-a lasat, spectatorii au


de la teatru (au piiriisit teatrul).

Parce que Marie etait venue chez moi, je n'ai


pas pu la laisser seule et j'ai da rester ala maison.

- Pentru ca Marie a venit la mine, n-am putut


sa 0 las singura ~i a trebuit sa raman aeasa.

Ils etaient maries depuis dix ans quand ils


ont achete eette belle maison a la campagne.

- Erau disatoriti de zece ani cllnd au cumparat


aceasta casa frumoasa la tara..

In propoziliile anterioare am folosit cateva verhe care se conjuga ell. auxiliarul "etre" la "plus.
que-parfait". A~a cum ~ti/j, in asemenea situatii participiul trecut se acordti in gen ~i numtir ell.
suhieetul.

Completati propozitiile urmatoare in limba francezii:


Cand ei plecasera deja la gara, prietenii lor
au venit sa-i caute pentru a-i conduce.

- Quand ils >etaient deja partis ala gare, leurs


amis sont venus les chereher pour les
accompagner.

Pentru cii m-am trezit foarte devreme, am avut


mult timp la dispozitie ea sa-mi fae toaleta.

- Parce que je >m'etais levee tres tot, j'ai eu


beaueoup de temps pour faire rna toilette.

Nu i-am vazut pe membrii familiei Duval,


pentru ea nu s-au intoTS inca din vacanta.

- Ie n'ai pas vu les Duval, paree qu'ils


>n'etaient pas encore rentres de vacances.

Cititi propozitiile in limba franceza; retineti verbele scrise ingro~at ~i traducerea in limba romana-:
Tu devrais travailler aujourd'hui.

- AI trebui sa luerezi astazi.

Tu aurais dil travailler hier aussi.

- Ar fi trebuit sa lucrezi

A ta place j 'apprendrais Ie fran/Yais.

- in locu1 tau a~ invata franceza.

A ta place j'aurais appris Ie fran9ais dans


mon enfance.

-In loeul tau a~ fi invatat franceza in copiliirie.

Dans ce cas-la, aujourd'hui j 'irais a la chasse.

- in cazul acesta, astlizi ~ merge la vanatoare.

~j

ieri.

Dans ce cas-la, hier je serais aile a la chasse.

- in carol acesta, a~ fi mers ieri la vanAtoare.

Vous feriez mieux d'aller a Ia campagne avec


moi maintenant. Nous nous baignerions.

- Ati face mai bine sa mergeti la tara eu mine


aeum. Ne-am scaIda.

Vous auriez mieux fait d'aller 11 la campagne


avec moi. Nous nous'serions baignes.

- Ati fi Iacut mai bine sa mergeti eu mine la


tara. Ne-am fi sealdat.

in exercitiul de mai sus, pe liinga propozitiile la conditional prezent, ati intalnit ~i propozitii la
conditional trecut - "conditionnel passe" >[k5disionel pasE].

Condii:ionalul trecut ("conditionnel passe") se folose~te, la fel ea ~i


condi?onalul prezent ("conditionnel present"), pentru a exprima 0 dorinta,
o presupunere ~i in formulele de politete. raportate, bineinteles, la treeut.

Conditionalul treeut se formeaza de la conditionalul prezent al verbelor


auxiliare "avoir" sau "etre" la care se adauga participiul treeut al verbului
de conjugat, de exemplu:
Je serais partie.
Tu aurais dii sortir plus tot.
Nous aurions travaille.

- A~ fi pleeat.
- Tu ar fi trebuit sa ie~i
mai devreme.
- Noi am fi lucrat.

Aten,ie.'
in propozi!ia condi,ion aIii (introdusii prin "si ") yom traduce condifionalul trecut romanesc prin
mai mult ca perfectul frantuzesc. ~a cum in propozilia condilionalii in care apare conditional
prezent rom{mesc fl traducem prin imperfectul franfUZesc.

lata un exemplu de conjugare la "conditionnel passe" pentru verbele "parler" ~i "aller":


Parler

Alkr

j'aurais parle

je serais alle(e)

tu aurais parle

tu serais alle{e)

il aurait parle

it serait alle

elle aurait parle

elle serait allee

on aurait parle

on serait aile

nous aurions parle

nollS serions allt(e)s

vous auriez parle

vous seriez a1l6(e)s

ils auraient parle

ils seraient aHes

elles auraient parle

elles seraient alltes

Traduceti propoziti
Vous auriez pu me dire I'heure qU'i! etait.

> Ati fi putut sa-mi spuneti cat este ceasul.

VOUS auriez dil mieux jouer dans Ie spectacle


d'hier.

> Ar fi trebuit sa j ucati mai bine in spectacolul


deieri.

A ta place j' aurais confie Ie role dans ton


demier film a une meilleure actrice.

> in locul tau a~ fi incredintat rolul din ultimul


tau film unei actrite mai bune.

Le metteur en scene aurait pu choisir un autre


celui qu'il a choisi a ete mediocre.

> Regizorul ar fi putut alege un alt scenariu;


eel pe care I-a ales a fost mediocru.

Dans ce cas-la, it serait parti sans dire "au revoir".

> in acest caz, el ar fi plecat lara sa-~i ia


"Ia revedere".

sc~nario;

Completali propozitiile urmatoare eu verbe la modul conditional trecut:


leri ar fi trebuit sa rna due mai devreme
la birou.

- Hier >j' aurais dli aller plus t6t au bureau.

M-~

- Je >me serais arrete mais je ne I' ai pas vue.

fi oprit, dar n-am vazut-o.

Ar fi trebuit sa 0 fere~ti de acest accident.

- Tu >aurais dli la proteger contre cet accident.

In locul vostru am fi pleeat din aceasta


tara inca de anul trecut.

-A votre place nous >serions deja partis de ce


pays l'annee pass~e.

In acest caz, el ar fi vandut ma~ina.

- Dans ce cas-la, il >aurait vendu la voiture.

Traduceti propozitiile urmlitoare in limba francezA:


Pentru ca regizorul a plecat, repetitia
n-a avut loco

> Parce que Ie metteur en scene etait parti, 1a


rep~tition n'a pas eu lieu.

Acest mare romancier ar mai fi scris inea


multe capodopere.

> Ce grand romancier aurait ecrit encore


beaucoup de chefs-d'reuvre.

Noi am apIaudat indelung piesa unui


dramaturg francez, piesa pe eare a scris-o
in cursuI ~ederii lui in Italia.

> Nous avons longuement applaudi la piece


d'un dramaturge fran~ais, qu'il avait ecrite
pendant son sejour en Italie.

Ai avea trac inainte sa apari pe scenli.?

> Aurais-tu Ie trac avant d'entrer en scene?

El avusese talent dar a inceput sa


bea ~i nu i se mai incredinta nici un ro!.

> 11 avait eu du talent mais i1 a commence


aboire et on ne lui confiait plus aueun role.

Despre tine am vorbit.

> C'est

L~ lasa sa joace acest rol, dar el necesita


un talent ie~it din comun.

> Je Ie laisserais jouer ce r61e, mais il exige


un talent extraordinaire.

aton sujet qu'on a parle.

Cind cortina s-a ridicat, spectatorii au


admirat decorurile splendide.

> Quand Ie rideau s'etait leve, les spectateurs


admiraient les decors splendides.

Eu nu apar dec!t cinci minute in ultimul act.

> Je ne joue que cinq minutes dans Ie dernier


acte.

In scenariul tiu sunt prea multe scene de

> Dans ton scenario il y a trop de scenes de


violence.

violenti.
AI fi racut un film fromos, dar nu avea bani.

> II aurait tourne un beau film, mais it n'avait


pas d'argent.

Cind cortina s-a lasat toti au fost incantap.

> Quand Ie rideau etait toIOM, tous etaient


enchantes.

In acest caz ar fi trebuit sa mergeti la politie.

> Dans ce cas-la il aurait fallu aller a la police.

LECTIA
14 - PARTEA A nOVA
,
Cititi cu voce tare textele urmatoare

~i

traduceti-Ie in limba romana:

./
/'.........
/'
Ie m'interesse beaucoup au cinema et au theatre. 1 I Man grand rive, 1 c'est de jouer dans des
/'
films

/'..........

..........

I'Je tomb'al s souvent amoureuse


/ ' des acteurs
.......... Iet'Je regard
. vent
/ I es memes
~
a1S
sou

./'
J.,"'.
dais PI us Jenne,

lms.
fl..........

/'

1et aussi dans des pieces de theatre. I 1Ie voudrais etre une actrice celebre. I I Quand
I I Je pense
/ ' que J., aJ. dU tal.........
/ ' 1n'ant pas Ia meme
~ opinIOn
....;"a ce ~
ent. I 1M'
alS 1
es autres
SUJet... I I
/'

J'attends un role

./

/'

/'

..........

I et pour Ie moment I je vais souvent au theatre I pour les repetitions. II


/'

/'

..........

/'

I I Ie pense I que je n' aurais jamai s Ie trac I avant

Ie connais beaucoup de roles par creur.

/'
..........
. / . /
.........
d'entrer en scene. I I J'aime bien Ie moment au Ie rideau se leve I etje peux admirer les decors. 1 I

/'

/'

Ie suis un peu tTisle quand Ie spectacle flnit


/'
I"J app I/'d'
..........
spectateurs
au IS Ies acteuTS.

II

./.........

/'

I et que Ie rideau tambe. I I Mais I avec d'autres

I qu ,un.Jour mOl. aUSSl,


/'. I Je. me presenteral
./. sur

Je pense,
./

/'..........
la scene, I que tout Ie mande m' admirera I et tous m'applaudiront.
/'

..........

/'
theatre

./././

./

I I L' amour du cinema et du

..........

1restera toujours pour moi, I rna seule passion. I I

"Dis-moi ce que tu lis... "


/'..........
-Salut, Pierre.

/'./

I I Ou vas-tn? I I

/'..........

-Ie vais a la Iibrairie.

/ ' .........

I I Ie n'ai plus rien a lire. I I

./
/'
/'
/'
/'
-Et alors, I qu'est-<:e que tu vas acheter? I I Un roman poHcier? 1 I
..........

-Non.

/'

/'.........

././
..........
quelque chose de la litterature classique:
/'
/'

les soirs

.........
-Pas trOp.

I Stendhal, I Balzac, 1Flaubert. I 1J' adore aussi les


/'..........

./.........

reci ts historlques
TOllS

..........

I C;a ne rn'interesse pas. I I Je trouve les romans policiers mediocres. II Je choisirais


..........

I et bien sur les poemes. I I Meme quand j' etais petit, I j' aimais la lecture. I I
/'

..........

./

I rna mere me lisait des contes de fees. I I Et toi,

/'
/'.........
I Pour moi, lies Iivres serieux sont ennuyants.

'/' /'
[ tu aimes lire aussi?

II
./

I I Ie prefererais quelque chose de

..........
./
/'..........
./
plus leger: I un roman policier 1 au un roman d'aventures. II Mais j'aime bien faire encore
..........
/'
autre chose, I tu sais... 1 I

./

-Alors,

./

./

I queUe est ta grande passion? I I


...........

-Le bricolage!

II

In acest ultim exercitiu yom recapitula toate problemele de gramatica ~i vocabularul acestui caiet.
Traduceti in limba franceza propozitiile de mai jos:
Daca a~ putea alege,

a~

alege vanatoarea.

> Si jc pouvais choisiL jc choislnlis la chasse.

Am avut ocazia sa-1 aplaudam pe cel mai bun


actor.

> Nalls avons etl ]'occasion d'applaudir

Hra (nici 0) gluma. E ideea ta?

> Sans blague. ("est [on idee')

Ce planuri ai pentru sambata?


lapescuit.

M-a~

duce

Nu-mi place stilul tau. Corecteaza toate


gre~elile!

Ie meillcur adeur.

> Quds projets

a~-tu

pour samedi? j'iTillS it

Ia pcchc.

> ron style nc

11lt'

plait pas. Corrige toutes les

rautes l

Deznodamantul acestui film a fost tragic;


personajul principal se indragostise.

> Ll: Jcnouc:mcnt de c.: film a etc tragiquc;

Acest subiect nu rna interesase niciodata. in


copilarie; preferam ca.rtile.

> Ce sujer ne m' a\'ait jamais interesse dans


man en ranee: je preferais Ies livres.

Imi cereti a~a de multi

> VOllS cXlgez tant de choses de mal!

in al doilea act a fost 0

scena violenta.

It:

h~ros

pnm:JpJI elilit tomb6 amoureux.

> Dans Ie deuxH":mc: acte on a montrc une


,ce:llC: Je violence,

Opera ta contine valori istorice.

> Ton

Multi copii, in loc sa citeasca basme,


stau ore intregi in fatA televizorului.

> Heaucoup d'enfants, au lieude lire les contes


de fees, sont ass!s pendant des heures
devant la telt.

Lasa-I sa termine acest roman!

> Laisse-Ie finir cc roman'

A~ merge in barnl de noapte, dar am prea


multe ocupatii in timpul zilei.

>J'il'ais dans la bUlte cle nuit, maisj'ai trap


d'(Jccu pa t ions q llO tldi ennes.

Acest regizor a facut un film bun?

> Est-ce que ce metteur en scene a tourne


un bon mm',J

Nici unul dintre romanele lui nu este 0


capodopera, toate sunt mediocre.

> .-\ueUll de ses romans n 'est un ehef-d 'a:uvre,


tOll'.; sont mcJiocrcs.

Cine nu are trac inaintea acestei repetitii?

> Qui 11'21 pH'" k traL: avant ceUe repetition'.'

IncredintAti-mi un rol, domnule, am talent!

> Confiez-moi un role, monsieur, j'ai du

lrUHC a

des valcurs hlstoriques.

talent!

Din fericire cortina se Hisase, iar spectatorii


au putut parasi teatrul.

> Heureusement Ie rideau etait tombe et les


spcctateurs ont pli sortir du theatre.

Iu iti decorase~i casa in stH modern,


cli el era multumit.

> Tu avais choisi Ie decor modeme de la


malson, alars il etall satisfait.

a~a

Nu-ti cuno~ti bine rolul, ar trebui sa mai vii


la inca 0 repetitie.

> Tu ne connais pas bien ton role, tu devrais


venir encore pour une repetition.

in acest caz ar fi trebuit sa-i dai scenariul tau


sa-I citeasca.

> Dans ce cas-la, tu aurais dii. lui donner ton

Eroina principala jucase rara convingere,


a~a ca nimeni na aplaudato.

> L'herolne principale avaitjoue sans passion,


alors personne ne I'a applaudie.

Cititorul tanar cite~te cu placere


romane de aventuri.

> Le jeune lecteur lit volontiers des romans


d'aventures.

Cand yeti intra in concediu?

> Quand serez-vous en conge?

Prietenii no~tri soar fi scaldat in rau, dar apa


era prea rece.

> Nos amis se seraient baignes dans la riviere,


mais l'eau etait trop froide.

Ar trebui sa te

> Tu devrais prendre du repos.

odihne~ti.

Ar fi trebuit sa te

odihne~ti

scenario a lire.

mai devrerne.

Cfuld eram tanar, mi-a~ fi cumparat a


de ocazie.

ma~ina

> Tu aurais dii. prendre du repos plus tot.


> Quandj'taisjeune,j'aurais achete une
voiture d'occasion.

Cititi ell atentie urmatoarele seturi de cllvinte in care se repetii aee1a~i sunet:

[a]

-Ie romj!!lcier, Ie metteur ~ scene, Ie talknt, la viol.e.nce

[0]

-c.ll!1fier, Ie repetitiQ!L t.QIDber

[0]

-Ie

[k]

-Ie de.c.or, Ie spe~tateur, Ie tra,g"

[s]

-Ie roman~ier, Ie liujet, 1a repetition, Ie s.cenario

[j]

-Ie drarnaturge, Ie suiet, exi.er

[U]

-Ie dramatllrge, le syjet

[u]

-ammlreux, tQyrner

[0)

-Ie

chef-d'~uvre,

rid~

Ie metts;yr en scene, Ie

Ie rQ,Ie, Ie scenari2

~onfier,

spectat~r

l'a.Q.te, Ie fas

RECAPITULAREA LECTIEI
14
,
14.1.

14.2.

tn aceasta lectie ati intAlnit urmAtoarele expresii:


applaudir (Ies acteurs)

-a aplauda (actorii)

exiger (de)

-a cere (imperios) sa, a pretinde sa...

avoir du talent

-a avea talent

tourner un film

-a turna (a face) un film

avoir Ie trac

-a avea trac

confier (Ie role)

-8

la scene de violence

-seena de vio1entii

tomber arnoureux (amoureuse)

-a se indragosti

dans ce cas-1A

-in acest caz

da (a Incredinta) rolul

in leclia 14 am introdus timpul "plus~que-parfait" al verbelor care se conjugii cu auxiliarul


"etre" (in lectia 13 intAlnili verbe care se conjuga la acest timp cu auxiliarul "avoir').
Vii reamintim cii timpul "plus-que-parfait" exprima 0 aetiune trecuti care a avut loc inaintea
unei alte aetiuni trecute exprimatii la "passe compose" sau la "imparfait".
lata, de exemplu, cum se conjuga verbul "tomber" la timpul "plus-que-parfait";
j'etais tombe(e)

nous etions tombe(e)s

tu 6tais tomb6(e)

vous etiez tomb6(e)(s)

il 6tait tomM

ils etaient tomMs

eUe e18it tombee

eUes 6taient tombees

on etait tombe

14.3.

Am introdus, de asemenea, eonditionalul trecut ("conditionnel passe"). Vom folosi


conditionalul treeut, ea ~i eonditionalul prezent, pentru a exprima 0 dorinta. 0 presupunere ~i
in formulele de politete, eu referire 1a trecut:
L'annee passee tu aurais du travailler
mieux.

-Anul trecut ar fi trebuit sa lucrezi


mai bioe.

Hier ils m'auraient dit la verite.

-Ei mi-ar fi spus adeviirul ieri.

Conditionalul trecut ("Ie conditionnel passe") se formeaza adiugind verbelor auxi1iare "avoir"
sau "etten 1a conditional prezent participiul trecut al verbului de conjugal.

lata conditionalul trecut al catorva verbe care se conjuga cu auxiliarul "avoir":

fi cumparat

j'aurais achete

-a~

tu aurais pris du vin

-ai fi bliut vin

il aurait travaille

-el ar fi lucrat

elle aurait fini

-ea ar fi tenninat

nous aurions appris

-am fi invatat

vous auriez trouve

-ati fi gasit

ils aUTaient chante

--ei aT fi cantat

elles auraient joue

-ele ar fi jucat, ele ar fi interpTetat

lata conditionalul trecut al catorva veTbe care se conjuga eu auxiliarul "etre":


je gerais parti(e)

-~

tu serais arriv6(e)

-ai fi sosit (venit)

il serait descendu

-el ar fi cobonit

elle serait tombee

--ea ar fi cazut

nous nous serions habille(e)s

-ne-am fi imbriicat

vous seTiez entre(e)s

-voi ati fi intrat

ils seraient alles

-ei ar fi mers

eUes seraient restees

-ele ar fi ramas

fi pIecat

TEMA PENTRU ACASA 14


A.

B.

C.

Traduceti in limba romana propozitiile urmatoare:

1.

Nous aurions applaudi cet acteur, mais il etait mediocre.

2.

Je suis venue en retard pour Ia repetition, parce que je m'etais reveillee trop tard.

3.

J'aurais joue volontiers dans ce film, mais Ie metteur en scene avait choisi une autre actrice.

4.

Le rideau tombe et Les spectateurs se levent pour sortir.

5.

C'est une piece en cinq actes.

Traduceti in lirnba francezii. propoziliile urmatoare:


L.

Nimeni nu i-ar fi incredintat acest rol acurn cinci ani.

2.

Nu a~ fi putut sa rna uit La scenele de vioLenta, nici macar la restul filmului.

3.

Un celebru dramaturg a scris acest scenariu.

4.

hi place decorul din actul trei al acestei piese?

5.

Cereti prea mult de la copilul dumneavoastra.

6.

M-am indragostit de actrita care

7.

Ce-ai fi Iacut in acest caz in locul meu?

Corectati

gre~elile

interpreta pe eroina principala in ultima piesa.

din propozitiile de mm jos:

1.

Elle a tombe amoureuse d'un romancier.

2.

Je n'aurais pas

3.

Quand j'avais fait mon devoir de franyais, je sors de la maison.

4.

Je connais beaucoup de chefs-d'ceuvres de la litt6rature.

5.

Est-ce que tu as Ie talent?

rentn~

si tot.

VOCABULARUL LECTIILOR 13

~I

14

d'abord

> [dabo:R]

- mai intai, in primul rand

I'acte(m.)

> [lakt]

- actul (la teatru)

aller Ala chasse

> [alE a la ~as]

- a merge la vanatoare

aller a la p&he

> [alE a la pe~]

- a merge la pescuit

amoureux (de ...)

> [amuRO (dO)]

- indrigostit (de ... )

amoureuse (de ... )

> [amuRO:z (dO)]

- indragostita (de... )

applaudir

> [aplodi:R]

- a aplauda

au lieu de (+ verb la infinitiv)

> {ohOdO]

- in loc sa, decat sa... (+ verb)

I' auteur (m.)

> [lotO:R]

- autorul

avant de (+ verb la infinitiv)

> [avidO]

- inainte sa, inainte de (a)(+ verb)

avec (sans) interet

> [avEk (sa)etERE]

- cu (tara) interes

I'aventure

> [lavatUR]

- aventura

avoir du talent

> [avua:R dU tala]

- a avea talent

avoir l'occasion de

> [avu:aR lokazii) dO]

- a avea ocazia (posibilitatea) sa...

avoir Ie trae

> [avua:R 10 tRak]

- a avea trae

se baigner

> [sObeniE]

- a se selilda, a se imbaia,
a face baie

la blague

> [Ia blag]

- gluma

la boite de nuit

> [Ia bUat dO nUi]

- barnl, localul de noapte

Ie bricolage

> [10 bRikola:j]

- bricolajul, practiearea mai


multor meserii

se bronzer

> [sObRozE]

- a se bronza

Ie cas

> [IOka]

- cazul, situatia

la chasse

> [la ~as]

- vanatoarea

Ie ehef-d'reuvre

> [IO~edOvRl

- eapodopera

les chefs-d'ceuvre

> [lE~edOvR]

- capodoperele

eonfier (Ie role)

> [kOfiE]

- a incredinta, a da (rolul)

Ie conge

> [10 kojE]

- concediul, vacanta

Ie conte de fees

> {IO k5t dO fE]

- povestea, basmul (eu zane)

corriger

> [koRijE]

- a carecta, a indrepta gre~elile

dans ce cas-Ill.

> [da sO kala]

- in aeest caz

Ie decor

>[IOdEkoR]

- decorul

Ie denouement

>[10 dEnuma]

- deznodamantul

Ie dramaturge

>[10 dRamatURj]

- dramaturgul

ennuyant

> [anUiii]

- plictisitor

ennuyante

> [iinUiiii:t]

- plictisitoare

~tre

> [etR akojE]

- a fi in concediu

exiger (de)

>[egzijE(dO)]

- a cere (imperios) sa.;


a pretinde sa...

la fable (de La Fontaine)

>[Ia fabl dO lafOten]

- fabula (lui La Fontaine)

la fee

>[lafE]

-zana

Ie heros

>[IOERo]

- eroul, personajul

I'heroiile (f.)

>[lERoin]

- eroina

historique

> [istoRik]

- istoric,

l'icMe (f.)

>[lidE]

- ideea

l'image (f.)

>[limaj]

- imaginea, figura, poza

1'intiret (m.)

>[letERe]

- interesul

laisser

>[JesE]

- a Iiisa, a pennite, a ingadui

laisser (+ verb la infinitiv)

>[lesE]

- a Ia.sasa....

Ie lecteur

>[10 IEktO:R]

- cititorul

la Ii ttirature

>[Ia litERatUR]

- Iiteratura

mediocre

>[mediokR]

- mediocru, -a.

Ie metteur en scene

>[ 10 mEtO:R i'i sen]

- regizorul

obscur,-e

>[obskU:R]

- obscur, -ii.; nec1ar, -ii; confuz, -8.

I'occasion (f.)

>[Iokazio]

- ocazia

I'occupation (f.)

>[lokUpasio]

- ocupatia, indeletnicirea;
meseria, profesia

I'reuvre (f.)

> [lOvR]

- opera

la passion

>[la pasio]

- pasiunea, dragostea, afecpunea;


suferinta, patima (religios)

la p~che

>[Ia pe~]

- pescuitu1; piersica

pluWt

>[pIUto]

- mai degraba

prendre du repos

>[pra:dR dU ROpo]

-8

principal.-e

>[pResipal]

- principal, -A-

le projet

>[IOpRoje]

- proiectul

en conge

-a

se odihni

quotidien

> [kotidie]

- zilnic, de fiecare zi, cotidian

quotidienne

> [kotidien]

- zilnica, de fiecare zi

raconter

> [rakotE]

- a povesti, a spune

Ie recit

>[IOREsi]

- povestirea, povestea,
expunerea amanuntita

la repetition

> [Ia REpEtisio]

- repetitia (teatrala)

Ie repos

>[IOROpo]

- odihna

Ie rideau

> [10 Rido]

- perdeaua, cortina

la riviere

> [la Rivie:R]

-raul

Ie roman policier

> [10 Roma polislE]

- romanul politist

Ie roman d'aventures

> [10 Roma davatUR]

- romanul de aventuri

Ie romancier

> [10 RomasiE]

- romancierul

le scenario

>[10 sEnaRio]

- scenariul

1a scene

> [Ia sen]

- scena

Ie spectateur

>[IOspektatO:R]

- spectatorul

Ie style

>[10 still

- stilul

Ie sujet

>[IOsUje]

- subiectul

Ie talent

>[10 tala]

- talentul

tomber

> [tobE]

- a cadea

tomber amoureux

>[tobEamuRO]

- a se indragosti (masculin)

tomber amoureuse

>[tobE amuRO:z]

- a se indragosti (feminin)

toumer (Ie film)

>[tuRnE 10 film]

- a tuma, a face (filmul)

Ie trac

>[10 tRak]

- tracul, emotia

tragique

>[tRajik]

- tragic, tragica

1a violence

>[Ia violi:s]

-violenta

la voiture d'occasion

> [Ia vUatU: R dokazio]

ma~ina

de ocazie

PARTEA INTA.I

LECTIA 15

Pentru inceput va propunem urmatoarele exercitii recapitulative:

Introduceti in propozitiile de mai jos unnatoarele substantive:


1. I'anniversairc

2. Ie cadeau

3. la reception

4. la leur

5. la fete

6. Ie gouter

7. Ie grand-perc

8. la grand-mere

10. la cousine

11. Ie concours

12. Ie chant

13. la piscine

14. I'appareil (de photos)

15. les Vacances

16. janvier

17. juin

18.mai

9. Ie cousin

Pe intai mai este ziua mea de na~tere.

Le premier >mai, est Ie jour de mon


>;JIlnjvcr~airc.

in iunie rna dueearn deseori


la piscina.

- En >Juill j'allais souvent


a >Ia )lISClllC.

A I'occasion de sa >fetc il faut organiser


une grande >r0ccptit)1l.

Cu oeazia zilei sale onornastice trebuie


sa organizam 0 marc reeeptie.
Toate lorile sunt ofilite
din cauza frigului.

- Toutes les >flcur~ sont fanees


cause du froid.

Bunica mi-a dat un cadou frurnos.

- >\1:1 g:r,iI\d-m~'re m'a donne


un beau >cadc<lu.

Tn vaeanlli voi face multe fotografii


eu noul meu aparat de fotogrdfiat.

- Pendant >ks V;ll';\IlCCS je prendrai


beaucoup de photos avec mon nouvel
><Ipp'lrcil (de pho!t)s).

Am vrea sa-i invitam pe verii no~tri ~i pe


la gustarea de dupa-amiaza.

Nous voudrions inviter nos XOll~ ins et nos


>gPlltCr.

>)lbiIlC~ au

veri~oarelc noastre

S,

Pentru ca bunicul adora muziea, el merge


deseori la opera.

- Parce que notre >grand-pcn: adore


>k eh,lIlt, il va souvent a I'opera.

Cine s-a prezentat la concurs in luna


ianuarie?

- Qui s'est presente au


de >jafl\'icr?

>COllC()ur~

au mois

Comp1etati propozitiile unnatoare in limba franceza eu un verb de grupa I la timpul ~i persoana


corespunzatoare:
ineepem concursul rara Pierre.

- Nous

>l"oIl111lcn~ons Ie

concours

sans Pierre.
Daca a~ avea bani,
un cadou frumos.

li-a~

da

Sa inccpem sa ne pregatim pentru


ultimul examen!

- Si j 'avais de I' argent, je te >dollllcrais


un beau cadeau.
-

>C(lmll\CI1~'()I\S

a nous >pr0parcr

au demier examen!

Noi am ca~tigat acest mcci!

- >NtlllS a\'Ol1S gagn0 ce match!

Cine ar vrea sa cante la receptie?

- Qui voudrait >l"hantcr a la reception?

Elo sa aduca

sticla de

~ampanie.

- II >nl appOl-tcr une bouteille


de champagne.

De ce 0 invili la aceasta serbare?

- Pourquoi tu I'>invltcs a cette rete?

Nu am invitat-o.

- Je >nc I'ai pas invitee.

A~i

- >Organiscriez-volls Ie concours de chant?

organiza concursul de canto?

Ele vor pregati gustarea (de dupa.amiaza)


pentru toata lumea?

c.

to acest exercitiu ne vom reaminti pronumele personate care inlocuiesc complementul indirect
(precedat de prepozi!ia "a"). Transfonnati propozitiite in limba franceza, inlocuind
complementul indirect eu forma pronominala corespunzatoare:
Comme cadeau nOllS donnons
un appareil de photos.

a Paul

Marie telephone souvent a son grand-pere


et a sa grand-mere.
Tu ecris au professeur de

D.

- Est-ce qu'elles >prcparcront Ie got1ter


pour tout Ie monde?

fran~ais.

> Commc cadcltu nUllS lui donnons


un appareil de photos.

> Marie leur telephone sou vent.

> Tu lui eeris.

Vous parlez avos enfants.

> Vous leur parlez.

Its montrent des photos aux cleves.

> I1s leur montrcnt des photos,

Traduceti in limba franceza propozitiile unnatoare:

Ii seriu des seri sori.

- Ie lui ecris suuvcnt des 1cttrcs,

Sa incepem sa organizam aceasta reeeptie!

- Commenc;ons;\ organiseI' cettc reception!

Ii fae cadou un

- Ie lui donne comme codellU une haguc

inel de argint.

CD argel1t.

Noi Ie darn mutte cadouri ~i flon eu oeazia


zilelor lor onomastice.

- Nou~ \cur dOl1nons beaucoup de cadcaux

ct de tleurs ;', 1'0cl.:asiol1 de kurs fetes.

Cititi cu voce tare setul de substantive noi


limba romana:

~i fi~i

atenti la traducerea lor in

1a foire

> rta fU a:R]

- targul, billciul,
iannarocul

Ie congres

> 110 higRe]

- congresul

la reunion

> ria REUniii]

- reuniunea, intrunirea,
adunarea

Ie pavilion

> flO paviiii]

- pavilionul,

Ie stand

> Il0stiid]

- standul; tribuna (la curse)

I'organisateur (m.)

>

Ie public

> [IOpUblikl

Ie speciatiste

>

Ie discours

> [10 diskuR]

- discursul, cuvantarea

Ie catalogue

> [10 katalog]

- catalogul

la publicite

> [Ia pUhlisitEl

- publicitatea, rec1ama

l'exposant (m.)

> [kkspoza]

- expozantul; exponentul

Cititi Inca

r loRganizatO:R]
r10 ~pEsia Ibt]

chio~cul

- organizatorul
- publicul
- specialistul

data acelea~i cuvinte intr-o alta ordine:

Ie stand

> [10 stad]

- standul; tribuna (la curse)

Ie catalogue

> 110 kalalog]

- catalogul

la foire

> [Ia fUa.R]

- targul, balciul,
iannarocul

l'organisatcur(m.)

>

l'exposant (m.)

> [ lekspoza]

- expozantul; exponentul

Ie pavilion

> [10 paviio]

- pavilionul,

Ie congres

> [10 kogRe]

- congresul

Ie public

> [10 pUblik]

- pUblicul

la reunion

>

ria Rcllnj(l]

- reuniunea, intrunirea,
adunarea

Ie discours

> [IOdiskuRj

- discursul, cuvantarea

> 110 spEsialist]

- specialistul

> [la pUblisitE]

- publicitatea, reclama

Ie

sp~cialiste

la publicite

rlorganintO :R]

- organizatorul

chio~cul

Citi!i urmatoarele propozi~ii in limba franceza in care am folosit substantive\e noi


lor in limba romana:

~i

retineti traducerea

- In fiecare an se organizeaza Targul

Chaque annec on organise la Foire


Internationale de Bucarest.

International

Je voudrais bien, mais je De peux pas participcr

ace congres de medecins en Afrique.

A~

Bucurc~ti.

vrea mult, dar nu pot parlicipa la acest

congres al medieilor (care are loc) in Africa.

A 10 heurcs precises il y aura Ia reunion de tout

- La 10 fix va avea loc intrunirea !ntregului

Ie personnel avec Ie dircctcur.

personal eu directorul.

va

Quels stands vous interessent, Monsieur?

- Care standuri

Je devrais me rendre dans Ie pavilion OU il Y a

- Ar trebui sa rna due la pavilionul unde se afla

une exposition des ceuvres d'art.

o expozitie de opere de aria.


- Organizatorii acestui cnngres au un intreg

Les organisateurs de cc congres ont tout un


hotel

intereseaza, domnule?

a leur disposition.

hotel la dispozitie.
- Publicul nu a considerat interesanta aeeasta

Lc public n'a pas tOuve cette exposition


interessante; il y avait peu de choses a voir.

expozitie; erau putine lucruri de vazut.

Dans quel domaine est-il specialiste?

- in ce domeniu este el specialist?

Qui va prononcer Ie disc ours pendant la

- Cine

ceremonie d'ouvcrturc?

sa rosteasca discursul in timpul

ceremoniei de deschidere?

On donne des catalogues pour informer Ie public.

- Se ofera cataloage pentru a informa publicu!.

La publicitc joue un role tres important pendant


Ies foires, alors si on veut vcndrc ses produits,

- Publicitatea joaea

il faut faire de la publicite.

rol foarte important pe

produsele, trebuie sa-ti faci rcclama.


-

Je voudrais connaitre les noms de tous


les exposants.

la Foire Internationale

Ull

perioada targurilor, a~a ca, daca vrei sa-ti vinzi

A~

dati sa cunose nume Ie tuturor

expozantilor.

> ria

de Bucarest

r" a: R

ctcRnas;on31

dO bu'kaRcst]

re kiigRc dO medscl

- Targul Intcrnational
Bucure~ti

- un e{lllgres al medicilor

un congres de medeeins

>

en Afrique

> pinatRik]

- in Africa

en Asie

> ! anazi]

- inAsia

en Europe

> I :lnORup]

- in Europa

en Amerique

> [anamcRikl

- in America

a I 0 hcurcs precises

>

ra(hzO'l~

it la disposition

>

IJ

pREsill

la di.'p07isii:q

- la (ora) IO fix (punet)


- la

dispozi~ia

dans Ie domaine

> I dii. 10 dome1\]

Ia ceremonie d'ouverture

> Iia sER Emoni

- in domeniuL..
dU\'eJ~ ttl R I

- ceremonia (festivitatca)
de deschidere

faire de la publicite

> r fER dO h pUhlisitEl

- a face publicitate
(reclama)

faire la publicite (de ...)

> r fER 1'1 pUblisltE dOl

- a face publicitatc (unui


produs, cuiva)

in propozitiile anterioare am introdus unnatoarele verbe regulate de grupa 1:


participer a ..

> f paRtisip E al

- a participa Ia ... , a Iua parte la ...

trouver (quelquun.
queIque chose)

> ftRuvE /kElke. kclkO s071

- a gasi, a considera (pe cineva,

prononcer

> p R() nilS E]

- a

infonner de ...

> I HoRrnE dO]

- a infonna despre ...

ceva)

pronun~a.

a rosti

De asemenea. v-ati rearnintit verbul "rendre" - "a inapoia. a da, a face", pe care il ~titi deja, folosindu-l
la forma retlexiva "se rendre" - "a se duce, a se preda ... "
in plus, va prezentam doua verbe noi, foarte des folosite in Iimba franceza:
fenner

> [feRmEI

- a inchide (verb de grupa J)

ouvrir

> fuvRiRl

- a desehide (verb de grupa Ill)

in recapitularea acestei leetii va yom pre7.enta C<lnjugarea verbului "ouvrir" la toate timpurile ~i
modurile pe care le-a~i studiat pana acum.
In propozitiile urmatoare in limba france2a am folosit verbele, constructiiJe ~i substantivele noi.
Cititi aceste propozitii ~i traduceti-Ie apoi in limba romana:
Pendant la ceremonie d'ouverture de Ia Foire,
Ie directeur a prononce un discours.

> in timplll n:n:1110I\ic1 de dc~c:hidcrc


;[ T'irg\.i1l1i. dil"cc:tol"ul a w~rit \1tl discurs.

Le congrh d'architectes aura lieu I'annee


prochaine en Amerique.

>

Je trouve que Ie public a ete magnifique.

> COllsider (,[ p\\h Iieul a

Je Ie trouve sympathique.

> Ii

Les exposants participent a leurs reunions


tous les soirs a 8 (huit) heures precises.

> Exp<I,:an\li p'lrticqu 1<1 intruniril..: 1M

Je travaille dans Ie domaine de la publicitt.

> Lunl'l il\ dnlr1cl\llil puhhcit;l!ii.

II cst fort dans tOllS les domaines.

> Sc )lI'lC:CpC

C(ll1gl"c~lIl ,lrllircqil()1 va
in America.

gilSCSe

in ficc;llC

a\'c<I

f<)~t

klc

a1\ul viihll"

ncmaipomenit

(il cOI\~i(kn slInpallc.

~e;lra

la ol"a X fix.

fO;lI1c

hlnc 1<1 toatc.

Le samcdi nous nous rendons

aune petite foire

> Siimb<ita nc duccm la un mil" targ de "jnga

a cOte de notre village.

satul nostru.
~I

inchidc fereastra l

Ouvre la porte et ferrne la fenetre!

> Deschidc usa

Tout pres de chez nous on a ouvert


un joli bistro.

> Foartc apHlapc de


un bistrou dragul.

J' ouvrirais la porte mais je n 'ai pas la cit.

>

Les stands que vous cherchez se trouvent dans Ie


pavilion numero 5.

> Standuri1c pc care Ie cauta1i sc


paviliollul numaru! 5.

Les specialistes de la publicite ont prepare


plusieurs catalogues de cette exposition, dans
lesquels ils infonnent Ie public de tous les details.

> Specia)i~tii in pubhcitatc au prcgtltit rnai


multc calaJoagc ak acestei cxpozitiL in
care ci otera pUblicului toate detalii1c.

Les organisateurs de la Foire du Livre ont dit


qu'elle fennerait demain 19 beures.

> Orgallizntorii Tiirgului de Carte au


sc va inchide miiinc la ora 19.

Cette entreprise fait de la publicite.

> Accasla intrcprindere

A~

dcschide

u~a,

ca~a

dar

!loastra s-a dcschis

IlU illn

i,~i

chcia.
atl~1

in

SPLlS Cil

face pubJicitatc.

Completati propoziliile in Iimba franceza:


dis(ollr~ pendant

Cine a rostit discursul din timpul intrunirii


noastre?

- Qui a prononce > k

Ai vizita eu mine Targullnterna~ionalBucure~ti?

- Visiterais-tu avec moi > Ii.! roirc JntcllliltiolliJlc


de Bucarcst?

notre

>r~uni{)n?

Mai mu[~i specia[i~ti vor participa la acest congres - Plusieurs >sp~cialistcs>paI1iciperontace


international din Europa.
>(:ongr~s international > dTurope
Pub[icu[ considera eli standul nostru este
eel mai modem din tot pavilionul.

- > Le pllblJC trouve notre> stand Ie plus


moderne dans tout> Ie p'lvil/on.

Am deschis mica noastri expozitie


la (ora) 11 fix.

- > Nous avons Ollvcrt notre petite exposition


a II heures >prcciscs.

Cred (Gasesc) ea la televizor sunt


prea multe reclame.

- Je > trouve qu 'a la tele i[ y a trop


de >publiciIC.

lata cataloagele [a dispozitia dumneavoastra,


folosili-Ie, Vii rog!

- Voila> ks catalogues a votre >dispositioll,


servez-vous-en, s'il vous plait.

Publicu[ a aplaudat-o indelung pe aceasta


mare aetrita.

- > Lc public a longuement applaudi eette


grande actrice.

tn ce domeniu ai avut un succes?

- Dans que[ > Jornaincas-tu remportt un succes?

Cine a Iacut reclama acestui artico[?

- Qui >a fait Ja puhliCltcde eet article?

Ne-am dus la receptia al card organizator a fost


directorul Targului International.

- Nous nous sommes rendus,a la reception


dont > l'orgal1JSilteuretait Ie directeur de
la Foire Internationale.

Personalul ne-a infonnat eli expozitia va fi inchisa - Le personnel nous >a infonnequ'on
la ora 18.
> fermcrait I'exposition 18 heures.

Cititi propozitiile in limba franceza care urrneaza ~i incercati sli retineti forrnele verbelor serise eu
caractere ingro~ate ~i tradueerea lor in limba romana:
Si j'avais participe ace congrcs I'annee passee,
j'aurais prononce un diseours.

- Daca a~ fi participat anul trecut la aeel


congrcs, a~ fi rostit un diseurs.

Si tu avais visite la foire hier avec nous,

- Daca ai fi vizitat ieri targul impreuna eu


noi, ai fi vazut ni~te expozitii interesante.

lu aurais vu des expositions interessantes.


Si nous avions travaille a l'eeok, nos parents
auraient !fte plus satisfaits de nous.

- Daca am fi lucrat la ~coala, parintii noWi


ar fi fost mai multumiti de noi.

Propozitiile anterioare prezinta eel de-al treilea tip de propozitii subordonate eonditionale.

lata schema eelui de-al treilea tip de propozitii subordonate eonditionale:


propozitie subordonata

propozitie principaJi}

Si

conditionnel passe

..L

plus-que-parfait

Co ndirionale Ie din aeeasta schema exprima ipoteza in freel/t. Condiria nu a plllutft indeplinita ~i
de aceea aeliunea din principala Nil s-a plltlll rea/izu. Acest tip de propozi!ii condi!ionale se
rapvrteaza la trecut ~i nil are nimic de-a face cu prezentul.

Vom exersa cel de-al treilea tip de propozitii conditionalc limitandu-ne la folosirea verbelor care se
conjuga eu auxiliarul "avoir" la timpurile compuse. Tradueeti in limba romana propozitiile care
urmeaza:

Si tu avais ete a Paris la scmaine dernierc,


tu aurais pu participer a notre reunion.

> Daca <Ii fi f()~! Ia,Paris s;lplinn;lIlil tn:culil,

Si on avait ouvert Ie magasin un peu plus tot,


nous aurions fait nos courses.

> Daca magazinul s-ar fi deschis putm mai

Si vous avicz ete mcilleurs dans ce domaine.


vous auriez etc de(s) grands specialistcs
aujourd' hui.

> Dacil ati /1 tost mal blllli in arcst dOlT1cniu,


aslazi ati fi t'ost (ni~tc) marl specialt~li.

S'il n' avait pas rou Ie si vite, iIs n 'auraient pas


eu eet accident.

> Dac;1 cl

S'ils avaient travaille dans la publicite.


ils m 'auraient donne de beaux catalogues.

> Daca ci ar fi IlIC1"<11 in puhlicitatc, 111i-I11' fi


Jat calaloagc frulJloasc.

ai fi putut piu1icipa la il\trul\irca noastr.'!.

de\ reme. ne-am fi nleut cumparaturilc.

ci nu ar

11\1 ;If

ti circular a~i1 Je repcde.


<Jcesl accidcnt,

fl ;IVLlt

In propozitiile urmatoare aveti posibilitatea sa aplicati regula formarii celui de-a} treilea tip de
propozitii conditionale. Completati eu verbele la forma corespunzatoarc propozitiilc Ulmatoare in
[imba franceza ~i apoi cititi-Ie eu voce tare:
Daca ai fi participat ieri la intrunirea noastra,
I-ai fi gasit foarte simpatic pe principalul

- Si tu > ,lvai~ panicip6 a notre reunion hier,


tu >aurai~ twu\,\-; notre exposant principal

nostru expozant.

tres sympathique.

Daca secrctara ta nu ar fi inchis fereastra din birou, - Si ta secretairc >n 'avait pas ferme la
nu ar fi fost atat de cald aiei.
fenctre dans Ie bureau, il >n '~Ul'ait pas fail
si chaud ici.
Daca a~i fi rostil discursul saptamana trecuta,
intreaga asisten~a v-ar fi aplaudat, domnule.

- Si

Daca aceste cataloage ar fi fost mai bune,


rcclama noastra ar fi avu! mai mult sucees
(un succes mai mare).

- Si ces catalogues >avaicnl de meilleurs,


notre publicitc >auralt rcmportc un succes
plus grand.

VOllS >avicz prollonccle discours la


semaine derniere, Monsieur, tout Ie public
vous >aurait aJlplalldi.

Trecem acum la ultimul exercitiu din prima parte a leqiei noastre, exercitiu in care veti regasi toale
problemele pe care Ie-am prczentat pana aeum. Traduceti in limba franccza propozitiile care unneazii:
In cc domeniu sunteti specialist, domnule?

> Dans qud dOlnJinc

~ICS-\'OU~ sp~cialistc,

\:1on~icl\r'>

(ilit hi J1L1hliclt~ dc cc
du talcn1.

Persoana care face publicitatea acestui catalog


are talent.

> L '[WIl1Il1C
cata loguc

Lasa-I sa piece in Africa.

>

Directorul nostru ~i-a rostit discursul despre rolul


Targului International in Europa.

> Notre Lhrcctcur

Lai"~c-k

qUI
<I

partir ell A tiique.


<I prOI\OIH;C SOil discour~ au

sujcl till nilc de Ia Foirc Intel1\<ltiona1c en


Europe.

Pavilionul se inchide la ora 20 fix.

> On fermc Ie pavill()I1;1 20 (hcurcs) pn:'ciscs.

Daca am fi partieipat luna trecuta la congrcsul


mcdiciJor, am fi avut oeazia sa eunoa~temni~tc
speeiali~ti rcnumiti.

> Si nOlls aviol1s p<lrtiL ip~ k mois Jcmier au


eOl\gr~~ de Jlh':dcClIb, noLiS allril)JlS cui' occasion

Gascsc plictisitoare aceasta intrunire.

> Je t!'Ouve (cttc l\;UnlOll cnnuyantc.

Organizatorii nu mai au bani la dispozitie.

> Lc.'

dc cOllnaitrc des sp":ciallstcs celebres.

org<llllsalcur~

11 \Int plus d' argent

it kur dispositioll.
Expozantul dumneavoastra nu facea
decat publicitate.

> Volre cxposant lie (aisait que

Publicul s-a dus la eeremonia de deschidere

> Lc puhlic s'est renJu ;lla

a expozitiei.

de b Pllblicitc
c0r(~monic

d'ouvcrtLirc d~ l'exjJositioll.

PARTEA A nOUA

LECTIA 15
A

in primul exercitiu destinat rccapitularii. revenim asupra catorva numcrale cu valoare de


adjectiv.
Complctati

propozi~iile de

mai jos ell unnatoarele numerale ell valoare de adjectiv:

I. treize

2. quatorze

3. quinze

4. seize

5. dix-sept

6. dix-huit

7. dix-neuf

8. vingt

] O. vingt-dcux

9. vingt et un

1]. vingt-trois

Astazi suntem in 18 septembrie.

- Aujourd'hui nous sommes Ie> dlx-huit


scptembre.

In pavilionul nostru exista 15 standuri.

- Dans notre pavilion il y a> quinzcstands.

Suntem 20 care mergem la eongres.

- Nous sommes > villgtqui allons au congrcs.

Marie are 23 de ani.

- Marie a > vingt-troi~ans.

Pe 17 martie s-a deschis

La ora 19 fix avem

noua expozitie.

intrunire la club.

- Le > dix-st:ptmars on a ouvert une nouvelle


exposition.
- A> dix-ncufheurcs precises nous avons
une reunion dans notre club.

Unde sunt acele 13 cataloage pc care


!i Ie-am dat?

- Ou sont ces > trci7ccatalogues que je

La 14 ani Pierre a inceput sa cimtc


la chitara.

- A l'age de> llll<ltorzcans, Pierre


a commence Ajouer de 1a guitare.

De 16 ani locuim la

~ara.

t'ai donnes?

- Depuis > scizt:ans nous habitons


la campagne.

- >Vingt et deux font >vingt-dcuh


Nu am decat 21 de franci.

B.

- Ie n 'ai que> \ ingt

ct

un francs.

in urmatorul exercitiu yeti recapitula eonjugarea verbului "finir" la toate timpuriie pe care Ie
eunoa~teti. Acesta este un verb rcgulat de grupa a II-a, grupa ee cuprindc verbele eu terminatia
,,-ir" III infinitiv. Compieta~i propozitiile in limba franceza care urmeaza:
Mai intiii trebuie sa-mi termin treaba.

- D'abordje dois >finirmon travail.

Terminam repctitia ~i mergem aeasa.

- Nous >ti1l1ssons la repetition et nous allons


Ii Ia maison.

Targul s-a inchis ieri.

- La foire >" filllhicr.

Directoru1 tocmai

~i-a

incheiat diseursul.

- Le direeteur >vicnt de finirson discours.

Ne vom termina repcde ocupatiile zilnice


~i yom fi liberi.

- Nous > fi rl i ron s vite nos occupations


quotidienncs et nous serons libres.

Terminati eu cearta!

- > Finlsscz votre dispute!

A~

termina eu pUiccre, dar nu ~tiu cum.

- Ie >tlllirai~ volontiers, mais je ne sais pas


comment.

Daca iti vei tennina tabloul, il voi cumpara. - Si tu >finls ton tableau je l'acheterai.
Daca ti-ai tennina repede cartea,
cu plaeere.

C.

a~

citi-o

- 5i tu >fiLllssais bienlat ton livre, je Ie lirai


avec plaisir.

poli~ist ieri,

Daca. ai fi inceput sa cite~ti acest roman


azi I-ai fi terminat.

- Si tu avais commence i\ lire ce roman


policier hier, aujourd'hui tu >['aurais fini.

Cind am terminat ce aveam de !acut,


am ie~it din easa.

- Quand >j'avais filli ce que j'avais i\ faire,


je SUIS sorti de la maison.

Traduce(i in Iimba franceza propozitiile unnatoare:


Totul s-a sTar~it eu bille.

> Tout a bien tl111.

Vacanta inecpe prea tarziu.

> Lcs vacanccs COlllllll'IlCcnt trop tanl.

Fiica mea are 15 ani.

> :'1a ti lie a quinze 'Ins.

Ciiti ani are aeest regizor?

> Cc mdtcul" en sccne, Ljud ;"lgC a-t-i!')

Este prea devreme pentru mine.

> ('cst tmp ttll pour 1l1()J.

Cat fae zeee plus treisprezece (10+ 13)?

> Comblcn font dix ct l1'ci7.c','

Ce zi este astazi'!

> Qucl jour S01l11l1cs-nous aUJourd'hui?

Suntem 18 la masa.

>

La varsta de cinci ani el


sa eitcasea.

~tia

bine

Nou~ ~OmJl\LS

dix-I\llit

a table,

> A I'age de cinL] ans il smail !'lien lire.

Cititi substantivcle noi

~i

I'hotesse (f.)

> f lote~l

- insotitoarea (angajll.tll.
unul targ sau a unci
expozitii pentru relatii
eu publicul)

Ie prospectus

> rIO pRpspckttTsl

- prospectul

Ie programme

> riO pRogRam]

- programul

Ill. conference

> [Ia kilfcRiis]

- conferinta

I'instant (m.)

> rlesta]

- c1ipa; momentul

I'agenda (m.)

> flajcJal

- agenda

Ill. succursale

> [Ia sUkURsall

- sucursala, filiala

I'avantage (m.)

> [Ia..-iitaj]

- avantajul, profitul,
folosul

l'inconvenient (m.)

> [Ickovenia]

- inconvenientul,
dezavantajul; piedica

Ill. cooperation

> ria koopeRasiil]

- cooperarea, colaborarea

Ill. possibilite

> rta posihilitE]

- posibilitatea

Pentru a invata mai


~

....

...
....,..

r.

4
-,

u~or

retineti traducerea lor in limba romana:

substantivclc Doi, repetati-le intr-o alta ordine:

Ill. succursale

> ria sUkURsal]

- sucursala, filiala

Ill. cooperation

> rIa h1opcraslii]

- cooperarell., colaborarea

I'instant (m.)

> rlesta]

- clipa; momentul

I'avantage (m.)

> [Iaviitaj]

- avantajul, profitul,
folosul

l'hotesse (C.)

> [Iotes]

- gazda; oaspetele;
angajata unui targ (unci
expozitii) Ill. relatii
eu publieul

Ill. conference

>

Ill. possibilite

> rIa posibilitE]

- posibilitatea

Ie programme

> [10 pRogRam]

- programul

I'agenda (m.)

> fJajcdal

- agenda

I'inconvenient (m.)

> [Ickovenlii]

- inconvenientul,
dezavantajul; piedica

Ie prospectus

> riO pRospEktUs]

- prospectul

fI,1

kM"ERibl

- conferinta

Cititi unnatoarele

propozi~ii

in limba franceza in care au fost introduse cuvintele noi:

Si vous voulez savoir quelque chose. vous pouvcz - Daca vreti sa atlati ceva, puteti sa va adresati
oricand unei angajate la relatii cu publicul.
toujours vous adresser a une hOtesse.
Voila un prospectus avec Ie plan de tous les stands - lata un prospect eu planul tuturor standuri
et les noms de tous Ies exposants.
lor ~i cu numele tuturor expozantilor.
Qui pourrait nous dire quel est Ie programme
de cefte conference?

- Cine ne-ar putea spune care este programul


acestei conferinte?

Un instant! Je Ie trouverai tout de suite.

- 0 clipa! 11 voi gasi imediat (indata,


numaidecat).

Je dois verifier ('heure et Ie lieu de notre


rendezvous dans mon agenda.

- Trebuie sa verific in agenda ora


intalnirii noastre.

Nous avons I'intention de creer une succursalc


de notre cntreprise en Asie.

- Intcntionam sa infiintam 0 sucursala


a intreprindcrii noastre in Asia.

Nous avons travaille ensemble, ce qui presentait


des avantages exceptionncls.

- Am lucrat impreuna, fapt care a oferit


avantaje extraordinarc.

Quels sont les inconvenients de nos projets


communs pour I'avenir?

- Care sunt dezavantajele (dificultatile)


proiectelor noastre de viitor?

Nous avons eu du mal a trouver Ies possibilitCs


de la cooperation.

- Ne-a fost greu sa gasim posibilitatile de


cooperare.

~i

locul

Va prezcntam diteva constructii care au aparut in propozitiile anterioare:


tout de suite

> [tutslJit]

- imediat, numaideClit, indata

avoir du mal a...

> r<l\'''a:R JU mal <11

presenter des avantages


(des inconvcnients)

>

creer (une succursalc)

> [kREE1

- a jnfiin~a. a crea
(0 filiala)

verifier (quelquc chose)

> rvcRifiEl

- a verifica. a controla, a revizui

commun

> fkome1

- coroun, general,

commune

> [komUn1

- comuna. generala,

exceptionnel, exceptionnellc

> rEksEpsionEl]

- exceptional, exceptionala

~i

rpRcziite

dcsav;itaj/

due kovcnia1

a-~i da osteneala sa ... ;


a-i veni (a-i fi) grcu sa...

- a prezenta. a oferi avantaje/


dezavantaje (inconveniente,
grcutati)
0

sucursala

adjcctivele unnatoare:
obi~nuit
obi~nuita

In exercitiul urmator yom introduce substantivele, adjectivele ~i constructiile noi. Traduceti


propozitiile'in limba romana:
Jc reviens dans un instant.

> :\1:1 in(orc

Le programme que vous aviez prepare


a ttc cxceptionncl.

> Progr<lIllLll pc carc l-;lti prcgatir a ["osl


c,\ ("cp1 1011 ,11.

Cette hotesse m'a aide a trouver un stand


que j'avais longtcmps cherche.

> Accasta <l11!!iljata a t;i.r!!ului Ill-a :l.llltat


Sil gasc,c un stand pc (,";In; I-am caul,]{ ll1ult timp,

Dans notre vie commune il y avait beaucoup


d'inconvenicnts.

> III ex i,tenta Iloa~tra COll\ll!1a existau Illultc

Sur ce prospectus vous voyez Ie projet de notre


succursale que nous voudrions creer en Afrique.

> Pe

Avcz-vous du mal
de vos produits?

a Caire une bonne publicite

pC~lC

0 clip;1 (imc(!Jat),

neajulburi
ac~',t prospect \'eckti proieetu I sueursa lei
pc c<lrc am \Tca "I (\ inti in1<1rn ill A tl"lC<l,

> Va str,ldui\i sa I";\("cti


produsc1ur vO<ls(rc',)

(l

rcc!amil bUlla

Quels avantages presenterait notre cooperation?

> Cc iI\',IJ1I<lJc ar prezcllta cO!<Iborarca lWilstra'.'

II a veri fie dans son agenda I'heure de son


rendez-vous avec un exposant.

> EI

Nous ne voyons pas de possibilites de nOllS


rendre a ce congres enAmerique.

> Nu \"t'dl'm Ilici (l )l()sihilitatl' sa Ill' ullccm


1<1 ilCl'~t c(ltlJ:!r.:~ 111 America.

un

veri ticat III agclllLi ora int;ill1lrll

l'Ll

l'x]wz:lnt

Completali propozitiile in Iimba franccza:


Cazul dumneavoastra, domnule, este un caz
ex cep!i onal.

- Votre cas, Monsieur, c'est un cas


> LL'Pf10J\l\l' l

c,

A trebuit sa verific in prospect unde sc afla standul - J' ai dfi > \ C:r1 ficr dans> Ie prospect LJ sou
dumneavoastra, domnule.
se trouvait votre stand, Monsieur.

Nu vad niei un avantaj in aceasta colaborare.

- Je ne vois aueun > <1\ dntage a cette


> e(J()pC:l'ati(\I\

Dimpotriva, ea nu prczinta decat inconveniente.

- Au contraire, elle ne > pr0selltc que des


il1L:Oll\'l't1Icnls,

Gazda ne-a dat programul eongresului.

- > L 'I\i">{cssc nous a donne> Ie progrilll1me


du congres.

A~teapta 0 c1ipa, 0 sa fac imcdiat


ceea ce imi cen.

- Attends> un in~t<llli .Ie V<lIS lime> tout de


'\lilece que tu me demandes,

Mi-am scris in agenda nume1e accstui expozant


~i data confcrintei.

- rai ecnt dans mon > agcndale nom de eet


exposant et la date de la >c('nfcrencc,

Consider ca avem nevoie de doua


sucursale in Europa.

- Je trouve que nous avons besoin de deux


> succursalcs en Europe.

V-am verificat posibilitatile


incepe luerul impreuna.

~i

- > j" ai v6/"i fi~vos possibilit~s et je crois que


nous pouvons commencer Ie travail
>COJllIllUll.

ered ea putem

- > Nous avom <:u tiu III a I a creer notre


entreprise en Amerique.

Ne-a fost greu sa infiintam intreptinderea


noastra din America.

Este timpul sa ne intoarcem la gramatica. In continuarc ne vom ocupa de al III-lea tip de propozitii
condilionale. De data aceasta yom unnari diteva verhe care necesita folosirea auxiliarului "etre" la
timpurile compuse. Va reamintim modul de formare a propozitiilor conditionale:
propozitie 5uhordooatil
Si + plus-que-parfait

pmpQzitie prjocjpala
conditioonel passe

Cititi propoziliile unnatoare in limba franceza

~i

retineti traducerca lor in limba romana:

Si je m'etais disputee hier avec mon mari,


il serait parti pour toujours.

- Daca m-~ fi certat ieri cu sotul meu, el ar


fi plecat pentru totdeauna.

5i tu t'etais reveille un peu plus tOt ce matin,


tu ne serais pas venue en retard.

- Daca te-ai fi trezit putin mai devreme azi de


dimineata. nu ai fi intarziat.

Si tu etllis venu chez moi bier, tu aurais


reocootre Paul.

- Daca ai fi venit ieri la mine,


I-ai fi cunoscut pe Paul.

Si nous etions reotres bier avant 8 (huit) heures,


ils nous auraient attendus.

- Daca ieri ne-am fi intors inainte de ora opt,


ei ne-ar fi a~teptat

Completati propozitiile in Iimba fraoceza cu forma corespunzatoare a vcrbului. Fiti atenti la alegerea
verbului auxiliar ~i la acordul participiului trecut:
Daca ai fi mers cu noi sambata trecuta intr-un
local de noapte, te-ai fi distrat
din plio (pe cinste).

- Si tu >~t;m JI1l'\: avec nous samedi demier


dans une boite de nuit, tu >k SCl'ais

Daca in cursul ultimei vacante ne-am fi dus


in Africa, am fi participat la un congres
al medici lor.

- Si oous > !lOUS aiolls rendus pendant les


vacances dernieres en Afrique, nous
> auriolls partici)1(' un congJes de medecios.

Daca ati fi coborat la Gara Centrala, v-am fi


insotit la hotel.

- Si >\'ous l'tio dcs,'cndusa la Gare Ceotrale,


>!WUS \'()\l~ mlrl'OIlS <lccompagncs a "hotel.

Daca baiatul tau ar fi fost atat de bun in acest


domeniu, ar fi avut succese de multa vrcme.

- Si ton fils >:t\'ait'0t': si fort dans ce


domainc, il >aurillt rcmpllrtc des succes
depuis longtemps.

Daca tu ai fi venit la acea intilloire la Paul


de duminica trecuta, eu a~ fi plecat imediat.

- Si toi, tu >Uais ,"Cll11 a cette rencontre chez


Paul dimanche dernier, moi,je >scrais
partie tout de suite.

Daca
m-a~

a~ fi fost mai tanar,


fi insurat Cll tine.

bIen <JfnLISCC.

- Si j' >aval~ et6 plus jeune


je >lllC scrais mari~ avec toi.

in ultimul exercitiu al aeestei leetii ve~i reeapitula problemele de gramatiea ~i de vocabular prezentate
mai sus. Traduce~i in limba franeeza propozitiile unna1oare:
La Bucure~1i am intalnit c,iliva expozanli care

> A Buearcst "'" ai rCllcontrc plu~leurs cXpoS,lJlb

participasera la Targul International de Calie

qui <I\'alcnl panic-ipe ,,! la Foirc Intcrnationalc

dinAfrica.

du Ii\ rc en Afrique,

Nu mi-a fost greu sa gasesc standul vostru,


pentru eli angajata targului m-a ajutat imediat.
Ce avantaje ar oferi aceasta
cooperare?

> Jc n"\1 pas ell du m,lI


parce que I' h(itc~se

>Quds a\anlages

:1 trom,cr

111

votrc ~tand,

'a tout de suite aid':.

prc~ellterajt cette

coopcration')

Trebuie sa se faea publicitatc

> Jl

Nu intrevcdem posibilitatea creani unei filiale

> NOlls Ill' voyons pa~ la possibililC de crl'cr

in Africa.
Trebuie sa verifieam programul eomun de lueru
al speciali~tilor no~tri din Europa.
Congresul nostru nu a nccesitat nie1 un fel

t~llIt

faire de iJ pubIICI!C.

Line sllccursak en A friquc.


> 11 faut v':rifier Ie' progr,J1nmc commun
du travail Jc nos s)ll\:i,i1istcs cn Europe.
>Nolrc congr0s n',1 c:\lge aUCUlle puhlicitc;

de publicitate; toata lumea I-a considerat

rollt lc mondc lc tf(l\l\',lit

extraordinar.

exccptiol\1\c I.

Ne dusesem la pavilion, unde directorul a rostit


un discurs.
Peste

c1ipa, la ora J 0 fix, va avea loc conferinla

eu organizatorii expozitiei noastre.

> N ous nOLiS .;ricons rcndus


Ie dirccteur

> Dans

lIl1

;1

all

pr0110I\CC un

pavilion. OU

discOllr~.

iIlSLll\t, it 10 heures prccises, allfa

lieu la ((ll1t\:rl:11CC

a\ I:C

les organisatcurs

dc notre cXj1lJsltioll.
Nu ne-am fi dat acordul pentru aceasta colaborarc

> NOLlS n' aUri'\lb pas

de d'accord pour cdtc

acum un an, daca ea ar fi prezentat prea multe

coopC'ratwn II y a un

deza vantaje.

prc:scllte trop J' lIleOlI\'cnicnts.

Impartiti imediat prospecte ~i cataloage

;1Il,

si die ava it

> DOllna tollt de suite des prospectus et des

publieului ~i dati-i infonnatii des pre tot

eat;J1ogllcs au puhlic l't IIlfOnllCZ-1c de tout.

ee-I intereseaza, va rog!

s'il vous plait'

Daca intreprinderea dumncavoastra ar fi avut

> Si votrc c-Iltrqmsc avalt eu unc mcillcure

o reclama fiai buna, ati fi avut mai

publlCit0, \ ous illll'ie7 rell1por10 un sllcc2~

mult Slicees.

Jllll~

Daca ti-ai fi notat in agenda ora exacta a acestei


intruniri, nu ai fi venit eu intarziere.

grand.

> Si tll avais enit

Jal1~

ton agenda I'hcure

pr0cise de cette r(:lllll(1l1. tu Ill' Sl'ralS pas


venuc CIl retard.

Daca ai fi inchis bine u~a, nimeni nu ar fi


intrat aiei.
Toate eartile din domeniul care te intereseaza iti
stau la dispozitie.
A!? vrca sa ~tiu'la cc ora inehidcti acest pavilion.

> Si lu i1\"ai s bicn ferlll': la porte, pcrsonnc


lie ser;\it Cllt!'': ici,

> Tou~

le~

livres du dllmainc qui t"inkresse

sont <'I ta di~tl<lsiti('11

> Je voudrms savolr ;\ qucllc heme vnus


fl'nnC?

Cl'

pavi Iloll-ci,

Ca de obicei, am lasat la urma exercitiul fonetie. Cititi eu voce tare urmatoarele serii de cuvinte in
care se repeta acela~i sunet:

i "{II - la fuire, avoir du mal, vair

I(I]

Ie congres, la reuniQ1}, Ie pavilion, prononccr,

a 13 disposItion

[;i] - Ie stand, l'exposant, en Afrique, I'avantage, la confer.cnce

Ie] -

infonner. I 'instant. I 'inconvenient, comm.un,l'agc.nda

Ie1 - Ie congr~s, Ie prospe.ctus, exccptionncJ

rq - Ie public, la publicite, )'ouverture, la sl1ccursale, Ie prospectus, commune


lui - Ie discQUfs, 1'Q11verture, ouvrir, tout de suite

l.il - I'agenda, I'avantage


Igl - Ie congres, I'organisateur, Ie catalogue, Ie programme
~ongres, Ie public, Ie
reer, l'inconvenient

[ll - Ie

III

dis~urs,

Ie catalogue, Ie prospectus, la l:;.onference, la sUJ<l:<ursale,

- Ie pavilIon, la fllIe

r:-1 - Ja pubhc.itt, Ie spcJ:.ialiste, Ie di.s.cours, la pos.sibilite, partiJ:.iper


[71

- I'organisateur. l'cxposant, l'Asie, precise

RECAPITULAREA LECTIEI
15
,
15.1. in aceasta lec~ie ati intalnit constructiile:

a dix heures preciscs

- la (ora) 10 fix

A la disposition

- la dispozitia ...

dans Ie domaine

- in domeniul

faire de ia publicite

- a face publicitate, a face rcelama

faire la publicite de ...

- a face publicitatea, a face reclama (unui


produs etc.)

participer a...

- a participa la; a lua parte la ...

trouver (quelqu'un, quelque chose)

- a gasi (pe cineva, ceva)

tout de suite

- imecliat, indata

presenter des avantages


(des inconvenients)

- a prezenta, a oferi avantaje


(dezavantaje, inconveniente, greurati)

avoir du mal

a...

a-~i

da osteneala sL., a-i fi greu sa ...

15.2. in aceastii leerie am introdus verbul neregulat "ouvrir'Tuvri:r] - "a deschide", care se conjuga
astfel:

j'ouvre

nous ouvrons

tu ouvres

Vous ouvrez

il. el\e, on ouvre

ils ouvrent

La timpurile compuse, verbu) "ouvrir" se conjuga cu auxiliarul "avoir". Participiul trecut


("participe passe") allui "ouvrir" este "ouvert" fuvE:r]:
passe compose
rai ouvert

nous avons ouvert

tu as ouvert

v()us avez ouvert

ii, elk, on a ouvert

ils, eUes ont ouyert

futJlf simple

j'ouvrais

j'ouvrirai

pas~

coodjtjoooe! present

conditioon'!

j' ouvrirais

j'aurais ouvert

plus-que-parfa;t
j'avais ouvert

ouvre!
ouvrons!

ouvrez!
15.3. 1n cursu) acestei leetii am prezentat modul de formare a celui de-al treilea tip de propozitii
conditionale:
propo];,;e subordonata
propClzitie prjncipal3
Si + plus-quc-parfait
conditionncl passe
Rcrineti eli at lTei)ea tip de propozirii eondi!ionalc se raportcaz3 la un moment din treeut; atclt
ipoteza exprimata In subordonata. cat ~i aqiunea din principala nu s-au realizat. Dc exemplu:
Si tu avais etc avec notiS chez Paul,
tu te serais bien amusee.

- Daca ai fi venit c4 noi la Paul acasa,


te-ai fi distrat pc ~inste.

Si nous etions partis pour Paris bier soir,


aujoun.1'hui nous y serions arrives.

- Daca am fi p1ccat de ieri seara la Paris,


astiiZi am fi ajuns (aeolo).

Nu uita~i sa aplicali regula aeonlului partieipiului treeut ("participe pass{') at verbului eu


subiectut propozitiei In eazullo care vcrbul se conjuga cu auxiliarnl "etre". De exemplu:
Si je m'ctais leve.e...plus tot, nous serious
parties ensemble.
(ie

feminin singular

naus = feminio plural)

- Daea m-a~ fi trczit mai devremc, am fi


plecat impreuna.

TEMA PENTRU ACASA 15


A

B.

C.

Traduceti propozitiile urmiHoare in hmba romana:


I.

Si tu avais particip6 au congres de m6decins en Afrique, tu aurais eu I'occasion de


connaitre plusieurs specialistes de ton domaine.

2.

Je ne trouve pas cette exposition exceptionnclle.

3.

Avcz-vous deja visite la Forre lntcrnationalc de Bucarest?

4.

Tu as ouvert la fcnetre? TI faut plutot la fermer, il fait tres froid.

5.

Si nous etions partis avec vous pour Paris, nous nous serions tres bien amuses.

6.

Veri fie dans ton agenda l'heure precise de notre reunion!

7.

La publicite de nos produits en Europe couterait trop cher.

Traduceti propozitiile urrnatoare in Iimba franccza:


I.

0 c1ipa, va rog! Trebuie sa-mi notez in agenda nume1e celui care expune la acest stand.

2.

Daca at! fi infiintat sucursala din Africa acum un an, ati fi avut un mare succes pe acea
piata.

3.

Aceasta cooperare nu prezinta nici un fel de avantaje pentro noi, din contra, prezinta
mai degraba dezavantaje.

4.

Estc ideea noastra a tuturor.

5.

V-ar fi fost gn:u sa organizati un congres a1 medicilor, aveti prea putmi bani la dispozitie.

6.

Trcbuie sa verificam. Este un caz exceptional.

7.

Publicul a considerat discursul tau plictisitor.

Rescrieti propozitiile de mai jos corectand

gre~c\ile:

I.

Ce pays participe de la Foire Intcmationa1c de Bucarcst.

2.

Ie suis fort dans cettc domaine.

3.

Si ttl t' avais rendu en Afrique, j' aura is parti avee toi.

4.

Nous avons du mal de creer notre succursale.

5.

Ie Ie trouve qU'il cst sympathique.

PARTEA

LECTIA 16

INTA1

Ca de obicei, incepem aceasta lectie cu 0 recapitulare a materialului prezentat in cadrullec!iei J 6 din


cursul "Franceza pentru inccpatori":

Introduceti unnatoarelc fonnule de pohtete in propozi!iile in hrnba franceza:


I, bonjour

2. bonsoir

5, au revoir

6.

9. ~a va

a demain

10. merci

3. bonne nuit

7.

4.salut

abientOt

8. ya va?

J I. Pardon

'-am spus "buna ziua" vecinei mele.

- 1'ai dit > "honjour" a rna voisine.

Multumesc mult pentro carte.

- > ~1crci beaucoup du livre.

Mil due imcdiat la culcare, noapte buna.

- Je vais tout de suite au lit, >honnc nuit!

Buna sear a,

a~

dori

sa vorbesc cu Paul,

- > B(\n~oir, je voudrais parler avec Paul.

Vei veni maine? Atunci, pe maine!

- Tu viendras demain? Alors, >;1 t!clnain!

Salut, batrane! Cc mai faci?

- > Salut, mon vicux! >(:'1 \"a?

vedea peste cateva ziJc, A~a ca,

pe curand!

- On se veITa dans quelques jours. Alors,


>;\ hicntl)t!

Voi veni intr-o buna zi. La revedere!

- Je viendrai un jour. >Au

Nc

VOID

rcvoT1~

Ma seuzati, doamna! Ati putea sa rna ajutati? - > Pardon, Madame. Pourriez-vous m'aider?
Eu sunt bine, dar tu?

B.

- Moi, >p

v[~

et toi?

Traduceti in limba roman!! urmatoarele propozitii. Fiti atenti la fonncle pronumelor persona Ie
eu funqie de complement direct. Folositi filtrul ro~u:
Paul rna
atcn!ie.

prive~te

cu foaMe multa

> P;\ulme reg;lrde


atcnrioll.

a\'~c

unc

trc~ grand~

Te vom lua ell noi.

>

N('ll~

" eJllmCl\erOIl~ avec

Tineam foarte mult la ei (1a ele).

>

Nou~

ks

Te voi prezenta parin!ilor meL

> Jc tc

Noi I-am condus la gara.

> Nou,;

Noi I-am gasit in gl'adina.

> Nous I 'avol\~ trou\" dans Ie jardin.

Nu

~tiu

unde sa va caut.

Nimeni nu rna ascultii.

> Jc nc

>

aimion~

bi.:n.

)lrc~ellfcrai ;l mcs
('a\'()n~

~ais

pas

n()ll~.

parents.

iICC011\l'agnc: il Iii garc.

(Ill

vous chcrehc1".

Pcr~()nnc 11~ 111 'l:coulc.

C.

D.

Traduceti propozitiile urmatoare in limba francezll, folosind forma corespunzatoare a


pronumclui personal eu funqie de complement indirect:
Noi i-am dat flori.

> NtluS lui avon~ UOI\I1<" dl:s tleurs.

Vi-I prezint pe prietenul meu, domnule.

> Jc

Ni s-a vandut un bilet de clasa a doua.

> On !lOllS a vendu un bilkl de secondc cla~sc.

Elle-a dat cateva carti.

> II leur n dOl1ne quelques livres.

Fiullor Ie telefoneaza in fiecare dimincata.

> Leur fib leur

ji seriu 0 scrisoare lunga.

>

Ei ifi aratii acest tablou excePtional.

> [Is te 111ontrcl11 cc tahJcau exceplionncl,

prl'scntc

!lWI\

ami, Monsieur,

!clt~phonc

lous Ies matins.

lui ecris une longue Iettre.

Uneori se poate intampla ca intr-o propozitie sa existe doua pronume personale: un pronume
personal care inrocuie~te complementul direct ~i altul care inlocuie~te complementul indirect.
Amintiti-va ordinea lor in propozitie. Traduceti in franceza propozitiile de mai jos, inlocuind
complementele direete sau indirecte eu pronumc:
Ii dam mamei

E.

.rc

vou~

fotografie.

- > Nous clol\nons une photo

a notre mere,

Ii dam asta acum.

- Nous > la > 1uidonnons maintenant.

S0tul mcu mi-a dat un incl fromos.

- >:\1on mari m'" donne un<: belle hague.

Sotul meu m! I-a dat cu ocazia ziJei mde


de na~tere.

- Mon mari > me> I' a donnee pour mon


anniversaire.

Le yom arata vecinilor no~tri


frumoasa noastra gradina.

Le-o vom amta cu pHicere.

- N ous > Ie > leur montrerons volontiers.

Paul iti sene scrisori frumoase.

- >Paul t'cerit de belles !cttres.

Paul ti Ie serie in fiecare zi.

- Paul >tc>ksecrit tous lesjours.

Traduceti in Iimba franceza. Folositi fittrol

>Nt)[l~

1l10l1trcmllS notre beau jardin


il l10S voisins.

ro~u:

Multumcsc pentru tot.

> \1erci pour lout.

Pentru putin.

> Dc rien.

Va invitam in aceasta seara.

> Nous vous invitons pour cc soil".

E dragut din partea voastra, multumim.

> eesl genti!. mcrci.

Vino maine pe la mine!

> Viens chez moi dcmain!

Bine, atunci, pe maine!

> D'<Iecord, a dcmain alors!

imi place mult cartea aceasta. Ai putea


sa mi-o dai mie?

> raime bien ce livre. Pourrais-tu


m<: k donner"

Nu pot sa ti-o dau deocamdata.

> .Ie ne p<:ux pas Ie Ie d,'nner pour rinstant.

Citi!i substantivele de mai jos care constituic vocabularul nou al acestei


echivalentele lor in limba romana:

lec~ii ~i retine~i

- bcnzinarie (care are


service auto)

la station-service

> fla

Ie garage

> [10 gJRaj)

- garajul; service-ul

Ie carburant

> flO kaRhL'R:il

- carburantul

sta~iiiscR\

isl

- benzina; escn!a;
extractul

I 'essence (f.)

- motorina

1c gazole

> flO

Ie distributeur
(d ' essence)

> riO distRibUtO'Rl

- pompa
(de benzina)

Ie pare-brise

> 110 paRbRiz]

- parbrizul

Ie pneu

> [10 pnO]

- cauciucul

I'outil (m.)

> jlutil

- ullcalta, instrumentul

la piece de rechange

> [Ia

Ie garagiste

> rIO gaRajistl

- mccanic

Ie vehicule

> [10 vClklTll

- vehicuJul, mijlocul
de transport

Cititi inca

data

acelea~i

gU711l]

plCS

dO ROs:1.il

- piesa de schimb

substantive, dar in a\1a ordine:

l'essenee (f.)

> fksib]

- benzina; esenta;
extractul

Ie garagiste

> flO gaRajist]

- meeanic

la piece de rechange

> [Ia PJl~S dO RO~ajl - piesa de schimb

Ie distributeur
(d'essence)

> [10 thstRihUtO:Rl - pompa


(de benzina)

Ie carburant

> flO kaRblJR:il

la station-service

>

Ie pare-brise

> [10 paRhRi7]

- parhrizul

I'outil (m.)

> f1uti]

- uncalta, instrumentul

Ie garage

> riO gaRajl

Ie pneu

> [lOpnOl

- cauciucul

Ie vehicule

> [10 vcikUll

- vehiculul, mijlocul
de transport

Ie gazole

> [10 ga7nl]

I la stasio~ERvb 1

- carburantul
- benzinarie (care are
service auto)

garajul; service-ul

motorina

Citi!i propozitiile de mai jos in care am introdus substantivele noi

~i

fiti atenti la tradueerea lor in

Iimba romana:

Y a-t-il une station-service pres d'ici?

- Exista vreo benzinane pc aici (prin zona)?

Ma voiture est en panne, alors je dais

la transporter au garage,

N1a~ina

sa

mea este in pana,

a~a

ca trebuie

due la service.

Arretez-vous devant ce distnbuteur (d'essenee)-Ia! - Opriti-va in rata acelei pompe (de benzina)!
L'cssence ordinaire et Ie super sont deux

- Benzina

types de carhurant.

obi~nuita ~i

bcnzina super sunt

doua tipuri de carhurant.

Les voiturcs Diesel consornment du gazole qui

est un earburant moins cher que I' essence.

Ma~inile

(ell motor) Diesel consuma

motorina eare este un carburant rnai ieftin


deeM benzina.

Qui est-ce qui distribue de I'essence?

- Cine distribuie bcnzina?

Mais les voitures A essence sont mains

- Dar

ehcres

a l'achat.

ma~inile pe

benzina sunt mai ieftine

la eumparare.

Je devrais bien nettoyer Ie pare-brise de ma voiture. - Ar trebui sa-mi curat bine parbrizul
Avant de partir, je voudrais verifier

ma~inii.

- Inainte de a pleca, a~ vrea sa verific

la pression des pneus.

presiunea cauciUCUlilor.

Pour r~arer rna voiture, j'ai besoin d'outils.

- Ca sa-mi repar

ma~ina, am

nevoie de unelte

(de seule).
Est-ce que tu sais au je pourrais achcter des pieces -

~tii

de reebange pour rna petite Fiat?

piese de scbimh pentru Fiatul meu eel mie?

L 'essence sans plomb est un earburant pour


quel type de voitures?

cumva unde

a~

- Pentru care tip de

putea cumpara

ni~te

ma~ini este

benzina rara plumb?

Je dis au garagiste: "Faites-moi Ie plein,

- 1i spun vanzatorului (de la garaj): "Faceti-mi


plinul, va rag!"

s'il vous plait".

Retineti urmatoarele expresii:


ctrc en panne

>

rEtR lipan]

- a fi in pana; a avea

pana

(dc caueiue); a fi stricat,-a

rn::R IOplel

fairc Ie plein

>

Ie type de, ..

> rIO tiP dO]

- tipul de ... ; marca de ... ; felul de...

a I'achat

>rahsa]

- la eumparare

> f la v"atUR a c~iis]

la voiture

a essence

- a face ptinul, a umple rezervorul

rna~ina

pe henzina

la voiture Diesel

> Iia vl.atUR (lJr;zell

I'cssence ordinaire

>

Ie super

> [1(hUpE,R]

[k~ih oRdiIlE'J~l

Re~ine1i

(cu motor) Diesel


obi~nuita

- benzina super

I'essence sans plomb


la pression des pncus

ma~ina

- benzina

- bcnzina rara plumb

> [Ia pRLiii de pl101

- prcsiunea cauciucurilor

eateva vcrbe noi care au legatura cu subicctulleqiei noastre:

distribuer (I' essence)

- a distribui, a vindc,
a pompa (benzin a)

consommer

> [ki\some]

- a consuma, a folosi

reparer

> [rcpare]

- a repara, a drege, a indrepta,


a coreeta

nettoyer

> [nl't'-air]

- acuriit a

Toate aces/I! verbe sunt verbe regulate de grupa l.


Verificati dacii ati retinut materialul lexical prezentat pana acum citind propozitiile de mai jos ~i
traducandu*le in Iimba romana:

Y a-t-il de I'essence sans plomb a votre


station-selViee?

>

Notre voiture est en panne depuis


deux scmaines.

> \b,ina IW,I,lr,1

>
VOllS

plait!

far;1 plumh

1'-1 b":ll/.;n{lna dUJl\l1ea\"(),blra'!

de dl'U<l

Qui pourrait la reparer?


Faites-mol Ie plein de super, s'il

(E,i~ta) .\\'C'I hCII~il1a

("1IW

e~tL'

in pan:\ (,lrie,lt,\)

~apl<lm:lni,

ar putea

~a

() rcp,lfc'?

> r-acqi-ml plil1\ll Cll IbcIl7il\;l)

~l(PCr.

V<I rt1g'

Ce distributeur (d'essence) ne distribue


que du gazole pour les vehicu/es Diesel.

> A(ea,la pOlnpa (de h":llZl1la) nu distrihulC


dedH lnlltz>rin'l PCl\lru vchil'ukk
(ell motl'r) Die~c1.

Les voitures Diesel consomment moins


que les voitures a essence.

> \l",rflik (eLi 11)(\101') O!e~cl cotlsum<l mil!


pupn ckdt ma~l11ik pc bell7iniL

L'essence ordinaire n'est pas Ie mcilleur


type de carburant.

> BCI17111,) obi~l1L1iLI nll estc ce 1 mai bllll


Tip de carhuranl,

Si Ie garagistc ne nettoie pas Ie pare-brise,


il n'aura pas de pourboire.

> Dat:l baiatul (de Iii ~clyiee) IlU va euri\ja

Le gazole est moins cher que )'essence, mais


les voitures Diesel sont plus cheres a !'achat.

> :"lotorina cstc mai ieft11l<i decilt henzlIlil.

Ie suis aile au garage pour verifier


la pression des pneus.

> .\1-am dus Ll scr\ icc ea S<J veri fie

Ma femme ne sait se servir d'aucun


outil.

> So!ia mea nu $tlC sa


o ullcalta,

Avezvous celte piece de rechange


pour mon v~hicule?

> Aveti acea~la pics;! de s(l1imh


rcntru mil~jna llKa')

hi Ill' parhri:>tJl. IIII \''1 prim!

bac~i$.

dar ma~illik (rip)Oie,c1 sunt mai stumpe


la cumpilrarc.
Ilrcsiulle~

caue Illeuri lor.


~c' foloscasca

dc 1\ici

Completati propozitiile de mai jos cu expresiile sau cuvintcle corespunzatoare. Cititi apoi eu voce
tare propozitiile astfel completate:
Voi cumpara de la benzinarie aeeste piese mici
de schimb.

- l'acheterai ces petites >pi~(c:s de n:changt:


a>Ia stati()Il-~L:r\'i(e.

Ma~ina

- Ma voiture est au >garagc; elle >cst ell pannc.

mea este la service; este strieata.

Ce prefer!, ma~ina pe motorina sau


ma~ina pe benzina?

- Qu'est-ce que tu pn5feres,Ia voiture


>Di.:sel ou la voiture >;1 essence?

Bcnzina Tara plumb este mai ieftina


dedit cea obi~nuita.

- >L '':SSCI1CC sans plumb est moins chere


que J'ordinaire.

Opre~te-te in

- Arrete-toi devant Ie >thstributcuf de super!

fata pompei de (benzina) super!

Care pompa distribuie motorina?

- Quel distributeur >Jistribuc du >gazolc?

De ce tip de carburant ai nevoie


pentro ma~ina ta?

- Iu as besoin de quel >type de >L'arbunlnt


pour ton >vehiculc?

Cat consuma ma~ina ta?

- Elle >consomme combien, ta voiture?

Dai mai multi bani la cumparare pe m3.$ina


Diesel (pe motorina).

- Tu payes plus cher >iJ !'aehat la voiture


>Dlese1

Ciind iti vei curata parbrizul?

- Quand >nelt('ycras-tu ton >pare-brise?

Mecanicul (de la service) are toatc uncltcle


pentro rcpararca ma~inilor.

- >Lc garag:l."tc a tous >1<'$ oUlils pour


>rC'parer les voitures.

Daca presiunea cauciucurilor este prea scazuta,


trebuie umtlate (trebuic sa Ie umtla~i).

- Si >la prc~sJOn dc~ pileus est trop basse,


il faut les gontler.

in continuare yeti studia modul in care se transforma propozitiile la trecerea din vorbirea directa in
vorbirea indirecta. Daca verbul din propozitia principala este la un timp trecut suntem obligati sa
unnam regulile concordantei timpurilor atunci dlnd treccm propozitiilc din vorbirea directa in
vorbirea indirecta. in exemplele care urmeaza vom aplica aceasta regula a concordantei timpurilor.

Citi~i

propozitiile de mai jos

~i

retine!i traducerea lor in Iimba romana:

Man ami m'a dit: "Ma voiture a consomme trop


d'essencc I'annee passee",

- Prictcnul meu mi-a spus: "Ma~jna mea


a C{lnsumat prea multa benzina anul trecut."

Mon ami m '3 dit que sa voiture avait consomme


trop d'essence l'annee passee.

- Prietenul mcu mi-a spus ca ma~ina lui


a consumat prea multa benzina anul trecut.

rai dit au garagiste: "Vous n'avez pas bien


repare mon vehicule",

- I-am spus mecanicului: "Nu mi-ati reparat


bine ma~ina".

rai dit au garagiste qu'il n'avait pas bien repanf


mon vehieule".

- I-am spus mecanicului


bine ma~ina".

ca nu mi-a reparat

Je demandais dix fois


samedi demier?

a rna fiUe: "Tu es partie

- Am intrebat-o de zece ori pe fiiea mea:


"Ai p]ecat sambata trecuta?"

ie demandais dix fois


samedi demier.

a rna fille si e1le etait partie

- Am intrebat-o de zece ori pe fiica mea


daca a plecat sambata trecuta.

in cazlIl vorhirii indirecte,

in propoziria suhordonalii am.folosit timpul "pllls-q!le-parfait" (seris cu


coraclere ;IIgroliute) pentru a marco 0 ac(iune onterioara ac,tillnii dill propo:d(io principa15. care
se afla $i eo la 1/11 limp !recut ("passe compose sau "impar(aU "j.
H

Retincti unnatoarea regula a coneordantei timpurilor:

Daca in propozitia principala avern un verb la un timp trccut, in subOl~


donata vom folosi timpul "plus-que-parfait" pentro a exprima 0 aqiune
anterioara eelci din principala.

Tinand cont de regula trecerii de la vorbirea directa]a vorbirea indirecta (enun!ata mai sus), traduceti
propozitiilc urmIltoare:
Aujourd'hui mon pere m 'a demande si hier
la pression des pneus avait ete bonne.

> Astilzi tata m-J intrebat <.Iaca ieri presiunca


caue iucurilor a (ost buna.

II me dcmandait pourquoi je n 'avais pas achete


une voiture Diesel.

> Elm;l intrcba de cc Il-am eumparat


o ma~ina (tip) DieseL

Je lui ai repondu que je n 'avais pas


eu assez d'argent.

> I-am raspun~ Cil


destui bani.

Le garagiste nous a dit que cette voiture avait


eu un accident grave,

> \1cc<lmcu!llc-J raspulls c<i aceasf;l ma~ina

Nous avons dit a notre mere que Marie et Sophie


etaient rentrees tres tard.

>

Traduce~i

a a\,ul

llll

IlU

am ;J\'ut

accident grilv.

i-am spus mJmci Cil Marie $i Sophie


sau intors foartc tarziu.

NOI

in limba franeeza propoziliile dc mai jos facand trecerea de la vorbirea directa la vorbirea

indirecta:
M-ai intrebat: "Mi-ai reparat deja ma~ina?"

M-ai intrebat daca

~i-am

reparat deja

rna~ina.

Ei au intrebat: "Ati facut plinul'!"

- Tu m' as demandc: "Tu as dej:l repare


rna voiture?"

> Ttl m'as dClllande si favais deja repare


ta voiturc.

- Ils ont demande: "Avez-vous fait Ie plein?"

> lls OlJt Jemandc si IWUS

Ei au intrebat daca am faeut plinul


Marc ne spunea: "Acum zece ani imi doream sa
am 0 benzinarie".
Marc nc spunea eli aeum zece ani el
aiba 0 benzinarie.

Wdorea sa

'1\'

ions fait Ie pk in

\1arr nous disait "II ya dix ans, jc voulais


unc: ~talion-scrvice,

a\'('Jr

> \!Iare nOliS dls,lit qu'il y a dlX ,II1S il avalt


v(Il!lu ;[VOlr une station-scrvice.

Va reamintim regulile coneordantei timpurilor:

Daca verbul propozitiei principale este la un timp trecut se impun trei


tipuri de caporturi ale aqiunii din subordonata fata de aetiunea din
principala:
- pentm a cxprima simultaneitatea fata de aqiunea din principala se va
folosi timpul imparfait,
pentru a exprima posterioritatea (viitorul) fata de aqiunea din
principala se va folosi timpul conditionnel present,
- pcntru a exprima anterioritatea (treeutul) fata de actiunea de principala
se va folosi timpul plus-que-parfait.

Rezolvati exercitiul unnator in care yeti aplica cele trei reguli ale concordantei timpurilor:
Completati propozitiile care urmcaza eu forma corespunzatoare a verbului:
Ne-ai intrebat daca vom pleca maine.

- Tu nous >;]s dcmand2si nous >pal1lrions


ckmain

V-am spus ca nu vreau vin.

- Ie vous > <Ji Jitquc je ne > voulaispas de vin.

Prietenii no~tri au aflat astazi Cll. ma~ina noastra


a fost stricata timp de cateva zile.

- Mes amis > onl apprisaujourd'hui que notre


voiture > avait aeen panne pendant
quelques jours.

Am inteles eli nu rna mai iubeai.

- > J" ai comprisque tu > I1C

Am aflat ca Pierre ~i !\1arie s-au casatorit


acum 0 luna.

- > J .a i a pprisque Pierre et Marie> s' eta ie nl


marl(~~il y a un mois.

Noi am crezut ea

ve~i

veni curand sa ne vedeti.

In 'ailmus plu~

- Nous > "\'ons pCIls2que vous > viendriez


nous voir bientot.

lata ~i ultimul excrcitiu al primei parti a leeliei 16. Recapitulati intregul material prezentat pana
acum traduciind in limba franceza unnatoarele propozitii:
Petre a spus ea a gasit piesa de schimb de care
am nevoie ca sami repar maliina.

> riclTc a dit qu' il avail lrollve \a pi~cc de


de rechange dont j'avais hcsoin pour
rcparcr ma voiture.

Noi am intrebat daca maliina lui este strieata


(este in pana).

> NOLis m'ons demanu(' si sa voiturc ctait

Ma~inile

> Lcs pctitcs voiturcs ne consomment pas

mici nu consuma multa benzina.

en panne.

hCilucoup d 'essence.

> F 'lItc~-moi Ie plein de ,uper, ,'il VllUS plait~

Faceti-mi plinul eu bcnzina super, va cog!


Care pompa distribuie benzina

> Que! Ji~tnbuteLir (h~tribuc de I' c~~ctlee


ordJllairc"

obi~nuita?

~otorina nu e scumpa, dar ma~inile pe motorina


sunt mai seumpe la eumparare decat ma~inile
pc benzina.

> Lc g,IZO!c n '(,',t pas Irl'S eher, mats!c,

Ca sa ocrotiti natura impotriva poluarii, trebuie


sa curnparati ben7ina Tara plumb.

> rour prot~gcr ]a nature L'ontre la pollutwn,

sa

VOllUl'es Diesel ,nllt plus eheres ;\ raeh;)!


que k~ \'oilufes ;1 c,sel\ce,

il r,lut achdel' dc I'e"etlee

~,l1lS

plumb.

Este eel rnai bun tip de earburant.

> C'est Ie meillcur type de carburant.

Veri fica presiunea cauciucurilor!

> V('rifll: 1'1

Daca maine a~ avea nevoie de


m-a~ duce la service.

> Si tlema 111 j" :1' ais bcsoin d' Ull (lulil, j ';rais
chez Ie g,lragi~tc,

unealtli,

A spus el ca va trcbui sa se duca la benzinarie?

De ce parbrizul

ma~inii

tale este at:1t de murdar?

prcs~lllll

des pneus l

> EsH;c qu'il a lItt qu'il dcvrall <tIkI' ilIa


~tatwll-~Cl"\ icc'.'
> P()urquoi k parc-hri~c de ta \'(lIfLt1'C cst-il sale'!

Ar trebui sa-I cureti ca sa vezi mai bine


pe unde conduci.

> Tli devrais k nel!(\ycr )Jour

tn acest service se repara toate tipurile de m~ini,

>

tnlcliX

von 1<1 rOUle,


Da1\~

de

cc garage nil I'l:pan: lous ks types

vl'hieuk~_

LECTIA 16 - PARTEA A DODA


ea ~i pana aeum, aceasta: parte a lectiei este consaerata invatarii pronuntiei, intonatiei adeevate ~i
accentuarii. De asemenea, vom fixa vocabularul prezentat in acest caiet de curs ~i structurile
gramatieale.
Cititi eu voce tare textele de mai jos

~i

incercati

sa Ie traduceti:

Ala Foire IntemationaJc de Buearest


Chaque

a~ee on organise a BuC:rest I la Foire Internatio~le I qui interesse beau~p de

./'
~
spcetalistes du monde entter.11
Comme t~s les a:;s, I notre entrep;'ise participait a cette grande exposit~n.11

D'a~d I nous

avons prepare plusieurs cat;;logues I et prospe~s I pour faire la publicite de nos prod';i\ts.! ,
'/'A
,
. ""II
A /'d'
/'
sur, II a pub10'!."
(Cite Joue matntcnant un role excepttonne; on peut meme ue que Ie succes
B len
'>l

/'

/'

depend de la publicite.11 NOlls occupions quelques stands dans le pavillon I ou il y


avail aussi des sta;;ds dcs exposants

61ra~ers.11 De jolies hotes-:cs infonnaicnt Ie pubfic I

- .
/ ' I avcc des c l'.l
/ ! I avec un tres
ct organtSUlcnt
des ren dcz-vous
tents. I I On rcgardalt. nos produits
/'d'Interet,
),lA I on I
' - rna d/'
.
gran
es/
trouvalt
ernes I ct de b/"
onne qua '.ll_,
Ite. II U ne entrcpnse

nous a

prop~e une cooperation I dans un do~ne

Cctte cooperatkn presentcrait beaucoup

qui etait

~ 1

J:.
lran~alse

intere~nt pour nous a~si.11

d'avant~es; I a I'av~r nous pourrions cre:r I

/'
'>l?
/'
'.l
des succursales dans d'autres pays d'Europe.11 Ce seratt notre grand succes commun!11

Le congrcs en Afrique
- Tu Sals, I j'ai la

possibi~ de partic~r a un congres intematioJiai de medeclt.s.11

/'
.?'
':'0
- En Afrique,/ au mOls d' octobre.11
- Tu prononctr;is un disco;;rs'? II
- Plutot un cO:rs, I du domarne dans

Icq~l je tra~;:iIIe.1

/'

/'

/'

- Tu as deja re~u Ie programme des conferences? II


/'

'

/'

- Oui, lies organisateurs du eongres me rant envoye.11 Attends un instant,l je vais te


'

Ie montrer! II
- Tu auras done

I'occa~n I de eonnaitre des speciali~s ceU~~es.11

~i,1 e'est une occasion exception~lle.11

Une voiture
/'

a essence ou une Diesel? II

'.

- Salut, Paul!

/'.'

II Ie VOIS que tu as une belle vOlture! II

/'

'

- Ie la trouve mediocre.

II

- Cest une v~ure aess~ce? II


?'
?'
'
- Non,1 c'est une voiture Diesel. II
/'
?'
/'
~
-Alors,1 elle ne consomme pas beaucoup I et Ie gazole n'est pas cher.11

- Mais elle erai't tres eJtre

a l'ac-;:at, I et aus;i elle ne roule pas aussi vft'e que les voitures aesse';:ce.ll

-AIO:S, I vends-Ia et achCtes-en une nouvclle, I a esse~e!

II

/'

- C'est ce que je vais fairelll

A la station-service
- Faites-moi Ie plein, I s'il VOllS plait!
/'

II

?'

- Du super? II Sans Plomb? II


- Ordinal;e.11 Polllriez-vm:s nettoyer le pare-b'iise, I s'il
-- Tout de sufte,

Monsi~! II

- Avez-vous des ~ces de recha:ge? II


?'
.
'
- Non, I vous devnez demander au garage. I I
.?'

'

- Merci, I au revoirll ,

VOllS

pkit? II

Traduceli propozitiiie urmatoare in Iimba franceza:


La (ora) II fix trehuie sa fiu la mecanic.

> A I I (onzc) hcun.:s

prcei~cs je

dois etre

~hC7 Ie gar<lg]~tc.

Consider ma~inile (cu motor) Diesel mai bune


pentro ca ele consuma mai putin.

> Jc troU\'C ks VOlturcS Diesel mell1curcs.


parcc qLI\.:lles cOllsomm.:nt moins.

Mi-a fost greu sa curat acest parhriz murdar.

> rai Cll till mal

Care este programul conferintelor


pe perioada congresului?

> Quc! est Ie programme


pendant Ie congn:~s?

Am creat 0 filiala in Asia ~i aceasta a fost


ideea noastra a tuturor.

> Nuus ,1\'OI1S cree une

Cand va avea loe festivitatea de deschidere


a targului?

> Quanu aura lieu Ia cercmonic d'ouvcrture

Publicul admira Expozitia Intemationala


de Arta Modema.

> lc pUblic admirait I"ExjJositlllll

Insotitoarea va va infonna unde se afla


pavilionul care va intereseaza.

> L 'hbkssc vaus inf(lrrnera ou sc troLlvc Ie


p~villon qui vons interesse.

De ce organizatorii acestei festivitati au deschis


toate ferestrele?

>

Am impartit multe eataioage ~i prospecte


pentro a face publicitate standului nostru.

> Nom

a neltoycr ("c parc-brisc sale.


de~

conferences

~uccllrsalc

en Asic

et ("'('tal{ notre idee commune

de la {oire?

IntcmatJOnalc u'Ali :'I.10Ucl1lc.

POurqUOl 1cs orgalllsateurs de celte

cen:-monie ont OllVCli tOlltes Ics


a\"(111S

diqnbu2

fCllCtrc~?

bcaLl~oLlp dc

catalogues

ct pr()s)1c~lU~ pour faire 1a publ icitc de

lwtrc stand.
pn:~entc

plutdt dcs

Cooperarea noastra prczinta mai degraba


dezavantajc.

> Notre cooperatIOn


Il1c(lll\'cnicnl s.

o clipa, 0 sa verific in agenda eand


sunt liber.

> Un instant, je vais verifier Jails


agenda qllilnd .ic sllis llbrc.

Care sunt avantajele unci


pc benzina?

ma~ini

mOll

> Qucls sont Ics avantages d'avoir Utle


vOlture ;1 essence?

fn acest domeniu sunt eel mai bun.

> Dalls cc domaine-el je suis lc meilleur.

Faceti-mi plinui, va rog!

> Faitcs-moi Ie plein. s'tl VOLIS plait!

Ma~ina mea a fost mai scumpa la cumparare


decat a tao

> :'vIa voiture a etc

Care tip de carburant este eel mai ieftin?

> Qud type de carburant cst Ie moins chcr?

ti-a~

Daea a~ fi avot ni~te piese de schimb ieri,


fi reparat ma~ina.

> Si.i avais eu hier dc~ pieces de n.:changc,


j'aurais n~p<lre ta voiturc.

EI mi-a spus eli nu a gasit Ulleltele aeelea.

> 11m' it dil qu 'lin 'avait pas tmuve ccs outils

Inchide, te rog, u~a garajului.

> Fcnnc, s'il Ie plait, la porte <.iu garage.

plu~ chere i'l

l'achat

que la tiellne.

EI a atlat ell

ma~ina

lui este stricata.

> II a <lppri s que sa voiture

~tait

cn pantle.

Ne-am dus eu totii la reuniune.

> Nous lIOUS

Mceanicul mi-a spus ea presiunea pneurilor


e buna.

> Le

A~ avea posibilitatea sa aseult discursul


speeialistului vostnl,

> j',lurais 1<1 posslhilit2 crccoukr Ie Jisl;ours

Du-te la benzinarie ~i
(de bcnzina), te rog.

> Va it 1u statlOn-scn'in: ct ;uTcre-toi de"anr


Ie distrihllteur (d'essel1ccL s'il tL plait,

opre~te-te in

fata pompei

S()IllJnc~

g~lr;lglstc 111' a

TOllS rendus it la reunion.

d It que 1a pressloll des

PIICll~ ~1,llt b<ll1ne.

de V(ltl'e spt:ci;i1isre.

Ce tip de carburant cumperi, bcnzina


sau motorina?

> Oucl type de carb\lJ'allt

Nu cumpar decat benzina fara plumb.

> Jc 11' <:lchc'te quc de

Daca a~ fi participat la congresul medicilor


(care s-a desfa~urat) anul trecut in America,
a~ fi avut ocazia sa cunose cat de cat aceasta
lara extraordinara.

> Si j'avais p,irticipc au congrcs de mcdams


en Amt:riquc i ""n delll1f:r, j'aUl'ais ell

in incheierea lectiei,

rc~scnce

ach~tes-tll.

de

(Ill du g:IZO!c'l
rcs~cncc ql1~

ploillh.

l'on:aSi('11 de COl\I1<1ilTe Ull p':ll cc pays


excCplIOl11\c1.

cititi eu voce tare cuvintcle unnatoare in care se repeta acela~i sunet:

Il'1

- Ie carburant, Ie vchicule, la voiture, Ie super, distribucr

[ll]

-1'Q.lltil,le diseQ.llrs, I'amour

[ii1

- la station-service, la pression, sans p1wnb

P1

- Ie carburant, I' cSSldlce, la piece de rechange, etre en panne


- faire Ie

pl~,

commun

re1

-Ia pi~ce de rechange, la voiture Diese.l, ordinairc, la

[El

- ne.ttoye.r, I'e.ssence, Ie v,e.hicule,

[gl

- Ie garage, Ie gazole, Ie garagistc, le catalogue

fJl

- Ie garage, le garagiste, la piece de rechange

[ /j

- Ie gazole, Ie pare-brisc, Diesel

Is)

-Ia pression, la ::itation-servic.e, l'essenc.c, la piec.e, consommer

station-s~rvice,

r~par~

-Ie ~arburant, Ie vehic.ule, consommer

la prc.ssion

TEMA PENTRU ACASA 16


A

B.

C.

Traduce!i propozitii/c urmatoare in Iimba romana:


1.

L 'essence ordinaire et Ie super sont deux types de carburant.

2.

Quels sont les avantages de la voiture Diesel?

3.

Le gamgiste m'a dit qU'il avait deja repare rna voiture.

4.

rai pense que tu veritierais la pression des pneus.

5.

II m'a infonne qu'il y avait eu des pieces de rechange dans ce magasin.

6.

Ta voitme, elle consomme cornbien?

Traduce!i

propozi~iile

urmatoace in limba franeeza:

I.

Prefer 0 m3!?inii pe benzin a pentro ca merge mai. repede.

2.

Mil dusesem la benzinarie ~i facusem plinu!.

3.

N-am :;;tiut ca ma~ina dumneavoastra a fost stricatiL

4.

Benzina eu plumb estc mai. scumpa decat cea

5.

Am cn::zut cit rn<l!?ina ta a fost mai ieftina la cumpararc.

6.

Dc ce nu li-3i curatat parbrizul?

Coreetali propozitiile de mai jos

~i

obi~nuita.

rescrieti-le:
'_~_

1.

Je ne savais pas que tu es parti hier soir.

2.

VallS rn 'avez dit que rna voiture est en pannc.

3.

C'est une voiture Diesel, alars elk consomme du super.

4.

II ne faut pas gonfler Ics pncus, parce que la pression est trop basse.

5.

L'essence ordinaire cst le meillcur earburant pour proteger la nature contre la pollution.

VOCABULARUL LECTIILOR
15 51
,
, 16
I'Afrique (f.)

> [lafRikl

- Africa

I'agenda (m.)

> rlajcda]

- agenda

I' Amerique (f.)

> [lamERik]

- America

l'Asie(f.)

> [Jazi]

- Asia

I'avantagc (m.)

> [laV;ltaj]

- avantajul, profitul,folosul

avoir du mal a...

> [ayHa:R JU mal a1

> ria pUblisitEl

- publicitatea, reclama

Ie carburant

> flO bRhURii.l

- carburantul

Ie catalogue

>

commun

> [kome]

- com un, general, obi~nuit

commune

> [komUn]

- comuna, generaHi,

la conference

> [Ia ki\fERas]

- conferinta

Ie congres

> [10 kogRe]

- congresul

consommer

> [kusome)

- a consuma, a folosi

la cooperation

> [Ia kooperasiii]

- cooperarea, colaborarea

creer

> fkREE]

- a lnfiinta, a crea

la voiture Diesel

> [Ia v"atDR diczc!]

Ie discours

> [10 diskuR]

- discursul, cuvantarea

la

publicit~

flO

btalog]

f la dispozis/ii]

a-~i da osteneala sa ... ; a-i veni


(a-i fi) greu sa...

- catalogu!

ma~ina

obi~nuita

(cu motor) Diesel

la disposition

>

distribuer (I' essence)

> [distRlbCEJ

- a distribui, a vinde, a pompa


(benzina)

Ie distributeur (d'essence)

> flO distRibUtO:Rl

- pompa (de benzina)

Ie domaine

> [10 domen]

- domeniul, sectorul

"essence (f.)

> [I('sa,,]

- benzina; esenta; extractul

etre en panne

> [EtR iipanl

- a fi in paoa; a avea 0 pana


(de cauciuc); a fi stricat, -a

l'Europe (f.)

> [IORop]

- Europa

exceptionnel.exceptionnelle

> [ckscpsionc!]

- exceptional, excep!ionala
- expozantul; exponentul

l'exposant (m.)

> [kk~pozaJ

faire de la publicite

>

faire la publicite (de ... )

> [feR 1'1 pUblisitE dO]

faire Ie plein

> [feR 10 pie]

rfeR dO la pUblisitE]

- dispozitia

- a face publicitate
(rec1ama)
- a face publicitate (unui
produs, cuiva)
- a face plinul, a umple rezervorul

fermer

> [fcR.ll1EJ

- a inchide (verb de grupa I)

la foire

> [la f" aR]

- targul, balciuJ, iannarocul

flO gaRaJJ

- garajul; service-ul

Ie garage

>

Ie garagiste

> [10 gaRajist]

- mccanicul

Ie gazole

> [10 gazo!]

- motorina

a 10 heures precises

>

ra dizO:R pRcsiz]

- la (ora) 10 fix (punct)

l'hOtesse (f)

- gazda; oaspetele; angajata unui


targ (unci expozi1ii) la rela~ii
eu publicu!

I'inconvenient (m.)

> rli'kli\ Enia)

informer

>

I'instant (m.)

> 11i:~tal

!.:fnRmE dOl

>

> rnct"a/E]

- a informa
- c1ipa; momentul

I ctERnasillnal]

intemational,-e
nettoyer

- inconvenientul, dezavantajul;
piedica

- intema~ional, -a
- a curiila
obi~nuit,

ordinaire

> IllRdinc:R]

I'organisateur (m.)

> [lmganl7.<ItO:Rl

- organizatoru!

I'outil (m.)

> [Iuti]

- unealta, instrumentul

I'ouverture (f)
ouvrir

> IlllvcRtURI
> rll\"l~iR]

- deschiderea
- a deschidc (verb de grupa TIl)

Ie pare-brise
participer

a...

-a

>

110 paRbRiz]

- parbrizul

>

I paRli~ip[ a]

- a participa la ... , a !ua parte la."

Ie pavilion

> [IOp<lvii fi l

la piece de rechange

> [Ia piEs dO

- pavilionul,
RO~a:j]

chio~cul

- picsa de schimb

Ie plomb

> rlOplZI]

- plumbul

Ie pneu

> [IOpllOl

- cauciucul

la possibilitc

> [LI posibilitEl

- posibilitatea, putinta

precis

> [pREsi]

- precis, exact, fix

I pREsiz]

precise

>

la pression

> ! Ia pRc~/ii I

- presiunca
- programul

- precisa, exacta, fixa

Ie programme

> 110 pRogRam]

prononcer

>

Ie prospectus

> 110 pRosrEktU~l

- prospectul

Ie public

> [10 pUhlikl

- publicul

la publicite

> fl;1

se rendre (a)

> [sO RiiJR a]

- a se duce la ...

reparcr

> rrcpdl-E]

- a repara, a drcge, a indrepta.


a coreeta

la reunion

> [Ia R[Cnlo]

I'essence sans plomb

>

I pRl'l\(l~El

pUbli~ltEl

f bii~ ~a plu]
sl)C<;jali~t)

Ie spccialiste

> [10

Ie stand

> [10 st:ldl

la station-selVice

>

rla sta~loscRvis 1
rLI sUklJR~all

la succursale

>

Ie super

> [IO.sUpd{l

- a pronun~a. a rosti

- publicitatea, reclama

- reuniunea, intrunirea, adunarea


- bcnzina tara plumb
- spccialistul
- standul; tribuna (Ia curse)
- benzinarie (care are service auto)
- sUi:ursala, filiala
- (benzina) super

tout de suite

> [tutsUitl

tTOuver (quelqu 'un,


quelque chose)

>

Ie type

> flOtip]

Ie vehicule

> 110 vElkUl]

- vehiculul. mijlocuJ de transport

verifier

> [\cRiliE]

- a vcrifica, a controla, a revizui

1 tRlI\E/k E1kt,

kdkO

~l\7.1

- imediat, numaidecat, indata


- a gasi, a considera
(pe cine va, ceva)
- tipul; marca; felul

LECTIA 17

PARTEA iNTA.I

Pentru inceput va propunem a serie de exercitii recapitulative ale materialului prezentat in lectia 17
din cursuI "Franceza pentru incepatori",

Completati propozitiile in limba franceza cu unul dintre substantiveIe de mai jos:


I. la foret

2.1e champ

3. la plage

4. Ie lac

5.la fenne

6. Ie camp

7. Ie camping

8, Ie terrain

9. la tente
13. Ie matelas
pneumalique

Nu mai e foc in

10. la caravane

11. Ie sac ados

12. Ie sac de couchage

14. Ie feu

~emineu.

- II n'y a plus de >fcu dans La cheminee.

N-am fast niciodata


in aceasta padure.

- Je ne suisjamais alle dans


cette >foret.

I-ai vazut noua rulota de camping?

- As-tu vu sa nouvelle >caravane?

EI a spus

ca era in tabara in (luna) iulie.

- II a dit qu'il etait au >camp enjuillet.

Sa mergem la camp!

- Allons au >champ!

in copilarie imi petreceam intotdeauna


vacanta pe malul unui lac.

- Dans mon enfance je passais toujours


mes vacances au bord d'un >lac.

De ce nu v-ati luat sacii


de dormit?

- Pourquoi vous n'avez pas pris vos >sacs


de cOllchagc?

Nu se poate intra pe acest teren.

- On De peut pas entrer sur ce >terram.

Ai prefera sa mergi la plaja sau


sa ramai acasa?

- Prefererais-tu aller a >la pluge ou rester


Ii la maison?

Trebuie sa punem bagajele in cart,


o sa ploua.

- II faut metlre les bagages SOllS >Ia tcnrc,


il va pleuvoir.

Anul acesta prietenii no~tri au cumparat


o ferma frumoasa in sudul Frantei.

- Cette annee nos amis ont achete


une belle >fenne au sud de la France.

Veniti cu noi in camping, de acord?

- Vous venez au >camping avec nous, d'accord?

inainte sa ies trebuie sa-mi iau rucsacul.

- Avant de sortir je dois prendre mon


>sac ados.

Nu mai avem paturi, 0 sa donni


pe salteaua pneumatica.

- Nous n'avons plus de lits, tu vas dormir


sur >Ie m3lelas pncumatiqLle.

B.

C.

D.

in acest exercitiu vom recapitula forme Ie accentuate ale pronumelor personate. Completati
cu aceste forme urmiHoarete propozi!ii:
Acest rucsac nu este al tau, este al meu.

- Ce sac Ii dos n'est pas a >toi , il est a >Inoi .

Vino eu mine, te rog!

- Viens avec

De ce pleci cu ei?

- Pourquoi pars-tu avec ::.eux ?

Acest eadou este pentru ea.

- Ce cadeau est pour ::.elle.

Paul este la prietenullui. Stll la el


de doua ore.

- Paul est chez son ami.


deux heures.

Vreti sa mergeti cu nOl in padure?

- Voulez-vous aller avec

Nu avem nimic de Iacut la ei(acasa).

- Chez :>eux il n' y a rien a faire.

Este complieat pentru dumneavoastra?

- C'est difficile pour >vous?

>mOl,

s'il te plait!

n est chez >lui


>rJous

dans la foret?

Completati urmatoarele propozitii interogative:


La cine mergem in seara asta?

- >Chez qui va-t-on ce soir?

Al cui este acest teren mare?

- >A qui est ce grand terrain?

E al tau?

- C'est>:'l toi?

Pentru cine ai cumparat aceste


flori frumoase?

- >Pour qUI as-tu aehete ces


belles fleurs?

Cu cine vei fi in tabanl?

- >Avcc qui seras tu au camp?

E pentru mine?

- C' est >pour moi?

Veti ven! cu el?

- Est-ce que vous viendrez >avec lui?

Completati propoziliile in limba franceza:


Sa instalam cortul pe plaja.!

- >Monlolls la tente sur la plage!

Cine ar vrea sa umfle aceasta saltea?

- Qui voudrait >gonller ce matelas?

Nu se poate instala tabara aiei.

- On ne peut pas >camper iei.

Cand ploua, e difieil sa faei focul.

- Quand il pleut, il est difficile de


>Caire du fClI.

Ne aflam la marginea unui lac.

- Nous etions >au bord d'un lac.

depuis

lata voeabularul nou. Citj~i cu voce tare cuvintele de mai jos


traducerea lor in limba romana:

~i

retineti

Ie bateau

> [10 bato]

- vaporul, nava

Ie naufrage

> [10 notRaj]

- naufragiul

Ia croisiere

> [Ia kRUazieR]

- croaziera

Ie commandant

> llO komadii]

- capitanul (navei);
comandantul (unor trupe)

la traversee

> [la tRaveRsE]

- cursa; traversada;
traversarea

Ie bord

> [10 baR]

- marginea; malul; larmu1;


bordul

la cote

> [lukot]

- coasta; tarmul; faleza;


flaneul

la voile

> [la v"al]

- panza de corabie, vela

> [10 bato a vUal]

- ambarcatiunea cu panze,
velierul

Ie bateau

a voile

I'embarquement (m.) > [liibaRkOmAJ

- imbarcarea

Ie d6barquement

> [10 dEbaRkOmii]

- debarcarea

Ie mal de mer

> [10 mal dO meR]

- raul de mare

Exersa1i inca 0 data pronuntia cuvintelor noi. Citili-Ie cu voee tare in alta
ardine:
la cote

>[lakot]

- coasta; tarmul; faleza;


flaneul

la traversee

> [la tRaveRsE]

- cursa; traversada;
traversarea

la voile

>[ la v"al]

- panza de corabie, vela

Ie bateau

> [10 batoJ

- vaporul, nava

Ie mal de mer

>[10mal dO meR]

- raul de mare

Ie commandant

> [10 kOlmidiiJ

- capitanul (navei);
comandantul (unor trupe)

I'embarquement (m.) > [lilbJRkOmiiJ

- imbarcarea

Ie naufrage

> [10 no/RajJ

- naufragiul

la croisiere

> [la kR"azicR]

- croaziera

Ie bord

>[10boRj

- marginea; malul; tarmul;


bordul

Ie debarquement

> [10 dEbaRkOma]

- debarcarea

> L10 bato a yUal]

- ambarcatiunea cu panze,
velierul

Ie bateau

a voile

Ciliti urrnatoarele propozitii in care am introdus cuvintele noi


romana:

~i

retlneti traducerea lor in limba

Ce bateau que tu suis des yeux depuis une heure


me plait beaucoup.

- Corabia aceea la care te tot uiti


de 0 ora imi place foarte mult.

Pendant cet orage nous avons failli faire


naufrage.

- In timpul acestei furtuni a fost cat pe ce


sa naufragiem.

La croisiere en Mediterranee nous a laisse


un bon souvenir.

- Croaziera pe Mediterana ne-a lasat


o amintire placutli.

Le commandant a invite toute notre famille

- Comandantul a invitat la masa lui intreaga


noastra familie.

a sa table.
Cet etc nous avons eu I' occasion de faire une
magnifique traversee.
La vie

- In aceastii vara am avut ocazia sa facem


o traversada magnifica.

a bard nous plaisait beaucoup.

- Viata la bord ne pHi.cea foarte mult.


Turi~tii straini considera Coasta de Azur
cea rnai frumoasa regiune din Franta.

Les touristes etrangers trouvent la Cote d'Azur


la plus belle region de France.

Quand mon pere claitjeune, il faisait de la voile.

- Cand tata era tanar, el practica sportul cn vele.

Dans les ports de la Cote d' Azur nous admirons


de beaux bateaux a voile.
L'embarquement des passagers commence a
10 heures.
Le dcbarquement de ce bateau aura lieu
a Marseille.

- in porturile de pe Coasta de Azur noi admiram


frumoase ambarcatiuni cu panze.
- Imbarcarea pasagerilor incepe 1a ora 10.

Helas,je souffre du mal de mer etje ne voyage


jamais en bateau.

- Vai, sUlar de rau de mare


niciodata cu vaporul.

- Debarcarea de pe acest vapor va avea loc


la Marsiha.
~i

nu caUitoresc

Retineti expresiile care au aparut in propozitiile de mai sus:


- a unnfiri cu privirea; a se (tot)
uita dupa

suivre des yeux

>(~Ui\iR

faire naufrage

> l feR nofRaj]

- a naufragia

faire de la voile

> rfcR dO la v'lalJ

- a practica sportul cu vele


(cu ambarcatiuni cu panze)

il s'agit de ...

>LilsajidO]

- este yorba despre ...

>r~ufRiR]

- a suferi (de)

~i

dEZIOJ

verbul

souffrir (de)

care are aceea~i conjugare ca ~i verbul "ouvrir".


Tot in propozitiile de mai sus ati intalnit unnatoarele nume geografice:
1a Mediterranee

> lin mEdilcRanE"j

- Mediterana

1a Cote d' Azur

> [la ko:t oaLURj

- Coasta de Azur

Retineti construqia:

> lllllzavii fad]

nous ayons fa;l1i


(faire naufrage)

- am fast pe punctul (de a naufragia)


era cat pe ce (sa naufragiem)

Veri folosi aceastd construcrie pentru a arata cd. acriunea "a fost pe punctul" sii se realizeze.
Construcria se formeazii conjugand verbul
faillir

- a da gre~, a gre~i; a lipsi,


a sllibi (despre memorie,
de exemplu); a da faliment

>ffaiiR]

la timpul "passe compose" ~i adiiugfmd infinitivul verbului care delerminti acriunea ce "afost pe
punctul" sa se realizeze:
j'ai failli mourir

- am fast pe punctul de a muri; era cat pe ce sa mar

tu as failli gagner

- ai fost pe punctul de a

elle a fai!li tomber

- ea a fast pe punetu! de a cadea; era cat pe ce sa cada

ca~tiga;

era cat pe ce sa

ca~tigi

Verifica!i daca v-ali insu~it deja cuvinte!e ~i expresiile prezentate pana acum. Traduceti in limba
roman a propozitiile unnatoare:
Je ne vois plus la voile de ce petit bateau.

> Nu mai v-ad panza accstci mici corabii.

Dernierement j' ai lu )'histoire dramatique


du naufrage du "Titanic".

> De curand am ellit Lguduitoarca


povcstc a sCllfLlndani TitanieLllul.

Est-ce qu'elle souffre beaucoup?

> Oar.; ea sLdaa mulf)

Pendant I' embarquement nous sommes montes

> in tilllPlll imbarcarii am ureal pnmii

a bord les premiers.

la bordo

Monsieur Dupont a fait une mauvaise traversee,


il y avait trop d'orages et la mer etait dangereuse.

> Domnul Dupont a CilCU( 0 cursa lleplacuta


pc apa. au fOSllllulk Curtuni, jar marea
a (ost pcriculoasa.

Connaissez-vous la cote d' Azur, Monsieur?

> Cunoa~t",!i {'oaSla de ALur. domnulc'}

Le commandant va commencer son discours.

> Comandantul

S'il s'agit de moi,je prefererais faire


une croisiere ce matin; la mer est si tranquille.

> Daca dcsprc mine vorhiti. eu a~ prerera


sa fae () CrtlLtLH:ra in accasta dimincala:
marea cstc al,lt de calma.

Je ne peux pas faire de la voile


du mal de mer.

a cause

0 sa-~i

inccapa discursul.

> I\:u pot practlC;) sporllli CLl \ck din cauza


raulu i de marc.

acinq heures de l'apres-midi.

> Debarcarca <tceslui mare vapor avca loc


la ora cinei dupa-ami<1L<l.

Les meilleures vacances pour moi, ce sont


en bateau it voile.

> Vacan\de petl'eculc pc 0 ambarca"\iune ClI


p;inzc ~unt celc mai frlllTIOaSe pentfu minco

Tout Ie monde aime bien se baigner dans


la Mediterranee, parce que c'est une mer
tres chaude.

> Tuturor Ie place roark mult sa se scalde


in Mcdlterana. penlru ell cslc 0 mare
{"oarte ealda

Le debarquement de ce grand bateau avait lieu

rai fadli me perdre dans cette ville.

> A fost cat pc (;c

Pourquoi te suit-it des yeux?

> Dc (;c se tUI uita cl dupa tine')

~a

ma piertl in acest ora$.

in urmatorul exerci~iu yeti folosi


lec~ie.

cuvintele noi, numele geografice ~i expresiile introduse in aceastii


Completati propozitiile care urmeaza cu expresiile sau cuvintele care lipsesc. Folosi!i filtrul

ro~u:

Nu este vorba despre 0 calatorie ell ma~ina,


este vorba despre 0 croaziera ell vaporul.

- >11 ne s'agit pas d'un voyage en voiture,


>il s'aglt d'une>croislcre en>bateau.

in timpul ultimei furtuni vasul nostru cu panze


a fost pe punetul de a naufragia.

- Pendant Ie demier orage notre >batcall avoile


>a failli faire naufragc,

Ai asistat vreodatij la desearearea


unui mare vapor?

- As-tu deja assiste au >dcbarquement


d'un grand bateau?

Comandantul i-a invitat pe toli pasagerii


la 0 receptie la bordo

- > Lc commandant a invite tous les passagers


a une reception a >bord.

Catre star~itul periculoasei noastre curse pe apii


(traversade) am vazut in cele din urma tannul.

- Vers la fin de notre >travcrsce dangereuse nous


avons enfin vu >la cote,

EI nu a avut niciodata rau de mare pe Mediterana


eu i'nsa sUlar mereu (de rau de mare).

- II n'ajamais eu >Ic mal de mer sur >13


Mediterrance, mais moij'en >souffre toujours.

- Quandje me repose sur la plage,j'aime


Atunci cand rna odihnesc pe plaja, imi place
sa urmaresc eu privirea pe mare panzele corabii[or.
>slIivre des yeux > Ie" voiles en mer.
- >Vou ~ aVl:Z fa ill i venir en retard pour
> I' embarquemen t.

A fast cat pe ce sa intiirziati 1a imbarcare.


(Ati fost pe punctul de a intarzia la imbarcare.)
Ne plac foarte muIt c1ima blanda
de pe Coasta de Arnr.

~i

soarele

- Nous aimons beaucoup 1e c1irnat doux et


Ie soleil de >la COli: d'Azur.

in tinerete el a practicat sportul cu vele ~i a avut


multe aventuri pe mare.

- Dans Ie temps de sajeunesse il >faisait


de la voile et il avait beaucoup d'aventures
enrner.

Cititi eu atentie propozi~iile unnaloare ~i fiti atenti la cuvintele scrise eu caractere ingro~ate, Retineti
tradueerea lor in limba romana:
Naus regardons Ie bateau qui vient d' Allemagne.

- Ne uitam la vaporul care vine din Germania.

NOlls regardons Ie bateau venant d' Allemagne.

- Ne uitam la vaporul care vine din Germania.

J'ai ecoute Ie commandant qui parlait


aux passagers.

- L-am aseultat pe comandant, care Ie vorbea


pasagerilor,

J'ai ecoute Ie commandant parlant aux passagers. - L-am ascultat pe comandant, care Ie vorbea
(vorbind) pasagerilor.

Je dois rester chez moi parce que je suis


tres occupe.

- Trebuie sa raman aeasa pentru eli sunt


foarte ocupat.

Etant tres occupc,je dais rester chez moi.

- FiindlPentru ea sunt foarte ocupat, trebuie


sa raman acasa.

11 est tres fort, parce qu'il fait de la voile.

- EI este foarte puternic pentro ea practiea


sportul eu vele.

Faisant de la voile, il est tres fort.

- PracticandJ'Pentru ca practica sportul eu vele,


el este foarte puternic.

Marie peut SQuvent faire des eroisieres,


parce q u' elle n' a jamais Ie mal de mer.

- Marie poate sa mearga des in croaziere,


pentru ca nu are niciodata diu de mare.

N'syantjamais Ie mal de mer, Marie peut faire


souvent des croisieres.

- NeavandIPentru ca nu are niciodata rau


de mare, Marie poate sa mearga des incroaziere.

Le petit Paul sait que la mer est dangereuse,


alors iJ ne va pas trap loin.

- Micutul Paul ~tie eli marea este periculoasa,


a~adar nu se duce prea departe.

Sachant que la mer est dangereuse, Ie petit


Paul ne va pas trop loin.

- $tiindiPentru eli ~tie ca marea este


periculoasa, mieutul Paul nu se duce
prea departe.

in propozitiile de mai sus am folosit a forma gramaticaUi noua: participe present, pe care am marcat-o
eu caractere jngro~ate.

"Participe present" (participiul prezent) se formeaza prin adaugarea


terminatiei -ant la radicalul verbului la timpul prezent, persoana I plural.
Aeeasta regula permite formarea formarea participiului prezent al tuturor
verbelor, regulate sau neregulate.

lata cateva exemple:


parler

nous pari/ons

parVant

>(plJRlii]

finir

nous finiss/ons

finiss/ant

>[tinisa]

ecrire

nous ccriv/ons

ecriv/ant

Foe excep!ie de la regula enuntota verbefe auxiliare "avoir" ~i "etre" $i verbul "savo;r":
avoir

nous avons

ayant

>[eia]

etre

nous sommes

etant

>[EtaJ

savoir

nous savans

sachant

>[S(l~aJ

Partieipiul prezent ("parricipe prisent") este invariabiI in limba francezii. El exprimii


simultanii cu ac!iunea din principalii.
Participiul prezent

inlocuie~te

ac!iune

infrancezii 0 propozilie relativii (orributiwi). De exemplu:

Les personnes ayant un billet peuvent


s'embarquer.

- Les personnes qui ont un billet peuvent


s'embarquer.

Pentru a pune in practica noile


filtrul ro~u:

cuno~tin~e,

traduceli in limba romana urmatoarele propozitii. Folositi

Aimant Ie climat doux, je passe roes vacances


sur la Cote d' Azur.

> Plhcandu-miiPcntru C'-I imi place cli1l1<1

Etant etudiant, il faisait de la voile.

> Student riind,'Pe cand era student, praetica


sp0l1ul ell v'Cie.

Je suis des yeux un beau bateau allant en mer.

>

Etant malade, il ne peut faire aucune traversce.

> Holna" fimJiPentru ca este bolnav, nu poalc


facc mCI 0 cursa pe apa.

Les personnes d6sirant faire la croisihe doivent


monter abord.

>

Sachant la verite, Marie ne peut pas penser


Ii autre chose.

>

blamhi. imi petrec


deA7:ur.

vacan~ele

pc Coasta

Urlll~lH:SC CLI priv1r<::a lin ""pOl' frumos care


treee pc man:.
.

care dmcsc sa raca croazier" trebuie


bordo

Pe~oane1c

sil lIfce 13

~tilnJ adcv~mil,

Marie nu se poate gilnJi

Ja altcna.

in exercitiul urmator va trebui sa completati propozitiile folosind participiul prezent - participe


present ~i sa Ie citi!i apoi eu voce tare:
in fiecare dimineata ii vad pc cei din familia
Durand care se plimba prin pare.

- Chaque matin je vois les Durand qui


se promcnent dans Ie pare.

in fieeare dimineata ii vad pe cei din familia


Durand plimbandu-se prin pare.

- Chaque matin je vois les Durand


>se promcnant dans Ie pare.

Din cand in c:ind ne uitarn la debarcarea


vapoarelor care vin de pe mare.

- De temps en temps nous regardons


Ie d6barquement des bateaux qui viennent
de lamer.

Din dnd in cand ne uitam la debarcarea


vapoarelor care vin de pe mare.

- De temps en temps nous regardons


Ie d6barquement des bateaux >venant
de la mer.

Paul are 0 frumoasa ambareatiune eu panze


~i ii invita pe prietenii lui sa petreaca
o saptamana pe mare.

- Paul a un beau bateau a voile


et il invite ses amis a passer
une scmaine en mer.

AvandiPentru ea are 0 frumoasa ambareatiune


eu panze, Paul j~i invita prietenii sa petreaca
o saptamanii pe mare.

- >.'\.yant un beau bateau 11 voile,


Paul invite ses amis apasser
une semaine en mer.

~i

pleaca imediat.

- II eomprend la situation et il part tout de suite.

lntelegand situatia. el pleadi imediat.

- >Comprenant la situation, il part tout de suite.

Ei nu ~tiu nimic ~i trebuie sa ceara


mereu informatii.

- lis ne savent rien et ils doivent toujours


demander des informations.

Ne~tiind

- Ne >~;jchalJt rien, ils doivent toujours


demander des informations.

EI inlelege situatia

(Pentm ca nu ~tiu) nimic, ei trebuie


sa ceara mereu informa~ii.
8

in ultimul exercitiu al primei patti a Ieqiei 17 yom recapitula toate notiunile. Traduceti urmatoarele
propozitii in limba franceza:

etc mon reve.

Visul meu dintotdeauna a fost sa practic


sportul ell vele.

> Fain: de la voik, eel a toujours

Fiind impreuna eu voi la bordul vasu!ui,


nu am putut s-o vad pe p!aja.

> Et:lllt avcc

Nu exista niei un perieo! de naufragiu pe aceasta


ambarcatiune eu panze.

> Sur ce bateau a voile il n 'y a aueun danger


dc naufrag~,

il privim pe comandant, care Ie vorbe~te


pasageriIor in timpul croazierii.

>

Se vede deja coasta?

> Est-ec qu'oll

Nimeni din familia mea nu a fost de fata cand


m-am imbarcat.

> 11 n'y avait rcr~onne de ma famille pendant

Turi~tii

urmarese eu privirea panzele albe


(ale corabiilor) de pe Mediterana.

> Lcs touristes suivcnt des yeux lcs


blanches sur la J\.1Cditcnance.

Despre ce este yorba?

> De quai s'agit-il'.'

Am petrecut doua sapmmani magnifice


pe Coasta de Azur.

>

Inainte de 0 cursa pe apa, trebuie


sa iau ceva impotriva raului de mare.

> Avant llne tnlVCISCC je dais prendre quelque


chose contrc k mal de IllCr.

A fost cat pe ce sa intarzii la debarcarea


vaporului care venea din America.

> raj filllli arc cn retard au dcbarquement

in timpul acestei furtuni vasul nostru


fost pe punctul de a naufragia.

> Pendant eel orage notre bateau a fmlli


falT(~ naufrage,

Ai suferit de rau de mare?

> As-tll souffert du mal de mer')

VOllS

au hord Ju bateau, je n'ai pas

pu la voir sur \a plnge.

NOliS

ks

regardons le commandant pari ant avec


la eroi~jcre.

pass::Jg~rs pend::Jnt
\'Olt

deja la c<lle')

mon embargucment.
VOlleS

:"ou~ 3vons pnssc deux scmaines magnifiques


Sllrla elite d'Alllr.

dll bateau venant J'Amcrigue.

LECTIA

1~

Pentru inccput, rezolvati urmatoarele exerci1ii recapitulative ale materialului din cursul "Franceza
pen1ru incepatori":
A

Completati fiecare dintre

propozi~iile

de mai jos eu una din expresiile:

1. en face de ...

2. ac6te de...

3. pres de ...

4. loin de ...

5. pas loin de ...

6.

8. iei

9. la-bas

7.

a la sortie de ...

- C'est>ici?

Aici este?
Ie

a~tept

in

fa~a

benzinariei.

- Je t'attends >en face de la station-service.

Nu vad pe nimeni la intrarea


einematografului.

- Je ne vois personne >~ll'entrce


du cinema.

Ei locuiau de multa vreme


langa noi.

- Us habitaient depuis longtemps >a c6tc


de nous.

Nu

a~

vrea sa plee departe de tine.

- Je oe voudrais pas partir >loin de toi.

Stai langa mine, te rag!

- Sois > pres de moi, s'il te plait'

Nu vreau sa lucrez aeolo.

- Je ne veux pas travailler > la-bas.

Noi i-am vazut la

ie~irea

de la targ.

Paul ar vrea sa lucreze aproape de casa.

B.

aI'entrce de ...

- Nous les avons vus >il \a sonie de la foire.


- Paul voudrait travailler >pas loin de sa maison.

in exercitiul unniHor va propunem sa reeapitulati verbele neregulate "attendre", "comprendre"


~i "apprendre". Completati propozitiile de mai jos eu una din fonnele corespunzatoare ale
acestor verbe:
Ce ai invatat la
Te voi

a~tepta

- Qu'est-ce que tu >as appns aI'ecole?

~coala?

- Je > t 'attemJrai toujours.

mereu.

intelegi tot ceca ce inveti?

- Iu >comprends tout ce que tu >apprends?

Studentii nu au inteles nimic din acest curs. - Les etudiants >n' ant rien compris de ce cours.
Noi am

a~teptat-o doua

are.

- Naus l'>avolls attendue deux heures.

Irebuie sa inve!i sa cite/?ti in franeeza.

- II faut >apprendre ~ lire en fran~ais.

Ea nu rna va intelege niciodata.

- Elle ne me > cornprendrajamais.

c.

Te-a~ intelege daca nu ai vorbi


atlil de repede.

- Je te >comprendrais si tu ne parlais pas


si vite.

Ti-a spUS ClI nu a in!eles nimic ;;i ell


nu a invatat nimic?

- Est-ee qu'il t'a dit qu'il >n 'avail rieo compris


et >n"<Jvait rien appris?

in urmatorul exereitiu recapitulativ completati propozitiile imperative eu un pronume personal


convenabil care sa inlocuiasca complementul direct:
intelege-ol

- Comprends-> la!

Intelegeli-ma!

- Comprenez->moi!

Sa-l ascultam atunci cand vorbe-'ite!

- Ecoutons->le quand il parle!

Spala-te dimineata!

- Lave->toi Ie matin!

Sai a~teptam (Sa Ie a~teptam) la ie~ire!

- Attendons->les ala sortie!

lnvitati-ne la

- Invitez->nous

croaziera.!

Priviti-i! Priviti-le!

D.

a une croisiere!

- Regardez->les!

in ultimul exercitiu recapitulativ, completati propozi!iile eu acele cuvinte care convin:


Este departe de aici?

- Est-ce que c'est loin >d'ici?

Am inteles totul.

- Nous avons >tOllt eompris.

A~

- Je voudrais >te comprendre, mais comprends>moi aussi!

~i

vrea sa te i'n!eleg, dar inteLege-ma


tu pe mine!

Pierre

locuie~te

nu departe de aici.

fnvata sa vorbe~ti franeeza ~i engleza.

- Pierre n'habite >pas loin d'ici.


- Apprends >a parler fran9ais et anglais.

in propozitiile de maijos am introdus cuvintele noi. Cititi eu atenlie propozitiile ~i retineti traducerea
lor in limba romana:
Ora~ul

Le Havre est un port important.

Aujourd'hui la mer est tranquille, il n'y a


presque pas de vagues.

- Astazi marca este


eli nu sunt valuri.

Cttait une merveilleuse plage de sable fin.

- Era

Apres Ie bain, mon maillot de bain est


encore mouillc.

- Dupa baie, costumul meu este inca ud.

Maman, je veux faire des pates!

- Mama, vreau sa fac fanne de nisip!

Tu as apporte ton seau et ta pelle?

- Ti-ai adus galeata

Papa, irons-nous visiter Ie phare?

- Tata, ne vom duee sa vizitiim faro I?

Regarde ce palmier, il est enorme!

- Uita-te la acest palmier, este enorm!

Mets de la creme solaire sur tes bras!

- Da-ti pc maini eu crema impotriva soarelui!

ALlant a la plage, je mets mes lunettes de soleil.

- Cand merg la plaja, Imi pun ochelarii de soare.

C'est dommage, nous n'avons pas trouve


de coquillages au bord de la mer.

- Pacat, nu am gasit scaici Ia malul marii.

Le Havre este un port important.


lini~tita, aproape

plaja minunata eu nisip fin.

~i

lopaFca?

presque

> [pRcsb]

- aproape, aproximativ

mettre de la creme

> [metR dO 1a kRcm]

- a da

mettre des lunettes

> [mctR de lUnelj

- a pune ochelari;
ochelari

c'est dornmage

> [sE doma:jJ

- e plicat, e regretabiI

Cll

crema;

a-~i

da eu ererna

a-~i

pune

Retineti formele familiare folosite pentru a ne referi la parinli:


maman

>lmama]

- mama, mami, mamica

papa

> [papa]

- tata, tati, tiHicui

in cazul acestor forme articolul se amite.


in propozitiile de mai sus ati intalnit ciiteva adjective noi:
important

> [llpol1a]

- important

importante

> [iiporlii:IJ

- importantii
13

mouillt

> [11\wEJ

- inmuiat, muiat, ud

merveilleux

> [mcR\'ciOl

- minunat, admirabil, excelent


- minunata, admirabi1a, excelen1a

merveilleuse
enonne

> [EnoRrnJ

- enorm(a), uriai?(a)

Retineti pronun1ia celebrului ora~-port franeez:


LeHavre

- (Le)Havre

>[IOa:vR]

Numele fJ.cestui ora$ este 0 excep{ie. deoarece este precedat de un articol (a~a cum ~titi deja, in
limba franceui. numele de ora$e nu primesc articol), iar in pronun!area lui nu apare fenomenul de
eliziune ("elision") , in cludafaptului cd "h" din "Havre" este mut.

Traduceti in limba romana propozitiile care urmeaza ~i in care am introdus vocabularul nou. Folosili,
ea de obicei, filtrul roi?U:
Allons au port regarder Ie debarquement
d'un bateau venant de I'etranger.

> Haidc in p0l1 sa ne uitam la debarcarea unui

Attention aux vagues, elles sont enonnes!

> Aten\ie la valun. sun!

Maman, je n'ai plus de sable dans mon seau.

> Maml, nu mal am nisip in galqica.

C'est dommage, on ne peut pas visiter


Ie phare, i1 est ferme.

> Pacat,

Sur la plage les enfants ado rent faire


des pates de sable moui1l6.

> Pc plaja. copiii aoora sa faea forme


din nislp uo,

II est merveilleux, ce palmier!

> Acesl palmier

La creme solaire protege contre Ie soleil,

> Crem" dc plaJl\ prolcjeaza illlpolriva arsurilor


provocale ttl' ~oar..:. a~a ca. fiind pc plaia,

vapor can: vine din strainatatc.

alors, elanl sur la plage, il faut en mettre.

flU

uria~e'

putem viLita L1nd, estc inchis.

c~te 111Il1UI1;'1.

trehuie sa lc ungi cu ea,


Je porte des lunettes depuis presque vingt ans.

> Port ocllClarJ de aproape douazeei de ;mi.

Ou estce que tu as laisse ton maillot de bain?

> Unde ii-ai lasat co,tumul de baie?

Prends la pelle et va aujardin!

> la lopata

Cette aonce nous sommes allis au Havre.

> A nul acesla ne-am dus la Le Ilavre.

Papa, viens! Je veux te dire une chose

> Tata, VIllO putin' Vreall sa-Ii

tres importante.

~i ou-te

in gradina 1

~plln

un lucru

foarle important,

Au bord de la M6diterranee on peut trouver


de jolis coquillages.

> Pe liHinul Medllcranei po\i gasi


scoici dragute.

Les Durand ont visite presque toute

> Familia Durand a vil.iwl aproapc loata


CO;l51a dc Azur,

la Cote d' Azur.

14

in exercitiul unnator veti folosi substantivele, adjeetivele ~i expresiile noi:


- Ce n'est rien >d'important!

Nu este nimic important!


Pierre a fost la Le Havre aproape

- Pierre a ete au >Havre >presquc un mois.

luna.

Paeat. Nu mai avem timp sa vedem portul.

- >C'es! dom111age. On n'a plus Ie temps


de voir >Ic port.

Pune-ti oehelarii, vei vedea mai bine tannul.

- >Mets tes lunettes. III verras mieux la cote,

Prefer sa stau la soare pen1ru ea sunt uda inca.

- Etant encore >mouillCe, je pretere rester


au solei!.

Aceasta plaja eu nisip alb ~i eu palmieri


este 0 priveli~te minunata.

- Cette plage avec >du sable blanc et


>des pallmers, c'est une vue >mcrveilleuse.

Ti-e [rica de aeeste valuri uria~e?

- Tu as peur de ees >vagucs >cnonnes?

Mama ~i tata nu vor sa mearga


eu noi sa caute scoici
la malul marii.

- >Maman et >papa ne veulent pas aller


avec nous chercher des >coquillages

Farul ma~inii mele este spart.

- >Le phare de rna voiture est easse.

Ce culoare are noul tau costum


de baie?

- De quelle couleur est ton nouveau >ma11101


de hain?

la-Ii galeata ~i lopatica si du-te sa faei


forme de nisip.

- Prends ton >seau et ta >pelle et va faire


>des pates de sable.

Da-mi eu erema de plaja pe spate,


te rog!

- >Mets de la creme solaire sur mon dos,


s'il te plaIt!

au bord de la mer.

Cititi urrnatoarele propozitii in limba franeeza ~i re~ineti traducerea lor in limba romana:

Ce sont des personnes croyantes.

- Sunt

Tu ne peux pas etre un peu plus prevoyante?

- Nu poti fi putin mai prevazatoare (prudenta)?

Cette situation est amusante pour nous tous.

- Aceasta situatie este arnuzanta pentru noi toti.

Marie etait souffrante depuis une semaine.

- Maria era suferinda (bolnava) de 0 saptamana.

C'est une piece de theatre interessante.

- Este

ni~te

persoane eredincioase.

piesa de teatru interesanta.

in propozitiile de rnai sus am folosilO fonna gramaticala asemanatoare participiului prezent (participe
present), despre care am vorbit in prima parte a acestei leetii. A~a cum ali observat deja, forrnele scrise
cu caractere ingro~ate Slint variabile, deci se acorda in gen ~i numar eu substantivul.

15

Forma gramaticala nou introdusa este un "adjectif verbal"


numar.

~i

este

forma variabila in gen

~i

Spre deosebire de participe present care determind 0 acriune simultanii cu ac!iunea exprimatd de
verb, "I'adjectifverbal" exprimd 0 calitate a substantzvului.

De exemplu:
Les enfants aimant Ie ski nautique vont

- Copiii carma Ie place skiul nautie se due

alamer.

lamare.

Vous avez des enfants sages et aimants.

- Aveti

ni~te

eopii euminti

~i

iubitori.

Tradueeti in limba franceza propozitiile de mai jos, introducand adjectivul verbal corespunzator,
format de la verbul prezentat In paranteza. Folositi filtrul

EI avea

ro~u:

- Il avait des yeux >rinnts.

privire vesela. (Rire)

De ce e.;;ti atat de schimhator? (Changer)

- Pourquoi ton humeur est si >changeante?

Starn de yorba eli unul din muncitorii care


lucreaza In aceasta uzina. (Travailler)

- Naus parlons avec un des ouvriers


>lravaillants dans cette usine.

Profesorul nostru de franceza pare exigent. (Exiger)

- Notre professeurde franl;ais a I'air>exigeant.

Parerile lor nu sunt deloc interesante. (Intcresser)

- Leurs opinions ne sont pas du tout


>intcressantes.

inainte de a incheia aceasta leqie, verificati in ce masura v-ati insu~lt notiunile noi. in exercitiul care
urmeaza am introdus :intregul voeabular nou, precum ~i elementele de gramatica prezentate in aceasta
leetie. Traduceti in limba franceza propozitiile:
Vad vaporul care sosei?te in port.

> .Ie

Nu vajucali in nisip, este prea umed.

> !\ejoucz pas U<II1S Ie sClble. il est trap mouille.

Aceste scoiei sunt 0 frumoasa amintire

> Ces coquillages

a vacan(elor noaslre pe Mediterana.

Ie bateau

V<IC<lnces en

<lITI v,mt

~ont

au port.

un beau souvenir de nos

Mi5diterranee.

> Pendant notre croisicrc nous

in timpul croazierei am vazut faruri pe

a\ion~

vu des

plum:, sur 1<1 cote angbise.

coasta engleza.
Asculta, este yorba despre

voi~

> Ecoute, 11 s'agit d'une <iffaire importante.

afacere importanta.

Daca nu a~ suferi de rau de mare,

> Si je n'ctais pas souffrante du mal de mer,


ce voyage en bateau seralt merveilleux.

aceasta caHitorie eu vaporul ar fi minunata.

16

Aeest turist ~i-a pus oehelarii ea sa vada


mai bine corabiile cu panze.

> Ce touriste a mis

Du-te ~i eauta-ti galeata


la malul marii.

> Va ehercher ton SC<lU el ta pelle


au bord de la mer.

~i

Sl:S

lunettes pour micux voir

les bateaux i\ voiles.

lopatiea

I-am vazut la bord, 1<lnga comandant.

> Je les oi vus i\ borel. 21 cote du commandcmt.

Care dintre voi praetica sportul eu vele?

> Qui de

Aproape ea s-a terminat desearcarea

> On a presque fini 1c ut:barquement


de

acestui vapor.

vou~

fait de la voile'>

ce batC<lll.

pe Coasta de Awr.

> ("'est dommage. lTIaJSJC ne peux pas eire avec


vous sur la Ctltc U'i\ZUL

Vaporul a fost pe punctul de a naufragia.

> Lc bateau a failli f'lire naufrage.

imi place sa urmaresc eu privirea norii de pe eer


~i panzele albe (ale eorabiilor) de pe lac.

> J'all1le suivre des ycux lcs nuages dans Ie ciel


et les voiles blanchc~ ~ur Ie lac.

Tata, fotografiaza acest palmier enorm!

> Papa. prends une photo de ce palmier enorme!

imbarcarea pasagerilor care pleaea in America


va avea loc poimaine la Le Havre.

> L't:mbarquement des passagcrs partant pour


l'Am-:nque aura lieu apres-dcmain au Havre.

ea aperitiv, a~ dori ni~te pateu.

> COlnme hors-u'u:u\ re, Je voudrais du pate.

imi pare rau, dar nu va pot insoti

Mama 0 sa rna ajute sa fae


le~ind

ni~te

forme de nisip.

> M<lman va m'aider

din casa, ea {ii-a luat eostumul de baie,

a hire des pales de Sable.

> Sortant de chez el1e. elle a pris son maillot de

erema de plaja ~i ochelarii de soare,

bain, la creme solaire et ses lunettes de SOleI!.

In timpul cursei pe apa au fost ni~te

> Pendant la

valuri enorme ~i toti au suferit de rau de mare.

0nonnes et

travers~c

tou~

II y

il\ ail

des vagues

souffraicnt dll mal de mer.

Pentru a retine mai u~or regulile gramaticale prezentate in cadrul acestei lectii, rezolvali urntiitorul
exercitiu in care va trebui sa introdllceti forma corespunzatoare a partieipiului prezent - "participe
present" sall cea a adjectivului verbal- "I'adjectif verbal":
Eu vad eopiii care eauHi scoici
in nisip.
Nu

cunoa~tep1 niei 0

- Je 'lois les enfants >chcrchant des coquillages


dans Ie sable.
- NOllS ne connaissons pas d'autre personne

alta persoana atiit de

aussi >exigeante que lui,

exigenta ca eL
Mama

llrrnare~te eu

- La mere suit des yeux les enfants >faisant

privirea copiii care fae

forme de nisip.

des pates de sable.

lata ni~te oameni foarte eonformi~ti.

- Voila des gens toujours bien >pensants ,

17

Vedem

ni~te

- On voit des enfants >

copii care pescuiesc

pe~ti~ori.

de petits poissons.
~

Era un comandant care promitea mult.

C'etait un commandant>

beaucoup

a dire.
in incheiere, cititi cuvintele urmatoare in care se repeta acelea~i sunete:
l cJ

- la pelle, 1a cr~me, presque, la croisi~re, 1a traversee, la Medite.rranee

[ uJ

- milllillc, silliffrir

[U]

- les lunettes, la Cote d'Azur, suivre

[0:]

- Ie port, Ie bard

L":t]

- la voile, la croisiere

l c]

- important, interessant

La]

- Ie commandant,l'!:IIlbarquem.ent, important, maman

[iJ

- mouill6, Ie palmier, j' ai failli, Ie coquillage, Ie maillot de bain, merveilleux, la croisiere,


suivre des )'eux

u]

- Ie coquillage, Ie naufrage, il s'agit de, c'est domrnage

[ gJ

- 1a vague, gris

[11

[k]

- presQue, leoquillage, lareme,l'embarQuement

Ie phare, la photo, la femme

18

RECAPITULAREA LECTIEI 17
17.1. In cursulleC';iei 17 am introdus urmatoarele expresii:
- a unnari cu privirea; a se (tot) uita dupa ...

suivre des yeux


faire naufrage

- a naufragia

faire de la voile

- a practica sportul cu vele (eu


eu panze)

il s'agit de ...

- este vorba despre ...

mettre de la creme

- a da cu crema;

mettre des lunettes

- a pune ochelari;

~i

a-~i

ambarca~iuni

da cu crema

a-~i

pune ochelari

nume geografice:

la Mediterranee

- Mediterana; Marea Mediterana

la Cote d'Azur

- Coasta de Azur

Ie Havre
- (Le) Havre
Va amintim ca numele acestui or~ este precedat de un artical, eeea ce constituie 0 excep~ie de
la regula. De asemenea, tot ca excePlie, de~i cuvantul ineepe cu "h" mut, nu se produce
fenomenul de eliziune ("elision").
Le Havre

se

pronun~

[IOavR]

17.2. Ati intalnit, de asemenea, 0 constructie la timpul "passe compose", formatA cu ajutorul verbului
"faillir". aceastIi construqie se va traduce prin: "a fi pe puncrul de a ... " sau "a fi cat pe ce sa.....
rai failli avoir un accident.

17.3.

- Am fast pe punctul de a avea un accident.


(A fost cat pe ce sa am un accident.)

In cadrul acestei lectii am introdus 0 forma gramaticala noua: participiul prezent (Ie participe
present). Acesta se formeaza inlaturand tenninatia de prezent de la persoana intai plural ~i
inlocuind-o cu terminatia "-ant". De exempJu:
nous chant-ans

- chantan!

Verbele auxiliare "avoir" ~i "are ", ca ~i verbul "savoir ", conshtuie excep~ii de la regula:
nous avons

- ayant

nous sommes

- etant

nous savons
- sachant
PartlcipIUJ prezent (le partieipe present) este 0 forma gramaticala invariabila care exprima 0
actiune simultana cu actiunea exprimata de verb. EI inloeuie~te in limba franceza 0 propozitie
relativa (atributiva). De exemplu:
Nous regardons les enfants io-u.a.nt
dans Ie sable. /= Now; regardons les enfants
qui jouent dans Ie sable.

Ne uitam la copiii care se joaca in nisip.

17.4. Am introdus, de asemenea, forma gramaticala numita "adjeclifverbal" care seamana foarte
mult eu participiul prezent (participe present). L 'adjectif verbal este 0 forma gramaticala
variabila, adica se acorda in gen ~i numar eu substantivul pe care 11 determina. Spre deosebire
de participiul prezent, .. l'adjectifverbal" exprima 0 calitate a substantivului. De exemplu:
Je regarde un petit gart;on souriant

asa meTe.
Je vois des personnes aux visages riants.
(surazlitoare).

- Ma uit la un baietel care ii


mamei sale.
- Viid

ni~te

zambe~te

persoane cu chipuri vesele.

TEMA PENTRU ACASA 17


A

B.

C.

Traduce!i urmatoarele propozitii in limba romana:


1.

NOllS avons failli gagner Ie dernier match.

2.

Le commandant invite ses passagers a bard.

3.

Qu'est-ce que tu suis des yeux depuis une heure?

4.

It s'agit d'une affaire importante.

5.

Nous avons visit presque toute la Cote d'Azur et nous nous sommes baignes dans la
Mditerranee.

Tradueeti urmatoarele propozitii in limba franceza:


I.

Privei?te! Sunt mama ~i tata care se intorc dintr-o croaziera.

2.

Am gasit ni~te scoiei minunate la malul marii.

3.

Mama, eostumul meu de baie este ud.

4.

Pacat, nu mi-am dat eu cremli de plaja.

5.

Ai vazut in port acele valuri enorme?

Completati urrnatoarele propozitii eu forrnele convenabile de "participe present" sau de


"adjectif verbal" ale verbelor date in paranteza:
1.

Je suis des yeux les bateaux

2.

VOUS voyez votre ami

3.

Sa mere est tres

4.

Regarde eet homme

5.

11 nous a raeonte une histoire

6.

Trouvez-vous ses opinions

de la mer. (Venir)
la planche. (Faire)

(Exiger)
unjoumal. (Lire)
(Amuser)
? (Interesser)

20

poate fi foarte periculos.

- S'il y a des vagues enormes, Ie bain peut etre


tres > oangercux.

Prosopul acesta este murdar?

- Cette serviette est> sale?

Prefer propria mea ma~ina.

- Je prerere rna > propre voiture.

Vreau sa-i cumpar ceva practic.

- Je veux lui acheter quelque chose


de > pratique.

Daea sunt valuri enorme. sealdatul

c.

in exerci~iul

urmator vom recapitula verhele pronominale. Cornpletati unnatoarele propozitii

eu forma corespunzatoare a unuia din aceste verbe:


Mil imbrac repede pentm ca sunt deja

- Je >m'hahille vite paree que je suis deja

in intarziere.

en retard.

nici sa se scoale devreme.

- Paul n'aime oi >se rc\'ciller


ni> sc lever tdt.

Mie, dimpotriva, irni place sa rna scol

- Mai, au contraire, j 'aime >me lever tot

Lui Paul nu-i place nici sa se trezeasca,

Ie matin.

devreme dirnineata.
Nu va spalali in seara aceasta?

- Valls ne >"ous lavel pas ce soir?

lama ne trezim mai tiirziu

- En hiver nous

Tata nu se rade eu un aparat de ras electric.

D.

in

>nOllS

rcveillons plus tard

qu'en ete.

decal vara.

- Papa ne >~<: rase pas avec un rasoirelectrique.

incheierea recapitularii materialului studiat in lectia 18 din cursul"Franeeza pentru

incepatori", traduceti urmatoarele propozitii in limba franceza:


> Je vOlldrais eIre
Madame!

all~si

dumneavoastra, doamna!
Sa rna scol? (Sa rna dau jos din pat?) Nu!

> Esl-ce que .ie

Ic'v.;'! ~un!

Jeanne se piaptana acum?

> Jeanne se pcigne-t-ellc mainlenant'.'

Vrei sa te speli ell apa reee?

> Vellx-ILI te 1m er il r eau rroidc')

A~

vrea sa fiu Ie fel de Ingrijita ea

Nu,

Cll

Non,

apa calda.

Illl'

soign':e que vous,

a reau chaude.

Am dori mult sa ne imbraeam.

> :t\OLiS vouurions bien

Nu uita sa te speli pe dinti!

> ~'oublie pas de te hrosser les dents!


"fa brossc ;k dents cst dan~ la salle de bains.

Periuta de dinti este in baie.

22

nOLis

habiller.

Cititi cu voce tare urmatoarele substantive ~i retineti traducerea lor in


limba romaDa:
Ie paquebot

> [10 pakbo]

- pachebotul

I'ocean(m.)

> [losEaJ

- oceanul

la barque

> [la baRkJ

- barca

Ie pecheur

>

Ie filet

>[JOfile]

la planche a voile

> [Ia

Ie nageur

> [10 niljO:RJ

- inotatorul;

Ie yacht

> [IOlotJ

- iahtul

Ie coup de soleil

> [10 kudsolei]

- insolatia; arsura
(provocata de soare)

Ie chateau (de sable)

> [10 ~ato dO sabl]

- castelul (de nisip)

la voix

> [Ia v"a]

- vocea; glasul

l' angoisse (f.)

> [lag-"asJ

[lOpc~O:Rl

plii~

- pescarul
- navodul, pIasa de
fileul

a v"alJ

pe~te;

- plan~a de wind-surfing
vasla~ul

nelini~tea;

ingrijorarea;

angoasa

Pentru a retine mai


intr-o alta ordine:

u~or

vocabularul nou, recititi substantivele de mai sus

Ie yacht

> [IOiot]

- iahtul

la voix

> [Ia \ilia]

- vocea; glasul

Ie nageur

> [10 najO:RJ

- inotatorul;

la barque

> [Ia haRkJ

- barca

I'angoisse (f.)

> [lilg"as]

nelini~tea;

vasla~ul

ingrijorarea;

angoasa
Ie paquebot

> [10 pakboj

- pachebotul

Ie chateau (de sable)

> llO ~at() dO sablJ

- castelul (de nisip)

Ie filet

> [10 fill']

- navodul, piasa de
fileul

I'ocean(m.)

> [losEa]

- oceanul

la planche a voile

> [Ia plii& a vUal]

Ie pecheur

>

Ie coup de solei!

> [10 kudsolelJ

23

[IOpE~O:R]

pla~a

pe~te;

de wind-surfing

- pescarul
- ins01atia; arsura
(provocata de soare)

Sa introdueem substantivele noi in propozi!ii. Cititi eu voce tare aceste propozitii ~i retineti traducerea
lor in limba romana:
Je crois que I'embarquement sur ce
paquebot sera long.

- Cred ca imbarcarea pe acest pachebot


va duramult.

II fait du vent au bord de I'ocean.

- La malul oceanului este vant (bate vantul).

Les barques de peche sont revenues tard de la mer. - Barcile de pescuit s-au intors tirziu de pe mare.
- ii urrnarim eu privirea pe ace~ti pescari care
due ni~te navoade pline eu pe~te.

Nous suivons des yeux ces pecheurs portant


des filets pieins de poissons.

C' est un grand plaisir de faire de la planche a voile. - Este 0 mare plil.cere sa practici wind-surfingul.

- Chiar ~i cei mai buni inotatori trebuie sa. fie


atenti la valuri.

Meme les meilleurs nageurs doivent faire


attention aux vagues.

Ton dos est rouge, tu as deja pris un coup de solei\. - Ti s-a inro~it spatele, ai inceput deja
sa faci arsuri .
On a perdu de vue Ie grand yacht blanc.

- Nu se mai vede iahtul


mare ~i alb.

Etant en danger, tout Ie monde appelle avec


angoisse: "Au secours!"

- Aflandu-se in pericol, toti striga


inspaimantati: "Ajutor!"

Nous voudrions prendre une photo du chateau.

- Am vrea sa fotografiem castelul.

Si vaus parlez bas, je ne vous comprends pas,


alors parlez a haute voix, s'il vous plait!

- Daca vorbiti in ~oapta, nu va inteleg,


va rog sa vorbiti eu voce tare!

a~a

ca

in propozitiile de mai sus au aparut expresiile:


faire de la planche

a voile

> rf~R dO la

plii~

a v"alj

- a practica wind-surfingul

prendre un coup de soleil

> [rRii. dR e kudsolei]

- a faee insolatie; a face arsuri


(din cauza soarelui)

perdre de vue

> [pcRdR dO \UJ

-a pierde din vedere; a neglija;


a uita

parler bas

>[paRIE ba]

- a vorbi incet, a vorbi in

>[paRIE a ot "uaJ

- a vorbi

>[ap(O)lE 0 skuRl

- a chema in ajutor, a striga dupa


ajutor

parler

a haute voix

appeler au secours

Ausecours!

Cll

~oapta

voce tare

- Ajutor! Sariti!

Pentru a re~ine mai u~or vocabularul acestei lectii, introduceti in propozitiile unnatoare substantivele
expresiile noi. Folositi filtrul ro~u:

~i

Nu

~tiam

ce-i provoease

nelini~tea.

- Je ne savais pas queUe etait la cause de son


>:lllgoissc.

Mil doare in gal, a~a ea trebuie sa vorbesc


foarte incet.

- r ai mal a la gorge, alors je dois parler

Paul nu poate fi un bun inotator pentro ca


ii este frica de apa.

- Paul ne peut pas etre un bon >nageur paree


qu'il a peur de l'eau.

Oamenii se afla deja la bordul pachebotului


~i a~teapta plecarea.

- Les gens se trouvent deja Ii bord du >paquebot


et attendent Ie depar1.

Mul~i pescari ~i-au pierdut via~a in


valurile oceanului.

- Beaueoup de pecheurs ont perdu leur vie dans


les vagues de >[ 'ocean.

Cfmd I-ai pierdut din vedere?

- Quand >['<lS tu perdu de vue?

Daca marea ar fi
wind-surfing.

lini~ti ta,

tout >bas.

am face

- Si la mer etait calme, oous >ferions


de 1<.1 phmche it VOile.

Fiti atentil Se poate face


foarte u~or insolatie pe plaja.

- Soyez prudents; sur la plage on peut prendre


facilement >un coup de solei!.

Sa strigam dupa ajutof, suntem in perieol!

- Appelons >au secours, oous sommes en danger!

A~

- Je voudrais avoir un beau et vieux >chiiteau


et >un yacht moderne.

~i

vrea sa am un castel vechi


un iaht modem.

~i

fmmos

- II ya trop de bruit ici, il Caut >parler


il haute voix.

E prea mult zgomot aiei, trebuie sa vorbim


cu voce tare.

Acum va yom prezenta cateva verbe noi, al carar sens este strict legat de subieetul acestei lectii.
Cititi-Ie eu atentie ~i retineti traducerea lor in limba romana:
s'embarquer

> Ls.lbaRkE]

- a se imbarca; a se urea (la bord,


in vagon)

debarquer

>fdUJLlRkE]

- a debarca; a se debarasa,
a scapa de

accoster

> [3kostE]

- a acosta; a agata, a opri pe cineva

naviguer

> [nilvigM~l

- a naviga, a pluti; a cDnduce


o nava

nager

> [naiEl

-a inota

envier (quelque chose

> LaviEJ

- a invidia, a pizrnui

crier

> LkRiil::]

- a tipa, a striga, a racni; a anunta


(eu glas tare)

eonstruire

> lkostRuiRJ

- a construi, a cladi

entendre

> li:itadRJ

- a auzi; a aseulta, a audia;


a intelege

a quelqu'un)

25

Pentru a retine mai bine pronuntia acestor verbe, recitili-le in alta ordine:
crier

>

LkRi/EJ

- a tipa, a striga, a raeni; a anunta


(eu glas tare)

entendre

>

[iitiidRj

-a auzi; a asculta, a audia;


a intelege

envier (quelque chose

>

[iivIEJ

- a invidia, a pizmui

naviguer

>

[navighE]

- a naviga, a pluti; a conduce


o nava

debarquer

>

[cJEbaRkE]

- a debarca; a se debarasa,
a scapa de

accoster

>

[akostEJ

- a acosta; a agata. a opri pe eineva

nager

>

[najl<~l

-a inota

s' embarquer

>

[sabaRkE]

- a se imbarca; a se urea (1a bord,


in vagon)

construire

>

[kostRuiR]

- a construi, a cladi

a quelqu'un)

Verbele renninate in "-er" se conjugii regular, conform regulilor de conjugare a verbelor de grupa 1.
Refinefi cii verbul nager piistreazii i'n conjugarea de prezent a persoQnei 1 plural vocala "e" din
terminafia de infinitiv, ca $i verbul manger, pe care 1'1 cunoa$tefi deja. Astfel, yeti intolniforma:
nous nage.ons

Verbul construire - a construi, a c1iidi se conjugii lafel ca verbul conduire, iar verbul entendre - a
auzi, a intelege are aceea$i conjugare ca verbul prendre. Modul de conjugare a verbelor prendre
$i conduire v-a fost prezentat i'n lectia 1J din cursul "Franceza pentru incepiitori ".
in propozitiile de mai jos vom folosi verbele noi, aflate in legatura stricta cu vocabularul acestei
lectii. Cititi propozitiile ~i fiti atenti la traducerea lor in Iimba ramana:
Nous nous embarquons sur Ie paquebot
pour les Etats-Unis.

- Ne imbarcam pe pachebotul care pleaca


in Statele Unite ale Americii.

On vient de debarquer Ie bateau


venant de l'Ocean Atlantique.

- Vaporul care venea de pe Atlantic tocmai


a fost descarcat.

Le soir des barques ont accoste avec des filets


pleins de poissons.

- Seara au acostat (au tras la tann) ni~te barci eu


navoade pline de pe~te.

Ce vieux pecheur a tant navigue sur


les mers!

- Acest pescar batran a navigat atat de mult


pe toate marile!

Moi, je ne sais pas nager. Et toi, tu es


un bon nageur?

- Eu nu ~tiu sa inot. Dar tu. e~ti


un bun inotator?

Nous

- Va invidiem pentru acest iaht!

VOllS

envions ce yacht!

Cunoa~teli numele arhitectilor care


au construit celebrele casteJe de pe Loara?

Connaissez-vous les noms des architectes qui


ont construit les ceU:bres chateaux de la Loire?

Tu n'entends pas cette femme? Mais elle parle


a haute voix!

- N-o auzi pe aceasta femeie? Dar ea vorbe~te


(cu glas) tare!

Quelqu'un erie "au secours!"

- Cineva striga "Ajutor!"

26

Retineti unnatoarele denumiri geografice:


l'Ocean Atlantique

> llo~bi atlJtih.J

la Loire

>

les chateaux de la Loire

> [IE

- Oceanul Atlantic

1!J l"a:R]

~ato

- fluviul Loire, Loara

dO la 1"i.l:Rj

- castelele de pe Loara

Traduceti propozitiile urmatoare din limba franceza in limba ramana:


>

J'aime regarder Paul faisant de la planche

a voile.
Elle envie tout

a tout Ie monde.

place ~a ma uit Ia Paul atul1ei dod face


wind-surflllgllJ,

ilTIl

> Ea ii invit!Jilza pe tOtl pcntru tol ee au.

Qui a crie "au secours"?

> Cine:l strigat "AJlltor l"?

Si tu prends un coup de soleil, tu auras mal


au dos et aux bras.

> Dae;} te vei arde (din cauza soarclui),


tc \ or durea main ilc ~I spatt:le.

Nageons dans l'Ocean Atalntique, meme s'il y a


des vagues enonnes.

> IJai sa inotam in Occilnul Atalntic. chiar daca

Regardez les barques accostant la-bas!

> LJ itari-va la barel1e eare aeosteazfl aeolo I

Elle prend son filet et elle va faire des achats.

>

L~a i;'l la

Je ne voudrais pas te perdre de vue.

>

\ill a" \T~~l S<l

Si' j'etais riche, j' acheterais un chateau


et deux yachts.

> I)aca a~ f1 boga!.


~1 JOlla whtun,

Elle appelle au secours d'une voix pleine


d' angoisse.

> Ea striga dura aJulor

Parlez

~unt

valuri (lillie mari,

pIasa si sc dllL:c
Ie

~a

faea eump,iraturi,

pierd din vcJcre.


<IS cumr~lra

Cll

un castel

un glas

phn de ,'rallna.

a haute vaix, on ne vous entend pas bien.

> Vorhi\i (voce) tare.

nll

va <lllzim bine.

Pentru a retine mai u~or materialul prezentat pana acum, eompletati propozitiile urmatoare ell
substantivul, fonna verbala sau expresia corespunzatoare:
Imbarcarea pe pachebotul eare pleaca in Canada
tocmai s-a incheiat.
E multa vreme de cfmd nu mai

~tiu

- L'embarquement du >paqucbotpour
Ie Canada vient de finir.

nimic despre ea. - Ca fait longtemps que je > l'aJ perdlle de vue.

II cunoa~teti pe acel pescar care i~i repara


navoadele la malul oceanului?

- Connaissez-vous ce >pecheurqui repare


ses > tilebau bord de> l'oc':al1?

Ei nu au debarcat inca?

- Est-ce qu'ils > n 'ont pas cncore debarquc'?

inot din copilarie, de aceea sunt


un bun inotator.

- Je >nagedepuis mon enfance, alorsje suis


un bon > nageut:

27

Am navigat pe toate marile.

- Nous avons >navigLlc sur toutes les mers.

Trebuie sa 0 spunem tuturor eu voce tare.

- II faut Ie dire

De ce nu ati strigat dupa ajutor?

- Pourquoi VOliS >n' avez pas appdc au secours?

Au fost momente de mare spaima, barca a fost


pe punctul de a naufragia.

- C'etaient des moments >d'angoisse,


>111 barque a failli faire naufrage.

Mil duc la umbra, nu vreau sa rna ard.

- Je vais a I' ombre, je ne veux pas >prendre


un coup solei\.

Loara este unul dintre eele mai frumoase


fiuvii ale Frantei.

- >La LOire est I'un des plus beaux fleuves


de France.

Am auzit 0 voce care striga "Ajutor!"

- Nous >aVO!l, entcndu une >voix criant


>"au secours!".

Ie invidiez, ai un iaht atal de frumos!

- Je >t'envie, tu as un 5i beau >yacht!

Unde 0 sa acostam?

- Ou allons-nous >accoster?

Vrem eu totH sa vedem castelele


de pe Loara.

- Nous voulons tous voir >les chateaux


de]a Loire.

Care dintre voi a construit acest castel dragut


de nisip?

- Qui de vous >a construit ce joli >chateau

Ador plajele de la Oceanul Atlantic.

- J'adore les plages de >I"Oct::tn Atlantique.

Vorbiti mai incet sa nu treziti copiii.

- >Parlez plus has pour ne pas reveiller


les enfants.

Pasagerii tocmai s-au imbarcat pe pachebot.

- Les passagers viennent de >s 'embarquer sur


Ie paquebot

Cine vrea sa faca wind-surfing?

- Qui veut >fain: de la planche i, voile?

Noi am auzit-o strigand dupa ajutor.

- NOlls I'>avons entcnduc >criant au secours.

a tout le monde >a haute \OlX.

de sahlt:?

lata cateva propozitii in care apar notiunile de gramatica introduse in lectia precedenta:
- Navigand pe toate marile, el a vazut aproape
toate porturile.

En naviguant sur toutes les mers, il a connu


presque tous les ports.

Nous sommes tomMs a l'eau en criant au secours, - Am cazut in apa strigand dupa ajutor.
- in timp ce i~i repara navoadele, acest batran
pescar ne poveste~te aventurile lui,

En reparant ses filets. ce vieux pecheur nous


raconte ses aventures.

28

En attendant la fin du debarquement, nous nous


promenons au bord de la mer.

- Ne plimbam pe malul marii, a~teptand


sa se termine debarcarea.

A~a cum ati remarcat deja, In propozitiile de mai sus am folosit forma gramaticala "participe present"
(pe care 0 cunoa~teti din lectia anterioara), precedata de particula "en".

Unifatea gramatic:alu noua, jormatii din partic:ula en $i participe present, se nume~te gerondif
> [jERodifl- gerunziu. Le gerondif (Gerunziul) exprimii 0 ac/iune sou 0 stare care inso!esc 0 alta
ac,iune sau 0 alta sTare, Refine,i ca gerunziul (Ie gerondif) determina intotdeouna subiectul, in
timp ce participiul prezent (participe present) poate sa determine ~'i complementul direct.

De exemplu:

En criant au secours, je suis tombe dans la mer.

- Strigand dupa ajutor, am cazut in mare.

Je vois une fille criant au secours.

- Vad 0 fata care striga dupa ajutor.

Completati propozitiile de mai jos cu forma de gerondif corespunzatoare:


invatam franceza tacand teme pentru acasa.

- Nous apprenons Ie frantyais >en faisant


des devoirs.

Ie~ind

- >En sorlant de la maison, j 'ai vu mon copain.

din easa, I-am vazul pe prietenul meu.

Heand wind-surfing, a fost cat pe ce


sa cada in apa.

- II a failli tomber a I'eau >cn faisant


de la planche a voile.

Nu vorbi maneand (in timp ce mananci)!


Nu vorbi cu gura plina!

- Ne parle pas >en rnangcant!

Ramanand (Daca ramai) multa vreme pe plaja,


vei face insolatie (te vei arde).

- >En rcstant longtemps sur la plage,


tu prendras un coup de solei!.

Tradueeti ~i completati propozitiile care urmeaz3, alegand forma coreeta de gerondifsau de participe
present:
Urmarese cu privirea pachebotul care
navigheaza ca1re port.

- Je suis des yeux Ie paquebot >naviguant


vers Ie port.

Navigand mult pe oeeane, am fost


deseori in perieo!.

- >En l1avigual1l beaucoup sur les oceans,


je' me suis trouve souvent en danger.

Ne-am petrecut intreaga seara vorbind despre


tineretea noastra.

- NOlls avons passe toute 1a soiree >en parlanl


de notre jeunesse.

L-am ascultat pe comandant vorbind despre


naufragiul vasului sau.

- Nous avons ecoute Ie commandant >parlant


du naufrage de son bateau.

Fetele cantau mergand spre

~eoala.

- >En allant

a l'eeoJe, Jes filles chantaient.

- l' ai vu par la fenetre les filles


>allant ii l'ecole.

Le-am vazut pe fereastra pe fetele care


mergeau 1a ~coaHi..

29

in ultimul exerei1iu din prima parte a leetiei 18, yeti avea ocazia sa verifieati in ee masura v-at i
insu~it

notiunile de vocabular ~i de gramatica. Traduceti propozitiile urmatoare in limba franeeza:


> Pourquo! parlez

De ce vorbiti intoldeauna eu voce tare?


Sotia pescarului privea eu
a~teptandu-~i

oceanului,

nelini~te

~i

it haute voix'!

> En altendant son man, la f"t:mme dl! pecheur

valurile

sotul.

Mil. invidiezi pentru castel

VOLIS tOlUOL!rS

regardall

ec angoisse les vague~ de l' ocean.

J\

> I'll m'envlt:s man cl15teau et mon yacht'.'

pentru iaht?

EI era fericil auzindu-i vocea.

> En enlendant sa voix. i I Ctait heureux.

Ma gandesc adesea la acest pachebot care

> .Ie pense souv .::nl ace paquchot naviguant sur


acco~lalll

navigheaza pe oceane \'i acosteaza in porturile

ks oceans ct

din lumea intreaga.

dll ll10nde cnlier.

> En falsant de In

I s-a facut rau de la soare in timp ce Iacea

wind-surfing.

un

Nu vreau sa inot, prefer sa fae un castel


de nisip

> .Ie

uria~.

lOUp

11':

planch~

les pons

a VOIle, il a pri~

de sole11.

vellx

pa~

nager, Je prCfere construire

un enmme chateau de sable.

> Quand

Cand nu s-a mai vazut barea?/Cand

aVCZ-VOllS

perdu de

\'lIe

la barque'!

ati pierdut din vedere aceasta barca?


Cine i-a auzit strigand dupa ajutor?

> Qlll ks

Nu am fost niciodata la malul Atlanticului.

> .Ie 11 'ai jama!s cIt:

it

entendus uppdant au secours'.'


<IU

bord de I'Ocean

Atlantique.

Domnule,

~titi

ca Loara este cel mai lung fluviu

>

I:~I-ce

que \,OU5 suvu, Monsieur. que fa Loire

est I.:: plus long fleuvc lie France'!

din Franta?

> Quand \ (Jus

Ciind v-ati imbarcat pe pachebot, doamna?

ete,,-voll~

embarquce sur

k paquebol, Madame'.'

Daea vizitezi Franta, trebuie sa vezi

~i

minunatele > En

castele de pe Loara.

vi~llant

la France, i I faut voir aussi

Ics merveilleux

ch~\lcaux

de la Loire.

Sa fie sotu1 tau atat de bun inotator?

> Ton mari, serait-il un

Vom debarca 1a (Le) Havre peste doua zile.

> Naus debarqueron~ au Havre dans deuxjours.

De ce nu iei pIasa daea te duci

> Pourquoi

sa faci cumparaturi?

tll

bon nageur'.'

ne prcnds pas Ie filet en allant

Caire les courses'.)

30

~i

Exersati-va pronuntia citind urrnatoarea serie de cuvinte in care se repeta

acela~i

sunet:

[:iJ

- la plilllche a voile, I'angoisse, !'OceanAtiantique, s'tmbarquer, Clvier, Clt.endre

[l' J

[0]

- Ie nage.ur, appe.ler au secours

[liJ

- constryire, perdre de vye

l ";IJ

- la voix, l'angoisse, la Loire

I' 1

I (! I

- naviguer, I' angoisse

Lil

- Ie nageur, nager, jamais

I~]

-- le peclleur, la planche. a voile, Ie .chateau

[kJ

- Ie paQuebot, la barque, le ,oup de soleil, debarquer,

Ie file.t, Ie pe.cheur, pe.rdre de vue

I' oc.ean, I' angoisse, au secours, s..:embarquer

31

~oster, Qrier, Atlantique

LECTIA 18 - PARTEA A nOVA


In partea a doua a aeestei leqii veti recapitula vocabularul ~i forme Ie gramaticale noi. Ca de obicei,
exercitiile de pronuntie au scopul de a va ajuta sa cititi coreet ~i sa vorbiti fluent in limba francez3.
Textele de mai jos fixeaza materialul introdus in acest caiet. Traduceti textele urmatoare consultand
diqionarul de la sTar~itul acestui caiet:
././

'-.

./'

'-.

Notre famille adore la mer,

'-../

./

./

./'

I nous avons bcsoin de repos. II

Apres loute une annee de travail,

'-.

I nous allons passer nos vacances sur 1a C6te d'Azur, I au bard de la Meditcrranee. II

alors

./

'-../''-.

./

'-.

./

'-.

./

I I 11 fait beau, I I'cau de la mer est chaudc, I et on

Le climal de celte r~gion cst mervcilleux.

'-.

./'

peut se baigner toute la journee. lIOn pcut suivre des yeux lIes bateaux avoi.lc,
'-.

./

'-.

Le ciel est bleu,

I sans un nuage. I I Bien sQr, I il faut faire


./

attention,

./

I parce qu'en restant pendant trap longtemps au soleil I on peut prendre un coup

'-..

./'./'

'-.

./'

de soleil. 1\Vne creme solaire nous protege bien COnLre ce danger.


'-.

bien nager

./

Nos enfants savent tres

./'././

'-.

./

II

'-../'

./

I I Aprcs Ie bain I ils aiment jouer au bard de la mer en

'-../

cherchant des coquillages,


./

./

'-.

I pour faire des pat(:s de sable. I I

./

././

'-../,

./

II

'-.

././

-J'ai envie de faire une petite croisiere.


./

'"

I mais ces beaux joues finissent bicntOt

'-.

faut rccommencer notre vie quotidienne.

-Je voudrais bien,

././'

C'est dommagc,

./

II

II

./

./

Veux-tu m'accompagner? II

./

I mais je ne supporte pas les vagues. II


./

/'"

- Tu souffres du mal de mer?


'-.

'-.

I on fait des promenades en admirant de beaux palmiers I et les lumicres des phares. I I

En vacances la vie est belle.

-Cui.

./

I en faisant des chateaux de sable. I I Presque taus les enfants sur

la plage ant des seaux et des pel1es


./

/'

I et its n'ont pas peur des vagues. I I Quand i1s sont dans I'eau, I moi ct man mari

nous nc les perdons pas de vue.

Le soir,

Ies jeunes

'-../'-../'./'

II

qui font de la planche avoile...

/'
I

II

,
. / . /

'-.

I I Je pr~ferc rester sur la plage I et suivre des yeux ton bateau. I I


./'-.

-C'est dommage.
/'-.

/'"

'"

I I Je ne voudrais pas IC laisser seule... I I


./'-.

./,

-Mais non, I je ne serai pas seule. I I Voila Paul qui arrive! 11

j et iI

./'"

...........

...........

I I A bient6t! II

-Dans ce cas-lil jc pars.


./'"

...........

II

-Bon voyage!

./'"...........

-11 fail si beau,

1si chaud! II

./'"
.........
-C'est une tres bonne idee!

./'"./

-Qu'est-ce qu'on prend?


./'"

-Apres tout
...........

CouvcrLure.

./'"./'"

II

IJ

./'"

Quelque chose

./'"

a manger et a boire? I I
.........././

./'"

I il faul prendre lcs maillats de bain,

lIes serviettes de toilette

I et une

II

./.........

./

-Et pour les cnfants les seaux: ct les pelles.


./'"./'"

./

./'"

-El pour manger?

...........

I ct des lunettes de solei!! I I

./

./

-Non, lIes lunettes,

.........

./'"

I I Ils adorem jouer dans Ie sable. I I

-Mets aussi dans Ic panier une creme solaire


.........

II

Et si nous allions ala plage?

...........

I je Ies rncurai en sonant dans la ruc. II

II
./

...........

...........

-Si tu veux. 1 j Mais on pent toujours acheter quetque chose sur la plage. II
.........
.........
- Tu as raison. I I Allons-y! I I

Traduce!i in limba franceza propozitiile urmatoare

~i

cititi-Ie eu voce tare:

La ce ora trebuie sa tim In port


ca sa ne imbarcam?

> A quelle hCllre filUHI etre au

Am pierdut deja din vedere aceasta panza


alba (de corabie).

> t\ous <lvons dep perdu de vue cette

Pune-ti ochelarii!

> iYlcls ks lundtcs l

Sa strigam

> Appelons

Cll

port pour s' embargucr"

"OIlc bl<1nchc.

voce tare dupa ajutor!

il

Inwle

V01X

au

secour~l

Cine a navigat atat de mult ea acest pesear


pe mari ~i pe oeeane?

> Qui <I aUl<ll1t naviguc ~ur les mers et Jes oceans
<.Jue cc vicux pcchcur'.'

Unde sunt navoadele? in barea.

> Oll son! lcs

Dupa 0 lunga cursa pe apa, pasagerii au


debarcat la Havre.

> Aprcs une longuc travcrscc, \cs passagers ont


dcbarquc au J !avre.

Mama, uita-te la acest paehebot care a acostat!

> Manum, regarde cc paquebot qui a accost":!

Ramanand (Daca rarnai) la umbra acestui


palmier, nu vei face insolatie.

> En

filct~'! Dan~

la barqLle.

re~tant iJ l'olllhrc de ce palmier,


tu Ile prcndras pas de coup de solei!.

33

> Le commandant

Comandantul v-a invitat deja 1a masa lui,

Paeat! Daea nu

~tii

d~je

invitc

1:1

sa lahlc,

> C'est dOJTIll1age' SI tu nc sais pas nager. tu ne

sa inoli, nu poti face

pellx pas

wind-surfing impreuna eu noi.

vor putea construi casteIe,

~i

fain~

de lei planche i:l voile avec nous.

> Sur cctle plage-la II n 'y a presquc pas de sable.

Pe acea plaja aproape ca nu exista nisip. Copiii


TIU

VOliS

!Y1onsleur'-'

domnule?

nici nu vor putea

Les enfants ne pOll1"TOn! pas construlre


d~s

face forme (de nisip).

chateaux,

III

faire des pates,

Fiti atenti la aceste valuri enonne!

> Falies

Cred ea toata lurnea va invidiaza pentTu aceasta

>Jc pcnse que tout Ie monde \taus envie pour

enormcs~

> Ce lller\cllleux coqu111age, d'oLI vient-il')

De unde vine oare aeeasta scoica minunata?


vorbe~te

aces vdgues

ces vacanccs maglllfiques en Mediterrance,

vacanta de vis pe Mediterana.

Este foarte important. Se

att~n1jon

despre cauzele

> ("'est

tri:~

important. 11 s'agit des causes du

naufrage d 'un bateau.

naufragiului unei corabii.

de rau de mare.

> Tout mon plaisir ctail gEM parce que


jc sOllflrais du mal de mer,

in timpul imbarearii, aceasta batninii doarnna

> Pendant J'cmbarqllcmcnt cette vielllc dame

Toam placerea miera stTieatii pentru eli sufeream

a fililli tomber il l"eau.

a fast cat pe ee sa eada in apa.

> .Ie nL' peux pas


tout<: ~eule.

Nu 0 pot lasa pe mama de una singura.

Ma uit la Sophie care

unnare~te eu

d<.ltls k

nelini~tit

Clel.

> Pendant !lotre croisicre. ma femme etait tout

In timpul croazierei, solia mea

k temps pres de mOl

a fost tot timpul aHituri de mine la bordo

Sunt

Illa mere

> Je rcgarlie Sophie ~lll vant des yeLlx les nuages

privirea

norii de pe cer.

Spune-i aeeasta in

lai~ser

~oapta!

a bordo

> Dis-lui cela tout bels'

> le suis angoiss0 av, ant l'examen.

inainte de examen.

Daea e~ti un bun inotator, putem face

> Si III es un bon nagcllT. nOliS pou\ons faire

wind-surfing.

de la planche

Ar fi minunat sa avem un iaht ~i sa putem pleea

a voile.

> Ce scrait Illervcillcux d'avoir un yacht


et de pOllvoir partir pOLlr la Cote d' AZUL

spre Coasta de Azur,

> Papa, ou est-ce que.ic dois mettrc mon maillot

Tata, unde trebuie sa-mi pun costumul


de baie ud?

de bain moudlc'.'

A fast auzitii strigand la bordo

> On l' a entenuu crier a bordo

Nu vad nimie tara oehelari, nici macae

> Je nc vois rien sans lunettes, mcme pas

acest far.

ce phare.

34

ii vei face placere acestui baietel daca-i dai


(dandu-i)

> Tli

fera~

plaisir a cc petit gar~on en lui Jonnant

1<1 pelle ct Ie scau.

galetu~a ~i lopa~ica.

Auzindu-II Auzind-o, am strigat dupa ajutor.

> En I'entc:ndant. nOllS a\ OilS appclc au secours.

Ne uitam la Paul care iDoata in ocean.

>

Vizitand eastelele de pe Loara, am lacut


multe fotografii.

> Ell vl~itant le~ chlteaux de la Loire, nous


avons pris beallcoup de pllotoS.

Am urmarit-o ell privirea in timp ce


fotografia Loara.

> Je I'ai sUlnc des ycux prcnant une photo

]\'OLl~

rcgardons Paul nageant dans I'occan.

de la LOIre.

RECAPITULAREA LECTIEI 18
18.1. in cadml acestei leqii ati intalnit urmatoarele expresii:
faire de la planche

a voile

- a face wind-surfing

prendre un coup de soleil

- a face insolatie; a se arde (din cauza soarelui);


a-i fi rau de la saare

perdre de vue

- a pierde din vedere; a uita; a neglija;


a nu mai vedea

appeler au secours

- a chema in ajutor; a striga dupa ajutor

au secours!

- ajutor!

parler a haute voix

- a vorbi cu voce (cu glas) tare

parler bas

- a vorbi incet; a vorbi in

~oapta

18.2. in aceasHi leqie am introdus 0 noua forma verbala - Ie gerondif(gerunziul), care se compune
din paticula en ~i din parlicipe present. Le gerondif (Gerunziul) determina 0 actiune sau 0
stare care insotesc 0 alta aetiune sau 0 alta stare. Re\ine~i ca gerunziul (Ie gerondij) determina
intotdeauna subiectul, in timp ce participiul prezent (participe present) poate sa determine ~i
complementul direct. ea ~i participiul prezent, gerunziul are un aspect verbal, adica exprima
o actiune ~i este invariabil. De exemplu:
Elle I'ecoutait en buvant son cafe.

- Bandu-~i (in timp ce i~i bea) cafeaua,


ea i1 asculta.

Va reamintim ca adjectivul verbal (l 'adjectifverbal) exprima 0 caracteristica a substantivului


pe care iI determina ~i este variabil, adica se acorda in gen ~i numar cu substantivul determinat.

TEMA PENTRU ACASA 18


A

B.

C.

Traduceti urmatoarele propozi!ii in limba romana:


I.

Mettez les maillots de bain et allez nager!

2.

J'ai mal au dos, parce que j 'ai pris un coup de soleil.

3.

Pourquoi tu m'envies tout?

4.

Tu ne I'entends pas bien? Mais elle parle

5.

OU vous etes-vous embarques?

a haute voix.

Traduce!i unnatoarele propozitii in 1imba franceza:


1.

Noi am debarcat la Le Havre.

2.

Mama ma urmarea eu privirea cand inotam in ocean.

3.

Nu Ie invidiez nici pentru iaht, nici pentru castel.

4.

I-am vazut din barca cum inotau.

5.

Nu se mai vede cel mai frumos castel de pe Loara.

Transfonna!i unnatoarele propozitii intr-una singura eu ajutorul gerunziului (gerondif):

a \'eau.

I.

Elle s'amusait au bord de la mer. Elle est tombee

2.

Nous arrivons au sommet de 1a cote. Nous voyons l'ocean.

3.

Marie faisait des chateaux de sable. Elle a entendu la voix de son arnie.

4.

lis sui vent des yeux: les barques. lis appellent au secours.

5.

Tu attends Ie depart. Tu suis des yeux les barques.

VOCABULARUL LECTIILOR
17 51
,
, 18
accoster
(parler)

a haute voix

I'angoisse (f.)

> [akostE]

- a acosta; a agata, a opri pe eineva

>[paRIE a ot vUa]

- (a vorbi) cu voce tare

>[lagUasJ

nelini~tea;

ingrijorarea; angoasa;

spaima
appeler au secours

> [ap(O)IEoskuR]

- a chema in ajutor, a striga dupa


ajutor

I' Atlantique

> [Ialliitik]

- AtlanticuJ

au seeours!

> [oskuR]

- Ajutor! Sariti!

la barque

>[lahaRk]

- barca

(parler) bas

>(parIEha]

- (a vorbi) incet, a vorbi in ~oapta

Ie bateau

>(IObato]

- vaporul, nava

> [10 balo a \"al]

- arnbarcatiunea eu panze, velierul

Ie bord

>[IOboR]

- marginea; malul; tarmul; bordul

c' est dommage

> ls~ uOll1aj]

- e pacat, e regretabil

Ie chateau (de sable)

> [10 ~ato dO sabl]

- eastelul (de nisip)

Ie commandant

> [10 komlioa]

- capitanul (navei);
eomandantul(unor trupe)

construire

>

Ie eoquillage

> flO kDkiiaj]

- seoiea, cochilia

Ia cote

> lbknl]

- coasta; tarmu1; faleza; flancul

la Cote d'Azur

> [Ia kOI da/lJR]

- Coasta de Azur

la creme solaire

> [la kRem ,oleR]

- crema lmpotriva soarelui; crema


de plaja

Ie coup de soleil

> [10 kud,olci]

- insolatia; arsura (provocata


de soare)

crier

> [kRiiE]

- a tipa, a striga, a racni; a anunta


(cu glas tare)

la croisiere

> [lakRUal.ieR]

- croaziera

Ie debarquement

> [IOJcbaRkOlllaj

- debarcarea

debarquer

> lJEhaRkEj

- a debarca; a se debarasa,
a scapa de

c' est dommage

> [,c JnmajJ

- e pacat, e regretabil

I'embarquement (m.)

> rlahaRkOma j

- imbarearea

s'embarquer

>

Ie bateau

a voile

[ko~IRuiR]

[~JhaR"[]

- a eonstrui, a cladi

- a se imbarca; a se urea (Ia bord,


in vagon)

uria~(ii)

enorme

> lEnoRrn]

- enorm(a),

entendre

> I fllaJR]

- a auzi; a asculta, a audia;


a intelege

envier (quelque chose

> [ih'iE]

- a invidia, a pizmui

faillir

> [faiiRj

- a da gre~, a gre~i; a lipsi, a slabi


(despre memorie, de exemplu);
a da faliment

faire de la voile

> [rcR dO]a v"al]

- a practica sportul cu vele


(eu ambarcatiuni eu panze)

faire naufrage

> [feR notRajj

a quelqu'un)

a voile

- a naufragia

> [feR dO la pEi~ 11 v al]

- a praetiea wind-surfingul

Ie filet

> [IOrtle]

- navodul, piasa de pe~te; fileul

LeHavre

> [IOa:vR]

- (Le) Havre

il s'agit de ...

>

- este vorba despre ...

faire de la planche

LL

[il~;ljidOJ

important

> [epoRlii]

- important

importante

> [cpoRlal]

- importanta

la Loire

> [lal aRJ

- fluviul Loire, Loara

Ie maillot de bain

> [10 maio dO he]

- costumul de baie

Ie mal de mer

> [lOmaldOm.:Rj

- raul de mare

maman

> [lllilIlIa]

- mama, mami, mamiea

la Mediterranee

> [la mEllitcRan EJ

- Mediterana

Ll

merveilleux

> [rneRvciOJ

- minunat, admirabil, excelent

merveilleuse

> lmcRvciO;:]

- minunata, admirabila, excelenta

mettre de la creme

> [mctR dO la "Rem]

- a da eu ererna;

mettre des lunettes

> [mclRdclUncl]

- a pune oehelari;
a-~i pune ochelari

mouill

> [mulEJ

- inmuiat, muiat, ud

nager

> lna.IE]

- a inota

Ie nageur

> lIOnajO:R]

- inotatorul; vasla~ul

Ie naufrage

> [10 no/Raj]

- naufragiul

naviguer

> (navlgE]

- a naviga, a pluti; a conduce


o nava

l'ocean (m.)

> llosEii]

- oeeanul

Ie palmier

> [10palmiE)

- palmierul

papa

> [papa]

- tata, tati, tiHicul

Ie paquebot

> llOpakbu]

- pachebotul

parler

a haute voix

> I paRlE a 01 v"aj

39

a-~i

da eu crema

- a vorbi cu voce tare

parler bas

> [parlE ba]

- a vorbi incet, a vorbi in :;;oapta

Ie pate (de sable)

> [10 patE]

- forma (de nisip)

Ie pecheur

>

la pelle

>[lapcl]

-Iopata

perdre de vue

> [peRdR dO vUJ

- a pierde din vedere; a neglija;


a uita

Ie phare

> [\ClfaR}

- farnl

la planche

a voile

[lOp~~O:RJ

> [la

ph\~

- pescarul

a v"a1J

plan~a

de wind-surfing

Ie port

> [lOpoRJ

prendre un coup de soleil

> lpRadR

Ie sable

> llO sabl]

- nisipul

Ie seau

>[10soJ

- galeata, caldarea

solaire

> [soleRJ

- solar, solara

souffrir (de)

> [sufRiRJ

- a suferi (de)

suivre des yeux

> [sLJivR dEziOJ

- a urmari eu privirea; a se (tot)


uita dupa

la traversee

> [b tRa\ ERsEJ

- eursa; traversada; traversarea

la vague

> [Ia\'ag]

- valul, talazul

la voile

> [ta v"al]

- panza de eOTabie, vela

la voix

>[1a\u a ]

- vocea; glasul

Ie yaeht

>[10/0tJ

- iahtul

- portul, rada

c kudsojei]

40

- a face insolatie; a face arsuri


(din eauza soarelui)

LECTIA 19

PARTEA iNTAI

incepem aceasta lectie cu recapitularea materialului studiat in lectia 19 a cursului de "Limba franceza
pentru incepatori".
A

Completati propozitiile in limba franceza eu unul din urmatoarele substantive:


I. la

vai~selle

2. la cuillere

10. Ie plat

13. la cuisiniere

14. Ie four

8. Ie bol

7. la tasse

6. Ie verre

5.1'assiette
9. la casserole

4, Ie couteau

3. 1a fourchette

12. Ie frigidaire

II. la poele

- Quel dommage, tu as casse Ie nouveau


>plat!

Ce pacat, ai spart farfuria cea noua!

Aceste pahare de pe masa sunt ude.

- Ces >verres sur la table sont mouilles.

A~

- Ie prendrais volontiers >une tasse de the.

bea eu placere 0

cea~ca

de ceai.

Uncle trebuie sa pun aceasta cratita murdara?

- Ou est-ce que je dois mettre cette


>casserole sale?

Da-i micului Pierre un

castrona~

de supa!

Daca pui carne la cuptor, trebuie sa verifici


temperatura (cuptorului).

- En mettant de la viande au >four, il faut


verifier sa temperature.

Nu pot mfmca pentru ca nu am lingura.

- Je ne peux pas manger parce que je n'ai


pas de >cuillere.

Aproape ca nu mai e loc in frigider.

- 11 n'y a presque pas de place dans


>le frigidaire.

Copilul nu ar trebui sa se joace eu cutitul,


e pericuIos.

- L' enfant ne devrait pas jouer avec


>Ie couteau, c'est dangereux.

De ce nu ai spalat tigaia?

- Pourquoi n'as-tu pas lave >la poele?

Noi am primit multe vase cadou de nunta.

- Nous avons re~u beaucoup de >vaisselle


comme cadeau de mariage.

Trebuie curatate furculitele din argint.


(Trebuie sa curatam. furculitele din argint.)

- II faut nettoyer >Ies fourchettes en argent.

Mama, unde este farfuria mea?

- Maman, OU est mon >assiette?

Am fost pe punctul de a cumpara


de gatit electrica.

ma~ina

B.

- Passe au petit Pierre >un bol de soupe!

noua

- Nous avons faitli acheter une nouvelle


>cuisiniere electrique.

in exercitiul care urmeaza yeti recapitula cQnjugarea verbelor "mettre"= "a pune" ~i "se mettre
"a se pune la.. , a incepe sa ... ". Completati propoziliile urmatoare cu fonnele
corespunzatoarc ale acestor verbe:

a... "=

De ce nu ai pus inca masa?

- Pourquoi >n'as-!u pas encore mis


Ie couvert (la table)?

A~ezati-va la

- >Mettez-volls

masa!

Trebuie sa te apuci sa-ti faci tema.

a table!

- II faut >se mettre a faire les devoirs.

c.

L-am servit eu 0 cafea.


(I-am pus 0 cea~ca de cafea in fata.)

- >J'ai mis une tasse de cafe devant lui.

II voi pune in pat pentru ca ii este deja somn.

- Je Ie >mettrai au iiI parce qu'il a deja


sommeil.

Unde sunt cratitele? Le-am pus pe ma~ina


de gatit.

- Ou sont les casseroles? Je les >a.i mises

Pune-ti rochia ta alba!

- >Mets ta robe blanche!

Ne a~ezam Ia masa la ora ~apte seara.

- Nous >oaus mettons


du soiT.

Pune vinulla frigider!

- >Mets Ie yin au frigidaire!

Ai inceput prea tarziu sa lucrezi.

- Tu >t'es mis trop lard a travailler.

atable asept heures

in exercitiul UImator va propunem sa recapitulati pronwnele personale accentuate. Rolul acestor


pronume este de a Intan, de a evidentia subieetul:
Eu uu Imi dau eu parfum.

- >Moi, je ne me mets pas de parfum.

Tu trebuie sa iDcepi sa !nveti franceza.

- >TOl, tu dais te mettre a apprendre


Ie fran9ais.

Ei

i~i

petree vacanta pe Coasta de Azur.

EI nu vrea sa (acil niciodata nimic.


Ele intarzie intotdeauna, sa nu Ie

a~teptam!

Noi trebuie sa spillam intotdeauna vasele!

D.

sur la cuisiniere.

- > Eux, ils passellt leurs vacances sur la


Cote d' Azur.
- >Lui, il ne veutjamais rien faire.
- >Elles, elles sont toujours en retard,
ne les attendons pas!
- >Nous, nous devons toujours faire
la vaissellel

Transformati urmatoarele propozitii imperative la forma afirmativa in propozitii imperative la


forma negativa:
Regarde-moi!

> Ne me regarde pas!

Donne-moi ce plat!

> Ne me donne pas ce plat!

Habille-toi!

> Ne t'habille pas!

Lave-toi!

> Ne te lave pas'

Mettons-le au lit!

> Ne Ie mettons pas au Iit!

Ecoutez-Ia, s'il vous plait!

> Ne ['ecoutez pas, s'il vous plait!

TeIephonez-leur ce soir!

> Ne leur tclcphonez pas ce soir!

Donnez-Ieur des fleufs!

> Ne leur donnez pas de fleurs!

Donnez-les-Ieur!

> Ne les leur donnez pas!

lata vocabularul acestei lec!ii. Citi!i eu voce tare setul de cuvinte noi
re!ineti traducerea lor in limba romana:
la sante

> [la satE]

- sanatatea

Ia douleur

> [la dulOR]

- durerea

la souffrance

> [la sufRas]

- suferinta

Ie sang

> [10 sa]

- sangele

l'analyse (f.)

> [Ianaliz]

- analiza

Ie patient

> [IOpasiii]

- pacientul

la patiente

> [Ia pasiiit]

- pacienta

Ie rhume

> [10 RUm)

- guturaiul

la fievre

> [Ia fievR]

- febra, temperatura

I'angine (f.)

> [lajin]

- angina

la grippe

>[lagRip}

- gripa

la bronchite

> [la bR6~i1J

la toux

>[Iatu]

- tusea

Ie docteur

> [10 doklOR]

- doctorul

Retineti noile cuvinte citindu-Ie inca

bron~ita

data in alta ordine:

Ie rhume

> [10 RUm]

- guturaiul

Ie sang

> [IOsii]

- sangele

la grippe

> [la gRip]

- gripa

la toux

>[latu]

- tusea

la patiente

> [la pasiat]

- pacienta

l'analyse (0

> [lanaliz]

- analiza

I 'angine (f.)

> [liijin]

- angina

Ie docteur

> [10 doktOR)

- doctorul

la douleur

> [la dulOR]

- durerea

la sante

> [lasiitE]

- sanatatea

Ie patient

> [IOpasiii]

- paciimtul

la fievre

> [Ia fievR]

- fehra, temperatura

la bronchite

> [Ia bR6~jt]

la souffrance

> [lasutRas]

- suferinta

bron~ita

~i

in exerci\iu! unnator vom introduce substantivele n01 in propozitii. Citi~i cu voce tare propozitiile
in limba franceza ~i retineti traducerea lor in limba romima:
II a ['aird'etre en bonne sante.

- Pare ca este sanatos.

A ta sante!

- Noroc! (tn sanatatea tal)

Ala votre!

- Noroc! (in sanatatea ta!)

Notre mere souffre beaucoup, elle a besoin d'un


bon medicament contre 1a dou1eur.

- Mama sufera mult, are nevoie de un

Regarde ce malade, il supp011e ses souffrances


avec beaucoup de courage.

- Uita-te la acest bolnav, suporta durerile ell


mult curaj.

Dans cet accident mon ami a perdu beaucoup

- Prietenul meu a pierdut mult sange in acest

medicament bun impotriva durerii.

accident.

de sang.
Mon medecin me fait faire toutes les analyses,
surtout une analyse de sang.

- Doctorul meu rna pune sa fac toate analize1e,


mai ales analiza sangelui.

Doeteur, combien de nouveaux patients avons-nous - Doctore,


ce matin

a l'hopital?

cati pacienti noi avem in aceasta

diminea~a la

spital?

Ce n'est pas grave, ce n'est qu'un rhume!

- Nu este gray, este daar un guturai!

II faut faire attention, 1a tievre peut manter

- Trebuie sa tim atenti, febra poate urca panii


1a 40 de grade.

jusqu'a 40 degres.

au lit une semaine.

- Daea ar fi 0 angina, paeienta ar trebui sa


stea a saptamana la pat.

La grippe est une maladie plus dangereuse

- Gripa este a boala mai periculoasa decat

Si c'etait une angine, la patiente devrait rester

que I'on pense.


Mon fils a des problemes de sante; ehaque annee
il a au mains deux bronchites.
Ta taux ne me plait pas, depuis cambien

se crede.
- Fiul meu are probleme de sanatate; in fieeare
an face eel putin doua bron~ite.
- Nu-mi place tusea ta, de eat timp

ai?

de temps I'as-tu?
Le sang est Ie plus cher et Ie plus precieux
des medicaments.

- Sangele este cel mai scump .;;i mai de pret


dintre medicamente.

Retineti:

in sanatatea ta!

A ta sante!

- Noroe! in cinstea ta!

Ala votre!

- Noroe! in einstea, (sanatatea) tal

Traduceti in limba romana propozitiile de mai jos in care apar cuvintele noi; folosi1i filtrul

De~i tu~e~te ~i are guturai, el vrea in fiecare


dimineaj:i sa se duca la ~coala.

Malgre la toux et ie rhume, chaque matin


il veut alter a I'ecole.

>

Heureusement la fievre est tombee et Ie patient


va mieux.

> Din fericire febra a scazut


simte rnai bine.

rai souvent des douleurs, mais elles passent vite.

> Am adesea dureri. dar 'jmi trec repede.

Si tu as mal a la gorge et tu as de la fievre,


c' est une angine.

> Daca te doarc in gilt


Clngmll.

Buvons

a leur sante!

ro~u:

> Sa bern in cinstea


e~ti

~i

~i

paclentul se

ai febra, este

Un sanatatea) lor!

C'est dommage, ta sante n'est plus excellente.

> Piicat. nu mai

Comment a-t-il supporte cette souffrance?

> Cum a suportat el aceasta durere (suferinta)?

L'analyse de sang sera necessaire dans ee cas-Ia.

>

Le medecin a dit que c'etait une grippe et


non une bronchile.

> Doctorul a spus ca este 0 gripa ~i nu

lata aeum eateva verbe

~i

in aces! caz va fi

foarte siinatos.

nccesarii analiza sangelUi.


0

bron~ita.

expresii legate strict de subiectul acestei lectii:

prendre froid

> [pRadR fRua]

- araci

attraper (un rhume)

> [atRapE eRum]

- a face, a caplHa (un) guturai

attraper (1a grippe)

> [atRapE 13 gRip]

- a lua gripa, a se molipsi de gripa

se plaindre de ...

> [sOpledRdO]

- a se plange de .... a se vaita de...

garder Ie lit

> [gaRdE 10 Ii]

- a sta in pat; a zacea

examiner (un malade)

> [egzaminEj

- a examina, a consulta un bolnav

ausculter

> [oskUltE]

- a ausculta (a aseulta eu
stetoseopul)

prescrire

> [pREskRiR]

- a prescrie, a recomanda

guerir

> [geRiR]

- a vindeca, a tamadui

Verbele "attraper ". "garder ", "examiner ", "ausculter"


sunt verbe regulate din grupa 1.
Verbul "guerir" este un verb regulat din grupo all-a.
Verbul "prescrire" se conjugti la fel co verbul "ecrire ".

Conjugarea verbului "se plaindre" 0 veli gasi la finalul acestei lec~ii, In partea destinata recapituHirii.
Cititi eu voce tare propozitiile de mai jos, in care am folosit euvintele noi:
~i

Pendant I'excursion il a pris froid et main1enant


il a de 1a fievre.

- El a dicit in timpu! exeursiei


febra.

Si tu avais une bronchite, tll devrais garder


Ie lit pendant une semaine.

- Daea ai avea bron~ita, ar trebui sa stai la pat


o saptarnfma intreaga.

Ou avez-vous attrape cette angine, Madame?

- De unde v-ati molipsit culati contraetat


aceasta angina, doarnna?

Vous avez I' air malade, Monsieur, je vais VOllS


ausculter (et vous examiner).

- Pareli bolnav, domnule, 0 sa va aseult eu


stetoscopul ~i 0 sa va consult.

Le medecin m'a preserit des medicaments


contre la douleur.

- Doetorul mi-a preseris


impotriva durerii.

Votre maladie n'est pas grave,


vite guerir, Madame.

- Boala durnneavoastra nu este grava,


doamna, 0 sa va insanato~iti repede.

VOllS

allez

ni~te

aeum are

medicamente

Si tu ne veux pas attraper un rhurne, tu dois


1'habiller chaudement.

- Daea vrei sa nu faei guturai, trebuie sa te


imbraci gros..

De quoi vaus plaignez-vous, Mademoiselle?

- Ce va doare,

domni~oara?

in exercitiul urmator eompletati propozitiile cu substantivul, verbul sau expresia corespunzatoare,


folosind filtrul ro~u:
Maria sta la pat plangfmdu-se cli are dureri.

- Marie >garde Ie lit >en se plaignant de


douleurs .

Dacii ai racit, bea ceai fierbinte cu liimaie.

. - Si tu >as pris froid, bois du the au citron


bien chaud!

Dupa ce m-a examinat, doetorul rni-a spus


eli starea sanatatii mele este buna.

- Apres m-avoir >examine, Ie docteur rn'a dit


que rna >sanlc etait bonne.

Paul s-a insanato~it foarte repede; de trei zile


nu mai are febra.

- Paul >a Ires vite gucri; depuis trois jours i1


n'a plus de fievre.

Doctorul Leblanc m-a auscultat (rn-a ascultat cu


stetoscopul) ~i mi-a prescris ceva impotriva tusei.

- Le docteur Leblanc >m'a auscultc et m'a


>prescrit quelque chose contre >Ia toux.

Cine te-a vindecat?

- Qui >t'a gueri?

Pierre nu va veni, a lacut 0 angina

~i

sta la pat.

- Pierre ne viendra pas, il >a altrape une


angine et i1 >garde Ie lit.

Atunci sa bern in sanatatea (in cinstea) lui!

- Alors, buvons >a sa sante!

EI a facut tolu1 ca sa nu se insanato~easca; nu s-a


dus la doctor, nu a tuat nici un medicament,
nu a stat la pat.

- II a tout fait pour >ne pas gucrir; il n'est pas


aile chez Ie medecin, il ne prenait aucun
medicament, >il ne gardait pas Ie lit.

in ciuda suferintei, ea nu se plfmgea.

- Malgre sa > souffrance,elle >ne se plaignait


pas.

Sa-I consultam pe acest pacient ~i sa-i facem


analiza de sange.

- > Examinonsce >paticntet faisons-lui


> une analyse de sang.

Cititi propozitiile de mai jos ~i fiti atenti la fonnele verbale scrise cu caractere ingro~ate. Retineti, de
asemenea, tradueerea lor in limba romana:
Le medecin examine Ie patient a !'hOpital.
Le patient est examine par Ie medecin

- Doctorul il examineaza pe pacien! la spitaL

a !'hOpital.

- Pacientul este examinat de catre doctor


la spital.

Elle supporte ires mal eette souffrance.

- Ea suporta foarte greu aceastii durere


(suferinta).

Cette souffrance est Ires mal supportee par elle.

- Aceasta durere (suferintii) este suportata


foarte greu de catre ea.

lei on soigne bien les enfants malades.

- Aici se mgrijesc bine copjii bolnavi.

lci les enfants malades sont bien soignes.

- Aici eopiii bolnavi sunt bine ingrijili.

Le docteur Dubois prescrit des medicaments


contre la douleur.

- Doctorul Dubois prescrie ni~te medieamente


impotriva durerii.

Les medicaments contre la douleur


sont prescrits par Ie docteur Dubois.

- Medicamentele impotriva durerii sunt


prescrise de eatre doctorul Dubois.

in exemplele de mai sus an intalnit aeeea~i idee exprimata printr-o propozitie la diateza activa ~i
printr-o propozitie 1a diateza pas iva. Regula formarii diatezei pasive in limba franceza este
asemanatoare regulii de formare a diatezei pasive in limba romani!.

La prezent diateza pasiva se fonneaza adaugand verbului auxiliar "eire" la


indicativ prezent partieipiu! trecut al verbului de conjugat. La diateza pasiva
participiul trecut se acorda in gen ~i numar eu subiectul propozitiei.

lata cateva exemple. CitJti-!e cu voce tare:


Paul invite Pierre.

- Paul iI invita pe Pierre.

Pierre est invite par Paul.

- Pierre este invitat de caire Paul.

Le medecin examine Marie.

- Doctorul

Marie est examinee par Ie medecin.

- Marie este consu!tata de (caire) doctor.

Le docteur Leblanc ausculte mes enfants.

- Doctore! Leblanc ii ausculta. (Ii asculta eu


stetoscopul) pe copiii mei.

consulta pe Marie.

Ace~ti

baieti nu
lor.

~unt

- Ces gan;:ons > ne sont pas bien C1evtspar


leurs parents.

crescu\i bine de caire

parin~ii

Ea nu esle inca vindecala.


(Ea nu s-a insanalo~it inca,)

Elle > n' est pas encore gllcri e.

Am SCflS deja scrisoarea ~i am Irimis-o.

- Ma lettre > est deja ecriteet > envoyee.

Este aceasta treaba deja tacula de catre el?


(EI a tacut deja aceasta treaba?)

- Est-ce que ce travail> est deja faitpar lui?

Bagajele sunt facute, valizele sunt i'nchise, plecam l


(Am facul bagajele, am inehis valizele. plecam l )

Les bagages > sont faits,les valises sont


fermees, on part!

in exercitiul urmator yeti veri fica daca ati retinut cum sc face trecerea de la diateza activi:i la diateza
pasiva. Trece!i unnatoarele propozitii de la dialeza activa la diateza pasiva. Folositi filtrul

ro~u:

Tata construie~te casa noaslra.


Casa noastra este construita de tata.

- Mon pere construit notre maison.


> J\otre maison cst eonstruile par man perc.

EI rna ingrije~te foarte bine.


Sunt 'ingrijit foarte bine de caire el.

- II me soigne tres bien.


> J e suis tres bien soigne par lui.

Magazinul sc inchlde la opt seara.


Magazinul este inchis la ora 8 seara.

- On ferme Ie rnagasin a 8 heures du soir.


> Le magasin cst ferlTIc a 8 heures du soir.

Cine te consulta?
De cine e~ti eonsultat?

- Qui t'examine'?
> Par qui es-tu examine?

Prietenii no~tri ne eondue la gara.


Suntern condu~i la gara de catre
prietenii no~tri.

- Nos amis nous aceompagnent ala gare.


> ]\'OLIS sommes aceompagncs
ala gare par nos amis.

Cumparam 0

ma~ina

- Nous aehelons une nouvelle voiture.


> Une nouvelle vaiture est achetee par nous.

noua.

o ma~ina noua este eumparata de noi.

in ultimul exerciliu din prima parte a lee~iei noastre yeti verifica daca v-ati insu~it materialul de
studiu prezentat palla acum. Traduceti 'in limba franceza unnatoarele propozitii; foIositi filtrul ro~u:
Acestea sunt medicarnentele prescrise de (cMre)
doctor impotriva durerii.

> Ce sont les medicaments cootre 1a douleur


prescrits par Ie docteur.

in sanatatea (einstea) dumneavoastra! Noroe!

>

La spital doctorul m-a auscultat (m-a ascultat ell


stetoscopul) ~i m-a consulla!.

>

Este gala analiza de sange a aeestei paciente?

> L'analyse de sang de eeHe patiente,


cst-cUe faite',)

Nu voi mai suporta aeeasta durere.

> Je ne supporterai pillS cette douleur.

Toamna se face

u~or

A votre santc!

A l'hopitalle mcdecin
m'C\

m'a ausculte et

cxammc.

> Fn automnc on atlrape faeilement un rhurne.

guturai.

Iti cre~te sau iti seade febra?

> TJ ficvre monte ou lornbe?

De ce te plangi?
De tuse.

>De qUOI te plall1s-tu?


De la toux.

Doctore, trebuie sa stau in pat?

>Doctcur, est-ce que je dOlS garder Ie lit?

Este 0 bron~ita, doamna. Fiica dumneavoastra


trebuie sa stea 10 zile in pat.

>Madame, c'e~t une bronchite. VOlre flUe doit


garder Ie lit pendant 10 jours.

Dece sufera?

>QueJle est la cause de sa souffrance?

Daca ai avea angina, te-aT durea in gat.

>Si tu avais une angine, tu aurais mal


a la gorge.

in biroul nostru sunt multe persoane care


au luat gripa.

> Dans noIre bureau il y a beflucoup de


personnes qui anI contracle la grippe.

Ai Tacit plimbandu-te prin ploaie.

> Tu as pris froid en te promenant sous la plLlll'.

Ne-am vindecat (1nsanato~it) datorita


doctorului nostru.

> ~OllS sommes gucris grace iI notre medecin

LECTIA 19 - PARTEA A nOVA


Sa recapitulam expresiile introduse in partea a doua a leqiei 19 din cursul de "Franceza pentru
incepatori".

Completati propozitiile de mai jos cu una din expresiile unnatoare. Folositi filtrul

ro~u:

1. d'accord

2. etre d'accord

3. bien sur

4. s'il vous platt

5. attention!

6. faire attention

7. il nous faut

8. il est defendu

9. encore

II. excusez-moi

10. bonne idee

12. avoir envie de...

13. avoir sommeil

Scuzati-ma, dar am luat gripa

De acord.
Mai faceti

~i

nu pot veni.

- >Excusez-moi, maisj'ai attrape la grippe


et je ne peux pas venir.

sa stau ia pat.

- >D' accord, j e vais garder Ie lit.

data analiza de sange, va cog!

- Faites >encore une analyse de sang,


>s'il VOllS plait l
- >Jc sui~ d'accord avec toi, la sante est la
chose plus importante.

Sunt de acord eu tine, sanatatea este eea


mai importanta.
Fii atent, toamna pOli sa faci

u~or

- >Fais attentIOn. en autonme tu peux


facilement attraper une angine.

angina!

Mil veti consulta. doctore?


Bineinteles.

- Vous m'examinerez, Docteur?


>Bien sl\r.

imi trebuie un medicament bun impotriva


durerii.

- >11 me faut un bon medicament contre la


douleur.

Ce va trebuie?
Nu ne trebuie nimic.

- Qu'est-ce qu'il VOllS faut?


>[) nc nous faut rien.

E interzis sa furnezi cand ai

bron~ita.

- >11 est dCfendu de fumer quand on a une


broncbite.

Cfutd eram bolnav, nu aveam chef sa stau in pat. - >Je n'avais pas cnvie de garder Je litquand
j' etais malade.
Ei nu ii rnai este sarno?
Esle

idee buna,

a~a

- Elle >n 'a plus sommein

cli decizia este deja iuata.

- >C'cst une bonne idee, alors 1a decision


est deja prise.
- >Attentioll, 1a grippe peut eire dangereuse.

Atentie, gripa poate fi periculoasa.

11

B.

c.

Completati propozitiile de mai jos cu forma corespunzatoare a verbulul:


Telefoneaza-mi, te rag!

- >Tclcphone-moi, s'il te plait!

Nu -:;tiu sa seriu scrisori.

_. Ie ne sais pas >ccrire des ICUres.

De acord, voi citi aceasta carte.

- D'accord,je >Iirai ce livre.

Mi-ai eitit deja jurnalul?

- >As-tu deja lu monjournal?

Fiul nostru ne telefona foarte des.

- Notre fils oous >tclcphonait tres souven!.

Tema esle sensa, pot sa citesc


romanul politist.

- Le devoir >est eerit, je peux >1 ire man


roman polieier.

Ieri seara prietenul meu a tdcfonat de la Paris.

- Hier soir mon ami >a telephone de Paris.

Ne ve\i scrie de la (Le) Havre?

- Est-ce que vous nous >ecrirez du Havre?

Ti-a~ telefona, dar am pierdut numarul


tau de telefon.

- Ie Ie >klephonerais, mais j' ai perdu ton

Serieti-i sau telefonati-i lui Lue!

- >Ecrivez au >tclcphonez a Lue!

Ea mi-a scris 0 scrisoare Iunga.

- Elle >m'a eerit une longue lettre.

numcro de telephone.

In ultlmul exercitiu de recapitulare vom reveni asupra timpului "futur proche" - "viitor apropiat".
Treceti verbele din propozi1iilc de mai jos Ia timpul "futur proche":
I' ccris une lettre a mes parents.

> Jc vais eerirc une leltre it mes parents.

Jls telephoneront dimanche.

> lls vont

Tu as pris froid.

> Tu vas prendre froid,

Le mcdecin ausculte une malade.

> Le medecin va ausculter une malade.

Vous lui prescrirez un medicament, docteur?

> Vous allez


docteur?

Elle se plamt du mal de tete.

> Elle va se plaindre du mal de tete.

Grace

a notre medecin nous guerissons vite.

Elles font une analyse de sang

a ['h6pital.

teh~phoner

lUI

dimanche.

prescrire un medicament,

> Grace a notre mcdccin nous allons vite


guerir.
> Elks vont bire une analyse de sang
l'h6pital.

12

lata vocabularul pe care vi-l propunem in aceasta a doua parte a leetiei 19.
Cititi cu voce tare ~i retineti sensul unnatoarelor substantive:
Ie cceur

>[IOkOR]

- inima

Ie ventre

>[IOvatR]

- burta, pantece1e

Ie rein

>[lORe]

- rinichiul

Ie poumon

>[IOpumii]

- plamanul

la piqure

>[la plkUR]

- injectia; ciupitura,
pi~catura

Ia tension

> [Ia laSl0]

- tensiunea; presiunea

le diagnostic

> [10 diagnostik]

- diagnosticul

la radio

>[la Radio]

- radiografia; radioul

I'ordonnance (f.)

>[loRdonas]

- reteta, prescriptia
medicala; ordonanta

Pentru a retine mai u~or substantivele noi, cititi-Ie inca 0 data eu voce tare ~i
in alta ordine:
la piqure

>[lapikUR]

- injectia; ciupitura,
pi~catura

la radio

> [Ia Radio)

- ramografia; radioul

Ie rein

> [lORe]

- rinichiul

I' ordonnance (f.)

> (loRdonas]

- reteta, prescriptia
medicala; ordonanta

Ie cceur

> [IOkOR]

- inima

Ie pouman

> [IOpumo]

- plamanul

la tension

> [la lasio]

- tensiunea; presiunea

Ie diagnostic

> [10 diagnostik]

- diagnosticul

Ie ventre

> [IOviitR]

- burta, pantecele

13

~i

verbul:
> [sObatR]

(se) baure

- a (se) bate

Va vom prezenta conjugarea verbului "battre" In partea destinata recapitularii lectieil9.

Traduce1i in limba romana urmatoarele propozitii, in care yeti folosi substanlivele, verbele ~i expresiile
noi; folositi filtrul ro~u:
Quandje I'ai vu, mon creur a bauu tres fort.

> Clnd I-am vazut, inima mi-a batut eu putere.

- Dites moi, Madame, votre creur vous fait


souvent mal?

> Spuneti-mi. doamna. va doare des inima?

J' ai dil me coucher parce que j' avais mal au ereur.

> A trebuit sa

rna eule, pcnlm ca ma durea

stomacul.
Couche-toi

a plat ventre, je dois te faire une piqure.

> Intinde-te pc burta, trebuie sa-t i fac 0 injectie.

> A fost chemata (Am chemat) de urgen1a

On a appele d'urgence I'ambulance.

ambulanla.
La radio de tes poumons est enfin faite.

> Radiografia pulmonara este in srar~it


gata.

Si vous avez mal aux reins, il faut vous faire


examiner a l'h6pital pour etablir un diagnostic.

> Oaca va dar rinichii, trebuie sa va consult la


spital ea sa dau un diagnostic.

Si tu as de la tension, ne bois pas tant de cafe et


ne fume pas beaucoup!

> Daca ai tensiunc, nu hea atiita cafea ~j

Pourquoi

VOliS

nu fuma mult!

> De ce v-ati batut?

etes vous battus?

Laisse, enfin, ce n'est pas si urgent!

> Lasil. in fine, nll este atat de urgent!

Mademoiselle, prenez vite la tension de cette


patiente, c'est urgent!

>

Domni~oara, luati repede tensiunea aeestei


paciente, este urgent!

Je donne au pharmacien I' ordonnance ecrite


par notre medecin.

>

ii dau farmacistului releta scrisa de doctoruJ


nostru.

in aceasta parte a lectiei vom continua sa va prezentam diateza pasiva. in prima parte a lectiei 19 ati
intalnit propozi~ii la diateza pasiva - timpul prezent. in continuare va vom prezenta propozitii In
care verbul este la diateza pasiva - timpul "passe compose" (perfect compus).
Cititi propozi~iile in limba franceza ~i fiti atenti la formele verbale scrise ell caractere ingro~te. De
asemenea, re!ineti traducerea acestor propozitii in limba romana:
- Doctorul Dubois a luat acestei paciente
tensiunea.

Le docteur Dubois a pris la tension de cette


patiente.

15

La tension de cette patiente a ite prise par


Ie docteur Dubois.
On a couche Ie malade

- Tensiunea acestei paciente a fost luata de


(catre) doctorul Dubois.

a plat ventre.

- Am culcat bolnavul pe burta.

Le malade a ete couche a plat ventre.

- Bolnavul a fost culcat pe burta.

Ce gar90n a battu Luc et Paul.

- Baiatul acesta i-a batut pe Luc ~i pe Paul.

Luc et Paul ont He battus par ce gart;on.

- Lue ~i Paul au fost batuti de acest baiat.

Mes parents m'ont transporte d'urgence

- Parintii mei m-au dus de urgenta la spitaL

a ['hopital.
rai ete transpol"te d'urgence a I'hopital par
mes parents.

- Am fost transportat de urgenta la spital de


catre parintii mei.

Est-ce que Ie docteur Leblanc a deja examine


les malades?

- Doctorul Leblanc a consultat deja bolnavii'i

Estce que les malades ont ete deja examines


par Ie docleur Leblanc?

- Bolnavii au fost deja consultati de (catre)


doctoruI Leblanc?

La diateza pasiva - timpul "passe compose" - "perfect campus", verbul are


unnatoarea structura: auxiliarul "etre" la "passe compose" + participiul verbului
de conjugat - care se acorda in gen

~i

numar eu subiectul propozitiei.

rai etc examine par Ie docteur Durand.

- Am fost consultat de (catre)


doctorul Durand.

l' ai ere examinee par Ie docteur Durand.

- Am fost consultata de (clitre)


doctorul Durand.

Urmand regula prezentata anterior, transformati urmatoarele propozitii la diateza activa in propozitii
la diateza pasiva ( cu verbul la timpul "passe compose" ):
Acestui pacient i s-a luat tensiunea.
Tensiunea acestui pacient a fost luat!L

- On a pris la tension de ce patient.


> La tension de ce patient a ete prise.

Tatal ~i-a batut fiuI.


Fiul a fost hatut de catre tata.

- Le pere a battu son fils.


> Le fils a ete battu par son pere.

Mama ~i-a dus copiii la culcare.


Copiii au fost du~i la culcare de marna lor.

- La mere a couche ses enfants au lit.


> Les enfanls ont ete couches au lit par

leur mere.
- Les 61eves de notre Iycee ont bien compris
les le90ns,
> Les Ieitons ant etc bien comprises par les
cleves de notre lycce.

Elevii liceului nostru au inteles bine lectiile.


Lec1iile au fost intelese bine de elevii
liceului nostru.

16

Noi v-am insotit (condus) la gara.


Voi ati fast inso~iti (condu~i) de catre noi la gara.

- NOlls VOllS avons accompagncs a la gare.


> VallS avcz ete accompagnes par nous a la
gare.

In ultimul exerci~iu al acestel leetii am folosit lntreg vocabularul nou, precum ~i diateza pasiva la
prezent -"present" sau la perfect campus - "passe compose". Traduceti in limba franceza propozitiile
care urmeaza ~i nu uitati sa folosili filtml ro~u:
Daca te vei plimba prin ploaie, vei raci.

> En te promenant
froid.

Ieri m-a durnt inima.

> Hlcr Ie creur m 'a fait mal.

Saniitatea este pentm mine lucrnl cel mai de pret.

> La sante est pour moi Ia chose la plus


precieusc.

Intinde-te pe burro!

> Couche-toi it plat

De cine a\i fast batu\i?

> Par

Mai aveti dureri de stomac, doamna?

> Avez-vous toujours des douleurs au ventre,


Madame?

ea sa dam un diagnostic, trebuie sa 0 (i1)


consultarn la rinichi.

> Pour fairc un diagnostic, nous devons


examiner scs reins.

Toale analizele au fost deja tacute saptamana


trecuta.

> loules les analyses ont ete deja [aites


]a semaine derniere.

Toamna;;i iama sa ne ferim de gripa!

> En automne et en hiver protegeons-nous

gUl

SOliS

la pluie,

III

prendras

ventre~

vous avez Ctc battus'?

conlre la grippe!
> Pendant combicn de temps as-tu garde Ie lit?

Cat timp ai stat la pat?


Da-i pana la urma un medicament sau
irnpotriva durerii, el suporta eu greu
aceasla suferinta.

> Donne-lui enfm un medicament ou une


piqGre contre la douleur, il supporte
mal cette souffrance.

injectie

> Est-ce que la radio de tes poumons a etc


en fin faite?

Ti-a fiicut pana la urmil radiografie


la pHimani?
Cine ar putea sa doneze

ni~te

> Qui pourrai1 donner du sang aux blesses?

sange ranitilor?

Doctore, vreau sa rna vindec cat mai


repede (cu putinta)!

> Je veux gucrir Ie plus vite possihle, docteur!

Spune-mi, de ce este amt de urgent?

> Dis-moi, pourquoi il est si urgt:."

Ce medicamente au fost prescrise acestor pacienti?

> Que!s medicaments anI etc prescrits a


ces patients?

Transporta~i-I de

> Transportez d'urgence ce malade a !'h6pital,

urgenta la spital pe acest

bolnav, va rog!

s'il vous plait!

17

J','u se simte bine, il doare stomacul (il este


rau de la stomae),
Nu rna plang de nimic, dar
mai devreme,

a~

>Il ne va pas bien, jJ a mal au

Cll:Ur.

>.Ic ne me plains de rien, mais jc prCfererais


me coucher plus tot.

prefera sa rna culc

Febra a ureat sau a scazut?

>La fievre est-ellc montee ou tombee?

Copilul a fost consul1at :;;i auscultat (ascultat eu


stetoseopul) de eatre eei mai bunt doctori,

>L' enfant a etc examine et auscultc par les


meillcurs medecins.

Am facut guturai ~i 1u~esc, a~a ca mai degraba


voi ramane acasa,

>J'ai attrapc un rhume etj'ai aussi de la toux,


aim!. Je resterai plutot a la maison.

Cand emm copil (copil fiind), Iaceam


adesea bron~ite,

>Etant enfantj'avais souyent des bronchites.

Ai gripa? De unde ai luat-o?

>Tu as la grippe? Ou I'as-tu contraetee?

Nu $tiu daca am tensiune. Nu mi-am luat-o


niciodata.

>Je ne sals pas si j'ai de la tension. On ne me


l'ajamais prise.

De cine este serisa aceasta releUi?


De doctorul Dubois.

>De qui est cette ordonnance ecrite?


Par Ie doeteur Dubois.

in incheiere, cititi cu atentie ~i cu voce tare cuvintele de mai jos in care se repeta acela~i sunet:
[ii]

- Ia sante, la souffrance, Ie sang, Ie v.entre, la tension, l' ordonnance, urgent, .entin, Ie patient,
l'angine

[e]

- se plaindre, Ie rein, enfm

[6]

- Ie poumilll, la tensiilll, cillltracter

[0:]

- Ie doctkUI, Ie C{.tllr, la doulcur

[u]

_. la do.uleur, la smUfrance, la to.ux, se cQlJcher

[U]

- la piqure, d'urgence, etre battu

[e]

- la fi~vre, .etre malade, prescrire

[E]

- la sant~, auscult.er, gu~rir

[~]

- la bronmite, se coumer

[j]

- J'angine, urgent

[gJ

- garder, guerir, la grippe, Ie diagnostic

[s]

- la souffrance, Ie patient, la tension, Ie diagnostic, I'ordonnanc.e

[k]

- aus.c.ulter, Ie

~reur,

la piQure, Ie do.c.teur, .c.ontra.c.ter, diagnostic., pres.c.rire, se .c.oucher

18

RECAPITULAREA LECTIEI 19
19.1.

in cursul acestei leqii ati intalnit unnatoarele expresii:


prendre froid

- a raci

attraper un rhume

- a face guturai; a se molipsi de guturai

contracter (une angine)

- a face (a lua)

se plaindre de ...

- a se plnnge de ... ; a se vaita de ...

garder Ie lit

- a sta in (la) pat

avoir de la tension

- a avea tensiunc

prendre la tension

- a lua tensiunea

c'est urgent

- este urgent

d'urgence

- de urgenta; rapld

Ie creur me (te, lui etc.) fait mal

- ma (te, ii,

avoir mal au creur

- a-i fi rim de la slomac; a-i veni sa vomite

~e

19.2.

coucher a plat ventre

anghina

etc.) doare inima

- a se intinde (a se culca) pc burta

lata cum se conjuga verbul "se plaindre":

present
je me plains

nOllS nOllS plalgnons

tu te plains

vous

iI, eUe sc plaint

ils, elles se plalgnent

valiS

plaignez

passe compose
nOlls nous sommes plaint(e)s

je me suis plaint(e)

futur simple
nous nous plaindrons

je me plaindrai

imparfait
je me plaignais

nous nous plaignions

conditionnel present
je me plaindrais

nous nous plaindrions

conditionnel passe
JC me semis plaint(e)

nOllS nollS serions plaint(e)s


19

19.3. lata ~i conjugarea verbului "se battre" - "a se bate", verb introdus 1n partea a doua a acestei
lectii:

present
je me bats

nous nous battons

tu te bats

vous vous battez

ii, elle se bat

ils, elles se battent

passe compose
je me suis battu(e)

nous nous sommes battu(e)5

futul" simple

je me battrai

nous nous battrons

imparfait
je me battais

nous nous battions

conditionnel present
je me battrais

nous nous battrions

conditionnel passe
je me serais battu(e)

nous nous serions battu(e)s

19.4. in aceasta lectie ati invatat cum se formeaza diateza pasiv3 ("Ia voix passive") la timpurile
"prezent" - "present" ~i "perfect campus" - "passe compose".
Pentru a forma diateza pasiva Intr-o propozitie la timpul prezent, vom adauga la verbul
auxiliar "etre"(conjugat la prezent) participiul trecut al verbului de conjugal. Participiul
trecut se acorda in gen ~i numar cu subiectul propozitiei:
Le medecin m'examine.

- Doctorul rna consulta.

Je suis examineee) par Ie medecin.

- Sunt consultat(a) de (catre) doctor.

20

Pentru a fonna diateza pasiva Intr-o propozitie la "passe compose", vom adauga la verbul
"etre" (conjugat la "passe compose") participiul trecut al verbului de conjugal. Participiul se
va acorda in gen ~i numar cu subiectul propozitiei:
Ce medecin fa gueri(e).

- Doctorul acesta te-a vindecat.

Tu as ete gueri(e) par ce medecin.

- Ai fost vindecat(ii.) de catre acest doctor.

Atunci dod trecem propozilia de la diateza activa 1a diateza pasiv3., schimbam topica
propozitiei. Astfel, complemeotul direct din propozitia la diateza activa devine subiectul
propozitiei la diateza pasiva.ln construirea diatezei pasive se folose~te obligatoriu prepozitia
"par" - "de", "de catre".

TEMA PENTRU ACASA 19


A.

B,

C.

Traduccli in limba ramana propozi(iile urmatoare:


l.

Je m'etais couchie a plat ventre et !'infinniere m'a fait une piqure.

2.

Heureusemem la fievre ne monte plus.

3.

Meme s'il avait des douleurs, Plerre ne s'en pJaindrait pas.

4.

Jc fie sais pas si elle a mal au creur.

5.

La tension de la patiente a ete prise ce matin.

Trauuceti propozitiile unnatoare in limha franceza:


I.

Trebuie sa faceti

2.

Daca iti este frig, bagiHe in pat.

3.

I-a prescris doctorul medicamentele contra durerii?

4.

Multumita doctorului Durand, rn-am vindecat repede.

5.

Cand ii vom face analiza de sange acestui padent?

radiografie la plamani.

Transformati propozitiile urmiHoare la uiateza activ3 in propozitii la diateza pasiva:


[.

Le medecin examine les enfants.

2.

NallS avons achete Ics medicaments contre la grippe.

3.

L'infirmicre fait I'analyse de sang.

4.

Ce medecin m'a gueri.

5.

Les parents battent souvent cette pauvre tille.

22

PARTEA iNTAI

LECTIA 20

Ca de obicei. lncepem aeeasta leqie prin recapitularea materialului studiat in lectia 20 din cursul
pentru incepatori,
A.

I. I'accident
5. la tete

6.1a main

9. Ie bras

7.lajambe

10. Ie mal

13. I'ambulance

4. la fracture

3. la blessure

2. Ie blesse

II. la maladie

8. Ie pied
12. Ie malade

14. la police

Completati propozitiile in limba franceza eu unul din substantiveIe anterioare:

B.

Aceasta pacienta sufera de 0 boala periculoasa.

- Cette paticnte souffre >d'unc maladie


dangereuse.

Nu este decal

- Ce n'est gu'une petite >blcssure.

rana superficiala.

a plat ventre.

Acest ranit trebuie culcal (intins) pe burta.

- II faut coueher ce >blesse

Din fericire nu esle 0 fraetura.

- Heureusement ce n' est pas >une fracture.

Daca te doare capul, ramai acasa!

- Si tu as mal ala >tete, reste a la maison!

Unde a avut lac u\timul dumneavoastra


accident de ma~ina?

- Oil a eu lieu votre demier >aeeident de

I-am aratat piciorul bolnav doctorului Dubois.

- J'ai montre rna >jambe malade au docteur


Dubois,

Ai miiinile curate?

(E~li

El a luat-o in brale

~i a~a

voiture?

curat pc maini?)

- Tu as > les mains propres?

s-a terminat filmul.

- I1I'a prise dans ses >bras et c'etait la fin


du film.

Sa chemam de urgenta salvarea (ambulanta)!

- Appelons d'urgence >l'ambulance!

Te-am ranit?

- Je t'ai fait >mal?

To\i bolnavii au fost consultati aslazi de un


profesor celebru.

- Tous > les malades ant et6 examines


aujourd'hui par un professeur celebre.

A fast chemata de urgenta poli\ia.

- > La police a 6t6 appel6e d'urgence.

Traduceti in limba romana propoziliile urmatoare, in care am folosit substantivele prezentate


anterior. Folositi filtrul ro~u:
Attention, ya me fait mal!

> Aten1ie, rna doare!

Dis-moi, oil as-tu mal?

> Spune-mi, unde te <.Ioare?

Nous ne dansons pas, parce que nous avons


mal auxjambes.

> Nu <.Iansam, pentru ca ne dor pieioarele.

Est-ce que tu penses qu'elle a mal a la tete?

> Crczi ca 0 doare capul?

23

c.

Madame Duval ne pourra pas travailler


pendant quelques semaines, parce qu' elle a
une fracture de la main.

> Ooamna Duval nll va putea lucra c,ltcva


silptamani pentru ca ~i-a fracturat 0 mana.

C'etait une fracture ou une blessure?

> Era 0 fractura sau

C' est pendant leur voyage de noces que les


Dupont ont eu un accident de voiture.

> in timpul calatorici de nunta sOtli Dupont


au aVllt un accident de ma~ina.

Nous sommes en train de lui faire une analyse


de sang.

> Suntem pe pllnctul de a-i face analiza

Le docteur Durand dait en train d'examiner


un malade, quand on I'a appele.

> Doctorul Durand era pc pllnctul de a


consulta un holna\' cand a fost chemaL

rana?

de sange.

in exereitiul urmAtor yeti reeapitula verbele "appeler"("a ehema"), "s'appeler"("a se ebema, a


se nurni"), "soigner"("a ingriji") ~i "transporter"("a transporta"). Completati propozitiile de
mai jos eu fOrnlele eorespunzatoare ale aeestor verbe:
>t'arpelle~-tu?

Cum te cheama?

- Comment

Chearna-l!

- >Appelle-le l

Bolnavii au fost transportati de urgenta la spital. - Les malades >onl etc transportcs
d'urgence a I'h6pital.
Acest

D.

bebelu~

bolnav trebuie ingrijit eu atentie. - II faut bien >soigner ee bebe malade.

Te voi suna deseara, bine?

- Je >t'appelcrai ce soir, d'accord?

Toti bolnavii ii spun (it numese)


"doctorul nostru".

- Taus les malades >!'appellent"notre


docteur".

Am dus toate aparatele la el acasa.

- Nous >aVOllS trallsportc tous les appareils


chez lui.

in ultimul exercitiu yeti recapitula fOrnlele de imperativ ale eatorva verbe ~i timpul "passe
recent". Traduceti propozitiile urmatoare in limba franeeza, folosind tiltrul ro~u:
Tocmai mi-am terminat tema.

> Je viens de finir mOll devoir.

Fii prudent!

> Sois prudent!

Sa nu tim imprudenti!

> Ne soyons

Tocmai te-a sunat cineva.

> Quelqu 'un vient de t'appeler.

Fati putin timp pentru mine!

> Aie un instant librc pour moi!

Sa tim intotdeauna trei: eu, lu

~i

pa~

llnprudents!

iubirea noastra! > Soyons toujours trois: toi, moi et l'amour!

24

lata noul vocabular pe care vi-I propunem in aceastii lectie.


Ca de obicei, citi!i eu voce tare taate substantiveJe de mai jos ~i retineti
traducerea lor in Iimba romana:
J'operation

> [lopERasio]

- operatia, interventia
chirurgicala

Ie chirurgien

> [10 ~i RU Rjic]

- chirurgul

la convalescence

> [Ia k6valesas]

- convalescenta

Ie traitement

>[10 tRetma]

- tratamentul

Ie comprime

>[10 kopRimE]

- compritrul.tul, pastila,
tableta

Ie pansement

>[lOpiismiiJ

- pansamentul; pansarea

la drogue

>[la dRog]

- drogul; medicamentul,
leacul

Ie teint

>[IOle]

- tenul

les honoraires(m.pl.)

> [lezolloReR]

- onorariul (plata unui


avoeat, unui chirurg)

la c1inique

>[Ia klmik]

- cliniea

la securite sociale

> [la sEkURitE sos/al] - asigurarile sociale

la civiere

> [1a sivieR]

Cititi inca

- targa, hrancarda

data eu voce tare substantivele noi, dar intr-o alta ordine:

la drogue

>[ladRog]

- drogul; medicamentul,
leacul

la convalescence

> [Ia kovalcsas]

- convalescenta

1a civiere

> [Ia sivieR)

- targa, brancarda

Ie comprime

> [10 kopRimE]

- comprimatul, pastila,
tableta

la c1inique

> [Ia klinik]

- clinica

Ie traitement

> [10 tRetma]

- tratamentul

Ie pansement

> [10pasmii]

- pansamentul; pansarea

les honoraires(m.pl.)

> [lezonoReR]

- onorariul (plata unui


avocat, unui ehirurg)

l' operation

> [lopERasi6]

- operatia, interventia
chirurgicala

la securite sociale

> [la sEkURitE sosial] - asigurarile sociale

Ie teint

>llOtc)

- tenul

Ie chirurgien

> [10 ~iRURjie]

- chirurgul

25

Cititi cu voce tare propozitiile in care apar cuvintele noi

~i

retineti traducerea lor in limba franceza:

Ma femme est un peu faible, elle vient de subir


une operation assez grave.

- Sotia mea este cam slabitii, tocmai a suferit


o operatie destuL de grava (serioasa).

C'est un chirurgien celebre qui I'a opere.

- Un chirurg celebru a operat-a.

Sa convalescence sera longue.

- Convalescenla ei va fi lunga.

Le traitement applique par Ie medecin n'etait


pas efficace dans son cas.

- in cazuL ei, tratamentul aplicat de catre


doctor nu era eficace.

Tu prends beaucoup de comprimes?


l' en prends trois par jour.

- lei multe medicamente?


lau trei pe zi.

II a perdu beaucoup de sang parce que son


pansement n'a pas ete bien mis.

- EI a pierdut mult sauge pentm ca


pansamentul nu a fost bine pus.

Le mieux c'est de ne pas se droguer; on s'y


habitue tres vite.

- Cel mai bine este sa nu te droghezi (sa nu


iei prea multe medicamente); devine foarte
repede 0 obi~nuinta.

Votre fille a I'air malade; son teint est pale.

- Fiica dumneavoastra pare bolnava; are tenul


palid.

Le sejour a la clinique privee est chef.

- StatuI (~ederea) la clinica particulara este


scump(a).

Qui va payer les honoraires de ce celebre


chirurgien?

- Cine 0 sa plateasca onorariul acestui


celebru chirurg?

Tous les frais de votre traitement, Monsieur,


seront rembourses par la securite sociale.

- Toate cheltuielile tratamentului


durnneavoastra, domnule, vor fi achitate
(restituite) de clitre asigurarile sociale.

Donnez-Iui une drogue contre la douleur,


s'il VallS pLait; iL souffre beaucoup.

- Va rog, dati-i un calmant impotriva durerii;


sufera mult

in propozitiile de mai sus ali intaJnit urmatoarele verbe regulate:


subir

> [sUBiR]

- a suferi, a avea, a indura, a suporta


(0 incercare)

operer

> [opERE]

- a opera, a face
chirurgicala

appliquer

> [apJikE]

- a aplica; a pune in practica;


a realiza

s'habituer

> [sabitUE]

- a se obi~nui; a se deprinde;
a se famiLiariza

se droguer

> [sa dRogE]

- a se droga; a lua prea multe


medicamente, calrnante

rembourser

> [RfibuRsE]

- a rambursa, a inapoia (0 suma de


bani); a achita

interventie

Verbul "su.bir" apar!ine gropei a II-a, iar celelalte verbe sunt din grupa I. Conjugarea verbelor din
grupele I ~i lJ este regulata.

26

Ati intalnit

~i

cateva adjective noi:

efficace

> [eflkas]

- eficace

maladif

> [malaJitl

- bolnavicios, morbid, maladiv

maladive

> [rnaladiv]

- bolnavicioasa, morbida, maladiva

pale

> [pal]

- palid,-a; Iivid.-a

prive,-e

> [pRIVE]

- privat,a; particular,-a; personal,-a

Pentru a reline mai u~or substantivele, verbele ~i adjectivele noi, traduceti in limba roman! urmatoarele
propozitii. Nu uitati sa folositi filtrul ro~u:
> Medicamentele prescrise de eiltre Joe!oml
vostru ~i-au faeut efectul (au fost eiicace)?

Les comprimes prescrits par votre medecin,


etaient-ils efficaces?
II va

a I'h6pital pour subir une operation de reins.

> 1-:1 sc duce la spital ca sa faca

operatie

de riniehi.

Tu devrais te faire faire une analyse de sang,


parce que tu es trop pale.

> Ar lrebui sit pUI sa Ii se faca 0 analiza de


sange pentru ea qti prea palid(a).

Pendant rna convalescence j'ai lu tous les livres


de rna bibliotheque.

> In timpul convalescentei am citit toate


ciirt;ilc din hihlioteca.

Va chez Ie medecin! (La couleur de) ton teint ne


me plait pas.

> Du-te la doctor! I\u-mi place culoarea fe\ei

Malgre son air maladif, it est en "n-es bonne sante".

> in cllIda (in poficla) a~pectu1ui sau

tale.

bolnavicios, el are

sanatate de tier.

Marie est un peu maladive eet hiver, eUe aurait dil


prendre du repos.

> Marie este cam bolnavicioasa In aceasta


mrna, ,If fi trcbult sa se odihneasc,l.

Ie me suis deja habituee aux inconvenients


de mon traitement.

> M-am obi$Iluit deja ell Ileplacerile (datorate)

Qu'est-ce que tu lui appliques sur sa blessure?

> Ce-I pui pc rana?

La securite sociale t'a rembourse les frais


de ton sejour a l'hOpital?

> Asigurarile social<: Ii-au inapoiat chcltuielile

Non, parce que c'etait une clinique privee.

> Nu , pentru ca am stilt intr-o clinica

tratamentului meu.

de spitalizare?

particulara.

> Doamna Martin a fost operata azi-diminea~a.

Madame Martin a ete operee ce matin.

Attention la drogue, c'est un grand danger,


surtout pour les jeunes!

> Atcn!ic 1'1 drogun, (de) rcprczinta un mare

Mets-Ia sur la civiere, vite!

> Pune-o pe targa. repede!

perieol, mai ales pentru tineri!

27

in unnatorul exerci~iu veti folosi vocabularul nOll pentru a cornpleta propozitille in lirnba franceza.
Folositi filtrul ro~u:
Unde es1e targa?

- Ou est 1a >civicre?

De ce este ea atat de palida?

- Pourquoi estelle S1 >pale?

Aceasta erema este pentru ten uscat.

- Cette creme est pour Ie > peau scche.

in ciud:! aspectului sau bolnavicios, doctorul nu


a aplicat niei un tratament.

- Malgre son air >maladif,le medecin


>o'a applique aucun >traitement.

Tata a suferit 0 operatie de inima (cord) intr-o


clinica particulara.

- Mon pere > a su hI > une operation du cceur


dans une clinique >privce.

Drogul este dat (recomand:!t) in cazurile


excePtionale ca medicament foarte eficace
impotriva durerii.

- > La drogue est donnee dans les cas


exceptionnels comme un medicament tres
>cfficace contre la douleur.

Toate cheltuielile de tratament in acest spital sunt


rambursate de catre asigurarile sociale.

-Taus les frais de >traitcmentdans cet hopital


> sont rembourses par> la sccuri te soc iale.

Nu pot sa rna obi~nuiesc cu noile conditii de viata


din timpul convalescentei.

- Je ne peux pas >m 'habituer aux nouvelles


conditions de vie pendant
>ma convalescence.

Cand ai fost operat?

- Quand >as-tu ete opere?

Trehuie sa platim onorariul chirurgului din aceasta


clinica particulara.

- Nous devons regler >Ies honoraircs


du >chirurgien de cette >clinique >privee.

Nu ~tiu ce ar trebui sa-i dau (ca medicament).

- Je ne sais pas ce que je devrais lui> appliq uer.

Vai, aceste tablete (pastile) nu pot fi date


(recomandate) tuturor.

- H6las, ces >comprimes ne peuvent pas etre


>apphqucs a tout Ie monde.

Cine ti-a facut acest pansament?

- Qui 1'a fait ce >pansement'!

Sa trecem acorn la gramatica. Vom continua sa va prezentAm diateza paS1Va. tn lectia trecuta a1i
intalnit ex.emple de propozitii la diateza pasiva (la timpurile "present" ~i "passe compose"). In
aceasta leqie vom studia formarea diatezei pasive la alte timpuri pe care deja Ie cunoa~teti.
Cititi cu atentie propozitiile urrnatoare la diateza pasivll ~i, mai ales, forme Ie verbale scrise Cll
caractere ingro~ate. Retineti traducerea in limba romana a acestor propozitii. Pentru a va u~ura
recunoa~terea timpurilor verbale cu ajutorul carora am fannat diateza pasiva, acestea au fost notate
in paranteza la sfar~itul fiecarui exemplu:
Quel traitement Haft applique a ce patient?
(imparfait)

- Ce tratament i s-a aplicat (era aplicat) acestui


paeient?

Les frais de sejour dans cet hOpital seroot


rembourses par la securite sociale? (futur simple)

- Cheltuielile de ~edere in acest spital vor fi


rambursate (inapoiate) de catre asigurarile
sociale?

Dans notre h6pital elle senit soignee par Ie


. docteur Martin. (conditionnel present)

- in spitalul nostru ea ar fi ingrijita (tratata)


de doctorul Martin.

Les enfants blesses dans eet accident viennent


d 'etre operes. (passe recent)

- Copiii raniti in acest accident tocmai au fast


operat i.

Les honoraires vont etre payes par Ie patient


Ie plus vlte possible. (futur proche)

- Onorariul 0 sa fie platit de catre pacient


cat mai repede cu putinta.

Si tu avais ete a Paris la semaine demicre, tu aurais


efe invite par mes amis. (conditionnel passe)

- Oaca ai fi fost la Paris saptamana treeuta,


ai fi fost invitat de catre prietenii mei.

Si j'avais efe informe de ses problcmes,je


1'aurais aide. (plus-que-parfait)

- Oaea a~ fi fost pus la curen! cu problemele


lui, l-a~ fi ajutat.

Cltind propozitiile anrerioare, a~i putut observa ca regula formarii diatezei pasive, prezentata 'in
lectia trecula, este aceea~i pentru toate timpurile pe care le-ati studiat pima acum.

Pel1lru a forma diateza pasivti veti adduga participiul trecut al verbului de conjugat la verbul
"etre" (conjugat la madill ,d timpul cerute de cOl/text). Participiul trecut 01 verbului folosit la
diateza pasiwj se acordii lil gen ~i numiir eu subiecrul propozitiei:
je suis invitee

- sunt invitatii

- prese/It

j 'ai ite inl'ite

- am fost illvitat

- passe compose

til vas etre invite

il viellt d'etre invite

- tocmai a fost invitat

- passe recent

if hait invite

- era illvitat

- imparfait

nOlls serOIlS invitees

- vom fi inl'itate

- fl/ttlr simple

- fuseserdti invita!i

- plus-que-pGlfait

ils seraient invites

- ar fi invitati

- conditionnel present

elles auraient ite illvitees

- ar fi fost illvitate

- conditiannel passe

vous aviez

ete invites

sa fii invitat

_. futur proche

Atenrie.'
A /lU se confunda formele diatezei pasive ell diateza activo a verbelor care se conjugo la timpurile
compuse cu verbul auxiliar "erre ". Aceste verbe nu pot forma diateza pasivd:
je suis invite (present)

- diateza pasivii

- sunt invitat

je suls venu (passe compose)

- diateza actiwi

- am venit

j'itais invite (imparfait)

- diateza pasiwi

- eram invitat

j'itais venue

- diateza actiwi

- venisem

29

Rezolvand exercitiul unnator veti verifica daca v-ati insu~it coreet regulile de fonnare a diatezei
pasive la diferitele timpuri invatate pana acum. Completati propozitiile la diateza pasiva pastrand
acela~i timp verbal ea in propozitii1e la diateza activa, apoi cititi-le eu voce tare. Folosi~ filtrul ro~u:
Mon mari m' aime beaucoup.

- Ie >suis heaucollp alll,ce de mon mario

Le docteur Durand I'examinait.

- II >etail examine par Ie docleur Durand.

Je rembourserai tous les frais de ton sejour a Paris.

- Tous les Crais de ton sejour a Paris >seront


rembourscs par moi.

Nous avons appe\e Ie medecin.

- Le medecin >a ete appele par nous.

L'infinniere vient de prendre la tension de


certe patiente.

- La tension de cette patiente >vicnt d'etre


prise par I'infinniere.

Si tu etais avec nous, les Martin t'inviteraient


aussi.

- Si tu etais avec nous, tu >serais aussi


invite par les Martin.

Le chirurgien va operer ces blessees.

- Ces blessees >vont eIre operces par


Ie chirurgien.

II m'a dit que le medecin l'avait ausculte.

- II m'a dit qu'il >avail etc ausculte par


Ie medecin.

Elle nous a dit que Ie docteur Bertaud


I' ausculterait aussi.

- EUe nous a dit qu'eUe >serait aussi auscultee


par le docteur Bertaud.

Si j'avais eu de I' argent, j' aurais tout de suite


paye les honoraires.

- Sij'avais eu de l'argent, les honoraires


>auraicnl etc to\.1t de suite paycs par moi.

lata inca un exercitiu cu ajutorul caruia puteti veri fica daca v-ati insu~it coreet materialul prezentat
in aceastii prima parte a leetiei 20. Traduceti in limba franceza unnatoarele propozitii, folosind filtrul
ro~u:

Acest tratament nu este prea eficace.

> Ce trailcment est peu etIicace.

in ciuda figurii ei palide, fiica mea nu era


niciodata bolnavicioasa.

> Malgre son tcint pale, rna fille n 'etaitjamais

Acest chirurg tocmai a inceput sa profeseze


intr-o clinica particulara.

> Ce ehirurgien vient de commencer a


travailler dans llne clinique privce.

Ai pHitit deja onorariul doetorului?

> As-Iu deja paye les honoraircs du medecin?

Nu pot sa rna

> Ie ne peux pas m 'habituer it ce pansemenl.

obi~nuiesc

maladive.

eu acest pansament.

De ce iei atatea pastile?

> Pourquoi prends-tu tant de comprimcs?

Nu ~tiu daea asigurarile sociale vor rambursa


cheltuielile (din perioada) convalescentei tale.

> Je ne sais pas si la securitc socia Ie


remboursera les frais de la convalescence.

Ranitii erau transportap de urgenta pe t1irgi


la spital.

> Les blesses Ctaient transportes d'urgcnce


sur des civicres a I'hopilal.

30

Acest pacient sufera mult, trebuie sa-i dam


un calmant impotriva durerii.

> Ce patient souffr~ bcaucoup, 11 faut lUI


appliqucr line drogue contre la douleur.

A trebuit sa fac (suport)

> J' ai dll subir une operation du creur.

operatie de inima.

De cine ai fast operata?

> Par qui <IS-tu Clc opere.::?

Daca ar fi avut bani, el ar fi rarnbursat cheltuielile.

> S 'II avail eu de !'argent, les frais auraient de


rembourscs par lui.

Tocmai a fost pansat.

> Il

De catre care doctor au fost prescrise aceste


pastile?

> Pelr que! mcdecin ces comprimes ant i!s

vi~nl

d "eIre panse.

presents?

31

ete

LECTIA 20 - PARTEA A nOVA


in aceasta parte a lectiei noastre va propunem sa eititi textul de mai jos, dialogurile ~i sa rezolvati
cateva exercitii care recapituleaza vocabularul ~i euno~tintele gramaticale prezentale in acest caiet
de curs, TOI aici vorn incerca sa fixam cuno~tintele pe care le-ati dobandit despre formarea ~i
folosirea diatezei pasive.
Citili eu voce tare textul ~i dialogurile de rnai jos:

/"
~ttc annec

........
/"
........
bcaucoup de problcmcs de sante.

/"

I fai eu
/"

/"

/"

/"

I I TOlls mCf> amis me disaient I que


/".,//"

.,/

I et que mon teint ctait pale. I I J'ctais fatigut I et j'avais souvent mal 11 la

j'avais I'air maladif

/"'"

/"

"'.,//"

I I Dc temps cn temps man cu:ur me faisail mal I ct j'avais des doulcurs au ventre. I I

tete.
.,/

'"

.,/

I jc suis enfin aile chez tc mcdccln. II

Alors
/"

.,/

.,/

J'ai ehoisi Ie docteuT Martin

I paree quc tout Ie

........

.,/

/"

I I Pendant rna premiere visiw chez lUi I il m'a


.................,/
.,/
/"
I et it a pris rna tension. I I J'ai du faire toules Ics analyses, I surtout

mondc a une tres bonne opinion de lui.


/"

.,/

ausculte,

I m'a examine

........
une analyse de sang.

.,/

.,/"'

I I On m'a aussi fait la radio de roes poumons. I I

./........

.,/

../

.,/.,/

I Ie diagnostic a tte etabli .11 J'ai du aller 11 la cliniquc I ou je suis opere d'urgence par ur

Enfin

........
/"

"'

........

/".,/

maison
courte

........

./

../

I I Le traitcmenl etait asscz long I mais efficace. II Je suis revenu ala

celebre chirurgien.

/"

I au j'ai dli gardcr Ie IiI I encore pendant une semaine. I I Ma convalescence etait
.,/
........
I et grace au doctcur Martin
I j'ai et~ vite gueri.
II

../

Maintcnant
.,/

opera lion

./........

/"

./

I j'ai d'aulres problemcs. I I us honoraires du doctcur Martin, I les frais de mon


././

.,/

"

./

I et de mon SCjOUT a la clinique I ne sont pas encore payes... I I J'ai compte sur la

.,/........

.,/./

.,/

sccuritc sadale,

I mais oi les frais de visitcs privees I ni les frais d'operation I ni de s~jour

........

........

./

../

...........

a la c1inique privee I nc seront rembourses. I I J'en serai de nouveau maladc... J I


./

.,/

-Qu'est--ce que tu as?


/'"
- Tu crois?
/"

II

,/"

Tu as I'aif malade...

II

II

.........

........

.,/

I tu devrais alIef chez Ie medecin. II

-Cui,

/"

.,/........

-Ce n'est rien.


./

I I J'ai pris froid I et

/"

- Tu as de Is fi~re?

........
je tousse ...

II

32

II

..................

./'.........

./'./'

./'

I meme beaucoup. I I J'ai aussi mal a la gorge et a1a tete. I I Tu as raison. I I J'irai voir

-Qui,

.........

II

Ie m~ecin.

./'

-Si tu as de la
./'

-O'accord.

.........

./'

fj~re,

I appelle-Ie Ala maison! II


./'

I I Je vais I'appeler. I I

.........

./'

II

-Docteur, lIe creur me fait mal...


./' .........

./'

./'

-Co uchez-vous, I je vais vous ausculter.

/""

-Je ne sais pas.

II
.........

-A1ors it faut 1a prendre.

"

poumons.
.........

-0'accord.

II

./'

.........

/"

Apres,

faites aussi une analyse de sang

/"

./

II

.........
./'

et prendre les m~icaments

A1ars it taut garder Ie Lit

/"

/'

/'

I pendant au mains nne sematne I

./'.........

./

I que je vais vous prescrire. I I Tous les jours I I'infirmiere

.........

/'

I c'est grave? II
./

II

viendra vous taire des piqures.

.........

-Je pr~fererais des comprimes. ..


/"

II
.........

./'

.........

./'

-Mais les piqiires sont plus efficaces dans votre cas.

I I VoilA man ordonnance. I I

.........

-Mera,

I dotteur, II

/".........

./'

-Je viendrai vous voir dans deux,


./

.........

et surtout ne fumez pas.


./

radio des

./'

Oites-moi docteur,
/"

-Aloes,

./'

I et une

IJ

-Vaus avez Ie ceeur malade.

/'

./'

./'

I I Avez-vous de la tension? I I

/'

/'

I trois joors. I I Pour Ie moment, I reposez-vous bien

./

.........

I I C'est defendu! I I

/'./

I qu'est--ce que je vais Caire? II

./'

.........

Je dais m'habituer avivre sans furner.

Traduceti in limba franeeza urmatoarele propozitii. Nu uitati sa folositi filtrul

IJ

ro~u:

Ai probleme de sanatate?

> Est-ce que tll as des problemes de sante?

Daea este bron~ita, stai in pat!

> Si c'est une bronchite, garde Ie lit!

Du-te sa iei targa din ambulanta!

> Va chercher la civiere dans I'ambulance!

Anul treeut am meut 0 operatie riscanta de inima.

> L 'annee derniere, j'ai subi line operation


du creur dangereuse.

33

lnjeetia a fost Iacuta de (catre) infirmiera acum


o ora.

> La piqure a etc falle par l' infirmlcre il y a


une heure.

Cand i se va lua tensiunea acestui pacient?

> Quand 1a tension de ce patient scra-t-elle?

Prin cine au fost rambursate (achitate) cheltuielile


de tratament?

> Par qui ont etc rembourscs


lcs frais de traitement':'

Daca doetorul Bertaud ar fi fost saptamana trecuta


la spital, ai fi fost operat de eI.

> 5i Ie docteur Bertaud avait ete la semaine


demiere a I"hopital, tu aurais etc opere
par Ill!.

Din fericire ea nu mai are acest aer (aspect)


bolnavieios.

> Heurcusement elle n'a plus eet air maladif.

Culca-I pe burta! (Intinde-I pe bum!)

> Cauche-1e

Doetore, imi bate prea tare ioima.

> Docleur, mon creur bat tTOp vite.

Dati-i de urgenta acest calmant, alte medieamente


nu-~i mai fae efectul (nu mai sunt eficaee).

> Appliquez d' urgencc cette drogue, les autTes


medicaments ne sont plus efficaces.

Nu

~tiu

a plat vcntre!

> Ie ne sais pas ce que je ferai pendant rna


convalescence.

ce voi face in timpul eonvalescentei.

Bolnavul se sirnte rau, trebuie sa i se schimbe


tratamentul.

> Lc malade va mal, Ie traitement doit etre

Doctorul a spus ea diagnosticul a fost pus ieri.

> Le docteur a dit que Ie diagnostic avail


fait Ilier.

Reteta va fi scrisa intr-o elipa,


varog!

o sa va obi~nuiti

chcmgc.

ete

> L' ordonnance sera prescTite dans un moment,

a~teptati,

attenacz, s'il

VOliS

plait!

> Vous allcz bient6t VOliS habituer


pansemenl, Madame!

curand eu pansamentul,

doamna!

a votre

Ea este cam palida inca, dar (este) deja


vindecata (insanato~itii).

> Elle est encore un peu pale, mais deja

Ea nu se plangea niciodata de nimic.

> Elle ne se plalgnait jamais de rien.

Doetorul ~i-a primit onorariul, iar eheltuielile


pentru tratamentul (facut) la clinica au fost
rambursate de catre asigurarile sociale.

> Lc docteur a reyll ses honoraires et les fmis


de trailemenl a la cIinique ont etc
rembourscs par la sccurite socialc.

Este riseant, ai tensiune.

> C'csl dangereux. tll as de la tension.

Faceti radiografia la plamani, este urgent!

> Faltes la radio des poumons, c'est urgent!

Te doare foarte rau ioima?

> Est-ce que Ie creur te fait trcs mal?

Nu este angina, ea are dureri de burta.

> Ce n'est pas une angine, dIe a des douleurs


au venlre.

Prescrieti-mi ceva impotriva tusei, va rog!

> Prescrivez-moi quelque chose contre 13 toux,


s'il vous plait!

gucrie.

34

> Sl \ ous prenez froid, vous illtrapercz une

Daca veti raci, veti face gripa.

gnppe.
Acest chirurg celebru nu opereaza decat in c1inica
lui particulara.

>Ce fameux chirurgien n'opere que dans sa


c1inique privee.

Baiatul meu a Iacut gripa ~i are temperatura,


de aceea va rog sa-l auscultati (sa-l ascultati
ell stetoscopul).

> Mon fils a attrapc un rhume et it a de 13 fie-vre,

Ea are un ten gras?

> A-I-elle une peau grasse9'J

Sa ne culcam odam, este tarziu!

> Couchons-nol\s enfin, il est tard!

Ma doare burta (lmi vine sa vomit), unde imi


sunt pastilele?

> J'ai mal ilU

alars auscultez-Ie, s'il vous plait!

CceUT,

OU sont

me.'>

comprimcs?

Treceti propozitiile de mai jos de la diateza activa la diateza pasiva:


Le docteur Lefevre m'a vite guerie.

> rai Cte vite guerie par Ie doctcur Lefevre.

II m'examine depuis une heure.

> le suis examinc(e) par lui depuis une heure.

Cette infirmiere te soignera bien.

> Tu

Si Ie docteur Martin m'avait operee, j'aurais


deja ete a la maison.

> Si j 'avais

L'infinniere a dit qu'elle prendrait la tension


de cette vieille patiente dans un instant.

> L'jnfirmicre a dit que la tension de cette

~eras

bien soigne( e) par ceUe infinnicre.

cte opcrce par Ie docteur Martin,


j 'aurals dejil etc ala maison.
vieillt: patientc serait prise par clle dans
un instant.

Ultimul exerciliu consta in trecerea propozitiilor de la diateza pasiva la diateza aetiva. Folositi
filtrul rOi?U:
Tu as ete accompagne par DOUS

aIa gare.

> Now; favons 3ccompagnc ala garc.

Cette fille etait operee d'urgence,

> On opcrait d'urgence cette fille.

Un nouvel hopital a ete ouvert dans notre ville.

> On a ouvert un nouvel hopital dans


notre ville.

Les copines de Sophie avaient etc invitees par sa


mere pour son anniversaire.

> La mi:re de Sophie avait invite scs copines


pour son anniversairc.

Les honoraires du docteur Durand ne sont jamais


payes par ses patients.

> Les patients du doctcur Durand ne payent

Par qui sera Pierre examine dans cette clinique?

> Qui cxamincra Pierre dans cette clinique?

35

jamais ses honoraires.

In incheierea acestei 1ectii va propunem un exercitiu fonetic. lata cateva serii de cuvinte in care se
repeta acela~i sunet. Cititi-Ie Cll voce tare:

[iiJ

-Ia convalcsc~ce, Ie traitement, Ie pansem.ent. rembourser

[ i:]

- Ie chirurgi.en, Ie teint

[0]

- I' operation, la convalescence

[i J

- Ie chirurgien, Ie comprime, la clinique, la civiere, subir

lLJ J

Ie chir.l.lrgien, la securite, s.l.Ibir, s 'habituer

l gJ

la drogue, Ie diagnostic

[c)

- Ie traitement, les honoraires, la civi.e.re

[E]

-efficace, op~rer, priv~

[sJ

-Ia convale.s..cence, Ie pansement, so.c.iale, s'habituer, efficac.e, civiere

[k]

-Ia l;;onvalescence, la cJinique, la securite, appliquer, efficace

36

RECAPITULAREA LECTIEI 20
~

20.1. in aceasta leqie v-ati imbogatit vocabularul legat de domeniul medical (sanatate, boli,
spitalizare etc.). Am introdus substantive, verbe ~i adjective noi, cu ajutorul carora va yeti
exprima mai u~or in acest domeniu. La star~itul caietului yeti regasi, ca de obicei, vocabularul
general care cuprinde cuvintele noi.
20.2. Problemele de gramatica introduse in aceasta leqie se refera la formarea diatezei pasive.
Studiind modalitatile de formare a diatezei pasive ati recapitulat conjugarea anumitor verbe
la timpurile pe care Ie cuno~teati deja. Aceste timpuri au fost folosite atat in propozitiile la
diateza activa, cat ~i in cele la diateza pasiva.
Va amintim ca diateza pasiva este folosita frecvent in limba franceza, dar ca, in foarte multe
situatii, se prefera folosirea diatezei active. Situatiile in care diateza pasiva este folosita in
limba romiina pot diferi de cele din limba franceza. De multe ori, traducerea dintr-o limba in
cealalta trebuie sa tina cont de corectitudinea folosirii diatezei pasive sau a celei active in
respectivul context. A~adar, traducerea unei propozitii 1a diateza pasiva din limba romanil in
limba franceza (~i viceversa) nu implica obligativitatea folosirii pasivului in traducere. Important este ca traduce rea sa fie corecta, iar folosirea diatezei active sau pasive sa corespunda
normelor Iimbii in care se face traducerea.
Pentru a construi 0 propozitie la diateza pasiva, trebuie sa ne servim de verbul auxiliar "etre".
Acesta va fi conjugat la timpul pe care dorim sa it exprimam ~i ii vom adauga participiul
trecut al verbului de conjugal.
Participiul trecut se acordli. in gen

~i

numar cu subiectul propozitiei. De exemplu:


(present)

Je suis invite

- Sunt invitat.

Tu as ete invitee.

- Ai fost invitata.

(passe compose)

Nous serons invites.

- Vom fi invitati.

(futm simple)

VOllS seriez invitees.

- Aii fi invitate.

(conditionnel present)

Verbulla diateza pasiva este insotit de prepozi!ia "par" - "de", "de catre", care introduce
complementul. La trecerea de la diateza pasiva la diateza activa complementul devine subiect:
Je suis opere par un celebre chirurgien.

- Sunt operat de catre un chirurg celebru.

Un celebre chirurgien m'opere.

- Un celebru chirurg ma opereaza.

La transformarea propozitiei la diateza activa in propozitie la diateza pasiva, ordinea cuvintelor


se schimba: subiectul din propozitia la diateza activa devine complement in propozitia la
diateza pasiva, iar complementul din propozitia la diateza activa devine subiect in propozitia
la diateza pasiva.
Atentie! Nu confundati timpul prezent folosit intr-o propozitie la diateza pasiv3. cu timpu!
"passe compose" folosit lotr-o propozitie la diateza activa a1 carei verb se conjuga. cu auxiliarul
"eIre":

Je suis examine par Ie medecin.

- Sunt consultat de catre doctor.


(diateza pasiva - present)

Je suis ane II I'hopital.

- Am mers la spital.
(diateza activa - passe compose)

37

TEMA PENTRU ACASA 20


A

B.

C.

Traduceti in limba ramana propozitiile care unneaza:


I.

11 vient de subir une operation dans tine c1inique privee.

2.

Tu erois qu'on peut facilement s'habituer a eette drogue?

3.

Cauche-toi au soleil, tu es trap pale!

4.

Votre pansement a ete mal fait par I'infinniere.

5.

NOllS

avons pense que les honoraires seraient bientot payes.

Traduceti in limba franeeza urmatoarele propozitii:

1.

EI mi-a spus ca a fost operat de catre doctorul Martin.

2.

Nu voi inapoia (rambursa) cheltuielile pentru tratamentul tau. Sunt prea mario

3.

Din nefericire Maria este bolnavicioasa, fata ei este intotdeauna palida.

4.

A fost aplicat un tratament prost, trebuie schimbat imediat.

5.

Am Crezut ell. asigurarile sociale au rambursat deja cheituielile pentru


la clinica.

Transformati propoziliiIe urmatoare in propozitii la diateza aetiva:


I.

Elle avail ete soignee par Ie celebre professeur.

2.

La patiente vient d' etre

3.

L' ordonnance sera preserite demain.

4.

Les honoraires de ce chirurgien vont etre regles bientot.

5.

Les piqfires etaient donnees ehaque jour par I'infirmiere.

opeTl~e

par Ie docteur Durand.

38

~ederea

mea

VOCABULARUL LECTIILOR 19 51 20
I'analyse (f.)

> Llanaliz)

- analiza

I'angine(f.)

> [liiJin]

- angina

appliquer

> LaplikE)

- a aplica; a pune in practica;


a realiza

a(ta) sante!

> [a ta satE]

- Noroe! In cinstea ta!


in sanatatea tal

attraper (un rhume)

> [atRapE e Rum]

- a face, a capata (un) guturai

ausculter

> [oskUltE]

- a auseulta (a asculta
eu stetoscopul)

avoir mal au creur

> [avua:R malo kOR]

- a-I durea stomacul;

avoir de la tension

> [avua:R dO la tasioJ

- a avea tensiune

(se) battre

> [sObatR]

- a (se) bate

la bronchite

> [la bRo~it]

c'est urgent

> [sEtURjii]

- este urgent

Ie chirurgien

> [10

a-i veni sa vomite

~iRURjie]

bron~ita

- chirurgul

la civiere

> [la sivieR]

- targa, brancarda

Ia clinique

> [Ia klinik]

- clinic a

Ie creur

> [IOkOR}

- inima

Ie creur (me) fait mal

> [IOkORmO fe mal]

- rna (te, iI, 0, etc.) doare inima

Ie comprime

> [10 kopRimE]

- comprimatul, pastila, tableta

la convalescence

> [la kc)vaIEsas]

- convalescenta

(se) coucher

> [sO ku~E]

- a se culca, a se intinde
a se culca, a se duce la culcare

Ie diagnostic

> [10 diagnostik]

- diagnosticul

Ie docteur

> [10 doktOR]

- doctorul

la douleur

> [la dulOR]

- durerea

se droguer

> [sO dRogE]

- a se droga; a lua prea multe


medieamente, caImante

d'urgence

> [dURjas]

- de urgenta; imediat.
lara intarziere, numaidecat

la drogue

> [Ia dRog]

- drogul; medicamentul, leacul

efficace

> [Efikas]

- eficace

enfin

> [ate]

- in

star~it,

in fine; in conc1uzie,

pe scurt
examiner

> [EgzaminE]

- a examina, a consul13

la fievre

> [Ia fievR]

- febra, temperatura

garder Ie lit

> [gaRdE 10 Ii]

- a 813 in pat; a zacea

la grippe

> [Ia gRip]

- gripa

guerir

> [gERiR)

- a vindeca, a tamadui

39

s'habituer

> [sabitUEJ

- a se obi~nui; a se deprinde;
a se familiariza

les honoraires(m.pl.)

> [lczonoReR]

- onorariul (plata unui avocat,


unui chirurg)

maladif

> lrnaladit]

- bolnavicios, morbid, maladiv

maladive

> [maladiv]

- bolnavicioasa, morbida,
maladiva

I' operation

> [lopERasio]

- operatia, interventia
chirurgicala

operer

> (opERE]

- a opera, aface
chirurgicala

I' ordonnance (f.)

> [loRdoniis]

- reteta, prescriptia medicala;


ordonanta

pale

> [pal]

- palid,-a; livid,-a

[lOpa~ma]

Ie pansement

>

Ie patient

> [tOpashi)

- pacientul

la patiente

> (la pasiat]

- pacienta

interventie

- pansamentul; pansarea

la piqure

>[la pikURJ

- injeetia; ciupitura,

se pIaindre de ...

> [sO pIedR dO]

- a se plange de ... , a se vaitade .. ,

Ie poumon

> (lOpumo]

- plamanul

prendre froid

> [pRiidR fRua]

- a raci

prendre la tension

> [pRiidR la tasio]

- a lua tensiunea

prescrire

> [pReskRiR]

- a prescrie, a recomanda

prive,-e

> (pRivE]

- privat,-a; particutar,-a;
personal,-a

la radio

> [ia Radio]

- radiografia; radiouI

Ie rein

>[lORc]

- rinichiul

rembourser

> [RabuRsE]

- a rambursa, a inapoia (0 suma


de bani); a achita

Ie rhume

> [10 RUm]

- guturaiul

Ie sang

>[IOs3]

- sangele

la sante

>[lasatE]

- sanatatea

la securite sociale

>[la sEkURitE sasial]

- asigurariIe sociaIe

la souffrance

>[la sufRiis]

- suferinta

subir

>[sUBiRj

- a suferi, a avea, a indura,


a suporta (0 incercare)

Ie teint

>[lOte]

- tenuI
- tensiunea; presiunea

la tension

>[la tasi6J

la toux

>[la luJ

- tusea

Ie traitement

>[lOtRctma]

- tratamentul

Ie ventre

>lIOv3tR]

- burta, pantecele

a plat ventre

>(a pia "atR]

- pe burta

pi~catura

LECTIA
21
,

PARTEA iNTAI

in partea destinata recapitularii va propunem urmatoarele exercitii:


A

Completati propozitiile in limba franceza cu substantivele urrnatoare:


I. Ie voyage

2. Ie depart

3. I'arrivee

4. Ie passeport

S.le visa

6. Ie billet

7. Ie touriste

8. la touriste

9. la carte
13. la capitale

10. Ie plan

II. Ie bagage

14.1'etranger

15.I'etrangere

12. la valise

Plecarea noastrii era prevazuta pentro


martea viitoare.

- Notre >depart etait prevu pour


mardi prochain.

~titi

- Connaissez-vous Ie nom de la >capitale


du Canada?

cum se nurne~te capi1ala Canadei?

Strainul acesta cautii un hotel bun.

- Cet >6trangcr chercbe un bon hOtel.

Care este data sosirii voastre


(dumneavoastra) la Paris?

- Quelle est la date de votre >arrivee


a Paris?

in timpul calatoriei mi-am pierdut


pa~aportul.

- Pendant >Ic voyage j'ai perdu


mon >passeport.

Nu avem nevoie de viza pentru a merge


in Franta.

- On n'a pas besoin de >visa pour aller


en France.

Vara sunt multi

turi~ti in

!talia.

- En ere il y a beaucoup de >touristes en Italie.

Fa-ti repede valiza (bagajul)!

- Fais vite ta >vahse!

Unde ne-a~ pus biletele?

- Ou avez-vous mis nos >billets?

Daca nu vrei sa te riitace~ti, curnpara harta


(ghidul) ora~ului!

- Si tu ne veux pas te perdre, achete >Ie plan


de la ville!

Am vrea (dori) foarte mult sa plecam


in strainatate, dar nu este posibil!

- N aus voudrions bien partir pour> I' etranger,


mais ce n' est pas possible.

Mi-ai dus (predat) bagajul la biroul


de bagaje (Bagaje)1

- Est-ce que tu as mis mon >bagage


a la consigne?

Uita-te pe harta, este prea departe!

- Regarde >la carte, c'est trop loin!

OcupiHe de aceasta turista, pare pierduta


(rntacim)!

- Occupe-toi de cette >touriste, elle a I'air


perdue.

Ajutati-o repede pe aceasta straina!

- Aidez vite ceUe >6trangere!

B.

Completati propozitiile in limba franceza cu prepozitiile "pour" ~i "en":


Plee in strainatate curand ca sa caut
de lucru.

- Bientot j e pars >pour I'etranger


>pour ehercher du travail.

Ei au locuit la Paris acum cinci ani.

- Us ont habite >a Paris il y a cinq ans.

De unde vii?

- >D'ou viens-tu?

Din Canada.

- >Du Canada.

Suntem in Italia, dar maine


plecam in Franta.

- NollS sommes >en ltalie, mais demain


DOllS partons >pour la France.

$i-a incheiat deja calatoria in Mexic?

- A-t-iI deja fait son voyage >au Mexique?

Vor fi (vor ajunge) in Canada


peste 0 saptamana.

- lis seront >au Canada dans


une semaine.

leri, copiii

C.

no~tri s-au

intors din Germania.

- Hier, nos enfants sont revenus >d'Allemagne.

Unde 0 sa ne petreeem vacanta


anul acesta?

- Ou allons-nous passer nos vacances


cette annee?

In Statele Unite.

- >Aux Etats-Unis.

Recapitulati verbele "partir"~i "voyager" la diferitele timpuri pe care Ie cunoa~teti deja.


Completati propozitiile care urmeaza eu formele corespunzatoare ale acestor verbe:
Plecam adeseori in strainatate
eu parintii no~tri.

- NOlls >parlons souvent pour l'etranger


avec nos parents.

EI nu mai vrea sa calatoreasca.

- n ne veut plus >voyager.

A~

dar nu am bani.

- Je >voyagerais volontiers atravers 1a France,


mais je n'ai pas d'argent.

Unde pleci in week-end?

- Ou pars-tu pour Ie week-end?

Sa callitorim in vara asta!

- >Voyageons eet ete!

Am plecat eu totii in Halia.

- Nous >sommes partis tous ensemble


pour l'ltalie.

Prietenii no~tri au calatorit mult


in vara aeeasta.

- Cet ete nos amis >ont beaucoup


voyage.

Daca a~ fi avut bani in tinerete,


a~ fi caHitorit prin toata Europa.

- Si j' avais eu de I' argent au temps de rna jeunesse,

Ea a plecat azi de dimineat! ram


sa-~i ia macar "la revedere".

- Elle >est partie ce matin sans meme


dire "au revoir".

Ea pleca adesea singura la Paris.

- Elle >partait souvent seule pour Paris.

De-acum incolo vom ciUatori


in toate tarile lumii.

- A l'avernr on >voyagera dans


taus les pays du mande.

Tata tocmai a pleeat la (Le) Havre.

- Mon pere >vient de partir pour Ie Havre.

calatori eu placere prin Franta,

>j 'aurais voyage a travers toute )'Europe.

lata vocabularul pe care vi-I propunem in aceasta lectie. Cititi eu voce


tare substantiveIe noi, conform pronuntiei date:
I'aeroport (m.)

> [laEropoR]

- aeroportul

Ie decollage

> [10 dEkolaj]

- decolarea; dezlipirea

Ie vol

> [10 volJ

- zborul; cursa (aviatica)

I'atterrissage (m.)

> [lateRisaj]

- aterizarea

la piste d'envol

> [Ia pist daval]

- pista (de decolare)

l'h6tesse de I'air(f.)

> [lotes dO leR]

- stewardesa

la ceinture de
securite

> [1a setUR dO

- centura de
siguranta

la salle d'attente

> [1:1 sal datat]

sEkURitEj

- sala de 3..?teptare

la compagnie aerienne > [Ia kopani aErien


"Air France "
eRtRas
("Air Inter")
(eRcteR)]

- Campania aeriana
"Air France"
("Air Inter")

Ie pilote

> [10 pilot]

- pilotul

la ligne

> [laliiiJ

- Iinia (de demarcatie,


aeriana)

Ie detournement

> [10 dEtuRnOma)

- deturnarea (unui avion)

Exersa~i

inca

data pronuntia noilor substantive:

la compagnie aerienne > [Ia kopani aErien


"Air France "
eRfRiis
("Air Inter")
(eReteR)

- Campania aeriana
"Air France
("Air Inter")

Ie vol

> [IOvol]

- zborul; cursa (aviatica)

la ligne

> [la lin]

- linia (de demarcatie,


aeriana)

Ie decollage

> [10 dEkolaj]

- decolarea; dezlipirea

Ie pilote

> [10 pilot]

- pilotul

la piste d'envoi

> [Ia pist davol]

- pista (de decolare)

I'aeroport (m.)

> [laEropoR]

- aeroportul

Ie detournement

> [10 dEtuRnOma]

- deturnarea (unui avion)

la ceinture de
securite

> [IasetlJRdO

- centum de
siguranl a

I'atterissage (m.)

> [latcRisaj]

- aterizarea

l'hOtesse de l'air (f.)

> [lotes dO leRJ

- stewardesa

la salle d'attente

> [la sal datat]

- sala de a~teptare

sEkURitE)

Cititi eu voce tare propozitiile in limba franceza in care apar ~i noile substantive ~i retineti traducerea
lor in limba romana:
NOlls voudrions l'aceompagner
aI'aeroport.

- Am vrea (dori) sa-Ilnsotim (conducem)


Ia aeroport.

11 faut arriver une heure avant


Ie decollage.

- Trebuie sa ajungem cu a ora inainte


de decolare.

Les conditions atrnospheriques sont mauvaises,


aloes Ie decoUage est impossible.

- Conditiile atmosferice sunt proaste,


de aceea decolarea devine imposibilli.

Notre vol durera un peu plus


de trois heures.

- Zborul nostru va dura ceva mai mult


de trei are.

Pendant I'arterrissage il yale plus grand


danger d'accident.

- Cel mai mare pericol de accident apare


in timpul aterizarii (la aterizare).

Oil est notre avion?


Sur la piste d'envol.

- Unde este avionul nostru?


Pe pista de decolare.

J'aimerais bien etre h6tesse de l'air pour voyager


dans Ie monde entier.

- Mi-ar placea foarte mult sa fiu stewardesa


ca sa calatoresc In toati lumea.

Les passagers sont pries d'atlacher leurs


c:eintures de securite et de ne pas fumer
pendant I'atterrissage.

- Pasagerii sunt rugati sa-~i puna centurile de


de siguranta ~i sa nu fumeze
in timpul aterizarii.

L'avion en provenance de Lyon est annonee


avec 45 minutes de retard.

- Se anunta eli avionul care vine de la Lyon are


o Intarziere de 45 de minute.

Les passagers attendaient Ie vol


de Londres.

a destination

a~teptau cursa

- Pasagerii
Lomira.

a~teptare este

(zborul) de (pentru)
turi~ti.

La salle d'attente est pleine de touristes.

- Sala de

Voila la guichet de la compagnie


aerienne "Air France".

- lata casa de bilete a companiei aeriene


"Air France",

Comment s'appelle la compagnie aerienne


roumaine? Elle s'appelle "TAROM".

- Cum se nume~te compania aeriana


romana? Se nume~te "TAROM".

Pour etre pilote il faut avoir une sante excellente


et etre tres courageux.

- Ca sa fii pilot trebuie sa ai


~i sa fii foarte curajos.

Vous partez pour trois jours, Monsieur?


C'est impossible.

- Pleeati pentru trei zile, domnule?


Este imposibil.

Pour voyager de Paris


les lignes interieures.

a Toulouse il faut prendre

plina de

sanii.tate de fier

- Pentru a ealatori de la Paris Ia Toulouse


trebuie sa iei 0 eursa intema.

Pendant Ie vol j' ai toujours peur


d'un detournement.

- Cand zbor, imi este Intotdeauna teama


de 0 deturnare (a avionului).

Retineti urrnatoarele expresii aparute in propozitiile de mai sus:


(l'avion) en
provenance de ...

> [ a pRovniis dO)

- (avionul) de Ia...;
(cursa nc.... ) de la...

(l'avion) a
destination de...

> [ a destinasio dO l

- (avionul) ell destinatia ... ,


pentru...

attacher la ceinture
de securiti

> [ ata~E la setUR dO


sEkURitEj

- a prinde (a pune) centura


de siguranta.

Ali intalnit, de asemenea, noi verbe regulate de grupa l:


durer

> [dURE]

- a dura, a tine; a suporta

annoncer

> [anosE]

- a anunta, a face cunoscut,


a da de veste

interieur. -e

> [ctERiOR]

- interior, interioam; intern, intema

impossible

> [cposibl]

- imposibil, -ii

~i

adjectivele:

latli alte cateva verbe legate de subiectul lectiei noastre:


annuler

> [anUlE]

- a anula, a desfiinta

deeoller

> [dEkolE]

- a decola

atterrir

> [atERiR]

- a ateriza

voler

>[voIE]

- a zbura

In propozitiile de rnai sus ati intalnit urmatoarele nume de ora~e:


Toulouse

> [tuluz]

- Toulouse

Lyon

>[lio]

- Lyon

Londres

> [llldRJ

- Londra

Retineti 51 urmlitoarele nume de

o~e:

Rome

> [Rom]

- Rorna

Milan

> [mila]

- Milano

Berlin

>(bERle]

- Berlin

Traduce~ in

limba romana lUlll3toarele propozj~i in care am folosit noile CUvlnte. Folositi filtrul ro~u:

Les conditions atmospheriques a Berlin sont


mauvaises; taus les vols ant ete annules.

> La Berlin conditiilc atmosferice sunt proaste;


au fost anulate toate zborurile.

C'est impossible!

> Nu e cu putinta! (lmposibil 1)

Les avions modernes volent


de plus en plus vile.

> Avioane/e din zilele noastre zboara.


din ce in ce mai rcpede.

Les pistes d'atterrissage ne sont pas assez longues, > Avionul nu poate ateriza pentru eft pistele de
alors J'avion ne peut pas atternr.
aterizare nu sunt suficient de lungi.
"Air France" vole sur les lignes intemationales,
"Air Inter" sur les )ignes interieures.

> "Air France" face curse internationale,


"Air Inter" - curselc interne.

Est-ce que vous connaissez d'sutres compagnies


aeriennes internationales?

> Cunoa~teti ~i alte companil


aeriene interna!ionale?

a Londres.

> Avionul nostru a decoiat eu bine de la Londra,

Reste a ta place, attache ta ceinture de seeurite,


ne fume pas!

> Stai la locul tflu, pune-ti centura de siguranla,


nu fuma!

EUe ne prendjamais I'avion de peur


d'un detournement.

> Ea nu ia niciodata avionul de frica


unei deturnari,

Ou est I'avion adestination de Rome?

> Unde este avionul pentru Roma?

Tous les passagers suivent des yeux eette belle


et sympathique Mtesse de I'air.

> Toti pasagerii se uita dupa aeeasta stewardesa


frumoasa ~i simpatica,

Le vol au-dessus de l' Atlantique durera


huit heures,

> Zborul deasupra Atlanticului va dura


opt are,

Notre avion a heureusement decolle

Votre avian, Madame, n' a pas encore ere annonee, > Avionul dumneavoastra, doamnii, nu a fost inca
pouvez aller dans 1a salle d'attente.
anuntat, puteli merge in sala de a~teptare.

VallS

Est-ce que l'avion en provenance de Milan


a deja atterri?

> Avionul de Ia Milano a aterizat deja?

Le pilote est responsable de la vie et de la


securite de ses passagers.

> Pilotul este responsabil de viata


de siguranla pasagerilor.

~i

Comp1etati propozi\iile in limba franceza cu substantivul, adjectivul sau verbul corespunzator


apoi, citi\i-Ie cu voce tare:

~i

Te-ai pierdut pe (in) aeroportul din Berlin?

- Tu t'es perdue a>I'acroport de >Berlin?

Nu este imposibil (eu neputinti).

- Ce n'est pas >impossible.

Decolarea avionului nostru este fixata


peste 0 ora, a~a ca haideti in sala
de a~teptare.

- >Le decollage de notre avion est prevu


dans une heure, alors allons dans >la salle
d'attente.

Cursa de Roma a fost anulata.

- >Le vol a destination de Rome >a ete annule.

in timpul decolarii ~i al aterizarii trebuie sa stai


la locul tau (nu trebuie parlisit locul).

- Pendant>le decollage et>!'atterrissage il faut


rester asa place.

De curand a avut loc un accident de avion


pe pista de decolare a aeroportului
din Toulouse.

- Demierement il y a eu un accident d'avion sur


>Ia piste d'envol de l'aeroport
de >Toulouse.

Stewardesa ne spune
a decolat.

ca avionul tocmai

- > L' hotesse de I' air dit que notre avian >vient
de Meoller.

Compania noastra aeriana a anuntat mai multe


curse pe liniile interne intre
toate marile or~e ale Frantei.

- >Notre compagnie acrienne a annonce


plusieurs vols sur >les Iignes interieures entre
toutes les grandes villes de France.

Cursa de Londra a fost


deja anunlata?

- Est-ce que ie vol >a destination de >Londres


a ete deja >annonce?

Ce trebuie facut in cazul unei


deturnAri de avion?

- Qu'est-ce qu'il faut faire en cas


de >detoumement d'avion?

Ayionul se afla deja deasupra ltaliei,


yom ateriza In curi'md la Milano.
Toata lumea
de la Berlin.

a~tepta

- Notre avion >vole deja au-dessus de l'ltalie,


nous >allons atterrir a >Milan.
- Tout Ie monde attendait l'avion >en
provenance de >Berlin.

avionul

Pilatul a anuntat ca nu va putea decola


deoarece la Lyon conditiile
a1mosferice sunt proaste.

- >Le pilote a annonce qu'il ne pourrait pas


Mealier parce que les conditions
atmospheriques a Lyon etaient mauvaises.

Zborul de la Paris la Roma nu a durat


decat 0 ora.

- Le vol de Paris aRome >n'a dun~


qu'une heure.

Pasagerii sunt rugati


de siguranta.

sa-~i

puna centurile

- Les passagers >sont pries d'attacher leurs


>ceintures de securitc.

Cititi propozitiile unnatoare ~i retineti noile fonne verbale (scrise eu caractere ingro~ate). Fiti atenti
la traducerea lor In limba romana:
Demainje finirai mon travail

a midi.

- Maine voi termina lucrul la pranz.

Demain a deux heures je viendrai chez toi.

- Maine la doua voi veni la tine.

Demain quand j'aurai fini man travail (11 midi),


je viendrai (a deux heures) chez toi.

- Maine cand imi voi fi terminat (imi voi


terrnina) treaba (la pranz), voi veni la tine
(la ora doua).

tn fraza precedenta am folosit un nou timp verbal- "futur anterieur" > [fUtUR atERiORj- "viitor
anterior".

Acest timp determinii

ac,iune viitoare care are loe inaintea unei alte acliuni viitoare.

"Le futur anterieur" ("viitorul anterior") se forrneaza adaugand la verbele


auxiliare "avoir" sau "etre" (conjugate la "futur simple") participiul trecut
al verbului de conjugal. Cand verbul de conjugat folose~te auxiliarul
"etre", participiul trecut se acorda in gen ~i numar cu subiectul, ca in
cazul oric3rui alt timp campus.

De obicei, timpul "futur anterieur" este precedat de


introduce 0 subordonata temporala. De exemplu:

conjunctie sau locutiune conjunctionala care

quand

> [lci]

- cand; atunci dnd; in momentul


in care

des que

> [de kO]

- indata ce; de indatil. ce; cum

aussitot que

> [ositokOj

- de indata ce

De# existii # in limba romana, acest limp este rar folosit i'n limba /iterarii,
vorbitii. Ordinea acliunilor rezultti, de cele mai mu/te ori, din context.

~j

aproape delve in limba

lata cateva exemp1e in care am folosit viitorul anterior ("futur anterieur"):


~ yOU! aurez pri! votre bain,
nous nous mettrons it table.

- Imediat dupa ce veti face baia,


ne vorn a~eza 1a masa.

.Q.uand.tu seras rentre a la maison,


tu m'appelleras.

- Chd te vei intoarce acasa,


rna vei suna.

Auss;tOt que Pierre aura fait ses devoirs,


les garryons joueront au basket-ball.

- Baietii vor juca baschet de indata ce Pierre


i~i va fi racut (i~i va face) tema.

~ les enfants auront passe leurs examens,


nous allons partir en vacances.

- 0 sa plecam in vacanta imediat ee copiii


i~i vor fi luat (li?i vor lua) examenele.

Completati propozitiile care urmeaza cu forma corespunzatoare de "futur anterieur" ("viitor anterior')
a verbului din paranteza:
Imediat ce avionul va decola, stewardesa 0 sa
serveasca ni~te bauturi (bauturile). (d6coller)

- Des que I'avion >aura dcco116, l'h6tesse de


I'air va servir des (les) boissons.

i~i

Irnediat ce copiii vor vedea aeroportul,


vor dori sa zboare eu avionul. (voir)

- Aussitot que les enfants >auront vu I' aeroport,


ils voudront voler en avian.

Cand veti ateriza la Londra, va veti duce 1a


biroul companiei aeriene franceze. (atterrir)

- Quand vous >aurez attem it Londres, vous irez


au bureau de la compagnie aerienne franyaise.

Indatli ce directorul va anula cursa de Berlin,


toti pasagerii se vor indrepta catre
sala de a~teptare. (annuler)

- Des que Ie directeur >aura anoulc Ie vol a


destination de Berlin, tous les passagers se
dirigeront vers la salle d'attente.

Cand vei pleea eu avionul, vei ajunge acolo


inaintea lor. (partir)

- Quand tu >sera, parti en avion, tu seras la-bas


avant eux.

in exercitiul care urmeaza va propunem sa folositi timpul nOll invatat - "futur anterieur". Transformati
propozi\iile de maijos Intr-o singura fraza folosind "futue anterieur";
Je vous poserai des questions.
Vous me repondrez.

- Quand >je vous aurai pose des questions,


vous me repondrez.

VOUS attacherez vos ceintures de securire.


L' avion decollera.

- Des que >vous aurez attache vos ceintures de


securite, l'avion decollera.

Tu iras au bureau de la compagnie aeeienne


roumaine "Tarom". Tu y acheteras des billets
d'avion pour Londres.

- Quand >tu seras aile au bureau de la


compagnie aerienne roumaine "Tarom", tu
y acheteras des billets d'avion pour Londres.

Les passagers entreront dans la salle d'attente.


Le cafe leur sera servi.

- Aussit6t que >les passagers seront entres dans


la salle d'attente, Ie cafe leur sera servi.

Timpul "futur anterieur .. poatefi folosit. de asemenea, infraze pentru a exprima 0 acliune anterioarii
celei exprimate de ciirre imperativ (Uimperatij,):
Quand tu auras fait ton travail,
centre a la maison!

- Cand iti vei termina treaba (ili vei fi terminat


treaba), intoarce-te acasJi!

Aussit6t que VOllS serez revenu a la maison,


Monsieur, appellez-moi!

- Domnule, sunati-ma de indata ce


yeti ajunge acasa!
8

Traduceti in limba roman a uITnatoarele propozitii imperative:


Quand nous serons arrives a I'aeroport,
dirigeons-nous vers la salle d'attente!

> Ciind vom ajunge (vom fi aJuns) la aeroport,


sa ne indreplflm sprc sala de a-5teptare!

Aussit6t que tu seras entre dans la chambre,


ouvre la fenetre!

> De indata ce (de cum) vei intra in camera,


deschide fereaslra!

Quand vous aurez fini de manger,


venez aujardin!

> Cand yeti termina (veti fi tenninal) de mancat,


veniti in gradina~

lata ~i ultimul exercitiu din prima parte a lectiei noastre. Rezolvandu-I puteti verifica daca ~titi sa
folositi timpul "futur anterieur" ~i vocabularul nou. Tradueeti in limba franeeza urmatoarele
propozitii:
Zborul nostru nu va dura deeM doua ore.

> NoIre vol ne durera que deux heures.

Aterizarea este imposibila in aceste conditii.


(in aceste conditii aterizarea devine
irnposibila.)

> Dans ces conditions I'atlerrissage


est impossible.

A~teptam

> N ous attendons I' a vion cn provenance


de Berlin,

avionul de la Berlin.

Avionul se afla (era) deja pe pista de deeolare


cand zborul a fost anulat.

> L':\vion se trouvait deja sur la piste d'envol


quand Ie vol a etc annule.

Exista multe curse interne


in Franta?

> Y a-t-il bcaucoup de !ignes interieures


en Fmnce?

Noi am vizitat vestitul aeroport


din Toulouse,

> Nous avons visile Ie fameux <lcroport

Cursa de Roma a fost anuntata eu 0 inurziere


de douazeci de minute.

> On a annonce Ie vol a destination de Rome


avec 20 minutes de retard.

Pilotul a spus eli decolarea va fi posibila


peste cateva are.

> Le pilote a dil que Ie dccollage serait possible


quelques heures plus lard.

De indata ce te vei afla in avion.


draguta se va ocupa de tine.

> Des que tu te seras trom'e dans I' avion,


une jolie h6tesse de I'air s 'occupera de toi.

de Toulouse.

stewardesa

Domnule, cunoa~teti cumva


adresa companiei aeriene franceze
"Air France"?

> Esl-ce que vous connaissez, Monsieur,


I' adresse de la compagnie acrienne franyaise
"Air France"?

De indata ce avionul va decola,


va voi servi cafea, domnule!

> Aussit6t que i'avion aura decolle,


je vous servirai du cafe, Monsieur l

In ciuda deturnarii avionului,


am aterizat eu bine.

> Malgre Ie detournement de notre avian,


nous avons heureusement atterri.

"Air France" face curse internationale, "Air Inter"


face curse interne.

> "Air France"vole sur les lignes intemationales,


"Air Inter" sur les lignes interieures.

in eaz de pericol trebuie sa ramanem la locurile


noastre ~i sa ne punem centurile de sigurant<1.

> En cas de danger il faut rester a sa place


et attacher les ceintures de securitc.

La Roma, in sala de a~teptare, ne~au servit

> Dans la salle d'attente a Rome on nous a servi


du cafe excellent.

o cafea excelenta.
9

LECTIA 21 - PARTEA A nOVA


incepem a daua parte a leqlei naastre recapituUind diteva adjective.

Completati propozitiile de mai jos eu urmatoarele adjective:


I. etranger

2. etrangere

3. long

4. longue

5. court

6. courte

7. magnifique

8. pret

9. prete

10. confortable

II. fatigant

12. fatigante

13. neeessaire

Nu cunosc niei

limba stmina.

- Ie ne connais aucune langue >etrangere.

Acest avion este gata de decolare.

- Cet avion est >pre1

a deeoller.

Calatoria noastra cu avionul nu va fi lunga, - Notre voyage en avian ne sera pas >long
dar (va fi) destul de obositoare.
rnais assez >fatigant.
Aceasta pista de decolare nu este
prea scurtci?

- Est-ce que cette piste d'envol n'est pas


trop >courte?

Cursa intema Paris-Lyon este


necesarii..

- La ligne interieure de Paris a Lyon est


>necessaire.

Consider eli. noul aeroport este foarte


- Ie trouve Ie nouvel aeroport tres >confortable,
confortabil, mai ales pentru pasagerii straini. surtout pour les passagers >etrangers.
Pavestea detumarii avionului nostru
este prea lunga ca s-o spun aeum.

- L'histoire du detournement de notre avion


est trop >Iongue pour la raconter maintenant.

Seuza-mli, dar cred eli porti


fuste prea scurte.

- Excuse-moi, mais je pense que tu portes


des jupes trop >courtes.

Din avion

priveLi~tea va

- La vue de l'avion sera >magnifiquel

fi magnifica!

Cand veli fi gata?

B.

- Quand serez-vous >pretes?

in eontinuarea reeapitularii transformati propozitiile urmatoare folosind pronumele "y" eu


functia sintaetiea de complement circumstantial de loc:

Ie vais avec toi a l'aeroport.

> J'y vais avec 10i.

Les pas sagers ont attendu plusieurs heures


dans la salle d'attente.

> Les passagers y ont attendu


plusieurs heures.

Nous acheterons des billets d'avion au


bureau de la compagnie aerienne
"Air France".

> NOllS Y acheterons des billets d'avion.

VOllS

allez aMilan.

> VOllS Yallez.

10

C.

Verificati daca va amintiti regulile de folosire a pronumelui "en", care substituie substantive
precedate de prepozitia "de"(du, de la, des) ~i cele de folosire a pronumelui "y", care substituie
substantive precedate de prepozitia "a"(au, a la, aux). Transformati propozitiile urmatoare
folosind formeIe corespunzatoare ale acestor pronume:
Nous revons souvent d'un voyage i:I Milan.

> Nous en revons souven!.

Je suis rentree de Rome dimanche.

> ren suis rentree dimanche.

II est deja revenu

> II y est deja revenu.

1:1

la maison.

Nous revenons de vacances parce qu'il


faut aller a l'ecole.

> Naus en revenons parce qu'iJ faut aller


a recole.

Je ne prends pas de biere.

> Je n'en prends pas.

Nous acheterons des pommes.

> Nous en acheterons.

Elle pensera toujours

D.

acette soiree.

> El1e y pensera toujours.

Amintiti-va regulile de folosire a pronumelor "en"~i "y" La irnperativ. Transformati urmatoarele


propozitii afirmative la imperativ in propozi\ii negative 1a imperativ ~i invers: propozitiile
negative la imperativ in propozitii afirmative la imperativ.
Vas-y!

> N'y va pas!

N'en achete pas!

> Achetes-en!

N'y allez pas!

> Allez-y!

Pensons-y!

> N'y pensons pas!

Prenez-en beaucoup!

> N'en prenez pas beaucoup!

lata alte cateva cuvinte noi care va vor imbogati vocabularul referitor la
caHitoriile eu avionu!. Cititi-Ie ell voce tare ~i retineti tradueerea lor in
limba romana:

a reaction

> [[aviD a REaksio]

_. avionul eu reactie

Ie bagage a main

> [LO bagaj a mE]

- bagajul de

Ie siege

>[IOsiej]

- scaunul (mare); jiltul

Ie brouillard

> [10 bRuia:R]

- ceata, paela

la elasse touriste

> [Ia klas tuRist]

- clasa "turist"

Ie supplement

> [10 sUplEma]

- suplimentul, adaosul,
surplusul

la eabine

>lla kabin]

- cabina

!e risque

>[lORiskJ

- riscu!, perieolul

Ie poids

>110p"a]

- greutatea

I'avion

Ca de obicei, va prezentam
pronuntia acestora:

acelea~i

mana

cuvinte in alta ordine. Exersati

la cabine

> [la kabin]

- cabina

la classe touriste

> [Ia kJas tuRist]

- clasa "turist"

> [lavia a REaksio]

- avionu! ell reactie

Ie risque

> [10 Risk]

- riscul, pericolu!

!e poids

> [lOp"a]

- greutatea

> [10 bagaj a me]

- bagajul de mana

Ie supplement

> [10 sUplEma]

- suplimentul, adaosul,
surplusu!

Ie siege

>

Ie brouillard

> [10 bRuia:R]

!'avion

a reaction

!e bagage

a main

12

[IOsi~j]

- scaunul (mare); jiltu!


- ceata, pacla

Citi\i cu atentie propozitiile unnatoare in care am introdus noile euvinte


limba romana:
Les avions

a reaction fon1 beaucoup de bruit.

Vous pouvez garder votre bagage

~i

retineti traducerea lor in

- Avioanele eu reactie fac mutt zgomot.

amain.

- Puteti pastra bagajul de mana.

Placez-le sous votre siege!

- Puneti-I sub scaun!

Le pilote a appris par la radio qu'il ne pourrait pas - Pilotul a aflat prin radio ea nu va putea
atterrir a Montreal a cause du brouillard.
sa aterizeze la Montreal din eauza cetii.
Est-ce que le billet en classe touriste est moms cher
qu'en premiere classe?

- Biletulla clasa "turist" este mai ieftin decat


la clasa I?

Quand les bagages pesent plus de vingt kiLos,


il faut payer un supplement.

- Cand bagajele cantaresc mai mult de 20 de


kilograme, trebuie sa plate~ti un supliment.

L'h61esse de I'air a servi Ie petit-dejeuner


au pilote, dans sa cabine.

- Stewardesa a servit micul dejun pilotului


in cabina.

Les passagers sont pries d'eteindre leurs


cigarettes.

- Pasagerii sunt rugali sa i~i stinga tigarile


(sa nu mai fumeze).

5i vaus aviez diminue Ie risque d'aceident,


il n'y aurait pas eu tant de blesses.

- Oaea ati fi miqorat riscul de accident,


nu ar fi existat atiitia raniti.

Re1ine1i verbele noi folosite in propozitii Ie de mai sus:


placer

> [piasE]

- a pune, a a~eza, a piasa

diminuer

> [diminUE]

- a diminua, a (se) mic~ora

eteindre

> [EtedR]

- a stinge; a i'nchide

Verbul "placer" (verb de grupa 1) se conjugii la lei ca ~i verbul "commencer".

Conjugarea neregulata a verbului "eteindre"


acestei lectii.

Pe hinga verbele prezentate mai sus, retineti

va

~i

este prezentata in partea destinata recapitularii

expresiile:

a cause de ...

>[a koz dOl

- din cauza ...

moins cher

>[mUe~ERl

- mai ieftin (mai putin scump)

une partie de ...

> [Un paRti dO]

- 0

reserve a...

> [REzERvE a]

- rezervat (cuiva)

13

parte de ... ; 0 parte din...

lata cateva verbe, adjective

~i

expresii noi:

bouger

>[bujE]

- a (se) mi~ea; a se zdruneina;


a se zgaltai

se sentir

> [sO satiR]

- a se simti; a resimti

epouvantable

> [Epuvatabl]

- inspaimantator
(inspainllintatoare), infrieo~ator
(infrieo~atoare); ingrozitor
(ingrozitoare)

agreable

> [agREabl]

- placut,

desagreable

> [dEzagREabl]

- neplacut.

(se senlir. etre) al'aise

>[a lez]

- (a se simti, a fi) ferieit, in largul


sau; (asta) comod, a se simti bine

(se sentir) mal a Paise

> (malalez]

- (a se simti) prost. stingherit,


jenat; a-i fi rau, a se simti rau

-a; agreabil, -a
-a; dezagreabil, -a

Verbul "bouger" se conjuga Iafel co verbul "manger",


Conjugarea verbului "se sentir"va va fi prezentata la
recapitularii.

sIar~itul

acestei leetii, in partea destinata

tn exercitiul urmator veti intalni intregul vocabular nou. Cititi eu voce tare propozitiile ~i tradueeti-Ie
in Iimba romana. Folositi filtrul ro~u:
> Ultima noastra calatorie eu avionul a fost

Notre dernier vol etait tres desagreable.

foarte neplacuta.
> Cand a dt::eolat, aviollul nostru a i'nceput

Quand notre avion avait deeolle, il a commence

a bouger a cause du vent epouvantable.

sa se

mi~te

din cauza vantului ingrozitor.

Les passagers se sont sentis mal a l' aise.

> Pasagerii s-au simtit rau.


(Pasagerilor Ie-a fost rau.)

Estce que tu as place ton argent a la banque?

> Ti-ai pus banii in hanea?

II o'y a plus de brouillard, alors Ie risque


d'accident a beaucoup dirninue.

> Cea\a s-a risipit,

Qui, on se sent bien al'aise en classe touriste.

> Da, ne simtnTI bine la elasa "turist".

Voe grande partie de notre voyage en avion etait


tres agreable.

> 0 buna parte din caJatoria noastra eu avionul


a fast foarte placuta.

Quel est Ie poids de votre bagage


Madame?

a~a ea riscul de accidentare


a SC<lLut sim1itor (mult).

a main,

> Cit cfmtare~te bagajul dumneavoastra

de mana, doamna?
> lmediat cc ne vom cantilri bagajul
de mana, va trebui sa platim un supliment.

Aussitot que nous aurons pest notre bagage

a main, nous devrons payer un supplement.


L'avion a reaction consomme beaucoup
de carburant.

> Avionul eu

(carhurant).

14

reac~ie

consuma mult

Le pilote a annonce I' atterrissage

> Pilotul a anuntat ateriL:area (ca vom alcriza)

a Londres.

la LomIra.

Ces sieges-If!. dans la cabine sont reserves


aux passagers.

> Seaunele acelea din cabma sunt destinate


pasagerilor (sunt pcntru pasageri).

Eteins Ie feu dans la cheminee!

> Stinge focul in

Le voyage en train est mains cher que

> Calatoria eu trenuJ este mai icftina decat


calatori3 Cll avionul.

Ie voyage en avion.

~emineu!

Verificati aaea v-ati jnsu~it coreet vocabularul nou. Completati propozitiile in limba franceza
cititi-Ie apoi Cll voce tare:

~i

Acest avion cu reaetie este gata de decolare.

- eet >avion it reaction est pret a decoller.

Clasa "turist" ar fi mai ieftina.

- >La classe touriste serait >moins chere.

Nu te mi~ca, te rog!

- >;-Je bouge pas, 5'il te plait!

Cand vei ie~i din camera,


stinge lumina!

- Quand III seras sorti de la chambre,


>eteins la lurniere!

Nu am putut deeola din eauza celii.

- >Acallse>du broui11 ardon n'a pas pu decoDer.

- Cette piste d'envol >est reservee aux lignes


Aceasta pistli de decolare este rezervata curselor
internationale (este pentru curseIe intemationale).
internationales.
lmediat ce yeti mie~ora riscul
de deturnare a avioanelor, veti avea
mai multi pasageri.

- Des que vous >aurez diminuele risque


de detournement des avions, vallS aurez
plus de passagers.

Locurile (Scaunele) noastre se afla tinga


cabina pilotului.

- Nos >sieges se trouvent pres de


>Ia cabinc du pilote.

Aceasta parte a avionului este destinata (rezervata)


personalului de serviciu.

- Cette >partie de l'avion est reservee


au service.

De indatii ce avionul va incepe sa se mi~te,


ne yom simli rau.

- Aussit6t que l'avion aura commence


a>bollgcr, nous>nous sentirons >mal al'aise.

Ce zbor ingrozitor!

- Quel vol >cpouv3nlable!

cantare~te mai

Nu voi pati supliment pentru cli bagajul meu


putin de 20 de kilograme.

- Je ne payerai pas de >supplement, parce que


mon bagage pese mains de 20 kilos.

~titi elit cantiire~te bagajul


dumneavoastra?

- Est-ee que vous connaissez >lc poids


de votre bagage?

DatoritJi acestei stewardese care a fost


atat de amabila eu toata lumea,
oe-am sirntit bine in timpul zborului.

- Grace a eette h6tesse de I'air qui etait


si >agreable pour tout Ie monde, nous
>nous sentians >a 1'aise pendant notre voL

15

Cititi ell atentie unnatoarele propozitii in care va sunt prezentate noi forme verbale (sense eu caraetere
ingro~ate). Retineti traducerea acestora in limba romana:
Apres avoir place son bagage a main sous
son siege, Paul at1aehe sa ceinture de securitc.

- Dupa ee ~i-a pu~ bagajul de mana sub seaun,


Paul i~i pune centura de siguran~a.

Apres avoir servi Ie repas, !'h6tesse de I'air


nous a propose du caft.

- Dupa ce a servit masa, stewardesa ne-a adus


ni~te eafea.

Apres etre arrives a l'aeroport. nous attendrons


notre vol dans la salle d'attente.

- Dupa ce vom ajunge 1a aeroport, ne yom


a~tepta avionul (cursa) in sala de a~teptare.

Apres m' etre arretee a la porte, je suis sortie


dans la rue.

- Dupa ce m-am oprit la


pe strada.

Fonnele serise cu caraetere

ingro~ate

u~a,

am ie~it

sunt fonne ale infinitivului trecut:

"1 'infinitifpasse" >[ lCfinitif pasE).

lnjinitivul trecut (''l'infinitif passe <0) se folose\~te in propozi(iile subordonate pentru a exprima 0
ac/iune anlerioara ac{iunii din propozi(ia principalii, atund ctind suhiectul propozifiei principale
este acela~i cu subiectul infinitivului.

Toate verbele care se conjugii la timpurile compuse cu auxiliarul "avoir", formeazii infinitivul
trecut ("I'infinitil passe ") cu verbul "avoir" la infinitiv ciiruia i se adaugii participiul trecut 01
verbului de conjugat:
Apres aY.lliI.1ini mon COUTS, je suis allce
ala maison.

- Dupa ce mi-am terminat cursul, m-am dus


acasa.

Verhele care se conjugii la timpurile compuse cu auxi/iarul "etre", formeazii infinitivul trecut cu
verbul "itre" 1a infinitiv ciiruia i se adauga participiul trecut 01 verbului de conjugat. in acest caz
participiul (recut se acordii in gen fi in numdr cu subiectul propozifiei:
Aprcs 'tre arrjyees a I' aeroport, clks. ant
demandc I'heure du vol.

- Dupa ce au ajuns la aeroport, ele au intrebat


la ce ora pleaca avionul.

Pentru a forma infinitivul trecut al verbelor reflexive, pronumele reflexiv care precedii verbul
"eire" trebuie sii corespundd pronumeZui personal-subiect din propozipa principalii:
Apres t'etre lave, tu as pris ton petit d6jeuner.

- Dupa ca te-ai spalat, ai luat micul dejun.

Infinitivul trecut ("Z'infinittlpassi") este adesea precedat de prepozi(ia "apres" - "dupa".

Completati unnatoarele propozitii eu forma corespunzatoare de infinitiv trecut ("infinitif passe").


Pentm a va fi mai u~or, va prezentam in paranteza infinitivul verbelor pe care trebuie sa Ie transformati:
Dupa ce rna spal, iau micul dejun. (se laver)

- Apres >m' eIre !ave, je prends mon petit


dejeuner.

Dupa ce ne-am intors la hotel, am Iacut 0 baie.


(rentrer)

- Apres >etre rentrees a I'hOtel, nous avons pris


un bain.

Dupa ce s-au instalat in avion, pasagerii


~i-au stins tigarile. (s'installer)

- Apres >s'etre instalJes dans I'avion,


les passagers ont eteint leurs cigarettes.

Dupa ce a decolat, avionul a zburat


deasupra Medi~eranei. (decoller)

- Apres >avoir decolle, I'avion volait au-dessus


de la Mediterranee.

Dupa ce am platit suplimentul, am putut


sa ne luam. bagajele in avion. (payer)

- Apres >avoir paye Ie supplement, nous avons


pu prendre nos bagages dans l'avion.

lata ~i uttimul exercitiu al acestei lectii. Rezolvandu-l aveti posibilitatea de a verifica in ce masura
v-ati insu~it nou! vocabular ~i regulile grarnaticale. Traduceti in limba franceza urrnatoarele propozitii:
Aterizarea avionului de la Londra a fost
anulata din cauza cetii.

> A cause du brouillard on a annulc j'atterrissage


de l'avion en provenance de Londres.

Exista curse interne in Romania?

> Y a-t-il des lignes intcrieures en Roumanie'?

Desigur, c1asa "turist" este mult mai ieftina.

> Bien sur la cJasse touriste est beaucoup


mains chere.

Cand iti vei stinge tigara?

> Quand eteindras-tu ta cigarette?

Ne simtim prost aici.

> NallS nOlls scntons mal a l'aise ici.

A fost miqorat riscul de accident


in timpul decolarii.

> On a diminuc Ie risque d'accident


pendant Ic dccollage.

Pilotul i-a anuntat pe pasageri eil avionul


a fost detumat.
(Pilotulle-a anuntat pasagerilor
deturnarea avionului.)

> Le pilote a annonce aux passagers


Ie detournement de I'avion.

Toti pasagerii
de siguranta.

~i-au

pus centurile

> Tous les passagers ont attache leurs ceintures


de securilc.

Dupa ce iti vei pune bagajul de mana sub scaun,


rarnai la locul tau!

> Quand lu auras place ton bagage Ii main sous


ton siege, reste a ta place!

Cand (Dupa ee) am ajuns la biroul companiei


aeriene "Air France", am aflat eli
loate locurile la avionul de Roma
crau ocupate (rezervate).

> Aprcs etre venus au bureau de la compagnie


aerienne "Air France", nous avons appris que
toutes les places dans l'avion a destination
de Rome claient deja reservees.
17

Bagajul nostru cfu1tare~te mai putin de 20 de


kilograme, a~a ea nu vom plati supliment.

> Notre bagage pcse mains de 20 kilos,


alors no us ne payewns pas de supplement.

in cursul caHitoriei noastre avionul se zdruncina,


iar stewardesa trebuia sa se ocupe de pasagerii
carora Ie era rau.

> Pendant notre voyage I'avion bougeait

Care parte a avionului cu reaqie este destinata


(rezervata) caHitorilor?

> QueUe partie de l' avian areaction est reservee


aux voyageurs?

Acest zbor ingrozitor a durat prea mult.

> Ce vol epouvantable a dunS trop longtemps.

Dupa ce am sosit la aeroport, am aflat


ca avionul nostru se afla pe pista,
gata de decolare.

> Aprcs etre arrives a l'acroport, nous avons


appris que notre avian etait sur la piste
d'envol, pret a dccoller.

in sala de 8..?teptare de la Milano am intalnit


o persoana foarte placuta cu care am zburat
deasupra intregii Europe.

> C'est dans la salle d'aUente a Milan que


j'avais rencontre une personne tres agrcable
avec quij' ai vole au-dessus de toute I'Europe.

et I'hOtesse de I'air devait s'occuper


des passagers qui ne se sentaicnt pas

a I' aise.

In incheierea lectiei va propunem, ca de obicei, un exercitiu de pronuntie. Cititi cu voce tare cuvintele
de mai jos in care se repeta acel~i sunet:

f oi]

- la piste d'C11vol, Ia salle d'atlente, Ie detournement, en provenance de. Milan, Ie supplement,


se sentir, epouvantable

[e]

- Air Inter, interieur, Berlin, impossible, etcindre

(oj

- 1a compagnie,

(E]

- I'a~roport, d~coll.er

[eJ

- Air France, aerie-nne, a l'aise

[OJ

- Ie. detourne.ment, des que, se. sentir

[u]

- Toulouse, Ie brouillard, la classe tm.uiste, epouvantable

(U]

- durer, annuler, Ie supplement, diminuer

[il)

- la ligne

[i]

- Ie brouillard, la flUe

[j]

- I'atterrissage, Ie decollage, Ie siege, bouger

[s]

- placer, Ie risque, possible, annonl<.er, en provenance de,

[k]

- la c.abine, Ie del<ollage, Ie risque

[g]

- agreabIe, Ie bagage

[z]

- desagreable, a I'aise, Toulouse

a destinatiQD de, anl1.Qllcer, LYQD, Londres, l'aviQD a reaction

18

a destination de

RECAPITULAREA LECTIEI 21
21.1.

in aceasta lectie ati intalnit unnatoarele expresii:


- (avionul) de la ...

(I'avion) en provenance de .
(I'avion)

a destination de

- (avionul) de .. '" pentru ....


a-~i

a cause de ...

- din cauza .

une partie de ...

reserve a...

- rezervat (destinat) pentru .

se sentir a l'aise

- a se simti bine (fericit, In largul sau)

se sentir mal a I'aise

- a-i fi rau, a se simti rau (jenat, stingherit)

moins cher (chere)

- mai ieftin (ieftina)

~i

pune

(a-~i

attacher la ceinture de securite

parte de

prinde) centura de siguranta

parte din .

locutiunile conjunctionale:

des que

- !ndata ce; de !ndata ce; cum

aussit6t que

- de in data ce

21.2. Am introdus, de asemenea, unnatoarele nume de

ora~e:

Toulouse

- Toulouse

Milan

- Milano

Lyon

- Lyon

Berlin

- Berlin

Londres

- Londra

Montreal

- Montreal

Rome

- Roma

21.3. lata conjugarea verbelor neregulate, prezentate pe parcursul acestei leqii:


~

- a stinge; a inchide

present
j'eteins

nous eteignons

tu eteins

VOllS

ii, elle eteint

ils, elles eteignent

passe compose

j'ai eteint

imparfait

j'iteignais

plus-que-parfait

j'avais 6teint

eteignez

19

futur simple

j'eteindrai

futur anterieur

j'aurai eteint

conditionnel present

j' eteindrais

conditionnel passe

j'aurais eteint

~-

asesim!i

present
je me sens

nous nous sentons

to te sens

VOUS

ii, elle se sent

iIs, elles se sentent

passe compose

je me suis senti(e)

imparfait

je me sentais

plus-que-parfait

je m'etais senti(e)

futur simple

je me sentirai

futur anterieur

je me serai senti(e)

conditionnel present

je me sentirais

conditionnel passe

je me serais senti(e)

vous sentez

21.4. In aceasta lectie ati intiilnit un timp nou - "futur anterieur" (viitor anterior) - care exprima 0
actiune viitoare, anterioara unei alte aqiuni viitoare.
Viitorul anterior ("futur anterieur") se formeaza adaugand verbelor auxiliare "avoir" sau "etre"
(conjugate la viitor simplu - "futur simple') participiul trecut al verbului de conjugat:

j' aurai parle

nous aurons parle

tu auras parle

VOllS

ii, elle aura parle

ils, elles auront parle

aurez parle

je serai allt(e)

nous serons alJt(e)s

tu seras allt(e)

vous serez allc(e)s

iJ sera aile

ils seront allis

elle sera a11te

eUes seront allies

Subordonata cu verbulla "futur anterieur" este adeseori introdusa de urmatoarele conjunqii


~i locu!iuni conjunqionale: "quand", "des que" sau "aussit6t que":
Quand tu auras fini ta let;on,
nous irons au cinema.

- Cand iti vei tennina lectia,


vom merge la cinema.

Des qu' elle aura lu Ie journal,


elle Ie passera Ii son mario

- Imediat dupa ce va fi citit ziaruJ,


i-I va da sotului ei.

Aussit6t que j'aurai pose Ja question,


vous me repondrez.

- De i'ndata ce voi pune intrebarea,


imi veti raspunde.

"Futur anterieur" poate aparea ~i in propozitiile in care se exprima


aqiuni exprimate prin imperativ ("I'imperatir'):
Des que tu te seras lave, couche-toi!

actiune anterioara unei

- Imediat dupa ce te vei spala, cuJca-te!

in limba romana viitorul anterior ("futur anterieur") este folosit destul de rar; se prefera folosirea
viitorului simplu, ordinea actiunilor rezuJtand din context.

21 S

in cursullectiei 21 am introdus un nou mod - "l'infinitifpassi" ("infinitivul perfect"). Acesta


este folosit pentru a exprima 0 aqiune anterioara aqiunii din principala ~i este tradus, de
obicei, in limba romana prin perfect compus.
Pentru a fonna infinitivul perfect ("l'infinitifpasse") adaugam la infinitivul verbelor auxiliare
"avoir" sau "etre" participiul trecut al verbului de conjugat. in cazul verbelor care se conjuga
cu auxiliarul "etre" participiul trccut se acorda in gen ~i numar cu subiectul propozitiei:
Apres aVQjr lu Ie journal, rna femme
me Ie passe.

- Dupa ce a citit ziarul, sotia mea


mi-I da. (~i mie).

Allres etre arrjyees a la maison, Marie et


Sophie ont pris Ie dejeuner.

- Dupa ce au ajuns acasa, Marie


Sophie au luat masa.

~i

Re~ineti

ca infinitivul perfect (''l'infinitif passe") a1 verbelor reflexive este insotit de un


pronume reflexiv care corespunde pronumelui-subiect din propozitia principala. De exemplu:

Apres fetre layc(e), tu dois manger


quelque chose.

- Dupa ce te speIi, trebuie sa mananci


ceva.

TEMA PENTRU ACASA 21


A

B.

C.

Traduceti in limba romana urmatoarele propozitii:


1.

L'avion en provenance de Milan est annonce avec 45 minutes de retard.

2.

Des que nous aurons decolle, I'hOtesse de ]'air nous servira du cafe.

3.

Apres avoir eteint sa cigarette, il attacha sa ceinture de securite

4.

OU avez-vous place votre bagage

5.

Ces sieges-Ill sont reserves aux enfants.

a main?

Traduceti in Iimha franceza propozitiile urrnatoare:


I.

Cursa pentru Milano a fost anulata.

2.

Nu am putut ateriza la Milano din cauza cetii.

3.

Mil simteam rau dupa decolare.

4.

Avionul se zdruncina mult

~i

5.

Riscul de accident trebuie

mic~orat.

tuturor pasagerilor Ie era rau.

Uniti propozitiile de mai jos folosind:


a)

- "futur anterieur":
1. Tu finiras ton travail. Nous jouerons au basket-ball.

2. J' acheterai des fleurs. J' irai voir rna femme

a1'h6pital.

3. Tu viendras chez PauL Appelle-moi aussitot!


b)

- "infinitif passe":
1. II a achete un billet d'avion. II est aile dans la salle d'attente.

2. Elle s'est lavee. EIle se couche.


3. Elles viendront a la maison. Elles prendront la douche.

22

LECTIA 22 - PARTEA INTA.I


Ca de obicei, inainte de a introduce materialul nou, sa recapitulam materialul prezentat in lectia 22
din cursul pentru incepatori.

Completati propozitiile de mai jos ell urmatoareJe substantive:


I. Ie nord

2. Ie sud

3.I'est

4.I'ouest

5. Ie pays

6. la region

7. la province

8. Ie centre

9. la banlieue
13. I'autoroute
Vom merge in sudul

11. Ie milieu

10. Ie village
14. Ie kilometre
Fran~ei.

- Nous irons au >sud de la France.


- On a attern au >nord de ce >pays etranger.

Am aterizat in nordul aeestei tari straine.


Centrul

12. la route

ora~ului nostru

este foarte modem.

Ei se plimbau la periferia Parisului.

- > Le centre de notre ville est tres modeme.


- Us se promenaient dans >Ia banlieue de Paris.

Pentru mine satele din provincie sunt mereu - > Les villages en >province ont toujours
beaucoup de charme pour moi.
pline de farrnec.

B.

Unde lucrem Pierre?


in Vest.

- au est-ce que Pierre travaille?

in acest mediu ~i-a cunoscut sOlia.

- C'est dans ce >milieu qu'il a connu sa femme.

Acest drum duce in centru.

- Cette >rou1e va au >centre.

Ei Iocuiesc in aeeasta regiune, la zece


kilometri vest de casa noastra.

- Us habitent dans cette >rcgion, adix


>kilomctres a>1 'ouest de chez nous.

imi place sa conduc repede, de aeeea


o s-o iau pe autostrada.

- J'aime rouler vite, alors


je vais prendre >l'autoroute.

A>1 'Ouest

in exercitiul unnator vom recapituia cum se folose~te perfeetul compus ("Ie passe compose").
Completati propoziliile in limba franceza cu formele corespunziitoare de "passe compose"
ale verbelor din parante:di:
Am plecat in Fran13 ea sa lucmm.
(partir)

- Nous >sommes partis en France pour


y travailler.

De ee ou ai venit la mine ieri'? (venir)

- Pourquoi tu >n'es pas venue chez moi bier?

Nu am putut pentru eli m-am intors


foarte miu acasa. (rentrer)

- Je ne pouvais pas, parce que >je suis rentree


tres tard Ia maison.

Am vizitat aproape totuI. (visiter)

- Nous >avons visite presque tout.

EI nu a vrut sa se joace eu noi. (vouloir)

- II >n' a pas youlu jouer avec nous.

$i-au invitat prietenii in aceasta


dupa-masa. (inviter)

- lis >ont invite leurs amis pour J'apres-midi.

Ai lacut tot ce li-am cernt'? (faire)

- >As-tu fait toutce queje t'avais demande?

23

lata vocabularul pe care vi-I propunem in aeeasta leetie. Ciliti eu voce tare
~i retineti unnatoarele substantive:

- __>~1
. > . " > " "

!' auto-stop (m.)

>[lotostop]

- autostopul

I'aulobus (m.)

>[!otobUsJ

- autobuzul

!'autocar (m.)

>[!otoka:R]

- autocarul

I'arret(m.)

>[JaRc]

- oprirea, stalia

Ie eondueteur

> [10 k5dUktOR]

- caHiuza; vatman; ~ofer;


mecanie de locomotiva

Ie tramway

>[lOtRamUe]

- tramvaiul

Ie ticket

>[lOtike]

- biletul (de autobuz,


de metrou); tichetu!

letarif

>[IOtaRH]

- tariful; !ista de preturi

Ie moyen

>[lOmuaic]

- mijlocul; modalitatea;
metoda

Ie transport

>[10 tRaspoR]

- transportul, transportarea;
deplasarea

les heures de pointe

>[lezOR dO pUct]

- orele de varf

>

Pentru a retine mai

u~or

substantivele noi, repetati-Ie intr-o alta ordine:

Ie tarif

>[lOtaRit]

- tariful; lista de preturi

Ie ticket

>[lOtike]

- bi!etul (de autobuz,


de metrou); tichetul

['autocar(m.)

>[lotoka:R]

- autocarul

le tramway

>[10 tRamUe]

- tramvaiul

l'auto-stop (m.)

> [lotostop]

- autostopul

Ie moyen

>[IOmUaic]

- mijlocul; modalitatea;
metoda

les heures de pointe

>[lezOR dO pUet]

- orele de varf

l'autobus (m.)

>[lotobUs]

- autobuzul

Ie transport

>[10 tRaspoR]

- transportul, transportarea;
deplasarea

l'arret (m.)

>[laRe]

- oprirea, statia

Ie conducteur

>[lOk6dUktOR]

- calauza; vatman; ~ofer;


mecanie de locomotiva

24

Sa folosim noile substantive in propozitii. Cititi eu voce tare propozitiile in limba franceza ~i retine!i
traducerea lor in limba ramana:
Pendant les vacances, les jeunes aimenl
faire de l'auto-stop.

- in timpul vacantei, tinerilor le plaee


sa faca autostopul.

Dans I' autobus toutes les places assises etaient


occupees.

- in autobuz toate locurile (pe seaune) erau


ocupate.

Apres avoir place mon bagage 1\ main dans


l'autocar, j'ai commence a parler avec quelgu'un.

- Dupa ee mi-am pus (Iasat) bagajul de mana in


autocar, am ineeput sa stau de yorba eu eineva.

Si j 'avais Ie temps, je t'accompagnerais


l'arret d'autobus.

- Daea a~ avea limp,


statia de autobuz.

te-a~

conduee pana la

Demande au conducteur a queUe heure on part.

- lntreaba-I pe ~ofer la ce ora plecam.

Pour aller aI'ecole, Ie plus souventje prends


Ie tramway.

- Ca sa merg la ~coala, iau eel mai des


tramvaiul.

Je n'ai plus de tickets d'autobus,


je dois en acheter.

- Nu mai am bilete de autobuz,


trebuie sa eumpar.

Ce sont des tickets

a plein tarif que tu achetcs?

- Cumperi bilete intregi (eu pret intreg)?


Nu, eu reducere (eu pret reclus).

Non, atarifrcduit.

a l'autobus.

Les Parisiens prererent Ie metro

- Parizienii prefera metroul autobuzului.

II n'y a pas de moyen de l'aider.

- Nu exista mei

Quel est Ie moyen de transport Ie plus commode?

- Care este eel mai eomod mijloe de transport?

Pour moi c'est Ie bus ou Ie tram.


Je fals aussi du stop.

- Iau autobuzul sau tramvaiul.


Fae ~i autostopul.

11 faut eviter de circuler en ville pendant


les heures de pointe.

- Trebuie sa evitati sa cireulati prin


la orele de varf.

modalitate de a-1 ajuta.

ora~

Retineli;
faire de I'auto-stop

> [ feR dO lotostop]

- a face autostopul

la place assise (debout)

> [Ia plas asizJ

- loeul pe seaun (in pieioare)

Ie ticket a plein tarif

> [10 tike a pie taRif]

- biletul intreg (cu pret intreg)

> [10 tike a taRifREdUij

- biletul eu reducere (eu pre~ redus)

Ie moyen de transport

>(10 mUaic dO tRanspoR]

- mijlocul de transport

commode

>lkomod]

- eomod,

Ie ticket

a tanf reduit

25

-a~

confortabil, -a

in limbajul familiar, se folosesc adesea abrevieri. De exemplu:


l'autocar

-Ie car

> [IOka:Rj

t'autobus

-Ie bus

> [10 bUs]

Ie tramway

-Ie tram

> [10 tRam]

-Ie stop

> [10 stop]

Retineti, de asemenea, doua verbe de grupa I (grupa verbelor regulate):


eviter (de + infinitif;

> [evitE]

- a evita (sa ... + infinitiv;

quelqu'un, quelque chose)


circuter

pe cineva, eeva)

> [siRkUJE]

- a circula; a se mi~ca; a se deplasa

in exemplele unnatoare veti intilni intregul material nou. Traduceti propozitiile de mai jos in limba
romana. Folosili, ea de obieei, filtrul ro~u:
Qu'est-ce que tu prends, Ie bus ou Ie tram?

> Ce iei, autobuzul "au tramvaiul?

II n 'y a plus de bus ce soir,

> Nu mai exisla niei un autobuz in seara aecasta,

alors je vais faire du stop.

de aceca

sa fae autoslopul.

Y a-t-il une place assise dans cet autobus?

> Exista vreun IDe pc seaun in acesl autobuz')

Non, il n 'y a que des places debout.

> Nu, nu exista decat locuri in pieioarc.

AussitOt que tu seras monte dans Ie car, reserve

> hnediat cc te vel urea in autoear, pastreaza-ne


tuturor m~te Iocuri I

des places pour nous taus!


Le conducteur ne s'est pas arrete II

I'arr~t

du tram.

> Vatmanul nu a oprit In statia de tramvai.


> Ki~te caJatori a~teptau de multa vreme venirea

Des voyageurs attendaient depuis longtemps


l'arrivee du bus.

autobuzului (sa vina autobuzul).


> Dupa ee am umblat

Apres avoir circule pendant une heure, j'ai

ora intreaga, am gasit

in cele din urm[1 un loe.

enfin trouv6 une place.


J'evite de voyager sans ticket.

> Evil (Ma feresc) sa eireul tara bilet.

Combien cmite un ticket de bus

> Cit costa un bilet de autobuz eu redueere

atarif reduit?

(eu pret redus)'J

Aux heures de pointe il y a beaucoup d'accidents. > La orele de valf sc produc multe accidente.

>

Le metro est un moyens de transport

in marile ora~e metroul este unul dintre


cdc mai eomode mijloace de transport.

dans les grandes villes des plus commodes.

26

Completati unnatoarele propozitii in limba franeeza eu eivntele ~i expresiile nou invatate:


De ce nu ai facut autostopul?

- Pourquoi tu >n'as-tu pas fait du stop?

La orele de varf este multa lume in toate mijloacele - Aux >heures de pointe il y a beaueoup
de transport (mijloacele de transport sunt foarte
de gens dans tous les >moyens de transport.
aglomerate).
A~ dori sa am un loe pe seaun (sa stau pe scaun)
pentru ea rna dor picioarelc.

- Ie voudrais avoir >unc place assise, parce que


j'ai mal auxjambes.

Dati-mi, va rog, zece bilete ell pret intreg


~i cinei eu reducere.

- Donnez-moi, s'il vous plait, dix >tickets


plein tarif et cinq >a tarif rcuuil.

De ee rna eviti (ocole~ti) de eatva timp


(de la 0 vreme)?

- .Pourquoi >m'evites-tu depuis quelque temps?

Ne-am cunoseut in statia de autobuz.

- Nous nous sommes connus ai' arret >liu bus.

Sa luam tramvaiul, va fi mai eomod.

- Prenons >le tram, ee sera plus >commode.

Merg (Cireul) mult prin

- le >circulc beaucoup en ville.

ora~.

Aeest autobuz are 40 de loculi pe scaune


locuri in picioare.

~i

12

- Cet >autobus a 40 >places aSSlses et 12


>places debout.

Sii trecem ileum la gramatica. In cursu1 aeestei leetii vom incerca sa sistematizam cuno~tintele
referitoare la acordul participiului trecut ("participe passe").

Cititi propozitiile urmatoare ~i

fW atenti la structurile subliniate:

1.

E1.l..QS sont arrive.e.s. ce matin en bus.

- Ele au sosit astlizi de dirnineata cu autobuzul.

2.

Nous avons vu Marie et Anne.


Nous le..s. avons vu.e.s. l'arret du tram.

- Le-am vlizut pe Marie ~i pe Anne.


Leam vlizut in stalia de tramvai.

3.

NOl.lS. nous sommes sentis mal aI' aise.

- Ne-arn simlit prost (cau).

4.

EI.le s'est vite habillec.

- Ea s-a imbracat repede.

5.

Taus les liYrcs. etaient lus par moi


pendant rna convalescence.

- Toate ciirti1e Ie citisem (erau citite de mine)


cat a durat convalescenta.

Din exemplele de mai sus

se poate desprinde urm~toarea regula:

Partjcjpju/ !recut ("Ie Dartic;ipenassCI re acorda in gen d numtfr


aJ

cu subiectul:

- cand verbul!Ie conjugii cu auxiliarul "etre"(propozilia 1)

- in conjugarea verbelor reflexive (propozifia 3)

b)

eu complementul direct ("cumplement d'o~iet direct"):


- ill conjugarea eu auxilwrul "avoir", doar in cazul in care complementul direct precedfi
participiul trecut ("partieipe passe") (propozi!ia 2)
- in conjugarea verbelor reflexive dmd acesta determinii complementul direct (propozi[ia 4)

Partidoiul (recut nu
a)

I'e

aCQrdri eu whieetul

in conjugarea eu auxiliarul "avoir": de exemplu:


Nous avons visite Paris.

b)

- Noi am vizitat Parisul.

in conjugarea verbului reflexiv, c!md acesta este urmat de complementul direct; de exemplu:
Elle s 'est law; les mains,

- Eo s-a spalat pe mtiini.

1n

acest ultim exemplu suhstantivu! "fes mains" are funcp'a de complement direct
("complement d 'o~iet direct "); arund ctind verbul re.flexiv este urmal de un complement
direct, participiul [recut al verbului nu se acorda.

lata cateva exemple care ilustreazii acea.~ta regula:


NOllS nous sommes dlt "bonjour",

- Ne-am spus "buna ziua".

Elles se sont montre de nouvelles robes,

- Ele

~i-au

aratat una alteia

Elles se sont fait des cadeaux,

- Ele

~iau

facut cadouri una alteia.

Marie s' est casse la jambe.

- Maria

Les enfants se sonl blesse les mains.

- Copiii s-au ranit la maini.

~i-a

ni~te

rochii noi.

rupt piciorul.

Re!ineti alte doua verbe regulate:


(se) blesser

- a (se) rani

(se) casser

- a (se) sparge; a (se) rupe; a-~i rupe (ceva)

Tinand cant de regulile pe care vi Ie-am prezentat mai sus, completati propozitiile unnatoare ~i faceti
acordul participiului trecut eu subieetul sau Cll complementul direct (acolo unde este cazul):
Ace!?ti oameni s-au oprit in fata magazinului.
magazinului.

- Ces hommes se sont > arretes devant


Ie magasin.

Ea ~i-a cumparat ceva de mancare.

- Elle s'est >achetequelque chose

Fata pe care am V3ZUt-o la cafenea era


foarte frumoasa.

- La fi lie que j' ai >vue au cafe etait


tres belle.

Ai vazut fotografiile mele?


Da, le-am vawt pe toate.

- Tu as > regarde mes photos?


Oui,je les ai >regardeestoutes.

28

a manger.

In seara asta parintii mei s-au dus la cinema,


dar eu a trebuit sa raman acasa.

- Ce soir mes parents sont >allcs au cinema


mais moi, j'ai >du rester a la mai son.

Paul a condus-o pe Maria.


El a condus-o la statia de autobuz.

- Paul a >accompagnc Marie.


[1I'a >accompagnee a Parret du bus.

Baietii s-au ranit in timpul jocului


(in timp ce se jucau).

- Les

Fala s-a ranit la picior.

- La fille s'est >blessc Ie pied.

Scrisorile rnde sunt deja scrise.


(Mi-am seris deja scrisorile.)

- Mes lettres sont deja >Ccrites.

V-ati spalat?

- Vous vaus etes >lavcs?

V-ati spalat pe maini?

- Vous vous etes >lave les mains?

Mi-am rupt piciorulla

~coala.

gar~ons

se sont >blesses pendant Ie jeu.

- Je me suis >casse lajambe a I'ecole.

Tati, mi s-a stricat ma~inuta.

- Papa, rna petite voiture s'est >cassee.

Sa trecem acum la ultimul exerci~iu din aceasta prima parte a leqiei 22. Acesta contine intregul
material prezentat in leqie. Tradueeti in limba franceza urrnatoarele propozitii:
Am vrut sa fae autostopul, dar niei
nu a oprit.

0 ma~ina

> Ie voulais faire du stop (de I'auto-stop), mais


aueune voilure ne s'est arretce.

a \'arret du tram.

Fetele s-au dus in statia de tramvai.

> Les filles sont allees

Ne-am oprit pe strada.

> Nous nous sOll1mcs arretes dans 13 rue.

Ai cumparat bilete de autobuz eu redueere?


Da, Ie-am cumparat aseara.

> As-tu achetc des tickets de bus a tarif reduit?


Qui, je les ai achetcs !lier soir.

Aceasta doamna in varsta a oeupal ultimul


loc pe seaun din autocar.

> Cctte vieille dame a occupe la demiere place


assise dans 1'autocar (1e car).

Lumea a.}tepta tramvaiul cand am ajuns


noi in statie.

> Des gens attcndaient Ie tramway quand nous


sommes arri ves aI" arret.

Aeeasta ma~ina mare nu este un mijloc de transport> Cette grosse voiture n'est pas un moyen
de transport commode, surtout quand il faut
comod, mai ales atunci dnd trebuie sa circuli
circuler aux heures de pointe.
la oreie de varf.
Am evitat mai multe aecidente in viata.
Le-am evitat pentru ea am fost mereu prudent.

> J'ai cviiC plusieurs accidents dans rna vie.


le les ai cvitc parce quej 'ai toujours etc prudent

Calatorii lara bilet au fost opriti (retinu\i)


de catre ~ofer (vatman).

> Les passagers sans ticket ont ete arretes par


Ie conducteur.

Te-ai trezit prea tarziu


eu intarziere la ~coala.

~i

ai venit

> Tu t'es leve trop tard et tu es venu


en retard a j'ccole.

Ne-am oferit unii altora cadouri frumoase.

> NOlls nous sommes donne de beaux cadeaux.


29

In final vii prezentam 0 lista de cuvinte in care se repetii acela~i sunet. Cititi-le eu voce tare pentru a
exersa pronuntia coreeta:
[a]

-Ie transport, les gens

[c]

- a plcin tarif, moyen

[ii]

- Ie eonducteur

[0]

-1'aJ.\tO-stllP, commode

[U]

-I'autobus, Ie bus, rtdl.lit, circuler, Ie conducteur

[E]

[e]

-Ie ticke.t, I'arre.t

[s]

- la plake assise, Ie transport, I'autobus.

[z]

-la place assise, a l'aise

[u]

-Ia place debout

[R]

-l'arret, Ie car, Ie eonducteur, Ie taIif

~viter,

cireul.er

30

LECTIA 22 - PARTEA A nOVA


in aceasta parte a leqiei noastre vom recapitula materia prezentatil. in cursuI lectiei 21 ~i in prima
parte a leqiei 22. Lectura cu voce tare a textelor de mai jos va va ajuta sa exersati pronuntia ~i
intonatia.
Cititi

Cll

voce tare:

Un voyage en avion
/'
/'
/'
~
/'
Depuis mon enfance I je revais toujours de faire un voyage en avion.11 Quand j'etais tout
/'

/'

./'

./'

petit I j'aimais regarder Ie ciell et suivre des yeux lIes avions volant au-dessus de notre
">I

village.

II

/'

/'

">I

Bien sUr, I je voulais etre pilote,


./'

">I

I comme tous les g~ons de mon age. II

/'

">I

Et Ie jour auquel j'avais tant pense I est enfin arrive.


">I

/'

./'

II

Je devais faire un long voyage aux

/'

/'

">I

Etats-Unis.11 Comme moyen de transport,' j 'ai choisi, I bien sllr, I I'avion.11


/'

./'

/'

./'

D'abord I je suis aUe au bureau de la compagnie aerienne "TAROM", pour reserver une place
/'

/'

en c1asse touriste I dans I'avion


/'

'-'./'

a destination de New York. I I Apres, I j'ai achete Ie billet


~

/'

/'

d'avion I etj'attendais lejour de mon depart. II Ma femme et mes enfants I m'ont


./'

accompagne

/'

">I

a l'aeroport.111I a fallu y etre une heure avant Ie decollage.11

'-'

/'

/'

On a pest mon

'-'

/'

bagage.11 1'ai dii payer un supplement I parce qu'il pesait plus de 20 kilos. II Apres avoir
~

/'

/'

dit "au revoir" a rna famille,l je me suis dirige vers la salle d'attente I ou il y avait d'autres

'-'

/'

/'

/'

'-'

/'

passagers pour I' Amerique. II Enfin I notre vol a ete annonce.11 Nous sommes aiMs en car
~

/'

sur la piste d'envol,' oil un bel avion


~

/'

/'

dans I'avion.11 Apres avoir place nos bagages


~

/'

a reaction etait pret a decoller. II Nous sommes montes


amain sous nos sieges,l

./'

./'

nous nous sammes

/'

/'

installes.11 Les passagers etaient pries de rester a leurs places,l d'attacher leurs ceintures
/'

/'

/'

de securitel et d'eteindre Ies cigarettes. I I L'avion a

d~colle.11

'-'

/'

/'

/'

/'

Une belle hotesse de l'air


/'

/'

nous a servi des boissons. tiLe vol etait tres ageeabIe,1 il faisait beau, I alors I'avion ne
/'

bougeait pas beaucoup.

/'

/'

">I

II Tout Ie monde se sentait bien aI' aise.11

31

Naus avons pris trois

/'

/'

repas pendant notre voyage au-dessus de l' Atlantique. I I Le vol a


~

/'

/'

/'
dUf(~

plusieurs heures, I

/'

/'

mais personne n'etait malade.11 Enfin I on a annonce l'atterrissage.11 Les passagers ant
/'

/'

/'

attache leurs ceintures de SCcurite I et ils admiraient par les fenetres I de belles vues
~

/'

/'

/'

de la terre americaine.11 Encore quelques minutes de vol I et on a heureusement atterri.11


~

/'

Man premier voyage en avion etait tint

/'

/'

II

/'

- "Air France", Iia reservation, I je vallS ecoute!

'-'

/'

II
/'

/'

/'

- Bonjour, Mounsieur.11 Je voudrais une place dans la classe touriste pour Londres, I
~

/'

s'il vaus plait.

II

/'

/'

/'

- Quel jour vaulez-vous partir? II


~

- Mardi, I 17 janvier. II
~

/'

/'

/'

/'

/'

- Vous avez un vol direct Ie mardi. II Depart a 10 heures, I arrivee a Londres a II heures

'-'

et quart. II
~

/'

/'

- Tres bien,l merd!! A queUe heure je dais etre aI' aeroport? II


~

/'

- One heure avant Ie decallage, II

/'

/'

/'

- Tu prends Ie metro I pour aller a I'universite? II


~

/'

/'

/'

/'

'-'

- Non. I Ie plus souvent je prends Ie bus, I de temps en temps Ie tram.


/'

/'

II

/'

- Tu achetes des tickets

aplein tarit! I I
'-'

/'

- Non, I comme etudiant je paie un tarif reduit.11


/'

/'

/'

- II Ya beaucoup de monde dans Ie bus et les trams? II

'-'

'-'

/'

/'

/'

/'

- Oui, I surtout aux heures de pointe. I I Mais moi, I j'6vite de prendre Ie bus au Ie tram
~

aces heures.11
/'

'-'

/'

'-'

/'

'-'

- Tu as bien raison. II Moi non plus,l je n'aime pas les moyens de transport aces heures-la.11
32

Tradueeti propoziliile unnatoare in limba franceu:


Ca sa mergi la Milano, ar trebui
sa iei 0 cursa intema.

> Pour aller it Milan, tu devrais prendre


une ligne interieure.

Mi-ar plaeea sa fae autostopul.

> J'anuerais fairc de I'auto-stop,

lmediat dupa ce vei eumpara biletul,


urca-te in autobuz!

> Des que tu auras achete Ie ticket,


monte dans Ie bus!

Lumea a~teapta in sala de


avionul de Roma.

> Des gens attendent, dans la salle d'attente,


Ie vol a destination de Rome.

a~teptare,

a cause

Zborul nostru (Cursa noastra) a fost anulat(a)


din cauza cetii.

> On a annule notre vol


du brouillard.

La avioanele eu reaetie modeme riseul


de accident a fost miqorat mult.

> Dans les 3Vlons a reaction modemes on a


beaucoup diminue les risques d'accident.

Imediat ee imi voi stinge ligara, imi voi pune


centura de siguranta.

> Des que j'aurai etcint rna cigarette,j 'attacherai


rna ceinture de securite.

Dupa ce ne-am instalat langa cabina


pilotului, am fost serviti de catre
o stewardesa arnabila.

> Apres naus etre installes pres de la cabine du


pilote, nous avons ete servis par
une agreable hotesse de I'air.

Gare se va zdruneina mult avionul?


Posibil, caei bate un vant ingrozitor.

> Est-cc que i'avion bougcra beaucoup?


C 'est possible, parcc gu'il fait un vent
cpouvantable.

Imediat ce avionul va ateriza, rna voi simti


in largul meu (bine).

> Des que I 'avian aura attelTi, je me sentirai


al'aise.

Unde sunt scaune1e destinate


pasagerilor?

> AU est-ce qu 'il y a les sieges reserves


aux passagers?

Nu am decat bilete eu reducere (Cll pret redus).

> Ie n'ai que des tickets

La orele de varf nu poti prinde decat


un loc in picioare.

> Aux heures de pointe tu ne peux avoir


qu'une place debout.

Ea a cuut ~i ~i-a rupt mana.

> Elle est tombee et elle s'est casse la main,

Este cea mai lunga pista de decolare


din Europa.

> C'est la piste d'envolla plus longue


de toute l'Europe,

Unde ne sunt bagajele de mana?


Le-am pus sub scaune.

> Oil sont nos bagages a main?


Nous les avons places sous les sieges.

Am zburat cinci ore (pe) deasupra


Atlanticului.

> Nous avons vole cinq heures au-dessus


de I'Atlantique.

Este imposihil! Nu mai poate tine (dura)


mult timp!

> C'est impos.~iblel <;:a ne peut pas durer plus


longtemps!

Cred eli mersul cu autocarul nu este eu mult


mai ieftin decat eu avionul.

> Ie pense que Ie voyage en autocar n'est pas


beaucoup moins cher qu'en avian.

33

a tarif

reduit.

Ne-am aratat unul altuia fotografiile din excursia


de la Montreal.

> NollS nous sommes montrc nos photos


de I'excursion a Montreal.

Exista vreun pericol (rise) de deturnare


a avionului nostru?

> Est-ce qu'il y a un risque de detournement


de notre avion?

~oferul

> Le conducteur du bus ne vend pas de tickets.

autobuzului nu vinde bilete.

Cred cli avionul este cel mai confortabil (cornod)


rnijloc de transport.

> Je crois que I'avion est le plus confortable


moyen de transport.

Dupa ce am ajuns la biroul companiei aeriene


"Air France" am rezervat locurile
la avionul de Lyon.

> Apres etre venus au bureau de la compagnie


aerienne "Air France" nous avons reserve
les places pour le vol Lyon.

Traduce1i in limba franceza propozitiile urmatoare:


Din cauza cetii nu am putut decola.

- C'est >a cause du >brouillard qu'on n'a pas


pu >dccoller.

Imediat ce vei ajunge acasa,


ne vorn a~eza la mas~l.

- >Dcs que tu seras >Venu a la maison,


DOllS nous >mettrons a table.

Ce ora~e ati vizitat?


Milano, Roma. Lomira ~i Berlin.

- Quelles viBes avez-vous >visite'!


>Milan, >Rome, >Londrcs et >Berlin.

Ce zboruri au fast anuntate?

- Quels vols a-t-on >annonce?

Ce zboruri au fost anulate?

- Quels vals ont

Ace~ti calatori ~i-au povestit unii altora


aventurile.

- Ces passagers se sont >racontcs


leurs aventures.

Dupa ce ne-am dus 1a agentia "TAROM",


am primit biletele pentru
cursa (zborul) de Montreal.

- Apres >nous etre presentes au bureau de


"TAROM", nous avons re~u nos billets pour
>Ie vol >a destination de Montreal.

Imediat ce te vei intoarce acasa,


suna-ma!

- >Aussit6t que tu >seras rentn~ a la maison,


appelle-moi!

lmediat ce vei bea un pahar de vin,


te vei simti in largu1 tAu (bine).

- Des que tu auras bu un verre de vin,


tu te sentiras >a I' aise.

Faci autostopul?

- Tu >fais du stop?

Ocolesc pericolele in viata.

- >J'evite >Ies risques dans ma vie.

Nu cireul prin ora~ la orele de varf.

- Aux >heures de pointe je ne >circule pas


en ville.

Cred ell intftmplarea pe care mi-ai povestit-o


este ingrozitoare (infrico~atoare).

- Je crois que l'histoire que tu m'as >racontce


est >epouvantable.

34

ete >annules?

RECAPITULAREA LECTIEI 22
22.1. Va reamintim expresiile urmatoare, introduse in aceastA lectie:
faire de I' auto-stop

- a face autostopul

faire du stop

- a face autostopul

Ie ticket Ii plein tarif

- biletul intreg (cu pret intreg)

Ie ticket

a tarif reduit

- biletul eu reducere (eu pret redus)

22.2. Ali intalnit deja cateva cuvinte care se folosesc preseurtat in lirnbajul familiar. lata-Ie pe cele
prezentate in aceasta lectie:
Ie car

(1'autocar)

- autoearul

Ie bus

(I'autobus)

- autobuzul

letrarn

(Ie tramway)

- tramvaiul

Ie stop

(1 ,auto-stop)

- autostopul

22.3. Tot in aceasta lectie am sistematizat cuno~tintele despre acordul participiului trecut eu subiectul
sau eu complementul direct. Pentru a inle1ege mai bine, repetati regulile refeirtoare la acordul
partieipiului din lectiile precedente.
1.

Participiul trecut {"Ie participe passe") se acordA in gen ~i numar:

a) ell subjectul:
- cand verbul se conjuga cu auxiliarul "etre":

E.1l.c est entree. dans Ie magasin.


- in conjugarea verbelor reflexive:
Nous...nous sommes plaints de mauvais temps.
- la diateza pasiva:
I es gJace.s ont

eft vite mange.c..s par nous.

b) eu complementul direct ("compl~ment d'objet direct"):


- in conjugarea eu auxiliarul "avoir", doar in eazul in care cornplementul direct
preceda participiul trecut ("participe passe"):

1&.s...film.s que nous avons VUJl' etaient pas bons.


- in conjugarea verbelor reflexive cand aeesta determina complernentul direct:
EUe s'est lave.e. avec de I'eau chaude.

35

2.

Participiul trecut nu se acorda. cu subiectul


- in conjugarea eu auxiliarul "avoir"; de exemplu:
Nous avons vu beaucoup de films.
- in conjugarea verbului reflexiv, dnd acesta este Urnult de complementul direct; de
exemplu:
lis se sont donne des cadeaux

a I' occasion de leur fete,

in acest caz substantivul "des cadeaux" are funqia de complement direct ("complement d'objet direct"); atunci cand verbul reflexiv este urmat de un complement
direct, participiul trecut al verbului nu se acorda.

23.4. Ati intalnit doua verhe reflexive: "se blesser" ~i "se casser", Participiul trecut nu se acorda
daca verbele sunt urmate de un complement direct. De exemplu:

Elle s'est blessee.

- Ea s-a ranit.

Elle s 'est blesse la main.

- Ea s-a ranit 1a mana.

La petite voiture de mon fils s'est cassee.

Cette femme s' est casse les jambes.

- Acesta femeie

Ma~inuta

baiatuIui meu s-a stricat.


~i-a

rupt picioarele.

in exemplele pe care Ie-am foIosit in curs, ati intalnit ~i aIte verbe care se comporta la fel ca
verbele "se blesser" ~i "se casser":
se donner
se parler
se dire
se montrer

TEMA PENTRU ACASA 22


A

B.

C.

Traduceti in Iimba romana propozitlile urmatoare:


I.

J'ai heureusement trouve une place assise dans Ie bus.

2.

II n'evite jamais une occasion de s'amuser.

3.

Elles se sont achete de nouvelles robes,

4.

Les tramways etaient toujours pleins aux heures de pointe.

5.

Quel moyen de transport est plus commode, l'autobus ou Ie metro?

Traduceti propozitiile urmatoare in limba franceza:


a~teapta

I.

La orele de varf multa lume

autobuzul.

2.

Ali umblat mult timp prin centrul Berlinului?

3.

in vara aceasta facem autostopul in Franta.

4.

~oferul

5.

Ne-am spus unul altuia adevaml.

autobuzului nu poate sta de vorba cu calatorii.

Completati propozitiile de mai jos cu forma corespunzatoare de participiu trecut a verbului


din paranteza:
Ii l'arret de tram, (aller)

I.

Nous sommes

2,

Pendant cet accident ils se sont gravement, .. ,.,

3.

l' ai

4.

Nous nous sommes

5.

Elle a
une operation dangereuse. (eviter) Elle l'a
Leblanc. (eviter)

mes tickets de bus. (perdre) Je les ai

(blesser)
dans la rue. (perdre)

des cadeaux a I'occasion de Noel. (donner)

37

grace au docteur

VOCABULARUL LECTIILOR 21

~I

22

a cause de ...

>(a koz dO]

- din cauza...

l'aeroport (m.)

> [laEropoR]

- aeroportul

agreable

> [agREabl]

- placut, -a; agreabil,

(se sentir, etre) a I'aise

>[a lez]

- (a se simti, a fi) Cericit, In largul


sau; (a sta) comod, a se simti bine

annoncer

> [anonsE]

- a anunta, a face cunoscut,


a da de veste

annuler

> [anUIE}

- a anula, a desfiinta

I'arret (m.)

> (laRe]

- oprirea. statia

la place assise (debout)

> [Ia plas asiz]

- locul pe scaun (in picioare)

attacher

>[a1a~E]

- a prinde, a pune, a lega

atterrir

> [atERiR]

- a ateriza

I'atterrissage (m.)

> [latERisaj]

- aterizarea

aussit6t que

>[osito kO]

- de indata ce

I'autobus (m.)

> [lotobUs]

- autobuzul

I'autoear (m.)

> Llotoka:R]

- autocarul

I'auto-stop (m.)

> [Iotostop]

- au1ostopul

a reaction

-a

> [lavi6 a REaksi6}

- avionul eu reactie

Ie bagage It main

> [10 bagaj a mc]

- bagajul de mana

Berlin

> (bERlc]

- Berlin

(se) blesser

>[sOblesE]

- a (se) rani

bouger

> [bujE]

- a (se) mi~ca; a se zdruncina;


a se zgaltai

Ie brouillard

>(10 bRuia:R]

- ceata, p.kJa

Ie bus

>[IObUs]

- autobuzuJ (prescurtat)

la cabine

> [la kabin]

- cabina

lecar

>[IOkaR)

- autocarul (prescurtat)

(se) casser

>[sOkasE]

- a (se) sparge; a (se) cupe;


a-~i cupe (ceva)

la ceinture de securite

> [Ia sctUR dO sEkURitE]

- centura de siguranta

circuler

> [siRkUIE]

- a circula; a se mi~ca; a se deplasa

la classe touriste

> [Ia klas juRist]

- clasa "turist"

commode

> [komod]

- comod, -a; confortabil, -a

I'avion

38

la compagnie aerienne

> [Ia kopani aErien]

- compania aeriana

Ie conducteur

> [10 kodUktOR]

- calauza; vatman; ~ofer;


mecanic de locomotiva

(Ia place) debout

> [Ia plas dObu]

- (1oeul) in picioare

Ie decollage

> [10 dEkolaj]

- decolarea; dezlipirea

deeoller

> [dEkoIE]

- a decola

desagreable

> [dEzagREabl]

- neplacut,

la destination

> [la dEstinaslo]

- destinatia

> [a dEstinaslo dO]

- (avionul) ell destinatia.. "


pentru...

des que

> [dekO]

- indata ce; de indata ce; cum

Ie detournement

> [10 dEtuRnOma]

- deturnarea (unui avian)

(ravion)

a destination de ...

-a; dezagreabil, -a

diminuer

> [diminUE]

- a diminua, a (se) mic~ora

durer

> [dURE]

- a dura, a tine; a suporta

epouvantable

> [Epuvatabl]

- inspaimantator
(inspaimant!itoare), infrico~ator
(infrieo~atoare); ingrozitor,
(ingrozitoare)

eteindre

> [EtcdR]

- a stinge; a inchide

eviter

> [EviIE]

- a evita (sa ... + infinitiv;


pe cineva, ceva)

faire de l'auto-stop

> [feR dO lotostop 1

- a face autostopul

faire du stop

> [feRdU stop)

- a face autostopul

Ie futur anMrieur

> [10 tutUR iitERlOR]

- viitorul anterior

les heures de pointe

> [lezOR dO pUet]

- arele de varf

l'hotesse de I'air (f.)

> [Jotes dO leR]

- stewardesa

impossible

> [eposibl]

- imposibil,

inMrieur, -e

> [etERlOR]

- interior, interioam; intern, interna

I'infinitif passe

> [lctinitifpasE]

- infinitivul trecut

la ligne

> [la liii]

- linia (de demarcape, aeriana)

Londres

> {lodR]

- Lomira

Lyon

> [li6]

- Lyon

(se sentir) mal a l'aise

> [malalez]

- (a se simp) prost, stingherit,jenat;


a-i fi rau, a se simti riu

Milan

> [mila]

- Milano

mains cher (chere)

>

Ie moyen

> [IOmUaic]

- mij locul; modalitatea; metoda

la partie de ...

> [la paRli dO]

- partea de ... ; partea din...

[mUe~eR]

-a

- mai ieftin, -a
(mai putin scump, -it)

Ie pilote

>[10 pilot]

- pilotul

la piste d'envol

> [Ia pist davol]

- pista (de decolare)

placer

>[plasE]

- a pune, a a~eza, a plasa

Ie poids

>[IOpuaJ

- greutatea

la provenance

> [Ia pRovnas]

- provenienta, sursa, originea

(J'avion) en provenance de ...

>[a pRovniis dO]

- (avionul) de la ... ;
(eursa nr.... ) de la...

reserve a...

> [REzERvE a]

- rezervat (cuiva)

Ie risque

>[10 Risk]

- riscul, pericolul

Rome

>LRom]

- Roma

la salle d'attente

>[la sal datat]

- sala de

se sentir

>[sO satiR]

- a se simti; a resimti

le siege

>[IOsiej]

- scaunul (mare); jiltul

Ie stop

>[10 stop]

- autostopul

Ie supplement

> [10 sUplEma]

- suplimentul, adaosul, surplusul

letarif

>[IOtaRif]

- tariful; !ista de preturi

a~teptare

(Ie billet)

a plein tarif

> [a pie taRif]

- biletul intreg (eu pret intreg)

(Ie billet)

a tarif reduit

> [a taRifREdUi]

- biletul eu reducere (cu pret redus)

Ie ticket

>[IOtikc]

- biletul (de autobuz, de metrou);


tiehetul

Toulouse

> [tuluz]

- Toulouse

Ie tram

>[lOtRam]

- tramvaiul

Ie tramway

> [10 tRamUe]

- tramvaiul

Ie transport

>[10 tRaspoR]

- transportul, transportarea;
deplasarea

Ie vol

>[10 vol]

- zboruI; cursa (aviatica)

voler

>[volE]

- a zhura

40

LECTIA
23
,

PARTEA iNTAI

In partea destinata recapitularii vom !"eveni asupra vocabularu1ui prezentat in lectia 23 din cursul
pentru incepatori ~i vom ineerca sa fixam cuno~tinlele despre "passe compose" - "perfectul compus".
A

Completati propozitiile urmatoare eu unul din substantivele:

1. I'excursion

2. I'agenee de voyage

3. Ie fleuve

4. la Seine

5. la cathcdrale

6. Ie LouVTe

7. la statue

8. Ie Pantheon

9.le monde

10. Ie boulevard

I J. I'avenue

13. la chaussee

14. la terrasse

12. Ie trottoir

Trotuarul era foarte ingust.

- > Le trottoiretait tres etroit.

Dupa ce ne-am terminat treaba,


vom pleca in excursie.

- Apres avoir fini notre travail, oous partons


en > excursIOn

Statuile pe care le-ati adrnirat in parcul


nostru sunt foarte vechi.

- > Les statuesque vous avez admir6es dans


notre pare sont tres anciennes.

Ai fost (Te-ai dus) deja la agentia de voiaj? - Es-tu

deja aIle a > l'agenccde voyage?

~i-au petrecut toata ziua (intreaga zi)


1a Luvru.

- Us ont passe toute la journee


au> Louvre

Fluviul aeesta a fost intotdeauna


admirat de turi~ti.

- Ce > flcuvea toujours ete admire


par les touristes.

Imediat dupa ee vom vizita Panteonul,


sa luam 0 bautura racoritoare
la terasa acestei eafenele!

- Des que nous aurons visite > Ie Pantheol\


prenons une boisson rafralchissante
a> la terrasscde ce cafe!

Ne-am oprit pe pod


ea sa privim Sena.

- Nous nous sommes arretes sur Ie pont


pour regarder > la Seine

in ora~ul nostru eel mai cunoscut


monument este catedrala Sf"antul loan.

- > La ctlth':drale Saint-Jean est Ie monument


le plus connu de notre ville.

Dupa ce ne-am plimbat pe bulevardele


Parisului, am intrat intr-un restaurant
ea sa einam.

- Apres nous etre promenes sur> lc& bOll levards


de Paris, nous sommes entres dans
un restaurant pour diner.

Champs-Elysees este un bulevard


celebru.

- Les Champs-Elysees sont une >avenue


celebre.

ea stewardesa. Maria a avut oeazia


sa cunoasca toate tacile lumii.

- Etant hotesse de I'air, Marie a eu I' occasion


de connaitre taus les pays du >monde..

Este polei pe ~osea, a~a ca trebuie


sa fii atent!

- II Ya du verglas sur> la chaussee, alors tu dois


faire attention.

B.

C.

Transforrnati unnatoarele propozitii punand verbulla perfectul campus - "passe compose":


Je suis en excursion a Paris.

>J'ni etc en excursion l\

Valls faites vite vos devoirs.

> Vous

Je peux tout faire pour vous, Madame.

>l'ai pu tout Caire pour vous, Madame.

Mes amis partent pour les Etats-Unis.

> Mes amis sont pal1is pour les Etats-Unis.

Apres etre rentree a 1a maison,


elle se couche.

> Apres etre rentree a la maison,


dIe ~ 'est couchcc.

Mes enfants apprennent les langues


etrangcres au Iycee.

> Mes enLmts ont aprn~ lcs langues


etrangcres au Iycec.

Tu ne me donnes jamais de cadeaux.

>Tu nc

Ce matinje prends un cafe au lait.

> Ce matin j 'al pris un cafe all laiL

Oui, Sophie et Marie,


nous les aimons bien.

> Qui. Sophie ct Marie.


nOllS Ic~ avons bien allnCes.

Ou mettez-vous vas comprimes?

> Ou aveZ-VOllS

Venez-vous avec Pierre chez vos amis?

> Eles-vous venus avec Pierre ehez vo~ amis?

Heureusement nous comprenons tout.

> Hcurclisement

lis vont a 1a promenade au jardin.

> lis

<IVCZ

vite fait vos devoIrs.

m"s.iamal~

sont

Pan~.

1ll1S

donne de cadeaux.

\'os compnmcs'!

n()u~

'lvons tOLlt cornpris.

al ks II la promenade au jardin.

Completati urmatoarele propozitii cu cuvintele corespunzatoare:


Aici toata lumea rna
Marea este foarte
astazi,

cunoa~te

bine.

lini~tita

- >Toul Ie Blonde me connait bien ici.

- >La mer est Ires >Iranquilk


aujourd'hui.

Rochia ta mi-ar fi prea stramta.

- Ta robe serait trop >~(roite pour moi.

Acest pilot a vazut deja toata lumea.

- Ce pilote a deja connu >k monde cntier,

tmi place mult viata pariziana


~i vechiul Paris.

- J'aime bien la vie >p;nisiennc


et >l 'ancien Paris.

Vei fi un artist celebru!

- Tu seras un artiste >c~lcbre!

ered ca ace~ti pan1aloni sunt prea


largi pentru tine.

- Je crois que ce pantalon est trap


>large pour toi.

Nu poti face doua IUCTUri deodata


(in acel~i timp).

- On ne peut pas faire deux choses >3 la

Nu e~ti niciodata multumit,


niei macar astazi!

- Tu n'esjamais content,
>mcmc aujourd'hui!

Strazile sunt intotdeauna atM de animate


la orele de varf?

- Les rues sont-eUes toujours si >animces


aux heures de pointe?

Nu era ceata, a~a ca am putut admira


aceasta priveli~te pitoreasca.

- II n'y avait pas de brouillard, alors on a pu


admirer ce paysage >pittoresque.

fOlS.

lata cateva substantive noi. Cititi-Ie cu voce tare


in limba romana:
Ie tourisme

> [lOtuRism]

la nationalitc

> [Ia

la carte d'identite

> [Ia kaRt didiHilE]

na~1011alitE]

~i

retineti traducerea lor

- tunsmul
- nationalitatea
- cartealbuletinul de
identitate

la fronticre

> [fa ffi.()ticRl

- frontiera, granita, hotarul

la douane

> [Ia dUan]

- varna

Ie douanier

> [IOdUanIE]

Ie renseignement

> [10 Rasenma]

- informatia

les devises (fpl.)

> [ledOviL]

- devizele; valuta forte;


moneda de schimb

Ie trafiquant

> L10 tRaCika]

- traficantul, negustorul;
afaceristul

la fraude

> [Ia fRod]

- frauda,

Ie droit

> [10 dRUa]

- dreptul; ~tiinta dreptului;


taxa, impozitu1

les droits de douane

> [Ie dRua dO dUan]

- taxele vamale

> [la libcRtF:]

- libertatea

la liberte

vame~ul

in~elatoria

Pentru a retine mai u~or noile substantive, cititi-Ie inca 0 data, in alta ordine:
vame~ul

Ie douanier

> [10 dUani[.]

1a fronticre

> [b fRotleR]

- frontiera, granita, hotarul

Ie tourisme

> ! 10 luRism J

- turismul

Ie trafiquant

> [10 tRafika]

- traficantul, negustorul;
afaceristul

la carte d'identite

> [Ia kaRt JidatitE]

- cartealbuletinul de
identitate

Ie droit

> llOdRLla]

- dreptul; ~tiinta dreptului;


taxa, impozitul

la nationalitc

> [Ia nasionalilE]

- nationalitatea

la libertc

> [Ia libeRtE]

- libertatea

Ie renseignement

> [\0 Rascnma]

- informatia

la fraude

> [Ia fRod]

- frauda,

la douane

> [Ia dUan]

- varna

les droits de douane

> fie dRua dO JUan]

- taxele vamale

les devises (f. pI.)

> [Ie dOviz]

- devizele; valuta forte;


moneda de schimb

in~elatoria

Cititi urmatoarele propozitii in care apar


romana:

~i

substantivele noi

~i

retineti traducerea lor in limba

Nous occupons nos loisirs 11 faire du tourisme.

-- In timpul liber facem turism.

De quelle nationalite etes-vous?


Nous sommes de nationalite espagnole.

- De ce nationalitate sunteti?
Suntem de nationalitate spanioHi..

Monsieur, montrez~moi votre carte d'identite,


s'il vous plait!

- Domnule, arlHati-mi buletinul


dumneavoastra, va rag!

Apres avoir passe la frontiere suisse, DOUS DOUS


sommes arretes pour prendre un casse-croute.

- Dupa ce am trecut de granita elvetiana,


ne-am aprit sa luam 0 gustare.

A 1a douane on nous a demande si nous avions


quelque chose a declarer.

- La vama am fost intrebati daca avem ceva


de declarat.

C' etait desagreable quand Ie douanier fouillait


nos bagages.

- A fost neplacut dind


prin bagaje.

Monsieur, VallS etes oblige de lui foumir


les renseignements qu'il demande.

- Domnule, sunteti obligat sa-i dati infonnatiile


pe care vi Ie cere.

Je devrais changer des devises, j 'en ai besoin


pour payer I'hotel.

- Ar trebui sa schimb ni~te valuta, imi trehuie


ca sa pHitesc hoteluI.

On vient d'arreter un trafiquant de drogue


a la frontiere russe.

- Un traficant de droguri tocmai a fast arestat


la granita (frontiera) rusa.

lis ont passe des cigarettes en fraude.

- Ei au trecut in mod fraudulos (peste granita)


ni~te tigari.

Taus les enfants ont droit

a I'education.

vame~ul ne-a

scotocit

- Toti copiii au dreptul 1a educatie.

Les voyageurs sont obliges de payer des droits


de douane pour ces marchandises.

- Calatorii sunt obligati sa. plateasca taxe


vamale pentru aceste marfuri.

Profitons de 1a liberte!

- Sa profitam de libertate!

Re~ineti

expresiile pe care Ie-ati intiilnit in propozitiile anterioare:

faire du tourisme

> l fc: R JU tliRiSlll J

- a practica turismul; a caliHori

etre de nationalite ...

> [ctR dO 11aslOnalIlE]

- a fi de nationalitate...

passer la frontiere

> lpasE la IR()tlcR]

- a trece frontiera, a trece granita

avair (quelque chose)

adeclarer

> I J\'''ll:R kelkO


a dEklaREJ

- a avea (ceva)
de declarat

fouiller (des bagages)

> I fur E de bagajJ

- a scotoci (a cauta) prin bagaje

etre oblige de
(faire quelque chose)

> I ctR oblijE dO feR

- a fi obligat, Cortat
(sa fad ceva)

fournir (des renseignements)

> [fuRniR de R:bciima]

kelkO

~07

~()Ll

- a furniza, a da (informatii)

l~,I.ll:dedOvi/.J

changer des devises

>

passer (quelque chose)


en fraude

> [pasE kclkO


a tRodJ

avoir droit a...

> [av"a:R dRua aJ

- va avea drept (dreptul) la ...

Ie trafiquant (de drogue)

> [lO tRafika dO dRag]

- traficantul (de droguri)

- a schimba valuta

~()L

- a trece (ceva, peste granitii)


in mod fraudulos (prin frauda)

in propozitiile prezentate anterior ati intalnit, de asemenea, ~i urmiitoarele adjective care indica
nationalitatea:

-a

espagnol, -e

> [espanol]

- spaniol,

suisse

> [sUis]

- e1vetian, -a

russe

> [Rlh]

- rus,-a

Aceste adjective provin de la urmatoarele nume de tari:


l'Espagne

> [bpaii]

- Spania

la Suisse

> [lasUis]

- Elvetia

la Russie

> Iia RUsiJ

- Rusia

Vom introduce acum Doile substantive, adjective ~i expresii in propozitii. Cititi eu voce tare
propozitiile urmatoare ~i traduceti-le in limba romana:
Quand nous etions jeunes,
nOllS faisions du tourisme.

> (":ind c'[am (intl'l.

Mon ami habite en Espagne, mais il est


de nationalite suisse.

> PnclcTlu! meL! l()CLlje~lC in Spalll<l. dar c:sk


de 1:,\1 lonalilatc c:\ ,'TI:ll1il

Qui a fouille mes affaires?

> ('jne ml-a umblat

Nous n'avons rien eu a declarer.

> Nu

VOUS etes obliges de nous presenter


vos cartes d'identite.

> Sun"'li ohllg,lt\ ~;l nc' :ll,ltap (pr~Lc!l1il11)


can lie dumne:l\ ll<1~tT il de Idl:nt\ late.

Qui fa foumi des devises pour ton sejour


en Suisse?

> Cine (i-a dat '.dluta pl'lltru

Taus les gens ant Ie droit

ala liberte.

f<iccam t\lri~l1l.

nt

in

,11:1 ,I\'ut !lim],' (k

lOIn-un'?

declamt,

~ttkrea

in Eht'tia'!

> TUli o"mcllli <II.' urepwl sa fil: llbo:ri.

Ce trafiquant de drogue a ett': arrete


par un douanier.

> Ac(:>: lraficant Ik

Ils voulaient passer la frontiere suisse sans avoir


paye des droits de douane pour I'alcoo!.

>

de caIre un

sa trcac;t gram!<l (fn)nllcra) dve!lana


platG1SC;ll<1\C \amak plntrll :llcoul

EI "0 !aU

!'o'lra

.,8.

,~rl.1gun a (ost rC\illUI

\'dmc~.

C'est un grand risque de passer de la drogue

> E un mace rise

Sfl

treci droguri

in mod fcaudulos.

en fraude.
~tes-vous deja passe Ii la douane?

>Ali trecut deja de vama?

Y a-t-il beaucoup de cas de fraude

> Exista (Sunt) mllite cazuci de fcauda

a la frontiere russe?
Donnez-moi, s'il vous plait, quelques
renseignements sur les droits de douane!
Ditesmoi, s' il vous plait, ou je pourrais
changer des devises.
II eroit que vaus n'avez cien passe en fraude.

la fj-ontiera rusa'?
> Va mg, dati-mi catcva infonnatii despre laxele
vamale l
> Spllnc\i-mi, va mg, unde

a~

putea schimba

nislc valuta.
> El crede ca nll all trecut fraudulos nllme
(pesle granitil).

Completati propozitiile din execcitiul urmatior eu expresiile, substantivele sau adjectivele care
lipsese

~i

Vame~ii

eititi-le cu voce tare:

scotocesc bagajele pentru a gasi alcool,

tigari sau cafea, lrecute fcaudulos


(peste granita).
Acest traficant de droguri nu va mai fi
in libertate, toernai a fast arestat

- >Lcs dOllaniers >fouillent les valises pour


trOliver de l'alcool, des cigarettes ou du cafe,
>passcs en fraud.::.

la frontiera rusa.

- Ce >lrafiqwlllt de drogue ne sera plus


en >1ihertc, il vient d'etre arrete
>a la frontiere >russe.

Nu ai niel un drept la aceasta casa.

- Tu n'as aucun >droil a eette maison.

Am de deelarat ni~te ceasuri elve!iene ~i

- J'ai des montres suisses et des cigarettes


fran<;aises >i, declarer.

ni~te

tigari frantuze~ti.

Avem

ni~te

valuta la banea.

- Nous avons >des devises ala banque.

De ce nationalitate sunte~?
Sunt de nationalitate spaniola.

- De queUe >nationalite etes-vous?


Je suis de >nationalitc >cspagnole.

Am avut un accident in Elvelia ~i nu rnai


putem face turism.

- Nous avons eu un accident en >Suissc et nous


ne pouvons plus >fairc du tourisme.

La granita ni~te vame~i ii scotocisera prin

- >A 1a fronliere >des douanicrs avaient

tot bagajul, dar n-au gasit decat

>fouillc tout son bagage et ils n'ont trouve

ni~te

que des >deviscs.

valuta.

Nu putem fi indulgenti (toleranti) eu trafieantii


de droguri.
La politie fiecare este obligat sa prezinte
buletinul.
Cand ati trecut frontiera elvetiana?

- On ne peut pas etre indulgent envers


les >trafiquants de drogue.
- Chaeun >cst oblige de presenter
sa >earte d'identitc ilia po!it:c.
- Quand >avez-vous passe la frontiere > suisse?

- Est-ee que je devrais payer> des droits

Ar trebui sa pliitesc taxe varnale

de douanepour Ie vin fran9ais?

pentru vinul fran!uzesc?


Aceasta doamna, care rni-a dat informatii
despre Rusia, era de nationalitate rusa.

- Cette dame qui> m' 11 foumi


> des renscignementssur la > Russie,
daitde> nationalitc> rllSS~

inainte de pleearea mea in Spania, a~ dori (vrea)


sa schirnb ni~te valuta.

- Avant mon depart pour> L' Espagn~ je voudrais


> changer des devisc~

Este dreptul rneu sa ~tiu adevarul.

- C'est man> droitde connaitre la verite.

Dupa ce ne von prezenta la varna, vom trece


frontiera (granita).

- Apres nous etre presentes > ilIa douan~ nous


> passerons la frontlcre;

La fel ea toata lumea, am dreptul

- Comme tout Ie monde, j' ai > Ie droit

la Iibertate.

ala Iiberte.

Cititi propozitiile urmatoare

~i

fiti atenti la cuvintele scrise eu earactere

ingro~ate.

Retineti, de

asemenea, traducerea lor in Iimba romana:


Nous regardons les douaniers rouille.. les
valises des trafiquants.

- Ne uita la vame~ii care scotoeesc prin bagajele


(valizele) traficantilor.

Je Ie verrai sarti r.

- iI voi vedea ie~ind.

Entendez-vous ees fiUes chanter?

- Le auziti pe aceste fete dntand?

Je fais entrer Pierre dans Ie salon.

- II introdue pe Pierre in salon.

Les parents on1 laissc jouer leurs enfants

- Parinlii

dans Ie jardin.

~i-au

lasat eopiii sa se joace

in gradina.

Desigur, v-atl dat seama eli acele cuvinte serise cu earactere

ingro~ate

sunt verbe la modul infinitiv

("infinitif').
Cititi ell

aten~ie

unnatoarele dOM propozilii:

Naus regardons les garcons qui jouent au tennis.

- Ne uitam la baie~ii care joaca tenis.

Nous regardons les garcons jouer au tennis.

- Ne uiUim la baieli cum joaca tenis.

in limbajranceza, 0 propozi!ie subordonatii al carei verb este fa modul infinitiv se nume~tepropozirie


injinitivala (Ia proposition infinitive >jla pRop(J~isi(j efinitil'f).

Vedem ni~te oameni care se plimba


pe strada.
Vedem ni~te oameni plimbandu-se
pe strada.

- Nous voyons des gens qui se promenent


dans 13 rue.
> Nous voyon.'. des !!e)l~ se promener
dans la rue.

Ultimul exercitiu din prima parte a lectiei noastre contine intreg materialul introdus pana acum.
Traduceti in limba franceza propozitiile urrnatoare:
trav~\ll

Avem acela~i drept la rnunca precurn


toata lumea.

> \lous avom k meme droit au


tout Ie monck.

Daca vrei sa cuno~ti ~i alte tari,

> Si III vcux connaitre d 'aulres pay's,

calatore~te!

que

fal' du tuurisme I

De ce nationalitate sunt strainii ale caror bagaje


tocmai au fast verificate (scotocite)?

> De quellc nationalik sont 1es drangcrs dont


les bagagcs viennent d 'Ctre fouilles')

I-am vazut pe vame~i arestand (oprind)


un traficant de droguri.

>

Arata-i cartea (ta) de identitate!

>

Leam dat ni~te inforrnatii despre


taxele vamale.

> Je leur al fOllrni des rcnselgnements sur


les dnllls de dou:1l1c,

I-am schimbat

ni~te

~OllS

<lvons vu lcs douaniers arreter

un trafiqu<lnt de drogue,
\>lontr~-Iui

ta carte d' jdentlle!

> ,ft: llil ai fait changer d~s

val uta.

dCVlse~.

Aveti ceva de declarat,


domnule?

> Avez-vous qUl'lquc chose;) declarer,


Monsieur'?

Noi i-am vazut trecand frontiera (granita) rusa.

>

Fiecare turist este obligat


varna.

sa-~i

prezinte

pa~aportul la

~ous le~

'lvons vu~

pa~ser

la fronticrc rllsse.

> C11aqllc t()uri~te est ohllge de presenter son


p:-lsscport i, 1a douanc.

Nu ii Oe) llisam sa profite prea mult


de libertate.

>

Cine a trecut In mod fraudulos toate aceste tigari?

> QUI

t\'()\l~

ne les laissons pas trop pmfitcr

de b libertc.
(J

raSSl' IOllks ees cigarettes en haLide?

Era cineva (0 persoana) de nationalitate spaniola? > C'Ctalt yuelqu \111 de natlOnalitc espagno!e','
Prietenul nostru tocmai s-a intors din Rusia
~i va pleca in Elvetia.

> Notre ami vient de rentrer de Russic


ct il \' a ranir pour la Suisse.

Ai dreptate, el are prea multa libertate.

> Tll as raison. il a lrop de libertc.

Ii ascultam pe parintii no~tri vorbind despre


vacanta din Spania.

> NallS ecoutons nos parents parler


des v<lcances en

l~sragnc.

LECTIA 23 - PARTEA A DOVA


Pentru inceput, vom recapitula materialul prezentat in partea a doua a lectiei 23 din cursul pentru
incepiitori: vocabularullegat de vizita la Paris ~i conjugarea la "passe compose" (perfect compus) a
verbelor reflexive.

Completati propozitiile de mai jos eu urmatoarele substantive:

1. Ie Parisien

2. la Parisienne

3.1e stjour

4. la vue

5. Ie souvenir

6. la carte postale

7. Ie quai

8. Ie bouquiniste

9. Ie metro

10. Ie passant

L1. Ie quartier

12. la circulation

13. la vie

Ne uiUim la trecatorii care se plimba


pe bulevardele Parisului.

- NollS regardons >Ics pussanl~ se promener sur

Am petrecut

- J'ai passe une soiree agreable


avec une jolie >Parislenne.

CU 0

0 seara placuta
parizianca dragu!a.

les boulevards de Paris.

a Milan durera trois semaines.

Voi sta trei saptiimani la Milano.

- Mon >scjour

Turi~tii stmini admirau


Parisului.

- Les touristes 6trangers admiraient >les vues


de Paris.

priveli~tile

Suvenirurile pe care mi Le-ai adus


din calatorie mi-au placut foarte multo

- >Lcs souvenirs que tu m'avais apportes


de ton voyage m'ont beaucoup plu.

Un parizian m-a invitat la restaurant

- Un >Pari sien m' a invite au restaurant


au centre de la ville.

in centrul

ora~ului.

Unde este statia de metrou?

- Ou est la station de >mctm?

Circulatia este foarte intensa, mai ales


la orele de varf.

- >La cIrculation est tres animee, surtout


aux heures de pointe.

Cat1ile po~tale pe care ti Le-a vandut


(anticarul) buchinistul sunt foarte
frumoase.

- >Les cartes postales que >Ie


t'a vendues sont tres belles.

Am vizitat aproape toate cartierele


Parisului.

- Nous avons visite presque tous


>les quarticrs de Paris.

Am fost lasali sa ne plimbam


pe cheiurile Senei.

- On nous a laisse nous promener


sur >Ies quais de 1a Seine.

Mi-am petrecut intreaga viata in Elvetia.

- J'ai passe toute rna >vie en Suisse.

h()lIqumi~le

lata aeum Doul voeabular. Cititi eu atentie noile substantive ~i retineF


tradueerea lor in limba romIina:
une [Dis

> [Un r"a]

- (0) data

1'objet (m.)

> 11o~iE]

- obiectul, lucrul

la quantite

> []a kantitE]

- cantitatea

Ie tabac

> IIOtaha]

- tutunul

la limite

> [lalimit]

- Iimita, marginea; granita,


hotarul

Ie eitoyen

> [10

- eetateanul

Ie paquet

> IIOpakc]

- paehetul

la demande

> [ladOmadJ

- cererea

Ie policier

> [10 po[isiE]

- polilistul

~it\laie]

Sa repetam noile substantive, dar intr-o alta ordine:

Ie tabac

> [10 laha]

Ie paquet

>

une fois

> [lJn fUa]

- (0) data

la quantite

> l]a kiintitE]

- cantitatea

Ie citoyen

> [10sitUaie]

-- eetateanul

Ie policier

> 110 polisiEj

- politistul

la demande

> [Ia dOllliid]

- cererea

I'objet (m.)

> llob)e]

- obiectul, lucrul

la limite

> [la limit]

- limita, marginea; granita.


hotarul

pO pakE]

- tutunul
- paehetul

Cititi cu voce tare propozitiile unnatoare in care apar ~i noile cuvinte. Retineti
limba romana:

~i

traducerea lor in

Combien de fois as-tu passe la frontihe franl;aise? - De cate ori ai tTecut frontiera franceza?
Je l'ai passee une fois.

- Am trecut-o 0 (singura) &ta.

A la douane vous ne payerez rien pour

- Pentru obiectele personale nu yeti plati


nimic la varna.

vos objets personnels.


Est-ce que je suis oblige de payer des droits de

- Sunt obligat sa pliitesc tax.e vamale pentru


o cantitate atat de mica de alcool?

douane pour une si petite quantite d'alcool?

Ou est-ce que

DOUS

- De unde am putea cumpara

pourrions acheter

ni~te

des cigarettes? Au bureau de tabac.

tigari? De la tutungerie.

- Bra indoiala, exista

II y a sans doute une limite de quantite


de cigarettes qu'on peut passer par la frontiere.

cantitate limitata

de tigari care poate fi trecum peste granita.

Je n'en peux plus,je suis a la limite de mes forces. - Nu mai pot, sunt la capatul puterilor.
- Eu sunt cetatean britanic, iar prietenul meu

Moi, je suis citoyen britannique, man ami


est Beige.

este belgian.

Nous habitons en Grande-Bretagne.

- Locuim in Marea Britanie.

Ton mari, il fume beaucoup?

- Sotu1 tau fumeaza mult?


Da, un pachet de tigari pe zi.

Qui, un paquet de cigarettes par jour.


A 1a demande du douanier DOUS avons presente
nos passeports.

- La cererea vame~ului am prezentat

Le policier leur a fait montrer leurs cartes

- Politistul i-a pus sa prezinte (arate) cartile


de identitate.

pai?apoartele.

d'identite.

Retineti urrnatoarele expresii:


- de eate ori?

combien de fois?
sans doute
(eire)

a la limite de

>I~adut]

- lara indoiala; desigur

> l etR a In limit dO .<.E foR~ J

- (a fi) la capatul (puterilor)

> l kR kelkO

- (a face ceva) la cererea (cuiva)

(ses forces)
(faire quelque chose)
ala demande de (quelqu'un)
Ie bureau de tabac

~oz

1a dOmad dO kelkeJ
>[IObURodOtabaJ

- tutungeria; debitul de tutun

in propozi~iile anterioare au aparut cateva substantive ~i adjective noi:

-a

personnel,-elle

>fpcHsol1clJ

- personal,

britannique

>1 bRitanik]

- britanic,

-a

beige

>[b e1.il

- belgian,

-a

Adjectivele "britannique" ~i "beige" provin din nume de tari:


la Grande-Bretagne

>[la gRad bROtaJi]

- Marea Britanie

la Belgique

>[ Ja bc1jik]

- Belgia

Aceste adjective devin substantive ciind denumesc locuitorii unei liiri, regiuni sau oraf etc.
aces! caz, se vorscrie cu majusculii:
II est Britannique.

- Este britanic,

Je crois qu 'elle est BeIge.

- Cred co este belgianco.

~i,

in

Va prezentam alte doua verbe:


etablir

>[ EtabliR]

- a stabili (verb de grupa a II-a)

limiter

>llimitE]

- a limita, a margini (verb


de grupa I)

~i

participiile tree ute ale acestor verbe, care au ~i ro1 de adjective:

-a

etabli, -e

>lUahli]

- stabiht,

limite,-e

>1 limitE]

- Iimitat, -8

Pentru a retine mai u~or vocabularul nou, traduce!i in limba romana unnatoarele propozitii:
Combien de fois je t'ai fait limiter ta
quantite de cigarettes?

> Dc ciltc on !I-am Ill1lilal por\J:l de tigari'}

Et toi, tu fumes sans limites.

> lar III rumen in Lonlinuu.

Je te Ie dis pour la demiere fois!

> hi spun a~ta pcnlrll ultima o;1l-il'

Ne f'interesse pas ames affaires


personnelles!

>)\;u-\i baga naslll in problemelc mdc

Dans ce sac je n'ai que mes objets personnels.

> in acca~ta geanta nu am dec,'it lucrurilc mclc

(Dc e<1tc on Ie-am

pu~

sa fumezi mal rutlll?)

(p.:r~oJlille)I

(rcr~onalc).

NollS sommes

a la limite de nos possibilites_

Pour cette quantite de tabac tu aurais du payer


des droits de douane.

> Sunlem 13 capilwi pUlenlor,


> l'cnlru

ace<l~ta canlltalc

sa plat<:~li !axe vamalc,

de (ulun OIl" fl tn:bllil

De quelle nationalire etes-vous, Monsieur?


Je suis citoyen belge.

> Oomnuk, de cc na(ionalitate sunk!!'?


Sunl eela\ean bdglan.

Ce sont sans daute des Britanniques.

> Sunt hnlanicl.

Je Ie vois acheter un paquet de cigarettes


dans un bureau de tabac.

>

J'ai fait eela a la demande de mes parents.

> Am Lleut aceasta Ia cerecca parmtilor mei.

Mes droits ne peuvent jamais etre limites.

> DrepllJrile

Pourquoi et qui a etabli ce droit?

> ewe

Je crois qu'il faut limiter un peu ta liberte.

> Cred (Sulll tk: parerc) ca trebUle sa ti sc limitezc


pUtlJ1 lIberlatc;l. (Cce:d ca nu IrehlllC sa Ii se

t~ml

lnuoiala.

II vad l:urnpariind lin paehet de ttgan dmlr-o


11Ilungerie.

~i

nU-In!

pol ft limitate nJciodala.

de cc a slabiJi( acest dn:pl'.'

perllllta oric.::).

Alors, !'heure de notre rendez-vous est etablie.

>

Elle vient de Grande-Bretagne.

'> Fa vine dm tv1area BritanJe:.

,\~d(br. am SLlhllIl oca In(I1I111'il noastre (ora


la care ne \'om int:tlm).

Verificati daca ati retinut cuvintele noi. Completati urrnl.itoarele propozitii in limba franceza:
De ce seotoee~ti prin lucrurile mele (personale)?

- Pourquoi-tu fouilles mes affaires


'> per<;nnnellc.'.'?

Lasa-ma sa ies numai 0 data!

- Laisse-moi sortir une (seule) > flJ1S!

Nu putem limita nimanui libertatea.

- On ne peut pas'> I I III ItcrJa libertt de personne.

Ce studiezi? (Care e obiectul studiilor tale?)

- Que! est> ['obletde tes etudes?

Acest traficant a trecut fraudulos


cantitate de droguri.

- Ce trafiquant a passe une grande


>qudn111Cde drogue en fraude.

mare

E~ti obligat sa dai inforrnatii acestor


cetateni britanici.

- Tu es oblige de foumir des renseignements


aces > cl10yem britanniques.

Trebuie sa pllitesc taxe vamale


pentru tutun?
Depinde de eate pachete de tigari ai.

- Est-ce que je dois payer des droits de douane


pour> Ie tabiH.1
<;:a depend de > Ia quantite de >pilquets
de cigarettes.

Fira indoiala, folose~ti calculatorul


pentru prima oara,

- Tu utilises l'ordinateur > sans du LJ l e pour


> l<l prelllli.'rc fOIs,

Totul este stabilit (aranjat).

- Tout est >Cl;lh:1.

Nu-ti sunt deloe limitate drepturile.

- Tes droits ne sont pas du tout> I! 1111 tt:s.

Ea are un intreg pachet de scrisori


de 1a acest belgian.

- Elle a tout un >P<lquct de lettres


de ce BeIge.

La cererea lui (ei), m-am dus la tutungerie


sa cumpar tigari.

- A sa demande je suis allee chercher


des cigarettes au >hurc3u de labac.

Nu ai nici

- Tu n'as aucune >li11llte dans ce que


tu fais.

Iimita in ceea ce facio

- > Etilblissol1s la date de notre manage!

Sa stabilim data nuntii!

in aceasta parte a lectiei noastre vom continua sa discutam despre folosirea infinitivului ("I' emploi
de I'infinitir), de data aceasta in propozitii. Tipurile de propozitii pc care vi Ie prezentam nu vi se
vor parea necunoscute, deoarece le-ati mai intalnit in exemplele pe care Ie-am folosit in lecliile
anterioare. Ele va vor servi, jnsa, 1a sistematizarea cuno~tintelor despre folosirea infinitivului.
Cititi propozitiile urmatoare

~i

fiti atenti la felul in care au fost traduse in Iimba romana:


~tie

II sait bien nager.

- EI

I1s aiment jouer au tennis.

- Lor Ie plaee sajoace tenis.

Je crais avoir raison.

- ered ell am dreptate.

VallS devriez travailler mieux.

- Ar trebui

Nous voulons parler fran.;ais.

- Vrem sa vorhim frantuze~te.

II a decide de. passer une semaine aParis.

- El s-a hotanit sa petreaca


o saptamana la Paris.

Us nous ont propose .de partir ensemble,

- Ei ne-au propus sa plecam impreuna,

Je t'aiderai i-faire Ie gateau.

- Te voi ajuta sa faci praji1ura.

J'apprends !! jouer du piano.

- invat sa cant la pian.

Ill' invite .a danser.

- EI a invita la dans.

Elle se met i-travailler.

- Ea incepe sa lucreze.

sa inoate bine.

sa lucrati mai bine.

in propozi!iile de mai sus infinitivul prezent ("l'infinitifpresent 'J es(e Jolosi( cu rol de complement.
fnlocuind completiva directa. in limba Jranceza, aceasta inlocuire este obligatorie atunei dmd in
propozilie apare un singur subiect (care indepline$te ac!iunea ee/or doua verbe).
in acest caz, infinitivul poote aparea:
Jara prepozi!ie (dupa verbele: "oller", "croire", "devoir ", "pouvoir ", "savoir ", "vouloir ",
"aimer ", "preJerer 'J;
-

precedat de prepozi!ia "de" (pentru verbele: "decider", "proposer ", '/inir")


precedar de prepozitia "iJ" (pentru verbele: "aider", "commencer", "apprendre ", "inviter ", "se
metrre'j

lata cateva exemple in care infinitivul indepline~te rolul unui complement (sau al unei propozitii
subordonate completive). Tradueeti in limba romana urmatoarele propozitii:
A~ 'vfca

Je voudrais bien etablir Ie lieu de notre


rendez-vous.

>

Quand est-ce qu'ils commenceront a parler

> (and VOf incepe Sil 'vorbeasca


frn n!117e 'i te 'j

fran~ais?

mull sa stabilim loelll

in!alnmJ,

Finissez de jouer et commencez a travailler!

> Tcm1inali ell joaca

Les enfants aiment bien voyager


avec leurs parents.

> Copidor lc place foarll: mult sa caHitoreasca


impl'eun,i cu parin!ii lor.

Les parents ont prefere limiter la IibertC


de leur fils.

> Parintil au prefcral

Vaus leur avez propose de changer des devises.

> Le-a\i propus sa scl1l1nbe ni?te vallltil.

Elles ont voulu faire du tounsme.

> Elc au vrul (dorit)

Si elles voulaient, elles pourraient prendre leurs


objets personnels.

> Dad:! eIe ar vrea, ar pulea

Nous devons payer des droits de douane.

> Trebuic

rai decide de partir pour la France.

> M-am hOlariit sa pice in Franta.

~i

incepcli

~a Il\cra~i!

sa acorde ma;

putina

libel"tate balatullii lor.

~a

calatorcasea.
sa-~i

ia lucrurile

(obicctele persol1alc).

sa plalim

taxe

~amale.

Cornpletati propozi\iile urmatoare cu formele corespunzatoare de infinitiv prezent ("I'infinitif


present"). Acolo unde este cazul, puneti lnaintea infinitivului prepozitiile "3" sau "de":
A~

- Je voudrais > Clre seul maintenant.

dori sa fiu singur aeum.

Incepeti sa controlati bagajul acestui


traficant!
Va invitam
in Belgia.

sa petreccli vacan\a

- Cornmencez > i\ fOlliller Ie bagage de


cc trafiquant!
- Nous vaus invitons > i\
en Belgique.

p<l~ser

les vaeances

Nu v-am propus niciodata sa veniti aici.

- Je ne vaus ai jamais propose> de venir iei.

Cred ea ei au putut trece deja granita


belgiana.

- Je crois qu'ils ant deja pu >passcrla frontiere


beIge.

Sa incepem odat3 sa caHitorirn!

- Mettons-nous enfin >i) faircdu tourisme!

lata ~i ultimul exercitiu a[ leqiei 23. Traduceti in Iimba franceza urmatoarele propozi\ii \imind cont
de vocabularul nou ~i de regulile gramaticale inva\ate pe parcursullectiei:

II vad

intnind intr-o tutungerie.

> Je Ie vois cnlrer dans un bureau de tahae.


foi~ I'a~-tll

De cate ori l-ai lasat sa iasa seara?

> Combicn de

Este, tara indoiala, cea rnai mare [raucla


(contrabanda) de la frontiera spaniola.

> ("cst sans dllLlle la plus grande fraude

vame~ului, mi-am

> 1\ la demanoc Oll dOllanicr.i \\1 OliverI

La cererea
valiza.

deschis

Nu sunt obligata sa platesc taxe vamale pen1ru


lucrurile mele personale.

hlI';sc sortir Ie sOlr?

il ]a frontii:rc cspJgnolc.

ma valise.

> .Ie ne sliis pas obJigl'c de payer des


omits de dOllane pOLir mcs objets personnels.

Acest trafieant a treeut in mod fraudulos


(peste granita) 0 mare eantitate de tutun.

> lC Irafiquant a passe une g.rande quantite

Rlibdarea mea nu este nelimitata.

> Ma patIence n'est

Cetatenii britaniei sunt rugali


sa se prezinte la varna.

> Les citoyens britanniques som pries


de ~e presenter a la douane.

de tahac en fraude.
pa~

sans limitcs.

Nu am dreptul sa-mi eumpar (nu pot sli-rni eurnpar) > Je n 'ai pas Ie droit de III 'acheter
un paehet de tigari?
un paquet de cigarettes?
tnea nu am stabilit durata ~ederii noastre
in Marea Britanie.

> La duree de notre scjour en Grande-Bretagne


n'es! ras encore Ct<lbli<.:.

Sunteti de nationalitate belgiana, domnule?

> Monslcur. C'teS-VOliS de natiollalitc beIge')

Doamna, ati putea sa-mi dati aceasta informatie


cat rnai repede cu putinta?

> Madamc, pourric7-vollS me fournir


cc rcnscigncment 1c plus vite possible')

Trebuie sa incepem sa eallitorim.

> 1\ faul commencer 71 f;lJre dLi tourisme.

Este pentru prima oara colnd am avut


eeva de dec1arat.

> ("'cst pour \a premiere fois que nous avons eu

L-am vazut pe vame~ scotocind prin bagajul


(cereetand bagajul) unui traficant spaniol.

> :"JOliS avons VlJ Ie uouanicr foudlcr lc hagage

Nu-~i cunoa~te

> Jl nc cOllnait pas ses 1im ites.

limitele.

In cele din urma poiitistul I-a llisat sa treaca


frontiera.

quclquc chose

a declarer.

d 'un lrafiqllant csp'ignol.

> Enfin lc pol icier l'a


la frontiere.

\ai~sc

passer

In incheierea acestei leetii, exersati pronuntia cuvintelor urmatoare in care se repetli acela~i sunet:

I iiJ

la carte d'identite, Ie renseignement, Ie trafiquant, la quantite, la demande

[c]

Ie citoyen, parisien

!() J

1a frontiere, cillIlbien

[c]

I'obj.ct, la

fronti~re, la

liberte, .cspagnol, Espagne

[OJ

les devises, la demande

l uJ

Ie toorisme, la dooane, sans doote, fouiUer, iliumir

[L]

la Russie, russe, Ie bureau de tabac

[ "a]

Ie drillt, une fills

I k]

Ie trafiQuant, de!<larer, la Quantite, Ie p!l.Quet, britanniQue

LiJ

etre oblige, I'objet, beige, Belgique

ILJ

les devises, Parisien

RECAPITULAREA LECTIEI
23
,
23.1. in cursullectiei 23 ati intalnit urmiHoarele expresii:
faire du tourisme

- a practica turismul; a calatori

etre de nationalite ...

- a fi de nationalitate ...

passer la frontiere

- a trece frontiera; a trece granifa; a trece


peste grani~

avoir (quelque chose) a declarer

- a avea (ceva) de declarat

fouiller (des bagages)

- a scotoci (prin bagaje); a controla (bagaje)

etre oblige de ...

- a fi obligat sa ... ; a fi f0rtat sa ...

foumir (les renseignements)

- a fumiza, ada (informatiile)

changer des devises

- a schimba valuta

passer (les cigarettes) en fraude

- a trece tigarile (peste granita)


in mod fraudulos

etre Ii la limite de (quelque chose)

- a fi la limita, a fi la capatul (a ceva)

combien de fois?

- de cate ori?

sans doute

- lara indoiala

a la demande de (quelqu'un)

- la cererea,la solicitarea (cuiva)

23.2. Am introdus, de asemenea. notiunea de "propozitie infinitivala" ("proposition infinitive").


in limba franceza, 0 propozitie subordonata al carei verb este la modul infinitiv se nume~te
propozitie infinitivala (la proposition infinitive - (la pRopozisio efinitiv. Aceasta propozitie
are un subiect diferit de cel al propozitiei principale. Folosim infinitivul (propozitia
infinitivaHi) atunci cand in propozitia principal! apare unul din verbele: "regarder", "voir",
"entendre", "sentir", "faire", "laisser". in acest caz, subiectul propozitiei infinitivale este ~i
complement direct ("complement d'objet direct") in propozitia principala-:
Naus entendons les enfants.

- Ii auzim pe copii.

Nous entendons les enfants crier.

- Ii auzim pe copii strigand.

in acest tip de Propozilii subiectul principalei difer! de subiectul infinitivului (propozitiei


infinitivale).
Infinitivul prezent exprima 0 actiune simultana cu actiunea din propozitia principala, indiferent
de timpulla care este exprimata aceasta (present, passe, futur):
Nous avons entendu les enfants crier.

- I*am auzit pe copii strigand.

NOlls entendrons les enfants crier.

- Ii vom auzi pe copii strigfmd.

23.3. in partea a doua a lectiei 23 ati invaiat cum se folose~te infinitivul prezent ("I' infinitifpresent")
in propozitie, atunci cand indepline~te funqia de complement direct, inlocuind 0 subordonata
completiva directa. Ati intalnit ~i in lectiile anterioare aceasta folosire a infinitivului; in
limba franceza, aceasta 'inlocuire este obligatorie atunci dnd in propoziiie apare un singur
subiect (care indepline~te actiunea eelor doua verbe). Pentm a retine mai u~or aeeasta problema
gramaticala, va prezentam 'inca 0 data verbele dupa care infinitivul poate avea funetia de
complement. Dupa aceste verbe se folosesc uneori prepozitiile "a" sau "de" ~i, in funetie de
folosirea acestor prepozitii, e1e se pot grupa dupa cum unneaza:
a) infinitivul se

folose~te

tara. prepQzj~je dupa unnatoare1e verbe:

"croire", "devoir", "pouvoir", savoir", "vouloir", "aller", "preferer", "aimer"


Je veux partir.

- Vreau sa plee.

Tu dois travailler.

- Trebuie sa munce~ti.

Nous croyons avoir raison.

- Credem ea avem dreptate.

11 sait tres bien jouer au basket-ball.

- E1

~tje

sajoace foarte bine basket.

b) urmatoarele verbe sunt insotite obligatoriu de prepozitia "de" inaintea infinitivului:


"proposer", decider", "finir"
rai enfin fini de lire ee livre.

- Am tenninat in

srar~it

Elle nous a propose de prendre


un taxi.

- Ea ne-a propus

sa luam un taxi.

c) unnatoarele verbe sunt insotite obligatoriu de prepozi~ia

de eitit aceasta carte.

"n" inaintea

infinitivului:

"commencer", "se mettre", "aider", "inviter", "apprendre"


Nous avons commence adanser.

- Am inceput sa dansam.

lIs se sont mis atravailler.

- Au inceput sa lucreze. (S-au apucat de lucru.)

Elle m'a aide

a faire le gateau.

- Ea m-a ajutat sa fac prajitura.

TEMA PENTRU ACASA 23


A

B.

C.

D.

Tradueeti in hmba romana urmatoarele propozitii:


1.

Le douanier a ouvert la valise d'un trafiquant.

2.

Chaque citoyen est oblige de presenter sa carte d'identite

3.

Pourquoi fouillez-vous mes objets personnels?

4.

De queUe nationalite etes-vous, Monsieur?

5.

II a eu une grande quantite de tabac

a la demande du policier.

a declarer ala frontiere espagnole.

Traduceti in Iimba franceza propozitiile urmatoare:


1.

Am stabilit data intalnirii noastre din Rusia.

2.

Dragostea adevarata nu

3.

De cate ori ai fost in Elvetia?

4.

ii vad pe belgieni intrand in tutungerie.

5.

Trebllie sa platesc taxele vamale?

cunoa~te

limite.

Transformati propozitiile de mai jos in propozitii infinitivale:


1.

lis ont regarde les douaniers. Les douaniers fouillaient une valise.

2.

NOlls entendons un pohcier. 11 demande Ie passeport Ii ce citoyen britannique.

3.

Tu as vu sans doute ce Belge. II ehangeait les devises.

Completati propozitiile urmatoare eu un verb la infinitiv (lara prepozitie sau precedat de


prepozitiile "tt sau "de"):
1.

Elle veut

2.

Je te propose

3.

Avez-vous appris

I'annee prochaine.
chez moi.
du piano?

LECTIA 24

PARTEA iNTAI

Pentru i'nceput va propunem, ca de obicei, cftteva exercitii de recapitulare a materialului prezentat in


1ectia 24 din cursuI "Franceza pentru incepatori".
A

Completati propozitiile urrnatoare cu unul din substantivele:

1. Ie pont

2.lesommet

3.l'ile

4. les environs

5. I'ascenseur

6. Ie palais

7. Ie charme

8. Ie luxe

9.l'elegance

It. la lumiere

10. 1a boutique

12. I'Arc de Triomphe

13. la Tour Eiffel

in camera mea nu este lumina.

-11 n'y a pas de > lumicrcdans rna chambre.

Nu putem trai in lux.

- Nous ne pouvons pas vivre dans> lc luxe.

Ai mai fast pe aici?

- Est-ce que tu as deja et6 dans ces > ell VI ron s?

Lui ii place sa se opreasca pe pod ~i


sa priveasca fluviuI.

- II aime s'arreter sur > Ie pOlltet


regarder Ie fleuve.

Ea se imbraca ell foarte multa elegantli.

- Elle s 'habille avec une tres grande> Cl0 ganee.

Pentru mine muzica aceasta este plina


de farmec (fermecatoare).

- Cette musique a pour moi beaucoup


de>eharme.

it vad urcand in vanul muntelui.

- Je Ie vois monter au > sOl1lmetde 1a montagne.

La Milano mi-ar pHicea mult sa vizitez


acest palat vechi.

- 1'aimerais bien visiter ce vieux > palais


A Milan.

Maria s-a decis sa intre intr-un magazin.

- Marie a decide d'entrer dans


>unc boutique.

Am petrecut 0 vacanta frumoasa pe


din Mediterana.

insula - Nous avons passe de belles vacances sur une


des> i'les de la M6diterranee.

Tumul Eiffel ~i Arcul de Triumf sunt cele


mai cunoscute monumente din Paris.

- La Tour Eiffel et > l' Arc de Triomphcce sont


les monuments les plus connus de Paris.

Biroullui (ei) se afla la etajul zece, de aceea - Son bureau se trouve au dixieme etage, alors
vom urca cu liftul.
nous monterons par> J' ascenseur

B.

in exercitiul urmator veti recapitula conj ugarea verbelor "se trouver" ~i "monter" la timpurile
deja inva!ate. Completati propozitiile urmatoare Cll formele corespunzatoare ale acestor verbe:
in cele din urma am ajuns in varful
acestui tum.

- Entin DOUS >!10U.' sommes trouvcsau sammet


de cette tour.

Urca in ma~ina!

- >rvlontc la voiture!

C.

D.

Acest monument celebru se afla


in centrul ora~ului Milano.

- Ce monument celebre >sc twuve


au centre de Milan.

Birourile noastre se aflau nu departe


(aproape) de Piata Operei.

- Nos bureaux >ne se lrouvaient pas loin


de la Place de I'Opera.

Ne-am ureat in autobuz la statia


de langa Universitate.

- Nous >sommes montes dans l'autobus


pres de l'Universite.

Urcam?

- On>monte?

Daca a~ fi fost mai tanara, a~ fi ureat


eu voi 1a etajul zece.

- Si j'avais ere plus jeune je >scrals montcc


avec vous au dixieme etage.

Transformati propozitiile urmatoare in fraze folosind pronumele relativ "qui":


Je connais un gart;:on. Ce ganyon
est etudiant.

> Je connais un garl,:on qui


est dudiant.

Nous ecoutons de la musique. Cette


musique DOUS plait beaucoup.

> \Jous ccoutons de la musique


qui DOUS plait bC<lucoup.

Les voyageurs attendent Ie vol. Ce vol


sera annonce dans quelques minutes.

> Les voyageurs attendcnt Ie vol qui sera


annoncc dans quelques minutes.

C' est un trafiquant. 11 a passe W1e grande


quantite de cigarettes en fraude.

>

C'~st un trafiquant qui a passe une grande


quantltC de cigarettes en fraude.

Completati propozitiile care urmeaza cu numeralul eu valoare adjeetivala corespunzator:


Aeeasla stewardesa are aproape
treizeci de ani.

- Cette hotesse de l'air a vers environ


> tren1 eans.

Sotul meu ca~tiga noua mii de franci


pe luna.

- Man mari gagnait > nc uf mIlle francs


par mois.

in clasa noastra SW1t treizeci ~i patru


de elevi.

- Dans notre classe il y a >trente-quatre


eleves.

o suta douazeci ~i trei de persoane a~teapta

- > Cent vingt-troispersonnes attendent l'avion


a destination de Rome.

avionul de Roma.
Bunicul meu are aproape

suta de ani.

- Mon grand-pere a presque >ccntans.

La varsta de ~aptezeci ~i doi de ani vecinul - A l'age de > sOIxante-douzeans notre voisin
s'est marie pour la troisieme fois.
nostru s-a casatorit pentru a treia oara.
Suntem deja cincizeci
de lucru.

~i

einei gata

La treizeci ~i doi de ani nu ~tii

sa-ti

ca~tigi

90 + 8 = 98

existenta?

- Nous sommes deja >cinguante-cinqprets


atravailler.
- A I' age de > trenIe-deux ans tu ne sais pas
gagner ta vie?
- > Quatre-vingt-dix et huit font quatre-vingtdix-huit.

lata vocabularul pe care vi-I propunem in aceasta lectie. Cititi ell voce tare
unnatoarele substantive ~i retineti traducerea lor in limba romana:
I'ananas (m.)

> [tanana] llananas]

- ananasul

la banane

> [la baoanl

- banana

Ie lion

>[101101

-leul

la girafe

> [lajiRaf]

- girafa

I'elephant (m.)

> [lEIEfiiJ

- elefantul

I'ivoire(m.)

> [liv"a:RJ

filde~ul

Ie bijou (les bijoux)

> [IObijuJ

- bijuteria

la reserve
(d'animaux)

> [Ia RbeRv


dan11l1o]

- rezervatia
(de animale)

Ie desert

> l10 dEzeR]

- de~ertul, pustiul

les tropiques (m. pI.)

> [Ie tRopik]

- tropicele, zonele tropicale

> [Iedijen]

- indigenu!, ba~tina~ul,
localnicul

I'indigene (m.

~i

f.)

la famine

> [lafamin]

- foametea

leNoir

> 110 nUa:R]

- negro!, persoana
apartinand rasei negre

I'existence (f.)

> [IEgzist5s]

- existenta, viata

Cititi inca

data, in alta ordine, noile substantive:

Ie desert

> llOdEzeR]

- de~ertul, pushu!

leNoir

> [10 nlJa:RJ

- negrul, persoana
apartinand rasei negre

la famine

> [la faminJ

- foametea

Ie bijou (les bijoux)

>

PO biju]

- bijuteria

les tropiques (m. pI.)

> lIe tRorik]

- tropicele, zone1e tropicale

l'ananas (m.)

> [Ianana] [lananas]

- ananasul

I'existence (f.)

> [lEgListasJ

- existenia, viata

> llEIEfaJ

- elefantul

> [Iedijen]

- indigenul, ba~tina~ul,
localnicul

la banane

> [Ia banan]

- banana

la reserve
(d'animaux)

> llJ RFzeRv


danill10J

- rezervalia
(de animale)

Ie lion

>[IOlioJ

-Ieul

l'ivoire (m.)

> r livLla:RJ

la girafe

> [1<lJ iRat ]

- girafa

l'elephant (m.)
I'indigene (m.

~i

f.)

filde~ul

Cititi propozitiile urmiHoare In care vor aparea substantivele noi


romana:
A~

~i

retineti traducerea lor in limba

Je prendrais volontiers un jus d'ananas.

servi cu placere un sue de ananas.

Presque tous les enfants aiment les fruits,


surtout les bananes.

- Aproape tuturor copiilor Ie plac fructele,


mai ales bananele.

Dernierement mon fils a vu un film qui montrait


la vie des lions en liberte.

- De curand fiul meu a vazut un film


care prezenta viata unor lei in libertate.

Le nombre de girafes et d'elephants diminue


toujours, et c'est I'homme qui menace
leur existence.

- Numiirul girafelor ~i alleilor seade mereu,


omul fiind eel care Ie pune in perieol
existenta.

La famine menace eette partie de I' Afrique.

- Foametea ameninta aceasta parte a Afrieii.

On a cree des reserves pour proteger les animaux


sauvages.

- Pentru a proteja animalele salbatice


au fast create rezervatii.

lei les Noirs vendent des bijoux en ivaire,


venant d' Afrique.

- Aiei negrii vand bijuterii din


aduse din Africa.

Les indigenes sont habitues au climat tropical


et aux deux saisons de l'annee: la saison seche
et la saison des pluies.

Je n'oublierai jamais la vue de ee desert


africain.

- Nu voi uita nieiodata imaginea acestui de~ert


african.

Dans Ie passe on exploitait souvent les Africains.

- in trecut africanii erau adesea exploatati.

Apres dix ans passes dans les tropiques, ils ne se


sentent plus depayses.

- Dupa zece ani petrecu~ la tropiee, ei nu se mai


simt dezradaeinati (departe de tara).

Le climat de ce pays est toujours humide.

- Clima aeestei

filde~,

Ba~tina~ii

sunt obi~nuiti cu clima tropicalii


cu cele doua anotimpuri: anotimpul secetos
~i anotimpul ploios.
~i

~ri

este intotdeauna urneda.

Retineti urmatoarele expresii, pe care Ie-ali intalnit in propozitiile anterioare:


menaeer (I' existence)

> lmOn".-:EJ

- a ameninta, a pune in pericol


(existenta)

la saison seche

> Iia ~e7ii se~J

- anotimpul secetos (uscat)

la saison des pluies

>

oubher (quelqu'un,
quelque chose)

> luhiliE]

lla ~CLO dE plUiJ

- a uita (pe eineva, ceva)

exploiter (quelqu'un,
quelque chose)
se sentir depayse, -e

- anotimpul plaios

- a exploata (pe eineva, eeva)

> [sO

~:1tiR

dEpE1LEJ

- a se simti dezradaeinat,
(departe de tara)

-a

Retineti urmatoarele adjective noi:


sec

> [sek.l

- uscat, sterp, arid, secetos

seche

> fse~]

- uscata, stearpa, arieta, secetoasa

humide

>fUmidj

- umed,-a

sauvage

> [sovajJ

- salbatic,

-a

tropical, -e

> [tRoplkal]

- tropical,

-a

africain

>laffiike]

- african

africaine

> [aJRlkcnj

- africana

>llaiRik]

- Africa

~i

substantivele:

1'Afrique (f.)
l'Africain (m.)
l'Africaine (f.)

- africanul
> [laffiiken]

- africanca

Cititi propozitiile urrniHoare in care apar cuvinte1e noi

~i

traduceti-1e in limba romana:

Nous avons visite une reserve oules girafes,


les elephants et les lions vivent en pleine liberte.

> Am \ i/,)1 at () reLeT\ ,I\IC in can: girafele.


clefantii ~j Jell tralCSl III ckphnn libertalc,

Quels animaux sauvages avez-vous vus dans


la reserve?

> Ce animale salhaticc

On n'a pas pu supporter Ie c1imat sec du desert


africain.

> "\;11 a111 put lit Slipurta clllna usc,lin (sccctO<!S<l)

Dans les tropiques il n 'y a que deux saisons:


1a saison seche et 1a saison des pluies.

> La tropice nu

Dans Ie desert un grand danger vous menace,


Monsieur!

> in ck~ert va p:ill<.le~te un man: pc:ricoL

~l\j

va/ut

in n.:.r.cn a/ie','

elm descl1ul alillan.


exi~ta

anotll1lpul ,ecdos ,I

decdt doua anotimpuri:


~.l1lotirnpul

plolOs,

d(\mlluic~

11 faut proteger les elephants contre les trafiquants > Elerant!1 trcbuie protcptl llJ1polri\'a
d'ivoire.
~";lfilanlilor de tllde~.

La nature tropicale est aussi menacee par l'homme > PciS'lJul tropIcal e~tc JJ1lenlll!at ~i de catre
om. carc il cxploatcaza fara masura.
qui l'exploite sans Iimites.
Aimez-vous les bijoux faits par les indigenes,
Madame?

> Doamna.

Dans les pays africains il ne se seotait jamais


depayse.

>

\'~i plac

b'illreri j Ie facute de

h~\-, tina se ','

In tarde afi"icClnc l'i llll se sillltca niciodara


departc dc; jara (dc/radacinal).

L'existence des Noirs, dans les regions seches de


I'Afrique, est menacee par la famine.

> tn reglUllile secctoasc <lIe Africii, viata negriJor


cslC ameninpta (pUS;l in pericol) de foametc.

Aujourd'hui il fait humide.

> AstaZl cslc umed.

Nous avons oublie d'acheter des bananes.

> Am uitat sa Cllll1param banane.

Je trouve que Ie goiit de I'ananas est delicieux.

> Cn:<.1 ca gustul de ,manas esle delicios.

Est-ce qu'il s'occupe depuis longtemps de la


culture africaine?

> Sc ocupa de l11ulta vrcmc de cullura


afnc<lna?

Dans notre universite il y a plusieurs Africains.

> In Ul1lvcrsltalca noastra sunt mai multi africani.

Completati propoziliile in limba franeeza eu substantive Ie, adjectivele sau fonnele verbale
corespunzatoare:

in aceasta rezervatie africana


am Iacut multe fotografii eu animale
siHbatice.

- Dans ce1te >rcscrvc >africaine


nous avons pris beaucoup de photos
d'animaux >saU\'agcs.

Ne plac foarte mult fruetele exotiee, mai ales


bananele ~i ananasuL

- Nous aimons bien les fruits exotiques, surtout


les >bamll1es et >Lmanas.

Animalele sunt amenintate de foamete.

- Les animaux sont >menaccs par >13 famine.

Logodnicul meu mi-a adus din calatoria


de la tropice un mic elefant de filde~.

- Man fiance m'a apporte de son voyage


aux >tropiques un petit >elcphant en >ivoire.

Prefer chma useata (secetoasa) climei umede.

- Je pretere le dimat >scc au climat > 11 U In ide.

Am uitat deja totul.

- J'ai deja tout >oublic.

Sunteti eu totii responsabili de viata


(existenta) lor.

- Vous etes tous responsables de leur >existence.

De ce ii exploatati pe africani?

- Pourquoi exploitez-vous >Jcs Africains?

Ati vazut lei in rezervatia africana?

- Avez-vous vu >dcs lions dans> la reserve


> aflxaine?

~tiai cli girafa este cel mai inalt dintre


animale?

- Tu sais que> la girnfe est Ie plus haut


des animaux?

Nu am avut ocazia sa vorbim cu


ba~tina~ii.

- Nous n'avons pas eu I'occasion de parler avec


> Jcs indigenes.

Traditiile negrilor sunt faseinante.

- Les traditions des> ]\airs sont fascinantes.

Aceasta bijuterie este foarte

pre~ioasa.

- Ce > hljou est h-es precieux.

Vom continua ~i in aceasta lectie sa ne ocupam de folosirea infinitivului. Multe dintre cazurile in
care apare infinitivul le-ati intalnit in exemplele din lectiile precedente.
Pentru a sistematiza cuno~tinlele despre folosirea infinitivului, va vom prezenta in recapitularea
acestei leqii toate cazurile in care el este folosit.

Cititi eu atentie propozitii1e unnatoare, mai ales cuvintele serise eu earactere


traducerea lor in limba romana:

ingro~ate, ~i

retineti

II ouvre la porte pour sortir.

- 1 deschide u~a ca sa iasa.

Elle se leve avant de parler.

- Ea se ridica in picioare inainte de a vorbi.

Tu ecoutes ce cours sans Ie comprendre.

- Aseulti (Audiezi) acest curs rara sa-I intelegi.

Vous eles trop jeunes pour faire du stop.

- Sunteti prea mici ca sa faceti autostopul.

lis sont assez riches pour acheter cette maison.

- i sunt destul de (suficient de) bogati


ca sa cumpere aceasta casa.

Elle a peur d'etre seule dans l'appartement.

- Ea se teme sa stea singura in apartament.

Les enfants regardent la tele au lieu de faire


leurs devoirs.

- Copiii se uita la televizor in IDe


temele.

Ce poeme est facile aapprendre par creur.

- Acest poem este

Est-ce que tu es pret a partir avec nous?

E~ti

u~or

avant de
sans

El apare, de asemenea. in construc/iile adjectivale:


assez grond Oeune, riche) pour ...
trop petit (pauvre. faible) pour...
facile (difficile) Q...
preta ...
sou in urmiitoarele constructii:
avoir peur de ...
au lieu de ...

faea

de invatat pe dinafam.

gata sa pleci ell noi?

Din propoziliile de mai sus rezultii cli infinitivul este adesea precedat de prepoziliile:
pour

sa-~i

Traduceti in limba romana propozitiile urrnatoare in care veti intalni cateva din situatiile pe care vi
Ie-am prezentat deja:
l' ecris ton numcro de telephone dans

mon agenda pour ne pas I' oubher.


Tune pourras pas partir sans me donner
ton adresse.
II doit finir Ie travail avant d'en

commencer un autre.
L'enfant est trop fatigue pour aller

apied.

> iml notez in agend~ numallli tau de telefon


eil sa nll-l uit,

> 0Ju vel putea plcea film sa-mi dai


adresa tao

> El trehuie sa temine treaba inaintc


de a se apueil de alta.

> Copilul este prea ohosit ca

sa mcarga

pCJos.

Ce devoir est difficile a faire.

> Estc greu de rezolvat aeeasta lema.

Auriez-vous peur de voyager en avion?

> V-ar fl fnea s<J ealatonti ell avionul')

Promenons-nous un peu au lieu de rester


toujours a la maison!

> IIai s<J ne phmbam putin, in loe


mcreu acasa~

Elle n'est jamais prete a partir.

> Ea

Achetons les tickets avant de prendre

> 1Ia1 sa ellmp~-lr,im bl1ete inainte de a lua


autobuzul!

Ie bus!
Man pere etait assez riche pour avoir
trois voitures.

ilL!

sa sHim

este n ieiodatil gata de pleeare.

> Tata enl destul de bogat ea S<J ,llb,j


trei

ma~mi.

Va reamintim ca, pe Iflnga infinitivul prezent ("l'infinitif present"), in limba franceza exista ~i
infinitivul treeut ("l'infinitifpasse"). lnfinitivul trecut apare adesea inso!it de prepozitia "apres" ~i
exprima

acFune anterioara celei exprimate de verbul propozitiei principale:

Apres avoir ccrit la lettre, je suis aBe


ala poste.

- Dupa ce am scris scrisoarea, m-am dus


la

po~ta.

lata alte cateva exemple de folosire a infinitivului treeut ("I'infinitif passe"), in eare acesta este
preeedat de prepozitia "de". Retineti traducerea lor in limba roman1i:
Elle est tres contente d'etre venue.

- Ea este foarte multumita eli a venit.

Nous chons heureux d'avoir trouve des amis.

- Eram fericili ea am gasit

Elles etaient desolees d'avoir perdu tout leur

- Ele erau foarte suparate eli

argent.

ni~te

prieteni.

~i-au

pierdut toti

banii.

Folosim infinitivul trecut atund cfmd propozi/ia principalii ~i cea subordonatii au

acela~i

subiect.

Traduceti propozitiile urmatoare in limba romana folosind infinitivul trecut:


Apres avoir fini notre visite, nous sommes
rentres a I'hotel.

> [)upa cc am terminat vizita, nc-am intors


la holeL

Its sont partis sans avoir prevenu personne.

> Ei ,HI plceat Clm sa anull1C (previna) pc nimelll.

Nous sommes tres contentes d'avoir vu cette


reserve d'animaux.

> Suntcm foarte IllUltullllte ca am vazut aceasta


rCLervatie de anima Ie.

Je suis desolee d'avoir tout oublie.

> Sunt

fO~lrtc

supar"ta Cil am ulta1 totuL

Completati urmatoarele propozitii cu forma corespunzatoare de infinitiv (prezent sau trecut):


Prielenul meu a pleeat la tropiee pentru a-i
ingriji pe ba~tina~i.

- Mon ami est parti dans les tropiques


>pour soigm:r les indigenes.

Maria i~i invita toti prietenii tara sa uite


de nimeni.

- Marie invite tous ses amis >sans oubber


personne.

Ele sunt foarte multumite ca au vazut


african.

de~ertul

- Elles sont tres contentes >d 'avoir vu Ie desert


africain.

Te voi ajuta inainte sa ies din easa.

- Je t'aiderai >avant de sonir de la maison.

Aee~ti africani sunt foarte multumili ea au studiat


in Romania.

- CesAfricains sont tres contents >d'avoir


Ctudic en Roumanie.

Aeeasta bijuterie este prea valoroasa pentru


a fi purtata.

- Ce bijou est trop preeieux >pour eire porte.

Ai putea sa-ti repari singur ma~ina in loe s-o repari - Tu pourrais reparer ta voiture toi-meme
la service.
au lieu de la >faire repare!" au garage.
jmi era intotdeauna friea sa calatorese eu avionuL

- J'avais toujours peur >de voyager en avion.

Dupa ee am ajuns la Paris, Ie-am telefonat


parintilor no~tri.

- >Apres Ctre arrIves a Paris, nous avons


telephone a nos parents.

Nu este intotdeauna u~or sa spui adevarul.


(Adevarul nu este intotdeauna u~or de spus.)

- La verite n'est pas taujours facile> it din:.

Baiatul tau este deja destul de mare


ea sa conduea ma~ina.

- Ton fils est deja >assez grand >pour conJuire


1a voiture.

Sunt gata sa te ascult.

- Je suis prete> it t 'ceo utel:

Ne pare foarte rau eli am venit eu intarziere.

- Nous sommes desolees >d"etre venues


en retard.

lata ~i ultimul exercitiu din aeeasta prima parte a lee~ei 24. E1 contine intregul vocabular din aeeasta
leetie ~i strueturile gramatieale noi. Traduceti in limba franeeza propozitiile care urmeaza:
Ma aflam in Africa in timpul anotimpului secetos. >

Un mare perieol n ameninta.

J"cl<li~

en Afrique pendant la saison scchc.

> Ln grand danger Ie menace.

(it pa~te

un perico!. )
N-ai uitat nirnic?

> Tu !l"as ricn (lubljc')

Cred ea e prea umeda elima tropicala.

> .Ie Irouvc que Ie dimat tropical est


trop humid.:.

Pierre este destul de independent pentm a hotao


ce face eu viata lui.

> Pl.:rre est ,lSSC7 indcpendant pour decider

Am admirat natura salbatiea


de la 1ropice.

> J\"ous mions uumirc la nalure sauvage


des tropiques.

Cea mai mare problema a b~tina~ilor din aceasta


parte a Africii este foametea.

> La famine eq k plus grand problcme


des indigenes de cetk partIe de I'Afrique.

Ace~ti anana~i ~i

tarile africane.

> Ces ;)nanas ct ces bananes viennent


des pays afric3\1ls.

in loe sa fie protejate animalele,


ele sunt exploatate.

> Au liell de pro!cger les nnimaux,


on les C-XpIOllc.

Pentru elefantii, girafele ~i leii din


aceasta rezervatie au fast create cele mai
bune conditii.

> Dans cctle reserve d'animaux on a cree


Ics lllCllleures conditIOns d'existence pour
Ics 0l0phants. les girafcs cl les lions.

imi plac mult bijuteriile din filde~,


dar nu Ie poti gasi eu u~urinta.

> Les bijoux en iVOlrc me plaisent beaucoup,


mais ils ne SOllt pas facdes a lOuver.

Ai locui In de~ert?
Nu, mi-ar fi frica sa traiesc departe de ceilalti.

> Hahitcrals-tu dans le dcseI1'.J


1': on, J 'aural~ pClIr de vivre loin des ,wires.

Nu poti trai rara sa mananci.

> On ne peu! pas vivre

aeeste banane vin din

de son existence.

SilllS

manger.

Africanii care au venit sa studieze in universitatea > Lc~ Africains qui sont venus pour dudler dans
noastra se simt dezradacinati (departe de tara).
notre universitc. se ~entcnl dcpayscs.

In jncheiere va propunem un exercitiu de pronuntie. Cititi cu voce tare urmatoarele grupuri de


cuvinte in care se repeta acela~i sunet:
1;-1 J

l' elephant, l'existence

I,"\]

Ie !ian, la saisan

Il;]

I'indigene, africain

[tl J

o.ub!ier, Ie bijo.u

ILjJ

humide, humain

I LJ~\I

Ie Nair, explaiter, I'ivaire

rf]

I'elephant, la girafe, la famine, africain

1\]

I'h::oire, la reserye. sauyage

1/]

Ie desert, la res.erve, \'existence, depays.e

IJJ

la girafe, Ie bijou, l'indigene, sauvage

! sJ

Is1
I k1

rnenal<,er, I' exis.te~e

seme, mercl1er
se.l<, les tropiques, tropi.cal, afri.cain

LECTIA
24 - PARTEA A nOVA
,
dobandite pana

cuno~tintelor

Ca de obicei, aceasta. parte a leetiei noastre reprezinta un rezumat al


aeum (vocabularul ~i regulile gramaticale prezentate in acest caiet).

Cititi eu voce tare textele de mai jos respectand intonatia ~i incercati sa Ie traduceti in limba roman a:
/'

Depuis rna jeunesse


/"

./..........

I je faisais du tourisme. II
/"

...........

fronti~re

de man pays.

./

./

Je ne sais plus combicn de fois

/"

/"

...........

/"

./'

/'

./...........

./'...........

/"

NOlls )'avons faite en voiture.


./'

Ala demande du douanier

./

I nous avons

./'...........

/"...........
/'

...........

./
pr~ent~

II

/'"

nos passeports
./'

11 a aussi demand&!
/"

I pour nos amis espagnols. II

de douane,

./

...........

/"

...........

I cl nos visas. II

I si nous avions quelque


/"

./

I I Nons n'avions que des vetements, I des objets personnels I et quelques


/"

./'...........

cadeaox

.........

I et mes deux enfants. I I

I I Ala frontiere I nous sommes passes a la donane. II

Le douanier nous a fait ouvrir nos valises.


chose ad~larer.

...........

II J'ai visite presque loute l'Europe I et atL'isi quelques pays exotiques. II

Man dernier voyage I c'etait une excursion en Espagne I avec rna femme

./'

I j'ai pass~ la

./

AloTS

/"

./'

I nous n'ttions pas obliges I de payer des droits


./'

...........

.........

/"

I et on DOUS a laisst passer. I I II a encore faBu changer des devises. I I Apres avoir

./'./'

passt la (rontiere

/"

..........

I nous nous sommes trouves I en Espagne. I I

Ie douanier

./'
-Votre passeport.

Ie voyageur

-Levoila. II

ledouanier

-Avez-vQus quelque chose A d~clarer?

Ie voyageur

-Rien.

ledouanier

-Alors, 1 ouvrez-la, I s'il vous plait. I I

.........

I s'il vous plait. II

./' .........

./'

.........

./'

/"

/"

/"

II

...........

1I VallS pauvez fouiller rna valise. I I


./'..........

/" ..........

./' / "
Qu'est~ que c'est?

././'

/'

...........

Ie voyageur

-Je peux payer des droits de douane...

ledouanier

-Je suis obligt de vans arreter,

./'

/"

II Des montres suisses! I I De I'alcool! 11

./'

II
...........

I Monsieur. II

""'"

/"

""'"

/"

/"

/"

-Bonjour, I Cathtrlne. 11 Je suis tres contente de te voir. II Tu as ttt en Afrique du Sud,


/"

/"

n'est--ce pas?
/"

-Oui,

II

""'" J I
I trois mois.
./

/"

/"

-Qu'est--ce que tu as fait

I Ill-bas? II

./
./
-J'ai travaillt comme infirmiere
./

./

...........

I dans un hOpital pour enfants. I I

./

..........

II

-Quelles sont lcs conditions de vie des indigenes?


./

-Dans la region,

./..........

././

I ou j'etBis, I bien difficlles. I I L'existence des Noirs est menaree par fa

..........

famine. II
./

Et ce soot les eofants

..........

/"

I qui en souffrent Ie plus. I I

./

/"./

- Tu as eu l'occ.asion de visiter un peu Ie pays?


./

...........

././

./

./

./

/"

./

.........

ala chaleur I parce que c'etait la saison seche. II

./

./

- Tu ne te senlais pas dtpaysl!e?

II

" II
I pas ""'trop.

./

./././

Regardc,
./

..........

I tu Ie supportais bien? II
./

II

I j'ai un petit souvenir d'Afrique pour toil I I


./

/"

Un joli petit elephant en ivoire!

II

..........

Merei!

/"

J'ai passe une journee dans Ie d~ert

/"

./..........

-J'ai du m'habituer

-Oh!

J'ai vu

/"

..........

I qui vivcnt en liberte. II

II

I ct j'ai eu ,'occasion I de parler avec les Africains I de leurs problemcs. II

-Et Ie climal tropical,

..........
-Non,

..........

J'ai visite une grande rtserve d'animaux sauvages.

/"./

de pres des lions et des girafes

africain

./

..........

I et c'ttait merveilleux. II

-Oui,

II

II

Traduceti in limba franceza unnatoarele propozitii:


Nu ai dreptul sa-mi ingrade~ti libertatea.

> -I un 'as pas Ie drOit de limiter ma \ibcrte,

Marea noastra pasiune este turismul.

> Le tOllrisme c'cst notre grand

pa~sion,

Fiecare cetatean este obligat sa prezinte


cartea de identitate 1a cererea politistului.

> Chagm: cltoyen cst oblige de montrer sa carte

Este pentru prima oara dnd trecem granita


elvetiana.

> C'est pour

Sunteti arestat pentru frauda, domnule!

> Vous etes arreIC pOllr fraude, Monsieur'

Ace~ti

> Ces trafiquants son! d..: n3tionahtc russe.

traficanti sunt de nationalitate rus~i.

d'iJentitc il Iil demande du policier.

la fronticre

1<1 prcllllc're fois que nous passons


~lJisse.

> Je suis alle au bureau de tabae pour acheter


un paquet de cigarettes.

M-am dus la tutungerie sa eumpar un


paehet de tigari.

Este treaba mea! (Asta rna prive~te numai pe mine!) > C'est man affaire personnelJe!
Vame~ul

iti va controla tara indoiala bagajul.

> Le douanier fouillcra sans doute ton bagage.

Toate aceste obiecte sunt tacute din filde~.

> Tous ces objets sont J'ivoire.

Trebuie sa platim taxe vamale pentru


aceste bijuterii?

> Est-ce qu'il faut payer des droits de douane

EI ne-a spus (ne-a dat informatii despre) cata


valuta putem schimba aiei.

> II nous a fourlll des infonnations sur


la quantite de d.:vises qu'on pellt changer iei.

Am hotarat (Am decis) sa plecam 1a tropice.

> I\:ous avons decide de partir pour lcs tropiques.

Ace~ti belgieni se temeau ea se vor simti


dezradacinati (departe de tara) la noi.

> Ccs Belges avalent peur de se sentir depayses


ehez nous.

Foametea este 0 problema pentru multe


afrieane.

pour ces bijoux'l

tan

Africanii ne-au propus sa vizitam rezervatia


de animale salba1ice.

> La famine est un probleme pour beaucoup


de pays africains.

> Les Africains nous ont propose de visiter


la reserve d'annnaux

~auvages.

Acest trafieant a trecut in mod fraudulos (frontiera) > Ce trafiquant a passe en [mude
o mare cantitate de droguri.
unc grande quantile de drogue.
Trebuie sa j\ (0) ajutam sa-~i 5chimbe viata.

> 11 faul raider il. changer son existence.

Ti s-a useat deja haina?


Nu, este inca uda.

> Est-ce que Ion vClement est deja sec?


Non, jl cst loujours humide.

Este foarte u~or de tacu!.

> C'est Ire.<; facIle

iI (0) aud stabilind data la eare se vor intiHni.

>.le l'entends ctabJir la date de leur


rendez-vous.

tn aeeastii lara negrii erau cei mai exploatati.

> Ce sonl les

a f'lire.

Noir~

qui etaient Ie plus exploites

dans ce pays.
Nu pot trai tara sa

vad.

> Je ne peux pas vivre sans la voir.

Suntem prea obositi ea sa te ajutiim.

> ~ous sommes tfOP fatigues pour Caider.

Crezi ea ne ameninta ceva


(ne pa~te vreun perieol)?

> Est-cc que tu crois que quelque chose


!lOUS menace?

Completati propozitiile din acest llltim exercitiu ell cuvintele care lipsesc:
Doua kilograme de banane, va rog!

- Deux kilos de> banancs, s'il vous plait!

Traficantii de filde~ pun in pericol (ameninta)


viata elefantilor.

- >Les trafiquants>d'ivoiremenacent
> r existence >des elephants.

Clima uscata e greu de suportat pentru noi.

- Le climat >sec est pour nous difficile


>a supportt:r.

in multe tari tropicale b~tina~ii


sufera de foame.

- Dans beaucoup de pays >tropicaux


>Ies mdigenes souffrent de >la famine.

Nu rna puteti convinge sa locuiesc in acest


de~ert.

- VOllS ne pouvez pas me faire > habi ter dans


ce >d':SCI1.

Nu suntem destul de bogati ca sa cumparam


mereu ananas.

- NOlls ne sommes pas assez riches


>pour toujollrs achctt:r>des ananas.

Nu ai uitat-o inca?

- Tu ne l'as pas encore >ollhlicc,,?

Lasa-l sa se uite de departe la acest leu.

- Laisse-Ie >regardcr de loin ce >lion.

Va invitam sa vi petreceti vacanta

- NOlls VOllS invitons >a passer vos vacances


dans les >tropiqllcs.

1a tropice.
Existenta animalelor salbatice este amenintata
(pusa in pericol) de c~itre om. (Omul pune in
pericol existenta animalelor salbatice).

- > L.existence des animaux > sa uvages


est >menaceepar l'homme.

Sunteti cwnva de nationalitate britanica,


dornnule?

inainte de a pleca in Spania, a~ avea nevoie


de cateva infonnatii.

- >Avant de pm1irpour>I'lspagne
j 'aurais besoin de quelques> renseignements.

Acum in Africa este anotimpul


ploios.

- Maintenant en Afrique c' est> la saisoll


des pluies.

Fara indoiala, directorul te exploata (erai


exploatat de catre director).

- >Sans doutc tu etais >exploite par


ton directeur.

Vedem ni~te ru~i care arata cartile


de identitate la cererea politistului.

- Nous voyons des Russes >montrerJeurs


>cartes d'ldentitc >a la dcmande du policier.

A trebuit sa plate~ti taxe vamale pentru aceste


bijuterii din filde~?

- Tu as dli payer >dcs droits de douane pour


ces >blJouxen >ivoin.1

Cand a fost gasit dupa 0 saptamana petrecuta


in de~ertul african, (el) era la capatul puterilor.

- Quand on l' a trouve apres une semaine passee


dans >lc dcscrt>africain, il etait >a la limite
de ses forces.

Africanii erau foarte multumiti ca vfmdusera


strainilor toate obiectele din filde~.

- > Les Africains etaient tees contents> d'avoir


\'endLJ tous > lcs obJctsen ivoire aux etrangers.

Seriez~vous

de >natlOnalitc >brit<Hmiquc,

Monsieur?

RECAPITULAREA LECTIEI 24
24.1. in cursul acestei lectii ati intaInit expresiile:
menacer (I' existence)

- a ameninta, a pune in perieol (existenta, viata)

la saison seche

- anotimpul secetos (uscat)

la saison des pluies

- anonmpul ploios

oublier (quelqu'un, quelque chose)

- a uita (pe cineva, ceva)

exploiter (quelqu'un, quelque chose)

- a exploata (pe cineva, ceva)

se sentir depayse(e)

- a se simti dezradacinat,

-a (departe de tara)

24.2. Retineti ea adjectivul "tropical" (la feminin - "tropicale") l~i schimba fonna la masculin
plural- "tropicaux" (1a feminin plural- "tropicales").

24.3. in aceasta lectie am continuat sa ne ocupam de infinitivul prezent (Ul'infinitif present") care
se folose~te pentru a exprima 0 acFune simultana cu cea exprimata de verbul principalei. De
asemenea, v-am prezentat modul in care este folosit infinitivul dupa anumite prepozitii,
adjective sau in unele constructii. in toate aceste situatii actiunea exprimata de infinit.iv, cat
~i cea exprimata de verbul principalei sunt realizate de catre acela~i subiect, adica subordonata
~i principala au acela~i subiect.
Ie vais

a la poste pour envoyer

1a Iettre.

- Ma due la po~ta ca sa trimit (expediez)


scrisoarea.

Din acest exemplu reiese ca subiectul eare face actiunea In propozitia principala C1e vais")
este acela~j cu subiectul care face actiunea exprimata prin infinitiv ("envoyer").
a) putem folosi infinitivul dupa urmatoarele prepozitii sau locutiuni prepozitionale:
pour, avant de, sans:

pour manger.

- Mancam ca sa tr1iim, nu triiim


ca sa mancam.

II faut penser avant de repondre.

- Trebuie

Mon mari ne peut pas rester une heure

- Sotu1 meu nu poate sta 0


lara sa fumeze.

On mange pour vivre, on ne vit pas

sansfumer.

sa gande~ti

inainte sa raspunzi.

ora

b) insotit de un adjectiv, infinitivul poate aparea In constructii de tipul:


trop + adjectiv + pour + infinitiv
assez + adjectiv + pour + infinitiv
Paul est trop malade pour aller
au bureau.

- Paul este prea bolnav ca sa se dueii


la birou.

lis sont assez forts pour supporter


ce elimat.

- Ei sunt destul de putemici ca sa suporte


aceasta clima.

e) in construetiile:
avoir peur de + infinitiv
au lieu de + infinitiv
J'ai peor de me sentiI' depayse.

- Ma tern ea rna voi simti dezradacinat (departe


de tara).

Tu devrais faire quelque chose


au lieu de te plaindre.

- Ar trebui sa fad ceva in loe sa te plangi.

d) in expresiile:
facile (difficile)
pret(e)

a + infinitiv

a + infinitiv

Ce n'est pas facile a faiTe.

- Nu este u~or de tacut.

Nous serons toujours prets a vous aider. - Vom fi intotdeauna gata sa vii. ajutam.

24.4. V-am reamintit cum se folose~te infinitivul trecut ("l'infinitifpasse") dupa prepozitia "apres":
Apres avoir fini mon travail je vais

a la promenade.

- Dupa ce imi termin treaba.


rna due la plirnbare.

24.5. Infinitivul treeut se folose~te pentru a exprima 0 aqiune anterioara eelei exprimate de forma
personal a a verbului (din principala). De exemplu:
Je suis content d'etre arrive.
11 a

ete desole d'avoir oublie son nom.

- Sunt multumit cil. am ajuns.


- A fast foarte suparat eli i-a uitat numele.

Ca ~i in cazul infinitivului prezent, infinitivul trecut


subiect:
Nous sommes heureux d'avoir appris
le fran9ais.

~i

verbulla modul personal au

acela~i

- Suntem fericiti ea am inva{8t


franeeza. /(Noi) suntem fericiti ea (noi)
am invatat franeeza.

TEMA PENTRU ACASA 24


A

Traduceti in Iimba romfma propozitiile urmatoare:


I. Je suis desolee d'avoir oublie ton adresse.
2. La famine est un probleme pour beaucoup de pays africains.
3. II veut visiter Ia reserve pour y prendre des photos des animaux sauvages.
4. Donne-moi ce petit elephant en ivoire, s'il te plaIt!
5. Je me sentais depayse dans ce pays africain.

B.

Traduceti in limba franceza propozitiile urmatoare:


I. Nu voi pleca inainte sa-I vad,
2. Nu-mi plac bijuteriile din
3.

A~

filde~.

hea (Iua) un sue de ananas sau de banane.

4. Africanii erau Intotdeauna gata sa ajute, mai ales In

de~ert.

5. Sunt prea batran ca sa ciiIatoresc In Africa.

C.

Transformati propozitiile urmatoare folosind infinitivul prezent sau trecut:


a) precedate de prepozitiile "pour", "a", "avant de":
I. Je pars paree que je veux trouver un travail.
2. II visite Ia reserve d'animaux, ensuite i1 reviem en Roumanie.
3. Elle ne peut pas vivre si eUe ne Ie voit pas.
b) precedate de expresille: "assez.. "pour", "trop ...pour", "au lieu de":
1. II est petit, alors i1 ne peut pas travailler.

2. Tu passes toute 1a joumee ala maison; tu devrais a11er voir des amis.
3. Tu es riche, alers tu peux faire une excursion dans Ies tropiques.

VOCABULARUL LECTIILOR 23 SI24


,
~

l' Africain (m.)

> lbiRikti]

- africanul

l'Africaine (f.)

> [laiRikcn]

africain

> [afRikfJ

- africanca
-african

africaine
l'Afrique(f.)

> llaiRik]

a la demande (de... )

>

I'ananas(m.)

> [lan<JnaHlananas]

(avoir quelque chose)


adeclarer

> l a dEklaRE]

la banane

> [la banan]

la Belgique

>

> [atRikcn]

ra la dOmad dO]

lla bdjikJ

- africana
- Africa
- la cererea ... (cuiva)
- ananasul
- (a avea eeva) de dec1arat
- banana
- Belgia

Ie (la) Beige

> [helj]

- belgian, belgianea

beige

> Ihel.il
> [10biJu]

- belgian, -a

Ie bijou (les bijoux)


britannique
Ie bureau de tabac

> lbRitanik]
> [10 bURn dO tahaJ

- bijuteria
- britanic, -a
- tutungeria; debitul de tutun

la carte d'identite

> [la kaRt didiititE]

- buletinul de identitate

Ie citoyen

> [10 Sit "'lie]

combien de fois?
declarer

- eetateanul
- de eate ori?

>

la demande

> Iia dOmadJ

depayse, -e

>

Ie desert

> [10 dE7ER.l

les devises (f. pl.)

>

la douane
Ie douanier

> [la d"an]


> flO d"aniE]

Ie doute

> [IOdllt]

- indoiala

sans doute
Ie droit

> [si! dut]

- tara indoiala; desigur

> [IOuR"a]

- dreptul; ~tiinta dreptului;


taxa, impozitul

les droits de douane


I'elephant (m.)

> [Ie dR"a dO JUan]

- taxele vamale

> [lElEtaJ

- e1efantul

l'Espagne
espagnol, -e

> [kspaii]

- Spania

etabh, -e

> [e~r"iiolJ
> [Etahli]

- spaniol, -a
- stabilit, -3

etablir
(etre) a la limite de ...

> [etR a la limit dOl

- (a fi) la capatul..., la limita...

etre de nationalite...

> [dR dO nasionalitEj

- a fi de nationalitate ...

etre oblige, -e de ...

> [etR oblijE dO]

- a fi obligat, -a... ; a fi fortat, -a sa...

I' existence (f.)

> [l1:gzislasJ

exploiter

> fEkspl\1alE]
> [feRuUtuRism]
> llafamin]

- existenta, viata
- a exploata

faire du tourisme
la famine
une fois

> [kohie dO f"a]

>

f dEkla[n~]

I dFreizE]
f lc dO\i7J

f EtahliRl

> [Un f"u]

- a declara
- cererea
- dezriictacinat, -a (departe de tara)
- de~ertul, pustiul
- devizele; valuta forte;
moneda de schimb
- varna
vame~ul

- a stabili (verb de grupa a II -a)

- a face turism; a practica turismul


- foametea
- (0) data

la force

>[la foRs]

- [0rta, puterea

fouiller

> [fuiEJ

- a seotoei, a eauta; a controla

foumir

>[fuRniR]

- a fumiza, a da

la frontiere

> [la fR(ltieR]

- frontiera, granita, hotarul

la fraude

>[lafRod]

- frauda,

la girafe

>[lapRat]

- girafa

in~elatoria

la Grande-Bretagne

>[1'1 gRad bROtaii]

- Marea Britanie

humide

>[Umid)

- umed,-a

> [lidalitF:]

- identitatea

l'identit6 (f.)
~i

>[lcdIJen]

- indigenul, ba~tina~ul, loealnieul

l'ivoire (m.)

>[liv"a:R]

la liberte

>[la libeRtE]

- libertatea

I' indigene (m.

f.)

filde~ul

Ie lion

> [10 lio]

-leul

la limite

>[lalimit]

- limita, marginea; granita, hotarul

a la limite de

>[a la Illnit dOj

- la eapatul, la limita...

limiter

>[limitEJ

- a limita, a margini
-limitat, -a

limite,-e

>[IimitE]

menacer

>[mOr\asE]

- a ameninta, a pune in perieol

la nationalite

>[la nasiollahlE]

- nationalitatea

leNoir

>[IOn"a:R]

- negrul, persoana apartinand


rasei negre
- obiectul, luerul

I'objet (m.)

> [Iobje]

oblige, -e

> [oblljE]

- obligat(a), fortat(a)

oublier

>[uhlJiE]

- a uita
- pachetul

Ie paquet

>[IOpake]

passer la [rontiere

> [ pasE la fR otieR]

- a treee frontiera, a treee granita

passer (quelque chose)


en fraude

>lpasE aRod]

- a treee (ceva, peste granit~t)


in mod fraudulos (prin frauda)

personnel, -elle

> [pcRsonclJ

- personal, -3

la quantite

>[Ia binlllE]

- cantitatea

Ie renseignement

>[10 Riisciimiij

la reserve (d'animaux)

>[la

Rl~zeR\'

danimo]

- informatia
- rezervatia (de animale)

la Russie

>[la RLJsi]

- Rusia

russe

>[RUs]

- rus,-a

sans doute

>[sadut]

- rara indoiaBi; desigur

sauvage

> [s()\'aJ]

- salbatic, -a

sec

>[sekJ

- uscat, sterp, arid, secetos

seehe

>[se~j

- uscata, stearpa, arida, secetoasa

la Suisse

>fla sUis]

- Elvetia

suisse

> [sUis]

- elvetian,

Ie tabac

>[10 taha]

- tutunul

~3

Ie tourisme

>[IOtuRismJ

- turismul

Ie trafiquant

>[10 tRafika]

- traficantul, negustorul; afaceristul

tropical, -e

>[IRopikal]

- tropical,

les tropiques (m. pI.)

> lie tRopik]

- tropicele, zone Ie tropicale

-a

LECTIA 25
~

PARTEA iNTAI

incepem lectia amintindu-va vocabularul prezentat in lectia 25 din cursul "Franceza pentru
incepatori".

Completati propozitiile in limba franceza cu unniHoarele cuvinle:

1. I'infonnation

2. la nouvelle

3. la presse

4. I'indication

5. I'affaire

6. Ie cours

7. I'universite

8. Ie stage

9. l'atelier

10. la chance

11. Ie gout

12. Ie prix

13. Ie secret

- C'est mon >affairc personnelle!

Este treaba mea!


Care este pretul acestei bijuterii din

filde~?

- Quel est >le prix de ce bijou en ivoire?

Am inceput sa citesc noua lectie din


cursul noslrn.

- J'ai commence a lire la nouvelle leyon


de notre >cours.

Am uitat adresa atelierului tau.

- J'ai oublie l'adresse de ton >atelier.

Este 0 veste foarte buna!

- C'est une tres bonne >nouvelle!

Sa stabilim (fixam) data plecarii tale pentru - Etablissons la dale de ton depart pOUf
stagiul de la universitatea din Roma!
>le stage a >1'umversltc de Rome.

Ea nu are deloe gust.

- Elle n'a pas du tout de >gout.

Avem nevoie de aceste infonnatii.

- Nous avons besoin de ces >inforrnations.

Tu ai noroc!

- Toi. tll as de >la chance!

rara indoiala

B.

Aceste indicatii vor fi


(ell siguranta) necesare.

- Ces >indications seront sans doute


necessaires.

Voi putea cumpara ziare la tutungerie?

- Est-ce que je pourrai acheter >la presse


dans Ie bureau de tabac?

A~

- Je voudrais connaitre son>sccrct.

vrea sa-i cunosc secretu!.

Completati propozitiile care urrneaza Cll


"payer", "recevoir", "transmettre":

fonna corespunzatoare a verbelor: "demander",

Am platit (achitat) deja totu!.

- J'ai deja tout >payc.

Daca mi-ai transmite aceastii informatie,


a~ fi multumit.

- Si tu me >transmcttais cette information,


je serais content.

C.

D.

Da, astazi am primit presa.

- Oui, >j'ai revu la presse aujourd'hui.

Ce voia el?

- Qu'est-ce qu'il >demandait?

in fiecare zi primeam cate-o serisoare


de la el.

- Chaque jour nous >recevions une lettre


de lui.

Nu primese pe nimeni.

- Je ne >re.;01s personne,

Yeti primi marfa dupa ce yeti plati.

- Vous >recevrez la marchandise apres


avoir paye.

Legati propozitiile de mai jos folosind pronumcle relativ "que":


..

Je lis la presse. Aujourd'hui cUe est


tres interessante.

> La presse que je lis aUJourd'hui cst

Je re~ois une nouvelle. Elle est venue


ee matin.

> La nouvelle que je rec;ois est venue ce malin.

J'ai paye ce prix. II n'etait pas eleve.

> Le prix que j'ai paye n'etait pas cleve.

Nous avons transmis vos affaires.


Elles se trouvaient dans la valise.

> Vos afTaires que nous avons transmises

tres interessante.

sc trouvaient dans la valise.

Completati propozitiile care urmeaza eu substantivul, fonna verbala sau expresia corespunzatoare:
Nu mai am nevoie de serviciile acestui
atelier.

- Je n'ai plus >besoin des services de eet


>ateJicr.

Piecam la un stagiu de trei luni.

- Nous partons pour un stage de >trois mois,

El nu

cunoa~te

- II ne connait >personnc iei.

pe nimeni aici.

Din fericire, vestea pc care am


primit-o este buna.
Nu te

iube~te

- La nouvelle que >j' ai recue est


heureusement bonne.
- >Personne ne t'aime.

nimeni.

Nu voi plati pentro eli nu am bani.

- Je ne >payerai pas parce queje n'ai pas


d'argent.

Nu scotoci prin lucrurile mele!

- Ne fouille pas mes >affaircs personnelles!

Am avut nevoie de tine ea sa-i trimitem


acest pachet eu scrisori,

- NOllS >aVD!1S eu besoin de toi pour lui


>transl1letlre ce paquet de lettres.

Sa trecem acum la vocabularul pe care vi-I propunem in aceasta lectie.


Cititi eu voce tare substantiveIe nOl ~i reline~i tradueerea lor in limba
romana:
I'offre(f.)
I'experience (f.)
!emetier

> [lotR]
> [lEkspEnas]
>[10 mEtiE]

la profession

> [Ia pRufEsio]

l'informatique (f.)

> (lefoRmatik]

la retraite

> lla ROtRct]

la pension

> [Ia pasio]

la situation

> [Ia silUasio]

I'assuranee-vie (f.)
I' annonee (f.)

> llasURas vi]


> [Ianos]

Ie dipl6me
Ie boulot
Ie paste

> [10bulo]

Cititi inca
ordine:

> [10 diplom]


> [10 pas!]

- oferta
- experienta
- meseria, profesiunea,
oeupatia
- profesiunea, cariera,
meseria, ocupatia
- informatica; ~tiin~a
informaticii
- retragerea, replierea;
refugiul; pensia
- pensiunea; pensionul;
pensia
- situatia; pozitia,
amplasarea; atitudinea
- asigurarea de viata
- anuntul, in~tiintarea;
vestirea
- diploma
- serviciul, munea, treaba
- postul, serviciul; slujba,
funqia

daHl, eu voce tare, substantivele de mai sus prezentate in alta

la situation

> [la sitUasio]

I'offre (f.)
I'assurance-vie (f.)
Ie poste

> [lofR]
> [lasURas vi]
>[lOpostj

I' experience (f.)


Ie boulot
Ie metier

> [lEkspErias]
>1I0bulo]
> [lOmEtiE]

Ie diplome
la retraite

> [10 diplom]


> [Ia ROtRet]

la profession

> [Ia pRofEsio]

I'annonce (f.)

> [hmos]

la pension

> [la pasioJ

I'informatique (f.)

> [IefoRmatik]

sjtua~ia; pozitia,
amplasarea; atitudinea
oferta
asigurarea de viata
postul, servieiul; slujba,
funqia
experienta
servlciul, munea, treaba
meseria, profesiunea,
ocupatia
diploma
rctragerea, replierea;
refugiul; pensia
profesiunea, cariera,
meseria, ocupatia
anuntul, jn~tiintarea;
vestirea
pensiunea; pensionul;
pensia
informatica; ~tiinta
informaticii

Substantivele noi sunt introduse in propozitiile de maijos. Cititi-le cu voce tare ~i retineti traducerea
lor in Iimba romana:
Je vous presente une offre d'emploi

- Doamna, va prezint 0 ofertli de serviciu foarte

tres interessante, Madame.

interesanta.

Dans notre entreprise on exige de

- in intreprinderea noastra se cere ca

I'informaticien une certaine experience

informaticianul sa aiba

professionnelle.

profesionala.

II a deja son dipl6me, c'est seulement

anumita experient-ii

- Are deja diploma, numai experienta

I'experience qui lui manque.

ii

Dans le metier de joumaliste Ie courage

Iipse~te.

- Pentru meseria de ziarist iti trebuie curaj


(curajul nu poate Iipsi).

ne peut pas manquer.

- Situatia mea este grea datorita lipsei de

A cause du chomage dans la profession de

locuri de munca pentru biologi.

biologiste, rna situation est difficile.


Depuis cornbien d'annees es-tu

a la retraite?

- De cati ani

e~ti

la pensie? (De cati ani ai

ie~it

la pensie7)
Vous n'avez pas droit it une pension parce que

- Nu aveti dreptul 1a pensie pentru

vous n'avez pas travaille assez longtemps.

ca nu ati

lucrat suficient de mult timp.

Je desire une meilleure situation materielle.

- Imi doresc

Si tu as une assurance-vie, en cas de mort,

- Daca ai (vei avea) 0 asigurare de viata, in C32

ta femme recevra beaucoup d'argent.

situatie material! mai bun!.

de deces, sotia ta va primi multi bani.

Qu'est-ce que tu cherches dans ces petites


annonces? Une offre d'emploi.

- Ce cauti la mica publicitate?

Avez-vous un diplome, Monsieur?

- Aveti

o ofert~ de lucro.

Oui, je suis dipl6me en droit de


l'Universite de

Ia~i.

din

C'est ['informatique qu'it voudrait ttudier.


Nous avons eu du mal

Nous devrions garder nos postes

~i

diploma, domnule?

- Ne-a fost greu sa gasim un serviciu.

a tout prix.

expresii (verbale

la~i.

- EI ar vrea sa studieze informatica.

a trouver un boulot.

Retineti urmatoarele verbe

Da, sunt lieentiat in drept al Universitatii

- Ar trebui sa ne pastram posturile cu orice prel.

~i

nominate):

une offre d'emploi

> [Un oiR dapl Ua]

manquer (quelque chose,

> [makE]

- a lipsi (ceva, cineva) cuiva

> [dEziRE]

- a dori, a vrea

quelqu'un)
desirer

ofertii de serviciu. de lucru

a (quelqu'un)

etre a la retraite

>[ etR ala ROtRet]

- a fi la pensie; a fi pensionar

etre diplome. -e en...

>[ etR diplomE a]

- a avea 0 diploma in, a fi licentiat in...

obtenir (Ie dipJome)

>[optOniR]

- a obtine (diploma)

Ie diplome de (biologiste)

>[10 diplomdOj

- diploma de (biolog)

les petites annonces

>[ IE ptitzanos]

- mica publicitate

garder (Ie poste)

>[gaRdE]

- a pastra (postul, serviciul);


a ramane (in seviciu)

a tout prix

>[a lu pRi)

- cu Ofice pret

Verbul obtenir se conjuga in acela~i mod ca verbul venir. La timpurile compuse verbul obtenir se
conjuga eu auxiliarul avoir.

in propozitiile anterioare

ati intalnit adjeetivele:

materiel, -elle

>[matERiel]

- material, -a

professionnel, -eUe

> [ pRofEsl on {'l J

- profesional,

dipl6me, -e

>[diplomE]

- eu diploma; lieentiat, -3

~i

-a

substantiveIe care denumesc profesii:

Ie (la) joumaliste

>[10 juRnalist]

- ziaristul, ziarista

Ie (ta) biologiste

>[10 bioloJist]

- biologul, bioloaga

I'infonnaticien (m.)

>[ lefoR.I11atisie]

- informaticianul

l'informaticienne (f.)

> LIef0 Rmatisien J

- informaticiana

Pentru a reline vocabularul nou, tradueeti in limba romfmii urmatoarele propozitii:


C'est dans les petites annonces
que j'ai entin trouve eette offie.

> Am gasit, in sfar~it, aceasta ofena la mica

11 n'a aucune experience du metier


de joumaliste.

> Nu are nici 0 experienlil in meseria de ziarisl.

II desirerait avoir ce paste, mais Ie diplome


lui manque.

> EI ar vrca sii ocupe acest post, dar ii lipse$te

Quel metier apprends-tu?

>Ce mescrie inveti?

Ma profession ne me plait pas du tout;


je voudrais etre informaticien.

> Profcsl<l mea nLl-mi place deloc; a~ vrea sa fiu

Apres avoir travaille trente ans, j' ai enfin


droit la retraite.

> Dupa ce am luerat (muncit) treizeci de ani,


am in sf,ir~it dreptul sa ma pensionez.

Des que j'aurai eu rna pension, rna situation


rnaterielle sera meil1eure.

> De indaHI ce \ oi avea pcnsia mea, situalia mea

pubhcltate.

diploma.

informatician.

materialil

~c

va imhullatilli.

Elle vient d'obtenir son diplome d'ingenieur.

> Tocmai ;;i-a lua! diploma de inginer.

Nous sommes taus dipl6mes en droit.

> Suntem

II voulait avoir eet emploi

a tout prix.

> Dorea

Cll

totii Iicenliali in drcpt.

sa 'Ilba aceastii slujba cu orice pre!.

Et rnaintenant, au boulot!

> Si acum, la treaba'

Avez-vous eu du mal a vous habituer a


une nouvelle situation?

> V-a fost grcu sa va


o situatie noua')

Gardez votre argent, Monsieur!

> Pastratl-vii hanii. domnule l

Desirez-vous quelque chose, Madame?

> Dori\i ceva. doamna?

Notre situation professionnelle n'est pas


du tout bonne, it y a du ch6mage dans
la profession de biologiste.

> Situalia noastra profesionala nu este deloe buna,


nu exista locuri de munca pentru biologi
(pentrll eei care au mcseria de biolog).

Parce que son metier est tres dangereux,


il a une assurance-vie.

> Pentrll ca meseria lui e~te [oane periculoasa,


el are 0 asigurare de \'iat~l.

Completali corespunzator propozitiile in limba franceza

~i

ohi~nui!i CLI

cititi-Ie apoi cu voce tare:

Citesc mica publicitate ca sa gasesc


un serviciu.

- Je lis >les petites annonces pour trouver


>un emploi.

Doamna, aveti
profesionalii?

- Madame, avez-vous une grande >experience


>professionnelle?

mare experienta

Ai avea ceva de lucru pentru mine?

- Auraistu un >boulot pour moi?

Lucrez deja de patruzeci de ani, dar


nu rn-am pensionat inca.

- Je travaille depuis quarante ans deja,


mais je ne suis pas encore >'.1 la retraite.

Inforrnaticienii TIU sunt amenintati de ~omaj;


in aceastii meserie poti obtine oricand
un serviciu.

- Le chomage ne menace pas >les


inforrnaticiens; dans ce >metier on peut
toujours >obtenir un travail.

De cand ai

- Depuis quand as-tu >une assurance-vie?

asigurare de viatli?

a tTouver >un boula!

Ne-a fast greu sa gasim 0 slujba in Franta.

- NallS avons eu du mal


en France.

Ce ati dont? (Ce ati vrut?)

- Qu'est.ce que vous >avez desire?

Suntem fericiti cli ne-am pastrat posturile.

- Nous sommes heureux d'avoir >garde


nos >postes.

Da, dupa acest accident are dreptulla


o pensie.

- Qui, apres cet accident i1 a droit a


une >pension.

Este

- C'est >une offre d'emploi qui te plaira.

oferta de serviciu care iti va placea.

Vreau sa vorbesc cu acest ziarist cu orice pret.

- Je veux >a tout prix parler avec ce >joumaliste.

Sunt hcentiat (licentiata) in drept.

- Ie suis >diplome(e) en droit.

imi lipse~ti. (Mi-e dor de tine.)

- Tu me >manques.

Ai 0 profesie (meserie) frumoasa.

- Tu as une belle >profession.

Cand

i~i

- Quand Paul >obtiendra-t-il son >tIiplome


de >biologiste?

va lua Paul diploma de biolog?

Sa trecem acum la noile probleme gramaticale. Cititi propoziliile care urmeaza, fiind atenti la formele
verbale sense eu caractere ingro~ate. De asemenea, retineti traducerea in limba romana a acestor
propozitii:

II veut etre un joumaliste celebre.

- El vrea sa fie un ziarist celebru.

II veut que je sois un journaliste celebre.

- EI vrea ca eu sa fiu un ziarist eelebru.

Elle veut etre heureuse.

- Ea vrea sa fie fericita.

Elle veut que tu sois heureuse.

- Ea vrea ca tu sa fii fericita.

Nous voulons etre avec

- Vrem sa fim eu voi.

VOllS.

Nous voulons qu'il soit avec nOllS.

- Vrem ca el sa fie eu noi.

Marie desire etre dipl6mee en droit.

- Marie dore~te (vrea) sa fie licentiata in drept.

Marie desire que nous soyons dipl6mes


en droit.

- Marie dore~te ca noi sa fim ticentiati


in drept.

lis veulent etre a la retraite.

- Ei vor sa se pensioneze.

lis veulent que vous soyez

a la retraite.

- Ei vor ea voi sa va pensiona!i.

Nous desirons etre les meilleurs eleves


de notre c1asse.

- Vrem sa fim eei mai bun; elevi din clasa.

Nous desirons qu'ils soient les meilleurs


eleves de leur classe.

- Vrem ea ei sa fie cei mai buni elevi din


clasa lor.

in propozitiile de mai sus ati putut observa ca am folosit verbele "vouloir" ~i "desirer".
Ali putut remarca, de asemenea, ca in exemplele pe care Ie-am folosit, prima propozitie este formata
eu ajulorul infinitivului. ~titi deja din lectiile precedente ea, in limba franceza, folosim infinitivul
atunei ciind subiectul propozitiei principale este acela~i eu subiectul propozitiei subordonate. De
exemplu:
Je veux etre Ie premier.

- Vreau sa fiu primul.

in exemplele anterioare am folosit verbul auxiliar "etre" la timpul prezent al acestui nou mod.

lata acum conjugarea verbului "etre" la "subjonctif present":


>[kOjOslLa]

que nous soyons

>[kO nu s"ajo]

que tu sois

>[kO tU s"a]

que vous soyez

>[kO vu sUajE]

qu'il soit

>[kil s"a]

qu'ils soient

>[kil sUa]

qu'eUe soit

qu'eUes soient

Verbulla "subjonctijpresent" este intotdeauna precedat de particula "que" ("ca ", "ca sa").
jn exemplele pe care vi Ie-am oferit modul "subjoncrijpresent" este folosit pentru a exprima 0
do rinrii, 0 urare sau 0 voinfii. Modul "subjonctijpresent" este tradus in limba romona prin conjuncti",
prezent.

Pentru a invata noul mod ("subjonctifpresent"), traduce~i in Iimba ramana urmatoarele propozitii:
II veut etre un biologiste celebre.

> El vrea sa dcvina (sa fie) un biolog celehru.

Man pere vellt que je sois un medecin celebre.

> Tata vrea ca eu sa flU un doctor cdebru.

Toutes les meres desirent que leurs enfants


soient de bans eleves.

> Toate mamelc


elevi buni,

Ie veux que tu sois


soir a la maison.

a 10 heuces du

NOlls voudrions qu'elle soit prete

i~i

dorcsc ca copiii lor sa fie

> Vreau sa fil acasa la ora 10 seara.

a nous aider.

> Am vrca ea ea sa fie gata sa ne ajute.

Nous desirerions que nos metiers soient


interessants.

> Am vrea ca profesiile (meseliilc) noastrc sa fie


interesanle,

lis voudraient que

> Ei ar vrea sa nu fiti in intarziere


(sa nu intarziati),

VOllS

ne soyez pas en retard.

NOlls desirerions obtenir un poste dans


ceUe entreprise.

> Am vrca sa obtinem un post in aceasta

Est-ce que tu desires que je sois ton ami?

> Vrei

intrcprindcre.
~;l

fiu prit:lenul Hill?

Cu ajutorul exercitiului unnator yeti continua sa va insu~iti fonnele verbului "etre" 1a "subjonctif
present". Completa~i propozitiile care unneaza cu fonna corespunzatoare a verbului la "subjonctif
present":
De ce doriti ea eu sa rna pensionez deja?

- Pourquoi voulez-vous >que je sois deja


a la retraite?

Nu vreau sa fii bolnav(a).

- Ie ne veux pas >que tu sois malade.

El vrea ca ea sa fie solia lui.

- II desire >qu' el1e soit sa femme.

Am vrea sa fiti intotdeauna multumiti


de noi,

- Nous voudrions >quc VOllS soyez toujours


contents de nous.

Vrei

La

sa ramanem (stam) Cll tine toata seara?

star~itul

prezentat

- Est-ce que tu desires >que nous soyons avec


toi toute la soiree?

primei paTti a acestei lectii, va propunem un exercitiu care contine intregul material
Traduceti in limba franceza urmatoarele propozitii:

paoa acum.

A~ vrea ca situatia ta materiala sa fie


mai buna.

> Je dcsirerais que ta situation materielle


soit meilleure.

Cand ai obtinut diploma de informatician?


(Cand !i-ai luat diploma de informatician?)

> Quand as-tu obtenu ton diplome


d'infonnaticien?

Pastrati-va sangele reee (calmul) in aceasta


situatie grea (dificila)!

> Gardez votre sang froid dans cette situation


ddJicile!

Vai, de~i lucrez de douazeci de ani, nu am


dreptulla pensie.

> Hclas.jc n'ai pas drOIt


vingt ans de travail.

Cauli mica publicitate in acest ziar?

> Est-ee que tu eherches les petiles annonces


dans ce journal?

Domnule. v-ali pastrat postul de director?

> Avel-VOUS gardc volre poste de directeur,


Monsieur'!

A~

vrea sa ai mai multa ex.perienta.

Nu mai am serviciu din cauza

~omajului.

a une pension, malgre

> Je voudrais que ton experience


professionnellc soit plus grande.
> A cause du chomage je n'ai plus de boulot.

Trebuie sa te gande~ti (sa va ganditi) deja


la pensionare.

> 11 faut penseI' deja ilia retraite.

in ce domeniu luerezi? (Ce meserie ai?)

> Dans quelle profession travailles-tu?

Peste doi ani ea va fi licentiata in istorie.

> Dans deux ans elk sera diplomcc en histoire.

~tiu

ea Pierre avea 0

asigurare de viata.

> Je sais que Pierre avail une assurance-vic.

Domnul Dupont i1i va prezenta tara indoiala


o oferta de munca interesanta.

> Sans doute Monsieur Dupont te presentera


llne afTre d'emploi interessante.

Trebuie sa obtii cu orice pret acest post


de director.

> Tu dais obtenir cc poste de directeur


a toul prix.

Nu ~tiu ce ii lipse~te.

> Jc ne sais pas ce qui lui manque.

Va va fi greu sa gasiti

slujba bine platita.

> Vous aurez du mal


bien paye.

a trouver un boulot

LECTIA 25 - PARTEA A nOVA


Vom incepe aceasta parte a lectiei 25 cu
A

scurta recapitulare.

Completati propozitiile care urmeaza cu numeralele ordinale corespunziitoare:


Vreau ca tu sa tii primul care canta
acest cantec.

- Je veux que tu sois >le premier qui chante


cette chanson.

Sunlem invitati 1a cea de-a optzecea


aniversare a lui.

- NollS sommes invites ason >quatre-vingtieme


anniversaire.

Este cel de-a I treilea post (pe care il ocup)


in aceasta intreprindere.

- C'est mon >troisieme poste dans cette


entreprise.

Sunteti a douazeci ~i una persoana care


oferta de munca.

- Vous etes >la vingt et unieme personne qui


attend une offre d'emp1oi.

lata numarul
nostru.

- Voila >Ic centicme numero de notre journal.

a~leapta 0

B.

C.

suta al ziarului

Completati propozitiile in limba franeeza:


Locuim la ultimul etaj.

- Nous habitons au >dernier etage.

Ei caliitoreau numai ell clasa a doua.

- lis voyageaient seulement >en scconde.

lata ultima mea ofem de munca


pentru tine.

- Voila rna >demiere offre d'emploi pourtoi.

Am intrat in c1asa a doua.

- Je suis entree >en sccondc.

Exercitiul urmator va va ajuta sa va reamintiti pronumele relativ"dont". Transfonnati doua


propozitii intr-o fraza ell ajutorul acestui pronume:
Voila mon dipl6me. Je suis Ires
content de man diplorne.

> Voila mon dipl(ime dontje suis tres content.

Je connais une famille. La situation


materielle de cette famille est tres
mauvaise.

> Je connais llne f<lmille dont la situation


malcrielk est tres m<luvaisc.

J'ai obtenu le poste de directeur. Je favais


parle de ce poste.

> rai obtenu Ie poste de directeur dontje t'avais


parle.

Je regardais la maison. Ses fenetres sont


ferrnees.

> Je regardms la maison dont les fcnCtres sont


fennces.

Cititi cu voce tare propozi1iile urmatoare in care am introdus cuvintele noi ~i fitt atenti la traducerea
lor in limba romanii:
~

Je suis debutant dans rna profession, alors


je n'ai pas d'experience.

- Sunt incepator in meseria mea,


nu am experienta.

Les debuts etsient difficiles pour nous taus.

- inceputul a fost greu pentru noi toti.


(Tuturor ne-a fost greu la inceput.)

Avez-vous deja les resultats des experiences


de laboratoire?

- Aveti deja rezultatele experiente10r


de laborator?

Savez-vous qu'il a subi un grand echec dans


sa carriere professionnelle?

- $titi ca eL a avut un mare

Ce medecin veut a tout prix obtenir un grand


succes parce que I' ambition Ie devore.

- Acest medic (doctor) vrea cu orice pret


sa obtina (sa aiba) un mare succes pentru cii
e devorat de ambitie.

Les syndicats doivent proteger les interets des


ouvriers, surtout a l'epoque du ch6mage.

- Sindicatele trebuie sa protejeze (sa apere)


interesele muncitorilor, mai ales in perioadele
de ~maj.

Dans notre entreprise nous avons tous beneficie


d 'une promotion.

- in intreprinderea noastra am beneficiat cu totii


de 0 promovare.

II voulait etre un avocat ceLebre, mais, helas,


il a manque son but.

- EL voia (dorea) sa fie un avocat ceLebru, dar,


vai, el ~i-a ratat scopul-(nu ~i-a atins telul).

NOllS voudrions bien que vous soyez des


membres de notre association.

- Am vrea foarte mult ca voi s~ fiti (sa deveniti)


membri ai asociatiei noastre.

e~c

ca

in caricra?

Retine1i:
de laboratoire

> [dO laboRatUaR]

- de lahorator

subir un echec

> [sUbiR enE~ek]

- a avea un

devorer

> [dEvoRE]

- adevora

a l'epoque

> [a LEpok]

- la epoca. in vremea, in perioada

beneticier de...

> [bEnEfisiE dO]

- a beneficia de ... , a profita de...

manquer Ie but

> [makEIObUtj

- a rata tinta, a nu-~i atinge scopul

e~c

Continuati sa va

insu~i!i

materialul nou, traducimd in limba romana urmatoarele propozitii:

II ia dcvorait des yeux.

> EJ

Si tu n'as pas d'ambition, tu manqueras


ton but.

> Daca nu vei avea arnbi\le, nu-!i vei atinge


scopuL

Nous bcneticions lous du droit


Je voudrais vivre

a la liberte.

manca

(0

sorbea) dill ochi

> Beneficiem eu totii de dreptul la iibertate.

a I'epoque de Napoleon.

>

A~ vrea sa traiesc in epoca lui (pe vremea lui)


Napoleon.

Les biologistes sonl alles au laboratoire pour y


faire des experiences.

> Biologii s-au dus la laborator


ca sa faca experienle.

Est-ce qu'on a etabJi Ie resultat de cet examen


de laboraloire?

> S-a stabilit (d<lt) rczultatul acestei probe


de laborator?

Avez-vous lu cet article du dcbut jusqu'a la fin?

> Ati citit acest articol de la inccput pana


la slar~il? (Ati cit it articoJul acesta in intregime?)

C'ctait un avocat dcbutant qui a cause ton


echec dans celte affaire.

> Esccul tau in aeeasta afacere s-a datorat


unui avocat incepator (fara experienta).

Quel est Ie but de votre association?

> Ce urmarc~tc asociali" voastra? (Care este


scopul asociallcl voastre?)

Les ouvriers voudraient que tu sois


leur directeur.

> Muncitorii ar vrea ca tu sil lc tii director.

A la dernande des syndicats il a eu


une promotion.

> EI a fost promovat la ccrcrea sindicatelor.

Sa carriere etait longue, il avait fait ses debuts


il y a trente ans.

> A <lvut 0 c<lriera lunga, el a inceput sa lucrcze


(~i-a facut debutul) acum trcizccl de <inJ.

Complctali propozi1iile eu un cuvant sau


completare:
Este

expresie noua. Citi!i cu voce tare propozitiile dupa

- C'est un travail pour >un debutant.

treaha pentm un incepator.

Dupa ce voi fi promovat, nu voi mai avea


alte ambitii profesionale.

- Quand j'aurai eu rna >promotion, je n'aurai


plus d'autres >ambltions professionnelles.

Vrern sa fii directorul nos1ru inca de la


inceputuJ lunii.

- Nous voulons que tu sois notre direeteur


des >\e debut du mois.

Fiul rneu a citit foarte repede aceste carti;


se poate spune ea Ie-a devorat.

- Mon fils a lu 1rC5 vite ces livres; on peut dire


qu'llles >a dcvore~.

in tinere!ea mea, inceputurile carierei unui


avocat erau foarte grele (difici Ie).

- >A l'cpoque de rna jeunesse, >Ies debuts de


> Ia carriere d 'un> avocat etaient plus diffieiles.

13

Toala lumea profita (beneficia) de


rezultatele experientelor lor.

- Tout le monde >bcncficiait des >resultats de


leurs expenences.

in uzina noastra sindicatele nu fae nimic


pentru a proteja interesele muneitorilor.

- Dans notre usine >les syndicats ne font rien


pour proteger les interets des ouvriers.

Nu am decat un singur lel- sa fiu


directorul acestei asociatii.

- Je n'ai qu'un seul >but - etre Ie directeur

A~

- Je desirerais que les appareils de notre


>Iaboratoire >soient plus modemes.

de cette >assoc iation.

vrea ea aparatele din laboratorul


nostru sa fie mai modeme.

in partea destinata gramaticii ne vom ocupa in continuare de modul subjonctifpresent (eonjunetiv


prezent). Cititi cu atentie propozitiile de mai jos in care va este prezentata, eu caractere ingro~ate,
conjugarea verbului ovoir la subjonctifpresent.
Retineti, de asemenea, traducerea in limba ramana a acestor propozitii:
11 veut que j'aie un bon emploi.

- EI vrea ca eu sa am un lac de rnunea bun.

Nous dcsirons que tu aies un pos1e bien paye.

- Vrem ca tu sa ai un post bine platit.

II faut que ton fils ait une enfance beureuse.

- Trebuie ca fiul tau sa aiba 0 copilarie ferieita.

II faut qu'elle ait une nouvelle robe pour


son anniversaire.

- Trebuie sa aiba 0 roehie noua pentru ziua ei


de na~tere.

II faut que nous ayons de bonnes notes

- Trebuie sa avem note bune la

~coala.

a I'ecole.
II faut que vous ayez un peu

d'ambiti~n.

- Trebuie sa aveti putina ambitie.

11 faut qu'ils aient une meilleure


situation materielle.

- Trebuie ea ei sa aiba
mai buna.

situatie rnateriala

Retineti urmatoarea regula eu privire la folosirea modului suhjonctifpresent:

Expresia ilfaut que este intotdeauna urmata de un verb la subjonctiv. Nu uitati


insa ca dupa constructia ilfout se folose~te obligatoriu infinitivul, de exemplu:
II faut travailJer.

,~

lata conjugarea verbului avoir la

subjonctif(pre~ent):

que j'aie

>LkOje]

que nous ayons

> LkO nuzeio]

que tu aies

>lkOtUe]

que

> l kO vuzeiE 1

qu'il ait

>Lkile)

qu'ils aient

> [kilze]

qu'elle ait

> [kel c]

qu'elles aient

> [kelze]

14

VOllS

ayez

Exersati noile cuno~tinte completand propozitiile care urmeaza eu formele corespunzatoare ale
verbului avoir la subjonctifpresent (conjunctiv prezent):
Trebuie sa ai de lucru.

- II faut >que tu aies du travail.

Vreau ca el sa aiba ce-~i dore~te.

- Je veux >qu'il ait ce qu'il desire.

Trebuie sa avem un apartament


mai mare.

- II faut >que nOllS ayons un appartement


plus grand.

Tata ar vrea sa am mai multa rabdare.

- Mon pere voudrait >que j'aie plus


de patience.

Vrei ca sotul tau sa aiba un


loc de munca mai bine plaht.

- Tu desires que ton mari >ait un emploi


mieux paye.

Trebuie sa aveti un scop in viata.

- II faut >que

Vreti ca ei sa aiba mai multa experienta


profesionala.

- Vous voulez >qu"ils aient plus d'experience


professionnelle.

VOllS

aycz un but dans la vie.

in ultimul exerciliu al aeestei lectii am introdus toate cuno~tintele noi (vocabular ~i gramatica).
Traduceti in limba franceza urmatoarele propozitii:
Trebuie sa ai

> 11 [aut que tu aies une

asigurare de viata.

a~surance-vle.

Parintii lui ar vrea ca el sa fie licentiat


in drept.

> Scs parents voudraient qu'il soit diplome


en droit.

De la inceputul acestui an am dreptul


la pensie.

> Dcpuls Ie debut de cene annee j'ai droit


iJ une pension

Acest avocat incepator (tanar avocat) este


devorat de ambitie.

> L'ambition dcvore eet avoeat debutant.

Ea a avut un e~ec la inceputul carierei.

> Au dehut de sa carriere dIe a subi un eehee.

Vai, nu ne-am atins scopul!

> Helas, nous avons manquc Ie but!

Ti-am gasit aceasta oferta de serviciu


la mica publicitate.

> C'est dans Ic~ pctite~ annonces que j 'ai trouve


cctte offrc d'cmplOl pour toi.

Ace~ti muncitori sunt in ~omaj de la


inceputul lunii.

> Ces ouvriers sont au [homage depuis Ie debut


du mois.

Sindicatele ar trebui sa ne protejeze cu


orice pret interesele.

> Les sylldic<lts devraienl

In laboratorul nostru beneficiem


de rezultatele experien!e1or lor.

> D<lllS notre laboralOlrc nOLlS benCficions


des rcsultab <..Ie leurs eAperiences.

Vrem ca voi sa fiti buni inforrnaticieni.

> Nous voulons que vous soyeL de bans

nos

a tout prix proteger

intcn~ls.

informaticiells.
\

> Tu auras ta promotion quand tu auras eu plus


d' experience pro fess i0 11ne II e.

Vei fi promovat cand vei avea mai multa


experienta profesionala.
15

in perioada despre care iti vorbesc, eram


un biolog debutant (incepator).

> A I"epoque dontje te parle,j'etais


un biologiste dcbulant.

Tocmai imi luasem diploma dind mi-a fost


propus acest post in asociatia dumneavoastra.

> Je venais d'obtcnir Jc dlplomc quand on m'a


propose cc paste dans votre association.

Trebuie sa am un serviciu.

> 11 raut que j' aie un boulo!.

in meseria (profesia) mea este imposibil sa


ai succes (succesul este imposibil).

> Dans ll1a profession Ie succes est


impossible.

Domnul Dupont nu mai putea sa-~i pastreze


postul de director (nu mai putea ramane in
postul de director).

> Monsieur Dupont

Ea nu are nici 0 meserie, a~a ca (de aceea)


ii este greu sa-~i gaseasca un serviciu.

> Elle n'a aucun mdier, alors elle a du mal


trouver un emploi.

A~ vrea ca situatia voastra materiaHi sa fie mai


buna ~i sa aveli toti un serviciu.

> .Ie dcsircrais que voin: situation matcrielle soit

Ill:

pouvait plus garder son

posle de directeur.

mCllleurc et que vaus ayez tous un travail.

in incheierea leetiei, ea de obicei, va propunem un exereitiu de pronuntie. Cititi eu voce tare cuvintele
urrnatoare in care se repeta acela~i sunet:

(a]

- l'emploi, I'experience, la pension, Ie debutant

(0]

- la pension, la situation, l'annQDce, I'ambition

[c]

- l'inforrnaticil:D., Ie

[c]

- la retraite, materi.e.!, professionne.!, la carri~re, I' 6che.c

[E]

- Ie m~tier, Ie d~butanl, Ie r~sultat, b~n~ficie.r

[OJ

- la retraite, obt.enir

(u]

- Ie bllUlot,

(lJ]

- la situation, ['assurance-vie, Ie d6butanl, Ie debut, Ie resuitat, Ie but, subir

("a]

- I'emplm, iaboratoire, que je sois, que nous soyons

lp]

- ['empJoi, ohtenir, Ie diplome

[z]

- Ie rcsultat, les petites. annonces, que nous-ayons

[JJ

- Ie biologiste, Ie joumaliste

[k]

- manquer, la "arriere, l'ccheQ, Ie syndi.!<at, I'cpoque, l'avo.!<at

l~]

s~dicat

a tllUt prix, i'QlJ.vrier, Ie jQlJ.maliste

I'experien~e,

la profession, la pension, le poste, l'infonnati.c.ien, I'ambition, la promotion,

benefi"ier

l vJ

!'aYocat, I'assurance-yie, I'ouyrier, dcyorer

16

RECAPITULAREA LECTIEI 25
25.1. in cursul acestei leqii ati intalnit urmatoarele construetii ~i expresii:
etre ala retraite

- a fi la pensie; a fi pensional

eIre diplome, -e en ...

- a avea

manquer (quelque chose, quelqu'un)


Ii (quelqu'un)

- a(-i) lipsi (ceva, cineva) cuiva

diploma in; a fi licentiat in ...

nu-~i

manquer Ie but

- a rata linta, a

garder (Ie poste)

- a( -~i) pastra postul; a ramane in poslul de ...

atinge scopul

subir un eehee

- a avea un

beneficier de ...

- a beneficia de .. ; a profita de ...

e~ec

une offre d'emploi

les petites annonces

- mica publicitate

a tout prix
a I'epoque

- la epoca, in (\a) vremea, in perioada

oferta de serviciu (de loc de munca)

- cu orice pre!

25.2. in aeeasta leqie ati aflat, de asemenea, cum se formeaza prezentul modului subjonctif suhjollctif prlsent. Acest mod se folose~te in mai multe situatii, pe care Ie yeti invaia eu
limpul. in exemplele pe care vi Ie-am prezentat, subjonetifpresent a fost folosit in propozitii
subordonate, fiind cerut de verbe carc exprima un sentiment, 0 dorinta sau 0 vointa; de
exemplu:
Je veux que tu sois heureux.

- Vreau ca tu sa fii ferieit.

Elle desire que nous


belle voiture.

- Ea dore.;;te ea noi sa avem


frumoasa.

ayODs

une

0 ma~ina

Penlru ca suhjollctilpresent sa poata aparea in subordonata, trebuie ea subiectele principalei


subordonatei sa fie diferite:

~I

III veux que je. sois.. .

b!J:ru.s. dcsirons que YQllS ayez.....

Va reamintim ea, daea propozitia principala ~i cea secundara au


subordonatci se exprima in limba franceza prin infinitiv:
Tu veux M

heureux.

acela~i

- Vrei sa fii fericit.

Elle desire <ll'.Oir beaucoup d'enfants.

- Ea vrea sa aiba multi copii.

17

subiect, verbul

Subjonctifpresent se folose~te obligatoriu dupa expresia verbala impersonal a il faut que "trebuie ea sa (sa) ... ":
II faut que nous soyons chez lui

a 5 heures.

II faut qu'il ait un bon paste.

- Trebuie sa fim la el (acasa) la ora 5.


- Trebuie ca eI

sa aiba un post bun.

Verbul exprimat la subjontifpresent este introdus de conjunctia que (ca sa, sa):

II faut que + subjonctif


Je voudrais que + subjonctif
Nous desirons que + subjonctif

Pana acum am conjugat la subjonctif present verbele auxiliare avoir lii etre. Acestea sunt
verbe neregulate, de aceea conjugarea lor la subjonctifpresent va fi neregulata.
lata cum se conjuga aceste verbe Ia subjonctifpresent:

ttre
que je sois

> [kO jO s"a]

- sa fiu

que tu sois

> [kO tU sUa]

- sa fii

qu'il soit

> [kil s"a]

- sa fie

qu'elle soit

> [kEl sUa]

- sa fie

que nous soyons

> [kO nu sU a i6)

- safim

que vous soyez

> [kO vu sUaie]

- sa fiti

qu'i1s soient

> [kil

- sa fie

qu'elles soient

> [kEI sUa]

- sa fie

que j'aie

> [kOjE]

- sa am

que tu aies

> [kOtU E]

- sa ai

qu'il ait

>[kiIE]

- sa aiba

qu'elle ait

>[kEl Ej

- sa aiba

que nous ayons

> [kG nuzEio]

- saavem

que vous ayez

> [kO vuzEic]

- sa aveti

qu'ils aient

>[kilzE]

- sa aiba

qu'elles aient

> [kElzE]

- sa aiba

sUa]

Avoir

18

TEMA PENTRU ACASA 25


A

B.

C.

Tradueeti urmatoarele

propozi~ii

in limba roma-na:

1.

Depuis Ie debut du mois il cherche une offre d'emploi.

2.

Qu'est-ce que les syndicats ont fait pour proteger les interets des ouvriers?

3.

II faut que vous ayez plus d'ambition dans votre vie professionnelle.

4.

NOlls voudrions que tu aies une bonne situation materielle.

5.

11 voulait obtenir Ie dip lome de biologiste el travailler dans un laboratoire.

Traduceti unnatoarele propozitii In Iimba franceza:


e~ec?

1.

De ce ai avut un

2.

A~

3.

Trebuie sa-ti pastrezi postul cu orice pret.

4.

Trebuie sa tim mai exigenii.

5.

E~ti

vrea ca sotul meu sa fie deja la pensie.

incepator in mesena ta, deci nu ai multa experienFl..

Completati propozi(ile unna-toare eu cuvantul corespunzator:


vous soyez ce soir II la maison.

I.

II faut

2.

Mon frere est diplomc ..... droit.

3.

Je viens d'obtenir Ie diplome

4.

Mes parents voudraient que je

5.

Je desire que

VOllS .......

biologiste.
journaJiste.

une promotion Ie plus vile possible.

19

LECTIA 26

PARTEA INTAI

Pentt-u inceput, sa recapituHim materialul invatat in lectia 26 din cursul "Franeeza pentru ineepa.tori".
A

Completati propozitiile de mai jos eu urmatoarele cuvinte:


I. Ie lieu (de travail)

2. I' entreprise

3. I' administration

4.1'emploi

5.l'employe

6. l'ouvrier

7. Ie technicien

8. l'artisan

9. Ie fonctionnaire

10. I'agriculteur

13. Ie chOmage

11. Ie salaire

12. I'augmentation

14. Ie chomeur

Multi ~omeri cauta oferte de serviciu


la mica publicitate.

- Beaucoup de >chomeurs cherchent des offres


x1'empJoi dans les petites annonces.

Laboratorul este noul meu loc de munca.

- Le laboratoire est man nouveau >lieu


de travail.

Acest tehnician incepator nu are inca


multi! experientii..

- Ce >tcchnicien debutant n'a pas encore de


grande experience.

Vreau ea tu sa fii (sa devii) inalt functionar. - Ie veux que tu sois un haut >fonctionnaire.
Cand vei fi promovat, vei primi
marire de salariu.

B.

~i 0

- Quand tu auras eu ta promotion, tu auras aussi


>tme augmentation de ton >salaire.

intreprinderea noastra a fost inchisa, iar


muncitorii sunt in ~omaj.

- On a fenne notre >entreprise et >les ouvriers


sont au >eh{lmage .

Am un post de functionar in administratie.

- rai un poste >d'employc dans


>I'administration.

Acest artizan (me~te~ugar) vrea sa-~i


pastreze atelierul pentm fiul Sall care
invata aceea~i meserie.

- Cet >artisan veut garder son atelier pour


son fils qui apprend Ie meme metier.

in zilele noastre situatia agricultorilor


nu este u~oara.

- A notre epoque la si1uation des >agriculteurs


n'est pas facile.

Completati urmatoarele propozitii eu expresia sau cuvantul care

lipse~te:

Cu ce va ocupati de obicei?
(Ce profesie aveti?)

- Qu'est-ce que >\/ous faites dam la vie?

Meseria ta este dura, ca ~i a mea.

- Ton metier est x1ur , >comme Ie mien.

La inceputullunii va fi
de preturi.

mare

cre~tere

- Au debut du mois il y aura une >grande


augmentation des prix.

20

Nu d-?tiga mult ca muncitoare, de aceea


situatia ei materiala este grea.

- Comme >ouvriere elle ne gagne pas beaucoup,


alms sa situation materielle est >dure.

Ca functionara la banca mi-a fost destul de - Mes debuts >d'employee ala banque etaient
greu la inceput.
assez>durs.

C.

Introduceti si, oui sau non in raspunsurile la intrebarile de mai jos:


Ai multa experienla in profesia ta?

- As-tu une grande experience dans


ta profession?

Da, destul de multa.

- >Oui, assez grande.

Nu ai gasit servieiu?

- Tu n'as pas trouve de boulot?

Ba da, lucrez de la inceputul lunii.

- >Si, depuis Ie debut du mois je travaille.

Nu mai

e~ti

in ~omaj?

Nu, caut inca

- Tu n'es plus au chomage?

ofen a de munca.

- >Non,je cherche toujours une offre d'emploi.

Marie nu ~i-a luat inca diploma?


(Marie tot nu ~i-a luat diploma?)
Sa da, toemai

D.

~i-a

- Marie n'a toujours pas son diplome?

luat-o.

- >Si, elle vient de l'ohtenir.

Completati propozitiile ultimului exercitiu de recapitulare ell fonna corespunzatoare a verbului


reflexiv:
V-ali instalat deja 1a noulloe de munca?

- VOllS etes-VOliS deja >installcs dans votre


nouveau lieu de travail?

Te-ai apueat de treaba? (Ai inceput


sa luerezi?)

- Est-ce que tu t'es >mise au travail?

Domoul Durand s-a prezentat tuturor?

- Monsieur Durand, s'est-il >presente


Ie monde?

Ali fost singura in aceasta situatie,


doarnna?

- VOllS

atout

etes-vous >trouvce seule dans cette


situation, Madame?

21

Va prezentam 0 noua serie de substantive. Cititi-Ie


traducerea lor in limba romana:

ell

voce tare ~i retineti

la politique

>[13 politikj

- politica

Ie regime

>[10 rEjim]

- regimul (politic);
organizarea (politica)

Ie pouvoir

>[10 puv"aR]

- puterea; autoritatea

Ie chef

>[10~Et]

Ie gouvemement

>[10 guveRnOma]

- guvemul; guvemarea,
conducerea

~eful, conducatorul,
capetenia; capul,
comandantul

Ie president

>[10 pREzida]

- pre$edintele

l'Etat(m.)

>[lEta]

- statuI

Ie premier
ministre

>[JOpROmiE
ministR]

- primul-ministru,
premierul

la loi

>[ la l U a]

- legea, norma, regula

les elections (f. pI.)

>[ lezEleksio J

- alegerile

Ie suffrage

>flO sUfRaJ]

- sufragiu, vot

Ie parti

>[IOpaIUi]

- partidul
- poporul

Ie peuple

>[IOpOpl]

Ie principe

>[10 pResip]

- principiul, norma; opinia

le candidat

>[10 kiidida]

- candidatul

Substantivul "I 'Etat" se scrie cu majusculii cGnd inseamna "statuI" .~i cu


litera mica arund cGnd lnseamna "starea. conditia ".
Pentru a reline mai u~or noul vocabular, recititi cu voce tare acelea~i cuvinte,
intr-o alta ordine:
les elections (f. pI.)

>[ lezEleksio]

- alegerile

la politique

>[1'1 politikJ

- politica

Ie peuple

>[IOpOpl]

- poporul

Ie regime

>[IOrEjim]

- regimul (politic);
organizarea (politica)

Ie president

>[10 pREzidii]

Ie principe

>[ 10 pResip1

- principiul, nonna; opinia

pre~edjntele

Ie suffrage

>[10 ~UfRajJ

- sufragiu, vot

Ie gouvemement

>[10 guveRnOmaJ

- guvemul; guvemarea,
conducerea

la loi

>[Ia lU a]

- legea, norma, regula

Ie premier
minislre

>[IOpROmiE
ministR]

- primul-ministru,
premierul

Ie pouvoir

>[10 puvua:R]

- pulerea; autoritatea

Ie parti

>[lOpaRti]

- partidul

l'Etat(m,)

>(IEta]

- statui

Ie candidat

>[10 kadida]

- candidatul

Ie chef

>[IO$Ef]

- $eful, conducatorul, capetenia; capul, comandantul

22

Sii introducem cuvintele noi in propozitii. Cititi cu voce tare propoziliile care urmeaza
traducerea Jor in limba ramana:
Je ne m'interesse pas

a la politique.

~i

retineti

- Nu rna intereseaza politica.

Demierement Ie regime politique de ce


pays a change.

- Regimul politic din aceasta


tara s-a schimbat de cucand (recent).

11 ya trois pouvoirs: legislatif, executif et


judiciaire.

- Exista trei puteri (in stat): legislativa,


executivii ~i judeciitoreascii.

Le president est Ie chef du pouvoir exccutif


qu'il partage avec Ie gouvemement.

Pre~edintele

Le president est avant tout Ie chef de l'Etat.

Pre~edintele

este ~eful puterii executive,


pe care a exercita impreuna cu Guvemul.

~eful

este, mai inainte de orice,


statului.

Le premier ministre, nomme par Ie president,


choisit les ministres.

- PrimuJ ministru, numit de catre pre~edinte.


aJege mini~trii.

Le pouvoir legislatif appartient au Parlement


qui vote les lois.

- Puterea legilativa apartine Parlarnentului,


care voteaza legile.

Pendant les elections les Franyais elisent


leur president.

- in timpul alegerilor, francezii i~i aleg

Le President de la Republique Fran~aise


est elu pour sept ans au suffrage universel.

QueJ parti viendra au pouvoir: la gauche,


la droite ou Ie centre?

- Ce partid va veni 1a putere: de stanga,


de dreapta sau de centru?

On a vote cantre ce candidat de la gauche

a la majorite.

- Am votat in majoritate irnpotriva acestui


candidat al stangii.

Le principe de la Republique est:


"Ie gouvemement du peuple, par Ie peuple et
pour Ie peuple".

- Principiul (pe care se bazeaza) republica este:


guvemarea poporului, prin popor ~i
pentru popor".

Retineti adjectivele. verbele

~i

pre~edintele.
Pre~edintele Republicii Franceze este ales
pentro ~apte ani prin vat (sufragiu) universal.

determinantii caracteristici temei propuse in aceasta leetie:

(Ie regime)

politique

> [politikJ

- (regimul)

politic

(Ie pouvoir)

legislatif

> [lEj islatit]

- (puterea)

legislativa

executif

> [cgzEkUtif]

executiva

judiciaire

> LIUlhsieRJ

judeciitoreasca

(Ie suffrage)

universel

> [UniveRsel]

- (votul)

universal

(les elections)

partielles

> LpaRsiclj

- (alegerile)

partiale (locale)

23

Ie parti de gauche
la gauche

>tgo~]

- partidul de stanga; stanga

la droite

>[dR"at]

- partidul de dreapta; dreapta

Ie centre

>[10 sMR]

- partiduJ de centru; centrul

(a) 1a majorite

> [Ia majoRitE]

- eu majoritate (de voturi);


la majorat

s'interessera
(+ substan1it)

> [setERcsE a]

- a se interesa de; a fi interesat de

partager (avec)

> [paRtajE avek]

- a imparti (eu eineva)

nommer

>[nomE]

- a numi; a numi (in functie)

appartenir 3...

>[apaRtOniR a]

- a apartine (cuiva)

voter (une 10i)

> [\lotE]

- a vota (0 lege)

voter pour
(contre)

>[votEpuR]

- a vota pen1ru (impotriva)

elire

> [EliR]

- a alege (in sens electoral)

venir au pouvoir

> [vOniR

puvuaRJ

- a veni 1a putere; a ajunge 1a putere

Verbul partager se eonjuga la fel ca verbul manger, appartenir ca vellir, elire ca lire. Celelalte verhe
sunt verbe regulate de grupa I.
Retineti, de asemenea:
Ie Parlement

> [10 paRIOma]

- Parlamentul

la Republique Fran.;aise

> [Ia REpUblik tRascz]

- Republica Franceza

Urmatoarele exercitii va vor ajuta sa retineti mai u~or vocabularul pc care vi I-am prezentat.
Traduceti in limba romflna propozitiile care urmeaza:

A quoi t'interesses-tu?

> Ce te intcreseaza?

Nous (lYons elu notre chef d' Etat

>

~c-am

ales acum dOl ani

~eful

statului.

il y a deux ans.
Mon ami et moi, nous partageons la meme
chambre.

> Ell ~i eu prietenul meu impartim aceea~i


camera.

II sera nomme 11 ee poste.

> Va Ii numit in acest post (in aceasta functie).

II a fait une carriere dans la politique.

> EI a [;1cut carieni. in poJilica.

Ce regime politique ne durera plus


longtemps.

> Acest regim politic nu va mai rezista

A qui appartiendra Ie pouvoir judieiaire?

> Cui ii va apalime putcrea judccatoreasca?

multa lireme.

24

Que fait Ie gouvemement de la Rcpublique


Franaise pour les citoyens?

> Ce face guvcmul Republicil Franceze


pentru ceta\eni?

Quand les elections universelles aUTOnt lieu?

> Clnd vor avea loc alcgcrile genera Ie?

C'est Ie president qui nomme


Ie premier ministre.

>

Cette loi ctait difficile

a voter au Parlement.

Pre~edintele il desemneaza (II


pe primul ministru.

nume~te)

> Aceasta lege a trecut ell greu prin Parlament.

II faut que Ie suffrage soit universe!'

> l'rebuie ca vatul sa fie universal.

Vous votez pour ou contre la politique


de ee gouvemement, Monsieur?

> !Jomnulc, votati (suntcti) pentru sau


impotnva POJitlCll aeestui guvern?

La majorite a vote contre lui.

> Majoritatea a votat impotriva lui.

Tout Ie peuple a tlu son president.

> intreg poporul ~j-a ales pre~edjntele.

C'est une affaire d'Etat.

> Este 0 afaccrc de stat.

Quel est son etat de sante?

> Care este Slarea sanala\ii lui?


(Cum sta ell simatatca?)

Nous desirons que les principes de notre


gouvemement soient bien etablis.

> Vrem ca principiile guvemarii noastre sa fie


bine stablJite.

On nous a presente tous les candidals


ala tele.

> Toli candida!ii ne-au fast prezentati


la televizor.

II est entre dans un des partis de gauche.

> El a intrat intr-unuI dintre partidele de stanga.

Ce parti ne viendra jamais au pouvoir.

> Acest pnrtid nu va ajunge niciodata la putere.


(Acest pmtid nu va prdua niciodata puterea.)

Verificati daca v-ati jnsu~il corect vocabularul prezental in aceasta lectie rezolvand exercitiul unnator.
Completati eu un cuvant corespunzator urmatoarele propozitii in limba franceza ~i cititi-Ie apoi eu
voce tare:
Trebuie sa alegem pe unul dintre
eei trei candidati pentru Parlament.

- U faut >clire un des trois >candidats au


>Parlement.

Politica guvemulUl nostru este amenintata


de lipsa de bahi.

- >La politique de notre >gouvcmcmcnt est


menace par Ie manque d'argent.

o sa votam impotriva acestei legl.

- Nous > allons voter >contre ceUe > loi.

Te intereseaza alegerile?

- > T'intcres~es-tu aux >clections?

Stanga a venit la putere.

- C'est >Ia gauche qui >est venue au pouvoir.

Aces! regim (politic) trebuie schimbat cat


mai repede cu putinta.

- II faut changer ce > regime Ie plus vite


possible,

Care este principiul (care sta la baza)


- Que! est> Ie principe de votre association?
asoeierii voastre? (Ce urmare~te asocierea voastra?)
Acest ministru tocmai a fost numit in functie
de catre primul-ministru.

- Ce >ministrevient d'etre >nommcpar


> Ie premier ministre.

25

El a fost ales eu majoritate de vaturi,


prin vot universal.

- 11 ><1 ete tlu ala majorite au >suffrage


>universcl.

lata candidatul partidului nostru!

- Voila >Ie candldat de noIre >pmii.

Am vrea ea pre~edin(ele Statelor Unite


(ale Americii) sa fie un am cu mai
multa experienta.

- Nous voudrions que >le president des


>Etats-Unis soit un homme d'une plus
grande experience.

El nu vrea sa imparta cu nimeni puterea.

- II ne veut >pm1ager son


avec personne.

Trebuie ea poporul sa fie multumit.

- n faut que >le peuplc soit content.

Nu fac ~i nu am facut niciodata parte din


nici 0 asociatie sau partido

- Je >n 'appartiens et je n'ai jamais >appm1enu


a aucune association ni aucun >pani.

Au fost stabilte frontierele acestui nOll stat.

- On a etabli les frontieres de ce nouvel >Etat.

Pre~edintele

- Le president de la >Rcpublique Frani(aise est


tlu pour sept ans.

pentru

Republicii Franceze este ales


perioada de ~apte ani.

Trebuie ea

~eful

statului sa fie ales anul viilor.

>pOUVOlf

- II faut que >le chef de l'Etat >sojt elu I'annee

prochaine.

Sa trecem acum la problemele gramaticale. Ne vom ocupa in continuare de subjonctifpresent,


introdus in lectia precedenta.

Cititi urmatoarele propozitii i?i fW atenli la cuvintele scrise cu caraetere


asemenea, tradueerea in limba romana a acestar propozilii:

ingro~ate.

Retineti, de

II faut queje vote pour ce candidat.

- Trebuie sa votez pentru acest candidat.

Ie te Ie dis pour que tu changes d'opinion.

- Ti-o spun pentru ea sa-li schimbi parerea.

II faut qu' il partage son argent entre

ses enfants.

- EI trebuie
copiii sai.

Je ne re90is pas de lettres de Marie,


bien qu' elle pense peut-etre a moi.

- Nu primesc serisori de la Marie,


poate ca se gande~te la mine.

VOUS

ne partirez pas avant que nous


finissions cette dispute.

- Nu yeti pleca inainte sa terminam


aceasta diseutie In contradictoriu.

Je reste chez moi jusqu'a ce que


VOllS m' appeliez.

- Raman acasa paoa cand ma veti chema (suna).

Tout est pret pour qU'ils mangent.

- Totul este pregatit (gata) pentru ea ei


sa manance.

26

sa-~i

Imparta banii (averea) intre

de~i

ea

Din exemplele pe care tocmai vi le-am prezentat rezulta ea modul eonjunctiv - subjonctif- este
folosit in limba franceza dupa:
il faut que

(v-am prezentat in lectia precedenta exemple eu aceasta


eonstructie verbala impersonala)

pour que

> [puR kOJ

- pentru ea sa, ca sa

bien que

> (bie kO]

avant que

> lava kO]

- inainte ca sa; pana sa

jusqu' aee que

> [jUska sO kO]

- paoa cand, pana ee

de~i,

eu toate ca

in lectia precedenta ati intalnit verbele avoir ~i bre conjugate la subjonctif (present). in exemplele
anterioare am conjugat la modul subjonctif (present) verbe regulate (din grupele I ~i II). Regula
generala de formare a modului subjonctif este:

Persoana 1, a II-a ~i a Ill-a singular ~i persoana a III-a pluralla subjonctiv prezent


se formeaza adaugand la radacina fonnei de persoana a II-a plural, la indicativ,
terminatiile: -e, -es, -e, -ent. Pe de alta parte, persoanele I ~i a II-a plural, se
formeaza adaugand terminatiile: -ions, -iez la radacina fonnei verbale de la
persoana I singular a verbului la indicativ prezent.
Terminatiile de la subjonctljpresent sunt urmatoarele:

-e

-ions

-es

-iez

-e

-ent

lata cateva exemple care ilustreaza regula de mai sus:


indica tif (present)

subjonctif (present)

ils parl/ent

DOUS

parI/ons

queje parle.

que

ils finiss/ent

DOUS

finisslons

que je finisse

que nous finissions.

ils

re~oiv/ent

ils vienn/ent

re~oive.

nous reeev/oDS

que je

nous ven/ons

que je vienn.e

DOUS

partions.

que nous recevians.


que nous venians.

in partea destinata reeapitularii aeestei leetii va yom prezenta exemple de conjugare completa a unor
verbe care unneaza aceasta regula.
lata alte cateva exemple de folosire a modului subjonctlj (present). Cititi cu voce tare propozitiile
care urmeaza ~i traduceF-le apoi in limba ramana, folosind, desigur, ca de obicei, filtrul ro~u:
II faut que nous parhons frantrais.

> 'T'rebuic

II faut que tu paries avec rna mere.

> TrcbUlc sa

Je ferai tout mon possible


pour que tu finisses tes etudes.

> Voi face tot ce imi sta in putinja


pcntru C<I sa-(I lermllli studiile.

27

s~\

vorbim fran!ULe~te.
vorbe~ti ell

mama.

palla

At1endez jusqu'a ce qu'ils viennent.

> A$lepta\i

II faut que vous reeeviez les Durand.

> Trcbuie S11-i priml(i p.: memhril


famlliei Durand.

Venez nOU5 voir avant que nous partions.

> Veniti sa nc vedctl i'nainte sa plecam.

cand vor veni.

Completati propozitiile de rnai jos eu forma corespunzatoare de subjonctifpresent, tinand cont de


regula de form are a conjunetivului prezent pe care tocmai v-am prezentat-o. Cititi apoi Cll voce tare
propozitiile:
A~ vrea (ca tu) sa munce~ti mai bine.

.. Je voudrais que tu >travailles mieux.

Trebuie (ea voi) sa rnunci!i mai bine.

- II raut que vous >travaiJliez mieux.

A~teapta

- Attends jusqu'a ce que nous >t'appellOns.

pana dnd te vom suna (chema).

Voi ie~i (in ora~) inainte sa vina parintii mei.

- Je sortirai (en ville) avant que mes parents


>viennent.

sa se sTar~easca cu bine.

- Je ferai tout mon possible pour que cette


affaire >finisse bien,

De~i

- Bien qu'il >soit malade, il est aUc au travail.

Voi face tot posibilul en aceasta afacere

esle bolnav, s-a dus la serviciu (munca).

- n faut

Domnule. trebuie sa va spun tot adevarul.

que je
Monsieur.

VOllS

>dise toute la verite,

Treeem acum la ultimul exerci~iu din aceasla prima parte a leqiei 26. Rezolvandu-I. puteti veriflca
In ce masurii v-a!i insu~it vocabularul nou ~i regulile de folosire a modului subjoncrif (prbent).
Traduceti In Iimba franceza:
Trebuie sa te intereseze politica.

> Jl faut que tu l' illtcre~sc~ a 1a politi que.

Voi face tot ce imi sta in putinta pentru ca


starea sanata!il lui sa fie mai buna.

> Je ferai tout mon possIble pour que


son etal de sante soit meillcur.

Care sunt rezultatele alegerilor?


Stanga a venit la putere eu majoritate de voturi.

> Qucls sont les rC~lIltats des elections')


La gilUChc est venue au pouvoir i\ la tTI<:ljoritc.

Pre~edintelui ii apartine puterea exccutiva.


pc care 0 imparte (0 exereita) impreunii
eu guvemul.

> Le pouvoir cxccutif appartient au president


qui Ie partage avec Ie gouvcmemcnt.

Tot poporul ar vrea ca primul-mmistru


sa conduca mai bine guvemul.

> Tout Ie pcuple voudrait que Ie premier ministrc


dirige mieux Ie gouverncment.

Sa votam impotriva acestui candidat inainte


ca el sa vina (sa ajunga) la putere!

> Votons coolre cc candida! avant qu'il vienne


au pouvoir l

Trebuic sa facem ceva pentru ca accasta


lege sa nu fie votata.

> II faut faire quclque chose pour que celte loi

A~teptati sa

> AttendezJusqu'il ce que Ie regime change ct

ne SOIl pas voIce.

se schunbe regimul ~i
sa venim noi 13 putcre!

que

28

nOlls

venions au pouvoir!

Cu toate ea votul este universal,


putini oameni voteaza.

> Bien que Ie suffrage SOlt universel,


pcu de gens votent.

Cine este numit in acest post?

> Qui est nommc

Am vrea ca puterea judecatoreasca

> ]\ ous voudrions que Ie pouvoir judiciaire


appartienne au candid at de notre parti.

sa apartina eandidatului partidului nostru.

a ce poste?

in Republica Franceza puterea legislativa


apartine Parlamenlului.

> Dans la Republique Fran.;aise Ie pouvoir

Trebuie sa alegeti un alt candidat.

> 11 faut que vous clisiez un autre candidat.

Pre~edintele are

> Lc president a tOllS Ics droits du chef de l'Etat.

~efului

legislatif appartient au ParJement.

toate drepturile

statului.

> Je ne connais pas les principes de ce regime


politique.

Nu cunosc principiile (programul)


acestui regim politic.

in incheiere, ca de obicei, un exercitiu fonetic. Cititi eu voce tare cuvintele unnatoare in care se
repeta acelea~i sunete:

l5J

[e]

-Ie principe, s'interesser

IIiJ

- les elections, I' opinion

[cJ

[ Uj

- Ie suffrage, execJ,ltif, judiciaire, universel, la Repl.lblique

["a]

-Ie pouvair, la I&li., la droite

[7]

-Ie president, que nous elisions, que vou.5....elisiez

[j]

- Ie regime, Ie suffrage, partager, legislatif, judiciaire, a la majorite

l k]

- Ie c.andidat, la politiQue, les elec.tions, exec-utif

(s]

-Ie principe, s'interesser. 1egislatif, judic.iaire

Ie gouvemement, Ie president, Ie candidat, Ie cld}tre

universeJ, judieiaire

29

LECTIA 26
in aceasta parte a lec!iei noastre recapitulam intregul material prezentat In acest caiet de curs (lexic
~i gramatica). Exercitiile pe care vi Ie propunem spre rezolvare va vor ajuta sa va verificali cuno~tintele
dobandite ~i sa observati eventualele lacune eXlstente. Daca ve!i consta1a ca nu v-ati insu~it Inca
intregul material, veti putea reveni la acele par~i din caiet pe care nu Ie sHipaniti foarte bine ~i Ie
puteti recapituIa.
Cititi cu voce tare textele care urmeaZ3

~i

traduceti-Ie in Iimba romana:

Lc Parlemcnt
./'
./'..........
./',/
Lc Parlemcnl vole Ics lois pour Ie pays. 1111 donne scs opinions sur Ie travail du

..........

..........

I iJ peul ohJigcr Ie gouvcrnemenl I avcnir pour repondrc it des questions. I I

gOllvernemenl,
./'

./'

./'./'

Lcs questions aidcnt Ie Parlement a mieux comprendre

..........

I ce que fait Ie gouvernement. I !


/

..........

.,/

On dit que Ie gouverncmcnt cst responsablc devant Ie Parlement, , i! est obligt de partir si
/

,/

.,/

celui--ci monlee,

I en votant contre lui ala majorile, I qu'il n'est pas d'accord avec sa

...........

politiquc.

II

Lc Gouverncmcnt
.,/..........

II

Le gouvcrnemcnt conduilla politiquc du pays.


/

,/

II

/..........

.,/

Le chef du gouvcrnement

I s'appelle lc premier ministre. II

II

Ensultc

II esl nomme par Ie president

..........

.,/

I il choisit ses ministres I avec qui iI forme Ie gouvernement. I I


..........

.,/..........

II dirigc les ministres

I peut

..........

changer certaines decisions tiu gouvermement.

'-.
de la Republiq ue.

Mais Ie pr~sjdenl de la Rcpublique

I clles fait travailler ensemble. II

.,/

..........

.,/

11 repres~nle Ie gouvernement.

II

,/

II Ya des choses I qu'il cst Ie seu! I apouvoir faire: I C'CSl lui, I par cxemplc, I qui presentc lcs
..........

.,/

.,/

projels de loi au Parlement. , I Son devoir I est aussi de proteger les interets du pays I dans
.,/

..........

lOus Ics domaines.

II
30

Le President de la Republique
/'"

./

On dit souvent que Ie president de la R~publique

./...........

...........

/"'..........
./
I est Ie premier des Franc;ais: I it est Ie chef
/'"

/'"

/'"

de l'Etat.

I iI repr~ente la France. II

./...........

/'"
/"'...........
./...........
./
I I II habite I et travaille AParis, I au palais de I'Elysee J I. Le president a tous les

sept aDs.

/"'..........
droits du chef de l'Etat.

./

I J II repr~nte

./

/'"

Il est tlu ala majorite,

I au suffrage universel, I pour

./

...........

Ia France sur Ie plan international.

II

/'"

-Dis, 1 Marie, I tu as lTOuvt un boulot? II


./

......................

...........

I entin! I I Apres six mois de chOmage. II

-oui,

/'"

/'"

-Comment I'as-tu eo?

II
/'"

/'"

-C'esl dans les petites annonees


./

...........

I que j'ai trouve une offre d'emploi. I I

/'"

-ou est-ce que tu vas travailler? II


/"'...........

/"'

-Dans un laboratoire.
...........

II

-Oui.

/'"

/'"

Tu es dipl~mte en biologic,

././

I n'est-ce pas? II

/"'

-...........

..........

I I J'ai obtenu mon dipl~me it ya deja deux aos. II

-Q.li.
/'"

-Alors.

..........

I bonne chance! I I

./

-Bonjour,
/'"
-M~rci,

/"'...........

I Madame Grl'nier. II

/'"

/'"

Comment allez-vous?

II

/"'./

I Monsieur Legrand. I I Et vons? I I


/'"

...........

situation.

/'"

..........

-Depuis Ie debut de l'annee

/'"

...........

II Je suis biologiste. I tu Ie sais. II

I je suis ala retraitc. II J'ai eu mal am'babituer arna nouvelle

II
..........

-Je Ie comprends.

/'"

/'"

...........

I I Moi, I non plus, I je ne travaille pas. II


...........

bentficie d'une pension.

II

31

/'"

J'ai eu un accident

I et je

./............

.........

./

./

.,/

I j'ai voulu a tout prix garder man poste. I I Mais que taire, I c'est l'age... I I Et en plus

-Mol,

..........

II

il y.ll des jeunes qui sont au ch6mage...


.........

..........

-Cui.

II

VallS avezraison.

.........

.........

I I Le travail me manque... II

-Mais c'est duro


.,/

../.........

............

I non. II

-A moi,

.........

,/'

II II faut faire place auxjeunes. II

I I J'ai d'autres buts dans rna vie. I I


../

.,/..........,/

-11 faut que fen trouve aussi...


../

au cinema?

../

../

I I Alors pour commencer, I que diriez-vous si je vous invitais

II
./

./

-Je dirais:

.........

/"'

Au contraire.

..........

I C'est une tres bonne id~! I I

/'
../
..........
-Mes parents desirem que je sois ministre...
./

II
.........

../

-lIs doivent attendre jusqu'a ce que tu obtiennes ton dipl6rne.


./

../

../

-Bien que je sois en deuxierne annee

II

..........

I je peux Caire mes debuts... II

./'
/'..........
-Je vois que I'arnbition ne te manque pas.

I I Mais avant que tu sois ministre, I Cais ta chambre. I I

./'
..........
-Pas maintenant!

II

II

/'

..........

II faut que je parte.

/'

/'

.........../
-Au contraire.

.........

/'

I I II faut que tu restes et que nous parHom serieusernent de tes devoirs, I


..........

Monsieur Ie Minisue!

II

Traduceti in limba franceza urmatoarele propozitii:


Es1e inceputul carierei lui (ei) politice.

> C"est Ie debut de sa carriere politique.

Cunoa~teti

> Connalssez-volls deja Ics rcsultats


des elections au Parlement?

deja rezultatele alegerilor


pentm Parlament?

Poporul

~i-a

ales

pre~edintele.

Trebuie sa votati eu totii pentru candidatul


partidului nostru.

> Le peuplc a clu son president.


> II faut que VOliS votiez
de notre parti.

tOllS

pour Ie candidat

Care sunt eonceptiile (prineipiile) politicii


guvemului nostru?

> Quels sont les principes de la politique


de notre gouvernement?

Beneficiem eu totii (Ne bucuram eu totii)


de acelea~i drepturi.

> l\'ous beneficions tous des memes droits.

EI ar vrea ca, la alegerile generale, candidatii


dreptei sa sufere 0 infrangere.

> II voudralt que les candidats de la droite


sublssent un cchec au suffrage universe!.

~eful

> Le che f de l' Etat nomme Ie premier ministre


qui choisit les ministres.

care

statului il desemneazli pe primul-ministru,

Walege mini~trii.

Majoritatea ar vrea ca
sa nu se mai certe.
Am vrea sa ne

mini~trii

imparta~iti bucuria.

> La majoritc voudrait que les ministres


finissent leurs disputes.
> !\Ious dcsirerions que vous partagiez
notre joie.

(in interesul cui a fost votata aceasta lege?)

> Dans I'interet de qui celie loi a-t-elle


ete votce?

in vremurile noastre regimurile politice


se sehimba eu repeziciune.

> A notre cpoque les regimes poJitiques


des pays changent VltC.

A~teptati

> Attcndcz .i usq u' a ce qLie j' aie rna promotion!

Pentru cine a fost votata aceasta lege?

pana cand voi fi promovat!

Ei fae tot ee Ie sta in putinta pentro ea


in guvem sa fie ale~i candidatii tor.

> 115 font lout pour que leurs candidats soient


elus au gouvemement.

inainte sa va prezentam 0 oferta de munea,


trebuie sa va luati diploma.

> 11 faut que vous obteniez Ie diplome avant


que nous vous prcsentlons une offre d'emploi.

Trebuie sa va pastrati posturile eu orice pret.

> 11 faut atout prix que vous gardiez 'lOS postes_

Acestui ministro ii

lipse~te

experienta.

> L'experience manque ace ministre.

a la rctraite

Situatia materiala a pensionarilor


este foarte grea.

> La SItuation materielle des gens


est tres ditlicile.

Cand va veni dreapta la putere?

> Quand 1a droite viendra-t-elle au pouvoir?

Completati propozitiile in limba franceza eu acele cuvinte sau expresii care lipsesc. Nu uitati sa cititi
eu voce tare propozitiile dupa rezolvarea acestui ultim exercitiu:
Nu inteleg de ee nu am dreptulla pensie?

- Je ne comprends pas pourquoi je n'ai pas droit


Ii >une pension?

Sindicatul va vota impotriva candidatului nostru.

- >Le syndicat votera >contrenotre >candidat.

De la inceputul earierei mete profesionale


m~arn interesat de politica.

- >Du debut de rna carriere >professionnellc


je m'interessais a la >politique.

A~ prefera sa vina la putere cat truli


repede eu putinta candidatul vostru.

- Je prcfererais que votre candidat >vienne


Ie plus vite possible >au pouvoir.

aceea~i

vrea sa-mi imparta~iti parerile (sa fiti de


parere cu mine) despre
(in ceea ce prive~te) acest guvem.

- Je voudrais que vous >partagiez mes opinions


sur ce >gouverncment.

Majoritatea tinerilor nu au nici un scap_


in viapi.

- >La majori Ie des jeunes n' a aucun >but dans


la vie.

Am vrea ca voi sa faceti parte


din asociatia noastra.

- NOlls voudrions que vous >apparteniez


a notre >'d~sociatjon.

De~i e~ti un avocat incepator,


iti poti face 0 cariera.

- >Bien que tu >SOlS un avocat >debutant,


tu peux faire >calTlcre .

inainte sa primim aceasta oferta de mundi,


trebuie sa ne luam diploma.

- >Avant que nous >recevions cette >offre


d'emploi, nous devons >obtenir Ie diplome.

in Republica Franceza pre~edintele este

- Dans >la Rcpublique Fran9aise Ie president


est >1c chefde l'Etat.

A~

~eful

statului.

RECAPITULAREA LECTIEI 26
26. t. Vi amintim cateva structuri lexieale aflate in stninsa Jegatura cu subiectul leqiei noastre:

26.2.

Ie pouvoir 1egislatif

- puterea legislativa

Ie pouvoir executif

- puterea exeeutiva

Ie pouvoir judiciaire

- puterea judecatoreasca.

Ie parti de gauche
la gauche

- partidul de stinga, stinga

la droite

- partidu1 de dreapta, dreapta

Ie centre

- partidul de centru

voter la loi

- a vota legea

voter pour (contre)

- a vota pentru (impotrivA)

venir au pouvoir

- a veni la putere, a ajunge la putere

In cursul aeestei leqii, ea~i in leetia precedenta, ne-am ocupat de modul subjonctifla timpul
prezent - subjonctif present. Veti folosi acest mod dupa urmatoarele expresii verbale ,i
locutiuni eonjunqionale:
il faut que (a se vedea recapitularea Jectiei 25) - trebuie ca sa.. " trebuie sa...
pour que

- pentru ca sa ... ; ca sa ...

bien que

avant que

- inainte ca sa ... ; pina sa...

jusqu'a ce que

- pana cand, pana ce...

de~i ... ,

eu toate ca...

Ati aflat, de asemenea, care este regula generala de fonnare a modului subjonctif (present).
Majoritatea verbelor se e~njuga. unnand aceastii regula. ExcePtie fae verbele auxiliare (avoir
~i etre), a caror conjugare la subjonctif present ati intalnito in leqiile precedente. ~i alte
verbe despre care vorn vorbi in lectiile urma.toare.
lata regula generalS. de fonnare a modului subjonctifpresent:
Formam modul subjonctif (present) pentru persoanele 1, 11, III singular ~i pentru persoana a
Ill-a plural adaugand radicalului de indicativ prezent (indicatif present) persoana a Ill-a
plural terminatiile: -e, -es, -e ~i -ent. Pentru persoanele I ~l II plural vom adauga terminatiile:
-ions, iez la radicalul de indicativ (present) persoana I plural.
Tenninatiile de subjonctifpresent sunt:

-e

-ions

es

-iez

-ent

Va prezentam in continuare conjugarea ditorva verbe la modul subjonctifpresent:

Grupal

Grupa a II-a
parler

II faut

finir

queje

parle

que tu

queje

finisse

paries

quetu

finisses

qu'il

parle

qu'il

finisse

qu'eUe

parle

qu'eUe

finisse

que nous

parlions

que nous

finissions

que

parliez

que vous

finissiez

qu'ils

parlent

qu'ils

finissent

qu'elles

parlent

qu'elles

finissent

VOllS

II faut

Grupa a lIl-a (verbe neregulate)


recevoir
11 faut

connaitre

que je

re~oive

que tu

queje

connaisse

re~oive!l

que tu

connaisses

qu'il

re~oive

qu'il

connaisse

qu'elle
que nous

rer;oive
recevions

qu'eUe
que nous

connaisse
connaissions

que

receviez

que vous

connaissiez

qu'ils

rec;oivent

qu'ils

connaissent

qu'elles

rel10ivent

qu'elles

connaissent

VOllS

I1faut

36

TEMA PENTRU ACASA 26


A

B.

C.

Traduceti urmatoare[e propozitii in limba romana:

I.

A qui appartient Ie pouvoir legislatif?

1.

II faut que Ie president nomme Ie premier ministre.

3.

Je voudrais que vous partagiez mes opinions politiques.

4.

Je vais voter pour Ie candidat de la droite.

5.

Le president de la Republique

6.

Avant que tu sois ministre, tu dois obtenir ton diplome.

Fran~aise

a ete elu au suffrage universe!.

Traduceli urmatoarele propozitii in limba franceza:


I.

Trebuie sa ne intereseze politica.

1.

De~i

3.

Acest nou stat are deja guvem?

4.

Majoritarea ar vrea ca regimul sa se schimbe.

5.

Pre~edinte1e

6.

Poporul va vota impotriva eandidatilor partidului vostru.

este prim-ministru, nu are experienta.

este

~eful

statului.

Completati frazele urmatoare eu verbele din paranteze la modul subjonctifpresent:


I.

II faut que oous

2.

Nous voudrions qu'ils

3.

Attendezjusqu'a ee que nous

4.

II faut que tu

5.

II fera tout pour que son fils

tous contre ee candidat. (voter)


.le president. (elire)
.Ie candidats. (connaitre)
f! la maison avant que ton pere
ses etudes. (finir)

37

(etre), (venir)

a I'epoque

>[a lEpok]

- la epoca, in vremea, in perioada

I'Etat(m.)

>[IEta]

- statui
~eful

(Ie chef de) l' Etat

>L10 sefdO lEta]

l'etat (m.)

>[1ta]

- starea, conditia

etre ala retraite

>[ctR a la ROtRct]

- a fi la pensie; a fi pensionar

executif

> [egzEkUtif]

- executiv

statului

I'experience (f.)

> [lekspErias]

- experienta

garder (Ie poste)

>(gaRdE]

- a pastra (postul, serviciul);


a ramane (in seviciu)

la gauche

> [Ia go~J

- partidul de stanga; stanga

Ie gouvemement

> [10 guveRnOmii]

- guvemul; guvemarea,
conducerea

il faut que (+ subjonctit)

>[ilfokO]

- trebuie ca sa, trebuie sa

1'informaticien (m.)

> LlefoRmatlsie]

- informaticianul

I'informaticienne (f.)

> [lefoRmatisien]

- infonnaticiana
~tiinta

I'informatique (f.)

> [lefoRmatik]

- informatica;

s' interesser a

> [setEREsE a]

- a se interesa de; a fi interesat de


(+substantiv)

Ie (la) joumaliste

> [10 JuRnalistJ

- ziaristul, ziarista

judiciaire

> [jUdisieR]

- judecatoresc, judecatoreasca

jusqu'a ce que
(+subjonctit)

> [JUska sa kO]

- pana cand,

Ie laboratoire

> l10 laboRatUaR]

- laboratorul

de laboratoire

> [dO laboRatUaR]

- de laborator

legislatif

> L1Ejislatif]

- legislativ, -3

la loi

>Lla l"a]

- legea, norma, regula

la majorite

>[la majoRitE]

- majoritatea (de voturi,


de oameni); majoratul

a la majorite

> [Ia majoRitE]

- eu majoritate (de voturi);


ia majorat

manquer (quelque chose,


quelqu'un) a (quelqu'un)

> [makE]

- a lipsi (ceva, cineva) cuiva

manquer Ie but

> [makE 10 hUt]

- a rata tinta, a

informaticii

paoa ce

nu-~i

atinge scopul

materiel, -elle

> [matERiel]

- material, -3

Ie metier

>[lOmEtiE]

- meseria, profesiunea, ocupatia

Ie ministre

>[lOministR]

- ministrul

Napoleon

> [napoIEo]

- Napoleon

nommer

>LnomE]

- a numi; a numi (in functie)

obtenir

> [optOniRj

- a obtine, a primi, a iua


39

roffre (f.)

> [1ofR]

- oferta

Ie palais de l'Elysee

>110 pale dO lElizE]

- palatul Elysee

Ie Parlement

>[IOpaR10ma]

- Parlamentul

partager (avec)

>[paRtajE avekj

- a imparti (cu cineva)

Ie parti

>[10paRti]

- partidul

la pension

>[lapasio]

- pensiunea; pensionul; pensia

les petites annonces (f. pl.)

>[le ptitzanos]

- mica publicitate

Ie peuple

>[10pOpl]

- poporul

la poJitique

>[la politik]

- politica

politique

>[politik]

- politic, -a

Ie poste

>[IOpost]

- postul, serviciul; slujba, functia

pour que (+subjonctit)

>[puR kO]

- pentru ca sa, ca sa

Ie pouvoir

>[10 puvUaR]

- puterea; autoritatea

Ie premier ministre

>[10 pROmiE ministR]

- primul-ministru, premierul
pre~edintele

Ie president

>[10 pREzida]

Ie principe

> [10 pResip]

- principiul, Donna; opinia

la profession

> Lla pRofEsioJ

- profesiunea, cariera, meseria,


ocupatia

professionnel, -eUe

> [pRofEsionel]

- profesional, -a

la promotion

>[la pRomosio]

- promovarea, avansarea
(in funqie); promotia

Ie regime

>[IOrEjim]

- regimul (politic); organizarea


(politica)

1a Rpublique

Fran~aise

>[ la REpUblik fRasez]

- Republica Franceza

Ie resultat

>[10 REzUltaj

- rezultatul, consecinta

1a retraite

> [la ROtRet]

- retragerea, replierea; refugiul;


pensia

la situation

> [Ia sitUasio]

- situatia; pozitia, amplasarea;


atitudinea

subir un echec

>[ sUbiR cnE~ekJ

- a avea un e~ec

Ie suffrage

> [10 sUtRaj]

- sufragiu, vot

Ie syndicat

> [ 10 sedikaJ

- sindicatul

(a) tout prix

>[a tu pRi]

- eu orice pret

universel, -die

>[ UniveRse!)

- universal, -3

voter pour (contre)

>[vOII<: puR)

- a vota pentru (impotriva)

voter (la loi)

>[VOII<: la lU a]

- a vota (legea)

venir au pouvoir

>[ vOniR

- a veni la putere; a ajunge la putere

puvuaRJ

40

LECTIA 27

PARTEA INTAI

Va propunem, pentru inceput, 0 serie de exercitii de recapitulare a materialului prezentat in lectia 27


din cursul pentru incepatori.

Completati propozitiile in limba franceza cu urmatoarele substantive:

I. Ie corps

2. Ie tronc

3. Ie membre

4. Ie dos

5. la poitrine

6. Ie visage

7. Ie cheveu

8. Ie front

9. les yeux
13. la dent

B.

10. l'oreiUe

11. Ie nez

12. la bouche

14. Ie cou

Nu deschide gura!

- N'ouvre pas ta >bouche!

Ce culoare au ochii tai?

- De queUe couleur sont tes >yeux?

Mii dor spatele ~i membrele.

- rai mal au >dos et aux >membres.

Oaca te-ar fi durut pieptul, medicul


ar fi trebuit sa te asculte (consulte
cu stetoscopul).

- S1 tu avais eu mal a la >poi trine,


Ie medecin aurait dO t'auseulter.

Corpul lui e lung, dar gatul


este scurt.

- Son >tronc est long, mais son >COll


est court.

De ce este atat de alb la fata?

- Pourquoi son >visage est si pale?

Trebuie sa te speli pe cap.

- II faut que tu laves les >cheveux.

A~ vrea ca nasul sa-mi fie drept,


fruntea mai inalta, iar urechile
maimici.

- Je voudrais que mon ::>nez soit droit,


>Ie front plus haut et >Ies oreilles
plus petites.

Daca vrei sa fii mai putemic,

fa sport.

- Si tu veux que ton >corps soit plus fort,


fais du sport.

Trebuie sa va spalati pe dinti


dimineata ~i seara.

- II faut que vous vaus brossiez les >dents


Ie malin et Ie soir.

Sa facem 0 scum recapitulare a adjectivelor invatate in lectia 27 din cursul "Franceza pentru
incepatori". Completati propozitiile care urmeaza cu un adjecliv corespunzator:
in aeeste conditii existenta umana
este pusa in pericol (arnenintata).

- Dans ces conditions l'existence


>hUITIainc est menaeee.

Trebuie sa fii intotdeauna cu


zarnbetul pe buze (surazator).

- 11 faut que tu sois toujours >sauriant.

Marie este cea mai delicatii


dintre fete.

- Marie est 1a plus >fine de toutes


les jeunes filles.

Vai, la varsta mea deja mi se


(imi incamn,e~te) paml!

albe~te

- HeIss, it mon age mes cheveux


deviennent deja >gris!

C.

D.

Fata lui este mai degraba oval a,


iar ochii rotunzi.

- Son visage est pluto1 >ovaJe et ses yeux


sont >ronds.

Uita-te la aceasta fetita blonda!

- Regarde eette petite >blonde!

Sunt ~aten, am fata patrata


~i nasul drept.

- Je suis >cluitain, man visage est


>carre et man nez est ><JrOlt.

E1 nu e frurnos, dar nici ucit.

- II n'est pas beau, rnais il n'est pas


>laid non plus.

Aceasta eunoseuta actrita este


a bruneta inalta eu fata delieata
(cu un chip delicat).

- Cette actrice eonnue est une grande


>brune au visage >fin,

Urmatorul exercitiu va va ajuta sa recapitulati problemele gramaticale prezentate in lectia 27


din cursul pentru incepatori. Completati propoziliile in limba franceza cu pronumele posesiv
corespunzator:
Ochii mei sunt alba~tri, ai tai
sunt verzi.

- Mes yeux sont bleus, >lcs tiens


sont verts.

Fetde noastre sunt blonde,


ale voastre sunt mai degraba brunete.

- Nos filles sont blondes,


>les v(}trcs sont plutot brunes.

Parol tau este scurt, altui (al ei)


degraba lung.

- Tes cheveux sont courts, >lcs sicns


sont plutot longs.

Tu ai experienta in profesia ta, eu,


vai (din pacate), nu am (experienta)
in a mea.

- Toi, tu as de I'experience dans


ta profession, moi, helas, je n'en ai
pas dans >la micnnc.

Sotul tau are un post in administratie,


a1 meu, de asemenea.

- Ton mari a un poste dans


l'administration, >Ie mien aussi.

Completati urrnatoarele propozitii in lirnba franceza cu cuvintele corespunzatoare contextului.


Nu sunt nici prea bogat,
niei foarte sarac.

- Je ne suis >ni trap riche


>ni tres pauvre.

Ali ineeput sa lucrati? (V-ati apucat


de lueru?) Nu inca.

- Avez-vous commence a travailler?


>Pas encore.

le~i

- Tu sors >dejil?

deja (in

ora~)?

Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte.

- >(IiI pour rei 1, >dcnt pour dent.

Eu am serviciul meu, tu it ai pe a1 tau.

- Moi, j' ai >mon boulot, toi, tu as >le tien.

501ia ta este blonda sau bruneta?

- Ta femme, est-elle >blondc ou >brune?

ineepem lectia noua, ea de obicei, propunandu-va 0 serie de substantive.


Cititi-Ie cu voce tare ~i retineti traducerea lor in limba romana:
l'economie (f.)

> [lEkonomi]

- economia

Ie systeme

> lJOsistcm]

- sistemul, modul de
organizare

Ia greve

> [Ia gReY]

- greva

l'industrie (f.)

> [ledUstRi]

- industria

la baisse

> [la bcsJ

- scaderea, descre~terea;
slabirea, diminuarea

~aRbo)

- carbunele

Ie charbon

> [10

Ie progres

> [10 pRogRc]

- progresul; dezvoltarea,
cre~terea; inaintarea

la concurrence

>

Lla kokURas]

- concurenta, intrecerea,
competitia

la crise

> [Ia kRiz]

- criza, !ipsa, penuria,


dezechilibrul

Ie niveau

> [IOnivo]

- nivelul

Ie Tiers-Monde

> LI0tieRm6dJ

- Lumea a Treia (tarile din


lumea a treia)

Ie salari6

> [JO salaRiEj

- salariatul

Ie developpement

> [10 dEvlopma]

- dezvoltarea, desfa~urarea

Pentru a retine mai u~or noul vocabular, recititi cu voce tare cuvintele de
_ mai sus, a~ezate intr-o alta ordine:
- concurenta, intrecerea,
competitia

la concurrence

> [lakokURas]

Ie salarie

> [10 salaRiE]

- salariatul

I'economie (f.)

> llEkonomiJ

- economia

Ie developpement

> LIOdEvlopma]

- dezvoltarea, desra~urarea

Ie progres

> [10 pRogRI']

- progresul; dezvoltarea,
cre~terea; inaintarea

Ie systeme

> [IOsistcm]

- sistemul, modul de
organizare

Ie niveau

> [10 mvo]

- nivelul

la baisse

> [Ia bes]

- scaderea, descre~terea;
slabirea, diminuarea

la crise

> [la kRiz]

- criza, !ipsa, penuria,


dezechi!ibrul

Ie Tiers-Monde

> [10 tieR mod]

- Lumea a Treia (tarile din


lumea a treia)

la greve

> [lagRev]

- greva

Ie charbon

> [10 ~aRho]

- carbunele

l'industrie (f.)

> [ledUsIRi]

- industria

Cititi cu voce tare propozitiile in limba franceza in care am folosit cuvintele Doi ~i retineti traducerea
lor in limba romanit

II faut que I'Etat controle l'economie.

- Trebuie ca statuI sa controleze economia.

Le gouvemement voudrait changer


Ie systeme financier.

- Guvernul ar dori sa schimbe


sistemul financiar.

Si Ie patron refuse I'augmentation de salaire,


nous nous mettons en greve.

- Daca patronul refuza marirea de salariu.


facem greva.

Pour que 1a situation economique de l'industrie


soit meilleure, il faut produire davantage.

- Pentru ca situatia economiea a industriei


sa fie mai buna, trebuie sa se produca mai mull.

NOlls desirons tous que Ie progres scientifique


soit plus grand.

- Vrem ell totii ca progreslll


sa fie mai mare.

On exploite Ie charbon dans plusieurs


domaines de I'industrie.

- Carbune1e este folosit in mai multe domenii


ale industriei.

La libre concurrence menace les petites


entreprises.

- Libera concurenta ameninla


micile Intreprinderi.

La baisse du niveau de vie a cause une


crise politique.

- Seaderea nivelului de trai a CRuzat


o criza politica.

11 faut subvenir aux besoins


du Tiers-Monde.

- Trebuie sa ne ingrijim de nevoile


Lumii a Treia.

Les patrons n'acceptent pas 1es demandes


des salaries.

- Patronii nu accepts. cererile salariatilor.

Aujourd'hui les ouvriers de notre usine


font la greve.

- Astazi muncitorii din uzina naastra


fae greva.

Retine1i noile expresii, verbe

~i

~tiintific

adjective pe care le-ati intalnit in propozitiile anterioare:

se mettTe en greve

> [sO metR a gRev]

- a face greva, a dec1an~a 0 greva

faire la greve

> [feR la gRev]

- a face grev3

subvenir aux besoins

> [sUbvOniR () bOzue dO]

- a se ingriji de nevoile (cuiva);


a ave a de ... grija de necesitatile
(cuiva)

contr6ler

> [k6tRoIE]

- a controla, a verifica;
a supraveghea

refuser

> [ROil_hE]

- a refuza, a nu fi de acord,
a respinge

accepter

> [aksEptE}

- a aecepta, a fi de acord, a consim~i

produire

> [pRodUiR]

- a produce, a crea, a fabriea

causer

> lkozE]

- a cauza, a provoca; a vorbi,


a Conversa

financier

> [finasiE]

- financiar

financiere

> [finasleR]

- financiara

cconomique

> LEkonomik]

- economic, economica

scientifique

> [siatifik]

davantage

> [davaraj]

- mai mult, In plus

~tiintific. ~tiintifica

Verbul "subvenir" se conjuga la fel ca verbul "venir", dar, la timpurile compuse, folose~te verbul
auxiliar "avoir".
Verbul "produire" se conjuga la fel ca verbul "conduire".
Celelalte verbe pe care le-ati intalnit in propoziliile precedente sunt verbe regulate de grupa I.

Traduceti in limba romana urmatoarele propozitii pentru a retine mai bine vocabularul aeestei 1eclii:

Le niveau de vie dans les pays


du Tiers-Monde est tres bas.

> N ivelul de trai cslc foarlc scazut in 1;ink


Lumii a Treia.

Ce patron controle sans cesse ses salaries


pour qu'ils travaillent davantage.

> Aces! patron

La libre concurrence, c'est Ie systeme

> Llbera concurenla esle acel sistem economic


carc laSd fiCC[lrUla libertatea de a produce ~i

i~i

controlt:aza tot timpul

salariatii pentru ca ace~tia sa lucreze mai mult.

tconomique laissant a chacun la liberte de


produire et de vendre aux conditions qu'it veul.

de a vinde in conditIllc pc C<ire Ie

dore~te,

A I'epoque de la crise il fallait subvenir


aux besoins des plus pauvres.

> in timpul crizei a trebuit sa se aiba grija


de Ile\> oIle celor mai saraci.

Naus n'accepteronsjamais l'economie de ce


gouvemement qui a cause une crise
financiere dans tout Ie pays.

> \J1I vom accepta niciod3ta progmmlll


economic al acestlli guvern care a provocat

Alors, tu acceptes ou tu refuses cette offre


d'emploi?

> Ucci, acceptl sau refuLi aceasta oferta


de serviclU','

L'industrie consomme beaucoup de charbon qui


sert a produire une grande quantite de produits.

> Industria consuma mult carbune care sen'e~tc


la produccrca unlli marc numar dc m[lrfuri
(produse).

Le developpement scientifique est menace par


la baisse du niveau economique de l'Etat.

> Dezvoltarea ~tiin\ifica este amenin\ata de


scaderea nivelului economic al statului.

Ferez-vous la greve?
Si les patrons refusaient I'augmentation de
salaire, nous nous mettrions en greve.

> Ve!i face greva'!


Daca patronii ar refuza

o criza financiara in intrcaga tara.

salariilor, am

declall~a

cre~terea (marirea)

greva.

Completati propozitiile care unneaza eu cuvantul, expresia sau fonna verbala corespunzatoare:
in meseria mea, rna tern de concurenta.

- J' ai peur de >la concurrence dans mon metier.

Economia noastri sufera 0 criza grava

- Notre >cconomic subit une >cnsc grave.

(trece printro criza de proportii).


A~

- Je voudrais moi-meme >subvenir aux bcsoins

vrea sa am grija chiar eu de nevoile familiei

mele, dar nu pot, pentru ea sunt in

~maj.

de rna famille, mais je ne peux. pas parce que


je suis au chomage.

- > J' acccptc avec joie ton offre.

Accept cu bucurie oferta Ia.

imi pare foarte rau ea Paul a refuzat sa vina


la aniversarea mea.

- Je suis desoltS parce que Paul >a refuse


de venir pour mon anniversaire.

Afacerile mele financiare merg prost.

- Mes affaires >financieres vont mal.

Trebuie sa va supravegheati (controlati) mai


mult sistemul economic.

- II faut que vous >contr61iez >davantage votre


>systeme >economique.

Cat carbune trebuie sa ewnpar3m (cumparat)


pentru iama?

- Combien de >charbon faut-il acheter


pOUT I'hiver?

Se va produce 0 scadere a preturilor


anul acesta?

- Y aura-t-il une >baisse des prix


cette annee?

Ce s-a produs in aceasta uzina


luna trecuta?

- Qu'est-ce qu'on >a produit dans eette usine


Ie mois demier?

in tarile Lwnii a Treia progresul ~tiintific


se obtine Cll dificultate.

- Dans les pays du >Tiers-Monde Ie >progres


scientifique est difficile a obtenir.

declan~at

Parerea sindicatului a fost aceeptata ~i am


greva.

- L' opinion du syndicat >'1 Clc acceptce et nous


nous sommes mis >en greve.

Nivelul de educare din aceasta ~coaUi este


ridicat, a~a ca trebuie sa inveti mai mult.

- >Le OI\eau de I'education dans cette ecole


est 61ev6, alors tu dois apprendre >davantage.

Dezvoltarea industriei din aeeste state depinde


de situatia politica din intreaga Europa.

- >Le dcvcloppcmcnt de >I'industric dans ces


Etats depend de la situation politique
de toute l'Europe.

Salariatii nu mai accepta scaderea nivelului lor


de trai ~i aceasta poate cauza greva.

- >Les salaries n'>acceptent plus >la baisse du


niveau de leur vie et .,:a peut >causer la greve..

in problemele de gramatica pe care vi Ie propunem in continuare veti regasi modul "subjonctif


(present)" - "conjunctiv (prezent)", pe care it cunoa~teti deja din lectiile precedente.
in propozitiile care urmeaza acest mod a fost folosit pentru a pune in evidenta anumite sentimente.
Cititi cu voce tare propozitiile, acordand 0 atenlie deosebita forme lor verbaIe scrise ell caraetere
ingro~ate:

Elle est contente que nous acceptions


cette situation.

- Este multwnita ea acceptam


eu aeeasta situatie.

Tu es contente qu'il soit candidat de notre parti.

II est desol6 que tu r-efuses ce poste.

- Lui ii pare foarte

Je suis content que tu fasses bien ton travail.

- Sunt bucuros ca iti faci bine treaba.

II est triste que vous alliez

deja a la maison.

E~ti multumita ca el candideaza


din partea partidului nostru.
TaU

ca refuzi acest post.

- EI este trist eft plecali

Nou's sommes heureux qu'il puisse partir


pour la France.

a~a

de repede acasa.

- Suntem fericiti cli el poate sa pIece in Franta.

Je suis desalt que tu ne

sach~

pas la verite.

- imi pare rau eli. nu cuno~ti adevarul.

Etes-vous contents que nous fassions


ensemble ce voyage?

- Sunteli multumiti eli. faeem


irnpreuna aeeasta ealiHorie?

Nous sommes desales que tu veuilles partir.

- Ne pare foarte rau ea vrei sa pleei.

Est-ce que tu es triste que nous n'allions pas


en vaeanees?

Je suis heureuse que vous sachiez tout.

- Sunt fericita ea

Elle n'est pas contente qu'ils veuillent rester


encore une semaine chez elle.

- Ei nu-i convine eli ei var sa ramana (sa stea)


inca a saptamana la ea.

E~ti trist eli. nu mergem


in vacanta?

~titi

totul.

Expresiile etre content, etre triste, etre desolt, etre heureux cer folosirea
modului subjonetiv.

jn ProPoziliile anterioare, pe liingii formele verhale de "subjonctif" pe care Ie cunoaJteli deja, am


introdus ciiteva verbe (neregulate) care nu urmeazii regula generalii de formare a co,yunctivului
(prezent) - "subjonctifpresent ". Acestea sunt:
aller
faire
pouvoir
savoir
vouloir

Vii prezentdm ;n continuare formele de "subjonctif present" ale acestor verbe, la persoanele I
fi plural) fi a llI-a plural. Tindnd cont de aceste forme, veli putea conjuga cu u~urin!ii
celelalte persoane, dot jUnd cii aceste verbe au, la "subjonctif present ", acelea.yi terminal;; ca #
verbele regulate pe care Ie-ali intd/nit in exemplele lIoastre anterioare: -e, -es, -e, -ions, -iez, -ent.
(~ingular

que j 'aille

> [kOjai)

Caire

quejefasse

> [kOjO fas)

pouvoir

que je puisse

> [kO jO pUi..,j

queje sache

> [kOjO S3$J

que je veuille

>[kOjOvOi]

aller

que nous allions

> [kO nuzalio]

qu 'ils ail/ent

> [kilzaiJ

que nous fassions

> [kO nu fasio)

qu 'Us fassent

> Lkil fas]

que nous puissions > [kO nu pUisi6J


qu'ils puissent

>[kil pUis]

que nous sachions > [kO nu sa~io]


savoir

vouloir

qu 'ils sachent

> Lkil S3$]

que nous voulions

> [kO nu vulio)

qu'ils veuillent

>[kil vOi]

Va vom prezenta conjugarea completa a acestor verbe in partea destinata recapitularii acestei lectii.Va
reamintim ea verbele "avoir" {ii "etre" nu au niei ele 0 conjugare regulata la "subjonctif (present)".

Pentru a invata sa folositi modul "subjonctif present" traduceti in limba romana propozitiile din
exercitiul care urmeaza:
Le directeur de cette entreprise est content
que les salaries veuillent tinir la greve.

- Directorul acestei intreprinderi este multumit


ca salariatii vor sa puna capat grevei.

II faut que nous puissions tous subvenir


aux besoins des pays du Tiers-Monde.

- Trebuie sa tim eu tolii in stare sa ne ingrijim


de nevoile tarilor din Lumea a Treia.

Je suis desole que vous me eontr6liez


si souvent, Monsieur Ie direeteur!

- Imi pare foarte rau ca rna eontrolati


atat de des. domnule director!

Nous sommes tristes que vous refusiez


notre aide.

- Suntem
nostru.

II faut que vous sachiez quel est Ie niveau


de vie de ce peuple.

- Trebuie sa ~titi care este nivelul de


trai al acestui popor.

II faut qu'on fasse quelque chose pour que

les ouvriers produisent davantage.

- Trebuie sa facem ceva pentru ca muncitorii


sa produca mai multo

Nous sommes heureux qu'ils puissenl


accepter notre offre.

- Suntem ferici!i ca ei pot accepta


oferta noastra.

tri~ti

eli refuzati ajutorul

Completati propozitiile urmatoare cu forma verbala corespunziHoare de "subjonctif present":


Suntem multumiti ca va puteti
pastra posturile in eiuda unei concurente
acerbe (putemice).

- Nous sommes contents que VOllS >puissiez


garder vas pastes malgre une forte
concurrence.

Vrem sa faci ceva pentru noi.

- Nous desirons que tu >fasscs quelque chose


pour nous.

Paul este foarte suparat ca nu vreti sa-I


ajutati in aceste afaceri tinanciare.

- Paul est desole que vous ne >vouliez pas


I' aider dans ees affaires tinancieres.

A~teapta sa-mi

- Attends jusqu'a ce que je >fasse man devoir.

fac tema!

- 11 faut que vous >alliez au cinema avant

Trebuie sa mergeti la cinema


inainte sa vina parintii

vo~tri.

que vas parents >vicnnent.


- Elle est heureuse que son mari >puisse partir

Este fericita ca sotul ei poate sa pIece


cu ea la Paris.

avec elle pour Paris.

Pentru a verifica daca v-ati insu~it corect vocabularul


franceza urmatoarele propozitii:

~i

regulile gramaticale, traduceti in limba

Trebuie sa facem greva inainte de a ajunge


eu totii in ~omaj,

> 11 faut que nails nOliS metlions en grcyc


que nOllS sayons lOlls au chomage.

Suntem bucuro~i ca, in aceasta


perioadi de erizii, nu sunteti amenintati eu
scaderea nivelului de trai.

> \lOllS sommcs contents que la baisse du niveau


de vie ne vaus menacc pas a cctte

Sunt foarte fericit ca sotia mea se ocupa


de nevoile intregii noastre familii.

> Je suis tres heureux que ma femme subvienne

ca

~vant

cpoquc de cnse.

aux besoins de joute notre famille.

salariatii sa va accepte
Domnule, pentru
ca director, trebuie sa fie multumiti de
condiliile lor finaneiare.

> Pour que les salaries vous acceptent comme

Acest sistem economic a cauzat seaderea


nivelului de trai, nu libera concurenta.

> C'cst cc sysjC1llC cronoJ1lique qui a cause


la b<lisse du niveau de \ ie, et non la libre

dircclcur, 1\1ollsicur, il faut qu'ils soient


contents de leur~ conoitlOns financicrcs.

COil rune ncc.

Nu se poate exploata mai mult carbunele


in industrie.

> On ne peu! p<lS e\.ploi!er davantage Ie charbon


dans l'inouslric.

lnainte de a refuza aceasta ofem, ganditi-va


la consecintele deciziei (pe care 0 luali).

> Avant que vous refusiez celte offn:, pcnscz

Dezvoltarea economica a Lumii a Treia


depinde de progresul intregii lumi.

> Lc dCvc10ppcmcnt cconomique du Tiers-

Trebuie sa ~tii ceva despre economie


~i sa te interesezi mai muIt de politica.

> 11 f<lut que tu s<lches quelq\.le chose sur

$cful estc multumit ell producem mai mult.

> Le chef est content"que nous produisions

aux rcsultats de votre decision.

Monde depend du progrcs du mondc entier.

I'economie et que tu t'inten:sses davantagc


il la politique.

davantagc.

Lui ii pare foarte ..au ca plecali deja in Franta.

> 11 cst ucso!C que vous alliez deja en France.

Trebuie sa faei in cele din unni 0


canera ~tiintifica.

> II

f~ut que tu fasses cnfin une carriere


scientifique,

LECTIA 27 - PARTEA A DOVA


A

Completati propozitiile unnatoare cu unul din cuvinte:

I. droit
5. gauche
9. entre

3.

2. droite

6.

a gauche

a droite

4. tout droit

7. en haut

10. etre pour

8. en bas

11. etre eontre

12. avoir raison

13. avoir tort

Trebuie sa mergem tot inainte


apoi, la dreapta.

- II faut que nous allions >tout droit et


puis >a droite.

imi pare foarte rau ca e~ti impotriva mea.

- Je suis desoIe que tu sois >contre moi.

Vreau sa te duci direct acasa.

- Je veux que tu ailles >tout droit

a la maison.

Statia de autobuz este la stanga.

- L' arret de bus se trouve >a gauche.

Pierre nu este de aeord eu parerea mea,


de~i am dreptate.

- Pierre n'aecepte pas man opinion, bien que


>j 'al raison.

Sunt sus!

- Je suis >en haut!

Trebuie sa fim eu totii pentru aeest


candidat.

- II faut que nous xoyons tous pour ee


eandidat.

Ma doare pieiorul stang.

- l' ai mal

Cine este jos?

- Qui est >en bas?

Va veni aiei intre trei

B.

~i

~i

a la jambe >gauehe.

- II viendra ici >entre trois et quatre


heures.

patru.

imi pare foarte rau, dar te in~eli


(dar nu ai dreptate).

- Je suis desole, mais tu >as tort.

Completati propozi!iile in limba franeeza eu

Trebuie sa 0 luam la stanga.

- II faut que

Am vrea ea voi sa treeeti sa ne vedeti


maine sean"!.

- Nous voudrions que vous


demain soir.

Nu vreau sa te sehimbi. (Vreau sa


ramai aeela~i.)

- Je ne veux pas que tu >changes,

Aeest prim-ministru a eondus guvernul


timp de trei ani.

- Ce premier ministre >3 dirige


Ie gouvemement pendant trois ans,

Dore~te

sa ramanem la el
pima dimineavi.

- II desire que nous >restions chez luijusqu'au


matin.

~tii

- Est-ee que tu sais ee qui >s'est passe pendant


les elections?

ee s-a intimplat in timpul alegerilor?

fonna verbala eorespunzatoare:


>nOliS

nous dirigions

a gauche.

>pas~iez

nous voir

Ea s-a sehimbat repede de haine.

- Elle x'est vite change.

Am petreeut 0 luna minunata pe Coasta


deAzur.

- Nous >avons pa~~c un mois merveilleux sur


la Cote d' Azur,
10

Sa treeem la vocabularul nou. Cititi eu voce tare cuvintele urmatoare


retineti traducerea lor in limba romana:
les economies (f. pI.) > [IEzEkonomi]

~i

- economiile, banii
economisiti

la d6pense

> [la dFpiis]

- cheltuiala; camara
(pentru provizii)

Ie revenu

>[10ROvOnU]

- venitul

la facture

>[lafakILIR]

- factura

I'echeance (f.)

>[lE~Ei~]

- scadenta, tennenul
(de plata)

Ie compte

>[IOkot]

- calculul, socoteala; contul

Ie sou

>[10suJ

- moneda marunta, banul,


paraua

les sous (m. pI.)

>[lesu]

- banii,

la caisse d'epargne

> [la kes dEpaRn J

- casa de economii; C.E.C.

l'interet (m.)

> [IHERej

- interesul, folosul,
avantajul; dohanda

marunti~ul

l'imp6t (m.)

> (lepo]

- impozitul

Ie profit

>[10pRofi]

- profitul, ca~tigul, folosul,


avantajul

la faillite

> [la faiit]

- falimentul; lichidarea;
e~ecul

invatati pronuntia corecta ~i sensul cuvintelor de mai sus recitindu-Ie


voce tare, intr-o ordine diferita:

Cll

la caisse d'epargne

> (Ia kes dEpaRii]

- casa de economii; C.E.C.

la facture

> [1a faktUR]

- factura

Ie profit

> [lOpRofi]

- profitul, ca~tigul, folosul,


avantajul

les economies (f. pI.)

> [IEzEkonomi]

- econorniile, banii
econornisiti

les sous (m. pI.)

> [lesuJ

- banii,

I' interet (m.)

> [letERe]

- interesul, folosul,
avantajul; dohinda

la faillite

> [la faiit]

- falimentul; licbidarea;

1'6cheance (f.)

> [IE~Eas]

- scaden!", termenul
(de plata)

la depense

> [la dEpas]

- cheltuiala; camara
(pentru provizii)

Ie sou

>[10su]

- moneda mamnta, banul,


paraua

marunti~ul

e~ecul

Ie compte

> [IOkflt]

- calculul, socoteala; contul

l'irnpot (m.)

> [Iepo]

- irnpozitul

Ie revenu

> [10 ROvOnL'"]

- venitul

Il

Cititi cu voce tare propoziliile care urmeaza

~i

retineti traducerea lor in lirnba romana:

faut que nous placions nos economies


ala banque.

- Trebuie sa ne plasam (sa ne punem) economiile


in baneii. (Ia banei).

Je suis content que mes depenses


de ce mois soient inferieures aux depenses
du rnois dernier.

- Sunt multurnit ca am avut cheltuieli mai mici


luna aceasta decat luna trecuti.

D'OLl viennent vos revenus, Monsieur?

- Domnule, de unde (din ee) provin veniturile


dumneavoastri?

Chaque mois je dois regler plusieurs factures

- tn fiecare luna trebuie sa achit mai multe


facturi pe termen scurt sau lung.

a courte ou a longue echeance.


Je n'ai pas Ie sou sur mon compte en banque.

- Nu am nici a letcaie (nici un ban) in contul


din banca.

Est-ce qu'il a verse des SOllS a la caisse


d'epargne? J'en doute.

- El a depus bani la casa de


economii? Ma indoiesc (de asia).

11 faut que nous vendions notre voiture


avec interet.

- Trebuie

11 faut que chaque citoyen paie un imp6t sur


les salaires et un impot sur les revenus.

- Trebuie ca fiecare eeti\ean sa plateasca un


impozit pe salariu ~i unul pe venituri.

Je regrette de ne pas avoir fait de profits


financiers de cette cooperation.

- Regret ca nu am avantaje (bane~ti. financiare)


din aceasti colaborare.

11 craint la faillite
concurrence.

a cause d'une grande

sa ne vindem eu dobandii ma~ina.

- Din cauza unei concurente puterniee se teme


de faliment.

Ses depenses avaient etc superieures aux


revenus et alors it a fait faillite.

- Cheltuielile lui au fost mai mari dedit


veniturile, a~a ca a dat faliment.

Paul a verse de I'argent a la caisse d'epargne.

- Paul a depus bani 1a C.E.C.

in propozitiile anterioare au aparut expresii noi:


inftrieur a.. .

> [ cfi:.RiOR ,l]

superieur II...

> [s LJ r ERIOR a]

(la facture)

a courte echeance

> [a kuRt EsEas]

(la facture) II longue echance > [a Itig e~Eh]

- inferior, mai mic decal.. .


mai prost (calitativ) decat .
- superior, mai mare decat ,
mai bun (calitativ) decal...
- (factura) pe tennen scuTt
- (factura) pe termen lung

avoir un compte en banque

> [;wLa:R e k0t il biik J

- a avea un cont in banci

l'impot sur les salaires


(Ies revenus)

> [11:po ,LR Ie saleR

- impozitul pe salarii (pe venituri)

faire faillite

> [feR LlIit]

/Ie ROvOnUi]

- a da faliment

12

Ati intalnit, de asemenea, noi verbe de grupa I:


verser (de I'argent)

>[ veRsE]

- a varsa, a plati, a depune (bani)

regler (une facture)

>[REgle]

- a regia; a plati, a achita (0 factura)

douter (de) + substantif


(verb la infinitiv, pronume)

>lctutc]

- a se indoi (de); a nu fi sigur (de)

regretter (de) + infinitif

> [ROgRetEj

- a regreta; a-i parea rau;


a-~i cere scuze

> [kRedR]

- a se terne (de); a-i fi fuca (de)

~i

verbul

craindre

care se conjuga la fel ca verbul "plaindre", pe care iI

cunoa~teti deja.

Traduce!i in limba romana propozitiile care unneaza.


Qu'est-ce que tu as fait avec tes economies?

> Cc-al filcut Cll banii pe care i-ai economisit?


Ce-al /acut ell i;:eonol1llile tale?

Je les ai versees a ton compte en banque.

> Lc-am depus in contul

Cette annee nos revenus sont inferieurs


ceux de I'annee passee.

tilU

din bane!\.

> Anul acesta \enituflle noastre sunt mai miei


decal eele de anLll lrecut.

Je doute d'avoir de grands profits dans


cette affaire.

>

QueUe est l'echeance de cette facture?

> CincJ este

Bien qu'ils aient des sous a la caisse


d'epargne, ils veulent en avoir davantage.

>

NOllS sommes heureux que la faillite ne vous


menace pas.

> SUlltcm fcriclti


cu fal imentul.

II faut que vous diminuiez vos depenses,


Monsieur!

> Trebuie S~l \ CI reducep


domnule!

Le gouvemement veut que nous payions des


impots sur les salaires et sur les revenus.

> Guvernul vrea sa platim irnpozite pe salarii


~i pe venituri.

J'ai deja regie les factures

a courte echeance.

~1a indoiesc Cii VOl avea profiluri mari


din aeeasta afaeere.

De~i

SCad~ll!a

acestei faetun?

au bani la CE.C VOl" sa aiba ~i mai multi.

c[i

nu

~untc!l

amenin!a!i

clJcltull~llle,

> A.m platit (achitat) deja faeturile pe tennen scurt

Avez-vous des interets dans cette entreprise?

> Aveti dreptul la bcncfieii din aeeastii


intreprindere')

Nous regrettons beaucoup d'avoir fait faillite.

> Ne pare nespllS de raLl ea am dat faliment.

Comme tout Ie monde, nollS craignons


des impots eleves.

> Ca toata lumea, nc tcmcm de impozitclc mario

Completati urmatoarele propozitii eu substantivul, verbul sau expresia eorespunzatoare:

(0 dobanda) mai mare luna aceasta.

- Je >daute d'avoir >un interet superieur


ee mois.

Trebuie ea eheltuielile sa fie mai miei


decat veniturile.

- II faut que >Ies depenses soient >infcrieures


aux >rC\ienus.

Criza din industrie a fost cauza


falimentului sau.

- C'est la crise dans l'industrie qui a cause


sa >faillitc.

1 are bani in contul din banca!

- Lui, il a des >sous sur son compte >en banq ue!

Profiturile finaneiare obtinute in urma


colaborarii dintre noi te VOl' ajuta sa-ti pui
la punct (sa-ti redresezi) situatia materiala?

- Est-ce que >Ies profits financiers obtenus de


notre cooperation Caideront a >rcgler ta
situation materielle?

Imi pare rau, dar, dupa ce mi-am platit


Impozitul pe venituri, am ramas rara nici
un ban.

- Ie >regrette, mais apres avoir paye >1' imp()t


sur les revenus, je n 'ai pas >le sou.

in ciuda unei concurente putemice, nu am


dat {aliment.

- Malgre une forte concurrence nous >n'avons


pas fait faillitc.

Trebuie sa platesc aceasta factura la


seadenta de (peste) doua saptamani.

- Je dais payer eette >facturc


de deux semaines.

Sunt bueuros ea aveti eeva economii

- Ie suis content que vous ayez quelques

Ma indoiesc ca voi avea un beneficiu

>economies

la C.E.C.

De ee te-ai temut?

a >l'cchcance

a>Ja caisse dcp~lfgne.

- Qu'est-ee que tu >as craint?

in propozitiile care urmeaza conjunctivul (prezent) - "Ie subjonetif (present)" - apare in eateva
contexte noi. Cititi-le eu voce tare, acordati 0 aten\ie sporitli verbelor ~i retine'i tradueerile in limba
ramana:
pu~i

Je doute qu'elle puisse avoir des economies.

- Mil indoiese ea ea are bani


(eeonomii).

Nous avons peur que vous fassiez faillite.

- Ne temem eli veti da faliment.

Vous craignez que nos depenses soient


superieures aux revenus.

- Va temeti eli eheltuielile noastre sunt


mai mari decat veniturile.

Elle regrette que tu ne sois pas avec eux.

- Ei ii pare rau ea nu

Tu ne penses pas que nous devions rcgler


ces factures?

- Nu erezi ea trebuie sa aehitam aceste faeturi?

Ie ne crois pas qu' ils aient des sous.

- Nu ered ea ei au bani.

14

e~ti

deoparte

(VOT

fi)

eu ei.

Modul 'subjonctiv este cerut de:


- verbe care exprima indoiala: douter, avoir peur, craindre
- verbe care exprirna

opinie: ne pas penser, ne pas croire

- verbe care exprima regretul: regretter

lata cateva exemple in care am folosit "subjonc1if (present)" 1a forma negativa sau precedat de un De.
"expleti(' dupa verbul "craindre" i?i expresia verbala "avoir peur";

J'ai peur (ie crains) qu'il ne vienne.

- Ma tern ea eJ sa nu vina.

rai peur (ie crains) qu'il ne vienne pas.

- Ma tern ell el nu vine (nu va veni).

A,m cum pUleri oh.~erva din exemplele de mai sus, sensul propozi!iei se modified in funcfie de
folosirea negariei (ne ...pas) sou a lui ne "explitif".

Cititi urrnatoarele propozitii in care am folosit "subjonctif (present)" ~i traduceti-le in limba romana:
Nous doutons que vous ayez des
en banque.

SOliS

>

~e

indoirn ca aveti bani in banca.

Je ne pense pas qu'il fasse faillite.

> Nu ered ca

Nous craignons que vous ne fassiez faillite.

> Nc tcmem sa nu dati faliment.

lis ant peur que nous ne reglions pas ces


factures pour Ie te1<~phone.

> Ii se tem ca nu vom achita aceste


facturi de telefon.

Nous regrettons que vous refusiez notre aide


financiere.

> Ne pare rau ca refUZ3!i ajutorul nostru


financiar.

Le directeur ne croit pas que les salaries


puissent gagner davantage.

> Directorul nu ccede ca salarialii pot


d~t1ga mai mult.

sa dea faliment.

Completati propoziliile care urmeaza eu un verb corespunziHor Ja "indieatif (present)" sau la


"subjonctif (present)":
Paul se indoie~te ea poti pliiti
toate impozitele.

- Paul >Joute que tu >puisses payer


taus les impots.

Ma tern ca ei sa nu se duca la banca.

- Je >crains qu' its >n' aillent pas

Doamna Dupont se teme ca sotul ei nu se va


ingriji de nevoile farnihei lor.

- Madame Dupont >a peuc que son man >ne


subvicnnc pas allX besoins de leur famille.

a la banque.

Ei se tern ea eheltuielile copiilor lor sa nu fie


mai mari decat veniturile lor.

- Ils >craignenl que les depenses de leurs


enfants >11t: ~oiel1t pas superieures
it leurs revenus.

Nu credeti eli c1ientii no~tri vor aecepta acest


termen (aceasta scadentii)?

- VOllS > ne pense? pas que nos clients> acceptent

Nu vreau ea el sa ~tie ca am cont


in banea.

- Je >IlC VCux pas qu'j) >s<lche que j'ai

Ne pare rau ea nu vreti sa mic~orati cheltuielile.


Sunteti amenjnta~i de faliment.

- Nous >regn.:ttons que VOllS >ne voullez pas


diminuer vos depenses. La faillite vous
menace.

Doar nu crede~i eli putem sa va dam toate


eeonomiile noastre.

- > Vou s Ile cmyel. pas que nous > pui 5S ions VOllS

eette echeance?

un compte en banque.

donner toutes nos economies.

in ultimul exercitiu al acestei leetii veti avea posibilitatea de a verifiea daea v-ati insu~it intregul
material lexical ~i gramatical prezentat panli aeum. Traduce~i in limba franceza urmatoarele
propozitii:
Nu cred ca primul-ministru va putea sa
accepte cheItuielile propuse de guvem.

> .Ie n-: crois pas gue Ie premier ministre pLlls~e


at:ccpter Ies dCPCll~-:S du gouvernemcnt.

Ne indoim ca salaria!ii vor declan~a greva.

> Naus doutO!1S que lcs sabrics

sc Illcttcnt en greve.
Nu credeti Cll noul sistem financiar provoaca
eriza economica?
Ne pare riu ca nu vrei sa te
nevoile noastre.

ingrije~ti

de

> Vous ne pensez pas que Ie nouveau sy5teme


financier GILlSC la crise ell' I'CCOIlOlTIlC'!
> 1\ ()u~ regrettons quc III ne veui11es pas
subv-:nir ;) nos beso!1ls.

Mama vrea sa ne punem toate economiile


la C.E.C.

> Noire mere veul que nOlls placiolls loutes nos


economies :1 la caJ~se dcpargne.

Ma tern ca beneficiile noastre in intreprinderea


durnneavoastra sa nu fie mai miei
dedit veniturile.

> .Ie crains que no~ I11tl(rets dalls volre entreprise


nl' soient infcril'urcs ;HlX revenus.

Trebuie sa merg la banca ca sa achit facturile


pe termen lung.

> 11

Dupli ce am platit irnpozitele pe salariu,


nu am mai ramas cu nici un ban.

> Aprcs a\ oil' payc ks Imptl!s sur Jes salaires,


n()u~ n 'a\'lln~ pas k ~ou.

Nu mai am nimie in contul


de la banca.

> Je n' ai plus ricn sur

Ma tern ca profiturile lui sa nu fie mai mari


deeM ale mele.

> rai reur gut: ses profits nl' sOlenl superieurs


aux 111 iens.

f~lL1t

lc~

que faille:1 Ja bangue pour regler


J"<Jctlires ;\ longue cchcanec.

mOil

compte

en banguc.

Trebuie sa produceli mai mult


mai faeeli greve.

~j

> II faut que vous prodllisiez davantage et nc

sa nu

ne fassia plus de greves.

Candidatii aeestui partid nu cred ca reducerea


impozitului pe venituri da na~tere (este cauza)
crizei economice.

> Les candaJats de ce parti ne croient pas que

Daca vei refuza sa accepti ajutorul nostru


finaneiar, vei da faliment.

> Si til refuses d 'accepter notre aide financii:re,

Nu ered ea putem controla mai mult (decat atat)


nivelul veniturilor ~i cheltuielilor concurentei.

> Je ne crois pas que nOlls puissions controler

Trebuie ca tirile a ciror dezvoltare economica


este mare sa ajute industriile larilor din Lumea
a Treia sa progreseze.

> II faut que les pays dont Ie developpement

la baissc de I'impot sur les revenus cause


la crise cconomique.

tll

{eras faillile.

davantage Ie nlVeall des revenus et des


dcpenses de la concurrence.

economique est cleve causent Ie progres des


industries des pays du Tiers-Monde.

In incheierea lectiei, ea de obicei, un exercitiu de pronunlie. Cititi cu voce tare seriile de euvinte
urmatoare, in care se repeta aeela~i sunet:
r a]

- la concurrence,le developpem.cnt, financier, scientifique, davantage, la depmse, I'echeance

(0]

- Ie charbon. la CQJlcurrence, Ie Tiers-Monde, cQJltroler, Ie campte

l eJ

- l'industrie, I'interet, I'impot, inferieur, craiDdre

(0]

- Ie n:Vi<JlU, regretter, refuser

[ej

- Ie sys~me, la gr~ve, Ie progrts, Ie Tiers-Monde. accepter, financi~re,l'intefl~t, regretter, la

baisse, la caisse d'epargne


[E]

- r~lcr, regretter, l'~cMance, Ie salari.e..la ~ense

[U]

- I'ind.ustrie, la conc.urrence, s.ubvenir, produire, refuser, Ie revenl.l, la facture, suPl5rieur

(u]

- Ie sou, douter

I iJ

- Ie s)':steme, I'economie, I'industrie, la crise, Ie profit

[i]

- Ie Tiers-Monde, Ie salarie, fmaneier, seientifique, la faillite

b]

- Ie cl!arbon, que je saclle, l'ecl!eance

[z J

- la crise, refuser, causer

LiJ

- davantage. sauvage

17

RECAPITULAREA LECTIEI 27
27.1. in cursul acestei leetii ati imalnit urmatoarele cuvinte ~i expresii:
se mettre en greve

- a face greva, a declan~a 0 greva

faire la greve

- a face grev3

subvenir aux besoins de ...

- a se ingriji de nevoile (cuiva); a avea grija de


nevoile (cuiva)

inferieur a....

- mai mic decat ...

superieur a...

- mai mare dedit...

avoir Ie compte en banque

- a avea un cant in banca.

la facture

a courte (longue) echeance

- factura pe tennen scurt (lung)

l'imp6t sur les salaires (sur les revenus)

- impozitul pe salarii (pe venituri)

faire faillite

- a da faliment

27.2. in prima parte a acestei leqii ati aflat ca dupa expresiile;


etre content, etre dcsole, etre triste, etre heureux
se folose~te modul "subjonctif (present)", atunci dl.nd propozitia principala
au subiecte diferite. De exemplu;

~i

subordonata

- (Eu) sunt multumit (bucuros) eft (tu) e~ti aiei.

Je suis content que tu sois iei.

Retineti ca, daea propozitia principala ~i subordonata au acel~i subject, se va folosi infinitivul
- "I'infinitif". De exemplu:
Je

SUIS

- Sunt bueuros ca ma-:aflu (ca sunt) aici.

content d' etre lei.

27.3. Ati intfllnit cateva verhe la "subjonclif(present)" care nu se supun regulii generale de fonnare
a aeestui mod. lata cum se conjuga aceste verbe neregulate:
aller

faire

pouvoir

que j'aille

que je fasse

que je puisse

que tu ailles

que tu fasses

que tu puisses

qu'il aille

qu'iI fasse

qu'il puisse

qu'elle aille

qu'elle fasse

qu' elle puisse

que nous allions

que nous fassions

que nous puissions

que vous alliez

que vous fassiez

que vous puissiez

qu'ils aillent

qu'ils fassent

qu'ils puissent

qu'elles aillent

qu'elles fassent

qu'elles puissent

18

savoir

vouloir

que je sache

que je veuille

que tu saehes

que tu veuilles

qu'il sache

qu'il veuille

qu'elle saehe

qu'elle veuiIJe

que nous sachions

que nous voulions

que vous sachiez

que vous vouliez

qu'ils saehent

qu'ils veuillent

qu'elles sachent

qu'elles veuillent

Va reamintim ca verbele "avoir" I?i "etTe" au, de asemenea, 0 conjugare neregulata la "subjonetif
(present)" (a se vedea lectia 25).

27.4. in cea de-a doua parte a leqiei noastre am introdus verbele: "regret1er" - "a regreta, a-i parea
rau", "douter" - "a se indoi" ~i "eraindre" - "a se teme". Aceste verbe, care exprima 0 indoiala,
o leama sau un regret, eer folosirea modului "subjonctif(present)" in propozitiile subordonate
care Ie urmeaza. Aceasta regula se apliea ~i in cazul expresiei verbale "avoir peur" sau al
verbelor "ne pas croire", "ne pas penser", pe care Ie cunoa~teti deja:
ell e~ti

Je regrette que tu sois malade.

- imi pare rall

11 doute que tu aies des sous.

- EI se

Nous avons peur que vous fassiez faillite.

- Ne temem ea yeti da faliment.

Elle ne pense pas que je saehe la verite.

- Ea nu erede ca eu

Je erains que tu fasses mal ton devoir.

- Ma tern eft iti vei face prost tema pentru aeasa.

indoie~te

bolnav.

ca ai bani.

~tiu

adevarul.

Verbul "eraindre" se conjugil la fel ea verbul "plaindre" (vezi leqiile 19/20).

27.5. Dupa verbele "eraindre"sau "avoir peur", verbul la modul "subjonctif (present)" poate fi
insotit de negatia "ne ... pas" sau de ne "expleti('. Sensul propozitiei se modi fica in functie de
folosirea eelor doua tipuri de negatie. De exemplu:
rai peur qu'il w: vienne.

- Mil tern sa nu vina.

Nous avons peur qu'ils ne viennent pas.

- Ne temem ea nu vor veni.

Vous eraignez que nous ne fassions faillite.

- Va temeti sa nu dam faliment.

Nous craignons que vous ne regliez pas ces - Ne temem ca nu yeti plati (achita)
factures.
aceste faeturi.

19

TEMA PENTRU ACASA 27


A

B.

C.

Traduceti unnatoarele propozitii in limba romana:


I.

Je crains que tu n'acceptes pas ces depenses.

2.

11 faut Ie controler pour qu'il ne fasse pas faillite.

3.

Le niveau de vie dans les pays du Tiers-Monde est inferieur acelui dans les pays riches.

4.

Nous sommes heureux que notre pere puisse regler cette facture

5.

lis sont contents que nous atlions ala banque pour verser nos economies a leur compte.

a longue echeance,

Traduceti in limba franceza urrniitoarele propozitii:


1.

Ma tern sa nu dai faliment.

2.

Sunt impotriva liberei concurente care provoaca falimentul intreprinderii mele.

3.

Ne indoim ca el poate sa se ingrijeasca de nevoile familiei lui,

4.

Anul acesta am Iacut economii mai mari pentru ca nu am platit impozitul pe venituri.

5,

De ee nu produceti mai mult?

Completati propozitiile urmiitoare eu forma verbala corectii. ( nu intotdeauna de "subjonctif


(present)") a verbului din paranteza:
I.

Je ne crois pas que tu

des sous. (avoir)

2.

Je ne pense pas que tu

regler certe facture. (vouloir)

3.

II doute que DOUS

ces depenses. (accepter)

4.

11 doute de

5.

Nous craignons que vos depenses


etre)

6.

Nous craignons que vous

accepter ces depenses. (pouvoir)


superieures aux revenus. (ne pas

d'economies. (ne pas avoir)

20

LECTIA 28 - PARTEA INTAI


Ca de obieei, pentru inceput, vom recapitula materialul prezentat in teetia 28 din cursul "Franeeza
pentru ineepatori".

Completati propozitile in limba franeeza eu unul dintre euvintele urmatoare:


I. la poste

2. Ie guichet

3. Ie timbre

4. l'enveloppe

5. papier a lettres

6. te colis

7. Ie telegramme

8. la cabine

9. la communication

13. Ie faeteur

11. l' annuaire

10. Ie numero

12. Ie eorrespondant

14. Ie courrier

Ma due la ghi~eul numarul trei


ca sa platesc impozitul.

- Je vais au >guichet numero trois


pour payer I'impot.

Ne indoim cil eel ell care corespondezi vrea - Je doute que ton >correspondant veuille
sa raspunda la aeeasta serisoare.
repondre a ceUe Iettre.
Nu are banii pentru a expedia (a trimite)
coletu!.

- 11 n' a pas les sous pour envoyer


>Ie colis.

Nu ered ea ea poate sa-ti citeasca


corespondenta.

- Je ne pense pas qu' eUe puisse lire


ton >counier.

inainte sa te duci la po~ta,


adresa pe plic.

- Avant que tu ailles a >la poste, je vais ecrire


I'adresse sur >1' envcloppe.

sa scriu

Trebuie sa obtinem aceasta legatura


(telefonica) cat mai repede eu putinta.

- 11 faut que nous ayons cette >communication

Mil tem ca aceasta telegrama sa


(sa nu ajunga) prea tarziu.

- rai peur que ce >tt:lt:gramme ne vienne


trop tard.

flU

Ie plus vite possible.

vina

Sa a~teptam pima cand vine po~ta~ul!

- Attendonsjusqu'a ce que >le factellr vienne!

Trebuie sa cautam numarullor de telefon


in cartea de telefon.

- II faut que nous cherchions leur >numcro


de telephone dans> I 'annualre.

EI a sunat-o din cabina.

- III'a appelee de la >cabine.

Unde ai pus hartia de scris


timbrele?

B.

- Ou est-ce que tu as mis >le papier il lcttres et

~i

>les timhres?

Transforrnati propozitiile urrnatoare folosind constructiile "c'est ... qui" ~i "ce sont....qui":

Paul est ane

a la poste.

>

C'e~t

Paul qui est allt ,\ 13 paste.

Us ont trouve son numero de telephone.

> Ce 50nt cux qui ont troU\:e son numero de


telephone.

Je doute qu'i1s puissent nous envoyer


ce colis.

> ("cst moi qui doute qu'jls puisscnt cnvoycr


ce colis.
21

C.

Transfannati propozitiile care urmeazii folosind construetiile "c'est... que" ~i "ce sont ...que":
Ce matinj'ai rel;u un ttlegramme.

> C'est un tclcgrammc quej'ai

Marie a demande une communication


avec Rome.

>

avons regie les factures


longue echCance.

NOliS

D.

E.

Completati urma10arele propozitii eu


"apporter", "adresser" ~i "s'adresser a":

re~u

ce matin.

C'e~t une communication avec Rome que


Marie a demandce.

> Ce sont les factures it longue echeance que

nOlls avons reglees.

forma eorespunzatoare a verbelor "envoyer",

Trebule sa trimiteti repede aceasta


telegrama.

- II faut que vaus >envoyiez vite


ce telegramme.

EI a~teapta pima dnd ii vom pune lui


aceasta intrebare.

- 11 attend j usqu' a ce que nous >now;

Adu-mi corespondenta, te rog!

- >Apporte-moi Ie courrier, s'il te plait!

Cum ati scris adresa pe aceasta scrisoare?

- Comment >aveZ-VOL\S adressc ceUe lettre?

Am adresat-o corect.

- Nous l'>avons bien adressec.

adressions

a lui avec cette question.

Cu ajutorul ultimului exercitiu de recapitulare va veti aminti regula de formare a adverbelor.


Transformati propozitiile care unneaza folosind adverbul corespunzator:
Nous sommes tous libres.

- Nous pouvons vivre >librement.

Notre cours est facile.

- On l'apprend >facilcment.

Marie, il faut que tu sois propre!

- Alors, il faut que tu t'habilles >proprcment.

Vous avez de graves problemes financiers.

- La faillite vous menace >gravement.

Leurs rencontres sont tres rares.

- lIs se voient >rarement.

lata vocabularul pe care vi-I propunem in aceasta lectie. Cititi cu voce tare
cuvintele care urmeaza ~i retineli traducerea lor in limba romana:
I'expediteur (m.)
Ie destinataire
lerer;:u

- expeditorul
- destinatarul; adresantul
- chitanla, recipisa;
primirea (in expresii)
- dovada, proba; marturia,
la preuve
>[lapROv]
semnul
- trimiterea, expedierea;
I'envoi (m.)
pachetul, coletul
- scrisoarea (expediata)
la lettre expres
> [Ia IetR EkspRes]
foarte rapid
la lettre par avion
> f la lctR paR avi6] - scrisoarea (expediaUi)
par avion
la lettre recommandee > []a !etR rOkomadE] - scrisoarea recomanciata
- mandatul po~tal;
Ie mandat
> [10 mii.Ja]
mandatul,
imputernicirea;
insarcinarea, misiunea
- cutia de scrisori
la boite aux lettres
> [Ia bllat 0 IetR]
Ie coup de k~lephone > [10 ku dO tEIEfonJ - telefonul; in expresia
"donner un coup de
telephone"="a cia
un telefon"
- jetonul, fisa (de telefon)
Ie jeton
> [IOjOto]
Ie bureau de poste
> llO bURo dO post] - oficiul po~tal
> [lekspEJltOR]
> (10 de~tinatcR]
>[IOROsU]

Pentru a retine mai u~or noul vocabular, recititi eu voce tare acelea~i cllvinte
scrise in alta ordine:
- scrisoarea (expediata)
foarte rapid
- chitanta, recipisa;
lerer;:u
>[IOROsU]
primirea (in expresii)
- expeditorul
I'expediteur (m.)
> [lekspEditOR]
- trimiterea, expedierea;
I'envoi (rn.)
> [lavUa]
pachetul, coletul
Ie bureau de poste
> LIO bURo dO post] - oficiul po~tal
Ie coup de telephone > [10 ku dO tEl Efon J - telefonul; in expresia
"donner un coup de
telephone"="a da
un telefon"
- dovada, proba; marturia,
ta preuve
>[lapROv]
semnul
la lettre recommandee > [Ia IctR rOkomiidE] - scrisoarea recomandata
- cutia de scrisori
la boite aux Iettres
> [Ia bUal 0 IctRJ
- destinatarut; adresantul
Ie destinataire
> 110 dFstinateRJ
- jetonul, fisa (de telefon)
Ie jeton
> [10 jOtii]
- mandatul po~tal;
Ie mandat
> [IOlll<:ida]
mandatul,
imputernic irea;
insarcinarea, misiunea
la lettre par avion
> [Ia letR paR 3vio] - scrisoarea (expediata)
par avion
la lettre expres

>(Ia IctR EkspRes]

23

Pentru a va u~ura invatarea acestor cuvinte, Ie vom introduce in contexte. Cititi cu voce tare propoziliile
care urmeazii ~i retineti traducerea lor in limba romana:
Vous devez ecrire sur Ie paquet
l'adresse de ('expediteur.

- Trebuie sa scrieti pe pachet adresa


expeditorului.

Quel est Ie nom du destinataire?

- Care este numele destinatarului? (Cum se


nume~te destinatarul?)

5i tu envoies de l'argent, n'oublie pas de


prendre ton re-;u.

- Daci trimiti bani, nu uita sa-p iei

II faut que j'ai une preuve de man envoi.

- Trebuie sa am
a expedierii.

II a besoin d'argent, envoyons-Iui un


mandat telegraphique!

- EI are nevoie de bani, sa-i trimitem un mandat


telegrafic!

renvoie une lettre expres parce qu'elle est


urgente et je veux qu'eUe arrive un peu
plus vite.

- Trimit 0 scrisoare direct la destinatie pentru


ca este urgenta ~i vreau sa ajungA
mai repede.

A queUe heure as-tu jete la lettre dans la boite


aux lettres?

- La ce ora ai pus scrisoarea la cutia po~tala?

J'ai une nouvelle tres importante a transmettre,


alors je vais envoyer une letlre recomrnandee.

- Am de transmis 0 ~tire foarte important6, a~a


eli 0 sii trim it 0 scrisoare recomandatii.

Le facteur de notre bureau de poste a dej~


donne les envois en recommande.

- Factorul de la oficiul nostru


deja coletele recomandate.

Je veux que cette lettre parte


par avian.

- Vreau ca aceastii scrisoare sa fie expediata


par avion.

Ce matin j'ai donne plusieurs coups


de telephone.

- in aceastii dimineatii am dat mai multe


telefoane.

Moi, je n'ai re~u qu'un seul coup de


telephone de mon ami.

- Eu nu am primit decat un telefon de la


prietenul meu.

Pour que VallS puissiez obtenir la


communication telephonique, il faut mettre
un jeton dans I'appareil.

-- Ca sa puteti obtine legltura telefonica, trebuie


sa introduceti 0 fisa in aparat.

chitanta.
0

dovada

po~tal a

dat

Retineti UDniitoarele expresii:


donner un coup de telephone

> 1donE

e ku dO tElEfon]

- a da un telefon

recevoir un coup de telephone > [rOsOvua: R e ku dO tEIEfon) - a primi un telefon


> [15.v"a arOkomadEJ

- expeditia po,tal.ii (colet,


scrisoare) recomandatii

telegraphique

> [tEIEgRafik]

- telegrafic, -I (prin telegrat);


concis, -ii

urgent

> [URjfl]

- urgent, grabnic, presant

urgente

> lURjat]

- urgentii, grabnica,

renvoi en recommande
Relineli adjectivele:

24

presan~

-a

telephonique

> [lEIFfonik]

- telefonic,

recommande, -e

> [ROkomadEj

- recomandat,

> [jOIEJ

- a arunca, a azvarli; a pune

~i

-a

verbul de grupa I:

jeter

care se conjuga la fel ca verbul "appeler" (dubleaza consoana mediana in inaintea unui "e" final mut.
De exemplu: je jette, tu jettes etc.).

Verificat i daca v-ati insu~it vocabularul propus pentru aceasta lectie, traducand in limba romana
propozitiile care unneaza:
Nous avons obtenu plusieurs preuves
de son amitie.

> Am oh\inut mai Inulte dovezi ale


prietclllcl lui (fata de noi).

J'ai obtenu Ie nom de l'expediteur


de ce paquet.

> Am aflat numclc CclUI care


a cxpediat accst p<Jch<:1.

n faut que tu jettes Ie plus vile possible cette

> Trchuic s;i P\lI ciit Illai rcpede eu putinta


aceastli ~cnsoare 'c>..pres" (adre~ala direct
dcstinatarului) la () (l!lic po~tala.

lettre expres dans une boite aux lettres.

pO~lal

sa lc tnmit

Je vais au bureau de poste pour envoyer un


mandat ttlegraphique a mes parents.

> Ma

Avez-vous un re9u de eet envoi


en recommande?

> Aveti chillJn1a de la acest colet

lis ont re~u un coup de telephone de France.

> Ei all primit un tckfon din Franta.

Helas, tout ce que tu as fait est a jeter!

> Vai. tot ce

rai eu besoin d'unjeton de 5 francs.

> Am avut nevoic de

11 y a une lettre par avion dans la boite


aux lettres.

> in curia postal::! ~e ana


par avioll

n faut que Ie facteur trouve Ie destinataire


de cette lettre recommandee.

> Trehuic ea pO~la~uI s3-1 gascasea pc eel caruia


ii estc adn.:sata accasta scrisoarc rccomandata.

Je te donne ce coup de telephone pour que


tu saches que je m' interesse a toi.

>

Je ne pense pas que tu trouves une eabine


telephonique dans cette rue.

> l\'u cred ca vei ga~1 0 cabina telefonica

Si c' est urgent, donne un coup de telephone!

> Dadl

OllC

la oficiul

ca

un mandat Ickgrafic parin1;ilor mei.

recomandaL)

at

facllt estc hun de arune'lt'


0

lisa de 5 franci.
0

scrisoare

itl dau acest relcti.lIl ea sa ~Iii ca ma interesez


de line.

pc strada asta.
c~te

urgent, d;1 un tdefon!

Completati propozitiile unnatoare eu expresia sau cuvantul corespunzator. Cititi apoi


propozitiile:

Cli

voce tare

Nu am nici un ban, de~i parintii i'mi


trimit saptamanal mandate telegrafice.

- Je suis sans un sou bien que rnes parents


m'envoient toutes les semaines des >mandats
tclcgraphlques.

Ma due sa iau corespondenta de


astazi din cutia po~tala.

- Je vais chercher Ie courrier d'aujourd'hui dans


>Ia boilc aux lellres.

Cite fise trebuie introduse in acest aparat


i'nainte sa obtii legatura telefonica eli
Bucure~tiul?

- Combien de >jetons faut-il mettre dans eet


appareil avant qu'on ait la communication
>tclcphonique avec Bucarest?

Vei plati rnai scump daca vei trimite reeomandat


acest pachet.

- Si tu envoies ce paquet >en recommandc tu


payeras plus cher.

Pe fiecare eolet trebuie scrise numele


expeditorului ~i eel al destinatarului.

- Sur ehaque colis il faut eerire Ie nom de


> I' expediteur et Ie nom du >destinataire.

Toemai am prirnit un telefon de la Paris, telefon


pe care I-am a~teptat de saptamani intregi.

- Ie viens de >recevoir un coup de telephone de


Paris que j' avais attendu depuis des sernaines.

De~i este 0 serisoare trirnisa direct


destinatarului, rna indoiesc ea poate
ajunge la timp.

- Bien que ce soit une > lettre expres, je doute


qu' elle puisse arriver atemps.

Ai aruncat chitanta ~i acurn nu avem


nici 0 dovada ca am trimis aceastil scrisoare
reeomandata.

- Tu >as jete >le rei;:ll et maintenant nous


n' avons aucune > preuve d' avoir envoye cette
>Iettre recommandce.

Cat costa expedierea unei scrisori par avion


in Italia?

- Combien cOllte > I' envoi d'une lettre >par avian


pour l'Italie?

Am de dat un telefon urgent.

- J'ai un coup de telephone urgent a >donner.

La ce ora se inchid oficiile po~tale in


vostru?

- A quelle heure fennent > les bureaux de paste


dans votre ville?

ora~ul

Va prezentam in eontinuare cateva expresii absolut necesare pentfU sustinerea unei convorbiri
telefonice. Cititi-Ie ell voce tare ~i retineti traducerea lor in Iimba ramana:
-AHol C'estMarc.
(C'est Marie, e'est moi, etc.)

> [alo sc maRk]

- Alo! Marc la telefon.


(Maria la lelefon. eu sunt etc.)

- C'est de la part de qui?

> [se dO la pa:R dO kiJ

- Cine II (0) cautli?

- Qui est a l'appareil?

> [ki eta lapaRei]

- Cine este? Cu cine vorbese?

- Ne quittez pas!

> [nO kitE pal

- Nu inehideti!

- Ne eoupez pas!

> [nO kupE pal

- Nu intrerupe!i (legatura)!

- Je voudrais parler a...

> [jO vudRe paRlE a]

- C'est occupe

> [setoklJpE]

- Este ocupat
26

A~

A~teptati,

dori sa vorbesc cu...

va rog!

Retineti ciiteva verbe care se afla in stninsa legatura eu subiectul lectiei noastre:
quitter

> [kitE]

- a parasi, a lasa; a inch ide


(telefonul)

couper

>[kupE]

- a tilia, a opri; a intrerupe


(0 legatura telefonica)

decrocher

>[dEkR()~EJ

- a desprinde (un obiect agatat);


a ridica receptorul, a raspunde
la telefon

raccrocher

> [RakRo~E]

- a agala, a atama din nou;


a a~eza la loc receptorul in furea,
a intrerupe convorbirea, a inchide
telefonul

faire un numero

> lfeR

lata acum

enUmERo]

- a forma un numar

scurta conversatie telefonica. Traduceti-o in Iimba romana:

ca

J'entends Ie telephone, alors je decroche


etje dis:

> Aud lelefollul, a$<l

- AlIo!

> Alo'

- II y a une communication pour VQUS!

> Aveli 0 convorbire telefonica! Dc l<l Paris'


:-Ju inchide!i. va 109!

~i

C'est de Paris! Ne quittez pas!

ndic receptorul

spun:

- Alla! Alia!

> Alo' Alo!

- Je voudrais parler II Monique.

>

- Monique n'est pas la. C'est de la part de qui?

> Momque nu eslc aiei. Cine 0 cauta?

- C'est Jean-Pierre. Qui est a I'appareil?

> Sum Jean-Pierre. Cine est!:: la telefon?

- C'est Ie pere de Monique.

> Talal Monicai.

- Alors, je I' appellerai plus tard ...

> AtUllCi.

- Ne raccrochez pas! Elle arrive!

> l\u inchidc' Tocmai vine (sOSC.5tC)!

- Ne coupez pas, Mademoiselle! Ce n'est


pas fini! Monique, tu es Ul?

> l\u in(rerupe!i (lcgiltura), domni~oara' !\u am


terminat (de vorbit)! Monique. tu e~(j')

- Qui. C'est moi ...

> Da, eu sunt ...

A~

don sa vorbesc

ell

Moniquc.

voi .'ouna mai terziu

Pentru a retine rnai u~or expresiile noi, eompletati propozitiile urmatoare:


A~

vrea sa

~tiu

- Je voudrais savoir >qui est

cine este Ie telefon.

Domni~oara, nu

a j'apparcJ1.

- Mademoiselle, >nc coupez pas, on parle!

intrerupeti (Iegatura), vorbim!

- Je telephone >de la part de Monsieur Legrand.

Sun din partea domnului Legrand.

27

Ala! Eu sunt!

- >Allo! C'estmoi!

Vreau sa inehideti (telefonul), domnule!

- Je veux >que vous raccrochiez, Monsieur!

Este pentru mine! De ce ai raspuns?

- C' est pour moi! Pourquoi tu >as dccroche?

Suna ocupat! Mai formeaza


o data!

- >CCSI occupc! >Fais Ie nUll1cro encore


une fois!

Sa trecem acum la problemele gramaticale. Continuam sa va prezentam modul "subjonctif(present)"


- "eonjunctiv (prezent)". De data aceasta yeti afla cum se folose~te diateza pasiva pentru verbele la
acest mod.

Cititi propoziliile care urmeaza, fiti atenti la formele verbale ~i retineli traducerile in limba romana:
II faut que tu finisses ce travail.

- Trebuie sa termini aceasta treaba.

II faut que ce travail soit fini par toi.

- Trebuie ca aceasta treaba sa fie terminam


de tine.

II veut que nous iovltions nos amis


pour la soiJie.

- EI vrea sa ne invitim prietenii 1a seram.

II veut que nos amis soient invites par nous


pour la soiree.

- EI vrea ca prietenii no~tri sa fie invitati de noi


la serata.

Je doute que tu eovoles aujourd'hui ces


lettres recommandees.

- Mli indoiesc eli vei trimite astazi aceste


scrisori recomandate.

Je doute que ces lettres recommandees


soient envoyees aujourd'hui par toi.

- Ma indoiesc eli aceste scrisori recomandate


vor fi trimise astazi de catre tine.

A~a

cum puteti observa din exemplele date, regulile fonniirii diatezei pasive la "subjoncti(' sunt
ca la "indicati('.

aeele~i

Modul "subjonctiI' al diatezei pasive se formeaza eu verbul auxiliar "etre" la


"subjonctif pr~sent" ~i cu "participe passe" al verbului de conjugat, acordat eu
subieetul propozitiei.

Va reamintim ca, prin treeerea de la diateza activii la diateza pasivii. par!ile de propozilie se
senimba: subiectul propoziliei la diateza activii devine complement de agent la diateza pasiva. iar
complementul direct al propozitiei 10 diateza activii devine subiectul propozi!iei la diateza pasivii.
II jout que Mmie. ret;Qive eft mandats

- Trebuie ca Maria sa primeascii aceste


mandate.

II faut que res mandats soienl rer;us par Marie.

- Trebuie co aceste mandate sii fie primite


de catre Maria.

Va reamintim, de asemenea, cii in limbo jraneezii dialeza pasivii estefolosilii mai des decal in limbo
romonii. Propoziliile la dialeza pasivo in limba jranceza se tradue eel mai adesea La diateza aeliva
in limbo romana, traducerea fUnd 10 jel de corectii

incercati sa fixati cuno~!intete noi, rezolvc1nd exercitiul urmator. Completati propozitiile care urmeaza
cu forma verbala corespunzatoare ("subjonctif present" la diateza pasiva - "Ia voix passive"):
Trebuie ca aceasta scrisoare sa fie pusa
in cutia po~tala.

- 11 faut que cette lettre >soi t Jetce dans


la boite aux lettres.

EI vrea ca acest mandat telegrafic sa fie trimis


cat mai repede cu putinta.

- 11 veut que ce mandat telegraphique >soit


envoye Ie plus vite possible.

Ne temem ea aceste serisori sa nu se fi


pierdut.

- Nous avons peur que ces lettres '>ne soicnt

Po~ta~ul

- Le facteur craint que Ie destinataire '>ne soit


pas lrom'c.

perducs.

se teme eli destinatarul nu va fi gasit.

Treceti propozitiile urmiHoare de la diateza activa 1a diateza pasiva:


Trebuie sii prime~ti acest mandat maine.

- 11 faut que tu recoives ce mandat demain.

Trebuie ca acest mandat sa fie primit


de tine maine.

> II faut que ce mandaI soit retyu par toi demain.

Vreau ca de data aceasta discutia noastra


sa nu se intrerupii.

- Je desire qu'on ne coupe pas notre conversation


cette fois.

Vreau ca de data aceasta discutia noastra


sa nu fie intrerupta.

'> .Ie desire que notre convcrsation ne suil pas


coupcc ccttc [ois.

Vrem sa vii primiti coletul ~i scrisoarea


inainte de plecare.

- NollS voulons que vous obteniez Ie colis et


la leUre avant votre depart.

Vrem sa va primiti coletul ~i scrisoarea


inainte de plecare.

> r\ous voulons que lc colis et la lcttrc soicnt


oblenus par VOllS avant volfe depart.

Va indoiti cli destinatarul va accepta


acest pachel.

- Vous doutez que Ie destinataire accepte


eet envoi.

Va indoiti ca acest pachet va fi acceptat


de catre destinatar.

> VOLIS doute7 que eel envoi so it aeceplc par


Ie destinataire.

Te temi ca Maria sa nu piarda aceasta


scrisoare urgentii.

- Tu as peur que Marie ne perde cette tettre


urgente.

Te temi ca aceasta scrisoare urgentii sa nu


fie pierdutii de Maria.

'> Tu as rem que cctte !cttre urgente ne soit pas


perduc par Marie.

Ultimul exercitiu din aceasta prima parte a lectiei va ofera posibilitatea de a veri fica materialul pe
care vi Iam prezentat pana acum. Traduceti in limba franceza urmatoarele propozitii:
Trebuie sa dau un telefon.

> 11 faul que je donne un coup de telephone.

Am obtinut legatura telefonica


cu Parisul.

> l\ous avons eu la communication tClephonique


avec Paris.

Mii tern ea destinataml nu va primi acest pachet.

> Jc crains que Ie destinataire ne rec,;oive pas


eet envoi.

Trebuie ca acest mandat sa fie trimis


in aceasta dimineata de 1a un oficiu po~tal.

> II faut que cc mandat -'oil cnvoyc cc m3tin


d' un bureau dc roslc.

Alo! Monique, tu

> Allot Cest tOl. Monique?

e~ti?

29

Nu intrerupeti (legatura)! (Nu inchideti!)

> Ne coupez pas!

Nu cred ca aceasta scrisoare este atat de urgenta.

> Jt.: ne

Ma tern ca el sa nu inchida.

> rai pem qu'iI ne raccroche.

Vreau sa cite~ti serisoarea mea inainte ea ea


sa fie pusa la cutia po~tala.

> Jc veux que tu lises rna Iettre avant qu'elle


salt jetee dans la boite aux lettres.

Cine este la telefon?

> Qui est

Nu avem nici 0 dovada ca scrisorile au fast


trimise (expediate).

> Nous n'avons aucune preuve d'avoir envoyc


ces Iettrcs.

Este un pachet recomandat?

> Est-cc un envoi en recommandC':'

i se tern sa nu Ie fie intrerupta


discutia (convorbirea).

> 115 ont peur que leur conversation ne soit


coupce.

Nu mai am fise de 5 franci.

> .Ie n 'ai plus de jetons de SF (cing francs).

iti trimitem scrisoarea direct, ca sa 0 prime~ti


cat mai repede eu putin~a.

>

Nu avem decat telefonul pentru a-I contaeta.

> Nous n'avons qU'un contact tclephonique

CrolS

pas que cettc Jettre soit si urgente.

a ['appareil')

NOllS t'envoyons la [ettre expres pour que tu


Ia rClfoives Ie plus vite possible.

avec lui.
Trebuie sa te las acum. dar te voi suna
(iti voi telefona) maine.

> Maintenant il faut que je te quitte, mais de main


je t'appellcrai.

Am telefonat, dar nu a raspuns nimeni.

> Je tclt'phonais mais pcrsonnc n'a dccrochc.

Din partea cui sunati, domnule?

>

VOllS

tCIephonez de la part de qui. Monsieur?

Pentru a exersa pronuntia euvintelor invatate in aceste leetii, cititi


in care se repeta acela~l sunet:

[iiJ

- I'tIlvoi, tIl recommande, Ie mandat, urgtllt

[()]

- par avillO. Ie jetan

[UJ

- Ie re<;l.1, urgen1, Ie bureau de poste

l u)

- Ie coup de telephone, couper

[E]

- Ie dcstinataire, Ia l.cttre expr~s

[0]

- I.e re.<;u, en recommande,l'expediteur

(e]

I'exp~diteur,

ell

voce tare cuvintele urmatoare

raccroeh.e.r

["a]

- 1a billte aux lettres, I'envoi, qu'il soit

(j]

- Ie jeton, jeter, urgent

[k]

- re~ommande, teIegraphiQue, Ie c.oup de telephone, dec.rocher, ra~rocher, quitter

[ ~]

- decroc.her, racero.cber
re~u,

(sj

- le

[f]

- telegraphique, telephonique

Ie destinataire

LECTIA
28 - PARTEA A DODA
,
Aceasta parte este consacrata recapituHirii intregului material invatat in leetiile 27
voce tare textele care unneaza ~i traduce~i-Ie in limba romana:
./

./

-Ou'cst ce qu'an va Caire avec nos economies?


././

./

...........

II

././

...........

-Jc voudrais plut6t qu'an ouvre un compte en banque.


./ ./

./

...........

. / ...........

./

./

...........

I I Jc vais Ie faire tout de suile! 1I


./

...........

I it Caut que nous allions ala banque. II


./

./

./

././

...........

I iI ne nous restcra pas beaucoup Averser sur un compte. I I

././

./

-Meme si ce n'cst pas bcaucoup

./

...........

1 je veux que nous ayons notre compte! I I

...........

-5i tu veux...

II

./

./

-Connaissez-vous 1a derniere nouvelle?


...........

a regler... II

II

-5i nous payons man imp6t,

-Non.

...........

Chaque fiois nollS avons be.aucoup de factures

I as-tu dejA paye ton imp6t sur les revcnus? II

-Pas encore.

./

II

././

...........

-A propos,

./

./

./............/

-Et les imp6ts!

-A1ors,

II

II

--le trouve que c'cst plus pratique.


./

28. Cititi eu

II

-On peut les placer a la caisse d'cpargne.

-5i tu veux...

~i

II

./

I dis vite! I I
./

...........

-Pierre Dupont a Cait Caillite.


././

II
...........

-Je ne crois pas que ce soit possible!


./

...........

plaignait de rien...

11

././

I I Ses intcf(~ts

./

etaient en excellent ctat.

I it ne se

..........

-Qui.

'"

/'
I Jusqu'au mois
dernier... I I

/'"

/'

./

I qu'est ce qui s'est pass~? I I

-Alors.

/'"

/'"

/'

/'"

/'"

I ses dtpenses etaieot suptrieures aux revenus I et if a eu aussi de gros

-Oepuis loogtcmps

'" II
ar~gler.

./
impOls

/'"

/'

-00 pcut raider?

II

/'

'"

/'

-Je ne crois pas qu'on puisse faire quelque chose pour lui maintenant.... 1I
/'

-Mais moi,

'"

/'

/'

/'"

/'

..........

Je ne peW! pas Ie quitter dans cctte situation.


./

/'

/'

'"

/'

I jc suis oblige de Ie taire. I I Pierre Dupont trait toujours mOD meilleur ami. I I
II

/'

..........

Heureuscmenr j'ai des SODS.

II

..........

-Il a de la chance, I ce pauvre Pierre! 11

/"',/
-AlI~!

/"'/'"

/'",/'\,

/'"

/'

/'"

I I AlIlll I I MOD Dumero est Ie 89 76 54. I I Je voudrais t~lephoDer aParis, I


/"'/'/'"'\,

Ie Dumero: 22 32 44.

'"

-Raccrochez,

II
..........

,/

I je vous appellerai. I I

..........

..........

-O'acc.ord. I I Merd. 1I

'"

/'"

-e'est occu~.

'"

, / , / , /

I I 11 faut que je tasse ce num~ro dans quelques minutes. I I

Un moment apTes:
/'"
-All~!

/'"

I I C'est Paris! II

....................

Ne quittez pas!

I I Parle.z! I I

'"

,/

/'"

..........

-AliA! II C'est Georges Legrand. I I Je voudrais parler a Veronique. I I


/'"

'" II

-EJle n'est pas l~.


/'"

..........

9 beuees du solr.

/'"

..........

C'est sa m~re qui est ll'apparelL

/'"

II
,.......

./'

-C'est de la part de Michel que je ttlephone.


./

/'"

I I II faut que VOllS rappeliez vers

../

..........

Vtronique vienne Ie chercher Ala gare.

II

,/

'"

/'"

I I 11 viendra demain amidi. I I nd~ire que

././

I d~ qu'cHe sera rentree. I I

...........

-Mcrci Madame,
./

I ct au revoir. I I
...........

-Au revoir,

I Monsieur. I I

./

-J'ai plusieurs Icttres aenvoyer

"-

./

I et les factures a payer. I I

./...........

./

-Alors.

"-

././

./

-Je transmellrai la nouvelle a Vcronique

I iI Caut que tu ailles a la poste. II

./

...........

./

...........

Je dois y aller aussi.

II

II

-Allons-y ensemble!

Au bureau de poste

............/

./

./

./

./

...........

...........

I iJ faul que vous remplissicz Ie formulairc. II


./

-Et encore,
-Boo,

...........

/"

./

...........

I qu'ellc soit cnvoyee en recommande. II

Et celie-la,
-Alors,

./

I Mademoiselle. II Je voudrais que ccttc 1ettre pour l'Italic parte par avioo. II

-Bonjour,

"-

I j'ai des factures a regler. II


./

...........

I passcz-Ics-moi, I s'il vous plait. II


./

II

-Cumbien jc dois?
/"

...........

---<;a fait quinzc francs.


/"

- Voila,
...........

-Mcrci.

II

...........

I Mademoiselle. I I
II

Traduceti in limba franceza urmatoarele propozitii:


De ce ati refuzat acest colet (pachet)
recomandat?

> Pourquoi avez-vous refuse eet envoi en

Cu ceea ce ai economisit, ai putea


sa te ingrije~ti de nevoile parin~ilor tai.

> Avec tes economies tu pourrais subvenir aux

recommand,,?

hcsoins de tes parents.

33

Exista multe probleme economice


in larile Lumii a Treia.

> II y a beallcoup de problcmes cconomiqlles

Toti prietenii m-au parasit ~i nu mai


am niei un ban.

>

Pentru cine era telefonul?

> C'Clail pour

Nu arunca ehitanta primiUi pentm


scrisoarea recomandata!

> Ne jctte pas lc relI de cette lettre


recommandcc'

Trebuie sa controlam (sa verificam) aceste mandate.

> 11 faut que nous contr61ions ces mandats.

Ai introdus fisele in aparat? Trebuie sa pui


mai multe!

> As-tu mis les jetons tclCphoniques dans


I'appareil? Tu dois en mctlre davantagc!

Alo,

> A1I6, ne quitteL pas!

fiU

dans 1cs pays dll Tiers-Monde.


TOllS

mes amis m'ont quittc etje n'ai pas

Ie sou.

inchideti!

qUI.

ce coup de tclephone?

Nu intrerupeti legatura, nu am terminat (de vorbit)!

> Nc coupez pas, on n'a pas fini!

no~tri

lmpozitele (care li se percep) salariatilor


sunt mai mici anul acesta.

> Les imp6ts de nos salaries sont infcrieurs


cette annee.

Ce a provocat 0 dezvoltare aut de rapida


a liberei eoneurente?

> Qu'est-ce qui a cause un si vite


dcveloppement de la Iibre concurrence')

Ma tern sa nu fie cheltuielile tale mai mari


decat veniturile.

>

Putem achita facturile pc termen


lung Ia ofieiul po~tal?

>

Est~cc qu'on peut regIer les factures


echcance au bureau de poste?

Ne temem sa nu aveti prca putin carbune


pentru iama.

>

~ous craignolls que vous n'ayez trap peu


de ch;ubon pour !'lmler,

Aveti bani (depu~i) la CE.C.?

> Avez-vous dcs sous it la caisse d'cpargne?

Mii. indoiese ea satia mea va raspunde


(va ridica reeeptorul).

> Je doule que rna femme dccroche.

Aveti beneficii
intreprindere?

(ca~tigurj) din

r ai pcur que tes depenses ne soient supcrieures


aux revenus.

alongue

> Avez-vous des interets dans cctte enlreprise'J

aceastii

Nu-~i pHite~te

niciodata impozitele, prin


urmare nu va da faliment.

> 11 ne paie jamais ses lmpots. alars il ne fera


pas fa Illite.

Cat este de dezvoltata economia voastra?

> Que! est Ie niveau de votre economic?

Daca nu aveti niei un profit de pc urma


muncii voastre, faeeti greva!

> 5i VallS n 'avez aucun profit financier de votre


travail, metlez-vous en grcve!

Ne pare Tau eil nu produceti mai mult ~i ca nu


acceptati sistemul nostru economic.

> NOllS regrcttons que vous ne produisicz pas


davantage et que vous n' accepticz pas notre
syskme economique.

Ne temem ell in aeest domeniu progresul


nu se va obtine repede.

>
34

craignons que Ie progrcs dans


ce domame ne soil pas vite obtenu.

l\'OlIS

> Jl n'y a pas de nom de l"expediteur sur

Pe plic nu exists. numele expeditorului.

l"enveloppe.
A~ vrea sa-mi aduci scrisoarea par avion
care se afla in cutia po~tala,

> Je voudrals que tu

Tot eeea ce faci este 0 dovada a lipsei tale


de responsabilitate.

> Tout ce que III fillS c'cst la preuve de ton


manque de responsabilitc.

Vai, pentm ca nea fost intrerupta eonvorbirea,


trebuie sa a~tept pan a ee el rna va suna din nOll.

> Hclas, puis'lu 'on a coupe notre conversation


jc dais attendre ce qu'il me rappellc.

III 'apportes la lcttre par


iNion, qui cst dans la boite aux lettres.

Completati propozitiile care urmeaza cu expresia sau cuvantul corespunzator:


Alo, cine este Ie telefon?

- >AII6! Qui est >il l'apparcil?

Tocmai am primit un telefon de la Roma.

- Je viens de >recevoir >un coup de telephone


de Rome.

Beneficiile me1e sunt mai mici decat ale tale.

- Mes >inlcn~ts sont >infcrieurs aux tiens.

EI are bani!

- Lui, il a >des sous!

Mil tern ca el

nu-~i

- Je crains qu'il ne paie pas >les impots.

va pliiti .impozitele.

Nu raspunde! (Nu Tidiea receptorul!)

- Ne >dccroche pas!

Oaea aceastii scrisoare este foarte urgentii,


trimite-o par avion!

- Si cette lettre est tres >urgcntc, envoie-Ia


>par avion!

Parintii mei se tern sa nu dau faliment.

- Mes parents craignent que je >ne fasse faillite.

Trebuie sa

plate~ti

- II faut que tu paies I'impol >~ur les salaires.

impozitul pe salanu.

imi pare rau ea voi nu ea~tigati mai mult.

- Je regrette que vous ne gagniez pas


>dil\'anlagc.

Nu ered sa fie 0 dovadii importanta in aceasta


afaeere (in acest eaz).

- Je ne crois pas que ce soit >une preuve


importante dans eette affaire.

Pe plic nu este treeuta adresa expeditorului.

- II n'y a pas I'adresse de >!'expediteur sur


I' enveloppe.

Nu voi accepta acest mandat.

- Je >n'accepterai pas ce >mandat.

Ne-am depus banii (economiile) la C.E.C.

- Nous avons place nos >cconomics a>Ia caisse


c..\'cpargne.

po~tal

- Je vais >au bureau de poste pour >rcgJcr toutes


>Ies echcances.

Ma due la ofieiul
toate datoriile.

ca sa-mi achit

35

RECAPITULAREA LECTIEI 28
28.1. in cursul aeestei leetii ati inffilnit unnatoarele cuvinte ~i expresii:
donner un coup de telephone

- a da un telefon

reeevoir un coup de telephone

- a primi un telefon

renvoi en recommande

- expeditia pOftalii. (coletul, pachetul)


recomandat (a)

Allo!

- Ala!

C'est de la part de qui?

- Cine it (0) cauta?

Qui est

a I'appareil?

- Cine este la telefon? Cu cine vorbesc?

Ne quittez pas!

- Nu inchideti!

Ne eoupez pas!

- Nu intrerupeti legatura! Nu inchideti!

C'est occupe!

- Suna ocupat!

28.2. Ati aflat, de asemenea, care sunt forme Ie modului "subjonctif (present)" la diateza pasiva..
Regula formarii diatezei pasive la "subjonctif (present)" este aceea~i ca in cazul modului
indicativ (prezent) - "indicatif (present)".
Pentru a forma diateza pasiva a modului "subjonctif (present)" vom adauga participiul teecut
n
("participe passe") al verbului de conjugat la formele verbului "etre la "subjonctif(present)".
Participiul trecut se acorda in gen ~i numac ell subiectul prapozitiei.
lata un exemplu de conjugare a verbului "inviter" la diateza pasiva a modului "subjonctif
(present)":
11 faut que je sois invite (invitee).

- Trebuie sa fiu invitat (invitata).

II faut que tu sois invite (invitee).

- Trebuie sa fii invitat (invitata).

II faut qu'il soit invite.

- Trebuie sa fie invitat.

II faut qu'elle soit invitee.

- Trebuie sa fie invitata.

11 faut que nous sayans invites (invitees).

- Trebuie sa fim invitati (invitate).

n faut que vaus soyez invites (invitees).

- Trebuie sa fiti invitali (invitate).

II faut qu'ils soient invites.

- Trebuie sa fie invitati.

11 faut qu'elles soient invitees.

- Trebuie sa fie invitate.

36

TEMA PENTRU ACASA 28


A

B.

C.

Traduceti in limba romana unnatoarele propozitii:


I.

Je telephone de la part de Monsieur Durand.

2.

II faut que vous trouviez Ie destinataire de eet envoi en reeornrnande.

3.

II desire que toutes ees lettres soient envoyees par avion.

4.

Je crains qu'on ne coupe notre conversation.

5.

II faut que tu raccroches et que tu attendes Ie deuxierne coup de telephone.

Traduceti unniHoarele propozitii in limba franceza.:


I.

Clnd ai prirnit acest telefon din Italia?

2.

Ma tern ca acest oficiu po~tal sa nu fie inchis.

3.

Legatura este intrempta.

4.

De ce nu nlspunzi (nu ridici receptoruI)?

5.

Trebuie sa. rna due la oficiul po~tal ea sa. trimit 0 scrisoare recomandaHi, doua sensori
par avion ~i una direct catre destinatar.

Treceti propozitiile care urmeaza de la diateza activa la diateza pasiva:


1.

11 faut que vous connaissiez Ie nom du destinataire.

2.

Nous voulons que

3.

Je desire que rna fiUe refuse eette preuve de votre amitie.

4.

NOllS

5.

Je ne pense pas que Marie oublie Ie rel;u dans Ie bureau de paste.

VOllS

jetiez ces lettres expres dans la boite aux lettres.

avons peur qu'elle n'accepte sa proposition.

VOCABULARUL LECTIILOR 27 SI 28
~

accepter

> [akseptE]

- a accepta, a primi

avoir un compte en banque

> [avua:R e kat ii b5k]

- a avea un cont in banca

la baisse

> [la bes]

- scaderea, descre~terea; sHibirea,


diminuarea

la boite

aUK

lettres

> [la bUat

letRJ

- cutia de scrisori
po~tal

Ie bureau de poste

> [10 bURo dO post]

- oficiul

la caisse d'epargne

> [la kes dEpaRn]

- casa de eeonomii; C.B.C.-ul

causer

> (kozE]

- a cauza, a provoca; a vorbi,


a conversa

Ie charbon

> [10 ~aRbi:i]

- carbunele

Ie compte

> [IOk[lt]

- calculul, socoteala; contul

la concurrence

> [Ia k(lkURasJ

- concurenta, intrecerea,
eompe1itia

controler

> [k6tRoIE]

- a controla, a verifiea;
a supraveghea

Ie coup de telephone

> [10 ku dO tEIHan]

- telefonul; in expresia "donner


un coup de tell~phone"="a da
un telefon"

couper

> (kupE]

- a mia, a opri; a intrerupe


(0 legatura telefonica)

craindre

> (kRedR]

- a se terne (de); a-i fi frica (de)

la crise

> [la kRiz)

- eriza, lipsa, penuria, dezechilibrul

davantage

> [dav:itajJ

- mai mult, in plus

decrocher

>

la dcpense

> [ladEpas]

- cheltuiala; camara (pentru


provizii)

Ie destinataire

> [10 destinateR]

- destinatarul; adresantul

Ie developpement

> [10 dEvlopma]

- dezvoltarea,

donner un coup de telephone

> [donE

douter (de) + substantiv

> [dutE}

1'6cheance (f.)

>

[dEkRo~EJ

e ku dO IE1Efon]

[lE~ElsJ

- a desprinde (un obiect agiitat);


a ridica reeeptorul, a raspunde
la telefon

desIa~urarea

- a da un telefon
- a se indoi (de); a nu fi sigur (de)
(verb 1a infinitiv, pronume)
- seaden1a, tennenul (de plata)

a courte echeance

> [a kuRIl.:,~Uis]

- (factura) pe termen scurt

a longue echeance

> l a liig E~EasJ

- (factura) pe termen lung

I'economie (f.)

> [lEkonomi]

- economia

les economies (f. pI.)

> [lELEkonomi]

- economiile, banii economisiti

economique

> l EkonomikJ

- economic, economica

I'envoi (m.)

>llav"a]

- trimiterea, expedierea; pachetul,


coletul

I'expediteur (m.)

> llekspEditOR]

- expeditorul

(Ia lettre) expres

> l (la letR) EkspRes]

- scrisoarea (expediata) foarte rapid

la facture

> lla faktUR]

- factura

la faillite

>[Ia fmit]

- falimentul; lichidarea;

faire faillite

>[feRfalit]

- a da faliment

faire la greve

>[feR hi gRevJ

- a face greva

financier

> [finasiE]

- financiar

financiere

>lfini'isicR]

- financiarii

la greve

> [Ia gRev]

- greva

I'impot (m.)

>[Iepo]

- impozitul

I'industrie (f.)

> [lcdUstRij

- industria

inferieur a...

> letERiOR aJ

- inferior, mai mic decaf., "


mai prost (calitativ) decat...

I'inreret(m.)

>[ICtERc]

- interesul, folosul, avantajul;


dobanda

jeter

> [jOtE]

- a arunca, a azvarli; a pune

Ie jeton

>lIOjOtfl]

- jetonul, fisa (de telefon)

la lettre par avion

>[13 letR paR avio]

- scrisoarea (expediatii) par avion

la lettre recommandee

> [Ia letR rOkomadE]

- scrisoarea recomandata

Ie mandat

>[10 mildaJ

- mandatul po~tal; mandatul,


imputemicirea; insarcinarea,
misiunea

se mettre en greve

> [sO mclR a gRey]

- a face greva, a

Ie niveau

>[IOnivo]

- nivelul

la preuve

>[la pROv]

- dovada, proba; marturia, semnul

39

e~ecul

declan~a 0

greva

produire

> [pRodUiR]

- a produce. a crea, a fabrica

Ie profit

> [10 pRofi]

- profitul, c~tigul, folosul,


avantajul

Ie progres

>[lOpRogRc]

- progresul; dezvoltarea, cre~terea;


inaintarea

quitter

>lkilE]

-- a parasi, a lasa; a inchide


(telefonul)

raccrocher

> lRakRo~E]

- a agata, a alama din nou; a


la loc receptorul in furea,
a intrerupe convorbirea,
a inchide telefonul

~eza

recevoir un coup de telephone > [rOsOv"a:R c ku dO tEl Efon] - a primi un telefon


recornrnande, -e

> [ROkomadE]

- recomandat, -a

Ie re~u

>[10 ROsU]

- chitanta, recipisa; primirea


(in expresii)

refuser

> [ROfUzE]

- a refuza, a respinge

regler (une facture)

>[REglE]

- a regIa; a plati, a achita (0 factum)

regretter (de) + infinitiv

> [ROgRetE]

- a regreta; a-i parea rau; a-~i cere


scuze

Ie revenu

>[10 ROvOnU]

- venitul

Ie salarie

> [10 salaRiE]

- salariatul

scientifique

> [si1ilifik J

Ie sou

>[IOsu]

- moneda, banul, paraua

les sous (m. pl.)

> [lc su]

- banii,

subvenir aux besoins de

> [SUbVOlliR 0 bOz"e dO]

- a se ingriji de nevoile (cuiva);


a avea de ... grija de necesitatile
(cuiva)

superieur 8...

> [sUpERiOR a]

- superior, mai mare decat. .. ,


mai bun (calitativ) decat. ..

Ie systeme

> [JOsislemj

- sistemul, modul de organizare

telegraphique

> [IEIEgRafik]

- telegrafic, -a (prin telegrat);


concis, -a

telephonique

> [tEIEfonik J

- telefonic, -it

le Tiers-Monde

> [10 tieR mi\d]

- Lumea a Treia (tarile din Lumea


a Treia)

urgent

> [URja]

- urgent, grabnic, presant

urgente

> [URjat]

- urgentii, grabnicii. presanta

verser (de l'argent)

> [veRsE]

- a varsa, a plati, a depune (bani)

~tiintific, ~tiintificli

marunti~ul

LECTIA 29 - PARTEA iNTAI


ineepem aeeasta Icelie reeapitulfmd vocabularul lectiei 29 din cursul pentm inccpatori.
A

Completali propozitiile in limba franeeza eu unul dintre urmatoarele cuvinte:


I. I'education

2. I'ecole secondaire

3. Ie Iycee

4. Ie Iyceen

5. Ia Iyceenne

6. la composition

7. Ie dictionnaire

8. les mathematiques

9. la classe terminale

10. Ie bac

II. les etudes superieures

13.le coneours d'entree

14. Ie sueees

Trebuie sa termini odata liceul


sa-li iei baealaureatul.

~i

12. I' examen

- II faut que tu finisses enfin >i.e lycee et


que tu passes ton >bac.

A~ dori sa-mi cumparati


dictionarul Larousse.

- Je voudrais que vous m'achetiez


>Ie dictionnalre Larousse.

Nu ered ea nivelul de educatie din acest


gimnaziu este ridicat.

- Je De crois pas que Ie niveau de >i' education


dans eette >ccole secondaire soit eleve.

Trebuie sa ~titi mai bine matematica.

- n faut que vous connaissiez mieux


>Ies mathcmatiques.

Profesorii no~tri doresc ca noi sa


invatJim cat mai bine in anu] terminal
(in ultimul an de liceu).
Nu cred ea el 0

eunoa~te

- Nos professeurs desirent que ilous travaillions


Ie mieux possible dans >Ia classe tcnninale.

pe aeeastJi liceeana. - Je ne pense pas qu'il eonnaisse eette >iyccenne.

Ne temem eli multi dintre elevii no~tri


nu se vor prezenta la eoncursul de
admitere la universitate.
Uitimul nostru examen de matematica
a fost prea greu.

- Nous eraignons que beaueoup de nos >i ycccns


ne se presentent pas au >Concours d'cntrce a
I'universite.
flU

- Notre demier >examen de mathernatiques


n'etait pas trop difficile.

Ai seris deja compunerea la franeeza?

- As-tu deja ecrit >la composition de franpis?

inainte de a-ti incheia eu sucees studiile


superioare, mai ai inca mult de invatat.

- Avant que tu finisses avec >Succes tes >etudes


supcrieures. tu dois apprendre encore
beaucoup.

B.

Folositi ex.presiile potrivite pentru a completa propozitiile care unneaza:


Vreau sa fii foane bun la matematica.

- Je veux que tu >sois fort en mathematiques.

Ce liceu ati facut?

- Quellycee >avez-vous frcquente?

ToatS lumea vrea sa ne luam bacalaureatul. - Tout Ie monde desire que nous >passions
Ie bac.
- NOllS >avons fall nos etudes

Nu rna voi prezenta la concursul de


admitere, nu sunt destul de buna la franceza.

- Je >ne me prc~enterai pas au eoncours


d'entree,je ne suis pas assez >forte en fran~ais.

Ma indoiese eil va fi admis la universitate

- Je doute qu'i) >soit re<;ll


sans examen.

rara examen.
C.

a l'universite

Completati uimatoarele propozitii eu adverbele eorespunzatoare:


Vrem sa vorbe~ti serios cu noi.

- Nous voulons que tu paries avec nous


>seri euscment.

El nu a patit nimie, din ferieire.

- II n'a >heurcusemenl rien eu.

Nu vreau sa vorhim prea mult


despre acest subiect.

- Je ne veux pas que nous parlions >longuement


it ee sujet.

Mama a pus eu multa grija


in pat.

D.

aParis.

Ne-am facut studiile la Paris.

bebelu~uI

- La mere a >dOL\cement mis Ie hebe au lit.

Formulati intrebari pentru raspunsurile unnatoare, folosind pronumele interogativ "qui"


(puneli intrebarea astfel incat sa va raspunda subiectul sau complementul direct):

> Qui parle maintcmmt?

C'est lui qui parle maintenant.

Monique et Catherine sont fortes en maths. > Qui est fOI1 en maths?
Vaus connaissez bien ees lyceennes.

> Qui connait bien ces lyceennes?

> Qui connaisscz-vous bien?


Vous etes medeein dans eet hOpital.
Naus aimons tous notre prof de

fran~ais.

> Qui

etes-v(Ju~?

> Qui aime notre prof de frallt;ais?


> Qui annez-\'ous lOllS'!

Sa trecem la vocabularul acestei leetii. Cititi eu voce tare cuvinteJe care


urmeaza ~i retineti traducerea lor in lirnba romana:

la (I'ecole) matemelle > [la mateRnel]

- gradinita (de copii)


~coala

I'eeoleprirnaire(f.)

> [IEkol pRimeR]

I' instituteur (m.)

> llestitUtoRJ

- invat~Homl, institutoml,
dascalul

I' institutrice (f.)

> [leslitUtRis]

- inva1atoarea,
institutoarea

la note

> [lanot]

- nota, calificativul
insemnarea; adnotarea
- cuvantul

primara

Ie mot

> [lOmo]

I'enseignernent (rn.)

> [l5.sciima]

- invatarnantul; invata1ura

lamatiere

> Lla matieR]

- materia (de studiu);


substanta; materialul;
cauza, motivul

Ie eertificat

> [10 scRtifika]

- certificatul, diploma

la faculte

> [la fakUltE]

- facultatea; eapacitatea,
posibilitatea, aptitudinea

la fae (1a Fac)

> [Ia fak]

- (in argoul ~colar)


facultatea

les lettres (f. pI.)

> [Ic letR]

- literele (studiile)

la bourse

> lla buRs]

- bursa; Bursa; punga

Ie boursier

> [10 buRsiE]

- bursierul, speculantul,
jucatorulla bursa

Pentru a Ie retine rnai u~or, citi\i inca 0 data aeelea~i euvinte a~ezate in alta
ordine:
I'enseignement (rn.)

> [lasEiima]

- invalamantu!; invlitatura

la bourse

> [Ia buRs]

- bursa; Bursa; punga

Ie mot

> [lama]

- cuvantul

la note

> [lanot]

- nota, calificativu!
insemnarea; adnotarea

la (I'ecole) rnatemelle > [la rnateRnel]

- gradinita (de copii)

I'institutrice(f.)

> [lestitUtRis]

- invatatoarea,
institutoarea

Ie boursier

> (10 buRs/E]

- hursierul,speculantul,
jucatorul ta bursa

Ie certificat

> [10 seRtifika]

- certificatul, diploma

['ecole primaire (f.)

> [IEkol pRimeR]

- ~coala primaca

la facultc

> (la fakUltE]

- facultatea; capacitatea,
posibilitatea, aptitudinea

lamatiere

> [Ia matIE:R]

- materia (de studiu);


substanta; materialu!;
eauza, motivul

les lettres (f. pI.)

> Lte letR]

- literele (studiile)

['instituteur (rn.)

> [iestitUIORJ

- invatatorul, institutorul,
dasciHul

la fae (1a Fac)

> [Ia fak]

- (in argoul ~colar)


facultatea

in continuare, vom introduce substantivele noi in anumite contexte pentru a Ie invata mai u~or. Cititi
urmatoarele propozitii in limba franceza ~i retineti traducerile in limba roman a:
L'enfant, a partir de trois ans, peut etre
rerru a 1a maternelIe.

- De la varsta de trei ani copilu! poate fi primit


Ja gradinita.

QuelIe est votre langue maternelIe?

- Care este limba dumneavoastra materna?

L'ecole matemelIe est facultative, par contre,


I'ecole primaire est obligatoire.

On a beaucoup eerit sur I' amour matemel.

- S-a scris mult despre dragostea materna

Gradini~a este facu!tativa, in sehimb,


primara este obligatorie.

~coala

(despre iubirea materna).


Les instituteurs enseignent dans les classes du
premier degre, par contre, les professeurs, dans

- fnvatatorii predau la clasele primare,


in schimb, profesorii (predau) la liceu.

les classes du second degre.


Chers enfants, je vous pnSsente votte
institutriee, Mademoiselle Jeanne Ducros.

- Dragi copii, v-o prezint pe invatatoarea


voastra, domni~oara Jeanne Ducros.

II faut que tu corriges toutes tes mauvaises notes.

- Trebuie sa-ti indrepti toate notele proaste.

A la fin de chaque cahier de notre cours de


fran.;ais il y a un petit dictionnaire
des mots nouveaux:.

- La siar~itul fiecarui caiet al cursu!ui nostru


de Iimba franceza exista un mic diqionar de
cuvinte noi.

Quel enseignement avez-vous dans votre pays,


public ou prive?

- Ce tip de invatamant exista in tara voastra.


de stat sau particular?

Apprenez-vous beaucoup de matieres dans


votre Iycee?

- Studiati multe materii in liceul vostru?

Avant que vous continuiez votre education


dans un Iycee, il faut que vous presentiez votre
certificat d'etudes primaires.

- inainte sa va continuati educa~ia


intr-un liceu, trebuie sa prezentati eertificatul
(diploma) de absolvire a studiilor primare.

II vient de commencer ses etudes a la Faculte


des Lettres.

- Tocmai ~ia inceput studiile la Facultatea


de Litere.

Dis, tu vas

a la fae ce matin?

- fa spune, te duci in dimineata asta


la facu!tate?

alors il merite une bourse.

- Acest student a luat toate


examenele, deci merita 0 bursa.

Par contre, ce boursier-ci a echoue ases

- Din contra, acest hursier a pieat Ja examene,

Cet etudiant a reussi tous ses examens,

examens, alors ill'a perdue.

a~a ca a

pierdut-o.

in afara de substantivele noi, in propozltiile precedente ati intalnit expresiile:

a partir de ...

> [a paRtiR dO]

- a incepe de la, din ... ; pomind de


la ... , eu incepere de la...

par contre

> [paR kotR]

- in schimb

(['enseignement)
du premier degre

> [dU pROm/I.-: dOgRE]

- invatamantul primar (1- VIII)

du second degre

>LdU 5(0)g5 dOgRE]

- invatamantul secundar (Iiceu)

maternel, -dIe

>[mateRncIJ

- matern, -a; din(spre) partea


mamei; (in expresie) la maison
matemelle = leaganul (casa de
copii)

faeuItatif

> [fllkUltatif]

- facultativ

facultative

> l fakUltativ]

- facultativa

obligatoire

> [oblIgat"a:R]

- obligatoriu, obligatorie

public

>lPUblik]

- public; de stat

publique

>lpUblik]

- publica; de stat

prive, -e

>[pRivE]

- privat, -a; particular, -a; personal, -a

> [asEniEj

- a preda (ceva cuiva); ada lectii;


a invata

> [kcltinUE a]

- a continua sa ... ; a nu inceta sa...

mcriter (quelque chose)

>[mERitE]

- a merita, a fi demn de

echouer

>LE~uJ::]

- a e~ua (despre nave); a nu reu~i.


a e~ua; a se impiedica (de un
obstacol)

> [ E~uE a en Egzame]

- a pica un examen; a nu trece


un examen

reussir

>lREUsiR]

- a reu~i, a izbuti, a avea succes,


a izbandi; a reu~i sa, a ajunge sa

reussir a un examen

> [REUsiR enEgzame]

- a reu~i la un examen; a treee


(a lua) ell bine (eu nota mare)
un examen

adjectivele:

ca

~i

verbele de grupa I:

enseigner (quelque chose

a quelqu'un)
continuer

echouer

~i

a (+infinitit)

a un examen

de grupa all-a:

Cititi cu voce tare propozitiile unnatoare in care am folosit vocabularul


adjective ~i verbe) ~j tradueeti-Ie apoi in limba romana:
Je ne veux pas que mon
cette ecole matemeIle.

gar~on

>

frequente

nOll

(expresii, substantive,

~u vreau Cd fiul meu sa se duca


la acea.'.la gradinila.

Tu t'es bien amuse a la materneIle?

> Ti-a plaeut la grad;nila?

En France les etudes primaires sont

> in hanla studlile primare (clasele 1- VIII) sunt


obligatorii de 1a 6 ani.

obligatoires

apartir de 6 ans.

I' enseignement du second degre est facultatif?

> $i in lara voastra inva\~lImintul


secundar (liccul) cste facultativ?

QueUes sont les matieres que ee vieux

> Cc materii preda ace~t batran profesor?

Est-ce que dans votre pays aussi

professeur enseigne?
Les enfants sont tres contents que
Mademoiselle Grenier soit leur institutrice.

> Copiii sunt fO<Jrte mullumiti ea


domm~oara (ircnier le va fi inva!atoare.

Mes parents desirent que fai de bonnes notes.

> Parin!i] mei vor sa am note bune.

L'informatique est une matiere facultative


dans notre Iycee.

> In liceuJ nostru informatica estc

II lui manque de I' amour mateme\.

> ii Ilpse~te dragoslea materna.

II ne croit pas que tu reussisses a eet


examen de biologie.

> El nu erede ca vei lua acest examen


de biologie.

11 faut que vous appreniez par creur

> Trcbuie sa invalali pe dinafara 1l1111te euvinte

malerie

facultativa.

frantuzc~ti.

beaucoup de mots franc;ais.

> Nu cred ea nivelul cdue31iei intr-o ~eoaLi


partleulara este intotdeauna mai ridicat
decal inlr-o ~eoala de stat.

Je ne pense pas que Ie niveau de I'education


dans une ecole privee soit toujours plus elevee
que dans une ecole publique.

A~

Est-ce que je pourrais obtenir une bourse pour


continuer mes etudes a la Faculte des Lettres?

>

Ie ne pense pas qu'eUe puisse continuer a


travailler apres son mariage.

> Nu ered ca ea V<l pulea continua sa lucreze


dupa ee sc va casatori.

Regardez-Ie! C'est un homme qui a reussi!

> Uita!l-Va la el! E un om care a reu~it

pulea obtine

bursa pentru a-m;

continua studlllc 1<1 Facultatea de Litere?

(in viala)!
> Oa, la faeultme se invala mull (trebuie

Qui, it faut beaucoup etudier Ii la fae.

sa invcli mult).

> Mil tern sa

J'ai peurqu'il n'ecboue aux examens.

IlU

pice la examene.

> l'<u credem ca aceasta problema

Nous ne pensons pas que cette affaire mcrite

merita 3ten\ia n035tr3.

notre attention.

> Dupa convalesccnta, solul meu continua

Apres sa convalescence, mon mari continue

sa prcdca la Facultatca de Litere.

it enseigner it 1a Faeulte des LettTes.

> incerand de la 1 ial1uarie ve\i avea un nou

A partir du premier janvier vous aurez un


nouveau professeur de fran~ais.

profcsor de franccza.
> Nu

La matiere de vos etudes ne m'interesse pas,

ma

par contre je m'interesse it une autre chose.


Le certificat d't.~tudes de ce boursier a ete

rna intereseaz3 cc studmti, in schimb,


intereseaza altceva.

> Certificatul de studii al acestui student


(bursier) este excelent.

excellent.

Continuati sa va

insu~iti

noul vocabular completand urrnatoarele propozitii eu expresia, cuviintul

sau verbul corespunzator:


De la ce varsta

i~i

- >A partir de quel age les enfants en Rownanie,

incep copiii din Romania

studiile in ciclul primar?

commencent-ils leur education

a >I'ccole

primaire?
Arata-mi cartea ta de munca!

- Fais voir ton >certificat de travail!

lnvatamantul primar (I- VIII) ar trebui sa fie

- >L' enselgnement du premIer degrc devrait

obligatoriu in loate tarile lumii.


Am ales pentru baiatul nostru aceasta

etre >obligatoire dans tous les pays du monde.


~coala

- Nous avons choisi ceUe ecole >privcc pour

particulara pentru ca vrem sa primeasca

notre fils, parce que nous voulons

o educalie foarte buna.

qu '1\ re~oive une education d 'un niveau eleve.

~tii
~i

cumva care sunt materiile (de studiu) noi

- Est-ce que tu sais queUes sont les nouvelles


>matieres et lesqueUes sont >facultatives?

care dinlre ele sunt facultative?

- Je vais >continuer a Ctudier

Voi continua sa studiez la Facultatea de Litere,

in schimb, prietenul meu

i~i

studiile de drep!.

eludes en droit.

Te ocupi de afacerile (problemele) publice din

- T'interesses-tu aux affaires >publiques de ta

regiunea ta?

region?

Datorita concursului (pe care I-am dal) am


~tiut

multe cuvinte

- Grace

frantuze~ti.

a notre concours nous avons

su beaucoup de >lTIots fran<rais.


- Quelle >flote ton >instituteur fa donnee pour

Ce nota ti-a dat invatatorul pen1ru


compunere?
~tiu

a >la Faculte des

letires, >par contre, mon ami >continuera ses

va contlnua

ta composition?

rnulte cuvinte in limba ta materna.

- Je connais beaucoup de mots de ta langue


>matcmcllc

Ei merita sa primeasea 0 bursa.

- lis >mcritent d'ohtenir >unc bourse.

Nu am noroe, de aeeea am cazut la examene.

- Je n' ai pas de chance, alors >j'ai echouc ames


exarnens.

Nepotul meu nu vrea sa se duca la gmdinita.

- Mon petit-fils refuse d'aller a>Ia matcrnclle.

lnvatatoarele din invatamantul primar ar


trebui sa fie ingaduitoare eu elevii lor.

>Le~

instituinces de l'enseignement >du


premIer degre devraient etre indulgentes
envers leurs cleves.

Ei sunt pentru invatamiintul de stat, noi,


-l1s sont pour >1'enscigncment >public, nous,
in schimb, (suntem) pentru invatarniintul particular. >pClr cootre, pour >I'cnsclgnement >prive.
Domnule profesor, ar trebui sa predati
engleza la liceu.

- Valls devriez, Monsieur Ie Professeur,


>enseigncr I'anglais dans le second degre.

Din fericire, am reu~it in aeeasta afacere


(problema) financiara.

- Heureusement:>:i" ai rcussi il cette affaire


financiere.

Sunt multi (studenti) bursieri in


universitatea voastm?

- Y a-t-il beaucoup de >boursiers dans votre

Paul ~i-a luat toate examenele, in schimb


Pierre a cazut la doua.

- Paul >a rcussi tous ses examens, par contre


Pierre >a echouc a deux

universite?

in ultimele doua leetii ne-am oeupat de modul "subjonctif (present)" - "conjunctiv (prezent)".
Verhul propozitiei subordonate folosit la "subjonctif (present)" exprima 0 actiune simultana sau
posterioara actiunii exprimate de verbul propozitiei principale, in funetie de context. De exemplu:
Je ne pense pas qu'il finisse vite ses etudes.

- Nu cred ea i~i va termina repede studiile.

Je ne pense pas qu'il finisse rnaintenant


son travail.

- Nu cred ca el

sa-~i

termine acum treaba.

in aeeasta lectie yeti afla care sunt formele de trecut ale modului "subjonctiY', pe care Ie yom
denumi, pentro a u~ura invatarea lor, "Ie subjonctif (passe)" - "conjunctivul perfect".

Cititi propozitii Ie urmlitoare, acordiind mai multa atentie formelor verbale sense cu caractere ingro~ate.
Retineti, de asemenea, traducerea lor in limba romana ~j formele verbale subliniate:
Mes parents regrettent que j' aie
echoue it mon dernier examen.

- Parintilor mei Ie pare rau eli am....cazut


la ultirnul examen.

Je suis content que tu aies continue


tes etudes a Paris.

- imi pare bine ca ti-ai contjnuat studiile


la Paris.

lis ont peur que Mare n' ait deja

acceph~

- Ei se tern ca Marc sa nu ~ deja aceastii

cette offre.

oferta.

Vous ne pensez pas que Marie ait cause


cel accident?

- Nu crede\i en Maria ~ acest accident?

II est desole que nous ayons fait [aillite.

- Lui Ii pare [oarte rau cli am dat faljment.

Nous sommes heureux que vous ayez


merite vos bourses.

- Suntem

Bien qu'ils aient reussi a leurs examens,


ils n'obtiennent pas de bourse.

Nous craignons que ees maticres aient ete


obligato ires.

- Ne temem ell aeeste materii au....fust obligatorii.

bueuro~i ea

v-ati merjtat burse1e.

De~i ~i-.auJ.uat examcnele,

ei nu primese bursa.

in exemplele anterioare Ofi pumt observa cii timpul trecut 01 modului "suhjonetif" - "suhjonetif
passe" exprima 0 actiune anterioara aeriunii exprimatii de verhul din propozitia principalii. Verbul
din propozitia prineipala este 10 timpul prezent, in timp ce actiuneo exprimatti de verbul subordonotei
este anterioara actiun;; exprimata de verbul propozl,!iei principale: de oeeea am folosit modul
"subjonetif passe". eel mai adesea vom traduce in limbo ramana verhul propozi!iei subordonate
prin perfect campus ("passe compos(:") sou, dacii se poate, prin conjunctiv perfeel.
Je ne pense pas qu'il ait deja fini ses etudes.

- Nu cred ell ~i-a terminat (sa-~i fi terminat) deja


studiile. (acliune anterioara)

in exemplelc pe care vi Ie-am oferit, verbele 1a modul "subjonctif(passe)"


se conjuga eu auxiliarul "avoir", Va reamintim ca, daCli verbul se conjuga
la timpurile compuse cu auxiliarul "avoir". participiul trecut ("Ie
participe passe") al verbului nu se acorda cu subiectul.

lata conjugarea verbului "meriter" la "subjonctif passe":


que j'aie mcritc

que nous ayons merite

que tu aies mcritc

que vous ayez merile

qu'il ait merite

qu'ils aient merile

qu'elle ait merite

qu' elles aient mente

Pentm a invata mai u~or modul "subjonctif (passe)" yom continua sa folosim in exercitii verbe care
se conjuga la timpurile compuse ell auxiliarul "avoir".
Completati propozitiile care unneaza eu fonnele verbaIe corespunzatoare de "subjonctif (passe)":
Nu cred ca

~i-a

facut deja lema.

Ei Ii pare foarte rau ca ai spus asta.

- Je ne crois pas qu'il >,llt deja fait son devoir.


- Elle est desolte que tu >aics dit cela.

Domnule, ne pare rau eli nu ati predat In


~coala noastrli.

- Monsieur, nous regrettons que vous >n' ayez


pas enseignc dans notre ecole.

Nu ered ea direetorul nostru a meritat


acest post.

- Je ne erois pas que notre direeteur >ait mcrite

in srar~il

Suntem bueuro~i (ferieili) eli ali tenninat


~coala primara.

- Nous sommes heureux que >\iOUS ayez enfin


fini I'ecole primaire.

Ma tern eli prietena mea a pieat la toate

- J'ai peur que mon amie >ait echoue

ce poste.

examenele.

a tous

ses examens.

Va indoiti ea ele au

acceptat aceasta situatie?

- VOUS

doutez qu'elles >aient aceepte cette

situation?

Transfonnati propozitiile care urmeaza, Inlocuind formele verbale de "subjonetif (present)" eu forme
de "subjonctif (passe)":
Ea se teme ell ii vom ulta adresa.

- Elle a peur que nous oubliions son adresse.

Ea se teme eli i-am uitat adresa.

- Elle a peur que nous >ayons oublic


son adrcsse.

El nu crede eli aeeasta

~eoala

este particulara.

- II ne erait pas que cette ecole soit privee.

EI nu crede ea aeeasta

~eoala

a fost partieularli.

- II ne eroit pas que cette ecole ><lit

etc privee.

Paul se

indoie~te

ea it iubiti, doamna,

- Paul doute que vous l'aimiez, Madame.

Paul se

indoie~te

eli I-ati iubit, doamna.

- Paul doute que vous >1' ayez aime, Madame.

in ultimul exercitiu al primei parti a lec1iei noastre am introdus intregul material prezentat pami
aeum. Verifieati-va euno~tintele dobandite in aceasta leetie tradueand in limb a franceza urmatoarele
propozitii :
Mli indoiese eli ace~ti bursieri
au Iacut un lieeu particular.

> Je doute que ees bOUl"siers aient frcquente


un lycce prive.

Nu ered ca anul trecut aceasta materie


a fost obligatorie.

> Je ne erois pas que celte matiere ait etc


obligatoire j"annee passce.

Direetorul acestei

~coli

primare nu crede

> Le directeur de celte ecole primaire ne pense


pas que les nouvelles malicres soient

eli noile materii vor fi facultative de


la intai septembrie.
~tim

mai multe cuvinte in limba francezli,

in schimb, nu ~tim multe (cuvinte)


in limba engleza.

facullatlves il partir du premier septembre.


>

NOll~

connaissons plusieurs mots

fran~ais,

par contre. nous n'cn connaissons pas

beaucoup en anglais.

Sunt multi studenti la facultate care

iau note foarte bune la examene?

>Y ll-t-il beaucoup d'ctudiants ala fae qui


obllennent de tres bonnes notes aux cxamcns?

Ce trebuie sa fac ea sa reu~esc?

> Qu 'est-cc que .Ie


je rcussissc?

Parintii mei vor sa fiu i'nvatatoare

> Mes

la

0 ~coala

parenl~

dOlS

{aire pour que

desirent que je sois institutrice

dans une ecole pnvce.

particulara.

Tali copiii pot beneficia de invatamantul de stat.

> Tous les cnEmIS peuvent bcncficier


de l'cnseigncmcnt public.

A~ vrea sa ~tiu daca gradinitele de stat


sunt scumpe?

> 1t: vaudrai;; savoir si les ecoles materneJles

Continui sa te duci la aceste cursuri facultative

> Est-ce que tll continues i\ suivre ccs cours


lacultatifs a la Facu]tc des Lettres'l

la Facultatea de Litere?
Ma tern ea nu ai mentat

bursa a~a de mare.

publiqucs sonl chcres')

>Je crains que tu n'aies mcritc une bourse


5i ckvce.

A!? vrea ca aceste materii


in liceul nostru.

sa fie predate

>.Ie voudrais que ces maticn:s 50i.:nt enscignces


dans notre tycee.

Ne temem ea mai multi dintre noi au picat


ieri la acest examen greu.

> NOlls avons pellr que plusieurs de nous aient


echouc a cet examcn difficilc hier.

Ma indoiesc ea a refuzat bursa care ia fast


oferita in anu! IV.

> Je doute qu' il ait refuse la bourse gu' on lui


avail proposee ilIa quatricme annee.

Aveti eertificatul (diploma) de absolvire


a studiilor primare?

> Avez-vous Ie certificat d "etudes primaires?

Domnule, vorbiti limba mea materna?

> Monsieur, parlcL-vous ma langue matemelle?

LECTIA 29 - PARTEA A DODA


inainte de a introduce noi cuno~tinte lexieale -\ii gramaticale, sa reeapitulam 0 parte din euno~tintele
dobandite in cea de a doua parte a leqiei 29 din cursul pentm incepatori.
incepern cu recapitularea vocabularului.
A

Introduceti unnatoarele substantive in propozitii:


I. la leyon

2. la question

3. la reponse

4. la lecture

5. Ie poeme

6. Ie directeur

7. la bibliothcque

8. Ie retard

9.la fin

10. septernbre

II.oclobre

Prietenul meu se duce adesea


la biblioteca facultatii.
Trebuie sa ne vedem catre
lui octomhrie.

B.

- Mon ami va souvent


de la fae.

a >la blbliothcquc

- n faut que nous nous voyions vers >Ia fin

sfar~itul

>oclobre.

Postullui de director este in rerieo!.

- Son paste de >Jin::ctcur est menace.

Aproape toti elevii i~i doresc ea oreIe de


rnatematica sa fie facultative.

- Presque tous les eleves veulent que


>les le<;ons de mathematiques
soient facultatives.

Daea raspunsul tau ar fi bun, ai lua


exeelenta.

- Si ta >rcpollse etait bonne, tu obtiendrais


une note excellente.

nota

Domnule, imi pare nespus de rau ca nu


ati ~tiut raspunsul la aeeasta intrebare.

- Je suis dcsole que vous n'ayez pas su


la reponse a ceUe >qucstion, Monsieur.

Nu ~tii aeeasta poezie,


atat de frumoasa.

- Tu ne connais pas ce >pol:me, bien qu'il soit


si beau.

de~i

este

Nu vreau sa veniti mereu


eu intarziere.

- Je ne veux pas que vous veniez toujours


>en retard.

Lectura aeestci carti este obligatorie.

- > La lecture de ce livre est obligatoire.

Vrem ea de la intai septembrie sa-ti


continui studiile la liceu.

- Nous voulons qu' a partir du premier


>.'.eptembre tu continues tes etudes
du second degre.

Rezolvand exercitiul care urmeaza va veti aminti conjugarea anumitor verbe. Completati
propozitiile in limba francez3. cu fonnele verbale corespunzatoare:
EI nu

~tie

- 11 ne >saitjamais rien.

niciodata nimic.

- > .l'al dc.Fl n:pondu plusieurs fois ala meme


question.

Am raspuns deja de rnai multe orj


la aceea~i intrebare.
12

Cine ar dori sa puna


la aeest subiect?

intrebare refentoare

- Je >I'ai deja posee.

Am pus-o deja (intrebarea).

sa ~tii

in c1asa a Xl-a (penultima).

- II faut que tu >saehes quelies sont les matieres


en seeonde classe de Iycee.

Daca a~ vrea, a~ raspunde eu u~urinta

- Si je voulais, >je rcpondrais facilement

Trebuie

ce rnaterii (faci)

Am aflat aeest secret de la vecina mea.

- >J' a i su ce secret par rna voisine.

intrebarile pe care le-ati pus copiilor

- Les questions que

vo~tri

cette question.

la aceasta i"ntrebare.

c.

- Qui voudrait >poser une question a ce sujet?

VOliS

::>e.vez postes avos

enfants etaient trap difficiles pour eux.

erau prea grele pentru ei.

in ultirnul exercitiu de recapitulare completati propozitiile in limba franceza cu expresia sau


fonna adverbiala corespunzatoare:
- J'ai appris >plus de mots >par eu:ur que toi.

Am invatat mai multe cuvinte pe


dinafara decat tine.

- Cette annee nous avons >moins de matieres

Anul aeesta avern mai putine rnaterii

que l' annee passee.

decat anul trecut.

sotul ei (ajunge) mai des (cu intarziere).

- Elle vient >rarement >en retard, par contre,


son man >plus souvent.

Care dintre invatatorii vo~tri


preda eel mai bine?

- Lequel de vos instituteurs enseigne


>lc micllx?

Ea ajunge rareori eu intarziere, in schimb,

ineepand eu noul an (~eolar) prietenul


meu vrea sa invete cat mai bine

Cll

putinta.

Eu mananc putin, Paul rnananea mai pUlin


decat mine, dar lu, din inlreaga familie,
mananci cel mai pUlin.

Poli alege ce materii facultative

- A partir de la nouvelle annee mon ami veut


apprendre >le mieux possible.
- Moi, je mange >pcu, Paul mange >moins que
moi, mais toi, tu manges >Ie moins de toute
la famille.

dore~ti.

- Tu peux choisir >librement les matieres


facultatives.

De ce Ili faci lema cat mai incet eu putinta? - Pourquoi tu fais ton devoir >Ie moins vite
Eu a~ prefera s-o fae cat mai repede

possible? Moi, je prefererais Ie faire >Ie plus

eli putinla.

vile possible.
- Il faut Ie dire >plus simplement.

Trebuie sa spui acest lucru


mai sirnplu.

13

Trecem acum la vocabular. Cititi eu voce tare euvintele care urmeaza !1i
retineti traducerea lor in Iimba romana:
la rentree

>[Ia Ri1tRE]

- reintoarcerea, inapoierea;
inceperea anului ~colar

la distribution
des prix

> [la distRibUsio


dE pRj]

- aeordarea premiilor
(1ntr-o ~coaH\)

l'explication (f.)

> [IEksplikasio]

- explicatia, explicarea
(unei teme noi); motivatia

la recreation

> [la REkREasio]

- recreatia, pauza; odihna,


recrearea

Ie dessin

>[10dEse]

- desenul; schita, planul

Ie chant

>[lO~a]

- cantecul; cantatul,
cantarea; sunetul; cantul;
muzica; cantoul

la geographie

> [I a jEogRafi 1

- geografia

la physique

>[Ia fizik]

- fizica

I'ecolier(m.)

> [lEkoliE]

~colarul,

la science

> [Ia sias]

~tiinta; cunoa~terea

la dictee

>[la diktE)

- dietarea

elevul

(aprofundata)

Cititi inca

data eu voce tare noile substantive, in alta ordine:

Ie dessin

>[10 dEse]

- desenul; schila, planul

la physique

>[Iaiizik]

- fizica

la distribution
des prix

> [Ia distRibUsio


dE pRi]

- acordarea premiilor
(intr-o ~coala)

I'ecolier (m.)

> [IEkoliE]

la science

> [la sias]

~colarul.

elevul

~tlinta; cunoa~terea

(aprofundata)
I'explication (f.)
la geographie

> [IEksplikasio]

. > [la jEogRafi]

- explicatia, explicarea
(unei teme noi); motivatia
- geografia

la dictee

>[la diktE]

- dictarea

Ie chant

>[IO~aJ

- cantecul; cantatul,
cantarea; sunetul; cantu);
muzica; cantoul

1a rentree

>[la RiitRE]

- reintoarcerea, inapoierea;
inceperea anului ~colar

la recreation

> [1a REkREasl 0]

- recreatia, pauza; odihna,


recrearea

)4

ea de obicei, vom introduce cuvintele noi in propozitii pentru a Ie reline mai


tare {ii retineti traducerile in limba romana:

u:~or.

Cititi-Ie cu voce

Les eooliers de notre ecole passent


toutes les recreations dans la cour.

- Elevii din ~eoala noastra stau in toate


recreatiile in curtea ~colii.

Le chant, comme matiere dans notre lycee,


est facultatif.

- Muzica este
nostru,

Tu as fait trop de fautes dans ta derniere

dictl~e.

materie facultativa in liceul

- Ai recut prea multe gre~eli in ultima dictare.

Pourriez-vou& m'expliquer un probleme


de physique?

- Ati putea sa-mi explicati


de fizica?

II faut que nous nous preparions a la rentree


et que nous achetions des livres scolaires.

- Trebuie sa ne pregatim pentru reinceperea


~eolii ~i sa cumparam manuale.

Je ne crois pas qu'il ait echoue


de geographie.

a son examen

problema

- Nu cred ea a picat la examenul de geografie.

Monsieur, vous me devez une explication.

- Domnule, imi sunteti dator ell

Franyois sait tres bien dessiner, regarde


son dessin!

- Franyois ~tie foarte bine sa deseneze,


uita-te la desenul pe care I-a Iacut!

La physique appartient aux sciences qui


ont fait un grand progres dans notre epoque.

- Fizica se numara printre ~tiintele care


au inregistrat un mare progres
in epoca noastra.

II fait ses etudes a 1a Faculte des Sciences.

- EI studiaza 1a Facultatea de l;itiinte.

C'est deja dans deux semaines qu


nous aurons 1a distribution des prix.

- Peste numai doua saptamani vom avea


festivitatea de aeordare a premiilor.

Qui a re9u eette annee Ie Prix Nobel


de Litterature?

- Cine a prim it anul acesta


Premiul Nobel pentru literatura?

explicatie.

Retineti doua verbe noi:


expliquer

> [EksplikE]

- a explica, a lamuri; a demonstra;


a preda (0 tema noua)
(verb de grupa 1)

dessiner

> [dEsinEJ

- a desena, a face un desen; a schita


(verb de grupa I)

adjectivul

~i

expresiile urmatoare:
- de ~coala; ~colar; ~colaresc,

scolaire

> [skoleR]

devoir (quelque chose


a quelqu'un)

> [dOv"a:R kelkO


a kelkC]

la Faculte des Sciences

> [Ia fakUltEdEsias]

- Facultatea de ~tiinte
(Matematica-Fizica.-Chimie)

Ie Prix Nobel

> [10 pRj nobel]

- Premiul Nobel

~colareasca

15

~oz

- a datora (ceva cuiva); a fi obligat


(eu ceva cuiva)

Suhstantivul "Ie prohLeme", pe care i/ cunoa,~tetj deja, inseamnii ~j "problema (de matematjed, de
jiziea etc.) " ce trehuie rezo/vata.

Pentro a fixa vocabularul nou, traduceti in hmba romfma urmatoarele propozitii. Folositi, ca de
obicei, filtrul ro~u:

II est desale que tu ne lui aies pas

explique ton projet.

II faut que nous commencions

a penser

LUI ii pare nespus de rau


proieclul tau,

ea nu

i-ai explieat

ala rentree.

- TrcbUlc Sil incepem sa ne gandim la ineeperea


anului ~eolar.

De toutes les matieres enseignees Ii I' ecole,


c'cst Ie chant que je prcfCre.

- Dintle toate materiilt: predate in


muziea.

Ce professeur de l'universite mcriterait


Ie Prix Nobel de physique.

- Accst proksor univcrsitar ar menta Prerniul


Nobel pcntru linca.

La distribution des prix a fini notre


annee scolaire.

- Anu1 ~colar s-a srar~it eu

Ton dessin ne me plait pas, je ne pense pas


que tu dessines bien.

- Nu-mi place desenul tau, nu cred


bine.

As-tu oubhe que tu me devais de I'argent?

- Ai uitat eil iml datorezi

Notre professeur de malhcrnatiques sait tres bien


expliquer taus les problcmes, ses explications
sont simples ct claires.

- Profesorul nostru de malernatiea ~tie sa expJicc


foarte bine toate problemek, explieatiile lui
sunt simple ~i elare.

Tous les ecoliers attendent la recreation et


ils desirent qu'eUe soit la plus longue possible.

- Toti ~colarii a~tcapl;j recleatia ~i i~i doresc ea


aceasta sa tin,! cilt mal mult.

Paul est tres fort en geographic, c'est sa


science prefen!e.

- Paul este foartc bun la geografie, este materia


lui preferata.

Qu'est-ce que tu prcfcres: les lettres ou


les sciences?

- Ce prefer!: literalura sau ~tjin~elc exacte?

La physique, est-elle obJigatoire en seconde?

- Fizica estc obligatorie in pen ultima clasa


de liceu (elasa a Xl-a)')

La dictce en fran.;ais? Ricn de plus facile!


C'est rna langue matcmelle!

- Dietarea la franccza? ~irnic mai u~or!


Doar este limba mea matema!

~coala, prefer

i'mpartirea prcmlilor.

16

ni~te

ea desenezi

bani?

Completati propozitiile din exercitiul unnator cu acele cuvinle care se potrivesc in context:
Trebuie sa va explic aceasta problema
grea de matematica.

- 11 faut que Je vous >explique ce >probleme


difficile de mathematiques .

Acum avem leqia de muzica,


iar dupa recrealic leqia de desen.

- Maintenant nous avons la leeton de >chant.


et apres la recreation la le90n de >dessin.

Va place geografia? Nu, ne place mai mull

- Aimez-vous 1a >gcographie? Non, nous

fizica, de~i anumite probleme


sunt complicate.

prefCrons la >physique. bien que certains


>problcmes soient compliques.

Arata-mi ce ai desenat!

- Fais voir ce que tu >as dessine!

Nu cred ca-i datorez ceva.

- Je ne crois pas que je lui >doive quelque


chose.

Pentru mine, ca pentm majoritatea elevilor,


viaja {icolara este plictisltoare.

- Pour moi, la vie >scolaire est ennuyeuse,


comrne pour la plupart des ecoliers.

Care dintre ~tiinte are in zilele noastre cde mai


mari ~anse de dezvoltare?

- LaquelJe des >scicnccs a aujourd'hui les plus


grandes possibilitcs de dcveloppement?

Suntem fericiji ca un roman a primit


Premiul Nobel in aces1 domeniu.

- Nous sommes heureux que ce soit un Roumain

Domnule, trebuie ca explica\iile dumneavoastra


sa fie mai pujin complicate.

- Monsieur, il taut que vos >explications soient


moins compliquces.

impartirea premiilor va avea IDe catre

- >La distributIOn des prix aura lieu vers


la fin juin.

star~itullunii

qui ail

iunie.

Ma lem ca ai facut multe gre~eli grave 'in


ultima dictare la limba franceza.
Tala

dore~te

- Notre pere desire que nous continuions nos

~tiinte.

Ne vom vedea in ziua


pe intai septembrie.

etudes
ci~nd

incepe

>le prix Nobel dans ce domaine.

- 1'ai peur que tu aies fait beaucoup de fautes


graves dans la derniere >dictce en franc;ais.

sa ne continuam studiile la

Facultatea de

re~u

~coala,

a >]a Faculte des Sciences.

- Nous nous verrons Ie jour de >Ia ren tree, Ie


premier septembre.

in partea destinata gramaticii ne yom ocupa in continuare de modul "subjonctif (passe)" - "conjunctiv
perfect". Cititi cu voce tare ProPoziliile care unneaza.\ii reline!i traducerile in limba romfma. Fonnele
de "subjonctif (passe)" sunt marcate Cll caractere ingro~ate:
- Parintii mei sunt fericiti ca am intrat

Mes parents sont heureux que je sois entree

a la Faculte des Sciences.

la facultatea de

~lijnte.

- Sunt trist ca ai plecat fara sa spui nimic.

Je suis trisle que tu sois parti sans rien dire.

17

Tu ne penses pas que Paul solt revenu


la fac pour continuer ses etudes?

- Nu crezi eli Paul s-a intors la faeultate ea sli-~i


continue studiile?

Je regrette que Marie so it allee sans moi

a cettte rencontre.

- Regret (Imi pare rau) eli Maria s-a dus lara


mine la aceasta intalnire.

EIle a peur que nous nous soyons disputes.

- Ea se teme ca ne-am certat.

Nous doutons que vous vous soyez levees

- Ne indoim ell v-ati trezit la timp.

atemps.
Monsieur, elle est triste que vous ne soyez
pas urive Ie jour de son anniversaire.

- Domnule, este tristli cli nu ati ajuns in


ziua aniversarii ei.

VOUS ne croyez pas qu'ils soient deja llortis


du restaurant?

- Nu credeti eli ei au

ie~it

deja din restaurant?

A~a cum ati putut observa, in exemplele anterioare am folosit la modul


"subjonctif (passe)" verhe eare se eonjuga la tirnpurile campuse eu
auxiliarul "etre", Folosit doar in propozitiile subordonate, verbul la modul
"subjonctif (passe)" exprima, a~a cum ati aflal inca din prima parte a
aeeslei lectii, 0 aetiune anterioara aqiunii exprimate de verbul din
propozitia principala.

Penlro a reline mai u~or regulile de folosire a modului "subjonetif (passe)", rezolvati exercitiul
urmator. Completati propozitiile urmatoare cu forma verbala corespunzatoare:
Nu cred ea sOlul meu a plecat Ia Paris
lara mine.

- Je ne crois pas que mon mari >soit pal1ipour


Paris sans moi.

Ne pare foarte rau eli nu ati mmas


la noi mai multli vreme.

- Nous sommes desoles que vous ne > soyez pas


restes plus longtemps chez nous.

Va indoiti ea ea ajuns in cele din urma?

- Vous doutez qu'elle >soit enfin arrivce?

Mil tern eli baietii mei nu s-au spaIat


ell s-au dus murdari la i?coala.

~i

- J'ai peur que mes gar~ons ne >se soient pas


laveset qu'ils >soient alles sales ~ l'ecole.
- Ses parents ne pensent pas que Pierre> SOlI
entre a I'universite,

Parintii lui nu ered ea Pierre a intrat


la universitate.

18

Ultimul exercitiu pe care vi-l propunem in aceasta lectie va va perrnite sa verificati in ce masura ~titi
sa folositi noul material lexical ~i gramatical. Traduceti in limba franceza urmatoarele fraze:
loti invatatorii, toti elevii ~i
parinlii sunt ruga!i sa vina la festivitatea
de acordare a premiilor care va avea loc
pe 29 iunie, la ora 11.

> Tous ks instituteurs, Ie~ ccoliers et ks parents

Ce faceti la graclinita?
Desenam ~i cantam.

>Qu'est-ce que

Doamna Grenier este invalatoare.

> Madame Grenier est institutrice.

Trebuie sa-ti eontinui studiile seeundare,


eel mai bine intr-un liceu particular.

> [J faut que tu continues tes etudes du second

Ti-o voi explica in cateva cuvinte.

>Jc te I'expllqucrai cn quelques mots.

Am primit 0 nota buna pe desenul meu.

> J'ai

Ce materii iti plac eel mai mult?


Geografia ~i fizica.

> Quclles sont tes maticre~ pracrces')

Nu cred ca dezvoltarea acestei


a pus in perieol viata oamenilor
inca de acum dou3.zeci de ani.

>.Ie ne crois pas que Ie dcveloppement de ceHe

a la distribution des prix,


a II

qui aura lieu Ie 29 (vingt-neuf) juin,


(onze) hcurcs.
YOW;

Caites

a la matemelle?

l\'ous desslI10ns ct nous chantons.

ie~it

re~u

une bonne note pour mon dessm.

science ait menace 13 vie humaine il y a deja


vingt ails.
> l\ ous doutons que les ecoliers soient sortis

in curte

dans la

Nu credem ca ne datorati
a exp1icatie.
I septemhrie este data de reincepere a
in invatamfmtul primar.

degre, Ie ll1ieux dans un lycce prive.

La geographIc et la physique.

~tiinte

Ne indoim eli elevii au


in timpul recreatiei.

sont pries de venir

CaUl'

pendant la recreation.

> Nous ne pcnsons pas que vaus nous deviez


une explJcatlon.
~colii

> La date de ]a rentrce dans les ecoles primaires


est Ie premier scptembre,

Ne temem cil cenificatul sau de studii


(certificatul de absolvire) nu a fast bun.

> Naus craignons que son ccrtificat d'etudes

Eu invat la Facultatea de Litere, el, in schimb,


(invata) la Facultatea de ~tiinte.

> Moi,je fais mes etudes illa Facultc des Lcttrcs.

De anu} acesta, Fran.;ois prime~te bursa.

> A partir de ccttc annec,

n'ait pas etc bon.

lui. par contre.

a ]a Faculte des Sciences.


Fran~ois recoIt

une bourse.

Toti copiii au dreptul la invatamantul de stat.

> Tous lcs enfants

Ollt

Ie droit de benCficIer

de I'enseignement public.

> Ton chant clait magnifique, alors tu mcrites

Cantecul tau a fost extraordinar,


de aceea meriti un premiu.

un prix.

Trebuie sa ~tji sa scrii mai bine

> II faut que Iu saches mieux ecrire les dictees.

dupa dictare.

> Qui de yom a rcussi


a echouc?

Care dintrc voi a luat acest examen


~i

care a picat?

a cet examcn et qui

Viata de ~colar a acestui bursier nu este


u~oara; trebuie sa invele din ce in ce mai mult.

> La vie scolaire dc cc boursier n 'est pas facile;


11 dait apprendre tOluours davant age.

Nu credem cil Premiul Nobel va fi acordat


candidatului vostru.

> NOLis ne croyons pas que Ie Prix Nobel


appartiennc a votrc candidat.

Ce Ie predati studentilor care frecventeaza


cursul durnneavoastra?

> Qu'cst-ce que vous enscigncz

Dragostea materna nu

cunoa~te

<lUX

ctudiants

de volre cours'.'

> L'amour materncl nc connatl pas de limilCs.

limite.

in incheiere. ca de obicei, cititi cu voce tare urmatoarele cuvinte in care se repeta acelea~i sunete:

[[j)

I'.enseignement, la rentree, Ie chant, la sci.ence

[flJ

la distribution des prix, ['explication, la recreation, par cootre, continuer

l c]

Ie dessin, I'instituteur

[E]

Ie prix Nobel, la mat.em.elle, prima.ire, Ja mati~re, certificat, les lettres, scola.ire

[e]

I'ecolier, la ~ographie, la dict~e, expliquer, dessin~r, la r~cr~ation

IU]

la distribution, 1a faculte, facultatif, public, rCl.lssir

[ uJ

ia bo.urse, Ie b.QUrsier, echuuer

["a J

hJ

obligatoire, devoir

I k]
[n

6mouer, Ie chant
Ie certitkat, la fa.c.u!te, la fa,-, par .contre, public., publique, .c.ontllluer, la dic.tee, la
re.c.reation, scolaire

Ie cenificat, 1a faculte, la physique, la geographie

l ~J

l'institutri.ce. la bourse, reus.s.ir, la recreation, la s.c.ien.c.e, ie dessin, dessiner

[l]

la phy:sique, reussir aux examens

[j]

la geographie, Ie subjonctif

20

RECAPITULAREA LECTIEI 29
29.1.

in aceasta leqie ali intalnit urmatoarele verbe, locutiuni ~i expresii:

a partir de . .,

- a ineepe de la, din ; pornind de la ... ,


cu incepere de la .

par contre

- in schimb

J'enseignement du premLer degre

- invatamantul primar (1- VllI)

1'enseignement du second degre


enseigner (quelque chose
continuer

a quelqu'un)

a (+infinitiv)

mcriter (quelque chose)

- invatamantul secundar (lieeu)


- a preda (ceva cuiva); ada leqii; a invata
- a continua sa ... ; a nu inceta sa ...
- a merita (ceva), a fi demn (de eeva)

echouer a (un examen)

- a pica un examen; a nu treee un examen

reussir (un examen)

- a reu~i la un examen; a trece (a lua) eu


bine (eu nota mare) un examen

devoir (quelque chose

a quelqu'un)

- a da!ora (eeva cui va); a fi obligat (eu ceva


cuiva)
~tiinte

la Faculte des Sciences

- Facultatea de
Chimie)

Ie Prix Nobel

- Premiul Nobel

(Matematica-Fizica-

29.2. Am continuat sa va prezentam formarea modului "subjonctif" ("conjunctiv"), ~i anume forma


de trecut a acestui mod: conjunetivul perfect - "Ie subjonclif passe". Folosit in propozitia
subordonatii, madul "subjonctif(passc)" exprima 0 aetiune anterioara fata de actiunea exprimata
de verbul propozitiei principale. Compara\i:
Je ne erois pas qu'il Soil malade.

- Nu crcd ea estc bolnav. (aeum)

Iu ne penses pas qu'il puisse partir.

- Nu crezi ca el poate pleca. (acum sau


in viitor)

Je doute que vaus 3yez reussi aux examens. - Ma indoiese eii ari Iuat examenele.
(trecut)
Je ne pense pas qu'il s..o.it...parti.

- Nu cred ca el a plccat. (trecut)

Modul "subjonetif (passe)" al verbelor conjugate la timpurile compuse cu auxiliarul "etre" se


construie~te adaugand auxiliarului "etre" la modul "subjonctif (present)" participiul trecut al
verbului de conjugal. Ca in eazul tuturor verbelor conjugate la timpurile compuse ell ajutorul
auxiliarului "eIre", participiul trecut -"Ie participe passe" se acorda in gen ~i numar cu
subiectul propozitiei.
lata cateva exemple de formaTe a modului "subjonctif (passe)":
11 faul

que j .aie reussi

JI faut

que je sois partiee)

que tu aies rcussi

que tu sois parti(e)

qu'il ait reussi

qu'il soit parti

qu' cUe ait rcussi

qu'elle soit parti

que naus ayons reussi

que nous soyons parti(e)s

que vous ayez rcussi

que vous soyez parti (e)s

qu'ils aient

rcu~si

qu'clles aient reussi

qu'ils soicnt partis


qu' elies soient parties

TEMA PENTRU ACASA 29


A

B.

C.

Traduceti urmatoarele propozitii in limba romana:


1.

Je suis tres contente que vous ayez explique ce probleme.

2.

En queUe matiere es-tu fort? En geographie.

3.

11 te doit une explication.

4.

Le progres depend du cteveloppement de la science.

5.

Est-ce que vous avez enseigne dans un lycee public ou prive?

Traduceti unnatoarele propozitii in limba franceza:


1.

Cine a primit Premiul Nobel pentru Iiteratura?

2.

Ce ati Iacut in recreatie?

3.

Nu cred ell anul

4.

Suntem bucuro~j ca ai plecat la Paris ca sa-ti continui studiile la Facultatea de

5.

A~

~colar este

scurt. Din contrA, cred ca este prea lung.


~tiinte.

don ca mai multe materii sa. fie facultative.

Transformati propozitiile care urmeaza. folosind modul "subjonctif (passe)" in loc de


"subjonctif (present)":
I.

Je doute qu'ils partent pour l'Italie.

2.

11 regrette que Marie et Eve echouent a tous les examens.

3.

Nous doutons que tous nos professeurs viennent pour la distribution des prix.

4.

Etes-vous contents que nous nous levions si tot?

5.

Tu ne penses pas que Marie merite ce prix?

PARTEA iNTAI

LECTIA 30

incepem aceasta leelie prin recapitularea materialului prezentat in lectia 30 din eur~ul pentru
incepatori.

Completati propozitiile in limba franceza cu unul dintre substantivele urmatoare:

1. I' argent

2. 'Ie billet

3. la monnaie

4. la pi~ce d'un franc (IF)

5. I'argent de poehe

6. Ie cheque

7. Ie prix

8. la carte d'identite

10. la decision

Il.l'effort

9.les frais

Trebuie sa luati in cele din urma


A~

12. Ie contact

hotiirare. - 11 faut que vous preniez enfin > une decision.

vrea sa nu ne vedem atiit de rar.

- Je voudrais que notre >contactne soit pas


sirare.

EI imi datoreaza multi bani.

- Il me doit beaucoup >d'argenl

tmi pare foarte rau ea ai avut cheltuieli

- Je suis desole que tu aies eu >des frais

a13t de mario

si eleves.

Am nevoie de marunt ca sa eumpar


acest ziar.

- J 'ai besoin de > monnaie pour aeheter

A~

- Je voudrais que mes parents me donnent


de> I 'argent de poche.

ee journal.

vrea ca parintij sa-mi dea


bani de buzunar.

Nu ered ca este greu sa


(un contact) cu el.
Am platit cu

stabile~ti 0

bancnota de

legatura - Je ne erois pas que Ie > contact avec lui soit


difficile.
- 1'ai paye avec un >billctde cent francs.

suta

de franci (100 F).


I-am oferit un cec, dar ea nu I-a acceptat.

- Je lui ai affect> un cheque, mais eUe ne l'a pas


accepte.

- II fait tout sans aucun > effort

EI face totul fura nici un efort.


Fiecare lucru

i~i

- Chaque chose a son> prix.

are pretullui.

sa prezinti buletinul.

- Pour que tu puisses passer la frontiere, tu dais


presenter ta >carte d'identite

Trebuie sa introduc doua monede de

- Je dois mettre dans I'appareil deux> pieces

Ca sa poti trece granita, trebuie

de 5 (cinq) francs.

5 franci in aparat.

23

B.

in exerei!iul urmator yeti reeapitula pronumele posesive. Va reamintim ea aeestea inlocuiese


substantive la singular sau la plural. Completati propozitiile urmatoare eu pronumele prosesiv
eorespunzator:
Bursele noastre sunt mici, dar
ale Yoastre sunt mario

- Nos bourses sont faibles, mais


>lcs votres sont elcvces.

Rezultatele pc care le-ati avut 1a examene


merita un premiu, ale noastre
mai degraba nu (merita).

- Vos rcsultats aux examens meritent un prix,


>lcs notres plutot non.

Prietenul nostru este foarte bun la fizica,


al lor la geografie.

- Notre ami est fort en physique, >Ie leur


en geographie.

invalatorul nostnl expliea bine problemele, - Notre instituteur explique bien Jes problemes,
al vostru nu ~tie sa 0 faca.
>Ie votre ne sait pas le faire.

In dictarile pe care Ie-am dat noi exista mai - Dans nos dietecs il ya plusieurs fautes, dans
multe gre~eli, in ale lor (exista) eu mult
>les leurs beaucoup moins.
mai putine.
~eoala noastra este de stat, a YOastra
(este) partie UlaTa.

C.

- Notre ecole est publique, >Ia votre est privee.

Recapitulati eonjugarea verbului "devoir' la timpurile ~i modurile pe care Ie eunoa~te1i deja,


completfmd propozi!iile din urma10rul exerei!iu:
Pentru maine ar Irebui sa mai fae
inca un dcsen.

- Jc >devrais faire encore un dessin pour


demain.

A trebuit sa i-a spui?

- Tu >as dCt Ie lui dire?

Nu iti datoram nimie.

- NOlls ne te >devons ricn.

Daca nu a~ fi avut bani, ar fi trebuit


sa completez un cec.

- Si je n'avais pas eu d'argent, >j"aurais uu faire


un cheque.

Este trist (suparat) ca a lrebuit sa Ie muti


la alta ~coala.

- Il est triste que tu >aies dO changer d'ecole.

Cand eram ~colar, trebuia sa rna duc


la () ~coala particulara.

- Quandj'ctais ccolier,je >Jevais frequenter


une ecole privce.

Maine va trebui sa dati


Iimba franceza.

- Demain vous >dcvrcL ecrire une dictee


en fran9ais.

dictare la

24

lata vocabularul pe care vi-l propunem pentru aceasta lectie:


Ie college
> [10 kolej]
- colegiul; gimnaziul
Ie eollegien
> LI0 kolEjif'J
- eolegianul; elevul intr-un
gimnaziu
- ciclu!, perioada; ciclul
Ie cycle
>(lOsikIJ
- (elevul) extern
> (IEkstI'Rn]
I'externe (m, ~i f)
- (elevu!) intern; (medicul)
> [leteRn]
I'interne (m. ~i f.)
intern
- internatu!, caminul
I'internat (m.)
> [leteRna]
> [IEtablisma
I' etablissement
- cladirea ~colii; ~coala
scolaite (m.)
skolcR]
- seminarul (teologic);
Ie semina ire
> [10 sEineR]
grupa de studii din
inva!amantul universitar;
seminarul
- medic ina; profesiunea de
la mcdecine
> 11a mEdsin]
medic; tratamentul;
medicamentul, leacul
- filozofia; sistemul
la philosophie
> [Ia filozofi]
filozofic; modul de
a intelege viata
- tehnica
la technique
> [Ia teknik]
- campusul universitar
la cite universitaire
> [Ia sitE
UnivcRsiteR]
- reforma, refonnarea;
larefonne
> [la REfoRm]
schimbarea

..

Pentm a Ie retine mai


l'externe (m.
Ie seminaire

~i

f.)

u~or,

cititi eu voce tare cuvintele noi in alta oedine:

> [lEkstI'Rn]
> [10 sEmineR]

Ie cycle
la technique
Ie college
larcfonne

>[lOsiklJ
> [Ia teknik]
> [10 kolcj]
> [la REfoRm]

I' etablissement
scolaire (m.)
la philosophie

> [lEtablJsma
skolt'R]
> [la filozofi]

I'interne (m.

~i

f,)

> [leteRn]

Ie collegien

>[10 kolEjie]

III cite universitaire


la mcdecine

>[Ia sitE
UnlveRsiteR]
> [Ia mE{hin]

l'internal (m,)

> [leleRna]

- (elevul) extern
- seminarul (teologie);
grupa de studii din
invatamantul universitar;
seminarul
- ciclul, perioada; ciclul
- tehnica
- colegiul; gimnaziul
- reforma, reformarea;
schimbarea
- cladirea ~eolii
- filozofia; slstemul
filozofic; modul de
a inlelege viata
_. (elevul) intern; (medicul)
intern
-- colegianul; elevul intr-un
gimnaziu
- campusul universitar
- medic ina; profesiunea de
medic; tratamentul;
medicamentul, leacul
- mternatul, caminul

in propozitiile urmatoare yeti regasi substantivele Doi. Cititi-le cu voce tare ~i retineti traducerea in
limba ramana:
Le premier cycle de I'enseignement
secondaire (du second degre) se fait dans un
college, Ie second dans un Iycee.

- in prima parte a invatamantului secundar


se face girnnaziul, in a dalla se face liceul.

Les collegiens fraoyais sont des enfants


entre 11 et 14 ans.

- in Franta e1evii de gimnaziu sunt copii intre


ll~i 14 ani.

A la fin des classes les extemes rentrent


chez eux, Ii la maison.

- Dupa are, elevii externi se intore la ei acasa.

Par contre, les internes mangent et dorment


dans un internat qu'ils ne quittent que pour
Ie week-end.

- tn schimb, elevii interni miinancii ~i donn la

La plupart des etablissements scolaires sont


mixtes, c' est-a-dire admettent les fiUes
et les garyons.

- Majoritatea institutiilor de invatAmant sunt


mixte, adicii primesc deopotriva fete ~i baieti.

Le prochain seminaire a la Faculte de Medecine


est obligatoire, il faut y participer.

- Unnatorul seminar de la Facultatea de


Medicina este obligatoriu, trebuie
sa ne ducem.

Cette conference sur la philosophie


contemporaine sera prononcee dans trois jours.

- Aceastli conferinta despre filozofia


contemporana va avea loc peste trei zile.

II s' interesse beaucoup

internat, de unde nu pleaca decat la sla~it de


saptiimana.

a la technique.

- Pe el il intereseaza foarte muIt tehnica.

Etes-vous loges a la cite universitaire au


louez-vous une chambre en ville?

- Stati in campus sau inchiriati


camera in ora~?

Les etudiants trouvent que I'enseignement


superieur exige une rUanne profonde.

- Studentii sunt de parere ca este necesara


o reforma profunda
in invatamantul superior.

Retineti expresia:
c'est-a-dire

- adicR. cu alte cuvinte

> [sEladiR)

Cuwintul "la classe ", pe care il cunol1Jteri deja, poate sa insemne $i He/asa", "totalitatea elevi/or
unei close". "orele (de studiu) ", "lee/We".

in exemplele anterioare ati intalnit ~i verbele:


a-~i face; a deveni;
a urma (0 cariera)

se faire

>[sOfeRJ

- a se face;

admettre

> [(admctR]

- a admite, a permite, a ingadui;


a primi; a recunoa~te; a lua in
considerare

Verbul "admettre" se conjuga la fel ca verbul "mettre".

26

loger

> [JojE]

- a locui; a gazdui; a instala, a .za


(pe cineva)

Acest verb se conjuga la fel ca verbul "manger".


louer

> [luE]

- a inchiria; a lauda

Verbele "lauer" ~i "loger" sunt verbe regulate, din grupa 1.

Ati intalnit, de asernenea, diteva adjective noi:


mixte

> [mikst]

- rnixt, -a; amestecat, -a

conternporain

> [kiitapoRe]

- contemporan, actual

contemporaine

> [kotfipoRen]

- conternporana, actuala

universitaire

> [UniveRsiteRJ

- universitar,-a

profond

> [pRow]

- profund, adanc

profonde

> [pRofOd]

- profunda, adanca

Verificati daca ati retinut coreet vocabularul nou, tTaducand in limba romana urmatoarele propozitii:
Moi, j' etais toujours exteme au college,
par contre rna seeur a partir de lOans
etait interne.
La medecine contemporaine a fait un tres grand
progres dans presque tous les domaines.
Dans les Iycees contemporains la plupart
des classes sont mixtes.
Combien d'etablissements scolaires dans
votre ville sont prives et combien sont publics?
Ces seminaires sont facultatifs, c'est-a-dire
qu'on n'est pas oblige de les frequenter.
Ce professeur de medecine est un homme
de la science profonde.
Je voudrais etudier un domaine de la technique,
par contre, lui il est fou de la philosophie.
Comment ya se fait?

> Eu am fost intotdcauna extern in timpul


gimnaziului, in schimb, sora mea a fost
intema de la 10 ani.
> Mcdicina din zilclc noastre a progresat foarte
mult in aproape toate domeniile.
> In liceele actuale majoritatea clase10r
sunt mixte.
> Cite dintre institutiile de invatamiint din
ora~ul voslru

sunt paltieulare ~i cate sunt de stat?

> Scminarcle accstca sunt facultative, cu alte


euvinte nu suntem obligati sa ne ducem la ele.
> Acest profesor de medicina
bllle malena pe care

cunoa~le

foarte

prcda.

> A~ vrca sa studicz un domcniu tehnic, el. in


schimb, este nebun dupa filozofie.
>Cum se face asta? (Cum vine asIa? De uncle
pana unde'))

~i

"Paris ne s'est fait pas en un jour".


(praverbe fran~als)

> "PansuJ nu a fost faeut intr-o singuril


(proverb franl\lzesc)

Ou allez-vaus lager,
cite universitaire?

> Unde 0 sa IOCUIIl, la intemat (camin) sau


in campusul universitar?

a I'internat au a la

ZJ ".

~u cred cil reforma in invat,imiinrul


universitar este nccc~ara.

Je ne pense pas que la rdorme universitaire


soit necessaire.

>

Tout Ie monde admet que les etudes


universitaires ne preparent pas a
la vie professionnelle.

> Toato lumea estc de aeord ca studiile


universitaee nu sunt de ajutor in viala
profesionala (in mescria pe care 0 vei avea).

Madame, est-ce qu'on peut louer chez vous


une chambre pour un collegien?

> Doamml, putem inehiria pentru un elcv de


gimnaziu 0 camera in casa dumneav()a~tra?

Completati propozitiile in limba franeeza eu un cuvant sau

expresie corespunzatoare:

Am participat la seminarul de
filozofie contemporana.

- Nous avans participe au >scminaire sur


la >philosophie >contempormne.

~coala noastra nu este mixta, nu sunt primiti


decat baietii.

- Notre >ctablissement scolaire n'est pas


>mixte, on >n'admet que les garyons.

~ofezi.

- Tu devrais corriger ta >1l:chnique de conduite.

Explica-mi, te rog, in ee ar consta refonna

- Explique-moi, s'il te plait, en quoi eonsisterait


>la reformc de notre >Ctablissemcnt?

Ar trehui sa-Ii indrepti felul in care

institutiei noastre?
Ce ciclu al invatamantului secundar alegi:
eel lung sau cel scurt?

- Quel >cyclc de I'enseignement secondaire tu

Nu ~tiu daca este intern sau extern


al gimnaziuJui nostru.

- Je ne sais pas s'il est >externc ou s'il est


>interne dans notre >collcgc.

Pentru a lnvata filozofia trebuie sa faei


studil universitare serioase.

- >La pllllosophic exige des etudes


>univcrsitaires >profondcs.

Vreau sa loeuim in campus


nu intr-o camera inchiriata.

- Je veux que nous >llJgions a >la cite


universitairc et non dans une chambre >IOllCC.

Medicina din zilele noastre nu va admite


niciodata tehniea pe care 0 propuneti.

- >La technique que vous proposez ne sera


jamais >admise dans >Ia medccine
contemporaine,

choisis: long ou court?

~I

28

Din regula enun!atti mai sus rezulta cd in limbo vorbitti (limba) nelitemr), indiferent de timpul
(prezent sau trecut) la care se ajlii verbul din propozi!ia principala, verbul subordonatei joJosit la
modul "subjonctif(present) " exprimti 0 ac!iulle simultanti sau posterioarti celei exprimate de verbul
prillcipalei, iar verbulla modul "subjonctif(passe) " exprimti 0 aC,tiune anrerioarti ac(iunii exprimate
de verbul principalei.

Traduceti unnatoarele propozitii in limba romana:


Nous avons voulu que tu sois etudiant
ala Faculte de M6decine.

> Am vrut sa iii student Ia Facultalca


U(: J\ledicllla.

Elle etait contente que nous soyons


enfm arrivees 11 Paris.

> Era bucuroas<I ca am ajuns in

Tu as regrette que ton ami ne soit pas venu?

> Tj~a parut rau ea rrietenul tflu nu a

Je craignais que rna mere ne soit malade.

> Ma temeam ca mama sil nu fie bolnava.

NOlls avons eu peur que vous ayez eu


un accident de voiture.

> r\c-am tcmul ca ali avut un accident


de ma~jna_

Paul n'a pas ern que tu aies fait seu!


tout cela.

> Paul nu a crezul en ai fiicut singur


(nate aeestea.

Pierre doutait aussi que sa sreur puisse loger

> Pierre se indoia de Zlsemenea ea sora 1m

a!a cite universitaire.


l' etais heureuse que me laisses continuer
mes etudes universitaires.

sfar~it

Ja Pans.
"'Till!')

va rutea <poate) sa locUlasea in campus.


> Eral11 fericltil ca 1113 la~i (ea ma vCllasa) sa-In!
continui studiile univcrsitare.

Completali propozitii1e in !imba franceza eu un verb la "subjonctif (present)" sau la "subjonctif


(passe)":

a la Cae.

Doream ca tu sa te intorci la facultate.

- Je voulais que tu >rcviennes

Nu credearn ca ace~ti elevi (de gimnaziu)


au inteles bine problema de matematica.

- Naus ne croyions pas que ces eollegiens


>aient biell compris Ie probleme
de mathematiques.

Mama era fericita ca am intrat


la Facultatea de ~tiinte.

- Ma mere ctait heureuse que je >sais entree


la Faculte des Sciences.

Ne indoiam ca Yeti participa la acest


seminar facultativ de filozofie.

- Naus doutions que vous >participiez ace


seminaire facultatif sur la philosophie.

lata ultimul exercitiu din aceasta parte a lectiei noastre. Rezolvandu-I, yeti putea verifica in ce
masura v-ati insu~it problemele noi de gramatiea ~i voeabularul. Traduceti in limba franceza
unnatoarele propozitii:
Tehniea nu rna interesa niciodata.

> Jc ne m 'intcre~sais jamais Ula technique.

Acest baiat nu a fast primit la Iiceu


din cauza notelor proaste.

> Ce garc;on n'a pas

Parintii au vrut intotdeauna sa unnez


studiile de medicina.

> Mes parents ont toujours voulu que jc fasse

(Elevii) extemi nu locuiesc in cHidirea


ell alte cuvinte, ei nu Yin la ~coala
dedit pentru are.

etc admis au Iycee a cause

des mau'vais notes.

mes etudes de medecine.


~colii,

> Lcs cxtemcs n.c: logent pas dans l'ctabEssement


scolairc, c'cst-it-dire qu"ils ne viennent a
1'ecole que pour les classes.

Unnatorul seminar va fi despre filo2ofia


contemporana.

> Le prochain scminairc sera sur la philosophie

Ne indoiam ca 0 refonna serioasa a


invatamantului seeundar a avut lac.

> l\:ous doutio!ls qu"O]] aIt fait la rcfonne

Nu se mai face astazi a~a ceva.

> (a ne se f3it plus aujourd'hui.

Am vrut ea primul cic1u al invatamantului


secundar sa nu fie prea greu pentru elevi.

> Nalls avons voulu que Ie premier cycle de


renseignement secondaire ne soit pas trap
difficile pour les collcgiens.

con tcmporai nco

profonde de l'enscignement secondaire.

LECTIA 30 - PARTEA A nOVA


Ca de obieei, in aeeasta parte a lec!iei nu vom introduce cuvinte sau reguIi gramatieale noi. Exercitiile
care unneaza va vor ajuta sa fixati mai bine cuno~tintele acumulate pana acum.
Cititi dialogul ~i lextele umlatoare, ineercfmd sa pronuntati corect ~j eu u~urin~ cuvintele pe care Ie
conlin. Tradueeti apoi textele in limba roman a:

L'cnseignernent en France
,,/

,,/

~tudes durent

-........

..........

I et dans des ccoles primaires I obligatoircs I a partir de 6 IInS. I !


-........

/,,/

Les

I (du premier dcgrt) se fait dans des tcoles matcrnelles I (de 3 a6 aIlS) I
,,/,,/

qui sont facultativcs

,,/

,,/,,/

,,/

L'enscignement primaire

/,,/

,,/

5 arinees.

,,/

I I Ensuite I'enfant passe (a 11 ans) dans l'enseignemcnt

/.........

,,/

,,/

I (du second degrc) I qui sc compose de deux cycles. II

secondaire

/"

/,,/

,,/,,/

Lc premier cycle

,,/

I (classes de sixieme, I cinquieme, 1quatrieme, I troisieme) I sc fait dans

..........

,,/

/"

,,/..........

,,/

II A Ja fin de la troisiemc lily a un examen, I apres Icquel un petit nombre

un college.

/.........,,/

,,/

.........

,,/

,,/

j commence leur vie acLive. I I La plupart passent au second cycle. II Ace rnoment-Ia

d'~levcs

,,/.........

,,/

,,/

les ~Ieves choisissent Ie cycle court au long.


/"

,,/,,/

d'cnseignemcnt technique

/""/,,

./

./,,/
..........
pr~sentcnt au bac.

les lyceens se

I entrent dans un Iycee. II

II

/,,/

Ce dipldme leur ouvre,

,,/..........

II

lcs partes de l'enseignemenl sup~rieur.


/"

/"

./

,,/

..........

I oil. les gan;ons et les filles I apprennent leur futur m~tier. II

Ceux qui choisisscnt Ie cycle long,

,,/

I I Le <.)Ide court se fait dans un college

/"

Apre.'i trois ans d'etudes \


,,/,,/

I dans certaines conditions, I

,,/

60 pour 100 (60%) parmi ceux qui ont reussi

aeet

.........

,,/

I suivent des etudes universitaires. II

examen

,,/,,/

,,/

,,/

..........

La plupart des 6tablisscments scolaircs en France I sont publics. I I


,,/

,,/

/"

,,/

,,/

.........

20 pour 100 (20 %) des 6coliers I et lyreens frtquentent des 6tablissements prives. 11
/,,/

,,/

,,/-........

Bcaucoup de ces etablissements \ sont plads saus Ie contr6le de l'Etat.


/

/"

,,/

Ceux qui cnseigncnt dans les tcoles rnaternelles


,,/

et institutrices,

II

-/

I ct primaires I sont appelles instituteurs I


/"

..........

I dans les colleges I et dans les lycies I ce sont des professeufS qui enseignent. II

32

/"

Le plus grand nombre d'eleves

"-

'"

/"

sont des externes, I qui ne viennent que pour les cours, I

./
/"
"'./
./
its peuvent prendre leur repas de midi I a l'ecole. II Mais I de nombreux etablissements

'"

'"
,.,..
'"
La plupart des etablissements sont mixtes, I c'est-a-dire I admettent les fines et les gar
./

I ant un internat;

scolaires

./

././

lies internes ycouchent I et prennent tOl1.~ leurs repas au Iycee. II

././

/"

./

91)DS.

/"./

/"

II

./

'.

Pour Ies ecoliers et les etudiants I dont les parents ne sont pas riches lily a des bourses
. / . /

..........

donn~es par

"-

I I Le boursier re~it une aide financierc

l'Etat.

./

I qui lui laisse continuer et finir

II

ses etudes.

La rentree
./

./

-Salut, lies copBins! II

"-

./

./

./

./

I Paul. I I ca VB, I apres les vacances? I I

-Salut,

"-

./

./

"-

././

-Ql va taujaurs. I J Les vacances finies, I la nouvelle annee scolaire commence! I I


./

./

- Tu sais,

/"

/"

./

"-

I nollS avons dejA Ie plan de nos cours, I pour toute la semaine. I I


/"././

./

-Et alor5, I qucUes sont les nouvelles matieres? II


./

"-

./

-La philosophie
./

I et encore deux langues:

./

-Tout est obligatoire?

Il'allemand I et I'cspagnol.

II

II

././

"-

./

-Le seminaire de philosophie I et une langue etrangere I sont obligatoires, I la seconde

'"

./
langue
est facultative. II
./

./

-11 exagere,

"-

n~cessaire!

/"

"-,/

I Ie ministre de l'tducation!

II Ie crois qu'une rMorme de ('cnseignement est

II
. / . / . /

./

-Je ne pense pas que tes opinions puissent I changer notre situation. II N'oublie pas que Ie
./

bac nollS attend dans deux aos. II


./

./

./

-Oui, I oui, I mais il faut aussi


/"

./

./
I

././

que nOllS nous amusions un peu, non'! II

"-

- Toi, I tu ne veux que ramuser. II


33

Traduceti in limba franceza propozi!iile care unneaza:


Nu mai spune nimic!

> Nc dis plus mot!

Daca a~ avea bursa, a~ putea inchiria


o camera in ora~.

> Si j'avais line hourse, je pourrais loucT


une ehambre en vIlle.

Trebuie ea data viitoare sa-i acceptam parerea


(sa tinem seam a de parerea lui).

> 11 faut que la prochainc lois nous admettions


sa mison.

Invatatorul vroia sa-i explicati ee reprezintii


desenele voastre.

> L'instllllteur voulait que ValiS lui cxpliquiez


ce que represenlaient vos dessins.

~ase

$coala primara este obligatorie de la


ani.

> L \~cole primaire est ohligatoire


de SIX ans.

Cine preda muzica la (in) gimnaziul vostru?

> Qui enseigne Ie chant dans votre college'!

tn clasa noastra aproape toti (elevjj)


sunt externi.

> Dans notre c1asse presque tous

Dintre toate ~tiintele, eel mai mult rna


intereseaza medicina.

> De toutes les sciences. c'est 13 m6decine qui


In' interesse Ie plus.

Ne parea rau ca intematul


nostru nu era mid.

> Nous regrettions que notre internal

invatamantul secundar se desra~oara in doua


cicluri: ciciul lung sau ciclul scurt.

> L 'cnseignemenl secondaire se fait en deux


cycles: long Oll court.

Astazi avem fizica?


Da, dupa pauza.

> Avons-nous phySIque aujourd'hui?


Qui, aprcs [a recreation.

Care seminar este obligatoriu, cel de


geografie sau eel de fiziea?

> Quel scminaire est obligll1oire, cclui

Toti elevii impreuna eu invatatorii lor au venit


la festivitatea de acordare a premiilor.

> Tous lcs ccolicrs et leurs mstituteurs sont


venus a la distribution des prix.

lata diploma care atesta ca ati urmat cursu I


nostru de franceza pentro incept/tori.

> Voila Ie certificat de notre

Din primul an de studii, studentii locuiese


in ora~ul universitar.

> A partir de la premiere annce d 'etudes.

Nu erezi ea mi-ati fost datori ell


aceasta explicatie?

> 'I'u ne crois pas que vous m 'aycz da cette


explication?

~tiinta din zile1e noastre necesita studii


temeiniee.

> La science conlemporaine exige des etudes


profondes.

Am fost bueuros ea rni-a!i explicat aceasta


problema, domnule!

> l' ai etc content que vous m 'ayez exphquc ce


problcll1c, Monsieur!

a partir

sonl externcs.

n'ait

etc mixtc.

de geographic ou celui de physique?

CDUTS

de franIOais

pour d6butants.

Ics ctudiants logcnt dans la cite univcrsitaire.

Nu ered ca aeest student de la Facultatea


de ~tiinle a meritat aeest premiu.

> le ne crois pas que cet Ctudiant de la faeultc

Deseneaza-mi ceva!

> Dcssine-moi quelque chose I

Eram bucuro~i ca acest bursier talentat a piecat


in Franta ca sa-~i continue studiile de filozofie.

> !'ious etions contents que ce boursier doue

Din fericire reforma (noastra) a reu~it.

> Heureusement notre refonne a reussi.

Nu cred ca aceasta institutie de


invatamant era de stat cand eram copil.

> Je ne crois pas que cet etablissement scolaire

Eu am reu~it, in schimb, el nu a reu~it (a ratat).

> Moi. j' ai rcussi, par eontre, lui, il a echoue.

Ce rnaterie preda noua voastrii inva13toare?

> Votre nouvelle institutrice, queUe matiere

des sciences ait mente ec prix..

soit rani pour la France pour continuer


it Ctudier la philosopllie (pour continuer ses
etudes de philosophic).

ait ete public il I'epoquc de mon enfanec.

enseigne-t-elle?

intotdeauna mi-am dorit ca invatamantul


sa fie facultativ.

> l'ai toujour.'. voulu que l"enseignement soit

EI se temea ca am scris prost la ultima dictare.

> 11 avait reur que j' aie mal ccrit la dermcre


dietee.

Asta-seara trebuie sa rna intorc devreme aeasa,


adica inainte de ora 10.

> Ce soir je dais rentrer tot a la maison,

Doamna, franceza este limba


dumneavoastra materna?

> Est-ee que Ie iran.;ais est votre langue

f~teLiltatif.

c'est-a-dire avant Jix hcurcs.

matemelle, Madame')

in incheiere. ca de obicei, va propunem un exercitiu fonetic. Cititi cu voce tare UJInatoarele serii de
cuvinte:

La]

l'6tablissemmt, la n<Dtree, contl<J11porain

[e]

le collegicn. contemporain, prochain. l'interne

[oJ

profond,l'explication

[E]

Ie coll~e, I'ext~e, I'interne, scolaire, Ie seminaire. contemporaine, la technique,


universitaire

[e]

Ie

[11

la philosophie, la reforme, profond

LsJ

I'etablissement, Ie seminaire, 1a mede.cine, la c.ite universitaire, l<'est-A-dire, Ie .cycle

l z]
[.i]

l kJ

s~minaire.la cit~,

la m~decine,

la philosophie, la physique

Ie college, Ie collegien, loger


la tejjmique, Ie cycle

l'~tablissement

RECAPITULAREA LECTIEI 30
30.1. Pe parcurslll acestor doua lectii v-ati imbogatit vocabularullegat de problemele educatiei ~i
diferite domenii ale ~tiintei. Ati aflat, de asemenea, care este modul de organizare a
invatamantului in Franta.

30.2. in partea destinata problemelor gramaticale ne-am ocupat in continuare de folosirea modului
"subjonctir'. De data aceasta ne-am oprit asupra folosirii modului "sllbjonctir' in acele fraze
in care verbul propozi\iei principale se afla la un timp trecut.
in limba Iiterara, pentru a construi astfel de fraze, sunt necesare forme ale mocluJui "subjonctif'
pe care nu Ie cllnoa~teti inca (aceasta problema va fi reluata pe larg in cursul "Franceza pentru
avansati"). in limbajul familiar (Iimba neliteraIii) se folose~te in general aceea~i regula ca in
cazul in care verhul propozitiei principale este la timpul prezent ("present"). Aceasta inseamna
ca, Tara sa se tina cont de timpul folosit in propozitia principala, se va folosi forma de "subjonctif
(present)" in subordonata pentru a exprima 0 aqiune simultana sau posterioara celei din
principala ~i forma de "subjonctif (passe)" pentru a exprima 0 actiune anterioara celei din
propozitia principaHi. lata cateva exemple pentm a retine rnai u~or aceasta regula generala:

Verbul propozitiei principale este la prezent:


Je ne crois pas que vous admettiez
notre opinion.

- Nu cred eli. yeti accepta (acceptati) parerea


noastra. (In viitor sau In prezent)

Je ne crois pas que vous ayez admis


notre opinion.

- Nu ered ca ati acceptat parerea noastra. (in


trecut)

Verbul propozitiei principale este la un timp trecnt:


Je ne croyais pas que vous admettiez
notre opinion.

- Nu credeam ea yeti accepta


(acceptati) parerea noastra. (aqiune
posterioara sau simultana actiunii
exprimate de verbul principalei)

Je ne croyais pas que vous ayez admis


notre opinion.

- Nu credeam ca ati acceptat parerea noastra.


(actiune anterioara celei exprimate de verbul
principalei)

36

TEMA PENTRU ACASA 30


A

B.

C.

Traduce~i

urmatoarele propozitii in limba roman a:

1.

II a enseigne la geographie et la physique au college.

2.

II faut que nous n'admettions que les fiUes dans notre etablissement scolaire.

3.

Tout Ie monde voudrait que la technique contemporaine serve la medecine.

4.

Le premier cycle de l'enseignement scolaire se fait dans un college.

5.

Je regrettais beaucoup que Monique ait echoue

a l'examen de philosophie.

Traduceti unnatoarele propozitii in limba franceza:


1.

Copiii tiii locuiesc la internat?

2.

Dupa ore, am vizitat eampusul universitar.

3.

Trebuie ca aceasta reform! sa fie Iacuta.

4.

E~ti

5.

Acest seminar este facultativ, ceea ee insearnna ca nu e~ti obligat sa te duci.

la un liceu mixt?

Completati propozi\iile unnatoare eu forma corespunzatoare de "subjonctif"' a verbului scris


jntre paranteze:
I.

Je veux que vous

2.

II etait content que Marie

3.

Nous avions peur que la demiere fois

4.

Je ne pense pas qu' a I'epoque de votre jeunesse vous


mixtes. (frequenter)

5.

dans la cite universitaire. (Ioger)

a j'examen de geographie. (reussir)


VOllS ............... , .......

NOllS voulons que la prochaine fois vous

a 1a maison. (etre)

37

trop tard. (partir)


Ies Iycees

tOlls a dix heures du soir

VOCABULARUL LECTIILOR
29 Sf
,
, 30
admettre

> [admetR]

- a admite, a permite, a ingadui;


a priml; a recunoa~te; a lua
in considerare

a partir de ...

> [a paRtiR dO]

- a incepe de la, din ... ; pomind


de la ... , eu incepere de la...

la bourse

> [Ia buR~J

- bursa (acordata studentilor);


Bursa; punga (de bani)

Ie boursier

> [IObuRsiE]

- bursierul, (elevul, studentul)


bursier; speculantul, juciitorul
la bursa
- certificatul, diploma

Ie certificat

> [10 scRtJflka]

c'est-a-dire

> [sEtadiR]

Ie chant

>

- adica, cu alte cuvinte


- dntecul; cantatul, cantarea;
sunetul; cantul; muzica; canto-ul

[IO~a]

la cite universitaire

> [Ia sitE UnivERsiteR]

- campusul universitar

la c1asse

> [Ia klas]

- clasa; ora (de clasa)

Ie college

> [IOkoleJ]

- colegiul; gimnaziul

Ie collegien

> [10 kolEjic]

- colegianul; elevul intr-un


gimnaziu

contemporain

> lk6t1ipoRc]

- contemporan, actual

contemporaine

> [kotapoRen]

- contemporana, actualii

continuer a (+infinitit)

> [ki'HinUE a]

- a continua sa... ; a nu inceta sa ...

Ie cycle

> [IOsikl]

- ciclul, perioada; ciclul (diviziune


a invatamantului secundar)
- desenul; schita, planul

Ie dessin

> [lOdEse]

dessiner
devoir (quelque chose
quelqu'un)

> [dE~inE]
> [dOvua:R kelkO
a kelke]

~oz

- a desena, aface un desen; a schita


- a datora (ceva cuiva); a fi obligat
(eu ceva euiva)

la dictee

> [Ia diktE]

- dictarea

la distribution
des prix

> [Ia distRibUsio


dE pRi]

- acordarea premiilor (intr-o

echouer

>

[E~uE]

echouer a un examen

>

[E~llE

I'ecole matemelle

> [la mateRnel]

- gradinita (de copii)

I'ecole primaire (f.)

> [IEkol pRimeR]

~coala

1'6colier (m.)

> [IEkoliE]

~eolarul,

l'enseignement (m.)

> [Iasenma]

- invatamantul; invatatura,
preceptul

I'enseignement
du premier degre

> [dU pROmiE dOgRE]

- invatamantul primar (I-VIII)

du second degre

> [dU s(O)go dOgRE]

- invatamantul secundar (liceu)

enseigner (quelque
chose a que1qu'un)

> [asEn/E]

- a precla (ceva cuiva); ada lectii;


a invata

~coala)

- a e~ua (despre nave); a nu reu~i,


a e.;;ua; a se impiedica (de un
obstaeol)
a enEgzame]

38

- a pica un examen; a nu trece


un examen
primara
elevul

l'etablissement
scolaire (m.)
I'explication (f.)

> [IEtabllsma skoleR]

- cHidirea

> [IEksplikasio]

- explicatia, explicarea (unei teme


noi); motivatia

expliquer

> [EksplikE]

- a explica, a limuri; a demonstra;


a preda (0 tema noua)

I'externe (m. ~i f.)

> [IEksteRn]

- (elevul) extern (care nu locuie~te


la internatul liceului)

la fac

> [Ia fak]

- (in argoul ~olar) facultatea (din


cadrul unei universitati)
- facultativ

~colii; ~coala

facultatif

> [fakUltatif]

facultative

> [fakUltativJ

- facultativa

la faculte

> [Ia fakUltE]

- facultatea (din cadrul


universitatii); capacitatea,
posibilitatea. aptitudinea

se faire

> [sO feR]

- a se face; a-~i face; a deveni;


a unna (0 cariera)

la geographie

> [lajEogRafi]

- geografia

l'instituteur (m.)

> [lestitUtOR]

- invatatorul, institutorul, dascalul

I'institutrice (f.)

> [lestitUtRis]

- intatoarea, institutoarea

I'internat (m.)

> [leteRna]

- internatul

I'interne (m. ~i C.)

> [leteRn]

- (elevul) intern (care locuie~te


in internatul liceului)

les lettres (f. pl.)

> [IE letR]

- literele (studiile de filologie)

lager

> [lojEJ

- a locui; a gazdui; a instala,


a a~eza (pe cineva)

louer

> [luE]

- a inchiria; a lauda

la maternelle

> [Ia mateRncl]

- gradinita (de copii)

maternel, -elle

> [mateRnel]

- matern, -a; din(spre) partea


marnei; (in expresie) la maison
maternelle = leaganul (casa de
copii)

lamatiere

> [lalllatieR]

- materia; materia (de studiu)

la medecine

> [Ia mEdsinJ

- medicina; profesiunea de medic;


tratamentul; medicamentul,
leacul

meriter (quelque chose)

> (mERitE]

- a merita. a fi demn de

mixte

> [mikst]

- mixt. -a; amestecat, -a

Ie mot

> [lOmo]

- cuvantul

la note

> [Ia not]

- nota, calificativul (la ~coala);


insemnarea; adnotarea

obligatoire

> lobligat"a:R]

- obligatoriu, obligatorie

39

par contre

> [paRkotR]

- in schimb

la philosophie

> [In filozofi]

- filozofia; sistemul filozofic;


modul de a intelege viata

la physique

>[Ia fizik]

- fizica

(cent) pour cent

>[sapuRsa]

- (suta) la suta

primaire

> [pRimeR]

- (inviitamant) pimar, elementar

prive, -e

> [pRivE]

- privat, -a; particular, -8.;


personal, -a

Ie prix

> [I0pRi]

- premiul; rasplata, recompensa

Ie Prix Nobel

> [10 pRi nohi'l]

- Premiul Nobel

le probleme

> [pRoblem)

- problema, chestiunea; problema


(de maternatiea)

profond

> [pRoto]

- profund, adinc

profonde

> [pRotud]

- profunda, adanca

public

> [pUblik]

- public; de stat

publique

> [pUblik]

- publica; de stat

la rentree

> [Ia R5.tREj

- reintoarcerea, inapoierea;
ineeperea anului ~olar

la recreation

> [Ia REkREasio]

- recreatia, pauza; odihna; recrearea

larCforme

> [laREfoRm]

- refonna, reformarea; schimbarea

reussir

> [REUsiR]

- a reu~i, a izbuti, a avea succes,


a izbiindi; a reu~i sa, a ajunge sa

reussir a un examen

> lREUsiR a enEgzami:]

- a reu~1 la un examen; a trece


(a lua) ell bine (cu nota mare) un
examen

la science

> [la sifts]

la Faculte des Sciences

> [Ia fakUltE dEsias]

- Facultatea de $tiinte
(Matemallca-Fiziea-Chirnie)

scolaire

> [skolERJ

- de

~tiinta; eunoa~terea (aprofundaHi)

~coala; ~colar; ~coHiresc,

~colareasca

se faire

>lsOfeRJ

- a se face; a-~i face; a deveni;


a urma (0 cariera)

la technique

> [la tcknik]

- tehnica

universitaire

>

[UmveR~iteR]

40

- universitar, ~a

LECTIA
31 - PARTEA iNTAI
,
Ca de obicei, incepem aceasta lec\ie cu recapitularea matenalului prezentat in lec\ia 3) din cursul
"Franceza pentru incepatori":

Completati propozitiile urmatoare eu unul din substantivele:

I. Noel

2. la veille (de Noel)

3.la messe (de minuit)

4. Ie cantique de Noel

5.I'arbre

6. I'arbre de Noel

7. Ie reveillon

8. La dinde

9. Ie champagne

II. la ehemince

10. Ie Pere Noel

)2. Ie Jour de I'An

13. le(s) vceu(x)

Dragi eopii, a~ vrea sa desenati astazi


un porn de Craeiun.
Tata, explica-mi cine este

B.

Mo~

Craeiun?

- Chers enfants, je voudrais que vous dessiniez


aujourd'hui > un arbre de Noel.
- Explique-moi, papa, > It: Perc ~oel, qui est-ce?

Trebuie sa recunosc ea ~emineul vostru


este intr-adevar extraordinar.

- Je dois admettre que votre >cheminceest en


effet extraordinaire.

Puinlii vor sa mergem eu ei la slujba


de la miezul noptii.

- Les parents desirent que nous allions avec


eux a> b mcsse de minuit.

De Craciun plecam in Franta.

- Pour> :--Joel nous partons en France.

Nu cred ea ne-au transmis uranle lor


eu ocazia Anului Nou.

- Je ne erais pas qu'ils nous aient envoye > leurs


VU:UXa I'occasion du >Jour de L\n,

in Romania copiii i~i primesc cadourile


pe 25 deeembrie, ~i nu pe 24,
adica in ajunul Craciunului.

- En Roumanie les enfants re90ivent leurs


cadeaux Ie 25 decembre, et non Le 24,
e'est-a-dire> la veille de ~oeJ.

Ai uitat Cll imi datorezi


de ~ampanie.

- Tu as oublie que tu me devais une bouteille


de >champ<lgne.

sticla

Nu cred ca a auzit colinde frantuze~ti


de Craciun cat a stat in Franta.

- Jenepense pasqu'ilaitentendu >dcs cantiques


de ~ ad fran~ais pendant son sejour en France.

Cureanul acesta este nemaipomenit,


merili un premiu.

- Cette >dmde est excellente, tu merites un prix.

in exerctiul urmator veti recapitula conjugarea verbului "croire" la timpurile ~i


care Ie

cunoa~teti

modunle pe
deja. Completati urmatoarele propozitii eu formele eorespunzatoare ale

acestui verb:
Nu credem ea ieri ai avut dreptate.

- Nous ne >croyon~ pas qu'hier tu aies


eu raison.

EI nu m-a crezut.

-llne>mapa~cru.

Te-~

Nu trebuie sa-I erezi.

- II ne faut pas le > croire.

Sunteti atit de creduli.

- VOllS >croyezen tout cela si facilement.

Trebuie sa ai ineredere in tine-insuti,


e~ti atat de talentat!

- II faut que tu >eroiesen toi, tu es si doue!

Parintii

c.

- Je te > croir<lisvolontiers, mais je ne peux pas.

crede eu placere, dar nu pot.

no~tri

- Nos parents nous > croyaient toujours,

ne eredeau intotdeauna.

cn~

~i

Daca ne-ai fi crezut, te-am fi crezut


noi.

- Si tu nous >a\ais
aussi.

Copiii no~tri nu vor crede niciodata


in maI1ieni.

- Nos enfants ne >crolrontjamais aux


martiens.

Nu credem decat in Dumnezeu.

- Nous ne >croyollsqu'en Dieu.

nous >t'auriOlls em

in ultimul exercitiu destinat recapitularii traduceti propozitiile urmatoare eu ajutorul


construqiei "ne .. ,que";
Ca sa rell~e~ti (in viata), trebuie doar
sa ai incredre in tine,

> Pour rcus~ir II ne faut que Cl"OIrc en soi.

Nu-mi datorezi decat 0 sirnpla explicatie.

> Tu ne me

Dintre toate materiile (pe care Ie studiam),


nu-mi placea decat geografia.

> De toules les matieres,.!c l1'<lllnais que


Ia geographIC.

Nu am inleles dedit
de matematica.

d()i~

qu'une petite explicatIOn.

> Je n'ai compris Cju'un problcme de malhs.

problema

Vreau sa rna iube~ti numai pe mine.

> .Ie "eux que tu n 'allTIe, que moi.

Cititi cu voce tare vocabularul pe care vi-l propunem la inceputul acestei


leclii ~i re!ineti echivalentele romiine~ti:
Pa~ti

Paques

>[pak]

la resurrection

> [Ia REzURcksio]

- (re)invierea, resurectia;

Jesus Christ

> lJEzU kRi]

- lisus Cristos

la cloche

> lla klo~j

- clopotul

I' Assomption (f.)

> rlastlpsio]

- Adormirea Maicii
Domnului

la Vierge Marie

> [Ia vieRi maRi]

- Fecioara Maria; Maica


Domnului

la Toussaint

> lIa tustij

- sarbatoarea Tuturor
Sfinlilor (la catolici)

la tombe

>[la tflb]

- mormantul, groapa;

Ie chrysantheme

> [10 kRizYltcmJ

- crizantema

I'Armistice (m.)

> [laRmistis]

- Armistitiul

la guerre

>LlngeRj

- razhoiul

la prison

>[Ia pRizo]

- inchisoarea,

la revolution

> [la REvollisio]

- revolutia

Ie muguet

>LIOmUgC']

- lacramioara

Ie brin

>[IObRc]

- firul (de iarba); bucatica,


capatul (de fir, de alii)

Cititi inca

data, cu voce tare, noile cuvinte,

a~ezate

pu~caria

in alta orcline:

la guerre

> lia geR 1

- razhoiul

l' Armistice (m.)

> [laRmlstis]

- Armistitiul

Ie muguet

> [IOmUge]

- Hicramioara.
margaritarelul

la Vierge Marie

> [13 vieRj maRi]

- Fecioara Maria; Maica


Domnului

Jesus Christ

> l.iEz(; kRi]

- Iisus Cristos

la Toussaint

> lla Iuse]

- sarbatoarea Tuturor
Sfintilor (Ia catolici)

Ie brin

>llObRej

- firuL (de iarba); bucatica,


capatuL (de fir, de atli)

Ie chrysantheme

> [10 kRlzatem]

- crlzantema

la cloche

>llaklo~j

- clopotul
Pa~ti

Paques

> lpak]

la tombe

> [Ia tOn]

- morrnantul, groapa;

la prison

> [1<:1 pRIZO]

- inchisoarea,

la resurrection

> [la REzURekslo]

- (re)invierea, resurectia;

l'Assomption (f.)

> (lastlpsio]

- Adormirea Maicii
Domnului

La revolution

> [Ia REvolUsio]

- revolutia

pu~caria

Cititi cu voce tare propozitiile urmatoare in care am introdus cuvintele noi


in limba romana:

~i

retineli traducerea lor

Pa~tele

este sarbatoarea cre~tina cea mai mare


cea mai plina de bucurie.

Piiques, c'est la plus grande et la plus


joyeuse fete chretienne.

>

Elle eommemore la resurrection


de Jesus Christ.

> Ea (sarbatoarea Pa~telui) comemoreaza

Le Dimanche de Pliques toutes les cloches


de I'eglise sonnent et partout les
enfants re~oivent des reufs en choeolat.

> in dwninica Pa~telui, toate clopotele bisericii


sunii ~i pretutindeni copiii primesc QUa
de ciocolata.

Vne autre fete chretienne (catholique


et orthodoxe) c'est I' Assomption de la Vierge
Marie qui est ceJebree Ie ) 5 aoilt.

> 0 alta sarbiitoare cre~tina (eatolica ~i ortodoxa)


este Adormirea Maieii Domnului care
se sarbii.tore~te pe 15 august.

Le jour de la Toussaint on va au eimetiere pour


apporter des chrysanthemes sur la tombe
des parents et des amis disparus.

> De sarbatoarea tuturor Sfintilor se merge


la cimitir pentru a pune crizanteme pe
morminte1e parintilor ~i prietenilor disparuti.

Le 11 novembre on fete I'anniversaire de la


fin de la guerre de 1918; c'est l'Armistice,
une grande fete civile.

> Pe II noiembrie se serbeaza aniversarea


ineheierii Primului Razboi Mondial; este
ziua Annistitiului, 0 mare sarbatoare civila.

La plus grande rete nationale des Fran<;:ais c'est


Ie 14 (Quatorze) Juillet qui marque
I'anniversaire du 14 juillet 1789, Ie debut
de la Revolution.

> Cea mai mare sarbatoare nationalii a


francezilor este 14 lulie, care marcheaza
aniversarea zilei de 14 iulie 1789, inceputul
Marii Revolutii.

Ce jour-Iii Ie peuple de Paris a pris la prison


de 1a Bastille.

> in aeea zi, populatia Parisului a pus stapanire


pe inehisoarea Bastiliei.

En France Ie I" mai c'est la Fete du Travail.

> in Franta pe I mai se sarbator~te Zilla Muncii.

Ce jour du printemps on offre un brin de


muguet ases amis.

> in aeea zi de primavara se ofera lacramioare


(fire de Iacramioare) prietenilor.

Retineti verbele

~i

~i

invierea lui Iisus eristos.

adjectivele urmatoare:

chretien

> fkRetJi'j

cre~tin

ehretienne

> [kRdj(,ll]

cre~tina

catholique

> [kntolik]

- catolic, catolica

orthodoxe

> [oRtodoh]

- ortodox, ortodoxa

Aceste adjective pot avea ~i valoare de substantive. in acest caz, ele sunt precedate de articol. De
exemplu:

Ie chretien - creftinul

Ie catholique - catolicul

joyeux

> [juaiO]

- voios, vesel

joyeuse

> [laiOz]

- voioasa, vesela

disparu, -e

>[dispaRL]

- disparut, -ii; (figurat) decedat, -a

"disparu" este participiul trecut ("participe passe") al verbului:


disparaitre

> [ dispaRelR)

- a disparea, a se duce, a trece;


(figurat) a muri

Verbul "disparaitre" se conjuga la fel ca verbul "connaitre".


commemorer

>[komEm[)R]

- a comemora

sonner

>[sonE]

- a suna; a bate, a trage (clopotul)

reter

>[fHE]

- a sarbatori, a serba, a cinsti,


a praznui

marquer

>[maRkE]

- a marea, a insemna; a inscrie,


a nota; a arata, a indica; a infiera;
a dovedi, a da dovada

Toate acesta verbe sunt verbe regulate, de grupa I.

Ati intalnit, de asemenea, un nOll adverb:


partout

>[paRtuj

- peste tot; pretutindeni

Substantivul "Ies parents" (parintii - "Ie pere" ~i "Ia mere"), pe care il cunoa~teti deja din lectiile
anterioare, are ~i sensul de "rude" sau de "stramo~i":
Ie parent

>[10 pari]

- ruda (masculin)

la parente

>[lapaRat]

- ruda (feminin)

Retineti pronuntia substantivului:


la Bastille

>[la bastil]

- (inchisoarea) Bastilia

Cititi eu voce tare urmatoarele propozitii in limba franeeza ~i traduceti-Ie apoi in limba romana:
Tous les chretiens croient en la
resurrection de Jesus Christ.

> Toti ere~tinii crcd in invierea


lui lisus Cristos.

Y a-t-il plusieurs tetes orthodoxes


en Rournanie?

> Exista mai mlilte silrbiltori ortodoxe


in Romania?

II faut que nous commemorions eet


6venement joyeux.

> Trebuie sa comemoram accasta


intfnnplare fericita.

Tu entends les cloches sonner?

>Auzi cum sunil (bat) clopotele'!

Paul a disparu; je l'ai cherche partout.

>P,lUl a disparut; I-am cauta! peste tot.


5

Tu devrais disparaitre pour un certain temps.

> Ar trebui sa dispari pentru un timp.

Ce sont les souvenirs de mes amis


disparus.

> Sun! amintirilc Hi-sate de prictenii mei

Quand allons-nous feter 1'anniversaire


de volre mariage?

> Umd 0 sa sarbatorim aniversarea


casatoriei voastre?

Mon grand-pere a disparu pendant la guerre


de 1918, alors nous ne savons meme pas
ou est sa tombe.

> Bunicul mcu a dispflrut in timpul razboiului


de la 191 R, a~a ca nu ::;tim nici macar
uncle este lngropat.

Si tu continues

disparuti (decedati).

a faire cela, tu finiras en prison.

> Daea vei continua sa faei asta, 'vei sfar-5i


(vei ajungc) in inchlsoare.

Le jour de la Toussaint nous fait penser


la mort, alors cette fete n 'est pas joyeuse.

> Ziua in care se sarbatoresc Toti Sfinti i


nc ducc eu g[jndul la moartc. deci aceastii.
~3rbittoarc IlU cstc \/csclii..

J'ai toujours adore Ie muguet, mais rna mere


prerere les chrysanthemes.

> Mi-au plaeut intotdeauna foarte mult

C' est Ie I er mai, offre-moi un brin de muguet!

>

Le jour de l' Armistice les Fran.;ais ne travaillent


pas, c'est une tete civile.

> Dc zlua Armistitiului francczii nu merg


la scrviciu, cstc sarbfltoarea lor civilii..

En France Ie peuple adore la Vierge Marie.

> in Franta oamenii (din popor)


pc Fceioara Maria.

J' ai rna fete Ie 15 aout, Ie jour de I' Assomption.

> Ziua mea (onomastica) este pe 15 august,

lacramioarele, dar mama prefera crizanteme1e.


E~te

I mal, ofera-mi

lacramioanl!

preaslavese

in ziua Adonnirii (Malcii Domnului).

Je voudrais que
votre agenda.

VOllS

>

marquiez cette date dans

A~ vrea sa notati aceasta data


in agenda dumne<:lvoastra.

Je ne savais pas que vous etiez mon parent,


Monsieur.

> ~u ~tiam ea sunte1i ruda eu mine, domnule.

Regarde ce monument, il commemore nos


victoires de 1a demiere guerre.

> Uita-te la acest monument, (el) comemoreazii.

Quand Ie peuple de Paris a-t-il pris la Bastille?

> Ciind au euccrit parizicnii inchisoarea


Bastiliei')

victomlc noastrc din ultJmul nlzboi.

Sa continuam recapitularea lexicului. Completati propozitiile urmatoare cu substantivul, adjectivul,


adverbul sau forma verbala corespunzatoare; cititi-Ie apoi eu voee tare:
Din !oate florile prefer (i'mi plac eel mai mult)
lacramioarele.

- De toutes les fleurs c'est >!e muguet que


je prefere.

Astazi este sarbatoarea Tuturor Sfintilor,


prin urmare trebuie sa mergem sa punem
crizanteme pe mormintele rudelor
noastre disparute.

- Aujourd'hui c'est la >Touss<:lmt, alars il faut


que nous allions porter
des >chrysanthcmcs sur >Ia tombc (lcs tombc~)
de nos >parents >dlsparus.

Aceasla sarbatoare (
sfar~itului razboiuhll.
Bastilia era 0 inchisoare franceza,
detestata de populatia Parisului.

- >La Bastille c'etait une >prison


fran~aise, detestce par Ie peuple de Paris.

Revolutia Franceza a inceput pe 14 iulie 1789.

- >La Revolution Franoise a commence Ie 14


juillet 1789 (mil sept cent quatre-vingt-neuf).

Clopolele bateau (sunau) cfmd neam dus la


slujba de lnviere.

- >Lcs cloches >sonnaient quand nous allions


a la messe de >rcs urrection.

De

Pa~ti

- Pour >Piique~ nous avons invite >lcs parents


de rna femme.

Ie-am invitat pe rudele sotiei mele.

E de datoria unui cre~tin sa-i ajute pe ceilalti


ajute aproapele).

- Aider les autres, c'est Ie devoir >Chretien.

Adormirea Maicii Domnului este 0 mare


sarbatoare catolica ~i ortodoxa,
celebrata pe 15 august.

- >L' Assomption de >la Vicrge Marie est une


grande fete >cothollque et >orthodoxe,
c616bree Ie 15 aout.

Iisus Cristos a marcat 0 noua


epoca in istoria umanitatii.

- >Jcsus Christ >a marque une nouvelle


cpoque dans I'hisloire humaine.

Daca toate problernele (grijile) mele ar fi


disparut, a~a cum s-a intamplat cu ale ei (lui),
~i eu a~ fi fost atat de vesela ...

- Si tous mes problemes >avaient disparu

Pretutindeni in Europa pc 11 noiembrie


se sarbatofe~te Armistl\iul (sra~itul primului
razboi mondial).

- >Partout en Europe on >fete >I'Annistice


Ie II novembre.

(sii.-~i

comme les siens, .i' aurais ete aussi


si >joyeusc ...

Acesl caiet de studiu este ultimul din cursul nostru pentru nivel intennediar. De aceea, in partea
destinata gramaticli vom recapitula anwnite reguli introduse in leqiile precedente, in aceasta prima
parte a leqiei 31 va propunem sa rccapitulam rcgulile concordantci timpurilor. lata, in continuare, 0
schema a [razelor in care aceasta regula trebuie luata in considerare.

Analizati cu multa atentie excmplcle unnatoare, in care verbul propozitiei principale este la modul
indicativ.
Verbul propoziliei principale este la timpul prezent sau vidor:
Elle sait (saura) qu'i1 apprend Ie
lous les jaurs.

fran~ais

- Ea ~tic (va ~ti) ca el invata franceza


in fiecare zi.

Elle sait (saura) qu'il apprenait Ie fran<;:ais


tous les jours.

- Ea ~tie (va ~ti) ell. el invata franceza


in fiecare zi.

Elle sail (saura) qu'il a appris Ie fran<;:ais


en France.

- Ea ~tie (va
in Franta.

Elle sait (saura) qu'il apprendra (aura appris)


Ie fran~ais au Iycee.

- Ea ~tie (va ~ti) ea el va invala (va fi invatat)


frdnceza la liceu.

~ti)

ca el a iDvatat franceza

Verb!!! propozi\iei principale este 13 un timp trecYl:


- Ea ~tia (a ~tiut) eli el invata (invata) franceza

Elle savait (a su) qu'il apprenait Ie franyais

in fiecare zi.

tous les jours.

- Ea

Elle savait (a su) qu'il avait appris Ie franyais


en France.

~tja

(a

~tiut) eli

el a invatat franceza

in Franta.

Elle savait (a su) qu'il apprendrait (aurait appris)


Ie frant;:ais au lyeee.

- Ea ~tia (a ~tiut) ea el va inviita (va fi invlit;tt)


franeeza in lieeu.

In exereitiul uJ'I1}jtor yeti folosi regulile concordantei timpurilor la indicativ. Completati urmiitoarele
fraze in Iimba franeeza eu forma corespunzatoare a verbului:
- L'instituteur a dit que la demiere guerre

inviitatoru1 a spus ca ultimul r3.zboi mondial


a durat cinei ani.
~tiu

>avait

dun~

cinq ans.

- Je sais que ee parent >a disparu it y a dix ans.

eli aeeastli ruda a disparut aeum zece ani.

$tiam eli telefonul nu va mai suna.

- Je savais que Ie te1l5phone ne > sonne ra it plus.

Ea va deschide u~a eand yeti suna.

- Elle >oU\Tira la porte quand vous


>aurcz sonne.

Paul mi-a spus ca ati plecat de Pa~ti


la

- Paul m'a dit que vous >ctiez parties pour


Paques chez un parent.

ruda.

- J'ai pense que nous >prendl1ons Ie petitdejeuner

Am crezut eli vom lua micul dejun

ensemble.

impreunli.

- Nous avons oubHe qu'ils >viendraient chez

Am uitat cli ei vor veni la noi pentru


sarbatorirea Armistitiului.

nous pour I'Armistice.

in incheierea aeeslei prime parti a leetiei noastre, veti verifica daeli v-ati insu~it eorect noul vocabular
~i

daca va reamintiti regulile eoneordantei timpurilor la indicativ. Traduceti in limba franceza

urmatoarele fraze:
Nimeni nu

~tia

> Per&onne ne savait que la guerre durerait

eli razboiul va dura

~j

atat de mult.

longtemps.

> Tout ie monde croyalt que tu avais cle

Toati lumea a erezut ea ai fost


in inchisoare.

en pnson.

> Pendant la

in cursul lectiei de istorie am aflat eli

Ic~on

d 'histoire nous avons appris

que Ie peuplc de Paris avail pris la Bastille.

parizienii au cucerit Bastilia.

Parintij nu

ne~au

spus ca au petrecut sarbatoarea

>Ou as-tu disparu pendant si longtemps?

Unde ai disparut pentru atata vreme


(a~a

> Nos parents ne nous onl pas dit qU'ils avaient

passe la fete de l' Assomption ilia campagne.

Adonnirii Maicii Domnului la tara.

de mult timp)?

Marie mi-a spus cli ii ofereai (ea ii oferi) in

> Marie m'a dit que tll lui donnais taus lesjours

fiecare zi laeramioare.

des brios de l11uguct.

Paul ~i Pierre ne-au spus ell sunt catolici


~i eli in ziua de P~ti ei vor sa mearga
la biseriea.

> Paul et Pierre nous

Credem eli trebuie sa comemorati acest


eveniment.

> :-JOLIS crayons que

Clopotele bat ca sa anunte invierea Domnului.

> Les cloches sonnent pour celebrer l'anni versairc

o~t dit qu'ils Ct<lienl


calholiques el que Ie jour de Paques
ils voulaient aller l'eglise.

VOliS

devez commemorer

cet evenement.

de la resurrection de Jesus Christ.

> Lc jour de la Toussaint nous pensons


parents deja disparus.

in ziua sarbatorii Tuturor Sfinti10r ne gandim


la rudele noastre disparute (plecate dintre noi).
Am insemnat in dictarea ta
trebuie sa Ie corectezi.

gre~elile pe

a nos

> !\ous avons marque dans ta dictce les falltes

care

a corriger.

in catedrala noastra se afla 0 frumoasa ~i


vestita statuie a Fecioarei Maria.

> Dans notre cathcdraJe il y a line belle et eClcbre


statlle de la Vlerge Marie.

Timp de ani de zile in Romania nu s-a sarbitorit


oficial Adonnirea Maieii Domnului.

> En Roumanic pendant des annecs I'Assomplion

Na~terea ~i invierea sunt eele mai vesele


sarbatori ere~tine.

> Nod et P<iqucs ce sonlles piLlS joyellses feles

De I mai la Paris poti vedea peste tot oameni


care poarta (Ia reverul hainei) lacramioare.

> le I cr mai 11 Paris on pellt voir partout des gens

n'etait pas

fete ofliciellcmenl.

chrcllcnm:s,

portant des brins de muguet.

LECTIA
31 - PARTEA A nOVA
,
Pentru inceput, sa recapitulam cateva dintre notiunile introduse in partea a doua a lecfiei 31 din
cursul pentru incepatori.
A

Completati propozitiile urmatoare eu unul din euvintele:

I. la distraction

2. la conversation

3.I'humeur

4. Ie disque

5. la discotheque

6. Ie probleme

7. le reve

8. )'opinion

9.1a verite

B.

10. la jeunesse

11. l'adulte

Din ferieire problemele de la ~eoala au


luat sIar~it; tocmai mi-am luat
baealaurea tul.

- Heureusement mes >pmblCmes scolaires


sont finis; je viens de passer mon bac.

EI nu poate sa admiHi acest adevar.

- Pour lui eette >verite n 'est pas

Nu ~tiam cd tineretea va fi atat de scurta


(va dura atat de pUlin)!

- Je ne savais pas que >Ia jcunes~e serait


si courte!

Nu meriti niei 0 distractie (Nu meriti sa te


distrezi), de aceea nu te las sa
te duei la discoteca.

- Tu ne merites aucune >distraction, et c'est


pourquoi je ne te laisse pas alIer a la
>discothcque.

Mi-a explicat totul intr-o conversatie


lunga.

- 11m' a tout explique dans une longue


>conversation.

Paul este prost dispus, pentru eel


i-a disparut cel mai bun disc.

- Paul est de mauvaise >humcur parce que son


meilleur >disque a disparu.

in inchisoare nu visam decat la un


singur lueru; sa fiu liber.

- En prison il n'avait qu'un seul >reve; etre


en liberte.

Tinerii nu sunt niciodata de acord


cu parerile adultilor.

- Les jeunes De sont jamais d'accord avec


>lcs opinions >des adultes.

a admettre.

Transformati urmatoarele propozi~ii afinnative in propozilii interogative cu ajutorul


pronumelui interogativ:
dun~

La conversation avec mon pere a dure


deux heures.

> Quelle conversation a


deux heurcs?

Nous fetons Ie 25 iemc anniversaire du


manage de nos parents.

> Qud anniversaire du mariage de vos parents


feterez-vous')

Le muguet ctait toujours sa tleur preferee.

> QueUe clait toujOllfS sa flellr preferee?

Nous avons commemore ces


evenements joyeux.

> Quels cvenements avez-vous


(;olTuncmorcs?

10

C.

Sa recapituiam conjugarea verbului "dire". Completati propozitiile care urmeaza eu forma


eorespunzatoare a acestui verb:
Spune-mi care este parerea ta, te rog!

- >Dis-moi queUe est ton opinion, s'il te plait!

Nu inteleg ce spuneti.

- Je ne comprends pas ce que vous >dites.

Nu ~tiam ell ti-a spus-o (ea ti-a spus


lucrul asta).

- Je ne savais pas qu'it te >['ava;t dit.

V-am spune totul, dar este un secret.

- Nous vous >dirions tout, mais


c 'est un secret.

imi parea rau cli mi-ati spus adevarul.

- Je regrettais que vous >m'ayez dit la verite.

El nu spunea niciodata nimic.

- nne >disait jamais rien.

Trebuie sa-mi spui ce

D.

g;inde~ti (despre

asta). - II faut que tu me >dises ce que tu en penses.

in ultirnul exercitiu de recapitulare traduceti in limba franceza unnatoarele propozitii:


Ce aveti

sa ne spuneti?

>Qu'cst-ce que valis avez


est~elle

a nous dire?

De ce este mereu prost dispusa?

> Pourquai
humeur?

EI a spus ca nu aveti dreptate.

> 11 a dit que vous n'aviez pas raison.

Bunicul a facut tot rlizboiul in Franta.

> Mon grand-pere a passe loute la guerre


en France.

Am face orice (totul) pentru el.

> Nous ferioRs tOlll pour lui.

11

toujours de mauvaise

lata vocabularul pe care vi-I propunem in aceasta parte a lectiei:


la paix

>[lape]

- pacea; lini~tea. tihna;


intelegerea, annonia

la bataille

> [Ia bata!]

- hamlia, bataia, lupta

Ie vainqueur

> [IOvekOR]

- invingitorul, biruitorul

la victime

> (Ia viktim J

- victima (accidentului,
a razboiului etc.)

Ie drapeau

> [10 dRapo]

- drapelul, steagul

la devise

> [ladOviz]

- deviza

les feux d'artifice

> [10 tD daRtifis]

- foeurile de artificii;
spiritul, verva

I'hymne (m.)
"Ia Marseillaise "

> [limn la

maR~eiez]

- imnul "Marseieza"

l'egalite (f.)

> [IEgalitE]

- egalitatea

la fraternite

> [la tRatERnitE]

- fraternitatea, fralia;
infratirea

I'embleme (m.)

> [Iiiblem]

- emblema, sterna; simbolul

Ie defile

> [10 dEfilE]

- defileul; defilarea

la valeur

>[Ia valOR]

- valoarea; valoarea, pretul;


insemnatatea, importanta

Pentru a retine mai u~or noile substantive, recititi eu voce tare aeelea~i
cuvinte a~ezate in alta ordine ~i relineti traducerea lor in limba romiina:
> [Hiblem]

- emblema, sterna; simbolul

> [limn la maRsciez]

- imnul "Marseieza

la valeur

>[Ia valOR]

- valoarea; valoarea, pretul;


insemnatatea, importanta

la victime

> [la viktim]

- victima (accidentului,
a razboiului etc.)

la paix

> [la pel

- pacea; lini~tea, lihna;


intelegerea, annonia

la fratemite

> [Ia fRatERnitE]

- fratemitatea, fratia;
infratirea

la bataille

> [Ia batai]

- batalia, bataia, lupta

I'embleme (m.)
I'hymne(m.)
"Ia Marseillaise

..

.-

Ie defile

> [10 dEfilE]

- defileul; defilarea

les feux d'artifice

> [10 fO daRtifis]

- foeurile de artificii;
spiritul, verva (Ia singular)

I'egalite (f.)

> [lEgalitE]

- egalitatea

Ie vainqueur

>[IOvekOR]

- invingatorul, biruitorul

Ie drapeau

> [lOdRapo]

- drapelul, steagul

la devise

> [ladOviz]

- deviza

Cititi cu voce tare urmatoarele propozitii in care am introdus substantivele noi


lor in limha romana:

~i

retineti traducerea

Tout Ie monde a Ie droit de vivre


en paix.

- Toata lumea are dreptul sa duca


o viata Iini~tita.

Fiche-moi la paix!

- Lasiima in pace!

Une vraie bataille se deroule entre eux.

- intre ei se da 0 adevarata batalie.

Les vainqueurs de la demiere guerre mondiale


ont partage I'Europe.

- invingatorii din eel de-al doilea riizboi mondial


au impartit Europa (intre ei).

II faut aider les victimes de cette


emelle revolution.

- Trebuie sa Ie ajutam pe victimele acestei


revolutii sangeroase.

Le drapeau national franrrais est tricolore:


bleu, blanc, rouge.

- Drapelul national al Frantei este tricolor:


albastru, alb, ro~u.

Connaissez-vous I'hyrnne franrrais


"la Marseillaise"?

La devise de la Republique Franyaise: "Liberti,


Egalite, Fratemite" est connue dans
Ie monde entier.

- Deviza Republicii Franceze: "Libertate,


Egalitate, Fraternitate" este cunoscuta
in toata lumea.

Le 14 juillet 11 Paris on voit passer un grand


defile militaire.

- Pe 14 iulie, 1a Paris, are loc (se poate vedea)


o mare parada militara.

Le soir les Parisiens admirent les beaux feux


d'artifice, tires it I'occasion de cette fete.

- Seara parizienii admira frumoasele focuri de


artificii, care au loc (sunt trase) cu ocazia
acestei sarbatori.

Ce tableau a une valeur inestimable.

- Acest tablou are 0 valoare inestimabila.

Connaissez-vous I'embleme roumain?

Retineti adjectivele, verbele


vrai, -e

~i

Cunoa~teti

imnul Frantei, "Ia Marseillaise"


(Marseieza)?

Cunoa~teti

sterna Romaniei?

expresiile care au aparut in exernplele anterioare:


> l vRe]

- adevarat, -a; veritabil, -ii, autentic, -a

-a

mondial, -e

> [modial]

- mondial,

cruel, -elle

> [kRUel]

- crud, -a, crunt, -a; neinduplecat, -a;


feroce; eraneen, sAngeros

tricolore

> [tRikoloR]

- tricolor, -<1; in trei culori

militaire

> [mrliteR]

- militar, -a; militarist, -ii

supreme

> [sUpRem]

- suprem, -a; cel (cea) mai mare,


eel (cea) mai important,-ii

se derouler

> [sOdERulE]

- a se desfa~ura, a se petrece;
a avea loe

tirer

> [tiREJ

- a trage; a seoate, a ex.trage

(vivre) en paix

> l vivR ape]

- (a trail in pace, in lini~te, tibnit;


a duce un trai lini~tit

ficher la paix

> [fisE la pel

- a lasa pe cineva in pace

(it quelqu'un)

Refine!i eli adjectivul "vrai. -e" stti inaintea substantivului.


13

Citili cu voce tare propozitiile urmatoare in care apar ~i cuvintele noi

~i

traduceti-Ie in limha romana:

Ce n'est pas vrai!

> Nu este adevarat!

C'est un pays dont la force militaire est connue.

> Este

Si tu etais en France Ie 14 Juillet, tu verrais


partout des drapeaux tricolores.

> Daea te-ai afla in Franta pc 14 iulie, ai vedea


pretutindeni drapeJuri tricolore.

Aujourd'hui notre professeur nous a appris a


chanter en fran~ais (l'hymne) "Ia Marseillaise",

> Astazi profesorul nostru ne-a invatat sa cantam


in franceza "Marseieza" (imnul Frantei).

Sur chaque piece de monnaie fran~aise on peut


lire la devise: "Liberte, Egalite, Fratemitcf'.

> Pe fiecare moneda franceza se paate citi deviza:


"Libertate, Egalitate, Fratemitate".

A notre epoque il y a des guerres cruelles qui


se deroulent dans beaucoup de pays, bien que
les gens veulent vivre en paix.

> in zilele noastre exista razboaie sangeroase


care se produc in multe tan, de~i oamenii
doresc sa traiasca in pace.

On a tire de beaux feux d'artifice a I'occasion


de cette ceremonie.

> S-au tras muIte foe uri de artificii eu ocazia


acestei ceremonii.

Fiche-nous la paix, s'il te plait!

> Lasa-ne in pace, te rog!

II n'y avait pas de vainqueurs dans cette bataille.

> tn aceasta batalie nu existau invingaton.

On n'a pas encore etabli Ie nombre de


victimes ni de disparus.

> inca nu a fost stabilit (calculat) numarul


victimelor sau al disparutilor.

On nous a confie un objet d'une grande


valeur bistonque.

> Ne-a fost incredintat un obiect de mare valoare


istoric3.

Quel est I'embleme de votre pays?

> Care este sterna tarii voastre?

C'est la musique qui est son plaisir supreme.

> Muzica este cea mai mare placere a lui (a ei).

tara renumita prin f0rta ei militara.

Completali urrnatoarele propozitii cu unul dintre noile cuvinte:


Trebuie sa facem tot ce se poate face pentru
a fen omenirea de un al treilea razboi mondial.

- II faut tout faire pour proteger Ie monde contre


Is troisieme guerre >mondiale.

Care era adeviirata cauza a acestui accident


care a lacut atat de multe victime?

- QueUe etait la >vraie cause de cet accident


dans lequel il y avait tant de >victimes?

Acest tanar a facut stagiul militar (armata)


acum doi ani.

- Ce jeune hornme a fait son service >militaire


il y a deux ans.

Acest biietel nu are decat


focuri de artificii.

placere: sa aprinda

- 11 n 'y a qu 'un seu] plaisir pour ce petit gar'Y0n:


>tirer>des feux d'artifice.
- Dans beaucoup de pays> [' ega lite de tous les
citoyens envers Ie droit n'est pas assuree.

in multe tan egalitatea tuturor cetatenilor


in fata legii nu este respectata.

14

Clind jucam ~ah, tata este intotdeauna


eel care bate.

- Quand nous jouons aux echecs, c 'est mon pere


qui est toujours >vainqueur.

Ce culoare are drapelul Romaniei?

- De queUe couleur est >Ie drapeau rournain?

Evenimentele sau petrecut intr-un timp


foarte scurt (foarte repede).

- Les evenements >se sont deroules en tres peu


de temps.

Ati participat la aceasta parada militara,


domnule?

- Monsieur, avez-vous participe


>militaire?

Trebuie sa ~titi pe dinafara (pe de rast) irnnul


vostru national.

- II faut\que vous si,lchiez par creur votre


> hymne'~naL

~tii care

- Tu connais sa'>dcvise? C'est: >"Fiche-moi


la paix "
'

e deviza lui? Este:

"Scute~te-mi!"

a ce >ocfilc

Desenati sterna ora~ului vostru!

- Dessinez >l'embleme de votre ville!

Ea mi-a spus ca-i place foarte mult aceasta


rachie in trei culori ~i eli vrea sa 0 cumpere.

- Elle m'a dit qu'elle aimait bien cette robe


>tricolore et qu'elle voulait I'acheter.

Paul este adevaratul meu prieten; prietenia


noastra este eel mai important lucru pentru mine.

- Paul est mon >vrai ami; por moi notre amitie


a une > valeur >supremc.

imi doresc lini~tea (pacea).

- Ce que je desire, c' est>Ia paix.

Nimeni nu ar trebui sa fie crud


cu animalele.

- Personne ne devrait etre >crucl pour


les animaux.

Nu cred in infritirea dintre aeeste


doua tari.

- Je ne crois pas en la >fratemitc entre ces


deux pays.

Biitalia de la Verdun a fost una dintre cele mai


renumite (bamlii) din intreaga istorie.

- >La bataille de Verdun etait une des plus


ccm~bres de I'histoire.

Sa ne reamintim problemele legate de folosirea modului "subjoncti(' - "conjunctiv". Frazele pe care


vi Ie prezentam in continuare sunt exemple de folosire a modului "subjoncti(' ~i a concordantei
timpurilor in subordonatele care cer acest mod.

Cititi cu atentie fiecare fraza, observati felul in care a fost folosit modu1 "subjonctif' ~i retineli
traducerea lor in limba romana:
Je veux que vaus chantiez "La Marseillaise".

- Vreau sa cantati "Marseieza".

II faut que notre equipe ait son hymne.

- Vreau ca echipa noastra sa aiba un iron a1 ei.

Naus ferons tout pour que la paix soit assunSe.

- Vom face totul pentru ea pacea sa fie garantati.

Bien que cet objet soit sans valeur, je ne


voudrais pas Ie perdre.

15

De~i acest obiect nu are valoare (nu valoreaza


cine ~tie ee), nu a~ vrea sa-l pierd.

Avant que VOUS tiriez les feux d'artifiee,


venez voir le defile.

- Inainte sa aprindeti focurile de artificii, veniti


sa vedeti defilarea (parada).

J'attends jusqu'a ce que la bataille entre


vous finisse.

Je ne pense pas que tu sois la victime


de c~tte dispute.

- Nu cred eli e~ti victima acestei dispute.

II est triste parce que vous n'avez pas voulu


lui montrer des feux d'artifice.

- Este trist (suparat)


focuri de artificii.

Nous ne crayons pas que Ie nombre des victimes


de cette guerre cruelle ait ete SI eleve.

- Nu credem ca numarul victimelor acestui


razboi sangeros a fost atat de mare.

A~tept

paoli ce se termina lupta intre voL

ca flU ati vrut sa-i aratati

Pentru a recapitula folosirea modului "subjonctif" completati propozitiile urrnatoare eu forma


eorespunzatoare a verbului:
Trebuie sa cunoa~te\i pe dinafarii. imnul
national al Frantei.

- It faut que vous >sachiez par creur I'hymne


fran~als.
. ./

inainte de a-ti spune adevarul


lasa-ma sa vorbese cu Marie.

- Avant que je te >dise la verite,


laisse-moi parler avec Marie.

Ne pare foarte rau ca ati

ca~tigatjoeul.

- NOllS sommes >ucsolcs que vous >ayez ete


vainqueurs dans notre jeu.

Pierre S-8 temut eli ai fost una dintre victimele


acestui accident.

- Pierre >a eu peur que tu >aies Ctc une des


victimes de cet accident.

Vreau sa rna lasati in pace.

- Je veux que vous me >tichlez la paix.

Nu credem ea aceasta int:amplare S-8 petrecut


in zilele noastre.

- Nous ne crayons pas que cette histoire


>se soil dcroulce a notre epoque.

Traduceti in Iimba francezR urmatoarele propozipi in care am introdus notiunile recapitulate pana
acum:
Trebuie ca victimele aeestui accident sa fie
transportate la spital.

> II faut que les victimes de cel accident soient


transportcs dans un h6pilal.

Toata lumea admira focurile de artificii aprinse


eu ocazia siirbatoririi Armistitiului.

> Tout Ie monde admirait lcs feux d'artifice tires


a ['occasion de l'Anm.'>tice.

Pentro cre~tini iubirea falii de aproapele tau


ar trebui sa aiba eea mai mare importanta.

> Pour Jcs chretiens I' amour envers son prochain


del/rait avolr la valeur supreme.

AceastA aniversare comemoreaza 0 celebra


biitilie din timpul primului razboi mondial.

> Cd anniversaire commemore llne bataille


celebre de la premiere guelTe mondiale.

ACliunea acestui film se desfa~oara in


inchisoare, in timpul revolutiei.

> L 'action de ce film se dcroule en prison


pendant la revolution.

16

Nu vreau ea nepo~ii mei sa se uite la seenele


de violenta de la televizor.

> Je ne veux pa~ que mes petits-enfants regardenl


les scenes cruelles a la tele.

Care este deviza Republicii franceze?

> Quelle est la devise de la Republique Fran~aise?


''Liberte, Egalite, Fraternite".

"Libertate, Egalitate, Fratemitate".


Imi plac mult lacramioarele, a~a eli da-mi un fir.

> l'aimc bien Ie muguel, alors donne-m'en


un brin!

Care sunt sarbatorile catolice din


calendarul francez?

>

in Franta se sarbatoresc Craeiunul, Pa~tele,

> En France on fete NoC!. Paques, la Toussaint


et l' Asssomption.

QuclIe~ ~ont

lcs fetes catholiques marquees

dans Ie ca1endrier

sarbAtoarea Tuturor Sfintilor ~i Adonnirea


Maieii Domnului.

fran~ais?

Sarbatorile civile sunt Armistitiul ~i 14 lulie.

> Les fetes civiles sont I' Annistice et Ie 141uillet.

De Pa~ti, vesela sarbatoare a invierii lui Iisus


Cristos, toate clopotele bat.

> A Paques, la fete joyeuse de la Resurrection de


Jesus Chrisl toutes les cloches sonnenl.

in aeest cimitir se afla mormantul


lui George Enescu.

> Dans ce cimeticre se lOuve la tombe


de George Enescli.

Am aflat ea din eatedrala noastra a disparut


o celebra statuie a Fecioarei Maria.

> rai appns qu'une cc'1cbrc statue de ia Vierge


Marie avait disparu de notre cathcdrale.

Drapelul Frantei este tricolor, adica albastru,


alb ~i ro~u.

> Le drapeau fran<;ais cst tricolorc, c 'est-a.-dire


bleu, blanc, rouge,

Cand iti faci slagiul militar?

> Quand fais-tll Ion service militaire?

"Faceti pace, ~i nu razboi".

> "Faites la paix, et non la gllerre".

eel care va ajunge primul,

> Celui qUI sera arrive Ie premier,


sera vainqucur.

va fi in vingator.
Imnul vostru, ea
ne plae mult.

~i

> Votre hymne et aussi l' embleme de volre pays


nous plaisent beaucollp.

sterna ti:irii voastre

Toata lumea spunea ell acest tablou este


o adevarata opera de arta.

> Tout Ie mondc disait que ce tableau ctait

De I mai, la Paris, vezi peste lot tinere fete


eu lacramioare.

> Le lor mai on vail p<Ulout aParis des jcunes fil1es


avec des bnns de mugLlet.

Nu credeam ea aeeasta sarbatoare catolica


se celebreaza in tara voastra de atata timp.

> NallS ne pensions pas que cetle fele catholique


ait etc cclebrcc dans volre pays depuis
si longtemps.

Ei se temeau ea acest razboi sangeros sa nu

>

une vraie ocllvre d'art.

mai tina (dureze) cateva luni.

I1~

craignaicnt que ccl1c gLlcrre eruelle n 'ait

dure encore plusieurs mois.

17

RECAPITULAREA LECTIEI 31
31.1. Ati iovatat denumirile

franwze~ti

ale unor importante sarbatori religioase

~i

civile:

Paques, l' Assomption, la Toussaint, I' Armistice, Ie 14 Juillet

31.2. in prima parte a acestei leetii am recipitulat problema concordantei timpurilor. lata 0 schema
a regulilor care se aplica in cazul in care in propozitia subordonata este folosit modul indicativ:
propozitia principalii

propozit;a subordonati

Elle sait

qu'illit cette lettre. (present - ac\iune simultana)


qu'illira cette leUre. (futur simple - aetiune viitoare)
qu'il a Iu (qu'il lisait) cette lettre. (passe compose, imparfait aetiune anterioara)

propozitia principala.

propozit;a subordonatA

Elle saura

qu'illit cette leUre. (present - actiune simultana)


qu'il aura Iu cette lettre. (futur anterieur - actiune anterioara. in
viitor)
qu'il a Iu (qu'illisait) cette lettre. (passe compose, imparfait actiune anterioara)

propozj~ia

principalii

Elle a su (savait)

propozitia suhordonat.a
qu'illisait cette lettre. (impartait - actiune simultana)
qu' illirait cette lettre. (conditionnel present - actiune posterioara)
qu'il avait Iu cette lettre. (plus-que-parfait - actiune anterioara)

31.3. in cea de-a doua parte a aeestei leetH am recapitulat regulile concordantei timpurilor in cazul
folosirii modului "subjonctir' in propozitiile subordonate. lata 0 schema care reia regulile
acestui tip de concordan~ (cifrele romane se raporteaza la exemple pe care vi Ie prezenmm pe
pagina urmatoare):
propozitia principala

propoz;tia subordonata

present (I, II)

subjonctif present (actiune simultana sau posterioara)

futur(III)
passe compose, imparfait (IV)
propQzHie principalS

propozitie subordQnatii

present (V)
subjonctifpasse (actiune anterioara)
futur (VI)
passe compose, imparfait (VII)

19

Je ne pense pas qu'illise eette lettre.

- Nu ered ea eite~te aceasta scrisoare. (acum)

U.

Je ne pense pas qu'illise demain eette Iettre.

- Nu cred ea va eiti maine aceasta scrisoare.

III.

Je ne penserai pas qu'illise cette lettre.

- Nu voi crede eli el cjte~te aeeast! scrisoare.

Je n'ai pas pense (je ne pensais pas)


qu'i1lise eette lettre.

- N-am crezut (Nu eredearn) ci el va eiti


aceasta serisoare.

V.

Je ne pense pas qu'it ait Iu cette lettre.

- Nu cred ca. el a eitit aceasta scrisoare.

Vi

Je ne penserai pas qu'il ait lu cette lettre.

- Nu voi erede eli el a eitit aceasta scrisoare.

VU.

Je n'ai pas pense (Je ne pensais


pas) qu'il ait lu eette Iettre.

- N-am crezut(Nucredeam)ciel a citit(citise)


aceasta scrisoare. (mai devreme)

Vi reamintim eli regula concordantei timpurilor la "subjoneti(', in cazu} in care verbul propozitiei
principale este la un timp trecut, se aplica doar in Iimbajul familiar.

20

TEMA PENTRU ACAS.A 31


A

B.

C.

Traduceti propozitiile urmatoare in limba romana:


I.

le jour de I'Armistice nous fetons l'anniversaire de la fin de la premiere guerre mondiale.

2.

Toutes mes atTaires ont disparu; iI faut que je les cherche.

3.

II ne pensait pas que tu aies ete une des victimes de cet accident.

4.

II Ya plusieurs fetes de la Vierge Marie; I' Assomption, qu' on rete Ie IS aout, en est la
plus connue.

5.

Je ne croyais jamais que cet evenement ait ete vrai.

Traduceti in limba franceza urmatoarele propozitii:


1.

Basti lia a fost

2.

Vor sa fie Uisati in pace.

3.

Nu cred ca sunt catolici.

4.

Paul mi-a spus eli i-a dat 0 lacramioara prietenei lui.

5.

Cuno~ti deviza: "Libertate, Egalitate, Fratemitate"?

inehisoare cucerita de catre parizieni.

lUspundeti cit mai comptet la intrebarile care urmeazli:


I.

De quelle couleur est Ie drapeau fran~ais?

2.

Comment s'appeUe I'hymne national franc;ais?

3.

QueUe est la date de la Toussaint?

4.

Qu'est-ce que les Franc;ais font Ie 1er mai?

5.

Connaissez-vous la devise de la Republique Franc;aise? Ecrivez-Ia!

21

LECTIA 32 - PARTEA iNTAI


Ca de obieei, yom ineepe cu

recapitulare a materialului prezentat in lectia 32 din cursul pentru

incepatori.
A

Completati propozitiile urmatoare ell unul dintre cuvinteIe:


1. Ie fermier

2.1a terre

3. Ie ble

4. la recolte

5.I'animal

6.1'etable

7. la grange

8. la vache

9. Ie cheval

Pentru

CD

10. Ie pore

II. la machine agricole

12. la volaille

- Pour que Ia >recoltc soit bonne, il faut qU'il

recolta sa fie buna, trebuie

sa fie vreme frumoasa.

fasse beau.

Marie a spus ell nu va mai manca pore.

- Marie a dit qu'eUe ne mangerait plus de >pore.

Ne pare rau eli nu ai cumparat cateva

- Nous regrettons que tu n'aies pas achete l'annee

ma~ini

agricole anul trecut.

demiere quelques >machines agricoles.

Mtt indoiesc eli el a curnplirat un cal.

- Je doute qu'il ait achete un >cheval.

Ciit valoreaza graul pe care it ai

- QueUe est Ia valeur du >ble que tu as dans


ta >grangc'J

in hambar?

- n faut que >les fennicrs de cette region

Trebuie ca fermierii din aceastli regiune


sa-~i

cultive mai bine pamantul

~i

cultivent mieux >Ia terre et elevent


plus de >vaches.

sa cresca mai mutte vaci.


I-am eerut sa ne explice cum a construit

- Nous lui

aVODS

demande de nous expliquer

comment it avait construit >I'ctable.

grajdul (stauIul).

- Les enfants, dessinez, s'il vous plait,

Copii, va rog sa desenati un animal pe


care ati vrea sa~l aveti acasa (in casa).

>un animal que

VOllS

voudriez avoir

a lamaison.
Prefer carnea de pui oricaeui alt fel de carne. - Je prerere >la volaille

B.

a une autre viande.

In exercitiul unnator veti recapitula formele de "futUT simple" ale verbelor regulate.
Transformati propozitiile care urmeaza folosind acest timp:
Quand retens-nous l'Armistice?

- Quand >feterons-nous I' Armistice?

Ou I'action se deroule-t-elle?

- Ou I'action >sc dcrouJera-t-elle'?

Comme etudiants, vous logez dans

- Comme etudiants, vous >logerez dans

la cite universitaire.

la cite universitaire.
22

C.

Est-ce que tu parIes italien?

- Est-ee que tu >parleras italien?

NOllS finis sons vite notre travail.

- Nous >finirons vite notre travail.

Ces garr;:ons tirent les feux d'artifiee.

- Ces g~ons >tireront les feux d'artifice.

Reeapitulati conjugarea verbului "yair" rezolvand exercitiul care urmeaza. Completati


propozitiile in limba franceza eu 0 forma a verbului "voir", la timpul ~i modul corespunzator:
Sunt bucuros sa te vad.

- Je suis content de te >voir.

inteleg (Vad) ca nu e~ti destul de prudent.

- Je >vois que tu n'es pas assez prudent.

Ce ati v.iizut la Paris?

- Qu'est-ce que vous >avcz vu a Paris?

Ne yom vedea saptiimana viitoare.

- NOllS nous >verrons la semaine prochaine.

Studentii

no~tri

- Nos etudiants >verraient avec plaisir cette

ar vedea eu placere

exposition.

aceasta expozitie.

- Je veux que vous >voyiez mon nouvel

Vreau sa-mi vedeti noul apartament.

appartement.

Am vazut tot ee era de vazut.

- Nous avons vu tout ce qui etait a >voir.

Cand 0 vei vedea pe sotia mea, vei

- Quand tu >auras vu rna femme, tu comprendras

intelege de ce sunt atat de nefericit.

pouquoi je suis 5i malheureux.


- Tous les matins je >voyais les memes scenes

in fieeare dimineata asistam (vedeam)


la

acelea~i

scene intre ei.

entre ewe
- Je regrette que tu >aies vu Ie film toute.

imi pare rau eli ai vamt filmul


singura.

seule.
- Si tu >vois Fran~ois, dis-lui "bonjour"

Dacii-l vezi pe Franr;:ois, saluta-l

de rna part.

din partea mea.


Oaca I-~ vedea,

i-a~

- Si je le >voyais, je lui dirais la verite.

spune adeviirul.

23

Trecem acum la cuvintele noi. Cititi eu voce tare urmatoarele substantive


retineti traducerea lor in limba romana:

~i

ba~tina

la patrie

> [Ia patR i)

- patria; tinutul de

Ia tradition

> [Ia tRadisio]

- traditia; datina, obiceiul

la coutume

>[lakutUm]

- datina, obiceiul; datina;


cutuma

Ie folklore

> [10 folkloRJ

- folclorul

Ie groupe

> [10 gRup]

- grupul; grupa; ceata

I'endroit (m.)

> [ladRUa ]

- locul, localitatea; fata


(Ia stofe ~i tesaturi)

Ie costume

> [10 kostUm)

- costumul de haine
(barbatesc); compleul (Ia
femei); portul

la prairie

> [lapReRi]

- pii~unea; paji~tea

I'herbe (f.)

> [leRb]

- iarha

la poule

>[lapul]

- gaina; miza (la jocul de


eacti )

Ie coq

> [10 kokJ

Ie grain

> [lO gre]

- grauntele, samburele;
bobul, boaba; (Ia plural)
cereaIe, grane

Ia souris

> [laslIRi]

coco~ul;

masculul

~oarecele;

mouse-ul (unui

computer)
Pentru a retine mai u~or noul vocabular, recititi eu voce tare acele~i cuvinte,
ai?ezate in alta ordine:
la prairie

> [Ia pReRi]

- pa~unea; pajii?tea

Ie costume

> [IOkostUm]

- costumul de haine
(barba-tese); compleul (Ia
femei); portul

la souris

> [laslIRi]

- ~oarecele; mouse-ul (unui


computer)

Ie folklore

> [10 folkJoR]

- fo1clorul

l'herbe (f.)

> [leRb]

- iarba

Ie coq

> [10 kokj

coco~ul;

masculul
(la pasari)

1a patrie

> [la patRi]

- patria; tinutul de ba~tina

Ie grain

> (10 gre]

- grauntele. samburele;
bobul, boaba; (1a plural)
cereale, grine

la tradition

> [Ia tRadisio]

- traditia; datina, obiceiul

1a coutume

> [la kutUm]

- datina, obiceiul; datina;


cutuma

Ie groupe

> (10 gRup]

- grupul; grupa; ceata

l'endroit (m.)

> [hldRU a ]

- locul, localitatea; fata


(la stofe ~i tesiituri)

la poule

> [la pul]

- gaina; miza (la jocul


de cacti)

24

Cititi propozitiile llI11lAtoare in care am introdus vocabularul nou


romana:

~i

retineti traducerea lor in limba

sa-~i

Chacun doit aimer sa patrie.

- Fiecare trebuie

Beaucoup de traditions populaires se sont


conservees dans ce village.

- MuUe traditii populaTe sau pastrat


in acest sat.

Je m'interesse a cette region et Ii son tres


riche folklore.

- Ma intereseaza aceasti regiune


ei foarte bogat (diversificst).

Tout Ie monde admire les groupes folkloriques


roumains et surtout leurs costumes multicolores.

- Toati lurnea admire grupurile folclorice


romane~ti ~i costumeIe lor in muUe culon
(foarte colorate).

Allons dans un endroit oil nous pourrions


ecouter de la musique populaire!

- Sa mergem intr-un loc unde am putea asculta


muzica populara!

A la campagne, derriere notre maison, il y avait


une grande prairie ou les vaches paturaient.

- La tara, in spatele casei noastre era 0


pe care pa-\iteau vacile.

Les enfants, fatigues apres une longue


promenade, se sont couches dans I'herbe.

- Copiii, obositi dupa


s-au intins pe iarba.

II est grand temps d'arracher les mauvaises


herbes dans notre jardin.

- E timpul sa smulgem buruienile din grawna.

11 faut que tu donnes du grain


aux poules.

a manger

iubeasca patna.

~i

folclorul

pa~une

plimbare lunga,

- Trehuie sa Ie dai graunte (de mancare)


gainilor.

Un des emblemes de la France est


Ie coq gaulois.

- Una dintre emblemele Frantei este


coco~ul galic.

Ce gros chat est trop paresseux pour chasser


les souris.

- Aceasta pisica grasa este prea lene~a


ca sa vaneze (prinda) ~oarecii.

Retineti verbe1e noi care au fost folosite in exemplele anterioare:


exprimer

> [ekspRimE]

- a exprima, a manifesta (idei,


sentimente); a stoarce
(zeama, sucul)

(se) conserver

> [sO koscRvE]

- a (se) pastra, a (se) conserva;


a pazi (un secret)

paturer

> [patURE]

- a

arracher

>

[aRa~EJ

- a smulge, a scoate, a trage afara;


a dezradacina

chasser

>

[~asE]

- a vana, a urmari, a fugan; a goni,


a pune pe fuga

Toate aceste verbe sunt verbe regulate, din prima grupa de verbe.

25

pa~te;

a duce vitele la

pa~unat

lmpreuna eu substantivele Roi am folosit ~i cllteva adjective pe care nu Ie-ali intalnit inca in acest
curs. Citili.le cu voce tare ~i retineti echivalentele romine~ti:
populaire

>[popUlcR]

- popular, -a

folklorique

> [ folkloRik J

- folcloric.

multicolore

>[mUltikoloRJ

- multicolor, -a

gaulois

>[goIUa ]

- galic, din Galia

gauloise

>(gol"az]

- galica. din Galia

paresseux

>[paResO]

- lene~, trandav

paresseuse

>lpaRcsOz]

- lene~a, trandava

-a

Retineti, de asemenea, ~i expresiile:

I'amour de la patrie

>[lamuR dO la palRi]

- iubirea de

les mauvaises herbes

>[lcmovezeRb]

- buruienile

il est grand temps


(de, que)

>[i! e gRii t5 dO/kG]

- este timpul (vremea)


sa(casa)......

tara

Pentru a retine rnai u~or noile cuvinte, traduceti in limba Omana urmatoarele propozitii:

Quand on visite un pays etranger. il faut


respecter ses coutumes.

>C:'md vlzitam

Ceux qui aiment leur patrie aiment aussi


son folklore.

>Cei care

II ne sait pas exprimer ses sentiments.

>Nu

Pardon, je me suis mal exprime!

> Pardon, m-am expl'lmat prost

0 !ani. straina, trebuic


sa-i respcWnn obiceiurile (IradltiiJe).

i~i

iubesc tara, iubesc

~i

folclorul ci.
~Iie sa-~i

exprime sentimcntele.

(nu lll-am exprimat cum trebuie)!

On a chasse mon chat de son endroit prefere.

> Pisiea mea a fost alungata dm loeu! ei prcferal.

II faut que les traditions soient bien conservees


pour qu' on puisse les transmettre aux jeunes.

> TrebUlc ea Iraditii1c sa fie pastrate eu grija


pentru a putea fi transmise celor tineri.

Je ne fume que des "Gauloises", les plus


populaires des cigarettes fran~aises.

>]\;u fumez dedt "Gauloises", cde mai


cuno~cute tigari frantu7e~ti,

Nous aimons tous ces vieilles chansons


populaires.

> Aeeste vechi canteee populare ne plac


tuturor.

Ce groupe folklorique a des costumes


multieolores splendides.

>Acest grup folclorie arc


multieolore splendide.

26

ni~le

costume

in ce regiune a Romaniei s-au pastrat eel mai


bine folciorul

~i

- Dans quelle region de la Roumanie >Ie folklore


et l'art populaire > ~e sont Ie mieux conserves?

arta populara?

Aceasta ferrniera este foarte lene~a,

- Cette fermiere est tres >paresscuse, son jardin

gradina ei este plina de buruieni.

est plein de >mauvaises hcrbcs.

La noi acasa nu sunt ~oareci pentru


ca i-a vanat pisica.

- Chez nous il n 'y a pas de >souris parce notre


chat les a chasses.

Este timpul sa-ti schimbi obiceiurile.

- >11 est grand temps que tu changes


tes >coutumcs.

Cu greu ii smulgi 0 vorha.

- On lui >arrache avec peine une parole.

Sa revenim la problemele gramaticale. in aeeasrn. ultima lectie a cursului nostru pentru nivel intermediar
vii propunem sa recapitularn propozitiile conditionale (ipotetice). Va vom prezenta cateva exemple
care va vor reaminti cum se construiesc propozitii1e conditionale ~i semnificatia acestora. Cititi
fiecare fraza ~i analizali modul in care a fost construita (timpurile ~i modurile care au fost folosite);
retineti, de asemenea, traduceri1e in limba romana:
1. Si tu acceptes, il refuse.

- Daca tu accepti (e~ti de acord), el refuza.

2. Si tu acceptes, il refusera.

- Daca vei accepta (vei fi de aeord), el va refuza.

3. Si tu acceptais, il refuserait.

- Dacii tu ai fi de acord (ai accepta), el ar refuza.

4. Si tu avais accepte, il aurait refuse.

- Daca ai fi fost de acord (ai fi acceptat), el arfi refuzat.

Principala problema in ceea ce prive~te folosirea propoziliilor eonditiona1e este de a ~ti ce vrem sa
exprimam in subordonata conditionala (propozitia care incepe eu "si"): posibilitatea realizarii actiunii
exprimate de verbul principalei, imposibilitatea realizarii acestei actiuni sau situatia propriu-zisli (in
care se va indeplini actiunea exprimatii de verbul principalei). in acest ultim caz este yorba despre un
fapt evident, nu ipotetic.

in exemplele 1 ~i 2 nu se pune problema realizarii conditiei. Aceste doua exemple exprima 0 evidenta:
I. Si tu apprends, tu reussis

a l'examen.

2. 5i tu apprends, tu reussiras a I'examen.

- Daca inveti, iei examenul.


- Dacii vei invala, vei 1ua examenul.

Al treilea exemplu exprima conditia care se poate realiza:


3. Si tu apprenais, tu reussirais al'examen.

- Daca ai invlita, ai reu~i la examen.

28

In eel de-al patmlea exemplu am folosit 0 fonna verbala care indica neindeplinirea conditiei (fraza se
raporteaza in ansamblul ei la trecut):

4. Si tu avais appris, tu aurais reussi


a I'examen.

- Oaca ai fi invatat, ai fi luat examenu1.

in aceasta propozitie conditia nu a fost realizata ~i, de aceea, nici actiunea exprimata. de verbul
principalei nu se poate realiza.

sa folosim regulile pe care tocmai ni Ie-am amintit. Completati propozitiile care urmeazii cu fonnele
corespunzatoare ale verbelor din paranteze:
Oaca ai fi smuls toate buruienile, gradina
ar fi fost mai frumoasa. (arracher, etre)

- 5i tu >avais arrachc toutes les mauvaises


herbes, Ie jardin >aurait etc plus beau.

Oaca vei avea 0 pisica, ~oarecii vor


disparea. (avoir, disparaitre)

- Si tu >as un chat, les souris >disparaitront.

Oaca am veni la anul in acela~i loc,


ne-am vedea. (venir, voir)

- Si nous >venions l'annee prochaine dans Ie


meme endroit, nous nous >verrions.

Oaca te-ai fi intors mai devreme ieri, ai fi putut


vorbi eu baiatul tau. (revenir, pouvoir)

- Si tu >Ctais revenue plus tot hier, tu >aurais

Oaca ma iube~ti, 1mi vei spune secretul.


(aimer, dire)

- Si tu >m' ai mes, tu me >di ras Ie secret.

Oaca 0 vei vedea,

- Si tu la >vois, tu >1 'admireras.

pu parler avec ton fils.

vei admira. (voir, admirer)

Traduceti in limba franceza urmatoarele propozitii folosind intregul material lexical


iovatat panii acum:
Oaca mi se face foame, fumez

"Gauloise".

nume~te

gramatical

> Sij'ai faim,je fume une "Gauloise".


> Aide-Ie as'e,,-primer!

Ajuta-I sa se exprime (sa-~i gasease a


cuvintele)!
Cum se

~i

> Comment s'appelle cctte zone folklorique?

aceasta zona folctorica?

Oil graunte la gaini!

> Donne du grain au,,- poules!

Oaca ace~ti coco~i nu ar fi cantat atat de tare,


nu m-a~ fi trezit a~a de devreme.

> Si ces coqs n'avaient pas chante si fort, je ne


me serais pas reveille si tot.

in familia noastra sunt respeetate toate


traditiile vechi.

> Dans notre famille toutes les anciennes


traditions sont respectees.

Oacii I-ai lua (smulge) din mediullui,


nu s-ar simti bine.

> Si tu l'arrachais de son milieu, i1 se sentirait


mal ;\ raise.

Folclorul este pastrat in aceasta


regiune a Frantei.

> Le folklore est conserve dans ccUe region


de France.

29

Daca pisica voastrii nu ar fi a~a de


nu ar mai fi aid nici un ~oarece.

> Si yotre chat n'Ctail pas si paresseux, il n'y


aurait pas ici une seule souris_

lene~a.

> Tu as chasse mes meilleurs amis!


Mi-ai alungat cei mai buni pricteni!
(l-ai facut sa piece pe eei mai buni prieteni ai mei!)

EI a cumparat un buchet dragut


de flori multicolore.

> 11 a achete un joli bouquet de

Spune-ne, (ce fel de costume sunt in tara ta)

> Dis-nous, quelles sonl les costumes

fleurs multicolores.

care este portul din tara fa?

dans

la

patrie')

> Si cet cndroit est dangereux, n'y allons pas!

Daca aeest loc este periculos,

sa nu ne ducem!
> Ccs animaux ne mangent que
de I' herbe fraiche_

Aceste animale nu manancii decat

iarba proaspata..
Ne-am plimbat pe pii~une (paji~te),
unde am vAzut vacile piiscand.

> NOllS nOllS

E timpul sa terminam (eu asta)!

> rI est grand temps d'en finir!

Nu inteleg de ce sunt intotdeauna alte


buruieni de smuts.

> Je ne comprends pas pourquoi il y a toujours


de nouvelles herbes illlrracher.

lubirea de tara a acestui mare artist poate fi un


exemplu pentru tinerii din zilele noastre.

> L' amour de la patrie de ce grand artiste pcut


etre un exernple pour les jeunes de notre
epoque.

somme~

ou nous avons \iU

30

promcncs dans la prairie,

les vaches

p~iturer.

LECTIA
32 - PARTEA A nOUA
,
in aceasUi ultima parte a lectiei noastre ~i a cursului pentru nivel intennediar, vom recapitula notiunile
de gramatica ~i vocabular introduse in acest caiet de curs.
Cititi cu voce tare textele care unneaza ~i traduceti-le in limba romana:

"-

./

-ParloRs un peu des fetes qu'on rel~bre en France!

"-

./

I I Qu'est-ce que tu veux

-D'accord.

./

II

les fetes religieuses.

./

./

-La plus grande fetc cathoUque

'"

./

rtsurrection de Usus Christ.

'"

savoir?

"-

./

-Commen~ns par

sonnent

./

II

II

II
././

QueHes en sont les plus grandes?

"-

II

././

I c'est PAques. I I Elle commtmore l'anniversaire de la


./././
./
Le Dimanche de Piques, I les doches de toules les ~glises

./
./
./
"I et les adultes offrent aux enfants des reofs en sucre I au en chocolat. II
./

dure deux joues:

./

Cette fete

"-

./

I dimanche I et IURdi. II
./

./

./

-Je ceois que I'autre fete qu'on aimc beaucoup dans tous les pays c'est Noel,

"-

'"

./

././

I n'est-<e pas? II
"-

./

-Qui. II C'est avant tout une fete de Camille, I pleine de charrne et riche en traditions. 11
././

'"

./

. / . /

I c'est la messe de minuit souvenl suivie du rb'eillon. II

Dans 13 Ruit du 24 au 25 dtcembrc,

./
. / . / . /
Les enfants mcttent devant la cheminee Ies cbaussures I dans lesquellc... le Perc Noel

./........

mettra les cadcaux.

./

./

././

I pendant la nuH. II

Noel marque Ie dtbut des ~fctcs de fin

./

- Y a-t-it aussi des fetes de la Vierge Marie?

"-

........./

-Qui,

lie 15 ao(lt I c'est L'Assomption. II

./
-EL Ie premier Dovembre,

./'"
- Tu as raison.

.........

dann~~.

II

II
./

Ce jour-~

........

./

I toutcs les Maries I ontaussileur mte. 11

'"

I c'est la Toussaint. I I
./

........

./

./

.........

I I Cest la fete de taus les Saints, I et Ie lendernain I c'est "Ie jour des Mortsw I I
./

On va au cimetfere,
./
parents

././

./

I on porte d(;s f1eurs, I surtout des chrysanthemes I sur la tombe des

"

I et des amis disparus. I I


./

-De toutes les fetes civiles,


........
nationale.

........

.........

I c'cst Ie 14 Juillet I qui esL la piUS importante. II

II
31

./

C'est votre fete

.........

,/

.........
Bastille:

II Ce jour-I&, I Ie peuple de Paris I a pris la

........

,/

I c'tuit Ie dtbut de la Rtvolution. I I

./'
./'
,/
-Et comment les Fran~is la fetenHIs?

II

./'

/"

........../'
.........
on danse Ie solr dans les rues, I on tire des feux d'artifice.

/"

./'

I I A Paris I on voit passer un

"I sur les Champs-El}Mes. I I

........

/"

........

/"./'

I et les villages I on met aox fenetres les drapeaux tricolores, I

-Dans toutes les yUles

grand d~fil~ militaire

./

./'

I des fetes civiles? II

-II Yen a encore,


.........
-oui,

,/

,/

-Elle marque l'anniversaire du 14 juillet 1789.

./'

./'

lily a encore Ie 11 novembre,

./
,/
........
ll'anniversaire de l'Armistice de 1918.

/"

.........

On oomm6more 18 fin de Ii prcmi~re guerre mondiale.

II

II

,/./'

./........

-Dis-mol, I est-ce que vous Cetez Ie 1 <r mal? It


........../'

.........

-Oui,

.........

./'

/"

I c'est la Fete dll Travail, I mais aussi Ia -Fete du Muguet w II Les Syndicats organisent
........

/"

on en acMtc pour soi

........
content,

........

........

/'

I gai I et joyeux! I I
/"........

./'
amoureux?

./'./'

,/........

I rna derni~re question. II Y a-t-il en France une fete des

II

/".........
-Bien s6r que oui.
./'

./'........./'

I et pour le.<i Butres. I I C'est nne rete du printemps. I alors on est

-Et pour finir d'en parler,

jour-ll

,/........./'

,/........

I I Tout Ie mande se promtne, I des brim de muguet A1a malo. I I On en afIre, I

des dtm~.

II

/'
........
Cest Ie jour de la Saint-Valentin,

/"

/"

./'

1Ie 14 f~ier. II MaIs, I h~as ce

.........

I on travaille I et il taut aller al'~e. .. II

Traduceti in hmba franeeza unnatoarele propozitii:

in Transilvania, foldorol - adiea dansurile,


costumele ~i eantecele au fast foarte bine
pastrate.

>En Transylvanie Ie folklore c'est-a-dire


les danses, les costumes et les chansons ont
etc bien conserves.

Cind (Pe ce data) s-a star~it eel


de-at doilea razboi mandial?

> Quelle est la date de la fin de la deuxibnc


guerre mondiale'/

32

Erou este eel care ~i-a dat viata pentru patrie.

> Le heros c'est celui qui a donne sa vie pour


III patrie.

Suna cineva la u~a, nu auziti?

> Quelqu'un sonne

a la porte, vous n'entendez

pas?

lubirea de tara era lucrul eel mai important


pentm tinerii din zilele noastre.

> L"amour de la patrie avait la valeur supreme

Nu uita celebea deviza a Frantei: "Libertate,


Egalitate, Fratemitate".

> N"oublie pas la celebre devise fran"aise:

Faeeai parte din acest grup folcloric?

> Tu appartenais

Un pachet de "Gauloises", va rog!

> Un paquet de "Gauloises", s'il vous plait!

Fratele meu a fost una dintre victimele


Bcestei revolutii sangeroase.

> Man frere a etc une des victimes de certe


eruelle revolution.

Cu ocazia acestei saroatori nationale s-au


aprins focuri de artifieii multicolore.

> C'est

Detest aceste buruieni, trebuie sa Ie smulgi


tot timpul.

> Je dctesle ces mauvaises herbes, il faut


les arracher tout Ie temps.

Unde sunt vacile? Pase pe pa~une.

> Ou sont les vaches? EI1es piiturent

pour les jeunes de notre epoque.

"Libert6, Egalitc, Fmtemitc".

a ce groupe folklorique?

a l'occaslOn de celte fete n<ttionale que


I'on a tire des feux d"artifice multicolores.

dans la prairie"

Anul acesta iarba este frumoasa, animalele


vor avea de mancare.

> Cette annce ['herbe est belle, les animaux en

Gainile noastre nu ar minea dedit graunte.

> Nos paules ne mangeraient que du grain.

Cuno~ti

> Connais-tu la fameusc fable du chat et

~i

eelebra fabula cu
pi8ica?

auranl amanger.

~oarecele

de~ SOUTls?

Goniti acest coco~ din curtea noastrli!

> Chassez ce coq de notre cour!

Admiram folcloml din aceasta regiune


pitoreasea ~i mai ales cantecele populare.

> Nous admirons Ie folklore de celte rcgion


pittoresque et surtout ses chants populaires.

E timpul sa punem punet acestei bataIii.

> J1 est grand temps de finir ceHe bataille.

Drapelul Frantei este tricolor: albastru.


alb, ro~u,

> Lc cJrapcau fmn9aJs cst tricolorc: bIen, blanc,

Cal timp dureaza stagiul militar in Franta?

> Combien de temps Ie service militaire

ruuge.

dure-t-il en France',)

E adevarat, suntem foarte

lene~e.

> C'est vrai, nous sommcs Ires paresseuses.

L-am eautat peste tot, dar a disparut.

> Je Ie cherchais partollt mais it a disparu.

De P~ti se sarbatore~te lnvierea lui lisus


Cristos pe care ere~tinii il numesc
salvatorul lumii.

> Pilques fete III resurrection de Jesus


Christ que Ics chrcticns appellent
Ie sauveur du monde

33

Cea mai mare siirbiitoare eatolica a Fecioarei


Maria este pe 15 august, ziua Adonnirii
Maieii Dornnului.

> La plus grande fele catholique de 1a Vicrge


Marie c'estle 15 <lout, lejourde l'Assomption.

in fieeare an de sarbatoarea Tuturor Sfintilor


due erizanterne la mormintele rudelor mele.

>Chaquc annee ala Toussaintj'appol1e des


chrysanthemes sur (la tornbe) les tombes
de rnes parents.

Oaea nu ai fi fost eu noi, toate aceste


evenirnente ferieite nu s-ar fi petrecut.

> 5i tu n' avais pas etc avec nous, tous ces


evcnemenls joyeux ne se seraient
pas deroules.

Daeii ti-ai fi notat data ~i loeul (uncle a avut loe)


aeeasta defilare (parada), nu ai fi uitat.

> Si tu avais marque la date et l'endroit de ce


dcfilC, tu ne l'aurais pas Dublic.

Trebuie sa respeetam irnnurile


tarilor slraine.

~i

> 11 faut respecter lcs hymnes ct les emblcmes


des pays Ctrangers.

stemele

Voi pastra pentru totdeauna aeeasta laeramioara


ea amintire a ferieitei zile pe care
am sarhatorit-o impreuna.

>.Ie garderai pour toujours ce brin de muguet


comme souvenir de ia joyeuse journee que
nOlls 'lvons tHee tous les deux.

Daea sunil telefonul,

> Si Ie telephone sonne. ne dccroehc pas!

TIU

raspunde!

Daea acum ai vorbi calm, te-am intelege


eu totii.

> Si maintcnant tu fcxprimais calmement, nous


te comprcndrions tOllS.

Ziua Stantului Valentin este siirbatoarea


tuturor indragostitilor.

> Le jour de la Saint-Valentin e'est la fetc


de taus les amourclix.

Ce rol ajueal inehisoarea Bastilia in


istoria Frantei?

> Quel role la prison de 1<1 Bastille a-t-elk joue

dans l'histoire de la France?

in ineheiere, un exercitiu de pronuntie. Cititi eu voce tare urmatoarele serii de euvinte in care se
repetil aeelea~i sunete:
[a]

I' .endroit, il est grand t.emps

[(J J

la traditiilll, cilllserver

[c)

Ie grain, bien, Verdun

[ u]

[U]

la cQlltume, Ie groupe, la po.ule, la sQJJ.ris


la coutwne, Ie costume, paturer, poplliaire, multicolore

[U a]

I' endro.it, gaul.ois, gaulo.ise

(e]

la prairie, I'herbe, populaire, paresseux

[ ~]

arradler, l<hasser

[k]

la l;outume, Ie folklore, Ie j<osturne. Ie l;oq, mult~olore, folklorique

[z]

les rnauvaises herbes, "Gauloises"

34

RECAPITULAREA LECTIEI 32
in materialul gramatical al acestei ultime lec!ii a cursului pentru nivel inrermediar am recapitulat
frazele iporetice (propozitiile eonditionale). Este vorba despre ace(e propozitii introduse prin
conjunctia "si".

in funelie

de sensuI lor, exista. rrei tipuri de propozilii conditionale.

32.1. Propozitia care

flU contine niei un determinant care sa faca imposibila realizarea actiunii


ex.primate de verb tie la prezent sau trecut, fie la viitor. Persoana care enunti 0 astfel de
propozitie considera indeplinirea actiunii exprimate de verb ca "reala". in acest tip de
conditionala, verhul din prineipala ca ~i cel din subordonata se afla Ia modul indicativ.

Primul tip de propozitii condition ale


a) Si + present + present
S'il est prudent, il ne roule pas
trop vireo

- Daca este prudent, nu conduce


prea repede.

b) 5i + present + imperatjf
5i tu roules vite, fais attention!

- Daca conduci repede, tii atent!

c) Sj + present + futur
5i tu roules trop vite, tu auras
un accident.

- Dacii vei conduce prea repede, vei avea


un accident.

d) Sj + present + passe compose


$'il est prudent, il n'a pas eu
d'accident.

- Pentru ca este prudent, nu a avut niei


un accident.

32.2. AI doilea tip de propozitii conditlonale


Sj

+ imparfait + condjtiQnneJ present

Poate exprima:
a) posibilitatea realiziirii actiunii in viitor

~i

se raporteazii la viitor

- in general este marcata printr-un complement circumstantial de timp:


S'il faisait beau .demain, nous
irions a la promenade.

- Daca maine ar ti timp frurnos, am merge


sa ne plimbam.

- rezulta din context:


- Daca mi-ai cere bani, ti-~ da.

Si tu me demandais de I'argent,
je te Ie donnerais.
b) imposibilitatea realizlirii actiunii in prezent:

- Daca a~ ~ti (care este) adevaml,


ti l-~ spune.

Sije savais (maintenant) la verite,


je te Ie dirais.

35

S-ar putea să vă placă și