REZUMAT

înainte de a trece la lecţia următoare, să recapitulăm materialul deja parcurs. Să ne amintim

regulile gradelor de comparaţie ale adjectivelor.

1. întâi vă prezentăm câteva adjective la gradul pozitiv împreună cu câte un

substantiv:
un grand garçon - un băiat mare
une belle fille - o fată frumoasă
des hôtels modeme - hoteluri modeme
de petites maisons - case mici

2. lată aceleaşi adjective la gradul comparativ:

un plus grand garçon - un băiat mai mare
une plus belle fille - o fatü mai frumoasă
des hôtels plus modernes - hoteluri mai moderne
de plus petites maisons - case mai mici

Comparativul adjectivului se formează adăugând înaintea acestuia cuvântul „plus",

de ex.:
Ce garçon est plus grand que Pierre.
Marie est plus belle que son amie,
Sophie.
Les hôtels à Paris sont plus modernes -
que les hôtels à Cluj.
Les maisons à la campagne sont plus -
petits que les maisons dans îa ville.
- Acest băiat este mai înalt decât Petre.
- Maria este mai frumoasă decât prietena
sa, Sofia.
Hotelurile de la Paris sunt mai moderne
decât hotelurile de la Cluj.
Casele de la ţară sunt mai mici decât
casele de la oraş.

3. lată acum superlativul:

le plus grand garçon - băiatul cel mai înalt
la plus belle fille - fata cea mai frumoasă
les hôtels les plus modernes - hotelurile cele mai modeme
les plus petites maisons - casele cele mai mici

Superlativul adjectivelor se formează prin adăugarea articolului hotărât core­

spunzător „le, la sau Ies" înaintea adjectivului la forma de comparativ, de ex.:
Pierre est le plus grand garçon dans - Petre este cel mai înalt băiat din familia
notre famille. noastră.
Isabelle est la plus belle fille en - Izabela este cea mai frumoasă fată din
Roumanie. România.

Dacă substantivul este urmat de adjectiv la gradul pozitiv, articolul superlativului se

repetă, de ex.:
Il habite les hôtels les plus modernes - El locuieşte în hotelurile cele mai
en France. moderne din Franţa.
Nos maisons sont les plus petites dans - Casele noastre sunt cele mai mici din
notre rue. strada noastră.

I -
LECŢIA 13. - PARTEA INTAI

Să începem lecţia cu noile cuvinte. Atenţie la pronunţia acestora:

l’ orchestrc > rloRke-tR t - orchestra

ie musicien > IO ml ’/ w ? 1 - muzicianul

la musicienne >flfi mlMsfeft] muziciana

la sonate > ; l j soiiaij - sonata

l'instrument > I IcvtRUma - instrumentul

(de musique) (muzical)

la guitare > (la g u u :R - chitara

le piano > ! 1‘ ) p -. o - pianul

la comédie > I J koiTlLdi I - comedia

le football > i o luibijlj - fotbalul

le match > 10 mat-) - meciul

la carte > [ta ka.RLj - cartea de jo c

les échecs > [lEîFşekJ - şahul

le jeu > n o jo ] - jocu l

la cour > fia k u :R ] - curtea

le copain > [IO Iu» - pritenul. coleg

la copine > [la k u p t a j - prietena, colega

Să recapitulăm încă odată cuvintele noi, dar într-o altă ordine:

le football :> mol - fotbalul

la comédie > [la komEdi! - comedia

le musicien > [IO m U z ' ^ - r i - muzicianul

la carte > [ia k a:R t| - cartea de jo c

la sonate > |la sitnai | - sonata

les échecs > (11 /h şfk ~ şahul

le match > [IO uium - meciul

la copine > ria kopinj - prietena, colega

P instrument > [lisiRUmt] - instrumentul

(de musique) (m uzical)

la musicienne > [lo m ljzisje n ] - muziciana

la cour > [In ku:RJ - curtea

la guitare > |la uila R] - chitara

le jeu > 10 jO ( - jocul

le piano > [IO p;an«] - pianul

le copain > [10 kope] - prietenul, colegul

l’ orchestre > [loRkcstR | - orchestra

- 2 -
Să folosim noile cuvintc în propoziţii. Citiţi fiecare propoziţie clar şi cu voce tare, fiind atenţi la
traducerea în limba rom ână:

Dans notre ville il y a un > [ d i notR ■Il • - în oraşul nostru este o

grand orchestre. gRatoRke-tR mare orchestră.

Ce musicien et cette > j s«0 rr. I z i t i t i Acest muzician şi această

musicienne sont les mL'ziMtn »;i Ifc . O R| muziciană sunt cei mai
meilleurs. buni.

J'écoute la plus belle sonate. > !jî ut - p il ,m - Ascult cea mai frumoasă
sonată.

Les jeunes garçons préfèrent > I- i( >ü ü j 1' - o pl-' ! l ( - Băieţi tinerii preferă
la quitare au piano. ia g i t a k o p ; .i n•» chitara pianului.

Q u’ est-qu’ il y a au théâtre > [keskil/a o ica iK s<> - Ce este deseară la teatru?

ce soir? Une comédie suaR Un komF.di O com edie franceză.
française. fRaseiz]

C'est le plus intéressant > [se 10 pIL zëlE R csâ maiş - Este cel mai interesant
match de la saison! dO la se/u ] meci al sezonului!

Us adorent le football. > [ l(Z u do R C) iutbti ] - Ei adoră fotbalul.

Où sont les meilleures > lu so IL m c/O R ka Rl - Unde sunt cele mai bune
cartes? cărţi?

Sur la table. > (sL R la la.bl] - Pe masă.

Les échecs c ’ est un jeu plus > (El z)E fck *et - Şahul este un jo c mai
intéressant que les cartes. p lU u ietE R esa kO lfc interesant decât cărţile.
ka Rr]

Chez nos voisins il y a > [şH no vua/i- u'a bciku - La vecinii noştri există
beaucoup d ’ instruments. destRU m aj multe instrumente.

Leur fils est dans la cour > [10:R fis e da la kn.R - Fiul lor este în curte cu
avec ses copains. avek sE kupe) prietenii săi.

C'est ta meilleure copine? > (se ta ire /O R kopin] - Este cea mai bună colegă
a ta?

Sà verificăm acum în ce măsură aţi reţinut cuvintcle noi.Traduceţi propoziţiile de mai jo s în

limba română! Folosiţi filtrul roşu!

Je vais au match avec mon copain. Fu merg la meci a i pnetenu! meu

Pierre est le meilleur musicien dans le plus Petre este ccl mai bun muzician în cea
grand orchestre. mai mare orchestră

Nous prenons notre guitare et nous allons à > Nv luâi: c i:.n .a -i m erjem U ...
la campagne.

Cette com édie est la plus gaie. > AcaistA comedie este cea mai

- 3-
Les instruments sont chers. > Instrumentele sunt scumpo.

Dans la cour il y a beaucoup de copines de > In curte suni multe oiley* ale tiicci melc.
ma fille.

Dans notre maison il n’ y a pas de cartes. > în casa noastră nu suni cărţi de jo c.

Ma famille adore les échecs. > Familia a m adoră şahul.

Allez vous au concert pour écouter cette > Mergeţi la concert pentru a asculta
belle sonate? această frumoasă sonată'.’

Est-ce que votre voisine est musicienne à > Vecina vOtStrfl este muziciană la operă?
l’ opéra?

Nous avons beaucoup de jeux. > Noi avem multe jocuri

M on frère déteste la musique et surtout le > Fratele meu detesta muzica ţi mal ales
piano. pianul.

Le football est avant tout un jeu pour les > Fotbalul este, inai me de loaie. un j o c
garçons. pentru băieţi.

în ultimele două propoziţii aţi întâlnit următoarele expresii:

surtout > îsl Rîu] - mai ales

avant tout > [avă tu] - înainte de toate

Fiţi atenţi la pluralul cuvântului „ Ieje u care se form ează prin adăugarea terminaţiei ,..r " la
form a de singular:

le jeu > MO jO ] jocul

les jeux > [IE jO ] jocurile

Acum vom introduce câteva adjective noi în propoziţiile următoare. Citiţi-le cu atenţie.

Ce musicien aime surtout la > |sO m U zis/e cm slJRtu la Acest muzician iubeşte
musique classique. mUzik klasik] mai ales muzica clasică.

C ’ est un match difficile. > [setë rrttş J ifîsîi | Este un meci greu.

Le piano n ’ est pas un > [IO p/ano ne - Pianul nu este un

instrument facile. pa/enesiiRLJma fusil] instrument uşor.

C ’ est une musicienne > fie tü n mUzis/en - Este o muziciană

extraordinaire. ekstRaoRdine R] extraordinară.

Notre orchestre est très > (notRoR keslR e iRe - Orchestra noastră este
connu, surtout en Allemagne. konLl sUrtu anal mart | foarte cunoscută, mai ales
în Germania.

Mon copain est un garçon > [m ô kope etc ;iaRso iluE] - Colegul meu este un băiat
doué. talentat.

- 4 -
Les échecs c ’ est un jeu > Mi / i ■•ek L - Şahul este un jo c
co n n u cunoscut.

Ma copine est douée en > m t.<*pin . - Colega mea este talentată

musique. m l /lk : la muzică.

Son jeu est extraordinaire. > [ s o |Ü ete.-.-üK.-. ■' n - i - Stilul lui este extraordinar.

La musique modeme est > [ L m l /il mode K:i c - M u /ica modernă este
souvent difficile. suva di fi si 1! adesea dificilă.

Ces jeux sont faciles pour [(»•,., : i p Aceste jocuri sunt uşoare
Paul. pentru Paul.

în continuare, completaţi propoziţiile cu adjectivele corespunzătoare, apoi citiţi propoziţiile

completate cu voce tare. Folosiţi filtrul roşu.

Acesta este un copil dificil. - C ’est un enfant > ’ >' 'i . > - :i , W

Fiul tău iubeşte muzica - Est-ce que ton fils aime la > <> n» .il
clasică? musique >duisiqui: ? i -i*

Franceza nu este uşoară. - Le français n’ est pas > •' ' :• ' e •• pu ’.i->i
> fa c ile .

Orchestra este extraordinară. - C ’est un orchestre > ■ '- l<l •. u

> extraordinaire ! cicstRauRdine Kţ

Aceşti studenţi sunt foarte - Ces étudiants sont très > ' •: ■/ > d :i • ■ :k.- duE|
talentaţi. > douès.

Ea nu este deloc talentată. - Elle n’ est pas du tout > [e. ne \ . dl tu dul
>dnuéc.

Această sonată este mai - Cette sonate est >p!ns > •. or.* -p li Lu il Mi
cunoscută, decât acest connue que ce concen. sO kose:R]
concert.

Acesta este cel mai dificil - C ’ est la chose la >ph > ■> o r -i
lucru. difficile !

Acestea sunt jocurile cele - Ce sont les jeux les >pi.. > <' ü i(> .*!I .i- i
mai uşoare! faciles !

Acum să traducem verbul următor, care este strâns legat de materialul lecţiei curente. Acest
verb regulat este:

jouer > - a (se) jucă

 Ca şi până acum, vă rugăm să citiţi propoziţiile de mai jo s clar şi cu voce tare. Fiţi atenţi la for­
mele verbului .jouer" în propoziţii.

Les enfants jouent dans la > (ILi/lal'a iu <J.i !,i . ! H - Copii se joacă în curte.
cour.

En été Pierre joue au tennis. > «ni tF p jc K |u o ; - Vara, Petre joacă tenis.

Ce soir mon père et mon > | s O !h i *R m o p e .R l: m ô Deseară tatăl şi soţul meu

mari jouent aux échecs. maRi ju o|zlFş<rk| joacă şah.

Ils jouent à un jeu très > [il ju a c jO iR c k on l u Ei joacă un jo c foarte

connu en France. fRas] cunoscut în Franţa.

Jouez-vous d ’ un instrument? > |j u F <u dënesrRUrna i Cântaţi la vreun

instrument?

Est-ce que tu joues aux > [eskO tl |u o k:i:Rtl Tu jo c i cărţi?

cartes?

Jouez vous de la guitare? > ( juf \ u d O j mta.R| - Cântaţi la chitară?

Les musiciens jouent une > | IF m l 1/ i s / c ju l ’n b e l - Muzicienii cântă o sonată

belle sonate. sonat | frumoasă.

Ces filles jouent toujours une > i s F f;. m t-.iju R l'n - Aceste fete se prefac
comédie. komEdi] întotdeauna.

Je jou e du piano. > |jO JU d ü p/ano | - Eu cânt la pian.

Verbul „ jo u e r " i juli | - ,.a (se) ju c ă " p oate f i folosit:

fă ră prepoziţie, de ex.:

Je jou e un concert. - Eu dau un concert.

Ils jouent un match. - Ei joacă un meci.

cu prepoziţia „ à " , de ex.:

Tu joues au tennis. - (à + le) - Tu jo ci tenis.

Nous jouons aux échecs. - (à + les) - Jucăm şah.

cu prepoziţia „ d e " înaintea unui substantiv care numeşte un instrument, de ex.:

Il joue du piano. - (de + le) - El cântă la pian.

Marie jou e d ’ un instrument. - (de + un) Maria cântă la un

instrument.

Elle joue de la guitare. - (de + la) - Ea cântă la chitară.

-6 -
Citiţi cu atenţie propoziţiile de mai jo s, apoi traduceţi-le în limba română.

Mes filles jouent au jardin > [m l ni iu o j.d . t >1 iicele ne!e ‘ L- joacă in
avec leurs copines. IO R kunii unulină. cu colegclc lor

Mon père joue très bien aux > .. i' i ■ 1 il i > TiuAl ineu joadl foane
cartes. ku:Ri| bine cărţi.

Jouez vous aux échecs? > jjtiF vu o l z l h t - 1. > Y v ’k :.(i >ah ’

Oui, nous jouons aux echecs > j u i nu 1 i m/ >1 >1 MLM.l .'..kl 1, .1,11 IHl
mais pas trop bien. pu 1R 0 b,v prea bine

Je ne jou e pas du tout du > [jO n O j u pa .Il >N u câm de Inc la pian
piano. p/anu

Ma copine jou e du piano > | : . . a kopi » m II , .mo > Colega mea G&Mfl la p w t
mais avant tout de la guitare. .1 lu .U 1 a üiia N’ I dar înainte de luate. la
chitară

Q u’ est-ce que font les > jkeskO fS lEzataj > 1 ..n

enfants?

Ils jouent dans la cour. > 111 ju lia la ku:R| >i i joue a In curte.

Celle fille est difficile; elle > |>et il; e diflsil cl <u > \cens!ă uiâ este dificil;';,
jou e toujours la comédie. m ju :R la komfcdi] se preface întotdeauna.

Nous voulons jouer à ce jeu. >[nu v,th* iuL a >( > ;OÎ >Vrem SA jucăm acest j oc.

Tu joues très bien cette > 11L _ju iRc biê sc'. sonat] >Canu bine această sonuia.
sonate.

Ces musiciens jouent dans > rttf Jrjsjrï m dfi nbtll > \ci--r. niii/icieai cantâ r
notre orchestre. oRkestR orchestra noastră

Je veux jouer d ’ un > 11 > \ <> ^L.I !cnê- Ri m u , > Vreau và oint la un
instrument. instrument.

Completaţi propoziţiile de mai jo s cu cuvintele corespuzătoare. Citiţi cu voce tare propoziţiile

deja completate. Folosiţi filtrul roşu!

Petre se joacă în curte. - Pierre joue >dan- i cina . >||Vt. R .. :â la k •

•|

Nu jo c tenis. - Je ne joue pas >.u tennv, . >(:«'• iiO i . na tcni>|

Acest băiat joacă foarte bine - Ce garçon joue très bien > (sU gaKsn ju iRe b/e dU
fotbal. >dw fotuball . linhol |

Cânţi la pian? - Est-ce que tu joues >.lu >|e-ikO tl ju di ;'...nn

piano

Nu, nu cânt la pian, dar cânt - Non, je ne joue pas > Lr.i > [no rO r.( >ju pa dl piano
la chitară. piano mais je joue >di nie jO ]u dO la giia:R)
la q uitare »

- 7 -
 Ei joacă şah, dar înainte de - Fis jouent > > . .1 .
toate joacă cărţi. mais avant tout > mi\ •.> H
cartes.

Azi vom jucă un meci greu. - Aujourd’ hui nous jouons > |.j a R ti i i 'Tu : i u* v- nuts
> ii-i ni.itcli difficile. Htfîsîi]

Ultimul exerciţiu al acestei lecţii conţine atât problemele de gramatică recent tratate, cât şi
vocabularul nou. Traduceţi în limba franceză propoziţiile de mai jos! Folosiţi filtrul roşu!

Aceasta este cea mai bună orchestră din > C 'a .! U m eneur iMcnc'ire ilans nnire
oraşul nostru. viile
Acest muzician este foarte cunoscut în > C e im isicic : £Si :: j> iiiru en : tur.lc
Franţa.

Această tânără muziciana este extraordinară. > ■: ,i.. iciu. i, ... . .•< ■ -.n
Eu prefer fotbalul tenisului. > .le prefere le .. te: i.v

Noi ascultăm cea mai frumoasă şi cea mai > N.uh iv m k o . r'u - Iiei ic ei !.. pi
dificilă sonată. d ifficile xonalc.
Cânţi la vreun instrument? > .loue.-^tu J Y :i insti ..ment '
Seara el cântă des la chitară. > u
Acest copil se joacă cu pisica mea. > Ce* enf.mi o chat.
Fii noştri joacă un meci în curte. > Nu> ^ils ţourfii un i li dans ia tu i

Acest meci nu este uşor. > t e naici: n\->r r is facile

Ce-ţi place ţie? Muzica clasică. > (Ju-est-ce que tu .u n ie' La musique
classique

Seara vecinii noştri cântă Ia pian. > Le soir no* v o ir n s jouent du piano

Ei sunt foarte talentaţi. > Ils sont ue> lii-jt*'

Poţi tu să priveşti această com edie? > PcUX-lU regarder te lle lu m éd ie 1

Fotbalul englez este cunoscut mai ales în > Le foLUDuli anglais est surtout connu eu
Anglia. Angleterre

Miercuri seara, băieţii tineri privesc meciul la > Mei ere»:' - " i !.■•• ivim. mi .. i>
televizor. regardent te traich :i la tele
Soţul ei joacă cărţi cu colegii Iui. > Son nr. r. | . 111e i\ cai 1rs u\ Ci, se-, . •
Paul iubeşte jocurile, dar mai ales şahul. > Paul aime ies je u x , m ais surtout !eb
éch e c -s.
Jocul tău este mai interesant dar mai greu. > Ton (eu est pitii intéressant mats plus
difTîcilc.
Unde mergi? în curte. > Ou >,.is-ru ’ Dans ta co u r
C e face colega ta? > ( lu - ev--ce i|i:e ;m tt c o p in e .1
Ea cântă la chitară. > File i<'i;e Je ... ç maiv

' Ce cântă ea? Muzică modernă. > Q u 'e st-ce qu elle jriue? D e la m m iq u e
m oderne
LECŢIA 13. - PARTEA A DOUA

Să începem lecţia cu câteva adjective noi:

romantique > |Romailk I - romantic

indépendant > |edHpada| - independent

sérieux > [ s F R/OJ - serios

simple >|sepl] - simplu

compliqué > [kophk E j - complicat

actif > iktii] - activ

joli > l jo ll l - drăguţ

doux >|du] - dulce

riche > [Ri>| - bogat

pauvre > [povR| - sărac

Repetaţi accteaşi adjective, dar într-o altă ordine:

simple >[Ȑpl| - simplu

doux > !d u ] - dulce

pauvre >|pov R] - sărac

romantique > ' Romatik | - romantic

compliqué > [koplikE J - complicat

indépendant >[cdEpadii] independent

actif >laktlf| - activ

sérieux >|sER/OJ serios

joLi - drăguţ

riche >[R<>1 - bogat

Citiţi cu atenţie propoziţiile de mai jos. Acestea conţin adjectivele de

mai sus, atât la genul masculin, cât şi la genul feminin. Atenţie la tra­
ducerea în limba română!

Ce garçon n’ est pas > ■<> :r ii<•><* ne p.i - Acest băiat nu este
du tout romantique, : m nu deloc romantic, dar
mais sa soeur est sa s< ) R . (Re sora lui este foarte ro-
très romantique. Romatik | mantică.

M on petit frère est > |nit* p o t li |Rc:R - Fratele meu mic este
trop indépendant. . tRo odFpadaJ prea independent.

-9 ~
Cette fille est indépendante > [scr h c edi ul;t' om| Şi această fată este
aussi. independentă.

Elle cherche un homme > [ci su Rv cnom s T R/€> | Ha caută un bărbat serios.
sérieux.

Marie est toujours sérieuse. > muRi e tuju f s I R /O z] Maria este întotdeauna
serioasa.

Je regarde cette jolie femme. > ||H ROua Rd >ei >i Mă uit la această femeie
fanil drăguţă.

Elle est riche. > (cl e Riş| Ea este bogată.

Son mari est aussi un > |su rn;iRf etosl cimm Riÿ Soţul ei este de asemenea
homme riche. Mais il n’ est me il ne pu jo li] bogat. Dar el nu este
pas joli. drăguţ.

Mon copain préfère jouer à > [m o kopë p R L lc R juF a Colegul meu preferă să
un jeu simple, pas trop ë jO sept pa 1R 0 joa ce un jo c simplu, nu
compliqué. koplikEJ prea complicat.

Notre voisin est un homme > [no(R vuazë etênom v/O - Vecinul nostru este un om
vieux mais actif. me aktif| bătrân, dar activ.

Madame Dupont ne fait rien. > [madam dl fpô <i< > le R /c Doamna Dupont nu face
elle n’ est pas une femme cl ne p a /L n ïam ikti'. nimic, ea nu este o femeie
active. activă.

C ’ est une fille douce. > [sel I ii li/ du-.] Este o fată dulce.

Ce n'est pas un homme > [sO ne pa/en om povR il Acesta nu este un om

pauvre, il est riche. e R iş] sărac, el este bogat.

Ces pauvres étudiantes > [ s T po\ R/LtL'd/i» tRavar Aceste biete studente
travaillent beaucoup. boktl I lucrează mult.

înţelesul adjectivului ..pauvre " - „sărac, biet " depinde de poziţia acestuia in propoziţie. Când
adjectivul se găseşte după substantivul determinat, se traduce prin: „sărac, lipsit de posibil­
ităţi materiale
Dacă adjectivul stă înaintea substantivului determinai, sensul acestuia este „sărac. biet ", in
propoziţiile de mai sus. am prezentat un alt mod deform are a fo rm ei de gen feminin, şi anume:

sérieux > (s f R/O) -serios sérieuse > |sl.R /0:/| - serioasă

doux > [du] - dulce douce > [dus] - dulce
actif > [aktif] - activ active > [akti\ ] - activ

Forma de gen feminin a celorlalte adjective s e form ează conform regulii prezentate în lecţia
anterioară.

- JO -
Să verificăm în ce măsură v-aţi însuşit adjectivele noi. Completaţi propoziţiile de mai jo s, cu
ajutorul filtrului roşu.

Ea este romantică? - Est-ce qu’ elle est > romantique ?

Noi vrem să fim independenţi. - Nous voulons être > indépendants .

Tu eşti prea complicat. - Tu es trop >com pliqué .

Puteţi să fiţi serioşi? - Pouvez-vous être > sérieux?

Ele cumpără rochii simple, dar drăguţe. Elles achètent des robes > . mais
> j o !ics .

Acestea sunt fete dulci. - Ce sont des filles > douces .

Azi suflă un vânt blând. - Aujourd’ hui il fait du vent > d o u ' .

Voi sunteţi bogaţi? - Est-ce que vous êtes >riches ?

Da, dar colegele noastre sunt mai bogate - Oui, mais nos copines sont > p lu s riche s
decât noi. que nous.

Biata mama! întotdeauna este singură acasă. Ma > p uivrr mère! Elle est toujours
seule à la maison.

Aceasta este o familie săvacă. - C'est une famille > p a m i : .

Citiţi cu atenţie propoziţiile următoare şi urmăriţi traducerea în limba română:

La musique de Chopin est > [la m l'z lk de şope e tRe - Muzica lui Chopin este
très romantique. Roinatikj foarte romantică.

Ils adorent les opéras de >|ilzado:R IHzopER» dO Ei adoră operele lui

Puccini. puc ini ] Puccini.

L ’ orchestre de Craiova est >|loRkestR dO kR a/ova e Orchestra din Craiova este

connu. koaUl cunoscută.

Les copins de Paul sont très >|IE k;ipe dO p d so - Pretenii lui Paul sunt foate
indépendants. tRczedHpadu] independenţi.

Le mari de madame Dupont > [IO maRi dO madam - Soţul doamnei Dupont
jou e souvent aux cartes. dUpn ju su va o ka:Rl] joacă des cărţi.

Nous admirons le jardin de > [m t/adm iRn H> j^Rdc -,‘ ti - Noi admirăm grădina
ma mere. ma me:RI mamei mele.

Le chien du voisin est doux. > J10 ş/e dl vuazë e du] - Câinele vecinilor este
blând.

Je regarde la porte de la > |t<> ROgu Rc. I.i po:R t dO - Eu mă uit la uşa casei,
maison. la me/n|

Il y a sept jours dans la > [il/a set ju :R da la - Săptămâna are şapte zile.
semaine. s(0 )m en ]

II
A ţi observat, desigur, că in fiecare dintre propoziţiile anterioare aţi întâlnit prepoziţia „d e ",
care exprimă o posesie. Prepoziţia „ de ”, se găseşte atât înaintea substantivelor proprii (de ex:
Pierre. Chopin, Craiova), cât şi înaintea substantivelor precedate de un adjectiv posesiv sau
demonstrativ (le jardin de ma mère, le chien de c e garçon). Dacă substantivul este precedat de
un articol hotărât, prepoziţia „ d e " se alipeşte de articolul hotărât. Astfel uneori s e folosesc
form e prescurtate, care se form ează conform celor ce urmează: „ d u " (de + le), „ d e la " (de +
l a ),,, des " (de Ies). Structura posesivă se traduce în general in limba română tot printr-o struc­
tură posesivă, de ex. :

le livre de Pierre - cartea lui Petre

la sonate de .Chopin sonata lui Chopin

la maison de mon père - casa tatălui meu

le jardin du voisin - grădina vecinului

le chat de la voisine - pisica vecinei

la chambre des parents - camera părinţilor

Exersaţi structura posesivă prezentată, completând propoziţiile următoare şi citind cu voce tare
propoziţiile. Folosiţi filtrul roşu!

Aceasta este o carte de - Est-ce que c ’ est un livre > !o k ü scie li'. R dO
Balzac? > d e Balzac.1 bulzak]

V ă place muzica lui Chopin? - Aimez-vous la musique > [tmF ’ u l-i ml 'A l JO
> d e Chopin'1 *0p«]

Noi intrăm în apartamentul - Nous entrons dans >|nir/âtR« dû lapaRitOuna

prietenilor noştri. l ’appartement > de mi>.-» dO noziimi]
amis.

Este caietul colegei fratelui - C ’est le cahier > d e a > se IO ka/E (10 la kupin
meu. copine de mon frère. dO m ô fRe:R]

Bucătăria doamnei Duval - La cuisine > d e madame > lia kllizfn dO madam
este mică. Duval est petite. dllval e piOuit]

Sonatele muzicienilor - Les sonates >de > [Il simat dE mUzisrc

germani sunt extraordinare! musiciens allemands sont aima sôtekstRaoRdmcrRj
extraordinaires!

Acum vom introduce un verb neregulat, folosit des în limba franceză:

venir > [vOniRJ - a veni, a sosi

în propoziţiile de mai jo s se găsesc formele conjugate ale acestui verbul neregulat. Citiţi
propoziţţile cu voce tare şi acordaţi o deosebită atenţie traducerii în limba română. Formele
verbului sunt subliniate, astfel le veţi reţine mai uşor:

Est-ce que tu peux venir? > [ e s kO tu pO vD n iR - Tu poţi să vii?

Je viens à l'opéra. > 0 0 vÆ .1 l o p t R a ] - Vin la operă.
Tu viens avec nous? > [ tL. v ie avek nu] - Vii cu noi?

- 12 -
 Il ne YienLjamais chez nous. > iln O \ /L jji-ic : El nu vine niciodată la
noi.
Nous venons de la > [n u v ()n ô iü > 1.1 ipan Venim de la ţară.
campagne.
Vous venez ce soir? > |vu v()nF. ' ( ) uaH Veniţi diseară?
n
Ils viennent du leurs > [il v/en dO i ( 1 K K Ro| Ei vin de la birourile lor.
bureaux. iÀ i

Ces robes viennent de Paris. > -H Rob \.r o< > p:i•<i ' Aceste rochii vin de la
Paris.

Verbul „venir" se foloseşte şi în întrebările de mai jos:

D ’ où viens-tu? > fdu v /ë i l I - De unde vii? De unde

provii? De unde eşti?

Răspunsurile la aceste întrebări sunt:

Je viens de Roumanie, de Bucarest. - Vin din România, sunt din Bucureşti.

Citiţi clar şi cu voce tare propoziţiile următoare, apoi traduceţi-le în limba română. Folosiţi
filtrul roşu!

Mes copines viennent du >Prieitftieie n t d t vin din >|mh kopin vfat dl jaRdêj
jardin. grădină

Nous allons au café. > M ergem la cafenea. > ; nu/alo o katE |

Tu viens avec nous? > V ii eu moi? > [IU wië «v«k nu]

Non, je ne viens pas. >N u, nu merg > [no jO nO vie pa]

Je suis occupé. > Sunt o cup ut > {| 0 tU iz o k ü p r]

Ces voitures viennent > * e e ste m s ţio j v în din >M uait H \Ira vl.ilniaiV
d ’ Allemagne. G erm an ia.

D ’ où vient ce fromage? > D e unde provine acesta > fd u \iE to ;Rom*:jJ

brànzâ?

11 vient de France. > Provine dm Franţa >|il vie JO fRxis |

D ’ où viens-tu? > l u de unde eşti? > |dll \iC il

Je viens de chez elle. > \ ’in de la eu > [| 0 v/e dO ţE?el]

Reţineţi că expresia „ch ez elle", înseamnă „ la ea acasă". Astfel expresia „ d e chez e lle "
se traduce prin: „d e la ea de-acasă". Acum vom prezenta un alt înţeles al verbului
„v e n ir ":

faire venir > fe:R \OniRI - a chema, a comanda

Je fais venir le médecin. >|jO fe \OniR IO mEdsc] - Chem medicul.

- 13 -
Citiţi urm ătoarele propoziţii, în care se află verbul „venir“ cu înţelesul mai sus am intit. Atenţie
la traducerea în lim ba rom ână.

Isabelle est très riche. > izabcl e iRe RN - Izabeia este foarte bogată.

Elle fait venir ses robes de > k ! fc vOnlR I R-’ H dO - Ea îşi comandă rochiile de
Paris. paRii la Paris.

V ous aimez ces pommes? > v u /e :-.t >1: p>>m| - Vă plac aceste mere?

Je fais venir les fruits de > [jO le vOniR H FRI d<) - Eu îmi aduc fructe de la
chez mes parents. $E ml paRuj părinţii mei.

Nous faisons venir les > |nu fü z o vOnlR If - Noi chemăm cei mai
musiciens les plus connus. m l '/i s /c II pIL koril | cunoscuţi muzicieni.

Completaţi propoziţiile de mai jo s cu forma corespunzătoare a verbului „venir", folosind filtrul

roşu. Citiţi clar şi cu voce tare propoziţiile completate:

Poţi să vii? - Tu peux > venir? > [tl pO vOniR]

Vin de la tatăl meu. - Je > viens de chez mon > |iO v/e d( » >1 mu pe R]
pére.

Lui i se aduce o maşină de - Il > fait venir une voiture > [il te vüniR l u \u.itl R
la Paris. de Paris. dO pa R i |

Tu vii cu noi? — Tu > viens avec nous? > Ul' \/e n ek nu]

Ei nu vin din Germania, ci - Ils ne > viennent pas > iil nO v.en pa dalma i me
din România. d ’ Allemagne, mais de dO l-i R umani]
Roumanie.

Acest vin excelent are - Cet excellent vin > vient > |m.'i eksda ve v/e dO 1:«
originea în Franţa. de la France. IRasl

De unde vii tu? - D ’ où > viens-tu'1 > ;du we tl ]

Şi acum am ajuns la ultimul exerciţiu al acestei lecţii, care conţine tot materialul recent
învăţat.Traduceţi propoziţiile date în limba franceză.

Această muziciană cântă cea mai frumoasă > t ene mu-;cu-nne june l:i plu- belle
sonată de Chopijn. sonate de Chopin
Eu prefer muzica clasică muzicii moderne. > ic prefere la mu- i na .1, -ouue a !..
musique modeme.

Şahul este un jo c foarte greu. > Le icu d'échecs es: très difficile.
Eu nu jo c tenis dar jo c fotbal. > Je ne joue pas au tennis, mais je jou e au
football.
Acestui om bogat i se aduce vin din Franţa. > t es Iramne riche lait venir le vin de
France.
Tu eşti prea activă şi independentă. > Tu trup active indépendante
Tu poţi veni să jo ci cărţi? > Tu peux venir jouer aux cartes "

- 14 -
 Cei mai cunoscuţi muzicieni cântă în > ! .1 len ■ n!us |ouem dan-
orchestra noastră. n . îrchestre.

Este simplu! > C " « t simple!

Vrei să joci un jo c ? > Veux-tu jouer à un jeu ’
Tu poţi să te jo c i in curte. > Ju peux jouer duns Ui cour
Colegele sale sunt foarte talentate şi serioase. > s . . .pm - nv- J .n i.r . .j

Tu cânţi la vreun instrument? > F - • . 111c a i-.ni-> J ’ un in-tiumcni '

Da, eu cânt la pian, dar înainte de toate la > 1,1 1 -r. k- Ju p ano. nun- .n.tm ■■ 1; .1.
chitară. la ţţuiixtrc
1Noi aducem pianul de la părinţii noştri. > N oin faisons venir ic pmno de chez nus
parents.
De unde veniţi, domnule? > D ' n û \cne/-vous. monsieur?
Eu vin din România, de la Cluj? > J c viens de- Roumanie. Je Cluj.
Munca tatălui meu este foarte complicată. > L.- Ha' ni *U mon pere c-a tic-
complique.
Ei beau mult vin dulce. > I]b boivent beaucoup de vin douv
Fratele nostru vrea să se joace cu colegii lui. >N ..iu- tiviv vem " v .•
••l*l s;> L~opm-<
El urăşte cărţile romantice. >11 deteste les livres romantiques
Acest meci nu este extraordinar. > f c maicii 11'est .uis eMraodimtnv
N oi mergem des în grădina prietenilor noştri, > Nous allons souvent un jardin de nos
mai ales vara. voisins, sourtout en été.
Ea este drăguţă, dar se preface. > Elle csi io||, mais elle i.- uj la lumedte
Săraca Maria! Soţul ei îşi invită întotdeauna > P ;h i'..c M .ric' Son 11.ar, lan toujours
colegii. venir ses coptro.

în încheiere urmeză un exerciţiv de pronunţie:

|k] - orchestre, échecs, compliqué, actif

[U| * musicien, connu, instrument

[uj - doux, surtout, avant tout, football

- facile, difficile, classique, orchestre

fs| - riche, échecs, match

- joli, jouer, jeu

- 15 -
RECAPITULARE 13.

13.1 Verbul .jou er" = „a (se) jucă” poate fi folosit

fără prepoziţie de ex.:
Il joue. El se joacă.
Elles jouent un concert. Ele dau un concert.
Vous jouez bien, Voi cântaţi bine.
cu prepoziţia ,,à“ (legat de sport) - de ex.:
Nous jouons à un jeu facile. Noi jucam un jo c uşor.
Ces garçons jouents au football. Aceşti băieţi joacă fotbal.
Veux-tu jouer aux cartes? Vrei să jo ci cărţi?

cu prepoziţia „d e” (în general în legătură cu instrumentele muzicale) de ex.:

Elle jou e d ’ un instrument. - Ea cântă la un instrument.
Joues-tu du piano? - Cânţi la pian?
Les jeunes garçons jouent de la guitare. Tinerii băieţi cântă la chitară.

13.2. Adjectivele următoare formează genul feminin cu o formă particulară:

sérieux [si K.-<>| serieuse [sF R tf):/ - serioasă

actif [uktin active - activă
doux douce |dus] - dulce

13.3. Verbul „venir” - a veni- se conjugă neregulat.

je viens > LiO vie] eu vin
tu viens > [tU vrcj tu vii
il vient > fil vrë] el vine
elle vient > [cl v /cj ele vin
nous venons > |nU v ü n ô ] noi venim
vous venez > [vu vO nE ] voi veniţi
ils viennent > [il w'en] ei vin
elles viennent > (cl vfcn] ele vin

13.4. Verbul „venir” poate fi folosit cu prepoziţia „â” , şi are înţelesul de „a merge la” ,
de ex.:
Je viens au cinema (à + le cinema )

Poate fi folosit şi cu prepoziţia „de‘\ cu înţelesul „a veni de la” , de ex.:

Nous venons de chez nous.

Le vin vient de la France.

13.5. Locuţiunea „faire venir” se traduce prin „a aduce, a comanda, a chema” , de ex.:

Je fais venir le médecin. - Eu aduc medicul.

Nous faisons venir les légumes de la campagne - Noi aducem legumele de la ţară.

13.6. Cu ajutorul verbului „venir” putem formula următoare întrebările:

D ’ou viennent-ils? - De unde vin ci? De unde sunt ei?

De unde provin ei?

Ia care se răspunde astfel: - Ils viennent de l’ opéra.

- Ils viennent de la France.’

- 16 -
13. TEMA PENTRU ACASA

A. Traduceţi în limba română propoziţiile de mai jos:

1. C ’ est le meilleur orchestre de notre ville.

2. Votre appartement est simple mais jolie.

3. Je ne joue pas aux échecs.

4. Tu viens avec nous?

5. Elle fait venir les fromages de Paris.

B. Traduceţi în limba franceză propoziţiile de mai jos:

1. El cântă foarte bine la chitarâ.

2. Fiul meu vrea să se joa ce cu colegii săi în curte.

3. Vecina lui Petre este extraordinară.

4. Ele sunt foarte drăguţe, dulci, dar prea complicate.

5. Acest muzician este foarte talentat şi cunoscut.

C. Răspundeţi la întrebări:

1. Jouez-vous du piano?

2. Vos amis viennent-ils souvent chez vous?

3. Etes-vous riche?

4. D ’ où venez-vous?

5. Préférez-vous les échecs aux cartes?

D. Corectaţi greşelile din fiecare propoziţie:

1. M on mari n ’ est pas active.

2. Nous jouons aux tennis.

3. La musique du Chopin est romantique.

4. Nous admirons la maison de voisin.

5. J’ aime de la musique classique.

- 17 -
LECŢIA 14. - PARTEA ÎNTÂI

Sa începem lecţia, cu cuvintele noi! Citiţi clar şi cu voce tare!

Part (m.) > [la R] - arta

P artiste (m. şi f.) > llaRtist] - artistul, artista

l’ architecture (f.) |laRşitcktl :R] - arhitectura

Parchitecte (m.) > JluRüitckt j - arhitectul

la peinture > [la p etL ;R ] - pictura

le peintre > [10 pêlltj - pictorul

le tableau > [IO iablo| - tabloul

le monument > (10 mont întîi - monumentul

l’ église (f.) > [IHgli:z] - biserica

la photo > [la fbtoi - fotografia

le film > [10 film] - filmul

P acteur > [laktO R] - actorul

le pianiste > |l() p/anist] - pianistul

Repetaţi aceste cuvinte într-o altă ordine! Atenţie la pronunţi

la photo > [la foto| - fotografia

le pianiste > f IO p/anist] - pianistul

Part (m.) > [la R ( - arta

le monument > |IO monlJma] - monumentul

le peintre > (IO pelR] - pietonii

l’ architecture (f.) > jla R şitck iU K j - arhitec tura

le tableau > 110 tahloj - tablou

Partiste (m. şi f.) > [laRtlst] - artistul, artista

P église (f.) > (lE g li:/] - biserica

l’ architecte (m.) > 11a R ş ii e kt ] - arhitectul

l ’actrice > [laktRis] - actriţa

la peinture > [la pet L R ] - pictura

le film > ]IO film] - filmul

l’ acteur > [laktO :R ] - actorul

- 18 -
Iată noile cuvinte în propoziţii. Citiţi cu atenţie fiecare propoziţie şi reţineţi sensul în limba
română:

J’ adore l’ art moderne. > [jado:R la:R m ode Rn| - Ador arta modernă.

C ’ est un artiste! > [sctënuRtSsr] - Este un artist!

Nous admirons l’ architecture > [nuzadm iRo lu R ş it c k ilR - Admirăm arhitechira

de Iaşi. dO /uşi] oraşului Iaşi.

Paul veut être architect. > [pol vOtctR ;iR>itekt| - Paul vrea să devină
arhitect.

Ils viennent au musée de la > [tl v/en o in U Æ dO la - Ei merg la muzeul de artă.

peinture. petL*:R J

Ce peintre français est le > [sO petR fRase c H) pii. - Acest pictor francez este
plus connu. k on L ] cel mai cunoscut.

Elle prend une photo de > [el pRâ Un loto dO - Ea face o fotografie de­
l ’ église. Œ gll:*] spre biserică.

Beaucoup de jeunes filles > [boku d (O ) jO n fi/ vOi Multe fete tinere vor să
veulent être actrices. etR aktRis] fie actriţe.

Cet acteur est très doué. > [set aktO:R e tRe duE| - Acest actor este foarte
talentat.

Un homme riche achète un > [enom Riş nşet e t:ibli> - Un om bogat cumpără un
tableau de Picasso. dO pikaso] tablou de Picasso.

A Paris il y a beaucoup de > ! i paRi il/a hoku d(O ) - în Paris sunt multe
monuments. inonUma | monumente.

Ce pianiste et cette pianiste > |sO p/anist E sel p/anlst - Acest pianist şi această
jouent une sonate de Chopin. ju Un sonnt dO şt»pe| pianistă cântă la pian o
sonată de Chopin.

Mes copins regardent un film > m t kopë ROgu:Rd - - Collegii mei privesc un
à la télé. film a la iFIE] film la televizor.

Reţineţi următoarea expresie: prendre une photo IpRadk IV. Unu - a f a c i o fotografie.

Să vedem în ce măsură v-aţi însuşit cuvintele noi. Completaţi propoziţiile următore cu

cuvintele care lipsesc! Folosiţi filtrul roşu!

Pictura franceză îmi place - J’ aime bien > la peinture > [jcm h/c l.i |vil R IT<.im v |
mult. française.

Vizităm muzeul de artă - Nous visitons le Musée > [im vizito l(> ml vK ù.. H
modernă. > D 'A n Moderne. rnode:Rn]

lată studenţii noştri de la - Voilà nos étudiants > > i -i n dm :i

arhitectură. architecture.
Un pictor cunoscut vine în - > i n peintre connu vient
România. en Roumanie.
în locuinţa părinţilor noştri - Dans l ’ appartement de nos >
sunt multe tablouri. parents il y a beaucoup
> de tableaux
aRşiiektL1 R,
> pi'iK V u l “■ ■-
Rumani]
! 1 KipaRVi/ima .)< > iui
paRa il/a I •-’ !•.u d(Oi tahlo]

- 19 -
Arhitectura acestei biserici
este foarte cunoscută şi
frumoasă.
Această biserică mică este un
monument de artă.
- >r«rriritectU)re de certe > fl:ir-itektl R dO '.-t L d i:/
église est très connue et e iRe fconl E bel 1
bel|«.
- Cette petite église, c ’ est > jse: p<( >uit h u li:/ Ietê
>un monument d'art. m onljm a da:R]

în acest fiim joacă actriţe şi
actori români.
Această tânără pianistă este
foarte talentată.
Privim fotografiile de la
Paris.
. >Des acteurs et des
11. m e e - roumains j ouent
dans ce film.
■ Cette jeune >
très douée.
• Nous regardons >dc-
phûtQS de Purii. .
>|dF/afct() R b dfc/ak ri>
Rume ju du *< ) film)
est > işt e tRc
>|nu R O ga R d o dl foto do
pa Ri]

în propoziţiile de mai sus aţi întânit expresia „aimer bien" 1 1 care se traduce prin „a îi
place mult, aţine mult” , la ceva, la cineva de ex.:

Nous aimons bien notTe > {n u zem ô b/e notR - Ţinem mult la profesorul
professeur. p R o fcsO :R ] nostru.

Citiţi cu voce tare şi cu multă atenţie propoziţiile următoare. Urmăriţi traducerea în limba
română!

Elle visite le monument. > 1el vizit IO m onLm al - Ea vizitează monumentul.

Elle le visite.
Je cherche ma copine.
Je la cherche.
J’ aime bien Marie.
Je l’ aime bien.
Vous admirez des photos de
Paris.
Vous les admirez.
>|el IO vizlt] - Ea îl vizitează.
»{J Q >cRş mu Lopin] - Eu îmi caut tovarăşa.
> [ j( ) la ţ.eRş| - Eu o caut.
> jje m b/e iv.nRi| - Ţin mult la Maria.
>LiO lem b/ë] - Ţin mult la el (ea).
>|vuzadmiRE db <<>•o d() - Admiraţi fotografiile
puRi] de la Paris.
> (vu lEzadmiRF. | - Le admiraţi.

în propoziţiile de mai sus. am folosit pronume personale, cu ajutorul cărora am înlocuit

substantive care îndeplinesc funcţia de complement direct. Iată form ele acestora:

le - înlocuieşte substantive de gen masculin, la singular:

Je le cherche. - II caut.

la - înlocuieşte substantive de gen feminin, ta singular:

Nous la regardons. - O privim.

/ ’ - înlocuieşte atât substantive de gen masculin cât şi substantive de gen feminin, la

singular, dacă acestea sunt urmate de. urmaus de un verb care începe cu o vocală sau cu
„ h " mut:
Nous l’ aimons bien. - Ţinem mult la el (ea).

Ies - înlocuieşte atât substantive de gen masculin cât şi substantive de gen feminin, ta plural

Vous les admirez. - N oi îi 0 e) admirăm.

- 20 -
in propoziţie, pronumele personale se află întotdeauna înaintea verbului
conjugat, de exemplu:

Je l’ achète. Elle l’ aime. Ils les vendent. Je ne les ai pas.

Să folosim cunoştinţele recent asimilate la completarea exerciţiului de mai jos. Citiţi

propoziţiile cu multă atenţie, apoi cu ajutorul filtrului roşu. traduceţi-le în limba română:

J’ ai beaucoup de copins. > [> • btiku d ( ( ) i kitpcj - Am mulţi prieteni.

Je les aime bien. > 1jO IF./cm hfc - Ţin mult la ci (ele).

Nous écoutons une belle > [n u /F k u tn I n b d -onui - Ascultăm o frumoasă

sonate de Chopin. Nous dO ţ>opc nu lEkuto .n ek sonată de Chopin. O as­
l’ écoutons avec plaisir. p lc /i:R | cultăm cu plăcere.

Les artistes de notre opéra > lil /.iRtlst dO notR - Artiştii operei noastre sunt
sont très doués. Nous les «.ipl-Ra tR<-' ţiui •n foarte talentaţi. Noi îi
admirons souvent. IK/adrniro miv »| admirăm adesea.

Voilà les gâteux. Tu les >|\uala II jaio il I f /e m - lată prăjiturile, iţi plac?
aimes? Oui, je les aime bien, ui i< > Ifc/tm bre| Da, îmi plac foarte mult.

Le jeu de cet acteur est >|IO jO dO set aklO R - Jocul acestui actor este
extraordinaire. eteksiR aoR dine:R ] extraordinar.

Tout le monde l’ admire. > m l(<>> nu»d LidmiR] - Toată lumea îl admiră.

După expresia „tout le monde - toată lumea, tuturor" verbul are form a persoanei a treia
singular, de exemplu.

Tout le monde aime les glaces. - Tuturor le place îngheţata.

Tout le monde vient de Paris. - Toată lumea vine de la Paris.

Verificaţi dacă v-aţi însuşit corect formele pronumelor personale prezentate anterior şi regulile
gramaticale aferente. Transformaţi propoziţiile de mai jos, astfel încât complementele să fie în­
locuite cu pronumele personale corespunzătoare. Folosiţi filtnil roşu!

Tout le monde adore cet > |tu 1(0) nuni udo R - Toată lumea adoră acest
artiste MMaRtKl] artist.

>ToUt le monde l"ad«': >|tu l|()> inod ludn:R| - Toată lumea îi adoră.

Nous regardons les tableaux > R<>i:,iRdo H b o Privim tablourile lui

de Picasso au Musée d ’ Art d O pÜÙM 0 U lU ïE da R Picasso la Muzeul de Artă
Moderne. m ode:R n) Modernă.

>Nou.s les regardons .tu > [n u IE R O u j RJ i» i> m lllC — Le privim la Muzeul de

Musée d'Ari Modeme. da:R m odc:R n] Artă Modernă.

Isabelle aime bien sa copine, > [i/a h e l cm b/e -.i kopiri - Izabella ţine mult la
Marie. maRI] tovarăşa ci, Maria.

> Isabelle l'aime bien. > [ i / n h i r l I l-iti K 'l - Izabella ţine mult la ea.

- 21 -
Ils visitent la petite église. > jil m z îi l.i p<Onit l g l i : / | Ei vizitează biserica mică.

>IK la MMtem > | Mia >i/il | - Ei o vizitează.

Je n’ ai pas les, photos. > 110 ne pa Ih :o to | Nu am la mine

fotografiile.

> Jc ne le > [ ) 0 n ü IEa* pu] - Nu le am la mine.

Acum vom învăţa un nou verb neregulat:

connaître >[koneiR J a cunoaşte, a şti

Cu ajutorul propoziţiilor următoare, vom ilustra conjugarea acestui verb. Formele verbului
sunt subliniate.

Je veux Uünnaîtic le français. > ( j o vO koneiR 10 fRuspi - Vreau să ştiu franceza.

Je connais ce peintre. > 111) koni’ s( ) pêiR| - Cunosc acest pictor.

Est-ce que tu le connais > [csk( ) lll 10 koiK* osi| - îl cunoşti şi tu?
aussi?

Non, mais Paul le connaît > |n o m e p o t l( ) koiue 1 - Nu, dar Paul îl cunoaşte
bien. bine.

Tout le monde le connaît! >11» 1(0) môd IU k>«nr| - Toată lumea îl cunoaşte!

Nous ne le connaissons pas >|nu n( ) K ) konc.iô p,; iil - Noi nu îl cunoaştem de­
du tout. tu] loc.

Vous le connaissez un peu? > |\u l o k o n c s F e p( ; Voi îl cunoaşteţi puţin?

Ils conaissent tout le monde. > jil koncs tu 1(0) môd] Ei cunosc pe toată lumea.

Elles, au contraire, elles ne >|cl o kôtRc R cl n ü Ele, dimpotrivă, ele nu cu­

connaissent personne. kones peRson] nosc pe nimeni.

Expresia „au contraire" | . kr.:Rc:R - „dimpotrivă" reprezintă o negaţie, de exemplu:

Tu l'aimes bien? - Ţii la el?

Au contraire, je le déteste. - Dimpotrivă, îl detest.

Paul aime la musique classique, mais Anne - Lui Paul îi muzica clasică, dar Ana.
au contraire, elle aime la musique moderne. dimpotrivă, ei ii place muzica modernă.

- 22
în continuare, com pletaţi propoziţiile cu cuvintele care lipsesc:

El cunoaşte foarte bine - II > l .intuit très bien |i! konc tRc b/e paRi)
Parisul. Paris.

Maria, dimpotrivă, nu - Marie, >,;n om uarL elle > [ni.'Ri <> I" .Re '! ' '
cunoaşte deloc Parisul. ne >ci>nn;nt pas du tout I - »• >. Il u |i.iRii
Paris.

Cunoşti pictura românească? - > ( onnuis-tu la peinture > 'konc tl l.i petl R
roumaine? Riimrit]

O cunosc, dar nu prea bine. - Je la > softflti mais pas > [ f i 1 bl k W» IM p i tXc
très bien. b/t]

Ei cunosc multe monumente - Ils >(.>’ ! beaucoup > ' 1 I • i ■ ■■ •)-.u .i

din Bucureşti. de monuments > ■: <•' "'a .!<> ;,l LiRc >
Bucarest. f-

Cunoaşteţi colegii şi colegele - > i cmiuticscz -vou s les > [konmtl \u II kope - Il
lui Măriei? eopins et les copines >vte » t- .1U*i ]
k. in .li i ►
Marie?

Noi cunoaştem pe toată Nous > nil tout > [nu koneso tu 1(0) mod]
lumea. le monde.

$i prietenii noştri îi cunosc. - Nos amis les > [noAimi 11 kom?" nsi]
> connaissent aussi.

Nu cunoaştem pe nimeni în Nous ne > . i i > | ni n<) kiiric-ui p.Kiitn t

Paris. personne à Paris. paRi]

Urmăriţi urmatoarele propoziţii şi traducerea în limba română:

Nous connaissons cet acteur > |m< I.■micso ^ct :ikiO:R - Cunoaştem acest actor de
depuis longtemps. dO pU i lô iï ] mult timp.

Je le connais depuis > |i » l() knne d op U I Iuta] - îl cunosc de mult timp.

longtemps.

Depuis quand connais-tu ce > ilO p l'i Li I l t* - De când îl cunoşti pe

copin? kopi*l acest coleg?

Nous le connaissons depuis > (tiu li > kom:-.n il•*pL i - îl cunoaştem de un an.
un an. enu|
\
Elles viennent toujours pour > [cl wen tuni.R ui l: l '.«! - Ele vin întotdeauna pentru
longtemps. mult timp.

Elles le connaissent depuis > >1 l o kone- dOpL'i - Ele îl cunosc de trei ani.
trois ans. tR u a/aj

- 23 -
Să recapitulăm expresiile noi:

depuis > ilo p l i ’ - de

depuis un an * (d O p t i cît.a] - de un an

depuis dix ans > l , ; i i 11 j . 11/ a i de zece ani

depuis longtemps > ld( >’’ ( i - de multă vreme, de demult

depuis peu > J<1n i i , ' i - de puţin timp

longtemps > [ 11>: j 1 - demult, timp îndelungat

depuis quands > |il( tpi i k.iI - dc când?

pour longtemps > |pu:R "ta ; pentru un timp îndelungai

Pentru a exersa expresiile, completaţi exerciţiul următor! Folosiţi filtrul roşu!

De când îl cunoşti pe - > 1 ui> qt connais > ' i .. L I

domnul Duval? -Ui monsieur Duval? ntOs/O dl uf]

îl cunosc de demult. Je le connais > !.•;■> i > |in K > k''iic d()pi i loial
longtemps

Ne cunoaştem vecinii de - Nous connaissons nos > |m kniK's/) n.» v a n /r

multă vreme. voisins dOptJi l<ua]
longtemps.

Ei locuiesc la Paris de doi - Ils habitent à Paris > ■ . i' ' i l - l .l< 'p l i
ani. >depills J l-lm m . «.n '/a |

Paul vrea să fie pictor de - > D cpi;> i'.-. Ion. . mp- > |il( I i!-’ i . <1
foarte multă vreme. Paul veut être peintre. Vt »|ClR p c!k ]

Petre cântă la chitară de - Pierre joue de la guitare > |pfc R jii iK t 1 Ma I'
puţin timp. > iicpuis peu ttt 'pl i pi >|

Ea vine pentru mult timp? - Elle vient >p< : > -i \i•: pi, R . ’u
longtemps'’

Nu, nu pentru mult timp. Non, pas > > ur > , lie i.i pu ft
longtem ps

Citiţi cu voce (are propoziţiile de mai jo s şi urmăriţi cu atenţie traducerea în limba română!

Tu viens avec nous? > ftl . • avtk nu - Vii cu noi?

Viens avec nous! > ( v /c avek nu] - Hai eu noi!

Nous regardons le tableau >|nn :lô i: sl'.do U 1 h - P liv im tabloul d e Renoir.

de Renoir. d<t R< 'n iia R |

Regardons le tableau dc > [ R* >g;iRil« It 1 Uihlo ili SS privim tabloul de

Renoir! R< >nunR I Renoir!

Vous écoutez ce pianiste. > ' h.-! I«>.i F t 1 r u :i • - Voi ascultaţi acest pianist.

- 24 -
Écoutez ce pianiste! > |HkutK s<) p/.mi'.i - Ascultaţi acest pianist!

Tu parles français. > |tl pu: RI mise] - Tu vorbeşti franceza.

Parle français! > [pa:Rl fRasc] - Vorbeşte franceza!

Tu vas à la maison. > |tU va a la n ie/o] - Tu mergi acasă.'

Va à la maison! > |\a a la mc/o] - Du-te acasă!

,

Aţi observat, desigur, că în exerciţiul anterior am transformat

propoziţiile declarative în propoziţii imperative. Acestea din urmă se
formează prin omiterea subiectului (exprimat declarativ, at prin
pronumele personale „tu, nous, vous” ) dinaintea predicatului, de ex.:

Nous parlons - Noi vorbim

français. franccza.

Parlons français! - Să vorbim

franceza!

Verbele regulate cu terminaţia ,,-e r " la infinitiv, form ează imperativul prin eliminarea
terminaţiei ,,- s ” la persoana a doua singular:

Tu joues aux échecs. - Tu jo ci şah.

Joue aux échecs! - Joacă şah!

Tu cherches ton chien. - Tu îţi cauţi câinele.

Cherche ton chien! - Caută-ţi câinelc!

Imperativul verbului „ a lle r " se form ează conform regulii de mai sus, deci prin eliminarea
terminaţiei ,,-s " la persoana a doua singular:

Tu vas au cinéma. - Tu mergi la cinema.

Va Jtl'au cinéma! - Du-te la cinema!

Transformaţi propoziţiile următoare în propoziţii imperative, aplicând regula de mai sus. După
efectuarea exerciţiului, citiţi cu voce tare toate propoziţiile!

Tu viens. > [tU v/e] Tu vii.

> Viens1 > Lv/c| Hai!
Tu écoutes ta mère. > l( l 1 Ekui ta mc:R| Tu îţi asculţi mama.
> coûte ta mère! > [tk u î la mc:R| Ascultă-ţi mama!
Nous allons à une exposition > fn u /alo ü un e k s p o /iv n Noi mergem Ia o expoziţie
de peinture. dO p ciD .R ) de pictură.
> \llon- à une exposition de > [alu a un c k s p o /is /o dO Să mergem la o expoziţie
peinture! p ë llh R ) de pictură!
Vous venez avec nous, > [vu vO nE avek nu Dvs. veniţi cu noi,
Monsieur. m O s/O ] domnule.
> Venez avec nous, > [vOnE avek nu m O s/O ] Veniţi cu noi, domnule!
Monsieur!
Tu achètes ce tableau. > [tU aşet sO lablr»| Tu cumperi acest tablou.
> \chétc c c tableau! > [a$el sO tablol Cumpără acest tablou!
 Traduceţi propoziţiile următoare în limba română. Nu uitaţi filtrul roşu!

Visitons le Musée d ’ Art! > [v i/ito IO mt /K da R] > Sa vizităm Vlu/cul de

Ană!
Depuis quand connais-tu > [d O p l'i k j kone tU set > De când cunoşti această
cette actrice? aktRIsI a c tr iţ ă ?

Je l'aime bien depuis > |jO Icni b/'c dOpl i lom ] > |m la el de foarte mult
longtemps. timp

Tout le monde connaît les > [(u 10 m od k onc I t > Toată lumea cunoaşte
monuments de Paris. m o n ü m a dO pa Ri | monumentele Parisului

Viens avec nous! > [v ie avek nu] > Hai cu noi!

Nous connaissons cette > fnu kon eso sut E g ll:/ > Cunoaştem aecasla
église depuis cinq ans. dO pU i sck a| biserică de cinci ani.

Préférez-vous la peinture à > [p R E fE R E \ u la p ô tl R > Peferaţi picturi arhitee-

l’ architecture? u laR şitck tlJ Rj iurii?

Va à l’ église! > [va a IHgli zj > Du-te la biserici!

Am ajuns la ultimul exerciţiu al primei părţi a lecţiei. Cu ajutorul filtrului, traduceţi propoziţiile
următorc în limba franceză:

Noi cunoaştem bine filmele franceze. > Nous connaissons bien les films français
Acest actor şi această actriţă joacă la teatrul > Cei acteur cl cette ft'etricc fonem dlMW
nostru. notre théâtre
Jocul lor este extraordinar! > I etM |cu est extraordinaire!
Ne plac foarte mult aceste fotografii ale > Nous aimons bien ces photos Je P aris
Parisului!

Uită-te la acest tablou de Picasso! > Regarde ce tableau de Picasso!

C\ Tu priveşti de mult timp monumentele
* arhitecturii clasicc.
îţi place arta modernă?
Nu, dimpotrivă, nu-mi place deloc.
Cunosc acest pianist de puţin timp.
Dar voi îl cunoaşteţi demult.
> Tu regardes depuis longtemps ce
monument de l'architecture classique.
> I st-ce que tu aunes l 'an moderne
> Non au contraire, je ne l'aim e pas du
tout ^
> Je connais ce pianiste depuis peu.
> M ais vous le c o n n aisse/ depuis
longtemps.

- 26 -
LECŢIA 14. - PARTEA A DOUA

Partea a doua a acestei lecţii, va contribui la consolidarea materialului lecţiilor anterioare şi a

materialului primei părţi a acestei lecţii. Bineînţeles vom citi textul cu voce tare. Vă rugăm să
rezolvaţi cu multă atenţie ultimul exerciţiu. Acesta vă va demonstra în ce măsură v-aţi însuşit
materialul prezentat până acum. Astfel veţi atla care parte trebuie să o recapitulaţi. Autocontro­
lul permanent şi critica obiectivă a muncii efectuate pot garanta succesul metodei de a învăţa
limbi străine prin corespondenţă. Vă rugăm să consacraţi mult timp citirii. La început pro­
nunţarea sunetelor limbii franceze pare foarte dificilă, dar cu timpul va deveni mai simplă şi
mai uşoară - desigur aceasta este o problemă de exersare. Să citim cu voce tare textul de mai
jos. Urmăriţi semnele; săgeţile reprezintă intonaţia iar silabele scrise cu litere îngroşate sunt
silabe accentuate.

/ / / V / /
Tu connais | ces musiciens? || Ce sont les pianistes. || Ils jouent dans l ’ orchestre |
V / / \
de notre ville. || Ils sont très doués | et notre orchestre | est connu. || Il jou e de la
/ \ / /
musique classique | et modeme, | de la musique romantique de Chopin, | des sonates |
\ / s /
et des concerts. || Tout le monde | vient écouter notre orchestre. || Nous l’ admirons |
/ \ \ /
et nous l ’ aimons bien. || Regarde, | ce sont mes copains. || Je les connais depuis
V \ \ y»
longtemps. || Le plus grand | c ’ est Pierre. || II est artiste. || Il jou e du piano | et de la

guitare. ||
/ / S S / \
Pierre [ est toujours sérieux || et son jeu | est extraordinaire. || Paul est aussi artiste. ||
V <» \
Mais il est peintre. || Il adore la peinture | et l’ architecture moderne. || J'ai
/ V /
beaucoup de tableaux | de Paul dans mon appartement. || Son art est compliqué | mais
/ S / \ / /
Paul est simple | et doux. || Je ne suis pas artiste. || Au contraire. ( j ’ adore le sport, |
/ \ / \ /
je joue avant tout | au football. || Je joue aussi aux | cartes | et aux échecs. || Ce soir |
S N. /» \ /
Paul et Pierre | viennent jouer. || Tu peux venir jouet avec nous. j| Tu viens? ||

- Connais-tu cette actrice? ||

/ S
- Oui, |je la connais | très bien. j|

- Depuis quand? ||
/* \
- Depuis deux | ans. ||
\ S
- Tu l’ aimes bien? ||

- Je l’ adore! ||

-2 7 -
 Am ajuns la ultimul exerciţiu al Iccţiei noastre. Traduceţi următoarele propoziţii în limba
franccză. Exerciţiul conţine întreg materialul nou al acestui caiet de curs. Dacă efectuaţi acest
exerciţiu fără greşeli vă felicităm. Dacă apar anumite dificultăţi la rezolvare, recapitulaţi încă o
dată materialul prezentat, înainte de a trece la caietul următor.

Copiii noştri cunosc multe jocuri. > Ntt.s entants cp n n a i» c n i benueo p di

JCUV.

Colegii şi colegele copiilor mei se joacă în > I es copiii' ci !l-> c.tpiiu- - dt. m. ■ ci......;
curtc. jouent dans Li cour

Cunoşti muzicienii acestei orchestre? > I ifecc que iu connais Ies musiciens de
cei orchestre.*

îi cunosc. Toată lumea îi cunoaşte. > Je Ies connais Imn Ic înmuie Ies i.niri.i i

Eşti bogat? Dimpotrivă, sunt sărac. > r>-tu riche V>-i m mîn .urc. k mii-.
pauvre.

Iubesc muzica romantică, mai ales pe > J’ uime bien la musique romantique,
Chopin. surtout de Chopin.

De când cânţi la pian? > Depuis 1]U1|||.| iniirv '.I lie piaili

Admir această actriţă. Ea este foarte > l j d i i i i c celle .il 11k v I Ile . 'i ' - muc .
talentată, activă şi independentă. active et indépendante.

\ Să bem acest vin, este adus din Franţa. > Buyuns ce vin. H ucm de France
•

Noi aducem cele mai frumoase tablouri în > N o u s fus* ni)

muzeul nostru. dans notre nuisee-

Să cântăm la chitară! > Jouons Je l-i cuit îrc'

Eu nu jo c şah, acest jo c este prea > Je ne joue (Mffi uu> échecs ce jeu est trop
complicat. complique.

De unde provine această artă? > D ou vicnt cei ari ’

înainte de toate, vreau să vizitez această > .le \eu\ visiter avant tout cette écli>i
biserică.

Priviţi această pictură! > Regarde/ celte pci Mure'

\ Să fotografiem acest monument! > Prenons une phom de ce monument!
Acesta este un film serios şi greu. > Ccsi un film sérieux e. «litllcilc

Această artistă este fparte dulce. > Celle artiste es| trop douce.

Limba franceză este uşoară? > Lc tuni.!!-, esi la. le"

De unde sunteţi? > D'où ■eue/ <m-

Din România. > De Ruum 1:11c

Ei cunosc mai ales engleza. > Ils connaissent surtout l’anglais

Fă-ţi tema! > Fais ion devoir!

' Fii atentă! Vii? Hai! > Écoule! Tu \ iens? Viens!

- 28 -
Priviţi, atesta este-un meci extraordinar. > Ucl l'il.v. c ’ eM u n ri.i i I .■•.Ir.fi ‘ 'li.nrv.

Ele comandă celc mai frumoase rochii > I îmi! \ci 11r 1i> I’ ÎI1' M k - .>'vs ,lc
Paris. Part*.

Du-te la teatru! Este cea mai bună com cdie > Va .ni ihcâtrc! <. ‘ e>: la meilleure com edie
a acestui seion. de celle >uison

Cumpăraţi accst jo c ! Este foarte simplu. > \ ,} èle v c i « -i miv.i'I c

Ea este drăguţă şi serioasă. > I ile CM jolie ci -.rieu'L

Beau vin dulce. > Je hi'is tiu > n d " ii\

în închiere, urmează un exerciţiu de pronunţie:

| i architecture, architecte, échecs

|é] peinture , peintre, instrument

pianiste, artiste

connaître, architecture, architecte, viennent, au contraire

; :cj viens, bien

- 29 -
14. RECAPITULARE

14.1. Pronumele personale, introduse în lecţia 14. înlocuiesc substantivele cu funcţie de

complement direct.

le - înlocuiesţe substantive de gen masculin, singular de ex.:

Je connais Marc. — Je le connais.

la - înlocuieşte substantive de genul feminin, singular, de ex.:

Je regarde cette ville. - Je la regarde.

I’ - înlocuiesţe substantive de gen masculin sau feminin, atlat înaintea unui

verb care începe cu o vocală sau cu „h“ mut, de ex.:

Nous aimons bien ce monument. - Nous l'aimons bien.

I) adore cette actrice. 11 J[‘ adore.

les - înlocuiesţe substantivele de genul masculin sau feminin la plural, de ex.:

Nous visitons ces musées. - Nous les visitons.

Vous connaissez les parents de Paul. - Vous les connaissez!

14.2. Verbul connaître = „a cunoaşte” este neregulat:

connaitre > [kon clR ] - a cunoaşte
je connais >{jO kone - eu cunosc
tu connais >[il kone - tu cunoşti
il connaît >[il konej - el cunoaşte ‘
elle connait >|el konej — ele cunosc
nous connaisons >[nu konesn - noi cunoaştem
vous connaisez >|\u konesE] voi cunoaşteţi
ils/elles connaissent >[il cl kone*) - ei/ele cunosc

[4.3. Imperativul verbelor la persoana a doua singular şi la persoana întâi şi a doua

plural, va apărea în propoziţiile de mai jos. Pentru formarea imperativului omitem
pronumele care îndeplineşte funcţia de subiect (tu, nous, vous) de exemplu:
Vous écoutez une sonate. - Écoutez une sonate!
Nous parlons anglais. - Parlons anglais!
Vous venez. - Venez!

Verbele regulate cu terminaţia ,,-er’\ formează imperativul eliminând terminaţia ,,-s”

la persoana iotèrTmgular. Această regulă este valabilă şi în cazul verbului neregulat
„aller” . A2 *
Tu écoutes. - Écoute!
Tu vas à l’ école. - Va à l’ école!

14.4 Am introdus o nouă întrebare, care începe cu locuţiunea:

depuis quand > [d ()p l i kîi] - de când

Depuis quand connaît-il cette fille? - De când cunoaşte această fală?

14.5. în cazul expresiei „tout le monde"- „toată lumea" se foloseşte întotdeauna forma
verbului la persoana treia, pluraf: /• '*/'*
tout le monde >|tu IO m od ) - toată lumea

Tout le monde connaît Chopin. - Toată lumea îl cunoaşte pe Chopin.

30
TEMĂ PENTRU ACASĂ

Traduceţi în limba română proproziţiilc de mai jos:

1. Tout le monde connaît ces acteurs de notre théâtre.

2. Depuis quand jouez-vous aux échecs?

3. Connais-tu cette sonate de Chopin?

4 Cette église est un monument de l’ arhitecture.

5. Tu l’ aimes? Au contraire, je le déteste.

Traduceţi în limba franceză următoarele propoziţii:

1. Cunosc acest pictor de puţin timp.

2. Uită-te! Acesta este un actor cunoscut!

3. Hai cu noi!

4. Stilul acestui pianist este extraordinar. El este foarte talentat.

5. Du-te la părinţii tăi!

Transformaţi propoziţiile următoare astfel încât să înlocuiţi cuvintole subliniate cu

un pronume personal corespunzător:

1. Nous visitons ce monument.

2. Je connais très bien Marie et Paul.

3. Nous aimons la_peinture moderne.

4. Depuis quand tu cherches ce tableau de Picasso?

5. lis montrent la photQ de Paris.

Copiaţi propoziţiile de mai jos şi corectatţi greşelile întâlnite: fiecare propoziţie

conţine o greşeală

1. Je connais Marie et je l’ aime beaucoup.

2. Tout le monde pari anglais.

3. Achètes du vin!

4. Nous adorons le.

5. Elle est jolie? Oui, au contraire!

VOCABULARUL LECŢIILOR 13 şi 14.

m. - masculin f. - feminin

acteur (m .) > JnkiO R| ac lor

actif (m.) > faktif] activ

active (f.) > ; .ijtK activă

actrice > ikllti-l actriţă

aimer bien > [i'inl- i-. a-i place ceva, a iubi mull,
a line mult la

an > [il an

architecte (m.) > : ,iR - :i-kl | urhilcct

architecture (f.) > [.tK v k U l i'1 arhitecturii

art (m.) > |u RJ artă

artiste (m. şi f.) artist, artistă

au contraire > [o k olR e:R | dimpotrivă

bien > [k ê j bine

carte > [ka:Rt| carte de joc

classique > [ k 1:i•%i k | clasic

comédie > [k >ml-i!i'| comedie

compliqué > [k ü p lik tl complicat

connais (je. tu) > (knncj cunosc, (ctf, tu)

connaissent (ils. elles) > fkom*' cunosc (ei, ele)

connaissez (vous) > [ktvncsFj cunoaşteţi

connaissons (nous) > [k o n c s ïj cunoaştem

connaît (il, elle) > [koill'l (el, ea) cunoaşte

connaître > [kur.i'tRj a cunoaşte

connu > |konl cunoscut

connue > |kii : l , cunoscută

copain > |k.ir>e, coleg

copine > |k i ii" colegă

cour > |ku:R curte

de > |dO] de, din

depuis > (dOplJIJ înccpând de la, din

difficile > Idifisllj greu

TEI
V

d ’ où de unde
c

/
douce ! J / > (dus| dulce ;
1
doué > (dut ] talentat

douée > (d llt 1 talentată

doux [ ) > (du) dulce ţ u A

- 32 -
cchccs. (m.) > | /C ïe k ] şah

église (f.) > [E *lfcz] biserică

facile > [fasilj uşor

faire venir > [feR v O n i R | a aduce, a comanda

film > |lilm] film

football (m.) > [ l'utbol ] fotbal

guitare > [gilu Rj chitară

indépendant > [ c d E p ïd ï] independent

indépendante > [cdhpadïi] independentă

jeu (m.) > bo] jo c

jeux (m.. pl.) > LiOl jocuri

joli > i°n j drăguţ

jolie > ÜollJ drăguţă

jouer (à) > ÜuE] a (se) jucă

jouer (de) > UuE] a cânta

longtemps > [ lô i i] lung timp

match (m.) > l niatş] meci

monument (m.) > [m o n U w ï] monument

musicien (m.) > [m U zit/ê] muzician

musicienne ((f.) > [mUzisj 'cn] muziciană

orchestre (m.) > [ o R k n tR ] orchestră

pauvre > tp o v R ] sărac

peintre (m.) > [peiR| pictor

peinture (f.) > Ipcil R] pictură

photo (f.) > f fot ol fotografie

pianiste (m.) > [p/ ani st ] pianist

pianiste (f.) > [p/ ani st ] pianistă

piano (m.) > [p /a n o | pian

pour longtemps > {pu R Iota] pentru lung timp

quand > [kâ] când

riche > [Ri»l bogat

romantique > I Ro mû ti k ] romantic

sérieuse > [<FR/0:z] serioasă

sérieux > [sE R /O ] serios

simple > [sq»l] simplă

sonate (f.) > |sonat| sonată

tableau (m.) > | tahlo] tablo^

tableaux (m., pl.) > [tahl o) tablouri

tout le monde > ftu 1(01 ni'>d] toată lumea
venez (vous) > [vOnÈ ' - veniţi
venir > \<- il< | - a veni
venons(nous) > [vOnnj - venim
viennent (ils, elles) > [v/en] - vin (ei, ele)
viens (je. tu ) > - vin. vii
vient (il, elle) > [' .c - vine (el, ca)

3 ti'r fc ,c * J Skta, a t y

(H a c d r [ ClVft 7 — Vj U<1( i Ai ^ < (-«

wuo’iUT r u j h i ■u y-Ct.w|

-3 4 -