Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Calcul Proiet Beton Armat
Calcul Proiet Beton Armat
Subsol: tehnic;
Terasa: circulabila.
Inchideri si compartimentari:
- pereti exteriori din blocuri bca de dimensiuni 35 x 60 x 25 si termoizolatie din polistiren
extrudat cu grosimea de 5cm, aplicat la exterior;
- pereti interiori: din blocuri de bca de dimensiuni: 10 x 50 x 23.8;
Traficul in cladire:
Scara intr-o rampa;
Terenul de fundare
Caracteristicile terenului de fundare
pconv = 350 kPa.
ks=50000 kN/m3.
Conform studiilor geotehnice asupra terenului de fundatre, s-au evidentiat prezenta unor lentile de
pamint moale, unele putand fi interceptate de zona activa de sub fundatiile izolate. Pentru evitarea riscului
producerii de tasari diferentiale, s-a ales ca solutie de fundare, fundatia tip radier general.
Dimeniuni cladire:
3 deschideri de 5.50m;
3 travee de 4.50m;
ha*ba*bca=1.00*0.25*10= 2.5kN/m;
0.03*(3.15-0.15)*19*0.5= 0.85kN/ml;
hp = grosimea pardoselii
ha = inaltime atic
ba = latime atic;
TIP DE INCARCARE
NOTATIE
VALOAREA
NORMATA
(KN/m2)
TEMPORARE
PERMANENTE
(KN/m )
GREUTATE PROPRIE PLACA
gpl
3.750
3.750
BETON DE PANTA
gp
1.500
1.500
INCARCAREA DIN
ASAMBLUL IZOLATIEI LA
NIVELUL TERASEI
gt
0.500
0.500
qz
1.500
0.4
0.600
TIP DE INCARCARE
NOTATIE
7.25
qn
6.35
qEd
VALUAREA
NORMATA
VALUAREA
DE CALCUL
IN G.S.
(KN/m2)
PERMANENTE
(KN/m )
TEMPORALE
VALOAREA
DE CALCUL
IN G.S.
gpl
3.750
3.750
GREUTATE PROPIE
PARDOSEALA
INCARCAREA
ECHIVALENTA DIN PERETI
INTERIORI
gp
1.100
1.100
gi
1.500
1.500
qu
2.000
0.4
0.800
INCARCAREA UTILA LA
NIVELUL PLANSEULUI
CURENT
TIP DE INCARCARE
NOTATIE
8.35
qn
7.15
qEd
VALUAREA
NORMATA
VALUAREA
DE CALCUL
IN G.S.
(KN/ml)
(KN/ml)
TERASA
P INCARCAREA DIN ATIC
ga
2.5
2.500
NIVEL CURENT
INCARCAREA INCHIDERI
P INCARCAREA DIN
TENCUIALA
ginc
3.75
3.750
gtenc
0.855
4.605
0.855
4.605
t0 = 4,2m
P
18,80
+ 2cm =
+ 2cm =0,104m+2cm=12,4cm
180
180
h0 pl=
min( L0 , t 0 ) 4,2
=
40
40
= 0.105m
3.2.Predimensionarea grinzilor
In cazul grinzilor, dimensiunile acestora au fost stabilite preliminar considerand criterii de
rigiditate si arhitecturale.
Grinda longitudinala
1 1
1 1
hgl = ( )*L = ( )*5.5 = 0.460.69m
8 12
8 12
1 1
1 1
bgl = ( )* hgl = ( )*0.60 = 0.200.30m
2 3
2 3
Grinda transversala
1 1
1 1
hgt = ( )*t = ( )*4.5 = 0.370.56m
8 12
8 12
1 1
1 1
bgt = ( )* hgt = ( )*0.50 = 0.170.25m
2 3
2 3
S-a preferat alegerea unor inaltimi ale grinzilor egale pe cele doua directii, solutie preferabila in
majoritatea cazurilor.
3.3.
Predimensionarea stalpilor
In cazul stalpilor, criteriul de predimensionare predominant este cel legat de asigurarea ductilitatii
locale a stalpilor prin limitarea efortului mediu de compresiune. Codul P100-2006 (paragraful
5.3.4.2.2) recomanda preluarea conditiilor prevazute de STAS 10107/90, prin care se limiteaza
valoarea efortului mediu axial la 0.55 in cazul dispunerii unei armaturi de confinare suplimentare si la
0.4 in cazurile obisnuite. Pentru exemplul de fata s-a preferat alegerea unei valori relativ mari a
efortului unitar mediu de compresiune, pentru punerea in evidenta efectiva a conditiei mai putin
exigente la deplasare laterala a codului P100-2005 in raport cu P100-92. Impunerea conditiei de
ductilitatea necesita evaluarea fortei axiale de compresiune si determinarea unei arii de beton necesare
a stalpului.
Nu se propune schimbarea sectiunii stalpilor pe inaltimea cldirilor, pentru a evita variaia rigiditii
etajelor, al caror efect defavorabil a fost pus in evidenta prin calcule dinamice si prin degradarile
suferite de acest tip de cladiri la cutremurele din trecut (de ex. Kobe).
zapada
0.4*2.0*(5.5*4.5)/2= 9.9kN
hidroizolatie
0.5*12.375=6.187kN
gr. placa
0.15*12.375*25=46.4kN
beton de panta
1.5*12.375=18.56kN
atic
0.125*1.1*5.5*18=13.61kN
gr. grinda
tencuiala placa
(5.5*0.30*(0.60-0.15)+4.5/2*0.30*0.45)*25 = 26.16kN
0.015*12.375*19=3.52kN
utila
0.4*2*12.375=9.9kN
pardoseala
1*12.375=12.375kN
pereti despartitori
1.5*12.375+0.03*12.375*19=25.616kN
gr. placa
46.4kN
tencuiala
3.52kN
gr. grinda
26.16kN
5.5*0.25*(3.15-0.6)*10=35.75kN
5
tencuiala BCA
5.5*0.03*2.55*19=8.151kN
N sm
=0.4
bxh 0 xR c
hsm = bsm =
N
1722,45 x10 3
=
=575.53 mm
nxR c
0,4 x13
zapada
0.4*2.0*5.5*4.5= 19.8kN
hidroizolatie
0.5*24.75=12.375kN
gr. placa
0.15*24.75*25=92.81kN
beton de panta
1.5*24.75=37.125kN
gr. grinda
tencuiala placa
(5.5*0.30*(0.60-0.15)+4.5*0.30*0.45)*25 = 33.75kN
0.015*24.75*19=7.05kN
utila
0.4*2*24.75=49.5kN
pardoseala
1*24.75=24.75kN
pereti despartitori
1.5*24.75+0.03*24.75*19=51.23kN
gr. placa
92.81kN
tencuiala
7.05kN
gr. grinda
33.75kN
N sc
=0.5
bxh 0 xR c
hsm = bsm =
2530.78x10 3
N
=623.98 mm
=
nxR c
0,5x13
pentru Tb < T1
< Tc
(relatia 3.18
G = Gk
k =1
Forele seismice de nivel sunt afisate in tabelul 2 si se calculeaz folosind relaia 4.5 paragraful 4.5.3.2.3
codul P100-2004.
si,x
1.00
0.96
0.89
0.80
0.69
0.55
0.41
0.25
0.10
si,y
1.00
0.95
0.88
0.79
0.67
0.54
0.40
0.25
0.10
Gn (kN)
2713.81
2946.12
2946.12
2946.12
2946.12
2946.12
2946.12
2946.12
2946.12
Fi,x(kN)
361.35
375.56
349.71
313.22
269.12
217.43
159.65
98.83
39.53
Fi,y(kN)
365.85
378.41
350.26
312.73
267.39
214.22
157.93
98.51
39.09
S=
26282.76
2184.39
2184.39
Verificarea la starea limita de serviciu are drept scop mentinerea functiunii principale a cladirii in
urma unor cutremure, ce pot apare de mai multe ori in viata constructiei, prin evitarea degradarilor
elementelor nestructurale si a componentelor instalatiilor aferente constructiei. Cutremurul asociat
acestei stari limita este un cutremur moderat ca intensitate, avand o probabilitate de aparitie mai mare
decat cel asociat starii limita ultime (perioada medie de revenire 30 ani)
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei (relatia E.1 anexa E, Codul P100-2005):
drSLS = *q*dr <draSLS
drSLS - deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata SLS
R- factor de reducere care tine seama de perioada de revenire mai mica a cutremurului asociat
Valoarea factorului este: 0.5 pentru cladirile ncadrate in clasele III si IV de importanta.
q - factorul de comportare specific tipului de structura
dr - deplasarea relativa a aceluiasi nivel, determinata prin calcul static elastic sub ncarcari seismice
de proiectare
draSLS - valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel
Valorile deplasarilor dr se calculeaza folosind ipoteze ale rigiditatii elementelor structurale conforme cu
gradul de interactiune intre elementele structurale si cele nestructurale (compartimentari si inchideri). La
actiunea unui cutremur modest ca intensitatea este de presupus ca legaturile intre elementele de inchidere
si compartimentare si stalpi si grinzi sa nu fie compromise, iar degradarile elementelor nestructurale in
discutie sa fie nesemnificative. In aceste conditii, este justificata considerarea aportului elementelor
nestructurale la rigiditatea globala a structurii. Intrucat nu se pot construi modele riguroase dar suficient de
simple ale conlucrarii structura elemente de compartimentare pentru practica proiectarii, se permite, in
mod simplificat, evaluarea globala a rigiditatii structurii prin considerarea proprietatilor de deformatie a
sectiunilor nefisurate (stadiul I de comportare) a elementelor structurale si neglijarea in compensatie, a
aportului elementelor nestructurale. In cazul in care elementele nestructurale nu se deformeaza solidar cu
structura, rigiditatea structurii se evalueaza considerand proprietatile de deformatie a elementelor
structurale in stadiul fisurat.
Asadar, in cazul de fata valorile dr se estimeaza in ipoteza rigiditatii sectionale a elementelor structurale in
stadiul nefisurat:
9
(EI)conv = Ec*Ic
unde:
Ec - Modulul de elasticitate al betonului
Ic - Momentul de inertie al sectiunii brute de beton
Perioadele corespunzatoare modurilor fundamentale pe cele doua directii principale sunt:
Tx = 0.784 s
Ty = 0.74 s
Valorile admisibile ale deplasarii relative de nivel pentru cazul in care elementele nestructurale (cu cedare
fragila) sunt atasate structurii: 0,004h (h inaltimea etajului).
Dupa cum se poate observa din tabelul 3, structura cu dimensiunile elementelor obtinute din
predimensionare respecta verificarea la deplasare laterala corespunzatoare SLS.
drx /h
0.000291
0.000442
0.000594
0.000729
0.000842
0.000926
0.000976
0.000955
0.000626
dry /h
0.000279
0.000424
0.000567
0.000693
0.000797
0.000874
0.000919
0.000904
0.000605
n *q*drx/h
0.000982
0.001492
0.002005
0.00246
0.002842
0.003125
0.003294
0.003223
0.002113
dra=
n *q*dry/h
0.000942
0.001431
0.001914
0.002339
0.00269
0.00295
0.003102
0.003051
0.002042
0.004
Verificarea de deplasare la starea limita ultima are drept scop principal prevenirea prabusirii inchiderilor si
compartimentarilor, limitarea degradarilor structurale si a efectelor de ordinul II. Cutremurul asociat
acestei stari limita este cutremurul considerat pentru calculul rezistentei la forte laterale a structurii
cutremurul de cod.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei E.2, Anexa E, Cod P100-2005:
drULS=c*q*dr <draULS
drULS- deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata ULS
q - factorul de comportare specific tipului de structura
dr - deplasarea relativa a aceluiasi nivel, determinata prin calcul static elastic sub ncarcarile
seismice de proiectare
10
c - coeficient de amplificare al deplasarilor, care tine seama ca pentru T < Tc deplasarile seismice
calculate in domeniul inelastic sunt mai mari dect cele corespunzatoare raspunsului seismic elastic.
draULS -valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel, egala cu 2%He.
In cazul actiunii unui cutremur puternic, rar, ce va produce degradari semnificative ale elementelor de
compartimentare si inchidere este de presupus ca legaturile dintre acestea si elementele structurale vor fi
compromise in cazul in care nu se iau masuri speciale. Prin urmare, aportul elementelor nestructurale la
rigiditatea globala a structurii, poate fi neglijata, iar valorile dr vor trebui calculate in ipoteza rigiditatii
corespunzatoare stadiului fisurat a elementelor structurale. In lipsa unui abordari mai complexe, se admite
a se evalua rigiditatea structurii folosind jumatate din proprietatile de deformatie a elementelor structurale
in stadiul nefisurat. Aceasta abordare are avantajul simplitatii, prin evitarea unui calcul structural
suplimentar, relatiile de echivalenta fiind urmatoarele:
2 T ( in ipoteza EcIc)
In aceste conditii perioadele corespunzatoare modurilor fundamentale pe cele doua directii principale sunt:
Tx = 1.11 s (c = 1.335)
Ty = 1.04 s (c = 1.469)
drx /h
0.000582
0.000884
0.001188
0.001458
0.001684
0.001852
0.001952
0.00191
0.001252
dry /h
0.000558
0.000848
0.001134
0.001386
0.001594
0.001748
0.001838
0.001808
0.00121
c* q*drx/h
0.005245
0.007966
0.010706
0.013139
0.015176
0.01669
0.017591
0.017213
0.011283
dra=
c*q* dry/h
0.005534
0.00841
0.011247
0.013746
0.015809
0.017336
0.018229
0.017931
0.012
0.02
ncrcrile laterale calculate conform paragrafului 4. au fost introduse in programul ETABS luand in
considerare si o excentricitate accidentala (pozitiva sau negativa) a centrului maselor egala cu 5% din
lungimea constructiei pe directia perpendiculara de atac.
Translatie
Directie
GSX1 = GV & SX
longitudinal
GSX2 = GV & SX
longitudinal
GSX3 = GV & SX
longitudinal
GSX4 = GV & SX
longitudinal
GSY1 = GV & SY
transversal
GSY2 = GV & SY
transversal
GSY3 = GV & SY
transversal
GSY4 = GV & SY
transversal
Sens
S-a notat:
GV
- setul de aciuni gravitaionale (permanente, cvasipermanente si variabile) asociate aciunii seimice;
SX
- seism pe direcia longitudinal;
SX
- seism pe direcia transversal.
12
M Ed
;
f yd h yw
A
= s ;
bwd
Mrb = As- fyd hyw
A.2. Armare la moment negative sectiune dreptiunghiulara dubla armata de dimensiuni h*bw
Se presupune xu < 2a As
x=
nec(-)
M Ed
=
;
f yd * h yw
(Aef Aef = ) * Ra
;
b*Rc
Se verifica daca xu < 2a, atunci As nec(-) este calculata corect, iar:
A
= s ;
bwd
Mrb = As- fyd hyw
La alegerea armaturii longitudinale trebuie respectate conditiile constructive prevazute la paragraful
5.3.4.1.2. Suplimentar fata de conditiile STAS 10107/90, se recomanda dispunerea unei armaturi continue
la partea superioara (cel putin 25% din armatura totala), iar aria armaturii inferioare sa fie cel putin 50%
din armatura superioara.
Procentul minim de armare longitudinal care trebuie respectat pe toata lungimea grinzii este:
0,5
f ctm
2.6
= 0.5 *
= 0.0038
f yk
345
M Rb,1 + M Rb,2
7. VEd,min = Rb
M Rb,1 + M Rb,2
l
q*l
2
q *l
2
l = lumina grinzii
q incarcarea echivalenta uniform distribuita pe grinda corespunzatoare incarcarilor
gravitationale de lunga durata
7: Q =
VEd,max
b w * d * f ctd
v
3Q
;
8: ms =
2
10: p =
'
100 p
f ctd
si
12:
; si proiectia pe orizontala a fisurii inclinate
=
*
d
pe
0.8 * f yd
13: s
100 * n e * A e
.
pe * bw
15
Zonele de la extremitile grinzilor cu lungimea lcr = 1,5hw, msurate de la faa stlpilor, se consider zone
critice (disipative). In aceste zone distanta maxima intre etrieri trebuie sa satisfaca conditia (cod P1002005):
s min{
hw
;150mm;7 d bL }
4
s min{3
hw
;200mm;15d bL }
4
PROIECTAREA STALPILOR
8.3. DIMENSIONAREA ARMATURII LONGITUDINALE STALPI
Valorile momentelor ncovoietoare si a fortelor axiale pentru dimensionarea stalpilor se determina pornind
de la eforturile maxime determinate din calculul structural sub actiunea fortelor laterale si verticale,
considernd efectele de ordinul 2. Valorile de calcul ale momentelor incovoietoare se stabilesc respectand
regulile ierarhizarii capacitatilor de rezistenta, astfel incat sa se obtina un mecanism favorabil de disipare a
energiei induse de seism, cu articulatii plastice in grinzi. Pentru a minimiza riscul pierderii stabilitatii la
actiunea fortelor gravitationale se evita, prin proiectare, aparitia articulatiilor plastice in stalpi (cu exceptia
bazei si a ultimului nivel) prin amplificarea momentelor rezultate din calculul sub actiunea fortelor laterale
si verticale. In normativul P100/92 realizarea conceptului grinzi slabe stalpi tari se obtinea prin
amplificarea momentelor din stalpii de la acelasi nivel cu un coeficient ce tinea seama de suprarezistenta
globala a grinzilor de la nivelul respectiv fata de eforturile determinate din calculul static (sau dinamic).
Se realiza astfel evitarea aparitiei mecanismului de nivel caracterizat prin articularea generala a stalpilor
de pe acelasi nivel. In P100-2005, s-a considerat necesara introducerea unei verificari locale, astfel incat
capacitatea la moment incovoietor a stalpilor sa fie mai mare decat a grinzilor la fiecare nod al structurii.
Alternativ, se permite folosirea verificarii globale pe nivel prevazuta in P100/92. In cadrul acestui
exemplu de calcul s-a optat pentru verificarea individuala a fiecarui nod.
Forta axiala de calcul in normativul P100/92 se determina din considerarea echilibrului la formarea
mecanimul plastic, cu articulatii plastice in grinzi. Pentru simplificarea calculului, normativul P100-2005
permite determinarea fortelor axiale direct din calculul static, corespunzatoare actiunii simultane a fortelor
laterale si verticale considerate.
16
bc = latimea stalpului
hc = inaltimea stalpului;
hyw = distanta intre armaturi
d = inaltimea utila a sectiunii
Mdc = Rd*MEdc*
M
M
Rb
Edb
N
b c * f cd
Asnec =
As
nec
M dc
N * h yw
2
f yd * h yw
M dc +
0.01 < =
N * h yw
2
b c * x * f cd (d 0.5x)
pentru x > 2a;
f yd * h yw
A sef
< 0.04
bc * d
Distanta intre barele consecutive trebuie sa fie mai mica de 150 mm.
17
M 1d + M 2 d
l cl
Q=
VEd, max
'
b c * d * f ctd
As
* 100 ;
bc * d
r
'
f ctd
Q2
pe =
*
* 100
3.2 p f yd
p=
'
100 p
f ctd
si
; si proiectia pe orizontala a fisurii inclinate
*
=
d
pe
0.8 * f yd
100 * n e * A e
.
pe * bc
Zonele de la extremitile stalpilor se vor considera se consider zone critice pe o distanta lcr:
l cr = max{1,5hc ;
l cl
;600mm}
6
sa aiba capacitatea de rezistenta la cele mai defavorabile solicitari , in orice stadiu si la orice
combinatie de incarcari , la care sunt supuse elementele imbinate.
Nodurile se proiecteaza astfel incat sa poata prelua si transmite fortele taietoare care actioneaza asupra lor
in plan orizontal Qh si in plan vertical Qv.
Forta taietoare de proiectare n nod se stabileste corespunzator situatiei plastificarii grinzilor care intra n
nod, pentru sensul de actiune cel mai defavorabil al actiunii seismice.
Valorile fortelor taietoare orizontale se stabilesc cu urmatoarele expresii simplificate:
(a) pentru noduri interioare
Vjhd=Rd*(As1+As2)*fyd-Vc
(b) pentru noduri de margine
Vjhd=Rd*As1 *fyd-Vc
n care:
As1,As2 - ariile armaturilor intinse de la partea superioara si de la partea inferioara a grinzii
Vc - forta taietoare din stlp, corespunzatoare situatiei considerate
Rd - factor de suprarezistenta, 1,2.
Se impun 2 verificari:
1. Forta de compresiune nclinata produsa n nod de mecanismul de diagonala comprimata nu va depasi
rezistenta la compresiune a betonului solicitat transversal la ntindere.
19
- la noduri interioare:
Vjhd < *(1-d/)1/2*bj*hc*fcd
n care = 0,6(1 fck/250), d este forta axiala normalizata n stlpul de deasupra, iar fcd este
exprimat in n MPa.
- la nodurile exterioare:
Vjhd < 0.8 *(1-d/)1/2*bj*hc*fcd
in care bj = min{bc; (bw+0,5hc)} este latimea de calcul a nodului.
In cazul in care inegalitatile nu sunt satisfacute, trebuie crescute dimensiunile nodului (prin cresterea
dimensiunilor stalpului) si/sau calitatea betonului.
2. n nod se va prevedea suficienta armatura transversala pentru a asigura integritatea acestuia, dupa
fisurarea nclinata. n acest scop armatura transversala, Ash, se va dimensiona pe baza relatiilor:
- la noduri interioare:
Ash* fywd >0,8*(As1 + As2)*fyd *(1 0,8d)
- la noduri exterioare:
Ash*fywd >0,8*As1*fyd *(1 0,8d)
in care d este forta axiala adimensionala din stalpul inferior.
Armatura longitudinala verticala Asv care trece prin nod, incluznd armatura longitudinala a
stlpului, va fi cel putin :
Asv > 2/3*Ash*(hjk/hjw)
n care :
hjw - distanta interax ntre armaturile de la partea superioara si cea inferioara a
grinzilor;
hjc - distanta interax ntre armaturile marginale ale stlpilor
Armatura orizontala a nodului nu va fi mai mica dect armatura transversala ndesita din zonele critice ale
stlpului.
Rezultatele privind calculul nodurilor sunt prezentate in tabelul 10. Se observa ca in cazul stalpilor
interiori (S6) verificarile privind rezistenta la compresiune a diagonalei comprimate din nodurile primului
nivel nu sunt satisfacute din cauza fortei axiale prea mari. Solutia cea mai facila este cea de a creste
dimensiunile stalpilor la primul nivel.
In ceea ce priveste armatura longitudinala din nod, armatura intermediara a stalpilor satisface conditiile
prevazute de cod, nefiind necesara armatura suplimentara.
20
21
22
23
24
25
In vederea obtinerii eforturilor de dimensionare a radierului, s-a modelat infrastructura cladirii ce face
obiectul acestui ghid, cu ajutorul programului ETABS. Modelul adoptat a fost unul simplificat, constand
in schematizarea peretilor din subsol sub forma unor grinzi dispuse in planul radierului. Pentru a tine cont
la evaluarea rigiditatii elementelor de de alcatuirea reala a infrastructurii, grinzile ce modeleaza peretii din
subsol au sectiune I formata din perete, zonele de conlucrare fiind evaluate ca avand o latime egala cu de
trei ori inaltimea placii de o parte si de alta a inimii. Astfel in zona placii latimea talpii este egala cu 0.7m
iar zona de conlucrare cu radierul la 2.35m. Radierul are o grosime de 0.7m. Modelul consta in
comprimarea tuturor elementelor subsolului intr-un singur plan, radierul fiind sprijinit pe mediu elastic.
Acest model nu surprinde efectul de menghina datorat cutiei rigide a subsolului, avand avantajul unui
model simplificat plan de retea de grinzi pe mediu elastic. In cazul structurilor in cadre efectul de
menghina este mai putin important, deoarece momentul seismic este preluat prin efect indirect (forte
axiale) in stalpi si nu prin moment la fata radierului.
26
O grupare de incarcare cu fortele axiale de la baza stalpilor la nivelul parterului, provenite din
gruparea fundamentala de incarcari. S-au neglijat momentele incovoietoare in stalpi, care nu
produc efecte importante pentru configuratia structurii in discutie.
Calculul ofera ca rezultate, presiunile maxime pe terenul de fundare, momentele si fortele taietoare in
placa radierului, precum si momentele si fortele taietoare in grinzile echivalente peretilor de subsol.
Dimensionarea armaturii de la partea inferioara si superioara a radierului este sistematizata in tabelul 10.
Se fac urmatoarele precizari:
- fcd = 13 N/mm2
- fyd = 300 N/mm2 (PC 52)
- s-a optat pentru armarea cu bare independente
Verificarea radierului la strapungere s-a facut in zonele de rezemare a stalpilor centrali pe radier.
Relatia de verificare este urmatoarea:
Q 0.75U cr ho f ct
Unde: Q forta de strapungere de calcul ( forta axiala din bulbul peretelui de subsol din care se
scade reactiunea terenului de fundare)
ho inaltimea utila a radierului (ho = 655mm)
2
5600mm )
0.75U cr ho f ct =0.75*5600*655*1.1 = 3026.1kN
Qmax = 2895 kN < 3026.1kN
Directia
1
1
1( c )
2
2
2
2( c )
Mef[kNm/m]
230.14
176.8
231.23
142.04
195.03
185.5
261.84
hpl[cm]
70
70
70
70
70
70
70
b[cm]
100
100
100
100
100
100
100
a[cm]
4.5
4.5
4.5
4.5
4.5
4.5
4.5
ho[cm]
65.5
65.5
65.5
65.5
65.5
65.5
65.5
27
X[cm]
2.7609
2.1103
2.7743
1.6899
2.3319
2.216
3.1508
Aanec
11.96
9.145
12.02
7.323
10.11
9.603
13.65
pmin
0.2
0.2
0.2
0.2
0.2
0.2
0.2
Aamin
13.1
13.1
13.1
13.1
13.1
13.1
13.1
Bare/ml
520
520
520
520
520
520
520
Aef
15.7
15.7
15.7
15.7
15.7
15.7
15.7
pef
0.37
0.37
0.37
0.37
0.37
0.37
0.37
Calculul static neliniar a fost realizat cu ajutorul programului ETABS ce ofera facilitate importante pentru
simplificarea calculului. Modelul structural adoptat este tridimensional dar procedura descrisa este
aplicabila sistemelor planare. Etapele parcurse in vederea realizarii programului de calcul sunt
urmatoarele:
- definirea modelului suprastructurii ca pentru un calcul static liniar, considerand incarcarile
gravitationale de lunga durata si cazurile de incarcare seismica pe fiecare directie principala a
cladirii.
- calculul momentelor capabile considerand rezistentele medii ale otelului si betonului. Datorita
modului acoperitor de determinare a armaturii transversale in proiectarea elementelor cadrului
cedarea la actiunea fortei taietoare este exclusa.
- impingerea structurii pana cand se ating valorile cerintelor de deplasare determinate in
paragraful urmator.
- verificarea mecanismului de plastificare, a raportului u/1 propus la determinarea factorului de
comportare q, a deplasarilor relative de nivel, a fortelor taietoare maxime si a rotirilor in
articulatiile plastice.
Determinarea cerintelor de deplasare s-a facut conform anexei D din normativul P100-1/2006.
n
M=26282.76 kN
28
IPOTEZA I :
Tabel 11 Distributia fortei seismice conform primei forme proprii de vibratie, pe directia x (cazul SX)
1
9
8
7
6
5
4
3
2
1
1
0.958092
0.891761
0.800518
0.686965
0.554718
0.40819
0.253106
0.10088
M=
m
27663.73
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
L*=
267918.1
m*1
27663.73
28773.21
26781.17
24041
20630.78
16659.18
12258.68
7601.235
3029.599
167438.6
m*1
27663.73
27567.37
23882.39
19245.26
14172.62
9241.154
5003.874
1923.92
305.6252
129005.9
=M*
Tabel 12 Distributia fortei seismice conform primei forme proprii de vibratie, pe directia y (cazul SY)
2
9
8
7
6
5
4
3
2
1
1
0.951443
0.880277
0.786013
0.671485
0.540405
0.397166
0.247149
0.100083
M=
m
27663.73
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
L*=
267918.1
m*2
27663.73
28573.54
26436.3
23605.37
20165.91
16229.34
11927.62
7422.337
3005.665
165029.8
m*2
27663.73
27186.09
23271.27
18554.12
13541.11
8770.42
4737.248
1834.426
300.8153
125859.2
29
=M*
IPOTEZA II:
Tabel 13 Distributia constanta a fortei seismice (cazurile MX si MY)
9
8
7
6
5
4
3
2
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
M=
m
27663.73
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
L*=
267918.1
m* 2
27663.73
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
267918.1
m*2
27663.73
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
30031.79
267918.1
=M*
L mi i
d =
d
M
mi i2
unde: d este cerinta de deplasare a structurii,
iar d* - cerinta de deplasare a sistemului cu un singur grad de libertate echivalent (adica deplasarea
spectrala inelastica:
d* = SDi (T ) = c SDe (T )
d=
Perioada sistemului cu un singur grad de libertate echivalent este egala cu perioada structurii in cazul in
care vectorul { } reprezinta vectorul propriu al modului fundamental de vibratie. Pentru simplificare, s-a
considerat acoperitor ca perioada sistemului echivalent este egala cu cea a structurii cu mai multe grade de
libertate dinamica in ambele cazuri.
ip.1
ip.2
dir.X
dir.Y
dir.X
dir.Y
T
1.115
1.046
1.115
1.046
SDe(T)
0.2041
0.179621
0.2041
0.179621
30
c
1.331473
1.470089
1.331473
1.470089
Sdi(T)
0.271754
0.264059
0.271754
0.264059
d
0.352979
0.345776
0.271754
0.264059
Curba push-over reprezinta variatia fortei taietoare de baza in ipotezele stabilite ale distributiei pe
verticala, cu deplasarea inregistrata la varful constructiei. Aceasta curba exprima sintetic comportarea
structurii sub actiunea fortelor laterale monoton crescatoare. Curbele rezultate pentru structura in discutie
conform sunt prezentate in fig. 5 & 6 pentru ipoteza dimensionarii dupa normativul P100-1/2006 si pentru
ipoteza dimensionarii dupa normativul P100/92, pentru comparatie
Figura 5 & 6
31
Fig.7 Tabloul articulatiilor plastice corespunzator cerintei de deplasare pentru cazul de incarcare Ipoteza I-x
32
Fig. 8 Tabloul articulatiilor plastice corespunzator cerintei de deplasare pentru cazul de incarcare Ipoteza II-x
Fig.9 Tabloul articulatiilor plastice corespunzator cerintei de deplasare pentru cazul de incarcare Ipoteza I-y
33
Fig.10 Tabloul articulatiilor plastice corespunzator cerintei de deplasare pentru cazul de incarcare Ipoteza II-y
SX
SY
MX
MY
etaj
9
8
7
6
5
4
3
2
1
drx /h
0.001564
0.003910
0.007603
0.011578
0.015489
0.018404
0.019936
0.019186
0.000000
dry /h
0.001301
0.003491
0.006549
0.009753
0.013341
0.016275
0.018252
0.017912
0.000000
drx /h
0.000827
0.001432
0.002676
0.005356
0.009379
0.013690
0.017507
0.019270
0.000000
dry /h
0.000592
0.000942
0.001631
0.003649
0.007475
0.011992
0.016189
0.018906
0.000000
dra=
34
0.02
Calculul neliniar complet implica verificarea deformatiilor plastice capabile pentru elementele ductile,
precum si a rezistentelor pentru cedarile fragile. Datorita folosirii consecvente a metodei de ierarhizare a
capacitatilor de rezistenta, cedarile fragile au fost eliminate. Ramane sa se verifice daca elementele
structurale suporta deplasarile impuse de cutremur fara a se rupe.
In literatura de specialitate exista multe propuneri privind determinarea rotirilor capabile a elementelor de
beton armat. In general aceste propuneri se impart in doua categorii:
Relatii de evaluare directa (expresii empirice) a rotirilor capabile obtinute prin analize
probabilistice asupra experimentelor de laborator conduse in acest scop (metoda A)
Relatii care se bazeaza pe evaluarea analitica a capacitatii de deformatie sectionala (u)
considerand legile constitutive ale betonului si armaturii si pe formule empirice de determinare a
lungimii plastice conventionale a articulatiei plastice (metoda B)
In Eurocod 8-part 3 (partea care se ocupa de evaluarea si consolidarea cladirilor la actiunea seismica) s-a
inserat cate o propunere din fiecare categorie de evaluare a rotirilor plastice capabile. Cele doua propuneri
sunt descrise pe scurt in cele ce urmeaza.
(A) Expresie empirica pentru determinarea capacitatii de rotire plastica
(1)
Rotirea plastic maxim (diferena ntre rotirea ultim i cea de la iniierea curgerii n armtur) pe
care se poate conta n verificrile la SLU n elemente solicitate la ncovoiere, cu sau fr fora axial
(grinzi, stlpi i perei), n regim de ncrcare ciclic se poate determina cu expresia:
um
'
=
4
0 ,3
0, 2
c
L
V
h
0, 35
25
f yw
fc
(A.1)
n care:
h
Lv = M/V
N
=
bhf c
' ,
fc i fyw
este coeficient cu valoarea 0,01 pentru stlpi i grinzi i 0,007 pentru perei
este nlimea seciunii transversale
braul de forfecare n seciunea de capt
(limea zonei comprimate a elementului, N fora axial considerat pozitiv n cazul
compresiunii)
coeficienii de armare a zonei comprimate, respectiv ntinse, incluznd armtura din inim
i n cazul n care valorile i depesc 0,01, n expresia A.1 se introduce valoarea
0,01.
rezistenele betonului la compresiune i ale oelului din etrieri (MPa), stabilite prin
mprirea valorilor medii la factorii de ncredere corespunztori nivelului de cunoatere
atins n investigaii
2
s
s bi
factorul de eficien al confinrii, determinat cu relaia = 1 h 1 h 1
35
s = As
x
bi distanta intre barele longitudinale aflate la colt de etrier sau agrafa (la grinzi se
considera doar distantele intre barele longitudinale de la partea superioara si inferioara; la
stalpi se considera distantele intre barele longitudinale pe tot conturul)
bw sh coeficientul de armare transversal paralel cu direcia x.
Expresia este valabil n situaia n care barele de armtur sunt profilate i n zona critic nu exist
nndiri, iar la realizarea armrii sunt respectate regulile de alctuire pentru zone seismice.
n cazurile n care aceste condiii nu sunt ndeplinite la calculul valorii um furnizate de relaia (A.1) se
aplic coreciile indicate la (2), (3) i (4).
(2)
n elementele la care nu sunt aplicate regulile de armare transversal ale zonelor critice, valorile
obinute din aplicarea relaiei (A.1) se nmulesc cu 0.8.
(3)
Dac n zona critic se realizeaz i ndiri prin petrecere ale armturilor longitudinale, n relaia
(A.1) coeficienii de armare se multiplic cu 1. Dac lungimea de petrecere efectiv lo, este mai mic
dect lungimea minim de suprapunere prevzut de STAS 10107/0-90 pentru condiii severe de
solicitare, lo,min valoarea capacitii de rotire plastic dat de (A.1) se reduce n raportul lo/lo,min.
(4)
n cazul utilizrii barelor netede, fr nndiri n zonele critice, valorile um date de relaia (A.1) se
nmulesc cu 0,5.
Dac barele longitudinale se nndesc n zona critic i sunt prevzute cu crlige, la calculul rotirii plastice
capabile cu relaia (A.1) se fac urmtoarele corecii:
- valoarea braului de forfecare Lv = M/V se reduce cu lungimea de nndire lo
- valoarea um se obine nmulind valoarea dat de relaia (A.1) cu 0,40.
unde:
u
este curbura ultim n seciunea de capt
y
este curbura de curgere n aceeai seciune
el
coeficient de siguran care ine seama de variabilitatea proprietilor fizico-mecanice; el =
1,5 pentru stalpi i grinzi i 1,8 pentru perei
Valoarea lungimii Lpl, a zonei plastice, depinde de modul n care se stabilete sporul de rezisten i de
capacitate de deformaie ca efect al confinrii n calculul curburii ultime u.
(2)
Pentru evaluarea curburii ultime u se poate folosi urmtorul model, specific solicitrii ciclice:
(a)
(b)
sx f yw
f cc = f c 1 + 3.7
f c
36
(A.4)
cc = c 2 1 + 5 cc 1
(A.5)
f
iar deformaia specific ultim la fibra extrem a zonei comprimate se obine cu:
f
cu = 0,004 + 0,5 sx yw
(A.6)
f cc
unde:
, fyw i sx au definiiile date la A.6.1.
Dimensiunea zonei plastice, pentru elemente fr nndiri n aceast zon se determin cu relaia:
d bl f y ( MPa)
L
L pl = v + 0,2h + 0,15
(A.7)
30
f c ( MPa)
n care:
este diametrul (mediu) al armturilor longitudinale
dbl
h
inaltimea sectiunii transversale
(3)
pl
Corectarea valorii um
calculat cu relaia (A.3), n situaiile n care n zona plastic se realizeaz
nndiri prin petrecere, iar armturile sunt netede i prevzute cu carlige, se face aa cum se arat la
A.6.2.1. (3) i (4).
ARTICULATII PLASTICE IN
CAZ DE
INCARCARE
ARTICULATII PLASTICE
IN STALPI
GRINZI
moment pozitiv
moment negativ
pl
cap
pl
cap
pl
max
Ip. I-x
0.01962
0.03719
Ip. II-x
0.01885
0.03596
Ip. I-y
0.02510
Ip. II-y
0.02395
0.02803
0.03247
pl
max
pl
cap
0.02293 0.02434
0.0301
pl
max
0.02895
pl
A- cap
determinat pe baza expresiei empirice (A)
pl
determinat pe baza modelului analitic (B)
B- cap
pl
Tabelul 16 prezinta verificarea rotirilor capabile( max
) fata de rotirile mplastice maxime rezultate in
pl
). Dupa cum se observa rotirile
urma calculului static neliniar pentru grinzi si respectiv pentru stalpi ( max
plastice capabile obtinute prin cele doua metode difera destul de mult, dar cu toate acestea sunt sub rotirile
maxime inregistrate in urma calculului static.
37