1.

Cadrul general fiscal si contabil

privind accizele din Romania
A. Cadrul general
Accizele reprezinta taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de
stat pentru produse provenite atat din import, cat si din productia interna.
Enumerarea prezentata de Codul Fiscal are in vedere urmatoarele categorii:
bere, vinuri, bauturi fermentate(altele decat bere si vin), produsele
intermediare, alcool etilic, tutun prelucrat, produse energetice si energie
electrica.
Accizarea produselor se realizeaza de regula la bunurile considerate de lux si
la bunurile care sunt realizate din resurse naturale care au un caracter
limitat. Exigibilitatea accizelor se realizeaza in urmatoarele situatii: in
momentul eliberarii acestor produse catre consum, in momentul in care se
constata pierderi si in momentul in care se constata minusuri la cantitatile
produselor accizabile din diverse motive. Codul Fiscal enumera situatiile in
care un agent economic trebuie sa considere toate aceste situatii: eliberare
spre consum, pierderi, minusuri gestionare, import, dar si situatiile in care nu
se considera aceste activitati.
B. Accizarea produselor la bauturi si alcool etilic
In categoria acestor produse accizabile sunt cuprinse urmatoarele categorii
de produse: bere, vinuri, bauturi fermentate(altele decat bere si vin),
produse intermediare si alcool etilic. Nivelul acestor accize este stabilit de
catre cadrul fiscal national in functie de caracteristicile fiecarei categorii de
bauturi: unuitatea de masura a produsului(grade plato, produs natural, alcool
pur, etc).
B1. Accizele pentru bere
Accizarea acestui produs se realizeaza pentru tipurile de bere care au o
concentratie alcoolica mai mare de 0,5% in volum. De asemenea,
producatorii independenti care realizeaza o productie care nu depaseste
200.000 hl/an, aceasta va fi accizata printr-un regim special de accizare
redus.
Societatile care beneficiaza de un nivel redus al accizelor agentii economici
care indeplinesc in mod cumulative urmatoarele conditii:
a. sunt operatori economici producatori;
b. utilizeaza instalatii fizice distincte de cele ale altor fabrici;
c. folosesc spatii de productie diferite de cele ale unui alt operator
economic producator de bere;
d. nu functioneaza sub licenta unui alt producator economic de bere.
Din punct de vedere modului de declarare a accizelor, fiecare antrepozitar
autorizat ca producator de bere are obligatia de a depune la autoritatea
fiscala competenta, pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an, o declaratie pe

propria raspundere privind capacitatile de productie pe care le detine in

vederea realizarii productiei de bere.
Relatia de calcul a accizelor in cazul produselor din bere este urmatoarea:
A=C*K*R*Q
In care:
A = acciza;
K = acciza unitara, in functie de capacitatea de productie anuala;
R = cursul valutar de schimb dintre euro/leu;
C = numarul de grade plato;
Q = cantitatea in hectolitri.
Studiu de caz nr.1
SC X SA produce 100.000 de sticle de bere cu o concentratie alcoolica de
4%. O sticla de bere este in cantitate de 0,5 litri. Cursul de schimb euro/leu
este de 3,7 lei/euro. Acciza stabilita conform legii este de 0,748 euro/hl grad
plato.
Valoarea accizei datorate de catre agentul economic pentru aceasta
productie este de:
A = 4% * 0,748 * 3,7 * (100.000 * 0,5)/100 = 55,35 lei.
Studiul de caz nr.2
SC X SA produce 100.000 sticle de bere cu o concentratie alcoolica de 5%
in volum. O sticla de bere este in cantitate de 1 litru, 1 euro = 3,7.
Intreprinderea se incadreaza in categoria producatorilor independenti care
nu depasesc o productie anuala de 200.000 hl. In aceasta situatie
intreprinderea va fi accizata cu o cota redusa de accize de 0,43 euro/hl grad
plato. Determinarea accizei se va realize astfel:
A= 5% * 0,43* 3,7 * 100.000/100= 79,55 lei.
B2. Accizarea produselor din vin, bauturi fermentate si produse
intermediare
Produsele din vin sunt accizate in doua variante:
a. vinuri linistite cuprind acele produse care nu depasesc o
concentratie alcolica de 15% in volum si alcoolul continut in produs
rezulta in intregime din fermentare, produsele care au o concentratie
alcoolica mai mare de 15% in volum, dar care dupa imbogatire nu
depaseste o concentratie alcoolica de 18% in volum, alcoolul continut
in produs rezulta in intregime din fermentare;
b. vinuri spumoase cuprind acele produse ambulate in sticle cu dop
de tip ciuperca fixat cu ajutorul legaturilor care tin sub presiune dixidul
de carbon in solutie de cel putin 3 bari, au o concentratie alcoolica care
depaseste 1,2% in volum, darn u depaseste 15% si alcoolul continut in
produs rezulta in intregime prin fermentare.

Sunt execeptate de la aceasta regula persoanele fizice care fabrica vin

destinat consumului propriu, cu conditia sa nu fie vandut.
In categoria produselor fermentate sunt incluse urmatoarele categorii de
produse:
a. alte bauturi fermentate linistite care au o concentratie alcoolica de
minim 1,2% si maxim 10% in volum sau depasesc concentratia
alcoolica de 10% in volum, dar nu depasesc 15% in volum in conditiile
in care alcoolul continut in produs rezulta in intregime fermentare in
limita a 10% concentratie alcoolica;
b. alte bauturi fermentate spumoase care sunt prezentate in sticle cu dop
de tip ciuperca fixat cu legaturi sub presiune rezistente la cel putin 3
bari si care au o concentratie alcoolica cuprinsa intre 1,2 % si 13% in
volum sau o concentratie alcoolica mai mare de 13%, dar nu depaseste
15% in conditiie in care alcoolul continut in produs este obtinut prin
fermentare.
Prin produse intermediare se inteleg acele produse care au o concentratie
alcoolica care este cuprinsa intre 1,2% si 22%. Sunt considerate produse
intermediare acele produse sub forma de bauturi linistite care au o
concentratie alcoolica ce depaseste 5,5% in volum si care nu rezulta in
intregime din fermentare. In aceasta categorie sunt cuprinse si acele produse
care au o concentratie alcoolica care depaseste 8,5% si care nu rezulta in
intregime din fermentare.
Relatia de calcul este urmatoarea:
A=K*R*Q
In care:
A = acciza;
K = acciza unitara;
R = cursul de schimb euro/leu;
Q = cantitatea in hectolitri.
Studiul de caz nr.3
SC X SA produce 100.000 litri de vin linistit cu o concentratie alcoolica de
10% . O sticla are o capacitate de 0,75 litri. Cursul de schim euro/leu este de
3,7 lei/euro. Nivelul accizei este de 50 euro/hl.
A = 10% * 50 * 3,7 * (100.000 * 0,75) / 100 = 13.875 lei.
B3. Accizarea produselor din alcool etilic
In categoria produselor din alcool etilic se include urmatoarele:

a. toate produsele care au o concentratie alcoolica de cel putin 1,2% in

functie de codurile aferente nomeclatorului de produse;
b. toate produsele care au o concentratie alcoolica de cel putin 22% in
functie de codurile aferente nomeclatorului de produse;
c. tuica si rachiuri de fructe;
d. alte produse care au in continut bauturi spirtoase potabile.
Tuica si rachiurile din fructe destinate consumului propriu in limita a 50 litri
pentru fiecare gospodarie individuala/an, cu o concentratie alcoolica de
100%, vor fi accizate prin aplicarea unei cote de 50% din cota standard a
accizei aplicate alcoolului etilic.
Relatia de calcul a accizei acestui tip de produs este:
A = C/100 * K * R * Q
In care:
A = acciza;
K = acciza specifica in functie de capacitatea de productie anuala;
R = cursul de schimb euro/leu;
Q = cantitatea in hectolitri.

Studiul de caz nr.4

SC XSA produce in cursul unui an 100.000 sticle de alcool etilic cu o
concentratie alcoolica de 75% in volum. O sticla are capacitatea de 0,5 litri.
Cursul de schimb este de 3,7 lei/euro. Nivelul accizei pentru acest tip de
produs este de 750 euro/hl.
A = 75/100 * 750 * 3,7 * (100.000*0,5)/100 = 1.040.625 lei.
Studiul de caz nr.5
O persoana fizica produce 40 litri de tuica cu o concentratie alcoolica de
90%. Cursul de schimb este de 3,7 lei/euro. Nivelul accizei este de 475
euro/hl.
A = 90/100* 50%*475*3,7*40/100 = 316,35 lei.
C. Accizarea produselor din tutun
In categoria produselor din tutun accizate se includ urmatoarele produse:
tigarete, tigari si tigari de foi, tutun de fumat, tutun de fumat fin taiat
destinat rularii in tigarete si alte tutunuri de fumat. Acciza aferenta
produselor din tutun se determina prin doua sisteme:
a. acciza specifica;
b. acciza advalorem.

Relatiile de calcul al celor doua tipuri de accize se prezinta astfel:

A1 = K1*R*Q1
A2 = K2*PA*Q2
In care:
A1 = acciza specifica;
A2 = acciza advalorem;
K1 = acciza specifica la 1000 de tigarete;
K2 = acciza advalorem calculata in %;
PA = pretul maxim de vanzare cu amanuntul;
Q1 = cantitatea exprimata in unitati de 1000 bucati tigarete;
Q2 = cantitatea exprimata in numar de pachete de tigarete.
Studiul de caz nr. 6
SC X SA importa 100.000 cartuse de tigari. Un cartus contine 10 pachete
de tigari, iar un pachet contine 20 tigarete. Pretul de vanzare cu amanuntul
este de 5 lei/pachet. Cursul de schim este de 3,7 lei/euro. Acciza aferenta
acestor tipuri de tigari din categoria cea mai vanduta este de 4 lei/pachet.
A1 = 40 euro (anexa)* 3,7 * (100.000 * 10 * 20)/1000 = 2.960.000 lei
A2 = 40%(anexa) * 5 * 100.000 * 10 = 2.000.000 lei.
A = A1 + A2 = 2.960.000 + 2.000.000 = 4.960.000 lei.
In cazul tigaretelor accizare care este datorata este egala cu acciza specifica
plus acciza advalorem, darn u mai putin de 91% din acciza aferenta
tigaretelor din categoria de prt cea mai vanduta, reprezentand acciza
minima. Atunci cand suma dintre acciza specifica si acciza advalorem este
mai mica decat acciza minima se va plati acciza minima.
Acciza minima = 91% * acciza aferenta tigarilor din categoria de prt cea
mai vanduta
Acciza minima = 91% * 4 lei/pachet * 10 pachete * 100.000 cartuse =
3.640.000 lei.
Deoarece acciza totala platita de intreprindere este de 4.960.000 lei, adica
mai mult de 3.640.000lei, deci valoarea finala a accizei platite de
intreprindere este de 4.960.000 lei.
Studiul de caz nr.7
SC X SA importa 100.000 cartuse de tigari. Un cartus contine 10 pachete a
cate 20 tigarete in pachet. Pretul de vanzare cu amanuntul al unui pachet

este de 5 lei. Cursul de schim valutar este de 3,7 lei/euro. Acciza aferenta
tigarilor din categoria de prt cea mai vanduta este de 4 lei/pachet.
A1 = 40 euro(anexa) * 3,7*(50.000*10*20)/1000=1.480.000 lei
A2 = 40%(anexa) * 5 lei/pachet * (50.000 * 10 pachete) = 1.000.000 lei
A = A1 + A2 = 1.480.000 + 1.000.000 = 2.480.000 lei.
Valoarea accizei minime este de 3.640.000 lei, adica mai mult de 2.480.000
lei,deci intreprinderea va plati valoarea minima a accizei adica 3.640.000 lei.
Studiul de caz nr.8
SC X SA importa 100.000 tigari de foi. Cursul de schim valutar este de 3,7
lei/euro. Acciza aferenta acestui tip de tigari este 40 euro (anexa).
A = (100.000 / 1.000) tigari * 40 euro/tigari * 3,7 lei = 14.800 lei.
In cazul produselor din tutun fin taiat destinat rularii in tigarete si pentru alte
tutunuri de fumat, relatia de calcul a accizei este:
A=Q*K*R
In care:
A = acciza
Q = cantitatea in kilograme
K = acciza unitara prevazuta in anexa
R = cursul de schimb euro/lei

Studiul de caz nr.9

SC X SA importa 100.000 kg tutun destinat rularii in tigarete. Cursul valutar
este de 3,7 lei/euro.
A = 100.000 kg * 50 euro(anexa) * 3,7 = 18.500.000 lei.
D. Accizarea produselor energetice
In aceasta categorie de produse se include: benzina cu plumb, benzina fara
plumb, motorina, petrolul lampant, gaz petrolier lichefiat, gaz natural,
pacura, carbine, cocs si electricitate.
Relatia de calcul a accizei pentru aceste produse se determina prin
urmatoarea relatie:
a. pentru produse energetice

A=Q*K*R
In care:
A = acciza
Q = cantitatea exprimata in tone, 1000 litri sau gigajouli
K = acciza unitara prevazuta in anexa
R = cursul de schimb valutar
c. pentru electricitate:
A=Q*K*R
In care:
A = acciza
Q = cantitatea de energie electrica active exprimata in MWh
K = acciza unitara prevazuta in anexa
R = cursul de schimb valutar
Studiul de caz nr.10
SC X SA importa 100.000 litri de benzina fara plumb, cursul de schimb
valutar este de 3,7 lei/euro. Acciza unitara prezauta in anexa pentru acest tip
de produs accizabil este de 348 euro/1.000 litri.
A = 100.000 / 1.000 * 3,7 * 348 = 128.760 lei.
E. Accizarea autoturismelor si a autovehiculelor
In aceasta categorie de produse se includ autoturismele si autovehiculelor
comerciale cu masa totala maxima autorizata de pana la 3,5 tone inclusive,
cu exceptia celor echipate special pentru persoanele cu handicap si celor
apartinand misiunilor diplimatice, oficiilor consulare, precum si altor
organizatii si persoanelor straine cu statut diplomatic care desfasoara
activitate in Romania. In aceasta categorie intra si autovehiculele care au
masa totala autorizata de peste 3,5 tone, inclusiv cele care sunt destinate
transportului de personae care depasesc 8 locuri pe scaune in afara de
conducatorul auto, cu exceptia celor destinate lucrarilor de drumuri, de
salubrizare, industria petrolului si altele.
Relatia de calcul a accizelor este:
A = A * B * C * (100 D) / 100
In care:
A = capacitatea cilindrica
B = taxa pentru norma de poluare
C = coeficientul de corelare a taxei de poluare in functie de vechimea
autoturismului
D = coeficientul de reducere a taxei in functie de depreciere autoturismului
Studiul de caz nr.11

SC X SA importa un autoturism in luna aprilie N de 2.000 cmc fabricat in

septembrie N-1. Cursul de schimb utilizat este de 3,7 lei/euro.
Acciza aferenta acestui import se determina astfel:
A = 2.000 cmc * 0,5 euro/cmc(anexa)* 0,9(anexa) * (100-3)/100* 3,7=
3.230,10 lei.
F. Accizarea altor produse
In aceasta categorie se include urmatoarele tipuri de produse: cafea,
confectii din blanuri naturale, articolele din cristal, bijuterii, produse de
parfumerie si arme, altele decat cele de uz militar. Fiind o gama diversa de
articole accizabile, modul de calcul este diferit de la un produs la altul,
acesta este prezentat in urmatoarele studii de caz.
Studiul de caz nr.12
SC X SA importa produse din blana naturala, 100 bucati, la un prt de 250
euro/bucata. Cheltuielile de transport pe parcurs extern sunt in valoare de
1.000 euro. Cursul de schimb valutar este de 3,7 lei/euro. Taxa vamala este
de 15% si comisionul vamal este de 0,5%.
Relatia de calcul este urmatoarea:
A = K * (Vmfv + Tv + Cv)
Vmfv = (Pv+Ch)*R
Tv = 15% * Vmfv
Cv = 0,5% * Vmfv
In care:
A = valoarea accizei
K = acciza procentuala conform anexei
R = cursul de schimb valutar
Pv = pretul marfii
Tv = taxa vamala
Ch = cheltuieli pe parcurs extern
Vmfv = valoarea marfii in vama
Cv = commission vamal
Vmfv = (Pv+Ch)*R = (100*250+1.000)*3,7=96.200 lei
Tv = 15% * 96.200 = 14.430 lei
Cv = 0,5% * 96.200 = 481 lei
A = K * (Vmfv + Tv + Cv) = 45%*(96.200+14.430+481)=50.000 lei
Studiul de caz.nr.13

Societatea importa 10 tone de cafea prajita. Cursul de schimb valutar este

de 3,7 lei/euro. Relatia de calcul a accizei este urmatoarea:
A=Q*K*R
In care:
A = valoarea accizei
Q = cantitatea de cafea exprimata in tone
K = acciza unitara prevazuta in anexa
R = cursul de schimb valutar
A = 10 tone * 900 euro/tona * 3,7 = 33.300 lei
Studiul de caz nr.14
Societatea importa 10 tone de cafea verde. Ulterior societatea prajeste 5
tone de cafea prin mijloacele proprii. Cursul de schimb este de 3,7 lei/euro.
Relatiile de calcul al accizei in cazul cafelei verzi sunt:
At = A Ar
A=Q*K*R
In care:
At = acciza totala
K = acciza unitara conform anexei
A = acciza pentru toata cantitatea de cafea verde
Ar = acciza aferenta cafelei verzi utilizate ca materie prima pentru cafeaua
prajita
Q = cantitatea de cafea exprimata in tone
R = cursul de schimb valutar
A = 10 tone * 612 euro/tona * 3,7 = 22.644 lei
Ar = 5 tone * 612 euro/tona * 3,7 = 11.322 lei
At = 22.644 11.322 = 11.322 lei
Societatea va plati b ugetului de stat valoarea de 22.644 lei, dar o parte din
aceasta poate fi recuperate in
situatia in care societatea realizeaza
operatiuni de export.
G. Scutiri de la plata accizelor
Principalele categorii de produse care sunt scutite de la plata accizelor sunt
urmatoarele:
a. produsele exportate direct de intreprinderile producatoare sau prin
intreprinderi care isi desfasoara activitatea pe baza de commission;
b. produsele aflate in regimuri vamale suspensive;
c. orice produs importat provenint prin donatii sau finantat direct prin
imprumuturi nerambursabile;

d. produsele livrate din rezerva de stat.

Plata accizelor se realizeaza la data efectuarii livrarii in cazul produselor
interne, la data receptionarii produselor in cazul produselor provenite din
spatial comunitar si la data declaratiei vamale pentru produsele importate.