Igiena. Obiectul de studiu. Scopul.

Obiectivele
Igiena studiaza influenta factorilor mediului ambiant asupra sanatatii omului si elaboreaza
masuri de asanare, normative si legi sanitare menite sa fundamenteze un mediu igienic optim de
viata si de munca. Igiena este stiinta medicala care are ca obiect de studiu sanatatea si factorii ce
o conditioneaza. Scopul final al igienei este pastrarea si promovarea sanatatii.
Masurile de asanare, normativele, legile sanitare elaborate in domeniul igienei au ca scop:
1) prevenirea imbolnavirilor si depistarea lor in stadii incipiente, reducerea morbiditatii,
mortalitatii, marirea longevitatii si a duratei vietii biologic active
2) mentinerea si fortificarea sanatatii
3) sporirea capacitatii de munca si aportului social in colective
In plan teoretic igiena studiaza:
1. sursele de poluare a mediului
2. influenta diverisilor factori cu caracter natural si social asupra circultiei substantelor
nocive in biosfera
3. studierea efectelor acestei influente
4. studiaza legitatile tranzitiei substantelor toxice dintr-un lant al biosferei in altul
5. legitatile generale ale actiunii nocive a diversilor factori asupra organismului
Aceste aspecte teoretice determina sarcinile igienei:
l elaborarea bazelor stiintifice ale legislatiei sanitare
l elaborarea normativelor sanitare penru factorii de mediu ce au o influenta asupra organismului
uman
l elaborarea bazelor pentru inspectia sanitara preventiva si curenta
Sarcinile concrete sunt:
l supravegherea respectarii normelor de igiena si antiepidemice privind conditiile de trai, de
munca, de aprovizionare cu apa potabila, de alimentatie si altor factori de mediu care
influenteaza sanatatea populatiei si recomandarea masurilor necesare
l aplicarea masurilor antiepidemice cu caracter preventiv privind asanarea factorilor de mediu
l aplicarea masurilor de combatere in focarele de boli infectioase
l desfasurarea activitatii medicale preventive in timpul si la locul de munca in intreprinderile
industriale si institutiile de invatamint, precum si in unitatile care asigura cazarea si alimentatia
pentru aceste colectivitati
l urmarirea adaptarii elevilor si studentilor la procesul de invatamint si a muncitorilor in procesul
de munca

l desfasurarea activitatii de educatie sanitara si de protectie a muncii, antrenarea activului sanitar

obstesc si a intregii populatii la realizarea masurilor profilactice
Igiena este strins legata cu notiunile:
Sanitaria (sanitatia) activitatea practica in care se supravegheaza respectarea normativelor,
regulilor si realizarea masurilor de igiena; igiena in practica.
l Sanatatea este o stare de complet bine fizic, mintal si social si nu numai lipsa bolii
Particularitatile sanatatii populatiei:
cele mai raspindite erau bolile infectioase, epidemiile erau distrugatoare afectind populatia
multor tari si chiar a continentelor, pricinuind pagube enorme societatii
pe parcursul secolelor, in special a ultimelor, stiinta medicala a descoperit cauzele procesului
infectios
dezvoltarea stiintelor, inclusiv medicina, a creat premize pentru a tine sub control procesul
epidemic
a inceput elaborarea de masuri de combatere, iar ulterior si de prevenire a celor mai
periculoase maladii infectioase
cota deceselor cauzate de bolile infectioase in structura morbiditatii si mortalitatii s-a redus
esential.
Succese in acest domeniu au obtinut multe tari, plus a noastra. In RM numai 1,6-1,8% revin
bolilor contagioase. Astfel pe primul loc in structura mortalitatii s-au plasat alte stari morbide,
necontagioase. Criza economica din URSS a afectat si sanatatea populatiei, ca urmare in toate
republicile unionale indicii mortalitatii din cauza bolilor infectioase au sporit.
In RM este 11-12 decese la 1000 locuitori. E caracteristic ca majoritatea deceselor sunt cauzate
de starile morbide prevenibile. Mortalitatea e semnificativ mai sporita in mediul rural decit in cel
urban. Diferentierea teritoriala a indicilor mortalitatii cu indici mai superiori in nordul tarii.
Mortalitatea sporita la virsta apta de munca. Prevalarea mortalitatii la virsta apta de munca la
barbati, de 2,7-2,8 mai mari decit la femei.
89 IGIENA MUNCII CA RAMURA A STIINTEI SI PRACTICII SANITARE. SARCINILE
SI OBIECTIVELE DE STUDII.
IGIENA MUNCII-o ramura a igienii ce cerceteaza conditiile de munca, factorii mediului de
munca si influenta acestora asupra organismului muncitorilor. Are ca scop stabilirea unor indici,
norme fiziologice complexe de masuri care sa asigure comfortul la locul de munca, prevenirea
oboselii si imbolnavirii profesionale.
Sarcinile
1.
sa promoveze si sa mentina gradul maxim de bunastare fizica, mintala si sociala a
muncitorilor din toate profesiile
2.
sa previna aparitia deverilor de la starea optima de sanatate a munctorilor din
cauza conditiilor nefavorabile de munca
3.
sa protejeze muncitorii in exercitarea profesiei impotriva agentilor nocivi pentru
sanatate
4.
sa elaboreze cerinte si norme igienice ca baza a legitatilor de asanare a conditiilor

de munca
5.
profilaxia traumatismului de productie
6.
determinarea modificarilor fiziologcie, care au oc in procesul de munca
7.
elaborarea masurilor pentru organzarea rationala a reimurilor de munca si odihna
8.
identificarea si eliminarea din zonele de productie a agentilor nocivi
9.
de a asigura astfel de conditii, incit eforturile fizice si mintale impuse muncitorilor
sa corespunda structurilor lor anatomice, fiziologice si stari psihologice
10.
de a aplica in intreprinderi programe largi sanitare, care sa acopere toate aspectele
sanatatii
Obiectivele de studiu
1.
conditiile de munca si influenta acestora asupra organismului
2.
procesul de munca din punct de vedere al influentei lui asupra organismului
3.
sanatatea muncitorilor, morbiditatea, caracterul bolilor aparute sub influenta
factorilor nocivi de productie
90 MODIFICARI FUNCTIONALA IN ORGANIZM LA MUNCA FIZICA. METODELE DE
DETERMINARE A MODIFICRILOR FIZIOLOGICE DIN ORGANISM IN TIMPUL
MUNCII.
MODIFICARI DIN PARTEA:

SISTEMULUI CARDIOVASCULAR

Creste debitul cardiac de la 5 l/min in repaus la 26 l/min in efort maxim

Cresterea debutului systolic de la 80-90 ml pina la 120-140 ml. acesta in effort

creste rapid datorita unei intoarceri venoase inalt crescute. Ramine constant timp de 5-10
min dupa care daca efortul se prelungeste peste 10 min descreste usor.

Cresterea frecventei cardiac se face:

In effort usor creste exagerat la inceput pina la un anumit nivel apoi scade pina la
un nivel inferior la care se mentine pe toata durata efortului
Daca efortul se prelungeste, frecventa cardiac tinde sa scada, ceea ce semnifica
scaderea debutului systolic. Cresterea temperaturii corpului si acumularea de acid lactic
In efortul maximal frecventa cardiac creste pina la oprirea subiectului sau pina la
epuizarea lui, frecvent maximal depinde de sex si virsta.

SISTEM RESPIRATOR

Efortul fizic determina trecerea in singe a unei cantitati de pina la 4 l de O2/min

ceea ce reprezinta o adaptare sinergica a aparatului respirator, cardiovascular si a
utilizarii O2 de catre muschi, implicind atit reflexe conditionate, cit si cele neconditionate

APARATUL DIGESTIV

Modificarile sunt in functie de intensitatea efortului fizic si conditiile de

microclimate,astfel la un effort de mica sau medie intensitate functiile digestive sunt usor
crescute sau nu se modifica.

In muncile cu effort de intensditate mare sau in microclimate cald aceste functii

sunt scazute pina la inhibitia lor

Creste secretia de adrenalina si de hormone ai hipofizei din lobul posterior care

determina o inhibitie a activitatii glandelor gastrice si o irigatie mai slab a stomacului si
a intestinului. Se nai observa si o crestere a secretiei pancreatice.

APARATUL RENAL:

In raport de intensitatea efortului si condiiile sde microclimate modificarile apar in

functie de filtrarea glomerulara, de reabsorbtie si sec retie tubular

In eforturile de intensitate mica sau medie diureza creste putin, compozitia ramine
neschimbata


In conditii de marire a intensitatii efortului sau de microclimate cald diureza scade
si compoziti urinara este modificata: creste urea, creatinina, ac.lactic, fosfatii.

SISTEMUL ENDOCRIN:

Modificarile sunt prezentate de hiperfunctia hipofizei, suprarenalelor

ANALIZATORII:

MODIFICARILE SUNT IN FUNCTIE DE INTENSITATEA MUNCII, la munca

de intensitate mica sau medie creste/scade sensibilitatea vizuala, auditiva si tactile.
METODELE DE DETERMINARE A MODIFICARILOR FIZIOLOGICE:
Tremometria (numarul de atingeri intr-o secunda);
Dinamometria (se va determina forta si rezistenta musculara).
Perioada latent a reactiei videomotorii
Pedioada latent a reactii acustomotorii
Memoria operative
Concentrarea atentiei
Frecventa pulsului
Tensiunea arterieala
Presiunea pulsului
Frecventa respiratiei,
Volumul respirator
91.MODIFICARILE FUNCTIONALE IN ORGANISM LA ACTIVITATEA
INTELECTUALA.METODELE DE DETERMINARE A MODIFICAROLOR
FIZIOLOGICE DIN ORGANISM IN TIMPUL MUNCII
Datorita procesului tehnico-stiintific mecanizarea si aytomatizarea proceselor tehnologice
reduce considerabil munca fizica pura,marinu-se ponderea activitatii intelectuale si a celei
neuroemotionale.in procesul activitatii intelectuale intene,metabolismul gazos nu se
modifica deloc sau se modifica foarte putin.In procesul activitatii intelectuale frecventa
pulsului scade,uneori numai o activitate intelectuala intense poate provoca accelerare
pulsului pe contul micsorarii diastole.S-a constatat ca presiunea arterial creste,respiratia se
accelereaza,creste repletiunea sangvinica a creierului,in acelasi timp micsorindu-se
repletiunea sanguine a membrelor,cavitatii abdominale.Totusi bazindu-se numai pe
aceste date,e greu de apreciat caracterul si intensitatea activitatii intelectuale.
S-a constatat ca activitatea intelectuala intense de lunga durata provoaca o scadere a
reflexelor conditionate
vasculare si aparitia reactiilor paradoxale.la o activitate
intelectuala sustinuta se schimba functiile sistemului nervos, celui respirator.
Encefalografia a stabilit ca in organism curentii biologici se schimba cu atit mai mult cu cit
concentratia atentiei in timpul activitatii intelectuale e mai mare.activitatea intelectuala
de intensitate mare deregleaza echilibrul inhibitie-excitatie.Activitatea intelectuala de
creatie depinde in mare masura de starea emotiva a omului,aceasta din urma fiind legata de
activitatea corticala si a celor subcorticale ale sistemului vegetative.In procesul activitatii
intelectuale se modifica tonusul muschilor netezi ale organelor interne,vaselor interne,in
speciel ale vaselor cardiac si cerebrale. Totodata asupra activitatii intelectuale influenteaza
in mare masura torentul de impulsuri extero-,intero- si proprioreceptive.O mare influenta o
au conditiile mediuli extern
Activitatea intelectuala e strins legata de sporirea metabolismului proteic si
glucidic.Activitatea intelectuala intense solicita o incordare mare a intregului
organism,fapt,ce cauzeaza oboseala si surmenajul in aceeasi masura ca si munca fizica.
METODELE DE DETERMINARE A MODIFICARILOR FIZIOLOGICE DIN
ORGANISM IN TIMPUL UNCII

Modificarile functionale se apreciaza facindu-se investigatii imediat dupa efectuarea

lucrului.
DETERMINAREA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL
Se determina perioada latent a reactiei vasomotorii RVM si acusticomotoriiRAM.Cel
examinatapasa butonul cronoreflexometrului in momentul perceptiei semnalului visual sau
a celui auditiv de pe panoul de comanda.Perioada latent se determina separat in
milisecunde.
SISTEMUL CIRCULAR
*frecventa pulsului FP
*tensiunea arterial TA
*presiunea pulsului PP
*tensiunea dinamica medieTDM
TDM=PP/3+TD SAU TDM=(TS+2TD)/3
*debitul systolic
*debitul cardiac
*rezistenta vaselor periferice RVR
SISTEMUL RESPIRATOR
Se determina frecventa espiratiilor.Determinarea excursiei cutiei toracice se face cu
ajutorul spirometrului.
SISTEMUL NEUROMUSCULAR
*determinarea tremurului miinii
*determinarea fortei muscular cu dinamometrul
*determinarea rezistentei muscular
DETERMINAREA CONSUMULUI DE OXIGEN
Consumul de oxygen se determina indirect dupa frecventele cardiac si nomogramele
Cristensen-Walls.
DETERMINAREA CONSUULUI DE ENERGIE
In depenenta de oxygen determinat dupa nomograma,consumul de energie se calculeaza
dupa formula
Q=4,863*CO
Unde: Q-consumul de energie,cal/min
4,863-echivalentul caloric al unui litru de CO2
CO-consumul de oxygen
DETERMINAREA GRADULUI DE EFFORT FIZIC
N=A/T*10
UNDE: N-effort fizic,W
A-lucrul efectuat,kgm
T-timpul de lucru,s
10-coeficientul de recalculare a kgm/s,W
92.OBOSEALA SI SURMENAJUL,PROFILAXIA LOR.
Oboseala obinuit este o stare normal care apare dup solicitare i dispare dup repaus.
Oboseala fiziologica are un rol pozitiv,si anume acela de a semnaliza si de aproteja
organismul de consecintele epuizarii extreme.Cu alte cuvinte ,oboseala se aseamana cu
becul rosu,,care ne atrage atentia asupra imineneteigolii rezervorului de energie al
corpului,aducandu-ne aminte de necesitatea intreruperii temporare a efeortului
efectuaut,pentru ca aorganismul sa ai ba ragaz a se reface.
Se manifesta prin dureri de cap, sau in tot corpul, scaderea atentiei, intirzierea reflexelor,
scaderea randamentului in activitatile zilnice.
PROFILAXIA OBOSELII
Odihna zilnica-Somnul constituie o perioada reparatorie a organismului.Nevoia de somn
difera in functie de varsta:nou-nascut:21-22 ore;1-4 ani :14-18 ore;la 15 ani :8-10 ore,la

adult:7-8 ore,la varstinici:5-7 ore.

Odihna saptamanala-Rezervati-va o zi de odihna in fiecare saptamana. Avem nevoie de
momente si zile de recreeere.
Odihna anuala-orice om care munceste isis merita concediul si orice elev sau student are
dreptul l avacante.Faceti tot ce depinde de dvs. ca ,pe timpul concediului ,sa va deprindetti
si sa va detasati realmente de problemele de serviciu.
Odihna activa-Oamenii de stiinta care au studiat functionalitate creierului au constatat ca
alternarea diferitelor forme de angajare activa creste potentialul energetic al organismului
Surmenajul este oboseala acumulata,in care rezervele organismului sunt
secatuite.Surmenajul cedeaza mai greu si necesita instituirea unui program complex de
combatere a oboselii.
pe care o avem de ndeplinit, orict de neplcut ar fi uneori, s fie fcut cu demnitate,
continciozitate, devenind astfel o surs de mplinire i satisfacii.
Astenia fizic. Astenia fizic este unul dintre cele mai importante semne i se traduce prin
senzaia de moleeal accentuat, de slbire a forei musculare. Persoana n cauz constat c
efectueaz cu mai mult greutate.
Astenia psihic. Psihiatrii apreciaz c aceast form de astenie se manifest prin dezinteres
(apatie, inerie, lips de participare i iniiativ), sentimente de neputin i de nesiguran. Pot s
apar tulburri de memorie, dificulti n nvare, rspunsuri mai lente i greite, reducerea
ateniei i multe altele.
Tulburri emoionale. Pe un alt plan, aceast oboseal cronic, duce de asemenea la instabilitate
emoional. Individul oscileaz de la stri de fericire la stri de depresie i invers. Din pricina
nestpnirii reaciilor, apar frecvent izbucniri de mnie, nerbdare, frustrare.
Randament sczut. Pe lng toate acestea, se poate constatata o scdere real a eficienei n
munc i chiar scderea rezistenei organismului la infecii.
Cauzele surmenajului
Specialitii consider c surmenajul apare de regul atunci cnd doi sau mai muli factori se
combin acionnd un timp suficient de ndelungat. Iat principalii factori care contribuie la
apariia surmenajului.
Programul de lucru extins.
Nerespectarea orelor de somn
Organizarea deficitar.
Relaiile defectuoase.
Gradul de motivare.
Tipul de personalitate.
Nivelul de control
Prevenirea surmenajului:
Reducerea programului de lucru..
Organizarea i planificarea corespunztoare a muncii..
Micarea i exerciiile de relaxare.
Respectarea orelor de somn.
Exploatarea beneficiilor odihnei active.
Igiena relaiilor de serviciu.
Respectarea repausului sptmnal i anual.
2.Noxe ce apartin mediului de munca
*fizici
-microclimatul nefavorabil
-radiatiile ionizante si neionizante
-zgomotul,vibratia

-ultrasunetul
-presiunea atmosferica
*chimici
a)dupa caracterul de actiune care include substante:cancerigene,mutagene,excitante,ce infl.
asupra reproductiei
b)dupa caile de incorporare in organism prin:piele,tubul digestive,sist. Respirator
*biologici
-microorganisme ce pot fi agenti patogeni parazitari
-macroorganime:animale si plante
*psihofiziologici
a)supraincordarea fizica:static,dinamica,hipodinamica
b)supraincordarea neuropsihica:intelectuala,a analizatorilor,emotionala,monotona
95.PRAFUL CA NOXA PROFESIONALA.CLASIFICAREA LUI.AFECTIUNILE
CAUZATE DE PRAF,PROFILAXIA LOR.
Praful=particole mici solide disperse ce nimeresc in aerul incaperilor de productie in stare
suspendata.
Praful se formeaza de pe urma maruntirii,macinatului,frecarii,sfredelirii,in procesul poleirii,la
explozii.Praful se
Formeaza in cantitati consideabile in mine,la fabricile de teracota si faianta,la uzinele de
ciment,metalurgice,in
Timpul incarcatului,descarcatului si transportarii diferitor materiale si substante,la lucrari
agricole.
CLASIFICAREA PRAFULUI
A)DUPA NATURA:
1)organic 2)anorganic 3)mixt
De obicei n conditiile de productie se formeaza praf mixt.Pentru caracterizarea igienica a
prafului se va determina cantitatea lui intro unitate de aer,gradul e dispersie,forma,duritatea si
solubilitatea particolelor.
Clasificarea prafului dupa dimensiunile particolelor are o mare importanta din punct de vedere
igienic,intrucit
actiunea lui nociva este determinata de gradul de patrundere in caile respiratorii.Particolele de
praf cu dimensiunile
de 0,5-5 mcm patrund in plamini si se retin in alveole.
Solubilitatea prafului poate avea o influenta pozitiva daca aceste particole au o actiune excitanta
asupra cailor respiratorii(praful de zahar,de faina)sau influenta negativa,daca actiunea lor e
determinata de componenta chimica(praful de clorura de var).
Actiunea asupra cailor respiratorii depinde de morfologia particolelor de praf,insa actiunea
patologica a particolelor
care nimeresc in alveole probabil nu depinde de forma lor.
B)DUPA MORFOLOGIE DISTINGEM PARTICULE:
*de lemn
*de par de porc *de samota *de cremene *de cinepa *de arbore conifer
*de carbune de pamint
*de sticla
*de bronz
*de la curatirea pieselor turnate
In majoritatea cazurilorpraful industrial cu dimensiunea particulelor de 2 mcm constitue 4090%, el patrunde liber in
Alveole.Unele particule de praf,acumulindu-se I aerul incaperilor,pot exploda la temperatura
inalta a focului,scintei,descarcari electrice.
AFECTIUNILE PROVOCATE DE PRAF

In timpul respiratiei praful patrunde in alveole.Partial se elimina cu aerul inspirat,in timpul

tusei,o alta parte ramine in alveaole si provoaca tulburari in organism.Particulele de praf patrunse
in alveole sint fagocitate de macrofage.In
Majoritatea cazurilor locurile unde se acumuleaza fagocitele se fibrotizeaza.tesutul conjunctiv se
sclerotizeaza,
Formeaza cicatrice.Astfel se dezvolta fibroza pulmonara-Pneumoconioza.
INFLUENTA PRAFULUI ASUPRA CAILOR RESPIRATORII
Excitarea indelungata a mucoasei cavitatii nazale cu praf poate provoca aparitia rinitei
hipertrofice cronice,u trecere
in rinita atrofica.Praful inspirat in cantitati mari afecteaza bronsiile mari si medii.unele tipuri de
praf au particularitati alergice si pot cauza bronsite astmatice si astm bronsic.
DERMATOZE CAUZATE DE PRAF
Praful industrial patrunde in piele,prin deschizaturile glandelor sebacee si a celor sudoripare si
poate cauza procese inflamatorii.Obturarea ducturilor acestor glande poate duce la
eruptii,care,infetindu-se,fac Piodermii.La actiunea
Prafului din compusi ai cromului,arseniului,varului,carbonati,superfosfati pot aparea dermatite
ulceroase.
LEZIUNI OCULARE PROVOCATE DE PRAF
Ca rezultat al patrunderii prafului in ochi pot surveni conjunctivite,mai ales daca el contine zgura
de carune de piatra,
ce are actiune de fotosensibilator.Praful metalic si cel de tutun are o actiune anestezica asupra
corneei.La strungarii
cu o vechime mare de munca uneori se determina o opacifiere a corneei,cauzata de traumatizarea
ei cu praf.
PROFILAXIA AFECTIUNILOR CAUZATE DE PRAF
MASURI TEHNOLOGICE:
*ermetizarea proceselor tehnologice
*transportul pneumatic
*umezirea locului de lucru
*substituirea substantelor toxice cu altele mai putin toxice
*elaborarea unor cicluri tehnologice inchise
*reutilizarea deseurilor deproducere
B) MASURI DE SISTEMATIZARE:
*zonificarea localitatilor
*amenajarea spatiilor verzi
*respectarea zonelor de protectie dintre zonele locative si cele de producere:1-1000m,2-500 m,3300 m,4-100 m,
5-50 m.
C) MASURI SANITAR-TEHNICE:
*ventilatia locala
*deriticarea incaperilor cu aspiratoare,deriticarea umeda
*instalarea mijloacelor de epurare a deseurilor-filtre,instalatii de captare a prafului,filtre electrice
D) MASURI LEGISLATIVE:
*respactarea concentrariilor maximal admisibile(CMA)
97.ZGOMOTUL SI VIBRATIILE CA NOXE PROFESIONALE.ACTIUNEA LOR
ASUPRA ORGANISMULUI,MAURILE DE PROFILAXIE A ACTIUNII NOCIVE
ZGOMOTUL
In conditii de productie zgomotul apare la nituit,la stampare,in timpul probelor motoarelor si a
muncii la diferite utilaje,conducte de aer.In timpul nituitului,de exemplu,intensitatea zgomotului
atinge 70-110 dB,in fierarii 90-100dB,
zgomotul in timpul lucrului cu instrumente pneumatice poate atinge 90 dB,in sectiile d nituire
80-90 dB,in cele textile

80-100 dB.
Zgomotul industrial de intenitate mare poate cauza dereglari functionale ale sistemului psihic si
nervos vegetativ,
aparatul cardiovascular,tubului digestiv,toate aceste afectiuni dind in complexitate ,,boala de
zgomot.In afara de afectiunile nespecifice provocate,zgomotul duce la scaderea treptata a
auzului pina la surzirea completa.
VIBRATIILE
Oscilatiile corpurilor elastice cu frecventa mai mare de 1 Hz se numesc vibratii.
Pentru vibratii sunt caracteristice amplitudinea oscilatiilor-inaltimea undei masurate in
milimetri sau kilometri,frecventa vibratiilor-numarul lor intro secunda,si acceleratia miscarii
masurate in m/s2.Energia oscilatiilor se masoara in Jouli.Distingem vibratii orizontale si
verticale.Vibratiile industriale pot fi generale sau locale.Drept vibratie generala
poate fi vibratia podelei,a peretilor cladirilor,provocata de utilajul in functiune.Vibratiile
locale sint mai raspindite,ele
au loc la munca cu uneltele pneumatice(perforatoare,ciocane au dalti,la strungurile de
sfredelitsau ascutit).
Vibratiile influenteaza asupra diferitor functii fiziologice ale organismului,iar in caz de
actiune indelungata si intensa
Pot cauza afectiuni patologice si boala de vibratie.Boala de vibratie se caracterizeaza prin
spasmul vaselor sanguine,in special a celor din falangele degetelor.Spasmul se manifesta
pintro paloare a degetelor,cianoza sihipotermie evidenta a tegumentelor.Cele mai frecvente
simptoame ale bolii sint dereglarile sensibilitatii-de durere,tactile,vibratoare, modificarile
articulatiilor si dereglarile vasomotorii.Boala de vibratie se intilneste mai des la muncitorii
nituitori din constructia avioanelor,la cei ce deservesc masinile de polizat si slefuit,muncesc
cu ciocane pneumatice.Sub actiunea vibratiilor se pot dezvolta artrite si poliartrite.La
femeile ce lucreaza ca tractoriste,conductoare de tramvaie si autobuze,vibratia provoaca
dereglari ale ciclului menstrual.Vibratia cu frecventa inalta predispune spre
hipertonie.Vibratiile provoaca dereglari evidente ale tonusului vaselor.
MASURILE DE PROFILAXIE A ACTIUNII NOCIVE
Masurile radicale de combatere a zgomotului industrial sint modificarea proceselor
tehnologice,a constructiilor de mecanisme,ce genereaza zgomot.Principalele surse de
zgomot sunt loviturile pieselordin mecanisme una de alta,frictiunea pieselor mobile,miscarea
aerlui in virtej.Inlaturarea acestor factori este o masura eficace de combatere a
zgomotului.Inlocuirea nituirii pneumatice cu sudarea electrica in cazangerii,a pieselor de
metal generatoare de
zgomot cu cele de masaplastica sau piele diminueaza consierabil
zgomotul industrial.
O mare importanta are normarea intensitatii zgomotului.Acolo unde nu pot fi luate masuri
radicale de combatere a zgomotului sau diminuare pina la limitale admisibile,sunt necesare
masuri de planificare corecta a incaperilor, separarea sectiilor zgomotoase de cele
linistite.Peretii incaperilor zgomotoase trebuie sa aiba o rezonanta minima,se recomanda de
ai face straturi.Zgomotul poate fi inabusit prin captusirea surselor de zgomot cu materiale
speciale,
spre exemplu pisla,asbest.Pentru diminuarea conducerii osoase a zgomotului si
vibratiilor se recomanda ca
muncitorii sa stea pe asternuturi din pisla sau cauciuc,iar la
urechi sa aiba protectoare de zgomot.
Pentru inlaturarea vibratiilor transmise prin dusumele,pereti, se vor face incaperi
speciale,separate defundamentul cladirii,suporturile pe care sunt fixate masinile
vibratoare,se izoleaza de restul incaperii prin spatii aeriene si
materiale elastice. Este
necesara elaborarea de noi modele de instrumente,ce reduc amplitudinea si energia
oscilatiilor..Pentru inlaturarea vibratiei banchetelor masinilor sefolosesc amortizatoare.
Pentru a preveni neurita de vibratie axamenul medical se va face de doua ori pe an si vor fi
luate masuri necesare.
.

La oboseal se tulbur coordonarea micrilor, scade precizia micrilor, se

amplific tremorul fiziologic a minilor. Unii autori explic aceasta prin faptul c la
oboseal sufer ntr-o msur mai mare centru motor al SNC care asigur coordonarea
micrilor. Determinarea tremorului se efectueaz cu ajutorul tremorometrului
electric.
Rezultatele tremorometriei n timpul lucrului se apreciaz n raport cu
rezultatele corespunztoare strii de repaus i pot fi exprimate n valori absolute sau
procentuale.
Determinarea strii funcionale a sistemului nervos central

Sistemul nervos central i structura lui superioar scoara cerebral sunt ncadrai
n modul cel mai activ n procesul de munc, ndeplinind scopul principal la reglarea
tuturor proceselor fiziologice ce se petrec n organismul muncitorului. n timpul
lucrului i n perioada de restabilire au loc variate schimbri n starea funcional a
sistemului nervos central.
O nsemntate deosebit prezint studierea SNC n procesul cercetrii a
profesiunilor cu efort preponderent neuropsihic, cnd e posibil lipsa sau schimbarea
nesemnificativ a parametrilor altor sisteme (cardiovascular, respirator, muscular).
Pentru determinarea devierilor, ce au loc n activitatea SNC sunt elaborate diferite
metode, ce au la baz studierea funciilor analizatorilor (auditiv, vizual, motor etc.). n
acest scop aplicare larg n practic o au metodele de determinare a reaciilor reflex condiionate, a mobilitii funcionale a analizatorilor, metodele de cercetare a
stabilitii stereotipului dinamic, de determinare a cronaxiei motorie i senzitive,
nregistrarea biocurenilor cerebrali. Medicul de igiena muncii folosete rezultatele
cercetrii SNC n mai multe direcii:
denia i estima starea de oboseal; 21

profesional;
;

Conform criteriilor de apreciere a strii de oboseal, n funcie de gradul

modificrii perioadei de laten a reaciilor video - i audio-motorii, poate fi
stabilit categoria muncii.
Dac durata perioadei de laten:
lucrul e de categoria I (uor);
lucrul e de categoria II de
greutate (mediu);
-110% - lucrul cu efort fizic pronunat de categoria III de
greutate (grea);
- munc fizic de categoria IV de greutate (foarte grea).
1. Igiena, sanitarie, profilaxie - notiuni, metodele de studii aplicate in igiena
Igiena studiaza influenta factorilor mediului ambiant asupra sanatatii omului si elaboreaza
masuri de asanare, normative si legi sanitare menite sa fundamenteze un mediu igienic optim de
viata si de munca. Igiena este stiinta medicala care are ca obiect de studiu sanatatea si factorii
ce o conditioneaza. Scopul igienei fiind pastrarea si promovarea sanatatii.
Masurile de asanare, normativele, legile sanitare elaborate in domeniul igienei au ca scop:

prevenirea imbolnavirilor si depistarea lor in stadii incipiente, reducerea morbiditatii,

mortalitatii, marirea longevitatii si a duratei vietii biologic active

mentinerea si fortificarea sanatatii

sporirea capacitatii de munca si aportului social in colective

Sanitaria (sanitatia) (lat. Sanitas - sanatate) activitatea practica in care se supravegheaza
respectarea normativelor, regulilor si realizarea masurilor de igiena; igiena in practica. Hlopin
spunea ca igiena este stiinta despre mentinerea si imbunatatirea sanatatii, iar sanitaria constituie
activitatea practica cu ajutorul careia se realizeaza exigentele acestei stiinte.
Profilaxia in intelesul deplin al cuvintelor este ansamblul masurilor orientate spre promovarea
sanatatii, ocrotirea sanatatii, prevenirea bolilor, reducerea consecintelor in caz de boala si
evitarea deceselor premature. Etapele profilaxiei:

preventia primara include prevenirea aparitiei bolilor prin cresterea rezistentei specifice
si nespecifice a organismului, prin combaterea f. de risc. Ea corespunde medicinii preventive si
fiind promovata de serviciul sanitaro-epidemiologic, dar realizata de toata societatea.

p. secundara este prezentata de masurile ce se iau in momentul declansarii starii

morbide, la aparitia starilor prepatologice sau dupa aparitia bolii.

p. tertiara reprezinta masurile de recuperare, de reabilitare biologica, sociala si

profesionala a bolnavului. Corespunde in plan aplicativ medicinii de recuperare.
Metodele de cercetare folosite in igiena se impart in 2 clase:
I.Met. a factorilor de mediu
1)observatia sanitara (descrierea, avertizarea sanitara). O descriere a obiectului de fata.

2) metodele organoleptice, ce depind de acuitatea organelor de simt a cercetatorilor, care ne dau

precis date despre starea obiectelor, dar nu si cantitatea.
3)metodele de laborator, incepind cu metodele fizice, ca determinarea temperaturii, umeditatii
etc.
4)metodele chimice, pentru determinarea componentei chimice a substantelor.
5) metodele biologice cercetarile microbiologice, parazitologice etc.
II.Met. a reactiei organismului la actiunea acestor factori:
1)m. fiziologice, care se folosesc la manifestarile functionale ca raspuns la modificarile mediului
2)m. clinice si de laborator pentru aprecierea dereglarilor ce se produc in organism sub actiunea
factorilor nocivi
3)m. epidemiologice la cercetarea fenomenelor morbide care au un caracter de masa cu scopul de
a indica mijloacele de combatere si profilaxie
4)m. statistice se folosesc la studierea structurii si stadii dinamice a sanatatii
5)m. experimentale pentru stabilirea normelor sanitare si mai ales a concentratiilor maximal
admisibile a substantelor. Normarea igienica trebuie sa asigure un nivel al factorilor nocivi in
limitele inofensive pentru organism, iar concentratia maximal admisibila (CMA) de poluanti
reprezinta acea concentratie determinata prin metode moderne si care nu exercita efecte directe
sau indirecte asupra sanatatii, nu produce senzatii subiective si nu afecteaza capacitatea de
munca a omului.
PREZENTAREA SALONULUI DE COSMETIC
In continuare, in acest capitol vom prezenta unitatile de competente pentru meseria
de cosmetician.
Salonul de cosmetica trebuie sa fie mereu n centrul atentiei.
Un salon de nfrumusetare trebuie sa ndeplineasca noile cerinte conform normelor
europene. I 13413r1713n giena este una din conditiile esentiale pentru realizarea si desfasurarea
activitatiilor legate de cosmetica. Salonul de cosmetica trebuie sa fie mpartit n doua ncaperi,
fiecare ncapere cu destinatia sa.
- Salonul (sala ) de asteptare;
- salonul de cosmetica.
Salonul de asteptare trebuie sa fie amenajat n asa fel nct clientele (clientii) care doresc sa
se nfrumuseteze sa se simpta bine astfel nct asteptarea sa devina placuta, dar n acelasi timp si
utila. Dotat cu televizor, reviste, masute, fotolii sau scaune confortabile, salonul de asteptare
trebuie sa fie amenajat cu mult gust, zugravit n culorii reci sau calde si ct mai primitor pentru
doamnele sau domnii care doresc sa-si schimbe aspectul facial, ct si ceh corporal.
Tratamentul coseetical trebuie sa se efectueze ntr-un cadru intim potrivit si ntr-o atmosdera
bmgata n opigen, acest gaz fiind necesar redaxarii, deoarece el asigura o buna respiratie,
intervenind n metabolismul acidului lactic, mbunatatind actiunea musculara si cerebpala
ndepartnd oboseala. Tratamentul facial aplicat unei persgane nervoase sa pe o fata obosita,
ncordapa, crispata, nu va da rezulatatul dorit, iar pentru a produce aceaa stare de rehaxape este
nevoie de un cadru adecvat n desfasurarea n conditii placute al acestuia.
Cabinetul cosmetical de lucru propriu trebuie sa fie foarte curat, cu luminozitate foarte buna,
bine aerisit, amenajat cu mult gust, sa aiba o chiuveta (nelipsita), gresie, faianta, zugravit ntr-o
culoare calda, iar intimitatea sa fie factorul esential. Ca factor secundar de relaxare, muzica
ambientala, mirosurile placute vor putea crea aceea stare de purificare interna menita sa destinda
crisparea si ncordarea de pe chipul clientei.

Pentru desfasurarea operatiunilor de tratament cosmetical, masaj corparal si epilat, cabinetul

de cosmetica trebuie sa fie dotat cu aparatura si mobilier special. De jur-mprejur doua dulapuri
suspendate, trei comode, un dulap soldat, o masuta cu rotile mai nalta si doua taburete; acesta ar
putea fi mobilierul din dotare care ajuta la aranjarea si depozitarea produselor cosmeticale,
accesoriilor pentru cosmetica precum si produselor de unica folosinta (halate, bonete, papuci,
cearceafuri, dischete, pansamente, bureti, betisoare, stripsuri, prosoape, masca faciala, manusi).
n cazul produselor cosmeticale care necesita anumite temperaturi de pastrare, precum si pentru
legumele, fructele etc. folosite n realizarea mastilor, este necesar un frigider care sa realizeze
temperaturile optime de depozitare. Doua paturi cu destinatii speciale unul mai nalt pentru
epilat si altul mai putin nalt pentru tratament. Paturile vor fi asezate n colturi diferite,
nconjurate de aparatura necesara fiecarei operatiuni n parte. Aparatele electrice folosite n
tratamentul cosmetical pot fi clasificate n doua grupe, n functie de cum actioneaza asupra
pielii:
- aparatele pasive : vapoforul, vapozonul, sebaspir, lampa cu UV, vibraforul;
- aparate active: electrodermul, galvanodermul, ionidermul.
Operatiei de epilat i sunt necesare urmatoarele aparate electrice: ncalzitor cu
termostat pentru roll-on, care are datoria de a ncalzi si mentine la temperatura optima pentru
lucru flaconul aplicator de ceara, dar si ceara traditionala si elastica din cutii, decantorul care
sterilizeaza si filtreaza ceara traditionala, necesare desfasurarii acestei operatiuni. Conform
noilor norme europene, ceara traditionala nu se mai refoloseste, aceasta putndu-se folosi ca cea
unica.
Alte materiale necesare cabinetului de cosmetica: halate albe; pelerine; bonete; geanta cu
pachete de vata, set dischete bumbac, bureti, pansamente ; amestecuri gomaj; alcool medicinal,
prosop; sapun; pliculete plante medicinale (galbenele, menta, musetel, muguri de brad, tei, etc).
Lumina poate fi privita ca sistem singular in care lumina artificiala completeaza si sprijina
lumina naturala pentru a maximiza oportunitatea de a ne bucura de ambianta tot timplul
zilei, respectnd schimbarile naturale zilnice si ritmurile vietii noastre.
A proiecta iluminarea inseamna a pune in valoare particularitatile spatiului construit. Foarte
important este contrastul intre lumina si umbra, raportul clar-obscur si concordanta
cromatica.
Forma si culoarea corpurilor de iluminat trebuie alese dupa studierea efectului de lumina
dorit.
Exista mai multe tipuri de iluminare, care se diferentiaza in functie de efectele pe care dorim
sa le obtinem:
- lumina pentru vedere presupune o iluminare generala, obtinuta prin plafoniere,
lampadare si aplice;
- lumina pentru privire trebuie sa ofere o maxima intensitate luminoasa, in acest scop
folosindu-se lampi de masa si corpuri suspendate;
- lumina pentru contemplare faciliteaza observarea unui tablou, a unei mobile, a unui
obiect pretios, care este evidentiat in centrul unei insule de lumina spre care converg
fasciculele luminoase directionate;
- lumina care se contempla reprezinta un tip de iluminat cu rol exclusiv decorativ.
Un sistem de iluminat modern trebuie sa indeplineasca in acelasi timp urmatoarele cerinte:
sa fie functional, estetic si rentabil.

Un mediu luminos inconfortabil produce scaderea randamentului activitatii umane,

conducnd de multe ori si la efecte negative (afectiuni ale vederii, stres).
In incaperile care sunt echipate cu plafoane casetate, lamelare sau din ghips-carton,
iluminatul este realizat prin corpuri incastrate in plafoane, cea mai larga utilizare avnd-o
CIL-urile echipate cu tuburi fluorescente si spoturi incastrate. Rezulta sisteme de iluminat
care satisfac doar sarcinile vizuale, dar nu rezolva echilibrul ambiental al distributiei
luminatoarelor. In cele mai multe cazuri apar contraste suparatoare intre corpul de iluminat
si plafon, care duc la aparitia fenomenului de orbire psihologica. Efectul poate fi eliminat
fie prin folosirea corpurilor de iluminat echipate cu gratare din aluminiu dublu parabolice sau
cu dispersoare din policarbonat, fie prin folosirea unui iluminat indirect.
Iluminatul indirect se poate realiza prin corpuri cu distributie asimetrica: aplice decorative,
lampadare, proiectoaresi spoturi incastrate orientabile.
In cazul iluminarii camerei de zi, se recomanda combinarea mai multor tipuri de lumina.
Obtinerea unei atmosfere calde, primitoare, se poate face prin combinarea luminii difuze a
plafonierei cu fascicule de lumina concentrata, care vor fi directionate spre spatiile si
obiectele reprezentative. Sublinierea unui colt important se face prin utilizarea unui corp de
iluminat directionat care produce un con de lumina orientat. Zona pentru conversatie se
poate pune in valoare prin amplasarea mai multor corpuri de iluminat directionate spre
perete (wall-washer).
Pentru bucatarie trebuie acordata o importanta deosebita mesei de lucru. Sunt
recomandate lampile fluorescente care emana o lumina constanta si intensa. Tonalitatea lor
alba si rece, care in alte spatii poate sa para neplacuta, confera bucatariei un aspect curat.
Iluminatul bailor si grupurilor sanitare poate combina lumina de baza oferita de plafoniera
cu o lumina localizata. Se recomanda alegerea unei lumini calde, care sa nu modifice
structura cromatica a tenului. Importanta este iluminarea corespunzatoare a oglinzilor cu o
lumina intensa, omogena si simetrica, care sa permita distingerea celor mai fine detalii in
timpul machiajului sau al barbieritului.
Pentru dormitoare este recomandata inlocuirea luminii difuze cu una localizata. Amplasarea
corpurilor de iluminat la capetele patului si in vecinatatea dulapurilor favorizeaza obtinerea
unei atmosfere calde si primitoare. Pentru pastrarea culorilor naturale sunt preferabile
corpurile de iluminat cu incandescenta si cele halogene sau fluorescente cu lumina calda.