Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Concepte
Probe de audit: orice informatii utilizate de auditor in scopul de a determina daca datele
supuse auditului sunt prezentate in conformitate cu anumite criterii prestabilite.
Procedura de audit: reprezinta un set de instructiuni detaliate privind colectarea unui tip de
probe de audit, ce urmeaza a fi obtinute la un anumit moment pe parcursul auditului.
Program de audit: lista procedurilor de audit definite pentru un anumit domeniu supus
auditului sau pentru auditul pe ansamblu. El include si dimensiunea esantioanelor, elementele
de selectat si programarea in timp a testarilor. In mod normal, un program de audit , continand
mai multe proceduri de audit, pentru fiecare parte componenta a auditului.
Temeinicia probelor : masura in care probele pot fi considerate plauzibile sau demne de luat
in considerare. Probele sunt temeinice cand sunt obtinute dintr-o sursa relevanta, indepedenta,
de la un client cu mecanisme de control intern eficace, prin informare directa a auditorului, din
surse de specialitate (cum ar fi bancile), dintr-o sursa obiectiva si la momentul oportun.
Concludenta probelor : masura in care auditorul este convins de faptul ca probele justifica
opinia de audit. Factori : temeinicia probelor de audit si suficienta probelor.
Probele de audit
Scopul utilizarii probelor este acela de a determina prezentarea fidela a situatiilor financiare.
Este cunoscut faptul ca nici un auditor nu poate examina continutul tuturor fisierelor informatice sau
celelalte probe disponibile, cum ar fi sumele achitate pentru active achizitionate, facturile furnizorilor,
contractele cu clientii, alte tipuri de documente si evidente contabile.
Fundamentarea opiniei de audit este realizata cu ajutorul probelor de audit. Ele se obtin prin
proceduri de audit identificate pe trei niveluri:
Proceduri de evaluare a riscurilor prin acestea se obtine o intelegere a entitatii si a
mediului acesteia, inclusiv controlul intern, pentru a evalua riscurile unor denaturari
semnificative la nivelul situatiilor financiare si la nivelul afirmatiilor conducerii;
1.Examinarea
fizica
2.Confirmarea
Primirea unui raspuns scris din partea unei terte parti independente, intarind
acuratetea informatiilor solicitate de auditor; corespunde obiectivelor de
exhaustivitate, exactitate.
3.Observarea
4.Documentarea
5.Chestionarea
clientului
6. Calculul
7.Recalcularea
8.Procedurile
analitice
Scop
Proceduri de audit utilizate ca proceduri de evaluare a riscurilor in vederea obtinerii unei
intelegeri mai bune asupra entitatii si a mediului;
Proceduri de audit utilizate ca proceduri de fond, atunci cand utilizarea lor poate fi mai
eficace si mai eficienta decat testele de detaliu in reducerea riscului de denaturare
semnificativa la nivel de afirmatie la un nivel acceptabil de scazut;
Proceduri de audit utilizate ca o revizuire generala a situatiilor financiare la sfarsitul
auditului.
Utilitatea procedurilor analitice pe durata fazei de finalizare a auditului rezulta din faptul ca
reprezinta o verificare finala in scopul detectarii erorilor semnificative sau a problemelor
financiare, dar si din faptul ca il ajuta pe auditor sa priveasca obiectiv intregul set de situatii
financiare. A imbina cunostintele despre client obtinute pe parcursul intregii misiuni si
procedurile analitice reprezinta o metoda eficienta de a identifica eventualele omisiuni
aparute in cursul unui audit.
ETAPE
Planificare (obligatorie)
Testare
1.Cunoasterea si intelegerea
ramurii activitatii clientului
Scop principal
Reprezinta punctul de plecare in
planificare, aplicarea (pa) scoate in
evidenta schimbarile intervenite (an curent
neauditat si an anterior auditat) Sunt
indicatori ai probabilitatii aparitiei unui
blocaj financiar.
2.Evaluarea continuitatii
activitatii clientului
Scop secundar
Scop principal
Diferentele semnificative si neprevazute
intre datele neauditate ale anului curent si
alte date utilizate in scopuri de comparatie
Scop secundar
Scop secundar
Scop principal
Finalizarea
auditului
(obligatorie)
Scop secundar
Scop principal
Credibilitatea informatiilor interne sau externe in baza carora s-au calculat indicatorii
inregistrati in urma prelucrarii datelor financiare (elemente ale credibilitatii: sursa
informatiilor disponibile; comparabilitatea informatiilor disponibile; natura si relevanta
informatiilor disponibile; controale privind pregatirea si raportarea informatiilor).
Client
Ramura
2011
3.4
2010
3.5
2011
3.9
2010
3.4
26.3%
26.4%
27.3%
26.2%
Analizand datele de mai sus doar prin prisma datelor despre compania-client, aceasta pare
stabila, fara semnale aparente ca ar exista dificultati. Totusi, daca auditorul foloseste
informatiile de ramura pentru a face estimari ale celor doi indicatori pentru anul 2011, atunci
el ar trebui sa preconizeze o crestere a ambilor indicatori la nivelul clientului.
Exemplul ilustreaza modul in care calcularea unor niveluri estimative pe baza informatiilor de
ramura ar putea oferi indicii valoroase in ceea ce priveste rezultatele obtinute de client. De
exemplu, este posibil ca intreprinderea sa fi pierdut din cota ei de piata, sa fi aplicat o politica
necompetitiva a preturilor, sa fi angajat cheltuieli anormale sau sa fi avut stocuri nevandabile.
Exemplul 2:
Auditorul a obtinut urmatoarele informatii despre client si ramura din care face parte:
Indicatori
Viteza de rotatie a
creantelor
Grad de indatorare
Client
Ramura
2011
4.1
2010
3.9
2011
4.5
2010
4.1
1.1
1.2
0.2
0.7
isi recupereaza in mod satisfacator creantele (intr-un termen mai scurt decat cel al ramurii)
este finantata mai mult din datorii (gradul de indatorare fiind mult peste cel mediu, al ramurii)
Posibila eroare
Eroare de prezentare a stocurilor sau a costului bunurilor
vandute sau uzura morala a stocurilor de materii prime
Eroare de prezentare a comisioanelor
Eroare de clasificare a vanzarilor restituite si rabaturilor
acordate sau neinregistrarea unor restiuiri si rabaturi
intervenite dupa inchiderea exercitiului
Neinregistrarea, din greseala, a unei modificari in
valoarea de rascumparare sau o greseala in inregistrarea
unei asemenea modificari
Eroare semnificativa de prezentare a categoriilor de
cheltuieli care compun totalul
Active circulante
>1
- Vmrc=
Cifra de afaceri
Vmrs =
- Gradul de indatorare
Gi =
Capital imprumutat
x100
- Eficienta (Ef) %
Ef =
Cifra de afaceri
x 100
Imobilizari corporale
Semnifica
ponderea
capitalului
imprumutat din totalul surselor de
finantare proprii sau permanente.
Arata daca sunt generate suficiente
venituri pentru a justifica volumul
de active corporale utilizat. Daca
rata este mica, clientul, inainte de a
achizitiona active suplimentare, ar
trebui sa vizeze obtinerea unui
volum de productie mai mare. Daca
indicatorul are o valoare mare,
activele vor trebui reinnoite prin noi
investitii.
- Profitabilitatea (P)
P=
Cont
Descriere
Dec-10
Dec-11
101
(13,475,900)
(13,475,900)
105
(191,899)
(191,899)
117
Rezultatul reportat
209,758
1,124,085
914,327
121
Profit si pierdere
914,327
(1,022,939)
(1,937,266)
162
(12,959,433)
(11,103,914)
1,855,519
167
Credit investitii
201
Cheltuieli de constituire
45,321
45,321
211
Terenuri
1,178,500
1,178,500
2,483,000
2,483,000
21,583,816
21,860,146
276,331
1,630
5,076
3,446
Constructii
Instalatii tehn.,mijl. de transp.,animale si
213 plant
Mobilier, ap.birotica, echipam. de
214 protectie
212
231
64,996
64,996
232
9,294
9,294
280
(30,214)
(45,321)
(15,107)
281
Amortiz.constructiilor
(127,932)
(2,213,629)
(2,085,696)
301
Materii prime
32,149
49,044
16,896
302
Materiale consumabile
30,828
150,721
119,892
303
28,326
28,326
345
Produse finite
745,088
1,043,894
298,805
401
Furnizori
(881,842)
(828,710)
53,133
(41,782)
(783)
40,999
8,084
497
(7,587)
Efecte de platit
Furnizori - debitori pt.cump.de bunuri de
409 nat.stoc
403
411
Clienti
419
Clienti - creditori
421
259,510
596,209
336,699
(293,679)
293,679
(31,242)
(34,216)
(2,974)
(continuare)
Cont
Descriere
Dec-10
Dec-11
423
(359)
(469)
(110)
427
(214)
(94)
120
431
Asigurari sociale
(19,720)
(4,033)
15,687
437
Ajutor de somaj
(774)
901
1,675
441
Impozitul pe profit
4,254
(47,492)
(51,746)
442
29,404
(81,248)
(110,652)
444
(5,409)
(3,791)
1,618
448
25,255
25,255
4551
(170)
170
512
340,676
387,329
46,653
531
Casa in lei
686
735
49
532
Alte valori
1,639
1,107
(531)
Cont
Descriere
601
602
603
604
605
Dec-10
Dec-11
2,788,269
3,389,159
600,890
550,168
1,028,574
478,407
2,393
17,262
14,869
443
(434)
637,424
385,572
(251,851)
Dec-10
Dec-11
612
Descriere
Cheltuieli cu redeventele, locatiile si
chiriile
76,697
76,697
613
21,921
7,661
(14,260)
621
Cheltuieli cu colaboratorii
Cheltuieli privind comisioanele si
onorariile
166,775
(166,775)
1,587
1,410
(177)
54,814
273,415
218,601
2,251
2,251
29,873
24,784
(5,089)
1,120
(1,117)
20,543
6,012
(14,532)
253,984
481,841
227,858
635
32,785
45,590
12,805
641
630,563
677,637
47,074
642
78,644
72,027
(6,616)
645
166,765
141,176
(25,589)
658
219,315
133,182
(86,133)
665
696,923
185,962
(510,961)
666
961,618
741,939
(219,679)
668
681
79,073
2,292,702
2,213,629
691
1,467
58,492
57,025
701
(4,924,511)
(10,683,078)
(5,758,567)
708
(122,331)
(6,312)
116,020
711
(745,063)
(296,350)
448,713
722
Variatia stocurilor
Venituri din productia de imobilizari
corporale
(609,449)
609,449
758
(45,266)
(35,561)
9,705
Cont
622
623
624
625
626
627
628
Protocol
Cheltuieli cu transportul de bunuri si de
personal
Cheltuieli cu deplasari, detasari si
transferari
Cheltuieli postale si taxe de
telecomunicatii
Cheltuieli cu serviciile bancare si
asimilate
(continuare)
Dec-10
Dec-11
(11,165)
(32,992)
(21,827)
766
(24,353)
(12,003)
12,351
768
(1)
(1)
914,327
(1,022,939)
Cont
Descriere
765
(Profit)/Pierdere
In urma analizei fluctuatiei conturilor din Tabelul 2 Fluctuatia conturilor din balanta si Tabelul
3 Fluctuatia conturilor din contul de profit si pierdere, rezulta ca este necesar sa se acorde in cursul
auditului o mai mare atentie conturilor de imprumut, conturilor de clienti si furnizori, contului de
cheltuieli cu salariile si conturilor de mijloace fixe.
In cazul creantelor clienti, in anul 2011, soldul contului 411 Clienti a crescut cu 336,699
RON in comparatie cu anul 2010 (vezi Tabelul 2 Fluctuatia conturilor din balanta). Fluctuatia este
peste pragul de semnificatie calculat de catre auditori, deci se decide sa se calculeze durata de incasare
a clientilor prin utilizarea formulei urmatoare:
Durata de incasare a clientilor = Soldul mediu (cont 411 + 418) / Venituri anul 2011 *365,
unde Soldul mediu (cont 411 + 418 )= Soldul initial(cont 411 + 418) + Soldul final(cont 411 + 418)/2
Numarul de zile astfel obtinut indica durata medie in care sunt incasati clientii. Pentru ca acest
numar de zile sa fie si mai relevant, se compara cu durata de incasare a clientilor pentru anul 2010
pentru a vedea daca s-au produs modificari considerabile.
Cont
411+
418
6 Mai 2012
Sold
initial
2011
Sold
final
2011
Sold mediu
2011
Venituri
2011
C=(A+B)/2
259,510
596,209
427,859
10,683,078
Durat
a de
incasa
re
2011
E=C/D
*365
15
Sold
initial
2010
Sold final
2010
Sold
mediu
2010
H=(E+
F)/2
259,510
129,755
Durata
de
incasare
2010
Var
2011 2010
J=H/I*27
0
K=E-J
4,924,511
10
Venituri
2010
Concluzie: In urma compararii duratei de incasare a creantelor - clienti din 2011 cu cea din 2010,
se constata ca debitorii sunt incasati mai greu. Pentru a vedea daca aceasta incetinire in incasare
are un efect negativ asupra lichiditatilor societatii se va calcula si durata de plata a furnizorilor.
6 Mai 2012
Sold
initial
2011
Sold
final
2011
Sold
mediu
2011
Rulajul
creditor
2011
C=(A+
B)/2
401
881,842
828,710
855,276
7,201,683
404
408
Cont
Durata
de
plata
2011
E=C/D
*365
Durata
de
plata
2010
J=H/I*
270
Sold
intial
2010
Sold
final
2010
Sold
mediu
2010
Rulaj
creditor
2010
H=(E+F)
/2
43
1,348,231
881,842
1,115,037
8,396,855
36
Concluzie: In urma compararii duratei de plata a furnizorilori din 2011 cu cea din 2010,
constata ca furnizorii sunt achitati mai greu cu 7 zile. Daca avem in vedere faptul ca numarul
zile in care sunt incasati clientii (15 zile, vezi foaia de lucru H20 ) este mai mic decat numarul
zile in care sunt platiti furnizorii (43 zile), putem afirma ca societatea nu are probleme
lichiditate.
Var
2011 2010
K=EJ
se
de
de
de
6 Mai 2012
Data
Sold in
EUR
Q30
Plati
EUR
EURIBOR
6 LUNI
Marja
5%
Rata
Dobanzii
Nr. De
zile
Cheltuiala cu
dobanda
calculata de
auditori
d=b+c
f = a*d*e/365
1-Jan-11
3,065,000
20-Jan-11
3,064,912
88
0.98%
5%
5.98%
20
10,034
20-Jan-11
2,988,375
76,537
0.98%
5%
5.98%
489
20-Feb-11
2,987,758
617
0.96%
5%
5.96%
32
15,620
20-Feb-11
2,911,750
76,008
0.96%
5%
5.96%
476
20-Mar-11
2,911,466
284
0.95%
5%
5.95%
29
13,766
20-May-11
2,871,466
40,000
0.98%
5%
5.98%
62
29,178
20-Jun-11
2,871,415
51
1.02%
5%
6.02%
32
15,142
20-Jun-11
2,831,466
39,949
1.02%
5%
6.02%
467
20-Jul-11
2,791,466
40,000
1.11%
5%
6.11%
31
14,495
20-Aug-11
20-Aug-11
2,785,938
5,528
1.15%
1.15%
5%
5%
6.15%
6.15%
32
1
15,019
464
34,472
20-Sep-11
2,734,195
17,272
1.14%
5%
6.14%
32
14,721
20-Sep-11
2,711,466
22,728
1.14%
5%
6.14%
456
20-Oct-11
2,703,347
8,120
1.22%
5%
6.22%
31
14,288
20-Oct-11
2,671,466
31,880
1.22%
5%
6.22%
455
20-Nov-11
2,671,310
156
1.27%
5%
6.27%
32
14,682
20-Nov-11
2,631,466
39,844
1.27%
5%
6.27%
452
20-Dec-11
2,616,653
14,814
1.25%
5%
6.25%
31
13,899
20-Dec-11
2,591,466
25,186
1.25%
5%
6.25%
444
31-Dec-11
2,591,466
1.24%
5%
6.24%
31-Dec-11
2,591,466
Q20
174,545
4.2111
735,028
741,939
(6,911)
nesemnificativa
0.93%
Diferenta (%)
X
Y
x*y
Z
x*y z
Concluzii
Procedurile analitice preliminare in cursul planificarii auditului au ca scop de a determina
natura, programarea in timp si profunzimea lucrarilor de audit.
In faza de planificare, procedurile analitice ajuta auditorul sa inteleaga activitatea clientului,
evenimentele care s-au produs dupa data incheierii auditului anului precedent, identificarea
sferelor care pot prezenta riscuri specifice de aparitie a unor prezentari eronate semnificative
ce necesita o analiza aprofundata.
Utilizarea tehnicilor statistice dau mai multa relevanta procedurilor analitice, iar aplicatiile
informatice simplifica calculele si permit economii substantiale de timp. Stocarea informatiilor
Carte Mare si reportate in format electronic in fisierele auditorului an dupa an permit
efectuarea de calcule analitice complexe si putin costisitoare. Informatiile analitice pot fi
reprezentate sub diverse forme, grafice, tabele, pentru a simplifica interpretarea datelor
neprelucrate.
Procedurile analitice computerizate ajuta la actualizarea calculelor atunci cand clientul face
inregistrari de rectificare. Toti indicatorii afectati pot fi recalculati de catre programul
informatic fara costuri suplimentare.
Verificarea schimbarilor intervenite in soldurile conturilor din balanta de verificare poate fi
suficienta pentru atingerea planificarii aprofundata alaturi de informatiile comparative de
ramura.