Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rosturile La Zidariile Refractare
Rosturile La Zidariile Refractare
Consideratii generale:
Calitatea unei zidarii refractare depinde in foarte mare masura de marimea rosturilor si de
felul cum acestea sunt pozitionate si executate , avand un rol important in fiabilitatea si buna
comportare a agregatului termic.
Se disting mai multe feluri de rosturi in functie de destinatia acestora , astfel :
La captuselile construite din caramizi refractare (fasonate) sunt:
rosturi de zidarie (sau legatura) ;
rosturi de dilatare.
La captuselile monolitice , din betoane sau mase refractare , sunt :
rosturi de dilatare ;
rosturi de contractie.
Rosturile de zidarie
Rolul acestor rosturi este de a lega caramizile refractare cu ajutorul mortarelor refractare
intre ele , formand o zidarie monolitica. Rosturile sunt locurile slabe ale zidariei , mortarul fiind mai
putin rezistent decat caramida refractara.
Intr-o zidarie refractara , marimea rosturilor trebuie sa fie cat mai mica , pentru ca acestea sa
fie cat mai compacte si a nu permite trecerea gazelor , a metalelor si zgurelor topite. Marimea
rosturilor de zidarie depinde de calitatea caramizilor si destinatia captuselii refractare , deoarece nu
orice zidarie sau tip de caramida permite sau necesita obtinerea unor rosturi de dimensiuni mici. In
acest sens nu se recomanda sa se execute rosturi mici (sub 1..2 mm) cand caramizile au abateri
dimensionale mari sau defecte la aspectul exterior (curburi , incovoieri) care depasesc marimea
prevazuta pentru rost , pentru ca in acest caz este necesara slefuirea caramizilor , operatiune scumpa
care cere timp si utilaj corespunzator. La unele cuptoare , cum sunt cele pentru cocsificarea
carbunilor , marimea rosturilor de zidarie , variaza in limite mari , chiar la acelasi cuptor , intre 3 si
8 mm.
Intr-o zidarie rosturile se executa prin alternarea lor pe verticala si orizontala , prin decalarea
lor cu 1/2 , 3/4 sau 1/4 de caramida in randuri succesive (rosturi orizontale , verticale si incrucisate)
pentru motive de rezistenta si stabilitate.
Rosturile de zidarie trebuie sa aiba rezistenta mecanica buna , refractaritate egala sau cel
putin cu 1/2 indicator piroscopic mai mic decat al caramizilor refractare care le leaga (uneori e
necesar sa fie chiar mai mare) permeabilitate scazuta si sa nu schimbe conductivitatea termica a
captuselii. Aceasta se obtine prin folosirea in rosturi a unor mortare corespunzatoare calitatii
caramizilor si solicitarilor din timpul exploatarii.
Tinand seama de calitatea zidariei dupa grosime (marime) rosturile de zidarie se impart in
trei clase :
1. Rosturi cu marimea de 1 mm , pentru zidarii deosebit de ingrijite (furnale si alte cuptoare
de topit metale , cuptoare pentru sticla , cuptoare sub presiuni importante bolti cu temperaturi
ridicate peste 1400 0C) ;
Mortarele trebuie sa aiba calitatea corespunzatoare sorturilor caramizilor din zidarie care le
leaga si uneori chiar superioara. deoarece multe zidarii se degradeaza prematur datorita calitatii
proaste a mortarelor. Aceasta se poate observa practic dupa exploatarea unor captuseli refractare ,
cand la caramizile din primul rand muchiile si colturile sunt rotunjite , capatand in unele cazuri o
forma de piramida ; ca urmare a uzurii si degradarii mortarului din rostul de zidarie , caramida este
atacata pe toate fetele in loc de o singura fata , asa cum se intampla cand mortalul este de calitate si
rezista. De aceea , calitatea mortarelor este esentiala pentru integritatea rosturilor zidariei refractare.
Practic mortarul se foloseste in procente de greutate de 610% fata de cantitatea de caramizi
refractare zidite.
La zidariile confectionate din caramizi bazice (magnezitice, si cu adaosuri de Cr) rosturile
de legatura se realizeaza si cu placute metalice , asezate intre caramizi inlocuind astfel mortarul.
Caramizile bazice legate chimic si carcasate metalic se zidesc ca atare uscat , fara alt adaus in
rosturi. In exploatare aceste placi si invelitori din otel se oxideaza si reactioneaza cu caramida
alaturata formand o zidarie monolitica , cu rosturi inchise si intarite.
Rosturile de dilatare
Rosturile de dilatare la o captuseala refractara permit acesteia sa se dilate sau sa se contracte
in voie , fara a se disloca sau deteriora. Marimea rosturilor de dilatare la captuselile refractare este
in functie de urmatorii factori :
- marimea captuselii (zidariei) refractare ;
- grosimea si alternarea rosturilor de zidarie ;
- temperatura maxima , minima si de regim la care va fi supusa captuseala
- coeficientul de dilatare liniara a produselor refractare respective ;
- gradientul termic ce se estimeaza in captuseala ;
- natura materialului ce se va folosi la umplerea rosturilor de dilatare
- atmosfera cuptorului si alte eventuale solicitari.
Rosturile de dilatare pot fi goale sau umplute cu materiale combustibile , compresibile sau
elastice. Ca materiale combustibile se folosesc : cartonul gudronat , placaje PFL , carton ondulat ,
placi de polistiren sau poliuretan care ard la prima incalzire. Ca materiale compresibile si elastice se
folosesc : fibre ceramice , azbest , mortare refractare cu adaosuri compresibile (perlit , vermiculit ,
fibre) sau combustibile (rumegus)
Dispunerea , modul de realizare si etansarea rosturilor , sunt in general indicate prin
proiectele de executie ale cuptoarelor. La acestea trebuie sa se tina seama ca fiecare element
constructiv sa fie prevazut cu rosturi care sa-i permita libera dilatare , iar amplasarea lor , pe cat este
posibil , sa se suprapuna cu amorsele eventualelor tensiuni ale captuselilor (fisuri, crapaturi de :
contractie , dilatare , socuri termice).
Rosturile de dilatare pot fi drepte , incrucisate , in sicane etc. in functie de etansarea ce
trebuie asigurata captuselii refractare respective.
refractar. Dilatarea termica reversibila este ceea care trebuie cunoscuta la precizarea rosturilor de
dilatare dintr-o captuseala refractara.
Rosturi de dilatare pentru diverse zidarii
Tabelul 1.1
Tabelul 1.2
Rostul de
Denumirea produsului refractar
Silicioase
Silicoaluminoase
Superaluminoase
Corindonice (99 % Al2O3)
Carborundice
Magnezitice
Cromomagnezitice
dilatare [%]
1,5
0,5
0,7
1,0
0,5
1,5
1,0
Materialul
refractar
Silica
Samota
Caolinitice
Mulitice
Corindonice
Magnezitice
Cromitice
med in intervalul
20 - 1200 0C (x 10-6)
10 - 13
4,5 - 6
4,8 - 5,5
5,5 - 5,8
8,2 - 8,5
14,2 - 14,7
9 - 11
(1.1)
, [m2 grd./W]
(1.2.1)
, [0C]
(1.2.2)
Fig. XX Fluxul termic unitar transmis prin Fig. XX Fluxul termic unitar transmis prin perete
perete de zidarie plan , omogen format dintr-un de zidarie plan , omogen format din mai multe
strat.
straturi.
In cazul unor pereti cu mai multe straturi omogene de zidarie , relatiile de calcul sunt :
, [W/m2]
(1.2)
, [W/m2 grd.]
(1.2.1)
In care : in care :
q este fluxul termic unitar , in W/m2 ;
t
ti
tex
- temperatura ambianta , in 0C ;
interioara si
[131]
in care :
c este caldura specifica a zidariei in kj/kg grd. ;
tm - temperatura medie a zidariei (tm= ti - t0), in 0C ;
- densitatea aparenta a zidariei , in kg/m ;
V - volumul zidariei , m3.
Pe baza acestor relatii de calcul a unor captuseli refractare s-au intocmit tabele , diagrame si
nomograme pentru a determina grafo-analitic grosimea acestora , temperaturile si gradientii de
temperatura la interfetele straturilor , capacitatile termice , pierderile de caldura.
Aceste calcule sunt valabile atat in cazul produselor fasonate (caramizilor) cat si al
materialelor monolitice sau a fibrelor refractare. alegandu-se dimensiunile captuselilor refractare
optime ale elementelor constructive ale zidariilor.
In cazul cand prin proiectare se prevede , captuseala din caramizi si se intentioneaza a se
adopta produse monolitice (betoane sau mase refractare) sau fibre ceramice refractare , se poate
face un calcul de echivalenta termica (totala sau partiala) , la care se iau in considerare datele
specifice acestor materiale (conductivitate termica , caldura specifica, capacitatea calorica s.a.).In
acest caz se va putea recalcula grosimea noii captuselii refractare in functie de aceste date si unde
echivalenta termica este totala.
In echivalenta partiala grosimea captuselii proiectate se considera egala pentru toate
variantele. In acest caz , la variantele cu materiale monolitice sau cu fibre refractare , au loc pierderi
si acumulari mai mici de caldura si deci se realizeaza economie de combustibil. Solutia optima va fi
data de compararea parametrilor tehnico-economici principali ai agregatului termic in exploatare
cum ar fi : economia de combustibil, productivitatea si durabilitatea agregatului , costuri de
investitie si exploatare etc.