Cartea Instalatorului Electrician

GH. CHIRITA CG ALE XE EDITURA TEHNICA6 - PREFATA Fata de prima editie a acestei lucrari, in lucrarea de fafi s-a dat 0 mai mare atentie problemelor de proiectare (dimensionare) a instalatiilor, fara sa se omita cele mai importante probleme de execufie si de exploatare, cu tot ceea ce este mai now in acest domeniu; in acest fel, actuala edifie este aproape complet schimbaté in con- finut $i ridicatd ca nivel fata de prima editie din 1961. AUTORIL L GENERALITATI |. TABELE GENERALE ' Tabela 1-1,” Principalele semne conventionale fundamentale folosite in schemele instalatiilor electrice Denumirea Semnul conventional Generale, folosite in. electrotehnicd (dupa STAS 1590-50 revizuit) = sou = Curent continuu Surent continuu sau alternativ = it alternativ Pe ce @—monofazat; b—Difazat; eos s ¢—trifazat a e Sistem trifazat in triunghi: A a ‘a—tnchis; b — deschis 7 b Sistem trifazat in stea: @—cn neutrul inaccesibil; b —cu neutrul accesibil nerucigare de conductoare (linii): _a— fir legiturs electri legitura electrick c 4 (linie) clectricl, in generalDenumirea 8 GENERALITATI Tabela 1-1 (continudre) Sermnul conventional Traseu fizic comun pentru: a—doud conductoare electrices b—trei conductoare; ¢—n conductoare Prererat Rezistenfi, semn general sou uu Preferot Inductanya en sy Capacitate, in general izolatoare; d— ingropat Prizk de pimint, legac sau punere la —_ pamint = Legare sau punere Ja masi Sobes con ae ariabilitate: ay @—continu’; b—in trepte fo t we b, Pentru instalatii electrice interioare a (dup& STAS 1842-50 revizuit) a a a Montaj in cireuite: e | —aparent in general e b—aparent in tuburi; c— pe a n Circuite speciale: a— de protectie (in caznl unui circuit separst); b —de comandi, semnalizare si miisuré; ¢— telefo- nie; d—de radio-distributie si an- tene colective fn general (sau de marmura); “h—capsulat (sau panou metalic) TABELE GENERALE 9 Tabela 1-1 (continuare) Seman! convenfional anté fuzibila: semn general; b— tripolark une in conducti venind de sus, gu mergind fn sus: u—in care energia merge in sus; b—in care energia vine de sus fn care energia merge in jos; im care energia vine de jos de iluminat pentru limpi cu andescent’: fn general; b —cu indicativ A, a trei Limpi cu cite 40 W, montat ¢ circuitul C la inaltimea hs pentru iluminat de siguranta; —proiector pa de semnalizare: in general; b— pentra insta-10 Denamiroa a SS GENERALITATI Corp do iluminat pentru limpi cu luminescen{a: a—in general; b—pentra n limpi Pentru aparate de conectare (dup’ STAS 2877-51 rovizuit) Separator monopolar, separare cufit, simpli — Tabela 1-1 (continuare) ‘Semnol conventions] a ey Totrerupitor: a—in general; b—bipolar; c—comutator bipolar Element de conectare mobil, actionat. automat: a—in general; b— xim; ¢—la curent Ja curent ma- minim; d—la tensiune maxim’; ¢—~tensiune minim’; f—Ja curent invers pom | ee 3 Pi d Contact, sen special, pentra: L ie ‘a— contactor; b—ruptor ie 4 Contact auxiliar: 4 $8 @—noxmal Sachs —novmnal deschis, ca 0. pozities ¢-— normal idescbis} cay doth pad J il Ww d, Pentru reprezentarea modului de ‘acjionare a apa ratelor de conectare (dup& STAS 3812-53 revizuit) Actionare: manual Actionare prin pedal Denumirea ionare prin electromagnet fonare prin servomotor: @—in general; b—prin motor electric TABELE GENERALE 1 Tabela 1-1 (continuare) Semaul conventional Preferat am fionare pneumatic’ prin presiune de lichid sau de gaze . Pentru aparate de utilizare a ener giei electrice (dup’ STAS 2878-51 revizuit) asin electric de gitit itor electric de apa t de inciilzit cu carcasi deschisi Pentru masini si transformatoare dlectrice (dupi STAS 2408-56 “revizuit) erator sau motor de curent conti- in derivaties12 (GENERALITATI Tabela 1-1 (continuare) Denumixea © Motor asincron trifazat: a—cu rotorul, in scurtcircuit; b—cu rotorul bobinat (statorul tn triunghi si rotorul in stea) ‘Semnul conventional ‘Transformator: a —cu doui infisurtri; b—~ cu tre infagurari Autotransformator o g. Pentru aparate de misurat (dupa STAS 8526-52 revizuit) Voltmetru © aa @ Wattmetru ®) Varmetru TABELE GENERALE 1s Tabela 1-1 (continuare) Somnul conventional netru inregistrator i: ! de energie activi tiv monofazat conductoare ru pentru curent continue gi pentru curent trifazat, ou (sarcini echi-14 GENERALITATE Tabela 1-1 (continuaxe) Denumirea Semaul convenjional Wattmetru pentru curent trifazat, cu tei conductoare (sarcini echilibrate) Contor de amper-ore ‘TABELE GENERALE 415 Tabela 1-1 (continuare) Semnal conventional Contor de energie actitv’ pentru curent continua sau altemnativ monofazat, cu circuitul de tensiune legat in interior de circuitul de curent h, Pentru relee de protectie (dupi STAS 8827-56 revizuit) Releu de curent: ~ a—in general; b— maximal Releu de tensiune: a—in general; b—de tensiune minima Releu diferential Relen direcjional de putere Releu de timp cu temporizare meca- nied, in general de curent; b—de tensiune nele din dreapta sint eme detaliate) nt Pentre a an his; ¢— normal deschis, cu tem- e Ia inchidere; d— normal cu intirziere la revenire; pasager‘Tabela 1-2. Principalele marimi si uniti{i de misur’ folosite in clectrotehnica SERS GENERALITATI TABELE GENERALE Tabela 1-2 (continuare) Mirimea Unitates do masuri Unitates do masurit Denumiren mitrimii Simbol Demumizea unititii de misurd Simbolul Denomirea unitigii de mésuri geometrice Marimi geometric ane Lungime 1 Metru (STAS 737-62) unitate funda-| im oS mentalé in sistemul SI intensitatea curen-] ; | Amper (STAS 737-62) unitate fun- A ; damental In. sistemul ST i i AS ‘Metru pitrat m? Arie, suprafata, sectiune nu pal Mrs ccl | ccna 7 Volum v Metru cub m ‘inti electric’ _| Unghi plan a, By | Grad a atl Volt Vv ete. Radian oa * Hicsdere de: ten-| Unghi solid @, Q |» Steradian str Marimi mecanice Spee ioe = a Xx Timp ‘ Secundi (STAS 737-62) unitate s ae fundamenteli in sistemul SY - > G | mho 1 Vitez’ u,v, tw, | Metra pe secunda m/s (Siemens) a Acceleratie a Metru pe secunda la paitrat m/s C [Farad i Vitez unghiular& @ | Radian pe secundé rads E | Volt pe metru Vim w nll Turatie, vitezi de rotatie n Rotafii pe secundd rot/s Roa ie Masi m,M | Kilogram (STAS 737-62) unitate kg ? lng fr 7 = fundamental’ in sistemul St g ee w 4 P,p | Watt WwW Forti F | Newton * N me lee “M Presiune p Newton pe metni pitrat Nim? Marimi magnetice ® We ts Energie (lucru mecanic, | W,(A) | Joule z ‘eber (Volt-secunda) Wb energie cineticd ete.) * B__ | Weber pe metru patrat Whim? Patere P Watt H | Amper-spiri pe metru A+ spina Momentul unei forté M | Newton-metru New HF Fool Amperspird Tag (cuplul) —— L | Henry H instalatorului electrician* i 16 GENERALITATI TABELE GENERALE _ 19 Tabela 1-2 (continuare) Tabela 1-4. Valorile naturale ale tunctiilor trigonometrice Mime Ten aT Dewnirea marimii Simbolul Denumirea unititii de misuri Simbolul Marimi fotometrice Intensitate luminoast 1 | Candelé (STAS 787-62) ed en ee Unitatea fundamental fn sistemal 009] 0,017] 0,035] 0,052] 0,07 ays 0,191 0,208) 0,235) 0,243} > 05 0,358) 0,875 0,391 0,407] Flux luminos ® | Lumen i 500] 0,515) 0,530) 0,545} 0, 559| - = 0,645] 0,656] 0,869] 0,608) 0,695 Thuminare Ee Lux 0,763) 0 777) 0, 788} 0, ),79| 0,809) 60 see] or 0,883) 0892 0,899 Luminanti B Candel& pe new itrat (nit) jed/m?== nt 10 | 0,9 946 0,951) 0,956) 0,961! Stilb (1 sh = 104 ot sb 80 | 0,985) 0,958) 0,990] 0,993] 0,995] Radiamta R | box x ee [ee se | ee ee eee lee Cantiate de lumin’ Q | Lumen-seoundit Im-s 1 — ——— Factor de eficacitate 4 | Lumen pe watt Imjw Juminoasi Cantitate de iluminare a Lux-secunda za Tabela 1-3. Prefixele si simboturile pentra Hos si submultiplii zecimalt (Dupa STAS 669-4 ‘Numral cu cars se multiplet aitatea Prefisul Simbolul | ee era P 10 sau 0,000 000 000 001 n 10~* sau 0,000 000 001 u sau 0,090 001 m sau 0,001 © sau 0,01 a 10 sau OL da 10, sau 10 h 10? sau 100 k 10% sau 1000 M Jo* sau 1000 000 G 10” sau 1.006:000 000 T 10" sau 1009000000 000 Cotangenta2 GENERALITATL Tabela 1-5. Literele grecesti folosite in clectrotehnica Litera | era Denur miei | mics | mare | a A alfa y N niu 8 B beta & = xi z eh a ° oO omicron 3 A Sate x I pi e E epsilon e P ro c Z zeta o = sigma q H eta v T tau ‘ 8 teta v Y ipsilon pe tle}. ° Kap} a dl ry A tees y wv psi » M © a omega B. RELATIL UZUALE IN ELECTROTEHNICA! 1, Curentul continau. Legea lui Ohm: 1 AL Pigy | Bet Re in care: Rj este rezistenta interioara a sursei; Re — rezistenta exterioara. Tensiunea intre dou& puncte A si B (fig. 1-1): Usp=E—Ril = Rel. a fe Rezistenta electricé a unui con ductor: ° eet) Fig. 1-10 apli- Ra = =a s cafie a legii lui pant} ‘Ohm. { Unit&tile de masurf’ sint indicate ca indici ale marimilor, in paranteze drepte (v. tabela 1-2). RELATI. UZUALE.IN ELECTROTEHNIGA aL P= Paq° [1-+(8—20)a.], id coeficientul de temperatura sau cantitatea cu care creste area unei rezistenje de 1Q confectionaté din materialul con- cind temperatura creste cu 1°C. onductanta: L Claas. 1s 7 Ryo mtitatea de electricitate: Qe = Aare Puterea electrica: : Pun = 1 kW=1000 W=1,36 CP; Energia ur 2 wii RP = 1 CP=0,736 kW=736 W. eonsumata: electricad ivy Win= Ponta = a fa 1 kWh=3 600 000 J Wy its yw =—l_ = tewel 3.600000 — Rjg,3 600 000 nergia si lucrul mecanic: q Won = Fixvdm = 98! Fugit 1 kgf-m.=9,81 J; 1 kWh=102 kgf-m. Echivalentul mecanic al c&ldurii:" 1.000 cal 4187 al curentului, Legea lui i I kcal=426,9 kgi-m—4 187J; 1 J= =0,239 cal. Efectul termic pule—Lenz: Qieay = 0.239R ov tarftn =0.239W 1 J produce 0,239 cal; 1 kWh produce 860 kcal.GENERALITATI Randamentul: I lucrul_util_produs ; Wa — pentru energie, = =o; uw Ss N= “Sergi total cansumatk Wy Duterea utili dezvoltati Pu | — pentru putere, y= ——————____— = > N ‘puterea total consumati Py Exemplul 1-1. O pompa actionat de un motor electric a debitat 20 mi’ de apa la inaltimea de 20 m, consumind 2 kWh. Lucrul util produs este W,,=20 000 X 20=400 000 kgf-m=400 000 X 9,813 924.900 J Energia consumat& este W,=2 X 3.600 000=7 200 000 J. Randamentul instalatiei (pompa‘ plus motorul electric) este 3924000 _ 7200 000 Tensiunea la bornele unei eursd de curentul J (dupa legea lui Ohm): U=RI. Tensiunea U la bornele unei surse care are. fem. E gi rezistenta interioaré R, cind debiteazd curentul I, este U=E_—RI. Legarea rezistenfelor. Curenfi derivati. Valoarea rezistentei echivalente R: — la rezistente in serie: R=Ry+R,+R3+ - — la rezistente in paralel: R= n 0,545. rezistente R par- i 1 a “Rh, — la doua rezistente in paralel: eo h=1——; Se “OR ER RR RAR —la trei rezistente in paralel: R= poh RR, + RR, + BR, 4 Inclusiv conductele. RELATII UZUALE IN ELECTROTEHNICA 23 a un sunt cu rezistenta R, in paralel cu un aparat de rezis~ din curentul total J, prin aparat trece curentul Be Ry t Ry’ emplul 1-2. Un aparat cu R,=0,09 @ si cu scala gradaté pind la 1-5 A folosit pentru citiri de curent pind la 1=50 A. Rezistenta suntului tre- fie: i=l Ja == Ro =m Prin sunt va trece curentul de 50—5=45 A. gile lui Kirchhoff. Legea I. Suma curentilor care vin un nod al unei retele este egalé cu suma curentilor care Gin acel nod (fig. 1-2): Qth=h+letls. Fig. 1-2. Legea 1 a lui Kirchhoff. Fig. 1-3. Legea a U-a a lui Kirchhoff, segea a Il-a. Intr-o bucla a unei retele (fig. 1-3): LE= ERI; Ey—Ey=— Rly + Rola + Rals—Ral,+ Roly. onsidera cu semnul + curentii gi fe.m. in sensul sdgetii inte- (cu linie intrerupta) de parcurgere a buclei si cu semnul —, cei contrar.os GENERALITATI RELATI UZUALE IN ELECTROTEHNICA 25 Transformarea triunghi-stea, Un grup de trei rezistente legate in triunghi pot fi inlocuite cu trei rezistente legate in stea (fig. 1-4) avind valorile urmatoare: = ——Raclne Raat Roc + Rac RanBac 4 | Rp= ——Baalinc Rap t+ Rac + Rac R = ; ‘ Raa + Bac + Rac Fig, 1-4. Transformarea din triunghi in stea. Metoda tensiunii la noduri, Tensiunea intre nodurile A gi B (fig. 1-5) este U gy = East Bate + Bats 1 tet Fig. 1-5. Metoda tensiunii la noduri, Fig. 1-6, Metoda generatorului echivalent. Metoda generatorului echivalent (Thévenin), Dac doud puncte A B ale unei retele (fig. 1-6) sint legate intre ele printr-un conduc- de rezistenta R, acesta va fi parcurs de curentul eae Rte ‘care: r este rezistenta echivalenta a retelei intre punctele A $i B; Usz — tensiunea intre punctele A si B tnainte de legarea rezistentei R. Exemplul 1-3, Se da circuitul din fig. 1-7 avind indicate valorile rezisten- lor si ale fem. Se cere si se afle valoarea curentului prin rezistenfa exte- joard de 52. "Pentru determinarea rezistentei r se transforma grupul de rezistente dintre tele F, D si C din triunghi in stea: = aX _ 2x8 2x4 oan Ug 0S? re = 105 21,9 + +805 +5) — 9 9.0, 143-4055 ) curentur y= ———#2 —_ -__ ian 4 , a+ GtMG+3) 249,03 4424345 ‘Tensiunile intre perechile de puncte C—D; —D si G—D: 2 Uop12—2X 2,21—-7,58-V; Upp=7,58 75 =208 V; & Ugp = 7.58 X —~= = 4,74 V. lap Xyygn a — Upe=U ap =Uep—Urp= — -=4,74—2,538=2,21 V. RSE Curentul prin rezistenfa R Urg 2,21 “T+R 38,8245 66 A Lt Tensiunea intre punctele A net 5°05 j, dupa conectarea rezistentei, o 0 F a 6 Fig. 1-7. Exemplul 1-3.26 GENERALITATE 2. Electromagnetism. Intensitatea cimpului magnetic H, in A.sp/m, produs de un curent de intensitate I, in A: — la distanta rm de la axa unui conductor drept:- a Que’ — in centrul unei spire circulare de raz rm: He, or — in axa unei bobine toroidale cu raza medie a torului r si cu w Sele One? *— in axul si la mijlocul unei bobine cilindrice de lungime Ll, cu w spire: wl Has. Inductia magnetica B, in Tesla (T) sau Wb/m?: B= yr yoH=uH, in care: jg este permeabilitatea magnetica in vid; 4p =4x10-7[H/m); ly — permeabilitatea relativa (pentru aer gi vid ,—1); — permeabilitatea absoluta. Astfel, pentru un ofel turnat, la care inductia” B=1,88 Wb/m? pentru H=2000 A-sp/m, rezulta: _B_ 138 7 w H 2.000 0,69 10° * [Hm], n _ 0,69 x 107" Pee i % an x 10— Valoarea inductiei magnetice in functie de intensitatea cimpului este data in curbele de magnetizare (fig. 1-8). Fluxul magnetic printr-o suprafata S,,,, este ©=BS[Wb]. = 2 26 KWAS/m ETE oa 2 200 6 5 __ 150 [ @ i H pentru curbéle A, B.C. Fig. 1-8. Inductia magnetica in functie de intensitatea cimpului: A gia — pentru tole de transformator; B si b — pentr ofel turmat; C si ¢ — pentrw fonta. Tt 6 6 of28 GENERALITATI Legile circuitului magnetic: EHl—wl wlS wl F © = BS=pHS =. ame us in care: Sins este forfa magnetomotoare; m ° — teluctanta circuitului magnetic. Pentru sectiuni diferite, 8, Pentru intrefier, inductia B, in aer se ia egalé cu”’cea din piescle care marginesc intrefierul By: deci Hy=Hyu,= 22. a Eforturi electromagnetice. Un conductor de lungime 1 i situat intr-un cimp magnetic de inductie Byy,,,2, Cind este parcurs de un curent I,,, este supus unei forfe My) perpendicularé pe conductor: Ba=By= Hy w= Hts to Hato; F=Bllsin «, a fiind unghiul facut de directia curentului cu directia liniilor de forta. Eforturi electrodinamice. Doua conductoare paralele de lungime 1 situate in aer la distanta d si parcurse de curentii i si J, se atrag dac& curentii sint de-acelasi sens si se resping daca acestia sint de sens contrar, cu o fortA —AAayeraytioy | Wang Inductia electromagnetica: — in cazul unei bobine, cu w spire, f.e.m. indusa este wor aay Fon __ aw | enn ou dt w fiind numérul de spire, iar p—w=fluxul magnetic total; RELATI UZUALE tN ELECTROTEHNICA 29 — in cazul unui conductor drept de lungime 1, care se deplaseaz viteza v intr-un cimp magnetic cu inductanta B, este Sy) = Bewve m% Mani tenro) SEB @ fiind unghiul format de liniile de forté cu suprafata generaté de onductor in timpul deplasarii. Inductanfa proprie a unei bobine cu w spire, aer: _ Mow) ban] TA) Inductanta unui tor cu miez de otel: wb _ wot us— us rs m= aE -Legarea in serie a inductantelor: L=Ly+Ly+Ly+...+Ln. Legarea in paralel a inductantelor: 1 1 1 1 ae eee 1 . In Energia cimpului magnetic: — Lan Ki Y, 2 magniy) Forta portanta a electromagnetilor: Bi 21S nt) .7 ‘Twh/m?) fr Pe un pol: Fy = een Fingi = 400008 nc Sure ondensatoare. Capacitatea: = Sa, ¢ 11 Uy¥ oe . RELATIL UZUALE IN ELECTROTEHNICA. 3b 30 GENERALITATE —[mpedanta unui circuit cu R, LsiC in serie: Ves (tod) vee rma complexé (fig. 1-9): Capacitatea unui condensator plan cu dielectricul de grosime d: ae in care: ¢ =eje)= 1 ss a stanta diclectricA absoluta), egald cu cea rela~ tiva (e}) inmulfité cu a vidului (¢) S este suprafata total activa a unei armaturi a con- este permitivitatea absolut (con- Z=R+ j(Lo—ZJ=R+ je — Xo, a some Pauses care: gomel este reactanta inductiva (inductanta): Tegarea coidensatoatelor: Xc= <5 — reactanta capacitiva (capacitanta). See nisenence : = nea $i intensitatea, in form’ complexa, Nica: U=U@tjb)=Ulcos g+j sing); T=Ke+id). ntensitatea curen- i intr-un circuit: — in paralel, C=C, +C2+ Cs. 7 Energia acumulata in cimpul electric al unui condensator: Ls lo p=oua =. Wie GU WU= sc 3. Curentul alternativ a Curentul alternativ monofazat. — Perioada T.=p-3 pulsatia Osa) = 2% otey v , tia ——— — Valori instantanee: VRP F (Xt =XcF €=Enax Sin wt; i= Imexsin (wt 9). Ula ti) R+iX, — Valori eficace la variatia sinusoidala: o 1 E, Inax B= \/4( edt = 22 =0,707 Emaxs 1 =0,707 Iras: \/35 ‘dé 5 0,70 oe VE ax - Decalajul » intre tensiu- Un i Ce c [ Fig. 1-9. Circuit cu rezistenté, reactanta inductiva si reactanté capacitiva in Zz serie. — Valoarea medie pentru o alternan{A (semiperioada): r Emed = edf = 0,687 Emax. Xi—Xe. ere oe pe 2=r a —=- 32 GENERALITATL — La circwite numai cu rezistenfA si inductanté sau numai cu rezistenta si capacitanta: oe Le VFeq OR = eae rae ee — Circuit cu rezistenta, inductanta si capacitanta in paralel: 1 Uy [+ (EL Oo) s tg@=R(L—Co)- Curentii derivati (fig. 1-10): u aia Ie = Uat Ife ile. J-ll, Dowd cireuite in paralel. Fig. 1-10. Circuit cu rezistenta, reactanfa inductiva si reactanf& capaci~ tiva in paralel. Fig. RELATIEUZUALE 1N ELECTROTEHNICA 33 UL cos @=Ul,; — puterea reactiva: Q=UI sin g=UI,. Doua circuite cu RL si R,C in paralel (fig. 1-11). Impedantele ramurilor 1 si 2 sint: Z= (REA XT si Zo= VREF XD Se noteazi cu /, si I, componentele activa si reactiva ale cu- ului: I,=1 cos p= Nic ind conductanta entru ramura 1: =VE+, =UV +o = Un m= Veit bias fiind admitanta; tg, =2- a forma complexa, I; =/,, ++ jl, =Ug +jUb. tru ramura 2: 3+ (2 = = UVa +B gy = “a 5 1=Vle + Ta, +, FT TVPG FeO OTE UNE ~ Up o Px Uleosp = UIE = yigz = U%g Q=U%; S=VPFC=UNE FB = Uy. instalatorului electrician34 GENERALITATL Bremplul 1-4. Se consider& un circuit cu urmatoarele valori: RO; X—Lo = 50: i sn; —+ = —40 si U=220 V. ed sy Be Z, = VES = VB = 5A; Ze R,_ 2 =t=— =0,0667; b, = ag 2 3 _ one, == — 0,16 B= Gy = Oe bs 35 g=Gi+G2=0,1867; s+ By=20,1725—0,16= 0,0125 y= Va-Pb' VOI 867-+0,0 125° 0,187 Uy=220 X 0,187=41,15 A Ug—=220 X 0,1 867=41,1 Ub=2200,0 125=2,75 I=41—} 2,75 Ug =220 X 0,0 667=14,64 A Urb, = 220 X OL 125=87,05 A 1,= VE, +, Vinee 15 Ty, = Uge =220 XX 0,12=26,4 A I, Ud,=220 X (0,10) 85,2 & 65 A p= Vd 30,244 A ivi sint de semp 1 este mai mic decit 1 sau Jy, intrucit curenfit react contrar (unul inductiv si altul capacitiv). P=U2g=220?X0,1867 = 9030 W Q=U26=220% 0.0125 = 605 var S=U2y=220?X0,187 = 8040 VA. Operatori pentru vectori: a ms — operatorul j=V—1 roteste vectorul cu 90° in sensul direct } trigonometric (gensvl invers de rotire a acelor usul cca @ sornic); RELATM UZUALE IN ELECTROTEHNICK 35 _ — operatorul —j=— —I roteste vectorul cu 90°.in sensul in- f direct (negativ) trigonometric (in sensul rotirii acelor umai ceasornic); — operatorul a=cos 7 +j sin =—0,5+ j 0,866 roteste vecto- 8 ul cu 120° in sensul direct (pozitiv) sau cu 240° in sensul indirect gativ); — operatorul a?=cos 4 sin = 3 = —05—F 0,886 roteste vecto- cu 240° in sensul direct sau cu 120° in sensul indirect. Suma a-+a?-+1=—0,5+j 0,866-+(—0,5—j 0,866)-+1—0. b, Curentul alternativ trifazat. F.em. trifazate in- ‘ tantanee (fig. 1-12): Ey sin (o al ae e;=Em sin wt; ey y= Em sin (o 4] ; : 1 +e2-+e3=0: ‘In forma complexa: (—0,5—j 0,866)E,; E;=aF, ; suma vectorilor B, +E +E,=0. Fig. 1-12, Fem. ti- Fig, 1-13. Montaj in stea) la sur fazate. 7 tajul in stea lu sursd (generator sau transformator). ‘Tensiu- intve doud conductoare de linie (fig. 1-13)- U= Vat, id tensiunea unei faze.36 (GENERALITATI RELATIL UZUALE IN ELECTROTEHNICA 37 Curentul in conductorul de linie este egal cu cel-de pe faza respectiva n=l. ao potentialului punctului neutru la receptor faté de surs& Curentul in conductorul neutru este: Ceca ie Ya + Up¥a + UC¥e | Yat Yea+Y¥o+¥n =Ty+Tg+Tc Iy=latTotle: care: Us, Up, Uc sint tensiunile pe faze la sursa; Iy=0, cind Is, Ip $i Je sint egali $i si- Ya Ys, Yo: Yy — admitantele pe faz ale receptorului inclu- metrici (decalati intre ei la 120°). i _ Montajul in triunghi la sursé (fig. siv conductoarele de linie; Ya=s,3 Ys= 1-14): i 1 1 z= =>; Ye=——; Yy= — iind ii - U=Uy;, [= ¥3 Ip 3p) erg i oe fiind impe- : danta conductorului neutru. f Receptoare trifazate in stea. Daci la Fig. 1-14. Montaj in tri- o retea trifazata cu tensiunile de fazi U., ee eeu Us, Up egale si decalate intre ele cu = Dac& Zy~0, Yy=00. Dacd Zy=co (conductorul neutru este in- pt), Yv=0. A este legat in stea un receptor constituit din impedante egale (Z,=Zs= =Z,=Z=R+-jX), curentul de linie, egal cu cel de fazd, are va- Joarea ZL, iar cos p= &- V3z Me Receptoare in stea la distributia cu patru conductoare (in stea cu conductor neutru). Se noteazi cu Zs, Zp, Zc (fig. 1-15) impedantele totale pe faze (ale conductoarelor de linie si ale fazelor receptorului) Za=Zaat+Za0% Za=Zpe'+Zg0% Ze=Zec' +Zco. Fig. 1-16. Diagrama topograficd pentru deplasarea punctului neutru, nsiunile la bornele A, B, C (pentru receptor plus conductoarele ic) sau la bornele A’, BY, C’, dacd se neglijeazd impedantele ctoarelor de linie, sint: U4= Us—Un; U,=Us—Uy; i in receptor si in linie sint: c= Uc—Uy. Fig. 1-15, Distributie trifazata cu patru conductoare. L=O¥ 4; Th Ws¥p; To~UK ci Iy—TePn= (ol Pf a | 38 GENERALITATE RELATI UZUALE IN ELECTROTEHNICA, 39 Exemplul 1-5. Un receptor bobinat in stea eu impedantele formate numai Cazut receptoarelor tunghi (fig. 1-17): din rezistente avind valotile Z,~=4(2, Z,=102, Zo AQ — gi Zy= & (irul ierua gate Meares eee Gl) neutru intrerupt) este legat la o sursd de curent cu tensiunea pe fazi de 120 V. Igp~ UAB; AB 3 E4120 V; Ey=120 a?=120 (—0,5—j 0,866)—(—60—J- 104) V; Zap f B= 120 a=120(—~0,5-+5 0,866)—(—60+) 104) V. Tae Tag—Teai Ip= Tec Tas; o=Tea— Tec Tatptle=0. ‘Admitantele: ¥4= 2+; ¥p=0,1; ¥o=0,05; Yy = + 0. ear ase oF © uterea electric&, pe faze: 10 X 0,025 + (— 60 — 7104) 0,1 + (— 60 +f 164) 0,05 > ; a7 7 eG Uarlas=Pas+JQa5; . Unclnc=Psc+jQsc; Ucalca=PcatjQca- 0,025 + 0,1 + 0,05 Uy = EB, — Un = 120 + 84,8 + 7 29,6 = (154,83 + 729,6) V. Valorile eficace ale tensiunilor: iv —60—j 104+34,3-+-9 29,6=(—25,1-—j 14,4) V, ~Ty=—60-+5 104-+-34,3-+-j 29,6=(—25,7+-j 133,6) V; “¥4=(154,3-+3 29,6) 0,025—(8,87-+4 0,74) A. Valorile eficace ale cuventilor: = 0,Y, = V887F-0,12— Vis sp 'p ¥p—(—25,7~j 74,4) 0,1=(—2,57—J 7,44) A 3,93 A; io Yom(—25,7+5 133,6) 0,05 =(—1,285-+4 3,72) A, Puterea electrici in curent trifazat. Cazul receptoarelor in stea: — puterea activa: Ualg cos Gat+Usly cos p+ Vele cos Pe, Us, Us, Uc, Ta; In, Ic find tensiunile si curentii prin cele trei faze; — puterea reactivé: Q—U,l,sin p4+Uplz sin pn +Uele sin oc; — puterea aparentd: S=U4l4+Uylg+Ucle. La incarearea uniforma a fazelor; P= Y3UI cos p; Q= Y3UI sing; S= Y3UI. Exemplul 1-6. Trei impedanje legate in triunghi la tensiunea trifazatA de 20 V au valorile Zap VIP P= 26 Q; Bigg (12451632; Zos=0+I695 Zyc=12 Zoq-VEFE=10 O; T aps220 V; Toa = 2200 = 220 (— 0,5 + j 0,866) = =(—110 + 7190) V; ee ae 48° Zan 12 +716 920 (12 — 16) —=(6,6—J 8,8) A. Fig. 1-17, Receptor in triunghi. . (124-7 16)(12—j 16) _ Valorile eficace: Igp= VERTBR a1 A — 110 + j190 Tyco 2 =(—-0,2—j 15,8) A; Tac= V0a-F 15,0 18,3 A;mo GENERALITTL - RELATI UZUALE IN ELECTROTEHNICA 4t ee =(2,6-45 21,0) A; inflamabilitate a vaporilor cuprins& intre 28 si 120°C, gaze sau va- ‘port care au limita inferioaré de explozie mai mare decit 10%, atunci cind aceste lichide si gaze sint in cantitati care pot forma cu aerul amestecuri explozive; incdperi si sectii in care se degaj stare de suspensie, fibre, pulberi combustibile si praf in canti ‘are pet forma cu aerul amestecuri Plogive; — categoria C incdperi si sectii in care se utilizeaza, prelu- gteaza, manipuleaza si depoziteazi: substan{e si materiale combusti- ‘bile solide sau lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor ‘peste 120°C; a categoria D — incdperi si sectii in care are loc: prelucrarea,, lanipularea si depozitarea substantelor si materialelor incombustibile in stare fierbinte, topité sau incandescentd insotita de degajare de caldura radianté sau degajari de flacarj s scintei; arderea in ‘calitate de combustibil a substantelor solide, lichide si gazoase. Dupi gradul de rezistenfa la foc, in N.P.C.1.-64 sint stabilite de asemenea diferite categorii de cladiri. Dupi numarul de persoane care poate sa lucreze sau s& apara la in moment dat intr-o inc&pere, in N.P.C.1.-64 sint stabilite urma- ele categorii: a) incdperi cu aglomerari de persoane in care se pot afla simul- an cel putin 50 de persoane, fiecdreia reyenindu-i o suprafataé de jardoseala de maximum 4 m2; b) sali aglomerate, reprezentate prin urmatoarele incdperi saw puri de incdperi cu comunicatie directy. . — sialile de teatru, indiferent de capacitate; — alte sli de spectacole, sali de intruniri, grupuri de icdperi tru expozitii cu exponate combustibile, cluburi si cdmine sindi- le, care nu sint amplasate la parter; la toate acestea daca pot sa jar simultan cel putin 150 de persoane; — idem, in cazul c& sint la parter, sau sali si grupuri de incé- cu alte destinatii, dacd la toate acesteg poate sa apara simultan de persoane. : Dupé caracteristicile mediului ambiant, prin normativul C.S.C.A.S. . /-62, in curs de revizuire, s-a stabilit urmatoarele categorii de iperi: To q=V2,0-121,8—22 A; ica 6,6—j 8,8)—-2,645 21,8)=(4—j 30,6) A; y= V7 30,68=30,8 p= —92—5 15,8—-6.6— 8,8) Ip=VI5.0= 7 Io=Teg—lcyp=2,6+5 21,8—(—9,2—J 15,8) =(11,8+5 37,6) A; V29-49~17,25 8 T= V11,8°-+37,6= 39,60 A, Verificare: Tably+Te=4—i 20,6—15,8—§ 741,843 37,60. ©, CLASIFICAREA CONSTRUCTIILOR, INCAPERILOR SI A LOCURILOR DE MUNCA Pentru clasificare se folosese diferite criterii si, dupa caz, unul dintre acestea are intiietate. Dupai gradul de pericol de incendiu sau explozie, in N.P.C.I.!) —1964 sint stabilite urm&toarele categorii de incdperi: — categoria A — incdperi si sectii in care se utilizeaza, pre- lucreazd, manipuleazi seu depoziteaza: substante a cdror aprindere sau explozie poate sd aiba loc in urma actiunii apei sau a oxigenu- lui din aer; lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor la 28°C, gaze si vapori care au o limita inferioara de explozie la 10%, atunci cind aceste lichide si gaze sint in cantitati care pot forma cu aerul amestecuri explozive; — categoria B — incaperi si sectii in care se utilizeaza, prelu- , creaz& si manipuleazi sau depoziteazd lichide cu o temperaturé de Be Be ! Normativu! pentru proiectarea $i executarea constructiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor.GENERALITATI 10 + 190 — =(2,64+-5 21,8) A; S+i6 ai Toa V 2,67 Fa P22 AS Tyg —loa=6.8—4 8.8)—@2,6-+5 21,8)=G—5 30,6) A: Tye VEF30,60°=30,8 vo Tag —P2—- 5 18,0-6.6—J 88) (“15.89 AS Ty V 15,8 FV 249-49 = 19,25 A =2,6-45 21,8—(—9,2—) 15,8) = (11,8+-3 37,6) A; ca—tep" I= V11,8°+37,6= 39,60 A. Verificare: th fy Vig=4—i 30,6—15,8—j 74-11,8+-J 37,6—0. Cc. CLASIFICAREA CONSTRUCTIILOR, INCAPERILOR $I A LOCURILOR DE MUNCA Pentru clasificare se folosesc diferite criterii si, dupa caz, unul dintre acestea are intfietate. . Dupt gradul de pericol de incendiu sau explozie, in N-P.C.L') —1964 sint stabilite urmitoarele categorii de incdperi: — categoria A — incdperi gi sectii in care se utilizeaz4, pre- lucreazi, manipuleazi seu depoziteaz’: substante a cdror aprindere sau explozie poate s& aiba loc in urma actiunii apei sau a oxigenu- Jui din aer; lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor pind la 28°C, gaze si vapori care au 0 limita inferioara de explozie pind la 100), atunci cind aceste lichide si gaze sint in cantitati care pot forma cu aerul amestecuri explozive; — categoria B — inc&peri si sectii in care se utilizeazd, prelu- creazi si manipuleazd sau depoziteaz lichide cu o temperatura de 4 Normativul pentru proiectarea gi execularea construefiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor. RELATI UZUALE IN ELECTROTEHNICA 4h ‘nflamabilitate a vaporilor cuprins& intre 28 si 120°C, gaze sau va- ‘pori care au limita inferioara de explozie mai mare decit 10%, atunci cind aceste lichide si gaze sint in cantitati care pot forma cu acrul amestecuri explozive; incdperi si sectii in care se degaja, in stare de suspensie, fibre, pulberi combustibile si praf in cantitati are pot forma cu aerul amestecuri explozive; — categoria C — incdperi si sectii fn care se utilizeaz, prelu- ‘cteazi, manipuleazi si depoziteaza: substante si materiale combustibile solide sau lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor “peste 120°C; _ — categoria D — inc&peri si sectii in care are loc: prelucrarea, “manipularea si depozitarea substantelor si materialelor incombustibile in stare fierbinte, topité sau incandescenta insotita de degajare ‘de caldura radianté sau degajari de flic&ri si scintei; arderea in ‘talitate de combustibil a substantelor solide, lichide si gazoase. Dupé gradul de rezistenfa la foc, in N.P.C.1.-64 sint stabilite de asemenea diferite categorii de cladiri. Dupai numérul de persoane care poate sA lucreze sau sA apara la ‘Wm moment dat intr-o incdpere, in N.P.C.1.-64 sint stabilite urma- arele categorii: a) inc&peri cu aglomerari de persoane in care se pot afla simul- cel putin 50 de persoane, fiecdreia revenindu-i o suprafata de: b) sali aglomerate, reprezentate prin urmatoarele incdperi (puri de inc&peri cu comunicatie directa: — sialile de teatru, indiferent de capacitate; — alte s&li de spectacole, sali de intruniri, grupuri de incdperi sau ard simultan cel putin 150 de persoane; "= idem, in cazul c& sint la parter, sau sali si grupuri de inca- Dupé caracteristicile mediului ambiant, prin normativul C.S.C.A.S.. , in curs de revizuire, s-a stabilit urmatoarele categorii de Ls2 GENERALITATI — categoria U0 —inc&peri ustate,in care nu se produce niciodata ceafa sau condensatie pe pereti, cum sint:incaperile de locuit, birou- Tile, sdlile de clase si de spectacole, spatiile industriale cu procese tehnologice uscate etc.; — categoria Ul — Inc&peri umede cu intermitentii, in care umiditatea relativa a aerului nu depaseste timp indelungat 75%; ceala sau condensatiile pe pereti pot si apard in perioade scurte de timp, dar dispar repede printr-o aerisire normala: astfel sint dependinjele locuinelor (bucdétariile, pivnitele bine aerisite, WC-urile), calcato- rile, uscitoriile etc. si de asemenea si spatiile exterioare acoperite, la care nu ajung ins stropii de ploaie (soproane, terase acoperite etc.); — categoria U2 — inc&peri umede, in care umiditatea relativa atinge in mod obignuit valori cuprinse intre 75 si 97%, incit ceata si condensatiile pe pereti apar in mod frecvent; din aceasta categorie fac parte camerele de bai din locuinte, spalatorile din locuinte, bu- eiitiriile publice, statiile de pompare si incdperile industriale cu procese umede; — categoria U3 — incaperi ude, in care umiditatea relativa a aerului depaseste in mod obignuit 97%; ceata se produce in mod permanent, incit condensatiile apar in mod frecvent sub forma de picdturi si peretii sint impregnati de umiditate; in aceasta categorie intra si incdperile la care pardoselile gi peretii se stropesc repetat cu apa, precum si spatiile exterioare neacoperite; din aceasta categorie fac parte spalatoriile publice sau industriale, camerele frigo- rifice, baile si WC-urile publice, camerele de dusuri, incdperile pentru spélatul vehiculelor, incdperile industriale cu procese ude etc.; — categoria P — incdperi cu degajari de praf incombustibil, in care depunerile de praf pot s& afecteze functionarea instalatiilor electrice: din aceasta categorie fac parte spatiile de produ depozitare din fabricile de ciment, de produse ceramice ipsos, spatiile de productie din industria siderurgicd, turnatoriile ete.; — categoria V — incdperi cu degajéri de vapori sau gaze corosive; din aceasta categorie fac parte majoritatea inciperilor de productie si de depozitare din industria chimicd, spatiile de productie jndustriale in care se lucreaz& cu reactivi chimici, laboratoarele, incaperile cu instalatii de galvanizare, incaperile pentru baterii de RELATI UZUALE IN ELECTROTEHNICA 43 ela si cele pentru fermentatii, WC-urile publice, grajdu- rile etc.; — categoria T — incdperi cu temperaturi ridicate, in care tem- Peratura aerului depaseste frecvent +40°C sau se mentine permanent peste +35°C; astfel sint unele spatii de productie din industria siderurgicA si metalurgica, forjeriile, turnitoriile, salile de cazane, tunelurile pentru conducte termice, spatiile adiacente cosurilor de fum, uscatoriile etc. _ Dupii pericolul de electrocutare s-a stabilit un grup de incdperi si locuri de muncé — categoria CE, care cuprinde incaperile foarte bune conducatoare de electricitate; la acestea, peretii, pardoseala precum si obiectele care le mobileazd sint executate din materiale bune conducatoare sau sint impregnate sau acoperite cu substante bune conducatoare de electricitate. __ Dupa gradul de pericol pe care-l prezinta aceste incdperi se cla~ sificd astfel: __— cu grad mic de pericol, avind pardoseala izolant& si uscata, lipsa, in apropiere, a corpurilor metalice in legéturé cu pamintul, Mmediul uscat, ventilat si incalzit la temperatura normala (sub 25°C) si lipsa degajarilor sau a depunerilor de substante conducaitoare (praf, ied gaze, lichide); astfel de incaperi sint cele din categoriile U0 gi Ul; — incéperi periculoase, care indeplinese una dintre urmatoareie eonditii: masele metalice in legdéturé cu pamintul ocupa pina la 0% din suprafata zonei de manipulare; in incdpere se gasesc vapori, peeze sau lichide care’scad rezistenta electrica a corpului omenesc; imiditatea relativa este cuprinsd intre 75 si 97%, existé degajari 1 depuneri de praf bun conducator de electricitate, temperatura ediului ambiant este mai mare decit +25°C dar nu depiseste 35°C; de asemenea se mai considera periculoase locurile de munca imte, existind posibilitatea atingerii unor corpuri metalice in giturd cu pamintul; din aceasta categorie fac parte incdperile ara- la categoriile U2 si P (cu praf bun conducdtor de clectricitate); a foarte periculoase, care au una dintre urm&toarele caracte- ici: masele metalice in legaturd cu pamintul ocupa peste 60% suprafata zonei de manipulare, temperatura depaseste +35°C,44 GENERALITATI umiditatea relativ’ depasegte 97%, mediul corosiv; din aceasté categorie fac parte incdperile din categoriile U3, V si T; — extrem de periculoase (categoria EE), adicd acele incdperi speciale pentra echipamente electrice, in care pericolul de electrocutare este in general deosebit de mare, datoritd prezentei instalatiilor, aparatajului electric etc. si din aceasta cauz4 nu sint accesibile decit persoanelor calificate, anume destinate: din aceasté categorie fac parte incdperile destinate tablourilor de distributie, bateriilor de condensatoare sau de acumulatoare, posturile de transformare, sta- fille de conexiune, salile de masini electrice, laboratoarelor de incercari electrice etc. PARTEA INTIL MATERIALE, APARATE SI MASINIIL. MATERIALE FOLOSITE IN INSTALATIL ELECTRICE A, FUBURI IZOLANTE $I DE PROTECTIE 1. Taburi cu manta din PVC. Se objin prin extrudere din gra- nule de policlorura de vinil dur. Caracteristicile si indicatiile de folosire generale sint urmatoarele: reristé la actiunea coroziva a materialelor utilizate in constructii (var, iment, ipsos, clorura de var etc.); — tensiunea de strapungere este de 12 kV/mm; = ard numai la flacirA intrefinutdé; nu continua arderee mai mult decit 15 s dupa indepartarea fldcdr' _— se pot indoi numai la cald; inedlzite pind la circa 100°C suporta indoiri la 90°C cu raza minima de trei ori diametrul exterior; — absorbtia de apa este de maximum 0,4%; — conditiile de temperaturé: la manipulare, intre 5 si 40°C, iar in exploatare intre —25 si +40°C; “— din punct de vedere mecanic sint inferioare tuburilor metalice; de aceea pe portiunile de trasee expuse loviturilor se evita folosirea lor, sav, dacd aceasta nu este posibil, se prevede o masura de ~ protectie mecanicd corespunzatoare (acoperire cu mortar de ciment, protejare prin teci sau tevi metalice ete.); — se pot monta ingropat sau aparent, dar numai pe suporturi incombustibile; in cazul constructiilor cu o slaba rezisten{a la foc (iemn, stufit, paianté etc.) se admite numai montajul aparent pe un strat de tencuialA cu grosimea de cel putin 2 em (mortar de var, ciment sau ipsos); 7 — nu se pot utiliza la instalatii care necesita o siguranté marit in functionare, cum sint: instalatiile pentru alimentarea si comands MATERIALE FOLOSITE IN INSTALATI ELECTRICE 47 mpelor de incendiu, cele de iluminat de siguranta (pri i ¢ ince , cele d i (prin exceptie admit la circuitele de iluminat de siguranta din cladirile de Tocuit) cele pentru semnalizarea incendiilor. Tipurile cu caracteristicile respective ale tuburilo i i rou VC sint date mn tabela 2-1. me Tabela 2-1, Caracteristicite constructive ale tuburilor cu manta din PVC Diametrul, mm Diametrul nominal | | crew | al thats oa | momlle ma — gle | "“caeed irearot oneal Invboaioste 11_ | tnlocuieste tubul metalic 66 135 TP in medii uscate sau 2] umede, cu intermitenti in. teaperi cu pericol de incendiu (categoriile D si E) si in cele far de- gaidri de praf combus- Ubil (categoria C) 28,4 32 240 29 35,4 89 295 86 IPE 14 16 76 | 13,5 | Mnlocui 8 jeste_tubul metalic Emipc- | 168 | 20 145 | 16 IPE in aceleasi conditii i246-60) 218 | 25 | 185 | 21 ca mai sus: in executie ss | 32 | 963 | 29 etansi_se poate utiliza z BS 838 86 in fneiperi umede sau cu medi corosive 8. Tuburi cu manta din banda de ofel. Fat de tuburile cu manta PVC au avantajul unor caracteristici mecanice superioare si al sirii fara impunerea conditiilor de temperatura. Totusi pe linia erii consumului de laminate din otel, utilizarea tuburilor me- @ ale tuburilor cu manta rigid’. In aceeagi categorie se in A si produsele Uzinei Metalurgice Iasi, tuburile PEL (prote- etanse, lécuiie).48. —— ar MATERIALE, APARATE SI MASINI Mabela 2-2. Caracteristicile si indicatitle cu manta © de utilizare ale tuburifor gid din banda de ote! ‘Tipol tubulué Garactesistie’ Tub de protectic, din banda de ojel imbinat& prin suprapunere, fii fal sau sudurd, Nu este izolant, nu este etanss asiguri proiectic mecanici. La exterior si in interior este protejat cu un strat de lac anticorosiv. Imbinarea inte tu burt se face cu mansoane libere Exemplu de notare pentru diametrul de 14 mm: Tub P 14 STAS 547-49 Indicasli de utilizar ‘ In medii normale, uscate, Fars praf, fir agenti corosivi (ine ciperi de categoria C fara praf combustibil, D si, E) Montajul numai aparent (pentru instalatii telefonice se admite si montajul ingropat) Tub izolant usor protejat, cu ‘captuseali interioar’ izolanta din carton impregnat eu bi- tum si cu invelig din bandi de otel plumbuitt incheiati prin faltuire. Nu este etans, nu asiguri protectia mecanica. Tmbinarea intre tuburi se face cu mangoane libere Exemplu de notare pentrt dia- ‘metrul de 23 mm: ‘Tub IP 23 STAS 546-49 Tn medii normale uscate sau umede cu intermitenti (inciperi de categoria C fr praf combustibil, D si E). Montaj ingropat sau aparent (cind traseul nu este expus loviturilor); in inciperile de cat. C (v. mai sus) numai in montaj ingropat. Pe traseele orizontale expuse loviturilor se protejeaz cu mortar de ciment IPE Tub izolant de protectie, etans, cu. cliptuseali interioar’ izo- Janti din carton impregnat cu }itum si cu fnvelis din banda de ofel imbinat& prin sudura. {ia exterior invelisul metalic este protejat cu un strat de lac anticorosiv. Asiguri protectie mecanicd si etanseitate Tmbinarea fntre tuburi se face ‘ca mansoane filetate (filet special STAS 549-49) Exemplu de notare pentru diametrul de 36 mm: Tub IPE 86 STAS 548-49 In medi uscate cu praf, permanent umede, in toate eazurile jn care se cere o instalatie etanse cu protectie mecan ca (in incperi de categoria A, B, G, D gi E); montajul aparent sax. Sngropat PEL-A (filetat) Tetat) (produse MATERIALE FOLOSITE IN INSTALATIL ELECTRICE 49 Tabela 2-2 (continuare) Caracteristici Indicatti de wtilizare Tub protejat, etans, Licuit, din banda de ofel imbinati’ prin (pra sudura; nu are edptusealé izo- p Uzinei Me-] anti. Asiguri protectie meca- Tasi) | _ nick si etangoitate (2,5 at). Imbinarea intre tuburi se. face cu mufe filetate sau nefiletate (lipite). Punctul de fluiditate al lacului de acoperire este de 50—60°C In acoleasi_cazuri ea si pentru tuburile IPE Pe Imbinirile lipite au acelasi ee jauacita si se pot folosi in incliperi de categoriil ALB si c sae “si PEL-B (nef Tub IP STAS 546-49 Diametrul, mm Tui SPE STAS 548-49 .etral, mm. Numérul de lumi into- | ex ‘ued in Rapa ior | “nor | legiturk ae | 48 545 | Noti: Se livveazit la lungimea de 3 m. Anstalatorulut electrician50. MATERIALE, APARATE $f MASINI Tabela 2-4, Caracteristiciie constructive ale tuburilor PEL PEL—A PEL—B es Limginea | Lang | Diemetrul | Lang! | Diemetsut | Ser | TaMfatur | mea | exterior) mes, | crisnes Indcabivuh ’ fil tot | gnufei | al mufei | rmufot p al mufes interion | exterior ‘ a; de mam | mm | mm | mm —— PEL-9 os | 15,2 | 0,42 15 PEL-IL 16,0 | 18,5} v.58 W PEL-13 17,8 | 204] 0.6L WT PEL-16 19,30 O71 30 PEL-21 9530 | 28,3 | 1 23 PEL-29 336 | 87 | 140 25 PEL-36 43,00 | 47 | 3.24 30 PEL-42 495 | 54_ | 292 33 PEL-A3 5480 | 59,3 | 3,20 35 Nord La aveste taburd sau pastrat pentra diametrul nominal teeptele corespun zStoare de la [PE; diametrul interior. ‘din tabeli reprezinté diainetrul golului tbuluis aacesta nu mai este egal cu diametrul nominal deoarece tuburile PEL nu au c&pte- seala izolanta. ‘Acestea se folosesc In aceleasi con- p. Tuburi flevibile. pentru racordari sau pe Gitii ca si tuburile rigide corespunzatoare, trasee sinuoase. Tn tabelele 2-5 $i 2-6 sint prezentate caracteristicile constructive gi indicayiile de utilizare ale tuburilor fMexibile. Pabela 2.5. Caracteristicile si indicatii de atilizare ale tubarilor flexibile (Dupa STAS 4409-54) “Fipul tubulat ‘Caracteristich | Tadicatii de utitizare Fr In medii normale uscate ay umede cu intermitenti, fara praf sau agenti corosivs (in ine ciperi categoria C ford praf combustibil, D si E) Pentru racordari sau pe trasce ‘sinuoase, in montaj aparent ‘au ingropat, precusa si fa instalatii de pe masini, aparate, utilaje ete. in conditiile de mediu de maj sus ee Tub izolant usor protejat, flexibtl, cu captuseali interioar’ izo- Tanta din banda de hirtie imme pregnati (doua infisuréri in elice) si cu invelis flexibil din panda de otel plumbuité infa- surat in elice Exemplu de notare: ‘Tub IPF 13,5 STAS 4409-54 MATERIALE FOLOSITE IN INSTALATII ELECTRICE 51 Tabela 2-5 (continuare) _ Bipal tubutat Caracteristici Toddicatit de util atit de utflizare Tub izolant 1 de protectie, flext- Dil, cw rezistenfa mecanicd; are ciptuseala izolanta cu o singuri infigurare de histie impreg- pati si inveligul exterior din doud ‘infisurari flebile din banda de ofel plumbuita, infi- gurate in elice Exemplu de notare: Tub IPFR 16 STAS 4409-54 tn aceleasi_conditii ca tubul IPF, in cazurile in care se cere © rezistenfi mecanic& superi- ari Tub de protectie, flexibil, cu In conditiile de mai sus tn medii zistenji mecanicd, cu doud invelisuri flexibile din banda de ofel plumbuiti, infiigurate fn lice, intre care se infasoari o banda de hirtie impregnata. Nu este izolant Exemplu de notare: Tub PFR 29 STAS 4409-54 umede, dar necorosive pentru inveli. de tabl4 plumbuitd, Ja. solicitart hae See la 2-6. Caracteristicile constructive ale tubarilor flexibite Lungimea colaculut m | extorior | 13.4 + 16,2 100 100 100 50 50 50 50 BoCooON 0, 1 1 1 1 1 1 HEA Be Fev din ofct penten instalafii. Aceste jevi se utilizeazi pen~ fotecta mecanicd, si pentru etanselzarea instalatilor in, medi o. p : pe medii umede necorosive, precum si in medii cu de incendiu si explozie (categoriile A, B si C din NP.C.L-6 nsiunile fevilor sint indicate in tabela 2-7. nce52 MATERIALE, APARATE $I MASINI abela 2-7. Garacteristicile fevilor obisnuite din ofel pentru instalatit (Dup4 STAS 403-57 si 5560-57) nitatoa Elementi cxraoteristic | omar Dimensiunile si greutatile Diametrul interior 5 nominal toli % % | | 1 Uh P,| 2 |} 3 Diametrul interior | mm 15 | 20 40 | 50 | 65 | 80 Diametrul exterior | mm [17,00 [21,25 /26,75 142,25 |48,25 |60,00 |75,50 [88,50 kg/m 5,20) 6,64 |10,19 Greutatea 0.819) 1.25] 1,63) 2,42 3,13] 3.86 4, Tuburi de beton. Tipurile care se fabricd sint urmatoarele: * ‘tuburi cu mufe (STAS 816-63), de sectiune circulara, cu dia~ metrele interioare de 100, 125, 150, 200, 250 si 300 m, au lungimea fnufei de 100—-120 mm, iar lungimea totalé (inclusiv mufa) este de 1500 mm; — tuburi bloc cu patru géuri (STAS 4905-60). ; Tuburile din beton se folosesc pentru protejarea mecanic suplimentara a cablurilor (sub partea carosabila a arterelor de circulatie, traversari etc.) sau pentru a asigura trecerea cablurilor prin fun- datii, subtraversari de constructii etc. B. IZOLATOARE DE PORTELAN PENTRU INSTALATH. CU TENSIUNL SUB 1 kV interioare. Acestea se fabricd 1, Izolatoare-rola pentru instala (rold-clopot, fig. 2-1.b) si Rm in tipurile R (rola, fig. 2-1,a), Re (rola-mosor, fig. 2-1, ¢)- D Fig. 2-1. Izolatoare rola: a — tip R; b — tip Re; ¢ — tip Rm. MATERIALE FOLOSITE IN INSTALATIL ELECTRICE 53, 2, Izolatoare-suport de interior. Acestea se fabricA i i e é 3 A in tipurile: eer isyor-atpere 1 iip) GAT |eaulesbi) Ca) armarelenterioars Wig. 2-2. Izolatoare suport tip interior de 1 kV: @ — cu armare extorioarl, tip SA1 (san SBI); Son amare isiedions, tip SAL. — izolator-suport, tip SAI1, cu armare interioara (fig. 2- Pree rics acest aclatoare tnd date talltabela 8.) Tabela 2-8. Caracteristicile izolatoareler suport tip interior de-1 kV Dimenstunile, mm 10,380] [0,740] 375 750 lt il sic [of |— Lo bof) = 8, Izolatoare de trecere. Tipurile care se fabricd sin oe de trecere, tip TB1 (sau TCl), interior-interior (fig. — izolator de trecere, tip TBel, interior-exterior (fi a ae > . Li rior (fig. 2-3, 6). erstiacisticns sistosceibe de teere aint fate aa Ubela tk54 MATERIALE, APARATE $1 MASINI oS OAS IEE SEER es renee =o8 aise Fig. 2-3. Yzolatoare de trecere de 1 kV: @ — interior-interior, tip TB1 (sau ‘TC 1); b — interior-exterior, tip TBe 1. Tabels 2-9. Caracteristicile izolatoarelor de trecere de 1 kV Dimensiunile, mm a falal a Simbolut | Fi. bloalalal a TBel Jase s0 |100 91 00 | 20 |220| 04 43 | 20 | 82 «| os) 4, Izolatoare pentru linii aeriene de 1 kV. Tipurile care se fabrica sint: — izolate de sustinere, tip N (fig. 2-4, a); — izolator de tractiune, tip T (fig. 2-4, 6); — izolater de tractiune, tip TD (fig. 2-4, ¢); — izolater cu siguranta, tip Sig (fig. 2-5. a, Fig, 2-4, Izolatoare pentru li- Fig. 2-5. Ivolator tip Sig pentru lind de 1 KV, aeriene de 1 kV: @ — tip N; b — tp T; ¢ — tip TD,56 MATERIALE, APARATE §1 MASINI ___MATERIALE FOLOSITE IN INSTALATH BLECrAIGE 7 In tabela 2-10 sint date caracteristicile izolatoarelor pentru lini Tabela 2-11 (contianare) aeriene de 1 kV. Sec} roduc ructura condyetorulat sarcina ine, cova Strastura conduotorah aust | Melee | oe ‘Tabela 2-10, Caracteristicile izolatoarelor pentru linli aeriene de 1 KV : numis | gsezarea | ametrat | diametrot | fupere Ta | acim | 368 (Dupa STAS 665-49) mom | real | fll | firelor oe conductorulut| 1” wa 20"C Beiies 7 a a ee i il Dimnensianile, mm sna ; — j—| crootats | snimg | mani 10} 978 | x3 | 400 1890 | 9.0 Simbotul | Fig. etter acon ie | 15/34 Le ea Teese % Bae NN etree [a iegtiae sae 2 | 2450) 7 | 146 | 211 6,30 O7al | S240 ‘ 35 | 33/81 249 750 | 3090 N 60 60 as |o3}—|—|-] oreo] — | — N80 |4,a| 80 31 |38}—}—/—| ose} — | — 35 | 3401 Lat a4 nee ate N 95 95) 38 41j—|—|—| ooo, — | — 50 | 48.83 rey ine fee en 70) 6840) 19 | 146+] 214 | 1070 0,270 | 628.0 T 65 75) — |—|—|=|—| 9,320} 400 a5 95) 91,77 +128 249 | 1250 | 8201 | 642.0 rT 80 |4,b| 95 —|~|—|—|—| 0700) 500 50 ae Tus zojii0| $0] 34} 60] 115] —|—|—|—|—| 1,400] 700 | 150 wo | uze0 cori a ceat canteen 150 | 145,78 | 37 | 146+! 224 | 15'70 0,126 [1339.0 TD 80 95] 87|22| 24/40 s0]— |28/24|—|—| 0,450{ 500 50 185 | 178,71 +12+18| 249 | 17,40 0.103 |1 642;0 TD 15 {*{i20\110| 30! 34] 60 115|— |40/85|—j—) 1,500| 700 | 150 : Sig 85 e4{ s1fa1/ 7|—] 85] 75| 58] 43} 44]15] 0.900 | — - | f se Teli bal lg bagelane tab oh ped Ped eed Ea Tabela 2-12. Caracteristicile conductoarelor neizolate de aluminiu Sig 140 69} 66| 25 11] —| 140] 135] 92| 66 | 60|26/ 1,000 — ups STAS 3092-52) a = Biimce Strochare contuctonilni | 7 eonductoralui Dinmetol | Swoing | Reniatenga | som? diame- lucto- jinima ‘electrica rent ©. CONDUCTOARE §I CABLURI ELECTRICE El easem oc| eats [eure] es inn | peeetmens WCOaay hom in straturd | Biratui intindere | 1a 30°C 1, Conductoare neizolate pentru instalafii aeriene. Se produc a9 |e ee conductoare neizolate de cupru, de aluminiu si conductoare funie F, fee pris Hise 15, de ofel. Principalele caracteristici ale acestor conductoare sint indi- as | 58 170 | 54 a Jao] sa | an | aes | ass aE cate in tabelele 2-11, 2-12 si 2-13. a5 | ar-| 7 Ere eeysllre re oe Caracter nductoarelor neizolate d ae 2° 90} 90 728 15392 bela 2-11. risticile conductoarelor neizolate de eupru raw (Dupa STAS 687-50) 4 48 180 | 90 734 136,8 : $ | ig | ipesa2 | 220 | 103 | 1009 188,0 ieee mind | cloned | Ce ps “| 250 | 125 | 1493 265,0 een we TEE ae diametrat | rupere ia | ‘maxima | tatee lz 280 | 140 | 1685 8341 fare ann mol | "gezste8 | “firalus’ Jeondctorulat aes te oe UG repo ie i, nati de fi mm mm a 182 | 87 | 146+12+ | 950 ’ 2793 5212 6 5,86 2,73 2,78 28 gas | sat 228 +18 | 2180 8210 6528 10 g77 | 3 1 3,52 B52 | i nf 243 | 61 | 1464124 | 2: 35h 1s | 15,47 450 450 | 688 | Liz | 115 Eo | Fede ean gs 288, a r 8 MATERIALE, APARATE SI MASINI MATERIALE FOLOSITE IN INSTALATII ELECTRIOE 59 gs2"e 8 Z2aeER mrss es 2. Bare conductoare. Se produc b; juni 285 8 8 g z ees 3 , a P bare masive cu sectiuni drept- me 5 8 & as ie are g" Creulare cu caracteristicile indicate in tabelele 2-14, -15 si 2-16. 7 2a Sieetsonl cles 1 Q x Bm om P z 22 SA Boe et ety et ch et g a Pea eaeise ae wo 8 Tabela 2-14. Unele caracteristiei fizico-mecanice ale barelor conductoare + Bs galio 3, Bt et Ses. Bare Pata |iictp ig: So dare weer eens Caracteristica Se a Gel es Salnediay RUT ORE g — = a oe ae & aleeee eee ene ezistivitatea clectricd Ia + 20°C, in a/2)3| 8884 g@ 8 Se cecee ee mlm, maximum gorse | 0,027 013° aii Greutatea specified, in kg/am? 89 7 ~8 eas Re a ee “Rezistenfa minimi de rupere le tractiune, $12/2,)2282828 382828 8838 fin kgf/mm? rE seme Non Ble|@)snae65 wi Se $238 0) een g Alungirea relativl minima la rupere, tn% | 810 5 = S| F 3 e a a na De 3 g 8 3 8 8 g 8 x g 8 ge $ 38 ) In curent continu ls S89 8S Sr SrOR Tabela 2-15. Caracteristicile constructive ale barelor conductoare de sectiune g}e dreptunghiulars Es Diinensianie, 3 aaa egee mm Groutatea, ki el7(s]|828228 geese B88 Sectlunea borét ol & = a a Ta Poalinom : CUE Al de 99,5 3 nines | eos mot | rb aen | ESE, | enon 3 = 4 Ss Soe eS Z |rnmompwo | SS23 838 9 23s a | 4 60 — | ose 0.47 3 Manuva 25 3 78 = a ool ant 30 38 90 a 0, rs 3 z aa ad 3 i 243 0,94 a3 es SS) oes = a aay 33) 3: UES contac ee si See 50 3 150 = = Var 3 |e] 2 : 4 80 = = 0,628 al 7 2 i} w@ } =] | om aie 5 at z ee a 120 a 0,83 0,942 #12) gs + s +3 eo = 0.48 1,26 ale) = z med 4 200 = 054 57 Pe iuee a 5 S12! Eee 6 2 5 5 a eee = 3 s a ee 5 3 ane SA a sm 2 ae a Dee 2\a| i) 22334 #325 2283 5 323 /— 6 Hlalseaes 8288 BR RS 8 | # e y § sMATERIALE, APARATE $1 MASINI 60 Tabela 2-15 (continuare) : Greutatea, kg/m er Seeuaee Seofiunea barei ee CUE “Al de 99,5% Otel Jatimea grosimea_ man? {STAS 392-55) | (STAS 3922-52) (STAS 908-59) 60 8 430 47 1,80 = 80 8 640 5,70 V8 100 8 800 72 216 60 10 600 5,84 | 1,62 | 80. | Ww 800 | A 12 ) 216 | = 100 10 1000 | \ 2,70 | — Greutatea, Wipes Go eee SD la (eras Shi 54) wsiks Soest) Gaike | ofiliite | (STAS. P'S.57 5 18,64 0175 — =— 6 38,27 0,952. 0,08 0,292, 7 98,48 0,343, 0,104 0,802 8 30,27 0,447 0,136 0,395 9 63,63, 0,566 — — 1 78,54 0,699 | 0,212 0,617 i 95,03 0,846 0,257 = 12 113,10 } 1,007 0,305, 0,888 4 153,9 } 1,870 0,416 1210 16 por. | 1,789 + 0543 1/580 18 254.5, \ 2,265 0,687 2,000 20 \ 314.2 | 2,796 0,848 2,470 22 380,1 i 3,383 1,03 2,98 25 490,1 4369 153 3,86 28 615,8 | 5,480, 1,66 =_ 30 706,9 6,291 191 3,55 EY 804.2 | Tiss | ST = 35 96,1 8,563, 2,60 = 38 1134,0 10,094 3,06 = 40 1257, 0 11,184 3,39 a 45 1.590,0 Ww 155 4,29 oad trice izolate pentru instalatii fixe. Principalele 3, Conducte elec! tipuri de conducte jzolate utilizate in instalafii fixe si unele dintre caracteristicile acestora sint indicate in tabela 2-17. e a 3 z 3 3 E = s z & g 3 & e & 3 3 2 3 3 z 8 3 4 S 5 g 3 g j 5 a 3 3 3 _MATERIALE FOLOSITE IN {NSTALATIL ELECTRICE 61 255585 $e ge | S8e8 Byes de | TR) Beg eal) ees a ik = | sgeeee i) ee | | | Gas é qagers gs fe aabeto 4 doegiee | 2s 23 BE 585 Ey gseess Z Za genes A aeeas as a Sage! i meas 2 So Bereh2 | Bi) | 22, | 22hee! mile | ad | at) AG Ao = d g AREER: | & gas | £35822 a — sx he te ce = = 8 oe g | ee qT 5 a ; 7 ji & ied T Ite setae ate aE = a = = § r 2) 3 S = s | & z { { | ae | ee pratima 3 fy | : me a a & l= = tien 7 fe Ei st z eS = S | i ee Z z ze ee Z AURS EB Be easize epekge_ 5]! 1 4 3 Bs | # Z | | 3 Bs | g 5 & | 5 2 tel Se | £ | faa | © | See |g a al ) ¢ | ste i2 | 28 eI ge & gia | 2 £] 8. | ¢ | 38 " ese |G Bee | Os Be § Bad § is) 1 = oe 1 {(ESieA g3) MATERIALE FOLOSITE IN INSTALATI ELECTRICE MATERIALE, APARATE’ SI MASINI 62. umuirurar ‘D.08+ #1 wy onosundgns vj vluaysizex /gzp omurpujer ‘oxodne “Sizes 2joRst ‘orvouedns Wnsya}ur 9 WOTW—GTN) F96T Inue wy oyUNse panejar vonsunpe he sIOMpUgg soyso0e & 3s0y RE SKAAy atedods orld gee — x forepuodsns — 5 SOU e| SHI9s 2189 puso) ny grey site; — 37 Hut wayy — 5 ® 8P JO}NpuE ALS EP AMO RUINS ‘ioionpao mayday & oifu(ea op eluoisos teat og e| Ax ¢ une YON 08 ‘xpoumn o1es 219/333} OO] wnumLUTEE ‘oxdnz vy eluay OAd UP eejozt 18 envuEW, “(F9-6I¢T “TU ered a[aonpuog “pioqy “aduiorn P| qwoisizer syauy — J syproads (ax{nooxe) oxfejoz1 — § myoneo — #(reynpuoo no yIMgUUE — y toxy seid mgd ‘opmoquys vYvorfuuag }AIS0109 uote Troduroqut vy Pp anuyfuoo no nes epeum pto3s osI—3'¢ Toav equaysiza1 ‘Oyv]Oz] 7 “ mal 09-619 F nyusumye op nes Ome Uy ‘oURHOY mepysm Nayuog OsI—S‘T Od nidno ep pmiars se ate as eco org SOX E—ST XE ove J -1ayy ‘onjonuo ap se xo—st xs Suet |) Soh pact O§XI-STXT midny ep eyonpuog Suedooe no se (Tts)—s't (I+9) eer aeferordou nfeds uy nes ‘opoum os Xe-cT Xs ova LeLigs =1ou onjones ap HMoT Uy “aAIGHeYY RBZ ‘Wopy cc Ses equeut no Syeoue tudno ep ejonpuogy ge (I-+8) —s‘T (1+6) - r aA a qe ‘oyewe Feyonpuoo RLU dug 86 XE-STXE Isles a uy or: = 0 e189 9s apun “wepy | OEXE—CLXS Wal nudno 9p oyonpuog Z OSX 1S XT (939 ervosuaose “oyURy -na pnpod ‘ofeseoem) useur od = einer ty 1S sojmAoy anda Cee) speutou Hazes naqueg come @p ayonpuop teenee eu AKAV eras nqurumpe ep “wep Aa vp exper ejay] on ongung. op tnd wip xoumy — g money ap atiloet FP ataung z) Teporpues ay fip90x9 ‘onto md 9p ¥2veq up jdm © oponaid as é 1igy da —p Haaoy nes) a laoe oe 54 amy 2p MueW uy oniones ep oMfejozt no wNIQeD YE Bi murod aarvansyy pe nenea Nae nes) di os I) gk 48 = 10%) eso n> tyecifoudasy pou; fen oes ee Feyso det pou HOV es 1¢aH [3Ad UIP BjuEU ES osiejozt Ro ENIGeD “B-< “SMMATERIALE FOLOSITE tN INSTALA’ MATERIALE, APARATE $I MASINI TMT ELECTRICE Tabela 2-20. Cabluri de energie, pentru tensiuni pind Ia 1 kV Tabela 2-19. Caracteristicile cordoanelor in manta de cauctue (Dup& STAS 1236-56) gecg8s guseeens 4 Ti i --. e i Segehe Bshee°ss 6 (ial) Fig, " g ae See Seg ay ; canis Indicatit de utilizare s [| *e2 882 Ee goe he J Te aa 8 asso BR Saat g Pp Cabh geese ee __Cabluri en conductoare de cupra, niu, on izolart + ag i hag ie i at fe si manta din PVG, co tensiunca wominall de 1 Lv INU ascot 3 % Soe Loam 8 f i re i Seb hoss eeaseaee 2 ots 28,0 In instalatii interioare din clidiri, in canale sau in z z & tuncle de cabluri, in locuri in’ care cablurile na ~ a 2 ct expuse loviturilor in timpul montirii sau in a ange aa betta fe exploatare, precum gi in medij cate nu actioneazi a g ¢ aruets Manta dia PVC 2 Iu se pot folosi in inciperi eu pericol de explozie 4 cenit | sau incendiu (categoriile A, B, si C din NP.Cd) i — £3 cys - i ; i g Sore ee || Ga oa fs e sab viturilér, fn timpul mon- be oS tirii sau in I < S exploatare: 3 - cyyi - - . ' cre 2-8,¢ Pentra montaj ingropat i san(ar, dar mumal tp hy 1 s cazurile cind solul nn esto in permanen}i umed a ae Cabluri eu conductoare de cupru sau de aluminiu, ou izolatie de hirtie ay ia de plumb, cu tensiunea nominali de 1 kV (STAS 4481-40) g 2-9,a + | Tn instalatii interioare, precum i i anale _ zn re, precum si in tunele si tai, eg ACHP de beton, in medii fats vapor, gaze sau alt agent ae ae care actioneazi asupra plumbului; nu se monteaza a 3) direct pe tencuielis nu se pot monta ia Jocuri ex a pase loviturilor, in timpul montérii sau in exploa- = 2 are aa > 8 g a3 3 '3 oa 2 CHPI 29,0 In instal: " 7 a 2 , in instalatii exterioare, in medii car fi fi 2 a , re inst nu ataci = 23 CHI Inveligal de protectic, pe tasee neexpuse lovite = & 3 3 ez 22S a ‘33 Oo Ooo wae CHPB FH i Bas ZI #2 [7 2 2 5 222 go se . 29,6 4m accleast conditit ca si exblurile CHPL (ACHPD, : a5 dar in locuri expuse loviturilor si in medii eu pe. : + : | Fieol de explozie sau incendiu Sree 8 ga CHEBI 2.9,d In instalati i 2 q a Ss eas 2.9, in instalatii exterioare ingropate in pimint, sau po- 3 : a. 2¢ zate pe peretii exteriori ai cladirilor sau pe ele- s 38 238 mentele constructiilor deschise. In eazul montirii a fee ag8 £3 in tuburi de beton, eablal poate fi tras pe o iun- ; u 4 335 g= gime de maximum $0 m 2 LL & | 83 g32 2 é 370 MATERIALE, APARATE $I MASINI ‘Tabela 2-2) (continuare) — Simbolul (eral) Fig abtulut Indicafii de ulilizare Cabluri cu conductoare de cupru (STAS 2405-61) sau de aluminiu (N.L. 725-58), cu izolatie de cauciue, cu tensiunea nominala de 0,5 kV in curent alternativ gi de 1 kV in curent continu oP 2-10, In instalafii, interioare din cladiri, in canale sau in ACP tuneluri de cabluri, pe trasee neexpuse loviturilor, in medii firk vapori, gaze sau alfi agenti care acfioneazi asupra plumbului g¢ cind ou exista pericol de explozie; nu se monteazi direct pe ‘tencuiala cPrL 2-10, b In_aceleasi condifii ca si cablurile CP (ACP) dar si ACPI in medii cu agenti corosivi, insi care nu actioneazi asupra invelisului de protectie CPB 2-10, ¢ In aceleasi conditii ca gi cablurile CP (ACP) cum gi ACPB in medij eu pericol de incendiu si de explozie, dar fari agenti corosivi; se pot poza pe trasee ex- use loviturilor, féré a fi supuse la eforturi mari le tractiune CPBL 210,4 {n_instalatii exterioaré, aparente pe construc{ii sau ACPBI ingropate in piimint, frX a fi supuse la eforturi de tractiune Cabluri cu conductoare de cupra, cu izolatie si manta dubli de cauciuc, in executie grea cu tensiunea nominali de 0,5 kV (STAS 1236-56) Yn instalatii electrice mobile, pentru_racordarea utilajelor transportabile sau mobile, in cazurile cind in exploatare cablurile sint supuse 1a solicitiri grele MCG 211 Semnificatia simbolurilor: C — cablu de energie; H — hirtie; Y — material plastic; P — plumb; I —~ invelig protector; B — arm&turi din benzi de otel; M— pen- ‘tau receptor; G — executie grea. Notd. In cazurile cind cablurile cu invelig I combustibil pitrund fu interiorul clidirilor, pe porjiunea respectivi li se scoate invelisul sau se pozeaz in canale sub un strat de nisip. MATERIALE FOLOSITE IN INSTALATII ELECTRICE na Tabela 2-21. Caracteristicile conductoarelor eu sectinne circular’: pentru cablurile de energie SSueenneeeneeenes pee ee “Secfiunea conductorulus Dismetra motel istenta electric In Petes mina | Pam | amare, | ce pont |_veah ee = Sana) eet Se ee tte ee 25 2,43 1 1,76 1,76 7,289 11,33 < 3,94 1 224 4554 7,08 6 5,85 1 2,73 3,037 4,73 10 9,72 1 8,52 1,822, 2,837 16 15,90 1 452 1,123 1,784 16 15,52 7 1,68 1,144 1,827 % 24,48 7 211 017989 118 35 34,09 7 2,49 0.5208 0,812 50 48,89 19 181 0.3644 0,567 70 68,34 19 24 0.2603 0,404 95 | 9252) 19 2,49 0,190 0,308 120 | 117,41 37 2,01 041521 041 150 145,81 87 2,24 0.1294 Od 94 185, 189,17 37 2,49 0,09912 0,157 200 | 33400 | 61 221 0,07632 0,121 lS Tabela 2-23, Caracteristicile cablurilor cx izolatie si manta din PVC Piametrul cablialui, mm Greutatea cablului, kg/kou aaa Numirul de oonduotoare 51 scotinaea nowinaid (C a mnt ACYY ACyYB| ACYYSI ere { cyyBL 2x15 112 | 148 | 18,8 180 2x25 123 | 160 | 20,6 | 200 10 = 2x4 18,7 | 18:1 | 22,1 | 990 670 620 2x6 149} 193 | 233 | 350 880| 800 2x10 16,9 | 23,8 | 953 | 480 1250] 1130 Bx, 189 | 233 | 978 | m0 1040} 1260 X16") 39,6 | 24,7 | 288 | 750 1680} — z x25 23,3 | 97,7 | 817 | 950 2000 1690 X35 26,0 | 29.4 | 844 | 1140 2.460| 2.020 2x50 80,5 | 84,7 | 38,7 | 1700 8.100) 2500 : x # : 83,6 | 38,0 | 42,0 | 2180, 3730| 2870 x95 38,0 | 493 | 463 | 2860 4650) 3 490 2x 190 42,2 | 46,5 | 50,6 |.3.700 5.360] 3 900 2X 150 46,6 | 51,0 | 55,0 | 4400 6560) 4630 2X 185 510 | 55,8 | 59,3 | 5820 7590} 538092 MATERIALE, APARATE §f MASINE MATERIALE FOLOSITE IN INSTALATIL ELECTRIC 73: Tabela 2-22 (continuare) z z gsgogesgs | segsesess seeees. : : E sgeses |sassesess | sesesss va decoteng] Dance cae Gam aiullgne 8] asdassesc | Msoouwere | - Seneca eer ee poe eee cry | acyy | cyyB |ACYYB} CYYBI/ACYYB! a seseeesse eeseesoo eessese a nce eee ! £ | EaSSSh255 | SSBSSS228 | Sess 5 Reaenenens | Mas minraan4 Aaswnre 2x 240 58,0 | 68,2 | 67,5 | 6400]8730 | 8100] 5540] 8 680] 6 440 = =i 8x15 16 | 15,2 | 19,2 | 920] — | 500) — | 600) — g a SESSREESE | S2SSSSERs BRSSRae 3x25 29{165} 205 | 20/ — | 570] — | zo] — 3 g FAaaaawse | SncassinoL Fasec ws 8x4 146 | 19,0 | 23,0 | 340] 270| 780} 700) 890] 810 fa = oes alse 8x6 160 | 20,4 | 24,4 | 440] 380) 870] 760] 990| 880 a] = S883esses | sseesssss 5 $88S8888 3x10 177 | 22,1 | 261 | 600} 426) 1980| 1100 1 430| 1250 2 5 dadorrora | Taavnmnag | § daaemon 3x16 19,9 | 243 | 98,8 | 870] 520 | 1640; 1860) 1880] 1500 3 m it seaessss 3 3x 164) 21,3 | 266 | 30,5 | 900] — | 1670] — | 1930] — 3 £ |S 282882888 | seesseases 3 eggssss 3X25 25 | 29.4 | 83,4 | 1250] 800 | 2290] 1780] 2.630] 2170 - 2 |g mrssewe | AAadnowse | § Sanasoe 3x85 27,9 | 82,3 | 863 | 2230] 900 | 2700] 2060) 3 100] 2 450 = |. Seeseeese | anesaeee2 | see 3X50 33,1 | 36,50| 40,5 | 2920|1300 | 3510] 2599 8 900| 2980 z B]s SRESSEEE2 aBESEB2E5 § 2258583 8x70 98,7 | 40,2 | 44.2 | 3980/1630 | 4320) 3080] 4900 S610 = § See, st Bs i sisted ees 8X95 418 | 45,7 | 49,7 | 3980/2240 | 5400] 3 650] 6080) 4340 2 5 |3 BSS8Ssss8R | seBsssesse | § sesRess 3% 120 45,2 | 49,6 | 58,6 | 4880|2680 | @s20| 4120| 6900] 4690 ; OR abe see bees ate g a¥deuh 3X 150 49,5 | 58,9 | 57,9 | 5950|3230 | 7800| 5040] 8 830] 6070 2 @ | ° 88esasess | essssenee | ® sesases 8X 185 54,1 | 58,5 | 62,5 | 7230/3830 | 9300) 5900|10300| 7010 é & | , SS888S882 | SSSSS3ess | | 3358888 8x 240 61,6 | 66,1 | 76,1 | 8700\420 {10500| 6950/11 800| 8 199 a | eee Se Dae Scag 2 Aarclcawin® 3X441x 2,5 16,8 | 20,1 | 24,1 890} — 890} — | 1030) — ; ga = = 8X64+1x4 18,9} 21,6 } 25,6 460} 340| 950] 840] 1150) 1040 2 EG 2 ARSSESIRS | BASSSTSER § sonsege 8x 10+1x6 22,0 | 27,5 | 31,5 | 670] 480 | 1 480/ 1200} 1700) 1430 |e) | & = = 8X16+1x10 | 24,8 | 81,0 | 85,0 | 1120] 600 | 1890) 1 400] 2260) 3 630 € io] ef fe 2 8x i6+1x10" | 27,4 | 93,6 | 37,2 | 1150] — } 1920) — | 2300) — = 2| 5G |S SSS8SS89e | ARASSSVRS |S eegaeeas 8X2541x16 | 29,6 | 35,0 | 89,0 | 1560] 920 | 2580] 1900] 28¢0] 2250 al: =1s & 8X85+1X16 | 88,6 | 40,0 | 440 | 1960]1100 | 3160) 2500] 3.470| 2610 Ane 8X 50-+-1x 25 99,5 | 46,7 | 50,7 | 2650] 1430] 4140] 2920] 43c0) 3140 gz) Bo SARRSSESS | SBNSseeeg agsesee 8x7041x35 | 43,8 | 50,6 | 54,0 | 8500] 1900] 5080] 3550] 5380] 3 940 a 3X954+1X50 | 50,4 | 57,0 | 61,0 | 4750] 2810| 6 400] 3.960] 6800] 4350 et 8X1204+1X50 | 54,3 | 60,9 | 64,9 | 5700| 2800) 7380] 4850] 7900| 4860 88 SSRARSSS9 | BSRRSsaen weaRacs 3X15041x70 | 59,8 | 65,6 | 69,6 | 6800] 3 650|'8750| 5610] 9.450] 6310 _ 5 BX18541x70 | 842] 70.7 | 747 | 8050} 4580 |10800| 683021 000) 7530 pe o284eseee ; 8X 2404195 80.2 | 847 | 9800] 5960/22 860 9 220/13 764 [t0 100 3882 KKK KKK : ire He Pal bannaaeees a ‘ ZBa oo a wD a rl 8 *) Conductor de cupru multifilar; ineepind cu sectinnga de 25 mm? inclu- be SSBBSESAS | SSRBREBSE | aegeshB siv sint multifilare si conductoarele de aluminiu. x Gop mute ase: SING aos Bees75 MATERIALE FOLOSITE IN INSTALATIT ELECTRICE, MATERIALE, APARATE $1 MASINT ° : 5% oad Z z cae 28 era ie ¢ a Se 3 8 | 28 Bo & iB Se 2 82 of 3 g 28 aa BS gig) 3 Sour 3 2 ov og 2 13 | 23 Ae se af Sell gl iad diapee 8e| 2 | 3: Bos | cece ae| 3 | 33 ag BG ga) 8 | %3 go gg gs Pak ow : enue 2g , B3Es 5a es g5 28 Ee HE ames 5S 32 ae ibs 36 e sxe s a8 s & BEE Soe 2 a5 Sag See gaa 3 as gees. e ioe oa ES Bila h= ied g i agogy é | 2/4 ash? PS E 3. §ae2 fla. 2988 a |a}¢ aa 2 Bl eee AZ e1s & ag a £8 3 Tabela 2-26, Cabluri pentru control, semuatizare, masurd si comand’ Tndicafii de utilizare Cabluri de control cu izolatie de hirtie, N.I. 909-60 Pentru conectarea aparatelor si dispo- zitivelor clectrice din statiile de co- Similara cu a cablurilor: CHP mi la 500 V in c.a, sau 1000 V in manda si de distributie, eu_tensiuni pi CHPI CHPB folosi pentru circuite cc. Nu se pot asura de mi CHPBI 2H] fe sg See. Bd oe B43; a abe SB g8s8 £7 .3 wees 2 38a 2 25] #23 2 base 8 28528 2m = < 2. a3 22 a2 was 2 shee 5 Bick el | & 4 3 CS tres | ziss | sree | is6y | tre | colt |419c | seoe sre | 9TxIt osxe woe | err | ies | cer | 99% | Lots | cers | tose Gee | orxIt sxe tie | 6ers | 39g | LOTS | geor | sTsz | ses | Sere toe | OrXi+ sexe tere | 00Fe | G2sT | 93S | OOFT | LELT | erLT }OsPT giz | 9 XI+ 91xe peat | 120% ] 8ST | SoRT | HOsT | TehT | GL | G3TT yor | 9 XIt OIXe geat| vert | LITT | 6621 | saz | Tee | 898 | 6eL sist |_¥ XI+ 9 x8 Feo | crt | 16 | 60OT ) 402 | S62 8S 980 ger | 3 XI+_F Xe — | scot} — | 206 — | 902 | — |gos LT | ST Xtts3 Xe — | 6t6 — |oog | — | 909 | — [zor Lot | ST Xt+sT Xe ease | curr | cage | sevh | pLLg | 080s |STSz | Fase 60g osxe 8163 | O2VS | LI9S |, FESS | THT | ILO | OUST | 18S 19% sexe zroz | LOLS | o9es | SEBS | O9LT | sees |COFT | LOST 98 exe fog | ors | SzLT | 8208 | ore } BET |TIOT |TIST LBL SIxe ecot | set | srt | scot | LOT | ossT |z88 | LeOT grat OIxXe eo] 79tt | Tes | S80T | LOZ | STs [ss | 680 g'cT 9 Xe ae | GeoT | zeg | 406 | 609 | FOL |ISh [oss sit ¥ xe tes | occ | se | sts | oss | 619 | Thr |08F Lot go XB — | 388 = | at — |ts | — |stP 96 St xe coos | esos | ose | coos | sozz | 638% | sos | Src ses | cigs | siee | U8e 0sxe geo | ore | tres | 918s | GLI | Goss jssot \sevT | ose oze | ses | S42 SOxB oe | eoee | ost | oes | eset | goat |vett |ParT | cae | Fae Ese | 618 SEXB rel eset | asst | sect | zort | Zoet joss josot| ove | dec | eae sgt 1X3 dest | ocot | 99st | osht | 0g6 | TLoT [osz |oLe oss | o's | cos | sot O1XB ie |eror |zva | tee | zo jor |oe joc | gor | ST ust | #0 Rd yee ees | loz |zts |aie | so |cco joss | set | oot Lot | ot y XB des | ose |cik |ThL | zee | see 10s | Loe gut | sist | 6st | srt go XE = leer | — |¥93 | out | ost | rer | sor ST XG SLL — | 499 1aaov qaso | gaov | azo | raov | to | adv} 40 usa/24 ‘TOINIGED ¥=eINAAD a0 eeqeL,76 MATERIALE, APARATE $I MASINI Tabela 2-26 (continuare) Stipa Exccitia Indicate utitizare cabbie Cabluri de semnatizare cu izolafie si manta din PVC, N.I. 1008-61 imo blur Pentru instalatii de semnalizare, de cosyy Similac ‘automatizare, de centralizare electro~ csyy cYyB dinamici a” cfilor ferate etc,, care CSYYBE CYyBI functicneaz’ cu tensiuni do cel’ mult sint previzute cu o inf 250 V gurare de hirtie in locul mantalei intermediare de VC Cablusi de mésura si comanda, cu izolatie si manta de PVC, NI. 1009-61 ilar cua cablurilor: } Pentru instalajii de masurd si comanda, csyy Similars ag cake fn ca. cu tensiuni ping la'500 V si fr csyys crys ce, eu tensiuni pind Ia 1000 V CSYYBI CYYBL sint previzute cu o infigurare de hirtie tn locul mantalei intermediare de PVC. il 5 i te; cele de 15 m la cablurile nearmate sau 25 m la cablurile armate; cu izolatia de PVC se pot folosi in medii cu temperaturi cuprinse intre —30 si +40°C; , . ey ioe iaeenatamey zolegciea a mantalei, dac& montarea cablurilor se face la temperaturi sub +-5°C, se impune incdlzirea prealabili a cablurilor. D. MATERIALE PENTRU INSTALATI. CU BARE NEIZQLATE IN EXECUTIE PROTEJATA Yn anumite situatii apare avantajos ca pentru coloanele de alimentare (in cazul curentilor care depasesc 400—500 A) gi pentru instalatiile de distributie (in cazul unor distributii cu receptoare numeroase cu puteri unitare relativ mici, pind la 30—40 kW) si se foloseasc& instalatii cu bare in executie protejata. Astfel de instalafii pot sé conduca la solutii mai economice si mai avantajoase in exploatare fad de solutiile clasice cu cabluri sau cu conductoare si tuburi protectoare. MATERIALE FOLOSITE IN INSTALATIT ELECTRICE a Echipamente corespunzatoare instalatiilor cu bare Pprotejate se produc de intreprinderile Electro-Mures si LAE.C, — Bucuresti. Elementele principale componente ale instalatiilor cu bare protejate tip Electro-Mures sint cele pentru coloanele de alimentare $i cele pentru distributie. Elementele sint urmdtoarele: — tronsoane cu bare de aliminiu de 2m lungime, cu sectiunea de 60x8, 80X8 si 100X10 mm, pentru curenti, respectiv de 750, 1850 si 1500 A; — cutii universale de 400%400x400 mm pentru imbindri. -schimbari de directie sau derivatii; — cutii de dilatatie de 400x 400400 mm pentru coloanele cu lungimi mai mari decit 20 m. Elementele pentru distributie sint urmatoarele: — tronsoane cu bare de ofel de 2 m lungime, cu sectiunea de 60X4 mm, pentru curenti pind la 200 A; — Ccutii universale de 300x300x300 mm (cu aceleasi utilizari a in cazul coloanelor de alimentare); — cutii de sigurante de 300x300x300 mm cu circuite tri- Polare de 25, 63 si 100 A. Blementele pentru coloane si pentru distributie sint prevazute tm execufie protejata (cu carcase din tabla de ofel). Pentru coloanele de alimentare E. TABLOURI DE DISTRIBUTIE J. Tablouri neprotejate (deschise). Acestea au gradul de pro- ctie IP 00 sau IP 10, conform STAS 5325-62. Elementele com- onente ale acestor tablouri nu sint protejate contra atingerilor, nira patrunderilor corpurilor stréine, a apei, sau contra lovitu. Hor. Astfel de tablouri difera intre ele prin constructie si se insta- a i peri de categoria EE (destinate echipamentelor ectrice) find accesibile numai personalului autorizat pentru de- ervirea lor. a. Tablouri pe pldci izolante. Plécile acestor ta- louri pot fi de marmura, cu dimensiunile conform STAS 2380-55 bela 2-27), de textolit sau de pertinax (cu grosimea de minimum mm), sau din materiale plastice nehigroscopice, rezistente la soli tari termice si mecanice, precum si la actiunea arcului electric.B MATERIALE, APARATE $1 MASINI Tabela 2-27, Dimensiunile plicilor de marmurd pentru tablouri de distributie (Dupé STAS 2380-55) ae eee ele 20 150 f1s0/ —| ~| —] — 7 200 |150/200)-— | —} —] ~] —] =} —} —j— Be, 250 |150/ 200} 280 aa Sele = 80 (20) 300 }150| 200] 250 oe |e au 350 | — | 200] 280 es SS eae ee = 400 | — | 200] 280/300] a50| 400} — | — | ~}— } — = 450 | — |200/25y|300/350| 400] — | — | — | — | — = 500 | — |200/ 250 800 | 350 | 400] 450| 500) — | — | — = 550 | — | 2v0 | 250 | 300 | 850 | 400{ 450] 5co| — | — } — = 800 | — | 200| 250) 300 / 350 400 | 450/500 600| — | — = 30 (20) 650 | — | 200] 250 — | 400] — } =00] 690] — | — 700 | — | 200/250 — | 400} — |500| 609] 700} — = 30 750 | — | 200] 280 — } 400}; — = 800 | — | 200/250 = | 400/ — 850. | — | 200] 250 — | 400] — 900 | — | 200] 380 — |400} — 950 | — | 200/250 — [400] — 1000 | — | 200] ~ = | 400) = 100) } ms | = {400} — 1200 | —| —} — — } 400} — zsoo |—|—|—~ = | 409) = 1490 | —| —| ~ pee eer 1500 | —|—]— == 2600. —|—| ~ a 1700 | | — | ~ az |= 1800 |—|—]| ~ —|-j= 960 |1 000, b. Tablouri pe stelaje sau panouri metatice, deschise sau cu acces la spate. Astfel de tablouri se utilizeazi in distributii cu tensiuni pina ja 500 V $i intensitati pind Ja 1500 A. Se confectioneazi din tabla de ofel, decapata, cu grosime de 2—3 mm, Elementele de structurA (montanti, traverse, Ppiese suport etc.) se realizeazi sub formé de profile din tabla ambu- tizata. MATERIALE FOLOSITE IN INSTALATI ELECTRICE 79 In fig. 2-12 este arétaté solutia constructiva de principi i : le principiu a unui tablou metalic deschis, cu acces prin spate, produs de Tepe rea de instalatii—Bucuresti (LLB); se utilizeaz cu latimea C de } se 00, 800 sau 900 mm si adincimea D de 600, 700, 800 sau Fig. 2-12. Tablou de distributie, deschis, cu acces prin spate (produs 1.1.B.), ; peel 2-28 sint indicate solutiile uzuale de echipare a tablou- lor LIB, bela 2-28. Solufiite uzuale de echipare a tablourilor deschise LLB. (v. fig. 2-12) Intrerupator tripolas ou | Intresupitor trpolar en | gi, pirghis de 290—350 a | pirgiie de 600—1 vou a | Sieeemnte | Siguranto Gu maneld‘de actionase | Eohanets do cojinare | 29904 | do 6.0 A20 MATER(ALE, APARATE ST MASINI Tabela 2-28, (continuare) Touerupi- Specificajia 1 | Cezul | sm DITA de 260 A | dol wd | de S80'A |. aot Intrerupi- | Separator | Separator | tor auto. | debare | do bare | Sigurante | Sigurante rat Dita | bipolar | | tpolar, | deaio.a | de oe to 1 00 Panouri de 600, | 1 1 1 700 $1800 mm | I 1 s fixime id 1 i wv T : Panou de 900 mm. i 2 a Tiime 2, 2. Tablouri protejate (inchise). Acestea au gradul de protectie IP 22, sau IP 33, conform STAS 5325-62. Elementele componente ale acestor tablouri sint protejate contra p&trunderii corpurilor cu dimensiuni mai mari decit 12,5 mm, respectiv decit 2,5 mm, contra pic&turilor de ap& si contra loviturilor. a Tablouri pe plicit de marmura (STAS 2380-55) sau din alte materéale izolante (textolit, perti- max etc.), Aceste tablouri se protejeazd in cutii sau dulapuri metalice sau de lemn, prevazute cu usi cu cheie. Astfel de tablouri se monteazé si in firide prevazute cu rame si usi metalice inchise, prevdzute cu broaste speciale (de exemplu firidele de bransament, firidele de distrioutie ete.). bd. Tablouri metalice inchise (in dulapuri). Se folosesc curent doui tipuri de astfel de tablouri- Tablourile sertarobloc (fig. 2-13) se confectioneazd din tabld de ofel, cu un singur gabarit (7008502300 mm), si se echipeazd in mod normal cu doua tipuri de sertare; tipul A (un modul) si B, format mare (echivalent cu dow& module). In caz de necesitate tabloul poate fi prevazut cu compartimente speciale tip C sau D. Tnaljimea tabloului corespunde la 10 module (10 sertare tip A) Sertarele tip A si B sint debrosabile; in ele se monteazi apara~ tajul de comutatie primara si secundara. Tablourile tip sertarobloc se pot utiliza in instalafiile interioare, in ine&peri anume destinate, sau in spatii de productie cu tempe- MATERIALE, FOLOSITE IN INSTALATIL ELECTRICE. a1 taturi de 15—30°C, cu _umiditatea 85% la +30°C, in medii fara agenti cendiu sau explozie. velativa ‘maxima a aerului de corosivi si fara pericol de in- 700. Fig. 2-13. Tablou de distributie tip sertarobloe (produs LEB). __ In tabela 2-29 sin tip A si B. iE Bred ge de standardbioe (fig. 2-14) se confectioneaza- din tabla c mm grosime, in dou mérimi, cu dimensiuni mtului de 600 sau de 1200 mm. Tabiourile sint prevazute eae le acces in fata si in spate; la ioar: Rr ceisace aa partea superioara sint prevazute it indicate variantele de echipare a sertarelor = Cartea instutatormtul electrician liez 5s 2 fs 3 2 a S, @ z Se $5 ro 252 ®e Se a 3 é = z eo) 8 7] Ie 276 Fig, 2-16. Tablou de distributie protejat tip MATERIALE FOLOSITE IN INSTALATI ELEOTRICE 83 Tabela 2-29. Variantele de echipare a sertarelor tip si A si B preduse de LLB. (v. fig, 2-13) a3 4 eg} es FE | mificts | conic | £8 | acto | 2 ai | 2 gi | minal BS | lermice a Bl] g ze és as | a a u 2C (bloc electric de apartament). LE-25 A | CT-10 10a BRT-IOA | LR | opie.| — (wie) [LE-60 A | CT-25 258 BRT-25A |LV,LR/ yee" | — MPR-S15 A. | CT-25 254 BRT-25A |LV,LR) MPR-3I5 A | CT-63 638 py. |MPR-S15 A | CT-109 1004 piace) | | ag 3 bue.] BRT-10A Idem |1bue.| {dem MPR-630 | CT-100 1004 B MPR-630 | CT-200:2004\ Notajii: LR — lamp’ sosie; LV — lampii verde. Tabloul cu frontul de 600 mm se poate echipa cu un circuit (de intrare sau de cupla) pind la 3000 A, prevazut cu separator, intre- Tupator automat si aparate de masurat intensitatea, tensiunea si energia. Tabloul cu frontul de 1 200 mm se poate echipa de 1—3 circuite trifa- zaie pind la 1000 A, prevazute cu Separatoare, intrerupatoare automate sau manuale, sigurante MP.R. si aparate de masurat energia si inten- itatea. Tablourile tip stand: losese in acele: si tablourile tip sertarobloc. c. Tablouri protejate cu ascé@ (metalicd sau din material jlastic). Din aceasta categorie fac parte tablourile tip C 2 (fig. 2-15) cele Ee electric de apartament tip 2C (fig. 2-16) si tip 3C ig. 2-17). 132. (produs LLB). Fig. 2-17. Tablou de distributie protejat tip $C (bloc electric de apartament). Fig. 2-14. Tablou de distributie tip standardoblocd seers f a 3) Fs a rig, 219. Cutie de sigurante sau intrerupitoare , tip Electroaparataj. MATERIALE FOLOSITE IN INSTALATIT. ELECTRICE 85 Tipul 3C se poate echipa cu 3—4 circuite monofazate de 25 A. Astfel de tablouri se folosese numai in incaperi uscate. 3. Tablouri capsulate (etanse). Gradele de protectie ale aces- _ tora pot fi IP 54, IP 55, IP 56, IP 65, IP 66 si IP 67, conform STAS 5325-62. Elementele acestor tablouri sint protejate contya atingerilor, contra p&trunderii corpurilor straine cu dimensiuni sub 1 mm, contra stropilor de ap& (sub orice unghi) si contra deteriorarilon mecanice. Se folosese curent doug tipuri de tablouri capsulate, Flectro- aparataj si LA.E.C. (Intreprinderea de aparate electrice fn con. structii). a Tablouri din cutit capsulate tip Electro- aparataj. Acestea se realizeazé in doud variante, unele pentra aparate pind la 200 A si altele pind la 630 A. Cutiile capsulate confectionate din tabla de ofel au gradul de Protectie IP 56 si sint etansate cu garnituri de cauciue; se produc Fig. 2-20, Cutie intermediara tip Electroaparataj. matoarele tipuri de astfel de eutii: cu bare (fig. 2-18), cu sigu- infe sau intrerupatoare (fig. 2-19), intermediare — pentru legaturi Spate (fig. 2-20) si capete terminale (fig. 2-21). Tn tabelele 2-30... 2-35 sint date dimensiunile si solutiile de ipare ale cutiilor capsulate tip Electroaparataj.86 Cotele a si b indicate 1a cutiile valabile si pentru distantele dintre Jor, pentru fixarea acestora pe si b. Tablou tiile capsulate sint confectionate di MATERIAUE, APARATE $1 MASINI de bare si cele de sigurante sint axele gaurilor din spatele eutii- telaje metalice. 4 capsulate tip LAEC. Cu i di cuti i 7 et in tabla de ofel de 2 mm grosime, TH4/T24) Fig, 2-21, Capete terminate tip Electroaparataj. MATERIALE FOLOSITE IN INSTALATI ELECTRICE ar ‘Tabela 2-30. Dimensiunile cutiitor de bare pentru distribujie capsulat’ tip Blectroaparataj : ‘Simbolurile cutilor : Cota tip BL tpBa = Blo BIL B20 Bal @ 820 820 220 220 b 320 400 220 32 c 265 845 165 345 a 265 265 165 165 € 140 140 140 140 f 160 160 160 160 & 232 232 132 132 66 66 66 66 m 838 418 288, 338, n 338 338 238 238 Greutatea cutiei goale, kg 12 14 9 10 Tabela 2-31. Solutiile de echipare a cutiilor capsulate de bare tiv Electroaparataj Simbolurile cutict ‘echipate Echiparea | noo | 2000 | B20 Biol | B20.01 Bi02 | — B 11,03 - Bare pentru 200 A-ALD 12 mm Bare pentru 400 A-Al® 22 mm Bare pentra 630 A-Al @ 22 mm| B21.01 Exempls de notare: B 10.08 cutie cu bare pentra 630 A Tabela 2-32, Dimensiunile cutiilor intermediare pentru distributie capsulata tip Electroaparataj | Simbolurile | Simbolurlo imboluilo Cota et tor Cota cao Cota cor ay i) i Be ae yee ye mm [12 4 3820 | 820 i uo | 140 h 66 | 66 b 820 | 220 f 160 | 160 m 338 | 338 i 200 | 200 8 232 | 132 a 838 | 338 Greutatea,le) 12 | 9 || Greutateakg| 12 [ 9 |[Greutaten,ke| 12 | 9BB MATERIALE, APARATE $I MASINI Tabela 2-33, Dimensiunile cutillor de siguranfe pentru distribufie capsulati tip Electroaparataj Se Gotz Simbolurile cutiilor ip su | su] sz|]su| sal ss | se a 40 | 400 | 920 | 220 | 820 | 220 | 120 b g20 | 830 | 820 | 820 | 220 | 220 | 220 ce 345 | 845 | 265 | 165 | 265 | 165 | 65 d 265 | 265 | 265 | 265 | 165 | 165 | 165 e 200 | 140 | 140 | 140 | 140 | 140 | 140 f 220 | 160 | 160 | 160 | 160 | 160 | 160 932 | 232 | 232 | 232 | 182 | 182 | 132 i 66 | 66 | 66 | 66 | 66 | 66) 65 m 418 | 418 | 838 | 238 | 338 ) 288 | 188 n 836 | 936 | 936 | 836 | 236 | 236 | 286 Greutatea cutiei goale, kg az} 14] 12 {| 10] 10 9 8 SS Tabela 2-34. Solufiile de echipare a cutiilor capsulate de siguranfe tip Electroaparatay ee Pagv beet see ee Eehiparea Cutie goal Circuite bipolare cu sigurante LFi 25 A Circuite bipolare cu sigu- sante LFi 60 A Automate monopolare Gircuite bipolare cu sigu- rane LFi 25 A Transformator de lumind 500 W, 24 V Circuite bipolare cu sigurante LFi 25 A Transformator de lumink 800 M, 24 V Circuite tripolare cu sigurante LFi 25 A 05 nL sip 241 a+ Sn et eens ees eel Simboturile eutiilor = ‘do baz i SS SS sis | sat | sa | | 6) |) 4 3 4/38) 1 4 4 8 4 3 1 6 (4) | 408) | 8 8 j2ay) 1 Eebiparea Circuite tripolare eu sigurante LFi 60 A Cireuite tripolare cu sigurante LFi 100 A Cireuite tripolare cu siguranje tubulare 60-315 A Cireuite tripolare cu siguranje tubulare 400-630 A Cireuite tripolare cu sigurante LF! 25 si 60 A Gireuite tripolare cu sigu- rane LFi 25 si 60 A Circuite tripolare cn siguranfe LFi 60 si si 100 A Circuito tripolare cu sigurante LFi 25 si 100 A Circuito tripolare cu sigurante LFj 25 A/10 gi Sntrerupitoare pachet tripolare 10 A Circuite tripolare cu sigurante LFi 25 A/10 si in- _ trerupitoare pachet bipolare 10 A Intrerupitor pachet bipolar 25 A Intrerupator pachet bipolar 60 A Intrerupitor pachet tripolar 25 A Intrerupitor pachet tripolar 60 A Intrerupitoare pachet bi- olare 25 A cu circuite ipolare cu sigurante LFi 25 A dup continat| S35 18 18 w | 1 21 20 441 8+2 248 144 241 142 142 B41 3 (2) 20) MATERIALE FOLOSITE IN INSTALATIT ELECTRICE a9 Tabela 2-34 (continuare) 141 sa 8(2) 241 142 O42 343 I+] 2 141 Simbolurite eutiilor $38“20 MATERIALE, APARATE $I MASINI Tabela 2-34 (continuare) Simbolurile eutislor Pehiparea aan de baat kentutl Sto | sn [su | sis [sn | sa [sm Intrerupitoare pachet bi- are 60 A cu circuite | ipolare cu sigurante LFi 60.A 36 242) 141 141 Intrerupatoare pachet tripolare 95 A cu circuite tripolare eu siguranje LFi 25 Al 87 242 | 141 141 Yatrerupitoare pachet tripolare 60 A cu circuite tripolare cu siguranje LFi 60 A 388 242 | 141 141 Intrerupiitoare tripolare 100 A * al 1 1 ay Intrerupitoare tripolare 100 A si circuite tripo- Jave cn siguranje Li 100 Av 2 Intrerupitoare tripolare | 200A 2 “8 eta ia 1 ‘Tutrerupitoare tripolare | 400 A 44 1 Iptrerupatoare tripolare 630 A 45 1 ‘Ampermetru sau voltmetru*) SL 2 1 1 Ampermetru si voltmetra*) 53 141 Volimetru si comutator voltmetzic cu dow direc- | ~ fii (cai)*) 58 1+1 | *) Intreprinderea livreazi tablouri capsulate cu cutii pentra aparate de misurat, acestea din urmi trebuind s& fie procurate de beneficiar. Exemplu de notare: $11. 21.8+2, cutie $11 cu trei circuite tripolare de 25 A gi dou circuite tripolare de 60 A. MATERIALE FOLOSITE IN INSTALATI ELECTRICE 91 ‘Tabela 2-35. Dimensiunile capetelor terminale pentru distribufie capsulats tip Eiectroaparataj eS Cote, mm TH ta | re | te See cake soar 9 Btrab ata [oat a Jn ens 220 | 220 | 220 | 220 | 220 | 220 | 220 | 220 re | ts a b 246 | 246 | 246 | 246 | 246 | 146 | 146 | 146 © 86 | 86 | 86 | 86} 118 | 86 | 86 | 100 d (diametrul) | 68] 54] 50 | 34] 28] 48] 38] 28 g 292 | 932 | 232 | 292 | 282 | 192 | 192 | 182 h es | 66 | 66 | 66 | 66 | 66 | 66 | 66 Greutatea, kg Ca RUS ee Ee yp Sel Seah Numiral intririlor slp esrl Gi) JON ip ho Nees eee Sootiunea cablului in mm? | 240 | 185 | 150 | 25] 10] 95 | £5 | 10 Se produc cutii schimbabile (fig. 2-22) in tipurile si cu dimensiunile indicate in tabela 2-36; solutiile de echipare a acestor cutii sint date in tabela 2-37. ‘Tabela 2-36. Dimensiunile cutiilor capsulate interschimbabile tip 1.A-E.C. pentru tablouri93 & | y aa V 09 TF yyped sorgdnanuy I y | 9 rls V &¢ IIE 1yped soydnranuy 9 | 9 || 6 ¥ OT Wir soqped s0ypdmronUy tt | ste 1 | ¥ 09 1a'T | Bis “Tf “9ND no -Y 09 TIT iYPed rOAnaD.AUT SHS r+ S+8 | T+1 V $8 147 ez | Bys “TTT O40 NO Y ge TIT ioyped syEdniaNuy g ts | pte | B+e | T+1 VS aT 5 | ‘B18 “IT OND nd Y OT ITT yyord s1oydniaNnuy str | ste ett Y 09 147 a "qq ’219 NO Y 09 IT IIpPed soRdnIagUy EB ets | ote Sts | tT V 93 WIT gE ‘Sis Ty ‘MD No Y es TT Ioyoed soyZAnaaTIUy q ete | sty} | ete] ste V s¢ IT & | Gr OP no Y OL TT 1qPed soyyduouy ee THT 1428 THI V 001 +09 xT “Bis no TY OND, a T+ T+8 THI ¥ 001 + ¢% la 35 HO TIT OND, —E Cts ets B43 | pay a ett Ft ora ee ¥ 09+ 9% 1A 3 T ¥ 009 eze[nqny =z i {17 ¥ ogg axepnqny pe | | 3 1 a 8 | F e | 3 BE v 9 e e 3 , | 9 rie ¥ 09 WaT “Bs no TT “ND 9 | | F 9 |s V 96 WT Bis mo TT “OND 6 oyna sqrnyoawis Hno[qey nayuad “Q'A'V'I OP Isnpoad oVIMscu9 JoPFHANO ope exvdyyoo Op oFIMJOS “2e-Z =IeqeL interschimbabila pentru tablouri capsulate (produs LA.B.C.). Fig. 2-22. Cutie95. MATERIALE FOLOSITE 1N- INSTALATIC ELECTRICE MATERIALE, APARATE $I MASINI sl cu peretii frontali din aluminiu (la cutia C)S6 peretii frontali: sint din ofel), cu gradul de protectie IP 56 (STAS 5325-62), si se imbind cu garnituri de cauciue. je us = + igs nee g& 222 gS as ag 3 ES a2. «Ad ae a5 84 g gsc 38 ;H#3 Ses sE#S end Be aos a4 OG ae Bee gs og ogg ) Pesan, 8 Bp 8 oes 628 a Sak 2 4 Vg Be 6 oo < 1X 38] Serie | 0,78 | 0,85 J F pealllose Fig. 2-42. Corpuri de iluminat tip CI: Ard = E . 4@ ~ tipurile C140, C1240, CL165 si C1265; & — tipurile CL340, CL 440, C1365. 31 CT ss. 4xBIA 40 | 4X4 | Paralel | 1:25 | 0,70 I 440 | 4xLA 40 | 4xSUA 40 TA 40) ox 88) Serie | 004 | 0.95 4 Far — | 0,69 | 0,50 cr 16s | 1xLFA 65 | 1XSLA 65 | IxBIA 65 | 1 <4 | Paralel | 0,45 | 0,78 Fark — | 138} 050 cr 265 | 2xLFA 65 | 2xSLA 65 | 2xBIA 63 | 2x 4 | Paralel | 090) 0,78 1X 5,8| Serie | 0,73) 0,95 Fara — | 207 | 0,50 c1s65 | 8xLFA 65 | 3xSLA 65 | sxBIA 65 | 8x 4 | Paralel | 1.57 | 0,67 1X58| Serie | 2,20 | 0,85 Fig. 2.43. Gratar dispersor pentru corpuri de iluminat tip Cl.116. MATERIALE, APARATE $I MASINI Tabela 2-50, Dimensiunile corpurilor de iluminat tip CI (Dupa catalogul Electrofar) ope ‘wepr ‘Oo HR-Z Bla Gl of 0 Oe Oe 09 08 O64 Id gS UGE 005% eZ 006 09 ll of 0 02 o% a 0 “1 060t of 20S oih «08 202s «06 09 dE of, oe 4 a9 a8 008 $b ¥id % OR OSs ltt 006 of9 0b 2 oe 04 09 8 ‘00k 9 £92 VID % one VID SI VIP "8 On Vid i “Josrodsyp seypIB BIBT “AIO dy aoyimndioa aye ‘wopy “a FF-2 ALL 000 OE _ of! 268 ofZh 208 008 olf 0 ON 0021 006 009 ol 2, 00. Oe ld ® oF ool oat 209. ook . Obs 819 % $98 B19 % DESI a 05 08k 202 og. 20001 «pp, 2081 0051 02h «06 09 906 oO 209 00S ath 008 sb8 ot 30 a wa Gee] a4 a He 09 7) 09 loot $92 8/9 % $98 IND % O42 oT On 819 1606 30th120° 180° 120° 780° 0° 30° 60° 90° 120° 150° 180" ca 20) D 50" 80° 30° 120° 180" iO" % 100; 80 bo 40 20} 0 2-44 D. Idem, ale corpurilor tip CIB, cu gritar dispersor. Fig. MATERIALE FOLOSITE IN INSTALATIT ELEOTRICE 121 Corpul OPA 140 |IMLFR 40)1xBRB 49 = CPB 140 |LXLFR 40]LXBAB 40) Neperforat CPA 240 CPB 240 |2xLFR 40|2xBRB 40) Neperforaf ‘Tabela 2-52, Caracteristicile corpurilor de iluminat tip CP Echiparea corpulai (buc. X tip tame | patwext | Rethcwr 020 bs 0,20 axs [See | o.60 5 a 0,95 0,95 4,0 093] 64 0.92 2XxLER 40)2XBRB 49) = 0} mb a I 0° 6° 90° 10" ta" O° Fig. 2-45. Corpuri de iluminat fluorescent tip CP si caracteristicile fotometrice: # = tip CPA (fri reflector), pentru una lamp tp LFA de 40 W san doui limpi tip LFA dw b — tip CPB (cu reflector).60,_ sgéurib20 ahgiati O42 _3géuri le sa (eee es 200. a i TearEae 1287 d °F 30° Bi 9° 120" 180" 160" Fig. 2-46, Corpuri de iluminat tip CGA si caracteristicile fotometrice pentru lampi: a —~ de 20 W; b — de 40 W; ¢ — de 65 W; d — profil (acelasi pentru toate tipurile) MATERIALE FOLOSITE IN INSTALATII ELECTRICE 123 Tabela 2-53. Caracteristicile corpurilor de iluminat tip CGA Echiparca eorpalut Ge Hominat ; = ae 3 + 3 Corpul = se 38 i. Limpi | startore Balestus | 32% a is [ea | & | gai] 882 |32<| 3 |e CGA 120 |< LFA 20) 1x SLB ire ae DS BS LFA 20] 1x SLB 20 |.1x DIA 20) FE" | oy | ove! oss] 3° fecal sel lSea ir ety Fart | — — | 0,89] 0,56 LFA 20) 2XSLB 20 | 1X BIA 40/5" | paralel | 0,23]/005| °° Fara | — 0,78} 0,56 ©GA420 [4x LFA 20| 4x SLB 20 | 2x BIA 40 ]2x5 | varalel | 0.56| 0,78] 43 1x88} Serie | 0,47) 0,95 ©GA 140 {1x LFA 40] 1x SLB 40 | 1x BIA 40 | RF} pater | O24] 0) 42 OGA 240] 2 5 ox¢ | a | 080] 080] 58 x 2X LFA 40} 2xSLA 40 | 2X BIA 40/7335] Parate, | 959] 90) 5 0,47 | 0,95 Ber) ao ond CGA 34018 x LFA 40] 2x8) 3x4 | Paralel | 0,85) 0, 440) 2x SLA 40 | 3X BIA 40 17.3.5] Serie | 0.78| 0/85 | Fara | — 1,67| 0,50 ‘OCA 440 |5 x LFA 40) 8X SLA 40 | 4x BIA 40 [8x4 | Paralel | 1,25] 0.70) 10,3 1x3,8] Serie } 0,94) 0,95 : Firs] — | 0.69 0.50 CGA 165|1xLFA 65] 1x SLA 65 | 1xBIA 65 |1x4 | Paralel | 0,45{ 0,78] © rere) es 138] 050] , = i 1,90 0,71 ‘f CGA 2: LFA 65 5 24 | Paralel | 0,90} 0, 265 ]2 x 2XSLA 65 | 2x BIA 65 |7.25) Sem" | 073] 0195 ) Fira | — 2,07 a do CGA 365 |3 x LFA 65] 8x SLA 65 | 8x BIA 65 [3x4 | Paralel | 197 | 0 1x5,8| Serie | 1.20] 0,85 Fara [ — 2,76 | 9,50 4X LEA 65] 4X SLA 65 | 4x BIA 65/44) Paralel | 2,05] 0:94) 12,5 2x5,8] Serie | 146] 0985ml nned —q ‘dq, vaop — » maquad edrxjemoyoy opfaystsoqoezeo 1 QHD dy yeuyumy ep yund109 “gi-2 “Ba 29 og oh OL te 06 09 soe op age 4g 008 soot «00k 08 409 warp 129 1002 09 1001 208) 0!) ‘00 St 008} amg, ined — 9g frdenyy poop — # 7 pero 18 @OO dy wary ep Hndio} “Lp-2 “Bld oD “0095 oft 2h 0B 009 OE 4, Oe a} poe 08 00). %126 MATERIALE, APARATE. I MASINI Tipul pentru utilézdré generale, simbol CG, executie deschisa, protectie IP 20, poate fi folosit in medii fri praf sau fara agenti agresivi, cu o umiditate relativa de maximum 65% la temperaturi ale mediului ambiant de +5... +35°C. Variantele constructive sint: _- f4rd sistem optic, tip CGA (fig. 2-46 si tabela 2-53); au randamentul R,=0,85; lungimea totala a corpurilor de iluminat inclusiv portduliile laterale, este mai mare decit lungimea din figura cu 9 mm pentru corpurile cu 1 si 2 lampi si respectiv cu 12 mm pentru cele cu 3 si 4 limpi; — cu sistem optic tip CGB (fig. 2-47) cu R.=0,83 si CGC (fig. 2-48), cu R.=0,83; sint corpuri de iluminat destinats in special in- Tabela 2-34, Caracteristicite corpurilor de SS el Kchiparea corpului ca Lg Condensate Deg een 1c pee ee ee CGB 220 sau CGC 290 axnra 20/2xsLB 20|1xBra 40] Fars CGB 420 sai CGC 420 4xnra 20|4xsie20|2xBta 40} os, CGB 240 sau CGC 240 2x LFA 40|2xSLA 40} 2x BIA 40] 2x4 CGB 440 sau CGC 440 4XLFA 40 |4xSLA 40} 4xBIA 40] 4x4 w x 2 CGB 265 sau CGC 265 2x LFA 65 |2XSLA 65|2xBIA 65 | 2x4 MATERIALE FOLOSTTE IN INSTALATI ELECTRICE 1 cdperilor in care pe linga exigentele unui bun iluminat se urmareste si obtinerea unui efect decorativ deosebit; caracteristicile acestor corpuri sint date in tabela 2-54. G. OTELURI DE CONSTRUCTIE Principalele tipuri de profile laminate din otel care se folosesc la confectionarea constructiilor metalice aferente instalatiilor electrice sint indicate in fig. 2-49 si au caracteristicile date in tabela 2-55, 2-56 si 2-57. Aceste profiluri sint fabricate prin laminare la cald, din otel calitatea OL 38 STAS 500-63. iuminat tip CGB si CGC (v. fig. 2-47 si 2-48) Curent ate Cance vom : lcoadonsatoarlor = “all cosy | Srostaton = 39 | 0,56 cB 220 60 | 200 4 oss | 59 | céc 220 634 | 200 0,56 078 | o10 | CGB 420 eco | 200 0.95 s CGC 420 634 | 200 0,50 ceo | goo | coped | 1270 | 450 0,95 j CGC 240 450 0,50 . CGB 440 450 | oe | ee 6GC 440 450 1 and CGB 265 750 | gue | 208° | cocks | 15e4 | 750128 MATERTALE, APARATE $T MASINI MATERIALE FOLOSITE IN INSTALATIE ELECTRICE 128 Tabela 2-55. Caracteristicile profilelor de ofel L, cu aripi egale laminate la cald (v. fig. 2-49) (Dupa STAS 424-62) Tabela 2-55 (continuare) 7 Gotele sectiu- i eee Cotele sectiu- Mirimile statice pentra axcle ii, mam. mikel ae ation pati axole | am le Incovoiere Danamizoe Sectiunea | Grewtatea Denumizea | | Sootunes | Greutatea prof : ut protilulai L emt k “ u cm? kgim fin 55, 5, 8,63 3 3 113 0,89 0,40 | 0,29 0.59 8 6 k 20x20 alse 146 115 050 | 0.37 0,58 80x80 7 80 | 7 oe 8 8 | 128 3 8 125 | 0,98 054 | 035 | 0,65 2 Bee al) ay Les | Hay 0168 | 0,45 | 085 6 6 | 106 al 2 7 7 | 12 x 3 148 Le ogi | 048 | 0,75 90x90 3 9,64 25x25 f mat ie 1,46 103 | 0,50 | 0,74 a 90 3 | 29 | 19 135 8 3 162 | 1,97 116 | 058 | 0,85 ‘ i sees Tae hte | oa l\anes 14s} 275 | os4 s $ | Be | a3 77 97 | 27,9 3,08 saxer G | 2 | fg | ats | ror | 30 | To. | ogo ey tae 8 | ee | tae Nie as | Sar 5 K 00, i i , on weg [ele] er] ue | ag] oe | ue ste Le i | | te 7 " Exemplu de notare. Ojel J. cu aripi egale de 501 7 - 122 1 7 mm, cn grosimea de 5 mm, din ghee ' ah i Bae ae oe 10 i Be ctiatee OF 88 conform STAS 500-63, se noteazi: L. 50X50X5 STAS 494.6/0L. 5 5 | 379 | 297 553 | 1,95 121 y 8 3 | 265 | 208 51s | 159 189 y 45x45 4 45] 4 | 848 | 2,78 663 | 2 , 5 5 429 | 337 §03 | 2,51 137 P a 8 8 2,96 2,82 7m | 1,94 1,55 Lf 50 4 4 3,89 3,05 92k 2,54 1,54 NS soxso 5 1 501 5 | aso | a7 | me | a's | 133 Vy 6 6 | 569 | 446 131 | 369 | 152 < Ny 35, 85 | 3,86 3,03 116 2,88 173 NN sexe 4 56 4 438 8,44 13,1 3,91 1,73 N eon 5 | 541 | 425 | 160 | 396 | 172, N 6 6 | 642 | 5,04 187 | 468 | 171 N cs 4 | 496 | 390 | 189 | 409 | 1,95 N 63X88 5 63 | 5 613 | 481 23,1 | 505 194 N N 6 i Me 572 | 241 | 598 | 1,93 N 45 45) 620 487 29,1 5,67 216 S = 5 5 63s | 538 | 319 | G27 | 216 x70 6 70 | 8 | 815 | 639 | 376 | 743 215 7 7 | 942 | 799 | 43.0 | Sa7 | 214 8 8, | 1066 | 837 | 482 | 968 | 213 0 b Fi ene ‘2 Fig. 249. Profiiuri de ofel pentru constructil in instalatti elect 4 — cornier cu aripi eyale (STAS 424-62); sartea instalatorului electrictan ‘ice: b — U (STAS 564-63); ¢ = 1 (STAS 505.69),MATERIALE, APARATE 51 MASINI APARATE ELECTRICE 130 . 131 Z teristicile profilelor de ofel U laminate Ia cald Tabela 2-56. Cartelerig. 2-49) (Dups STAS 564-63) Tl aH SALTO] Seq | Gro | _MUMS sal 99 wale do tnevoine » APARATE ELECTRICE Ders= nea | eaten = ry Rath i yi : Br Wy | be ty | Wy | fe A, GENERALITATE a em? ) kgm | emt | cme] om | em | emt | om ; i2| 3,75] 113 La aparate intereseaza totdeauna unele date, ardtate mai jos: 3 | so | 68 | 5. | 712) 559) e54| toe] 192] 30) ot] tas Tensiunile nominale (stabilite prin STAS 553-60) sint: 6/,| 65 | 42 | 55 oR iA ios” | 265| slo} 94} 686] 1,83 — pentru curent coniinuu: 24, 60, 110, 220, 440, 800 si 1200 V; Aa a 50 * 498 | 106} 206 | av3) 3ax\ 298) 849 1 — pentru curent alternativ: 42; 125; 220: 380; 500 $i 1 000 V. i2 | io | ss| 7 [aro |1s4 | 38 | soz] 462) 482) 1h) | ts Intensittfile nominale (stabilite prin STAS 553-60 si 4297-60), 14 | 140 | 60 | 7, | 204 | 160 | OO | te | o| 635 | 183 | Lee "pentru curent continuu si pentru curent alternativ sint: 6; 10; 25: we | to | & | 25 | seo [geo [1350 [10 | gos|ud | 224 | 202 40; 63; 100; 200; 400; (350); 630; 1000; 2000 si 3150 A. 20 | 200 | 75 | 88) 822 | 25,3 [1910 | 191 ah ie ae 250 Caracteristicile de serviciu sint legate de posibilitatea utilizarii a | 920 | 80) 9. | S24 | 208 2 eno | 900 | ga2/eds | S06 | 242 aparatelor si pentru alte valori ale curentului sau tensiunii, mai za | 240 | 85 | 85 | 23 | 570 [4820 | 371 | 990 [S17 | 47,7 | 256 mici decit cele nominale; aceste valori sint numite tensiuni sau 30 B00 yoo | 19 | 588 | 48.2 193) | 535_| 11,7 1495 67,5_| 2,90 curenti de serviciu. Pentru functionarea corecta, la valorile de ser- Oiel U cu iniltimea h = 120 mm, din ofel calitatea OL 38 viciu este necesard uneori inlocuirea unor elemente ale aparatului ee OETA BO0-88 se noteazi: U 12 STAS 564-49/OL 88 STAS 500-68. sau comutarea conexiunilor. Tabela 2-57, Caracteristicile profilelor de ofel 1 laminate Ja eald (v, fig. 2-49) uni STAS 565-63) Gatele seat ianily | orn. | Grew |__ | ‘nea 5 | tatoa G a » | 6 | 2 71,8 im 923, POHASPARE nee aE ine E55 es BEL we 0 | 97, 2 1090 400 1a nig” | 9x6 [29210 11460 Exemplu de notare. Otel I cu inakjimea h = 200 mm, conform STAS 143, 76; 155 93, Minimnilm statics pentru axele de incovolere 2 160 din otel calitate OL 5300-63, se noteazX: I 20 STAS 565-63/OL. 38 STAS 500-63. Curentul limité termic este cel mai mare curent pe care-] poate suporta aparatul timp de 1 s, faré ca incalzirea lui s& depaseascd ‘pe aceea admisd de norme. Regimul nominal de functionare este ‘caracterizat prin urmatoa- ‘rele clemente: — rezistenta la uzuraé mecanicd, respectiv numarul de manevrari entru care se garanteazd rezistenta mecanicd a aparatului; — frecven{a nominald de conectare este numarul de conectari ora, la tensiunea si curentul nominal, pentru care se garanteaza Iparatul; — dvrata de conectare nominald este timpul, exprimat in pro- mte din timpul total al unui ciclu de functionare, in decursul ruia aparatui se aflé sub curent. Capacitatea de rupere este reprezentaté prin curentul maxim valoare eficace) pe care acestea il pot rupe, aparatele réminind m stare de functionare. Capacitatea de rupere poate fi zero pentru le aparate (separatoare), egal4 cu curentul nominal (la intre- Mitoare cu pirghie), sau egalé cu un multiplu al curentului no- a) (610 ori pentru contactoare, 30—40 ori pentru intrerupa~ © automate etc.)MATERIALE, a tas 192 |ATERIALE, APARATE SI MASINI APARATE ELEGTRICE 133 Capacitatea de inchidere este curentul maxim pe care aparatul il poate stabili fri si se deterioreze; in general, aceasta este mai mare decit capacitatea de. rupere. Grade de protectic. Conform STAS 5325-62, gradul de protectie al-unui aparat se noteaza cu literele IP urmate de trei cifre: prima indicd gradul de protectie a personalului impotriva atingerli acci- dentale a pieselor sub tensiune si a pitrunderii corpurilor straine, a doua — gradul de protectie impotriva patrunderii lichidelor, iar a tyeia — gtadul de protectie contra deteriorarilor mecanice. _b. Separatoare. Acestea se fabrici tripolare, pentru inte- rilor (fig. 3-1 si tabela 3-2), cu urmatoarele cacpletigic( 4 ana nominalé 1000 V; curentul nominal 200, 350, 630 sau 1000 A; frecventa de conectare: 112 conectairi/h; durata de conectare 100%; Becctenks la ugart mecanich W0i-He! masciretice capacitaiea de FRBeTe wero; modu de actionate, normal, pin poet tole c. Intrerupatoare cu pirghie. Acestea corespui prescripjillor STAS 2425-61. Caracteristicile nominale sint: feats nea 380 si 500 V ca. sau 220 si 440 V cc; curentul: 25, 60, 100 200, 350, 630 sau 1000 A; rezistenta la uzuré 2 000 imatievrens pane tru intreropatoarele care’ functioneazi la curenti de peste 100 A 3 ps manevrari Ja celelalte; durata de conectare 100%; freeventa le actionare este de o conect 1 i iper Ge actionare este are pe ord; capacitatea de rupere, con B. APARATE DE CONECTARE a.Intrerupaétoare gi comutatoare pentru in stalafii interioare, Principalele caracteristici si tipuri ale acestora sint date in tabela 3-1. ‘Tabela 3-1. Caracteristicile si tipurile de intrerupitoare si comutatoare pentru instalatii interisare Tabela 3-2. Dimensiunile de gabarit, in mm, ale separatoarelor tripolare e interior, fabricate de Electroaparataj (v. fig. 3-1) a ‘Cumpina Retativ ‘Tipul aparatului Curentul nominal, montaj in tencuiald; T—montaj aparent; D— format ‘deptunghiular; P— format piitrat; R—format rotund. Notatiile dintre paranteze se refera la formatul piitrat. ; 6 Coracteristica | Normal | INTENC Normal Plans paca eee A ° e t Tensiunea nomifa- Lv 950 c. 250 ca. gi oc. Curentul normal, 10 6 Rezistenfa la uzuri mecanici si electrica, cicluri 50000 20 000 Duraia ra conee- ia _ peepee, 3-3. Capacitatile de rupere ale intrerupatoarelor cu pirghie Gradul de protectie 1P 30 IP 30) IP 20 (iP 80) | IP 31 P.B2 = SS Surentu) apacitatea de rupere, in A, pentru: Conditii de instalare| ST | wm] Tt st ST tj cial Pe Formatul D R Re) | R R mn Veo. | ao vee] a0 V c-a, | 300 V eas Garabite: f - aS = indltimes, mm) 80 |= (84) = ES cos@=1 | Core=o7 | cospm1 | Core = 07 — litimea, mm 70 ae (84) = A — diametrul, mm - = 54 80 85 83") 1) 19 6 16 125 ss _ io | so | 3 Be 30 24 18 Wold. Semnificatia simbolurilor: ST — montaj ingropat, en dozi de aparat; IT — 200 ey aa 2 40 30 4) Tntre axele surnburilor de fixare.nrocurent By enirvcurent i pe alternativ 0360 V Scheme scneind pent continuy ta #40 4 b ya APARATE ELECTRICE 135 Dimensiunile de gabarit si intrerupatoarele cu pirghie sint date in fig. 3-2 si 3-3 si tabelele 3-4 si 3- d. Intrerupatoare si comutatoare pachet. Aces- tea corespund prescriptiilor STAS 5414-61. Principalele caracteristici electrice si mecanice sint: tensiunea nominala 380 V ca. sau 280 V c.c.; curentul nominal: 6, 10, 25 sau 60 A; rezistenta la uzurd 10 000 cicluri; capacitatea de rupere: 6 I, pentru cele de 6—10 A. 1,25 I, pentru cele de 25 sau de 60 A gi 1 J, la folosirea in circuitele de cc. Schema électriog esr a4 Lb Fig. 3-2. Intrerupitor pirghie de 25—100 A. Fig. 3-1. Separator tripolar pentru interior. Fig. 3-8. Intreruptor pirghie de 200-1000 A.136 MATERIALE, APARATE $I MASINE ‘Tabela 3-4. Dimensiunile de gabarit ale intrerupatoarelor cu pirghie de 25—260 A (v. fig. 3-2) cua cram i ae nas 5 155 96 70 87 180 05 60 155 96 70 93,5 155 13. 100 1i5 14 98 103, 175 15 200 300 255 200 | 10s 216 25, Dimensiunile de gabarit si schemele electrice ale principalelor tipuri de intrerupatoare si comutatoare pachet sint date in fig. 3-4... 3-7. Jntrerupator packer... ee. Lod| Papa 2 @ Fig. $4. Intrerupator pachet de 10 A. APARATE ELECTRICE 137° Tabela 3-4. Dimensiunile de gabarit ale intrerupatoarelor cu pirghie de 200-1608 A (v. fig. 3-3) Curentul Cotele, in mm Bicones Groutatea, e. Prize. Tipurile uzuale de prize sint date in fig. 3-8... 3-10, iar dimensiunile si caracteristicile electrice, in tabela 3-6. oto oto abu Ea - Tri re pat Yar ey. tn Heh F (alee | of on | S || NOI} S @ || S 8S bos S Oe Comutatoare pocket 104 ~ 380 V 0.0. =, & s Kid-@ _|_R10-32 ‘10-23 Cod, |___ 056% 0567 0568 @ 8 5. @ C3 ——a0 eh WY Fig. 3-5. Comutator pachet de 10 A,138 MATERIALE, APARATE $f MASINI o=pa [ore | po wf Tei | Paes | dathdregn s| Gi GMS ee MNAARLL Hid j L s i i L s | 2 EB} gs Ee 33 Sx SS L ga ne G85 95. aI K25-22- H25-23 KOS-S2 Db DB 61g. oreo oreo ‘ino Bf etnog 7B | clrea BI | _alreates Fig. 3-6. Comutatoare pachet de 25 A. {. Contactoare. Acestea sint aparate comandate de la distanta, care inchid un circuit sub ac{iunea comenzii si-l mentin inchis atit timp cit dureazd comanda. Tabela 3-6. Dimensiunile si caracteristicile electrice ale prizelor tripolare de 25 si 60 A (v, fig. 3-10) z a Carental de rupere, 2 ISP iaie Seen BE la fe le la lel s | 2 | peincivate [te protectie 1 25a {150/198 |290| s1|25|11| mea | a1 25 i GOA |178 | 148/320) 115] 32 | 11 IPE 86 ve} 60 =| 380 | 06 iy TPE 2 si IPES6 sint tuburile de protectie cu care se racord Cod. a A086-vig1aqa0d soppdnsostuy Fig, 3-8. Priz tripolard dublé pentru instalafii interioare. Fig. 3-7. Intrerupator pachet de 60 A.de protectic ph o Fig. 3-9. Prizi bipolaré cu contact de protectie pentru montaj: 4 — ingropat; b — oparent. a ¢ g sw €R SOA IOV ep ae i el A La | Fig. 310, Prizi tripolar protejaté (de fonta) de 25 si 60 A. Bosh os $ So soe oy 3 = s = $ sto ox Contac CT63 A. Fig. 3-11 tor tripolar CT een242 MATERIALE, APARATE $I MASINI 2D 50. 85 270 230 Schema electricg ina aia 5 ca obo A Boe 3-12. Contactor tripolar CT-100. Caracteristicile unor tipuri de contactoare produse in tara noas~ tra sint date fn tabela 3-7, iar dimensiunile de gabarit si schemele electrice sint date in fig. 3-11 3-17. Conform STAS 4479-61, limitele valorilor tensiunilor la care trebuie s& haicreze electromagnetul contactorului sint: — la 0,85 U,, armatura mobila trebuie sa fie atrasd si menti- muta fara s& vibreze; — la 0,7 U,, armatura mobild trebuie sf fie atrasi si mentinutd. g. Ruptoare. Acestea sint aparate care deschid un circuit electric si-] mentin asifel atit timp cit dureazi comanda data de la distanta. Caracteristicile tehnice ale ruptoarelor sint date in’ tabela 3-8, iar dimensiunile in fig. 3-18 si 3-19. Caracteristica APARATE ELECTRICE 143 a. Contactoare de curent aliernativ ‘Tensiunea nominal Uy» V Curentul nominal I, A Tensiunile de serviciu, V Rezistentele la uzura mecanica, conectiti Capacitatea de rupere, A (la U=11 U, si cos ¢ = 04) Capacitatea de inchidere, A Capacitatea de rupere a contactelor iB auxiliare la Rr 0,005 ms, A Rezistenta la uzuri electric’, conectari Freeventa de conectare, conectiiri pe ort Durata de conectare, % Sisternul de stingere al arcului electric Mediul de stingere Numirul de contacte auxiliare Caracteristion 500 | 500 500 500 25 68 160 200 24, 48, 120, 220, 880, 500 1200 000 200 | 504 800 | 1600 200 504 800 1600 1 la 550 V gi cos @ 05 la 440 Ve.c. a0) 120 000 600 (temporar; pe intervale scurte poate merge pind la 3.000) 40 si 100 Camere deionice cu plicu{e din metal in forma indicata ‘Acrul 2ND+92 NI inclusiv contactul de autoretinere ‘pul conlzctorului du: & eurental nomi R _ ace | cs | Mcim | wo. b. Contactoare de curent continuu ‘Tensiunea nominal, V 220 220 750 750 Curentul nominal, ‘A 63 80 10 | 0 ‘Tensiuni de serviciu, V 24, 110, 220 24, 110, 220, 750 Rezistenja la uzurit mecanicé, conect&ri '800 000 |” 1060 000 Capacitatea de rupere la U=1,1 Uy $i ==5 ms, A 150 200 250 815 Capacitatea de tnchidere, A 150 200 250 375 Capacitatea de rupere a contactelor auxi- : Pu 2 la 24¥; 1 Ia 110V; 0,5 la 220V; are la = 5 ms, A Ton a 70V" Rezistenfa la uzuri electric, conectiri 30 000 | 100 000 Freevenja de conectare, conectiri pe ori 800 Goo Durata de conectare, °/o*) 4 40 si 100 Sistemul de stingere al arcului electric Numirul de conlacte auxiliare Suflaj_magnetic Firi_ | END + INI'2ND + 2Ni Exceptia face contactorul BC 60 care este construit numai pentru impulsuri de sourti durati (maximum 10 impulsuri a 10 s pe ori).144 Ot OS 165. 460 (ee ee =) Scheme etectricd f i 7 A a ¢ Schema electricé Fig. 3-18, Contactor tripolar CT-200. ‘Tabela Caraeteristicile tehnice ale rupteareior ipul ruptorului dup curental nominal Caracteristica RMC 8 | _-AMC 150 Tensiunea nominala in cc, V 220 | 750 Girentul nominal, A 80 150 1 |2 3 |e Tensiunea de serviciu in cc, V 24, 110, 920 Rezistenta la uzuri mecanici, conectiri 300.000 ye 3 t Capacitatea de rupere, A, la U=1,1U, | a eS Lb si nd ms 200 875 4 2 _uOv 3 & Capacitatea de inchidere a contactelor ho Re } a ili = 5 ss, 4 2 la 24 V; a ausiliare laf = 5 vas, la 24 V; 1 la 110 V; 0,5 la 220 V Oyo te dee aCe. Rovistenja la uzui clectrici, conectiri 80.000 Frecventa de conectare, conectiri pe ord 300 Durata de conectare, °% 40 si 100 Sistemul de stingere al arcului electric Suflaj magnetic Numiral de contacte auxiliare IND+2NI I ND+1 NI epee snetalatorulu electrician2g0uri 965 Schemo clectricd + Fig. 3-15. Contactor MC-80. Schema clectricd $ + g Schemo clectricd TOF Fig, 3-17. Contactor MC-150. Fig. 3-16, Contactor MC-100,gui $85 n 26. Tr egduriono.s i, Scheme electrice SE Schema electrioa APARATE ELECTRICE 149 ‘C. APARATE DE PROTECTIE a Sigurante fuzibéle. Acestea sint de diferite tipuri. 3 5 Siguranjele unipolare cu filet se fabricA tn tipul LS, cu lega- y turi in spate (fig. 3-20), si fn tipurile LF (fig. 3-21) si LPI (fig. 3-22), z cu legaturi in fafa; caracteristicile soclurilor sint date in tabela 3-9. & z Tabela 3-9. Caracteristicile si dimensiunile soclurilor sigurantelor unipolare & “eu filet Z 4) Pentru sigurangele LS (v. fig."8-20) bs eo oes eet il) rena 3 ») Pentru sigurantele LF (v. fig. 8-21) Cotele in min Curentut — Mitimen nominal Filet A [7 |Grentatea kg BMc-30 25 25 | B27 | 34/955 | 56 | 80 | 145 | 0,95 60 60 | E-83 43 | 8t 70 | 110 | 146 | 054 wo =|Gi va 58 | 40 140 | 148 — ©) Pentru siguranfele LFI (v, fig. 8-22) Dirneasiuni, in mam: Curentulioe a Sw ea aul On a — do % gf 60 A; b = do 100 A. 2 = 3 = g 5 z & 5 | a 2 3 Fig. 3-20. Sigurante unipolare LS de 25, 60, 100 A, b b Fi ‘e 3-22. Sigurant& uni gad a — de 25 si 60 A; b — de152 E MATERIALE, APARATE $I MASINI Sigurantele unipolare cu miner se fabricd in urmdtoarele marimi: — de 200 A (fig. 3-23) cu fuzibile lamelare din zinc pentru 100, 125, 160 si 200 A; — de 350 A (fig. 3-24) cu fuzibile lamelare din zinc pentru 100, 125, 160, 200, 225, 260, 300 si 350 A; " — de 200 A (fig. 3-25) cu fuzibile din sirma de argint pentru 60, 80, 100, 125, 160 si 200 A, fiind echipate cu miner tubular de portelan. 10. BD; Fig, 3-24. Siguranjé cu miner de 350 A, & Fig, 3-23. Siguranta cu miner de 200 A. APARATE ELECTRICE 153 Prin STAS 4173-53 se stabilesc urmatoarele conditii de topire a fuzibilelor: si nu se topeascd timp de o ord la sarcina de 1,3 I» $i s{ se topeascd in mai putin de o ord la sarcina de 1,6 Ip. Fig. 3-25, Sigurant& tubulara, cu miner de porjelan de 200 A. Duratele medii de topire a fuzibilului functie de valorile curentului sint urmatoarele: Curentul, A [oes BAI} In] 16 fn [28% 201, | 25% joe | 4,01, - Jan | 20 mia| 408 | 8s | 45s | 255 urata Capacitatea de rupere este de 1 kV la cos@=0,6 sau la L/R= 0,003 S pentru circuitele de curent continuu (STAS 4172-53 si 4173-53). Sigurantele cu mare putere de rupere (M.P.R.) sint prevazute cu. tip special de element fuzibil, format dintr-o banda cu profil U uu L, avind citeva strangulari in lungul ei (ceea ce asigura divi- ea si stingerea rapidad a arcului electric); pot rupe curenfi cu lori pind la 100 kA.454 MATERIALE, APARATE $I MASINI Dimensunile de gabarit ale acestor sigurante sint date in fig. 3-26, si tebela 3-10. Caracteristicile de topire ale sigurantelor cu mare putece de rupere sint date in fig. 3-27. Takela 3-10. Dimensiunile de gabarit ale sigurantelor M.P.R, Curental Cotele, ta mmm nominal V. Fig 2-86: aU)! 26 a RUPES| melee Tha, 160 185 65 25, 50, = 45 a 250 127 58 25 50 - _ 6 815 50 65 82 60 - 52 a 400 161 60 35 61,1 ~ - b 630 154 68 aL - 68 62 e b. Blo>curi de relee. Acestea sint folosite pentru protectia movarelor impotriva suprasarcinilor si a scurtcircuitelor; corespund prescriptiilor STAS 4196-53 si 4480-61. Releele termice si electromagnetice sint grupate in blocuri, numarul relelor fiind legat de numéarul circuitelor ce trebuie protejate; pe lnga releele respective, blocul contine si mecanismul pentru deconectarea contactului principal, mecanism actionat de releele din bloc. Pentru releele termice se impun urmdtoarele conditii: — la im curent cu 5% mai mare decit valoarea reglata, nu trebuie sa adioneze timp de 2 h; — la wm curent cu 20% mai mare decit valoarea reglata trebuie s& actionee in timp de 1 h; — lain curent cu 50% mai mare decit valoarea reglata trebuie 4 actionee in timp de 2 min. Blocul cu relee termice de 10 A dat in fig. 3-28 are urmatoarele earacteristci mai importante: tensiunea nominalé 500 V; curentul nominal 1) A; numarul de relee termice, reglabile intre 0,6 si 1 I, 8 buc. (in «are I, poate fi de 1, 1,5, 2, 3, 5, 7,5 sau de 10 A). Releele termice, tripolare, de 25 A (fig. 3-29) au urm&toarele caracteristci mai importante: tensiumea nominala 500 V; curentul Fig. 3-26. Siguranti M.P.R.; a — de 200, 950 si 815 A; b — de 400, 509 si 030 A.678 Iikly i. 3 3 . SX 8 S§ Ton 1 \ | ' s = = s = = 28 8 = 3S < 8 8 as S S Ss 5 3 so a = > & iy je Se sé 88 1 8 & ~ 3 8 8 Tins 10000 APARATE ELECTRIGE 157 aa ag 5 = 5 § 33 ee "Be ag gs a8 28 Schema clectricd aa s T ao Be 2 J | 28 “ - 88 ay 83 A 8 ¢ 6 ea Fig. 8-28. Bloe cu relee termice de 10 A. 8 sa nominal 25 A; relee termice pentru: 1, 1,5, 2, 3, 5, 7, 7,5, 10, 15, as 20 si 25 A; stabilitatea termicd a releelor: I, la 2 8; contactul zvo- rului: in ca. 1000 A la cos =0,8 si U=500 V; in ac. 110 W la 20 si U=250 V. R & c. Contactoare cu relee. Acestea se folosese pentru 8 comanda si protectia motoarelor electrice; in majoritatea cazurilor i sint echipate numai cu relee termice. In far se fabricé doua tipuri 1 de contactoare prevazute cu relee: k — in ulei: DITU de 25 A (fig. 3-30), de 63 A (fig. 3-31) si de 1 100 A (fig. 3-32); — in aer: DITA de 25; de 60, de 100 si de 200 A.28 Schema electric 93,2 Fig. 3-29. Bloc cu relee termice de 25 A. 3-30. Contactor in ulei, cu relee, DITU de 25 A, cu schemele electrice: Petra comanda de pe aparat; b — pentru comands do Ia distant prin buton simphu in~ : chisedeschis; ¢ — idem, prin. buton dubla,mops ~ 2 81 Gap wong upd [9p epueuios Naud — g HeRGL od vp vpueuioD anuod — v op-sigoU, nds vom UA Bur; sedLTo9T2 epUEYos nd ‘y E9 EP NLIA seer no ‘en uy JoyUUOD “Ig-g¢ “Shy a g 3 : Ge 1IDM THI IUIUDS 99 sjaureys nd ‘VY 0OT AP ALI _9aT8r 9 “TIN UL JOPEIWOD —ZE-E “BT S6s~ SEL FdP cog le Mabe WER 8 ard =} 03 02:09 (unob2)en adt I | |164 MATERIALE, APARATE $I MASINI In tabela 3-11 se arata caracteristicile principale ale contactoarelor in ulei, cu relee. ‘Tabela 3-11, Caracteristicile principale ale contactoarelor in ulei cu relee DITU de 25—100 A (Dupa STAS 552-60) Gontactorut % Caracteristica “ prrues | pitu6s | prru 100 ‘Tensiunea nominal, in ca, V 500 500 500 Curentul nominal, A 25 63 100 Tensiunile de serviciu, V 120, 220, 880 si 500 Cuzentii de serviciu 1,, A * [45 1,5; 2; 3,5 7,53 10; 15; 40,63} 40;60;80; 190 205 Reglajul releelor termice (0,6.01)xIg Capacitatea de rupere la cos ¢ 800 630 800 Reglajul releelor electromagnetice*) 10x, 8x5 8x1, Frecventa de conectare fara protectia prin relee termice, conectiri pe ord 120 150 120 Rezistenta la uzurk mecanici, manevedri 100 000 Gradul de proteotie IP 432 IP 432 IP 492 *) La fabricatia actuali de la Electroaparataj s-a renuntat la aceste relee. In tabelele 3-12 si 3-13 sint date caracteristicile principale ale contactoarelor cu relee DITA de 10, 25, 60, 100 si 200 A. In fig. 3-33 gi 3-34 sint date dimensiunile si schemele unor tipuri uzuale. d. Intrerupa&toare automate. Aceste aparate se folosesc pentru manevre, precum si pentru protectia motoarelor, a transformatoarelor gi a liniilor si conductoarelor electrice impotriva curentilor de suprasarcind sau a curentilor de scurtcircuit; declan- garea se face automat sub actiunea releelor. Releele cu care sint echipate intrerupdtoarele automate sint de suprasarcina (termobimetalice), de scurtcircuit (electromagnetice) gi de tensiune minima sau nula (clectromagnetice). fn {ara noastra se fabricd tipurile de intrerupatoare tripolare cu eontacte in aer DITA de 350 si de 1000 A; constructia lor este conform STAS 4480-61. APARATE ELECTRICE 165 x Zz 3 g 82 8 + et Ts 9 = 4 le 8 Z s io g a 3 + < a Pel ret eae a S Se & Xx xX aaa) ; == 7 2 z 8 8 eae ze E get = d8ee@— G8 % 8 e a = es S E = a4 fc al Ks Beh 3 B - =<: 2 —_—=«.. B = @ a a § e854 i mn é : Fae 8 ge G8 : a _ g 4 s I 2 ag 8 a = 3 4 zi 88 a a8 B 8 8 = bet & < 2 S| Siowg es gs Ge & g e 8 a 8 S 82 @ a >< £ « 8°. § 2 > * $s Saw Se a acl Sea Es Lia: z gitag 25 8 3 fe 22 | 2463 , fg 2248 a. 8 5 35 o § ¢§ ez 2 6 ols 8 8 4 8 a BS a 3S ee So g228 g = == z segs £2 2)¢ f2 0G Be 8 Ea s 238 ee EERE BORG ae ce aAaasco‘yornooye eusogos — q ‘akeqel op tonsusuTp — 2 SV 002 @P WiLIC ‘0[ox NO “tou Uy aojOUIUOD “yE-E “BMA vo aajuad = ss01m}99 9 18 09 ‘sc ep VIG “33194 no “oe uy amwoyeWOD ‘gs-€ “Bia SOT Med Fat oAPARATE ELECTRICE, 169 = “gd gig w “T= eS y a In tabelele 3-14, 3-15 si in fig. 3-35 se dau dimensiunile de gaba- il 1 f BU 183 rit, caracteristicile si schemele electrice ale intrerupatoarelor auto- 1 a Sh BEE: mate DITA. norvne Bess i] j a Eee 734 Tabela 3-13, Dimensiunile de gabarit ale contsctoarclor en relee DITA a ee 83 de 25—100 A (v. fig, 3-33) i \ vee 282 Eg ¢= Cotele, ta mm e682 ke Tipul co : ~ wee af a i 6 I é 1 ale fe BE !5 a g = DITA 25 236 | 836 _ 190 265/165 DITA 60 826 410 210 845/295 DITA 100 | 391 476 222 845/225 Yabela 3-14, Dimensiunile de gabarit ale intrerupitoarelor automate in ar DITA de 350 si de 1000 A (v. fig. 3-35) Cotele, fa mm Tipal Ge ae | eee oe ee DITA 350 450 812 272 4150 15 490 DITA 1000 5e5 | 805 | 465 290 180 490 Tabela 3-15, Caracteristicile intrerupitoarelor automate DITA de 350 si de 1000 A Caractoristica | DITA 350 DITA 1000 Tensiumea nominala in ca, V 500 Curentul nominal, A 850. \ 2000 Curenti de serviciu 1,, A 100, 206, 350 | 600, 1000 ‘clee Termice, electromagnetice si de tensiune nuld teglajul releelor termice (0,6. Ds teglajul releului electromagnetic: = pentru motoare — pentru Tintt170 MATERIALE, APARATE $I MASINI Tabela S415 ‘continuare) Caracteristica DITA 350 DITA 1000, de conectare, coneetiri pe ott 1 pee a (accidental pind la 30) Tensiunea de serviciu a releului de tensiune nuli, V 24, 1£0, 220, 8g0, 50p) Rezistonta la uzuri mecanici, manevrari Jo.000 Capacitatea de rupere, A — pentru motoare, la cos ¢=0,4 8000 8000 — pentrn linii, la cos ¢=0,7 15.000 30.009 Capacitatea de rupere a contactelor auxiliare, A: — in ea. la 500 V gi cos p= 6 — idem, si cos p=0,2 1 —in cc. la 220 V 05 La electromagnetul de. actionare: — tensiunea nominal, in c.c., V 220 — curentul absorbit, A 10 —timpul de conectare maxim al electromagne- tului, s 05 — freeventa de conéetare maximil, conectiri pe ord 120 —— ee D. APARATAS DIVERS a. Comutatoare stea-triunghi. Se folosesc, in mod curent, manuale tip Electroaparataj de 25 si de 60 A (fig. 3-36, a) si automate tip LA.E.C. de 40 A (fig. 3-36, b) si de 100 A (fig. 3-36, c). b. Lampi de semnalizare si control. Se fabricd diferite tipuri. Lampa de semnalizare tip 3 CST (fig. 3-37,a) se monteazd ingropat, in panouri cu grosimea placii pind la 40 mm; diametrul Baurii de incastrare este de 310,5 mm. Lampa este prevazutd cu dispersor de diferite culori (rosu, galben, verde sau incolor); se foloseste cu un bec de maximum 250 V si 15 W. Lampa de semnalizare tip LS (fig. 3-37, b) necesita ca grosimea Ppanoului in care se monteaza s& fie de cel mult 15 mm; locasul din panou trebuie si aibi diametrul de 3145 mm. Lampa se foloseste cu un bec de maximum 250 V si 15 W. Dispersorul se produce in trei culori diferite; rogu — la tipul LS-R, verde — la tipul LS-V si galben — la tipul LS-T. Caseta de semnalizare tip 2 CST (fig. 3-38) necesita ca grosimea panoului in care se fixeaz sA fie de maximum 35 mm; locasul din ope a TE GS Sie Ssiel Sele) SK. seun Bee wet & N\. s | i 3 I | 3 Heel gy; 8 | Ss | 4 ae $8 5 8s | as 3 pe Og Bo = = Ge : ie q- on Be 8 £59 cls B<8 ee Ss ge 8 Bo og: ea hE fet= e ~103 182 & —— ~ fet b Fig. 3-37. Lampi de semnalizare: @ — tp 3 CST; b — tip Ls, Se Man IT Max 40 =e Fig. 3-38. Caseta de semnalizare tip 2 CST. °¥ 00T 9p "aOP; — 9 | ae ae sIYSunjzj-wajs areozemnwioy “ge-g “B1q bese ive 27 l Le ¥ = carr ohh oVore ds L84 Byspafa Dulayo9 2 etn de, See li az Fi a Ma 7 Apuowa 07174 MATERIALE, APARATE §I MASINI APARATE ELECTRICE 178. Tabela 3-16, Caracteristicile ee releelor ——————_ Narnaral =| Zosfietental Categoria Tipit curentatat | Cara de fanctionare colt pectin sau alte condi | Pyteroa absorbiti | aso pal rn (eae * ee 1 i 20 V—5 Ac. a.gicc Rel imale de curent iy | 2:55 85 45 6s 8 la inchidere Gana RT,C-1 Altemativ | 775 3 IND SO Va Area Ala 30 VA - 2-10 7 la intrerupere - = " 1 ND 0,3 VA la un RC-1 (maximale | 1 NS ¢ Relee instantaneo de cu- | de curent) Hern! 5) :02200iA Se curent egal | 0.85% = Tent ——| Contactele trebuie si reglat minim RT-1 (maximal 1 ND reziste, firi a se de | be de: teeatune) | Idem 60—400 V 1 NI forma, timp de cel | 5 ya tao t le tensiune) 1 ND+1 NI putin 20 min la un | 2 VA lao ten-. carent de 1 A aupeaceald _ ae 1 ND cu tensiunea | ae _ RT-2 (minimal tdem | 48800 -V 1 NI : reglaté mi- uy de tensiune) 1 ND+1 NI Bibs! Contactele trebuie si RT,-1 Contin Suporte un curent de Relee de timy 24; 48; 110: 1 ND timp de 80s la = i Te By Aoi tet reglajul de timp mini- | 60 W mal si 205 la regla- RT, -2 Idem jul de timp maximal iy | 243 110; 220; 1 contact 0.2 Ala 880 V ca. _ RI -4 Alternativ | “339 Vv comntator sau la 990 Vc. c. = ~ 2ND Contactele suporti fara 2 REL 2; 24; 48; 110: 2NI ise defo Tipu! Ae Pio kndkeen Naam | 33.24; 48 0: 3 eee, osw | "eure | — RZ 4ND 20 min Ad E Hogs Be) 48: Curentul de duzata prin RIS fan [9] 72 PA BG contacte, 5 A 8 W lace. Poate avea | Curentul de inchidere. 4,6 sau 8 a , 4 + ~ ; 195; 220; contacte ND | Curentul la rupere! 15 VA la ca ‘Altemativ | 1993, 125 SN de 8 A la 220 Ve. a. alegere) 4A la 15 Vee si sarcini rezistive 25 A la 125 Vcc. gi sarcini inductive176 MATERIALE, APARATE §1 MASINI Tipot Felul ccurentulut Cama de funejionare Releul de semnalizare Rd S-1 ‘Continuu 12; 24; 48; 110; 220 V pentra re-| Teele de tensiune 6,01; 0,015; 0,025; 0,050; 0,75; 0,10: 0,150; 0,250; 0,500, 1,00 A pentru releele de ‘curent Capacitatea sau alte conditit ‘penliu contacto 50 W la 220 Vc. Rd $.9 Idem, panou trebuie sé aibi dimensjunile de 39-+0,5 mm x84+0,5 mm. Caseta este prevaézuté cu doud geamuri de protectie, intre care, la necesitate, se poate aseza un film cu inscriptii, pentru fiecare com- partiment al lampii. O astfel de caseta serveste in special pentru semnalizarea starii de lucru a unui utilaj electric; se echipeazd cu doua becuri pentru maximum 250 V si 15 W. Lampa de conérol tip LK (fig. 3-39) se fixeazi in panouri_ cu grosimea de cel mult 10 mm; locasul are diametrul de 32 mm. Dis- persorul poate fi livrat colorat la cerere. Tipul LK-1 se echipeazd cu un béc pentru maximum 42 V de 3 sau 5 W, iar tipul LK-2 — cu un bec de aceleasi puteri pentru 250 V. c. Relee. Acestea fac parte din categoria aparatelor pentru’ comenzi discontinue (prin variatia unui parametru electric la intrare, se realizeazd variatia in salt a parametrului de la iesire). ce ~| 250 V A la 250 Ve. a. Curentul maxim, 1 A || Semnalizeaz’ eae Da la aparitia mirimii de controlat Idem, la dis- - paritiamiri- mii de con- tolat _ Tipurile uzuale de relee sint pr acteristicile acestora sint indicat 3 x s = 8-39, Lamp& de control tip LK, ‘Cartes instaiatorutui electrician APARATE ELECTRICE, Releul de ten- =- siune 2 W la tensiunea nomi- mala Releul de curent 04 W la jeurentul nominal ezentate in fig. 3-40.. e in tabela 3-16, Tabela 8-16 (continuare) Coefic Potorea absorbs | seu taal de seventee 1977 Gama de temporizare 3-46, iar+ é IO-WN-O 6 ou eS oS}{le rab 90-0 18 iol ae SES Relew RI-2 3-44, Releul intermediar RI-3. @ — prin faja tsbloului; b — prin spatelo tabloului. Fig. te T2 Fig. 3-43, Relee intermediare RI-1 si RI-2, pentru legiituri: . cane 8 Mra dum ep copy wre Su vayeds 1 employ — q tales pd amo — 2» 1D Le axezjroduis; no queano op JewWTxeUr [IY ‘OF-E FM See NEES 6 S6b SH ‘Ta 8 ow Ayeuseyye yueId op souLzURysur s2[0y “Th-f “SI23 23. b Zsoryburi Me legaturi: Fig. 3-46. Relee de semnalizare RdS-2 si RdS-3, pentru 2 — tn fota tabloului: pentru legaturi: a = tn fate tabloulul; » — ta spatele tabloulul Fig. 3-45. Releul de semnalizare RdS-1, — fn spatele tabloului; APARATE ELECTRICE 18) #, APARATE DE MASURAT" 1, Aparate magnetoelectrice. Acestea sint aparate pentru curent continuu. Ampermetrele si voltmetrele magnetoelectrice tip M3 (fig. 3-47) _mdsoar& intensitafi si respectiv tensiuni intre limitele indicate in Fig. 3-47. Dimensiunile de gabarit ale ampermetrelor si volimetrelor magnetoelectrice tip M3. fabela 3-17. Clasa de precizie este 1,5 sau 2,5. Tensiunea de incer- Care a izolatiei este de 2000 V. Pozitia de functionare este verticala Ampermetrele si voltmetrele magnetoelectrice tip M4 (fig. 3-48) limitele de mdsurare indicate in tabela 3-18. Clasa de precizie este 2,5. Aparatele se produc in doua variante, dupa cum indicatia de zero este la inceputul sau la mijlocul scarii. Pozitia de functionare verticala. Ampermetrele si voltmetrele magnetoelectrice tip M5 (fig. 3-49) limitele de masurare indicate in tabela 3-19. Clasa de precizie ite de 1,5. Pozitia de functionare este verticala. 4 Produse ale Uzinei Electromagnetica (U.E.M,).APARATE ELECTRICE 183 182 MATERIALE, APARATE $I MASINI Tabela 3-18, Caracteristicile ampermetrelor si voltmetrelor magnetoelectrice ‘Tabela 3-17. Caracteristicile ampermetretor si voltmetrelor magnetoelectrice reste tip M3 D Miliampern.etie tip M3 | ‘Ampermetre tip MS ‘Veltmetie tip Ms ‘Miliampermetre tip Ma “Ampermetre tip Mt Voltmetre tip M4 Limita de Ciderea de Limita de ‘Ciiderea do Limita de Curentul: Limita de Caderea de Limita de Caderea do Limita de Carental muisurare ‘ensine Ja. | masurare | tensiune la | misurae gost tnigurare feasine migurare | tensiure la | dsurare abzorbit borne bore Is bore ‘tome mA mV A mY v mA mA mV. 4 mV v mA a 5 500 L 100 3 1 1 100 1—2—8— 8-7,5— | 15 10 2 100 15 15 5 120 5—7,5— 15-30 20 3 100 13 75 10 140 10—15— a == 30 5 100 80 75 50 15 20—30— 50—150— 50 10 100 5 15 100 5 50—100— 250—300— 100 20 100 100 15 300,500 % 75-150 450) — 5 200: 30 100 150 15 600%) — 300 50") 18 300 75 75—100 500 100") B 450 18 - 200") ie) 600 15 - 300") 75 - r *) Se conecteaz% cu o rezistenfi aditionala de 30 000 Q. - 500") 15 = = **) Idem, de 600009, = 600") 15 = = = 750") 15 = = = 1.000% 15 = - 4 = 1.500") 3 = r Tabela 3-19, Limitele de masurare ale ampermetrelor si volimetrelor magnetoelectrice tip M5 *) Se conecteaz’ cu sunturi calibrate de 75 mV cl. 0,5 si cu conductoare calibrate Voltmetre ip MS 2X0,0175 Q. Ampermetre tip MB Limita do misurare | Caderea de tensiune Limita de misurare | Curentul absorbit Ta borne. A mV A mA, 1-1,5—2-2,5—3— 15—8—7,5—15— 4--5—6—7,5—10— 30—50—75—100— 8 20—30—40-—50 150 —-60—75—100—150 ——er 200—300—400— 250—300—450— —600—750— 600 1 1000—1 500") EEE EE ee *) Cele de la 10 A in sus se conecteazd cu sunturi separate calibrate de 75 mV; ‘lisa 0,5 si cu douk conductoare calibrate de cits 0,0175 2 fiecare, care se comandit t 2, Aparate electromagnetice. Acestea sint aparate (fig. 3-50) ce folosesc in instalatii de curent continuu sau alternativ cu frec- fa de 50 Hz. Le oh 4F Fig. 3-48. Dimensiunile de gabarit ale ampermetrelor si voltmetrelor magnetoelectrice tip M4.MATERIALE, APARATE $ MASINI Fig. 3-49. Dimensiunile de gabarit ale ampermetrelor i voltmetrelor magnetoelectrice tip M5, Fig. 3-50. Dimensiunile de gabarit ale ampermetrelor $i voltmetrelor electromagnetice tip AE4 si tip VE4. _ Ampermetrele tip AE4 au limitele de mdsurare indicate in tabela 3-20. Clasa de precizie este 2,5, Pozitia de functionare este verticala. Voltmetrele tip VE4 au limitele de masurare indicate in tabela 3-21. Caracteristicile generale sint identice cu cele ale ampermetrelor AE4. 8. Aparate ferodinamice. Aceste aparate (fig. 3-51) se folosese de asemenea fn instalatii de curent alternati’ APARATE ELECTRICE, i 185 Tabela 3-20. Limitele de misurare ale ampermetrelor electromagnetice tip AE4 Ga racordare prin transformator; consumul aparatulai 1 VA‘ ‘curentul nominal in infdpurarea secundari Cu racordare direct’ @ transformatorului 5 A. Limita onsumul imi su 2 SB [ou ase 1 0,80 a Ra 5—10—15—20—30—40—50—75—100—150—200— : —300— 750 A oe eo ee -300—400—600—750 30 100 | 1—1,5—-2-8—4—5-6—7,5—-10 kA 50 1,25 6 2300 100 2550 350 2,90 200 210 Tabela 3-21. Voltmetre electromagnetice, tip VE4 (Cu racordare directa | __Gu sscordare pri tansformator, ~ eonsumajia apaatulu 1,5 VA Limita de |> Consumator Limita de misurare “Tensiunea nominal @ infguraii misurare indare a transformat v va A v 15 25 t 15 30 35 8 85 50 29 8 60 150 27 10 10 250 3,0 450 82 600 42 Wattmetrele trifazate tip D1 si D2 masoara puteri active, res- tiv reactive (varmetre), la frecventa de 50 Hz, in distributii cu ‘trei conductoare, cu sarcini echilibrate sau neechilibrate. Clasa de 'Precizie este 2,5. Pozitia de functionare este vertical’. Aparatele int echipate cu cite doua sisteme active. Consumul, in regim nomi- ial, este pentru fiecare circuit de curent de circa 1,1 VA, iar pentru care circuit de tensiune de circa 5 mA. In tabela 3-22 sint indicate limitele de masurare ale wattmetre- si varmetrelor trifazate.186 MATERIALE, APARATE $I MASINI APARATE ELECTRICE 187 Tabela 3-22, Limitele de misurare ale wattmetrelor si varmetrelor ‘Curent nomina pe lina A [200 | s00 | a0 | ew | 250 [1000 [eos 200 | 5010 | <0 | som | 60m | tn |iv eta mand’ [5 [rs [1 ||] «|» | [1 | 1 | Limitele de as Y kW (ven) Hl MW (Mvar) 220 2 8 4 | 6 8 12} 15 | 20 | 80 | 40 | 60 150 | 230 | 300 | 400 | 600. | 800_| 1,2 18 Bl 25] 3) 4 380 | 35| 5 7} 10 | 15 | 20| 5 | 35 70 | 100 250 | 400 }500 | 70) Ty 15) 2 | 8 | 35) 4| 5) 7 500} 5 | 7 9| 15 | 20 | 25] s5 | 50 90 150 500/700 | 900} 15] 2°] 25} 35) 4] 5 | 7] 9 1000 | 9 | 15 T/ 15) 2] 25] -35] 5 | 7] 9 | 10] 15] 20 8000 | 25 3| 4] 5] 8/| 10} 15 | 20} 25 | 80 | 49 | 50 6000 | 50 6] 8 | 10] 15 | 20 | 30 | 40 | 50 | 60 | 80 | 100 30000 | 90 o| 15} 20] 25 | 35 | 50 | 70 | 90 |100 | — | — 150¢0 | 150 15] 20} 25] 40 | 50 | 80 |100 | — | — | — | — 35000 | 300 35] 50 | 60/0 |—{/—/—|—|—|]-]-— 60000 | 500 60| 80 | 100) = }\— j— fF —h= | = 110 000 60a ||| =) Ue. || SEh ame || a] ee | el eae | 220 000 yee 0 | Sa aes SS 880.000 een =| = S| = Fig. 3-51, Dimensiunile de gabarit ale voltmetrelor ferodinamice trifazate tip Di si D2. Fig. 3-52. Contor monofazat tip CAM-6,188 4 fa eons. MATERIALE, APARATE SI MASINI APARATE ELECTRICE. 139 4. Contoare electrice de energie. Acestea pot fi monofazate sau ‘rifazate. Contoarele electrice monofazate tip CAM-6 (fig. 3-52) masoar& energia activa in distribufii monofazate; clasa de precizie este 2. Alte caracteristici ale acestor contoare sint urmatoarele: — tensiunea de referinté U,, in V 220 — curentul de’bazé I, in A 10 — curentul maxim suportat permanent, in A 40 — freevenfa nominala, in Hz 50 — consumut propriu al bobinei de curent la curentul de baza, in VA 0,6 — consumul propriu al bobinei de tensiune Ja tensiunea de referin{a, in W ~1 — curentul de porhire, in procente din curentul de bazi. 05. — turatia sistemului mobil Ja tensiunea de baza, la curentul de baz gi la cos ¢=1, in rot/min ur Conditiile de utilizare prevad folosirea acestor contoare in inc&- peri inchise, cu temperatura cuprinsa intre 0 si +40°C si cu umiditatea relativa maxima de 80%. Contoarele electrice trifazate (fig. 3-53) sint de tipurile CA-32 si CA-43 pentru energie activa si CR-32 pentru energie reactiva. Principalele caracteristici ale acestor contoare sint indicate in tabelele 3-23 si 3-24. Contoarele care se conecteaza la retea prin intermediul transformatoarelor de masura se construiesc in doud variante deosebite, dup& modul in care sint eta~ lonate, astfel: @) contoare. care indica direct energia consumata din retea, tinind seam& de raportul de transformare al transformatoarelor de mdsurd; aceste contoare trebuie si fie asociate cu transformatoa— rele de masura- corespunzatoare. Fig. 3-53, Contor trifazat tip CA-32, CA-43 si CR-32, ‘Tabela 3-23. Caracteristicile contoarelor trifazate arris..3 Unitas de ipa comtoratat 2] caas | cnt Glasa de precizie _ —= oy Jay) oe Tensiunea de referinfi U,, la conectarea 208/120; directa. Ny 100,200 | 380/220 100 sau 380 Curentul de baz’ I, la conectare directa 5 ~ 5 Curentul de pomire (in %o din curentul de bazi) rh 1 1 Suprasarcina suportaté = timp nelimitat % 25 25 25 —rezistind termic 1/2 ori % 100 100 100 Consumul propriu al unei bobine de curent w 05 0s 0,5 Consumul propriu al unei bobine de tensiune w 1 1,2 1 Numirul de rotatii pe minnt ole sistem Tui mobil, pentru U,, 1, (sin ¢—1) rot/min | 24—80 | 88—48 | 24—s0 Greutatea contorului ke | 28 34 26 ET *) In condijiile STAS 4198-59. Exemple de marcare a contoarelor: 1) contor trifazat pentru energie activa tip CA-32, 3X380 V si 3X1 000/5 A; 2) contor trifazat pentru energie reactivA tip CR-32, 3X6 000/100 V si 3X500/5 A; 3) contor trifazat pentru energie activa tip CA-32, 3X380 V si 3X5 A pentru conectare cu transformatoare de misura; pentru determinarea energiei eonsumate in cazul din exemplul 1, indicafia ‘contorului trebuie inmulfité in 100 ‘acest caz cu raportul = 200; ~~ 4) contor trifazat pentru energie reactiva tip CR-43, 3100 V si 3X5 A pentru conectare cu transformatoare de masura; pentru determinarea energiei consumate in cazul See 2, indicatia contorului trebuie inmulfita cu 00 “> =6000. 10 5 B) contoare etalonate pentru tensiunea de referin{& 100, 220 sau 80 V si curentul de baza al contorului 5 A; la ultimul tip de con- ‘produsul rapoartelor190 MATERIALE, APARATE SI MASINT Tabela 3-24, Limitele de masurare ale contoarelor trifaxate Sr Felul’ conectirit Se oan aa ea na Direct 203/120; 360/220 | 510~15—20 Cu transformator de cu Tent, cu primaral di- CA-48 ‘mensionat pentru un ct- ; Tent nominal de 100-— | 208/120, 380/220 5 —150—200—300— —500—750—1 000— p= =1500 A west oe mI Cu transformatoare de misuri etalonarea conto- i este - i erate ee anal 500-1000 —3000— ca-32 ; oa 3000-10 000— cree | 3 MeSturiii primare | C15 009—85.000— de misuri, astfel init | —60 000—1.0 000 contoarele fotalizeari direct erengia misurat’ CA.82 | Direct a tensiunii si curen- | Tensiunea de refe-| Curentul de baz ful’ Tinta 100, 220 sau| 5 A 380 V Direct a tensiunit si prin | 100,990 sau'se0V | 5 A , transformatoare de tai Curentii _nominali suri a curentului primari ai transfor. matorului sint cet indicali mai sus toare, valoarea energiei electrice consumate se stabileste inmultind indicatia contorului cu o constanté a egalé cu produsul dintre rapoartele de transformare ale transformatoarelor de tensiune si de curent; cind conectarea tensiunii se face direct, indicatia contorului se inmulteste cu raportul de transformare al transformatorului. Contoarele din categoria B au avantajul cd pot fi utilizate in diferite situatii, prin conectarea la rejea prin transformatoare de m&sura cu valori nominale primare dupa necesitate. 5. Sunturi pentcu aparate de misurat, Sunturile interschimba~ bile de 60 mV, tip SI-2, se construiesc in clasa de precizie 0,5, pentru curenti norinali de 360—500 si de 1500 A. APARATE ELECTRICE toe Sunturile interschimbabile de 75 mV se construiesc in clasa de precizie 0,5, pentru curenti nominali de 10—20—30 A (un tip): 50—100—200—300 A (un al doilea tip) si 500—600—750—1 000— 1500 (un al treilea tip). Sunturile de 500 mV, tip RS—70473, au curentul nominal de 100A, iar curentul de incarcare (aproximativ): entru timp scurt de incdrcare 500 A entru timp de 5 min 350 A entru timp de 30 min 200 A — pentru timp’ nelimitat 130 A 6. Cabluri de legituri calibrate pentru aparate de miisurat electrice. Rezistenja unei perechi de cabluri este de 20,0175 2= =0,035 Q; se livreaz& in lungimi de 750, 1000, 1500 si 2500 mm, cu toleranje de +10%. F. TRANSFORMATOARE DE MASURA 1, Transformatoare de tensiune. Acestea functioneazd la fel ca ele de putere; sint folosite pentru reducerea tensiunii in instala~ flile care au tensiunea fajé de paémint mai mare decit 250 V (de exemplu retelele de 500 V). Tensiunea secundara debitatd, care se aplici aparatelor de m&surat, este de obicei de 100 V si uneori de 110 V. In instalatiile de joasi tensiune se folosese de obicei trans~ formatoare monofazate (de exemplu de 500/100 V). Pentru aparate de mAsurat utilizate in instalatii trifazate, la care este necesar s& se conecteze cele trei faze, se folosesc doud transformatoare monofazate legate in V (triumghi deschis) ca in fig. 3-54. Tensiunea intre fazele R—T se obtine, dup& reducere, intre bornele a,—1), Tipul TIM-0,5 (T7TM-0,5), de interior, monofazat, pentru instalatii de 500 V (fig. 3-55), are caracteristicile indicate in tabela 3-25. Tipul TIMP-1 (TIM-1), de interior, monofazat, ¢u izolatia de portelan, de 1 kV, are aceleasi caracteristici ca si transformatoarele TIM-0,5 (ITM-0,5); dimensiunile de gabarit sint: 240 mm indltime, 231 mm lungime si 164 mm latime; greutatea este de 12 kg. 2, Transformatoare de intensitate. Functionarea acestor transformatoare este diferiti de a transformatoarelor de putere sau de tensiune, intrucit dac&é curentul primar este constant, curentul192 MATERIALE, APARATE $I MASIN( Fig, 3-54, Schema de conectare in ,,V“ a douad transformatoare de tensiune si diagrama vectoriala a tensiunilor secundare. Fig, 3-55. Transformator de tensiune tip TIM. ‘Tabela 3-25, Caracteristicile transformatoarelor de tensiune TIM-0,5 (TTM-0,5) axime Paterea Paterea | Greutatoa Glass de preise | ae ensone | de unght | nominal a kg 0, + 0, 25 oe oF ee ee 40 200 u A 3 100 = MATERIALE, APARATE $I MASINI 193 secundar este de asemenea constant chiar daca impedanta aparatelor legate intre bornele secundare are diferite valori (eventual bornele sint scurtcircuitate). Transformatorul de intensitate trebuie si functioneze totdeauna cu circuitul secundar inchis (prin aparatele de masura) sau sa fie scurtcircuitat. Dacd circuitul secundar se intrerupe, iar circuitul primar rimine sub curent, fluxul magnetic prin miezul de ofel al transformatorului creste foarte mult si pierderile in miez ating ‘valori atit de mari incit transformatorul se incal- zeste excesiv, deteriorindu-se astfel izolatia. De asemenea tensiunea 1a bornele secundare creste atingind valori periculoase. Curentul secundar este normalizat la 5 A si, in cazuri speciale, lal A. 120 Sigitv Survbpp. 108 ny 4, ny [eeSinnn g iy ‘= 1 S# 230. -— Fig, 3-56, Transformator de curent tip CIS-0,3/5—75 A. Surubdelegare 170. to pomint igi 2 met eT & H ie (a Fig. 3-57. Transformator de curent tip CIS-0,5/100—400 A. Cartea instalatorului electrician’194 APARATE, ELECTRICE Tipul CIS-0,5 (TIB-0,5), de interior, de tip suport, de 0,5 kV (fig. 3-56... 3-62); se construieste cu o singura infasurare secundara, pentru curentul nominal secundar de 5 A; are clasa de precizie 0,5 (cind sarcina creste la 15 VA, clasa de precizie devine 1). $urub de legare /o pismitat Rly @ Sigitio Etichetd Sigiliv 103. HH | Fra 2 Fig. 3-58, Transformator de curent tip CIS-0,5/600—750 A. Coeficientul limita termic este 15, iar cel limit& dinamic, 70. Trans- formatoarele pentru 1000—3 000 A se monteaz& pe bare. Caracte- risticile principale ale transformatoarelor CIS sint indicate in tabela 3-26. f Tabela 3-26, Caracteristicile principale ale transformatoarelor de curent CIS-0,5 (TTB-0.5) Curentul nominal Ba noe Cocficfentut | Greutatea de saturatie Vasianta 0,5/5—75 10 6 2 40; 50; 75. 1 0,5/100—400 106,150,200, . 400 10 6 2 0,5/600—750 600,750 10 7 2,3 0.5/1 000 1000 5 12. 35 0,5/1500 1500 10 22 65. 0,5/2.000 2000 10 24 9,5, 0,5/3 000 3.000 10 28 12,6 Fig, 3-60. Transformator de curent tip CIS-0,5/1 500 A. 3-59, Transformator de curent tip Fig. CIS-0,5/1 000 A.MATERIALE, APARATE $I MASINI 197 Tipul CIRS-0,5, de interior, in rasina, de tip suport, se foloseste in medii cu umiditate mare, in medii corosive sau cu depuneri bune conducatoare de electricitate (ansamllul este inglobat in mas& din rasind epoxidica). Acesie transformatoare au o singura infagu- rare secundara de clasa 0,5 pentru un curent secundar nominal de 5 A; sarcina secundara este de 10 VA, la cos @=0,8, Coeficientul Evichend (pericol) Tabela 3-27. Dimensiunile transformatoarelor de eurent CIRS. Creutstea pi 5~150 A 89 200-400 A 40 600 A 4, Fig. 3-62. Transformator de curent tip CIS-0,5/3 000 A. Fig, 9-65, Transformator de curent CIRS-0.5. Fig, 3-61, Transformator de curent tip CIS-0,5/2000 A.198 APARATE ELECTRICE limita termic la 10 ore este 15, iar cel limita dinamic este 70. Dimensiunile transformatoarelor CIRS-0,5 sint’ indicate in fig. 3-63 gi tabela 3-27. 2 G. PROCEDEE §I SCHEME DE MASURARE a. Masurerea intensitafii curentului se face prin jntercalarea ampermetrului in conductorul al carui curent se masoara. In fig. 3-64 se araté montajele folosite. b. Maésurarea tensiunii. Voltmetrul se conecteazé in punctele intre care se masoara tensiunea, ca in fig. 3-65. Fig. 3-65. Scheme de conectare a voltmetrului: a — direct; b — prin rezistenti adi- tonal; prin tansformator de sensiune. Fig. 3-64, Scheme de conectare a ampermetrului: 4 directs b —= prin sunt; ¢ — prial transformator de intensitate, MATERIALE, APARATE $I MASINI 199 ce Maésurarea puterii electrice. In curent continuu se poate obtine valoarea puterii, mAsurind curentul si tensiunea (fig. 3-66) si facind produsul lor (P=UI). Masurarea puterii se poate face direct cu un watimetru electro- dinamie (in curent continuu si alternativ) sau ferodinamic (in curent alternativ), bobina fix’ (de curent) fiind in serie, iar cea mobila (de tensiune) fiind in derivatie. Indicatia aparatului corespunde rodusului U/ in curent continuu. In curent alternativ indicatia apa~ ratului corespunde produsului UT cos @ (pentru wattmetre) sau UJ sin @ (pentru varmetre), astfel incit se obtine direct valoarea puterii active sau reactive masurate. In fig. 3-67 se araté modul de conectare al wattmetrelor si varmetrelor trifazate ferodinamice care au cite doua serii de bobine serie si paralel. Masurarea puterii absorbite de un receptt si prin metoda celor doud wattmetre, utilizindu-se dowd aparate monofazate separate, conectate ca in fig. 3-68 si adunindu-se indicatiile lor. In cazul cind la unul dintre wattmetre a fost necesar s4 se schimbe legaturile fata de cele din schema& (de exemplu la bobina de curent), pentru ca acul indicator si devieze la dreapta, puterea trifazata este egala cu diferenta dintre indicatiile celor doud wattmetre. d. Masurarea energiei electrice. Contoarele pentru masurarea energiei sint aparate cu inductie, cu unul, douad sau trei -echipamente si discuri, dupa cum sint pentru curent monofazat, pentru curent trifazat in retele cu trei conductoare si pentru curent trifazat in retele cu patru conductoare (trei faze si nul). Modul de conectare al contoarelor este indicat in fig. 3-69 pentru ‘ele monofazate si in fig. 3-70 pentra cele trifazate cu doua gi trei -echipamente. Fig. 3-66. Masurarea puterii prin ampermetru si voltmetru in curent continuu, r trifazat se poate face Controlul_ etalondrti contoarelor se face asifel: se citeste pe contor numa~ rul C de invirtituri ale discului pentru 1 kWh (constanta contorului), Se co- ecteazi un recepior de putere cunoscuté P (wafi), se numard cite invirtiturt ee discul contorului (se observa trecerea semnului roy de pe disc) intr-ue P de citeva minute. Notind cu: f — n==numéarul de invirtituri facut de discul contorulSursi — > Consumofor Suri —— bonsumaton MGs Mon & 5 T 7 Cc Fig. 3-67. Scheme de conectare a wattmetrelor si varmetrelor tip Dy gi D,: a — direct; b — direct pentra tenstune gf prin tiansformatoare do fntensttate entra curent; ¢ —. prin transformatoare pontra tensiune si curent, R 5 : s 3 = § g 9 s i R & § § 3 a Fig. 3-69, Schema de conectare * Fig. 3-68. Masurarea puterii trifazate @ unui contor monofazat, prin metoda celor dowd watimetre, MATERIALE, APARATE $I MASINI 201 a Consumator - en68 I Consumator Fig. 3-70, Scheme de conectare pentru contoare trifazate: / , 2 = directis b — cu transformator de intensitate; ¢ — ca transformatoare \ ) pentru tensiune si curent. \ timpul de masurare, in s, trebuie s& fie indeplinita conditia: 3.600 000 n Bg admitindu-se o diferenti de 2—3%, Corectarea funetionarii contorului se face prin schimbarea pozifiel mag- tului permanent de frinare in raport cu discul, e. Madsurarea factorului de putere (cosq). Aparatul (fazmetrul) este gradat direct in valori ale factorului de putere @), inductiv sau capacitiv. Pentru fazmetrele trifazate, conexiunile se fac in functie de tipuk aratului (fig. 3-71).202) APARATE ELECTRICE £ Masurarea rezistentelor. Metoda ampermetrului si voltmetrului (fig. 3-72), Tensiunea U se masoara la bornele rezisten- Yei, iar curentul J — prin rezistenta. Valoarea rezistenjei este R=— [Q]. R Fig. 8-71. Schema de conec- Fig. 3-72. Masurarea_rezistenfelor tare a unui fazmetru tri- prin metoda ampermetrului si volt- fazat. metrului: a — montaj amonte; 6 — monta} aval O buna eficacitate a acestei metode se obtine dacd se tine seama de urmatoarele montaje posibile: — montajul amonte (fig. 3-72, a) se foloseste cind rezistenta de méasurat are 0 valoare mare fata de rezistenta ampermetrului; —— montajul aval (fig. 3-72, b) se foloseste cind rezistenta de masurat are o valoare mica fata de rezistenta ampermetrului. Puntea lué Wheatstone. In practicd se foloseste asa-numita punte cu fir, cu schema din fig. 3-73. Rezistenta necunoscuté x se leagd intre bornele A si C. Cu ajutorul manetei M se conecteazd intre punctele B si C o rezisten{& rz, de acelasi ordin de marime cu rezistenta x. Se apasd pe butonul K si se deplaseaz cursorul D pe firul rezistent AB, pind cind curentul in galvanometrul (miliampermetrul) G devine zero. Galvanometrul G este cu zero la mijloc. Valoarea rezistentei masurate este t Xart. ty MATERIALE, APARATE SI MASINI 203 Raportul 2 este scris direct pe aparat in dreptul fiecarei pozitii rn 4 cursorului, astfel incit valoarea x se objine prin inmultirea rezistentei r, cu acest raport in dreptul cursorului la pozitia de echi- libru (curent zero in galvanometru). g. Masurarea izolafiilor. Valoarea rezistentelor mari si a izolatiilor se masoara cu aparate speciale (Megger) care contin un microgenerator de curent continu actionat cu o manivela si care produce 250, 500 sau 1000 V si un aparat de masurat de tip magneto— Fig. 3-74. Aparat (tip Megger) de fig. 3-73. Puntea lui Wheatstone (cu fir), mésurare a rezistentei de izolafie x. electric (logometru) cu doua bobine incrucisate (fig. 3-74); una dintre bobine este conectatd in serie cu o rezisten{a fixa R, montata in aparat, iar in serie cu a doua bobind se monteaza rezistenja de masurat (se leagi punctele intre care se masoara izolatia), Generatoral aparatului poate folosi drept inductor acelasi magnet permanent ca al aparatului de masurat. H, ACUMULATOARE ELECTRICE CU PLACL DE PLUMB 1, Acumulatoare pentra telecomunicajii, laboratoare si iluminat de siguranta (STAS 443-52), Acumulatoarele din aceasta categorie se construiesc in tipurile si cu caracteristicile indicate in tabela 3-28; ele sint montate in vase de sticla. Acumulatoarele tip ZO 30 si ZO 40 sint prevazute cu placi de mare suprafafa (suprafata utilA a placii pozitive este de 30 dm2, res04 APARATE ELEGTRICE ‘Tabela 3-28, Caracteristicile acumulatoarelor laboratoare si iluminat de Dei Ti] i, [__ Minus ocoaiom, surulste;,| Forma cu dimensiunile 223/25 1 pie B22|g2>| ¢ | 7 | «6 | 7 EE th tk a HzO SD 10 | 10 | 165] 55 pyeo 8 : 20 | 90°} 33 | a Meoraptl cs 1{ a | | a4 | 2 | 7s HUZO 40 a3 | 23 | 44 | ie M1 ZO 40 42 | 43 | 68 | 29 ogo do 56 | 36 | 88 | 208, Razor 70 | 70 | 110 | 366 1DGo14 eer eens) a j Lel \ = = = — Le 2 Pek” | Le 3 ies Ses = | Le 4 | emer | | 1 =e Die 2 Sie), | pet en |p| = 5 Wal Pee | te 5 Wn 2 oct Oe | pen om Bem f= Nota: C.— capacitatea si I curentul de descareare. eu plict de plumb pentru MATERIALE, APARATE $1 MASINI sigurantS (Dupa STAS 443-52) inh Cur tut |) de Inckreare A telecomunicatif, Dimensiun'le exterioare ale -vasulof, ia mm | 104 Bt 136 94 180 205 Greutatea medic a bateriel, in kg: eu ac 2,44 41 5.05 68 Hint acid 55206 APARATE ELECTRICE Tabela 3-29, Caracteristicile citorva acumulatoare en Regimarile de. E | ges Ab PA} ae A i f Li} 1 'stw 1| 49 | ie | 24 | ae ma the a Sle 18h da || aer Ge, dae pl Li] 3 [stw 3) 5 | 57 | 7 | 3 a ; | Li} 4 |stw 4] 7% | 7 | 96 | a8 oN 2 | L1| 5 | stw 5] 5 | 95 | a90! ao fe ¢ Li! 6 | Siw 6 | aya] iia] ta4 | 72 L 8 a Sip eee stores [Pear echt seat (ae Ls 8 152 | 152] 192 | 96 td a0 L2} 5 | Sk» 20 | y99-| 190 | 940 | 130 8 <= L2] 6 | SLw 121.358 | 998 | dee | 144 2 va L2| 7 | SLw 14 | 966 | 966 | 936 | 168 7 6 - C2) 8 |DLw 8} 354 | 504 | sq | 192 i TS L2] 9 |DLw 10 | 345 | sae | aga | a16 f 20 L2] 10 |Diw 10 | 55 | 350} 490 | 240 fe L4) 8 | PL 82) os | eos | 768 | 384 Ts 88 La] 9 | PL 96 | asa | aa | soa | a0 Le “a L4} 1 | PL 441 g56 | 556 [10561 508 Notd. C — capacitatea si I — curentul de descircare. MATERIALE, APARATE $I MASINI pentru baterii de forté si lumink (Dupi STAS 445-52) desciroare, fn h Coren: |Dimensianie exterfoare ale vasulai, immim] cs iF tal ma-[-]_) SOO ehement, tn keg A Ab A A [Ou aeid | acid 18) 78) 08 38 | as5 | 21s 120 20,5| 13,5 a7 | 106 | | BF loss | ats 155 a7 | 18 86 | 144 sa Zs 355 | 215 200 84,5) 23 45} 180.) 18 oe 955 | 215 240 42) 28 54 216 215 ea 955 | 215 280 50 | 34 pee) e288) lean a 645 | 215 200 ot | 43 80 S60 ee im 645 | 215 240 78 | 52 108] 492.) 48/108 | gus | ms 280 1 | 61 126 | 504 | 50 is 645 | 215 315 105° | 70 Mad | 576 | 58 | 144 | gas | a1 | te4+-18+20—420 | 128 | 80 62) 8489 yy 65 a 645 | 215 | L10+18+20=460| 142 | 95 180 720 &3 ret 645 | 215 |L10+L10-+20=500] 156 | 104 $8: ] 18] B/S aw fame | we fo | ow SS [ISt) I [SE | ms [ oe] ms fa fae208 APARATE ELEGTRICE pectiv de 40 dm?). Cifra romana scris4 inaintea simbolului ZO repre- zinté numéarul de placi pozitive ale acumulatorului. Aceste acumulatoare se monteazd numai in vase unicelulare, Acumulatoarele tip I DGO 14 se monteaz& in vase bicelulare (tensiunea nominalé a bateriei este de 4 V); fiecare element are cite o singura placa pozitiva cu suprafata utilé de 14 dm?; litera D indica bateria din doué elemente montate fntr-un vas bicelular. Acumulatoarele tip Le si DLe; la acestea, cifra araba care urmeaz& simbolului reprezinté numarul placilor pozitive dintr-un element, iar litera D — vas bicelular. Acumulatoarele tip Wn; la acestea, cifra arab’ care urmeazi simbolului reprezinté numarul placilor pozitive dintr-un element, iar cifra dinaintea simbolului araté numarul de elemente ale bateriei (vase multicelulare). 2. Acumulatoare de mare capacitate pentru baterii de fori si lumina (STAS 445-52). Acumulatoarele din aceastd categorie se fabricd in urmatoarele tipuri: — acumulatoare tip L pentru descareari lente si mijlocii (cu regimuri de descarcare de la 3 la 10 ore); — acumulatoare tip Ls pentru desearcari rapide (cu regimuri de desc&rcare de 1 si 2 ore). Placile acestor acumulatoare se construiesc in trei marimi: Li pentru 36 Ah; L2 pentru 72 Ah si L4 pentru 144 Ah. Numéarul care urmeaz dupa simbolul L sau Ls reprezinté raportul dintre valoarea capacitatii acumulatorului (la regimul de 10 h) si capacitatea unei placi L1 (de 36 Ah). Elementele de la Ll la 128 se monteazd numai in vase de sticla (simbol SLw sau DLw), iar cele de la 1.24 la L28 se pot monta si in vase de lemn cptusite cu tabla de plumb (simbol PL); litera D indicd vase duble. In takela 3-29 sint indicate principalele caracteristici ale citorva acumulatoare din aceasta categorie. 3. Electrolit pentru acumulatoare cu plici de plumb, Electroli- tul pentru astfel de acumulatoare se prepard din acid sulfuric STAS 164-51 (cu puritatea de 98,5%) diluat in apa distilata. In functie de tipul acumulatorului, se foloseste electrolit cu densitatea de la 1,08 pina la 1,30 g/cm’. fn tabela 3-30 se indica proportiile de acid si de apa distilata necesare pentru a obtine un electrolit cu o anumita densitate. Deoarece diluarea acidului in ap& se face cu degajare puternica de c&ldura, trebuie s& se toarne totdeauna acidul in apa (si nu invers) in cantitati mici, amestecindu-se continuu electrolitul. APARATE ELECTRIGE 209 Tabela 3-30, Refeta prepararii electrolitului cu o anumité densitate pentru acumulatoarele cu plici de piumb Pentru 100 J elvetrolit cu densitatea a: Densitates a a acidalat sulfuric aa Tals c 128, gfem® 121 84,49 | 15,78 = 128 80,26 | 20,10 — 123 76,35 | 24,11 - 134 72,99 | 27,51 = 1,25 69,92 | 80,63 4,88 96 65,57 | 35,41 8,38 327 6442 | 36.22 204 1,28 | 61,91 | 38,78 2 1,285 60770 | 40,03 = 129 59,56 | 41,21 1,98 150 75.35 | 43,49 Ui 21,89 | £0,64 66,92 1,825 17,33 | 66,21 7561 1,834 1712 | 86,67 76,36 1,842 16,23 | 88,18 78,62 1,841 | 16,c8 | 88,47 79,30 2 1 L Noté, Amestecul se face din b litei de acid cu densitatea a gi ¢ litti de apa distilata. Echivalenta intre densitatea g, exprimatd in grame pe centi- metru cub, si valoarea densitatii- y, exprimata in grade Beaumé (scara Baurné fiind intrebuin{ata inca in practica), se peate stabili cu relatia 144,30 144,30 —y [g/cm], respectiv cu -y =1#80=» ppg. e I, CONDENSATOARE PENTRU IMBUNATATIBES FAC DE PUTERE IN INSTALATULE DE JQASA VENSIUNE SORULUI La noi in fara se produc tipurile de condensatoare din fig. 3-75; sint construite din elemente de condensator cu doud armaturi din foite de aluminix de grosimi diferite (7,.5—12 ),), infégurate pe ambele 14 -- Cartes instalatorutul electrician210 MATERIALE, APARATE. $I MASINI fete ale unei benzi dielectrice din hirtie de condensator (impregnata cu ulei de condensator) cu grosimea de 104. Elementele de condensator sint prevazute cu sigurante fuzibile si sint conectate in 00) (100) Borgidepenore \eopamint oy a Eiicteta| —? S92 0. at a Bernt de legarsla poicnint ue = Fiche 4 f | Lm,| b Fig. 3-75. Condensatoare pentru imbunatAtirea factorului de putere: a = tip CU086-15-8, CU0.50-15-8 $1 CU 115-3 (la ultima § istanta into ome este de 100 mm); b — tip CU 091/68. paralel. Ansamblul este protejat intr-o carcasi metalicé -inchisi, prevazuté cu borne pentru conectarea la circuite si pentra legarea Ja pamint. MASINI $I UTILAJE ELECTRICE an Principalele caracteristici ale acestor condensatoare sint indicate in tabela 3-31. Tabela 3-31. Caracteristicile condensatoarclor pentru imbundtafirea factorului de putere (Dupa NJ. 815-61) ‘Tipurile do condensatoare: CCarcteratin ara cu 0,815 cv0se—as—s | cu ggus.— | cons ensiunea nominal, V | 880 500 910 1000 Freoventa nominal’, Hz 50 50. pe 50) Capacitatea nominald, WF | 38015% | 192415% | “57-L15% 143,8, Tangenta unghiului de! Pierderi, %o | 0,6 0,6 0,6 0,6 Paterea nominal, kvar | 15E15% | 154154 | 15-4159 15415% Tensiunea de incercare . Condensatorul intre bome si cuva, kV a 3 3,92 | este legat la | masii (la cuvi) Tensiunea de incercare kv 1,65 215 23, 43 3 3 i 8 | 40 40 40 40 20... +85 |--20... +85] 90...435] —20... 495 1000 1000 1000 1000 relativi ma- 65 65 65 65 IV. MASINI SI UTILAJE ELECTRICE GENERALITATI Grupele tipurilor constructive. de magini electrice se*dau in ela 4-1. | Tipurile de protectie a masinilor electrice sint simbolizate, con- STAS 625-63, prin literele IP urmate de doua cifre (de ex: 12); prima cifrd indici gradul de provectie contra atingerii si inderii corpurilor straine, astfel: 0 — pentru masini fra protectie;212 MATERIALE, APARATE SI MASINI Tabela 4-1. Grupele tinusilor constructive de masini electrice (Dupé STAS 3998-52) Denumirea grupei Masini cu axa orizontala si lagire in scuturi (constructia obignuitai) Masini cu axa orizontala cu lagire in scutui si laglire-pieior separat Masini cu axa orizontala si cu lagire-picior Masini cu axa orizontali si fixare prin flansi Masi ou axa vertical Masini cu axa vertical tip hidrogenerator Masini cu axa vertical si fixare prin flansi si inel Agregate cu dowi masini electrice | Masini cu axa orizontala, fird lagtre i — protectie usoara, cu deschideri pind 1a 50 mm diametru sau : largime; 2 — protecti 12,5 mm; 3 — protectie contra patrunderii uneltelor sau corpurilor strdine; deschideri pina la 2,0 mm; cu intervale de cel mult 1mm; 5 — inchisd complet, f4ré a elimina complet pAtrunderea prafului, ins se poate folosi si in locuri cu praf mult (de ex. in fabricile de ciment); 6 — patrunderea prafului este complet impiedicata. A doua cifra indicd gradul de protectie contra patrunderii lichi- detor, astiel: contra atingerii cu degetele; deschideri pind la @ — pentru masini fara protectie; 1 — protectie contra céiderij apei condendate de pe tavan (are placa acoperis la partea superioaré); —_proteciie contra lor a pe verticala; contra stropilor de apa pina la 45° fata de ver- a contra stropilor de lichide din orice directie; 5 contra stropirli cu furtunul; ee contra péirunderii apei din valuri (pe puntea vaselor); 7 — protectie in cazul cufundarli in lichid; MASINI $1 UTILAJE ELECTRICE 213 Tabela 4-2, Limitele de incdlzire a infisuricilor masinilor de curent continu si alternativ ‘Temperatura ae Natura izolotiei maxi \ A Bumbac, mitase, hirtie impregnati 100 E Yelicule organice sintetice, emailuri pe bazi de ra- sini sintetice 1s B Materiale pe bazi de mici, fibre de sticlii, azbest en tianti organici 120 F Materiale pe bazi de mi icld si azbest cu lianti Tisini si lacuri alchidice epoxidiee, poliesterice sau ragini_ silico-organice . 240 Materiale pe bazi de mica, fibre de sticla, azbest, ‘cui lianti lacuri si risini siliconice 165 eC Materiale pe baz de mici, fibre de sticli. portelan, ceramick, cuart fri lianti peste 180 8 — protectie in cazul cufundarii in lichid sub presiune (de ex. cazul pompelor submersibile). Tipurile de protectie normalizate, conform STAS 625-63, sint: WP 00, IP 11, IP 12, IP 22, IP 23, IP 33, IP 34, IP 54, IP 55, IP 66, iP? 67. Limitele de inctizire ale infasurarilor masinilor de curent continuu si alternativ sint date in tabela 4-2. Marearea borneior la masini a) La masini de curent continuu: = infasurarea rotorului — infasurarea de excitatie derivatie — infasurarea de excitatie serie — infasurarea polilor auxiliari — legaturi echipotentiale ale bobinajelor — infasurarea de excitatie separata rare speciala b) La masini de curent alternativ: — infasurarile de pe statorul masinilor trifazate: — cu 6 borne AX, B=2P- Cz — cu 3 borne usita} — cu 4 borne (3 faze+neutru) ASB, C, D214 MATERIALE, APARATE $1 MASINI _ MASINI $I UTILAJE ELECTRICE 215 — infasurarile rotorului masinilor trifazate asincrone: e a a . — cu 6 borne a—zx, b—y, c-— 2 z es el eo — cu 3 borne . a, b,c 4 > A, lad 2 — infasurarile de excitafie ale masinilor sincrone a a a 3§ | 38 —_ 2 i 3 g os cu 2 borne Li g | #8 g ee | 22 § ¢ : EE bg 238| 282 B, MASINI ELECTRICE ROTATIVE - < < ae 2 oF i [see |s2 [ee] = [gg [22 | 22 | as 1. Masini de eurent continuu. In tabela 4-3 se dau caracteris— 2 a = ticile principale ale unor masini electrice de curent continuu fabri- &3 a % cate in tar - el 2. Masini sincrone. In tabelele 4-4 si 4-5 sint date caracteris- se - necks |ims ticile tehnice ale unor generatoare si motoare sincrone de joasa ten- 28 Fu le a $33 fjag,| 88 < siune fabricate in {ara, iar in tabela 4—6 —~ turatiile sincrone pen~ z= ated 3 tru frecventa de 50 Hz, in functie de numéarul de perechi de poli. #2 (eas |s. e2lea) ss 1s =e 3. Motoare asinerone trifazate. Caracteristicile tehnice ale unor 2f |S38|/S58/58/28|) 88 | 88) 1 23 motoare asincrone trifazate de joasd. tensiune, de uz curent, sint —_ = — Ge date in tabelele 4-7 si 4-8. ae 8 8 és gz ae =e Ze 3" i! 8S = 3 43 C. TRANSFORMATOARE DE FORTA aa es = = fe |887/88|88/92) 87 | 8g] s2| gs Res|aalantos| o a | ts] 1, Constructie. Transformatorul monofazat cuprinde: FR r= lana s — o infasurare primara cu N, spire, la bornele careia se aplica et Et tensiunea alternativa U,; 3 et. — o infasurare secundara cu Ny spire, la bornele careia se obtine Ba) Metine oreloed|ten gm || Ss tensiunea Uy; a a4 )58)83/88] 83 8s | es | 85 — un miez alc&tuit din tole de ofel de transformator de = | : 0,35—0,5 mm grosime, formind un circuit magnetic inchis fara #8, ] 8 s [es S derivatie (la transformatorul ,,cu simbure") sau cu doud cai (la es i a a et transformatorul cu manta). a = ; . iz 2 La transformatorul trifazat de constructie obignuita se instaleaza ge | 235) S8)58/ aa a | om 2 frei perechi de infasurdri (cite una primara si una secundard), pe trei z Sai ese | ota | eros miezuri in acelasi plan, reunite la capete. Curentul care trece prin infasurarea primaré produce un flux a | magnetic variabil, care induce o fortA electromotoare in infasurarea 2 [422 |z2)ez/2z| az | *2z | 88) 2, secundara; daca intre bornele secundare se conecteazi impedante ia & as8lagisalda|] aa ag Fi nastere un curent de sarcin& [y. 888/66 | bal ae aa 18 33 | 58 x 668155 /881 838 S | 68/66 | 6dnF ANT 08 “HPL (oe soxa waieing (4 MASINI $I UTILAJE ELECTRICE ap arieymsur 2D) -oyne) s0seIPry, O82 T) 00y jurou nap, ee gujseod tre} uy oyuoLqes 2H Og maquoK ounysua) "svof op BRZEJIN] OuOLON|S axeoJeLOUAT IOUN oYPOHYSTIOIOBIVD ph BIOTEL, quo 00% ost 88 6r og 006I-SOD. ost-aa9, 9/86 THD era, SL 007/08 OS ‘SL Oop OS Si. OLe/t OS os SO. ¥ 00ssa5 V Ose-Sao. nnwad soyes909 og 0s une i Iya eae POSE-S.LO MATERIALE, APARATE $I MASINI 088 08s 0% cree BBE 200 nqtied, zoyesa05, 0s —¥G| 1d 216 aun spsuey, st + wooing Td, a (oseaupuos) “GP PIOqUL‘Tabela 4-5. Caracteristicile unor motoare electrice sincrone trifazate de joasi tensiune pentru j=50 Hz, fabricate in fara noastr’. MATERIALE, APARATE $I MASINI MASINI $I UTILAJE ELECTRICE 219. ‘Tabela 4-7. Caracteristicile tehnice ale unor motoare trifazate asincrone G4 #2] $8 38 cu rotorul in scurtcirenit 3, 2. g Raporat a veloarea * : 3 £ nom! 5 8 i] es ge i\a nS 2 mae eee yan Ente settee Gel ts 7 protectia gla § |s. lEze 22%, | 20., 4 8a 88 h. | 2/2 4 Ee | eee £5 4] 24 eee 22 | £f | g< ge | 28 |gs= See | SEB| ge = EE oo $3 8 Motoare de | 0,8} 2850] 1,89| 76 | 0,84 | 2 22 | 0,007) 18 a constructie | 08] 1420| 212) 74 | 077 | 2 %2 | ooia| 17 Sa as 8 normalé, tip} 0,8] 985] 241] 72 | 0,70 | 18 32 | 0,023] 27 ae det 3 AS I, pro~ 1,1] 2850) 252) 78 |0,85 | 2 22 | 0,008} 20 o fectie P33) 7.1) 1420| 376] 76 | 0,79 | 2 2,2°| 0,017} 20 = 41] 940] 8138} 74 _ | 072 | 18 2.2 | 0,028] 32 88 938 &- 11} 705) 3,66] 71,5 | 0,64 | 1,7 2,0 | 0,074] °37 ons 3s 1,5| 2850] 3,30] so | ogs |.2 22 | 0,012) 26 a) 1,5| 1430}. 8,57) 78,5 | 081 | 2 2,2 | 0,023 97 Ez 15} 940) 407| 76 | o74 | 18 2,2 | 0,074) 40 oa z 15] 705} 46 | 74 | O67 | 1,7 20 | 0083] 46 aime ey & 2,2|.2850 4,73] 82 | 086 | 2 2,2 | 0,015] 81 = 2| 1430) 5,03) 81 | 0,82 | 2 2.2 | 0,098) 81 a 2 22] 940) 562] 78 | 0,76 | 18 22 | 0093 | 44 83 aa ¢ 22) 706] 63 | 77 | 069 | 15 2,0 | 0,192) 60 3 3 | 2865] 627) 83,5 | 0,87 | L8 22 | 0,03 | 37 a 8 | 1430] 661) 83 | 083 | 1,8 22 | 0,042) 38 ss es 2 3 | 960] 738! 80 | o77 | 15 22 | 0,157] 61 a3 °° 3 8 710) 815) 79 | 0,61 | 1,5 2,0 | 0,239) 71 § 4 | 2865] 8,19] 85 | og7 |18 22 | 0,037] 43,5 iI 4 1450) 8,55) 84 0.84 | 18 2,2 | 0,052) 44 Se ay 3 4 | 960] 94 | 82 | os | LS 22 | 0,193] 72 & 4 | 720! 1095] 81 | 073 | 14 20 | 043 | 98 pe Bs ea 5,5] 2890] 11,1 | 86 | 088 | 18 2,2 | 0,058] 57 53 Bs 3 5,5) 1450] 15 | 85,5 | 085 | 17 22 | 9,115} 66 a s 55| 970) 1257) 84 | 079 | 15 22 | 0,412) 98 cs = e )ees| F 55| 720] 1340) 83 | 075 | 14 2:0 | 0,552| 118 3 ees 28 88 ees) 8 7,5| 2890] 14,8 | 87_ | ogs | 1,8 2,2 | 0,077] 68 23$| 2 7,5| 1450] 15,4 | 86,5 | 0.85 | L7 22 | 0,147) 78 2 = 75} 975| 16.2 | 855 | 0g0 | U5 2,2 | 0,54 | 118 & 83 75| 720}17,4 | 85 | o77 | 14 g0 | = | 143 Jo | 290] 19,5 | 87,5 | 089 | 1,7 2,2 104 10 | 1460) 201 | 87,5 | 0,86 | 2.5 22 113,5 B & * lu | 975] 21,1 | 86,5 | 0,82 | 1,5 2,0 145 2 3 10 | 720] 226 | 86 .| 0,78 | 114 20 | — | 160220 MATERIALE, APARATE $1 MASINI ‘Tabela 4-7 (continuare) Raportat Ia valoarea = aie £ ‘nomial & fod fe ff 8 ee B |=. | |2 |38 za |g pce af ls | a | ef |2 z a BP) So lee eee [SO 2 & Motoare de | 18 | 2020] 25,9 | 88 | 080 | 1,7 0,243 | 116 constructie | 13 | 1460] 25,9 | 885 | 0,86 | 15 0.412] 194.5 normals, tip] 18 | 975] 971 | 87,5 | 0,82 | 15 161 ASL. prox | 19 | 720) 264 | 870] 0.79 | 13 220 tectia 1P33/ 37 | 2920 88,5 | 0,89 | 1,5 160 \.a7 | 1460 89 | Os7 | 15 156 7 | 975 88,5 | 0,83 | 14 200 ? | 720 88 | 980 | 13 240 2920 14 190 1460 14 195 75 14 240 TO 18 405 80 | 2920 14 380 30 | 1469 14 235 380 970 1,4 05 30 | 730 1B 480 49 | 2989 14 405 40 | 1465 14 400 40 | 975 14 - 480 40 | 730 18 630 55 | 2930 14 480 35 | 1470 14 480 BS | 980 us 680 55 730 13 710 75. | 2.940 12 630 75 | 1470 12 630 75 | 980 92,5 | 0.875] 13 710 100 | 2950 a | 092 | 1,2 770 100 | 1480 | 99,8 | 0,895] 13 7 1 |(1099)) 39 | 76 | 0,69 | 28 38 1,8|(1000;| 465) 76 | 0,64 | 2.45 45 Motoare de | 1 | (750)| 3,55] 70 | 0,65 | 2.7 45 macata se-| 8 {(1000| 7,84| 78 | 0,748] 1185 61 ria MS co 18) (750) 59| 71 | 0,65 | 2,37 61 DA,=40% | 5 |(1000)) 18 | 78 | 0,746] 202 7 85 & | (750| 8,7 | 75 1069 | 2185] 446 | 3,87 85 Nott: DA, — Durata de anclansare nominala. cu rotorut bebinat, seria My (i), pentra cons MASINI $I UTILAJE ELECTRICE 221 Tabela 48, Caracteristicile telnice ale motoarelor asincrone de macara i grele de Iucra ew DA, =40%. ‘Tensimnes nominald 280 V la conexiunea in stea Ga stator) ‘nput indents M,—41-6 M,—42-6 M,—52-6 M,—61—6 M,—61—8 M,—62-6 M,—62—8 M,—71—6 M,—11-8 M,—71—10 Randamentul 9 3 | 78! 75 5 | 18 | 7 75} 20,2| 80 uj 97 | 82 15, | 20,4] 80 16 | 40 | 82,5 1 | 28 | 613 23 | 56 | 84 16 | 39,5) 83,5 11 | 27,5) 8% 78,5) 84 57 | 83,5 88,5) 85 100 | 89 73 | 89 55 | 85 Motor | cose 071 0,84 O71 | 950 [ 180 | 88 |0,136 | 35 | 1,05 | 185 0,755; 955 } 220 | 30,5 0123 | 4 21 | 235 i 07 | vis | 142 | 36 [ons a7 | ot 0,74} 985) 270) 35 [014 | 3,6 | 2,94 | 95 0.73} 720 | 290 ales az | 204 | 385 0,745] 960 | 290 | 59,5 0.0868) 3,1 4,58 | 440 | F f 0,74 | 720 | 178 | 51,5}0,090') as | 458 | 440 lo,74| 568} 214] 31 0173 | 29 | 458 | 440 0,74| 960 | 886 | 61 }0,062 | 4 | 6,23 0,735] 720 | 245 | 61,5 0,073 | 35°] 6,93 | 5 0,74 | 872} 269 | 36,5'o,146 | 28 | 6,23 | 520 O77 | sro | 280 | 122 9.02041 45 |14 | 700 | \ | {0,75 725 | 187 ia | 0.0209 45 |i4 | 700 0,75 | 876 | 124 | 128 | 82/14 | 700 08 | 975 | 992 | 120 | 0.0244] “ys |182 | ois 0,705) 725 | 248 | 120 |0024 | ag lig | a5 ois} 380 | 172} 123 |0,0287/ 35/194 | wswa MASINI $I UTILAJE ELECTRICE 2. Funetionarea transformatoarelor, Folosindu-se indicele 1 pentru infasurarea primara si 2 pentru cea secundara, marimile ce intereseaz& sint urmatoarele U; si Uz — tensiunile la bornele infasurarii primare si secundare; Eu —f.ce.m. indus& in infasurarea primar de curentul primar; J, si Iz — curentii (pe faz’) in infasurari R, si Ry — rezistentele ohmice ale infasurarilor; X, si X, — reactanjele de scSpari ale infagurérilor primare si secundare; © = valoarea maxima a fluxului principal (care se inchide. prin miez); Ey —fe.m. indus’ in’ infigurarea secundaré de fluxul principal; Ua, Us — pierderile de tensiune in infasuréri datorite fluxului de scapari (Us =X; Usy=Xola); I — curentul de mers in gol; P,, P, — puterile active la bornele celor doua infasurari ale transformatorului; St, Sy — puterile aparente la bornele celor doua infasurati: Pt) Py —Dierderile de putere activa in conductoarele infa. surarilor; Pew — totalul pierderilor active in infasurari (Pov=Pi+P:): Pre — pierderile de putere in miez (otel); Po pierderile la mersul in gol (py~pr.); Pec — pierderile im infigurari la proba de scurteircuit .- (Pu~Pew Pentru Ty $i Ip la valori nominale); kod — raportul de transformare al transformatorului; wv — puterea nominala a transformatorului la’ bornele infasurarii secundare (cu Up si Jy la valori nominale, Sy=Unly): ha? —curentul secundar raportat la infasurarea primara: U — tensiunea de bazi la care se efectueazd calculul; Rr — rezistenta echivalenta pe faz, in @: oem — reactanfa echivalenta pe fazi, in Q. aIncercarea in scurtcircuit a transformato- rulwi se face cu infasurarea secundara scurtcircuitata, aplicind la bornele infasurarii primare o tensiune redusé (t44s.) faté de tensiunea MATERIALE, APARATE $I MASINI 223 nominala U;, astfel incit curentii in ambele infdsurari sA aiba va- “82 100 se noteazd cU tye [%] si se nu- loarea nominald. Raportul “# 1 meste tensiune de scurtcircuit a transformatorului (in procente). Puterea absorbité de transformator la incercarea in scurtcircuit, este egali cu pierderile nominale in infagurari (pou). : b.incercarea de mers in gol a transformatorului se face aplicind tensiunea nominald la bornele infdsu- rérii primare, iar bornele infasurarii secundare raminind libere (fr legaturi ‘intre ele sau la receptoare). La aceast incercare curentul absorbit de transformator este curentul de mers én gol I9, care de obicei se di in procente fafa de curentul in infasurarea primar’ h (Fox = fF 100) Puterea absorbita de trensformator la proba de mers in gol este formata dintr-o componenta activi reprezentind pierderile in fier (pr.) si 0 componenta reactiva inductiva (puterea magnetizanta): I, AQu= ype Se- c. Functionarea transformatorulué in gol: OC, =B+Xiho+ Ril; Fx=Uy=4,44 fNyD UA P)= Pip= Uslgcos = Rils= pes Ure= =>. Diagrama vectorial& de functionare a transformatorului in gol este dat in fig. 4-1, a. — d. Functionarea transformatorului in. sarcind: USE +X +R; Ey—U2-+Xghe+ yh; Tey et ay ay, I, hae T Ge Me pw Ac k her Us Nz Diagrama vectoriala de functionare a transformatorului in sar- «ind este data in fig. 4-1, b. . e. Functionarea transformatorului in scurtcircuit: U,=0; Ip~neglijabil hh+h~o; yh204 MASINI §! UTILAJE ELECTRICE MASINI $1 UTILAJE ELECTRICE 205 Schemele echivalente ale transformatoruiui sint date in fig, 4-2. Rezistenta echivalenta pe faza este Conductanta activa, corespunzatoare pierderilor in fier este 10~* pa PentwrZatera , ee ae UP ikvr Conductanta reactivd (susceptanta) corespunzatoare cure) le magnetizare Iy este Shuaval Reactanta echivalenta pe fazd este xa MMe Vane Buy Oe Satevay , 1 Vig Puterea reactivA consumatd pentru magnetizare este AQg wari = 10°Ufiv:Bisy _ Pierderea de tensiune in transformator se deduce din fig. 4-3, _ AU:=U,—U)=AC=AB+BC; OC=U. AB=RI cos p+XI sin @ BC=U,—VU} — BD’ =U, — VU{— (Risin 9 — XI cos g)?; 8, {kVA} in care ue(y)= Vuseimi— Wain, jar wa (yj) = 2 100. ~y o_o a Ou ond “Up Nake 6 r 6 Pe mena = , tig. 4-2, Scheme echivalente ale Fig. 4-3, Diagrama vectoriala a Fig, 4-1. Diegrame ts sialinta alts a transformatorului Bbiartaratnen FT ae Dehae leet = _ @ — simplificat’; b ~ complexi, mator. — Cartea instalatorulu! eleetriclan ®26 : MATERIALE, APARATE $I MASINI se poate lua in practic’ BC=0,005 (RI sin ¢—XI cos 7)?, deci AUr=RI cos p-+XI sin 9+0,005 (RI sin p—XI cos 9)?, Exemplul 4-1. Se cere s& se calculeze pierderea de tensiune intr-un transformator trilazat de 2500 kVA cu p,,=27 kW gi u,,=6%, la tensiunea de 0,4 KV. 2500 ; 1000 x 27 x 0,4* = =8 ; R= ——————_ = 0,00069 a. ¥s-o4 O04 2.500" ae Be Pea Fn at Hayy og, 00 G59 = 1,08 Up = YOu) Fat = VO — LO = 5.9% : 10u,U}, 10 5,9 x 0,47 = ait = = 0,00867 2. x Sr 2.500 bed Pentru cazul cind cos p=0,8 si sin ¢—0,6, AUy=RI cos @-+XI sin ¢+0,005 (RI sing—XI cos gy? =0,00069%3 610X0,8-+0,00377X3 610X0,6++ -+0,005 (0,000693 6100,6—0,00377<3 610%<0,8)?— ==1,995-+13,64-0,005 (1,495—10,9)?= 1,995-+13,6-+-0,44=16,04 V. f£ Puterea nominald a transformatoarelor este puterea in kilovoltiamperi debitata in circuitul secundar (la tensiunea nominala gsi curentul nominal). Pentru. transformatoarele de forta trifazate, in STAS 440-62 se prevad urmatoarele puteri nominale (pina la 1600 kVA):.10; 16, 25, 40, 63, 100, 160, 250, 400, 630 si 1600 kVA. Fig. 4-4. Marcarea si asezarea Ca Oe acne ets zt bornelor la transformatoarele tri- bornelor la traneformatoarele + s-ate cu doua infagurdri se face ca in fig. 4-4. Transformatorul privit dinspre partea cu bornele de inalta tensiune, are bornele de nul (N si 7) in stinga. h. Grupele de conexiunt la transformatoarele trifazate, conform STAS 1703-60, sint indicate in tabela 4-9. MASINI §I UTILAJE ELECTRICE, 207 Tabela 4-9. Grupele de conexiuni la transformatoarele trifazate (Dupa STAS 1703-60) Siiahol Yy—12 Diagramele vectorial ‘ale tensiunilor: inalte a aXe Sehemele de conc xiuni ale infiguranilor de tensin 6: inal 480 [ joass zoe Domeniul do utilizaro La transformatoare cobori- toare pentru distributie de ford si la transformatoare ridicitoare Dy—1 La transformatoare cobori- & 6 aaa toare pentru. distributie tlre re de lumina (fru! neutra @ « se poate incirca 100 %) Yd—11 & z 48 C a6 ¢ | La transformatoare ridict- 4A e Be g toare pentru centrale $f ee stati Ye—11 t = 8 6 4°80 26 c¢, |Acelasi ca la conexiunea ee Sve Dy-L1, numai pind la Aiae cae. 100 kVA Dy—5 Acelasi_ca Ia conexiunea Dy-l1 Yd—5 8 s , are J : 4 eal ‘Acclasi ca la conexiunes 2} ober Yz—5 a 1 . r Dee ee Acelasi_ ca la conexiunea A oC 3 3 : Yz-11 ~@ be238 MATERIALE, APARATE $I MASINI ¥, y—conexiuni in stea D, d—conexiuni in triunghi z—conexiune in zigzag literele mari sint pentru tensiunea supe- rioari, iar cele mici — pentru tensiunea inferioar’, In cazul conexiunii fn stea cu punctul neutru accesibil (scos Ja o bot) se folosese notatiile Yo, yo. Cifra caracteristici (12, 11 sau 5) este determinaté prin unghiul de decalaj intre tensiunile la bornele infasurarilor primar si secundari. Cifra este egali cu a 30-a parte din valoarea in grade a unghiului de decalaj (de exemplu intre tensiunile la bornele AB si ab). Unghiul se misoaré rotind vectorul tensiunii inferioare fn sens invers acelor ‘unui ceasornic pind cind se suprapune (cu vectorii in acelasi sens) peste cel al tensiunii superioare, Cifra 12 corespunde la suprapunere de faze (decalaj 0). In tabelele 4-10 gi 4-11 sint indicate unele caracteristici electrice si constructive ale transformatoarelor de 160—~1 000 kVA, fabricate in fara noastra, ‘Tabela 4-10, Caracteristicife transformatoarelor trifazate de 25—1000 kVA, cu tensiunea de 6 kV, conform STAS 440-62, pentru dowd calitati (A si B) de tabla de transformator, la infasurari cu conductoare de aluminiu Pierderi, in watt Puterea won.inala S & Pa R Ppa (ari) Grupa de conexiunt 41 4 Yz-5 39 310 4 ¥25 37 430 4 Y¥2-5 84 600 4 Yz-5, Yy-l2 32 890 4 Ya- 5, Yy-12 250 2.9 1100 6 Dy-5, ¥y-12 400 27 1470 6 Dy-5, Yy-12 60 24 1920 6 Dy-5, Yy-l2 1000 21 2800 6 Dy-5, Yy-12 i Suprasarcinile temporare admise la transformatoare de putere sint date in tabela 4-12. j. Functionarea in paralel a transformatoare- tor. Transformatoarele pot functiona in paralel daca sint indeplinite urmAtoarele conditi — tensiunile primare si secundare si deci raporturile de transformare sé fie egale (in limita reglajelor de tensiune prevazute); MASINI SI UTILAJE ELECTRICE 229 Tabela 4-11. Elementele constructive aproximative ale transformatoarelor trifazate de 100—1 000 kVA, cu tensiunea inalta de 6 kV ce Gabaritul, mm Greutat Distanja tua tele v tongimea | laymen |, vartea | teu coe kva tong 1a eRe a] lett | Total hie 100 | 1490 1230 750 480 310 | 1000 520 160 | 1680 | 1270 850 600 439 | 1300 5.0 350 | 1809 | 1470 | 1050 809 520 | 1700 | 520-676 400 | 2010 | 1540 | 1099 | 1070 870 | 2500 676 630 | 2230 | 1530 | 1270 | 1400 900 | 380co 670 1000 | 2620 1450 | 2100 | 1160 | 44c0 820 2150 Tabela 4-12. Suprasarcinile temporare admise in transformatoare EE ee Suprasarcina 380 5 ) [9%] | 60 7 100 140 200 tensiunile de scurtcireuit sf fie egale (se admit diferente intre valorile lor de cel mult 10% din valoarea medie); — sa facd parte din aceeasi clas& de conexiuni, adicd sA aiba aceeasi cifra caracteristica; — raportul intre puterile, nominale ale transformatoarelor sé fie cel mult 3/1. __ La functionarea in paralel, sarcina electric’ se imparte propor- fional cu puterea nominala si invers proportional cu tensiunea de Scurtcircuit a fiecirui transformator. Transformatoarele din grupele de conexiuni 5 si 11 (v. tabela 4-9) pot fi de asemenea legate in paralel, cu conditia ca la grupa 11 s& se considere drept bornd a, borna ¢ si drept bornd ¢, borna a, Notindu-se cu S,, Sy si S; puterile nominale (in kVA) ale transformatoarelor si cu soi, toc» Uscg tensiunile lor de scurteircuit, in procente din sarcina totala S=S,+45S)+45S3, ele vor prelua sarcinile Si, Sz si S5 date de relatiile Si=S, “£; Sf=S, “ete, User sea230. MATERIALE, APARATE $I MASINI s in care tye= S$, , Ss User sca Uses. k, Randamentele transformatoarelor, active intr-un transformator sint urmatoarele: —in infasurarea primara si — la transformatoare monofazate: Peo= Prt P2= Rul + Rolls — la transformatoare, trifazate: Peu=P1 + P2=3RiI} +- Roll s —in circuitul magnetic (in fier): pre Randamentul transformatorului este: Ba EE Beis TP +Put Pre Pte Py Randamentul maxim la transformatoare se obtine la incdrcarea Se Pierderile secundara: D, AUTOTRANSFORMATOARE Autotransformatoarele (fig. 4-5) sint transformatoare cu o sin- gurA infasurare, cu prize pentru tensiunea primard si secundara. Intre marimile primare si secundare existé relatiile urmatoare: N, N, —*__U,=—4*£2.,; Nac t+ Nes Nag FES Te oe 1Nap=—hNaci h=—2 5 Sp = Ula, in care Nac, Nem, Naz reprezint& nu- merele de spire intre punctele res- Fig. 4-5. Sch ui autotran: ‘* ommetars © nective A si C, Csi B si A si B. formator. MASINI §I UTILAJE ELECTRICE 231 Autotransformatoarele sint mai putin costisitoare decit transformatoarele de aceeasi putere, insA au dezavantajul cd infdsurarea primara nu este separata electric (galvanic) de infasurarea secundara. Autotransformatoarele se folosese in cazurile in care este necesar un raport de transformare mic, de exemplu pentru obtinerea unei tensiuni reduse la pornirea motoarelor in scopul micgorarii curentului de pornire. =, REDRESOARE CU SEMICONDUCTOARE Redresoarele folosese semiconductoare (seleniu, cupru-oxid, sili- ciu etc.) si sint folosite pentru transformarea curentului alternativ in curent continuu, pe baza proprietAtii semiconductoarelor de a opune o rezisten{é mare la trecerea curentului intr-un sens si una foarte mica la trecerea curentului in sens invers. Marimile ce intereseazé la redresoare sint urméatoarele: U,— valoarea eficace a tensiunii pe fazi in secundarul transformatorului care alimenteazé redresorul; I,— valoarea eficace a curentului in secundarul transfor- matorulii; Ua— valoarea medie a tensiunii redresate; U.— valoarea eficace a tensiunii redresate; U; ma,— valoarea maxima a tensiunii inverse la care este su- pusd o coloana redresata; . Ig— valoarea medie a curentului intr-o coloand redresoar Tq may— Valoarea maximA a curentului intr-o coloand redresoare; P— puterea debitata de secundarul transformatorului. Pentru sarcini formate din rezistente ohmice, raporturile intre valorile caracteristice ale schemelor redresoare sint aratate in continuare. 1, Alimentare monofazata a. Redresarea uneét singure alternanfe {fig. Usa fo; Us=0,707 Ug=1,57 Uses Us mex ‘a=1,41 Us; Tg=T 4; Tamax=3,14 Ta; Ty=,57 Ta; 3,09 Uala.232 MATERIALE, APARATE SI MASINI b. Redresarea ambelor alternante cu punte simpla (fig. 4-6,b): Us=0,9 Uy; Ue=U,=1,11 Ua. Ujme=3,14 Usg=2,828 Up; 1,=0,5 Ta; Tq max=1,57 Ia; =0,786 Ta; P=1,48 Uala Fig. 4-6, Scheme de redresare cu alimentare monofazat& si forma curentului redresat intr-o perioada: @ — cu redresarea unei singure alternante; b — eu redresarea ambelor altemanfe, cu punte simpli; ¢ — cu redresarea ambelor alternante, cu punte dubla, ce. Redresarea ambelor pli gah adil cu punte du bla (fig. 4-6, ¢): Ug=0,9 Uy; Us=Up= 1,11 Uy Usmag=1,57 Ui=1,414 Us; 1,=0,5 Ta; Ta mox=1,57 Taz Iy=0,786 Ia; P=1,23 Uala. MASINI $1 UTILAJE ELECTRICE 2, Alimentarea trifazata. a Cu punte simpla (fig. 4-7.a): Uga117 Uy; Us=1,19 Up=1,017 Ua; Uy mez=2,09 Ua=2,45 Us; T,=0,333 Ta! Ta max=1,21 Ia; 1,=0,587 Ta; P=1,345 Usla > Fig. 4-7. Schema de redresare cu alimentare trifazat& si forma curentului redresat intr-o perioada: @ — cu punte simpli; b — cu punte dubli. b. Cu punte dubla (fig. 4-7,b): Ug=2,35 Uy; Us=2,35 Up—Ua3 233234 MATERIALE, APARATE $I MASINI MASINI SI UTILAJE ELECTRICE 235 Tensiunea inversi maximd Uj,a admis pentru un element ; . a es} 2 es) 3) 8 es wy) 8 | redresor cu seleniu este de 20—25 V, iar pentru cupru-oxid este de tam) | Sle, 2.81, 2.) 8 eee 810 V. xexg xexe xe xe xexe sed oacegeg xis x axe XS XB xB x\8 Curentul maxim Tzmaz admis fntr-un element de redresor cu ra- P 2s eee eel eens 518 cire naturala are valorile din tabela 4-13. £ el aoe e Heman| 888 83% 8 8 S38 Exemplul 4-2. Pentru un redresor 2 Tabela 4-13, Valorile curentului cu seleniu care trebuie si debiteze cu- E = maxim Iq maradmis intr-un element rentul [y=1 A,la Ug=110 V se poate £ <<< itl I ia de redresor eu ricire naturals aplica schema din fig. 4-6, cu redre- 3 sarea ambelor alternanje in punte a Db Natura elementulai | Diametrul | Jy may Simpl. E Fl redresor mm i ‘Tensiunea invers’ maxima este & Td EF = =) ~ y Ratecte - a Uj max=314 Uy=3,14X110=345.V. E g 25 0,07 e vy me | Gia 35 os Numérul de elemente redresoare es aero) nee 3 45 3 de legat in serie intr-o coloan& pe un s a Sa 3 pod ao as brat al puntii va fi = gnuypion eoun sea, Aaa g -Cupru-oxid 4 08 Vimar _ 345 z ee ee eee aims — "14 elemente. be ws ae aa e Tas | 1 S88 8 2 888 | P r 3 gga 8 aaa Valoarea medie a curentului redresat intr-un braf_al punfii este 3 S85 8 & S88 ‘ $05 Ty=0,5X190,5 A. E ; a : 5 ae . & Bn e 88 as 2 a’ Ese se 5S Be Daca se iau elemente cu diametrul de 45 mm (v, tabela 413), numérul de z gg 253 82 38 Be -coloane de legat in paralel pe un brat al puntii este 2 ee : B50 BS ea ee 3 3 BS gs aa = #22 8s gS 832 32 fi i 3 fe, af 92 Se — j=2coloane, 3 as gala £3 Temas) 08 4 Ss. S82, és 25 aie aioe fa Gee gs In total sint necesare 2 mn=2X14X2=56 elemente. i fg §7g2 ge Ese gs Tensiunea in secundarul transformatorului redresorului este i &3 gota S8 gee gs 3 aga Se GP Sd ae , g eee sHh og 9 #28 In tabela 4-14 se dau caracteristicile unor redresoare fabricate de 45 BRE RESO COE 888 aizina Electromagnetica. ae 222 8 2 wae ’MATERIALE, APARATE $I MASINI 8 ° Aa < s g a s 2 : - 4 £ INSTALATILOR (a) mnsunpos nes (y) nema |, 096. ee x om 08 loot et | azclosexe V coF0L-su oot 00 T Mowe 1/000 1 loog |zt | ozelogexe a V S9F0L-SU C&T eae sopyq vareMOUNY OFOT X OFS TOSLT) A‘V | Ya (1 osz/osexe V P9P0L-SE ato loot | Av |“a(r'rr6'o)|oe jog oe rag eae ERMR V FISL-Si OST AtV og | oze wopy 9 1901-4 ——or0T__Ioee t} atv 09 | 091 mart |S Soereeeeialeetetese @ 0190-83 OGF T AOFS Tose 1} a‘v Ost] 08 jozexe nes gggxe]°P 7TH 4) Vy o1goz-Su 009 __ | ez | aty sz jog | A ozz‘oreve a @ 0020-38 =r AC Of : ° ug oreuorfoung nes or Osh X ose | ug | av Ot Joze) A osc/ogexe |%, cine op voroxouy) V O0S0.-SH 003 | av Ot jose] A ose/ogexe wopr] 9 T190L-S4 08s 008} Av 0% | O91] A O7¢/osexs mrSr @ T190L-Su G09 088 |00¢ | a‘v oF |03 | A ozc/osexe wept} y TI90L-SH Se ee ee ee = o| sb aelee eo |e | 2 EulEe * gia = i ee Beles ee £2 | wmaune | FE) ER oat Ee |a| g | cmae jeg $2] panvasone Sear “futons “le F EL OE) enw” es a Ele i — (exenuyuo2) PI-F -Bpequy,V. CONSUMATORI SI SARCINI A, GENERALITAFI 1. Categorii de receptoare electrice. In conformitate cu prescrip- fille E 28-62 ale M.M.E.E., pentru alimentarea cu energie electricad a consumatorilor industriali si similari, receptoarele de energie electrica se clasificé in urmatoarele trei categorii: — categoria I cuprinde receptoarele la care intreruperea alimentarii cu energie electrici reprezinté un pericol pentru viata muncitorilor sau o pagub& importanté pentru economia nationala, legate de deteriorarea utilajului, rebuturi importante in productie sau intreruperea de lung duraté a procesului tehnologic, de dez- echilibrarea transporturilor electrificate sau de perturbarea activi- tatii unui oras mare; — categoria a Il-a cuprinde receptoarele la care intreruperea alimentarii cu energie electrici duce la nerealizarea productiei (practic proportional’ cu durata Intreruperii si puterea absorbita); — categoria a IIl-a cuprinde receptoarele care nu intra in categoriile I—II (de ex. receptoarele din atelierele auxiliare de intrefinere si reparatii ale consumatorilor, depozitele de materiale, industriile casnice, atelierele lucrind intr-un singur schimb etc.). 2. Conditii de alimentare a receptearelor electrice. Pentru fiecare categorie de receptoare existé conditii de alimentare bine stabilite. Receptoarele de categoria I trebuie si aibé cel putin douad surse de alimentare independente una de alta, fiecare cu o putere suficient4 astfel incit. la iesirea din functiune a unei surse receptoarele sa fie asigurate cu energia electricd necesara. Doua surse de alimentare se considera independente daca perturbarea regimului de functionare sau avarierea uneia dintre ele CONSUMATORI SI SARCINI 239, nu provoacd o intrerupere in: alimentarea cu energie din cealalta; astfel pot fi considerate drept surse independente liniile electrice, plecind din sectiuni de bare diferite, care la rindul lor sint alimentate de la generatoare sau centrale electrice diferite. Pentru sarcini electrice reduse se poate folosi drept o a doua surs& de alimentare, baterii de acumulatoare, grupuri electrogene mobile ete. Alimentarea receptoarelor de categoria I se va face astfel incit in caz de avariere a unei surse, alimentarea sa se continue sav sa fie restabilita de la a doua sursa. In categoria I se recomanda s& se considere urmatoarele receptoare: — iluminatul de siguranf4 pentru centinuarea lucrului conform Norma- tivului CS.C.AS, 1.7-62; — pompele de evacuare a apelor in locuri supuse inundérii; — instalatiile pentru alimentarea cu apd de rdcire a furnalelor, cuptoa- relor Martin etc.; — ventilatoarele pentru cubilouri si suflantele de la furnale; — ventilatoarele in spafii cu pericol de intoxicare sau cu forméri de con- centratii explozive; — podurile rulante in haiele de turnare d — pompele de incendiu, conform N.P.C.L; — instalatiile de turnare continua; — unele ascensoare in mine, cum si baile de electroliza, baile de aluminiu, funicularele de persoane si diverse alte instalafii si utilaje la care prin lipsa. alimentarii cu energie se produc rebuturi, perturbari sau avarieri importante la utilaje. ofelarii; Receptoarele din categoria a II-a trebuie ca, in cazul liniilor fn cablu subteran si dacd nu existé o sursi de curent uzinala, alimentarea si se faci prin cel putin dou cabluri, instalate ca fideri separati sau legati in paralel formind un singur fider; sectiunea eablurilor se va lua astfel incit in cazul defect&rii unui cablu, intreaga sarcina sa poata fi preluaté de cablul sau cablurile ramase in functiune. In cazul liniilor aeriene de cel putin 6 kV se admite alimentarea printr-o singuré linie. Restabilirea alimentarii cu energie pentru aceste utilaje trebuie si se fac& in maximum doua ore. Receptoarele de categoria a II-a au in general o singura ‘alimentare; intreruperea alimentarii cu energie nu trebuie si dureze mai mult decit 24 ore, * 3. Variatii de tensiune admise. In cazul alimentarii din reteaua public’, in care se admit variatii de tensiune de +5% fata de240 PROUCTAREA $I EXECUTAREA INSTALATILOR tensiunea nominalé a receptoarelor electrice, cdderile de tensiune in instalatiile la consumator nu vor depasi, in regimul normal de lueru, urmatoarele valori: — pentru iluminat, 3% (de la contor sau tabloul general pind la oricare din lampi); — pentru forta, 5%. : In cazul alimentarii de la posturi de transformare sau centrale proprii, céiderea totalé de tensiune de la tabloul general al postu- lui pind la oricare receptor nu va depasi valorile: — pentru iluminat, la tensiunea nominalé de 110220. V, 8%; — pentru forta, 10%. Pentru lampi la tensiuni reduse (sub 60 V) se admite o cddere de 10%) din tensiunea nominala. Pentru limpi izolate indepartate se admite 0 cddere de ten siune pind la 11% din tensiunea de utilizare. In instalatii de forja, cdderile de tensiune suplimentare (peste valorile de mai sus) la pornirea motoarelor electrice mari nu trebuie s& depaseasca in general 5%. La porniri rare (la intervale mai mari de o ora) se admit caderi de tensiune mai mari, cu con-* ditia s&.nu se pericliteze functionarea celorlalte receptoare gi si se asigure conditiile de pornire. 4. Alimentarea de rezerva. Pentru realizarea unei alimentari de rezerva se poate folosi una dintre urm&toarele scheme, in functie de gradul de siguranté urmirit: — alimentarea unui tablou de distributie prin doua linii din doua posturi de transformare prin intermediul unui comutator sau a doud intrerupdtoare interblocate mecanic sau electric, astfel incit si nu se poaté inchide unul far ca celalalt si fie deschis (fig. 5-1, a, b). — pentru tablouri mai importante se sectioneazi bara tabloului printr-un separator sau intrerupator (fig. 5-1,¢); comutarea de pe o linie de alimentare pe alta se poate face manual sau automat cu anclansarea automata a rezervei (A.A R.); — pentru asigurarea alimentarii pe doud cdi se foloseste de asemenea $i legarea in bucla, cu alimentarea de la doua transformatoare diferite (fig. 5-2,a) sau din acelasi transformator (fig. 5-2, b); bucla functioneazd inchisé sau intrerupté intr-un punct (la un tablou de distributie). CONSUMATORI $I SARCINI 241 5, Regimuri de funcfionare. Conform STAS 1893-50, regimurile je functionare sint urmatoarele: 1 — de lung durata, la care receptoarele ajung la temperaturi ractic stabile; — de scurté durata, in care perioada de functionare este mai curté decit cea-necesaré pentru atingerea unei temperaturi prac- | aA oT ft if Ply a D b — Fig. 5-2, Alimentarea In buclé a unor tablouri: | = 06 Soe ado oe aren ae y yd c ic stabile, iar perioadele de repaus sint lungi, astfel incit recep- arele se racesc la temperatura mediului ambiant; _ — intermitent de scurt& duratd, in care pericadele de lucru iterneazi. cu pauzele in cicluri de cel mult 10 min, de exemplu min functionare si 6 min pauza. Raportul intre durata pericadei de lucru si durata ciclului se iumeste durata relativé de conectare sau de anclangare DA. Pen- uu motoare electrice, DA are conform STAS 3564-52 valorile 415, 0,25, 0,4 si 0,6 sau in procente: 15, 25, 40'si 60%. In exem- lul dat la regimul intermitent de scurta durata, Fig. 5-1, Dubla alimentare a unui tablou: @ — eu comutator; b — cu dont intrerupitoaro; © — idem, si cu bari seetionata. 7A =0,4 sau DA=0,4X 100=40%. 446 — Cartea instalatorului electrician242 PROIECTAREA SI EXECUTAREA INSTALATILOR 6. Sarcini electrice de calcul, Pentru cele ce urmeaza sint necesare unele definitii sau precizari. Puterea instalat& P, (in kW) are urmatoarele semni- ficati — pentru instalatiile de iluminat este egal cu suma puterilor nominale ale limpilor, adica P= ¥ Pa; — pentru motoarele electrice cu regim de lucrit permanent este egalé cu puterea nominala P,, indicatd pe tablita masini (puterea dezvoltata la axul motorului), adicé Py=Pn; —pentru motoarele electrice cu regim de lucru intermitent, avind c anumita durata relativd de conectare DA, este P,=P,, VDA, in care P,, este puterea dezvoltata la DA nominala; — pentru cuptoarele electrice cu rezisten{a, alimentate direct (fra transformator propriu), este P;=P,, in care P, este puterea nominala a cuptorului, in kW sau in kVA; — pentru cuptoarele electrice de orice fel alimentate prin transformator propriu este P,=S, cos @n, in care S, este puterea transformatorului in kVA, iar cos , — factorul de putere la sarcina nominala; — pentru masinile de sudat cu o anumita duratd nominala de conectare DA este P;=S, VDA cos @n, in care cos, este factorul de putere al masinii la sarcina nominala; — pentru grupuri redresoare si pentru convertizoare rotative folosite pentru producerea curentului continuu este Pj=UI=Py (puterea nominala debitata in curent continuu); — pentru convertizoare folosite pentru producerea de curent alternativ de diferite frecvente. este P,;=UI cos ®n, pentru producerea de curent monofazat; Pj= Y3UI cos », pentru producerea de curent trifazat, U si I fiind valorile nominale ale tensiunii si curentului generatorului. Intensitatea nominala este intensitatea corespunzitoare puterii nominale la DA nominala, adic& f4ra reducerea prin inmulfire cu VDA. Puterea ceruta sau de calcul P, este o putere ac- - tivé conventional, de valoare constanta, care produce in elementele retelei (transformatoare, linii etc.) acelasi efect de incilzire ca gi sarcina variabilé, intr-un interval de timp determinat (de ex. 30 min) in perioada de incdrcare maxima. Raportul dintre puterea cerutd si puterea instalati se numeste coeficient de cerere k,; acest coeficient {ine seama de simultaneita- CONSUMATORI $I SARCINT 243 tea functionarii masinilor, gradul de incdreare al 'receptoarelor electrice si de randamentele receptoarelor si retelei de distributie. Coeficientii de cerere sint determinati experimental pe baze statis- tice pentru diferite categorii de receptoare si cu ajutorul lor se pot calcula puterile cerute cu relatia P, Pt. In tabela 5-1 se daw coeficientii de cerere si factorul de putere natural pentru diferite categorii de receptoare. Valorile date in tabela sint pentru calculul sarcin#i globale a unui post de transformare cu precizdrile date la cap. V, 5,c. Dimensionarea de transformare a coloanelor se face pe baza curentilor de calcul determinati potrivit indicatiilor ce urmeaza. B. DETERMINAREA CURENTULUI DE CALCUL Pentru dimensionarea circuitelor si coloanelor de alimentare este necesar sd se cunoascd curentul de calcul [,. La receptoarele de curent alternativ relatiile de mai jos sint date pentru alimentarea cu curent trifazat. La curent monofazat se inmultesc valorile obfinute cu V3. Pentru intensit&ti nominale la care se admit sectiuni mai mici decit 10 mm? la cupru si 16 mm? la aluminiu, curentul de calcul se ia ca pentru DA=100% (v. si cap. VII, B, 2). 1. Cixcuite pentru alimentarea unui singur receptor sau a unui grup de 2—3 receptoare identice. — Pentru motoare de curent alternativ trifazat Ps L1USP,VDA _ “ Y8U cos @ntha L152, V8 Ucos Pata in care: cos n$i mn sint respectiv factorul de putere si randamentul la sarciné nominala; .U este tensiunea retelei de alimentare; P, — puterea nominala (la DA nominal); DA — durata relativa de conectare nominala; factorul L15~ 75 conform de la capitolut $75 VEL, B, 2. indicatiilor244 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATULOR Tabela 5-1. Valorile coeficientilor de cerere, de consum si ale factorilor e putere medii pentru diferite categorii de consumatori electrici ee ee ee Ere ea ribr eee || EOE bate toe p 9 Observati Be ky z 2 3 4 5 6 Receptoare de ac- Actionarea se fionari ' consider’ in Alimentatoare cu general cu mo- pliici, cu discuri, toare asinero- cu tambure 0,45—0,6 | 0,82] 0,5—0,75 | 173-088 | ne. La actio- Aeroterme Or” | 0,25 08 0,74 narea cu mo- Ciururi -J0,55—0,65] 0/85 | 0,6—0,7 | 1,82~1,00 | toare sincrone Conveioare 0,5 —0,6 | 0,92 | 05-07 | 173-1,00 | se va lua: Concasoare cu cio- cos p=1 cane 09 | 0,85 0,8 0.74 tg q=0 Compresoare actionate cu motor asincron 0,75 | 0,50 08 074 Compresoare actionate cu motor sin- cron 0,75 0,50 1,0 0,c0 Concasoaro 0,65 | 0,40 | 0,75—0,8 | 0,88—-0,74 Exhaustoare 08 | 0,55 09 0,48 Elevatoare lucrind ‘ rat 045° | 0,25 0,7 1,00 Elevatoare functionind: electroblocat 0,6 0,45 0.75 0,88 Foarfece de tiiere la rece 0,45 | 0,25 0,65 117 Impingator de cocs 017 | 0,05 075 0.88 Locomotive electrice O17 | OL 075 0,88. Mori cu bile 08 | 045 087 0.58 Mori cu ciocane 0.75 | 0,45 0,85 0,61 Macarale cu grai- era 0,18 | 0,05 0.6 182 Macarale cu *) cos ¢=05 DA=250/0 01 | 0,05 0,5") L738 pentru motoa- Macarale cu re th seartelr- DA=40%/, 0,15 | 0,08 0,5*) Le cuit; pentru ‘Macarale cu magnet 05 | 045 0,65 U7 motoare cu ro- Macarale turn { por- torul bobinat tal 0,18 | 0,10 05 178. se va lua cos $= 0,65 ee ee CONSUMATORI $I SARCINI 245 Tabela 5-1 (continuare) Goefi- Cooftcion- | Gost Categoria ‘ul do ac‘orul de consumstortor areca | aes [acral oae) | EE Observatit he ky: 1 2 3 4 5 6 Masini de incdrcat cuptoare 02 | 0,05 05 178 - Masin& de indreptat laminate 0,20 | 0,10 0,45 1,99 _ Masini-unelte de prelacrat metale cu regim normal de functionare (strunguri, rabote- ze, masini de fre- zat, de mortezat, | i lo,12—0,14| 0,10) 04-05 | 22~1,73 = — productie de serie mare 018 | 114) 05-06 | 178—1,82 = Mazsini-unelte cu re- im greu de Iueru Gtranguri automate si revolver, strunguri de cojit, prese excen- trice ete.) 0,92 0,18 0,65 1417 - Masini-unelte cu re- im foarte grew factionare ciocane, tamburi de cura- fare etc.) 0,3—0,35| 0,22 0,65 1,19 = _ Masini de preparare piminturi in turnitorii 0,4—0,45] 0,35 0,75 1,00 - Mecanisme — porta~ bile 01 | 0,03 0,45 1,99 - Pompe de api cu sarcina continual 075 | 0,55 0,80 0,74 = i246 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATIILOR Tabela 5-1 (continuare) Categoria consumatoritor we ‘Observatii Pompe de api pentru centralele hidraulice de la prese §necuri Stivuitoare Schip Suftante ‘Transportoare cu ‘anda (interblocate) Idem, late ‘Transportoare cu role Ventilatoare Receptoare termice gi de suduré Aparate mirunte de poses regate motor-ge- pec cat reer pentru un singur ost Idem, pentru mai multe posturi Automate de sudare eu are Cuptoare cure zistenti cu incircare continua Idem, cu. incireare periodica Cuptoare cu bai de lucrind izo sare Cuptoare cu are pentru topit -ofel: = de 05-15 t —de 8—10't 05-08 0,35—0,45 0,25—0,85 (0,65—0,75 0,4—0,6 0,30 0,6 04 0,85 06 0,65 0,65 0,75 0,18 0,28 21 0,55 0,40 0,25 0,15 0,50 0,18 0,12 0,85 0,35 1,0 05. 06 0,6 10 10 08 1,83 1,00 1,00 173. oy74 1,38 151 1,38 0,74 0,00 178 1,32 1,82 0,00 0,00 0,74 0,74 0,48 Pltld SS ES CONSUMATORI $I SARCINI 247 Tabela 5-1 (continuare) Categoria congurnatorilor tul de Factorul de pulere cos we Observatii Cuptoare cu are pentru metal@ ne- feroase Cuptoare de ductie de freeventa “joasi (fri com- pensarea energiei reactive) Idem, cu compen- sarea energiei reactive Cuptoare rundoter- mice (cn functionare continu) cu transformatoare tri~ fazate de fasini continu’ (cusituri) lem, de sudat cap Ja ‘cap si prin puncte ransformatoare de sudare cu are pentru de aco- jeriri metalice 0,78 0,75 0,72 0,95 07 0,65 0,55 0,35 0,4—0,6 0,55 0,65 05 0,45 0,50 0,45 0,2 0,15 0,09 0,28 085 0,30 0,25, 075 0,85 0,95 09 1,00 07 0,6 0,35 0,7—-0,6 0,83 08 0,7—0,8 0,88 - 2,67 - 0,82 = 0,48 - 0,90 = 10 ~ 132 = 2,28 = 1,00—-1,33 - 0,62 = 0,75 = 1,00—0,75 = 1,06248 PROIRCTAREA $I EXECUTAREA INSTALATULOB CONSUMATORI $i SARCINI 249. Tabela 5-1 (continuare) in care: S, este puterea nominalé a transformatorului cuptorului; yr — tandamentul transformatorului cuptorului la sarcina nominala. Coefi- Coetic'en- a , Categoria tulde |e | Pectoral de — Pentru masini de sudat si transformatoare de sudura + tere cos g : 1,158, VDA SS V38Unr — Pentru grupuri redresoare si convertizoare de curent continuu Instalatii de iluminat Uerdere_, V8 UcosenMn in care: Ue $ilce sint valorile nominale, respectiv a tensiunii si a intensitafii curentului continuu debitat; U este tensiunea alternativa intre faze; OS Pn Sim» sint respectiv factorul de putere si randamentul nominal al grupului. — Pentru grupuri convertizoare rotative de curent alternativ Pentru clidiri_mici se considerii: pind la 200 m? 1,00 0,8 0,9 0,48 | Hale industriale cu mai multe deschideri iri separatii 0,95 09 pentru iluminat fluorescent Hale industriale cu ateliere’ s¢ ineSperi epetaid: Ps 085 | 08 i Cladiri_ sociale gi administrative, li, laboratoare 09 | 09 100 | 0.00 | Sd ; fe ‘pentru iluminat incandescent de diferite frecvente: sr ie ac. oe eee! la generatoare monofazate, [,= —Us!s_, Centrale si statii ‘ i V5Unn e ti 9 Tlumipat exterior 09 | 06 la generatoare trifazate, [p= ee ; Tn in care: U,sil, sint valorile nominale, respectiv a tensiunii si a curentului alternativ debitat U este valoarea nominald a tensiunii motorului res- — Pentru motoare de curent continuu 1,15P,vDA __1,15P; pectiv; Uns Una tm — randamentul global nominal al grupului. a ee : — Pentru instalatiile de iluminat — Pentru cuptoare cu rezistenta alimentate direct . A LE i= ze © YEU cos» yeu y3u 2. Coloane pentru alimentarea tablourilor de distributie. a, Metoda coeficienfilor de cerere ke Valoarea curentului de calcul este P (i + =} l=, Y8U cose, — Pentru cuptoare electrice cu rezisten{a, trifazate, alimentate prin transformatoare proprii s, Tea Y8U-nr250 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATIILOR in care k, are valori cuprinse intre 1,7 si 10 in raport cu numéarul total m, de receptoare (motoare) instalate, conform tabelei 5-2. Pentru receptoare de puteri diferite se va lua m=2rs, notindu-se Gu mp5 numéarul motoarelor cele mai mari a caror putere in- sumaté este egald cu jumatate din puterea tuturor receptoarelor. Pentru macarale se va considera ka=1,25, curentul mediu pitratic pentru calculul liniilor de contact si al fi- Tabela 5-2. Valorile coeficientului kg in functie de numarul total de receptoare ny my fa Pe *a derului respectiv fiind dat de relatia 1k, - 4 | 47 | 20 | 55 P,NDA(ke + 1.35 ) 5 2,0 Qi 6,7 > See el 6 25 30 8,0 V8 U cos p Fol eel Meant ee Pentru celelalte categorii de recep- iz 3,7 50 10 toare cu regim intermitent, valoarea ob- L 4,3 = tinut&-cu relatia de mai sus se inmulteste cu 1,15, dupa cum s-a ariditat si mai inainte. Calculul se face separat pentru fiecare grup de masini cu ace- Jasi coeficient de cerere si apoi se adun curentii obtinuti. Se neglijeazi diferentele de fazd intre curentii corespunziitori la diferite categorii de receptoare. Pentru mai mult decit trei categorii de receptoare se aplicd la total un coeficient de reducere de 0,92—0,95. Exemplul 5-1. S& se afle curentul de calcul pentru un tablou de distributie care alimenteaz& patru aeroterme si opt masini-unelte la tensiunea de 380 V — pentru patru aeroterme de 1,7 kW (total 6,8 kW) cu k,=0,7, cos #=0,8 $i kya. Ra ) 1,78 x 880. 0,8 — pentru opt masini-unelte cu regim de lucru normal (k,~=0,14), cu motoare de puterile: 7,7; 4,5; 4,5; 1,7; 1,7; 1,7; 1,7 kW (total 29,8 kW), cu cos p= ‘Nos este cuprins intre 2 si 3; n.=2n),,25; k,=2 (din tabela 5-2): =; sea( oust 224) a : (41 700) ( o7+ = 11,84; x 10* = 504; CONSUMATORI $I SARCINI 251 Exemplul 5-2. Un pod rulart are trei motoare cu DA=0,25 gi P, din tabela se obfine: Rezulta: b. Metoda coeficienfilor curentului de calcul. Pentru tensiunea de 380 V, curentul de calcul al fiderilor ce alimenteazi tablouri de distributie sau grupuri de receptoare trifazate se poate determina cu relatiile din tabela 5-3, pe baza puterilor nomi- -nale ale receptoarelor. ___ Exemplul 5-3, in cazul motoarelor electrice ale masinilor unelte din atelierele de prelucrare 1a rece cu productie de serie mare: T=h.85 P5+049 P,_s Pentru 14 receptoare cu puilerile 13; 10; 10; 7,5; 5,5; 4; 4; 3; 3; 1,5; 1,5; 1,55 a5; 1,1: B4U+10+75+5,5=46 kW; Pyige2lt KW; P,=46-+21,1—67,1 kW; ,85X46-+0,49X21,1=95,3 A, Daca se calculeaz4 cu metoda coeficientilor de cerere cu ky =0,55, Nos=6, si k,—2,5 (din tabela 5-2), 1—0,18 ) 2,50 = 94A, ,18, cos = (46 + 21,1) (os H I 1,78 880 x 0,55 c. Metoda de determinare a curentului de calcul pentru liniile de contact importante, Pentru un cal-252 PROIFCTAREA $I EXECUTAREA INSTALATILOR ‘Tabela 5-3, Relatiile pentru determinarea curentului de calcul al fiderilor ce alimenteaz’ tablouri de distributie sau grupuri de receptoare trifazate Relatia pentru determinarea euxentulai Catugoria receptoaselox de calcul, in A — Motoare electrice cu functionare con- tinug, bine incircate (pompe, ventilatoare, aeroterme etc, —Motoare electrice ale masinilor-unclte cu regim de lueru normal (usor) — Idem, cu regim de lucru greu — Idem, foarte greu — Motoarele electrice ale macaralelor (mo- * toare cu rotor hobinat cu cos $=0,65) (16...1,8) Pn SP, + 0,67P np ‘OP, + 0,897, 6P, + 1,05Pn = LMP, + 0,46P ns 1,32P, + 0,6P,—; BOP, + 0,74P 5 5, astfel ci in acest caz pentru I, Pentru motoare cu rotorul in scurtcirouit, cos - se adaugi 80%/ peste valorile de mai st — Cuptoare cu rezistenta (trifazate) — Transformatoare de sudare DA=15+/ — Masini de sudat prin puncte cap la cap gi altele asem4nitoare: 1,05... 1,85) Py 3Ps + Pas DA=12,5% 1, = 2,6P; + 0,88P, DA=25.. . 40% 1, =2,6P, + 1,467, DA=70%/ 1, =26P, + L95Proy —Motoare clectrice ale instalajiilor de prepararea piminturilor in turnitorie | Ie = 1,6P, + 1,05Pn—s — Motoare electrice ale masinilor si uneltelor portative sau manuale 1, = 15P, + 0,42P na — Motoare electrice pentru actionarea masinilor-unelte in ateliere cu productie de serie mare: — pentru prelucrare Ia cald ia — pentru prelucrare la rece ra — Motoare clectrice pentru actionare in atelierele cu productie industriala si de serie mic a == 185P,+ 0,64P 5 LS5P; + 0,49Pa—s 0,9 (1,85P, + 0,49Pn—s) Observatit: 7 P,, Py Ps reprezinté sumele puterilor nominale ale unui receptor, respectiv a patru gi cinci receptoare de puterile cele mai mari, in kW pentru motoare, in KVA pentru transformatoare si cuptoare; nt» Pn—a» Pp reprezinti sumele puterilor nominale ale celorlalte receptoare din aceeasi grup, in kW sau in kVA; P,, reprezinti suma puterilor tuturor receptoarclor; valorile sint in KW sau kVA. CONSUMATORI $I SARCINI 253 cul mai exact al liniilor de contact importante se aplicA metoda de ‘calcul din STAS 6773-63; astfel, curentul de calcul (sau curentul mediu patratic Imp) este dat de relatia Te=Imp=Ky Elm Ky, este un coeficient de utilizare a curentului total; EI, — suma curentilor nominali ai tuturor motoarelor. Valoarea coeficientului Ky se ia din tabela 5-4, in: functie de durata relativa medie de anclansare DA, si de numarul efectiv de motoare n,, determinate cu relatiile urmatoare: in care: Zl Zalng Eula DAm= DA, Sy + DA, SB + DAT in 8 Hailes DAm (1 — DAm)(ZTy)? Day (— DA,) 3,Piy + DA, (1 — DA,) 2a, + DA, LDA) Dalis in care: DA,, DA, DA, _ sint duratele relative de anclansare ale motoarelor utilizate la podurile rulante; sumele curentilor nominali ai motoarelor cu duratele relative de anclansare respective DA;, DA, ete; Env Ealm et. Tabela 5-4, Valorile tui K, in functie de [Am $i ne Valoatea tui K,, pentsu niyp cu valorile: 015 0,175) 0,175 0,20 0,200) 0,20 0,25 022| 0,225 0,30 1,275 | 0,275 0,35 05829} 9/820 0,40 43375 | 0,875 0,50 0,39 | 0,89 0,60 0,42 | 0,42254 PROIECTAREA $1 EXECUTAREA INSTALATHLOR Zi, ete. sint sumele patratelor curentilor nominali ai motoarelor cu duratele relative de anclansare DA, DA, ete.; (/,)2 este suma curenfilor nominali ai tuturor motoarelor, ridicaté la patrat. Cind durata relativa de anclansare este aceeasi pentru toate motoarele, fai Te (21,)* Exemplul 5-4. O linie de contact alimenteaz’ doud poduri rulante, avind in total ase motoare, din care: —cu DA\=0,25, trei motoare cu puterile 3, 11 si 16 kW si. curentii nominali I,, respectiv de 8, 24 si 34 A; — cu DA,=0,40, trei_motoare cu puterile 7,5, 22 si 30 kW si curentii nominali I, respectiv de 16, 44 si 62 A. Dylp=8424+34—66; BL, =16-144462—122 A; TI,—66-4+122=188 A (2i)ojas =8°+24?-+-34?=64-+-474-+1 156—91 694 aT )o,4 = 16*+-44?-+62?=256-+1 936-+3 840—6 032 tn )os (31,)? =7 726 65, 122 Am = 0,25 > + 0,4—== 0, 0,35 DAm yer ta qe7 7 0848 = Ln 0,35 (1 — 0,85) x7 726 0,25 (1 — 0,25) 1 694 + 0,4 (1 — 0,4) 6 082 Nef 22; Ky re 0,67 Ip =K,2Iy0,67X187=119 A. Aplicind metoda coeficientului de cerere cu relatia eae P,VDA (i. + = I, = ‘V3 U 008 @ CONSUMATORI $I SARCINI 255 se afla = =o) 3 ee 30-V025 (oa a5 } 660 0,5 15 (0,1 + 0,72) 380 0,25 1—0,15 135 0 Voa (015 + T 660 X05 A> 60x 0,68 (0,15 + 0,68) _ 9, 04 330, 37-+-95=132 A. ©, DETERMINAREA PIERDERILOR DE PUTERE IN RETELE SI IN TRANSFORMATOARE Pierderile de putere se determina cu relajiile ce urmeaza, tn care se folosesc urmatoarele notati AP — pierderile de putere activa, in kW; AQ — pierderile de putere reactiva, in kvar; I — curentul corespunzator puterii cerute, in A; R — rezistenja unui conductor de faza, in 2; X — reactanta unui conductor de faza, in 2; ®& — gradul de incarcare (raportul intre curentii reali si curentii nominali) la transformatoare, bobine de reactanta etc. 1. Pierderile de putere activa, Acestea sint: — pentru linii electrice (lini aeriene, cabluri etc.), AP:=3RI? [W); — pentru bobine de reactanta, AP,=3AP,,6? [W]; AP,; = pierderile la curent nominal, pe o faz (indicate de cAtre fabrica furnizoare); . — pentru transformatoare, AP =Apre+ B?APox [kW],256 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATIILOR Pere et . esta etre rs fiind pierderile in fier, in kW, iar Apoy — pierderile in ae “in KW, la sarcind nominal (indicate de fabrica furnizoare). 2. Pierderile de putere reactivi induectiva. Acestea sint: — in linii (eeriene, cabluri etc), AQ:=8XP10-3 [kvar], X find reactanta inductivi a unui conductor de fazd, in @, iar | — curentul, in A; — in bobine de reactant’, AQ,=3AQ,48? [var], A@y=ary; ZL 10-8 find pierderea de putere reactiva la regim nominal pe o fazd, in kvar, iar U si I — respectiv tensiunea, in V, si curentul nominal, in A, al bobinelor de reactant; — in transformatoare, Town Ysc1%1 _ ¢ Jom Bescr%1 AQ uF Sp AR + BS, —TyGE = Sa pg Uva, S, find puterea nominal a transformatorului in kVA, Toc = curentul de mers in gol in precente (se poate lua ~ 6%), iar Use — tensiunea de scurtcircuit in procente (se ia 6). Pentru o determinare aproximativa a pierderilor in transformatoare se poate considera ca pierderea de putere activa este egala cu 20/, din puterea aparenta la bornele infagurarii secundare, iar pierderea de putere reactiva — cu 10% din aceeasi putere, 3. Pierderile de putere reactiva capacitativa in cabluri si linii aeriene. Aceste pierderi se calculeaza cu relatia Qe= VIIUn10-8 [kvar], I, fiind curentul capacitiv absorbit de cablu, in A, iar U, — tensiunea nominal a retelei intre faze, in V. Valoarea I, se obtine din relajia Un. I= —20Cdi0-§ [AL CONSUMATORI $I. SARCINT 257 * care: =2xf este pulsatia curentului pentru f=50 Hz, o—314; 1 — lungimea, in km; C, — capacitatea de exploatare a cablului, tn F/km, avind valorile urmatoare pentru cabluri tri- filare de 1 kV: Soctiunea / in mm? 0 [| os | a | so | vm | os | x0 | a0 | a6 Ce, wF|km | 0 | 04 os | ose 0 | ora | O77 0,81 | one | 0,86 Durata de utilizare anualé a puterii maxime este data de relatia Se fh T pmax = P, in care W, este consumul anual de energie activa. in kWh; P, — puterea ceruta, in kW. D. DETERMINAREA PUTERILOR CERUTE PENTRU DIMENSIONAREA POSTURILOR DE TRANSFORMARE Calculul se face astfel: — se determina puterea instalaté a receptoarelor electrice grupate pe categorii; pentru fiecare categorie se afl puterea activa ceruta, aplicindu-se relatia P.=k.P,; coeficientul de cerere se ia din tabela 5-1; — se determina puterea resctiva cerutd a fiecdrei categorii de receptoare cu relatia Q.=P, tg 9, tg-@ corespunzind la cos @ indicat pentru categoria respectiva in tabela 5-1. Se aduna apoi puterile active gi reactive cerute pentru receptoarele de forfa si de iluminat si se determin’ puterea aparent& totala absorbita de receptoare cu relatia S=V P?+Q%, care pentru S<400 kVA se consideré ca reprezintd sarcina transformatorului. Pentru S$ cuprins intre 400 si 1000-kVA, la totalurile obtinute se aplicd coeficientii de reducere k,, si ky pentru nesimultancitatea sarcinilor, astfel: — pentru puterea activa, ky,=0,9; — pentru puterea reactiva, kty,=0,95. 17 — Cartea instalatorulut electrician258 PROLECTAREA $1 EXECUTAREA INSTALATULOR = CONSUMATORI SI SARCINI 259 In cazul cind sarcina nu poate fi preluaté de un singur trans- x formator de 1000 kVA (S rezultat >900...950 kVA), se vor grupa 7 tor 4 ttle receptoarele pe doud sau mai multe transformatoare de 630 (sau es || 1000 kVA) si la fiecare transformator se vor aplica coeficientii de if e @ 2s asle 2 2 e 35 35/8 mai sus. Sees Sone Pentru determinarea puterii cerute din reteaua de malta ten- = sess siune, la totalul rezultat dupa reducere se adauga pierderile active = & 2 22 33], si reactive in transformatoare. So 2 90 ont |e Pentru determinarea puterii maxime cerute de o hald mare sau 2 8225 de o intreprindere, cind alimentarea se face prin mai multe trans- 2 et lesen cain formatoare, se adund puterile cerute active si reactive pe fiecare Es | transformaior calculate cu reducere, ca mai inainte, si la totalurile = = Be anlel < Shin obtinute se aplicé un al doilea coeficient de simulianeitate, astfel: = e 9 Bg Sela a nee — =e. 80 ...0,90 pentru 2—3 trans- 2 oS oo mr oo bl E | formatoare; 18 yo (eaeceehrees ele liek ii ~~ pentru puterea activa . 2 i=. .70...0,85 pentru mai mult : = elsllZ decit trei transformatoare; ae a Gisen ma a ails = a a a ky=0,90... 0,95 pentru 2—3 trans- : so Be uel lt t formatoare; es = Ss ¢ oé& So] llle tH — Pentru puterea reactiviy |. _o.95...0,90 pentru mai multe ° = eal icom os i e 2s esiclt transformatoare. ge 8 & g Sg e8]g}% cit 5 Coeficientii mai mari se aplicé in industriile cu utilajele func- g s 38 8 tionind in mare parte in sarcina continua (de exemplu: industria i SIS SS Seal tut metalurgicd, industria chimica etc.). — In tabela 5-5 se dé un exemplu de determinare a puterii unui = B 8 Be nal] Thy tvansformator pentru o hal& industrial cu receptoare de fortA si cu Ss tes ss iluminat fluorescent. pe EsG 22 |« R § 82 88/8 it E. DETERMINAREA CONSUMULUI ANUAL DE ENERGIE ag i [| 82 #2283 es a Pentru caleulul consumului anuai de energie activa W., pentru = a2 3,388 ge pr fiecare categorie de receptoare se foloseste relatia Es Bo [8388s $3 32 25 ash le 88 ey 33 he SeeSssessi-| 2% awlF Reh a < Fogoi8 cee cel2| Ss 22/2 a g2bacherere ss/E) Slel IE Sto ob 4 1) HEl aFe 2318260 PROIECTAREA SI EXECUTAREA INSTALATILOR CONSUMATORI $1. SARGINE 261 2 ee - care ky-este un coeficient de consum (v- tabela 5-1); 3 Tepeergm of T, — timpul anual de functionare, in h, care are valorile 2 = Ts din tabela 5-6. 8 12 4 Zs In exemplul prezentat in tabela 5-5 s-a calculat si consumul de g € S|s ‘i ae 1 F § B ta es rgie electricd pentru receptoarele din hala industriala. 2 : @ | U ipl Tabela 5-6. Timpul anual de functionare a instalafiilor electrice 3 3 Numarul de ore pe an (l/an} é j ' | vax Ps (ivan) if 1 8 f ! ! 2 4630 2300 1.950*) *) Functioneazi pini la ora 24 18 4 2 2 cs ve a 3 6 640 4600 3.500") *) Functioneaz’ toata noaptea - | | | tb Pentru consumul de energie activa al transformatoarelor Wat, se 3 ui in considerare pierderile active la puterea ceruta (APcu), care i 4 1 “Ne inmulfese cu durata de utilizare a puterii maxime Ty max a cérei a yaloare este T, mx ©; astfel, 1 \ I i rae st Ww, i Weir = APe tr X Ty max = Petr X—* = (B’pcu + Pr Tp max s | { I g P, g lorile pentru pou si Pre se iau din tabela 4-10. <2 ee |e \ \ \ é Calculul aproximativ al energiei reactive consumate anual de a ee 4 ceptoare se poate face cu relatia 2 “ 3 2. zg, 8 alg W,=Was*s oh aly 2s 32 ao] % > Dyan? 2a a2 He atetsc| [ss| ge | 7 a 33 a4. 255282 2a| 28 ist aceasta se adauga energia reactivi consumata de transformatoare, 33 “|S [GS BESSeX) | BE] 8 i ire se poate determina acoperitor cu relatia s3 ss la* EBs3s a } is Eyes 26527) (2e| 22 & Cen Ua Tat BtatasTomade” . lige TT s882"o| [a4] 6% » = S99 Corea! tr sti! p made262 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATIULOR in care T;, este durata anuala totala de conectare a transformatoarelor, in h/an; se ia T,=1,3 Ta; St; — puterea nominald a transformatorului, In cazul exemplului dat in tabela 5-5, pentru lucrul in trei schimburi, 1783 - 10° Po =13 KW3 Ty a= =a = 4700 h; Wye P eo eXT y mag 3X4 100343 MWh; Wa totay 1 783+34,3=1 817,3 kWh. Energia reactiva consumata de receptoare este W,, =18173x = == 679 Mvarh. Energia reactiv consumata de transformator este 630 412)? Wir=T & =n [2.4318 x-e610 a (a) =207 000 kvarh=207 Mvarh . 6-00] W, sotat =743+207=950 Mvarh, Factoru] de putere al puterii cerute este », 389,3 008 p= Fame = Po WPE+ OF ¥s00, Fane 08 Factorul de putere mediu (ponderat) este w, 18178 OS Gm £ f= ee 0,88, ‘V1817,3" + 9507 \ L DISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE A, GENERALITATI Energia electricd este produsd sub forma de curent alternativ trifazat la frecvenja de 50 Hz! de c&tre generatoare sincrone (alter- ‘In unele fri se foloseste gi freeventa de 60 Hz, DISTRIBUTLA, ENERGIEL ELECTRICE 263 atoare) grupate fn centrale electrice si actionate prin turbine cu abur sau cu gaz, turbine hidraulice sau motoare Diesel. De la centralele electrice energia este distribuita la consumatori prin intermediul retelelor electrice care cuprind linii electrice aeriene sau in cablu si statii si posturi de transformare, care transforma tensiunea la valori potrivite pentru transport si utilizare. Instalatiile electrice ale consumatorilor se impart in doud grupe mai — instalatii de forta care alimenteaza: motoare electrice pentru actionari de utilaje, cuptoare electrice de diferite tipuri, agregate transformatoare de sudurd, agregate de incdlzire prin inductie, de electroliza si acoperiri metalice ete.; — instalatii de iluminat electric. In raport cu tensiunea la care sint alimentate receptoarele electrice se deosebesc: ~~ instalatii cu tensiunea pind la 1000 V; — instalatii cu tensiunea peste 1000 V. Instalatiile cu tensiunea de cel mult 250 V fajé de pamint se mai numesc instalatii de joasA tensiune (cazul retelelor de 110, 220, 380/220 V). Restul instalatiilor cu tensiuni de peste 250 V fata de pamint sint considerate instalatii de imalt& tensiune; se obisnuieste totusi, in vorbirea curenta, ca si instalatiile trifazate fara nul cv tensiunea de 380 si 500 V intre faze sd fie considerate drept instalati de joasa tensiune. Instalatiile de distributie a energiei electrice la consumatori sint de obicei instalatii de curent alternativ. Curentul continuu produs prin redresoare sau grupuri convertizoare rotative, este folosit numai in instalatii locale, pentru actionari cu variatii mari de vitezd, pentru electrolizé si galvanizare (acoperiri métalice) ete. 8, SISTEME DE DISTRIBUTIE A ENERGIEI ELECTRICE — LA JOASA TENSIUNE Tn curent continuu se foloseste in mod obisnuit distributia elec- icA cu doud conductoare (fig. 6-1,a). La unele instalatii s-a folosit distributia cu trei conductoare, cu doud grupuri generatoare de 0 V in serie si cu doua dintre conductoare legate 1a polii. extremi, al treilea legat la polul intermediar (fig. 6-1. 0).264 ~__ PROIECTAREA SI EXECUTAREA INSTALATIILOR In curent alternativ trifazat se folosesc urmatoarele doua sisteme de distributie: — cu trei conductoare de faza, in care caz sursa de curent are conexiunea in triunghi sau in stea, cu: punctul neutru izolat (de exemplu: refelele de 110, 220, 380 si 500 V intre faze, cu neutrul izolat, ca in fig. 6-2): F Fig, 6-1. Distribuyie in curent continuu: 4 — eu doui conductoare; b — cu trai ‘conductoare, Fig. 6-2. Distributie trifazati cu trei conductoare: @ — in triunghi: b — in stea, cu neutral izolat. Fig. 6-3. Distributie trifazaté cu patru conductoare. — cu patru conductoare (trei conductoare de fazd si un conductor neutru), la care sursa de curent are infasurarea in stea cu punctul neutru legat la al patrulea conductor (nulul) si la pamint (fig. 6-3); in aceasta categorie intra retelele cu tensiuni de 380/220, 220/127 si 208/120 V. DISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE 268 C, ORGANIZAREA RETELELOR DE DISTRIBUTIE DE JOASA TENSIUNE Alimentarea instalafiilor de joasi tensiune se poate face astfel: direct din generatoare de joas& tensiune (¢azul instalatiilor mici, izolate); — din posturi de transformare ale retelei publice sau instalate la consumator; aceste posturi, pe lingd celulele de inalté tensiune Deloosursa: ~refeaua, SEE, rgencrotor proprivde jt seu transformatar proprit Tablou general Toblourt 1 principale ©O® a ©6666 secundore Fig. 6-5. Retea cu magistrale. Fig. 6-4. Retea de distribufie radiala. $i transformatoare, cuprind un tablou general de distributie, din care pleacd fiderii (coloanele de alimentare) la tablourile de distributie rincipale ale instalatiilor de forta si de iluminat. In ceea ce priveste organizarea distributiei, in practicd se folo- esc urmatoarele scheme: — de distributie radiala (fig. 6-4), cu alimentarea tablourilor ‘in cascada; — de distributie magistralé, cu receptoarele alimentate in lant (fig. 6-5); — de distributie mixta (fig. 6-6), cu alimentarea tablourilor de listributie in derivatie (prin magistrala). Tn fig. 6-7 se di schema unei distributii bloc transformator- gistrala, iar in fig. 6-8 o schema pentru alimentarea unei haleMy, Fig. 6-6. Refea de distributie mixta. “—— f O4fa231KV E Fig. 6-7, Distributie cu transformator bloc i magistrale. DISTRIBUJIA ENERGIEI ELECTRICE 267 industriale prin dowd transformatoare T; si T, alimentate in bucla, fiecare transformator alimentind o magistralé M, si M) sau un tablou general de distributie. Fig, 6-8, Schema de alimentare a unei hale prin dowd transformatoare si dou magistrale: 1 — separator; 2 — introrupitor automat. In cazul unei hale industriale mari, pentru reducerea pierderilor de energie electricd si micsorarea consumului de materiale conducd- toare de curent, este indicata instalarea posturilor de transformare in interiorul halelor, iar distributia energiei electrice si se facd prin coloane magistrale, ca in fig. 6-9. __ De la barele magistrale, alimentarea receptoarelor de forta se poate face fie prin intermediul unor tablouri de distributie, de Fig. 6-9. Distributie de forté prin bare magistrale intr-o hala industriala: — cu un transformator central; b — cu un transformator instalat la un capit al halei: ¢ — cu doua transformatoare.268 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATILOR la care pleacd radial circuitele de alimentare ale receptoarelor, fie prin derivatii din bare pentru fiecare receptor in parte (cazul halelor cu schimbari dese ale utilajului tehnologic). D. SCHEMELE TABLOURILOR DE DISTRIBUTIE Cele mai raspindite tablouri au schema simpla din fig. 6-10, ¢ sau cea din fig 6-10, b. In general este necesar ca fiecare tablou de distributie s4 aiba un intrerupator la intrarea energiei (fig. 6-10, a, i i als 1 1 o--~==~--h b ¢ Fig, 6-10. Tablouri de distributie fara aparate de masurat si automate: 2 — cu siguranje Suzibile; b — idem, si cu Intre- ruplitoure; ¢ — idem, si cu conductor de nul. (4) oyanfozav 5 > Fig, 6-11, Schema partiali a unui tablou general de distributic. COLOANE §I CIRCUITE ELECTRICE 269 b si c), cu ajutorul cdruia se poate intrerupe alimentarea tabloului, astfel incit se pot face inlocuiri de sigurante si revizii cu_tabloul scos de sub tensiune. Este preferabil a se monta sigurantele dupa intrerupatoare, ca si se poatd lucra la sigurante in lipsa tensiunii. La tablourile mai importante se instaleazA si aparate de masurat (voltmetru cu comutator, ampermetre, contoare de energie activa etc.), iar in cazul intensitatilor mai mari se instaleazA si reduc- toare (transformatoare) de intensitate care alimenteazé ampermetrele si circuitele de curent ale contoarelor, watmetrelor etc. (fig. 6-11). VIL. COLOANE $I CIRCUITE ELECTRICE A, COMPUNEREA COLOANELOR DE DISTRIBUTIE Coloanele sau circuitele electrice de la tablourile de distributie la receptoare sint formate de obicei din cabluri sau din conductoare izolate instalate in tuburi de protectie, montate aparent sau ingropate sub tencuiald, sub pardoseala ori instalate in canale acoperite sau tuneluri. Pentru distributiile de forta de intensitati mari (sute si mii de amperi) se folosese si coloane-magistrale in bare conductoare blanc, montate pe izolatoare. Barele de distributie se pot folosi fie pentru racordarea directa a utilajelor prin cablu sau conductoare in teava prin cutii de racord cu fuzibile fixate pe bare (indl{imea la care se instaleazd acestea in acest caz este indicat sé nu depaseascd 2,5—-3,5 m), fie pentru racordarea tablourilor de distributie de la care pleacd coloanele de alimentare a receptoarelor. Racordarea utilajelor direct la bare de distributie este indicata in halele fara poduri rulante si in care este = s4 se schimbe din cind in cind utilajele si amplasamentele lor. Pentru ateliere de acest fel, cu masini-unelte de puteri mici, asezate in rinduri, se pot folosi si magistrale secundare cu conduc- foare izolate, instalate in jgheaburi de tabla acoperite cu capace, derivatiile la masini facindu-se fara asigurare, protectia find co- muné la derivarea magistralei secundare din magistrala principala.270 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATILOR Rezemarea acestor bare se poate face fie pe suporturi independente la 34 m distant, fie chiar pe utilaje, prin tevile de protectie ale conductoarelor de alimentare a utilajelor. B, DETERMINAREA SECTIUNIT CONDUCTOARELOR LA COLOANE §1 CIRCUITE ELECTRICE 1. Conditii generale. Sectiunea aleasi din tabela 7-1 trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: — rezistenta mecanica sa fie suficienta; — densitatea de curent la curentii de virf (la porniri, supra- sarcinj de foare scurta duraté etc.) sA nu depaseasca 35 A/mm? pentru cupru si 20 A/mm? pentru aluminiu; — s& suporte curentul de regim (curentul de calcul) fara s& se incdlzeascé peste limitele admise (v. tabelele 7-3...7-17 pentru intensitatile maxime admise permanent si coeficientii de corectie); modul de determinare a curentului de calcul este aratat la cap. V: — cAderile de tensiune in retea sA nu depaseasca limitele admise (pentru situatia de functionare normala se va considera curentul de calcul J, majorat cu 10%, iar pentru pornirea agregatelor mari, calculul se face pe baza curentului de virf /.); cdderile de tensiune maxime admise sint indicate la cap. V; — curentul maxim admisibil in conductoare, in condifii reale de funcfionare, sa fie cel putin 1/3 din intensitatea nominala a sigurantelor fuzibile, cel putin 2/3 din intensitatea de reglaj a releelor electromagnetice cu temporizare, sau 1/4,5 din intensitatea de reglaj a releelor cu actionare instantanee ale intrerupatorului automat care protejeaza circuitul respectiv (la a cdror alegere s-a tinut seama gi de curentii de virf la porniri, suprasarcini etc.). Coloanele de alimentare protejate prin intrerup&toare automate cu relee cu temporizare vor fi verificate si la stabilitatea termicd in caz de scurtcircuit, iar instalatiile in bare vor fi verificate si la sta- pilitatea dinamica in caz de scurtcircuit. tn cazul unor coloane cu intensitaji mari si cu lungimi mari, sectiunea se va putea lua mai mare decit cea rezultata din criteriile de mai sus, dac& surplusul de investitie se recupereaz’ prin econo- mie de pierderi de energie in timp scurt (de ex. pind la 5 ani). 2. Incalzirea conductoarelor parcurse de curent. Un conductor pareurs de curent isi mareste temperatura cu o valoare 6, atingind o valoare finala la care caéldura cedata de conductor in mediul in- conjurator egaleazi céldura produsa prin trecerea curentului. ‘COLOANE $1 CIROUTTE ELECTRICE an Tabela 7-1. Sectiunile minime ale conductelor montate in interiorul clidirilor OO Seoliunea minim a conduotoa- Destnatia conductoaretor Tl een ‘eupra alumni Pentru interiorul armiturilor de ilumin: — in interiorul cl&dirilor 0,75 — in esteriorul clidirilor ny Pentru alimentarea unuj singur loc de lampa 1 Pentru instalatii fixe in interiorul cliidirilor, pe suporturi izolatoare asezate unul de altul Je dis. tanja: —de 12m 15 4 — pind la 6 m 25, 6 ~ pint la 15 m 4 10 — peste 15 m 6 16 Pentru asezare in tuburi pentru circuitele locurilor sajatee de la tablou si pind Ia ultima ramifi- ie Pentru alimentarea unei singure prize 25 Pentru cixcuitele si, ramificafifle prizelor pe toatk intinderea lor 25 Pentru circuitele prizelor in apartamente mari sau f clidiri importante 4 Pentru circuitele primare ce alimenteazi firmele cu gaze rarefiate 4 Conductor neizolat sau tnvelit, pentru interior sau exterior, cu distanta de 1,20 pina la 6 m intre suporturile izolatoare 4 10 Idem, cu distante pina la 20 m 4 40 Pentrn forta la asezarea in tuburi 1s as. Pentru circuitele monofazice conductorul neutra 4 Ya avea aceeasl sectiune ca si conductoral de fact La distributia cu patra conductoare pentru iluminat pink la o sectiune de 16 mm? a conductoarelor, active, sectiunea conductorului neutru este aceeasi ca sia conductoarelor de fazi La distributia cu patra conductoare pentru iluminat, inespind cu sectiunea conductorului activ de 25 mm®, se adopt urmitoarele dimensiuni: — penta 25 mm? 16 6 — penta 35 mm? 16 16 — penta 50 mm? 35 | %PROIECTAREA $1 EXECUTAREA INSTALATIILOR COLOANE SI CIRCUITE ELECTRICE 273 Tabela 7-1 (continuaze) Valoarea cresterii de temperatura dup4 un timp oarecare se de- Sectanes mini w conduct termina cu relajia elo, fr Destinatia conductoarelor mam? era (aver y eupea alumni in care: ®, este cresterea de temperatura dupa ¢ secunde, in °C; T — constanta de timp! pentru incalzirea conductorului, — penta 70 mm? |. 38 85 egala cu timpul, in s, in care conductorul ar ajunge — penta aS ie a de la temperatura inifiala @) (a mediului ambiant) eae Fe ae la temperatura finala cu cresterea 6), dacd nu ar Ee Be os ceda calduraé in exterior; valorile aproximative ale — pentru 240 mm? 120 120 constantei de timp pentru unele conductoare sint 18 | Pentma coloane intre tabloul principal si cel secundar; se va determina prin calcul ins’ minixoum 25 4 34 | Pentru Jegitura intre contor si tabloul de distributie al instalatiei interioare; se va determina date in tabela 7-2; Tabela 7-2. Valorile aproximative ale constantei de timp prin calcul, insi minimum 4 6 pentru uncle conductoare Idem pentru locuinte fn zona rural 25 4 ne 15 | La instalatiile mononul, sectiunile vor fi: Constanta de timp 7, in min a) conductor de faz pentru iluminat la circuit 15 | 25 Numirul de conductate eu Wolajie de cauclues _] Gass b) idem, la derivatie 1 | 35 Seetiayon Fiat a ¢) conductor de faz pentru prize la circuit 15 | 25 mn i aalil geeD oma cret | |)» crs d) conductor de fazi pentru prize Ja derivatie | 15 25 ) conductor pentru neutrul comun ) 25 25 £) conductor de legiturd intre contor si tabloul | de distributie al instaiatiei 25 4 Note. Pentra conductoarele montate pe izolatoare in exteriorul clidirilor, se vor folosi urmatoarele sectiuni minime: : Sectuen Diametsal Distanfa intre izoletoare ram" mm Cupra | atoninta | india Ofer” Pini la 4 25 6 <. 8 +8 4 16 = 3 6-15 4 10 = 8 Pesto 15 6 | 16 16 3 - 1 ‘ a . r Sectiunile maxime, in mm?, ce pot fi folosite pentra conductoare masive sint: “se detente’, constantel de timp pentru flecare tip si sectiune de conductor 16 pentra cupru, 25 pentru aluminiu si 6 pentru ojel. ‘urentul maxim admisibil in regim permanent, in dife- ‘titele conditii de pozare. 18 ~ Cartea instalatorului electrician278 PROMECTAREA $1 EXECUTAREA INSTALATHLOR COLOANE $I CIRCUITE ELRCTRICE 235 t este timpul, in s; In practicd se poate considera ca se atinge temperatura finald de e=2,718 — baza logaritmilor naturali. regim dupi t—47, intrucit @ ajunge in acest timp la peste 98%/ din @;. . Un conductor parcurs de curentul Ieim isi ridicd temperatura in final cu @;. In cazul cind ‘trece prin el un alt curent de valoare 18 4si va ridica temperatura in final cu valoarea 2 9=9(;4 J: ain Exemplul 7-1. Un conductor AFS00 de 25 mm? i U i pozat in tub, rece curentul maxim admisibil de 60 A, isi ridici temperatura ‘de Ie 5° (temperatura mediului ambiant) la 55°C,’ deci 0,=55—25=30°C. Acelagi conductor, 1a aceeasi temperaturé a mediul r oD at ee Ze ului ambiant, incdrcat cu un curent Ladin Cresterea de temperatura are urmatoarele valori: 0,632 6; dupa t=T; 0,982 6; dupé t=4T; 0,864 6, dupa t=27; 0,994 @; dupa t—57. 0,950 0; dupa t=3T; Tabela 73, Intensit&tile maxime admisibile permanent, in A, in conductoarele de cupru si de aluminiu, cu izolatie de cauciue sau material plastic, precum si la conductoarele invelite, la temperatura mediului ambiant de +25°C funitul de cond ate fa tub Conductoare mon- Naniul de conductoare ayeuate Seotivnee tate fara ta 3 |——____ Tabela 7-4, Intensititile maxime admisibile permanent, in as Cupra JAtuminia | Cupra | Atuminiol Cupra |Atuminia| Cupnt’ |AJumints in conductoare neizolate (blanc), montate in aer, penta, tempeniturs mediului ambiant de 125°C rt w {| —{ wl] —| wi] —-} 2} - Cupra “Alawainia Opel aluminia | 15 0} —] wf —}| 1] —| wl — Sena eaca is Incarearea 3 2 2,5 a | a} 2 | i] so] | 2 | a merimdadmist { 28 | moxingadmist | £ 4 3 | 28 | 84] 35 | 31 25 a7 | 20 att Bey de drat iy Bg 6 46} 35 | 4 | 2 | s7 | 28 | 35 | 97 Bee = gia By 10 » 70 50 60 45 55 42 45 35 Montare ag 3 ‘Montare 232 | Monae | #2 16 sx | 70 | | 55 | 70} 55] a | 50 oxtevior| interior] ES [Tontorior | incre | J | extern | a8 25 15 | 95.} 206 | 7% | 90} 70 | 80 | 60 85 150 | us | 120 | 90 | 110 | 85 | 100 | 7 50 190 | 145 | 165 | 125 | 150 | i15 | 185 | 105 70 24 | 185 | 200 | 155 | 185 | 145 | 165 | ‘Ic5 95 290 | 295 | 245 | 190 | 225 | 175 | 200 | ass 120 340 | 260 | 280 | 215 | 255 | 195 | 230 | 175 150 390 | See | 320 | 245 | 200 | 295 | “— | 305 185 a0 | os | —| —| —]| —] -—] = 240 85) fy] arose fe eee el elke 300 eis | 475 lt i 400 735 | 57 | =276 i PROIECTAREA $T EXECUTAREA INSTALATILOR Daca se cere s& se determine care este Incircarea maxima admisibila la alt{ temperaturi a mediului ambiant, de exemplu la 35°C, cind 0,=55—35= =20°C, se deduce: % yf 0 \f 2 — e Bo Taam 1= Taam a 39 = 60%0,815 48,90 A. Intensitatile maxime admisibile in conductoare pentru frecventa de 50 Hz sint date in tabelele 7-3...7-15 si sint determinate astfel Tabeld 7-5, Intensitétiie maxime admisibile permauent, in A, in bare de cupru, aluminiu si ofel, cu secfiunea rotunda, la temperatura mediului ambiant de +25°C To curent alterantiv f=50 He Tn euren! continua [ot nine NC ean (Sa Tabela — conductoare neizolate si bare — ¢onductoare si cabluri izolate in cauciue sau PVC —cabluri cu izolatie de hirtie COLOANE §1 CIRCUITE ELECTRICE in bare tubulare de cupru, aluminiu si ofel la temperatura ambianti de +25°C SF 27 incit la conditiile de mediu ambiant indicate la fiecare tabela, temperatura conductoarelor sa nu depdseascd valorile urmatoare: 80°C; 60°C; 80°C. Pentru conditii diferite de mediu ambiant fatS de cele Iuate ca baz in tabelele cu intensitafile maxim e admisibile se vor aplica coeficientii de corectie din takelele 7-16 si 7-17. 6. Intensita{ile maxime admisibile permanent, in A, De cupru De aluminiu De" otet Diamctral Diametrul ; Intensitatca Intensitztea | Diemotrul | Diametrul | Intensitatea maxim maximi | interior exterior mnuximnds interior Jexterior] 4 | interiorexterior]| A. tol mm A 8 | 10 190 | 18 | 16 295 W4 13,25 oe 10 | 13 295 | 17 | 20 345 3/8, 16,75 80 12 | 15 340 | 18 | 22 425 ye 21,25 118 14 | 18 460 | 27 | 30 500 3/4 26,75 145 16 | 20 505 | 26 | 30 3i5 1 33,50 180 18 | 22 355 | 25 | 30 640 Bie 42,95 220 20 | 24 600 | 36 | 40 765 Ly 48,25 255 22 | 26 650 | 35 | 40 850 2 60,00 820 25 | 30 830 | 40 | 45 935 2, 75,50 890 29 | 34 625 | 45 | 50 1040 3 88,25 455 85 | 40 | 1100 | 50 | 55 1145 4 113,50 670 40 | 45 | 1200 | 54 | 60 1340 5 183,00 800 45 | 50 | 1330 | 64 | 70 1545 6 164,50 900 50 | 55) 1380 | 74 | 80 i770 = = =278 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATILOR Tabela 7-7, Intensitifile maxime admisibile permanent, in A, in bare vopsite de cupru cu sectiunea dreptunghiular’, Ja temperatura mediului ambiant de +25°C Tncitcarea, A Dimensiontle |. |, mn Soctie | Grou Numaral barelor pe pol sau Feed vutimen| 222 | mat | form | 2 Ts | os | 4 ja te Jeanine a Curent altornetiv: ‘Curent continu i] 8 | 45) 040) 210) — | — | — | ao} — | — | ~ 20 | 5 | 109] 089] 460) — | — | — | 4oo| — i 25 5 125} 1,11 470) — — = 470) — = ae a0 | 5 | 150] 134/550] — | — | — | 550] — | — | = 40 | 5 | 200) 178| 700] — | = | — | 705} 1950) — | — bo | 5 | 250! 223| seo] — | — | — | 70] 195| 1895) - 60 | 5 | 300| 2,67 | 1020] 1580] 2coo) — | 1030] 1800| 2260) — 60.) 10 | 600! 534 | 1475| 2560| 3300) — | 1595| 2725| 3330) — 80 | 10-| 800) 712] 1900] 3100] 8190) — | 1990] 3510] 4450) — 100 } 10 | 1000] 899 | 2310] 3610) 4650] 5800| 2470| 4825) 5885] 7.250 Tabela 7-8. Intensititile maxime admisibile permanent, in A, pentru bare din aluminiu cu sectiune dreptunghiular’, Ja temperatura mediului ambiant de +25°C Dimensiuaite BI fetnetiens =u Sectiu- | Gren- ‘Numérul barelor pe pol sau fazit mea. | tater hes a ee Ee ee Wasimea | “mea | mm? | kg’m cleat ie teen IR Cheer aati COLOANE $I CIRCUITE ELECTRICE 279 Tabela 7-9, Incdrearea de durati maxim’ admisibili pentru bare din ofel cu sectiunea dreptunghiularé 1a temperatura mediului ambiant de +25°C 45 ~ _ - — — = 20 -—-};-[=]=]/=/}/-[- 40 — | —]— | 545} 905) — } — 50 — | — | — | 670[ 1180} 1470 60 1680) 2160] — | 1040] 1640] 3330) — 80 2040/ 2620] — | 1855| 2400/ 2975) — 100 2390| 8050) — | 1690] 2945] 8 620) — 6) 2010) 2620] — } 1180/2110] 2720) — 80 2410) 3100) — | 1540/2735] 3440) — 2860} $650) 4150| 1910 | 3350] 4160) 5.650 Dimensiunile Sectiun-a Greutatea Ler mm min? kg/m ccurent alt-rnativ | curent coat nut 208 60 047 65 100 25x38 5 0,59 80 120 803 90 071 95 wb 40x 3 120 0,04 1285 10 50x38 150 1,18 155 230 60x38 160 Al 185 280 70x38 210 1,65 215 390 80> 3 240 1,88 245 865 9x8 220 2,10 215 410 100x8 300 2335, 205 460 20% 4 80 0.63 70 U5 954 100 0,78 85 140 80x4 120 0,94 100 165 404 160 136 130 220 5Ox4 260 1,57 165 270 6ox4 240 1,88 395, 825 0x4 2£0 2,20 235 875 80X4 320 2,51 260 425 90x 4 360 2,88 £90 430 100x4 400 8,14 820 580 Coeficien{ii de incircare pentru bare de ojel dreptunghiulare Numarul de bere Folul curentulat 3 3 4 Alternativ 1,65 2,0 = Continnu i 24 35 Pentru coloanele electrice care alimenteazi receptoare cu funcfionare intermitent& de scurté duraté (cu cicluri durind pind la 10 min, din care cel mult 4 min in sarcind si restul in repaus), eurentul maxim admisibil la conductoarele cu sectiunea de cel pufin 10 mm? in cazul cuprului si 16 mm? in cazul aluminiului se determina prin inmulfirea valorii indicate in tabele cu coeficientut280 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATILOR. COLOANE SI CIRCUITE ELECTRICE 28% Tabela 7-10. Intensitatile maxime admise permanent in A, in corniere de ofet si sine de cale ferati, la temperatura mediului ambiant de 25°C —— Se ee Tabela 7-12. Intensitatea maxim& admisibili permanent in A, in cabluri subterane de 1 kY cu conductoare de cupra si aluminiu gi cu izolafie din hirtie impregnala, cu manta de plumb sau aluminiu, Of 1 comnter Sine d: ea‘e ferats instalate in acr Ja temperatura mediuiui ambiant 25°C Dimensianilo | Cureet altemativ | Curent cantina Profil Curent alternativ Cu conductoare de eupra Gu sonductoare de aluminia = = ei ee ee Numirul de condastowe Numaral de conductoare 25x25x 8 155 233 a 410 a ae ee 25X25x 4 163 264 8 430 rere ee ee a | a HS | a ee 80x80x 4 194 3.0 u 585 15 30 25 B5x85x 4 226 874 15 625 25 43 80 5 40x40X 4 200 430 18 145 4 5S 40 35 40xs0X 5 278 49 24 730 6 B 55 45 57 35 35 45x45x 5 312 535 = = 10 95 15 60 80 46 45 50X50x 5 3i5 596 - = 1s 120 95 80 96 60 60 BUX50x 6 347 640 =) 25 160 130 100 130 100 80 5 60X60 5 410 710 - - 35 200 150 120 155, 135 95 95, 80x60x 6 416 716 = = 50 245 185 145 195 150 120 110 80x60x 8 431 887 _ - 70 805 225 185 240 180 155 140 65x65x 8 474 970 = = 95 360 275 215 285 210 199 165 75X75X 8 545 1140 - = 120 415, 820 260 330 2.0 220 180 5XT5X10 570 1.240 - = 150 470 375 300 370 275 255 210 185 5 420 310 464 384 290 340 Tabela 7-11. Curentii maximi admisibili in regim permanent Eon 90 = ot na = as a pentru cabluriie de 1 KV cu conductoare de cupru sau aluminiu i si izolatie din hirtie impregnat3; cu manta de plumb sau aluminiu, VO ae a ee ee Tabela 7-13. fnedrearea de durati maxim admisibilé a cablurilor eu conductoare din cupru sau aluminiu cu izolatia de cauciuc, pozate in pamint. nies Ga conductoare de expr Gu condieioue do aluminia pein feat ee aol ellacca cance ex 2condue- | cu 4 condue~ | ea 1 con- | eu 2con- | ov 4 cow- Sectiunea 15 45 35 = = = = aera Cablu eu conductoare de cupra CCablu cu condactoare 25 60 45 35 c= = = ie a ae or ee 4 80 60 50 60 45 388 2 conduetoare | 8 conductoare | 4 conituctoare | 2 conductoare | 3 conductoare 6 105 80 60 80 60 46 10 140 105 85 110 80 65 15 24 aL 18 = = 16 175 140 15 135 n0 90 25 34 8L 28 25 24 25 235 185 150 180 140 15 4 47 48 39 37 34 35 235 225 175 220 175 135 6 57 52 47 45 40. 50 360 70 215 275 210 165, 10 84 7 70 64 60 70 440 325 265 340 250 200 16 105 93 90 81 76 1 95, 520 380 310 400 290 240 25 140 125 115 108 98 120 595 435 350 460 885 470 35 163 155 140 130 120 150 675 500 895 520 385 305 50 230 210 190 17 |. 160. 185 755 _ 450 580 480 345 70 280 260 940 216 .|' 200 240 880 = 515 650 = —- % 390 = ~ a 800 1000 = 590 = = 120 457 - - = -282 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATILOR ‘Tabela 7-14. Curenfii maximi admisibili in regim permanent in cabluri cu conductoare din cupru sau aluminiu, cu izolatie de caucine, montate in aer la temperatura mediului: ambiant +25°C Tacircdrea maxima adn isibili in regim de durcti, A Secjimmen Cabia en conduetoare de eupru Cablu cu conductoese de atuminia relor mma” 2 conduc~ 8 conduc- | 4 conduc- 2 conduc- 3 condac- 4 conduyo- ‘oare ‘are ‘bare Toure toare toare 15 17 15 18 ad — | = 2,5 24 22 £0 18 7 15 4 34 31 28, 26 24 22 6 41 37 33, - 82 28 25 10 60 55 50 46 42 88, 16 75 70 65 58 54 50 25 100 1 90 80 7 70 62 85, 120 110 100 92 85. V7 50, 165 150 185 127 115 104 70 200 185 110 154 112 1380 95 275 255 235, 211 196 179 120 820 300 285, 245, 230 215 Tabela 7-15. Curentii maximi admisibili in regim permanent penira cablurife cu conductoare de; cupru si aluminia, cu izolatie si manta de PVC montaie in pimint Ja temperatura mediului ambiant +20°C ee ncarcarea maxi adiisibild, A cone | Cabluri cu 2 conductoare de Cabluri cu eonductoare de [enn eupra aluminiw ASR aM «15 25 = 20 = geen - c a ey 80 20 ~ 40 30 24 - 6 60 45 50 40 5,56 ~ 10 80 60 70 55 45-16 105 £0 90 70 Sh ~ 5 135 105 120 90 &i > 85 160 130 145 115 a 50 FI EF 210 160: 180 140 10 94 255 195 295 170 95 “het 305 235 270 205 10 76,3 360 280 315 245 150 3, 410, + B15 360 20 185 15,5 465 360 410 315 20 540 415 470 370 Idem, pozate in pimint | 1,25} 1,20 b COLOANE $I CIRCUITE ELECTRICE 283 Tabela 7-16. Coeficientii de corectie datorit temperaturii ' mediuiui ambiant Felul coloanelor electrice +5 | +10] +15] +20] +25 Coef.cienti de eorcotie pentru temperatura, *C : +90 | +35 ao] 495] 480 Conductoare neizolate (blane) si bare mon- fate in aer 1,29) 1,24 Conducte izolate in cauciue sau mase plastice, montate in aer ~ sau in tuburi 1,41} 1,85] Cabluri cu izolatie de cauciuc montate in acr 1,48) 1,41] Gabluri cu izolajie de hirtie montate in aer | 1,24) 1,20] dem, pozate in pamint | 1,14) 1,11) Cabluri cw izolatoare | de PVC pozate in | pimint | —|— Tabela 7-17, Coeficientii de in pamint in acelagi sant, in iunctie si de distanta intre ele 1,20) 1,15} 1,11] 1,08, 1,09) 1,29} 1,23) 1,15) 1,08] 1,00) 1,34] 1,29) 1,18: 1,09) 1,14] 1,07} 1,C0) 0,93) 6,84) 1,17| 1,18] 1,69) 1,04) 1,00} 4,08] 3,04} 1,00} 0,95) 0,92) 1,20} 1,13] 1,07) 1,00) 6,92 1,00 corectie Ja eablurile 0,94 0,88) 0,81) 0,74] 0,67 0,91) 0,82, 0,71) 0,58) 0,41 6,89] 0,76 0,68) 0,45] — 0,75) 0,66 0,54) 0,87) — | 95} 0,80 0,85) 0,80) 0,70 0,88) 0,88. 6,78| 0,73) 0,68 0,85] 0,75, 0,65] — ~ | subterane pozate de numérul cablurilor (cablurile pozate direct in pamint) r Totewval liber meattst intn eabluti ‘mum 1 efelelsls ‘Namin 1 eablurilor 7p) * pole Plumb sau 100 | 1,00) 200 | 1,09) 800 1,00) 0,90| 0,85] 0,80, 0,78} 0,75) 0,92} 0,87] 0,84| 0,82) 0,81: 0,93} 0,90} 0,87) 0,86) 0,85] — | — | — | — t 0,13] 0,7. 0,211 0,70] 0,69 0,80) 0,75) 0,70 0,62} 0,61) 0,60) —284 PROIECTAREA SI EXECUTAREA INSTALATILOR vue 1,15yDA » in care DA este durata relativa de anclansare YDA {conectare); valorile lui a pentru diferite valori aie Iui DA sint ur~ matoarele: DA | O15 | 0.25 0,40 | 0,60 a 225 | 175 | 133 | LIs 3, Caleutul pierderiler de tensiune, fn relafiile de calcul ce urmeaza se vor folosi urmatoarele notatii: U, — tensiunea la plecare, Uy — tensiunea la sosire si AU =U,—U, — pierderea de tensiune, in V; I — intensitatea curentului in conductor, in A; fa=I cos ® —- componenta activa a curentului; 1,=Isin ® — componenta reactiva a curentului; R — rezistenta unui conductor al liniei, in Q;_ X — reactanta unui conductor al liniei, in Q; P — puterea activa transportata prin linie, in kW; Q— puterea reactiva transportata prin linie, in kvar; hi tensiunea nominala sub care se face transportul energiei electrice, in V. In curent continuu, pierderile de tensiune se calculeazi in urmatoarele doud moduri: — cu sarcina la capdtul liniei, cu relatia AU=2RI; — cu sarcini pe parcursul liniei si la capatul ei, cu relatia AU= ERiy= Ril, + Roly + Ryly+ In cazul din fig. 7-1, mi titiss hahtig ix ah Rs s COLOANE §I GIRCUITE ELECTRICE AFYAG=AU =U,—U; pierderile de tensiune se calculeaza cu relatiile: — pentru sarcini inductive (fig. 7-2, a), AU=U,—U,=AGHAF=21(R cos o+X sin 0) =2(RIg+XI,), PR+@: aua2 te, Coder ae eee ee, ah, Tahe ah 4 4 Fig. 7-1. Coloané cu sarcini repartizate pe ro Fig, 7-2. Diagrame vectoriale ale caderii de tensiune intr-o linie cu R si sarcina: @ — inductiva; & — capacitiva. L, cu *y 285 In curent alternativ monofazat, tinind seama de fig. 7-2, rezulta: AC=RI, CB=LwI=XI, AD=RI cos 9, DF=XI sin @ si286 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATIILOR — pentru sarcini capacitive (cos @ capacitiv, fig 7-2, b), AU=21(R cosp—X sin )=2 = In curent alternativ trifazat: — pentru sarcini inductive, AU=Y3I(R cos +X sing) =aet er, "— pentru sarcini capacitive, AU=YI(R cos p—X sin g) = 2—&. Exemplul 7-2. O linie aeriana trifazaté de 200 m lungime, cu conduc~ toare de aluminiu (cu p=1/32) de 120 mm?, alimenteazi pe 380 V un receptor care absoarbe o putere de 40 kW, cu cos =0,85. el 200 ,052 2; Xo=20,320/km, deci X—Xpl—0,32<0,2—0,064 O; i] ne ta =P — eg? Va 1 oY — PR+ OX __ 40x 0,052 + 24,8 x 0,064 40 X 0,62 = 24,8 kvar; AU = 5,2 + 3,96 = 9,] . U oO 5,2 + 3,96 = 9,16 V. Daca sareina esie capacitiv (cos 9 capacitiv), PR—QX ny = SR OF = 520 — 3,96 = 124. Pentru sarcini pur capacitive (cazul unei baterii de condensatoare statice ramas& conectata, fara alte receptoare in functiune), AU=1,73 IX. Exemplul 7-3. O baterie de condensatoare statice de 360 kvar rdmasi. conectata la barele unui tablou general de 380 V, alimentate de un transformator de 630 kvar, a c&rui reactanfa intern& echivalenté plus reactanja barelor de legatura la tabloul general este de 0,02 @ (la 380 V), produce o crestere a tensiunii egalé cu AU = 1,78 IX = 1,78 a Xx 0,02 = 83,1 V, adicd de circa 87%, COLOANE SI CIRCUITE ELECTRIGE 287° 4. Walorile rezistentelor si reactantelor diferiteior elemente ale retelej, Rezistentele si reactantele se considera pentru o singura faz’. Infasurarea indusi a generatoarelor si infasurdrile transformatoarelor se considera cu conexiunea in stea. Cu relatiile care urmeaz& toate valorile se obtin in ohmi, raportate la tensiunea de bazi Uy, in kilovati, aceeasi pentru tot lantul de elemente. Reactanta sistemului energetic X, se deduce din nivelul puteri “de scurtcircuit Sx indicata de intreprinderea regionala de electricitate la barele de intrare in instalatie, cu relatia Ue As == 3K IMVAI Rezistenta sistemului energetic se neglijeaza. a. Generatorul. Rezistenja pe fazi a infasurarii induse la temperatura de functionare este daté in prospectul masinii. Pentru determinarea reactantei se aplicd relatia Xq= et Tho) 19 Xypq EL, 400 Synavar 'g kVAL in care X,,y) este reactanta sincrond daté in prospectul masinii;. ‘Sz — puterea nominal a generatorului. Tn lipsa datelor asupra reactantei sincrone se pot lua valorile: Xa~12,5% pentru turbogeneratoare; Xa~20 %j pentru hidrogeneratoare sau generatoare actionate de motoare Diesel. Exemplul 7-4, Reactanja unui turbogenerator de 1000 kVA Ja tensiunea 6,3 kV are valoarea: A 1000 Xqg=10X 125« = 4950. b. Transformatoare, Rezistenja unui transformator este UI Roy = 1000 Poxw¥E te a Sr oeval care po sint pierderile in infasurari (la proba de scurtcircuit), in kW.288 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATIILOR Reactanfa transformatorului este X10 Ven ria HselIe 7 1KVAL Exemplul 7-5. Un transformator de 400 kVA are la proba de scurtcircuit Pierderile de 8300 W, iar tensiunea de scurtcircuit este de 6%. La tensiunea de baza de 400 V se obtine =1000 sexe 04? =0,010. aor O74 c. Bobine de reactanfG, Rezistenja la temperatura de functionare este data de fabrica furnizoare. Reactan{a bobinei la tensiunea nominald este data de relatia Un og Xn —— = F00 Vila {9}, in care: X, este reactanta nominala a bobinei, in procente; U, — tensiunea riominala a bobinei, in kV; In — intensitatea nominala a bobinei, in-kA. Raportarea rezistentelor si reactantelor la tensiunea de baz Uy se face cu relatiile: US Re=R,— si X =x,28 , = R, u si a Xin a in care: R, si X, sint respectiv rezistenta si reactanja determinate sau functionind la tensiunea U,; — respectiv rezistenta si reactanta raportate Ja tensiunea de bazA Us. R, si Xe Exemplul 7-6 © bohind de reactant cu Uj=10 KV, [y=-500 A si Xyggy= =6, are reactanta a 10 Xn=T99 % N3-0,5 eaportata la tensiunea de baz de 0,4 kV, = 0,695; 0,4? Xp = 0,695 xX Te = 0.001119. COLOANE $I CIRCUITE ELECTRICE d, Linii electrice. Rezistenja unei faze este 1 Rep 5 (eh e find rezistivitatea, in @——— (pentru 1 m lungime si 1 mm? sectiune); -t — lungimea, in m, iar S — sectiunea, in m Se poate lua: ; 1 pentru cupru si p= = In cazul ofelului, intrucit p variazd cu sectiunea si cu intensita- ea curentului, valoarea rézistentei conductoarelor se ia direct din tabela (v. tabela 7-19). Reactanfa inductiva (externa) a unei faze, in Q/km, se poate calcula pentru linii cu un singur circuit cu relatia: 41=0,0814(4,6 lg Past «.q8)[ 2), pentru aluminiu. We 54 in care: Dmeq este distanja medic intre faze; pentru o linie trifazata Dmed= ¥Y DiyDy3D34, unde Diy, Dog $i Dy sint distantele intre axele celor trei conductoare de faza (1,2 si 3); cind conductoarele sint asezate in acelasi plan la distante egale, Dmea=1,26 ori distanja intre doud conductoare vecine; r — raza conductorului, Pentru conductoarele de otel, pe ling’ reactanta extern X’ trebuie sa se tind seama si de reactanta interna X”, datorita fluxului magnetic in interiorul conductorului (a se vedea tabelele 9-19, 9-20 si 9-22). Exemplul 7-7. La o linie trifazaté cu conductoare de 95 mm? (diametru) le 13 mm), asezate pe aceeasi traversa, la 0,4 m unul de altul, distanta die intre faze este Dyed = VIEKBXOA=1,26X0,4=0,504 m, reactanja: 0,0314 (4,6 x 1,9 + 0,5) = oat ) 099 Q/ken, Xi= 0014 (46 leaps + OF i9 — Cartea instalatorulul electrician290 PROIECTAREA §I EXECUTAREA INSTALATULOR COLOANE $I CIRCUITE ELECTRICE 201 Tabela 7-18. Rezistenfa si reactanta (pe faz%) a liniilor aeriene Reactanta barelor colectoare sau a coloanelor formate din bare ‘cu conductoare de cupra si de aluminiu se calculeaza cu relatiile urmatoare. Gaara Seoupr Ea — Pentru bare rotunde sau tubulare, reactanta unei faze este — ea ym : " seatien | Reatanin e Ren Pena eecran extern’ + reactanta interna = lace | Reztstent m este m = eee : a = 2af (#6162 + 05x) 10-* [2/kmn); mm? La distanja Intre faze laf sa er 400 mm ‘tl man. Qf wonm | 00mm ate la frecventa de 50 Hz, X)=0,1 — 4 4,65 0,385 gant Sere — o= 01445 Ig—™ + 0.0157 [@/km], 0871 , a = = . aS Be ee Od = a = Tabela 7-20, Rezistenta R, si reactanta inductiva interna 2’, in Q/km, ra 120 0333 0358 198 0,833 0.358 penfru conductoare din teava de ofel 25 074 0,819 0,845 | 1,97 0,319 0,845 Densitatea curentulul, A/mm 35 0,54 0,308 0,836 0,91 0,808 0,836 50 0,39 0,297 0,325 0,68 0,297 325 70 0,28 0,283 0,309 0,45 0,283 § R 4,60 | 4,28 | 3,98 | 3.80 , —}4 , x .80 | 3,64 | 3,50 | 3,87 | 3,28 95, 02 0,274 0,300 0,38 0,274 0,800 ! | 2 | p40 | 2% eS 4 y a te Wee Pe a7 tae z ae 42 | 2,25 | 2,95 | 2,06} 1,98 | 1,90 | 1,85 150 0,128 - 0,287 0,21 - 0,287 2 | — | 3,63 | 3,33 | 3,08 2,95 | 2,82 2,78 | 2,63) 2,58 185 0,103, ~ 0,280 017 ~ 0,280 x | — | 205) 1,88 | 1,74] 167 | 1,59 | 1,54 | 1,48 | 146 R | 2,95 | 2,72] 2,50} 2,32 | 2,20] 2,11 | 2,05 | 1,98| — Tabela 7-19, Rezisten{a si reactanfa inductiva intern’ a liniilor aeriene x | Ler} 154] 1,41 | 131] 124] 139) a6] vie} — eu conductori de otel R | 202] 1,83] 167] 156] 148] 143] 180] — | — q Re cd Sivon x’ | 114] 1,04! 0,94 | 0,88 | 0,84} o81 | 079) — | — : Brae enctanta inductivk intern, In Ojkm, @| , Rezistenja, #7 Qjkm, pentru -intensitatea, A pentra intonsitatea, A. R | 1,62] 1,47] 1,88] 1,24] 118] 114} 11) — | — i is = x’ | 0,91 | 0,83 | 0,75 | 0,70 | 0,67] O64] oes} — | — 3 5 10 | 20 | 30] so} 100} 150| 200] 5 10 | 20 =| 50 | 100 | 150 R | 126) 1,14} 1,03] 0,97 | 0,92 | 0,88} 084| — i % J . x | 071) 0,64 | 0,58 | 0,55 | 0,52] 050] o47| — | = 3,5] |20,1 [21,9 —|—}—}—)—)et jim SSS R-| 1,10 | 0,94 | 0,86 | 0,79 | 0,76 | 0,73 | 072) — | — 15,5 | 18,1 -—}-|a|- PEORIA; Seem ie pry) x’ | 0,62 | 0,58 | 0,48 | 0,44 | 0,42} 0,42] 041] — | — 5| |228 \14,6 {13,7 | —| —| —|—| —| 97 [124 [105] —|-)—-|—-|= 6} {10,1 |11,5 {140} —| —}—|—]—| 84103) 9,7) — =etor -|4 25| 5,32) 5,50| 6,70|7,10) 6,85|6,82| — | — } 0,63| 0,98] 1,63) 2,01) 2,07/ 1,67) — 85] 3,70| 3,80) 4,40] 5,21| 5,25] 4,71] 4,47| 0,40| 0,55] 1,04] 1,56| 1,72) 1,43) 1,27| 50| 2,75| 2,78) 2,85] 3,10] 3,61) 3,65] 3,50] — | 0,26| 0,30| 0,42] 0,59| 1,00) 1,18} 0.95} = = 70| 1:70) 1,70| 1,72| 1,7) 1,93| 2,88) 2,38] 2,19] 0,18] 0,21) 0,25) 0,80) 0,45) 0,78) 0,73) 0, gaia | o09 95} 1,55] 1,55) 1,55] 1,56) 1,58) 1,71) 1,89] 1,88} 0,08] 0,08) 0,09) 0,09] 0,11/ 0,28) 0,84] 0, 0,176 | 0,167 ‘Nota. Pentra reactanja inductivi extend se de cupru de sectiune corespunzitoare (v. tabela Notd: Pentru reactanfa inductiva extern’ i se vor lua aceleasi valori ca entru tevi de cupru sau de aluminiu. =292 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATILOR fn care, pentru aluminiu si cupru p=1, Dm este distanta medie intre axele fazelor, iar r — raza exterioara a conductorului. In cazul a trei bare asezate intr-un plan cu distanta a intre doud pare vecine, distanta medie este (ca la linii aeriene) Dm= VY a-a-20=1,26 a. a a — Pentru bare dreptunghiulare (fig. 7-3), pentru o faz (dupa T Waltjen), reactanfa unei faze este =| || Din +h H =0,1445 1g" == [Q/km]. Lil X= 0144515 ken) te In tabelele 7-18.,.7-23 sint 7 . indicate rezistentele si reactantele Fig. 7-3. Determinarea reactanfei la; : trei bare dreptunghiulare agezate pe inductive ale conductoarelor pen- muchie, tru curenti cu frecventa f=50 Hz. Tabela 7-21, Rezistenfele si reactantele barefor dreptunghiulare de cupru si aluminiu Rezistenje barolor la 65°C Reactanja barclor, in mQ/m, pentru mQ/m Secfiunea distanfa medic godmetricd inte faze relor a _™ a 25x83 0,268 0,475 0,179 02 0,925 | 0,244 30x38 0,223 0,394 0,163 0189 | 0,206 | 0,235 30x4 0,167 0,296 0,163 0,189 | 0,206 | 0,235 40x4 8,125 0,222 0,145 0170 | 0,189 | 0,214 40x5 0,1 0,177 0,145 0,170 0,189 0,214 5OxS 0,08 0,142 0,187 01565 | 0,18 0,200 50x6 0,067 0,118 0,137 0,1565 | 0,18 0,200 60x6 0.0558 0,099 01195 | 0,145 | 0163 | 0,189 60x8 0,0418 0,074 01195 | 0,145 | 0,163 | 0,189 80x8 0.0513 0,055 0,102 0126 | 0,145 | 0,170 80x10 0,025 00445 0,102 0,126 0,145 0,170 10010 0,02 0.0355 0,09 01127 | 0,183 | 0,157 2(60x8) 0,0209 0,037 0,12 0145 | 0,163 | 0,189 2(80x8) 0,0157 0,0277 = 0,126. 0,145 0,170 2(80x10) | 0,0195 0,0222 - 0126 | 0,145 | 0,170 2(100x10) | 0,01 0,0178 = = 0,188 | 0,157 COLOANE $i CIRCUITE ELECTRICE 293 _ In tabela 7-24 se dau valorile rezistentei, reactantelor inductive si ale intensitatii maxime admise pentru unele conductoare la frec- ventele f=2500 Hz si f=8000 Hz, folosite in unele instalatii de fnalta frecventa. Tabela _7-22, Intensitatea maxim’ admisibila, rezistentar, reactanfa interna x’ si reactanfa extern’ x’ pentru bare de ofel dreptunghiutare gi ofei cornier Dimensiunt | Cmuviint | dated » | ante tte Fetal Trae {eset | Ofte | fim | 2!) Given mm ma re om a aa ee fi 35 3,87 | 2,19 13 0,254 40x38 a) 70 350 | 260 13 0,254 40 320 | 180 13 0,952 50x8 oo 95 282 | 162 13 0,252 40 348 | 1,96 18 0,264 40x4 180 65 3,30 1,90 13 0,264 50 288 | 162 13 0,2: 50x4 165 85 2,60 146 13 Y 3S re tice racses Pm 40 390 | 191 13 0,288 we ae 50 274 | 154 18 0,228 ois 1B 3 281 | 1,30 15 0230 noes a0 | (8 1,76 | 0,99 15 0,228 Ties bal 109 142 | 0,80 15 0,228 60 194 | 109 13 2: 40x40x4 | 885 120 180 | 100 18 01230 | 100 1,50 085 13 50x50x5.| 296 F wae Of | 170 136 | ov7 0,216 P| cone | om | as | ie | om] | ote 180 0,89 | 0,60 15 TEXTSXER 287, | 325 081 | 0.45 Olle204 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATIILOR 5. Determinarea curentului de viri. a. Coloane alimentind masgini-unelte. Valoarea curentului de virf I, a unei coloane electrice se poate determina fo- losind relatiile de mai jos. Tabela 7-23. Rezisten{fa si reactanfa inductiva a cablurilor de 1 kV eu conductori de cupru si de aluminiu —————<—<—< Seotiunes Rezistenta, Q/km, pentru conductoare de Roactanta mt is aiusnta Often a ey uo O88 | $ ba 38 O80 16 te 2133 ers s (602 18 toes 70 4300 oor toot 13 O73 me 10802 iss arr] ofie2 0588 500 of os. nse = Se) = SS eS ee Noté. Pentru rezistenta electric’ a conductoarelor izolate, trase in tuburi de protectie, se pot folosi valorile indicate pentru linii aeriene (v. tabela 7—18), iar pentru reactanta inductiva se pot lua valorile din aceasti tabeli, Pentru un singur receptor, 1=1h=hKp, in care Ky= 32 este raportul intre curentul de pornire si curentul . Ja sarcina nominal. COLOANE SI CIRCUITE ELECTRICE 295 Tabela 7-24. Intensitifile maxime admisibile, rezistenfele si reactanfele inductive, in flan, la freevenfele de 2500 si 8000 Hz a unor conducte de cupru si de aluminiu (pentru un conductor) 000 Ha Secti- tuna Cupra Cupra ‘Aluminia samt oe |e ESE} te |e een ie ee ie & jaxes|ss Jor. | elas !77 | 5] oar 16,4 | 57/86 |188} 47 | 2x35 |5394 [5,79 | 86/384 |669 | 75/52 j140 | 65/72 j160| 55 * |2x50 |2,45 /483| 96|3,15|5,53) 4/452 11,9 | 72/60 1961 62 & | 2x70 |2)04 |8,93 | 115) 263/452 | 100] 360} 9,6 | 90/50 [110] 7 & | 2x95 | 1,73 |3,46 | 195/2,21 |3,95 | 120/30,5 | 861 | 100) 4,98 | 9,79) 35 % |2X120) 1,53 [3,27 | 150) 1,97 |3,71 | 185)27,0 | 827 | 115|3,75 | 9,32] 105 & | 2X150| 1,35 | 2,90 | 170] 1,74 |3,29 | 150}93,7 | 7,82 | 190/88 | 8.25] 110 | | q | | =I Dia- 5 metre | £ |] mm | : 5 | 25/30 | 0,310) 7,900, 676 | 0,398/7,80 | 571| 0,57)25,2. | 495 0,795| 25,3 | “430 E 35/40 | 0,226| 7,150] 895 | 0,294] 7,15 | 770| 0,43 [22,8 | 650 | 0,588] 22,85) 570 _2 | 40/45 |0,20 | 6,90 | 972 | 0,259] 6,90 | 846| 0,38 /22,0 | 716} 0,475]22,01| 625 = | 45/50 | 0,18 | 6,70 /1 160/ 0,247) 6,70 | 915] 0,342/21,4 | 784| 0,426) 21,40) 697 & | 72/80 | 0,118| 5/95 |1 640 | 0,147) 6,00 |1 450 | 0,213/19,06 L230} o270)182 | Lor z |Sectiu- 5 | nea = | mm € | 50x6) 0,59 |5,04 | 480] 0,745)5,20 | 420/ 1,10 |15,30 | 350 | 1,34 | 15,59} 310 E | 60x86] 0,49 [429 | 590] 0,625 4,425] 495] 0,880/13,00 | 440 |1,12 |19,29| 370 % | 80x6) 037 |3,51 | 750) 0,465) 3,605] 645| 0,66 {10,76 | 560 |0,84 |10,94) 480 @ | 100x6/030 |2,75 | 855] 0,37 |282 | 750] 0,525] 9,875] 645 |0,67 | 8,52| 560 & | 120x8] 025 | 2,40: |1 040] 0,51 |2.46 | 895) 0144 | 7.90 | 770) 0,56 | 7,44) 66 Pentru 2—3 receptoare putind funciona simultan 1,= Eln+(Kp ma—1)In max, in care: XJ, este suma curentilor nominali ai tuturor motoarelor; Kp max — Yaportul intre curentul de pornire si curentul nominal, corespunzator receptorului cu In max!296 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATILOR COLOANE $I CIRGUITE ELECTRICE 297 Tn maz este valoarea curentului nominal, in A, corespunzitoare receptorului cu diferenta cea mai mare intre curentul de pornire si curentul nominal. Pentru coloane alimentind mai mult decit trei receptoare functionind simultan ol Te+(Kp ma—1) Tn max in care [, este curentul de calcul determinat ca la cap. V, B, 2. Exemplul 7-8. O coloan& electricd alimenteazi un tablou la care sint conectate noua receptoare cu 1,=60 A; Ty mex=15 A; Ky mar=6. Rezulta: Ty =11X 60+ (6—Y15= 7141A b. Coloane alimentind linii de contact la macarale, Pentru liniile de contact ale macaralelor (sau podurilor rulante) curentul de virf se calculeaza in conformitate cu prevederile STAS 6773-63, cu relatiile urmatoare: — pentru o singura macara, Tog =Kolnt + Ln} — pentru doud macarale, Ta=lq+Kplus — pentru treij sau mai multe macarale, fog Teg 1 ee, in care: In, este curentul nominal al moterului cu puterea cea mai mare gi curentul de pornire Ly max= Ky 143 Ing — curentul nominal al motorului electric imediat inferior ca putere; K, — raportul intre curentul de pornire si curentul nominal la motorul cel mai mare la prima macara (pentru motoare cu inele se ia K,=2); Ii, si Ki, — pentru a 2-a macara, corespunde lui In si K, de la prima macara; TI, este curentul de calcul (curentul mediu patratic) al liniei de contact care alimenteaza macaralele; EI, — suma curentilor nominali ai tuturor motoarelor de pe toate macaralele. 6. Calculul variafiei de tensiune produsdla variatii de sarciné sau la conectarea de receptoare mari. Variatia de tensiune se calculeazd cu aceeasi relatie ca si cdderea de tensiune, cu urmatoarele diferente: — valorile pentru R si X trebuie si cuprinda toate elementele retelei intre sursa de curent (inclusiv sursa) si punctul pentru care se calculeazé variatia de tensiune; — valorile pentru [ si cos @, respectiv pentru P si Q se refera numai la suplimentul de sarcina, nu si la sarcina existenta anterior; pentru calculul variatiei de tensiune la pornire se va considera curentul de pornire $i cos g la pornire. In cazul cind alimentarea cu energie electricd se face din sistemul energetic, se cunoaste de obicei numai puterea de scurtcircuit Sx (in MVA) la barele de alimentare de inalt& tensiune. Pe baza acestei puteri de scurtcircuit se poate determina reactanta echivalent’ _$#-S0itz X, (in ohmi) a sistemului cu relafia data mai inainte: x, Sysisr "80 HVA Viney Sxumvay Raportarea unei rezistenje sau reactante de la o tensiune U, la alta Uz se face prin Rit ay inmulfirea =e Hirea cu (7 Exemplul 7-9. Pentru o putere de scurtcircuit de 80 MVA la barele de 6 kV ale st fiei de conexiuni dintr-o intreprindere in- dustrialé (fig. 7-4), reactanja sistemului raportata Ja tensiunea de 6 kV este eo X=) = 80 Raportind aceasta reactan{a la tensiunea de 0,4 kV rezulta ,45 2. Ay? 5,04 = 045 ( 6 ) =a Fig. 7-4. La exemplul 7-9.208 PROIEGTAREA $1 EXECUTAREA INSTALATILOR Se cere sa se calculeze caderea de tensiune produsd de pornirea unui motor conectat in punctul A. Pentru determinarea pierderii de tensiune pind la barele tabloulul de distributie F trebuie s& se tind seama si de reactanfele si rezistenfele transformatorului T si ale liniei L (Xz, X,, Ry, Rj), calculate mai jos, pe baza datelor din fig, 7-4. Pentru transformatoare: — componenta activa a tensiuni de scurtcircuit este PoulkW1 16 == 100—S~ = 1,6 % s, Too= = 100 AIKVAL — componenta reactiva a tensiunii de scurtcircuit este 0, = VGrai) — Caras ¥ = VO — reactan{a inductiva este =I = 83 re 100 49514 pev) 7 fev} — rezistenta obmica este a == 0,00256 2. Sakvay Pentru tinia L in cablu se scoate din tabela 7-23: Xy=0,0682 Q/km; Ry=0,295 O'km; Reactanfa total X=X,+X_+X,=0,002-+-0,00925-++0,00903=0,02028 2. Rezistenta totalé (neglijind rezistenta sistemului) RosRy-+R,=0,002716-+0,0443=0,047016 Q. Se conecteazi un motor electric care la pornire absoarbe puterea: P=40 kW la cos ¢=0,315; rezulté tgp=3; Q=P tg y—40X3=120 kvar. X_=0,06020,15=0,00903 0; RB =0,295X0,15—-0,0445 2. C&derea de tensiune suplimentara (variajia de tensiune) produsi la pornirea motorului este ay = PROX _ 400,047016 + 120%0,02028 _ 188 + 2486 _ ~ U 0,38 038 _ 4816 : gas SY: COLOANE Sf CIRCUITE ELECTRICE 299 Variatia procentuala de tensiune este AU 11,3 = S100 = 100 = 2,97 3%. AU = 7-100 == 100 = 2.97 Sb C. PROTECTIA RECEPTOARELOR $I COLOANELOR ELECTRICE 1, Sigurante fuzibile si intrerupitoare automate. Receptoarele electrice se protejeaz4 prin intreruperea alimentarii in urmatoarele situatii: — contra scurtcircuitelor interioare, in toate cazurile (coloane si receptoare); se realizeazi prin sigurante fuzibile sau prin intrerupatoare automate cu relee electromagnetice (cu actionare instantanee cu reglaj cel pufin cu 25% mai mare decit curentul de virf); — contra suprasarcinii prelingite, in cazul motoarelor electrice si-a unor coloane importante si receptoare care prin natura lor pot fi suprainedreate (cuptoare: electrice cu arc sau cu inductie etc.); se realizeaz prin relee termice, iar in cazul instalatiilor de iluminat prin sigurante fuzibile; — contra revenirii tensiunii (protectie de tensiune minima sau de tensiune nuld) in cazul motoarelor electrice si a altor receptoare la care revenirea tensiunii poate provoca accidente; se realizeazd prin relee sau bobine de tensiune nula. Intensitatea nominala a sigurantelor fuzibile se ia cit mai mica, tinind seama de urmAtoarele indicatii: — la instalatii de forta: intre intensitatea maxima admisibila in conductoare pind la cel mult de 3 ori aceasté valoare; totodata se va tine seama de curentul de pornire astfel: — la pornirea cu stea triunghi se va lua Tnom fuz27153 Inom motor’ — la pornirea directa se va lua Tnom fuz222,5 Tnom motor Pentru calcule mai exacte, cind se cunoaste valoarea curentului de pornire I, si durata accelerarii la pornire se va lua: Inom fuss? 3 Pentru porniri rare in gol; I, Tnom fez 2> 7g Pentru porniri dese in gol sau porniri sub sarcina in timp mai lung (pind la 30—40”).Tabela 7-25. Sectiunea conductoarelor si valorile fuzibilelor coloanelor 300 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATHLOR. COLOANE $1 CIRCUITE ELECTRICE 301 La instalatiile de iluminat, dupa determinarea secfiunii conduc- 100°, Ia tensiunea de 380 V de alimentare a motoarelor electrice cu DA aM no = ware B eke . voupher 2) MILI srseewew SSss 38 toarelor in functie de incdlzire si de cdderea de tensiune, se alege # [2 Saas Oeneaea ge eg eicirs tet elit Gplien Thom fix Intre 0,6 gi 0,9 Zam pentru sectiunea aleasé. a3 * S2S2R AB SARRSRRASAESSSS | LL Intensitatea mominald a intrerupatoarelor automate se va lua 38 23,29, 09.20, 99.26 69 68 99.09 99, 90.99. 09 60,69, 60. xt tt Rages cule in ble Hl ey zB aARA aaa aaa SARARSSSSSE | | | Reglajul valorii de actionare a releelor electromagnetice pentru # A QuRaenRe aaa aaasasessss Space Tasstaeialect ia fi de cel mult 4,5 ori intensitatea ma- g RAAAARAARAATAASSSSSss | |i ii Releele termice, pentru protectia contra suprasarcinii se vor + a regla astfel: 4, MOM II mr SO OARRNSSSSSSSssss — pentru coloane, la valoarea curentului maxim admisibil in =H TE ee eee etek ir Teter mod permanent sau pind la cel mult 150%) din aceasté valoare; z aaa wore : A 3s a te we AABSANSSSSSSRR — pentru motoare si alte receptoare, la valoarea curentului nominal al receptoarelor sau pina la cel mult 120%) din valoarea aces- ar 2,3 | 299994960 tui curent. q2eee° ate SAAN SANS FOS SEIRASABBLBR In tabela 7-25 sint date sectiunile conductoarelor si valorile si- assess |g 4 | qhaemencutes 0D gurantclor fuzibile pentru coloanele de alimentare la 380 V a mo- g2ehse | § SASS aitictes wo ogo SeeRsoN toarelor electrice asincrone pind la 100 kW cu DA=100%, pentru ara diferite moduri de pornire. 809 op Tt} y agian oa , 2 é 1 Met eE eal es wea eos hasan ue 2, Tuburi izolante de protecfie. Alegerea diametrului tuburilor se fens SRS a ae, izolante de protectie se face cu tabelele 7-26...7-30, in care se UT ase | ean nanrainane araté diametrele minime admise pentru tuburile de protectie ale wm@Winitp £ | ttelsidiaictetictew soos sosoonuoons conductoarelor izolate si cablurilor nearmate. eS ] ree SSSSRASRaRSBSeessesansssses gg a e Ma ag mila D, CONDITH DE INDEPLINIT LA PORNIREA DIRECTA § eat a8 A MOTOARELOR ASINCRONE CU ROTORUL IN. SCURTCIRCUIT u om, | °°°°sssseunauaneeseassyeses Es wyton | COSOSSSSOMOnSoRERORsSSSaNneS 1. Conditia de pornire. Cuplul de pornire dezvoltat de un motor 2 no osyttr0g Se Oem SaaS Ja tensiunea redusa prin curentul de pornire trebuie sd fie cu cel 74 Miedo naacSaaneace putin’ 10% mai mare decit cuplul rezistent al utilajului antrenat; vg < | mab SSIQgBanowonscsss x me " é ‘ 153 pene SaBkARkas She sessesesee aceasta conditie se exprima prin relatia =i tow, o « | GARB SQRERBennesoancs ete zl Pye Trees ere WWON TES SNANSS SERS SSRIS ‘ Mn Mn § WOARES +o mining in care: U, este tensiunea nominala a motorului, in V; = < LadoddorNstasSraoanonors 2 ” he i ‘id ri = FAS ARASSSSSSSSARS AU — c&derea de tensiune la pornire, in V; mung |encnanae aq 4 Wp — raportul intre cuplul de pornire si cuplul nominal wimg & | SSA etcte wahide So mun eres omg al motorului;302 Tabela 7-26, Diametrele, in mm, ale tuburilor izolante din PVC-IP eu conductoare izolate de cupru si ale tuburilor din PYC-IPE cu conductoare izolate de cupru sau de aluminiu (in montaj aparent sau ingropat) ‘Toburi PYC-IPE on conductoare frolate de cupre sai aluminia ‘Tuburi PVC-IP eu conductoare izolate de cu;10 Sectiunes conductoarelor Numirat conductoarelor intr-un tub PROIEGTAREA SI EXECUTAREA INSTALATIILOR 2 a0 -| ik ae 28 a ase BS ere Ss. dio oo soo e|) Ils BR& Se 838 & ages 8S SSB & kan oe = * 11 S88 88 sss a Baa 8g SRS | rt st aes oS a3 BS 9, 00.00. 4 anal Ses Slee eS) Tie age sae 0 NN Bae aay Os lipaeecee ee ee I ellis aaa aas 8 od 2 + ee i | gah 88s 8) tii a2a Saag 8 Sy ae tas on oud > ° eas S88 88 811 aaa 288 38 8 Fy tot See s “| S55 588 Bay S58 2aa BS 5 ann SoG ey eo oe geass rale se admite tubul de 16/14 mm. *) Pentru trasee rectilinii pind 1a 6 m lungime, in locuinfe si constructii social cull COLOANE §I CIRCUITE ELECTRICE 303 Tabela 7-27. Diametrele, in mm, ale tuburilor de protectie IP, P si PVC-IP pentru conductoare izolate de aluminiu, in montaj ingropat sau aparent [ TTP a F Cale ET Secthuee ‘Numérul conductoarelor Sntr-un tab ene = ms 25 | 16/3,5 | 16 | 23 | 14 | 18 | 18 | 16/4 | 18/16(16/14)| 25/21,8 4 16 | 23.| 93 | 18 | 18 | 26 | 18/16 | 25/21,8 25/218 6 33 | 23) 99 | 18 | 26 | 26 | 25/218 | 25/218 82/28; 10 23 | 29 | 20 | 26 | 26 | 26 | 25/218) s2/28,4 82/28,4 16 29 | 29 | 36 | 26 | 37 | 37 | 32/284) 92/284 39/35,4 25 36 | 86 | 36 | 87 | 87 | 87 | 39/35,4] 39/95,4 39/854 35 36 | 36 | — | 87 | 37 | 97 | 39/35,4] 39/95,4 - 50 — |—| =) a7] 37) — - = = 70 — |-|=|37;-]- = ~ = Notd. Diametrul intre paranteze este admis pentru lungimi rectilinii pind la 6 m. Tabela 7-28, Diametrele, in mm, ale tuburilor de protectie IP, IPF si P conductoare izolate de cupru (F 500 sau similare) Secfiunoa ‘Taburi IP sau IPF montaj aparent ‘Tuburi IP montaj ‘ngropat ‘Taburt P ‘montaj aparent four = Numéral eonductoarelor fo tub om [2] § | 4 | 2 ag eos ieee 1 lL 18,5(11) | 16(13,5) | 1. 13,5 | 16 id 14 | 18(14) 15 il 18,5 16 13,5 13,5 [16 l4 14/18 25 185 | 16 23 16(13,5) | 16 23 | 14 18 |18 4 16 16 23 16 23, 23 18 18 | 26(18) 6 23(16)} 23 23, 23 23 29(23)| 18 26 | 26 10 23 23 29 23 29(23)) 29 26 26 | 26 16 23, 29 36(29) 29 29 36(29)) 26 87 [87 25, 39 36(29) 36 36 36 86 37(26)| 37 } 387 85 36 36 — 36 36 = 37 37 (| 87 50 36 - — = - = 37 37 37 7m |— = = = = |= emo b= Notd, Diametrele inscrise intre paranteze sint admise numai pentru trasee rectilinii pind la 4.304 PROIEGTAREA §I EXECUTAREA INSTALATTILOR GOLOANE $I CIRCUITE ELECTRICE 305 Tabela 7-29. Diametrele, in mm, ale tuburilor de protectie IPE. Mrez por $i Mrez nom Sint cuplurile rezistente la pornire si cuplul pentru conductoare izolate de cupru sau de aluminiu rezistent nominal ale utilajului antrenat, cactacteaay ae (ice naletiare am a raportate la axul motorului 5 M, este cuplul nominal al motorului. = ronal trent | mont} tngopae | anil ament a 975P, ew) oe Nuwarul conductocrelor irtr-un tub Mn tkgfm] = a= ' 6 ad|\sin iis om fines 0 (ONDA Pae | ant ieace lh srl fee enna Fanaa aa eae aa in care P, sim, sint puterea si turajia nominala a motorului. is lit ia teeed ) Tae ie He a ig a 2. Conditia de stabilitate. _Motoarele electrice aflate in functiune 33 1135 | 16 a1 is” 16 2] 16/13,5| 16 a1 nu trebuie sa se opreasca din cauza scdderii tensiunii la pornirea 4 16 21(16) | 22 i6 aL 21 16 21 21 oricdrui alt motor, conditia exprimata prin relatia 6 | 2116} 21 21 a1 81 | ag (21) | 2a 21 | 29 Un — AUy? 10 jar | 21 29 a1 99 (21) | 29 21 29 | 29 enamel Be>LlKa 16 | 29 | 29 36 (29) {29 |29- |g6(29) 29 29 | 36 ee 35 | 29 | 80 36 36(a9)/56 jag [26 cao ees in care: tix este raportul cel mai mic intre cuplul maxim si cuplul nominal al motoarelor aflate in func- Nota. Diametrele inscrise intre paranteze int admise pentru trasee rectilinii pind fiune; la 4 m pentru conductoarele de cupm si pint la 6 m Tabela 7-30. Diametrele, in toli, ale feviler de ofel pentr pentru cele de aluminiu. cu conductoare izolate de cupra sau dz aluminin si eo cabluri CP, ACP sau Seoftunea conductoarelor & Seaprn SRRS bo ‘Conduetoare izslate de cupra 12 3/4 3/4 1 1 11/4 114 112 2 2 212 21/2 22 8 sau alumiais similare Cablu CP sau AGP ‘Namirul condustoarelor Tatrun tab 8/4 oa a 1 ase 11/4 1y2 112 2 21/2 212 a 3/4 3/4 a (le a et 3/4 8 8/4 | 2a 3/4 3/4 1 1 1 Lid 11/4 112 112 2 21/2 21/2 instalatii, 3/4 3/4 1 114 11/2 2 21/2 212 a rez reat K= — raportul intre cuplul rezistent real si cuplul nominal pentru motoarele aflate in functiune in momentul pornirii cu jg cel mai mic. 3. Variafia de iensiune. In instalatiile de iluminat variatia de tensiune nu trebuie si depdseascd urmatoarele valori'): 49/) dac& se produce de cel mult zece ori pe ord; 1,5% daca se produce mai des de zece ori pe ora. Variatia de tensiune admisa pentru iluminat nu se limiteaz4 daca se produce cel mult o data pe ord. Exemplul 7-10. Un rotor asincron de 100 kW care antreneazd un ventilator are urmdtoarele caracteristici: M, U,,=-380 V; AU Ia pornire—40 Vj 5° = tp = Se mai cunoaste: Mrezporn 9.3, Mres nom 09; pentru motorul in functiune Kj=0,95; My Mn Un ay = (sa) 08 ( Uy BaQtE ee Conditia de pornire 9,8 >1,1X0,3X0,9 este indeplinita, * Conform preseriptiilor sovietice (Regulamentul instalatiilor electrice). 20 — Cartea instalatorulul electrician306 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATIILOR Condifia de stabilitate 0,824>1,1X0,95 este de asemenea fndeplinita. Variajia de tensiune de 3,5 =10,5% este admisibild, pornirea ficin- du-se rar la intervale mai mari decit o ora. VIL CALCULUL CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT IN INSTALATIILE DE JOASA TENSIUNE A, GENERALITATI Contactul direct sau printr-o impedanta foarte mic& intre doua faze sau intre o fazA si nul constituie un scurtcircuit avind drept rezultat producerea unui curent foarte mare, care daca nu este intrerupt in timp scurt, poate degrada sau distruge unele elemente ale instalatiei electrice. fn instalatiile electrice se pot produce trei feluri de scurtcircuite, si anume: — trifazate, intre toate trei fazele; — bifazate, intre doua faze; — monofazate, intre o faz si nul, sau pAmint (in cazul refelelor cu neutrul legat la pamint). Efectele curentilor de scurtcircuit. Curentii de scurteircuit produc dou categorii de efecte, si anume: — termice, ducind la incdlzirea mare a infasurarilor sau a conductoarelor, distrugerea izolatiei, arderea si eventual sudarea contactelor aparatelor de conectare; — mecanice, datorite fenomenului electrodinamic al curentului, ducind la indoiri de bare, desfaceri de bobine etc. Componentele curentului de scurtcircuit. Curentul de scurtcircuit I,. poate fi considerat ca fiind format din doud componente, una periodica I, corespunz&toare legii lui Ohm, pentru impedanta redusi care a produs scurtcircuitul si o alta tranzitorie aperiodica é, cu aspect de curent continuu, care are valoarea maxima in momentul producerii scurtcircuitului si scad2 repede (in 3—4 perioade) pina la zero; la frecvente de 50 Hz aceasta ultima componenta se stinge in mai putin de 0,05 s. Curentul de scurtcircuit permanent. Din momentul producerii scurtcircuitului, valoarea curentului de scurtcircuit scade la inceput destul de repede atit din cauza amortizarii componentei aperiodice CALCULUL CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT 307 cit si din cauza scdderii tensiunii la sursaé. Intervenind regulatoarele automate de tensiune ale generatoarelor creste din nou tensiunea generatoarelor, si curentul de scurtcircuit creste de asemenea pind Ta o valoare constanta I,,, numita curent de scurtcireuit permanent, Th retelele de joasi tensiune alimentate prin transformatoare, cu- entul de scurtcircuit permanent se considera egal cu componenta eriodica Ix a curentului de scurtcircuit, 'B. VALORILE CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT 1. Componenta periodic’ a curentului de scurtcireuit, Aceasta sé calculeaza cu relatia Ux este tensiunea de calcul pentru scurtcircuitul considerat; U= Vy in cazul seurt- circuitelor trifazat si monofazat; U,=U, in cazul scurtcircuitului bifazat (U fiind tensiunea intre faze); Z,= VER? + (EX) — impedanta totalé de calcul de scurtcircuit; in cazul scurtcircuitului trifazat se considera impedanta unei singure faze, pe cind la scurtcircuitele bifazat si monofazat se ia in calcul impedanta dus si intors (doua faze sau o faz si nulul). Impedanta totalé de calcul Z, cuprinde urmatoarele impedante lementare: — impedanta sistemului energetic sau a surselor de energie; — impedanta transformatoarelor de putere; impedanta liniilor de alimentare, a barelor si coloanelor de istributie pina la punctul considerat; — impedantele aparatelor de conectare; __— impedantele reductoarelor de intensitate sau a aparatelor de isurat. _ Din impedanta sistemului energetic se ia in calcul numai induc- ja Xs, determinaté — pe baza puterii de scurtcircuit la barele de ntare — cu relatia Xsa =808 PROTEGTAREA $T EXECUTAREA INSTALATULOR CALCULUL CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT 309 Pentru valorile reactantelor si rezistentelor aparatelor de joas& ; Toei a= tensiune se pot lua valorile aproximative din tabela 8-1. La aceste valori se adaugi componenta curentului de goc produs le motoarele sincrone si asincrone de jcas4 tensiune aflate in imediata apropiere a punctului de scurtcircuit cu relatia Ty m= 6,5 Iny in care I,, este curentul nominal al motoarelor. ‘Tabela 8-1. Valorile aproximative, in mQ, ale rezistentelor R si reactanfelor inductive X ale aparatelor de joas’ tensiune 100/5 200/5 | 30/5. Exemplul 8-1. Se cere si se calculeze curentul de scurtcircuit in punctul A al refelei din fig, 8-1. Se ia drept tensiune de baz& U,=0,4 kV. Nivelul puterii de scurtcircuit S, la bara de 6 kV este de 100 MVA (valoare indicat’ de intreprinderea sgionala de electricitate). Determinarea reactantelor: ‘Transformatoare de intensitate Intrerupatoare cu pirghie nomial R | — | 05 | 04 2 X,=x,2 2 = Se 100 =0,00162, a 0,03 x 0,5 x a8 = 0,000178 Q' Xe= Xtp = 10 (Usa% 1) — Sr a x= x= u(t) Intrerupatoare automate (pentu| x | 27 | og6| 0,28 Ur aceleasi valori ale !ui Io [A] R | 55 | 130] 0,36 i oa =1 = 0,02 0X6 joy = 0,024 X,=0,00028 (din tabela 8-1) Valoarea rezistentelor se poate neglija cind valoarea ler totald ° u . X= xa() =007 x0, (*) =o,0079 v, 6 este mai mica decit o treime din valoarea reactanf{ei totale. La calcule aproximative, pentru liniile aeriene de joasa tensiune se poate considera (ca valori aproximative) reactanja egald cu 0,3 Q/km Ia joasd tensiune si 0,4Q/km la inalta tensiune, iar la cabluri electrice subterane 0,06 @/km la joasa tensiune si 0,08 Q/km la inalta tensiune. Xox0 (neglijabil) EX=0,0016-+-0,000178-+-0,00028-+0,024-+0,007 «+ 0,033. Determinarea rezistenjelor: In instalatiile de joasd tensiune se ia fn consideratie curentul de Bow 0 scurtcircuit trifazat, care in acest caz este mai mare decit curentul el (Up)? 500/04)? de scurtcircuit bifazat, folosindu-se relatia puterii de scurtcircuit R= Ee) —aew ls) =0,0007220 aye Pd u_Ute — View : - Se=V3UI, = VBU « Yaz Swivel = ia)” By = Rep =1 000 LPS 5 ggg 880!" g noggor - Siuval 400 Valoarea curentului de soc I. In condifiile cele mai dezavantajoase (scurtcircuit in apropierea transformatoarelor de 400—1600 kVA), curentul de soc este Ry=0,00036 2 (din tabela p, 8-1) 1 (Us? co /0,4)° Ree a = — 10 _ (4) = ooss0 os (Uy, 32x95 (6 " Ry=0,0004 Q (din tabela 8-1) ER=0,000722+-0.0083-+-0,00035-+0.033-+-0,0004 =50,04282 Zp = VEX) (ER)? = VO,08H 40,0488" = 0,054.2. =2,1 1k; fn cazul alimentérii de la transformatoare mai mici se ia L=1,7 I.310 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATILOR Componenta periodic’ a curentului de scurtcircuit 1a timpul t=0 este = 4.280 A = 4,98 kA. Curentul de soc: @3%=20072 12 (IS: Bi ol) Fig, 8-1. La exemplul 8-1: a — schema de detaliu; b — schema simplificati. CALCULUL CURENTILOR DE SCURTGIRCUIT Bit Adaugindu-se aportul motorului de 40 kW conectat la aceleasi bare 46,5 Tone)» Ty torat=8 890+ 6,5X80=9 410 A, Aportul motorului de 200 kW care nu éste conectat in -piere a punctului de scurtcircuit se neglijeaza. imediata apro- C, VERIFICAREA LA SCURTCIRCUIT 1. Verificarea la stabilitatea termicd. Condijia de stabilitate ter- mica este data de relatia Fea +1 > Baty sau, pentru instalatiile de joasé tensiune, Tees Ba-loTi-t, deci Inc S%- Vig in care: I, este valoarea eficace constanté a curentului de scurtcircuit care poate fi suportata de aparat sau de conductor timp de 1 s; Iy~I~_ — valoarea eficace a componentei periodice a curentului de scurtcircuit, considerata aceeasi pe toata durata scurteircuitului; t — timpul de ‘la aparitia scurtcircuitului pind la Intre- ruperea lui; t,t; (timpul fictiv, adicd timpul conventional in care curentul permanent de scurtcircuit I~ provoacd aceeagi incalzive ca si curentul efectiv de scurtcircuit in timpul real t& cit dureaza scurtcircuitul). Timpul de intrerupere se ia egal cu timpul de reglaj al protectiei lus timpul de functionare al intrerupatorului automat. Verificarea aparatelor. Stabilitatea termicd a aparatelor este ca- acterizata, in datele din cataloage, prin curentul maxim pe care-l jot suporta in timp de o secunda (J,-4) sau prin p&tratul acestui rent. Pentru intrerupatoarele automate se indica de cele mai multe ori loarea curentului maxim de declansare Imax, deci, Pe cate-l poate trerupe in caz de scurtciret Cum timpul de intrerupere t al ‘urtcircuiteler prin releele electromagnetice este in general de or-312. PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATIILOR dinul 0,05—0,1 s, se poate considera ca intrerupatorul automat prezinta o stabilitate termicd suficienté dacé se indeplinese conditiile L, a Trex, deel. Th $i Te SE EE = 3,16 Foote yal 0,316 Pentru transformatoarele de intensitate Is, se dé in multipii ai curentului nominal in infasurarea primara; de exemplu, 60 Tine Pentru intervale de timp tx diferite de o secunda (cuprinse intre 0,5 si 5 s), curentul limita din punct de vedere termic se aflé cu relatia de mai inainte: Tso Teer Vie De exemplu, un transformator de intensitate de 300/5 A poate suporta hs timp de o secundd un curent 1,160 J,=60X300=18000 A; in timp de 9,5 s, curental maxim ce-l va putea suporta va fi Potrivit prescriptiilor nr. 7-61 ale M.E.E., cresterile maxime de temperatura admise in caz de scurtcircuit, peste temperatura de functionare in regim normal, au urmatoarele valori, in °C: — pentru bare de cupru 250 — pentru bare de aluminiu 150 — pentru bate de ofel (in legatura directa cu aparatele) 258 — pentru bare de ofel legate la aparate prin conductoare de aluminiu sau de cupru 350 — pentru cabluri cu conductoare de cupru si izolatie de hirtie 200 -— idem, cu conductoare de aluminiv 150 — pentru cabluri si conductoare cu izolatie de cauciue 150 Verificarea sectiunii S$ a conductearelor electrice se face cu relatia Va, ig) Stranty > Teta CALCULUL CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT 312 in care: cu izolatie de hirtie de 1 kV, cu izolatie de cauciuc '=160 pentru cabluri de cupru \ 95 pentru cabluri de aluminiu 145 pentru cabluri de cupru ' 98 pentru cabluri de aluminiu 175 pentru bare de cupru = 96 pentru bare de aluminiu C= 65 pentru bare de otel. De exemeplu un cablu ACHPBI, care este supus unui eurent de scurt~ circuit de 9000 A timp de 1,5 s trebuie si aib& sectiunea s>9000V48 = 116 mm? & 120mm?, 2. Verificarea la stabilitatea dinamici. Aceasti verificare se face pe baza curentului de soc. Pentru aparate se indica in cataloage curentul maxim de soc pe care-] suporta fiecare. tip de aparat, din punct de vedere al rezis- tenfei mecanice. Pentru instalatiile de bare conductoare se verificd rezistenja mecanicd a barelor la incovoierea pe care tind s-o produc eforturile- de respingere sau de apropiere intre bare. Rezistenta maxima admisibilA oma (in kgf/em2) in materialul barelor conductoare la solicitari dinamice nu trebuie si depageasca. valorile urmatoare: — pentru cupru 1400 — pentru ojel 1600 — pentru aluminiu moate ‘700 — idem, tare 900 Valoarea rezistentei maxime la solicitarea curentilor de scurtcircuit in cazul a trei bare paralele asezate in acelasi plan este data. de relatia 1,76 5a Pom) ornetieat| = The) 00d omy Vjem'h “in care: 4, este curentul de soc printr-o faza; 1 — distanfa maxima intre doud suporturi consecutive ale aceleiasi bare; @ — distanta intre axeie a dowd bare vecine paralele; W -— modulul de rezistenté al barei a cdrui valoare este indicat in fig. 3-2.314 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATILOR Tn cazul cind fiecare faza este formata dintr-un fascicul de doua bare, la solicitarea produsé de actiunea intre faze se adauga cea suplimentara o, produsé de actiunea intre barele din acelasi fasci- Fig. 8-2. Determinarea modulului de rezistent W [em’) al barelor: a-W=0, 1675"; b—W=0,167hbY; o—W=O,1d; G-W=O33Dh"; ¢~ We A4hb*. cul. Considerind intervalul intre dou’ bare ale fasciculului egal cu grosimea unei bare, efortul suplimentar este dat de relatia 5a tema 5 3 1000L fenton in care: i, este curentul de soc total al fasciculului; ly — distanja dintre piesele intermediare de solidarizare a barelor din fascicul; bsih sint grosimea si respectiv latimea barelor; CALCULUL CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT 315 Ky este un coeficient de forma, a cérui valoare se ia din diagrama data in fig. 8-3, in functie de raporturile + si $7 (@ fiind distanja intre axele barelor din acelasi fascicul). Ke 420 " 10 95 “G3 a4 ao at | - ab I be als a O 02 0% 06 08 10 12 14 16 6 20 Fig, 8-3, Diagram pentru valoarea coeficientului de forma Ky. Exemplul 8-2. O instalatie de bare colectoare are la fiecare fazi un fascicul format din doua bare de aluminiu de 608 mm. Distanfa intre izolatoare este 1=90 cm, iar distania intre piesele intermediare de solidarizare a barelor din fascicul este 1,49 cm. Distanta intre axele fasciculelor—= ==17,5 cm, Curentul de scurtcircuit de soc este 1,15 00 A. Barele sint asezate pe muchie.316 PROTECTAREA $1 EXECUTAREA INSTALATILOR Modulul de rezistenta este: — 2hb? _ 2x 6X0, 6 6 Componenta efortului care ia nastere in bare, datorit& interactiunii intre faze, este 1,28 cm’, ah gE Fe get Componenta produsi de interactiunea intre cele doud bare ale aceluiasi fascicul este 128802; 1,28 40° x 15K; ee SS ee tons 150 Ky >= To00e ~~ 1000 x0,8"e OK ‘Ri r es = 0,133, aportul h 60 133, iar t [= = Hts 8 0,118; din diagram’ (v. fig. 8-3) rezultS Kjs0,57, Paes err er ie . 8-5 z 30,97, Feportulyph 8460 68 = f deci 6 p= 150X 0,573 86 kgf/cm. Efortul totel este o=o;+0,=195486=281 kgf/em?, adici admisibil (0<700 kgf/cm. Verificarea izolatoarelor de sustinere se face pentru a controla cA efortul la care sint supuse nu depaseste 60%) din rezistenta la rupere F, a izolatoarelor. Aceast& verificare se face cu relatia daté mai inainte: From tea Fg = 1.76 SAL < GF, 1WDapem1 In cazul exemplului precedent, 90x 15% 100x175 Se pot folosi izolatoare tip SA 1, care au rezistenta la rupere de 375 kgf, sau sit tip cu o rezistenté mai mica. 3, Verificarea Ia rezonan{a mecanic’, Frecventa proprie de oscilatie mecanic& fm a barelor trebuie si difere cu cel putin 10% de frecventa retelei sau de dublul acestei freevente. F=1,76 = 20,4 ket. INSTALATIT ELECTRICE DE FORTA 317 Valoarea frecventei de oscilatie mecanicd a barelor este data de relatia: 112- EI fama = G fn care: E este modulul de elasticitate al materialului barelor, in kgt/em? (E=1250000 kgf/em? pentru cupru; £= =720 000 kef/em? pentru aluminiu si £=2 100 000 kgf/cm? pentru otel); 1 — momentul de inertie al sectiunii barei, in em*; valorile lui sint: Taree pentru bare dreptunghiulare ¢i i= Bisa pentru bare cu sectiune rotunda; @ — diametrul barei; t — lungimea libera a barei intre doud suporturi, in em; G - greutatea barei, in kg/cm, IX. INSTALATIE ELECTRICE DE FORTA 4. GENERALITATI Dupa cum s-a aratat si mai inainte, instalatiile electrice de fora cuprind in general totalitatea instalatiilor de distributie pentru receptoarele electrice de toate categoriile, cu exceptia celor de iluminat. In cadrul instalatiilor electrice de forta, pe lingé tablourile si co- Joanele de distributie intra si aparatele de comanda, comutare, protectie, masurat si semnalizare aferente utilajelor electrice respective (motoare, cuptoare, instalatii de galvanizare si de acoperiri metalice etc.) ca si echipamentele auxiliare, cum sint redresoarele, con- " vertizoarele de curenti de inalta frecventa ete. 1. Folosirea aparatelor de comutare, protecfie $i semnalizare. Pentru punerea in functiune, schimbarea regimului de functionare si oprirea utilajelor, ca si pentru protectia lor contra suprasarcinilor, a scurtcircuitelor si altor feluri de avarii, la fiecare utilaj se instaleaza,318 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATIILOR dupa caz, aparate de intrerupere, de comutare, protectie si semnalizare. Pentru coloanele de alimentare a tablourilor de distributie se pot folosi intrerupatoare manuale si sigurante fuzibile. Pentru comanda si protectia utilajelor, cele mai des utilizate sint intrerupatoarele automate. Pentru utilaje cu conectari dese sau pentru intensita{i mici, in locul intrerupatoarelor automate se pot utiliza si contactoare cu blocuri de relee termice, protectia la scurtcircuit f&cindu-se prin sigurante fuzibile. Aceast& solutie se aplicd si in cazurile in care curenii de scurtcircuit in punctul de instalare a intrerupatoarelor automate depiisesc capacitatea de intrerupere a acestora. Pentru protectia instalatiilor de distributie se vor prevedea sigurante fuzibile in urmatoarele puncte: —la intrarea racorduhifi din rejeaua public’ in tablourile de distributie cu cel putin cinci circuite; — la plecarea din tablou a circuitelor, cu exceptia celor protejate prin intrerupatoare automate cu capacitate de intrerupere suficienta; — la derivatii cu sectiune mai mica din magistrale, in cazul cind protectia de la inceputul magistralei nu este satisfacdtoare si pentru sectiunea mai redus4 a derivatiei; sigurantele pentru derivatii, in cazul cind sint necesare, se pot instala: — la punctul de derivatie sau pind la 5 m de acesta; — pind la 30 m de punctul de derivatie cind acesta se géseste in Jocuri greu accesibile, iar capacitatea de incdrcare a derivajiei este cel putin 10% din cea a magistralei. Pentru usurinta exploatarii, pornirea si oprirea utilajclor, schim- barile de viteze si de sens se fac de obicei prin comanda cu butoane instalate pe tabloul de comanda al masini. Urmérirea functionarii se face prin lampi de semnalizare (de exemplu lAmpi rosii pentru utilaj in functiune, lampi verzi pentru utilaj oprit). Avariile se semnali- zeazai optic (prin relee de semnalizare sau lampi de semnalizare, de obicei de culoaré galbena) si acustic (prin hup& sau sonerie). 2. Condifii de racordare la refea a unor receptoare eu curenti mari de pornire. In cazul instalatiilor legate direct de refeaua pu- blicd, pentru micsorarea curentilor de pornire, la motoarele asincrone trifazate cu rotorul in scurtcircuit cu puteri de pesle 3 kW pind la 10 kW in cazul tensiunii de 220 V.intre faze si cu puteri de peste 5,5 kW pina la 14 kW la tensiunea de 380 V, pornirea trebuie facuta cu comutatoare stea triunghi (acest mod de pornire se poate aplica numai in cazul utilajelor care necesita la pornire un cuplu care nu depaseste 45%, din cuplul nominal al motorului). INSTALATII ELECTRICE DE FORTA 319 Pentru utilaje cu cuplu de pornire mare, cum si pentru puteri mai mari racordate la reteaua publica se folosesc motoare cu rotorul bobinat, la care pornirea se face prin reostat. In anumite cazuri se pot utiliza autotransformatoare sau reactante (bobine) de pornire (la motoare mari cu pornire la sareina redusa). In cazul instalatiilor alimentate din transformateare proprii ale intreprinderilor, se pot conecta direct la retea motoarele cu rotorul in scurtcircuit cu puterea pind la 30% din puterea transformatoarelor racordate in paralel in cazul pornirilor rare (mai putin de 30 porniri pe ord) si pind la 20%, la porniri mai dese. In cazul alimentarii din centrale proprii, aceasta putere se limiteazé la cel mult 10—12% din puterea generatoarelor care functioneazé in paralel. B, PLANUL SI SCHEMA ELECTRICA A UNEI INSTALATII ELECTRICE DE FORTA Planul instalatiei de forjé se intocmeste de obicei la scara 1: 100 sau 1:50. Pe plan se indica pozitia utilajelor cu indicarea punctului de racordare si puterile nominale ale receptoarelor electrice la fiecare utilaj in parte, amplasarea tablourilor de distributie si a prizelor de for{a, precum si traseele coloanelor electrice si compunerea acestora. In cazul distributiei prin circuite radiale, tablourile sé ampla- seaz astfel incit circuitele la receptoarele departate de perete s& poata fi ingropate in pardoseala, pe lungimi de cel mult 10 m si pe cit posibil in linie dreaptd sau cu un cot de cel putin 160°. Se va evita folosirea de canale cu exceptia cazurilor cind distributia se face in cabluri (in medii corosive, umede etc.). Coloanele vor fi amplasate astfel incit s4 ajunga la utilaj cit mai apréape de cutia de racord electric a utilajului. Printr-o coloana se pot alimenta mai multe utilaje, a cdror putere insumata este indicat sA nu depaseascd 10 kW; in acest caz trebuie sd se asigure insa protectia fiecdrui utilaj in parte prin aparate _ instalate la ele. Pe plan se traseazi de asemenea coloanele de racord si cele de @imenlare a lablourilor de distribujie. Aceslea pol fi legate tn derivatie pe o magistralA sau pot fi alimentate in cascada (de evitat for- Marea a mai mult de doua trepte la alimentarea in cascada). In cazul alimentarii utilajelor direct de la o magistrald, prin distributie aeriana se va indica pe plan traseul magistralei si derivatiile la receptoare. t320 PROIECTAREA §I EXECUTAREA INSTALATHLOR Tablourile de distributie si magistralele se noteaza prin indicative {de ex. TF,, TF, respectiv My, My etc.). . Compunerea fiecarei coloane (felul, sectiunile si numarul conductoarelor etc.) ca si modul de pozare se indica direct pentru fie~ ‘care coloana in parte sau prin referire la un jurnal de coloane, dat ‘pe acelasi plan sau separat. La alimentarea mai multor tablouri legate in derivatie pe 0 co- Joana nu este necesar a se instala sigurante fuzibile la punctul de derivatie daca sigurantele de la plecarea coloanei protejeaz& si sectiunile mai mici ale derivatiilor (valoarea nominald a sigurantei s& ‘nu depaseasea de trei ori curentul admisibil in derivatie, sau curentul de actionare al releelor electromagnetice si nu depaseasci de 4,5 ori curentul admisibil in derivatie). Schema instalatiei de forjé este in general unifilara si trebuie sa “cuprinda organizarea si dotarea tuturor tablourilor de distributie de for{a si coloanele de alimentare si de distributie, cu caracteristicile eoloanelor si aparatelor din tablou sau instalate pe coloane. Coloanele electrice pentru alimentarea iluminatului de siguranta, .a pompelor de incendiu sia ascensoarelor vor fi legate inaintea intrerupatorului general sau in lipsa acestuia direct la bornele de intrare ale tabloului. In fig. 9-1 si 9-2 se di un exemplu de plan de instalatie si de schemé electrica de forta (completate partial). C, COMENZI LA DISTANTA, BLOCAJE $I COMENZI AUTOMATE 1. Comenzi Ia distant3. Comenzile la distanti a contactoarelor si intrerupatoarelor automate se realizeazd in mod obisnuit prin butoane de comanda, conectate ca in schema din fig. 9-3 in care se aratd legaturile necesare pentru comanda de pornire din doua puncte si de oprire din trei puncte; se observa cA butoanele de pornire P,, Py sint in paralel cu contaciul auxiliar de retinere C, al contactorului, iar butoanele de oprire sint in serie. Sigurantele Si -sint necesare numai daca intensitatea nominald a sigurantelor care protejeazi coloana de alimentare a motorului este mai mare decit de trei ori curentul maxim admisibil in conductoarele instalatiei de -comanda la distanta. TFL eto postul trofo 2) — Cartea instalatorulul electrician 3] g § § 5 Pod ryiant Fig. 9-1. Planul instalatiei de forf4 (completata partial) intr-un atelier.= 24240 A oA rg bp Wh if $5 55 7 4 oS =60A 100 Finst=23.5 kW = = is 5 5 PS s > Reet > SytSy + BSe &S8 2 88k R axe § &*s $ 3 Ss 17 Fig. 9-2. Schema instalajiei de forjé intr-un atelier (completatd parfial). INSTALATIL ELECTRICE DE FORTA 328 2. Interblecdri. In cazul cind functionarea unor receptoare trebuie s4 nu aiba loc decit daca sint indeplinite anumite conditii, se folosesc scheme cu blocari. Astfel de conditii pot fi: — functionarea sau nefunctionarea altor ttilaje; — existenja unui nivel minim de apa etc.; — éxistenja unei presiuni minime de ulei, de gaz etc.; — temperatura intr-un spatiu controlat s{ nu depaseascd anumite limite etc. RST Fig. 9-3. Schema unui motor electric cu comanda la distant prin butoane: & — contactor automat; BC — bobini (electromagnet) de comandz, Toate condifiile puse pentru pornirea unui utilaj se traduc in practicd prin contacte electrice legate in serie cu circuitul de comanda, de exemplu: contactele auxiliare normal deschise sau normal inchise ale unor contactoare, contactul unui releu de nivel, al unui presostat, al unui termometru cu contact etc. In fig. 9-4 se araté o schema pentru pornirea unui agregat, con- difionat de functionarea unui ventilator si de scdderea temperaturii intr-un punct de control. Cheia de comanda CC are trei pozitii: — pozitia 1, pentru comanda cu blocaje (contactul cheii de comanda este in serie cu O, inchis): F — pozitia 2, intrerupt; = Pozitia 3, pentru comanda fara blocaje (pentru incercari, revizii etc., la care contactul in serie cu P) este inchis). In cazul unei instalatii cu transport si prelucrare de materiale in flux este necesara pornirea utilajelor intr-o ordine corespunzatoare. In fig. 9-5 se da schema de principiu desfasuraté pentru o instalatie cu trei utilaje cu pornire in lant, in ordinea 1K, 2K, 3K. Cu ajutorul cheii CC se pot alege doua pozitii de functionare: blocata Sau individuala.RST Termostat ® jet Ne SG 15 H lo of Ugregot fe Ih a er 1 - ——————— ai rt Fig. 9-4. Schema electrici pentru conectarea condifionata a unui agregat (cu interblocari): 4 — contact wsxiliar normat deschis fa Intrerupitoral automat al motoru- Jui corulu i ventilatorului, Fig, 9-5. Schema unei instalafii cu i semnalizare preven- é INSTALATII ELECTRICE DE FORTA 325 La pozitia 1, pentru functionare blocata (cu pornire in lant); dupa apasarea pe butonul BP, releul 1R! se comuta gi se retine, hupa H incepe sa sune iar releul de timp RT functioneazd; dupa timpul stabilit, se inchide contactul releului de timp si se atrage releul 2RI, eare se retine; contactele releului 2R/ alimenteaza bobina de anclan— sare a contactorului 1K si intrerup legatura cu bara B de alimentare a grupelor de butoane de comanda individuala; se conecteazi pe rind si contactoarele 2K si 3K, dup& care releul 1RI trece in pozitia de repaus, iar hupa inceteazd si sune; daci unul din utilaje se deconec- teazd, hupa suna din nou. La pozitia 2, pentru functionarea individuald, comanda de pornire si oprire se da prin butoane prevazute in schema pentru fiecare utilaj in parte. Pentru oprire se apasi BO. 3. Automatizarea functionarii stajiilor de pompare, Comanda automata a intrarii in functiune a pompelor se face astfel: — in functie de nivelul din rezervoare, prin relee de nivel: — in functie de presiunea din refeaua de apa (cazul instalatiilor de hidrofoare) prin presostate sau manometre cu contact. In fig. 9-6 se indic& o schema de automatizare pentru trei pompe, floua fiind in exploatare normala si una de rezerva Comutarea si protectia se fac prin contactoare automate DITU sau DITA, iar comanda se da prin doua relee de nivel sau doua presostate. Instalatia cuprinde si trei comutatoare pachet, pentru fiecare pompa cite unul, cu patru pozitii, pentru alegerea modului de funcfionare: pe primul sau pe al doilea releu de nivel (pozitia 1 si 4), pe actionare manuala prin butoane (pozitia 2) sau pe repaus (pozi- {ia 3). La actionarea prin al doilea releu de nivel (2RN) s-a prevazut 0 alarmare prin sonerie care poate fi oprita prin apasarea pe butonul By. Functionarea pompelor este semnalizata prin lampile de semnalizare rosii (LSR), iar oprirea lor, in caz de avarie, la comanda prin’ releele de nivel sau presostate, — prin cele galbene (LSG). In unele cazuri este necesar a se semnaliza si acustic functionarea pompei pe al doilea releu de nivel sau presostat. Oprirea soneriei S se face prin apdsarea butonului B,. Revenirea in pozitie de repaus a releului RI se face la intreruperea contactului releului de nivel pespectiv (2RN). 4, Anclansarea automatd a alimentarii de rezerva. Anclansarea automata a alimentarii de rezerva (A.A.R.) se face dupa diferite theme.326 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATULOR INSTALAJIL ELECTRICE DE FORTA 327 La disparitia tensiunii pe alimentarea normala, contactorul Ky se deschide si releul RI trece in pozitia de repaus (ca in figura), inchi- zindu-se astfel circuitul bobinei de anclansare a contactorului Ko. La reaparitia tensiunii pe coloana de alimentare normala, releul RI este din nou actionat, provoaci deschiderea contactorului Ky In fig. 9-7 se d& o astfel de schema pentru o instalatie simpla. La alimentarea normala releul RI este actionat si contactul sau normal deschis inchide circuitul de comanda al contactorului Ky, care se anclanseaza. Alimentore Alimentore noninald oe rezerva 3 3 ee ee Fig. 9-7, Schema A.A.R. pentru un tablou simplu. S si inchiderea contactorului K;. Intrerup&toarele monopolare C si Cy se inchid in ordinea C,—C, la punerea in functiune a schemei. Butonul BC serveste pentru controlul functionarii. ] D. LIN, DE CONTACT PENTRU PODURI (GRINZD RULANTE $I ELECTROPALANE 2-8 ge 1. Poduri rulante. Acestea pot fi alimentate astfel: — prin linii de contact formate din otel profilat, otel cornier sau sine de cale ferat& inguste sau normale (fig. 9-8), avind distanta intre suporturi de 2,5—3 m; — prin linii de contact formate din conductoare rotunde de otel sau de cupru neizolate. fie cu fixare la capete si rezemare liber pe ‘suporturi intermediare (fig. 9-9), fie cu fixare atit la capete cit si la suporturile intermediare, distanta Intre reazeme putind fi de 6—9 m (fig. 9-10); 18E Fig. 9-6. Schema de comanda a unei stafii de pompare cu trei pompe si doua relee de nivel sau doua presortate. Pozifia cheilor de comanda CCy, CC;, CC; 1 — comanda prin releul de nivel 1; 2 — comand’ prin butoane pen tru revizie; 3 — intrerupt; ¢ — comand’ prin releul de nivel % i328 PROIECTAREA SI EXECUTAREA INSTALATIILOR — prin cabluri flexibile cu puncte multiple de’ suspensie mobile pe grinda de rulare (fig. 9-11). Tipul obignuit de linie de contact este cel din ofel profilat, su- porfii find fixati pe grinzile de rulare (conform STAS 6773-63). Fig. 9-8. Linia de contact format din profile de ofe!: @ — din profil L. cu culegstor flexibil eu x iom, $1 culegi- for cu sabot; ' ¢ — din gini de cale Liniile de contact cu conductoare rotunde se folosesc in cazurile in care este dificild fixarea suporturilor intermediare la intervale de 2,5—3 m. LINSTALATI ELECTRICE DE FORTA 329 Alimentarea cu cablu flexibil cu suspensie multipl se foloseste in ineperi cu medii corosive sau cu pericol de incendiu sau explozie ‘si pe lungimi mici (10—20 m). _ Fig. 9-9. Linie de contact cu conductoare rotunde de ojel sau de cupru de pesic 25 m cu rezemare liber& pe parcurs: , a— pink la 20 V; b — pink Ya 500 V. Fig. 9-10. Linie de contact cu conductoare rotunde fixate rigid. Se ae agaist 2. Electropalane. Alimentarea electropalanelor se poate face astfel: — prin linii de contact din ofel profilat (ofel T sau cornier) fixate pe izolatoare in plan orizontal la intervale de 2—3 m (fig. 9-12); — prin linii de contact din. ofel rotund cu diametrul de 10—12 mm pe suporturi fixe in plan ori- . zontal, la 4—6 m_ distanté; in curbe, in acest caz, in loc de ojel rotund se foloseste otel lat, de exemplu de 306 mm asezat pe muchie, jar suporturile sint la intervale de 1 m (fig. 9-13). Culeg&toarele de curent ‘pentru liniile de contact din ofel rotund sint de tipuri diferite, de exemplu: — de tipul din fig. 9-14,a. niru cazul rezemarii libere pe suporturile intermediare; LITITIPFIIT UT TPT TTT TOTTI TTTT TE Fig. 9-11, Linie de contact cu cablu flexibil cu suspensie muitipla.bandd 015mm Fig. 9-13. Linie de contact in curbe, din banda de ofel, pe suporturi distantate la circa 1 m. Fig. 9-14. Culeg&tor de curent pentru conductor rotund: @ — cu muspensio Uberti; b — ce suspensie rigid’, INSTALATIL ELECTRICE DE FORTA 338 — de tipul din fig. 9-14, b (sau un alt tip cu rola), pentru cazul fixarii rigide pe suporturi intermediare. Culegatoarele de curent pentru liniile de contact din ofel profilat pot fi de urmatoarele tipuri: — cu patina din fonta, ca in fig. 9-15, care alunecd pe fafa superioara a cornierului sau sinei de cale ferata (acest tip de culegator se aplicd totdeauna in cazul curentilor mari in linii); Fig. 9-15. CulegAtor de curent tip cu sabot pentru linii de contact din ofel profilat sau din sine de cale ferata. — elastice, tip pantograf, cu rulou de contact, alunecind pe fata Jaterala (verticala) a otelului cornier, dispozitivul actionind in plan orizontal. Pentru sinele de contact ale electropalanelor se folosese numai. culegatoare elastice. 3. Protectii si separafii, Pentru legarea de protectie la nul si la pamint nu este necesar in general sA se instaleze o a patra sind de contact, ci se foloseste in acest scop o sina de rulare, céreia i se asigura continuitatea electricd si legarea la nul si la pémint. O a patra sind de contact’ (far izolatoare) este “necesar si se instaleze pentru asigurarea legaturii la nul sau la pamint in urmatoarele cazuri: — cind contactul electric intre rotile de rulare si sind este inrau- ‘ati prin depuneri de sfarimaturi si praf de material cu caracter izo-332 PROIECTAREA §{ EXECUTAREA INSTALATULOR lant (cazul macaralelor portal in depozite de minereu si diverse materiale sfarimicioase care se pot depune pe linie); — cind lagarele axelor de ia rotile podului nu asigurai un contact suficient intre pod si roti (cazul lagarelor cu materiale sintetice). La liniile de contact din ofel profilat care alimenteazd mai multe poduri rulante se amenajeazd zone de reparatie la capete si la ne- voie (la mai mult de doud poduri.pe aceeasi linie de contact) si pe pareursul liniei de contact. Linia de contact din dreptul zonelor de reparafii se scoate de sub tensiune prin intrerup&toaré de separatic (ca in schema din fig. 9-16). In acest scop intre linia de contact din dreptul zonelor de reparatii si restul liniei de contact se prevad rosturi de separatie care in functionare normala sint scurtcircuitate prin intrerupatoare sau comutatoare. Rosturile de separatie pot fi duble (cu tronson de separatie de circa 30—40 cm) sau simple (fig. 9-17)". Pentru liniile de contact mai lungi decit 25-~—30 m se prevad, la intervale de 20—30 m, rosturi de dilatatie (fig. 9-18), care asigura o dilatare libera a sinelor de contact. La liniile de contact prevazute ct rosturi de separatie si rosturi de dilatatie este indicat si se foloseascA culegatoare de curent cu patina de fonta, spre a se evita necesitatea de a se lua masuri speciale pentru evitarea socurilor pe care culegatoarele elastice Je-ar primi la trecerea peste aceste rosturi. Intervalele libere ale rosturilor de dilatatie si de separatie, care se vor lisa la montaj, in functie de temperatura mediului ambiant ja data montarii, vor avea cel putin valorile urmatoare: Fiestas idol dilntatiey kina 2s | 25 | Rosturi de separatie, mm Protectia contra riiminerii sub tensiune a conductoarelor rupte la liniile de contact cu conductoare rotunde se poate realiza cu o schema ca in fig. 9-19, cu ajutorul unui releu de tensiune al carui contact * In cazul rosturilor duble, tronsonul de separafie se conecteazi in pune- tul K printr-un intrerupator separat. SXOOKEOXS OL So Fig. 9-16, Schema electric& a unei linii de contact cu doua zone de separatie la capete: K — comutatoare tripolare; I — intrerupitor tripolar, L00-400 7 rk . ei Fig. 9-17. Rosturi de separatie: 4 —simple; b — dublu; $i... St — superturi izolatoare. Fig. 9-18. Rost de dilatare.334 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATIILOR normal deschis RTa este legat in serie cu electromagnetul de’ ancla- sare al contactorului automat K, prin care se alimenteaz linia. Re- leul de tensiune RT si o borna a contactului normal deschis al sau sint legate la capatul liniei de contact-opus celui la care se face alimentarea. he Fig. 9-19. Schema pentru deconectarea automat a liniei de contact cu conductoare rotunde, la ruperea: unui conductor. ~ La ruperea unui fir se produce deconectarea intrucit electromagnetul contactorului ramine fara tensiune. X. ILUMINATUL ELECTRIC A, GENERALITATI Eficienta unei instalajii de iluminat se apreciaza atit prin conditia cantitativa privind nivelul de iluminare, cit si printr-o serie de con ditii care se referdi la calitatea iluminatulus. 1. Alegerea nivelului de iluminare, Pentru spatiile industriale de productie si pentru incdperile din cladirile civile in care se desfasoara o activitate vizuala intensd (sali de studii, sali de desen, laboratoare etc.), nivelul de jluminare se alege in functie de urmatoarele criterii: gradul de precizie al luerarilor de“efectuat, marimea deta- liilor, coeficientul de reflexie al suprafetei detaliului sau al cimpului ILUMINATUL ELECTRIG 335 pe care se disting aceste detalii, contrastul de strdlucire dintre detaliu si fond, sistemul de iluminat preconizat (iluminat general, iluminat combinat etc.), natura sursei de iluminat (incandescent sau fluorescent); de asemenea se fine seama dacA obiectele examinate sint in miscare. / Nivelul de iluminare ales trebuie sa satisfacd si conditia de in- cadrare in zona de confort vizual corespunzatoare temperaturii de culoare a sursei respective. In funcfie de caracteristica de culoare a sursei Iuminoase, zona de confort vizual se poate stabili cu ajutorul diagramei din fig. 10-1. Nivelurile de iluminare minime pentru incadrarea in zona de confort vizual, in cazul utilizarii lampilor fluorescente, sint indicate in tabela 10-1. Pentru incdperile din cladirile civile (locuinte, cladiri social- culturale etc.), la alegerea nivelului de iluminare se urmireste — in afara satisfacerii unora dintre criteriile de mai sus — realizarea unui iluminat confortabil si a unei ambiante corespunzitoare destinatiei incaperii respective. In tabela 10-2 sint indicate nivelurile de iluminare corespunzatoare diferitelor categorii de munca, pentru diferite sisteme de iluminat, din industri, cu luarea in considerare a contrastelor de strélucire si a distributiei luminozitatii in cimpul vizual. Valorile minime admisibile ale ilumindrii medii pentru diferite categorii de constructii si procese tehnologice, in cazul iluminatului normal, sau de siguranta, sint stabilite prin STAS 6646-62 revizuit!, In tabela 10-3 sint indicate nivelurile de iluminare pentru unele incdperi din cladiri civile, conform STAS 6646-62 revizuit. Scara nivelurilor de iluminare luata in considerare la alcdtuirea acestor tabele cuprinde urmétoarele trepte: 2, 5, 10, 20, 30, 50, 75, 100, 150, 200, 250, 300, 400, 500, 750, 1000, 1500, 2000, 3000 si 5009 lx. Valoarea iluminarii medii indicat’ in tabele reprezinta nivelul Minim de iluminare ce se considera in calcul pentru determinarea fluxului necesar. Nivelul de iluminare realizat, in urma determi- harii si distribuirii surselor de iluminat nu trebuie sd depaseasca reapta imediat superioard din scara ilumindrilor, faté de nivelul: de calcul. ‘Intrarea in vigoare a acestui standard revizuit si pus in concordanté fu normele C.A.E.R, este prevazuta pentru anul 1967.336 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATILOR E{ix} aa. Sm) 210") 110 Hel 2:10" Zona deconfort aft03*; Fig. 10-1. Diagrama confortului vizual (dup& Krnithof). e ear gee ae inpile Fluorescente produse tebecrotor Pe Tabela 10-1. Nivelurile de iluminare minime pentru limpile fluorescente incadrate in zona de confort vizual*) Te eet Temperatura ‘Duminarea Simbo- Culoarea nominal or fia Tl 1X | Alb lumina zilei corectat 8.500 400 2 Alb 4300 20 2X | Alb superior 3.800 150 3 | Alb cald 3.000 - 150 8X | “Alb cald superior 2.900 100 *) Dupa proiectul de normativ pentru proiectarea iluminatului artificial, tn curs de definitivare. ILUMINATUL ELECTRIC (Dupa STAS 6646-66 revizuit) a7 - Tabela 10-2. Nivelurile de iluminare pentru diferite categorii de muncd = Cartea instalatofulu! electrician 2s Valosrea minima ecmisibila a iluminarii Bae eid In hoy Bigg | Gimpl Micrescena: | Categoria Contrast intre | EaBS ‘mpi cu vapori de | Limpi incandescente de mune deulin si ford | 2288 fluorescent 3283 | nmin amin 35823 | comban | Numat | combat | Numa SAGs | COMM | stumiome | COMBA | cit oS Tocalizat | general | jocalizat | general I. Lucu de | a— mic fintunecat | 3.000 750 | 1,500 300 eeebit mic Inminos 2000 750 | 1,000 800 deosebit | b —— (detaliu sub | mediu intunecat | 1500 500 750 800 0,1 mm) |, mediu tuminos mare intunecat | 750 800 400 150 d—mare — |luminos | MH. Lucru de | a — mic intunecat | 2.000 750 | 3,000 | 800 Pits ete | bee luminos | 1000 400 500} 150 lii intre 0,1 | mediu intunecat 750 200 400 100 9108 mm) | | mediu luminos mare tntunecat 500 200 800 io d— mare | Iuminos um. ae de | a — mic intunecat | 1000 800 560 150 recizie i Pista to | p ZS luminos 750 200 400 100 te 0,3 si mediu intunecat 500 200 300 os i mm) ¢ media luminos | mare intunecat | 400 200 200 50 d-- mare —_|luminos BY. Enc de | s — mic intunecat _ 150 150 50 precizie i ; a procs. |p me luminos 150 150 50 lii intre 1gi | media intunecat - 150 100 50 10 mm) 7 mediu luminos mare tntunecat | — 150 100 50 d—mare —_|luminos338 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATILOB Tabela 10-2 (continuare) gy Valoarea tainimd admiibils = Huminirt a2¢ medi in Inosi a 335 "emo oreacenies categoria | Gontt try | E282 | ‘retcarcuaion | “Ame imeutonnnn de muno’. Getta sitond | go fluorescent Sag22 | Domi z Tuminat 023) Remit | Nami, | Snbinat | Noma Pease) su Ethene sau eit GRASS jocatizat | _seMe! localizat | 6°"4 ie tace brat | maseeedes'f =e | = | 150 10 | 50 (detalii factorul de | | peste | refiexie al | | 10 mm) fondului gi | i i de contrastul | dintre obiect | si fond \ VIL. Lucrati indiferent_ de} — - Tale aa care nece- | factoral de | | | | siti supra: | reflexie al | | | veghere ge | fondulai si \ | nerali 2 | de contrastul ; rocestali dintre abicct | te produc: | i fond | | | te ji cee a ed let Observafii. 1, Valorile din tabeli sint valabile indiferent de pozitia planului util (oriaontal, vertical sau fnclinat), In cazul in care nu se face nici o precizare specials asuprs nive~ iuiui planului util, sau dacd locut do lucra are 0 pocitie mobili, iusnindsile date ia tabeld se considera valabile pentru intreg planul unde se execut4 lucrul, situa! — 1a 0,85—1,00 m infltime de ta nivelul pardoselii pentru inckpedle de productie; — Bhivelul pardéselit spentra coridone, si pasaje, cdi interioare ort, garaje, depozite de mérfuri eu bucata etc. aed 2 In pO le indicate pentru iluminatul combinat se Cuprind si iluminirile date de iluminatul general. 8, Gradul de laminozitate al suprafetei detaliului sau fondului se considera: — intunecat, pentru un factor de reflexie de 0,33 luminos, pentru un factor de reflexie de 1,3. 4. Contrastul intre detaliu gion se considera: = mic, pentru valori sub 0,2; nuantele culorilor detaliului si ale fondului se disting slab una de alta; — mediu, pentru valori intre 0,2 si 0,5; nuantele culorilor detaliului gi ele fondului se disting clar una de alta; — mare, pentrn valori peste 0,5; nuantele culerilor detaliuiui si ale fonditui se disting foarte bine una de alta, 2 trans: ILUMINATUL ELECTRIC 339 Tabela 10-3. Valorile ilumindrilor pentru @iferite incdperi din cladiri civile Inlaminarea gencrali modio Denumirea clidirilor ¢i a incdperilor ee eee Pee incandescente | — fluorescenie A. Hoteluri Holul principal 15 200 Portar, recentie % 300 Camere de dormit 80 = Salon, camer’ de odihna 50 150 Bueitirie 75 | (200 Sali de mese 1% | 200 Bai, spalitorii = isle been Sciri principale 7) 200 Seiri de serviciy wo | 50 B. Loouinte Dormitor i 30 Camera de zi I 50 Sufragerie i 50 Bucitarie | 50 Spalitor comun, bai, dusuri | 50 = C. Spitale, senatorit Camera medicului gi cea a surorii de servici BCabinctele medicilor pentra consuliayi nop elt aaoet Sala de pansamente si anestezie, sili preparatorii, ' as de naiters, sala aS id sie 100 | 200 unere de izolare pentra boli inie 5 1 49 Salcane bolnavt ian a0) ea Sali de operatic: Z Camera de sterilizare 350) = iluminatnl general But lie eee — cimpul operator | 500 TLaboratoare, fneiperea pentru prepararea medica: a Olea mentelor, tnc&perea pentru luarea probelor de analiza, cabinets pentru tatamente 150 300 Farmacie 153 800 Sali de radiografie 30 _ ; | D. Cimine, crege, gridinite | Camera de primire si de alaptat 5 Z Camera de joc si brand et) 20 Cabinetul medicului si cel al infirmieret 100 200, Camera de izolare 5 Ee Dommitoare 30 E a eat340 PROTECTAREA $1 EXECUTAREA INSTALATTILOA ‘Tabela 10-3 (continuare) Se Uuminareg general, medio Denumirea ckidirilor gf a inediperilor ~ inoandescente | flvorescente E. $coli | Jasi, amfiteatre, auditorii, laboratoare, came- Bea Sea eet . 100—150 \ 800 Sali de desen gi lucru manual 200 400 Biblioteca si sala de lecturi 150 300 Sala de gimnastici 5 200 F, Biblioteci publice Sali de lecturs 20 250 Depozite de cirti = Sill pentru cataloage $i fisiere | 100 200 G, Institupit publice si social-culturale | Holuri de intrare | 50 Be Birovri edi 3 200 ‘Camere penta sedinte Contabiltatea, masini contabile, sala dactilografelor ee oe Ateliere de proiectare ae ae Ghisee de banci, C.E.C. Pogtii: a) sortarea corespondentei eee b) depozit pachete Giri. Oficii PT-T-R: 50 150 — sili de asteptare — holuri cu _ghisee at 4 — primirea bagajelor i an — pistrarea bagajelor po & _ ret de exploatare Teatre, cinematografe, case de cultuf, cluburi: — sili de spectacol 50 200 —- sili de cinema 80 150 — sili de conferinte 100 200 — cercuri de studi, radio, foto 100 { 20 ~— foaiere 100 200 Muzee, expozitii 150 800 —_— ILUMINATUL ELECTRIC 341 In functie de natura surselor si a muncii prestate se admit urmatoarele iluminari minime: 150 lx cu lampi fluorescente, respectiv 50 Ix cu ldmpi cu incandescent&, in spafiile industriale in care se desfisoard o activitate permanenté (in cazul iluminatului fluorescent, nivelul de iluminare trebuie corelat cu temperatura de. culoare a lampii utilizate); 50 Ix cu lampi fluorescente, respectiv 10 Ix cu laémpi cu incandescenta in depozitele cu materiale in vrac sau cu obiecte volumi- noase, cind aceste depozite sint dotate cu instalajii de transport sau de ridicat; . 30 Ix cu ldmpi fluorescente, respectiv 5 Ix cu lampi cu incandescenta la aceleasi tipuri de depozite, dac& acestea nu sint dotate cu instalatii de transport sau de ridicat. In ultimele doud cazuri nu se cere incadrarea iluminatului in zona de confort vizual. In anumite condifii, nivelurile de iluminare prevazute in tab ~ lele 10-2 si 10-3 pot fi ridicate cu o treapté dupa scara ilumindi lor, astfel — la categoriile de muncé I—IV, dac& obiectul este mai departe decit 0,5 m de ochiul observatorului, dacé fncordarea efortului vizual dureaza neintrerupt peste 4h sau daca obiectele obser- vate sint in miscare; 5 — la categoriile de muncd IV—VI in locuri de mune cu pericol de accidentare mérit (lucru la masini-unelte in apropierea utilajelor cu piese in miscare etc.); — in inc&peri umede se impun exigente sanitare specifice (in industria alimentara, chimico-farmaceutica etc.); — in inc&perile blindate (fara iluminat natural) sau cu iluminat natural insuficient, sub 25% din norma (cum sint halele industriale bloc, subsolurile, nivelurile tehnice etc.) dacd in aceste incdperi se lucreazd permanent. Se admite de asemenea ridicarea nivelului de iluminare normat cu una sau mai multe trepte, in incaperile in care se dezvolté mult fum, abur sau praf. 2. Calitatea ituminatului. La projectarea instalatiilor de iluminat trebuie avut in vedere satisfacerea condifiilor prin care se asigura ¢alitatea iluminatului, si anume: — uniformitatea iluminatului; — eliminarea cauzelor de orbire susceptibile de a micsora per- wrmantele vizuale si de a crea senzatia lipsei de confort vizual;342 PRORCTAREA $I EXECUTAREA INSTALATULOR — alegerea potrivité a surselor de iluminat, dupa caracteristica de culoare, compatibila cu conditia de redare satisfacdtoare a culorilor si cu conditia de realizare a unei ambiante confortabile; — alegerea corpurilor de iluminat si dispunerea lor astfel incit orientarea fluxului luminos, gradul de difuziune al luminii si um- brirea si corespunda pests ey incaperii si efortului vizual prestat. a, Uniformitate iluminatului. Valorile factorului de uniformitate a iluminarii pentru iluminatu! general la diferite categorii de constructii sint indicate in tabela 10-4. ‘Tabela 10-4. Valorile coeficientilor de. uniformitate (Dupd STAS 6646-62 revizuit) Factor! de uniformitate Specificnl constructiilor Emin | Emax | Frnt Gonstructii industriale (categ. I-IV) | 98 065 0,2 OA 08 Constructii industriale (cates. V-—-VD) Constructii civile Pe suprafetele inyecinate locului de munca in care se desfégoari 9 activitate vizuald intensA (a bancul de lucru, la masa de trasaj etc} valoarea factorului de uniformitate —™ nu trebuie sa fie max mai mica decit 0,65. In cazurile in eare se lucreazd in mod alternativ in inc&peri inyecinate, sau dac& personalul se deplaseazd in mod frecvent in zone cu niveluri de iluminare diferite, raportul iluminarilor medii extreme a doua suprafete 1 si 2 de acest fel trebuie sd satisfacd relatia Emeds 50,10 Emed b. Eliminarea cauzelor de orbire. Orbirea este o stare a vederii in care se incearcé fie o senzatie de jena (orbirea psihologica), fie o reducere a aptitudinii de a distinge obiectele (orbirea fiziologica), fie amindoud simultan, in urma unei repartifii defavorabile a stralucirilor sau a esalonarii lor intre doua valori extreme prea diferite, sau in urma unor contraste excesive in spa- ILUMINATUL ELECTRIC 343 tiu si in timp. Orbirea poate fi directa, provocaté de sursele luminoase, prin reflexie, cauzaté de suprafetele reflectante care se gasesc in planul de lucru, si éndérecté, sau prin contrast, cauzata de _diferenjele mari dintre gradul de reflexie al suprafetelor predomi- ante din spatiul respectiv (plafon, pereti, mobilier, utilaje, pardo- seli et Efectul de orbire produs de fluxul direct al surselor de iluminat poate fi limitat prin utilizarea unor corpuri de iluminat si a unor surse cu caracteristici corespunzatoare destinatiei si geometriei in- eaperilor, in conditiile indicate in tabela 10-5. Corpurile de iluminat cu unghi de protectie mai mic de 10° nu pot fi folosite fra aparate (ecrane) difuzante. La limpile si corpurile de iluminat amplasate in afara unghiului vizual de 45° (fata de orizontala ochiului, in orice directie a incdperii) nu se limiteaza_ tuminenta. In fig. 10-2 se aratd dependenta efectului de orbire directa in funcfie de unghiul de Mmaltime al sursei luminoase. Limitarea efectului de orbire produs prin reflexie se poate obfine evitind prezenta in planul de iucru a suprafetelor cu coeficient ridicat de reflexie; dacé acest lucru nu este posibil, se limi- teazd luminanta surselor de iluminat la maximum 1500 nt (sau cd/m), respectiv pind la 2500 nt dacd iluminarea pe planul de lucru depaseste 300 Ix iar suprafetele Inconjuratoare au coeficienti de reflexie ridicati. ep se gs SS 35 I$ 3 S =e BS ow a i 50 60 6 Fig. 10-2, Efectul orbirii directe in functie de unghiul @ de fnilfime a sursei S in raport cu orizontala HW’.ILUMINATUL ELECTRIC 344 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATIILOR de iluminat (Dup’ STAS 6646-62 revizuit) Tabela 10-5. Conditiile de montare a corpurilor —_——————— Corpurt de iluminat ou roflactoare at : Corpuri de iluminat eu materiale difuzante; Lampi cu © steilucire mai maze deott 10 000 nt sotie 8000 nt 41 10000 at TS et aR Specifieul edperii | Tnalyien ‘Unghivi ‘oat de mont hivl Puterea Limpii din Dimeasiunil ‘peril Segipaer 6250 Mee hips ore casopm yrdosc’ | delpRacke _feoypal cotumiean taw| mote at acaieeat™ Scoli, birouri si instala- Nu se recomanda Indiferent de fnal- | Cel putin 45° in | pind la 200 Liitimea cel mult 4 H ‘tii industriale speciale time Jan _ transversal Lungimea cel mult 6 # faté de axa lampi Cel putin 90° in | peste 200 L&timea cel mult 8 H plan paralel cu Lungimea cel mult 8 3. axa limpit Interioare industriale in | peste 6 m orice fel cel pufin 15° Poste 6 m Cel pujin 1° ping 1a 200 Lisimea cel mult 5 4 general Lungimea oricit de mare 100 — 300 W Sub 6 m pe putin 20° F peste 200 Latimea cel mult 4 # ee ae al aa eta aT plan transver Lungimea orieit do sub 2,5 m 100— 150 W pe axa limpii mare {luminat local = es cel putin 30° Cel putin 20° Strilucirea_ maxi- a ma cel mult 1500 nt Depozite, treceri inc’- ~ ~ cel putin 10° Nu este obligato- > Nu se limiteaz’ peri in care nu se lu- rie ecranizarea ‘creeazi in permanent | daci lampa nu | ete. este vizibild de | la locui de mun- i Observatii 8. Se vor considera limpi cu luminanti mai mare decit 10000 nt, cele cu incan- descenji si cele cu cepa de mercur de inalti presiune precum gi cele cu vapori ee sodiu; Iimpile cu luminanta intre 5000 si 10000 nt se vor considera tuburils lucrescente. 1 Inaltimea de montaj H a corpurilor de iluminat se consideré deasupra nive- talui_ ochilor. 2. Iniltimile de montaj din tabeli nu sint obligatorii in cazul folosirii lmpilor incandescente cu balon de sticli opald, cu o putere de maximum 40 W, precum 9 a corpurilor de iluminat cu o strilucire pini la 1500 nt.346 PROIECTAREA $1 EXECUTAREA INSTALATHULOR Pentru evitarea reflexiiior jenante se impune alegerea convena- bila a surselor de iluminat in raport cu locul de muncé (fig. 10-3). Protectia contra orbirii produs’ de contrast se realizeaza astfe! — prin iratarea judicioasi a suprafetelor inconjurdtoare (respectiv a finisajelor) astfel incit factorii de reflexie ai acestora s& se incadreze intre urmAtoarele valori: pentru plafon 0,75-—0,85. Ja partea de sus a peretilor 0,50—0,80 la partea inferioara a peretilor 9,30—0,60 pentru pardosealé 0,10—0,30 pentru suprafejele utilajelor 9,50—0,80 —- prin iluminarea corespunzatoare a plafonului (cind acesta este plan si nu prea inalt); pentru aceasta se utilizeazd corpuri de iluminat cu c componenta fluxului luminos dirijata spre tavan, de miniznum 10% in Inedperi in care se desfsoaré lueréri obisnuite si de minimum 30% in peri in care se efectueazd lucrari de mare precizie. 3. Amplasarea corpurilor de iluminat. In vederea realizArii unei instalajii de iluminat general cu grad de uniformitate ridicat, in conditii de putere instalaté minim (corespunzatoare iluminarii medii propuse), la dispunerea corpurilor de iluminat se iau in considerare anumite reguli. a Fig. 10-8. Pozifii ale surselor luminoase in raport cu locul de munca: w— de evitat {pericol de teflexti jenante); b — aventajoasi (se oliming roflexifle st umbrele fenente), ILUMINATUL ELECTRIC a. Regulide amplasare in plana corpurilor de iluminat. Cind se folosesc surse punctiforme, so- tujia de amplasare este optima dacc acestea se dispun in virfurile unui patrat, sau ale unui romb care si indeplineascd condi Ly Is, Tespectiv L,=V3L, (fig. 10-4). b . Fig. 10-4. Amplasarea surselor punctiforme: ¢ — in visfarile anni dreptorghiu; b — in virfurile unui romb.348 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATIILOR Distanta fata de perete La a rindurilor de lampi (fig. 10-4) se ia egalé cu 25—30% din L, sau Ly cind exist lecuri de muncd lingd pereti si egalé cu 40—50% din acestea cind nu se lucreaza ling’ pereti. Cind se folosese surse liniare asezate in siruri paralele (fig. 10-5), tntre distantele L,, Ly si La trebuie sd fie asigurate relatiile La=(0,8...0,9) Ly si La=(0.25 ... 0,5) Ly dupa cum se lucreazd sau nu linga pereti. Fig. 10-5. Amplasarea in plan a sirurilor de corpuri eu surse liniare, b. Reguli pentru corelarea distantelor in plan cu cotele verticale de montaj ale corpurilor de iluminat. In cazul folosirii corpurilor de iluminat cu repartitie directé sau semidirecté a fluxului luminos este necesar s& se respecte urméatoarele condifii care rezulté din asezarea corpurilor indicata in fig. 10-6: — daca se folosesc lAmpi cu incandescen{i montate in corpuri fara aparat difuzant, L,=0,7 h: — daca corpurile de iluminat sint prevaézute cu aparat difuzant, sau daca se folosese lampi fluorescente L,=(1...1,5) h In cazul folosirii corpurilor de iluminat cu repartitie mixta a fluxului luminos, acestea se monteaz conform indicatiilor din fig. 10-7, tinindu-se seama de relatiile Lo= (1... 1,5)A gi i< 2. ILUMINATUL ELECTRIC 349 In cazul folosirii corpurilor de iluminat cu repartitie indirecta sau semiindirectd montate conform indicatiilor din fig. 10-8, urmeazd sa se {ind seama de urmatoarele indicafii: — daca se folosesc corpuri de iluminat suspendate sau lémpi normale montate in scafe, La=(1,5...2) Aisi i ba Fig. 10-6. Cota de montaj a corpurilor de iluminat in cazul iluminatului direct sau semidirect, Fig. 10-7. Cota de montaj a cor- burilor de iluminat in cazul iluminatului difuz, — daca corpurile de iluminat au reflectoare oglindate, sau in scafe se folosesc lampi oglindate, 1g=(1,5...2)4 gi tee be Aceste indicatii se refera numai la scafele suspendate, distan- fate de pereti (nu gi la cele montate pe Perefi, la care distanfa Ly nu are sens). In cazurile cind se foloseste iluminatul indirect cu lémpi incandescente montate in scafe executate drept profiluri ornamentale ale Peretilor (fig. 10-9,a) se fine seama de urmatoarele indicatii: > daca scafele sint echipate cu lampi incandescente normale, 7 — daca se folosesc lampi de tip cu oglinda, sau lémpi normale montate in reflectoare cu ogiinda cu repartitie larga, ie;ILUMINATUL ELECTRIC 35t _— dac& impile sint de tip normal montate in reflectoare cu oglinda, cu repartitie intinsa, i> 4 In aceste cazuri profilul scafei trebuie s& fie astfet trasat incit lampa si rémina sub linia vederii ohservatorului plasat in punctul cel mai indep&rtat al incdperii (tg 10-9, b). in cazurile cind se folosese scafe cu lampi fluorescente tubulare (v. fig. 10-9, a), se recomand’ amplasarea care s& satisfacd relatia b b 2Ric— 3 SSG iar unghiui pe care linia limita fl ¢ face cu orizontala sé fie zero (fig. 10-10). 4, Depreeiere: instalatiiior de. iluminat, Instalajiile de iluminai Fig, 10-10. Asezarea fn scafe ¢ Jam- isi reduc in timp eficacitatea da- pilor fluorescente tubulare. torité urmatvareior cauze: — lipsa unei intretineri corespunzdtoare a instalatiilor ceea ce duce la murdérirea si degradarea surselor luminease; — imbéatrinirea lampilor (diminuarea natural a fluxului tuminos); — murdirirea suprafejelor reflectante din inc4peri (fayan, pereti, utilaj, mobilier etc.). Ca urmare a unei intretineri necorespunzatoare, instalatia de fluminat se depreciezi si procesul de productie este influentat ne~ gativ (productivitatea scade, creste numarul de rebuturi, seade cali- taiea productici, creste numarul de accidente, activitatea se duce intr mediu de lucra neplicut ete.), cu toate c& se consuma si se plateste o anumita cantitate de energie electrica de la care nu se obtine insd un flux luminos util; instalatia functioneaza ca si cum ar fi subdimensionata cu procentul in care ea s-a depreciat. i t eu deplirtaren le agezare a lkmpk- minatului indi in seafe; ior in a — asezaren scafelor & dintre pereti; 0 — det g i 5 Fig. 10-9. Cote de montaj a lAmpilor Fig. 10-8, Cota de montaj a corpurilor g 5 a i z 2 ‘y 8 De exemplu in halele cu degajéri puternice de fum sau praf, in conditii de lipsi de intrefinere, iluminarea medie poate sA scad& in intervale scurte de 7—10 zile pind la 80% din valoarea normala, iar in intervale de 25-~ 80 zile sub 50% din valoarea normala; aceasta inseamn, practic, scoaterea din uz a instalatici de iluminat, Valoarea de 80% este in general admiss ca352 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATIILOR i ini i ick i ii; la valori 6 limiti minima pentru functionarea economic& a unei instalatii; mai mici se pune problema dacd instalatia mai corespunde din punct de vedere tehnic. Drept masura acoperitoare, in vederea asigurarii nivelurilor de iluminare luate in calcul ({inind seama de condijiile de depreciere si intrefinere a instalatiilor de iluminat), diferitele metode de proiectare prevad introducerea in calcule a unui coeficient de corectie, numit factor de depreciere, care se noteaz4 cu A; aceasta influen- feaz direct valoarea puterii necesare pentru iluminat, dupa cum se poate demonstra, considerindu-se formulele fluxului necesar si Prectim = Noms) Pow/mti Stary SimnBint Pree im = are, prin egalare, d& puterea specifica E mt] =—-A=CA, Prva adic& pentru o instalafie de iluminat data, puterea specificd p este direct proportionala cu valoarea coeficientului de depreciere A. Tabela 10-6. Valorile factorulut de depreciere (Dup STAS 6646-62 revizuit) eee Factorul de deprecicre Tn cazul Limpilor: Periodicitaten de curifize Caracteriaticile tnediporii f corpurilor de iumizat, fluores- | .incandes- cel pusin ‘ecute cente Inciperi in care se degaj& mult | | praf, fum sau funingine Cara | torii, fabrici de ciment, filaturi 2 | ig x ete.) Inckperi cu_degajare mijlocie a l prafului, fumului sau funingi- | ‘nei Gn incéperile obisnuite de | industri) 18 Es | Tnciperi_cu putin praf, fum si funingine (birouri, scoli ete.) De doua ori pe an Odata pe an ILUMINATUL ELECTRIC 353 ,Tabela 10-7. Valorile factorului de depreciere anuali a instalafiilor interioare de iluminat (dupA I. Corodeanu) ‘Tipul corpului de Hluminat ew lampi: inoandescente || fluoresoente tubule |] fluorescente balon Sistemul de itaminat i Viteza de murdarive: | redusi | intensi |] sedust | _imtensi [| zedusé | intensi | i| Direct si semidirect | 1,17 | 66 | 1,25 [ 166 |] 1,38 181 Difuz si semiindirect | 133 | 250 143 | 250 143 2,86 1 | 386 | Indirect 43 2,86 158 \ 86 1,66 3,33 Rezulta cd atit costul investitiei pentru instalatiile de iluminat. cit si costul energiei eclectrice vor fi mai ridicate cu cit se admite pentru instalatia respectiva un factor de depreciere mai dezavantajos. In STAS 6646-62 revizuit precum si in diverse lucrari de specialitate se indicd o serie de valori pentru factorul’ de depreciere, corespunzator unor multitudini de cazuri. Avind in vedere c& valoarea factorului de depreciere afecteazd in mod dezavantajos atit costul de investitie al instalatiei de iluminat, cit si costul energiei electrice consumate, alegerea factorului de depreciere trebuie sa se facd in mod judicios, corelat cu posibilitatile de a se limita viteza de depreciere a instalatiei prin pre- vederi corespunzatoare. In tabelele 10-6 si 10-7 sint indicate valorile factorului de depreciere pentru diferite situatii. B.ALEGEREA SURSELOR DE ILUMINAT Una dintre problemele majore ale tehnicii iluminatului artificial este alegerea surselor de iluminat corespunzdtoare (dupa natura lor) pentru o anumita incdpere, respectiv un anumit proces tehnologic, in vederea obfinerii unui iluminat corespunzétor — canti- tativ si calitativ — in conditii tehnico-economice avantajoase. 1. Analiza comparativa a caracteristicilor surselor de iluminat tilizate curent. In acest scop se vor enumera avantajele si dezavan- jele diferitelor lampi, precum si unele caracteristici importante ale acestora. 3 — Cartea instalatorutui electrician354 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATHLOR a i i taje: a Lampile cu incandescenfa Avantaje = Eieede snes inft=a gami larga de trepte de puteri si tensiuni, — ‘nu necesité echipament auxiliar; a — se pot folosi atit in curent alternativ cit si in curent continuu; . —. v.. = acelasi corp de iluminat se poate echipa cu lampi de puteri diferite; lampile si corpurile de iluminat respective ce costul relativ redus si se preteazé mai ugor la etangare, ecranare etc.; — — ‘axl juminos nu este influenjat de temperatura exterioara; — nu prezinta efect de pilpiire; _— sint mai putin expuse murdari Dezavantaje: _ - — au randamentul luminos scdzut (1 — eficacitatea luminoasa scdzuta (n =e — Juminanta mare (500... 1.200 sb); ; — durata de functionare si fluxul luminos sint mult influen- jate de variatiile de tensiune ale retelei; — au rezisten{a scézuta la socuri si trepidatii; — durata de funcjionare redusa, in medie 1000 h, decit durata economica de functionare. Alte caracteristici: . ~ eficacitatea Iuminoasd (x) creste o data cu curentul, deci creste cu puterea lampii si scade o dat cu cresterea tensiunii nominale (report Ye yariaza intre 0,8 si 0,95); spectrul ‘emis este continuy, foarte bogat ih radiatii, infra- sii si foarte sarac in ultraviolete; sint surse cu lumina ala | “Fampa radiazi o mare cantitate de caldurd (68—86% din rgia consumata). , - an a oren cen re tubulare de joasa presiune. Avantaje: . au randament luminos ridicat (4,6. . . 8.2°/a): Im eficacitate Iuminoasa ridicata (30. ..53 —— mai mica luminanta redus& ee a -0,6 eas an d mare de difuzie a luminu; . | — ainatat'de functionare mare (6000 h, functionind minimum 12h la fiecare aprindere); ; — rezistent& bund la socuri mecanice; ILUMINATUL ELECTRIC 355 — au culoarea ameliorat’ (la noi se produc cinci tipuri de lampi, “codificate dupa temperatura de culoare); — se preteazi la montarea in siruri, benzi sau panouri luminoase, ceea ce contribuie la uniformizarea iluminérii. Dezavantaje: — se fabricé intr-un numar limitat de trepte de putere; — necesité echipament auxiliar costisitor; — necesita corpuri de iluminat costisitoare si dificil de ecranat sau etansat: : — durata de functionare este mult influenjata de numarul de conectari (scade pina la 2500 h daca functioneazd 3 ore dupa fie- _ care aprindere; pentru conectari si mai frecvente, se pune problema _ dac& nu este mai economic ca lampa sd fie ldsaté si functioneze in continuare); _ — se depreciazé prin murdarire mai repede; intretinerea este _ mai grea; la temperaturi joase dau dificulta{i la aprindere: prezint& efect apreciabil de pilpiire; au dimensiuni mari; in montaj necompensat functioneaz& cu un factor de putere scazut (0,35—0,56); — durata si fluxul luminos sint afectate de varia{ia tensiunii de alimentare. Alte caracteristici: — eficacitatea luminoasa creste cu puterea lampii; — puterea lampii este determinata de lungimea tubului; — emit lumina rece (fluxul luminos este bogat in radialii cu Tungime de undi micd si este insotit de un procent apreciabil de ‘radiatii ultraviolete si de putine radiatii in infrarosu). tn ceea ce priveste aspectul igienic al iluminatului fluorescent, ‘Se recunoaste in prezent — pe plan mondial — cd acest sistem are efecte favorabile asupra organismului omenese (facultatile functio- ale ale ochiului se mentin la un nivel inalt in timpul muncii). Se ine Insd conditia ca instalatiile de iluminat fluorescent sa fie ine adaptate exigentelor fiziologice prin atingerea unor indici cal ativi ridicati (niveluri inalte de iluminare, eliminarea pilpiirii, ducerea stralucirilor etc.).356 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATHLOR c. Limpile fluorescente balon, de presiune ri- dicaté (4 at). Avantaje: — au randament luminos mare; — eficacitate luminoasa mare (30—40 Im/W); A ee — se pot fabrica intr-o gama suficient de larga de trep' uteri; | a ‘ aie a iratalde functionare relativ Junge (2.000 h); — se monteaza in dulii cu filet Edison; [ P . — se pot folosi si cu corpuri de iluminat pentru lampi cu incandescenta; . — au vitezi de murdarire scazuta. Dezavantaje: —luminan{é mare (200—600 sb) in tubul de descarcare; datorita balonului fluorescent aceasté luminanté este redusé conside- rabil); ; ; ; - * 2 necesita o duraté mare de aprindere (citeva minute pine cind ajunge la fluxul nominal) si nu se pot reaprinde decit dup: racirea completa; | — necesitA echipament special (balast): — durata de functionare se micsorea: — la variatii bruste de tensiune, rc sting, — functioneazé numai in curent alternat Av; = — ae lor diferaé de cea naturala prin absenta eadiagtor rosii si pentru acest motiv nu pot fi folosite pentru iluminatul locurilor de munca unde trebuie s se distinga culorile. ae i i jistemelor de ilu- 2. Compararea din punct de vedere economic a sistem minat artificial, Compararea sistemelor de iluminat incandescent si fluorescent se poate face fie pe baza aceluiasi nivel de iluminare, fie pornindu-se de la niveluri de iluminare echivalente. Specialistii apuseni sustin in general primul punct de vedere, potrivit c&ruia apar avantaje economice nete in favoarea iluminatului fluorescent; intr-adevar, tinindu-se seama c& puterca specifica lel la iluminare constanta, variazd invers proportional cu efi- om prin aprinderi repetate; 7 cacitatea luminoasa, adica pK ©, iluminatul incandescent (care a i i azuta jos, in ceea ce are © eficacitate luminoasa scazuta) apare dezavantajos, priveste puterea instalata, prin’ costul energiel consumate. Surplu- sul de investifie pentru instalatiile de iluminat fluorescent s-ar amortiza prin diferenta de cost a energiei consumate. ULUMINATUL ELECTRIC 857 Cercurile de specialitate din farile socialiste iau drept bazi de comparatie niveluri echivalente. Potrivit acestui punct de vedere s-a elaborat la noi standardul pentru iluminatul artificial 6646-62; in acesta se prevéid niveluri de iluminare echivalente pentru aceeasi Gategorie de incdperi si procese tehnologice, care sint in medie de 2-3 ori mai mari in iluminatul fluorescent decit in cel incandescent. In cazurile in care pentru iluminat incandescent se prevad niveluri coborite sub 50 lx, raportul de echivalare este si mai mare, deoarece in iluminat fluorescent limita inferioara a ilumindrii este fixata la 150 1x. Diferenta se accentueazi in unele cazuri daca se tine seama de Prevederile referitoare la coordonarea nivelurilor de iluminare cu fenperatura de culoare a limpilor fluorescente; de exemplu, pentru mpile simbol 1 X (v. tabela 10-1) se impune iluminarea minima de 400 1x. Spe Beste, conditii, economicitatea in exploatare a iluminatului fluorescent dispare. Puterea instalatA pentru iluminatul fluercecent este in medie cu circa 13% mai mare decit’ cea necesaraé pentru a -asigura un ilurinat incandescent la nivel de iluminare echivalent. Cheltuielile anuale pentru i iuminatul fluorescent sint in medie de 14 ori mai mari decit pentru iluminatul incandescent (aceasta pro- Mne si din faptul c& intretinerea iluminatului fluorescent este mol taraitoare; lampile fluorescente au o vite de depreciere prin Murdarire mai mare). i, ca specificul procesu- regimul de exploatare, conditiile de munca etc., ho- irindu-se ce sursé de lumina este maj potrivité in situatia res— Tluminatul incandescent este de preferat in urmatoarele cazuri — Gind se cer iluminari mici, sub 100 Ix: — ind in inedperea respectiva se cere generalizat si cind acesta, din diferite fat cu lampi fluorescente; — in incdperi in care si un iluminat local sau motive, nu poate fi rea— nu se desfasoara o activitate continua tstiare, spilatoare etc.) sau unde lucreazi numai muncitori auxi- i (manipulanti, paznici ete.) in numar redus, in raport cu supre- iluminata (depozite, magazii ete.);358 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATINLOR — in spatii cu frecventa mare de conectare a instalatiei de iluminat; ; pearl win incdperi fn care nu se cere 0 calitate deosebita a sluming- tului (uniformitate, dozarea contrastelor etc.), cum, sint epoali ° si magaziile in care se depoziteaza obiecte mari, luminoase, Tan hecesitatea de a distinge culorile sau de a‘citi etichete mici ef cs wonin incaperile prevazute cu iluminat de siguranté, unde apare avantajos sd se utilizeze la avarie limpi de aceeasi tensiune (sau aceleasi limpi) ca la functionarea normal; ‘in bette in care trecerea de la iluminatul normal, la cel de siguranté ,,pentru continuarea lucrului trebuie sa se ech stantaneu (incaperi in care intreruperea chiar de scurta durata a iluminatului poate provoca accidente); 7 : inl ena fn incaperile in care se lucreazd intr-un singur schimb; a, . — fn halele inalle folosindu-se Hees ana putere (500: i ii i ie 1000 W), cind nu se cer conditii deosebite de calitate; : a ah se recomanda pentru iluminatul local unde se cer iluminari ridicate (din cawza degajarilor mai de caldurd). ; Tuminatul fluorescent cu limpi tubulare de joasd presiune se recomanda: s anaes: cin inedperile in care se JucteazA in doud sau trei schimburi; = ind se cer niveluri de iluminare mai mari decit echivalentul jui de 100 Ix la iluminatul incandescent; : ’ ~ ‘ond nu se utilizeaz4 si iluminat local (sau iocal generalizat), sau cind acesta se poate realiza cu lémpi fluorescente; — cind se cere 0 calitate deosebitd a iluminatului (uniformitate, straluciri reduse, necesitatea de a distinge culorile etc); — in inc&perile blindate (fara lumina naturala), dacd in acestea se desfaisoard o activitate de durata (citeva’ ore pe schimb); — in inc&perile cu freeventa mic& de conectare a instalatiei; — Ja iluminatul de sigurant&, numai daca la avarie se dispune de aceeasi tensiune alternativa ca si im regim normal si numai daca nu exist exigente in privinfa promptitudinei interventiei iluminatului de siguranta; — — dac& se conteazi pe o amortizare rapida a costului instala- tillor de iluminat, ca urmare a economiilor realizate prin ridicarea fndicatorilor de productie (productivitate, calitate etc.) si costul superior de investifie al iluminatului fluorescent nu mai apare prohibitiv. ILUMINATUL ELECTRIC uminatul fluorescent cu lémpi de presiune ridicataé se poate folosi: ° — in hale inalte, in cazurile in care nu este necesara distin- gerea culorilor (in vederea ameliorarii compozitiei luminii in astfel de hale, se pot asocia si limpi cu incandescen{a, montate in acelasi corp de iluminat, sau la aceeasi inaltime cu corpurile de iluminat cu vapori de mercur); — in spatii exterioare de lucru sau de depozitare; — nu este indicat in incaperile in care se prevede iluminat local, sau iluminat local generalizat; — nu se poate folosi la inaltimi mici in iluminatul local din ‘cauza stralucirii mari a lampilor; — nu se poate folosi in iluminatul de siguranjé (lampile avind © inertie mare la aprindere) si in incdperi cu regim des de conectare (intirziere in revenire si scurtarea duratei de functionare). Indicajii de utilizare a Uimpilor fluorescente in functie de caracteristicile colorimetrice ale acestora: —lampa simbol 1 (alb lumina zilei) si lampa simbol 1X (alb lumina zilei corectat) au culoarea foarte apropiaté de cea a luminii solare; aceste 1impi sint recomandate pentru iluminatul inc&perilor de productie din fabrici gi ateliere, in cazurile in care sint necesare niveluri de iluminare ridicate {peste 400'Ix) si in special pentru iluminatul halelor blindate (care nu sint “prevazute cu iluminat natural); — lampa simboi 2 (alb) ave un flux luminos care se armonizeazi foarte bine cu lumina solardé; este recomandaté pentru completarea iluminatului natural in incaperile in care pe anumite perioade de timp se lucreazd cu un amestec de iluminat natural si artificial, ea birouri, gcoli, incdperi de productie din fabrici si ateliere; de asemenea este recomandatA si pentru iluminatul exterior; — lampa simbol 2X (alb superior) asiguré o foarte bund redare a culo~ tilor si creeaz& impresia si ambianja caracteristicA ilumindrii naturale; este recomandata pentru iluminatul incdperilor in care este necesard redarea corecta a culorilor, cum sint: secjiile fabricilor de textile si confectil, de ceramica si sticlarie, atelierele poligrafice, expozitiile de pictura etc, pre- eum si pentru iluminatul magazinelor, al birourilor si al locuintelor; —lampa simbol 3 (alb cald) are’o eficacitate luminoasa tidicatd, ins& eompozitia spectrala a acestora nu asiguré redarea corectA a culorilor; este “recomandata pentru iluminatul exterior, al strazilor, al parcurilor ete.; —lampa simbol 3X (alb cald superior) are fluxul luminos pretabil 1a gombinarea cu fluxul lampilor cu incandescenta; creeazi o ambianta. pli- uti si o redare corecti a culorilor; este recomandat pentru iluminatul \Aperilor in care se cere o redare corect a culorilor, cum este cazul ate- elor de arti, al expoziiilor, al librérillor, al magazinelor alimentare, al staurantelor ete; se va prefera fafa de lampa 2X cind apare necesitatea monizdrii iluminatului fluorescent cu iluminatul incandescent; —lampile cu vapori' de mercuri de inallé presiune, simbol LVF, stat jandate pentru iluminatul exterior, al arterelor de circulatie, precurn360 PROIECTAREA §1 EXECUTAREA INSTALATILOR ILUMINATUL ELECTRIC 36% si pentru cel interior cind exista posbilitatea de montaj alysurselor de iluminat la o indlfime mai mare decit 8 m (hale inalte), dar wumai in cazurile in care nu se cer condifii pentru redarea corect a culorilor. In cazul punctului P situat intr-o pozitie oarecare de izvorul Iuminos se pot determina: _ — iluminarea normald Epy in planul perpendicular pe directia. _razei SP=r, cu relatia: C. CALCULUL ILUMINARIL = — ; >| Pentru determinarea prin calcul a iluminarii se practiced diferite metode, dintre care mai uzuale sint: metoda punet cu_punct, metoda factorului de utilizare si metoda puterii specifice. Alegerea metodei se face in functie de destinatia iluminatului (pentru interior sau exterior), de forma si dimensiunile surselor luminoase, de modul de asezare a acestora etc., precum si de gradul de precizie ce se urmareste in calculul luminotehnic respectiv. 1. Metoda de calcul punct cu punct. Aceasté metoda permite de~ terminarea iluminarii intr-un punct dat, in functie de pozitia acestuia fafa de sursa de iluminat, si totodata a componentelor iluminarii dupa planul vertical, respectiv orizontal, in punctul considerat. Metoda prezinté un grad de precizie satisfacdtor in cazurile in care iluminarea in punctul considerat este determinaté de fluxul direct al izvorului luminos, actiunea elementelor reflectante inconjurdtoare find neglijabila; de asemenea in iluminatul exterior si in cel interior, in cazul incdperilor cu dimensiuni foarte mari, al celor cu pereti si tavan cu coeficienti de reflexie redusi si fn cazul iluminatului local. La aplicarea metodei punct cu punct se utilizeazi relatii de calcul stabilite pentru diferite ipoteze de asezare a punctului considerat; in functie de forma-si dimensiunile izvorului luminos. a Calculul ilumindrii produse de izvoare punctiforme. Izvorul luminos este considerat punctiform daca dimensiunea sa maxima este de cel putin cinci ori mai mica decit distanta pina la punctul iluminat. Lampa cu incandescenta reprezinté tipul caracteristic de izvor luminos punctiform. 3 in fig. 10-11 sint indicate elementele geometrice cu ajutorul cdrora se determina iluminarea produsd de izvoarele luminoase punctiforme in diferite ipoteze de asezare a punctului cercetat. in cazul punctului A (proiectia izvorului luminos pe planul util), iluminarea este data de relatia Fig. 10-11. Zlementele pentru calculul iluminarii produse dé un izvor punctiform prin metoda punct cu punct. — iluminarea verticalé Epy (in planul vertical ce trece prim punctul P), cu relatia os" sind 1 cn — iluminarea orizontalA Ep, (in planul orizontal ce trece prin punctul P), cu relatia In aceste relatii s-au folosit urmatoarele notafii: Ig, 1s — intensitati luminoase determinate, cu ajutorul curbei fotometrice a izvorului luminos, dupa directiile O, res-- pectiv @, si sint exprimate in candele (cd);362 PROIEGTAREA $1 EXECUTAREA INSTALATHLOR TLUMINATUL ELECTRIC = 363 4. — factorul de depreciere admis pentru instalatia de iluminat considerataé si se determina de la caz la caz cu ajutorul tabelelor 10-6 si 10- rsil — distante, in m. In cazurile cind punctul considerat este iluminat de mai multe izvoare luminoase, iluminarea totald se obtine prin insumarea minarilor determinate de fiecare izvor, utilizind, dupa caz, relatiile Epw, Epy $i Ep. Jn tabela 10-8 sint date valorile unghiului @ si ale functiunilor trigonometrice folosite in relatiiie de mai sus, calculate in functie de raportul cunoscut-t =tg0. teigonometrice folosite 1a caleulul_ ituminatului sin 0X sing | cos | sinto cost 0 cos* 8 cost 8 "00" 0,000 1,000) 0,00¢0 | i,0080 | 1,000 | 0,000 2 32" oso 0,030] 0,999) 0,0025 | 0,9975 | 0,096 | 0,050 5°43’ | 0,160 } 0,100] 0,995) 0,010 | 0,990 0,985 oo 8°32’ ) 0,149 | 0,148) 0,989 0978 | 0,967 ue vig’ | 0,197__| 0,196 0,981 0,961_| 0,943 , 1402" | 0,285 | 0,243 | 0,970 0,941 as ie'42’ | 0,291 | 0,287 | 0.958 0,917 si 1917’ | 0,537 | 0,830) 0,844) 0, 091 0,8: aya’ | 0,380 | 0,871] 0,929] 0,138 | 0,862 0,800 aris | 0423 | 0,410] 0,912| 0,163 | 0832 | 0,758 _|_0,3aL aead" 464 | 0,497) U,s94 0,800 Era O40 U,515 | 0,857 0,733 Exemplul 10-1. Se cere si se calculeze iluminarea orizontala pe care S00 | ool | 0574l 0819 0,671 patru surse de lumind asezate in colfurile unui patrat, cu semidiagonala 38°40’ | 0,675 | 0,625 0,781 9,610 j=2m, 0 produc in punctul P situat ia intersectia diagonalelor patratului : ‘ic59”_|__ 6,733} 0,609] 0,748] 0,447 _| 0,558 B00 | 0,785 | 4.07 | 0,707) 0,500 0,500 47 44 | 0,833 | 0740) 0,673) 0,548 | 0,452 Sursele montate la aceeasi indljime h=tm au o repartijie uniforma, cu intensitatea luminoas& in orice directie 1=120 cd. Factorul de depreciere a Jnstalajiei este A=i,3. Pentru calculul iluminarii produse de o singuri sursA se aplic& formula ra bare nee ran oe neal Ip cos 1 140 | 54°98 | 0,951 | 0,814] 0,58. 0,338 Epy eee 1,50 | S019" | 0,953. | 0.882 ane rome A 160 | 5800" | L012 | 0,548 nee 12 120 | 60°57" 1,064 ae $300 Pornindu-se de la tg 07-7 =0,5 (v, fig. 10-11), se obtine Gin tabela of eee ay ois O17 5L0—8, cos’) =0,716, deci 2,40 | 67°28" ee py =22OXOTG 1, 2,60 | 68°58” 0,3 PH 8B I 280 | 70°21’ 4 ¢ 15 3,00 | 71°34" ard 5 i J 3,50_|_ 74°03" 07 _ Huminarea totala produsa de cele patru surse, este 4,00 7558" ce Eqpy=4X3,6q14 1x, Soo Ta 9,039 . ss . 5,0 | 79°49" ie b.Calculul ilumindrii produse de izvoare 00 |. sor32" 0,027 Jiniare. La un astfel de izvor luminos lungimea intrece cu mult 650 | 81157 0,083 celelalte dimensiuni, care practic sint neglijabile fata de distanta 700 | 81,52" Cee pind la punctul iluminat. Lampa fluorescenté tubulara reprezinta 7,50 | 82,24" aot practic tipul de izvor liniar in cazul iluminatului local; in cazul ilu- en 0014 minatului general, sirul de lampi tubulare fluorescente este consi- S| aera D0 erat izvor liniar. Lampile fluorescente sint considerate izvoare per- 950 | 83°59 0,01L fect difuzante, conditie necesara pentru utilizarea relatiilor de calcul 10,00 | 8417" 0,001 indicate in cele ce urmeaza. Mirimile |, h si 8 an semnificatiile din fig. 10-11.364 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATILOR ‘ In fig. 10-12, 10-13 si 10-14 sint indicate elementele gec “ietrice ce se iau in considerare pentru aplicarea relatiilor de calcul in diferite ipoteze de agezare a punctului cercetat. In relatiile care urmeazA s-au folosit urmatoarele notatii: n= fel este intensitatea luminoasd pe unitatea de lungime * a izvorului luminos de lungime Lim care emite fluxul total ©; L,h, d, D sint dimensiuni, in m; Bsiy | — unghiuri, in rad.; Jn cazul punctului P, (proiectia extremitatii A a izvorului luminos, din fig. 10-12) se obtine: — componenta orizontala a iluminarii, cu relatia wi ( AL Te ire cos de ay SiN'8 cos 0-48) 25 —— componenta verticala a iluminérii, cu relatia Te ) ai a2 oh +L) A =a. “4 sin? x oy, 0 8. Fig. 10-12. Elementele pentru calculul iluminarii produse de un izvor luminos liniar in puncte cuprinse in planul vertical al juminos, izvorului ILUMINATUL ELECTRIC 365 In oricare alte puncte aflate in planul vertical ce trece prin sirul luminos (fig. 10-12), iluminarea (orizontala si vertical) se obtine prin insumarea algebricé a valorilor obtinute cu ajutorul relatiilor Ey si Eyy, tinind seama de aportul pe care il aduce diferitele seg- mente ale izvorului luminos; astfel: in cazul punctului P; segmentele AC si CB ale izvorului determina iluminarea Ey=Eact+Eca, — in cazul punctului Ps, finindu-se seama de segmentul. fictiv BD al izvorului luminos, iluminarea rezultaté se determina cu re- Jatia E3=E,p—Epp. In cazurile cind izvorul luminos se intinde in ambele parti ale punctului curent P si lungimea L a izvorului este mare in raport cu inaltimea h (fig. 10-13), se determina — iluminarea orizontala E,, cu relatia oe de! Hoth a’ — iluminarea verticala Ey cu relatia Dac& punctul cercetal @ este aflat in afara planului vertical al izvorului luminos liniar, la distanta ortogonala d fata de proiectia A a izvorului luminos (fig. 10-14), se poate determina: — iluminarea orizontala B, cu relajia A En=Encos Y=Ey——; VSR VE ae Se el | bon Pp Fig. 10-13. Elementele geometrice pentru caleu- jul iluminarii in cazul sirurilor luminoase foarte lungi.366 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATIILOR — iluminarea verticala Ey cu relatia d Ey=Ey sin y=Ey- Verh In aceste relatii mdrimea £, i i ati a Se stabileste cu relatia FE,» data, adaptaté la conditiile geometrice indicate in fig. 10-13. a Ls DL 7 LYyW E,=—* {—— es y bol ries taretg =) 2 = , &Calculul ilumindrii produse de izvoare intinse (de suprafafa). Acestea sint realizate sub forma de panouri luminoase dreptunghiulare si sint prevazute eu dispozi- five disperscare, fiind considerate surse luminoase perfect difu- Fig. 10-14. Elementele pentru calculul iluminarii : Elem jz produse de un izv luminos liniar intruun punet aflat fn afara planului vertical al siruled Juminos, ILUMINATUL ELECTRIC 367 Pentru determinarea iluminarii, punct cu punct, in cazul asezarii panoului luminos paralel cu suprafata iluminata, trebuie cunoscute elementele geometrice indicate in fig. 10-15 si radianta R Ix], caracteristic’ a panoului (aceasta trebuie s& fie indicati de produci- tor); iluminarea in punctul P se determina cu relatia in care valoarea factorului e=f ( se obtine din nomograma Ratner data in fig. 10-16. a, Panou Jlumicos 4 Plonut otit Fig. 10-15. Elementele geometrice pentru calculul iluminarii produse de un. panou luminos, Exemplul 10-2. Se cere sd se calculeze iluminarea produsa in punctul P (v. fig. 10-15) de un panou luminos care are dimensiunile a—2m si 6=6m; Panoul este montat [a indllimea h—4 m si are radianfa R—1000 Ix. Instala- fia de iluminat este afectata de un factor de depreciere J=1,5. Se stabilesc rapoartele: «2 b es b ne HG In nomograma din fig. 10-16 se determina punctul care are drept ordo- b a Rath valoarea 7-—1,5 si drept abscis valoarea 7 =0,5; acestui punct fi corespunde e=11 pe curba respectiva.368 i PROIECTAREA §I EXECUTAREA INSTALATILOR Se calculeaz4 iluminarea in punctul P cu relatia He 731: aL, 100° 15 ig Punctul cercetat poate si se giseascd in afara proiectiei unui -virf al panoului luminos, in ipotezele a, b, c indicate in fig. 10-17. 6 A ie = fomnmin e GO PNECRS SSRSS SES SES a 7 Of Of 6 D2 02503 04 O50 08 10121 182 253 4 56 8 2 Fig. 10-16, Nomograma Ratner. In aceste cazuri iluminarea in punctul P se stabileste prin in- ssumarea algebricd a iluminarilor determinate de fiecare dintre panourile: partiale ce se pot obtine, astfel incit punctul cercetat sd apara ca proiectia unui colt al acestor panouri, reale sau fictive. ILUMINATUL ELECTRIC 7 368 lluminarile corespunzatoare panourilor fictive se considera cu semnul minus gi pentru aceste panouri se ia in calcul aceeasi ra~ dianta R ca si pentru panoul real, astfel: — in ipoteza a, iluminarea apare ca urmare a actiunii panourilor reale 1, 2,3 si 4, adic& E,=E,+£E,+E3+ Ey; _- in’ ipoteza b, finindu-se seama de panourile fictive 2 si 4, relatia devine Bp Bg — Po Bg Ey; in ipoteza c relafia se stabileste analog, Eo=Eyxy4-—Ey3—Eay + Es. In relatiile E,, E, si Be iluminarile date de panourile partiale se stabilese cu relatia E=R Fa e si cu ajutorul nomogramei Ratner (v. fig. 10-16). 2, Metoda factorului de utilizare. Cu ajutorul acestei metode se determina fluxul luminos necesar (respectiv puterea necesara) pentru realizarea pe planul util a unei ilumindri orizontale medi, Metoda are o larga aplicare la proiectarea iluminatului interior, in spatii limitate, in cazurile in care plafonu) si peretii au coeficienti de reflexie si de difuzie apreciabili. Iuminarea planului util apare in acest caz ca rezultatul actiunii simultane a fluxului direct si a a 6 © Fig. 10-17. Diferite ipoteze (a, b si c) de asezare a punctului cercetat fafi de panoui luminos. 94 — Cartes instalatoruiul electrician330 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATULOR fluxului indirect (refléctat). In iluminatul interior, planul util se socoteste Ja indltimea de 1 m deasupra pardoselii. Factorul de utilizare u, de care se tine seama la aplicarea acestei metode, este definit prin raportul dintre fluxul luminos util (fluxul incident pe planul util) si fluxul total al surselor de lumina: are a or Fluxul total necesar se determina cu relatia 0, = EnetS4 tea}, UKnin in care: Enq este iluminarea orizontala medie impusd, in 1x; S=aXb. — aria care se ilumineazi, in m?; E, at . ’ + Kymin aoe — coeficientul de uniformitate luat in considerare, med conform indicafiilor date (v. cap. X, 2); 4 — factorul de. depreciere, ales conform STAS 6646-62 revizuit si indicatiilor date (v. cap. X, 4). Factorul de utilizare u se alege din tabelele 10-9...10-16 in functie de: indicele incdperii é, cceficientul de xeflexie al tavanului p, si cel al peretilor p,; randamentul corpului de iluminat R, si sistemul de iluminat. Indicele inciiperii i se calculeazi cu relatia!) ja B8AH020 h in care: a este latura mica a incaperii; b — latura mare; h — inaltimea izvorului luminos deasupra planului util in cazul iluminatului direct, semidirect si mixt, sau indltimea plafonului deasupra planului util in cazul iluminatului indirect, semiindirect sau difuz. 4) Tabelele cu factori de utilizare ai corpurilor de iluminat fabricate in fara noastra sint calculate pe baza indicilor i determinafi prin aceasta relatic. ILUMINATUE ELECTRIC =f © data fluxul total determinat se a cdi: copy acd se cunoaste numarul N de surse (limpi) din conditiile de zare a acestora, se poate determina fluxul necesar ce revine unei e cesal ‘in poate continua calculul pe o,=22,; N alege apoi tipul de lampa corespunzator confor: 7 ti ea ae pI conform datelor din ta~ ~— dac& se porneste de la caracteristicile cunoscute ale lampii (presupunind cunoscut fluxul initial al lampii din tabelele 2-39, Tabela 10-9. Factorii de utilizare pentru corpurile uzuale de iluminat incandescent Goetfcientul de reflexie al tavanulat ______ “avon 07 i 05 I 08 fe emit Gceficientul de reflexie al perejilor o1 | os | 08 Indicele ncdperil oa tes tos Toa | | at 2 | 020} 0,15] 0,12] 0,18| 0,13] 0,10] 0,15] 0,11| 0,09 z 12 | 0/24] 0118] 0:15] ofz1| of16| o1t3| oz] O14] et . 15 | 0,28] 0,28] 0,19] 0,24! 0,20! o:16| 0,21) 0117] 0114 3 | g 0,84) 0,29) 0,25 | 0,30] 0,25} 0,21] 0:25] 0.21| of18 %. | 25 | 0,89) 0,33] 03-9] 0,33] 0:29] 0.25] 098) 095) oe & | 8 | 0,42) 0,87) 082} 085 | 0,32! 0,28] 0,81 | 0,27] of24| 1,40 3 4 | 0,46] 0,42] 0,38] 0:40 | 0,36) 0:33 | 0,84| 0181| 0/29 3 5 | 0,50! 0,45| 0.42 0,48 0,40| 0,37) 0,87| 0:34] 0/52 é 6 | 0,52! 0,48 0,45] 0,45| 0,42| 0,39| 0,39 | 0,36| o/34 8 | 0,55) 0,52} 043 0,48 | 0,45] 0,43) 0,42/ 0:39| 0137 10 | 0,57] 0,54] 0,51] 0,50] 0,48] 0,46 | 0,43 | 0,41| 0°40 1, | 025] 0,19] 0,16 0,24] 0,19] 0,16] 0,28) 0,19} 0,16 5 22 | 0,29] 0,24) 0,20! 0/28] a23/ 0/20 O38 0,28 ous es 45 | 0,35 0,29} 0,25 | 0,34] 0,29| 0:25 | 0/38 | 0'28| 0/25 23 2_ | 0,42 | 0,37 | 0,38] 0,41 | 0:36} 0:33 | 0,40| 0/36| 0.33 ae 25 | 0.47) 042| 038 | 0,46| 0,42| 0,38| 0,45| 0:41 | 0,38 E 50 | 0,46| 0,42 | 6,49) 0,45 | 0,42 0,49] 0,45| 0142| 1,30 2 8 | 0,50) 0,46] 0,42| o49| 0:45) 0 0,42 1, 5 4 | 0,55) 0,51 | 0,48] 0154] 0,51] 0,48) 0:5. | 0,51| 0:48 33 5 | 0,58 0,55) 0,52] 053 | 055] 052 | 0,57| 0354} 0152 ag 6 | 0,61) 0,58] 0,55 0.60) 0,57 | 055] 0'59| 0'57| o's é 8 0,64 | 0,61| 09] 0,63] o6t | «59/ 0,62) 0/61| 0/59 10 | 0,65} 0,68 0,62 0,65| 0,63 | 0/62 | 0/64 0,PROIECTAREA $1 EXECUTAREA INSTALATHLOR ILUMINATUL ELECTRIC = = = eae Tabela 10-10, Factorii de utilizare pentru diferite solutii 7 de iluminat cu limpi_incandescente Tabela 10-10 (continuarey ae —Goefioleatal da seflexio al tavanuidl 7 sel 4 Gocficientul do veflexio al avanatar ir, ae BS #3 /4 or 05 0, 23 i] Bs 0,7 05 9,3, g¢ iL-corpului Ale fs Ss es ‘Tipol corpului | 25 ium! g2 | 2~ Sisimbat | Be Cosficjentil de reflexie al perejilor 3s ee 18 Gooficiental de roflexie al rorciloe & ae o5 | 03 | oa | 5 | os [or | 05 | 08 | oa [S® sr lS* {os | os | ot | 05 | 03 | on | 08 | os | 0a fo? 1 {0,11 |0,09 1_ {0,20 |0,17 0,15 |0,20 |0,17 | 0,15 | 0,20 | 0,17 11 | 0,09 | 0,08 | 0,08 | 0,07 | 0,06 |0,05 | o.o4 | 0,03 1 | 1.2 0:24 }0,20 |o{17 |0,28 | 0,20 | 0,17 | 028 | 0,20 I 73 | Gag ]O41 10.10 [9.20 |o.08 | 0,07 [0,06 | o,05 | .04 15 /0,28 |0,24 | 021 |0,27 | 0,24 | 0,21 | 027 | 0,24 45 026 [0.14 [0,12 |o,11 |0,10 | 0,09 | 0,07 | 0.08 |o0s o | 2. }0:33 |0,30 } 0.27 0,33 14,30 | 0,27 0,32 | 029 P 80 Tos Joe [ran (ong | tg | O22 | 0,11 | 0,08 0.07 Jo,07 Direvt 75 | 2.5 10,37 }0,34 | 0,81 | 0,37 [0,33 | 0,81 | 0,86 | 033 Indirect 80 | > tert 0,20 | 0,18 10,15 | 0,14 |¢,18 /0,09 | o,98 |0,08 | 1,55 75 | 3 {0,40 |0,37 | 0,35 | 0,40 | 0,87 | 0,35 | 0,39 |0,37 0 0,24 | 0,22 1020 0.17 | 0,15 | 0,14 | 0,10 | 0.09 | 0,09 f 40 | 0°44 | 00 4/026 0,25 }0.23 |0,19 |0.18 | 017 11 10 4 {0,45 0,42 |0,40 | 0,44 |0,42 | 0,40 | 0,44 | 0,42 ; 17 | 0,11 [0,11 oso | F 0.50 ha 0.46 |0,49 |0,48 | 0,46 | 0,49 O48 | H ae pa oe os oan pe 0,12 10,12 | 0,11 0,53 | 0,51 | 0,50 | 0,52 | 0,51 |0,50 | 0,52 | 0,51 81 | 0, 21 | 0/21 10,13 (018 fora mal 10/035 Joss [085 [0's |o's4 |oiss |ovsa lors [os9 110 10,82 {0,31 10,80 | 0,23 | 0,32 | 6,22 10,15 [0,13 |o1s 1 {0,18 | 0,25 {0,28 {6,27 {0,14 (0,13 [0,17 }0,14 [0,12 1. |0,07 | 0,05 | 0,04 | 0.04 |0,03 | 0,03 f | 12 [0.21 jo.18 {0,18 |020 | 0,17 |o.15 jo.19 |0,16 [0,14 ] | 12 |0,08 0:07 |0,06 | 0,05 |o'04 | /oa os a oe 1,5 [0,25 | 0,22 | 0,19 |0,24 | 0,21 |0,18 | 0,22 |0,20 | 0,17 | 15 /0,10 | 0°09 | 0,07 | 0,07 | 0,06 | 0,65 | 0,04 |o.08 0.08 17 | 2, {9,80 10,27 |0,24 |0,28 | 0,26 | 0,23 } 0,27 |0,25 | 0,22 indirect (sca-| 75 | 2_ }-0,12|0,10 | 0,09 | 0,08 |0,07 | 0,06 | 0,04 | 0,04 | 0°03 Semidirect | gq | %5 |0,84 |0,31 |0,28 | 0,32 | 0,29 |0,27 | 0,80 | 0,28 |0,26 | 1,35 fo cu Limpi| 75 | 2.5 | 0,18 | 0,12 | 0,11 | 0,09 [0.08 | 0,06 |0,05 | 0,04 | a.0¢ | 1,65 63 | 3 [037 |0,89 /0,81 0,35 | 0,82 10,30 | 0,82 | 0,30 | 0,29 normale) 0 | 8 [015 }0.18 }0,12 }e.z0 {6.09 |0,08 fo.0s jos | ood 4 0,40 | 0,58 \0,86 | 0,89 | 0,87 | 0,35 | 0,87 |0,35 | 0:38 4 [0,16 [0,15 |0,18 |0,11 |0,10 |0,09 | 0:06 | 0:05 |o.05 6 |0,45 j 0,44 |0,42 | 0,49 | 0,41 | 6.46 | 6,41 (0.39 |0.39 { | & [918 [a7 Jo.5 }oi2 Jo't0 Joo 0.07 Jo-06 | oos } 8 | 0,48 | 0,47 [0.45 | 0,46 | 0,46 | 0,44 | 0,43 | 0,42 | 0,41 8 | 0,19 10,18 |0,16 | 0,12 | 0,12 |0:11 | 0,07 | 0,07 0,08 7 10_|0,48 |0,49 10.48 10,48 | 0,47 | 0,46 10,45 [0,45 0.44 10_|0,20 | 0,18 10.17 | 0,18 0,12 }o1s |o,08 |o,07 | oo7 1 ]0,18 [0,10 [0,08 0,12 | 0,09 |0,07 |0,06 |0,06 | 0,05 1 for 1 J} 42 ]045 | 12 }o,10 |o,18 | 0,11 | 0,09 |0,08 | 0,07 |o,07 1 | 12 Gas dong (eae 0,07 10.06 | 05 9.04 | 0,03 | 0.05 15 |0,19 | 0515 |0,13 | 0,16 |0,13 |0,12 |0,10 | 0,09 | 0,09 | 15 |0,14 | 0.22 |0,10 |0,10 | 0.08 oor [eae | ae (ee a9 | 2_ | 0,23 |0,19 |0,17 | 0,19 |0,17 | 0,14 | 0,12 |0,12 }0,12 rect (sea-| 85 | 2_ [0.17 |0.19 [0110 {0:10 | 0.08 | 007 one 0,05 | 0,04 Difus 39 | a5 |of2s | olae | nus jovee Jorta |o:t7 joa | oft4 {0.13 | 1,45 fo cx tnoni] 85 | 25 [020 [0,18 forte [ous lors lone {ioe (ooe |Oae 4 | 8 [0,27 |0,24 |0,22 10,24 {0,21 J0,19 Jo,16 [0,16 | 015 Camas? | ° | 8 [ost joe lorrr lors [eas [oad [O02 1207 [0.98 | 1,55 i Stee . ate) 31 |0,19 10,17 10,14 | 0,13 | 0,11 |0,08 fo.07 | 0.07 4 | 0,31 | 0,28 |0.25 | 0/26 | 0,25 |0,22 |0,19 | 0:19 | 0,18 4 023 /0'31 J0'30 Joe lous lous 6 | 0,35 | 0,82 | 0,30 |0,30 | 0,28 | 0.26 | 0,23 | 0,23 | 022 6 ]0.26 |o/24 Jo'22 Jor7 lors lord love ore | O88 1 | 8 |0'37 Jofas |0'33 o's |0'31 | 0.29 |o'35 | 0/25 |o.95 Lo] s Jor |oise Jos {ong lous ag foie foe lato mu 10 _ 10,30 10,37 10,95 10,34 10333 10,82 |o,27 |oz7 loa7 | 10} 0.28 | 0,97 0.25 | 6,19 |0,18 [0,16 [0-10 | o'10 foLo V7 [os (0.09 [ss foc: ]o.ns [ood joins fond Pood ean 5 12.]0,14 | 0,12 /0,10 | @,14 {0,09 [0,08 | 0,06 0.05 | ox ota, In coloana randamentului sint indicate si fractifl mea iccatecante 0/14 | 0,12 |0,40 | 0,07 |0,07 |0,07 i sint indicate i fractiile de flux tn sus gi in jos. so | 2, {020 0,18 [0.0 | 0,6 0.14 |0,19 [0.09 /0,09 , 0,09 . 2,5 | 0,23 | 0,20 |0,19 10,19 | 0,17 |0,15 [0,11 |0,11 10.10 | 3,50 i . . Semi inaireet! 80 | 3° 10°25 [022 loan |oian locts lotr fous fore [ora 42 si 2-46), inainte de a se fi studiat asezarea surselor luminoase 4 }0,28 | 0,26 |0,24 | 0,22 |0,20 |0,19 |o,14 |o.14 | 0.14 poate obtine numarul Jo: j 6 |081 |0,29 |028 | 0,95 |0,24 | 0,22 10,17 |0,17 } 0,17 re = { | 8 |0.84 |o,s2 Joa | 0/27 Jo90 | 0724 }a,19 Jo,19 {0,19 = 10 {0,85 0,38 [0,82 | 0,28 |0,27 | 0,20 [0,20 }0,19 | 0,19 N= St. eel374s PROIECTAREA SI. EXECUTAREA INSTALATULOR ILUMINATUL ELECTRIC 935. — Z 5. Tabela 10-11. Factorii de utilizare pentru corpurile Fi de iluminat fluorescent tip Cl ; Tabela 10-11. {contipuare) Ceeficientul de reflexie af tavanului ig —— = = ipul corpului | cele on 05 08 Ect on 05 | ao aoa | Se. ena | Muminat Coeficientul de reft xis al peretilor es gg re Tea Pe ee o fe [ot] os [os [ea | os | os | on Se HE eee eee a 7 10 /0,170.|0,150 | 0,138 | 0,170 | 0,145 | 0,130 | 0.160 | 0,145 | 0,130 1,0 | 0,205 | 0,170 | 0,140 | 0,205 | 0,170 | 0,140 | 0,200 | 0,170 | 0,140 i Oa) [Org [230 | 0,190 | 0,170 | 0,150 | 0,185 | 0,170 | 0,150 1,2 | 0,245 | 0,205 | 0,175 | 0,240 | 0,205 | 0.175 | 0,230 | 0,205 | 0.175 CIA, CIB 20 {0,260 | 0.235 | 0,220 ara fe ie ae 0,195 | 0,180 aA oe oe 0,220 | 0,285 | 0,250 | 0,220 | 0280 aa oa 2,3,4x40W] 95 0/285 |0'270'| 01055 |o'285 |0250 |Oscs |O'orn i Hy a0 Oa dene 0,280 0,840 | 0.905 {0,280 }0 335 ) 0.500 | 0.280 2, 3x65 W] 3.0 |0/310 | 9,200 | 01275 | 0/310 |0.285 | o.273 | 0/305 | 0285 (Oats 80 |sais | 0380 |0'350 |osa10 |0:360 a O00 | 0.378 | 0'350 Gu gitar | 40 |0,345 | 0,995 |5,815 |0,340 | 0,325 | 0,320 | 0,340 | 0,320 osto $0 | 0d |v4a5 louis | odo |otso | oats Jo 455 | 0400 Jone mms" | Go |o's0 Joes [asco |Osr |osas [ease [Seo [See | S80 x 470 | 0,445 } 0,485 | 0,470 | 0,450 | 04 0 11 . , 355 | 0, , 60 | 0,515 |0,495 | 0,475 | 0,510 | 0,490 | 0,475 | 0.505 {0,485 | 0.470 nie wr nie 0380 | 0,395 | 0,385 | 0,380 | 0,395 |0,390 | 0,380 8.0 |0'550 |0/535 | 0,520 | 0,545 | 0,580 | 0,526 | 0.545 | 0,525 | 0.515 a 0,400 | 0,405 | 0,405 | 0,400 | 0,405 | 0,400 | 0,400 | 10,0 | 0,570 } 0,560 | 0,560 | 0,565 | 0,555 | 0,550 | 0,565 | 0.555 | 0,545, _ etal Valorile din tabeli sint afectate de un factor de depreciere A. 1,4, Pentru alte valori ale Iui 4, se face corectia corespunzittoare (v. exemphul 10-3), 1,0 } 0,290 | 0,160 |0,130 |0,190 | 0,160 | 0,190 | 0.185 |0,160 | 0,190 1,2 | 0,225 | 0,190 | 0,165 |0,220 | 0,190 | 0,165 | 0,215 | 0,190 | 0,165 cia, cp | 15 | 0,270 [0/230 |0,205 |0,265 | 0,230 | 0,205 | 0,260 | 0,225 | 0,205, 5 2,0 | 0,320 | 0,285 | 0,260 |0,315 | 0,285 | 0,260 | 0,310 | 0,280 | 0,260 2,8, 4x 40 W 25 | 0,960 |0,,20 | 0,205 | 0,255 | 0.920 | 0,205 | 0,950 | 0.315 | 0,208 aaa ra = 23x65 w | 30 |0,285 | 0/350 | 0,525 0,850 | 0,325 | 0.375 {0,850 | 1,925 ‘a 10-12. Factorii de utilizare ek pritar | 20 | 0,430 |0,405 | 0,385 Os 0,400 | 0,885 | 0,420 | 0.400 | 0,380 pentru corpurile de iluminat fluorescent tip CP SEAS" | 5.0 | 0,400 | 0,435 | 0,415 |0,450 | 0,495 | 0,415 | 0,450 | 0,490 | 0,415 ee 6,0 | 0,480 | 0,460 | 0.440 | 0,475 | 0,460 | 0,445 |0,470 | 0,455 | 0,485 Goofioiental de reflexie al favanalui 80 |0,510 |0,495 |0,485 | 0,505 | 0,495 | 0,485 |0.505 | 0,499 | 0.480 icc CPP oc eatehmea ape 10,0 | 0'580 | 0,520 | 0;510 | 0,525 0,515 | 0,510 | 0,525 | 0,515 | 0,505 Snotperii oe i Oe SS Ore | t Cocficientul de reflexte al peretilor 1,0 | 0,185 | 0,160 {0,140 | 0.195 | 0,160 | 0,140 | 0,180 |0,160 | 0,140 12 |0,210 |0,185 | 0165 | 0,210 | 0,185 [0.165 | 0,205 | 0,185 | 0,165 15 |0,240 | 0,225 |0,195 | 0,240 |0,215 | 0.195 | 0,285 | 0,215 | 0,195 CIA, CIB 0 | 0,285 | 0,260 | 0,240 | 0,285 | 0,260 | 0,240 | 0,280 | 0,260 | 0,240 1x40 W 2,5. {0,315 | 0,295 | 0,280 | 0,815 | 0,295 | 0,280 | 0,810 | 0.295 | 0,280 1x65 W | 3,0 {0,340 | 0,820 | 0,800 | 0,340 | 0,815 | 0,300.| 0,385 | 0,815 | 0,805 cu gritar | 40 }0,375 | 0,360 } 0,345 | 0,370 | 0,360 | 0.340 | 0,870 | 0,350 | 0,840, dispersor | 5,0 | 0,395 | 0,385 | 0,370 |0,395 | 0,385 | 0.870 |0,390 |0375 | 0,370 6,0 | 0,415 | 0,400 | 0,390 | 0,405 | 0,400 | 0,830 | 0,405 | 0,895 | 0,990 8,0 |0,480 |0,425 | 0,420 | 0,480 | 0,425 | 0,420 | 0,430 | 0,425 | 0,420 10,0 | 0,445 | 0,440 | 0,435 | 0,440 | 0,440 | 0,485 | 0,440 | 0,435 | 0,435uw tb Boensopmree 376 PROIECTAREA SI EXECUTAREA INSTALATIO® Tabela 10-13. Factorii de utilizare pentru corpuri de iluminat fluorescent tip CGA ‘Coefietental de reflexio all tavanalut 0,50 \ Indicele cae Gooficientul de reflexie al perefilor eessesss BSSBsxs Tabela 10-14, Factorii de utilizave pentru corpurile de iluminat fluorescent tip CGB Coefisientu) de reflexie al tayanului 0,24 | 0,18 0,28 | 022 0,83 0,40 | 0,35 0,45 | 0,40 0,48 | 0,44 0,54 | 0,50 0,57 | 0,58 0,60 | 0,56 0,68 | 0,60 0,65 | 0,63 2992 ERES SERBS eessss @ z g oe 35 I 08 Coeficientul de reflexie al peetilor os | os | 02 | 05 | 09 | oa | os | os | oa 0,190 | 0,160 | 0,140) 0,170 | 0,150 | 0,130 } 0,155 | 0,180 | 0,155 0,220 | 0,190 | 0,165 | 0,195 | 0,175 | 0,155 | 0,170 | 0,155 0,185 0,260 | 0,230 | 0,200 | 0,280) 0, 0,185 | 0,200 | 0,185 | 0,165 0,300 | 0,275 | 0,250 | 0,270 | 0,270 | 0,230 | 0,235 | 0,220 | 0,205 0,340 } 0,315 | 0,290 | 0,800 | 0,300 | 0,265 | 0,265 | 0,245 | 0,285 0,865 | 0:340 | 0,20 | 0,825 | 0,925 | 0,290 | 0280} 0,270 | 0,260 0,400 | 0,360 | 0,360 | 0,8¢0 |) 0,360 1,325 | 0,315 | 0,300 | 0,290 0,425 | 0,415 | 0,895 | 0,880 | 0,880 | 0,355 | 0,880 | 0,325 | 0,815 9,445 | 0,430 | 0,415 | 0,895 | 0,595 | 0,375 | 0,350 | 0,840 | 0,330 0,470 ) 0,455 |~ 0,455 | 0,420 | 0,420 | 0.400 | 0,370 0,865 | 0,355 0,480 | 0,470 | 0,470 | 0,480 | 0,480 | 0,420 | 0,380 | 0,875 | 0,375 ILUMINATUL ELECTRIC 377 Tabela 10-15. Factorii de utilizare pentru corpurile de iluminat fluorescent tip CGC ‘Coeficientul de reflexie al tavanului of 1 os I 08 Coeficientul de reflexie al peretilor 10 | 0,160] 0,180} 0,115 | 0,150 | 0,195 | 0,105 | 0,185 | 0,115 | 0,100 12 | 0195] 0160) 0185) 0,170) 0,145 | 0,180 | 0,155 | 07135 | 0/120 15 | 0,225 | 0200] 0170] 0.205] 0.175 | 0,160 | 1.190 | 0,165 | 0,150 20 | 0270] 0245] 0220) 0250) 0,227 | 0210 0.210 } 0,195 25 | 0,300} 0275 | 0,255) 0,280] 0,260 | 0,240 | 0,255 | 0. 0,220 3,0 | 0380 | 0800) 0,280) 0,300 | 0,280 | 0,260 | 0.275 | 0,260 | 0,245 40 | 0370] 0350) 0,880) 0840] 0,320 | 0,310 | 010 | 0; 0; 50 | 0395 | 0875 | 0360] 0.365] 0,850 | 0,335 | 0,355 | 0,325 | 0,815 60 | 0.405] 0890 | 0,875] 0375| 0,365 | 0,355 | 0,850 | 0,340 | 0,380 80 | 0440] 0,420 | 0.410] 0,405] 0,895 | 0,885 | 0375 | 0,370 | 0/360 10,0 | 0455 | 0,445 | 0,440 0,420 | 0.415 | 0.405 | 0,890 | 0,485 | 0,380 Valorile din tabela sint afectate de un factor de depreciere 4 «= 1,4. Pentru alte lori ale Iui A se face corectia corespunzitoare (v. exemplul 10-8). upa definitivarea numarului de lampi, potrivit condifiilor de ase- ea acestora, se recalculeaz& fluxul real total prin relatia Gar = ND, care ©, este fluxul real al lampii (v,. tabelele 2-39, 2-42 si 46). In final se determina iluminarea medie calculata = PaTUK min ned aie alse Se recomanda ca iluminarea medie calculaté B7,,, S4 au fie mai icd decit iluminarea cerut& prin norme Emea; se admite ca Hy,.4 8 paseascd in plus, pind la o treaptd (din scara nivelurilor de ilu- are), iluminarea medie Enea normata. Exemplul 10-3, Se di o hal industrialé cu dimensiunile a=24 m si 90 m (v. fig. 10-4), in care irebuie si se realizeze un nivel mediu de378 PROIRCTAREA $1 EXECUTAREA INSTALATILOR ILUMINATUL ELECTRIG 379 Tabela 10-16. Factorii de utilizare pentru diferite solufii de iluminat cu tuburi fiuerescente Tabela 10-16 (continuare) Coeficientul de reflexie sl tavanului Goofieiontul do xefloxie al tavanulut Randa- | Indi- = a Randa: | Indi- ‘Tipul corpuloi | mentut | cele . ; E mentul | cele 07 0,5 03. cpt cow ecorpu- | fned- — Paphiatat” | Siew | ine cata Bs peor pa asf seen We Coat eee 3 RL | PR ¢ os | 03 | or [os | os | or | os | 09 | on - 0,5 0,3 Ol 05. 0,3 On 05 08 | OL r = = i Semidirect J | 25 | 0.23] 0,22) 0,20! 0,21] 0,20] 0,19] 0,19| 0.18] 0,17 Direct 1_ | 0,18] 0,15] 0,12] 0,18] 015 | 0,12] 0,17] 0,15 | 0,12 (cu gritar) a4 | 3 | 0,25| 0,24] 0,22] 0[23} op2! 0,21] 0.21] 020] 0.19 T | 12 | o'22| 018) 0,15) o,21} 0,18] 0115] 020) 0118 | 0,15 go | 4 | 028] 027| 0,25] 0,25] 0,24] 0,23} 023 | 0,22] 0,21 155 | 0,25 | 022] 0,19] 0,25| 0,22] 0,19] 0.24] 021 | 0,19 | 36 | & | 980] 0,80] 0.28 0.28) 0.27) 0,20) 0.25) 0,24) 0,24 o | 2. | 030] 0,27] 0,24} 0,30] 0.27| 0,24] 0,29] 0,26 | 0,24 0,82] 0,32] 0,31] 0,80| 0,29 | 0,29] 0.27] 0,26] 0,26 75 | 25 | 0,34] 0,80/ 0,28] 0,83] 0,80/ 0,28 | 0,33] 0,80 0,28 | {| 10. | 0,34} 0,38] 0,83} 0,81 | 0,30 0:30] 0,28 | 0,28] 0,27 7s | 8 | 036] 0,33/ 0,81] 0,36] 0,38] 0,31| 0,35] 0,33 | 0,31 4 | 0,41] 0,38] 036] 0,40] 0,38] 0,36) 0,40] 0,38 0,36 Bes, 6 | 0,43) 0,43| 0,41} 0,44] 0,43 | 0,41] 0,44) 0,42 | 0,41 Mixt (lampi 1 1 | 018] 0,14] 0,11 | 0,15} 0,12| 0,10! 0,13) 0,10 | 0,08 | 8 | 0,48| 0,47| 0,46} 0.48] 0,47 | 0,46} 0,48) 0,46 | 6,45 libere mon- 1,2 | 0,21| 0,17] 0,14] 0,18) 0,15 | 0,12] 0,16] 0,13] 0,10 10 | 0,50} 0,49! 0,48} 0,50] 0,49) 0,48] 0,50} 0,49 | 0,45. Be pe ta- F bed pat Pee pe nee oa rey eee oe van, hs 3 2 - - S . o Q \ + i 109 | 25 | 034] 0'30| 0/26 0,29 0,26) 0,23] 0,25) o.22/ 0,20 Direct (cu 1_ | 0,35] 0,13! 0,11] 0,15) 0,13 | 0,11/ 0,14] 0,13 | 0,11 50 | & | 0,86) 0,83} 0,29) 0,82) 0,28) 0,26) 0,27) 0,24) 0, ‘erdtar) i Tf | 42] 027] 05) of3] 017) 015 | 018) 016] 0:15 {0,13 a ite oa eal fa he ie a pee ay | Peace ened ae Oey (re | One a ae. 8 | 0/49} 0,46| 0.44| 0:45] 0,41 | 0,39] 0:37] 0,36) 084 ,23 | 0,21 | 0,19] 0,23 | 0,21 | 0,19] 0: 49 0,46 | 0,44) 0,45) 0,41] 0,89] 0,87| 0, sg | 25 | 0.25| 0,24] 0,22] 0,25] 0,24 | o!22| 0,25 | 0/24 | 0,28 10} 051] 0/49 | 0,47} 0,46] 0,44) 0,42] 0,40] 0,88] 0,37 Be | 8 | 027] 0:36) o24| 027] 0,25) 0,24) 0,27 | 0,25) 0,24 4 | 0,30] 0,29] 0,28] 0,30 0,29 | 0,27) 0/30| 6,28 | 0,27 a 6 | 0,82] 0,31] 0,31 | 0,32] 0,82] 0,31 | 0,32 | 0,31 | 0,31 pence ert 1 1_ | 0,15) 0,18] 0,11] 0,18 | 0,12] 0,10) 0,12|-0,10} 0,09 | | ,8 | 685] 034) 0,4) 0,35) 0,34] 0,84] 0,95 | 0.34) 0,84 tar montat 1,2 | 0,17] 0,15] 0,14] 0,15) 0,18] O12] 0,18] 0,12] 0,11 10 | 0,36} 0,36] 035] 0,36] 0.36| 0,85 0,36! 0,35 | 0,35 pe plafon) ne oat ae a es nue pe ae ae oe ‘ ij 4 42 | 35 | 027] 0,25) 0:28] 0/24] 0,22] 0,20] 0'20/ 0119) 0.38 Semidirect te 1 | 0,15] 0,13] 0,11] 0,14} 0,12| 0,10] 0,13} 0,11} 0,09 35 4 a ne ay tet a Ded oat read pe 7 {i 1,2 | 0,18| 0,15| 0,13) 0,16} 0,14] 0,12) 0,15} 0,18} 0,11 6 | 0,35] 0,34] 0:32! 0,31 | 0,30| 0:29] 0727] 0,26 O36 L5 | 0,21 | 0,19) 0,16) 0,19) 0,17) 0,15) 0,18) 0.16) 0,14 8 | 0137] 0'36| 0,35] 0°38} 0.32| 0'82| 0'29| 0728 | 0/28 Be Ean cea leareea eel aa ae 1 h0 | 0.22 Te 1 | 13 | cs) o'38| O's7| o'34| cad) 0°33} v30| 0°30] 030 70 2,5 | 0,29] 0,26} 0,24] 0,27) 0,25| 0,23] 0,24] 0,23 | 0,21 E ' ,57 | 0, , , F , 4g | 8 -| 031) 029) 0,27] 029] 0.27) 0,25) 0,26] 0,25 | 0,28 fi ed Oar Oss 03s oat as a ee oat Semiindirect’ 1 | 014] 0,12! 0,10] 012] 0,10] 0,09] 0,10! 0,09| 0,08 1 |.8 0,41 | 0,40| 0,39 | 0,38| 0737 | 0,80] 0,35] 0,35| 0,34 {on gritar) 1 12 ois O14) Oz a4 ong out ns 9,10 9.08 a es ete eat sey [CS | CHS BT Oe eee Pe 2 | 023] 021| oe| 0.49| o18| o'18| 016) o1s| O24 . $3 | 25 | 0,26] 0.24| 0,22] 0,22/ 0,21] 0,19] 018 | 0,17| 0.16 Semidirect. 24 | 1_ | 0.13} 0,11| 0,10] 0,12] 0,10| 0,09| 0,11| 0,10{ 0,09 8 | 028} 0,26| 0,24] 024] 0,22] 0:21| 0.19| 0,18] 0.17 (ca gritar) | 60 | 12 | 0,15] 013] 0,12] 014] 0,12/ 011] 0,12] 0,11 0,10 4 | 031] 0,20] 0.28] 0.26] 0,25] 0:24| 0.21/ 0,20] 0,20 36 1,5 | 0,18] 0,16] 014] 0,16] 0,14| 0,18] 0,14] 0,13 | 0,12 | 6 | 6,84] 0.32] 0,31) 0,28) 0,28} 0.27] 0,23 | 0,23) 0,22 210,21] 0,19] 0,17} 0,19 | 0,17 | 0,16} 0,17] 0,16 | 0,15380 PROIECTAREA §I EXECUTARKA INSTALATHLOR Tabela 10-16 (continuare) Coeficientul de reflexie al Beati| ge On 1 08 i 08 Tipal compelut HY cote a 2 i Bisaheer |S | ete Coefsiontal de Feflnie al porfilor q os | os | oa | a5 | 03 | 01 | os | 08 | 02 Semiindirect, | | | 8 | 0,86) 0,35] 0,34) 0,50] 0,90) 0,29 9,25) 0,25] 0.24 {ou gratar) 10 | 0,87} 0,36] 0,36] 0,82] 0,81] 0,30} 0,26| 0,26) 0.25 §ndirect (sca- in, 0,12] 0,10] 0,08] 0,08] 0,06| 0,05} 0,04] 0,04] 0,03 fe cu tuburi T ] 12] of14] 051] 0,09) 0;c9] 0.07] 0:06 | 0105! 0,04] 0104 floures- 15 | 0'17| 0:18| 0,12] 0,11] 0;09| 0:08) 0,06| 0,05) 0,04 conte) 790 | 2_ | 9,20) 0,17) 0,15] 0,18} 0,11] 0,10] 0,07) 0,06] 0,06 79 | 25 | 021| 020} 0,17) 0,14] 0,18] 0,12) 0,08 0,07) 0,07 0 3 | 0,23} 0,21] 0,18} 0,15} 0,14) 0,14] 0,08] 0,08] 0,07 4 | 0,25] 0.23] 0,21] 0.17] 0,15] 0,15) 0,09] 0,09) 0,08 6 | 0,27] 0,25] 0,23) 0,18] 0,17} 0,16] 0,10) 0,09) 0,09 { | ,8 | 929] 0127) 025) 0,19) 0,18) 0,17) 0,11] 0,10] 0,10 10 | 0,31) 0,28} 0,27) 0,20] 0,19] 0,18| 0,12 0,11] 0,10 Notd. In coloana randamentului sint indicate si fractile de flux in sus si fn jos. Huminare Ey,,q~250 1x, folosindu-se corpuri de iluminat tip CIA 365, echipate cu lampi fluorescente tip LFA 65/2 si cu grAlar dispersor; corpurile sint montate direct la plafon, la indlfimea h=4 m deasupra planului util tv, fig, 10-6). Se mai cunose urmatoarele date: = randamentul corpului de iluminat, R,—0, — coeficientul de reflexie al tavanului F — coeficientul de reflexie al perefilor ¢,=0,5; Emin . Emed — factorul de depreciere 41,8 (v, tabela 10-6). Se cere sA se caleuleze numarul necesar de corpuri de iluminat. Se determing indicele inc&perii cu formula — coefictentul de uniformitate Ky tabela 10-4); 0.84 + 0,25 8X24 + 02X90 h 4 98. Cu ajutorul tabelei 10-11 se stabileste factorul de utilizare u=0,404, eo- respunzitor corpului de iluminat tip CIA 365, indicelui inc&perii #=-9,3 si ILUMINATUL ELECTRIC ast eoeficientilor de reflexie 9,=0,7 $i e,=0,5 (valoarea 0,404 s-a obfinut prin interpolare intre valorile 0,395 si 0,410 corespunzitoare indicilor 8 si respectiv 10). Se calculeaza fluxul total necesar cu relatia 4 14 o,=—, UR min in care se {ine seama cd factorul de utilizare determinat cu ajutorul tabelei este afectat de un factor de depreciere de circa 1,4 (v, nota la tabela 10-11); se obtine 18 90 X 250 x —— 24X90 X 250 x57 oy = == 2629 571 Im. 0,404 X 0,65 Tinfndu-se seama ca fluxul util al corpului de iluminat CIA 365 este dat de relatia , = 86),R,, in care ),=3960 1m este fluxut inifial al lampii LFA 65/2 (v. tabela 2-42), se obfine numérul de corpuri de iluminat o; 2.629571 ~ Oy = 3X8960x0,08 ~ 830, Acest numar urmeaz& si se definitiveze tinindu-se seama si de condifiile de asezare in plan a acestora, 3. Metoda puterii specifice. Aceasta este 0 metoda de apreciere a puterii necesare in cazul instalatiilor interioare — pentru realizarea unei iluntin&ri orizontale medii Enea prescrisi prin norme. Metoda puterilor specifice are un grad sc&zut de precizie si nu se foloseste decit la elaborarea unor faze preliminare de proiectare (studii tehnico-economice, anteproiect). In cazul iluminatului incandescent, puterea totald este datd de relatia Emea’ Ey P=10S {W), in care: H, este iluminarea specifica, in Lx (tabela 10-17); S = aria incéperij ituminate, in m?; A — ceficientul de depreciere383 PROIEGTAREA $I EXECUTAREA INSTALATILOR Tabela 10-17. Valorile ilumin&rii Ey, in ix, in eazul kimpilor cu incandescent’ SS Ee Poterea Himpilor ‘Tensiunea nominali a limpitor; 120 9i 127 V usuinatal w direct mixt | indirect | direct mixt indirect 40 26 225 | 165 | 28 195 | 145 60 29 25 185 | 25 BL 15,5 100 85 30 23, oT 23, IW 150 395 | 34 245 | 81 26,5 | 19,5 200 415 | 365 | 26 34 295 | 215 300 4d 38 27,5 | 37 32! 23,5, 500 48 al 30 41 35 23,5 750 50 42,5 | 315 445 | 38 28 1000 52 44 32,5 a7 40 29,5 ILUMINATUL ELECTRIC 383 ip care: peste puterea unei lampi, in W; @, — fluxul luminos al lampii alese, in Im; Eneqd — iluminarea medie prescrisd, in 1x; S — aria incdperii iluminate, in m?; B s — aria, in m%, care revine unui corp de iluminat conventional (tabela 10-18); A — coeficientul de depreciere. Exemplul 10-5. Se cere ca in aceeasi incépere menfionaté la exemplul “10-4 s& se realizeze un nivel de iluminare mediu Ey,,q=200 Ix cu Limpi Mluorescente tip LFA 40/2X prevazute cu reflectoare emailate. Indljimea Baetoen H-=4 m; factorul de depreciere A=1,5; culoarea zugravelilor este leschisa. - Tabela 10-18. Suprafafa care revine anni singur corp de iluminat conventional, in m? _ “Dac se noteaz& cu p puterea unei mpi, numarul de lampi necesare este Exemplul 10-4. Se cere sa se determine puterea necesaré pentru a se realiza intr-o ineépere cu dimensiunile a8 m si b=12 m un nivel de iluminare mediu E,,,¢=50 1x. Se folosesc limpi cu incandescenté de 150 W la 228 V si corpuri cu repartifie direct a fluxului luminos; coeficientul de depreciere S=1,3. Se utilizeaz& relajia Din tabela 10-17 se obfine pentru 150 W la 220 V, iluminat direct, E,=81; deci 50 P=10X12X8X 5 X13= 2013. W, Se vor prevedea 14 lampi a 150 W, puterea instalata fiind deci 2100 W. in cazul iluminatului fluorescent, puterea totald rezulté din re- Jatia SEmeah P= 52,52 med” fw sb, | Tncdperi ijloc it (ait = 2) Inguste Repartitia flue (ott = 1) ar (ltt 4) | xulai luminos Tipol corpului de tlominat Culoarea ineiperi 7 a= hist des- | medio hist Abaminare direct, eu reflector emailat Cu mai multe limpi montate artistic, in special cu luni direct, cu aba- jur-oglind Ca mai multe limpi, in special cu Iumini direc- 1a, cu sticle difuzante OBSERVATH. Culoarea deschisi a ineiiperii corespunde urmitorilor coeficienti de reflexie: ?, 0,75, pentrn tavan; 9,, 0,5, pentru pereti. : Culoarea medie a ineiperii corespunde urmitorilor coeficienti de reflexie °, == 0,5, tru tavan; Pp = 0,3, pentru pereti. a e reprezint& raportul dintre dimensiunea minima in plan a inciiperii si steia. iltimea« 384 PROIEGTAREA $1 EXECUTAREA INSTALATILOR Se foloseste relatia Din tabela 10-18 se obtine pentru cazul dat (iluminat direct cu reflector emailat, incdpere larga, cu zugraveli de culoare deschisa), S23 m*, Din tabela 2-42 se ia fluxul unei mpi LFA 40/2 X, ©1750 bm. Se obfine: P=525% 1500 x1S © 1500 W; N=—7- = 87,5. 40 x8 x 12 x 200 23 X 1750 ‘Se vor monta 38 lampi de cite 40 W. D. APRECIEREA PRIN CALCUL A CALITATIL ILUMINATULUT Acest mijloc de apreciere permite si se cunoascd, cu o precizie satisfacitoare, incd din stadiul de proiectare, calitatea unei instalafii de iluminat. Metoda permite alegerea solutiilor corespunzitoare pentru limitarea luminantelor orbitoare ale surselor si pentru’ stabilirea unor raporturi admisibile de luminante in cimpul vizual. Se pot controla astfel efectele de orbire directa si prin contrast (reducerea orbirii prin reflexie raminind s& fie rezolvaté printr-o organizare judicioasa a locului de munca). Tn final, metoda conduce la stabilirea unui indice numeric, care reprezinté gradul de orbire ce caracterizeaz4 instalatia respectiva. Prin compararea acestui indice cu valorile recomandate, pentru diferite categorii de incdperi si procese tehnologice, se pot trage con- eluzii corespunzdtoare asupra calitafii instalatiei proiectate. Actio- nind in mod convenabil asupra elementelor care determina valoarea indicelui de orbire, se pot realiza instalatii cu caracteristici ridicate de calitate. Metoda aceasta de apreciere a calitatii iluminatului se poate aplica in cazul instalatiilor cu o dispozijie simetric& a surselor luminoase, dupa ce calculele luminotehnice pentru realizarea nivelului de iluminare necesar au fost efectuate printr-una dintre metodele clasice (metoda punct cu punct, metoda factorului de utilizare etc.) 1. Nofiuni utilizate in aplicarea metodei. Suprafata lumi- noasA S reprezintd proiectia suprafetei luminoase a corpului de iluminat pe un plan perpendicular pe directia intensitatii ma xime; se ¢alculeaz& cu relatia aXb [em], ILUMINATUL ELECTRIC 385 in care a gi b sint dimensiunile in plan ale corpuluide iluminat in cm (fig. 10-18). Corpurile de iluminat cu aceleasi dimensiuni a si b in plan au aceeasi suprafaja luminoasa, indiferent de numarul de lémpi cu care sint echipate. Fig. 10-18. Suprafata luminoasa S a corpurilor de iluminat (corpurile 1, 2 si 3 au aceeasi suprafata luminoasa), Raportul fractiilor de flux RF® reprezinta ra- Pportul dintre procentul din fluxul luminos al tuturor lAmpilor emis in sus F@, si cel emis in jos F,; fluxul total al lampilor din corpul de iluminat este considerat 100%) (ca si cum randamentul corpului de jluminat ar fi egal cu unitatea). Astfel, Fo, RRO Peet, FOr 45 De exemplu, la un corp de iluminat care emite integral in jos: FO 4 : F®)= 100%, deci nF = ~ 0, z i 100 Fractia de lumina Tumina in in sus FL, si fractia de jos FL, reprezint& procente din fluxul luminos total al lampilor (luindu-se in considerare si randamentul corpului “a iluminat) emise de acestea deasupra, respectiv dedesubtul orizon- talei. j — Cartea instalatorului electrician366 PROIEGTAREA $I EXECUTAREA INSTALATIILOR ILUMINATUL BLECTAIG 387 Pentru un acelasi corp de iluminat, raportu) fractiilor de lumina Tabelg [6 Paatdaritingeres 7 vento wale tena ce inmktet este egal cu raportul fractiilor de flux eerie I. Laémpi ou incandescenta Fls _ ppg —2&. pi nt FL; Fo) . Corp de iluminat tip , UNIVERSAL” Fluxul luminos in jos ; reprezinté fluxul luminos emis de paper etic teed na ~ BZ5 corpul de iluminat sub orizontald; se obtine inmultindu-se fluxut Pentru indici ai inciiperii de la C la J — BE4 total al ampilor ®; cu fractia de lumina in jos FL; . Glob din sticl& opal ®,=FL, X ; [Im]. IL Lémpi cu fluorescenta De exemplu, in cazul unor ampi al eth total @; este de 6000 im, 1. Corp de iluminat tip CGA © axe nacineuts iar FL)=65%, fluxul luminos tn jos = 54 =8:900 Im. . Corp de iluminat tip CIA, inchis la capete, fark gritar difuzant Clasificarea zonal BZ a corpulut de iluminat. Aceasta clasificare Pentru indicile inesperit A — BZ 5 simetric se face in functie de raportul direct d, care reprezinta raportul din- Pentru indicii tneiperii de la B la J — BZ 4 nesimetrie tre fluxul luminos care cade direct pe planul de lucru si fluxul lu- . Corp de iluminat tip CIB, inchis la capete, firé gratar minos in jos al corpului de iluminat. Acest raport este o functie de difuzant curba polar& de distributie a corpului de iluminat si de indicele Pentru indicile inoxperii A Spec incdperii, In functie de valoarea raportului direct d, corpurile de Pentru indieti ineiperi; de la B la J i de iluminat se clasificd in zece categorii BZ,... BZ. Categoria BZ; i ay decid 1 = corespunde repartitiei celei mai concentrate a fluxului luminos, iar ae. le aluminat OIA, deschis: la capete, fiir gritar BZjo — celei mai largi. In tabela 10-19 sint indicate criteriile pentru SPR cosine le incadrarea in clasificarea BZ a principalelor corpuri de iluminat aS a penta — BZ 4 nesimetric produse in tara. Pentru indicii inckperii J — BZ 8 simetric Intrucit valoarea raportului direct d este determinata si de indi- . Corp de iluminat tip CIB, deschis la capete, fink guitar cele inc&perii, rezulta cd un anumit corp de iluminat poate sd treacd difwzant de la o categorie la alta (in cadrul clasificdrii BZ) 0 data cu schim- Pentru indicii inedperii de la A la B — BZ 5 simetric barea incaperii in care se foloseste. Pentru indicii inc%perii de la C la J — BZ 4 nesimetric 2. Aplicarea metodei. Din calculele anterioare (v. cap, X,C) se j. Corp de iluminat CPB, cu reflector — BZ 4 nesimetric cunosc urmatoarele elemente: i ae - . — tipul corpurilor de iluminat, echiparea lor (numarul si tipurile ee cea Pee eoate, cay ejttace | de lampi), numéarul corpurilor, asezarea lor in plan si indltimea de en — BZ 8 simetric montaj Hm (indltimea deasupra pardoselii); } Corpuri de iluminat cu ecrane din masi plastic’ sau Pl — factorii de reflexie ai tavanului ey si ai peretilor pp. sticla opal — BZ 4 simetric In continuare se stabilesc in ordinea indicata mai jos urmatoarele . Panousi luminoase montate in plafon, de forma patraté elemente noi: . sau dreptunghiular’. cu ecran din masii plastici sau — inaltimea corpului de iluminat H, deasupra liniei de vedere. sticlé opalit — BZ 5 simetrie Be388 PROIECTARBA $I EXKCUTAREA INSTALATULOR Tabela 10-20, Indicii Dimensianea Tnedperii Distributie simetri Clasificare dupi distributia BZ 2H Sones Beane ip eenasn & BZ 2 95 10,1 10,2 10,3 10,8 10,4 BZ 6 12,0 14,8 16,2 17,4 18,3 19,1 SH Boomer say A BB 97 1038 10,5 10,6 107 108 125 155 171 183 198 20,1 4H Boaonar Rem 98 10,4 107 10,9 ill 2 13,0 16,2 18,0 19,2 20,2 21,0 GH 8H Boos myn ye Boon ERS 10,8 u0 12 4 10,8 11,0 us us 18,3 19,9 20,0 218 18,6 20,5 21,5 22,5 23,2 27,8 29,7 Boos mre 10,8 Il 1A 1,7 BREE BRR 18,7 20,8 21,9 23,1 ILUMINATUL ELECTRIC Distribufie nesimetrici390 PROIECTAREA $1 EXECUTAREA INSTALATIILOR H=Hm—1,2 m [m] daca in inc&perea respectiva se hucreaz& stind pe scaun; H—H»—1,8 m [m), dacd se lucreazi in picioare; — dimensiunile X si Y ale incdperii si relatiile dintre acestea si indltimea H conform indicatiilor din tabela 10-20 si fig. 10-19 (trebuie si se tind seama cdi totdeauna latura X este perpendicularé pe linia de vedere); — indicile incaperiii cu relatia ab, hat b) in care a, b si h sint cotele in me- fri si au semificatia ardtaté in cadrul metodei factorului de utilizare; indicele obtinut se echiva- leazi’ cu unul din simbolurile A...1, finindu-se seama de ur- matoarea corespondent& Fig. 10-19. Determinarea_laturilor X si ¥ ale inciperii in raport cu linia vederii. Peper) eaestesl eelea ee feta isle2sl 2 [as}izsl 1 | o8| 06 Simbolul echivaleat Valoarea indicelui — caracteristicile corpului de iluminat, si anume: _ — incadrarea in clasificarea BZ a corpului de iluminat (v. tabela 10-19); ; ; 2 fractile de flux in sus (F@,) si in jos (F®,) si raportul frac- {iilor de flux (RF©) conform indicatiilor din tabela 10-21; —- suprafata luminoasa S a corpului de jluminat; — fluxul luminos in jos (@;), cu relatia 0; =; X FL; [Im] ; — indicele de orbire de baz Ip (v. tabela 10-20). Urmeaza determinarea unor termeni de corectie, $i anume: ~~ termenul de conversiune T., care induce corecfii in functie de valoarea raportului fractiilor de flux (RF®), conform indicatiilor din tabela 10-22; — factorul initial de orbire J, cu relatia L=1n+Te ILUMINATUL ELECTRIC 398 Tabela 10-21, Caracteristicile fotometrice ale corpurilor de iluminat Distribujia fluxului luminos, Randaynone| mind seam We eandamentsl | paposty ‘ipl corpului de sluminat conluiss < cubis | Eluxul luminos | Flusal uminos | RE® in jos F/[%]] tn sus FO, Ul Corpuri de iluminat pentu limpi cw incandescenti Corp cu glob sferic din sticlé opali | 0,79 44 35 0,79 | Corp deschis tip Medias o7 15. 0 0 Corp impermeabil 0,6—0,7 | 48-56 12-14 0,95 Corp etans Badt 06—0,7 | 48-56 12-14 0,25 Corpuri de iluminat pentru Kimpi cu fluorescenta Corp de iluminat tip CIA 0 0 Corp de duminat tip CIB 7 0,09 Corp de iluminat tip CPA 45 LiL Corp de iluminat tip CPB 0 0 Corp de iluminat tip CGA 45 11. Corp de iluminat tip CGB 38 084 Corp de iluminat tip CGC 28 0,58 *) Fira griitar dispersor; in cazul folosirii gratarului, randamentul scade (v. cap. IL F, 2). Pentru randament vezi capitolul I, F, 2. Tabela 19-22, Vaforife termenului de conversiune T, FOsi%) a E 6 Foy, re * ‘as t . ef] 70 50, 30 70 50 380 70 | 50 | 80 pp) | 50 30| 50 30] 30 | 50 30/50 30] 30 |50 30/50 30) 80 52 7T1)58 76) 81 |2,7 40/86 50) 61 | 0 1,111,2 2,4) 4.0 NOTA: Fé, si Fo; sint fractile de flux in sus si respectiv in jos, iar RFO — raportul acestor fractiis 9, si, sint factorii de reflexie al tavanulnt si respectiv al peretilor.392 PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATULOR Tabela 10-23, Valorile termenilor de transformare T#, TH si Ts Tq pentru flaxl luminos %; al corpului do éluninat isteibuit in emisfera interioart, in Igmién (tHoxul de comparare 1000 I Ty pentea inalhimea do montaj #1 ajeorpurilor de cr teceat es are cchilor, mm. (isltumea:de ‘cooperare. 8,05 1m). T's. pentar suprataia Juminoasa Sa corpulas_ de ‘luminat, t emt, (supeafata a de comparare 645 em?) — 60 65 +-8,0 0,92 13 = 49 oF + 66 124 —10 —42 129 +56 1,83 —06 =31 193 + 42 24a —08 —18 322 + 24 3,05 0,0 — 09 450 +12 365 +08 0,0 645 00 4,60 +0,6 +41 965 —14 6,10 +10 + 18 1290 — 24 7,60 +13 = 29 1930 38 915 +16 = 42 3220 — 56 32,40 +21 +51 4500 — 68 = = + 60 6450 = 80 = ~ ste 9650 — 94 - = +78 12.900 —10,4 = - + 89 19800 li - - +102 32.200 —16 | — - —— termenii de transformare: Ty pentru fluxul in jos, Ty pentru inaltimea H si T, pentru suprafata luminoasa S, conform indicatiilor din tabela 10-23: — indicele final de orbire J; cu relatia ToxkTy & T,. Valoarea obtinuta pentru 1; se compar cu valorile maxime admisibile din tabela 10-24. In cazurile in care valoarea calculata a indicelui final de orbire depaseste valoarea maxima admisibild, se considera c4 instalatia proiectaté nu corespunde din punct de vedere calitativ, prezentind efecte de orbire inadmisibile; in aceste cazuri trebuie si se revada solutia de iluminat considerata, intervenindu-se asupra factorilor care influenteaza conditiile de calitate ale iluminatului, ca tipul si dispozitia corpurilor de iluminat, prevederea unor vopsitorii corespunzatoare pentru plafon si pereti ete. hal, ILUMINATUL ELECTRIC 393' - Exemplul 10-6. Se cere s& se verifice calitatea instalatiei de iluminat prezentat& in exemplul 10-3. In afara datelor indicate in exemplul 10-3 se mai cunose urmatoarele date: —inalfimea de montare a corpurilor de iluminat deasupra pardoselii H,=5 m; —indljimea de montare a corpurilor de iluminat deasupra nivelului " ochilor, H=H,,—1,6-5—1,6=3,4 m (se lucreazA in picioare); : — linia de vedere a tuturor muncitorilor din halé este paraleld cu latura lung& a acesteia; hala este destinati asamblirii de echipamente de radio in industria constructoare de masini. Se stabilese dimensiunile X si ¥ ale incaperii jinindu-se seama de indi~ catiile din fig, 10-4 si 10-9, objinindu-se X=a-=24 m si Y=b=90 m. Se caleuleaza: X_ ¥ _ 90 4a 25 xa ij aS 206; v= H —64= .° ead ee Se determina indicele incaperii cu relatia tb 24 ees 400s ws h@t+b) 4@4-+90) cAruia it corespunde simbolul A. Se stabilese caracteristicile corpului de iluminat (lip. CIA cu gratar dispersor), si anume: — categoria BZ 3 simetric (v. fabela 10-19, pet. 7); — fractile de flux F®,=0 si 7; =0,68 (v. tabela 10-21); — suprafaja lumincasa a corpului de iluminat, determinati de dimensiunile gratarului dispersor (v. fig. 10-18 si tabela 2-51); S=ab—40% 153,16 000 em?, — fluxul luminos fn jos j= ©, XPLj=3X3 960X0,68 = 8 078 Im. Se determina indicile de orbire de baz4 I,—15,2 conform indicatiilor din tabela 10-20, Se ‘determina termenul de conversiune 7,~'5,2 pentru: BEG =—"— = 0; 6, = 70% 51 ep = 50% (ve tabola 10.22) 0,68 " Se stabileste indicele initial de orbire Tpaly tT 1524525204, Se determina termenii de transformare (v. tabela 10-23): Te= +54; Ts= Valorile s-au obtinut prin interpolare. 48 si Tym+0,2;PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATULOR Tabela 10-24, Indieii de orbire recomandafi penfra incdperi industriate Locul de munca ea Industria metalurgicd si constructii de magint — Ofelirii, furnale, laminoare 28 — Turnitorii: pee de preparare a nisipurilor, formare, miezuri, turnare, dezbatere 28 miezuri si formare fini, control 25 -— Forie 28 — Hale cu masini unelte: lucru brut 28 lucriri de precizie medie 25 luoriti de precizie mare 22 -— Hale de prelucrarea metalului: lucru la bane, trasaj, poansonare, presare, tiiere cu foarfeca, faltuire 25 -— Hale de asamblare: asamblarea pieselor mari, masinilor mari 28 asamblarea pirtilor de masini, motoarelor, corpului vehiculelor 25 asamblarea echipamentului de radio si telefoane, masini de seris si de birou 22 asamblarea instrumentelor si mecanismelor de precizie 19 luerari de ceasomicarie lo — Atelier de acoperire cu metal: bii, polisare, slefuire, lustruire 25 Industria Textila -— Bumbac sau in: dezhatere, cardare, filare, risucire, dublare a urzit, fesut, control 19 — Mitase sau fibre sintetice: preparare, filare, risucire, bobinare, urzit 25 fesut, control 19 — Lina: preparare, cardare, filare, vopsire, uscare, urzit, pieptinare 25 fesut, reparsat, control 8 —— Iut&, toate procesele Industria de pielarie incaltaminte — Procesele de fabricare a pielei 28 — Sortarea materialului pentru confectii 19 — Croit, presat, cusut, finisat | a ‘ — Control ILUMINATUL ELECTRIC Locul de munca Industria de confectii = Sortarea materialulut Croit, cusut, cleat Lucru de mina Industria de tricotaje Tricotat, croit, asamblat, ciileat | Control, corectarea defectelor, finisarea manual ; Industria alimentara — Conserve, pregitirea produselor Preparare, imbutelicre Mori. Panificatie | — Produse lactate Fabrici de bere si distilarii Fabrici de ciocolat’ si produse de cofetiirie — Decorarea manual, control, ambalare, impachetare Centrale si stafii electrice — Sala masinilor, sala cazanelor gi inciperile auxiliare Statii electrice interioere Camera de comandi Industria sticlei Melaxoare, cuptoare, modelare Finisare (tliat la dimensiune, gravat, decorat) Cizelare, control Industria chimica si farmaceuticé Cuptoare, cazane de fierbere, uscitorie, cristalizatoare, evapo- ratoare, instalatii de filtrare, decolorare, extractoare, percola- _ toare, nitratoare, celule electrolitice Fabricarea produselor farmaceutice Control, misurare, camere de comand’ Fabricarea produselor din mase piastice si caucine Tipografii Toate operatiile Culegere, corecturi, control Industria lemnului Lueriti de precizie mics Operatiile’ de fabricare a mobilei, tapiterie 395 Tabela 10-24 (continuare) Tudicele de orbire 19 22 19 BRRRRRES SB BRR BRB396 PROIECTARKA $I EXECUTAREA INSTALATHLOR Se determina indicele final de orbire VETLTs £7 y=204+54—7,840,2=18,2, Valoarea obfinuté se compara cu datele din tabela 10-24, in care pentru procesul tehnologic considerat se prevede indicele de orbire maxim admisibil 1j=22; rezult4 cd instalatia proiectaté va corespunde din punct de vedere calitativ, deoarece indicele final obtinut (18,2) este mai mic decit cel admisibil (22). E. INTRETINEREA INSTALATULOR DE ILUMINAT In vederea conservarii eficientei unei instalatii de iluminat in limite tehnico-economice acceptabile este necesaré aplicarea unor masuri tehnico-organizatorice, dintre care cele mai importante sint urmatearele — inca de la proiectare trebuie s& se ia in considerare problema inerii instalatiei respective determinindu-se perioadele optime de intretinere si costurile necesitate; —~ prin compararea cheltuiclilor de intretinere cu costul energiei pierdute, in functie de frecventa lunara a intrefinerii, se poate determina numarul optim de intretineri periodice. In baza acestei analize se determina coeficientul de depreciere corespunzator, astfel incit costul intrefinerii s4 fie compensat printr-o reducere a investifiei si a costului energiei consumate. Proiectele de instalatii de iluminat trebuie si prevada totodat& si mijloacele necesare intretinerii instalatiilor dé iluminat; in functie de complexitatea instalafiei, de dimensiunile constructiei, de posibilitatile de acces la instalatie etc., aceste mijloace pot fi: -— amenajari fixe ale constructiei, ca de exemplu: niveluri tehnice, pasarele, podeste ete.; i — utilaje: scdri obisnuite, scdri mecanice (telescopice); platforme si cosuri telescopice, mobile; folosirea macaralei tehnologice (echi- pata cu platferme de acces la instalatie, conform normelor de tehnica a securitatii), dar nu in schimbul in care este folosita in productie; cabine sau cosuri deplasabile in lungul sirurilor de corpuri de iluminat etc. Dotarea cu astfel de mijloace trebuie stabilité in baza unui calcui tehnico-economic in care si se analizeze modul in care folosirea acestora afecteaza cheltuielile de intretinere. ILUMINATUL ELECTRIC 397 La stabilirea oportunitatii si a evaludrii amenajarilor fixe (niveluri tehnice, pasarele, podeste etc.) trebuie sA se tind seama cd acestea pot servi si altor instalatii din hala, cum sint cele tehnolo- ice, pentru accesul la barele magistrale de distributie a energiei electrice, instalatiile de conditionare etc., astfel incit costul lor sa nu se raporteze integral asupra instalatiilor de iluminat. _Un alt mijloc mai poate fi folosirea de corpuri de iluminat spe- _ ciale protejate contra murdaririi, cum sint cele cu reflectoare per~ forate, cele etanse (a cdror folosire este justificati in cazul incdipe- rilor in care se cere o etanseitate speciald, nu numai contra prafului, cum ar fi contra coroziunii, contra umezelii, contra gazelor inflama- bile etc.) si cele insuflate cu aer sub presiune (astfel de corpuri pot fi prevazute in conditii economice daca instalatia de iluminat se combina cu instalatiile de conditionare a aerului) Fig, 10-20. Determinarea perfoadelor de intretinere (cura- tire) a corpurilor de iluminat: 4,6, perioada (I, IE etc.) de intretinere neogale cu. funcfionarea in limita i’ respectiy sub limita fluxurilor minim “admisibil; & — idem, egale, sub limita fluxuliti minim admisibil; 1 ~ valoarca AMuxului initial” (6) al Limpii; 2 — cAderoa natural a fluxulys lumi nos al lampii; 3 — ciderea fluxului prin murdirirea limpil; 4 — ni- ison nt a a cometh RE398, PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATHLOR Prin project trebuie si se reglementeze obligativitatea intretine- tii periodice a instalajiilor de iluminat (prin grija serviciului mecanic sef, sau energetic sef) si a efectuarii de mésurdtori a iluminari. In fig. 10-20 se araté modul in care viteza de apreciere a unei instalatii de iluminat (deprecierea natural — curba 2 — si deprecierea prin murdarire — curba 3) influenteazé numarul de lucrari de intretinere, respectiv durata intre doud operatii de curdtire a surselor si a corpurilor de iluminat. Ciclul de intretineri reprezentat in figura corespunde duratei nominale a lampilor folosite, respectiv duratei de functionare in cazul lampilor cu incandescen{a. Prin alegerea corespunztoare a corpurilor de iluminat (cu vitezi de depreciere sc&zuta) se poate obtine un numar minim de operatii de intretinere, cu o durat& suficient de lunga intre doud operatii de intretinere, astfel incit costul acestor operatii s4 ramina mai scazut decit cel al inlocuirii lampilor, a cdror depreciere naturala este aproape de limita admisibila. XL INSTALATI. PENTRU IMBUNATATIREA FACTORULUI DE PUTERE A, GENERALITATI Unele receptoare electrice (motoarele asincrone, transformatoarele de sudura, cuptoarele cu inductie si cu are etc.) consuma, pe ling energia activa, o mare cantitate de energie reactiva. Livrarea energiei reactive de catre centralele electrice produce o incdrcare suplimentarA a generatoarelor, a liniilor electrice si a transformatoarelor, ceea ce micsoreaz4 capacitatea de livrare si transgort a energici active si produc pierderi de putere suplimentare in refea. Micsorarea consumului de energie reactiva se poate face prin unele m&suri cu caracter tehnico-organizatoric, cum sint: folosirea de receptoare cu consum mai mic sau nul de energie reactiva (de ex. motoare sincrone), evitarea mersului in gol al motoarelor gi al transformatoarelor, schimbarea motoarelor slab incarcate cu altele de putere mai micd sau schimbarea conexiunilor din triunghi in stea etc, INSTALATI PENTRU IMBUNATATIREA FACTORULUI DE PUTERE 399" _ Factorul de putere (sau cos 9) al puterii cerute la o instalatie este raportul dintre puterea electricd activa si puterea aparenté absor- bité de aceea instalatie (fig. 11-1): See eo SS VP+O Factorul de putere mediu (ponderat) este determinat pe baza citirii contoarelor de energie activa si reactiva pe o perioada determinata si este dat de relatia 8 COS Pm = ———+— - VWa+ We s & Consumatorii industriali de energie electrici sint penalizati prin majorari ga I de tarif la plata energiei electrice, in P cazul cind -factorul de putere mediu {cOS ®m) al energiei consumate din sistemul energetic este mai mic decit va~ loarea minima fixat& de inspectia ener- . geticd de stat (in prezent cos gm este 0,9). Pentru a se evita incon- venientele rezultate la absorbirea energiei reactive din sistemul energetic si a se evita penalizirile, se monteazi la consumatori in- Stalatii si echipamente de compensare a energiei reactive, care pro- due pe loc energia reactivé necesara, si anume: baterii de conden- Sare statice sau compensatoare sincrone. Acestea din urma devin avantajoase in raport cu condensatoa- ele numai la puteri foarte mari si pentru indeplinirea si a altor functii (reglaj de tensiune si stabilitatea functionérii sistemului ener- tic). Fig. 11-1. Reprezentarea vec- toriald a puterilor activa, reactiva si aparenta. . REDUCEREA PIERDERILOR DE PUTERE REALIZATA PRIN INSTALATIILE DE COMPENSARE Pierderea de putere intr-o linie trifazaté de transport pe timpul. jerderilor maxime este data de relatia p = 3RP=3R Gea) RO U phtot_ Re st E ut vu? U'400. PROIECTAREA $I EXECUTAREA INSTALATHLOR i i is i tA, respectiv in care S, P si Q (v. fig, 11-1) reprezinta puterea aparenta, l puterea activa si reactivA transportate prin rezistentele R ale celor trei faze. : Ape Pierderea de putere datorita circulatiei de putere reactiva este Daca se monteazé local instalatii de compensare de putere reactiv Q., pierderea in linie, dup compensare, devine Q=2 p__ OP +A~200)R we Economia (diferenta) de pierderi realizata este CAQ.— 2) R Ap = p,-— p,=— ee = 0818 Adaugind 10% la p, si p; pentru pierderi suplimentare prin variatiile sarcinii, se obtine relafia 11LQQ—O,) OR 10°U? L1OER | 10°U* 220QR _ 10°%U? Aprew) = in care @ si Q. se masoara in kvar, U in kV si R in @. i i i : ate In cazul unei refele complexe. instalatia de compensare Q. poat ora in mai multe ramuri (de exemplu in i ramuri) circulatia de putere reactiva cu cite o cantitate oarecare Qa=nQ-- ‘ici i ici titie al ramurii i. Coeficientul <1 este numit coeficient de repar : Pentru mai mae ramuri in paralel £y,=1. In acest caz, economia de pierderi de putere este 2REOM aR; 10°C? LIOe RB; | ae eor4 LIZQLR, — 2,2E0QeuRi 0G ~~ 108U? 4, in care: R; este rezistenta unei ramuri i raportata la tensiunea de baza; cv Poe — circulatia de putere reactivé in acea vamura inainte de compensare. Q INSTALATIT PENTRU [MBUNATATIREA FACTORULUI DE PUTERE. aot Dac& se noteazi (conform Instrucfiunilor 58-55 M.E.E,): ; 22E0mR; J 10°U: ‘$1 finindu-se seama cd Q, este constant, rezulta A,=K.Q,—AQ2 Intreprinderile regionale de electricitate determina anual coefi- Gientii Keg $i Ay aferenti sistemului energetic, pina la punctele de tacord ale consumatorilor. La valorile Ka si Ay urmeazd sd se adauge cotele Ke si A, corespunzatoare instalatiilor din reteaua in- terioaré a consumatorului, aflindu-se valorile de calcul: K,—-Kmy- +Ky si A=Ag +A, C CHELTUIELILE ANUALE In practic’ durata de conectare a condensatoarelor este mai mare it durata pierderilor maxime corespunzatoare pierderilor de ener- ie th refea si in instalatia de compensare, iar cheltuielile anuale fa cuprind: a) O coté Fy, aferenta nsare, data de relatia pierderilor de energie fn rejea dup com- oP 1,1 OOo R + Op. = aT! + Osi care: at este prejul de cost al energie electrice, in lei/kWh; . 7 — durata functionarii receptoarelor electrice $i a instalafiilor de compensare (consideratd aceeasi), in h/an; Ps ~— pierderile specifice de putere in instalatia de compensare, in kW/kvar: b) O coté Fi, corespunzatoare surplusului de putere necesarA a iinstala in centrale pentru acoperirea pierderilor de putere activa orite circulatiei puterii reactive, data de relatia fl Faa= BY (1,2 P.+Q.De), Cartea instalutoruiut electricion402 PROLECTAREA §1 EXECUTAREA INSTALATILOR in care: B este coeficientul de amortizare pentru investitia cores punzatoare surplusului de putere necesara a se instala in centrale pentru acoperirea pierderilor de putere (B=0,053 conform Instructiunilor 58-55 ale M.E.E.); + — costul unitar al instalaiilor suplimentare in centrale, in lei/kW (se poate lua y=2000 lei/kW conform Instructiunilor 58-55 ale MEE); pierderea specifica de putere pentru instalatia de compensare, in kW/kvar; la condensatoarele statice se poate lua: Pye=0,005 kW/kvar pentru condensatoarele de joasd tensiune si p,-=0,003 kW/kvar pentru cele de inalta tensiune. Coeficientul 1.2 aplicat la p, corespunde Instruciiunilor MEE nr. 58-55, spre a se tine seama de perioadele de pierderi maxime. ©) O cotA Fay, corespunzitoare cotei de amortizare si intretinere pentru instalatia de compensare data de relatia: Fag=a.Qel sey in care: a, este coeficientul cotei de amortizare si intretinere pen " tru instalatia de compensare (se poate lua a,=0,05); F,. — costul unitar @ei/kvar) al instalatiei de compensare, in lei/kvar. Din insumarea acestor trei cote rezulta valoarea cheltuielilor anuale totale: Bye Pay Fey + Pag 4T(@, + Qc Pac) + BYL2 P+ CePee) + AQF ei Fa=QAOT oct BY Peet Ge se) + PAT + 1,2 By). Se noteazd parantezele: AT Dge+ BY Prot Oc o=C= const. oT +1,2 By =B=const.: rezulta Fa=CQ.+Bp,. INSTALATIC PENTRU IMBUNATATIREA FACTORULUL DE PUTERE 403 D. ECONOMIA DE CHELTUIELI ANUALE PRIN INSTALATIC DE COMPENSARE Conform Instructiunilor 58-55 ale MELE. Bete cath oe Fale » economia de cheituieli AF =F, +Fy, By ae 7 mm care: Fy Brae Ap—Q@cPx) este economia corespunzdtoare mic- era cotei de amortizare prin reducerea investitiilor ee instalatii noi in centrale, care ar fi fost necesare . acoperirea pierderilor de putere i circulatia energiei reactive in ete eroyacrie 3s Fy= = eels Lee reducerii Asttel, AFi= By(1,2 Ap—Q-pc) + 0 T(A P—O,Pye) Inlocuindu-se Ap cu valoarea de mai sus (de la subcap. 8, 9. 401), AFs=BY(L2 QK—1,2 QA—Q.Pse) + TOK, —Q2A—QPy.) = =12Q.KeBY—12 2481 —O.Py Pio Q.KeaT—-Q2AaT—Q.aTp,,: AE. Q.K,(1,2 BY +a.7)—O?4(1,2 By + OP) —-Q-PeclBy +07) = I = (QeKe—Q?A) (1,2 By +4T)—Qepy(hY + aT). Notindu-se p,. (By +a7)=C’, se obtine AFg= (QK.—Q2A)B—O.C’ =Q.[(Ke—Q,A)B—C’]. Cheltuielile de investi eee tii pentru instalatia de compensare F, se Fo= QF sey Cy if este costul specific luat in caleule pentru insta ia de compensare, in lei/kvar; C, si Cy fii 4 ti sare, : Cy si Cy find cheltuielile de i pentru echipamentul de compensare si pentru ainacenannee atii a - talatiile necesare montarii si darii in functiune a acelui ip: i vii si in functiu elui echina care Py404 PROSEOTAREA $1 EXECUTAREA INSTALATILOR INSTALATH PENTRU IMBUNATATIREA FACTORULUI DE PUTER 405 Timpui de recuperare al cheltuielilor de investitii conform In- structiunilor 58-55 ale M.E.E. este dat de relatia Date de baz pentru calcule se jaw: 1—0,30 lei/kWh; T=6 000 h/an; P90, i an Soec. ae Qe a 6=0,053; 4=3.000 lei/kW; Fe tne a Ap (L26y + aT).—Qapse (By + uT) Qe (Ky — 0,4) B—C} a r ' E B=aT+-1,28y=0,3X6 000+-1,2X0,0533 000=1. 800+ Ta 190,81 990,8 investitiile in instalatii de compensare se ecnsidera justificate dacd timpul de recuperare a acestora este de cel mult 10 ani. C'—=(AT +BY) D,-=(0,3X6 000-+0,053X3 000) 0,005.— (1 800-+159) 0,005—9,795, , DETERMINAREA COEFICIENTILOR DE REPARTITIS In cazul cind se monteaz o singura instalatie de compensare si intre aceasta si sursd sint mai multe ramuri in paralel, coeficientii de repartifie vor fi proportionali cu admitanta (inversul impedantei) fie- cérei ramuri, iar suma coeficientilor de repartifie va fi egala cu unitatea, Notindu-se cu Z impedanta echivalenta a celor n impedante in paralel si cu Z;, Z, etc. impedantele ramurilor, coeficientii de repartitie au valorile: es ae ee eo near Te pe wh Za In cazul cind instalatia de compensare are puterea total Q. care se fractioneazd in mai multe puncte, repartitia optima a condensatoarelor $i coeficientii de repartitie se vor alege proportional cu valoarea produselor Q,R; pe fiecare ramuré, astfel: =a; We Bam; * Exemplul 1i-1, O intreprindere industrial este alimentaté pe 6 kV din refeaua regional. Coeficienjii K, si A calculati de intreprinderea regional la barele de 6 kY sint: jea_uzinala simplificata), a. Fig. il-2, La exemplul 11-1 (ret; ), Luindu-se ca tensi , toarelor de 400 kVA csle 4 O# KV, Pezistenfa ohmic& pe taza trans ‘ Bp = 10002" 30,4? ss 1000 axe = 000330, Rezistenja cabluiul de 6 kV, raportaté la 04 kV este Bete anes K g=0,1208 | > $i Aom=7,2085 10% 9 Refeaua uzinal are forma si caracteristicile din fig, t1-2 (tn stinga), jar schema simplificaté (echivalenta) este reprezentatd aldturat (in dreapta) aa fm aceeasi figuré. 0,507 X 0,5 f ral = 0,001129,406 PROIECTAREA $1 EXECUTAREA INSTALATHLOR Bateria calculaté ca necesarA pentru imbundt&tirea factorului de putere este de 600 kvar, Costul bateriei gata instalate este de 6002<250=150 000 lei Pentru aflarea coeficientilor de repartijie se determinA valosrea pro- dusclor Q,Ri(se tine seama cA Pj =0,0083+-0,00112—0,009220): Q, Rj =820X0,0083=2,66 Q,Ri,=240X0,0083—2,00 Q4R§ =250%0,00942—2,35 ZR} =7,01 5 Me En =0,379-+0,285-+0,336-=1,00 Se afl cooficientii K,; si Ay: VOR, =O, Rim, + O.Ryns + ORots * -2,66X0,879-+2,00X0,285-+2,35X0,330— =1,01-+40,570+0,79=2,37; 22EQ,Rm: 2% 287 7 T9800" 04 DU} = Rint + Rink + Bind = ~1,0083<0,379°-4-0,00830,285?-+-0,00942 0,356 =0,00119-+-0,000675-+0,00106=0,002925; 4x 0,002925 TOXO£ = 00825; 2,03 x 10~ Rezulté Ky=K g-+Kj=0,1208-+-0,0325-=0,1528 AxAytA=(7,20654 2,01) 1059216510", Timpui de recuperare este Es . Ment) = (x, — Q.4)B—C * 250 ge © NE ani. {0,1528 — 600 x 9,2165 x 107%} 1 920,8 — 9.795 INSTALATH PENTRU IMBUNATATIREA FACTORULUT DE PUTERE 407 ‘£ DETERMINAREA PUTER. INSTALATULOR DE COMPENSARE Factorul de patere mediu (Bonderat) se determina cu relatia at im care: W, si W, sint cantitatile de energie activa $i reactivé consumate lunar (sau anual), citite pe contoare (pentru o situatie existenta) sau calculate conform indicatiilor din cap. V (in cazul unei situatii proiectate). Se noteaza; —— cos g, factorul de putere mediu corespunzator situatiei exis- tente (finind seama si de instalatiile de compensare aflate in func- fiune, calculat cu relatia de mai sus); —— cos g2, factorul de putere mediu imbunétatit, care trebuie realizat in viitor (cel putin 0,9) in conformitate cu instructiunile spectiei energetice de stat. Se determina cantitatea de energie reactiva pe care trebuie s-o debiteze anual instalatia noud de compensare, cu relatia q Wro=Wa (t8 G—t8 2), care: W, este energia activa consumaté de intreprindere pe timp de un an; tg q Sitg ¢, sint valorile tangentelor corespunzatoare la cos si COS y. Valorile respective se iau din tabele (v. tabela 1-4) sau se calcu- lcazé cu relatia i wear! Se determina puterea reactiva totala @. a instalatiilor noi de ipensare necesare cu relatia care T este numéarul total de ore de functionare intr-un an a insta- ici de compensare; conform Instructiunilor 58-55 ale M.E.E., se ia "=6000 h/an; pentru intreprinderi cu functionare continu’ se ate lua T=8 000 h/an, iar pentru unele intreprinderi cu un singur imb de lucru se poate lua T=2 900... 3000 h/an.408 PROIECTAREA $I EXEGUTAREA INSTALATILOR INSTALATIT PENTRU IMBUNATATIREA FACTORULUI DE PUTERE 409 Pentru alimentarea consumatorilor de joasi tensiune se instaleazi trei transformatoare de 1000 kVA, cu 6/9,4/0,231 kV. Factorul de putere in situafia existenta este Pentru o apreciere aproximativA a puterii instalafiei de compensare se poate neglija consumul de energie activa in transforma~ toare, iar pentru consumul de energie reactiva in acestea se ia 10% din consumul de energie reactiva al receptearelor de joasi tensiune. Drept urmare se poate aplica relatia aproximativa 6 400 008 9, = aes = = 0,18. Wis 7 /§ 400 +- 5 200" _ 2AW rect. + Weerectt. = 18 We | mite We VHT ay end . a Q&kvar fn care: W,, raj: este energia reactivi consumatA de receptoarele 1500) T T de joasd tensiune, in kvarh; W,. 2011 — energia reactiva consumatd de receptoarele 1000 Tt de inalta tensiune, in kvarh; aE W, — energia activa consumata de toate receptoarele, in kWh. 1290 Cu ajutorul diagramei din fig. 11-3 se poate afla cu usurin{& puterea aproximativa a unei instalatii de compensare pentru a, trece 1007-— de la un factor de putere la altul (exemplul 11-2). Exemplul 11-2. Pentru o instalatie care functioneazi cu cos p=0,65, a pentru un consum de energie activa de 600 MWh, rezulté un consum de vn | energie reactiva de 700 Mvarh, Pentru a trece la un factor de putere | 1 cos ¢=0,9, pentru acelasi consum de energie activa, energia reactiva consumat trebuie si fie de circa 290 Mvarh, Diferenta de 700—290=410 Mvarh tre- 00 buie _produsi de instalatia de compensare, a c&rui putere se determina cu relatia i 700 ee Ww, 410000. 75 nvarh a T 6000 Me co sto}-—+ ass Exemplul 11-3. © intreprindere existent care lucreazd in doud schim- | s buri consum4 6400000 kWh/an si 5200000 kvarh/an la o putere activa co 500 2034 ruti P=1800 kW si o putere reactivi cerulé Q—1400 kvarh, Prin dezvol- os tare si sistematizare creste puterea electricA instalaté in uzina, astfel cA £00 {__G puterile cerute si consumul de energie activa calculate pentru situatia de 2035 viitor sint: s00'—— oe pos hI Vieja : Pu | etka |. Ma DMwor 200) t 900 { — receptoare de 380/220 V 2300 2709 8900 q — receptoare de @ kV (cup- 0 | i toare cu are si motoare 00 200 30400 50) 500 To a00 300 109 sincrone la compresoare) 1100 500 4400 Baw ‘Total | 3.400 | 3.200 13.300 Fig. 11-3. Diagram& pentru determinarea factorului de putere in functie de P si Q.a] 3 ‘ PROIECTAREA $I EXPCUTAKEA INSTALATHLOR In situajia de viitor (proiectata) se prevede a se realiza un factor putere mediu pe intreprindere de 0,90 care va fi obtinut prin instalarea condensatoare de joasa tensiune. Energia reactiva consumatd de receptoare are valorile: — receptoare de joasi tensiune: 2 2.700 =8900—_— 69°5 300 = 10400 Mvarh; -— receptoare de inaltd tensiune: 09 72 000 Mvarh Energia reactiva consumata de receptoare este W,=10 400-+-2 90012400 Mvarh, Wn * Wap ‘Timpul de utitizare a puterii maxime Ja receptoarele de joasi tensiune este Wa _ 8900 000 Ty mox = oe ee te ere 2300 3 870 bh. La consumul de energie activ’ al receptoarelor se adaugi consumul de energie activa a) transformatoarslor (pierderile in fier plus pierderile in eupru). Admitindu-se funcfionarea la sarcina nominala pe timpul T, Pi = 3p A+ Pe)=32,8-+13,9)=50,1 kW, W 50,13 870 h—=23.400 KWh=23,4 MWh W,=18 300723413 324 MWh Pentru cos y)~0,9, rezult consumul de energie reactiva 1 ope 5 a =vuy. Tae W,=13 324<0,48=6 409 Mvarh. W, = Wate g, Energia reactiva consumata de transformatoare, considerate, pentru sim- nlificare, uniform inc&reate, este Torey BVeeiay / Wrr= Sp {—— m, + — nea ( 00 100 Juindu-se pentru lueruy in dou’ schimburi Coma) T=1,3 T,==1,3X4 6306 020 hx6 000 h, S=8X1 000—=3 000 kVA. 7 max’ Pe de alt parte: (amt; uscty1=6; Try Rezulta: de j de 2 1x6 j = <4 = SST Wrir 3.000 (5% 8 000+ ees ) -=3 000 (120-+-232)=<1 056 000 kvarh—=1056 Mvarh. Consumul total de energie reactiva este W,=12 400-41 056—13 456 Mvarh/an. Energia reactivi care trebuie debitaté de instalatia de compensare este: W,,—13 456-6 400=7 056 Mvarh/an. Considerind timpul de functionare a 6000 h/an, rezultA puterea acesteia 7.056 000 6.000 instalatiei_ de compensare T.- = 1175 kvar. Se vor instala trei baterii de condensatoare, cite una ia fiecare din cele trej transformatoare, insumind 1185 kvar. Repartizarea pe transformatoare se va face potrivit indicatiilor de la cap. XI, E. Peniru puterea instalatiei de compensare dacé se aplica. relatia aproxi- mativd, se obfine 1,110 4F0 + 2.000 — 0,48 x 13324, 13 440 — 6 400 a IE OT 6000 6000 7040 000 1 ¥ 1175 Jar, 10 == adic, in acest caz, s-a objinut aceeasi valoare ca si cea calculaté mai inainte. Dupa instalarea bateriei de condensatoare, puterea reactiva ceruti scade la 3200—1185=2015 kvar, la care se adaugS’ consumul propriu al transfer- matoarelor. Factorul de putere al puterii cerute este diferit de factorul de putere mediu si are valoarea 1 L $08 9 = Vigo +1 2 earn 3 400, = 0,86.a12 PROTECTAREA $1 EXECUTAREA INSTALATILOR. G. FACTORUL DE PUTERE OPTIM In conformitate cu art. 48 din prescriptiile E 28-62 ale M.E.E. re~ feritoare la alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali, se cere ca la marii consumatori sA se prevadi masuri care sd asigure un factor de putere optim, adicd un factor de putere la care cheltuielile anuale de calcul sa fie minime. Cheltuielile anuale care trebuie sA fie luate in considerare pentra determinarea factorului de putere optim sint acelea aratate la cap. XI, C, iar valoarea lor este data de relatia Fa=QelaTPse+ FY Pse+Gel sc) +P, (AT +1,2 BY) F,=CQ.+Bp; Coeficientii B si C sint cei definiti de relatiile date la cap. XI, C. In ceea ce priveste cheltuielile anuale de calcul F, pentru compararea eficientei investitiilor in diferite variante, acestea se deter- mind cu relatia F=a,(Cy+Cy)+F,, in care: a, este coeficientul nermat pentru eficacitatea investifiei; C,+C=Q.F, — valoarea investifiei (v. cap. XI, C). Se obtine P=0,QPret Fa= SQA TPe+BYPsct+OFsc+AnFec) +P; (aT -+-1,2 By). Se noteaza (ca mai inainte): aT+1,2By=B AT Pot BY Pc GeP set OnF p¢= D. P=DQ.+Bp’. Pierderea de putere in refea dupa compensare py, pentru o retea: cu 0 rezisten{a R, are valoarea (v. cap. XI, B) Rezulta: y— LUO O)R_, Me 10U? INSTALATH PENTRU IMBUNATATIREA FACTORULUI DE PUTERE 413. iar pentru o retea complex la care montarea instalatiei de compensare produce micsorarea puterii reactive in i ramuri (v. cap. XI, B), 2 LAE (OQ;—Oct?Ry 1 AE @Or— Ven)? = ———105U= 10°U? i Intreducind aceast{ valoare in expresia cheltuielilor F, se obtine LYE (9 = Qe ng)PRy F=DQ.+B ag: Derivind in raport cu @, si egalind derivata cu zero se obtine oat 11B apt) = P= D+ soga = (— 2Qm + 2Q.m:R) =0 sau BEAL en}, BEL mR _ Dt Valoarea @, pentru care este satisfacutd aceasta relatie (de anu- lare a derivatei), corespunde unei valori minime pentru cheltuielile anuale de calcul F si se noteazA cu Qc opi- Scofindu-se din expresia precedent’ valoarea Qe ops se obtine EMR; D10°U? Qeore = Enki B32,2 Tinindu-se seama c& 2,220 mR; _ 2LIniR, SeKgigt ee ieue Kes 10°U* rezulta D cma Se LOND COR. OA AB 2A In cazul cind pentru Q. om se obtine o valoare negativa sau egala cu zero, montarea instalatiilor de compensare ar mari cheltuielile anuale de calcul in loc sé le micsoreze. Se constaté cd nu se obtine direct 0 valoare optima pentru factorul de putere, ci valoarea optima a puterii instalatiei de compen-ta PROIEGTAREA $I EXECUTAREA INSTALATIILOR sare; plecindu-se de la aceastA valoare se poate determina factorul de putere care rezulté pentru ansamblul retelei intreprinderii, cv relatia 608 Poot TEE W— Ocopilol In cazul cind factorul de putere optim este mai mic decit cel normat (0,9) se va mari capacitatea bateriei pentru a obtine cos p<0,9. dac& recuperarea investitiilor se face in mai putin decit 10 ani chiar sila capacitatea marita. H, COMPARATIA CHELTUIELILOR ANUALE DE CALCUL PENTRU DIFERITE PUTERE ALE INSTALATIEL DE COMPENSARE Valoarea cheltuielilor anuale de calcul este data de relatia F=DQ.+-Bpt. Initial, cind reteaua functioneaza fara instalatia noud de compensare, @,=0, iar p, =po, in care py reprezinta pierderile Inainte de compensare; deci cheltuielile anuale de calcul inainte de compensare sint date de relatia : Fo=D+0-+Bpo=Bpy. Dupa introducerea instalatiilor de compensare Qy, cheltuielile anuale de calcul devin : F,=DQa+B(py—Api)- jar economia de cheltujeli de calcul este AF, =Fy—F| = Bpy—DQe—B (Po—AP BAD —DQ., = B(K.Qa—A@ 1) —D@a = (BKe—D) Qa — ABO, In mod similar, pentru o instalatie de compensare cu puterea Qu». reducerea cheltuielilor anuale de calcul va fi Fy= Fy —Fy= (BK —D) QA BQ? si asa mai departe. Cu aceste relatii se poate compara economia de cheltuieli anuale de calcul pentru diferite marimi ale instalatiei-de compensare INSTALATIL PENTRU IMBUNATATIREA FACTORULUI DE PUTERE, 485 Timpul de recuperare a investitiilor pentru o instalatie de compensare de valoare Q. op; este dat de relatia (v. cap. XI, G): hn CC, om QallKe — Q-A)B— C1] Introducindu-se valoarea rezulta q i} Exemplul 11-2. Se vere si se determine puterea optima a instalatiei de ‘compensate in cazul din exemplul 11-1 Datele de bazii sint rezultatele K==0,1528 3 B:=1990,8 A=G2165x10% — C’=9,795 D=(AT+AYIPjo (A, +4, )F,,=9,795-+(0,05-+0,1)250—47,295 47,295 18008, __ (0.1928 0,0288) 10" _ 709 kar #705 bar, 2A 2x9.2165x10—* 18,493 Timpul de amortizare optim (pentru Q, op.) este 0,1525 9. opt = Rg rot ey Dae eee DX BOOT se A EO isaac 0.1598 ~ 19908 -+47,295 —2%9,795 831,708 Daed se calculeaz& timpul de amortizare cu relatia (v. cap. XI, H), s© seste ees ee a ie (Ke — QA) B— (90,1528 — 700 x. 9.2165 & 10-5) 1 990,8 ~ 9,795, \dica aceeasi valoare.

Cartea Instalatorului Electrician

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cartea Instalatorului Electrician

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și