Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Iliescu, Ana Felicia ARHITECTURA PEISAGERA PDF
Iliescu, Ana Felicia ARHITECTURA PEISAGERA PDF
Iliescu, Ana Felicia ARHITECTURA PEISAGERA PDF
ANA-FELICIAILIESCU
ARHITECTU
RA
PEISAGER
A
EDITURA CERES
BucureSti,2003
Redactori:
AuroraDumitru;ClaudiaPopa
Procesare
computerizatd:
PaulMarcu
rsBN973-40-0626-6
Tiraj:1500exemplare
Format l6/70x100
Tiparul executatla Imprimeria,,Oltenia"- Craiova
B-dulMarcsalIoDAntonescu,
m. 102
Comanda104
CUPRINS
Cuvint inainte
ll
1. Introducere
1.1.Arhitecturapeisajului- o arti 9i o qtiinld
aplicativd
interdisciplinard
1.2.Importanla
peisajului...... .. . .... .
arhitecturii
2. Evolufiaconcepliilorln arhitecturagrddinilor
2.l. Gridinileantichit[fii
2 .1 .1 .G r d d i n i d
l ei nM e s o p o t a m. .i .a. . . . . . . . . . . . . . .
2.1.2.Grddinile
Egiptului
antic.... . ........
2.1.3.GrldinilePersieiantice
2.1.4.GrEdinile
Grecieiantice
2.1.5.GrddinileRomeiantice
2.2. Arta grddinilorin Evul Mediu (sec.V-XI)
2.2.1.Grddinilebizantine... ... ...
2.2.2.GrddinllemedievalealeEuropeiOccidentale
2.2.3.Grddinileislamice
2.2.4.Gritdinllearabedin Spania. ..... .. . ..
2.3.GrddinileExtremuluiOrient..... ......
2.3.l. Grddinilechinezegti
2.3.2.Gridinile j aponeze
2.4. Arta grddinilorin perioadaRenagteriigi barocului
2.4.l.GrddinileitalienealeRenaqterii
2.4.2.Grddinilegi parcurilebarocefranceze
2.4.3.Dezvoltmea
grldinilorclasice
...... ..........
2.5.Grddinilepeisagere
2.5.1.Grddinileenglezeqi creareastilului peisager
2.5.2.Trdsdturilecompozilionale
alegrddiniipeisagere. . . . . ...
grldinilor peisagere
2.5.3.Dezvoltarea
in secoleleXVII
q iX D ( . . . . . . . . . . .
2.6.Stilulmixt in artagrddinilor.. . ...... ...
2.6.1. Apariliastilului mixt in artagridinilor
2.6.2.Trdsdtut'.le
stiluluimixt
2.7.Concepliicontemporane
in artagrddiniior
3. Grddiniledin Rominia
3.1.Grldinile pdndin secolulal XD(lea
13
IJ
l)
18
18
19
22
1A
25
27
30
30
30
33
34.
36
JO
39
43
44
48
52
53
53
56
58
oz
oz
64
o4
68
68
'7
3.2.Grldinilcdin scoolul
al XIX-lca
jumdtate
a secoluluial XX-lea
3.3.Gridiniledin prirna
al XX-lea
3.4.Realizdridin a douajumdtatea secolului
gi creareapeisajelor,parteintegrantda protecliei
4. Conservarea
mediuluiinconjurdtor
depeisaj
4.1.Conceptul
naruralegi a peisajelor
4.2.Importanlaconservdriiecosistemelor
amenaJate
4.3.Func[iilezonelorverzi
4.3.1.Func$iledeproteclieqi ameliorare
a mediuluiambiant....
peisagistice
4.3.2.Funcliilesocialealeamenajdrilor
peisagistice
4.3.3.Funcliaesteticia amenajdrilor
4.3.4.Functiileutilitarealeunorzoneverzi
.
Repartifia,
dimensionare4profilareagi organizarea
spa{iilorverzi ...
5
teritoriului9i localitdlilor. . ...
5.1.Spaliileverziin sistematizarea
5 . 1 . 1S. i s t e m d
ue
l s p a f ivi e r z .i . . . . . . . . . . . .
5.1.2.Tipuriledespaliiverzi... . . . ...... .
spaliilor
verzi...............
5.1.3.Dimensionarea
gi dotareaamenajdrilorpeisagistice
...
5.2. Organizarca,
structurarea
peisajului..... ..... ....
dearhitectura
5.2.1.Programe
specifice
5.2.2.Tratareaspaliilorverzi aferentedotirilor social-culturale,
locuinfelor,
industriilor,
zonelordenocivitate... . .... . ...
cdilorde circulalieurbane
5.2.3.Spaliileverzi aferente
gi rutiere
5.2.4.Spatiileverzi cu profil specializat
6. Principiigeneraledeproiectarea peisajelor
6.l. Principiifuncfionale
.. . .. ... ..
6.2.Principiiestetice-compozilionale
6.3.Principiiecologice
. .........
6.4.Principiitehnice
6.5.Principiieconomice
6.6.Principiicultural-istorice
7. Noliuni de bazi 9i principii de compoziliein arhitectura
grddinilor
7 .l . N o l i u ndi eb a z d . . . . . . . . . .
7.2.Principiidecompozitie
in parcuri9i grddini
aleamenajirilorpeisagistice
8. Elementelecomponente
gi modul lor de tratare
70
t)
80
85
85
87
9l
91
100
102
103
105
105
105
107
109
110
110
r20
128
133
137
t37
t39
r39
140
r4r
r42
145
t45
151
r64
ll.I . Tcrcnul
l6(r
8 . 1 . 1C. a d r ugl e n e r a. .l. . . . . . . .
166
q
i
8 . 1 . 2M
. d r i m e a f o r m at e r e n u l u
. .i. . . . . . . . . . . . . . . .
167
8.1.3.Reliefulterenului
168
gi edaficealeterenului. . .. . .. t'77
8.1.4.Conditiilehidro-geologice
8.2.Rocile
t'7'7
8.3.Apele
t8l
8.3.1.Importanlacompozilionald
a apelor
l8l
8.3.2.Crearea
arlificialda pieselordeapE. ... . . ....
182
8.4.Vegetalia
189
8.4.1.Vegetatia
lemnoasi
189
8.4.1.1.Calitdlilepeisagistice
alevegetatiei
lemnoase
.... .... 1 9 0
8.4.1.2.Caracterele
biologicegi ecologice
alespeciilor
lemnoase
199
8.4.1.3.Grupareaarborilorgi arbugtilorin amenajdrile
peisagistice
......... 2O1
8.4.2.Y egeta\ia
erbacee
..........
22O
8.4.2.1
P.l a n t e fl leo r i c o l e
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2
. 21
8.4.2.2.Alte olanteerbaceedecorative
230
8.4.2.3.Gazonul
234
8.4.2.4.
Plantele
inlocuitoare
alegazonului
.................. ... 236
8.4.3.Distribufiaspatial[a vegetafiei
peisajelor.. . 236
in construirea
8.5.Circulalia
24'7
8.5.1.Importantafunctionali
248
8.5.2.Sistematizarea
circulalieiin parcuri9i gridini
248
8.5.3.Importantacompozilionald
a aleilor$i integarealor
in peisajulparcurilor9i gridinilor
253
8.5.4.Aspectealeconstruc{iei
aleilor..... . . ... .
255
8.6.Construcliidecorativegi funclionale
258
8.6.1.Terasele
259
8.6.2.Scdrile
259
8.6.3.Zidurilede sprijin
261
8.6.4.Bazinele
262
gi colonadele
8.6.5.Pergolele
266
8 . 6 . 6J.a r d i n i e r e. .l.e. . . . . . . . . . . . .
267
8.6.7.Addposturilede gridind
268
8.6.8.Podurile
21O
270
()
270
272
273
273
275
276
276
279
280
281
282
282
)9.)
283
292
29s
297
Moto:
Cineplanteazdo grddind,
planteazdfericire.
(proverbchinezesc
)
CUVANTINAINTE
Capitolul I
INTRODUCERE
1.1.ARHITECTURA
PEISAJULUI
o ARTA$r O gTilNTAAPLTCATTVA
TNTERDTSCTPLTNARA
Din vechi timpuri, oamenii au supusqi modelat naturainconjurdtoare,
la inceput pentru a-gi asigura cele necesarevielii. qi pentru a-gi crea un
microclimat mai favorabil in preajma locuinlelor.
La diferite popoare,prefuirea elementelornaturii, a pimdntului, apei
gi indeosebia vegetatiei,ajungdndpdnd la credinla in caracterullor sacru,
a condusin antichitatela creareade gridini legatede cultul religios.
Pe ldngd palate gi caselebogate au apArutqi s-au dezvoltat grddinile
laice, cu scop estetic Ai de desfEtare;acestelocuri privilegiate erau cultivate cu plante omamentale,dar 9i utilitare, oferind plicere prin umbr5, rdcoare, priveligti pldcute, parfumul florilor, clipocitul sau scdnteiereaapei
in canale, fhnt6ni sau bazine, c6ntecul pis[relelor, fo$netul vantului in
frunzigul copacilor.
Tradilia indelungatdin creareagridinilor a dat na$tereunei adevdrate
arte, practicatdde grddinari qi apoi de desenatorispeciali. Aceastd artd a
evoluat in decursul veacurilor, folosind in esenld aceleaqimijloace de
compunerea gridinilor: elementenaturale gi elementeconstruite, fie supuse unei discipline geometrice,fie, din contrd, aranjatedupd unele modele oferite de naturi, investite sau nu cu anumite simbolistici.
Arhitectura gridinilor a devenit o artd aplicativd,cu reguli proprii 9i
rnanierestilistice diferite, teoretizatede diferili creatori gi concretizatein
numeroaselegridini qi parcuri realizatepretutindeniin lume pdndin zilele
noastre.
Dar ce este arhitectura peisageri sau, mai corect,arhitectura peisa.jului? Aceastdformulare a apdrut la mijlocul secolului al XD(Jea qi aparline arhitectuluiamericanF. L. Olmsted(carea proiectatCentralPark din
Ncw York, alte parcuriqi sistemede parcuridin SUA in accapcrioadir),
plorrtotoral prinrcirni;ci'iriproteclionlstc
a patrinroniuluinatuml.
tl
pEtSAJULUI
1.2.TMPORTANTA
ARHTTECTURil
in prezent,in celemai multe 1dri,ajunsela un nivel dc ilrdush-ializarc,
tchnicizaregi urbanizareftrd precedent,conservarea;i creareazonekrr.
vcrzr reprezinti un mijloc important de proteclie a omului Si a mediulLLi
sdu de viayd.
Pddurile gi spaliile libere plantate au un esenlialrol ecologic: ele produc oxigenul necesarvielii, reduc poluareafizicd, chimicd gi microbiani a
atmosferei,creeazd,tn microclimat favorabil, oferd addpostpdsdrilor qr altor vietuitoare gi, dupd caz, prolejeazd.flora, solul, apele, amelioreazdgi
valorific[ terenurile degradateetc.
AvAnd directd legiturd cu asigurareaechilibrului ecologic al mediufui, arhitecturapeisajului se preocupdde conservareaSi dezvoltareapei.sajelorSi a valorilor lor asociate,pentru benefciul generayiilor actuale Si
u celor viitoare.
Ea se implicd in organizareateritoriului gi sistematizarealocalitdtilor,
in planificarea integrdrii activitAlilor umane in peisajul natural gi in cet
cultivat, in dimensionareaqi distribu{ia in oraqeqi in teritoriu a diferitelor
categorii de spalii verzi gi organizareageneralda peisajelorpentru anumite funcliuni (proiectareaspaliald),in refacereagi valorificareapeisagisticd
a unor terenuri degradateindustrial gi abandonate.
Peisajelecontribuie la imbundtdlireacalitnlii vielii omului gi pin functiile lor sociale: ele realizeazdcadrul gi mediul favorabil pentru recrearea
publicd sau privatd in aer liber, infrumusefeazdlocalitilile, locul de viati
qi de muncd,unele dintre ele avdnd importanlI culturald (grddini - muzeu,
grddini expozilionale, gridini istorice) sau gtiinlificd (gridini botanice,
rozaii, rezerva,tii,parcuri nalionaleg. a.).
Activitdlile din sfera arhitecturii peisageredetermin[ direclii de specializare a profesiei in: proiectare(birouri gi institute de proiectare),execulie (antreprizede amenajiri peisagistice),managementulpeisajeioramenajate (administrare, intrelinere, reabilitare;. in aceste domenii lucreazd
personalcu toate gradelede calificare: specialigtidiploma{i ai facultdtilor
de profil, proiectanli qi tehnicieni cu pregdtire medie, maigtri grddiriari,
muncitori.
Interdisciplinaritatea realizdrii amenajdrilor peisagistice antreneazd
gr personalprofilat in domeniile conexe: arhitecturd,construclii, instalalii,
horticulturd,economie,contabilitats$.a.
infiinlarea parcurilor, grddinilor, a tuturor categoriilor de zone verzi,
dar gi intervenliilein peisajulnaturalsunt un elementd.inantiz.atrtr
Dentru
l5
itt octtttttllric
la l;lorcrt{4,
s-atlcsclris
lt cottvclrIici
I'roccsuldu sctttttiltc
pl'ograllr'
aoest
2(X)0,toatcstatclccuropctlctiinclinvitatcsit atlcrcla
urmirrd ca plin latil'ipriutreprimclesemnatarc,
lloniinia s-a nul.nauat
obligatoriipcnsd
devini
careade cltre Parlament,prevederileConvenliei
tru lara noastre.Ele se referi la strategiileqi mdsurile de protejare'ge'stionare gi amenajarea peisajelor din intregul teritoriu: spaJiilenaturalc, rurale, urbaneqi periurbane,spaliileterestre,apeleinteme 9i maritinre,incluzind atdtpeisajeleobignuitecdt 9i pe celedegradate.
in urmdtorii ani, Romdnia va trebui si puni in aplicare politicile dc
peisaj, pentru care, Convenfia prevedein Articolul 6 - Mdsuri speciale aspecteimportante,intre care se inscriu: sensibilizareasocietdlii civile, u
organizaliilor private Si a autoritdlilor publice in ceeace priveqte valoarea peisajului gi necesitateaprotecliei hti, formarea de specialiSti in do'
meniul protejirii, gestiondrii gi amenajdrii peisajului care si activeze atAt
in sectorul public cdt gi in cel privat 9i educarea copiilor Si tineretultti
prin includerea in programele de invdlimdnt qcolar qi universltar a unor
discipline in care sd se abordezevalorile legatede peisaj gi probleme regi amenajarea
sa.
feritoarela protejarea.gestionarea
in acestcontext, al ultimelor orientdri gi previziuni de creqterein lara
noastrAa interesului pubtic ai privat 9i al factorilor decizionali pentru peisaj, carteade fa16,,,Arhitecturdpeisager[",esteo contribuliela literaturadin
acest domeniu, orientatd mai ales citre problematicapeisajelor din habitatul uman.
pcrsult(ral
Arllit.(.lLrral
('ttltttllul )
EVOLUTTA
CONCEPTilLOR
iu nRHITecTURAGRADINILoR
rtizlrortrtcc
irlclxrltolrrckrt
itttticc,
ttrttrtlcrlc tltt
Nrrrrrcro:rsrrlc
irrcrrlsirrrri
vchiculalca
ttttorclcruirralii
srrcccsivc
irr rroitclikrlii,atrdtrsla irsirrrillrrca
;;i
pi
poltor
griulinikrr,
la ultLtl.$i in urla
rrrcrrlc
alc civilizalici culturiidc la un
soltirncntclc
ilc plantc;i moduldc olganizarcrclcvi astl'cldc intcrlcrcnlc.
(irirdinilc din antichitateau avut la inccput soop utilitar, liincl constituitcdin plantecu rol alimentar;ulterior,ele au dobindit caractcrrcli1ios,dc slivire a divinit6!ilorsaude medialie.Pe mdsuradezvoltirii cont cp!iilol qi a tehnicilorde amenajareqi prin ldrgireasortimentuluide plantc cultivate,grddinilelaice s-au inmullit qi au devenitornamentalegi rcclcttive, evoludndde la celecu caracterinchisqi acceslimitat sprecelecr.r
ale Grecieiqi Romei.
r'uracterpublic, apirutein civilizaliile democratice
mai
civiliza{ii,
constituitcin
In ldrile Orientului,Mrjlociu, cele
vechi
Mcsopotamiagi in Egipt incd din mileniul al IV-lea i.e.n.qi apoi in Persia,
agriculturii.
rrrccpinddin mileniul al III-lea,$i-audatoratprosperitatea
h acestezone cu climat cald qi veri toride, invecinatecu intinse deqertrrri, aparijia grddinilor a fost condilionatdde extindereairigaliilor gi stimulrrlirde dezvoltareaarhitecturir(creareade palate,temple,locuinlebogate).
Se presupunecd primelegrddini+aufost manifestdridestul de naivc
.rlc cultului naturii (Gromort G., 1934).Oazeleqi livezile de palmieri, ttrrrizind dorita umbri gi pufind rdcoare,au constituit imboldul pentru crcarcl clegrddini pe ldngd edificiile importante,laice qi religioase.
I'reluirea multiplelor binefaceri ale apei gi copacilor s-a asocizttcu
rtlccafiumosului $i incantArii.Astfel, la popoareleanticeale Orientului Mt1lociu, grddina devine sinonim cu paradisul terestru,loc privilegiat oferind
pliiccre prin verdealagi umbra frunziqului gi rdcoareaapei curgAndin carrrrlcqi alimentAnd bazinele.
, , , , , "T, .
".n,.n,*"i^le
DINMESOPOTAMIA
2.1,1.GRADIIJILE
2.1.GRADTNTLE
ANT|CH|TAT|I
Antichitatea, prin mdrturiile altor arte gi ale vechilor scrieri, ne-a
transmis informalii asuprainceputurilorartei grddinilor.Texte istorice,picturi murale, basoreliefuri,mozaicuri qi vestigii ale strdvechilorconstruclii
aduse la lumin[ de sdp[turile arheologice,atesti aparilia qi dezvoltarea
grddinilor mai intdi pe continentul asiatic, apoi in Egipt 9i mai tArziu in
sudul Europei.
Primele civilizalii superioare,formate in regiunile unde s-a practicat
rnai intAi agricultura- vdile fertile ale fluviilor Tigru, Eufrat, Nil, Indus qi
Fluviul Galben- au dat naEtereqi primelorgrddini.
It3
lAt A
PAIATU
I
ll - l'l!!nul grtrdinilor:
I l)frmaterasa:2 - a doualerast 3 a treia terasa;
I ir falra tcrasf, (a - pufuri; b - parapetulpolatului;
, irrtr'llrilc
in sdlilcsubteranc;
d - pasajintre curteir
l r ( ) D L r li u
i
g
r
l
d
i
n
i
)
i
C - Secfiune
nord-sud:
a - ctudmizinearse;b pul cu
caramiziarse;c- pdnrantvcgclirli
d - cardmidtr
sftramattr:
c - culour
separator;
f parapcl
20
:l
'l'crirsclc,
pavatccu lcspezidin piatrirdc mari dinicnsiuni(matcrialriu ;i
costisitor),izolatccu un stratde biturn qi mai multe rdnduride cfutn-ridirncarsir,pcntrua impiedicainfiltrareaapeiin funda,tii,susfineaupdmdnhrlfertil agezat in grosimi descrescinde,
de la 2 m pe prima terasd,pAndla I m pe ultirna
terasd,avdnd la bazdun strat de drenaj din cioburi de ceramicd.Ingeniozitdlii
coustrucliei ii corespundeaqi solulia tehnicda iriglrii: se presupunec5.apa em
ridicati la indllime cu o instalalie cu lanfuri continue,prin trei puluri incastrate
in construclie gi legatede un canal alimentat din Eufrat. Apa, dirijatn printr-un
sistemde rigole,jgheaburi,bazine,pulurijudicios repartizate,
a permiscrearea
unor plantatii etajate, alcdtuite din curmali, la addpostulcirora erau plantali
plopi saupini (pe terasainferioard),arbu$tidiferiti $i flori.
Nu este de mirare ci decorul luxuriant, depigind zidurile de incintd, a
fascinatintr-at6t cllitorii ajun$i aici dupd strdbaterea
linuturilor aride,incAt
a fost considerat,una din,,minunile" createde oameniiacelortirnpuri.
Civilizalia Mesopotamiei a constituit baza gi modelul civilizaliei popoarelor vecine qi a influenlat indirect chiar gi civilizalia mai pu{in veche
a Greciei9i a Occidentului(FurlaniG., citat de DrdmbaO., 1984).Estefiresc deci ca acesteinfluenle sd se regdseascd
gi in creareagrddinilor.
2,1,2.GRADINILEEGIPTULUIANTIC
in mileniul al trI-lea i.e.n.,pe cAmpiileminoase ale Nilului, strdbdtute de canale de irigalii, erau cultivate legume,vii, plantalii de smochini,
curmali,rodii, sicomori(o speciede Ficus),cocotieri.
Domeniile agricole ale marilor proprietari(nobili, inalfi demnitari),cuprindeauqi grddini de pldcere.
Reprezentdriledesenateale acestora,gdsite in necropole din epoca
RegatuluiMediu (mileniul II i.e.n.),indicdmodul lor de compozilie.
Grddinile locuinlelor, reprezentaleca o prelungire naturalda clddirii,
erau de formd regulatdgi inconjuratede ziduri; desenulgeometricera do,
minat de o piesi de apd - un bazin rectangularalungit sau in forml de T,
populat cu pegti colorali $i decoratcu lotugi. Mdrginit de un taluz, bazinul
apareincadrat de rnnduri de arbori (fig. 3).
Mici pavilioane sau chiogcuri cu coloane eleganteerau amplasatecu
vedereaspre bazin. Uneori, in grddinile mai mari sunt reprezentatepergole
cu vile $i compartimentEriinterioarecu ziduri scundesau cu treiaje. Plantaliile, in funclie de epoci, conceputeordonat, respectandcel mai adesea
o anumiti alternanla, fie, din contr6, dispuse liber in cadrul rdndurilor
(MargueriteCharageat,1962)- relcvdrefinamentulpropriu artei egiptene,
22
24
irlarrjlrtc
irr rrriciplrrlcrc,lornrilur.ultlccorcxrrlrcllrrl,
lrritrrattlc.lctLrri
lililirrmctlc apriritliciintlLr-sc
pcrspcctivckrl
tlin canak:.l,a cxttcrnitirlilc
sau
irr ccntrulcon.rpozilici
crauamplasatcchio;icLrri
cu vcdcrcaoricntatiiin lungul canalclorde api. Accastirconccp{iedatcazirincir clc la inccputul;tclioadeisasanide(235 c.n.).
Arta persani a grddinilor a inlluentatgridinile din celclaltelirri alc
OrientuluiMijlociu pi din Greciaanticd(atAtprin cuceririlepersaneplinir
irr Mediterana,cAt qi mai tArziu,prin supunereaPersieide cdtre Alexandru
cel Mare). Persanilor le revine meritul de a fi transmis numeroascspccii
asiatice,chiar din ExtremulOrient,pdndin occident.in urma cdderii Imperiului persan,prin cucerireaarabdgi includereain Imperiul islamic (sco.
VII e.n.), grddinile iranienedevin gridini islamice.
2.1.4.GRADINILEGRECIEIANTICE
inflorirea civilizaliei antice in sudul Europei s-a datorat contribr.rlici
succesivea Greciei qi Romei, care prin filosofia gi crealiile lor au influcn1atprofund lumea anticd gi au transmis pesteveacuri Europei mogtenirca
culturii greco-romane.
Aceastd epocd de glorie a antichitdlii gi-a pus amprenta gi in artir
grddinilor.
Ca qi la alte popoare,grddinilegrecilorau avut la inceputca scop cultivareapomilor roditori,a vilei-de-viegi a legumelor.
Aparilia gridinilor decorative este legati de cultul religios: pe lingi
temple,ele au devenit loc de desflgurarea ceremoniilorde slivire a zeilor.
Despremodul lor de alcdtuire nu existd dovezi sigure: decorul mirifio al
gridinilor evocatede Homer in Odiseea,amintestegrldinile persane,occa
ee indicainfluenlaorientali in aceaepoca.
Cert este cd au existat grddini funerare sau divine, pdduri sscre inchinatezeitdlilor(Demeter,Dionisos,Apolon).
Speciilelemnoaserituale,ca smochinul,alunul se intilneau allturi dc
chiparogi,platani,laur,mdslini,plopi, ulmi g. a.
Templele inchinate diferitelor divinitnli erau situate in peisajc rraturale de o remarcabildfrumusele,subordonareaoperei arhitectonicef'a{r'ide
naturd relevdnd respectul creatorilor greci fald de trdsdturileambientului.
Marile temple posedaubogate gi vestite grddini cu arbori gi arbupti sacri
(stejarulera asociatcultului lui Zeus,laurul - lui Apolon, mdslinul - Atcnci,
rnittul- Afroditei),dar9i cu liveziqi vii.
25
In cpocl clasioit(scc, V - tV i.c.n.)s-iurcrcatSigrddini pc ltngi paIate, gimnazii, acadenii. l)c dimcnsiuni rclativ rcstrinsc, accstc grddini
aveau,se pare,un traseumai pulin rigurosfa{i dc cel al gridinilor din Persia
gi Egipt. Ele cuprindeauelementede o mare valoareartisticd- pergole,
porticuli, fAntAni,statui - alcltuind un cadru esteticintregit de vegetalie.
Regimul democratic al acesteiepoci a adus societelii umane primele
grddini destinate publicului. in afara Atenei, se aflau locurile de plimbare 9i recrea{ie,parcurile gi piscinele gimnaziilor qi palestrelor (ansambluri de clddiri destinate exerciliilor fizice gi sporturilor). Spre sflrgitul
sec.al IV-lea i.e.n.in acestegrddini gi-auintemeiatqcolilePlatongi Aristotel.
Vechi scrieri arat6ce Academia platoniceigi desfEguraactivitatea in gr5dinile lui Academos, plantate cu sdlcioard,tisi, plopi cu frunze argintii,
ulmi gi platani(DagmarViqoiu, 2001).
Ldngd Olitnpia, localitate din Pelopones,unde se desfEquraujocurile
olimpice, plantaliile de pe lAngdtemple fumizau gi ramurile pentru impletirea coroaneloracordateinvingdtorilor olimpici.
in orage,vegeta{iaera pujind gi de aceeafoarteprelioasi; piala publicd
a adundrilor populare qi ina oragului, numiti Agora - loc de des{Equrare
trunirilor politice -, era un loc privilegiat, unde eraucultivali arbori. in secolul al V-lea, Agora Atenei a fost plantatd cu platani; pentru asigurarea
apei de udare s-au construit canale,iar locuitorii care posedaufantani rebuiau sd dea spaliului public prisosulde apl, dupd cum reiesedin ,,Legile"
lui Platon.
in epoca elenistici au apdrut mici grddini ale locuinlelor, incluse in
construclie (amintind grddinile patio) qi decorate cu fantani arteziene,
mici canale gi statui de nimfe, aspecterelevate de sdpdturilearheologice
de la Pompei.
Pdmdntul Greciei continentalenu era propice pentru dezvoltareagrddinilor mari; astfel de gridini, cuprinzdndintinse vii gi livezi, au existat in
alte teritorii ale imperiului creatde Alexandru cel Mare - in Sicilia, in Asia
Micd, in Egipt. Se pare cd unele dinfte acesteaaveaugi zone decorative,
amenajateca peisajemai naturale,cuprinzAndqi mici temple 9i sculpturi,
carenu mai inftliqau zei, ci abordauteme mitologice cu animale.
in grddinile locuinlelor bogate, cu4ile interioare, inconjurate de peristil, eraumai mari; aici, omamentelede artdplasticdgi arhitecturalese imbinau armonios cu vegetalia. Pe lingi esenlelesempervirescente(chiparoqi, mirt, laur, buxus g.a.), se cultivau trandafiri $i numeroasespecii de
flori, utilizate $i pentru decorareainterioarelor.
26
27
('ur-uctcrizatc
prin trasccgcorlctricc,insirnu rigurossrmctricc,fTrcind
lcgirturailitre rnai r.nultepavilioane,gridinile eraudeoorate,de asemenea,
cu porticuri,pergole,treiajede lemn, statui,vaseornamentale,
bazine,carrale.fintini.
AmplasaLrea
vilelor pe pantelecolinelor,in locuri unde beneficiaude
vcderi panoramice,a determinat amenajareaterenului in terase gi adoptarea de compozilii mai libere, in anlonie cu peisajul natural, in parle qi
sub influen{apicturii greceqtide peisaje.
Astfel de exemple sunt: vrla din Toscanaa lui Pliniu cel Tdndr (descrisi de el insuqi)(fig. 4),,,Casade Aur" a impdratuhtiNero (Roma),dar
pe colinade la Tivoli, lAngd
mai alesvila intpdratuluiHadrian amenajatd
Roma,ceamai vastd$i mai bogatedintrevilele imperiale.
(tolonrrtLr.
lat"lcnrplu,bibliotccit,
tcatfuf.a) sautlc o r.orrslrtrtlic
tlecorirlivir
itttrcclc ptirrzortr.'
lr;r
bazinsaucanaldc mari cliurcnsiuni),
ctinrcotr'lrrtc
tate liber, natural,cu grupiri qi rlase de arbori5i ar-bu;ti,alcirtuintlrrrrlnsambluunitar, adaptatformelor leliefului ;;i priveligtilol natulalc tkrnrinante(GromortG., 1934).
'ii
.,j:'
::'
:t1
Cadrul vegetal al grddinilor romane cuprindeastejari cu frunze persistente,pini, chiparoqi,tei, platani,lauri, smochini,duzi,azalee,tisi, buxus,
acant,mulli trandafiri gi diferite specii de flori, foarte indrdgite de romani.
Din timpul lui Augustuss-a dezvoltatartatlierii arbuqtilorin dittritc
[orme (,,topiarict"),arld careva dominamai tarziu gridinile medievalciii
apoi va cunoagteo tradilie aproapeneintrerupta.
Pe lAngdnumeroaselegridini cu caracterprivat, au apirut Si grdditti
pttblice. Primul parc public i s-a datoratlui Pompeius,apoi Caesar,Augustusau amenajatqi ei gridini pentrufolosintalargd a poporului.in eLrprinsulacestoraerauincluseteatre,mai tArziugi terme(bdi publice).
Modelul grIdinilor ron'ranea fost adoptat9i in teritoriile Europci Occidcntale,anexateimperiului,dar aceleamenajdrinu au rezistatvicisititudil ilor istoriei.
Illementelegi concep{iilenoi in compozi{iagridinilor, introcluscdc grcci
;;i dczvoltateapoi de romani,au influenlatprofuud,pestevcacuri,aflu grirdi
nilol in cl.rocirRcnaqtcriieuropeue.Acestetrirsiituriclcfinitoliisurlt:org:tl()
(SEC.V - Xr)
2.2.ARrAGRADTNTLOR
irueVUl MEDIU
2.2.1.GRADINILE
BIZANTINE
civiliin timp ce in EuropaOccidentaldinvaziilebarbaredezagregau
zalraanticd,EuropaSud-Esticd,nordul Africii qi Asia Micd, constituitein
lmperiul bizantin,au continuatsd se dezvoltein tradi{iileclasicegrecoromane,pe cares-augrefatelementeorientale.
ln Constantinopol,
noua capitall, s-a plstrat interesulpcntru gridini,
dar qi locuinlelearistocraacesteainsolind fastuoaselepalatein.rperiale,
1iei.Descricrileliteraredin diferiteepoci,prezintdin marealcdtuireaunor
astfelde gridini. De formd pdtratd,inconjuratede un zid de nramruri,cuprindcauo vegetalieexuberantd,bazineir,conjuratede statui,pufuri rotundecu coloanede piatrd coloratdgi rnarmurd,sculpturidecorativeanimatede anrenajdrihidraulice.
manifestare
a puteriisuvenrGrddinileimperialeetalauun fastdeosebit,
nului. Deccnullor s-a iutificializat,prin folosireaoglinzilor, a arborilorauri{i,
a automatelorhidraulice,sub influenlaluxului etalatde gridinile califilor.
Astfel se pare ci se prezentaqi grddina din Constantinopola fntpdrcttului Theophil,conceputdpentru a incinta deopotnvi vederea,auzul gi
mirosul, pentru a stArnisurprizagi admiraliavizitatolului- caracteristici
imprumutatede la gridinile orientale.
2.2.2.GRADINILE
MEDIEVALE
ALE EUROPEI
OCCIDENTALE
DecddereaEuropeioccidentale,urmati de intrareapopoarelorgermanice
din perioadl migraliilorin nouacomunitateeuropeania acelortimpwi, schimbarearnodului de via{din epocafeudald,au dus la un regresevidentin amenajareagrddinilor. ln interiorul cetAlilor$i castelelorfortificate terenul disponibil pentrugrddinierafoartelimitat qi folosit mai alesin scopuriutilitare.
Tradilia cultivdriiplantelors-apdstratindeosebipe lingd mAndstiri.
Griidinile monalrule cuprindeau, in compartimentegeometrice distinctc, legumegi pomi fi-uctiferi,plantemedicinalegi aromaticeqi cAteva
spcciide flori.
30
_1I
occitlcntalc
o perioadldc acumullriqiidc prcliiltirca ovoluliciptolitnrlcit
concep!iilorqi modurilorde expresiea accstorilirt sccolclcurnliltoarc.
ISLAMICE
2.2.3,GRADINILE
Ca urmarea cuceririlorarabe,impulsionatede noua religie, islamul,
incepAnddin secolul al VII-lea e.n., a luat fiinld un mare imperiu, din Hinalaia pdni in Pirinei, dep[gind ca intindere vastul teritoriu al Imperiultti
roman din perioadasa de apogeu.
Civiliza{ia arab[ qi-a pus amprentaasupratutuor !6rilor care au intrat
sub incidenla sa. In perioadasecolelorVItr - XI, cdnd Europaincd suferea
clepe urma invaziilor barbare,cuceritorii arabi, ajunqi in Spania9i Sicilia,
llu avut un rol recunoscutin Occidentulmedievaleuropean,prin dezvoltareaagriculturii,megtegugurilor,
comerlului,gtiinlelor,literaturii gi artelor.
AsimilAnd elemente din civilizalia popoarelor supuse,arabii au preluat in arta gridinilor concepliaamenajdrii gi tehnica ceramicii din Persia,
tchnica irigirii qi folosirii apei in scopuri omamentaledin Egipt, cunoqtinlele agricole de Ia romani.
Grddinile arabe, la inceput de influenlI orientald, predominant persand,au cdpAtatapoi un specific propriu.
Tendinla islamicilor cdtre viala intimd a imprimat grddinilor lor un
caracterinchis, familial. Locuinlele mici aveauo singurdgrddini, iar cele
mai mari o suitd de grddini, formind curli interioare (patio) de formd regulatd qi amenajatefiecare cu fizionomia sa proprie. Sub influenfa tradifiei persaneqi a religiei mahomedane,gridina era impdrlitd in patru pIr{i
cgale; dacd spaliul permitea,compartimentarease realiza prin intretdierca
a doud canalecu ap6.De altfel, apa era nelipsiti din compozilie, fie inchisi in bazine, fie susurdndin vasce sau ftntdni arteziene,toate legateintrc
cle prin mici canalede teracotasaupavatecu marmurd.
O particularitate a acestorgrddini era omamentalia bogatd, strdlucitoaredin pldcule de ceramicdsmdlfuitd,diferit colorat[ a vascelor,bazinclor, bdncilor, zidurilor, perelilor de fundal, suplinind absenlasculpturilor',
interzisede religiamahomedani.
Desenelegeometricesau in ,,arabescuri"ale mozaicurilor murale sc
regdseauuneori gi in decoraliavegetal| ^ grddinii, alcdtuitddin mirt $i altc
planteodorante.
higarea, atat de necesarein zonele toride, era asiguratddupd modelul
gridinilor antice orientale, prin adAncireaterenului fali de nivelul aleilor
;i canalelor,permilAndo inundareperiodicda acestuia;diferenlelede ni'I
Arhitcclurd pcisagcrii
33
vcl crirutlisrrrrrrllrc
errlr.rrlrrrr
dc l^rxrrssirrrtlc rrtrr.t,
lrtrrsc
la u irtiltinrc
corrvcrrirllili.
Vcgcta{iacuprintlcaohiparo;i,citricc,buxus,mirt, ntagnolii,a<1esea
in aranjarncnt
libcr,independent
dc fbrnragcometricia compartimcntelor.
Mici plantedecorauvaselea$ezate
pe parapete
gi pe bordurilebazinelor;
utilizarea
floriloreralimitatd.
Decorulrealizatconstihriao ambian{dintimd,plini de farmecqi personalitate.
Pe ldngi marile palate,grddiniteeraumai mari $i etalauzustulcali_
filor pentrudecorulfeeric,artificializatuneoriprin prezenlau-norbazine
argintii (striluciredati de mercursaude staniu),arboriaurii sauargintii
(placalicu aramdauritdsau din argintmasiv),ldsAndsi tigneascdjituri
de apdsaupurtdndpisdreleaurii gi argintii,animatehidraulic.Astfel erau
vestitelegrddiniAlkatai de ldngl Cairo gi ceade la ,,palatulArborelui",
la Bagdad(MargueriteCarageat,1962).
$i in celelalteprovincii ale Imperiuluiarab,pe teritoriulAfricii de Nord,
mai thrziuin Spania,artagridinilor islamicea dat na$terela frumoaseamenajdri, dintrecareunele,in partereconstituite,
s-auplsfat pdn6in zilelenoastre.
2.2.4.GRADINILE
ARABEDINSPANIA
in Europamedievald,cu o artAa gridinitor modestA,ftrd realjzdriremarcabile,grddinileSpanieiocupi un loc aparte.
PalateleAlhambragi Generalife(fotocolor2) dinGranadaEiAlcazar
din Sevilla,construitein secoleleXItr-XIV e.n.,in timpuldominalieiarabe,
uimescAiastdziprin frumuselea
gridinilor lor.
Acestegrddiniformeazl,compoziliide sinestdtdtoare,
pe carevizita_
torul le descoperE
pe rand.Unelesunttipicepatio (cu4i interioareclddirilor);
altele,situatein afarapalatelor,suntinconjurate
dezidurigi etaleazd
aranja_
mentegeometrice
regulateinsi nu rigurossimetrice,ci a.laptateformei gi
mdrimiiterenuluidisponibilsaureliefuluimodelatin teraseplane(fig. 7).
Ele impresioneazd
fie prin simplitate9i sobrietateplini de eGgang,
,
fie prin farmeculrezultAnddin imbinareamdiestritda vegetalieicu folosi_
reaplind de fanteziea apei,animatidejeturi tdgninddin fhntAni,vasce,ca_
nalesaualcdtuindoglinzi calme.Decorulpersonalizeazd
frecaregridind.
Chiparoqi,eucalipt,palmieri,pini, magrolii,leandri,laur,agave,intr,o dis_
puneremai pulin riguroasd,sunt situali, adesea,in compartimente
geo_
metnceconturatecu gardurivii din buxustuns.
34
35
2.3.GRADINILE
EXTREMULUI
ORIENT
Civilizalia strdveche
a Chineiqi ceamai pulin vechea Japonieiauurmat alte drumuriin artagrddinilor,dupi concepliicu totul specifice,care,
degis-aurevelatfoartetdrziu occidentului,au avut o anumiti contribu{ie
in evoluliagrddinilordin EuropasecolelorXVIII 9i XD(, dar qi in unele
aspecte
compozilionale
din artamodemAa gddinilor.
2.3.1.cRADtNtLE
CHtNEZEgTI
in China,artagrddinilor,ca reflectarepregnantX
a cultuluinaturii,s-a
dezvoltatdin vechime,in strAnsilegdtur[cu religia.Filozofiadaoistd(incepinddin sec.IV i.e.n.)qi mai t6rziubudismul(incepAnd
din sec.I-tr e.n.)
indeamndla reintoarcerea
omuluila stareanaturald,in comuniuneperfectI cu universul,pentrudobdndirea
linigtii sufletului,a pdcii divine gi atingereaperfecliuniimoralegi, in frnat,a nemuririi.in consecinlS,
religia a
impulsionatcreareagrldinilor gi gdsireacadruluinaturalpropicevielii
spiri^tuale
in raportintim cu elementele
naturii.
In timpul dinastieiHan (sec.II - I i.e.n.),pe domeniileimpdralilorsau amenajatgrddini depldcere,imaginateca paradisuriale nemuritorilor,in
care se regdseautoatecrealiile naturii - munfi, ape,plantegi animale- alcdtr:indun loc al bucuriilor(plimbare,odihnd,vdn[toare).in ambianlanaturald a acelorparcuriantice,impdratiiqi nobilii chinezipracticauexercilii
yogagi foloseauanumiteelixiruri secrete,
in speranla
atingeriinemuririi.
Grddinilemonahales-audezvoltatparalelcu celelaiceincd din vechime.Arta gridinilor a cunoscuto maredezvoltarepe l6ngdmdndstirimai
alesin sec.[V, V e.n.,impulsionatdfiind de nouareligie,budismul.Agezdmintelemonahales-au alesin situri naturaleremarcabileprin frumuse!e.Acolo s-au creatparcurinaturale,addugAnd
peisajululuiexpresiile
simboliceale filozofiei:un motiv al acestoramenajdriera,,colibaermitului", un pavilionrezervatmeditaliei,situatpe un mic munte,fie in pldure,
fie p^emalul unui lac - o expresiea comuniuniifilozofuluicu natura.
In secoleleVm - Dq perioadade apogeua civilizalieichineze(dinastia Tang),parcurile regedinlelorimperiale Ei ale nobililor au ajuns la o
mare strdlucire.Munfi, lacuri, rduri, ca elementeprimordialeale naturii,
{Eceaupartedin peisajulgrddinii,realizatcu multd inventivitate.Crearea
muntilorgi a maselorstdncoase
eralegatdde concepliafilozoficdcd aceslea rcpteztftd,scheletulpdmdntului,dupdcum apeleerauconsiderate
a fi
arlerelepdmAntului.In consecinld,relieful gr5diniloreravariat- natural
36
Fig. 8. Gridini
38
39
*k
vv
{/
J(
t,,F
*K
Multe din grddinilejaponeze,prin aranjamentrl apelor gi rocilot sugereazd peisajullirii, constihritdin insule cu munli gi oceanulcarele inconjoard.
In grddinile mari (fig. 12) etau prezente qi elementeconstruite: poduri, pavilioane, lanteme de piatrd (dupd modelul corean),ansambluridecorative din coloanede lemn.
40
2.4.1.GRADINILE
ALERENA$TERII
ITALIENE
Reinviereatradiliiloranticegreco- romanein artagrddinilordin Italia
se datoreazdactiviteli unor literafi,arhitecli,artiqtiqi teoreticieni,transpuseapoiin realiziri concrete.
Cele dintdi creafii ale Rena$teriiin arta grddinilor (secolulal XV-lea)
au apArutin zonaFlorenteigi s-audatoratprincipilor Medici (vilele Medici
de la Carregiqi Fiesole)gi unor arhitecliaflali in serviciulacestora.
grdLa inceputul secolului al XVI-lea, Bramante,prin sistematizarea
gi
grddinilor
dinii Belvederede Ia Vatican apoi Raffael,prin proiectarea
de la Villa MadamaLdngdRoma,au initiat principii arhitecturaleurmate9i
apoi dezvoltatein crealiile lor de citre numerogiarhitecli.
ReluAndtraditiavilelor romane,relevatdde texteleistoricegi de vestigiile arheologice,moda vilelor suburbanes-a rispAndit in intreagaItalie
gi, in consecintd,arta grddinilor s-a dezvoltatgi s-a desdv6rgit,dAndnagterela celemai strdlucitoare
crealiialeRenaqterii.
Principiile de amenajareale gridinilor antice - simetria, organizarea
arhitecturalSa spatiilor, legdturadintre cl5dire 9i grddindprin elementele
decorativeconstruite,prezenlasculpturilor,utilizareavegetalieitunse,au
fost adoptategi recreate,inh-un stil original care caracteizeazdgredinile
italiene.
gi astdziunele
Din epocaRenaqteriisecoluluial XVIlea sepdstreazd
din celemai frumoaserealizlri in artagridinilor: Villa Lante din Bagnaia
(arhitect Vignola) (foto color l2), Villa d'Este l^ Tivoli (athitect Pino
Ligorio) (fig. 16), ViIIa Medici in Roma (arhitect Ammannati), grEdina
palatului Famesedin Caprarola (arhitectVignola) g. a.
ln toateacestegrddini, cu suprafelenu preamari, delimitatede ziduri,
clidirea principali (palatul, vila) participd la ordonareagenerali a compozifiei. Fiind amplasatein cele mai multe cazuri pe terenuri cu relief in
pantdsau accidentat,
gridinile au fost amenajate
in terasesuccesive(opt
la Villa d'Este,cincila Villa Lante- frg. 149i 15,doudlaVilla Medici),cl
forme geometriceregulate,sustinutede ziduri omamentategi legateprin
scdriqi rampe.
Sistematizarea
etajat?iestesubordonatiiunei axe principalede perspectivl in sensuldescendent
al pantei;in lungulaxeiqi pe terasesedesfEgoard
parteredecoratecu desenedin buxusgi formetunse,bazinecu jocuri de
api, canale,cascade,fintini, statui,vaseomamentale,
balusfadegi parapete
omamentale
cu vascegi statui.
44
45
I983
secundare
de perspectivisuntdirijatede_alungul aleilor
1T.
-,,
rectili_
nu, cdtre
alte elementecarc capteazd
intereiulvizitatoru'iuigi aducvarie_
tate decorului.Statuilegi fhntdnile,de celemai.;il;,
suntlegatede
reprezentarea
alegoric5a unormituri antice.
estetratati, de asemenea,
arhitectural,subordonindu_se
.Vregetatia
com_
arboriplantati
in rinte,ziaudlJ,,"*n
vii si bor_
f:'f::g:"i:ii:e:
arbugti
modelaJi
in
forme
geometrice
alcEtuiesc
un
decorar_
111,i"i":
monlosorganlzat,care
incdntdprinjocul devolume.
S.untpreferatespeciilecu frunzepersistente, pini,
ca
chiparogi,stejari
meridionaligi arbugticarese
p:t modelaprin t""A"* iii.l, buxus,mirr).
Lauri,.lEmdi,portocaliplantaliin uur", udu"
,*.ff" i}'."f"^re in aceste
grddini,in careflorile par abselte.Ele
suntconcentrate
i;rr_o mrci gri_
dind,,secretd",
in vecindtatea
vilei.
V.il!: d,Estdispunerea
vegetalieiinalte(ziduriverzi,masealiniate
, \^
de
arboridin careseridici zveltesilu"t"fe
ill"u.aliniile de
"hipa.offi
4()
47
050
Fig. 17.Villa Garzoni,plan,dupdBerettaR., 1970
2,4.2.GRADINILE9I PARCURILEBAROCEFRANCEZE
Influenla grddinilor italiene s-a manifestat in Franta prin reinnoirea
decorativi Ei prin trezirea interesului pentru spiritul antic in arta
gredinilor.
48
49
perpendiculare
pe ceadominantd,devin axe
Perspectivele
secundare,
decompoziliesubordonate.
Terenulestemodelatin teraselargi, cu deniveldrimici, insolite de eleramenteconstruitespecifice(ziduri de sprijin,rampe,sciri, balustrade),
cordatecu suprafeteplane,orizontalegi inclinatepe care sunt realizatc
mdiestritcondusegi incadrateurcompozilii geometrice.Perspectivele
meazi direcliile dominantede modelarea reliefului, int6lnindin zoneleorizontaleintinse oglinzi de apd,bazinegi canale.
ln organizareagenerald,simetria fald de axe se realizeud at6t prin
identitateaperfectda elementelorcare compuno anumitd,,scen[" (de
exemplu,marile partere)cdt qi prin echilibrareaunor amenajdridiferite,
cAndacesteanu suntcuprinsein acelaqicdmpvizual (de exemplu,,,boschetele"parcului), imprimAndmai multe variatie ansamblului.
palatuluispaliilesuntdegajate,
scotdndin evidenltrimln vecindtatea
pozantaedificiului 9i permitAndo vizibilitatebun[ asupragridinilor care
sedesfigoardin preajmalui. Acesteasuntconstituitedin parterebogatdecoratecu flori, bordurisaubroderiide buxustuns,aliniamentede arbu$ti
cdrorali seasociaz[piese
sempervirescenti
modelatiin formegeometrice,
5l
dccorativc
arhitccturalc
pcntruilrtabaroctr(fin$i plasticcrcprczcntotivc
tlni, bazinc,statui,vase).
Vegeta{ia
inaltdestesupusiconccpliciarhitecturale
a parcului.Dispunerearegulatia plantaliilorarborescente
subliniazdgrandoarea
compoparteredecoratecu vegetatiede talie
ziliei. Spafiiledeschise,cuprinzAnd
joasd,fac trecereaspreparculpropriu-zis,alcdtuitdin mari volumevegetale geometrizate.
Acesteaecraneazd
vedereaasuprasistematizdrilor
interioare secundaregi lasdcale liberd perspectiveiprincipalegi celor transversale,incadratecu aliniamentede arbori cu coroaneletunsein forme geometricesaualcdtuindziduri verzi.
Parcul,bine arborizat,estestribitut de alei rectilinii,in reteageometrici, conducdndspreamenajdridiferiteca facturd:spaliidelimitatede ziparcului) qi decoratecu spectaculoase
duri verzi (,,boschetele"
fhntAnicu
jocuri de ap6,rocdrii, frumoasebazinecu grupurisculpturale,colonade,
treiaje,carele conferi eleganfdgi rafinamentartistic,reprezentdnd
totodatd notade fanteziegi varietatea acestorcompoziliimaiestuos
disciplinate.
Toateelementele
omamentale,
realizatein manierdbarocd,sunt de o
marevaloareesteticd.Fald de grddinileitaliene,ele suntdispusemai rar, in
acordcu vastitateaspaliilor,sporindimpresiademiretie Eifast spectacular.
2.4.3.DEZVOLTAREA
GRADINILOR
CLASICE
$coala italiand a Renagterii gi apoi Scoalafrancezd, cu aportul ei
deosebitin sistematizarea
arhitecturalla compozifieigi in imbogitirea
(introducerea
parterelor,a canalelorde
decorului
florilor in omamentalia
mari proporlii qi a oglinzilor de apdq. a.) au dus la dezvoltarea
rapidi a
jumetatea
artei grddinilorin intreagaEuropdOccidentalddupd
secolului
al XVtrlea.
Noile parcuriEigrddiniau adoptatla inceputmanieraitaliani, iar apoi
pe ceaftancezd.O contribulieinsemnatd
a avulo aparitiaunortratateasupra principiilor 9i normelorgrddinii flanceze,dintrecarecel mai importantsedatoreaze
lui D'Argenville(inceputulsec.al XVIIIIea).
Arhitecli italierii qi francezi(dintrecareunii erauelevi gi discipoliai
gi sI amenajeze
lui lr N6tre) au fost invitati sd conceapd
parcuri$i $adini in diferite!6ri ale Europei.Crealiilorlor li s-auaddugatceleale arhiteclilorautohtonicareau adoptatacestemanieredecompozilie.
AvAndla bazdconcepliicomune,celedoudtipuri de grddiniarhitecturaleau generatsolulii adaptative,
reunitesubnttmeledegrddini clasice.
PEISAGERE
2.5.GRADTNILE
2.5.I. GRADINILEENGLEZE9I CREAREASTILULUIPEISAGER
in Anglia, in secolul al XVI-lea, dominau grddinile de tip mcdicval,
inchise intre ziduri, 9i abunddndde vegetalietunsd in diferite forme gcometrice sau imitand animale gi chiar oameni (influenld olandezl). Ultclior, ca gi in alte 1dri, a$acum s-a arAtat,in noile gridini a pdtruns irtflucnla italiand,apoi cea francezd.
in timp ce arta grddinilor in Europa continua s[ evolueze sub influcnla stilului francez, secolul al XVIIIlea a marcat o schimbareescntiaki
in concepliaparcurilor qi grddinilor engleze.
in contextul unei largi migcdri culturale care ciuta noi forme dc cxprimarepentru arta noii clasecare se ridica la putere,incd din secolulal
XVII-lea, s-au afirmat noi pozilii, diferite de ale tradiliei f'eudalc.Sub
53
lil tlirttlrar,
vtzittllc
inllucrtIirlttcratttritrtoi,citrcplr:rlitpcttlttttcinl()ilrccrca
picrcxprirnatirrrai llcs tlc opcrapocticlil lrri .lolrrtMilton (,,I)arirtlisLrl
dut") qi mai tiirziu a lui Alcxandcrltopc,iar pc contincntoglinditirclo
Jcan JaquesRousseauin romanul slu ,,La Nouvelle Heloise", in arta
grldinilor din Anglia a apdrut o noud orientare,de adoptarea formelor
libele ale naturii sdlbatice.La aceastaa contribuit gi pictura de peisaj
(Poussin,Lorain, Salvator Rosa, Ruysdael),iar mai tdrziu influenla grddinilor chineze.
O primd incercarede schimbarea aspectuluiformal al grddinii, impus
de tradiliile medievaleqi de modelele Renagteriigi barocului, a constatin
suprimareatunderii arborilor, mdrirea spaliului prin eliminarea zidurilor
de incintd qi inlocuirea lor cu ganfuri,permildnd astfel legareade peisajul
inconjuritor. Planurile intocmite de arhitectul englez Bridgeman, care a
iniliat acestemodificdri, reprezintdo etapdde tranzilre,cu pdstrareaaxei
centrale dominante, dar cu atenuarearegularitdlii schemelorclasice: absenla parterelor, inlocuite cu simple covoare verzi, absenlacanalelor gi,
mai tdrziu, introducerea de poteci neregulat gerpuitoare,cursuri de apd, gruplri libere ale vegetafiei.
O desprinderecategoricdde traditia clasic[ a fdcut-o Kent, impulsionat de poetul Pope (care $i-a creatprima micd grddini peisageri pentru locuinta sa, la Twickenham).Pictor gi arhitect,Kent a creat parcuri inspirat
de pictura romanticd italiand. Cele mai importantelucrdri ale sale au fost
Parcul Stowe (fig. 19) 9i Parcul Rousham,create inilial de Bridgeman,
transformateintr-o conceplienou[, a peisajului apropiatde naturd.
El a eliminat cea mai mare parte a formelor regulate $i a aranjat terenul in sceneromantice cu chiogcuri,grote, ruine, temple, poduri. Unele
exageriri, ca plantareade arbori uscali, in dorinta de a imita mai bine
natura (gridinile Kensington) qi abuzul de edicule (mici construclii) nu-i
scadmeritul de a fi realizat primele peisajecu caracter,,natural",folosind
modelareaterenului cu mici coline 9i vdi, distribuind grupurile qi masele
de arbori neregulat,cu efectepitoregti,pundndin evidenli resurselepeisagistice ale formelor naturaleale arborilor.
Calea fiind deschisd,lui Kent i-a urmat Brown, artist de prestigiu, numit ,,capacitateaBrown", care a perfeclionatcompozilia peisagistici, qi a
naturalizat-o prin eliminarea excesului de construclii decorative.Printre
remarcabilele sale contributii in dezvoltarea stilului englez se numdrd completdrile aduseParcului Stowe (foto color 30), transformareapeisagerda
parcurilor Blenheimqi Chatsworth.
54
?=4.-'l
a;;-'l
":^.-":41''
i)ij'
:: -'.li':1"8
estr
Fig. 19.Parcul Stowe,plan din 1774,dupdLoxtonH., 1991
-55
ALEGRADtNil
PEISAGERE
2.5.2.TRASATURTLE
COMPOZTTIONALE
prin
RezumAndesenfialul,stilul peisageral grddinilor se caracterizeazA
gi
compozilialiberd,in careelementele
naturale celeconstruitesuntimbinatein peisajecu caracternatural.
unitatearealizAnGrddinapeisagerdexcludesimetriagi echivalenta,
gi compensarea
du-seprin echilibrarea
elementelor
componente.
56
57
llilt
l r ( ( ' l ) l l I , | ,rI I( I I ( )., I I I l ) t o l l t i l l t It l r . r k r l ; r r t . ; tI ' l t ti s t t l r t r( l l
I ) i u( . l l n l l
, , r r r i l r r r si .l ; r l r r l i lt l c N l r p , l r . , r r r r l I i l l c l r . p r . r r tr c i r l i z l r r . c t r
l . i u c c c \ r \ l itt l ) i t t ( t l
r r l t r r / i r r ir t l t l u t l t t . r i t t t l, i . t t f u V i t t L t t t t t t ' . tM
, r t t t t , t t t r ( t r a n s l i l r . r r l r r c )/ ,/ l r t l r , , r
I I t t t t | | t t ( ) | t(|l i g . 2 2 ) , M o t t t . t o u r i , s( l i g . 2 3 ) .
2.5.3.DEZVOLTAREA
GRADINILORPEISAGERE
irusecolelexvu grxrx
roo
,*-;--fi
5oo
I'ig. 22.ParculButtes-Chaumont,
Paris,dupdBereuaR., 1970
.59
0 100
500
Fig. 24. Sefton Park"Liverpool,
PcisagistulOlnrsteda rcalizatnumcroaseparcuriin conceplicprcdorninant peisager[, printre care Central - Park Si Prospect - Park din New
York, Fairmount Park din Philadelphia, South Park din Chicago, Park Systemdin Boston g.a.
2.6.STILULMIXTiNARTAGRADINILOR
MIXTiN ARTAGRADINILOR
2.6.1.
APARITTA
STTLULUI
gr[dinilor regulate9i a celor
Stilul mixt, carereune$tecaracteristicile
peisagere,a aperutca urmarea cerinlelorepocii,fErda puteafi atribuit unui
creatoranume.
peisageria unor vechi amenajdriclasice,cdroranu li
Transformarea
s-a putut schimbain totalitatecaracterul,a dus la imbinareacelor doui
metodede compoziliein cadrulaceluia$iparc.Initial acestetransformdri
nu s-ausudatintr-o compozifieunitard,darau trezitinteresulpentruposibilitd{ilemai variatepe carele ofereao astfeldeasociere.
Primeleamenajirimixte s-aufEcutin a douajumdtatea secoluluial
XVltr-lea in Franlar la Paris: Bagatelle,o creatiereugitdgi Monceau,tn
parc neunitar,cu asocierea
unor elementepreavariate,careulterior a gi
fost transformat.
CAtresfiirSitulsecoluluial XD(Jea, stilul mixt incepesd se impund.
restrengerea
terenurilordisponibile,
oraqelorqi,in consecintb,
Dezvoltarea
gridinilor
la nouasituatie.Stilul
a frcut necesariadaptarea
compoziliei
peisager,necesitdnd
spatiivastepentrucreareascenelorde peisajnatural,
nu mai corespundea
suprafelelormai mici ale loturilorurbaneale locuinparte,
exinici stilul rigurosgeometricnu mai satisfEcea
telor.Pe de altd
genlelede amenajarea grddinilor gi parcurilor, prea mult timp dominate
de acesta.
in Franlo au apdrutnumeroasegrddinimixte, amenajatede Vacherot;
tot in aceasteperioadds-a creatParculBors Renaultdin Paris, iar in
din Hamburg(unuldintrecelemai reugite,
Gennania,Parcul Winterhud.e
datoratarhitectuluiSchumacher)(frg. 25\.
in Rusia au fost amenajateParcul Petrovsk(Moscova),pddurea
Sokolniki,parcuri Sigrddini botanicein Crimeea.
in Statele Unite, o partedin noile parcuri publice au fost conceputein
stil mixt (ShermanPark din Chicagoq.a.).
62
100
200
300
400
500
63
MIXT
2.6.2.TRASATURILE
STILULUI
prin rezolvareaunor
Stilul mixt, numit gi compozit,se caracteizeazd
zonealeparculuisaugrddiniiin stil geometricAi a altorain stil natural,cu
unitar.
intre ele,alcdtuindun ansamblu
tranzilii armonioase
zonele
in
lungul unor axeprinde
intririle,
situate
Centrele compozitie,
uneleintersecliiimportantede alei, spaliiledin vecipalede perspectivd,
geometric,iar restulansambluluieste
cindtateaclddirilor se amenajeazd
conceputin manierdliberd,peisagerd.
intre zonelecu rezolvdristilisticediferitenu existl o diferenliereneti
imbindnduneleelementecomuneamein toateaspectele
compozilionale;
peisagere,
tratate
regulatseleagdfirescgi armoniosde
najdrilor
sectoarele
celelibere,ordondndcompoziliaintr-omanierdmai simpll. Astfel,ansamblurile de partere,decoratecu rabatede flori 9i bazinegeometricepot fl
estedispusdliber: maincadratede peluzein carevegetaliaarborescentd
grupuri
sive cu lizieraneregulati,
Si exemplareizolaterepartizatein mod
echilibrat,darnesimetric,de o partegi dealtaa parterelor.
prin varietateasceUn parc mixt poateaveamai mult?iatractivitate,
aleordinii estetice
nelordepeisajin caresepot imbinadeopotrivdaspecte
geometrice(pdneh exprimareacaracteruluiarhitectural)qi aspectepitozonelorde tranzilie stilisticdoferd, de
regti sau romantice;succesiunea
de construirea peisaasemenea,
moduridiferitede asocierea elementelor
jului. Unitateacompozilieise realizeazd
prin modalitelilede organizare
plantaliilor.
spaliald,modelirilede relief 9i aranjamentul
Stilul mixt permiteo mai marelibertatea solufiilor;el se adapteazi
mai bine cerinlelorde amenajarea parcurilorpublice multifunctionale,
mai alesin cazul
dotdrigi sistematizdri
secundare,
cuprinzindnumeroase
deprimirea vizitatorilor.
suprafelelor
vaste,cu o marecapacitate
tl:;1tt't'tcla
noi in <n,un,u plunluliilor apirrutcIa inccputulsccoluluial
XX-lca in Anglia - glridini pc stdnclrii, alpinarii(rock - garden),griclini
I)c tcrcnuriumcdc (bog - garden),grddinisilbatice(wild - garden),invcntarcabordurilorde flori pereneca qi mai vecheamodd a plantelorexoticc
lu contribuit la diversificareasoluliilor compoziiionaleale parcurilor gi
,trirdinilor.
In/luenya cubismului din arhitecturd a adus in grddini noi forme ale
structurilor geometrice,bazatepe simetrie sauasimetrie(tig.26).
65
f n c o f ) c c l ) l t i r g t ; i ( l I l t l o r i t u i t l ) i i t u t t ( n k , n t . \ p i t . d ! ( ,d t , d t r t t
l,t.!ut. ttt
ult';lnu'rit.
l{clcvuntcsunt gri'r(linrlc
rirtciu llruz.ilitttlc lrrrr.lcMrrrx
r)rorc(
(lirtocokx'-l:l),caractcrizatc
prirrtlcscrrc
gc.rrrct'iccsausinu.asotlc tr irrconlundabiliroriginalitatc,in carcsuntnxrdclatcariilc dc circulalic,oglin_
zile de apd,peluzele,maselede ouloarcalc plantelor.
InJluenla grddinilor japoneze (folo color 34) manifestati la inceput
prin preluareain compozilie a unor elementedecorativespecifice,a devc_
nit ulterior mai profundi gi creativi. Studiereaacesteiarte atat de rafinate
a dus la cdutareaunei mai bune corela{ii intre arhitecturdgi peisaj, la in{e_
legereagr[dinii nu ca un simplu decor, ci ca o relalie intre om gi naturd,
atent elaboratd.
Implicarea acestortendinle qi influenle in arta grddinilor s_arealizat
in condiliile pdstrdrii principiilor generaleale acesteia,a valorificirii tra_
di!iei qi experienleianterioarein proiectareaqi amenajareapeisajelor.
Caracteristiceste faptul cd, treptat, grddinile qi parcurile conrempo_
rane s-anteliberat de constangerile de ordin stilistic (foto color 35, 36.
37, 38), solutiile au devenit mai suple (fig.27), mai adecvatediferitelor
exigenle gi necesitdlilorpractice.
( ultrtr ul .l
GRADINILE
DINRoMANIA
In contextulevolulieigeneralea artei gridinilor carea inregistratsimilitudini qi transferde idei 9i de materialbiologicde la un poporla altul,
Romdnias-aaflatin caleaunor interferenle
aleoccidentuluicu orientul.
3.1. GRADINILEPANAiN SECOLULAL XIX-LEA
Degi existdunelemirturii ale tradiliei culturii planteloromamentale
pe teritoriullirii noastreincd din epocadominatieiromane,informaliimai
precisedespreinceputulgrddindrituluidateazidin epocafeudald.
Ca urmarea evoluliei social- istoricespecifice,Transilvaniaa inregistrat o dezvoltaremai timpurie a grddinilor.Tranzitul diverselorpopoarenomade,stabilireacoloni$tilorstrdini,comerlul,navigaliaau prilejuit imbogdlireasortimentuluide plante.
in cet51i- formatiunileurbanefeudale- grddinileocupausuprafelemici
gi aveaumai alescaracterutilitar. Mici grddini decorativesegiseaupe lAngd
locuinteleboieriloqnobililor,meqtegugarilor
instirili 9i pelAngdmdndstiri.
Mai tArziu,in secolulal XVIlea, grldinile s-auinmullit gi s-audezvoltat.Scrierilevremii semnaleazd
la AIbaIulia o grddindamenajatd
in terasegi decoratdcu flori.
Despregrddinileexistentein secolulal XVtr-lea*informaliile
suntmai
'a
numeroase.
In Transilvania,principeleGh. Racokzi dispusplantareala
Alba lulia a unuiparc cu tei Siflori, printrecareuneleadusedin alteldri
(lalele,narcise).
de parcuri pe
Se remarcdpreocupdrilenobililor pentruamenajarea
ldngd reSedinlelede lard (Ebesfalva,Fdgdrag,SdnPetru g.a.).De asemenea,aparamenajdrtpe hngd caseleordsenilor.Din documentereieseexistenlaunorgrddinidecorativein Siha.
Tot din secolulal XVIIlea provin primelegtiri despregrddiniledin celelalteteritorii romane$ti.in impresiilede cdldtorieale lui Pauldin Alep, care
gi Moldova,suntdescrisegrddrnile depe ldngd
a strdbdtutTaraRom0neascd
mdndstirileTismanagi Cozia,gridina cu trandafiri9i flori depe lingd mitro68
grdrlinapahtului tlornr?sc,cu
y iu din'l'i4iovtstr.l.ir /rr,rr,cl rrrcn{ioncirzil
(iultttt
grirdinicu trantlaliri,crini,garoalc,iasotnic.
clc;tcu,iarTrcr/rttlttl
Din altc inlirrrna[iiallirm dc existcnlair Bucurestia grdditrii domnesti pe mulul drept ul I)(tnbovilei Si a unor frumoasegrdditti cu lrutrlu./iri Si lalelc, amenajatcpe malul rdului Colentina,undese construisel)L'ntru petrecerileboiereqtiqi un mare pavilion.
Cdtre smrgitul secolului al XVIIlea, inflorirea arhitecturii romincgti,
a dus la
consffuireaa numeroasepalategi casede mogiein Jara Rom6neascd,
crcareade parcuri 9i grddini. Palatul domnescdin Bucuregti avea in preajrtta
anului 1700 doud grddini. La Curtea Veche,ca gi la palatul Mogosouiu,
ConstantinBrdncoveanudispuseseamenajareagr[dinilor dupi moda italianl.
ln secolul al XVtrlea, in arhitecturaparcurilor noi care au luat fiinlir in
Transilvania,pe domeniile unor nobili, s-a impus stilul francez. Astl'cl au
fost realizateparcurile de la Avrig fudelul Sibin) al baronului Bruckcntal
(fig. 28), Bonlida QudefitlCluj) al familiei Banfty, GomeSti(udeful Murca)
pe ldngd castelulfamiliei Telek'i Albesti (udeful Bragov)pe ldngd castclLrl
familiei Haller g.a.Dintre acestea,s-aupdstratin wemurile noastreunelc aspectedin conceplia iniliali, a parcurilor de la Avrig qi de la GorneSti.
Fig. 28. Planul Parcului de la Avrig (nd. Sibitt), dupd Mqrcus R., 1958
69
DINSECOLUL
AL XIX-LEA
3.2.GRADINILE
oragelor,in secolulal XD(-leas-aimpusnecesiOdatdcu dezvoltarea
tateainfiinllrii spaliilor publice pentru plimbare Si agrement.
in Transilvania,agacum s-a ardtatanterior,acestepreocupdris-au
manifestatgi concretizatincd din secolulal XVltrlea. in Claj pe locul
numit ,,Dumbravafumicilor", s-ainfiinlat in 1838un parc - promenadd
(f,9. 29), cuprinzdnddotdripentrudistracliapublicului:cafenea,pavilion
pentrumuzicd,bazin de inot, terende sport.Acesteaerauincluseintr-o
rezolvarepeisageride o partegi de alta a promenadei
rectilinii, plantatd
cu patru rdnduri de arbori ce separaucirculalia pietonilor de cea a
trdsurilor.
70
7l
( onrlx)ziliil
gr'ar(lillt,
irrslil pcrslrgcr,
rlrrpticurrrrcicsodin plarrulgcncral dc trncnajarc,dovcdo;totalcntLrlqi buna prcgitiro a lui Mcycr; cl a
concoputun pcisajarmonios,cu unclc modificdride relief (dintre carese
rnentine$i astdzio denivelarepozitivi gi mica depresiune
a unui fost iaz),
alei sinuoaseqi grupdri pitoregti ale vegetaliei.
Tot Meyer gi Hdrer au executatgrddini pentru conace la Mdgurele,
Maia, FilipeStii de Pddure $i, ulterior, lucrareacea mai importantd- grddina Cismigiu - toate proiectatein stil predominantpeisager.
Prin creareaGrddinii Ciqmigiu, bucuregteniiau dobdndit prirna mare
amenajarepentru plimbare, odihne $i agrement,situatdin centrul.oragului
gi realizati dupd principiile peisagerela modd in Europa(fig. 31).
ir
ii
Trdsifurile esentialeale peisajuluigrddinii,imprimatede Meyer (lacul, modeldrilede relief, linia principali de vedere,devenitdulterior axa
cu partere,partedin traseulaleilor,gnrpiri ale vegetalieilemnoase),se
plstreazdgi astizi, cu inerenteletransformdriin timp (dintrecareceamai
importantia fost reamenajarea
de cdtrearhitectulRebhun,in primeledeceniiale secoluluiXX) (fig. 32).
t2
in Craiova s-a amenajatcu ajutorul unui specialistne ml grddina logoftitului Bibesc, (mo$iece cuprindeazone decorativecu alei geometrice,
binci, pavilioane, sere, diferite culturi, vii, livezi, addposturipentru animale,moara$.a.).
Ulterior, prin iniliativa domnitorului $tirbei, mogia a fost cumpdratd
(1853) 9i inzestratdpentru recreareapopulaliei oraqului. S-au pus astfel
bazeleParcului Bibescupe o suprafaldde 125 ha.
La Briiila s-au infiinjat o grddind publicd cu traseupeisager$i Parcul
,,La Monument". Vechiul plan al acestuiparc, intocmit Ia sf0rqitul secolului al XD(-lea, arataconcepliaacestuiain stil mixt, ceeace dovedegteadop1/.
t i r l c ittl c j i ta l c n t l t t t t c l (r u
r rr o l ) ( n ci t t c t c i t t t 'liltt t t t t t i l o rl t t t b l i c cA. t r ' s lp l t l t ,
'/0
rrcgli.jrrt,
incirfrlnrosin lrrii
rristcolrrlttitrccut,(lill irr ptczcntcorrrplct
sc irlpunca Ii rcstlr.rill.
Irr .[a,sls-iru nlonirjiltGrtidinaCopol (inccputulsecoluluial XIX-lcit),
care a devenitlocul mondende plimbareal regenilor,mai ales dupi inrbunitdlirile adusein timpul domnieilui Mihail Sturza.Documentelemcn{ioneazi qt grddina domneascda lui Mihail Sturza,lAngdbariera Socolci,
ulterior dati in folosinla publicului.
In timpul domniei lui Ghica s-a realizat frumoasapromenadd tlc pc
dealul Copou (1852), cu fAqii plantate late de 50 m qi o imbinare reuqitira
aleilor pietonale, gerpuind in mod regulat de o parte qi alta a drumulur
central al trdsurilor.
Deseneleproiectului penttugrddina palatului domnescdin 1a.yi( 1tt59)
infd{iqeazi o compozilie interesantl qi avansatdpentru aceavreme, cu tcrase $i scari monumentalecdtre pa(ea joasd a terenului, ficdnd legiturt
cu axele compozilionale rectilinii, care se intretaie in unghi drept; accstora li se subordoneazdrezolvArilepeisagerecare delin pondereain anrcnajare(lac, glup[ri libere ale vegetaliei,alei sinuoase).
In aceeaqiperioadi s-atJrcalizat promenadela Braqov (Aleea clo sLrlr
Timpa), Arad, FdgdraS,MediaS,Dej, Oradea,Haleg, PloieSti, Giurgiu ,sr
alte ora$e.
In Sibiu s-au inceput, in 1857, lucrdrile pentruparcurile ,,Sub urini"
si .,Dumbrava".
in Timisoara s-au amenajatprimul parc a1 ora$ului (1858) - cu rlcnumireaactualade Parcul Tineretulal (anterior- ,,ReginaMaria", ,,I'opo
('cn
rului"), urmat mai tdrziude Parcul Scudier(1870,in prezent,,Parcul
tral") gi promenada cdtre Teatrul Na,tional.
La Simerias-aupus bazeleprimului parc dendrologic,pe o supritlitlrr
de circa 70 ha, pe teritoriul unui parc de moqie,iar la sfdrgitulsecolLrlrri
s-ainceput creareaunui alt parc dendrologic,Ia Bazos,ldngd Timigoara.
3.3.GRADINILE
DINPRIMAJUMATATE
AL XX-LEA
A SECOLULUI
Inceputulsecoluluial XX-lea a marcato noui etapein dezvoltarcrr
artei grddinilordin RomAnia,atAtprin crealiilespecialiqtilorstrdini invi.
tati in lard cAt qi prin contribulia unor arhitecli rorndni.
Arhitectul peisagistfrancez Edouard Redont, clev al lui Barillctl)cschamps(de Ganay,8., 1,949),a proiectatqi realizatin Cralorti un nrllc
l5
parc lrcisirgcr- I\rcul llihcscu lultclior nuntit ,,|'urcul Popon ui" , astitzi,,|'arcul Rotnuncscu"- llig.34)- inglobind terenulfosteigrddiniBibescu.
Fig,34.PlanulParculuiBibescu'dzpdMarcusR., I958
Redont a transformatvalea unui mic curs de apd intr-o succesiunede
lacuri cu niveluri diferite, cel mai mare dominind peisajul. Proiectul a inclus in desftgurareapieselor de api insule, cascade,anrocamenteartificiale, poduri, dintre care unui suspendat,gmpuri pitoregti de chiparogi de
baltd qi silcii.
Traseele unduitoare aleilor conexeazddiferitele dotdri 9i amenajlri:
glorieti, chiogcuri,castelde ap[, casepentrupaznici qi grddinari,hipodrom,
terenuri de sport $.a.Armonia compoziliei, vegetaliamiiestrit imbinatd cu
formele blinde ale reliefului gi cu apele, conferd 9i astdzi un farmec
deosebitacestuiparc (foto color 40, 41).
Redont a studiat qi un plan de ansamblupentru inverzirea Craiovei,
care prevedeacreareaunui inel de bulevardeplantate,idee realizati par1ial. in zona suburbandel a amenajatparcul - pddure de pe malul Jiului,
numit mai tdrzil ,,LuncaMofl.enilor".
Chemat pentru proiectarea parcului in care urma sd se organizeze
Expozilia Intemalionald de la Bucureqti, din 1906, Redont a rcalizat o
lucrareremarcabili (in prezentParcul Carol I, fost Libertdlii) (fig. 35).
Incadrdndu-sein planul generalal expoziliei intocmit de arhitectul romAn $t. Burcuq, acestparc, in suprafali de circa 30 ha, a fost conceputin
t6
Fig.35.PlanulParculuiCarolI (1906),dupdMarcusR.,)958
Tot in Bucuregti, Redont a proiectat in stil peisagerGrddina loanid
(fig. 36), intr-un cartier de elitd (Bd. Dacia).
Compozilii interesante,dintre care unele foarte valoroase,se datoreazd arhitectului german Fr. Rebhun, venit in tard in 1910. Stabilindu-sein
Romdnia, el a flcut noi amenajdriqi reamenaj[ri ale unor parcuri gi grddini mai vechi.
Rebhun a adus imbundtdtiri Grddinii Cismigiu, anterior realizatd de
Meyer in stil predominantpeisager.Prin creareaparterelorflancatede aliniamentede tei cu coroaneletunse geometric,deveniteaxd coordonatoare
(foto color 45), a rondului ,,roman" qi a grddinii de trandafiri, el a trans{brmat grddina in stil mixt (fig. 32). imbogdlirea mdiestritd a tuturor elementelor compozilionale fac qi astdzi din Grddina Ciqmigiu unul din cele
rnai valoroasegi frumoaselocuri de plimbare 9i odihnd ale capitalei.
'17
'l'urnu
Scverin(dupdproicctullui ltcbhun),Ourtcudc
Zdvoiul; grldini in
lrgeq (proiectul lui ltcbhun), Galali, Brdilu, Ikntun, Suceat'a9. tt.
'79
carcsii scrvc:rscir
tllcpt izvortlc :rrl t.rrr.irl,
$r oor)tinrru,
loctrrirlc.jotrcipcrrtru copii ;i <lorccrcarcl)enlrutinofct,atlulli qi bltriirri;inliin{arcagrzirlinilor.
zoologiccqi botaniccin ciit mai multe om;c; dulimitarcaurci ocnturirlc
pdduride reorearcin.jurulprincipalelorcentrcpopulate(Mu1aS., 1984).
Ca urmare,pentru punereain aplicarea acestorobiective,s-auinfiinlat
oolectivede arhitecligi inginerihorticultoricareau proiectatnoile amenajlri.
Prima realizarepeisagisticdimportantd a fost parcul Sportiv ,,23 August,.
(70 ha) din Bucureqti (care include actualul Stadion Nalionaf, infiintat
pentru Festivalul Mondial al Tineretului gi Studenlilor, care a avut loc in
capitalatirii in 1953 (fig. 40, foro color 46).
Fig.39.ParculTiselordin Timisoara(lBSg),dupdMarcuin.,.tSSA
NotdDatele prezentate tn capitolele 3.1-3.3 au ca sursd principald lucrarea ,,par_
curi Si grddini in Romdnia' de arh. Ricd Marcus @ditura Tehnicd, l95g).
3.4.REALIZARILE
DINA DOUAJUMATATE
A SECOLULUI
AL XX.LEA
in perioadaurmdtoarecelui de al doileardzboimondial.creareaDarcurilorgi grddinilora stagnat.
Instaurarea
noului regimde ,,democralie
populard.,,
eforturilbde refa_
cerea economieildrii gi trecereala sistemulplanificataucreatnoi condilii
pentrudezvoltarea
spafiilorplantate.
Intr-o primd etapAs-auexecutatde cdtresfaturilepopulareunelelu_
crdri de plantare,tZrdplanuritemeinicstudiate,datoritdabsenteicadrelor
despecialitate.
ln 1952,printr-ohotdrdrea conduceriipoliticegi guvemamentale
s_au
stabilitprincipaleleobiectivede perspectivd
in domeniuldezvoltdriispa_
parcurilorgi grEdinilorexistente;
liilor verzi: reconshuireagi amenajarea
creareade noi parcuri,grddiniqi scuaruri;sporireanumdruluideparcuriqi
terenuripentrueducaliefizicl 9i sport;plantareamagistralelor,
bulevar.de_
lor qi strdzilor,legareaspaliilor verzi dintr-o localitateintr-un sistemunitar
80
(,
Fig.40. Parcuf 23 August (in prezent Parcul Nafional), dupd Marcus R., lt)5ii
Arhitciiturilpcisagcrii
t3l
82
'Ii)t
in llucurc$tr,
rlctrzrrlcdc tlcrrroltrrc
ir rtttolintrcgiclrrtirrrc,
irrrrplclc
trartslirrrttiiri
ctlilrtirrclr conslnlirca
nouhticc:rrlru
civic au lirstilrsolitcrlc
irnplantarcapc hurtuolirlulLrizrnoi tcritorii dostinatcsi dcvinirglirclini;;i
lrarctrri- I'k4u Unirii, l:utr, VicdreSli gi altclc, dintrc care nw:nai(iridinu
I I ni ri i .treamenajarca
irrcheiati.
in toatelocalitililc tirii, tot pe bazadirectivelor(pind in 1989),s-lLr
rcalizat diferite categorii funclionale de spalii verzi considerateca o colltponent[ a protec]iei mediului ambiant.
Au luat frinld noi scuaruri,gr[dini publice, spalii verzi ale ansaurblurilor de locuinle, artereplantate,incadratein noile schite de sistematizarc;
totodatl au fost extinsegi refEcutevechile amenajdri.
Mari suprafelede parcuri Si grddini publice detin oraqeleTlmiSouru,
Cluj-Napoca,Craiovq PloieSti,Oradea,Gala;i, Sibiu,Iagi, Constanla,Pitcliti.
Dezvoltareastaliunilor de odihnd gi tratament,a zonelor turisticc qi ilc
agrement,a determinatextindereaspatiilor verzi gi infrumuselareaparourilor gi a grddinilor vechi din cadrul acestora.
Amenajarea a numeroasesituri naturale interesanteqi pdduri pcntru
agrement,crearearezervaliilor gi parcurilor nationale in diferite zotrc alc
firii se inscriu ca alte importante realizdi ale arhiteclilor gi ingincrikrr
peisagigtidin lara noastrd.
Se poate spune cd strategiain domeniul spafiilor verzi prefiguratil'in
1952 a condusin deceniile 6-9 ale secolului XX la rezultatebune in dczvoltareade noi amenajdrigi diversificareaprofilurilor acestora.
Calitateabund a conceplieicelor mai importanterealizdripeisagisticc,
datoratdcolectivelor de proiectarespecializatedin tard (in primul rind rlin
cadrul Institutului ,,Proiect" - Bucuregti),nu a fost insd totdeaunaurnratir
de un nivel corespunzS.tor
al realizdii tehnice.Printre cauzese nurnirii: insuficienlasau lipsa de performanlda mijloacelortehnicefolosite, lucnrl ,,irr
asalt" (impus adeseade nespecialiqti,indeosebide persoanelecu irnpor'tante funclii politice sau de stat), nerespectarea
tehnologiilor gi chiar a pla
nurilor de executie,reducereacheltuielilor prin folosireain mare mtisuril ir
muncii ,,voluntare"(necalificatdgi neretibuitd) mai alesla lucririle dc pllrrtare,calitateauneori slabda unor materialede construcliiqi a finisdrii q.a.
Aceste neajunsuri se reflectd in situa{ia actuali a celor mai rnLrllc
amenajdri peisagsitice,marcate in plus de neglijarea intrelinerii, ca urmare,in principal, a insuficienlei fondurilor alocate.
Dupd 1990 s-a inregistrat o stagnarea activitdtii de amenajarca spirliilor verzi gi o avansarea degraddriigrddinilor gi parcurilor gi a altor spa{ii verzi existente.
it.l
I{cvilirncrrtrr
I s-u rrranilestat
in prinrrrlliurtl in tlorlcrrirrlprrvlt (griidini ale locuinlelor,
ale scdiilorclcfrrnrir,
alc lrotclurilor).
Pdni in 2000, realizirile de interesgeneralau fost puline gi bazatc,
mai ales, pe remodelareaunor arii verzi restranse,devenite acum prea
,,construite",in detrimentul spaliilor ocupatede vegetalie.
O menliune specialdmeriti creareain acegtiani a Grddinii Botanice
din Gala{i.
Se poate prevedeacd suslinereadomeniului public de citre alocaliile
de la buget se va resimli in amenajareaqi intrelinerea spaliilor verzi pe
misura redresdriieconomieigenerale.
In paralel sunt imperios necesareeforfuri suslinutopentru dezvoltarea
gi modemizareabazelor de produclie a materialului siditor, diversificarea
sortimentului, calificareade specialiqtide nivel mediu qi superior.
I ' r t l t i t t t l t r.ll
gr CREAREApEtSAJELOR,
CoNSERVAREA
PARTE
INTEGRANTA A PROTECTIEt MEDIULUI iI.ICOI'I.IURATON
4.1.CONCEPTUL
DE PEISAJ
Termenulde peisajare ca sensinilial cel folosit in picturf,,apiirrrtirr
irfta Rena$terii,definind un tablou in care natura, observati de ortr, cstc
pci'sonajul
principal.
Ulterior, acesttermena fost introdusgi in arta gr[dinilor, fiilrrl llrll
utilizatmai alesdin perioadacredriiparcurilorpeisagere
engleze.
ln ultimii ani se remarci o folosireexcesivi a termenului,irr siltrllri
liraltediferite,de exemplu,,,peisajmediatic",,,peisajpublicistic",,.1x'isrr1
industrial"$.a.,care nu au nimic comun cu accepliunealui in tlorrrcrrrrrl
rrhitecturiipeisajuluigi al dezvoltdriispaliale(Marica Solomon,2001).
Conform Convenlieieuropenea peisajului(Florenfa,2000),prirr7,''r
.rrl se inlelege o porliune rle teritoriu a$a cum esteperceputd dc ciitrr, ,,rtt
.yi ale ciirui caracteristici ren td din actiunea Si interacliuneu.fitt tttt il,tr
noturaliSi/ sau umani.
Peisajele,fie naturale,fie antropogene,
sunt foartediferite;clc plt.zrrr
lii trisAturi spccificein funclie de zona geograficA,
clime, factorii ltcolo
gici, hidrologici gi pedologici,vegetajie,dar gi in funclie dc anrcrnj;rrr.rr
le'ritoriului,dezvoltareaagriculturii,silviculturii,mineritului,irxhtsrrii['r.
Lrrbanismului,
transporflrrilor,
turismuluiqi agrementului.
Peisajclccurr'trr,
ol)icctul artei gr[dinilor qi arhitecturii peisajului sunt influcn.tirtc(k. tr;r
di(iile culturaledin difelitele zone gi epoci istorice,de evolu{iacorrr.t.lr
liilor in celelaltearte vizuale,de dezvoltareacunoa$terii,a gtiin[r'i,;r rrrrl
loacelortehniceqi a tehnologiilorilr execuliaqi intrelinereaantcrrl;iililoI
pcisagistice.
Peisaiul,sub toate aspectelepe care le imbracd(naturalgi arrthrlrir.,
irrral qi urbarr),ir.rtoatemodurilein careesteutilizat,in toatcnrodurilt.lrr
( urc cstc contenrplat,esteo cornponentdimportanti a intercsuluigcncr';rl
(MrrricaSolonron,
2002).Peplanccologic,ambiental,
socialqi cultuliti eI
li5
vizttaliiit clcrttctltclor
llnuiirc1ltc
atitl;urttrtttirt
irr irccslca,
l)totcel;rtcil
pcntrusittisfhcctca
dilirnclitrrti,
ciit fi inlcgliuciratturnitot'
oonrponclrtc
I'critclordezidcratclcl,alcdc lblosinlatcritoriilor rcspectivc,in oondi{iilc
construirii
unui pcis:rj(lc calitate.
Situareadiferitclor amenajdriin cadrulliatural,exteriororaqului,inrpune corelareaacestoracu trdsiturile peisajului inconjurdtor qi integrarca
aspectelorsale vizuale majore (priveligti sau perspectiveasuprascenelor
de interesobservabiledin anumite puncte sau zone ale teritoriului de amcnajat).
AbandonAndviziunea exclusiv elitisti a peisajului, Convenlia europeani a peisajulut ptecizeazdc[, in prezent,trebuie luate in considcra]ic
de cdtre statelesemnatareale Convenliei atit peisajeleremarcabile,cit 5i
cele considerateurdte.
O problemi actual6, aga cum s-a mai ardtal, este recuperareaqi lcfhcereaunor peisaje degradateantropic, de exemplu, teritoriile urd{itc dc
haldelede steril, de instalaliile industrialeabandonate,de cariereledc piatri pdrdsiteetc. (foto color 59, 60).
ECOSTSTEMELOR
4.2.IMPORTANTA
CONSERVARil
AMENAJATE
NATUR^ALE
$I A PEISAJELOR
in condiliile contemporane,cdnd mijloacele cu care aclioneazl otnul
ii conferd o uria$d fo4d transfomatoare, el determini in intreg mediul rtatural rapide, ample gi profunde schimbdri: exploatareaintensea resursclor
naturale, sirdcirea pidurilor, expunereaunor mari suprafele de tcrcn la
eroziune, poluarea solului gi a apelor freatice prin agricultura intensivit,
extindereapoluirii fizice gi chimice la scardplanetari (mdri, oceanc, itlmosfera inaltd), poluarea radioactivi, reducerea stratului proteck)r (lc
ozon etc.
froporliile alarmanteale alter[rii mediului in lirile putemic industlializate, agravareacrizei ecologice, au adus in prim-plan problema protecliei mediului inconjurdtor,wa din cele mai importanteqi mai stringetttc
preocupdriale societdliicontemporane,
pe toatemeridianeleplanetei.
Lumea a devenit tot mai conqtientdde consecinleledegradlrii echilibrului natural al biosferei, carepune in pericol insdgiviala omului.
Numeroaseorganismeintemalionale,cele mai multe puse sub autoritatea $i prestigiul ONU, elaboreazdprogramede colaborareprivind ocrotirea naturii, organizeazdmanifestdri la nivel mondial (conferinte, simpo-
81
zioano),instituiclirnrhrrirle linanllrcl)cntnlcrcurcauoorl)arcullrnturirlo
gi rczervalii,fbnduripcntruoeroctiriotc.
Pe plan mondial existd diverseprogramede cooperarecare cuprind
mdsuri de preintdmpinarea poludrii apelor cu caracterintemalional, de
proteclie a aerului, a solului, vegetaliei,faunei etc.
ln majoritatea lfuilor se adoptd legislalii qi strategii guvernamentale
pentru apdrareagi ameliorareamediului in contextul cregteriieconomice;
se urmdreqteintegrareaarmonioasda criteriilor economice,ecologice qi
sociale,in interesulexploatirii naturii frrd distrugereaei in acestproces.
Deqi cadrul legal existd in Romdnia(kgea proteclieimediului nr. 137
din 1995),nu totdeaunaprevederileqi ingrddirile impuse de acestaau fost
respectate,fie in mod deliberat fie din neglijenfi, incdlcdrile repercutandu-s-enegativ asupracalitdlii mediului ambiant.
In politica de protejare a naturii, de menlinere a echilibrului ecologic
natural, aldturi de fundamentalemisuri tehnice gi economice alcdtuind
strategiadezvoltdrii, un rol important il are grija pentru peisajul natural,
pentru calitateafunclionald qi esteticda prefacerii 1ui, pentru conseryarea
pddurilor qi a spaliilor verzi.
Habitatul uman nu poate fi desprinsde problema protecliei mediului
inconjurdtor. Asigurarea calitdlii vielii in agezdrileumane inseamnd nu
numai un standardqi un confort propriu civilizafiei modeme,ci qi condilii
naturalefavorabile sdnitnlii fizice gi psihice a omului.
Un mijloc important in realizareaqi menlinereaechilibrului ecologic
al ambianlei omului este reintegrareanaturii in oragegi a oragelorin peisajul natural. Sistematizareaurbandqi, la o scardmai larg[, sistematizarea
teritoriald abordeazd,deopotrivd,problemeleambientului peisagistic (estetic Ai funcfional) qi ceie ale ambientului ecologic (fizic, chimic, biologic
qi psihosocial)(Muja S., 1984).
O scurtd privire asupracaracteristicilormediului fizic de via![ al populaliei urbane permite inlelegereaimportanlei funcliilor de proteclie pe
care le exercitdzoneleverzi.
Oraqelemati au devenit imense concentrdride volume 9i spalii din
beton, ziddrie gi asfalt, cu artere de trafic trepidant, cu fabrici qi uzine,
alcituind un mediu arlificial in care natura vie este supusdunei permanenteagresiuni.
Putem spune ci omul modem, uitAnd uneori cd aparline naturii, gi-a
artifi,cializarin aqamisurd via{a incdt, in prezent,s-a neglijat pe sine, ca
fiin!i biologicd.
88
'1
ttuclc:
tlc rrrctliultri
tltlttntl;itcc coltsccittlc
In cc constatr
lr;rnslonrurr
Mai alcsin oriri;clcnrirn,l)roccsctlc tt nt:trccontplcxitatc
i;i tlctcrntinatcdc o nrultiturlincrlc llclori cauzcitzitinlportante modificrlri alo fitctorilor naturali.
Microclimatul urban se caracterizeazdprin temperaturimai ridisalc,
uscdciuneatmosfericd,reducereacurentilor de aer naturali.
Cregtereatemperaturii se datoreazdatdt emisiunilor de cildtrri in atmosferd,generatemai alesde industrie,cdt qi inmagazinirii cdldurii in timpul ziiei de cdtre volumele construite qi ariile de beton 9i asfalt. Dil'erenlcle anualeoscileaz[ intre 0,5 gi 1,5"C, dar in sezonulcald pot ajunge piind Ia l0"C in oraEefalI de imprejurimi.
Stagnareacdldurii prin oprirea vAntului de c[tre clddiri, cu atdt nrai
rnult cu cdt acesteasunt mai inalte gi mai dese,determindgi scidereaumiditdlii relative a aerului, favorizdnd maladiile respiratorii.In acelagrtintp,
reducereaventilaliei impiedicd primenireaaerului.
Poluarea reprezinti aspectul cel mai pregnant al alterdrii mcditrltti.
cauzatdde civilizalia modemi.
Impurijicarea atmosferei oragelorgi centrelor industriale,rdspiindin
du-se gi in zonele inconjuritoare, uneori la mari distanle, are consccin{c
negativeasupraomului gi a celorlalte viefuitoare.
Factorii generatoride poluare sunt termocentralele,industria (rJtirui
ci, de rafinare gi prelucrarea petrolului, metalugici, de prelucrarc a plo
duselorminerale g.a.),in mare m5suri mijloacele de transport(motoarc cu
ardereintemd), la care se adaugi qi activitateacurentda populatici. Accs
te surseemit in atmosferamari cantitdfi de noxe, cu consecinlencgiltivc
directeqi indirecte asuprasdnatdliiomului qi a celorlaltevieluitoarc.
Noxele din atmosfer[ sunt sub formd de gaze,aerosoli,fum, pral, 1xu'
ticule solide. Acestea,prin intermediul aparatuluirespiratorajung itt olg;r
nism, putAnd caluzagrave tulburdri ale fuircliilor vitale, in raport cu tlalulit
;;i concentraliapoluantului.Foartetoxice sunt unele gazeca: hidrocarburilc
nearse,oxizii de carbon,oxizii de azot, clorul, fluorul, dioxidul dc sull,
sulfura de carbon 9.a.,ca gi pulberile fine, ajungdndpdni la dimensiuni rlc
aerosoli(1 milionime pini la 1/5000mm), conlinAndplumb, arscn,citrl
rniu g.a. (Garec, J.-P., 1989).Dar gi substanlelemai pulin toxicc, pritt
prezenlain atmosferdin mari cantitdli, sunt poluante.
Atmosfera incircatd cu impuritifi, care devin nuclee de condr:usalc,
lirrmeazddeasupraoragului o piramidd de vapori care reline o partc (lir)
lrrzelerrltravioleteEidiminueazlintensitatea
luminii cu p2ndla 20 - 25 '/o.
tt9
(lor)diliilcnrctcorologicc
q;ircliclirl inl)ucnlcazit
gradultlc poluarc.
Curenliidc aerdispcrscazl
noxclc,diminulindconcentralia
acestora,
ilar
rdspdndindu-le
pe arii mai largi.Precipitaliile
potaccentua
efectele
nocive
prin producereaploii acidesau,dimpotrivi, pot reducepoluareaaerului
prrn antrenarea
particulelorsolidecdtresol, impurifrcdnduJindirectpe
acesta.In mediuiurban,cregterea
umidit5{iiatmosferice
determindaspecte nefavorabileca formareacelii acide,cu acumularea
poluan{ilorsubformd de padiculesolide gi aerosoli.lnversiuneatermicdpoate catza mai
alesin zoneledepresionare
menlinereaunui plafonde noxe la mici indlfajd
de
sol,
creand
o
atmosferd
greurespirabili.
lime
Poluareaatmosfereiestemai marein oraqeleindustrialesituatepe vii
(aspectpregnantpdnbin anul 1994,la Reqi{a,Vulcan,Comamic,iamaveni) 9i in depresiuni.
In lara noastrd,poluareain anumitezones-aapropiatde limitele critice, ridicdndproblemecomplexeecologice$i social-economice
care au
pus imperativproblemaretehnologiziriigi chiara inchideriiunor linii de
producliegi a unorintreprinden.
Dereglirile produsefactorilor fizici ai mediuluiin oragecuprind gi
poluarea si degradareasolului, impuificarea apelor naturale.
Acumulareasubstanlelor
nocivein sol are loc atatprin preluareadin
atmosferA
a poluanlilorde cdtreprecipitalii,cdt 9i prin depunerea
gravitaa
acestora,
la careseadaugiaportuldirectal omului(reziduuriale
lionall
produselorpetroliere,sare,var nestins,carbid,moloz,degeurinedegradabile biologica.a.).
Dar qi uneleacliuni ca: decopertarea
terenurilorde stratulfertil, umpluturilecu pimint necorespunzdtor
(fiecventein urmaactivitdfiiin construclii),excesulde ingrdgimintegi pesticidecreeazdcondilii nefavorabile
pentruvegetalie$i pentruviafaorganismelor
din sol.
Poluareasolului,proveniti din atmosferd,din apesauprin impurificaredirect[, determindreducerea
capacitdtiide ameliorarea calitdJiime_
diului de cdtrevegetaliapddurilorgi a spafiilorverzi urbane;de asemenea
cauzeazd
poluareaproduseloragroalimentare
provenitedin culturilesituate in perimetrele
urbangi suburbanafectatedepoluare.
Apelenaturale,impurificateprin deversarea
reziduurilorindustrialegi
menajere,setransformdin vectoriai agen{ilorpoluan}i,cu urmiri negative potenlialepentru om, animale,vegetaliegi directepentru sistemele
ecologiceacvatice.
Din vastaproblemda alterlrii mediuluiam prezentat,indeosebi,aspecte
direct legatede habitatuluman,de calitateaconditiilorde viald in orage,
90
4.3.FUNCTilLE
ZONELOR
VERZI
Creareaambianlei naturalea omului se bazeazdatdt pe readucereanaturii in habitatul uman, cit gi pe dezvoltarea$i amenajareacadrului natural exterior, din afara localitdtilor.
Diferitele categorii de peisaje amenajateindeplinescmultiple funclii;
cle iqi exercitd acliuneain acelagitimp, dar unele prevaleazdasupraaltora,
ca urmare a specificului programelorpeisajelorin catzd. Aceste funclii se
rnanifestdatAtin sfera ecologicd(proteclia gi ameliorareamediului), cdt 9i
in cele sociald,culturald, istoricd gi economicd.
,,Pledareacauzei" privind importanla amenajdrilorpeisagisticein prezent $i pentru viitor se bazeazdpe inlelegereadeplind a principalelor roluri ale amenajdrilorpeisagisticein ameliorareacalitdlii vietii, ceeace jusLifici preocupdrilegi eforturile financiare gi umane pentru prezervarea;i
irnbundtdlireacelor existentegi pentru creareade noi peisaje,mai perforntantegi mai adaptatecerinlelor actualeale societdlii.Acesteroluri sunt dc
protecliegi ameliorarea mediului, recreative,decorativegi utilitare.
4.3.1.FUNCTIILEDE PROTECTTE
9I AMELIORAREA MEDIULUIAMBIANT
Se gtie cd dintre ecosistemelenaturale,pddurile, ocupind mari supralcle pe glob, exercitd cea mai importantd functie de creare$i conservarcit
rnediului de via{[ al uscatului; de aceeaprezervare lor, gospoddrireaq;i
cxploatarearalionald, in contextul cerinlelor tot mai mari cirora trebuie sii
lc facd fa{6, in primul rdnd ca resursdeconomicd,necesitdadoptareaunor
strategii speciale,fundamentateecologic, care si asigure stabilitatea lor.
I'irdurile actuale sunt absolut indispensabilepentru menlinereaunor echilibre in naturi, pentru buna funclionare a intregii biosfere,condilie de baz:-ra existenteiin continuarea omului (Doni{n N. qi colab., 1977).
in contextul artificializirii crescdndea mediului de viald al oamenilor,
ttrlul ecologic al zonelor verzi se situeazdpe prim-plan, decurgAnddin
rnultiple actiuni ale acestora,foarte impodante pentru habitatul uman, mai
rlcs in zonele care nu beneficiazdde apropiereapddurilor extinse pe mari
sLrnrafcte.
9l
Irurrcliilc
zonclorvcrzlcurccorrtrrlrrrrc
in nrodoscrrlial
la ctrlrtlrlca
nrcdiului dc viafirin tcritoriul urbani;i ccl pcrrurbansunt:arncliorarczr
micmclirnatuluiurban,purilicarcaatmosf'crci
qi atcnuarea
poluirii tbnice.
AMELIORAREAMICROCLMATULUIURBAN
in oragelesirace in zone verzi gi in cele in care distribu{ia acestora
estedeficitard,microclimatul se caracteizeazl,,a$acum s-a ardtatdeja,prin
regimul termic nefavorabil, uscdciuneaatmosfereigi reducereacurentilor
de aer naturali.
Vegetalia lernnoasi din cuprinsul orzgelor modereazdtemperaturile
excesive $i atenueazl varia{iile de temperaturddiume gi sezoniere.Prin
efectul de umbrire gi prin proceselede evapo-transpiralieale maselor de
fnrnzig (pentru un gram de apd evaporatd se consumd 600 de calorii),
temperatua medie a aerului ?nzilele de vard.estecu 2 - 3,5 .C mai scdzutd
in preajma pddurilor $i in interiorul spaliilor libere arborizate fa!d,de zonele neplantateale oragului9i cu 12 - 14 "C mai scizutd decAttemperatura
construcliilor gi a ariilor betonategi asfaltate.in sectoareleurnbrite-e plantaliile de arbori, radialia calorici inregistreaz[o scdderede pdndla 5"C fat6
de cele umbrite numai de clddiri.
Se apreciazdci o {hqiede vegetalielemnoasi cu ldlimea de 50 - 100 m
poate rdcori ambianla in zilele de vard, cu pdni la 3,5 .C; daci se ia in
considerarefaptul cd temperaturacoboardcu 0,5 .C la fiecare 100 m de
cre$terea altitudinii, atunci aceasti rdcorire corespundeunei diferenle de
nivel de 700 m (BernatzkyA., 1966).
In timpul nopfii, vegetalia,,absoarbe"radialiile termiceinfraroqii emise
de suprafeleleartificiale gi naturale insolate in timpul zilei, astfel cd 9i
procesulde rdcorirenoctum estemai pregnantin ariile plantate.
O anumiti contribulie la procesul de termoreglareprin evaporalie il
au apele prezente in peisaj gi solul neacoperitde materiale conshuctive
impermeabile.
Iama, in interiorul gi la addpostulplantaliilor temperaturaeste u$or
mai ridicatd decit in zonele deschise,ca urmare a reducerii vdntului de
cdtre arbori. O consecinld practici este utilizarea maselor vegetale cu o
anumitl pondere a coniferelor pentru proteclia nord-esticda clddirilor qi
a incintelor; densitatsaramurilor speciilor foioase gi frunzigul persistent
al rdginoaselordiminueazd efectul de rdcire al vanturilor aspre de iarnd.
Proteclia se resimte pe indltimi sub sau apropiate de nivelul mediu al
plantaliei.
ot
93
a pulhcrilor.l;runzolcitcutrtulcazit,
ircclstas0 aclaugillixarcirclcctrostati0d
tlc ascmcnca,pritt atlcrcnlil,lirninginc,gutlroattoiii ulciuri din aorrlsolii
1:rrluanli.
Spdlareafrunziquluidc cltre precipitaliisauploi artillcialegi rcitrnoirca anuali a aparatuluilbliar (la speciilecu frunzecaduce) asigurdnrcnlincrea functiei acestuiade relinere a impuritdlilor.
Capacitateade epurare fizicE depinde de specie gi este mai marc la
arborii gi arbugtii foiogi cu suprafati foliari mare qi cu frunze piroasc i;i
ncrvuri proeminente(ulm, tei, castanomamentalg.a.).
Pe lAngd filtrarea mecanicd a suspensiilorrezultate din poluarea curenti, plantatiile masive gi pddurile pot reline pi particulele radioactivo,
reducdndradioactivitateaatmosfereicu 30 - 60 Yo fald de locurile lipsito
de vegetatie.Aceastdacliune are o deosebitdinsemndtatepentru ocrotirca
snnetdlii 9i vietii, gtiindu-se ci iradierea cu 600 doze produce la om o
rnofialitatede 100 %, in timp ce scddereala 1/3 a sarcinii de radialie rcdu'
ce rata mortalitdtii la aproape50 %, iar diminuarea Ia 2/3 o apropic dc
zero(BernatzkyA., 1978).
Epurarea chimicd exercitatede maselevegetaleeste deosebitdc inlportante,in primul rAnd prin consumareaCO2 Si menlinereaechilibrului
txigenului fn atmosferd.
Principalelesursede oxigen ale planeteinoastresunt plantele vcrz.itcrestregi planctonuloceanelor.In procesulasimilaliei clorofiliene,la luntina
solard frunzele absorb dioxidul de carbon efectudndsinteze biologicc at
olimini oxigen gi ozon. pilanful zi-noaptefiind in favoareaproduclioi tlc
oxigen, pddurile qi spa{iile verzi reprezintdprincipalele rezervoaredc ncr
curat. Un hectar de pddureproduce in medie 10 t de oxigen pe an 9i cott'
sumd 14 t CO2 pe an (Bernatzky A., 1978).Acest aport estevital, dac.l sc
ia in considera{ieconsumuluriag al oxigenului de cdtre industrie,aukrnur
bile, avioanegi alte mijloace de combustie,insolit de cre$tereaputcmicil it
cantit5lilor de CO2 in atrnosferi.Ludnd in consideratienumai necesarul(lc
oxigen pentru fiinla umand, se apreciazdcd o suprafaF foliard de 25 ntp
ircoperd
nevoiazilnici pentruo persoand.
in atmosferaterestrdse inregistreazdo cre$terecontinui a conccntraliei de gaz carbonic intr-un ritm care se intensificd atAtca urmare a majo'
ririi emanatiilor, cit 9i prin diminuarea consumului biologic al acestuia,
cauzatdde defriqareapddurilor gi poluareaoceanelor.De la un conlinut dc
322 ppm in 1972 (CNST), s-auinregistrat334 ppm in 1980,346 ppm in
1986cu previziuneade 379 ppmin anul 2000 (BernatzkyA., 1978).
95
La rrivcllo<;al,
itr zilclc culrrrcq;iciiltlrrroasc
in prcirjmarrlitittilorindustrialelit pc artcrelcitrtcnscirculrtc,cot)ccntratia
CO2atingcvalori mai
mari, concomitentresimlindu-seinsulioienlaoxigenului.
In acestecondilii, se impune cu necesitateprotejareavegetalieide orice
fel, dar mai ales a pddurilor 9i spaliilor verzi, 9i creareade noi suprafele
plantate,suficient de intinse $i bine arboizate.
Vegetalia are, de asemenea,capacitateade a fixa prin metabolizaregi
aTtegaze nocive din atmosferd.Date certe s-au oblinut privind anhidrida
sulfuroasdin concentraliisubletale.Se estimeazdcd aerul poluat cu 0,1 mg
SO2/mcpoate fi complet epurat dacdtraverseazdlent (25 km/ord) un hectar de pddure de fag, efect care nu este neglijabil pentru ameliorareacalitdlii atmosferei. Cercetirile efectuatein zona Combinatului Siderursic
de la Regija at ardtatci, in plin sezonde vegetalie,concentrafiade Sb2
sub coronamentulpddurii a fost cu 28- 48% mai micd fatd de concenfatia
din timpul iemii, evidenliind astfel un eficient proces de epurare a
atmosferei(Dumitriu-T5taranu,1980).
Este necesarsd se cunoascdfaptul cd vegetalia,purific6nd aerul prin
mecanismelearetate,suferd la rAndul ei din cauzapoluantilor atmosferei.
ln orage,poluarea continud, in generalla concentralii sub pragul de toxicitate pentru plante, determind debilitarea arborilor gi arbugtilor prin
reducereacapacitelii de fotosintezdgi sensibilizareala alti factori de stres
(secetd,agresiuneabolilor gi ddunltorilor etc.), diminuarealongevitdtii.
Acliunea antipoluantda plantelor are anumitelimite; in cazul unei im,
purificiri excesivefizice gi chimice, se manifestdfenomenede fitotoxicitate, aparilia de uscdturi gi chiar pieirea,fapl constatatin vecindtateaintreprinderilor industrialecare au avut emanalii nocive (Cop$aMice).
Simptomelede fitotoxicitate sunt vizibile indeosebila frunze: modificdri de culoare qi texfurd, arsuri, necroze.ln mediul urban, s-a semnalat
pentru prima datd la Los Angeles,?n 1943,poluareafotochimici (un amestec de ozon qi compugi cu azot formali prin reaclii fotochimice complexe,
in care participd hidrocarburile din gazele de eqapament);in condiliile
unei insolalii putemice gi a unei temperaturide peste 20oC, aceasti poh'are determind aparilia de reflexe metalice,argintii sau bronz pe fala inferioari a frunzelor qi pete punctiforme de decolorarepe fala superioarda
frunzelor, care indicd degradareatesuturilor gi a funcliei de asimilalie
clorofiliand(GanecJ.-P.,1989).
Dupd studiile serviciilor de proteclia mediului din Canada (1981),
principala sursd a compugilor fitotoxici (oxidanti, hidrocarburi, plumb)
sunt vehiculele automobile,defindndo cotdde 39 %o.
96
irt prirtrulriintl,
l)inrinuirrctpoluilrncrr irlutorulvogctttlictsc trazcltzit,
pc cf'octuldo nrasilal plunt [iilor intinseEi tlivcrsilicatc(monoculturaostc
vulncrabild),clin spccii ruui rczistentela dil'critclonoxc. Acestcfiltrc bioin paralel,rcdueficiente;estenecesard,
logice nu sunt insi intotclcauna
poluanli
in
mediul
ambiant.
ccreaemisiunilorde
Aspecteloreconomicecare au determinatin ultimii ani inchidereaunor
rnari unitili industriale li se adaugdgi motivaliile de naturi ecologici, in cazul celor care erau putemic perturbatoareale mediului; din aceleaqiraliuni,
alte unitdli funclioneazdnumai cu anumite seclii mai pulin poluante sau qi-au
rctehnologizatprocesul de produclie. De asemenea,in industria de automobile se profileaz[ obligativitateaechipdrii cu motoare respectAndanumito
norme ecologice. In traficul urban se instituie reglementiri de trasee ;;i
perioadede folosire a vehiculelorpoluante.$i in alte domenii se iau mlsuri
specificede reducerea poludrii fizice qi chimice a atrnosferei,care sustin
aporh:l vegetafieiin realizareaunui mediu mai sdndtos.
Epurarea bacteriologicd a aerului de cdtre zonele verzi este de ascmenearezultatul actiunii maselor de frunze. Prin aceleaqimecanismc tlc
captareca pentru praf, frunzele relin microorganismeleasupracirora sc
cxercit[ acliunea sterilizatoare a radia{iilor ultraviolete gi a ozonultti
tlegajat de plante, indeosebi de conifere. La acestease adaugd putcrcil
bactericidda substanlelorvolatile fitoncide eliminate de frunzele qi florilc
n.rultorplante. Specii de arbori ca: mesteacinul, stejarul, teiul, pinul g,u.
tnihileazi bacilii dizenteriei,difteriei, tuberculozei.
S-a constatatcd, in parcuri, concentratiade germeni se reduceprogrc'
siv de la periferie cetre centru, gralie acliunii benefice a plantaliilor. Mrlsurdtorile efectuatein marile aglomerdri comparativ cu interiorul parctrrilor scot mai mult in evidenld influenla pozitivi a vegetaliei privincl pu'
riflcareamicrobianl.
ATENUAREAPOLUARIIFONICEDE CATREPLANTATIILE
DIN AMENAJARILEPEISAGISTICE
Activitdlile cotidiene din localit5li genereazi diferite niveluri dc poluare sonori; un fond de zgomotecontinue,intretdiatede zgomotestritlcntc datoratetransportului,lucrului in intreprinderileindustriale,construc{ii,
rllumuri etc. asalteazdpermanentsensibilitateaoamenilor, accentudndtlilcritele st[ri de stres.Zgomotele cele mai frecventein mediul urban au o
intcnsitatecuprinsl intre 40 9i 80 decibeli.
Maseledensede frunzig ale arborilor gi arbugtilorintercepteazdenergia
lirnici a surselorde zgomot $i o atenueaz[,in mlsura in careplanta{iilc
/
Arhilccrturllpcisaticrai
97
suntsulioiont
dc colnl)actc
gi ltrgi.l)in rczultatclc
unorccrcctiiri.
sc anrc_
ctazdcd o pcrdcadcnsi dc vegctaliclornnoasri,
cu ldlimeadc 200_25d
m,
poateabsorbiin mare parte zgomotelcunei autostrizi,reducendu_le
cu
35-45decibeli,ceeace echivaleazd.
cu o depdrtare
de 2 km faj6 de aceasta
(CookD.L qi VanHarerbeke
D.F.,1971).
orage,
plantaliile
stradale,adeseanumaidin giruri de arbori,nu au
. .In
nici un efectde protec{ie,iar plantatiilerare dintre blocuri gi scuarurile
cu suprafali restrdnsireduc zgomotelenumai cu 4_5 decibeli _ efect
aproapenesesizabil.in parcuri insi plantatiiledese,penmetraleoferi
pentruvizitatori o proteclieantifonicdevidentdmai alesin timpul sezonuluide vegetatie.
Combinarea
acestuiefectcu cel al modeldrilorde relief gi al altor ob_
stacolenepenetrante
se pot obline rezultateremarcabilede reducerea
zgomotelor.Solutii bazatepe astfelde asocierisunt folositein proteclia
localitdlilorsaucaselordin apropierea
ciilor de circulalieimportante(au_
tostrazi,$oseleq.a.),undezgomotelepomescde la nivelul solului.Undele
sonore,propagdndu-se
centrifug,sunt interceptate
de colineplantatesau
de ziduri plantate,cu o construcliespeciald.
Spaliulatmosferic,perceptibilimediatde cdtreoameniprin microcli_
mat, calitateaaeruluirespirabil,nivelulzgomotelor,estenumalo compo_
nentl a mediuluide viali atAtal fiintei umane,cdt gi al regnuluianimai
9i
vegetal.Funcliile ecologiceexercitatede citre vegetatiaz-onelorverzi in_
clud qi alteactiuni.
PROTEJAREA
SOLULUI
SIAMELIORAREA
Plantaliilemasivede arborigi arbugti,prin intermediulslstemelorra_
dicularefavoizeazl autocurdlirea
solului:ele preiauprin absorblieunele
substanlestr6ine(poluanli)gi diminueazdexcesulunor elemenre,conrn_
buindla echilibrarea
capacitdtiide fertilitate.
este
prin resturilevegetalede la su_
^Vegeta{ia un factorpedogenetic:
prafalasolului(litiera)9i din sol (rddicini moarte),descom-puse
de micro_
organisme,solul se regenereazd
gi devinemai fertil. Din acestconsiderent, indepartareafrunzelorcdzutedin ariile ocupatede masiveesteo
practicdantiecologici.
amenajdrilede spa{ii verzi pe terenurirelativ sdrace,cu timpul,
..In
calitateasolului din ariile plantatese amelioreazi,la aceasta
contribuind
gi unelelucrdri ca afEnarea,
adlugareaunui stratsuperficialde proteclie
(mulcire)din materialevegetaleg.a.Uneori,plantelepot modificain
sens
98
sttlurilot
alc solului,tlc cxctttllltt,acitlilicrcrr
unclc citroctcrislt(i
ncg,ativ
siraccdc cirtroconilcrc.
Pc lingi aporlul dc tttatoricorganicii,vr:gctaliacontribuic.lot prill
aparatulradicular,la cro;tcrcaporozitd{iisolului qi implicit la capaoitatca
carc
la activareavielii microorganismelor
lui de hltrare si sedirnentare,
materieiorganiceqi amelioreazdfertilitateasolului' la
lac biodegradarea
irnbundtdlireacapacitilii de retenlie hidricd a terenului.
in amenajdrilepeisagisticecu terenuri in pantd, vegetaliapermitc llxareasolului, prevenireaeroziunii gi a alunecdrilor,in acestscop fiind lirlosite specii de arbori gi arbugti cu sistem radicular bine ramificat 9i proilnd, de asemeneaspecii drajonante.
FAVORZAREADIVERSITATIIBIOLOGICE
Componentelevegetaleale amenajirilor peisagisticesunt foarte variate, de la cele lemnoasela cele erbacee,reunind o gamd foarte bogatit dc
plante, atat autohtonecit qi exotice, mai ales in parcuri qi grddini. Insugirile biologice gi cerinlele lor ecologice condilioneazdrelaliile dintrc clc.
Diversitateabiologicd conduceatdt la competilie, cit gi la favortzarc rcctproc5,in funclie de specii, de densitdlitede plantare,de insuqirile mctlittlui fizic. Este bine ca modelul pddurilor s[ fie preiuat Ei adaptatin stahi'
Iirea asocierilor dintre diferitele specii lemnoasein plantaliile masivc. Acesteapot realiza o coeziunemai bund gi perenitateapeisajului; clc cxploateazdin comun resurselemediului gi in acelaqitimp sunt mai rczistente la agresiuneaunor factori biotici (boli, d[undtori) comparativ ctt
planta{iilepu{in sau deloc diversificate(specieunicd).
Creareapeisajelorin interiorul localitililor asigurdaddpostgi condilit
de viald pentru o multitudine de pisdri 9i alte diferite animale vertcbrittc
(arici, veverite, cdrtite, broagte,peqti, gopdrleg.a.)qi nevertebrate(inscctc,
viermi g.a.),microorganisme.
Toate reprezentantelebiosferei formeaz[ o lume vie care convlcluicqte qi se interconditioneazd.intrucAt in peisajele antropice nu sc poiltc
rcaliza autoreglareaspecificd ecosistemelornaturale, se impune suprltvc'
gherea gi intervenlia omului pentru reglarea relaliilor dintre dileritclc
grupe de specii aflate in competilie pentru factorii ecologici vitali (dupti
caz - hrani, lumini, api): combatereacaracteruluiinvadant al unor spccit
vegetale,rdrirea plantaliilor, indepdrtareaburuienilor, combatereainsoctclor gi microorganismelor ddunltoare plantelor, limitarea creqterii unor
populafiide animaleetc.
99
pEtSAGIST|CE
4.3.2.FUNCTilLE
SOCTALE
ALEAMENAJARTLOR
cREAREA
UNORAMTJTAN
fE psrrlol I_AxAN't.E
Amenajdrilepeisagistice
suntbeneflcepentrusdndtatea
oamenilornu
numai prin creareaunui microclimatmai favorabilsi a unui mediu mai
calm, cu aer mai curatgi mai bine oxigenat,ci gi prin influenlastenici
asuprastirii neuropsihice.
Mai alesin parcuri qi grddini,undevizitatorulpdtrundein mod deliberat pentru a se relaxa,dar 9i in naturamai pulin cizelatd,peisajele
exercitdmultiple influenlecarese insinueaziin sistemulneurovegetativ
prin toatemijloacelede perceplie,independent
devoinlasubiectului.
Privite chiar prin fereastrd,scenelede peisajlinigtit, arborii,arbugtii,
peluzelegazonate
au efectbenefic,calmant,trezescsenzaliade pace.plan_
tele suntreperelenoastrscareindicdsuccesiunea
sezonelor:admirlm cu
pldceredesfacerea
mugurilor,apariliafrunzelor,apoi a florilor gi fructelor,ne incdnti cuioriletoamneipictatede frunzigulcopacilor,dar gi arhitecturaramurilorrlezgolitede frigul iemii, zdpadaa$temutA
saudantela
chiciureiin coroane.
in peisajnebucuri gi pdsnriie,cu ciripitulvoiossaucu
trilurilelor muzicale,fluturii,atragideflori, veverilele,
agilegi sprintene.
Vegetalia,prin subtilemijloace- armoniaculorilorgi formelor,parfu_
murile suave,fognetulfrunziqului,graliafragildsautrdiniciafalnici, viala
pulsAndin fiecarefrunzd,floare,mlddild,dar qi efectulinvizibil al cdm_
pului bioenergetic
al plantelor- ac[ioneazd
asuprasensibilitilii oamenilor,
influenldnduJepozitiv tonusulpsihic.
In pdduri,in parcuri9i grddini,in funclie de stareapsihicdqi de caracterulsceneiobservate,fiinla uman[ estepredispusisprecalm,reverie,
vivacitate,tonifiere,receptivitate,
buni dispozilie.
Astfei, expresivitatea
plasticda coroanelorpoatedeclanqa
stdripsiho_
emofionalevariate:silueteleelansateale arborilorstimuleazdspre dina_
mism gi optimism,celerotunjiteimprimdcalm gi relaxare;formeleple_
toaseindeamndsprevisare,iar copaciiputemici,falnici sugereazd
dura_
bilitate,siguranld.
Tot aga,culorile,prin varialieqi tonuri, aclioneaz|asupradispoziliei
psihice.Celevii, putemice- rogu,portocaliu- iriti cdndsuntdominante,
dar invioreazi cind sunt dispuseca accentecromatice;verdelepredomi_
nant al vegetalieiestelinigtitor; nuanlelecaldeale florilor (roz, galben_
auriu, crem, lila), imbinnrile armonioase
ale acestora,potenlatede prezenlaalbului,a albastrului-pal
predispunla bunddispozilie,calm.
100
101
familiilorcarcprorczultlci pondcrca
Din unclestudiisociologice,
publicecstede
fiti zilnic saude mai multeori pe siptdrninide parcurile
jum[tate
locuiescin apropiere(2 - l5 mipdn1.la25Yo,din careaproape
nute de merspe jos), iar duratavizitei estecuprinsi intre trei sferturide
ord gi doudore.
mai desdeparcuriin timpul
Categoriilede vizitatoricarebeneficiazd
gi
pensionarii
copiii.
sunt
tinerii,
sdptdmdnii
La sf6rgitul sdptimAnii,frecventareaamenajdrilorpeisagisticese
zone
intensificd,atdtin cadrulurbancdt gi in cel suburban(pdduri-parc,
adevdrat
exod
cdtre
mai alesin zilele calde,un
inregistrdnd,
de agrement),
estemai lungd,indeosebi
naturd.Dwatade recrearela sfhrgitulsdptdmAnii
posibilitili
de cazarcsau camping
cu
Amenajdrile
in zonelede agrement.
pot asigurapetrecerea
in naturi timp de mai multezile.
urbandgi ceateritoexpusemai sus,proiectarea
Din considerentele
riald trebuies[ rdspunddimperativelorsocialede echiparea localitdJilor
peisagistice
recreagi a zonelorlimitrofe cu diferitecategoriide amenajdri
qi
strategii,norme criterii adecvate.
tive, scopin careseelaboreazd
Forma de recrearein aer liber poatefi solitari saucolectivd,pasivd
lectupeisajului,viziondride spectacole,
(plimbare,odihnd,contemplarea
jocuri
jogging,
drumelie,grddindrit9.a.).in
active,
ri) sau activd(sport,
programulgridinii, parculuisau
funcfiede mdrimeateritoriuluiamenajat,
zonei de agrementpoate satisfacenumai unele sau toate acesteposibilitdli, prin dotdrilegi amenajirilespecifice.
in cadrulspaliilorverzi publicesunt:teatre
Dotdrilepentrurecrearea
gi cinematografe
in aer liber, pavilioanede expozifii,terenuride sportgi
joacd
joc,
pentrucopii, amenajiripentrusporturileqi agrede
de
spalii
instalaliidistractive,chioEcurideparca.a.
mentulnautic,restaurante,
intr-uncadrupeisagisticbogatin vegetalie$i
amplasate
Toateacestea,
armoniosorganizat,astfelincat formelede recrearesi nu generezeconflicte funclionale(de exemplu,agitalie9i zgomotpentrucei ce opteazd
energieigi tonusupentrucalm qi relaxarepasivd),contribuiela refacerea
lui psihicnecesaractivitllilor cotidiene.
PEISAGISTICE
ESTETICA
A AMENAJARILOR
4.3.3.FUNCTTA
Creareaambianteinaturalea omuluimodemesteo problemddeosebit
de esteticd.
de complexd,carenu sedispenseazd
in
mod
specialspaliiliberecare,pe lAngd
in localitdli,suntconstituite
altefunctii, aumenireade a infrumusetaqi armonizadiferitelecomponen-
ro2
t03
De asemenea,
bazineledeschise
de api (acumuldrile)
din surscde
suprafafdgi instalaliilecentralede aprovizionare
cu ap[ potabildtrcbuicsi
dispuni de perdeledeprotectiesanitar[.
Pe traseeledrumurilorgi goselelor,
in zonelede rambleu;i de vIi abrupte,prin plantafiise asigurdconsolidarea
terenwilorgi in acelagitimp
securitatea
haficului(barieri fizici, jalonareatraseului,protectieimpotriva
vAntuluiin anumitesectoare
etc.).In lungulautostrdzilor,
uneorise dispun
perdeleantifar separindsensurilede circula{ie,iar in vecinitatealocalitdtilorseamplaseazi
perdeleantifonicedin vegetalie
deasd,
multietajatd.
Prin amenajareade zoneverzi se poate realizaimbundtdlireagi valorificareaunor terenurineproductivesau neconstruibile;plantaliile de
arborigi arbu$tisuntutilizatepentrufixareaalunec[rilorde terengi a solurilor nisipoaseinstabile,pentruasanarea
terenurilormldgtinoase,
alegdndu-sespeciileadecvate
acestorfolosin!e.
Unele terenuri degradateanftopic,ca celepe cares-au depozitatrezi'
duuri (de exemplu,haldelede sterilsaudepozitelevechide degeurimenajere), pot fi transformate
in terenuriutile 9i salubreprin "inverzire",cu anum^ite
mdsurispeciale,menitesdasigurecondiliipentruvegetafie.
In prezent,in lume,dar gi in laranoastrd,a apdrutproblemadezafectdrii 9i pdrlsirii unor intreprinderi industralecare ocupdsuprafeleimportantede teren,urdtitede ,,peisajul"arid qi dezolantal halelorqi instalaliilor tehnologicein degradare.
Astfel de situafiiau generatin uneleldri diferiteproiectede redarein folosinlda teritoriilorin cauzi,fie prin schimbareadestinalieiconstrucfiilor
pentrualteprofileeconomice,
fie prin ,,ecolo$zarea''spatiilor;in acestdin urmd caz sunt implicategi amenajlrile
peisagistice,
menitesdaducdelemente
alenaturiivii in acestesiturimoarte
gi sdatenueze
impactulvizual al aglomerdrilor
de conducteqi al construcindustriale,
permi{dnd
gi
in
acelagi
timp
integrareaanumitorfolotiilor
sinlespecificespaliilorverzi (foto color59,60).
Acestoraspectemenfionateli se poateaddugalaturautilitard a unor
zone verzi ca fumizoare de materii prime vegetalepentru industria farmaceuticd,cosmeticdgi alimentard(situatein teritorii nepoluate)9i pentru
industria lemnului (numai pddurile de agrement,supuseunui anumit regim de tiieri, strict controlatde autoritilile forestiere).Functii utilitare specializ te au intreprinderile de producereamaterialului slditor gi a seminde arborigi arbuqtifi anumitebazedeproducliefloricotelor (pepinierele
ld), absolutnecesare
pentnrinfiinlarea$i intrelinereaspatiilorverzi.
104
Capitolul 5
REPARTITIA,
DtMENStONAREA,
PROFTLAREA
SPATILORVERZI
9r oRGANTZAREA
Iu cadrulststcnrtrlui
trctruicsil sc usig,urc
dinrcnsionarca
ltlcr:vttiia
spa{iilorvcrziin raportcu llncliunilcatribuite;icu mdrimea
gi caractcris_
ticilezonelorpecarele servesc.
Sistemele
de spaliiverzi sepot constituiin modaliti{idiferite,in func_
de
condiliile
topografice$i climatice,structuraurbanisticd
gi tramastralie
dald.Mai frecventse intalnesctrei categoriide sistemeverzi: in pete,in
fhgiigi mixt.
Sistemul in pete - rezulti din r6spdndireaizolatd gi neregulati a
unitdtilor de spalii verzi in teritoriul urban,in functie de disponibiliti_
lile de teren.Elementulde legiturdil constituieplantatiilestradale.Acest
sistemestefrecventintdlnit in orage,mai alesin cele cu releastradalE
neregulatd
gi cu reliefvariat.Esteadoptatgi in oragelemici, undealci_
tuireaestemai simpld:o grddindsauun parc,cdtevascuarurigi bulevardeplantate.
Sistemulin fAgii - reune$tetoatespatiilelibereplantateintr-o relea
continu5,carepoateaveadispozilieradiale,concentricd,radial-concentricd,
longitudinald,transversaldsau longitudinal-transversald
in functie de structura stradalda oragului.Acest si,stem,bazalpe continuitateaspaliilor verzi,
areo bunl eficien{i in exercitarea
functiilorde ameliorarea microclima_
tului gi de diminuarea poluirii atmosferei,dar estemai putin favorabil
pentruindeplinireacomplexi a functieirecreative,
aspectcarenecesit[su_
prafelemari gi mai compacte.
Sistemulmixt - rezultddin combinarea
celorlaltedoudsisteme:este
cel mai frecventintAlnit,adaptindu-se
mai bine restructurdriilocalitdlilor
de ansamblu.
9i asigurdndo mai buni fiurclionalitate
Experienlamarilororageale lumii (Moscova- fig. 42, Oslo,Stuttgart
g.a.)aratdcd distribuliaceamai favorabildestereunireaunitblilormari de
spalii verzi (parcuri,grndini)prin fhgii de 200 - 500 m l6rgime,caretraverseazdoragulgi fac legdturacu o zondde centurd,alcituitddin parcuri
(SoulierL., 1977).
9i pddurisuburbane
La crsareaoragelornoi, aplicareaprincipiilor modemeale urbanis_
mului permiteconceperea
gi realizareaunui sistemeficientde zoneplan_
tate, integratstructuriiurbane(cum a fost, de exemplu,cazul oragului
Brasilia).
in oragelevechi,aglomerate,
deficitarein parcuriqi gridini, cregterca
suprafelelorde spalii verzi se rcalizeazE
mai alesin noile cartierecarese
dezvolti cdtreperiferie.
106
5.1.2.TIPUBILEDE SPATIIVERZI
Sistemul de spalii verzi al unui ora$ estealcdtuit din diferite categortt
rlc amenajdri,cu implasamente gi mdrimi variate $i destinateindeplinirii
,rrrumitor
functii.
Existd. de asemenea,zoneverzi, independentede sistemul verde urbrur. situate la distante mai mari fa{5 de localitdti gi care au func1ii spc, rllc: plantaiiile cdilor rutiere gi feroviare,unele amenajiri turistice $'a
Sia{iile verzi din interiorul locatitS{ilor cuprind: parcuri, grddini'
,,,'^r,rri,IaSiiverzi gi aliniamentestradalede arbori,planta{iiin jurul unor
tol
tl.tii'i publicc,
plartalirlc
tri'iursarrrbrurirc
dc locuinlc,
a.lcnluii.rcr)clsagisticcdin incintolcinstituliilor,?ntrcprinderilor,
unitltitor social_culrurale,expoziliilor,grddinilorzoologice,
plantatiile
aferenie
cimitirelor,baproducliefloricoli gi arboricoldgi alteplantalii.
zele_de
Unele amenajiri,restr6nseca suprafaJi,au caiactertemporar,fiind
rcalizatein scop de salubrizaregi infrumuse{are,ca etap6de iranzilie pe
terenurivirane,dup6demolarea
unoredificii.
In cazulstaliunilorturistice balneo_climaterice,
spatiileverzi cuprind
.9i
toatezoneleplantate,situatein interiorul
perimetruluiicestora.
Spafiile verzi din exteriorul locatitigilor cuprind:zonede agrement
(pdduri-parc,piduri de agrement,qtranduri
9.a.),pLntalii de-alungul cailor
de transportrutier$i feroviar,plantaliideproteclie(a apelor,solului,loca_
litalilor, staliunilorbalneo-climaterice
etc.)gi unetespaliiverzl,menlionate
in categoriaanterioarl,dacdsunt situatein afaratocafitalitor
lpepiniere,
spaliiverzi aleunorstaliunidecercetare
g,a.).
ln raportcu accesibilitatea
populafiei,amenajdrile
peisagistice
pot fi:
publice(defolosinti generald,
cu
accesnelimitat)_de exemplu,par_
.curile,gridinile gi scuarurilepublice,spatiileverzistradaleetc.;
- cu acceslimitat - de exemplu,parcuritegi
bazelesportive,amenajd_
rile peisagistice
din incinteleinstituliilor,intreprinderilor,
iotelurilor gi restaumntelor,grddinilebotaniceEi zoologice,spatiileverzi de pe ldngdcom_
plexelede locuit, grddinilelocuinlelorindividuale UneGdintie
aces,
9.a.
teaau caracterprivat.
Amenajdrilepublice sunt administratede primdrii, iar cele cu acces
limitat, de cdtrepersoanele
juridice saufizice cirora le suntatribuitespre
folosiresausuntadministrate
decdtreproprietari.
Dupi funclii, spa{iileverzi suntprofilatediferit :
- .- lmenajdri peisagisticerecreative:scuaruri,grddini gi parcuripublice,
pdduri-parc,plduri de agrement,spatiileverzl pentrucopii tineret
itc.;
9i
tloli.i verzi cu profiI specializat:gridini botanicl, grddini paicuri
. .
9i
dendrologice,
rozarii,parcuriexpozi{ionale,
parcurigi giadini zoologice,
amenaj[riledin cimitiregi depe lingd crematoriileuman]el
- spalii verzide tnfrumuseyare:
pe ldngi institulii administrative,
cul_
turale,de invdfiment,de cercetare9.a.,pe ldngdintreprinderi,locuin{e,
unelespaliiverzistradaleetc.;
- spalii verzi deproteclie gi utilitare: plantalille
ciilor de comunicalie,
.
plantatiide proteclieaferentecursurilorqi acumulirilordeschisede
apd,
plantaliide consolidare
a unor terenuri,perdelede proteclie,pepiniere,La_
zeledeproducfiefloricoldpentruplanteledeexterior,gazoniere.
i08
vERZI
SPATIILOR
5.1.3.DIMENSIONAREA
Suprafalatotale $i pe categoriia spaliilor libcrc plantatcdepindcdc
mdrimeatocalitAlii (suprafaldqi numdr dc locuitori), de dezvoltareaurbirnl
qi industriali, de tipurile de clddiri predominantc,dc condi[iile climatrce'
Soluliile de sistematizareadoptatetrebuie sd lind cont de realizarea
unor indicatori globali orientativi (norme de spalii libere plantate pentru
un tocuitor) la nivelul intregii localitdii.
Normele sunt mai mari in oraqelede cAmpie,in climat cu veri cdlduroase$i pe teritorii lipsite sau sdracein pdduri naturale, de asemenea,in
oragelemari, caraclerizaleprin densitatemare a populaliei 9i dezvoltaro
industriald.
in lara noastr6,indicii globali orientativi pentu spafile verzi din perimctnrl construibilal localitiiilor vari udintre 9 gi 26 mp pe locuitor(tabelul l)'
TabclulI
Normelede spatiiverzipe categoriide mtrrimea localitttilor
Habitatul
Numirul de locuitori
Localitatirurale
s.000- 10.000
- 20.000
10.000
Ora$e
- s0.000
20.000
50.000 100.000
sub 20.000
Indicidespatiuverde
5-7
8 - l0
9-13
t2-16
14-20
1 7- 2 6
peste 100.000
Mdrimeaoragului
(numdrde locuitori)
sub20.000
20.000- 50.000
50.000- 100.000
100.000
verzi
oe
Fariuri,grddini,scuaruri
9/odin s|Drafataorafului
9-10
ro-t2
11-14
r2-t5
Fa$iiplantatc
mp/locuitor
6 -10
7-tl
8-12
B - 16
2
3
3
5
109
Mtrrimeaoralului
(nr. de locuitorj)
sub20.000
20.000- 100.000
peste100.000
Mun.Bucure5ti
Pddurede agrement
ha/1.000locuitori
15
17
20
30
Tabelul J
Ldlimeamaximda
ineluluide paduri(km)
15
25
40
50
Str.!dr
Rrrnul
ffi
,c
a.'
!.rgl-t-l
dupdMarcusR., 1958
Fig.43.Scuarin Timisoara,
Ca dotdri pentru odihnd, sunt nelipsite bdncile; adeseaesteprevlzttt ll
niobilier frx pentrujocuri statice(table, qah9.a)' In cartierelemai linigtitc'
in scuarse poate rezer.tao suprafalddejoaci pentru copiii de vdrsti nticl
Traseulaleilor, ocupAnd15'20 % din intreagasuprafafd,trebuiesi pcrrniti traversareascuarului dupi direcliile dominante de circulatie pictonal5 impusede obiectivelede interesdin apropiere.
Plantatiile se concepastfel incit si ofere zone de umbrd 9i de insorirc,
ldipost contra curenlilor de aer gi, in mdsuraposibilitdlilor, proteclic fall
(lc vccinAtateastrdzilor cu trafic important.
lil
Scu:rnrrilo
tlirrlirlactlilicrilor
ctrlturllcauo trittarc
spccttlil,
eu un caractordccorativmai dcoscbit,mcniti sil scoatiin cvidcnfirrrhitcctura;i
importanlaclddiriirespective.
Mai ficcvcnt,se adoptdsolutii cornpozigeometrice
regulate,uneorichiar arhitecturale;
aici, in plantaliile
lionale
omamentale
ponderea
plantelorsempervirescente
estemai mare.
In tara noastrd,ca $i in majoritatealdrilor europene,scuarulare caracterpublic;in MareaBritanieexisti qi scuaruricu acceslimitat,in folosinlaexclusivda locuitorilorcontribuabiliai uneianumitezone.
GRADINA(PUBLICA)
Amenajare
peisagisticd
cu suprafala
de 3 - 20 ha,grddinaasiguriodihna gi recrearea
zilnici a locuitorilordin zonalimitrofb,pe o razi de I 1,5 km; cuprindeimportantearii plantatecu arboriqi arbuqti(30 - 60 Vo
din suprafald),contribuindastfel,in mdsurdmai maredecdtscuarurile,la
ameliorarea
atmosfereigi a climatuluiurban.
Intrucdt depdrtareade locuintd esteun factor limitativ in frecventarea
de cdtrepublic a parcurilor9i gr6dinilor,in cadruloragelormari gridinile
se amplaseazila nivel de cartiergi complexde locuit. in oragelemici,
grddinapublicdindeplineqte
rolul deparc.
Gridina cuprindealei gi spatiide odihnd,locuridejoacdpentrucopii,
unele construcliicu scopuriutilitare gi de agrement(chio9c,addpostde
ploaie,WC public,uneorirestaurant
saucafeneag.a.),eventualun mic lac
(de exemplu,in GrddinaCigmigiu),locuri pentrujocuri staticepentru
adulli 9.a.,in functiede mirimeaterenului.
De celemai multeori compozi{iapeisagisticb
esterezolvatiin stil mixt.
PARCUL
Este ceamai mare formatiunepeisagisticiurbani destinatdrecredrii
populaliei,depdqind
20 ha.
Mdrimeaparcurilorpublicese coreleazdcu mdrimeazoneipe careo
deservesc
locuitorilor.Seconsider[cd la 30.000locuitori
Ai cu densitatea
estenecesarun parcsauo grddindmarede cartier,normape locuitorfiind
de 4 - I 1 mp (mai marein oragelemari). in realitate,parcurilesult vizitate
frecventnumai.de15 - 20 % din locuitori,de aceease apreciazd
cd unui
vizitatorii revinin medie20 - 50 mp deparc.
Parcurilese caracterizeazd
prin vegetaliabogatd,cuprinzdndplantatii
intinsede arbori9i arbugti,vastespaliigazonate,
parcursurilungi depiimbare.Adeseaparcul are un microreliefvariat 9i includeun lac, aspecte
careii sporescatractivitatea
(fig. 44).
9i frumusetea
t12
s Afhatccturapcisagcrtr
I t-1
principalelorparcuriln Bucuresti,
Fig.46.Amplasarea
dupdNegruliuFiloftea,1979
IT4
txlihnci.I)c:*t'rr(crcrrtrrilc
tlc sp,r'tsc alcg l.crrri planc,situatctlc p'clcrintirtot porimctral,in apropicrcautrciartcrctlc circulatie.
Pentru fiecare parc este necesarun ,w(t(,r a.lninist rattv_gospoddresc
(sere,rdsadnile,teren de culturi omamentale,construclii diferite); acesta
se amplaseazS.
fie in incinta parcului, separatde zona publici, fie in afara
lui, in imediatd apropiere.
Structura parcului se concepeastfel incAt sd asigureo repartilie teri_
toriald echilibratda diferitelor elementecomponenle.in ansamblu,se apreciazd ca bune urmdtoarele ponderi din suprafala totald:
. 66 - 77 % suprafeleplantategi gazonate;
c l0 - 72 Voalei;
. 5 - l0 % piesede apri;
. 5 - 8 Voterenuri de sport;
. 3 -4%o construclii.
Zonele destinateactivitllilor culturale qi distractivenu trebuie sd
depdgeasci20% din teritoriu, cea mai mare parte a parcului fiind ocu_
patd de spaliul verde propriu-zis.in parcurilemari ciegtepondereapie_
selor de apd,un lac putAnddeline p6nd la maximum 30 % din suprafata
totalA.
PADUREA.PARC
Situatd de obicei in afara perimetrului oraqului, pddurea_parcrepre_
zintd un masiv forestierde peste 100 ha, existentin raza de foloiinld a ora_
gului gi amenajat pentru recreare. Transformarea pddurii se face cu
inter_
venlii minime asupracadrului natural, astfel incdt amplasareadiferitelor
dotdri sd nu compofie defrigiri importante.
In cadrul unei pdduri-parcse prevedeo relea de drumuri rustice gi alei
de plimbare, nedepdgind4 Yo din suprafald.Se impune ca parcajele c6i_
9i
le rutiere de accessd fie situatela limita masinrlui forestiei.
Pentru evitarea degrad[rii pddurii, func1iarecreativ[ trebuie stabilite
la o capacitatede primire de 30 - 60 vizitatori / ha.
Amenajdrile pot cuprinde addposturide ploaie, fhntAni sau cigmele
pentru apd potabild, toalete,sectorzoologic, eventualgi sectorbotanic, te_
renuri de sport, locuri dejoacd pentru copii, amenajdrinautice (dacd existd un lac), teren de camping g.a.
Ariile de joc 9i sport se prevdd in spaliile degajate,nearborizate,putdnd deline pAndla 5 % din suprafalatotald.
116
l r r c i u l r r rp
l l i r l t r r t l opri r r t t l c r t t a t ci t t t t t t r l c rscc p o t r r r c l t t d ;ci i t l t c
,rrrrcrllr.j:rri
tahi'rrii
dc virrarl)L'tllruc(}pii;r tittcrct,ccntrusl)ortivl)cltltu
( llntonar)lor)t,
lt0tcl, tcstattliut(- itr nritsttrain carc pcrntitc vcHctirIiit
lirlcsticlir(la lizicra pirdurii,in zotrclctnai dispcrsarbolizatcsilu nciltlrolizatc).
Dxernpledc piduri-palc sunt BdneasaSr Snagovpentru Bucurogti,
I )un truva la Sibiu, Pddurea Verdela Timigoara,Hola la Cluj-Napocl,
\/ttrt e-Stejdris la Braqov g.a.
Zona de agrement se constituie in afara oragului, cuprinzittll
pirduri de recreare(p[duri de agrement)qi locuri de agremcntin situri
rurturalefrumoase,pe maluriie unor ape (lac, riu), in apropicrcaunrrr
Iocuri de interes istoric sau in teritorii cu functii turistice gi baltrctlc
ttig. 47).
PADUREADE RECREARE
Depdgindin suprafali pidurea-parc,pidurea de recrearefaoc pitrtc
din fondul forestier de interes social. Utilizarea in scop recrcativ, sc
I 17
l i t c c i r r c o n t l i l i i l cp l s t l i l r i i n c s t : l r i r r r b l r tscl r u c t t r r igi i
c o r r r p o z r l r;ct ra _
durii, printr-un rcginr (lc gospotliirircsilvioa, nrcniil
siI asigurofcrmancntavcgctaticifbrcstiere.in acclagitirnp se impune
nioderarea
exploatdriituristice,pentru a nu ise alterafrumuseleapeisagistici
gi
integritatea.
Ca o consecinlda principiilor menlionate,pe teritoriul pddurii
de re_
crearese adoptdo anumitd zonare (FilofteiaNegruliu, l9g0):
- o zond de primire
Si de odihnd, amenajatdpe o suprafalemici, in
mod-asem[ndtorpddurii-parc, cu un anumit grad de prelucrare
gi de arti_
frcializarei
- zonapentu plimbare reprezintn _ g0
75
% din suprafald,pe care se
pdstreazdcaracterulnatural al pddurii;
- o zond de regenerarea arboretelor,
pe circa 5 % din suprafald,unde
accesulpubliculuiesteinterzis.
P6durile de recreare cuprind drumuri forestiere (3 % din
suprafa{i),
parcaJe,poteci pentru plimbare, piste de cdlerie,cu parcusuri
bine studiate 9i semnalizate.
Ca echiparepentru recreare sunt prevAzute,mai ales,in zona
de pri_
mire locuri de campare, locuri pentru dejun in aer liber,
amenaJdripentru
jocuri sportive(tenis de masd,tir cu arcul
$.a.),locuri dejoaca pentru copii,
eventualamenajdripentru canotaj,pescuit.
Elementele constructive simple, ca: refugii, addposfirri,mici
cabane
cu dotdri rustice minime, mobilier rustic (bdnci, scaunedin
butuci, mese),
sursele de apd potabild (izvor, ffintani)
9i unele amenaj[ri gospodaregii
(vatri pentru foc, groapd pentru degeurimenajerebiodegradabile
g.a.) se
amplaseazi cAt mai convenabil pentru a permite o Uirna
agreabild
9i
folosire.
$trandurile fac parte din unele zone de agrement,fiind amenajatepe
maluri de cursuri naturalede api sau de lacuri; ele sunt orgaruzate
pentru
plajd gi practicareainotului, dar gi pentru alte activitdfi (agrement,
locuri
sportive, alimentaliepublicd).
In cuprinsul zonelor de agrementse are in vedere valorificarea
maximd
a valenfelor peisagisticeale cadrului natural, armonizarea
amenajdrilorcu
condiliile 9i fizionomia sitului, uneori infrumuselareaacestuia,
dezvoltarea
peisajului. Totodati se va urmdri ca amplasamentele
unor dotdri gi modul
de rezolvaregi exploatarea acestorasd restringi la maximum
lmpactul ne_
gatrvasupramediului.
pc
Spuliilc vcrzi tlin stuliunila de odihnd $i trulun'e"l sc atrtcnajcazi-t
lllitl
pondcrc
o
insit
,ucloagiprincipiica;ii spaliilcvcrzi urbanc,avintl
rrr:rlcdc lnsatnblu.
balneareetc. sunt cuprinscin cltVilcle, hotclurilc,stabilimentele
pentruplimbare,odihnir,cxcr,lrul unor vastearii plantate,amenajate
, rlii fizice, sport, agrement.Plantaliile pot fi nou createsau rezultl tlin
'.rstcnlatizareagi completareavegetalieiexistente(pidure, dumbravii)'
complexelede sinAtatedelin in accst
tlr)itdtile de cazare,restaurantele,
,ltlru peisagisticgeneralqi amenajiri in administralieproprie,cu ilcccs
l l r l ll t a t .
Campingurile iau o mare extinderein cuprinsul zonelor de intcrcs lttrrsric, ca urmare a intensificdrii traficului auto. Amenajate in apropicrcl
intr-un cadrunaturalpldcut,cu elementede interespcntrtttlt'
Irrcalit6li1or,
tr'rite activitdli (pidure, lac, indllimi stincoase,circuite turisticc $ il )' lcfc
de preferinti pe un sol uscat'nisipos'itt
rrrrrilede campingse amplaseazd
Iocuri addpostitede vint qi de surselede zgomot 9i poluare'
in functie de mdrime, campingurilepot cuprinde: pavilion dc pt t
rnire, dotdri pentru cazare(c[su]e, corturi fixe), punct alimcnttr, grttlt
'lnitar, bucdidriein aer liber, terenuri de joc qi de sport pentru copii ll
l rlulli.
iurnpa."u estefie liberd in cuprinsul terenului dispersarboriztt, lic sc
!l
,rganizeizd pe unitdli de 100-150mp (pentruun cort, un aut()ttrrisnr
arhrrs
cu
vegcta[ic
se
separd
care
variante),
alte
sau
camping
rnobilier de
tivd. Pentru rulote se prevedeo zorrd apdrte,eventual cu facilitili dc crr
r)cctarela curentul electric.
Numirul aleilor carosabileeste limitat la strictul necesar'dc ntultc ot t
l;r o singurdalee,in circuit. La intrare se prevedeun parcaj.
Planta{iaestepredominantatcAtuitddin pdlcuri de arbori qi arbttSlttltrt
vcgetaliaspontane,asigurdndo diseminarea zonelor de insorirc ;i dc ttttt
lrra qi din garduri vii netunse,pentru compartimentarea9i ingritdirclr tcrc
rrului. in vecindtateapavilionului de receplie 9i la intrare se pot platllrl
llori gi exemplarede arborigi arbuqtiomamentali,preferabilspcciitttttolt'
l()neadecvatecondiliilor zonei'
Spafiile verzi din localiti{ile rurale
in cadrul localitililor rurale, proprietefileindividuale delin pondclca zonelor plantate,care au insd un caracterpredominantutilitar-ccttOmlc.
118
ll9
1970
duPdBerettaR'
aocstort(pozi1ic,(fislrtnlc)
sc vit linc cottttlc cinctrtahr arnplasarca
copiilor.
trcirdil'critcloraparateastf'clincdtsirsc cvitc irccirlcutitrca
uniti(i dc circa 1000nrp,splPentrtcopiii de 7 I0 .r/risuntnccesare
tereninierbat pcntru
pentru
40
50
de
copii,
cuprinz.iind
convenabil
1iu
joc
pentru
adecvatevdrstei,aparatede gimnasttcit.
locuri sportive,aparate
15 ani se prevdd spalii mai mari - unit[fi dc
Pentru copiii de I1
, irca 3500 mp - care se amenajeazdpentru jocurile cu mingea (baschct,
volei,fotbal g.a.).
Terenurilerezervatecopiilor se amplaseazdla distanleqi in pozilii conr,cnabilefa{d de locuinfe, pentru a nu deranjaprin zgomot, iar in parcuri
sc dispun mai departede zoneledorit liniqtite.
$i in incintele instituliilor de educa{ieqi invdldmdnt se amenajeazdtcrcnuri pentru recrealiegi jocuri in aer liber, insolite de plantaJiide separa1ic,de umbrire, de proteclie. Pentru cregegi cdmine esteindicatAo norml
nc 20 - 25 mp pentru un copil, iar in qcoli, 5 mp de plantalii 9i 1,5 mp de
rcrensportiv pentru un elev.
Grddinile Si parcurile speciale pentru copii trebluie create intr-o marricrS.
care sd suscitegi sd menlini interesultinerilor vizitatori. Acesteaculrlind dot[ri foarte variate: echipamentepentrujoc (similare celor men{ionirtemai sus),piste pentru patine cu rotile, triciclete, biciclete, carturi 9.a.,
lrrzine pentru inot, patinoar,mini-golf, terenuri de sport, sdli pentrujoouri
ruccanice,instalalii electrice sau mecanicetipice parcurilor de distraclii,
tlotdri pentru activitili instructiv-educative(sdli ds lucru, sdli de expozifitr
;i de reuniuni, biblioteci, mici grddini botaniceqi zoologice 9.a.).
in parcurile specialepentru copii, cifrele orientative pentru ocuparcil
tclenuluisunt:plantalii50%, locuri dejoaci qijocuri sportive20 %, spalii
tczervatepentru invlfimant 5 %, spalli pentru studiul $tiinlelornaturii 5 '2,,
;ici 8 7o, ape4 Vo.
Plantaliile, pe l6ngi func{iiie cunoscute,au unele particularit[li: clc
trcbuie sd creezeo ambianld de bund dispozilie (o mai mare varietatocoIoristicdin anumite zone gi, din contrd,un fond vegetalmai neutru pcntru
panourile gi construcliile viu colorate, arbugti tungi amintind formc tlt:
;rnimale,labirinturi din garduri vii etc.), sortimentul vegetal nu trebuic sir
rncludd specii cu organe aerienetoxice (oletar rogu, salcAmgalben, tisir
1..a.);se eviti folosirea in gardurile vii de imprejmuire a terenurilor ilc
loacdatdt a speciilorcu ghirapicAtqi a celor cu slabl rezistenldmecanicit
ttlc exemplu,buxus).
Terenuriledejoacd pot fi inierbate,cu incadriri din plantaliicu caractcr liber (masede arbuqtigi grupuride arbori)sau,mai adesea,sunt orga-
123
rlizatcpo ariibinooonturirtc,
a$tcmutc
cu pir:trig
sauounisilt;;idolinritatc
prin gardurivii tunsesaulibere.
Releaua
de alei se limiteazlla strictulnecesar,
copiiipref'erAnd
ariile
joc
de
cu asiai zonelecu instalaliide distraclie.lntrdrileseproiecteazd
gurareqi vizibilitatebund,pentruevitareaaccidentelor
la iegireacopiilor
in stradd.
SPATIILE
VERZIAFERENTE
ANSAMBLURILOR
DELOCUINTE
Cartierelede blocuri au importantesuprafelede spalii verzi, care,in
mod normal,fac obiectulproiectdriispecializate
gi suntamenajate
de citre administratia
locali (foto color61).
Estede dorit ca prin planurilede sistematizare
a zonelorconstruitese
se rezervefigii suficientde largi pentruinterpunerea
de plantaliiintre artereleintenscirculategi blocurilede locuinle.
Spaliileverzi din ansamblurile
de locuintesuntorganizatein conformitatecu principiileesteticiiurbane.Mai aleszonelede fafadd,adiacente
arterelorde circulalieimpun o tratarecaresd searmonizeze
cu plantatiile
stradalegi caresi exprimeunitateain varietate.Alegereaspeciilorqi modul lor de gruparetrebuiesd evitemonotoniaunor tronsoaneprealungi,
identiceca tratare,pdstrandu-se
totugiun elementunificator,de exemplu,
aliniamentulde arborisaugardulviu.
Terenulliber de construcliidintreblocuricuprindesuprafeleplantate
qi inierbate,arii de joaci (eventualgi de jocuri sportive),mici spalii de
odihn[, aleipietonale.
Amplasareaplantafiilorse facein corela{iecu pozi}ia,orientareagi
indllimeaclldirilor, luindu-sein considerare
nu numaicriterii estetice,ci
gi functionale.Astfel, prin pozilionareagi structuraplantaliilorse urmdregtediminuarea
curenlilorputemicide aerdintrealiniamentele
de blocuri,
protejareaimpotriva insolatiei excesive,mascareaanumitorconstructii
qi imprejmuireaterenurilordejo acl, ueareade obstaauxiliare,separarea
cole fizice in scopulrespectiriitraseelorde circulatiepietonald(garduri
vii, eventualdublAndgarduriscundemetalice)9.a.
GRADINILE
LOCUINTELOR
INDIVIDUALE
Acesteaconstituieo categorieapartede amenajdripeisagistice
pe suprafelemici, de la 40-50 mp pAndla 400- 600 mp, avAndcaracterulunor
spatiiinchise,delimitatedeimprejmuiri(figurilea9, 50).
r24
-P l97l
Fiq. 49. Grldintr p^rtictrlar6' dupdNourryJ '
b Plan
a - PersPectivtr;
t25
-@l,flrr
t27
(ionrpozilia
lor poatcoli:ri privitrlrului
scuncdc poisnjrcalizatc
cu
rafinamcnt
artisticgi ingcniozitatc:
aranjanrcntc
de plantclcrnnoasc
gi crbacee,roci,bazincu sauldrdpeqtiexotici,saujeturi de apa,vasede gri_
dind, piesede artdplastici etc. Vegetaliareune$teatat speciide exterior
adaptabile
in astfelde condiliicdtqi plantede interior.
5.2.3.spATilLEVERZT
AFERENTE
CATLOR
DECTRCULATTE
URBANEgt RUTTERE
Cdile de circulaliepublicddin ora$esuntde celemai multe ori inso_
lite de plantalii de diferite categorii,de la simplealiniamentede arbori,
pAndla fdgii verzi cu lelimi diferite,avandrol e-ologic in acelagitimp,
Ai,
estetic-arhitectural.
in condiliileintensificirii traficuluisuprateran
urban,resistematizarea
arterelorde circulaliegi creareaaltoranoi, in cartierelenou construite,
trebuiesd prevaddintegrareade spalii plantate,in func1iede caracterulgi
importanlastrdzilor.Se apreciazic6 oragelede cAmpieirebuies[ aibi cel
pulin 60 Vo din strdziplantate,cifra fiind mai mici in cazuloraselordin
zonade dealuriinaltegi de munte(circa40 % din strdzi).
Plantafiilede aliniamentdin oraSeau roluri multiple:creareade efec_
te arhitecturale
in asocierecu aliniamentele
de edificii ile sn-azii.reducerea
poludriiatmosferice,
ameliorarea
microclimatuluilocal (mai alesprin um_
brireade cdtrearbona trotuarelor9i pa4iala carosabilului,
dar gi prin pro_
cesulde evapo-transpiralie
al maselorde frunze);la acestea
se adausdim_
portanlafunclionald
a plantaliilor,deseparare
a cdilorpentrupietoni$ia cle_
dirilor de traficul stradal,de compartimentare
transversalda arterelormari
de circula{ie(separarea
sensurilorsaua diferitelorcategoriidevehicule).
Tipul de plantalii de aliniamentdepindede ldtimeasi structurareastrd_
zii,
circulatieivehiculelor,intensitatea
traficuluipietonal,ca_
-intensitatea
drul arhitecturalal strdzii,numdrulde etajeal clddirilor,orientareastrdzii
fatdde punctelecardinale(stizile cu dispozitiaN - S suntfoarteinsorite),
instalatiilegi construcliilesubterane.
Sefolosescwmdtoarclecategorii deplantalii de aliniamenr:
- aliniamentdintr-unsingurrdndde arbori(celmai des
intAlnit);
- aliniamentemultiple(cu 2 - 4 giruride arbori,mai
frecvent2):
- aliniamentmixt de arborigi gardviu;
- aliniamentdegardviu.
Plantatiilede aliniamentporfi dispusein moddiferit:pe ambelelaturi
ale strdzii sau unilateral(c6ndtrotuarelesunt asimetricesau stradaeste
128
pr:lapclaturtinsoritir);
Li-V,ttutttitt
rnaiingustl,pe strlzilecu oricntare
trotuirr)9i pc llSii tlc
turi (uiul saudouagiruride arboriinsolintl l'rccatc
sauInultiplusituat
tlublu
,uUiilpa+it. a artereide circulalie(alinianrcnt
simpleseparindtrcic[i decirculafic)'
centraisaudoudaliniamente
uneistrezisuntalcatuite'de regul6'din
Liniile de arbori dincuprinsul
specieila modificaspecie.Pe arterelelungi seadmiteschimbarea
aceeagi
largi' cu mai
pe
arterele
iar
cu altdstradd,
readiieciiei saudupl intersecl-ia
centralese poateplantao speciediferitd fali
multe cdi, in aliniamentele
tratareaunitaril
estepreferabild
de celelaierale.Totugi,din motiveestetice,
ca habitus,talie'formafrunzelor'dcsaufolosireade speciiasemenitoare
ecologic'
but al infrunzirii.comportament
distanfeegaleintre arbori; fac
in cadrul aliniamentelorse pdstreazd
intersecliide strdzi'curbe)'
excepliesitualiileobligate(intr[ri carosabile,
recoundeintervalelesemdrescpentrua seasiguravizibilitatea'Distanta
m'
mandabili fatd de o interseclieimportantdestede25 m' in funcDistanpL deplantare intrearboripe rind suntde5 12
pentru
exem9i ldrgimeacoroanei;maifrecvent'
1iede puteieade creqtere
in arii individualeincastratein trotuare'distanfelesuntdc 7
pfa.ae'sitoat"
'8
6 nr'
m (arboride mdrimeaII)' Distanlafafdde clidiri estede minimum
iar fafi de carosabil,minimumI m'
{69ii de pdmint cu
Pentruarborii plantalipe un rdnd sunt necesare
2 mp ln
lilimea de cel pulin 1,5-2m sauspalii individualede-minimum
dc ntintfie
cazulaliniamenteiordublede arbori,frgiile de soltrebuiesi
iar dismum 3,5 m, situaliein careceledoudgiruri seplanteazidecalat'
distribu{iasimetrici,ardndurilorparalclonccc'
tanlelepe rdndse'mdresc;
sitdun intervalde minimum4 m intre ele(fig 52)'
de cdre urbanigtia arterelordecirculaliemodemc'tcnin proiectarea
ntai
dinla estede a se asiguraplantafiilorstradalespaliica-resd satisfactr
vccide dJzvoltareale arborilor9i sdreducdimpactulctt
uinl necesita6te
derdnirialetrunchiului9i ra(generatoare
nltateaimediatda carosabilului
dedeszdpez'iro)'
murilor inferioare9i de poluarea solului cu substantele
"lnstruc[tunt
in
in Italia, Ministerul LucrdrilorPublicea emis 1966
p"ni- prot"j-"a patrimoniuluide arboriin raportcu siguranfacirculalict
de mlrinrc it
It.aaate",iniicani distanteleminime,distinctepe categorii
urbattc
arborilorgi de importan|da arterelorde circulalie'Pentrustrdzilc
nr itt
l'5
de
de maretrafic, sespecificidistanleleminimefaldde carosabil
medie9i 5 m pentrucci
cazularborilormici,2 m pentrucei cu dezvoltare
maiputemici(BovoG. 9i colab.,1998)
9 . ArhitccturdPcisagcra
129
Tlpuldeplantagl
Arborlpeunrend
fi
Lillimea
fagillor
nepavale
fm)
{^)
-T"'r
+----r-:-Arborioe doudrandu
F glede arbu9u
'oo doueranduri
t-
Arborlpeunrand9l
f6glede arbugtl
pedouerandurl
ac
rrlt-
I ?
\..(
rt..1.lr. ee
Olatanlade pl.ntarg ps
tend
intra rendurlj
(m)
1.1-1-7
5-8
2 . 5. 4
6.8
4.6
5-10
3.5.6
I - 1.5
1 . 5- 2
2.4- 3.2
2.4
I i
t
T
1F
_.t- tr _lr ll
1.4
2.a
1.4- 1.7si
2.1-32
ft .
7 .11
ArborlDetrelrtndurl
14
r32
- pcrdclctlc protcclie;
- plantaliido consolidarca taluzurilor.
Planta(iile autostrdzilor pot fi dispusoatirt latcral (pc zonc limitate)
ciit qi central,separindsensurilecirculaliei.
generiintl
In general nu se planteazi aliniamente de arbori, acest^ea
rnonotoniegi diminuareaatentiei persoaneloraflate Ia volan. In sectoarclc
rnai expuse vdntului, in zonele laterale afectatebenzindriilor, parciriklr,
unitdlilor de alimentatiepublic[, se prevdd perdelede protec]ie din arbori
qi arbugti, de asemenea,in vecindtatealocaiitd{ilor, pentru reducereazgomotului traficului. O solulie adoptatl pe autostrdzileeuropeneeste mrxlclarea in coti pozitivd a terenului adiacenqsub formi de colind alungitd (a-scrndndtoareunui dig de pdmAnt),plantati cu arbori gi multi vegeta{ic arbustiv5, deasi 9i suficient de inaltd, pentru o mai buni proteclie antilbnic5. in zonele in care terenul din proximitatea localitdtilor nu permite rczolvirile menlionate, se amplaseaz[ ecrane antifonice construite, dinlrc
carefac parte gi zidurile plantate;acesteapot fl realizatein diferite moduri
carepermit imbrdcareacu plante (erbaceeperene,liane, subarbu$ti9.a.,cu
rezistenldbund in conditiile date).
Un rol important il au plantaliile anti-far de pe mijlocul unor autostrizi, alcdtuitedin gard viu sau aliniamentdublu de arbugtiinalli, bine ramificali gi rezistenti la factorii de stres.
5.2.4.SPATilLEVERZ|CU PROFTL
SPECTALTZAT
GRADTNILEBOTANICE$I PARCURILEDENDROLOGICE
Reprezinti vaste coleclii de plante, infiinlate in scopul cunoaqteriigi
studierii florei autohtone gi a globului terestru - fiind in acelagi timp,
laboratoarevii pentru aclimatizareagi introducereain culturi a noi spccii
originare din alte zone geogafice. Pe lAngddestinaliaqtiinlificE, ele au gi
rol instructiv-educativ; totodati servesc Ai ca spalii pentru plimbarc gi
odihnd (cu acceslimitat).
in grddinile botanicecu suficienti intindere, ca gi in parcurile dendrologice, organizareagenerali rezultd din imbinarea criteriilor qtiintificc ou
cele peisagistice;dispunereaspeciilor nu se mai face dupi clasificareasistematicepe familii botanice, ci in functie de zonareageograficd9i ecologic6, fiind puse in evidenldasociatiilevegetale.Modul de prezentarea florei influen{eazddelimitarea diferitd a zonelor, modelareareliefului, crotrea de piese de ap[, gmpareacomponentelorvegetatiei.Tratareain acclaqi
I -) -)
timp peisagisticda ansamblului,permite realizareaunei compozilii armonioasegi atractive.Prezen{aunei ape gi a unui relief variat inlesnegtecrearea prin diferite artificii a unor ambian{ecare sugereazdmedii naturalediverse(regiunemontane,pidure, lunc5,miaqtindq.a.),9i chiar scenede peisaj specificeanumitor liri (de exemplu,Japonia).
Grddinile botanice gi unele parcuri dendrologice au gi sector omamental, situat fie la intrare, fie in preajmaclddirii principale,unde sunt reunite
specii, varietdli qi forme horticole cu caracteristicidecorativece sunt puse
in valoareprin modalitdli specificeartei grddinilor.
in lara noastrd,dintre cele mai importante exemple, se pot cita grddinile botanice din Cluj-Napoca,IaSi, BucureSti,Craiova, parcul dendrologic din Simeria qr gr[dina dendrologicd de la Macea (ldngnArad).
GRADINILEDE TRANDAFIRI
Rozariile sunt amenaj[ri peisagisticein care trandafirii constituie elementul dominant al compozifiei. Ele pot fi conceputeca gridini de sine
stitetoare (de exemplu, in unele !dri, rozarii pentru concursurinalionale gi
intemafionale) sau, de cele mai multe ori, ca parte componentda unui
parc sau a unei grddini botanice(foto color 49, 68).
Rozariile mari, cu caractergtiinlific qi de promovare a noilor creatii,
sunt compartimentatein sectoare:coleclie botanicd (specii ale genului
Rosa), colectia propriu-zis[ de soiuri din diverse]dri, planta]ii pentru concurs,plantalii pentru experimentdrietc.
Maniera tradi{ional5de compozi{ie estegeometricd,arhitectural5,dar
se pot adoptagi rezolvdri modeme.Indiferent de modul generalde tratare,
rozariile se amenajeaziastfel incdt si permitd prezentareadiferitelor specii 9i grupe de soiuri, in functie de forma de creqterenaturaldsau condusi
(trandafiri thrAtori, tufe, semi-urcitori, urcdtori, cu trunchi $i coroanAerectd
sau pletoasd)gi in diferite modalitdli de folosire peisagisticd(rabate,grupuri, aliniamente,exemplaresolitare, pentru decorareastdlpilor gi pergolelor etc).
in compozilie pot fi introdusediferite elementeomamentale:vase,statui, pergole, bazine gi frntAni, iar in gridinile denivelate,scdri, rampe, terase. Creareaunor diferenle pozitive de nivel avantajeazdvizitatorii pentru cuprindereavizuald mai largd a aranjamentuluiqi a paletei coloristice
a trandafirilor.
Prezentareatrandafirilor se face intr-un ansamblupeisagisticdin care
nu lipsescarborii gi arbugtii,cu carese realizeazifundalurigi incadrdri,
'1,4
Amenajdrilepeisagistice
ale cimitireloralcdtuiesc
unui cadrusobru9i
sistematicorganizat,
al cdruicentrucompozi{ional
il constituieconstruclia
principali (capela,bisericasaumonumentulmemorial).Zonade intrare,
frecventrezolvatdcu una saumai multe alei rectilinii paralele,cuprinde
plantalii dispuseregulat:aliniamentede arbori 9i gardurivii din plante
sempervirescente,
forme arbustivemodelateprin tundere.Alte alei pot fi,
de asemenea,
flancatede arbori sau de arbugticoniferi.Vegetalialemnoas[diseminatiintre parcele,in funcfiede disponibilitd]ilede spafiu,cuprindemai alesarbuqti.Ciza de terendetermin[adesealimitareazonelor
cu vegetaliein favoarealocurilor de veci. Acesteapot fi insolitede tran_
dafiri, borduritunse,mici arboripletogi,tufe de Buxus,dar mai alessunt
decoratecu planteerbacee
perenespecifice.
Cupitolul6
PRINCIPIIGENERALE
DE PROIECTARE
A PEISAJELOR
6.1.PRINCIPII
FUNCTIONALE
Atiit proiectelede ansamblu,
cat $i celepe obiectiveau ca scop,in plinrulrAnd,creareaunorpeisajecaresdrdspundibinefuncfiuniloratribuitc.
O condilie necesardestestabilireafolosinteloradecvate,compalibilitatea funcliunilor proiectate cu trdsdturile sitului (^le terenului propriu-zis gi ale ambianteiacestuia).De exemplu.amenajarea
unui parc,
destinatrelaxdriiqi odihnei,nu estecompatibildcu vecindtatea
unei uzinc
generatoare
de zgomotgi poluare;intr-o asemenea
zondesteindicatdrcalizareaunor plantaliide protectie.Sau:un tereningust,situatintre strizi
de maretrafic poatefi destinatamenajiriide spalii verzi cu funclii estctice qi de ameliorarea microclimatuluiurban,dar nu ca loc dejoaci pcntru conii.
t3'7
Sistematizarea
fiecirui spafiuvcrdc trebuiesd satisfacd ezideratele
funclionale ale programuluigi sd
concordanlaorlanizdrii
cu func_
-alege.ea
_asigure
liile pr.inaranjamentulra{ionalal pd.1ilo,
$l dispu_
"o-ponente,
nerealogicEa dotirilor.
De exemplu,in proiectareaspatiilorverzi stradale,a$a
cum s_amai
..
aratat,seauin vedereo seriedecerinte,depinzdnd
de importanlastrazii:
- protejareacirculatieipietonalede
ceacarosabild;
- fluenlafluxului pietonalqi a celui
carosabill
- accesulbun in imobile qi cu4i,
la trecerilede pietoni gi la stafiile
mijloacelordetransportin comun;
- subdivizarea
traficului (pietoni,pisteciclabile,mai multe piste ca_
rosabile).
Acestor func{ii, care derivd mai ales din aspecteleconstructive
ale
strdzii,li seadaugicelereveninddirectvegetaliei:func1ii
ecologice(ameliorareamicroclimatuluilocal 9i diminuareapoluirii at
nosferei;,aar gi
funcliaesteticd,de armonizarea arhitecturiidiferitea clddirilor,
de creare
a un^r.efeile
prin volumetriaplantaliilor9.a.
_arhitecturale
O
uoordarea programuluide proiectar!esteconceperea
ansam_
.,
, strazn
9u-n1.
- clddiri,circulalie,mobilierstradal,
Dlulur
corpuride iluminat,plan_
tafii,peluze- ca un peisajurbanunitar.
LuAndu-sein consideratie
gi naturatraficului,caracterul indltimea
9i
dominantda cl5dirilor,darqi construcliasubteranl,sestabile$te
sistemati_
zareatransversal5
a strlzii gi ldlimeacomponentelor
sale,inclusiva ariilor
verzi propriu-zise.
Solu{iapeisagisticise bazeazlpe alegerea
gi poziliona_
reatipurilor de plantalii,stabilireaindlgimilorgi formelor,jispunerea
in plan,
aranlamentulspa{iilordeschise(peluze,arii de circulatiegi
stalionarea
pietonilor)- toatepentrua rdspunde
c6tmai binecerinleiorprogramului.
Detalierea
compozilieiperfecteazlsoluliade ansamblupnn alegerea
materialeloradecvate,a formelor,dimensiunilorgi culorilor
acestorasi
pnn relevareaamEnunteloraranjdriiin plan.
In programelespecificede arhitecturapeisajului,indeosebi
..
in parcu_
rile 9i grddinilepublice,funcliunilesuntmult mai complexe,
de aceease
r1pye. ca
organizdrii
generale
sI
permiti
convenabilitatea
^sr_stematizarea
orrenterorlotoslnle(dotdri,activitdlivariate),firi a genera
conflicteintre
ele;de aici seimpunenecesitatea
sectoriziriifunclionlale.
Activitelle careimplicd agitaliegi zgomot(iocuri de joacd,
.
terenuri
instatalii disrractieetc.) sunt-constitoit.io ,oir" separate
de
f,:q:idesttnate
_de
cele
relaxlrii calme.
138
Itroicctitntul
pclsirlltst
itr nrodnccosar
;i nrrrcnirlistrrl
rcspcctil
;;iaplicir
o scrrcdc principiiccologicctlintrcc:rrr:cclc rnaiinrportantc
sunt:cozservsreanediului amhiant,protcjarauqi anreliorareapeisajclor cxistente,osigurarea conditiilor naturale atlecvatecredrii noitor jeisaje,
ln amenajarea
zonelorcu potenlialpeisagisticmare,proiectarea
arein
vederepdstrareatrdsdturilornaturaleimportante,menlinereazonelorde
interesgi de valoarealepeisajuluiexisteninu numaiin scopulvalorificdrii
compozilionale,
ci gi pentruimportanlaecologicda acestora.
Astfel, in pi_
durile-parcfondulvegetalexistentconstituieelementulpeisagisticdtebazd.,
caresepdstraza
pe cdtposibilnealterat$i ceruia,prin organizare
gi dotdri,
i seadaugifuncliiledorite,respectindu-se
rolul siu princlpal,ecoiogic.
Proiectantulambianteinaturaletrebuiesd cunoascd
bine naturi 9i sd
.
adoptesoluliilesaleexercitAndcontrolulasupraei, insdin armoniecu
ea
(SimonsJ.O.,1967).
Microrelieful,solul, subsolui,apele,condiliileclimatice,tipul gi im_
portanfavegetalieiexistentesunt factori majori in proiectareaamenajArilor
peisagistice.
in foartemultesituafiiacegtifactori,*t fuufl in consiieralie
pentrualegereaamplasamentului
unor categoriide spafii verzi, in stabiliiea
anumitorfunc1iialeacestora
(deexemplu,agrement,
camping,$trandetc.).
Trdsdturilenaturale,in functie de caz etrezenlamui lu", a unor depre_
siuni,coline,a uneizoneputemicarborizateE.a.),condilione
azd organrza_
reainterioard,modelarea
reliefuluiterenului,pozilionarea
plantaliil-or,
ale_
gereasortimentuluivegetal.
comportamentului
ecological plantelorpermiteo abor_ Cunoa$terea
dareqtiinlificd a alcdtuiriipeisajuluivegelal.Se arein vede.enu numai
satisfacerea
cerinlelorvitale ale plantelor,dar gi relaliilelor reciproce,rit_
mul decreglergtransformarea
in timp a vegetafieilemnoase,
longwitateaei.
In amenajirilenou create,efectulpeisagisticqi exercitarea
func{iilor
de protectieale plantatiilorse dezvoltdin timp, de aceeaproiectarea
tre_
buie sd asiguredin startcondifiilepentrurealiiareapotentialuluibiologic
al plantelor.
6.4. PRINCIPII
TEHNICE
Proiectarea
peisagisticiridici o seriedeproblemetehnicespecifite,
_
ale ciror rezolviri trebuie si fre adecvatecompoziliei (vizual qi-func1io_
nal) 9i in acelagitimp sdfie carecte din punct di veicre'ecologic.
. Acestprincipiuse arein vedereatdtin apectelemajoreaG concepliei
peisajului,cdt gi in celede detaliu.
t40
lrirtittctsttt tlcvictcatttttti
tclit:litlui,
ctcarr:rt
lactttilot,
Astli'1,nuxlclirlt'rt
(:uIS(lc uplircclarniisoluliitchnicc(pcntnlstahilizirrca
pantclor,cursolidiuca
dcbituluidc curgcrc
rnulurilor,irnpcrnrcabilizarea
albici unui lac, asigrrralca
pcisajului;i ou oondiliilenaturale.
;rapcictc.)cornpatibile
cu caracterul
Accsteaspectese intrep[trundcu celevizuale.De exemplu,amcnajarca unui lac pe un teren in pantd apareca nefireascdpentru un parc; valoriflcareapeisagisticia luciului de apd nu poatefi decdtincompleti, vizibilitatea fiind ecranat[ dinspre baza pantei cdtre digul necesarin aval;
chiar dacd lucririle de rezistenldnu sunt vizibile (taluz inierbat), prezenla
indiguirii estemai pulin estetice.Pe un astfel de mal nu se poateprevedca
vegetaliaspecificd, nefiind posibild creareacondiliilor edafice; de altt'cl,
ruddcinile plantelor lemnoasear putea afecta integritateadigului (cazul
I-acului Morii din Bucuregti,din imediata vecinitate a Parcului Crdngaqi,
ca gi al altor lacuri cu funcfie de acumuliri de apd).
Tot a$a,intr-un parc nu este indicatd consolidareapantelor prin benzi
betonate;este de dorit realizareaunor pante stabile, cu strat fertil de pitrnAnt,care sd permiti imbrdcareacu vegetalie (solulii tehnice: ganpri dc
prizdpentrupdmdnt,speciifixatoarede sol, gazonareacujet hidraulic a.a.).
ln proiectarea componentelor circulaliei din parcuri (alei, drumuri,
sciri, poduri) se adoptdsolutii tehnice care satisfacdin punct de vederc al
siguranlei gi confortului deplasirii (materiale de acoperire,pante, dimcnsiuni ale treptelor, balustrade,ziduri de sprijin etc.), dar care in acelagi
timp, sunt esteticegi se armonizeazdcu celelalteelementeale peisajului.
Un alt exemplu il constituieinstalafiile tehnice; ele se realizeazdastfel
incdt sd nu deranjezevizual, si nu incomodeze frzic, sd nu fie surse de
zgomot in zone dorit mai calme (in parcuri, staliile de pompare a apei in
thntdnile aftezienesau a apei de irigare g.a.).
O implicafie ecologicd a instalatiilor subteraneeste influenla asupra
sistemului radicular al arborilor gi arbugtilor, cu precidere prin limitarca
volumului edafic, dar 9i prin prejudiciile cauzatede unele defectiuni; rildicinile, la rindul lor, pot deterioracanalizareaapelor pluviale qi a cclor
uzate.De aceea,pozilia qi addncimeaconductelorse stabilegtein corelalic
cu planul de plantare sau invers, in situalii obligate, alegereaqi amplasarca vegetaliei se adapteazein funclie de relelelesubterane.
6.5.PRiNClPllECONOMICE
Aspectele
funclionale,
estetice,
ecologice,
tehnicealeunuiprogramso
imbini cu cele economice.Chiar de la inceput, prin modul de abordareal
t4l
proicctariipcisrttisticc
sc .rc in vc(rercvororiricilrca
nlaximtra posibiritiiolcritc
dc
tcrcn$i adaptarca
lilor
lirnclrunilor
yi stabilirca
dottrrilorin ra_
port cu acestca,
aspectc
carcse intrcpltrundcu organizarea
compozilio_
naldgi cu rezolvdrile
tehnice
O compoziliearhitecturali,chiardacdrdspunde
bine anumitorfunclii,
esteadeseacostisitoare,
necesitAnd
o modelareriguroas[a terenului,con_
struclii omamentale
mai numeroase,
realizatedin materialeadecvategi cu
finisajesuperioare,
vegetaliecondusdin formegeometrice
etc.
Soluliile peisagistice,
in foartemulte cazG, sunt alesein funclie de
posibilitdlilefinanciareale beneficiarului;limitareafondurilordetermind
alegerea variantemai pulin costisitoarepentrudiferiteleaspecte
ale
_de
proiectirii.
Astfel, in parcuri,pentrureducerea
cheltuielilornecesare
lucrdr or de
terasament,
in frecventecazuri,.modelareareliefului respectiin mareparte
configuraliainiliald a terenului;alegerea
poziliei unui lac este,din acest
punct de vedere,mai avantajoasd
pe o zondcu concavititi existente:de
asemenea,
un lac nu esterecomandat
sdseamplaseze
pe un terennisipos,
lucrErilede impermeabilizare
fiind scumpe;din contrn,amenaJarea
tere_
nurilor desportestemai indicatdpezonell plane,orizontale,binedrenate.
In proiectarea
tutuor componentelor
peisajuluisepot alegesolutii de
diminuarea cheltuielilor.
Judicioasadimensionare
a aleilor9i a dotErilor,introducerea
in peisaj
a construcliilordecorativein num6rmai mic, folosireade materiale
mai
putin costisitoare{de
exemplu,pentruplantalii,o ponderemai marea pu_
ietilor tineri qi a foioaselorfErdbalotde p6mdnt)- suntnumaicdteva
din
aspectele
carepot ducela un costderealizaremai scAzut.
In proiectareintereseazd
de asemenea
economicitatea
exploatlrii spaverzi,
reducerea
cheltuielilorde intrelinere:rcalizareadipeluzeam_
liilor
ple' undesepoateintroducemecanizarea,
folosireadecorurilorfloralemai
simple,cu o ponderemai marea plantelorperene,limitareamodelirii prin
tunderea vegetatieietc.
Principiul economieitrebuieinsi echilibratcu dezideratulrealizirii
unor compoziliifrumoase,caresi valorificesuperiorfondurilede investi_
fie alocatedebenificiar.
6.6. PRINCIPIICULTURAL. ISTORICE
in siturilecu importanldistorici, fie ci suntde mult recunoscute,
fie
suntrecentdescoperite
gi introdusein patrimoniulnafional(gi universal)
142
('upitolul 7
DE COMPOZTTTE
NOTTUNT
DE BAZA9r PRTNCtPil
in aRnrecluRA GRADINILoR
7.1.NOTTUNTDE
BAZA
Pentruinlelegereacompozitiilorde arhitecturia gr5diniloresteneceprivindpeisajelegi consfuirealor.
sardexplicareaunornofiunifirndamentale
peisajuluinatural
Aspectelevizualecelemai importantein perceperea
sau amenajats\nt priveli;tile Si perspectivele.Exemplificdrilese referi
mai alesla peisajeleparcurilorgi gridinilor.
Priveligteaesteo scenAa peisajuluiobservatddintr-unpunctavantasauun fragmentdintr-opanoramd9i poatefi
.jos.Ea poatefi panoramicd
vdzutddin variatepozi{ii: din fati, oblic, circularsaulateral.
De exemplu,o priveligtepanoramiciestevedereaampldasupraunui
peisajcu lac carepoatefi admiratde pe o colind;tot priveligti,dar mai
pulin cuprinzitoare,sunt imaginileparfialecare se observi din anumito
pozitii intermediare
gi prin parcurgerea
conturuluilacului(fig. 53).
Perspectivaesteo priveligtelimitatd,o por{iuneincadratia unei priveligti,indreptatdspreun elementsauspreo ffdsAturd
dominanti.
Folosindexemplulanterior,o perspectivd
esteimagineade la distanld,
printr-unculoarvizual creatde-alungul peluzelor,orientatin panti cdtrc
lac qi incadratde plantaliicareobligdprivireain sensuldorit.
l0
Arhitccturepeisagerd
145
r46
t=-l
tl
t_t
TI
il
-+
->
/\
-+
/.-\
Ia
sepoaterecurgela anumite4rarhitecturale
in tratareaperspectivelor
tiJiciideproiectarepentrualungireadistanleloraparente(peterenurilecu
lor (cind lungimeaaxeieste
profunzimeinsuficienti)saupentruscurtarea
preamare),in raportcu punctulprincipalde observare'Exemplulgrddini;ste edificator:aici' aleileauun rol importantin astfeldc
ior arhitecturale
rezolvdri"trompe-l'oeil".Astfel,pentruefectulde alungire4 wvi perspc(''
un partersauo
cu partere,la inceputulaxeise amplaseazd
tive organizate
,...r"n1d de parterela dimensiuni9i proportii adecvatespatiului,succcdateapoi cdtie fundal de parteremai inguste;aleile rectilinii laterale'la
mai inguste(fig. 57).
rdndullor, pot fi, de asemenea,
Pentruefectulde scurtare,seprocedeaziinvers:in fundalparterenrat
dimensiunilorparterelor$i
late gi in prim plan mai inguste.Schimbarea
deviereatiaiectorieialeilormai aproapede ax pot secoinciddcu o modificarede cotdsause fac la acelaqinivel. Efectulesteamplificatde plantainsotitoare
tiile dealiniament
t49
I
I
In pcis.rlulurban,un cxcmplupozitivcstcStatuiaAviatorilor,situatii
in axul BulevarduluiAviatorilor din Bucurcqti,oareesteperceptibili ca
un elementdominantin perspectivacreatirdc aliniamentele
de arbori. Nu
acelagi lucru se poate spune despre obiectul de art[ plasticd din centrul
Pielei de Gaulle, subdimensionatqi nereprezentativatat ca punct focal al
unor perspectiveimportante,createde marile bulevardece convergin piafn, cAt9i fald de proportiile spaliului pielei.
t_
Fig.57, Artificii de alungire-(a),i
scurtare(b) optic, a perspecrivei,
dupd LandenneA.. 1997
porturiintrcspalii,unelcsubordonendu-sc
altoracamerime$i importanli;
de asemenea,
sestabilesc
anumiteechilibrearmonioase
intrevolumeleve_
getale,intre.acestea
gi peluze,intre peluzegi circulalii,intre zoneleumbrite gi celeinsoriteetc.
Stabilirea proporliilor seface in acord cu scara de realizare a com_
poztliei-Astfel,intr-un scuarmic nu sepoateincadrao fhntdni
monumentald,ci unaalecdreidimensiuniseacorddcu celealespaliului.intr_rnpar",
la.proiectarea_
unei intersectiide alei subformddepia1a,mdrimeaelemen_
telor de incadraregi a elementelor
decorativeinterioarese alegpropo4io_
nal cu ceaa spaliuluicreat,tindndu-secont de distanlelede peiceilie'vi_
zuall: vedereain intregimea unui obiect,plasatcentralsaula maiginea
pielej,necesitdo indepdrtarea observatorului
de doudori mar maredec6t
indl{imeaobiectului.
Proporliile planului trebuie corelate cu efectelevederii in perspectivd,^caresc;)rteazloptic distantelegi deformeazd
figurile.
Incd din secolulal XVIIlea, claudeMollet apreciacEaleilerectilinii
de 300 m lungimetrebuiesi aibdo ldlime de g m, deoarece
perspecuva
aparent,le ingusteazd.
ln parcul Versailles,in scopulmenlinerii
fropor_
tiilor vizualearmonioase,
,,marelecovor verde",situatin axul peispictivei principale,a fost supradimensionat
in lungimedeoarece,
fiind vizut in
pantaugor descendentd
a terenului,el aparemult scurtat,asemenea
unul
parterdreptunghiular.
Armonia gi contrasful - reprezintiun principiucomuntuturorarte_
lor, careexprimdrelaliile de asemdnareSi de difeienliere intre elementele
compoziliei.
Armonia in amenajdrilepeisagistice
decurgedin asocierea
unor forme asemdnitoare
(ale spatiilor,suprafelelor,
volumelor,
- siluetelorvegetale), materialecu texturiaseminEtoare,
culori apropiate.
Armoniasepoaterealizain toateaspectele
vizualeale proiectdrii:ar_
moniapeisajuluicreatcu cel in carese incadreazd,
armoniaformelorde
relief gi ale apelor,a acestoracu plantaliile,u.-oniu in cadruldiferitelor
elementealevegetaliei,armoniatraseeloraleiloretc.
Calitateaarmonieise pierdecu cdt asemindriletind spre identitate,
care devinesupdritoaregi monotond.Aspectelecare deosebesc
elementele care se aldturd potenleazdarmonia.
Diferenfierileelementelorsunt perceputesimultancu asemdndrile,
echi_
librul dinue ele avAndun rol importantestetic.Contrastulse asocrazd
in_
totdeaunacu armonia;el esteatractivc6ndcaracteristicile
diferite suntcom154
155
natur[ insdrarcoripeisajulcstocchilibratsimetric;rmaginile
vi.In
zualese caracteizeazd.
printr-unechilibruasimetricsau .ascuns,,(O. J.
Simons,1975)(foto color 32,48).
Intr-o compozitieasimetricd
stabilitatea
vizualdserealizeazd
prin echi_
_._
librareaenergiilorvizualeale unor elementediferitein rapon
cu axa op_
ticn (fig. 58) saupuncul de referinld(foto color3g,55).
tlistanli, subliniazaimportanlazonei gi atrugc atonlia asupraaltor elemente care insolesc aleile de intrare: aranjamcnteflorale,aliniamentede
arbori.bdncis.a.
r56
insolitde elemente
de accenCentrulcompozilionaleste,de asemenea,
tuare:bazine,decorajiuniflorale carepot amplificarolul estetical unor
constructiiomamentale,combinaliivegetalemai deosebite(foto color 24).
In plantatii, introducereaunui elementcontrastantde culoare,de formd
dominanti
sautalie accentueazi,
scoatemai binein evidenldcaracteristica
cantitativ(speciamajoritard).
Astfel, reieseclar cd accentuarea
se intrepdtrundecu armonia,contrastul, echilibrul aducdndvarietate,ordine gi caracteristicifizice careplac,
incAntd.
in mod deliberat,pentrua creasenzaliiopuse,sepot realizasecvenle
de peisajhaotice,in carese exprim6energiivizualecarese contrariaz5,
genereazd
o anumitdtensiune(de exemplu,pentru unele sectoareale
parcurilorde distractiigen,,Disneyland").
DEMANIERADECOMPOZITIE
CARACTERUL
CONFERIT
compozilionalia parcurilor9i grddinilorsepoaterealiza
Organizarea
pe bazaunui plan simetricsaudin contrd,asimetric,in functiede aspectul
dorit al ansamblului,
corelatcu necesitdtifunclionale.
Simetria, ordonAndriguroscompozilia,poateconferi amenajirii un
caractermonumental,
majestuod,
cAndscaragi propo(iile suntadecvate.
157
rrsll
tln)p i
tarc
ln
de
ile arhitecturale,
pe4ilede o regularitate
stricti suntin.rbinatc
tarea
cu aliniament
prttcrtticll
t Ipigctlriiciltrctln clotl)cllttcrttlittal
rkrrninuntil
i;i dirccliottirrcl
(carc trcbuic sil aib.I rrtr etrvrtutcAi sulicicntrlcncrgicvizuall). in Iungul
;rxci,dispuncrcaritrnicil a clcnrcntclorinsr4itoarccontribuiela caractcrul
rlrnanric
al spaliuluicrcat.
Proiectarcasimetrici cstc interesantdnumai daci existdposibilitatea
pcrceperiiei ca o unitate,prin observareain cdmpul vizual a ordondrii pdrtilor componentegi a motivelor decorativefald de axa optici. Planul simetric prea larg sau prea intins nu satisfaceacestdeziderat.Din acestmotiv,
in parcurile clasice,s-a adoptatsectorizareacompozitiei prin plantalii care
contureazdanumite secvenleale planului simetric (parcurile Versaillcs,
I{errenhauseng.a.).
Simetria poate fi conceputdgi in raport cu un punct central, cu dczvoltareacompoziliei radial gi concentric.
_ET11 -J-.
.r.
)fl]
6J
tl
'L
158
159
t#
I
-nl
.t__
6
I
.:
-->-bE&
I
a I
g-
160
in accbinc aplicati'sugereazi
O astfelde manierdcompozilional[,
foarte
interemodeme
t,rgiiimp ordine qi varietate;ea permiterezolveri
santein situatiidiferitedemdrime'formi qi relief aleterenului'
Planulgeometricasimetricestemai ugoradaptabilmoduluide concepconstruitein prezent'El poateaccentua
1ie;i de dislozilie a ansamblurilor
aceeaestemult folosit
plasticeale construcliilorqi peisajului;.de
di"uft,a1if"
i" ,piiiil,i t.t""e (pieleqi strizi piLtonale,spaliileexterioareaferente
I'eriieloredificii publicesauprivate,blocurilorde locuinleetc)'
moduride repot fi, de asemenea'
asimetrice
Compozi{iilegeometrice
din cadrulunui parc'
zolvarepentruscuarurisaupentruanumitesectoare
prin
tn tioateacestecazurinu trebuieneglijatdunitateaansamblului,
asimetrice
geometria
elementdominant,unificator,altfel
"*ir[niu-oo"i
poates[ deao imPresiede confuzie'
caracter
Compoziliilelibere,neregulaleimprimdamenajdrilorfie un
alepeisajului(avdndla bazdanurnaina#al, fie calit[}i plastici deosebite
miteidei artistice,inspiratede stilul peisager)'
Stilul peisageral parcurilorenglize a generatprincipii compozilionale
peisajelorcu trdseturiaproau.[mas 9I astezivalabilein construirea
"are
modemda acestorprincipiireprezintd
oiatedealecelornaturale.Abordarea
careau reaun cdmpde manifestarea creativiti{ii peisagigtilor-contanporani
de exmijloacelor
tizat parcuri li gridini caracteizaieprin originalitatea
presie,in acordcu celedin arhitecturaconstrucllllor'
$i modelatein armoniecu situl' permit
Compoziliilelibere,organizate
tratdri
o mare varieiate in aranjamentulelementelorcomponente'fie in
fie in viziuni mai moderne'
maiapropiatede stilul peisager,
Cinftgu.atiureliefului Ju utp""t mai naturalsau cu onduldriartistic
naturalesaustilizateale apelor'traseelegenesinuoase
claborate,-formele
dup6formelereliefului' gnt,ui q".p,rito*" ale circulalieimodelandu-se
alc
pa.ii.-iiU"* ale vegetaliei,punereain valoarea calitd{ilorpeisagistice
suntnumai
aiimetria9i neregularitatea-spaliilor
lro*pon.nt"to. u"g-etu1i"i,
compoziliilelibere'
cdtevadin a.pect"iecarepersonalizeazd
Aleile permito marevarietatea unghiurilorvizuale,o percepliecomprivitoruluicdtre$r
nleti a obiectelorgi scenelorpeisajuluiprin deplasarea.
priveligtile
9i perspect r u".rt fel seexcludemonotonia,
in jurul acestora.
prin
strepungerr
sau
liber, dirijateprin amplespalii
rivelesucceddndu-se
de arbori9i arbugti'
intremaseleneregulate
libere se poaterealizamaximumdt armonievizuali'
in umena.ia.iie
planuconcomitentiu corelareaoptimda folosinleicu situl, flexibilitatea
diferitelorfunc1ii'
lui oentruintroducerea
ll
Arhitccturdpcisascrl
l6l
(.tlttltilul
t\
ELEMENTELE
COMPONENTE
ALE AMENAJARILOR
pEtsAGtsTtcEglMoDUL
LORDETRATARE
cxlc cston)l)cazil
siluctclc,in suarolcputclrrieirl unrrr:zii
dc varir,in lurrrinir
blindi a amurguluiqi inserlriiqi apoisuhrazclcalgintiiale lunii.
Lumina rcgleazi perceperea
culorilor ;;i tlcopotrivda naturii, texturii
volunretriei
peisajului.
componentelor
Unele spalii ale peisajelorsunt
;l
gi
intunecate,altele luminoase intre ele existd.zone de penumbrd, care
primescnumai o parte din sursade lumind (foto color 73).
ln funclie de variatele aspectegeneratede incidenta gi intensitatealuminii sunt luate in consideralie orientarea gi organizareaperspectivelor
(de exemplu, un culoar vizual umbrit gi o zoni de fundal luminati sporesc
senzaliaopticd de adAncimea terenului, de indep[rtare). Orientareafald
de punctele cardinale are importanld in alegereaamplasamentuluiclddirilor (mai ales pe un lot mic), in pozilionarea qi orientareaunor dotdri qi
amenajdri(foto color 74) carenecesiti fie insorire continud (terenurile de
sport) fie numai dimineata sau numai dupi-amiaza, sau care pot beneficia
in plus de privelipti sub lumina lunii. in consecinld,se stabilescpozitia 9i
densitateaplantaliilor, talia gi habitusul arborilor, ca generatoride umbrd.
Tot in funclie de lumind 9i de cerinlele plantelor fald de acest factor
se alegesortimentul vegetaladecvat.
Elementele naturale cdre se pot modijica gi supune interesului proiectdrii snnt: microrelieful, cursurile de apd, mlastinile, stdncile, solul (modificabil in anumite limite), vegetasia. Cele mai importante vor fi tratate
mai detaliatin acestcapitol.
Trdsdturile naturale existente, proprii terenului, pot fi exploatate,modelate,completatesaucorectatein scopulmodificdrii saucre6riiunui peisaj.
Dintre elementelenaturale,cel mai plastic Ai mai manevrabil este vegeta,tia,nelipsitd in alcdtuireaspaliilor verzi.
Aldturi de componentelenaturale, amenajirile peisagisticecuprind 9i
elemente artificiale, construite, functionale gi omamentale.. alei Si drumuri, pavilioane cu diferite destinalii, terenuri de joacd Si sport, instahlii, fdntdni, bazine, pergole etc.
Principalele elementemateriale pe care le mdnuieqteproiectantulpcisagistin mod diferentiat, in funclie de programul proiectdrii gi caracteristicile teritoriului sunt:
- tefenul;
- rocile;
- apele;
- vegetalla;
- ciile de circulatie;
165
- construc{iile
gi obiectele
decorative;
- construcliilegi amenajirileutilitare;
- mobilieruldeexterior;
- instalaliilegi echipamentele
tehnico- edilitare.
In programelespecificede arhitecturd
peisageri(parcuri,grddinig.a.)
proiectantulopereazd
cu infegul complexde elementeenumerategi cu con_
ditiile gi relaliilepe careacestea
le impunsaule creeazi.
Proiectareade ansambluurmbre$tereunirealor intr-un tot unitar $i
armonioscdruia i se subordoneazd
proiectareafiecirui componentin
Darte.
8 . 1 ,T E R E N U L
TERENULUI
8.1.2,MARIMEA
9I FOHMA
8.1.1.CADRUL
GENERAL
in arhitecturapeisajelorsefolosegte
termenulde sit prin careestedefinit terenulgi ambianlaacesfuia,cu toateaspectele
complexeca rezultat
al condiliilornaturale(climd,relief,sol,subsol,ape,vegetalie
etc.)gi al condiliilor createde om (construclii,instalafii,poluarefizico - chimicdqi fonici, circulalierutieri, feroviar[,aerianietc.).
Agacum s-aaritat anterior,in proiectarea
spatiilorverzi estenecesard
armonizarea
funcfiunilorstabilitecu caracteristicile
sitului.
Cadrulgeneralin careseafld terenuldestinatamenajirii,de exemplu,
sit urban,sit rural, sit marin, sit colinar,sit pe malul unui lac, sit intre strdzi
cu maretrafic, sit in apropierea
unui marecombinatpetrochimicetc.,de_
termindsitualii foartediferite,cu implicalii directein proiectarea
parcuri_
lor, grddinilorgi a altor categoriide spatiiverzi.
Situl rural qi cel natural beneficiazi,de spatiiale cdrorlimite fizice,
de celemai multeori, nu impiedicdvalorificareascenelorpeisajuluiapropiat sauindepdrtat.
Terenulin cadrul urban estein generalinchis,limitat,nu beneficiazd
de perspectivenaturaleexterioare.De aceeala amenajarea
parcurilorgi
gridinilor urbaneinteresulpeisagistictrebuiecreatin insdgicompozilia
respectivd.
Prezenlain apropierea spaliilordensconstruiteale oraguluiimpune
creareaunorrelalii de armonizare
gi de integrarefunctionaldcu acestea.
Vecindtdlilecondilioneazd
organizarea
interioarda spaliilorverzi. De
exemplu,intr-unparcsauintr-o gridini, amplasamentul
intrdrilorsecore166
Corelarea
armonioasla dimensiunilor
faceposibildo structurare
gene_
ra16in careliniile principalede vederesi fie orientatepe directiacelor mai
maridimensiuni(deexemplulungimeasaudiagonala
unuidreptunghi).
8.1.3.RELIEFUL
TERENULUI
IMPORTANTA
COMPOZITIONALA
DETRATARE
$I MODURILE
ARELIEzuLUI
Formelede microreliefreprezintdun factorcompozilionalde seami
in creareapeisajuluiparcurilorgi grldinilor.
Terenul,prin configuratialui, ca suportmaterialal vegetatieigi al ele_
mentelorconstruite,estedeterminant
in ordonarea
generalda compozitiei,
in orientareapriveliqtilorgi a perspectivel
or,in realizarca
varietdtiispatiilor gi volumelor.
Pe terenulplan orizontal,volumetriaansamblului
sebazeazd,
in gene_
ral, pe vegetalialemnoasi.Un terencu microreliefmai variat oferdmai
multeposibilitdtigi efectepeisagistice
stabileprin insiqi modelarealui de
la forme arhitecturale
pdn[ la formespecificemicroreliefuluinatural.in
func1iede caracterulcompoziliei.
Acelagi teren poatecuprindesuprafeteplane orizontalesau inclinate,
concave,convexe,accidentate;
combinatiadintreacesteforme,propo4ia
gi armoniadintreeleimprimdcaracterreliefului.
In sistematizarea
verticali a terenuluinu trebuiesd se contravinipu_
temic reliefuluinatural;sepoatedezvoltagi accentua
configuraliainilial[
sausepot creaformenoi necesare
pentruechilibrarea
volumetricda com_
168
(fie.6a).
nlvolaJo
Inteft3ulul
169
De asemenea,
se pot creanoi deniveliri susfinindefectclcpeisagis_
.
tice alecelorexistente.
in,func1iede scopulurmdrit gi de configuraliainifiald, pe diferite zone,
terenul se poatenivela in suprafeleplaneorizontalesauin panteregulate,
sepoatemodelain terasesustinutedeziduri de sprijinsuodetulu^ri.
Hn terasarereliefrrlui i se poateimprimaun caracterarhitectural(grd_
dinileclasice, compoziliilemonumentale)
sau mai apropiatde pitoresc
(zonaExpoflorei in ParculHerIstr6u).
reliefulpoatefi corectatpirnvalonamenl_ model5riin
,Deasemenea,
profile larg concavizatecare reunescarmoniosformeleconvexe,plane gi
accidntate
ale solului (fig. 65). Acestmod de fatare, specificparcurilor
in stil peisager,a fost preluatgi in unelesituaJiialeamenaidrilor
modeme.
cu rolul
guraliaunui teatruantic;aici semnificatia
culturullsc impletegte
vizual,peisagisticai, uneori,cu rolul funcfional,partedin amfiteatrupudin lemn.
tirndfi completatcu banchete
verticalda reliefuluiestein strdnsirelaliecu orientaSistematizarea
Acesteaurmdresclinia generalia teraserca dominantda perspectivelor.
grddinileRenaqterii
italiene,ParculCarolgi Parlor gi pantelor(Versailles,
gi incliprin concavizarea
sunt
dirijate
din
Bucuregti
etc.),
cul Herdstriu
(Gridina Circului din Bucuregti,ParculRomanescu
nareavalonamentelor
din Craiova9.a.,fig. 66) sausuntincadratede formecolinarealeterenului
(ParculTineretului din Bucureqti).in modelareade ansamblua unui teren
generalconcave,care
variatca relief trebuiesd domineformeledeschise,
oermito bun[ orientarea liniilor de vedere.
S i l t r l r r c t r. o l r r r c l oirr ) s l ) i t l n tl r r . l r r r r l .
1 q 1 1 1 . t1. ;r 1rp1c; t1s ; l c c l r v c l c
.
lllinci_
l ) a l c :s c a r . ci ' v c t l c r c ,i r r g c . c r a l , , l r r r r y r l ; r s r r lract c r a l i si a .
irr l..tlal pcnlru
a nuse.rcduco rniirinrcaaparentria tcrcrul.i
sa' a sectorulurobscryabil.
Colinele se realizeazd,mai.adcsca cu fbrme
in pl;;, ,;;;"g.,,or suruoasc,
sepotcreadeniveldri,
prindeblee
siram_
liil^"11J"_llll]jf
lunlrqecu,irr.;;;;;;;;,np#ii.,
blee
demicipropo(ii,coietare
Dcbleu,evnlualcu bazin
112
A s t l c l , s t r p r i r l c l c l ot l r i z o n t l t l cp o l l i s t t p t t s ct i . v n n u x l L ' l i r i i n p r t t l i l t
/ir?rrlc,ascnrirniik)arotcrasirli.
Un asemencamodelaj este specilic Trrrrllrr'lttr dtttivelula clasice (blr-
113
Creareagi corectarea
reliefuluiserealizeaziprin deplasdride pimAnt,
la caretrebuiesi seaibdin vederepe cdtposibilechilibrul tntre ramhlee
Si deblee,intrucdt lucrdrile de terasamentsuntsuntfoartecostisitoare.
Peun tereninclinat,stabilireauneisuprafete
orizontale(platform6,te_
rasd,belvedere)sefaceconformacestuiprincipiude echilibru.Dimensiu_
neaceamai marea teraselorsedispuneparalelcu curbelede nivel.
lo cazulpantelorputemicese evitd construirea
teraselorperfectori_
zontale,atatpentrueconomiede terasament,
gi
cdt pentrufaptul cd inter_
vin anumitedeformdridatorateprivirii in perspectivi.Observatorulplasat
in vArful pantei,privind terasaorizontal[, aresenza[iavjzuald,aunui plan
in contrapantE.
Construireateraseiin plan ugorinclinat d6 impresiaunei suprafeleorizontale.
Inclindrile pantelor sevor proiectain funcfie de unghiul de alunecare
a pdmintului,carevariazdin raportcu texturaacestuia
intre 30 gi 45o(va_
lori mai.m,icipentrusolulargilos,careestemai coezivgi mai stabil).
Inclindrile admisibileale taluzurilorse exprimi prin raportul intre
indltimeagi proiecliataluzului.Ele suntmai mici in cazulcelorin ram_
bleu(l:3, maximl:1,5) 9i mai mariin cazultaluzurilorin debleu(l:1,5,
maximl:1).
tn anumitesitualii obligate,pentruumpluturilepe terenin pantdtre_
. .
buie.proiectate
lucrlri specialede consolidare(ganfuride prizd pe curba
de nivel, cleionaje,fascine,drenuri,rigole de captaregi evacuarea ape_
Ior etc.).
Configuraliainitiald ca qi modelarea
propusi se exprimdtehnicprin
,
p.IanSein plan oriT,ontalgi prin proJile longitudinale transversale; re_
-Si
dareapeisagisticbseface pirnperspeaivegi secliuni.
In plan orizontal,relieful estematerializatpe planulgeneralde ame_
najareprin curbede nivel cu echidistanta
de 0,5 mlpentru reliefulproiec_
tat, uneori se folosescechidistanlemai mici, p6ndla 0,1 m); modelarea
propusisesuprapune
pestecurbelereliefuluiini{ial.
asemenea,
sereprezintiin proieclieorizontaldteraslrile,taluzurile
. ,De
gi elementeleconstruitelegatede modelare(ziduri,sciri, balustradeg.a.).
Pentruo redarecdt mai exacti a sistematiziriiverticaleseintocmescDrofite longitudinaleSi transversalepe directiile celemai i.p";;;;;;;;;;"
174
Se4luns
Pe.3poctlvl
t75
HIDRO-GEOLOGICE
8.1.4.CONDITIILE
9l EDAFICE
ALETERENULUI
Fie naturalefie modificatede activitdlileumane,acestecondilii determini anumiteaspecteale proiectdriispaliilorverzi' Astfel, nivelul apei
freatice gi natura substratului intervinin crearealacurilorartificiale,in
terenuluipentruanumitefolosinle(sport,construclii),dar 9i in
amenajarea
alegereavegetaliei;zoneleinmldstinate$i celeumede,cu lport freatic, pun
problemespecialepentruproiectaregi amenajare.
pentrualegerea
vegetaliei,dar 9i
Condifiile edaficesuntdeterminante
pentruamplasamentulanumitordotdri sauamenajdriinterioaredin parcuri
zonebine drenate).
(de exemplu,pentruterenurilede sportsuntnecesare
Naturafactoriloredaficiimpuneuneorimdsurispecialeameliorative(corectareatexturii 9i a pH-ului, imbundtdfireafertilitdlii, drenarea,aportul de
pdmdntvegetalg.a.).
8.2. ROCTLE
Adesea,in zonelemontane,rocile formeazdscenede peisajdeosebit
fie prin masivitateagi soliditateablocareimpresioneazd
de interesante,
neregulatd
de masemai mici, cu ascurilor de piatri fie prin aglomerarea
pectsilbatic saupitoresc.
Integrarearocilor in amenajdrilepeisagisticeesteposibildatdt prin
valorificareaceloreventualprezentein terencdt qi prin creareade compozilii artificialecu roci.
- 020
- 030
PEISAJEIE CU ROCI
.a
171
I'clflrlrunnpoziliifuurtiJiciulLclr roci,cruhLrl
ccl nraiatlccva(
cstctcrcnulcu rclicl'liiirniintat;
gi ntontanc,
nraialcsin zonslcdcluroasc
olc sunt
firegti9i par"ale locului"(fotocolor75).Pentruoblinerea
aspectului
natural al unei astfelde amenajerisuntnecesare,
de celemai multe ori, lucrdri de modelarea terenului,amplificareadeniveldrilor,creareade rupturi de pantd.
Anrocamentele
se realizeazdcu materialde aceeaginaturd:calcare,
bazalt,granit9.a.,eventualdeprovenienlilocald.
In functiede forma gi mdrimearocilor se alegegi pozilia acestorape
formelereliefului:celeneregulat
ronrnjitepot fi folositela bazagi pe coastele pantelor,in rdpe;stdncilemai mari gi verticale(cu dominanfaindlfimii) suntjustificatepe culmeauneicolineabrupte,insdniciodati in pozilii joase.Blocurilese grupeazdneregulat,in armoniegi contrastde volume,majoritateafiind implantatein teren(parfialingropate).
Rocilepot fi introdusein compozilii$i in alte situa{ii,undeconfiguralia proiectatda reliefului seacorddcu prezenlalor: cu ele sepot realiza
scenepitoregticu grote,izvoare,cdderide apd,albii aleunorpdraieartificiale. Pe un tereninclinat, printre roci verticalesaupestepraguri stAncoasepoatefi creatgi dirijat un cun de apd careformeazd,
cascadesau
mici cdderireceptatein bazinesdpatein pant5,avdndperetiimascalicu
roci de aceeagi
naturd;in zonade panti micd,albiain meandrea p6rdului
artificial este,de asemenea,
insolitdde gnrpuride roci. in toateacestecazuri se impuneo atentdstudierea modeleloroferitede naturdgi alegerea
unor solutii caresdconfereamenajlriiun aspectfiresc.Tot din acestmotiv, fundafiilegi consoliddrilecu beton,necesare
pentruasigurarea
durabilitdfii unoranrocamente.
trebuiesdfie invizibile.
in parcurilegi grddinilecontemporane,
sepot realizasectoarede peisaj foarte"construite"in carerocile,ca elementnatural,se asociazdunor
compoziliidin betoncu volumefoarteprecise,arhitecturale,
ale cdrorlinii
indrdznetecontrasteazicu formelerotunjitesau colfuroaseale pietrelor
(terase,gradenuri,curs de apepe treptedin beton,bazinesaupiscinecu
cascade
etc.).
Subinfluenlaarteigddinilor j aponeze,
in amenajdrile
modemesepot
creauneleefectevizualedeosebiteprin folosirearocilor in situatii independentede reproducerea
sauinterpretarea
artisticda unei scenede peisaj
natural.De exemplu,pentru decorareaunei curfi interioareplane,roci suficient de mari se amplaseazd
pe suprafeleleinerte(piehig,nisip, dalaj) sau
pe gazon,asociatesau nu cu plante.Ele pot insofi uneleelementecon178
llttttcit,scarii5.4.('cl trtitlrttlcsctcstccxploatattollslnrilc:bltzitt,.iardittre,rit,
pictrci 5i vitalilatca,lbmia $t culolltlastulintrc inrotlilitatca5i rnasivitatca
c'
apcicahncsauitt ntiScat
qi strdlucircir
rcuplantclorsautransparcnla
ALPINARIILE$I ROCARIILE
Rocile pot determina caracterulspecial al unui tip de gridind, in gcrrcralde micd inrindere- grddina alpind (alpinatiu)'
Mai adesea,alpinariile nu sunt de sine stdtdtoare,ci sunt inclusc in
la o scardmicd peisajecu.rtlct'
|rrcuri $i in grddinibolanice.Ele reproduc
,urrt u.oiiut" cu o vegetaliespecifici, sugerAndo scendmontanddin"ur"
tr-o anumiti zoni geogtaficd.
Pentru un atpinariu microrelieful estemodelat cu coline inegale9i vdi'
permiland realiiarca de compozitii etajate,care pot cuprinde, eventual' $i
un izvor sau o cidere micd de apd, continuatdcu un pdriiaq (apa poate fi
recirculatdprin Pompare).
O ateniie deosebitdse acorddarmonieiin volumetria ansamblului'alcgerii 9i pozitionlrii rocilor. lnegalitateareliefului esteinsoliti de cea a maJ"lor rtAn"out., in alpinariile mici, cel pulin o piesd sau un gmp de roci
trebuie sd domine compozilia. Se iau in considerareprincipiile enunlatc
mai sus: folosirea pietrei de aceea$inaturd sau inruditd, dispunereadupii
mdrime gi formi pe diferitele cote ale amenajdrii.
t'79
printr-oroctrrie
Fig.71.Sectiune
ALEROCILOR
UTILIZARICOMPLEMENTARE
prin tdieremai pot fi folositc
in cadrulgrddinilor,rocile neprelucrate
pentruconstruireazidurilor de sprijin, a platformelorpentruchioscuri,a
de pavaje(cu lespezide piatrS,piatri dc
bordurilorbazinelor,realizarea
rdu)g.a.,contribuindla imprimareaunui caracterrustical zonel
Tot intr-un astfelde cadru,uneleroci mari, cu forme naturaleadccin jardiniereprin excavareSiumplerecu pamant.
vate,pot fi transformate
8.3. APELE
Peisajelenaturaledin carefac partemarea,lacurile,iazurile,rAurilc,
Aceasta
prezinti o atractivitatedeosebitd.
pAraiele,toren{ii saucascadele
prin
apa
pe
le
determind
priveliqtilor
care
a
varietate
decurgedin marea
imbinareacu formelereliefului,rocileEivegetalia'
A APELOR
COMPOZITIONALA
8.3.1.TMPORTANT,A
Fiind in acelaqitimp o resursideneinlocuitpentruvia![, apaa constituit incdde la inceputurilearteigrddinilornu numaio condi{iea existenlci
ci gi un factorcompozitionaldebazd.
acestora,
l8l
AdLrsir
in pcis^jrrlclutrorat
al grirtrrrrrr.
lrpir|ic u luat ftrrrrrc
gl lrr(|sl.zc
intalnitein naturir,inca din timpul antichitattri
chinczcgti,lic a lbst nxrdc_
latd in bazine,rigole, canale,{hntAni,de la primele gridini nresopotanrrcnc
$1persanepAndin zilele noastre.
Oglindireacerului9i dublareaimaginilorprin reflexie(foto color 7g),
animareacompoziliei prin curgere,cd.deresau tdgnirein jeturi insolite de
jocul luminii qi sunetelespecifice,modelareain forme plastrcecu o anu_
mitd expresivitate
(atata apeiin sinecet $i a elementeloinaturalesaucon_
struite insotitoare)- toate acesteinsuqiri peisagisticeale apei justificd in_
teresul constant al introducerii lor in compozilia parcurilor gi grddinilor.
in plus, apele umezescai rdcorescatmosf;ra, credndun microclimat mai
plicut qi mai sinitos.
Trisituri aparteau peisajeleacvatice,prin flora qi fauna specifici care
le insoJesc,contribuindla farmeculgi atractivitateaunor astfelde zone.
In cadrul acestui capitol se trateazd.nurnai apele de facturd naturald
in amenajdrile
peisagisrice.
Prezen\aunui lac, rdu, pArAug.a.pe teritoriul de amenajatsau ca limi_
ti naturalda acestuiaconferd sitului o valoaredeosebiti, ire pirn integra_
rea ca atare in peisajul proiectat, fie prin transformareSi supunerea Ia
anumite deziderateale proiectdrit.
In fimclie de importanla gi caracterulpiesei de apd existente,intreagacom_
pozile saunumai sectoareale ei se concepastfelincdt sEse creezeo vedere
dominant[ qi variatepriveligti asupraapeide la diferitedistanleqi indl]imi.
ln consecinldse impune modelareareliefului gi dispunereavegetaliei
.
in concordanldcu orientareavederilor, proiectareatraseelorde ciiculalie
citre gi in proximitatea piesei de api, eventualtraversareaei, amplasarea
unor obiective pe malul ei sauin pozilii avantajate.
Intervenliile directe asupra piesei de apd existentepot fi: corectarea
traseului malurilor, consolidareaacestora,adAncirea,dragarea,eliminarea
vegetaliei acvaticesupdritoare.In anumite cazuri se poate schimba carac_
terul unei ape existentepe teritoriul amenajat;de exemplu,prin barare,un
pdrduse transformi in lac.
Proiectareaaspectelorvizuale ale apetor,in mod firesc, se imbind cu
a celor func{ionale(exploatarearecreativi gi ca sursdpentru udare).
8.3.2.CREAREAARTIFICIALA
A PIESELORDE APA
in func1iede condi{iile de teren (mdrime, relief, caracteristicihidro geologice)9i de posibilitdlile materialede finanlare gi realizare,in progra182
cloalcil(lc lllc(lll.
sc l)orll(rl)eltl(lc
rnclosltccilicctlc arhitecturi-r
l.lcisagcrit
cursuriqi cideri de apd.Accsteallot oollstitLlitlllsiittlrilltltcnlicclllc coltt
ale lpt'krrI)itltlrillc'
menlionate
pozitiei.
cu avantajele
peisagisttrebuiesd colabo'
proiectantul
propo(ii,
de
Pentrulucrdrile
reze cu specialistulhidrotehnician,in vedereaadaptirii solu{ieilir ccrltt'
lele tehniceale realizirii.
APELECALME
Creareaintinderilor de apd prezintdun interes deosebitmai ales pctr
ru Darcun.
Lacurile gi iazurile artificiale constituie o categoriemai frecvent lirltr
sitd in amenajdrilepeisagisticefald de cursurile de apd, intrucdt, aclcscrt'
au o capacitatede exploatabilitatemai.mare $i ofera mai multe posibilitit[t
recreative.
Sursele de spd penrrucrearealor sunt mai numeroase:pAnzadc apir
freaticd,izvoare, barareasau deviereaunui curs de apd, apa din conductc
(solulie
neeconomicd);unele dintre acestesursepot fi complementarc'
'
La oroiectarealacurilor se iau in considerarecatevaprincipii generalc:
in general,30')'l'
Mirimea unui lac artificial nu trebuie si depdqeascd,
din suprafalaparculuiin careesteinclus.
Firma licului. intrucit forma este un eiement vizual de primir ilnportanli, ea se stabileqtecu multd atenlie,in acord cu structurareacompoi4i"i. Vui adeseapentru lacurile artificiale se adoptdforme libere, cu corttururi sinuoase,racordateuneori cu linii drepte,evitandu-separalelisntrl
malurilor (foto color 5 I ).
Raportuldintredimensiunilelaculuiesteinfluenlatdereliefulexistcrrt
qi de sursade apd disponibild. Astfet o vaie naturaldprelungd conclucclrt
desfrgurareain lungime a lacului. Tot aqa' lacurile provenite din bitritrcrt
unui iurs de apd sunt, in general,alungite(foto color 47); configuraliirrrrrr
lurilor trebuie s[ corespunddcurentului de primenire a apei,pentru a tttt st'
forma zone complet stagnante(golfuri preapronunlate)'
Crearealacurilor prin excavare pdnd la pdnzafreatici permttc o ttt;tt
mare libertate in stabilireaformei. Pe terenurile mai mici ele pot li ttctc
gulat rotunjite, asemeneaiazurilor naturale(foto color 50)'
Lacuriie alungite se pot proiecta cu unele lngustdri qi ldrgiri incg;rlc'
cu grija dominanlei spaliilor intinse ale apei. In unele locuri, inguslrtlerr
poaie fi maximd, pentru legareaprin poduri a malurilor opuse'
Suprafelelemai mari de apd calmi sunt compatibile atit cu firnttclt
aparentnaturalecit gi cu cele foarte ,,desenate".
I lt -'1
Anumiteconceptc
artisticerccurgla geometrizarea
formci,simetricd
sauasrmetricd
a lacurilor.Sepot menlioniaici exempledin perioada
cla_
sicd.Unul dintreacestea
este,,laculelvelienilor,,
din itrrcut Versai,es,care
are aspectulunui vast bazin (de aproape16 ha)
rectangular,
cu extremit5{ilerotnnjite.Tot intr_ocreatiea iui I-" Notr,
F,
,"ut
Soo"ritty,lacul
din
jurul casteluluiareo formi
in majoritateaparcurilor,pentru lacurilc nrari,unde se pot forma valuri indusede vAnt gi de ambarcaliunicu vitczd ulare, se utilizeazi pereuri
verticale cu grindd,,sparge- val". Acestea,fiind elementulvizibil de contur al lacului, trebuie si fie situate la nivelul malului, pentru a se inscrie
armonios in profilul terenului. In acelagitimp se impune ca bordura si
aibi un aspectesteticcorespunzdtor,fie cd esterealizatl,din beton, fie cu
piatrd aparentE.
Cdnd lacul are varialii de nivel, se preferdpereurile inclinate qi racordarealini a profilului malurilor.
Pentru amenajirile de lacuri mai mici, cu caracternatural, dacd este
*ua.."nua.i.d;;ff
:ffffi:ffi
ffiffi:1",::T:1Ti*::,Tf;;
Bucuregti(foto color54).
Microrelieful malurilor. Stabilireaformei acumuldrii
de api conduce
la o anumitimodelarea microreliefului.
in r.gilil" J"les, zonalaculuise
proiecteazdin generarconcavd,cu maluri rin"]"*u"r"
alliver urmdrindin
ansambluformalacului.in siturilecu reliefmai
fi.ila";."
pot rntoduce
zonede mal mai inalte,promontorii,chiarmal
mai
,ta"".r.
Crearea insulelor este recomandabilipentru
"t*pili
lacu'rilesuficient de
mari.De form[ rotunjitdsauugorah.rngitd,
inruf"f" mui.ici, imbricatein
vegetafie,
constituiereperevizualec-i pun in uatoa."*p.afa{a
intinsda
apei. Insulelemai mari se pot proiecta ,r.tour.-ut"
.ompozr{iei(de
exemplu,insulatrandafirilordii parcul Herdstrdw
"u
dii Bucureqti,legatd
de,maluri.prin doudpoduri)sau pot conrine
amenajiriindependente
(ca_
zul insuleloraccesibilenumaicu ambarcaliuni)
Amplasarea
insulelorin cadrullacurilorsealegein apropierea
maluri_
lor, la^distan{ecarepermit saunu legareaprin poduri;
pozitialor trebuie
sd se inscriearmoniosin formalacului,in coreiali"
iir"cg
celemai
avantajoase
depercepere
"u
a peisajuluiacestuia.
"
rii:mdrime,
d.,,il't;6#'J"T;H:T:::#.Hff"r.d
ilff j: #f:
3k6t pamadminim5 m
La toatetipurile de consolidare,
nivelul apeitrebuiesi permitEcarnuflareapereurilorpini la limita de siguranti.
t84
185
E - Zonede eroziune
X-Y * Axa teoretici a albiei
A - Depozite aluvionare
D-D' - LAtimeateoreticia albiei
paray.
8.4. VEGETATIA
Plantelesunt componenteesenlialeale ambianleinaturale;ele constituiematerialulviu gi predominantverde,de o infinitd diversitate,care
imbracdsolul, formelede relief, se asociazdcu rocile, apele,elementele
construite.Alcdtuindsuprafelegi volumevegetale,ele dauviald 9i dinamism peisajelorprin varialia sezonieri gi evolulia in timp a acestora,
datoraid,in-principal,modifrcdriidimensiunilor9i habitusuluiplantelor
lemnoase.
Pentruproiectantul9i amenajistulpeisagistvegetaliareprezintdelementul cel mai manevrabilprin folosireadiferenliat[a taliilor, formelor,culorilor 9i texturii plantelorgi a adaptabilitdliidiferitelorspeciila variatclc
condilii ale mediului, prin multitudineaposibilitdlilorde combinarcai
gruparea lor in plangi in sPatiu.
pe efecteledominantc
peisajelorcu vegetafiesebazeazd
Compunerea
subarbuqtii
9i plantelecrbrralearborilor9i arbugtilor,cdrorali seasociazd
cee(anuale,bienale9i perene- flori, ierburi,gazon,plantede api utilizatein functiede situalie).
unui peisajvegetalarmonios,bine inchegat9i durabil,irnRealizarea
aleplantelor9i, in egaldmlsuril' tt
calitifilor peisagistice
punecunoa$terea
biologicegi a cerinlelorecologicealeacestora'
caracterelor
LEMNOASA
8.4.1.VEGETATIA
rolul primordialrevine arin plantaliileunei amenajdripeisagistice,
borilor prin dimensiunigi longevitate;aldturide ei, un loc importantil au
I89
'l
lrbu$til,oarc,tlc cck:nrainrultcorr,c()nlplotcazil
ansanrblrrl
vcgctalcroat
dc zrbori;subarbuStii
participd,
uncori,in componenta
planta{iilor,
tiindutilizaliin anumitesitualiiqi detaliialeamenajdrilor.
Talir I
pE|SAGtSTtCE
8.4.1.1.
CALTTATTLE
ALEVEGETATIEI
LEMNOASE
Arborii 9i arbu$tiise impun in peisajprin mErime(talie), habitus,
frunzi$.Acestoraspecteimportantecarese iau in primul rAndin consideraliepentrualegerea,amplasarea
$i gruparealor in ansamblulpeisagistic li seadaugdgi efecteledecorativesuplimentare
ale florilor, fructelor, scoa4ei.
Talia - reprezintdindllimeaplantelorin etapade deplinddezvoltare.
Arborii frind elementelecelemai inalte,talia lor intervinedecisivin
rcalizareavolumelorplantaliei,in gradareagi echilibrarea
spatialda compoziliei,in asocierea
cu elementele
de arhitecturl.
Sortimentulde arboriareo gamdlargda puterilorde cre$tere,
incadrate peisagisticin trei categorii:talia I, depdgind
25 m indllime;talia a II-a,
intre 15 qi 25 m $i talia a III-a, intre 7 9i 15 m. Aceastiincadrarenu este
foartestrict[, intrucdtcondifiiledemediuinfluenteazE
potentialulde cregterepe verticale,dar ea permitealegereaspeciilorconvenabileca inil{ime,caresi intruneascl9i altecaractere
dorite(tabelul4).
Din punct de vedereal taliei, arborii se ttllizeazd diferentiat,in raport cu scaraansambluluiSi propo4ia fat6 de alte elementeale compozitiei.
Astfel, in amenajirilevasteestenecesard
introducerea
arborilormari,
carepotenleazddimensiunilespatiului:stejar,fag, paltin, platan,ulm de
cdmp,frasin,tei argintiu,glddi{i, arborelecu lalele (Linodendron),glnkgo,
molid, brad dl:4Jas(Pseudotsuga
menTiesii),pinul de Himalaa (Pinus
g.a.
excelsa)
in grddinilemici se utilizeazdarbori de talie mici: arfar globulos,
mojdrean(Fraxinusornus),magnolli,ciregijaponezi,meri omamentali,
catalpe,tui columnare,soiuri de chiparoscalifomian (Chamaecyparis
lawsoniana)q.a.De asemenea,
respectdnd
proporfiile,aliniamentelede
arbori careinsotescalei ingustese alcdhriesc
din speciide iniltime mai
mici etc.
190
thtlrtl I
pilnnridal!
'halico
l'irsmidrltr Populusalba
'Piramidalis'
Abiessp.
Piceasp.
nenzizcii
Pseudolsuga
Thuia Dlicuo
Piras slrobus
Irrg
piramidaltr Tatodium distichtttl
O""ld"lI
Ovoidal sferictr
Acer pseudophtanus
F<tgussylvatica
Ffaxinus exaelsinr
GinkSobiloba
Gleditsia tri^carthot
liriodendrcn tulipifero
Tilia Dlatvqhvllos
Acer platanoides
Tilia tonunlosa
Talia II
Quercusrcbur' Fastitiata'
Corylus coluna
Magnolia acumir@la
Chanaec! pai s lab,soniam
Thuja occidenulk
Aesculus hippocastanum
'Piramidalis'
Maqralia kabus
Tatus baccala
JuniDenlsvirPiniata
Betulapenduh
Popuhs trenlrla
Tilia cordau
Populus si,?onii
Sorbusaria
Aesulus hippocastarum
Calpinus betttlut
Robiniapseudaaacia
'Bessoniata'
Morus alba
s' GIobosun'
Acer platarutidc
Fraxinus omus
Mablt pumila
Pnutusfrat icosa' Globot a'
Prurus nalaleb
Robinia pseudoacacia'Umbraculili r-l'
Albiaja julibrissh
Catalry biqnonioides
Prunasseftulala
Pruauspadus
Sferictr
Jugla$ niEra
Platanushrbrida
Quercuscer^
Q ercuspetraea
Quercw rcbur
Castahcasaliva
Cerciscanadensis
Maqnolia r soulanSeara
tubra
Quercus
Eirlatl
Populusalba
Uhrus glabra
Acer negundo
Celtisocc lentalit
Castancasaliva
Padowda tonentosa
Soohomiaooniaa
'Trittis'
BetulapenMa
Fagussylvatica' Pendula'
Pendultr
Taliau
Carpinusbelulus'F&rtiqiala
'AnwnoSawa'
Ptun s serrulala
Robiniapseudoacacia' MonophyIkt
FastiBiato'
Sorbusaucuparirt' FastiSiqla'
'FostiSiaa
Juipe s virsiria@
'Ihuja
occidentalis' Darnpierei
Th!.ja occidentalk' Fastiqiata
'Pendula'
Morus alba
'Pendula'
Pnnus avilm
'Kiht Sh lare Sa|iunt
serrulala
Pluias
Salk babllonka
Salir alba 'Tristit'
Sophorajqonica' Pendula'
'Pendula'
Umus glabra
Chanaecyparknoot*atensis'Pendul('
191
Expresivitatea
talici se poatctblosiin efcctelcde perspcctivd;
prim_
.
planurile plantatecu arbori mari gi fundalur e cu arbori mai
mici sugereazddistanla,addncimea
mai marea peisajului.
Utilizareaarborilormari, falnici,in situaiiiin careseevidenliazibine
in compozifie.di peisajuluiun caracterdemirelie qi perenitate.
In mod similar,dar la o scarl mai redtsd,mdrimeaarburtilor (tatrJlul
5)
condilioneazi,de asemenea,
folosirealor in diferitelecomiozilii. Arbuqtii
de.taliemare(liliac, sdnger,soc,salcdmgalben,scumpie
i.a.) participnh
volumetria^
plantaJiilorcompletdnd9i ecnitiUranauoio-"I" vegetalede
arbori,fie.in-asocierecu acegtia,
fie in pozilii separate.
in gridinile mici ei
pot suplini absenlasaunumdrulredusal arborilor.
-rqbetut
5
'li
(fastigiata)
Columnara
Semipendula
Penduld
Tufa neregulate
Forma
I
Taratoarc
Semitaratoare
(prostratd)
Juniperuschinensis'PfitzerianaAurea'
Juniperuschinensis' H etzii'
Buxussempervirens'siniicor"'
'Atropurpurea
Berbe s thunbergii
Nano
Deutzta gracilis
Potentilla frulicosa
Spiraea bumalda
Chamaealparis pisifers' Filife ra Nana'
TufA erectl
(ovoidalr,sfericr,
etalatd)
Urcdtoare
sDecla. vaflelatea
.-otoneas
ter dammeri' Radicand
japonica
Chaenomeles
Hydrangeamacrophylla
Spiraeasalicifolia
Symphoricarposalbus
Chaenonaeqpaislansoniona.,
Mimina Glauca,
Chaenomeles lagenaia
Forsythio intermedia
Pyracantha tp,
Picea glauca'Conica'
Comus alba'Sibirica'
Comus forida
Comus sanguinea
Cotoneaster bullatus
Deutzia scabra
P hilade lp hus coro na rie s
Sorbaia sorbifolia
Spiraea varrhouttei
Syringa vulgaris
I\niDerus communis
3
Sub0.5 m
-2m
2-3m
sub0.5m
0.5-lm
l-2m
2-3m
3-5m
Forsythiasuspensa
Buddleiaaltemifolia
Catu gana arb orescetrs'Pendula
'Pendula'
Salit caprea
purpu
rea' P endula'
Salix
Rhustyphina' Lacini ata'
Clematis montana
Clematis tanPutica
Clemaris jacl@annii
Innicera heckrctii
Campsisrcdicans
Wisteria sinensis
t.'lul 5 (.(trttitttt{ttt')
3
lm
2-3nr
3-5rn
1.5-2tn
2-3m
2-3rn
3-5 m
5-l0m
t92
I:l
ArhitcclurtrpcisaScri
l9.l
.s
W1'--
=t
,.{l
fL.,
4A
ry]P
:--f
-W
'f'*"[
#p
[*l
dffi ffi
tl
I
*
7
I
tl
tl
ca
iar frunzigul"colorat"seutilizeazd
dele,in mod firesc,estedorninant,
accentecromaticesaupentruefectespeciale.
in plantaliaunui parc,nuanlelemaselorde frunzigpot fi utilizatepensituareain prim-plana esenlelor
aparentia perspectivelor:
tru adAncirea
cu un plan inqi
celor
verde-deschis,
cu fiunziq verde-inchis in fundal a
senzaliade distanF.
termediarde verde-mijlociuspore$te
la gruparea
de asemenea'
in
consideralie,
Coloritul frunziguluise ia
speciilor,la asociereavegetalieilemnoasecu elementeleconstructive9i
carela rAndullor pot fi colorate.
arhitecturale,
De exemplu,fatadeleplacatecu ceramicdalbastri-verzuiecontrasteazd
pldcutcu un frunzigrogcatsaupurpuriu(Prunuscerasiferavar' Pissardii
'Atropurpurea'),
dupdcum fafadelein cdrdmiddapasauBerberisvulgaris
rentase asociazdmai pldcutcu un frunzi$verdecaretoamnadevinegalbenqi nu rogcat.
Maselefoliare ale arborilor9i arbugtilorparticipdin peisajnu numai
prin culoare, ci gi prin gradut diferit de cornpactitatepe care il adaugi
coroanelor.
Frunzigulfin, combinatcu ramificareamai aeratd,conferi siluetelor
efectede jocuri de lumind 9i umbrd(mesteacin,gldsemitransparenld,
di!d, larice, citina roqieg.a.);frunziguldens,insolit de o ramificarebogati, determindo conhrrareputemici a siluetelor,o ecranarecomplet6a ve(castan,tei, stejar,chiparosde Califomia'tuie,
derii gi umbreaccentuate
buxus9.a.)
Mdrimeafrunzelor constituienu numaiun caracteromamental;asopentrucreareaefectelorde perea serve$te
ciatdaltor insu$iripeisagistice
spectivdmenlionatemai sus.Alegandpentruprim-planuriarbori puternici, cu scoarf5intunecategi frunze mari, verzi-inchis,iar pentru fundal
speciimai putin viguroase,cu colorit generalmai palid $i frunze mici'
perspectiva.
adAncind
de distanli sporegte,
senza{ia
luciul, m$careapot ft pusein vacalorma,
frunzelor
Alte caractereale
lor: la exemplarelesoliIoarein anumitesitualii carepermit observarea
tare,grupurigi aliniamenteapropiatevederii.
Prin toateacesteaspecte,dar mai alesprin reinnoireaanuald9i prin
coloritultranzitoriude primdvard$i de toamnd,frunzigulconstituieun clcmentdinamical peisajului,careprimegteinfE{igdridiferitedupdprezenla
sauabsentasautransformirilegeneralealemaselorfoliare.
Florile reprezintdla unii arborigi la foartenumeroqiarbngtio caractespeciilorestcde
risticl omamental[importantl,chiardacdla majoritatea
t97
scurtidurattr.Unclcllori (sauinllorcsconlc)
imprcsioncaztr
mai alcsprin
efectulde masd,culoarealor devenindtcmporardominanta
silueteiiespective,mai alescind aparinainteainfrunzirii depline(cireqi_ foto color
9 - , meri,piersici,arborelede Iudeea,magnolii,forsitie,cununitdg.a.);la
multe specii,florile suntremarcabile9i prin mdrime,form6,modul de gnr_
parein inflorescente,
dispunerea
pe ramuri(magnolie,castan,paulownia,
trandafirihibrizi deThea,Buddleia,hortensii,trambitds.a.).
Arborii decorativiprin flori (anexa),dar mai alesarbugtiifloriferi se
folosescpentruinviorareacompozitieivegetale,cu efectecromattcecare
ajung sd ivalizeze cu cele realizatede speciilefloricole.in plus, florile
loT
prin frumusele,gingdgiegi nu rareoriprin parfum.De o atenlie
?lrag
privilegiati se bucuri trandafirii,cultivali specialpentruexceplionalele
lor calitdli omamentale,
pusein valoareprin variatemoduri de introdu_
cerein peisaj(foto color49, 68), uneledintreacestea
fiind comunecu ale
plantelorfloricole(rabate,platbande,
pete).
In alcdtuireaplantatiilorestenecesarsd se cunoascd
nt ntmai culoa_
reaflorilor speciilorlemnoase,ci 1i epocagi durata tnJloririi,pentruo
asoclerearmonioasia speciilorcu inflorire simultandsaupentruesalona_
reain timp a decoruluirealizatdeinflorire.
Fructele gi conurile constituiela multespeciilemnoaseun caracterde_
corativsuplimentar(meri decorativi,Koelreuteria,
dracile,speciide Rosa,
Cotoneaster,
Thujaorientalis,tisi etc.) gi uneorichiarprincipal(scorug,
Celastrus,Symphoricarpos,
Callicarpag.a.)(a sevedeaanexa).Abunaenla,
coloritul, mdrimeagi forma fructelor,ca gi epocade decorafiemaximi se
iau in consideraliela stabilireaplanurilorde plantare.De exemplu,in
parcuri,speciilecareau fructe mici se vor amplasamai aproapede alei,
mai alesdacdculoarealor igi pierdeefectulprin distanli; cele cu fructe
mari, care eventualpersistdgi dupdcddereafrunzelor(catalpE,glddi@),
pot fi situatemai departede privitori.
Scoarfa,cu precddere
la unii arbori,contribuie,de asemenea,
la spori_
reavalorii omamentale.
Mestecenii,platanii,unii plopi, fagii sedistingde
la distantdprin coloritulalb saualbiciosal trunchiurilorgi ramurilor;acesta
seevidenliazlmai pregnantin peisajcdndfrunzelelipsesc.Tot a$a,llstarii unor speciiseremarcdin sezonulrece,aducdndculorimai vii in peisaj:
nuanlede royt (Cornusalba'sibiricc', Salix alba 'Chermesina'),
galbin
(Comussolonifera'Flaviramea',Salixalba 'Vitelina'),verdedeschis(Kerna
japonica,speciide Cytisus)(foto color 84).
198
descopcririi
gi alteaspecte
potsuscitainteresul
de aproape,
Observate
ritigi
scoarfei,
modelele
luciul,
descncle
arbugtilor:
liumuseliiarborilor
domului,prezenlaqi aspectulspinilor,a suberuluiaparentetc.
perceptibildde la o distanldvariabili in
peisagisticd
O caracteristicd
funcliede specieestetextura aspectulvizual al ansambluluisuprafelei
vegetalea arborilor9i arbugtilor,datdde mdrimea$i aspectulfrunzelor,
modul de inserareal acestora,grosimearamurilor,aspectulscoa4ei.Se
apreciazd
ca speciicu texturdJind celecu frunzemici, simplesaucompuse,ldstarisubtiri, scoa4i neteddsau cu ritidom sublire,de exemplu,
albilia(Albiuia julibrissin),mesteacinul,cdtinarogie(Tamarixsp.),Copisifera),laricele,pinul
toneastersp.,chiparosuljaponez(Chamaecyparis
(Pinus
grffithii) 9.a.Exemplede specii cu texturd medie
de Himalaia
carpenul,
magnolia,iasomia,Hisuntfrasinul,jug astrul(Acercampestre),
q.a.
gi
arbugtii
cu frunzemari,ramuri
Arborii
biscus,Ginkgo,pinul negnr
groase,eventualcu ritidom gros,addncbrdzdatsuntapreciatecaspeciicu
texturd grosierd: catalpa, platanul, stejuul, Viburnum rhitidophyllum,
alunul,scumpia(Cotinus)g.a.
permitopliunivariatepentrurealizaprezentate
Calitltile peisagistice
reapeisajuluivegetal;acesteopliuni de ordindecorativtrebuiecorelatecu
alteinsugiriale speciilor.
BIOLOGICE
8.4.1.2.
CARACTERELE
9l ECOLOGICE
LEMNOASE
ALESPECIILOR
Caracterelebiologiceale speciilorlemnoaseca rapiditateade crcgde drajonare,de ldstirire qi de stdnjenirca
tere,longevitatea,capacitalea
altor specii,toxicitateaorganeloraerieneg.a.suntaspectedeosebitdc intgi realizareaplanportantede caretrebuiesd se find seama[a proiectarea
tatiilor.
Ritmul de cre$teredepindede specie(anexa),dar esteinfluen{altlc
condiliiledemediu(sol,apd,climd,poluareatmosferici).
oblinereacAtmai timpuric a unut
in foartemulte cazuriintereseazd
de .rpctii
peisajvegetalmai bine exprimat,astfelcAse cereintroducerea
falsul oletar,glldilil,
repedecrescdtoare(plopi, sdlcii,a4ari, mesteacdn,
Deutzia,cdtini roqic
pin
sdnger,
larice,
de
Himalaia,
forsitie,
bradduglas,
9.a.).Celemai multe speciiau ritm mediu,iar alteleal ritm lenl de cres'
tere (stelai, tei, fag, brad,tisi, buxus,toatevarietdtilepitice de arborii;i
arbuSti),acestcaracterfiind uneoridorit (plantepentrurocdrii,pentntborduri tunseqi gardurivii scunde).
199
(allcxrl)trcl)ulell)
Cornportalncntulccoklgical arbot.ilor
;t :trlrtt;ltlor
cgali mdsuri ounoscut(inclusivrezistcnlalrrboli 5i diunltori 5i la poluitrea atmosf'cricl),toate condilionind alcgerc:r;ii lblosireacorcctdin allrc
najdrilepeisagistice.
Cenntelefa!6 de climi 9i sol sunt factori primordiali in selectarcaplantelor pentru constituireaunui peisaj durabil, in care diferitele specii sit-;i
poatdexprima potenlialul peisagistic.
Importurile de plante, mai ales din ldri mai calde sau cu climd mai
umedi qi iemi bldnde, cu o ofeftA sortimentaldcare vizual este foarte tcntanti indeosebi pentru posesorii de grddini private, determinduneori opListe orientaliuni inadecvatecondiliilor de mediu ale siturilor respective'
tive pentru alegereaspeciilor sunt prezentatein anexe.
ARBORILOR
8.4.1.3.GRUPAREA
9l ARBUSTILOR
PElsAGlsrlcE
iN AMENAJARILE
Compunereapeisajelorse bazeazduneori pe introducereaunui singur'
arboresau arbustin cadrul vizual, si aceasta'fie din lipsi de spaliu fie din
ra{iuni esteticesau simbolistice, cdnd elementulvegetal estemenit sd dca
viali unui peisaj in cea mai mare parte alcituit din elementeinerte' Exemple in acestsensle fumizeazi unele grddini japoneze.
Cel mai adeseacomponentelevegetatieilemnoasesunt grupate$l asociate dupi anumite criterii funciionale,vizuale-peisagistice,ecologice'
in cadrul spaiiilor verzi, arborii qi arbuqtii sunt utilizali in diferite fbrmaliuni cantitative,care se evidenliazdca entitSli compozilionalein peisajul proiectat:
- masrve;
- grupun;
- aliniamente;
- garduri vii;
- exemplaresolitare.
Masivele sunt plantaliile cele mai mari care, in functie de intirrtlcrc,
compactitate9i mod de alcdtuire,se pot constitui ca:
- pddure (arboret cu caracternatural, cu densitate9i alcdtuirc varia
bil6, ocupdndo suprafatemare);
- perdea(plantaliedeasi,in bandi continud,delimitatdgeonrctric,or
a exemplarelor);
neregulatd
ganizatdin rinduri saucu dispunerea
2()I
- masivdearbori;
- masivdin arborigi arbugti;
- masivde arbugti.
constrtuieobiectul
.P59lI"l cu functii de parcsaupidureade recreare
proiectirii gi amenajdriisilvice.
?lantafiile tip perdea au in generalfunctii de prorec{re;
. ele pot fi
intAlnite in cadrul urban, deexemplu,in Bucuregti,
feliiie tateraledens9i
neregulatplantatedin lunzul EoseleiKisselef,piote;ana
de o parteCom_
plexul Sportiv IolandaBaiagS6tergi de attutrau"eJ Sutului;de asemenea,pot fi utilizatepe ldngdintreprinderileindustriale
gi in afarazonelor
locuite,.pe .ldngepepinieri, sere,terenurileagricole,
constructiizooteh_
nice,cdi rutiereetc.
Un
deperdeaperimetrdhdeprotecliea pepinierelor
,. .
constd
".*"rpl,
dintr-oplantalie
din 7 rAnduridearboriqi *Uugti.u lir;unlele intre
rn_
duri de-1,5m 9i 0,75m pe rnd,totalizdndo fame
ae iO,i _:
- rdndurile-l 7 din plopi piramidali
9i
altemdndcu arLugh9i din l0 in
.^
I 0 m o speciefructiferd (zarzdr,corcodug,mir);
- rdndurile2, 4, 6 din stejarbrumdriu;
- rdndunle3 qi 4 din arfartdtdresc,
jugastru,paltin,tei.
Celelaltecategoriide masiveseinr6Lescin iiferite'tipuri
de spafiiverzi
cu suficienti intindere(zonedgnltec$e, parcuri,grddini,
,ir**i 9.".;.
Masivele realizate exclusiv ain a.nori ieun"st
rnat multe specii
compa-tibile,.
dar pe suprafelemai mici pot fi constituiienumai
dintr_o
srnguraspecle.ln acestultim caz,seurmdregt
e realizarea
unor efectear_
saucoloristicespeciale.
insdmonoculturu..uu.u,ru p" ru_
l1."::.1fmari' fiind
pratele
monotondgi, in plus,mai vulnerabilddm punctde
vederebio-ecologic.
din
, ,Masivele arbori gi arbugti,fiind alcdtuitedin amestecde specii,
dupi modelulla scardmai micdal pdduriinaturale,
rn"i bundstabili_
tate$i rezistenldbiologicd.in acelagitimp, ele uu "" "
uo .[.i p"irugisticmai
variat,de aceeasunt mai frecventutilizaiein parcuri
9i alte categonide
spaliiverzi.
La proiectareaplantatiilormasivese au in vedere
o senede aspecte
ca:mdrirnea,forma in plan, configuraliaarhitectonicd,
componenla{i den_
sttateamasiyelor.,
corelatecu.pozitiile9i functiile#Uult" io ,"ir".u
g"_
nerali a amplasiriivegetalieilemnoase.
Mirimea yasivepr. in spaliileverzide mari propo4ii
masivelearbo_
,rescente
ocupdsuprafeleimportante,intalnindu-se
categoriidemirime di_
202
deexemplu,
cele mai manmaslvesuntcelecu funclictlc proteclie,
l.crite.
scuaruri9i
plantaliaperimetralda unur parcurban(masivde centuri) in
grddinile
in
mici;
mai
qrldinile mici, in mod propor]ional,masivelesunt
lipsesc'
ibartemici masivelearborescente
in compoziliilegeoForma in plan a masivelorpoatefi geometricd
efectarhitecturnetricesimetrice(foto color23) qi asimetrice(plantatiicu
cu conneregulati'
este
ral special,perdelede protec{ie)insd mai frecvent
compozilionale'
i".i.i"t",
tng. 77), modelatdin func1iede necesitdfile
zoneluminate
de
litier"lecu intr-Anduri9i ieqincluridetermindo succesiune
qi umbrite,careconferi mai mult relief plantaliei'chiardacdcomponenla
esteomogend.
acesteia
ab
malelecovor verde
Fig. 77. Forme de masive: a - masivearhitectumleincadrand
principalla parculuiVersailles;b - masivecu formf,neregulatf,
iin perspectiva
(plan9i profil)
I r r r r r a s i v c l cn l i t r i , h c t c r . ( ) g c n c ,
irr:urjarrrcrrtul
vcrticalal spcciiltx.sc
concepein variatc structuri.
(tariire
,,,,j0;fflJi1'ff"i'#J::;
f,::ffl?ir[: ;"T.' r,rreirir)pulin
Fig.28.
Structura
masivetor
dearborigiarbusti,
a - exemplu
derepanilie
a arboritor
giarbuSrlo.
int un,uliihffien
@lan9iprofil);
b - amprasarea
arbustitor
numai'
in liziera_";ili;;,';:;;j;:;?:a
de
arbusti
in interiorul
unuimasivstrtrbtrtut
deo alee
j1^1:Tt:,l"rdice aleplantafiilor,
arboriiceimaiinal{ipotfi amplasa}i
,- marglneamasiltlui (ca
ra
soecii dominantegi
subdominante),astfel incit
umbraproiectatd
de coroanele
lo. urup.u;Jr".f"i*
sereducila
"i":T'ra
204
205
gi in conrponcn{a
nta(lig. Ttlc).SpcciadominantdtrebuicsI sc giiscascit
sc
sivclorinvccinate.Dispunereaspeciilorin cirdrulntasivelorhe(erogenc
(amcstcc
t?rcein zone care se intrepdffund,evitAndu-seiuanjzreain mozaic
intim). in masivele foarte mari, in pdduri, speciile de a-mestecpot forma
,,buchete"(20-100 mp), grupe (100-400mp) 9i pilcuri (400-500mp) in
masaalcituit[ de speciamajoritari.
Masivelefoarte mici pot fi alcituite din citeva exemplaredin 1-2 spccii arborescente$i o masede arbugtidintr-un numer redusde specii.
Alegerea speciilor pentru masive se face atat dupd criteriile peisagistice amintite cAt qi dupi cele ecologice (adaptabilitatea[a condi]iile dc
rnediu, rela{iile dintre specii) 9i functionale (plantatii de proteclie antipoluanti. antierozionald.antivint etc.).
intrucdt, plantaliile masive arborescenteconstituie baza structuririi
durabile a peisajului, in selectareaspeciilor este deosebitde important ca
acesteasd corespunddcondiliilor stalionale(ctimn, tip de sol, condilii hidrologice,poluare).
in cadrul unui parc, in componenlamasivelorperiferice se aleg specii
predominantforestiere.Pentruzona de silvostepd,acesteapot fi: arbori de
talie mare - tei gi paltin ca specii dominante (de semiumbrd),ulm, cireg
(de lumind); arbori de talie mijlocie - jugastru, carpen (de semiumbri);
arbori de talie micd - a4ar teteresc(de semiumbrd),mdr pdduret,corcodug
(de lumini) 9i dintre arbu$ti,com, pdducel,salbi moale,lemn cdinesc(specii de semiumbrdqi lumind). Un alt exemplu al compoziliei de arbori poate fi: stejar brumiriu, frasin, ulm (specii inalte, de lumini), tei, paltin, jugastru,carpen(specii inalte 9i medii, de semiumbrd).
Un masiv de mai micd intindere cuprindeun numdr mai redus de spccii, de exemplu: stejar gi carpen(arbori dominanli) asociati cu jugastru ;i
cireg, formind doud etaje neregulatede talie mare gi medie urmate dc utt
etaj de arbugtimari din alun, pdducel,soc, sdnger.
Speciilor forestiereli se pot aldturaunele specii gi varietdli omanrcntale pentru realizareade contraste$i accente;ponderealor cregtein ntasivele din interiorul oarcului.
in majoritatea categoriilor de spa{ii verzi, in planta{iile masive prcdomind esenlele foioase caduce, care au sortiment foarte larg; prezcn[a
coniferelor9i a foioaselorcu frunzig persistentestenecesardmai ales in
parcuri, cu o pondere de 25-30Yo,pentru suslinereadecorului in sezonul
rece(fig. 76). Aici rdginoasele,
mai adesea,se planteazdin mastveontogenenu preamari, cu amplasamente
bine alese;dar qi introdusepe lingir
207
sr)oclrlcft)ioasc'srrl)ror.)ardc
sttautcoi-rtrc
1r:ircrrrr
nlarLllncar
rrrasivcr.r
llctcrogeno'
aducmai Inultiivarictatcprlrrrtaliiror.
r'rcburesa sc li.ii insii
cont dc rapiditatead(l cregtere.$i.dc
cerin{elelor fala de luminir (dc
exemplu, pinii au pretenrii mai ridic tc, iar
morizii, la $es, tolereazir
semiumbra).
Densitatea masivelor din arbori gi arbugtiestevariabild
qi rezultd din
aleger.z distanlelorde plantare,cu o dispunere
ne.egulatda exemplarelor,
exceptand.unele masive geometrice: pintru
arborii de talia I, intervale
variabilede 4-8 m; pentru cei de talia a U_a
Si a [I_a, 2_6 m, iar pentru
arbugti,in func1iede dezvoltare,0,7_1,5m.aceste
distanlepermrto bune
evoluJiein timp a plantaliei masive,insi din considerente
de oblinere mai
rapidi a efectului de masi, de multe ori se recurge
fu ioJ.rrr", ceeace con_
duceIa necesitatea
rdririi ulterioare.
Masivele de.arbugti au, de asemenea,mirimi gi
forme vanate.
anumite situalii, ele ocupl suprafelemari; dL
exe.mplu,
..In
pentru con_
'heteroiene
solidareapantelor se realizeazd,
plantalii
ain ip"c,, cu sistem
radicular bine dezvoltat sau drajonante(salcAmu"l
pitic _ Amorpha, oleta_
rul rogu - Rhus, cdrmdz- Symphoricarpos_ g.a.j
chiar ptantalii omo_
gene(ienupdr semitl,rdtor- )uniperus horizonnlii)-' 9i
In compoziliile in stil geometric,masivele de
arbugti se pot proiecta
ca maserectangulare,ovale, rotunde; in acestcaz
intereseazdel-ectelearhitecturale,de aceeaalcdtuireamasivelorva fi
deloc sau
variata.
P:n,- pAstrareaunui aspectnaturalin aranjamentulfupn
iegetaliei
.
,.
din grIdini gi parcuri, masivelede arbugtise modeleale
tn fo.r,"'rrnuouse, nere_
gulat alungite, cu ldlimi maxime nedepigina
S_S
de arbuqti.
Proiectarealor se face reludnd la scardmai"*".fiu..
micA:piinclpiile menlio_
nate pentru masivele arborescenteneregulate:pot
fi alcdturtedintr_o sin_
gurd specie (foto color g5) c6nd masivul nu
pr"u mare (de exemplu,
in parcuri, o masi de forsitie sau una de otetar
"ri"
rogu au un elbct vizual puternic, mai ales prir culoare); in masivele heteroiene
se asocrazacateva
specii dispuseinsular, dintre care una trebuie sd
d-ominecantrtativ;cu cAt
masiwl este mai mare, cu atdt numdrul
aceeagrspecie
estemai important (fig. gl).
"*"rnptu."tor-ain
Speciile se ordoneazddupAtalie, habitusgi, in plus,
dupd inflorire; ale_
gerease poate face lindnd cont de egalonarea
inno;tutui sau, din contr[,
pentru a realiza o armoniede culori intr-o perioadd
determinata.
in componenlamasivelor de arbugti f"i"$i ,"
^gi
;;; i;;roduce specii
cu frunzig persistent(mahonie,buxus, pnznns
torro*i"rur" S.u.l.
208
ri?
ltl-.l
f.r.
f . L"'3
\-^4J
ab
ilffi
\t
,,s.
F .,c,h'
\i,/
c4'
--Q
l.l
Arhilcclrrii pcis.rilcr:i
-\rri
o'
l0()
GrupurilepoLli onngcnc,alctrtuitc
dintr-osingurispcciosauftercra_
gene,reunind,2-3speciisauvarietlfi dilbrite(fie numaiarborisaunumai
arbugti,fie unul saumai mulli arboridin aceea$i
speciegrupalicu caliva
arbugti).
in componenlagrupurilor heterogene,
speciilepot fi asociatefie in
armonie,fie in contrastde forme,taliegi colorit(frg. g2).
W ,ffi
M-MMffi
%u
Combinaliiinteresante
suntde exemplu:salciapletoasdgi plopulpira_
midal sauchiparosulde balt6; tuile columnaregi cell globuloase;sdlcioara
mirositoare(argintie)9i corcodugulrogu;buxusglobulosgi yuccaetc. in
general,o preamarevarialie in cadrulgrupului nu esteindicati.
In ansamblulplantatieiunei amenajiripeisagistice,
grupurile omo_
geneSi cele care reunescspecii cu caracteristiciapropiate(habitus,
frun_
210
(siluctcpcntlulc,siluctcscrrritrirnsparctrlc),
vivacrtatc
(siluctovarratc\ii coIoritviu), ordincai cchilibru.
(grupurionr.,gcnc
cu cxemflarccchidistantc,
in formaliipare- de exemplu,marcind.jlu.il.
un"l iiter.".1,i in unghi
drept).
Trebuiementionatca un aspectnegativactualatendlnfa
a multor an_
treprenoridar gi a posesorilordegrddinide u ugto."*
in u"elagicadruvi_
zual grupdrifoartecontrastante
di arborigi aibugti o.u." diversitate
de talii, forme,colorit, cu preamulte conifere,rezultdnd
"u- mai
- degrabdo ex_
pozitiehorticolddecAtun peisajechilibratgi
urrnonio..
Aliniamentelesuntplantaliiregulate,in linie, alcdtuite
din arborisau
,.
din arbugti,de regulddintr_osingurdspeciegi
cu ,;;;;
de aceeaqi
for_
md 9i inlllime.
anumitesituatii,fie din considerente
estetice,fie functionale,sepot
.in
realizaaliniamentemixte:
- arborialtemdndpe rdndcu arbu$ti
toleranlidesemiumbrd;
--- linie de arboridublat[dealiniament
de u.tuiti;
- arborialtemdndpe rdndcu secvente
de gardviu;
- linie de arboriasociatdcu o linie
paralelid
degardviu.
Silueta,talia gi ritmul de succesiune
u .orpon".nt"L* unui aliniament
conducla anumiteefectearhitecturaleimportand,
,uni fblositein com_
poziliilesausectoarele
"ur"
cu rezolvaregeometricd
uf.
p*"uifo. 9i grddinilor
gi in alcituireaplantatiilorstradale.
In parcuri,aliniamentelede.arbori *nt concepute
in funcfiede im_
portanlaaleilor,de lirgimea,doritda culoarului
vizual pe careil creeazd,
de proportianecesard
intre planur e orizontale9i ."i. uirti"ur", de
efectul
deumbrirescontat.
pot fi dispuqiin qiru1 simplebilaterale,
carepot ajungecu
..
tb:.ii
timpul si-gi reuneascd
coroaneledeasupra
ul.ii (";";p;t;; situerelefasti_
giate$i cazulaleilor foartelargi).Uneori,se
utiiizeaza--^ailniamenteduble
in scopulsublinieriiunoraxecompozilionale
S3l.
tng.
Aleile de intrarestructurate
cu mai multecaiparalelepot fi insolitede
o plantafiecu giruri multiple,in careuneleuriniuo,"ni"-rio,pre
-S?,'Si;l
sauduble
de arbori separi firele de circulalie
A"r"
O oirporili" u."_
minatoll
poate adoptagi.pe unele""i"r
artereimportantede circulalie
.se
urband(Bulevardul
Unirii, Bulevardulauluto.ito.,'go."uuaKisselef
din
Bucuregti).
Aliniamentelemultiple suntde reguldalcdtuite
unitar,dintr_osingurd
specie.Mai rar se intdlnescasocieriiu volumetrie
aife.lta, Oeexemolu
212
doutr9iruri ccutraledin siluetef'astigiatc;i tlouil latcralcdin siluctc globuloase(plopi piramidaliSi tei saustejaripiramidaligi stejarirogii).
##
##
#
#
#
##
&#
ffi #
##
ffi &
ffi #
##
wffi
a
#
#,
ffi
#.
#
ffi:
#
#i
,ffi. b
Situareaintr-un ax compozilionala unui qir de parterepoatedetcrmina plantareaunilaterali a aleilor insofitoare,pe liniile extreme,rezultAndo ldrgirea c6mpuluivinal fald de plantareabilateralia fiecirei alci.
Aceastdsolufieseadoptd$i pentruo luminozitatemai bundla nivelul parterelor,mai alescdndorientareaaxului esteE-V. in acelagitimp, gradul
de insorirea aleilorparaleleestediferit, oferindvizitatorilorposibilitatca
opiiunii.
Alegereaspeciilorpentrualiniamentesteconditionatd
de multiploccgi funclionale.
rinle:estetice- arhitecturale,
bio-ecologice
in general,atdtarborii,cdt qi arbugtiitrebuiesdaibi formenaturalcrcgulatesaucare,in anumitesitualii (in parcuri)sd sepretezela modclirrcu
geometricd
prin tundere(tei,jugastru,carpenpiramidal,tisd,buxusg.a.).
In aliniamentele
de arboride pe str[zi gi goseleseutilizeazdin cxclu
sivitateesenlefoioasecarecorespund
cerinlelor9i conditiilorimpusoaccs
tui gendeplantalii(capitolul5.2.3.).
ln parcuriqi grddini,gamaspeciilorfolosibileestemai larg5,cuprinzind preponderent
tot foioase- speciidecorativeprin habitus9i lhrnzi;
(ar!ari,fagi, stejariroqii,platan,frasini,tei, carpenpiramidal,castanconrcstibil, alun turcesc,Liquidambarstyracifluag.a.),dar gi unelespcciiaprc
ciatepentruinflorire qi fructificare(castaniomamentali,Magnoliuk n.t,
2l.l
Distanteminimepani la trunchiul
arborilorsi arbustitor(m)
Arbutti
Arbori
Constructiisubterane
CoDductede saze, termoficare
"ooooo
oooo oo oo o
Fig. 84, Aliniamntemixtede arbori ti arbugti:
a $i b - pe acela$irand(vederi9i planorizontal);
c - pe randuri distincte(plan orizontal qi vedere)
214
2 (3)
2
Cablurielectrice
1.5
2@\
Alimentarecu aDa.canalizare
Cltrdiri,garduri.drumuri
1'5
6
Clddiride parteaferestrelor
|
|
l'5
5
ClddirideDarteaperetilorf6rdferestre
|
|
2
imoreimuiripline.cu inallimeapeste2m
0,5
I
imprejmuiride gridinl, cu grilaje9i pline,
cu lniltimeaDanela 2m
1(l.5)
Bordurialecarosabilului
0.5-2
0.75
Bordurialetrotuarelorsi aleilord parc
0,5-r
I
Piloni 9i st6lpi fdrd instalatii subteranede
cabluri electrice
+ intreoaranteze
din normeleitaliene(BovoG. 9i al., 1998)
suntindicatedistantle
2t5
DistanlclcIafiide instalaliilcclcctriccacricncsunt0,5_2rn dc
Ia co_
roanelearborilorpind la cabluripc verticaldpi 5m in lateral
G:rdurile vii srmt plantalii de mare densitate,alcih,ritedin l-3 r6nduri
dc
puieti de arbori saude arbuqti,cu creqtereliberd saumodelati prin
tundere.
Ele pot face parte din componenlaplantaJiilormajoritniii spaliilor
verzi,
?ndeplinindroluri diferite (fig. 86).
In parcuri 9i grddini, gardurile vii pot inlocui sau insoli o imprejmuire
constructivd,pot delimita zone cu funclii diferite (de exemplu:
locurile de
Joacdpentru copii, spaliile pentrujocuri statice,o grddini-iesrauranretc..y,
pot asigura addpostpentru b6nci, pot masca sau separa
vizual anumite
sectoareetc.
rlII
n"Ll
_r\
\/
t_
f,
2r6
(r)lcslcciur,gllitlilir,salcic,solbni,r(r,ry'r?t/
natuErlcrcgulatcciit tii norcgulalc
teria, albilie,a4arjaponez,olotarro$u,ulun contorsionat,
PyntcuttthuS.tr.).
Exemplarelecu caractercspecialedccorative,care se obscrvirdin apropiere, trebuie puse in valoare prin amplasarealor lAngdalei sau ldng[ locurile de gedere.
Situareaarborilor sau arbugtilorsolitari in apropiereaconstruc!iilor dc
gridind, a clddirilor, a altor componenteale vegetaliei(masive,garduri vii,
decoraiiuni florale) g.a. impune apreciereacorectda rela{iilor de contrast
sauarmoniecu acesteaprin habitusul,talia gi coloritul generalal plantelor.
Se va lua in consideralieqi evolulia in timp a exemplarelorsolitare,
indeosebi a arborilor, care vor avea cregterimai mari, beneficiind de mai
mult spaliu vital; in consecintd,se vor amplasala distanleadecvatefali de
clddiri, bazine, masive de arbori, stabilindu-sepozitii care nu vor deranja
nici liniile de vedere,perspectivele.
;Ti:;
illi;i:1$:':l'llil;"J;;:
r,l;iljjiliij::
i:.:"jljJi:":^"l.iilii
l'ructeledorite.
"
Arbuqtii urcitori delin un loc apartein vegetaliaamenajdrilorpeisagistice. Ei servescpentru alcdtuireaunor decoruri verticale condilionate
de existentamijloacelor de sustinerecare pot fi: arbori, suporturi special
construite (pergole, treiaje g.a.),ziduri, garduri, umbrare, chiogcuri (foto
color 49, 68).
Alegerea speciilor se face in func1iede caracteruldecorativ (frunzig,
flori), capacitateade acoperire a suprafelelor gi de cregterein indlfime,
eventualcaracterullor invadant asupravegetaliei lemnoasedin apropiere,
comportamentulecologic. Se va exclude plantareain parcuri 9i grddini a
curpenului de p[dure, care degi estedecorativ,poatefi consideratun duSman de temut al celorlalte plante lemnoase,prin marea capacitatede inmullire naturali seminaldgi vegetativdgi rapiditateacu care se intinde qi
,,sufoci" arborii pi arbugtiidin apropiere.
Foarte apreciati sunt arbugtii urcdtori floriferi, care aduc culoare gi
frumusefe aparte supornrrilor de care se prind, de exemplu, clematitele
(Clematis), glicina (Wisteria), trdmbifa (Campsis), caprifoiul (Lonicera
caprifolium, L. heckrotii g.a.),trandafirii urcitori. Trebuie menlionate gi
lianele care imbracd zidurile qi gardurile in frunzig permanentverde (iederu - Hedera, mAnaMaicii Domnului - ktnicera japonica) sau cele ale
cdror frunze, inainte de cidere, se coloreazdin tonuri de rogu (vi1a ornamentald - Parthenociss us).
a - cu dul
Specii pomicole. in vegetalialemnoasda grddinilor sunt adeseafolosili pomi Auctiferi (meri, peri, ciregi,pruni, nuci q.a.)ca(ese pot introctuce
2r8
dcuilib-'u
Fig.8?.Coroaneartisiicedepomlfruc|iferi,dupdPopescuM'sial''1982
219
ffiill
,s
ll
i'l
J,ilL-c
Fig.88.Modalitifi deconducere
a yifei-de-vie
in scopornamntal,
dupdDejeuL., Georgescu
M.,2003
8.4.2.VEGETATIAERBACEE
Sensibilitateaoamenilor fald de frumuseleaplantelor intAlnite in na_
ture, a fAcut ca din cele mai vechi timpuri sd fie cultivate in gridind, al6_
turi de plantele medicinalegi aromatice,nenumirate specii de flori gi diferite ierburi. Acestora li s-a adiugat mai tarziu covorul verde al pajigtilor,
care-alegatintre ele diferitele componenteale peisajului grddinii.
prezent,gralie permanenteipreocupiri a amelioratorilor de a imbogdti
.in
sortimentulde plante de exterior,existd o mare varietatede posibilitilide
alegeregi folosirea acestora,
in func{iede diverseconsiderente
gi criterii.
Vegetalia erbaceespecificd amenajdrilorpeisagisticecuprinde plan_
_
tele floricole de gridini (cdrora li se pot addugaunele legumi decorative,
plante medicinale gi aromatice),gramineeleomamentale,-ferigile,plantele
de apd, gazonul; utilizate ?n mod diferentiat in amenajareapiisa.yelor,ele
constituie complementarelecadrului creat de arbori si arbustr.
220
223
l)c^trurcirlizarc*u..r clcctcputcrrricc
qi s.brc sunt i.rlicatcdccoraliunile monocromo;culoarcacea mai lirlositi cstc ro$u,complcnrcntarcu
verdelegeneralal vegetaliei.
Fondul de culoare al frunzigului vegetaliei lemnoasenecesitdacorduri
armonioasecu florile situatein apropiere:astfel,coniferelealbdstruise asociazi bine cu tonuri de portocaliu gi roz-inchis; frunzigul purpuriu_inchis
pune in valoareflorile galben-deschis;frunziqul verde-intunecatse acordd
cu florile roz, galbene,portocalii.
Frunzigul plantelor floricole are adeseao importanlddecorativi aparte prin coloritul bine eviden{iatmai ales la speciile de mozaic _ Colius,
Iresine,.Altemanthera,Gnaphaliam g.a.- dar qi la alte specii prepondereni
decorativeprin flori - soiuri de Begonia,de Canna indiia.
De asemenea,frunzele decoreazi prin formd, mdrime 5i mod de dis_
punere.Ca exemplesepot aminti nemtiqoriipereni (Delphinium),cu frunze
mari, profund divizate' crinii de toamnd(Hosta), ale ciror frunze mari, cu
nervatiuneaarcuitd,sunt verzi simple sau cu borduri alb_crem;speciile de
plante ,,gase", Sedum,Sempervivum,Echeveria avAndo gamd mare de for_
me, mirimi qi culori ale frunzeloretc.
Habitusul, degi pe plan secundarfald de celelalte caracterepeisagis_
.
tice ale speciilor floricole de grddind, oferd alte posibilitdti de diversifi_
care a aranjamentelor.
Speciile repente, acoperitoarede sol, pot forma frumoasecovoare de
frunzig sau inflorite (de exemplu,Acaenabuchanar?i,cu foarte mici frunze
argintii-cenuqiiSi Gypsophilla repens,cu flori mici albe_rozii).
Speciile erecte igi evidenfiazdforma de cregterenumai dacd este suficient de diferenliatdpentru a nu se contopi in masade exemplare,de exem_
plu, frunze erectegi liniare la stAnjenei(Iris), rozetede frunze mari la cri_
nii de toamni (llosra), tufe mari, rotunjite la bujori (paeonia),siluetezvelte
qi inguste la nalba de grddind(Althaea) g.a.
Speciile urcdtoare iau in generalforma suportului, decordndul cu masa
de frunze gi flori; dintre acesteasunt adeseapreferate zorelele(Ipomoea)
qi cdlgunagiiurcdtori (soiuri de Tropaeolum).
Habitusul unor specii poate fi apreciatca diferit in perioadade inflo_
rire fald de timpul cind lipsescflorile, de exemplu la stdnjenei(Iris), nem_
ligorii pereni (Delphinium), crinii de vard(Hemerocallis)g.a.
SUCCESILNEA
SEZONALAA PLANTELOR
FLORICOLE
Epocile qi duratelede inflorire ale diferitelor specii de flori constituie
un criteriu impofiant de alegerea acestorapentru dicorarea spaliilor exte-
224
Arhilcciuii pcisilgcril
225
TIPURIDE DECORAI'lUNl
r.LOuAr.rjt'ljNl'RUAMENAJAIT.It
PEISAGISTICE
Pe lAngd marea varietate pe care o oferd insugirile omamentale ale
speciilor de flori, dispunerealor in diferite moduri de decoraregi asocierea cu aite componenteale peisajului reprezintdo resursede creativitate
artisticd care conducecel mai adeseala efectevizuale ce intregescvaloarea ansamblului sau a anumitor sceneale acestuia.Contemplareapeisajelor in care sunt prezente florile, mdiestrit aranjate$i amplasate,heze$te
pldcere,admiralie, emolii estetice.
Cel mai adesea,aranjamenteleflorale se sifueaz[ in peluze, pe fond
de gazon,fiind conturatein diferite forme.
ffi
ffiffiffiffi
@@@@
ffi--ffi F@ trW
lrul
ry---e-Gffi*_l
KF'ffi
x"ffi.m.m"m"m#
d
Fig. 89. Decoraliuni florale din plante anuale sau bienale; a - platbandd
cu desenedin specii de mozaic; b - rabatepdtrate;c - ronduri; d - arabescai platbanda
in cadrul unui parter
Rabatele au forme geometrice regulate (dreptunghiulare, pdtrate, rotunde, eliptice etc. (foto color 92) sau,uneori, geomefice neregulatesau asimetrice (fig. 89, 90). Un rabat sub formd de fhgie ingusti qi lungd poartd numele deplatbanddflorald (foto color 93), iar cel rotund estedenumit ror?d.
226
227
228
rJll:r
l'
.t
:1t
3:
-.t
'4
1.....,
(.X1.1
Pentru bordurile compusenumai din plante perene(foto color 91,
estenecesardo atentd elaborarea schemelorde plantarein funclie do insugiriledecorativeale diverselorspecii (culoareaflorilor, inillimea, aspcctul fi:unziqului),dar gi de epocile gi duratelede inflorire; de asemenea,ttcbuie sd se lini cont de faptul c[ unele specii de primdvari au ciclul dc vcgetaliescurt,ldsAndaparentun gol in compozilie(ghioceii,narcisele,lalclele,Crocus,Muscari).
229
Astlcl,srrrrt(\trtruh'riuurk(tttt'tt(irrrlr:r
rlc l)arrrltas),
Ml,rrrirr
lritniculclot.
t l t u . s . s i t t t ' t tl .' t 'it.Itn. i \ t ' l I nr ttl r , l t r ' r ' t t r r t{iltol tl o
s , . { l l r(r}r7 } i. r r : r t t r l I t t li rt lcl r r t-i
mente se pot introducc Si alte ierburi onmnrcntale de talic nni mitit:
Festtrcct
glauca, Stipa pennata g.a.Ele i$i pot gisi locuri privilegiatcin
pozilii insorite,lingd unele construclii(bazinrustic,zid de sprijin, scarh
$.a),pe malul unei ape,in peluza de gazon,in rocirii etc.,in funclic do
caractereledecorativeqi cerinlele lor ecologice.
FERIGILE
Plante foarle decorativeprin frunzig, ferigile fac parte uneori din softimentul vegetal al parcurilor qi grddinilor, fiind indicatepentru zonele unrbrite gi umede: Scolopendriumvulgare, Polypodium vulgare, Dryopteri,:
filix-mas. Sunt utilizate mai ales sub formd de grupuri, in cadrul masivclor, la umbra copacilor,pe lange viile pAraielor,pe malurile umbrite alc
lacurilor.Ele creeaziefecteinteresante
prin talie, habitusgi forma deoscbiti a fiunzelor, atat singurecAt gi in asocierecu alte specii erbaceeadaptatela condilii de mediu similare(foto color 98).
PLANTEAROMATICE,MEDICTNALE$I LEGUMICOLEDECORATIVE
Cultivarca plantelor cu proprietdli de remedii naturale Si a celor aromatice are o veche tradilie incd din antichitate.Ele au fost reunite in scctoarespecialein grddinilemAndstirilormedievale,modelul acestoradevenind apoi o temi prezentdin parcurile rezidenliale,gridinile botanice,grirdinilelocuinlelor(foto color 99).
Frumuse{eaflorilor qi frunzigului, aromeleparticulare,utilizirile 1armaceuticegi condimentarefac ca "grddinile de ierburi" si fie qi astlzi fbar1c
apreciate.Aranjamentul tradilional geometric sau dispunereaintr-o tnir
nierd mai modemd grupeazdspecii perene ca: salvia (Salvia officitruli.sl,
cimbri$or(Thymussp.), pelin (Artemisiaabsinthium),coada$oricclullr
(Achillea sp.), sovarv (Origanum), mentd (Mentha sp.), fenicul (Focttit tt
lum sp.),coriandru (Coriandrum),Melisstt, Cimicifuga g.a.aldturi dc Lrne
lt'
specii anuale: busrioc (Ocimum), rezedd(Resedaodorata) S.a.
De cele mai multe ori micile parcelesunt conturatecu borduri din srrlr
arbu$ticu frunze odorante:levinlicd (Lavandula),Santolina chamdc(.y1,(t
rissus, caresupoftAtunderea.
Tot in mici sectoaredistincte ale grddinilor sau {Er[ o dispuncre spc
ciald pot fi cultivateuneleplante legumicole cu caractereomamentale.I)in
tre acestea,unele speciiperene formeazdtufe voluminoasecu lrunzc nrari.
2ll
Itltttrrase:
tcv(n(rrl(/{//(trltntlttrlttttutt)1rlrrrl,,lrirurrcir
,trt \ttttt.t
{( \,ttrtrtt
rlccolltrvlr}i l)rir)inll()rcsccr)lulc
cirrilcr(.nstrec
crr llor.iirll)lsrr.e),
i:rrrrltclc
de talie mai nrici decoreaziaselnenca
spcciilorUoricole,tlc cxcmplu,ccapa
de tuns (Allium scoenoprasum)care are tufb de 1i-unzeiine. tubularesi nu_
meroaseinflorescenlemici sfericede culoareroz. Tot astfel,unele snecii
cultivateanual,ca soiurile de varze omamentald(Brassicaoleracea vlLt.
acephaltt) este folositd gi in rabate,ornament6.nd
prin culorile insolite ale
frunzelor centrale.Decorative prin frunze sunt $i alte specrranuale:man_
goldul (Beta vulgaris 'Flavescens'),pdtrunjelul crel(petioselinumsativum),
iar prin fructe: tdrtAculele(Cucurbitapepo),tomatelegi ardeuomamentali.
Arta grddinilor oferi un exemplu strilucit al folosirii plantelor legu_
micole in aranjamentdecorativ- parcul casteluluiVillandrv din Franta(in
manierS.renascentistd)(foto color 100).
ln loturile locuinlelor, legumelegi pla'tele condimentaresunt cultivate
de obicei intr-un sectordistinct (grddindutilitard _ foto color 101), separat
de grddina omamentaldprin arbugti decorativi sau specii pomicole ion_
dusecu coroaneartisticepalisate,arbuqtifructiferi.
PLANTELEACVATICE
Atractivitatea gi farmecul peisajelor lacustre se datoreazdnu numai
oglinzilor de ap[ 9i malurilor unduitoareascunsedin loc in loc de pAlcuri
de silcii, ci gi prezenleivegetalieiacvatice:masede stufsi trestii ridicdn_
du-$i tulpinile zvelte deasupraapei, insule de frunze plutiroare presarate
cu florile de o rar[ frumuseleale nuferilor, ierburi qi flori care imbracd te_
renul umed- toateanimatede nenumiratevie;uitoarespecificeapelor.
in mod firesc, creareapeisajelor a imprumutat de ia cete naturaleaspecte ale imbindrii apelor cu vegetaliacaracteristicdacestora,selectAndu_
seplantelepotriviteintroduceriilor in compozilie(foto color 102).
Lacurile, iazurile gi in unele cazuri bazinelede apd pot fi decoratecu
nufei (Nymphaea,Nuphar), stAnjeneide baltd,(Ins knempfen gi l'is pseuda_
corus), iar malurile umede ale lacurilor, rAurilor gi pAraielorpot fi plantate
cu specii ca Lythrum salicaria (richitan), Juncus effusus(pipu:ig, Cattha
palustris (calceacalului), Mentha aquatica (mentide apdi,Trollius euro_
paeus (bulbuci), Myosotis palustris (nu-mi-uita), phalatis arund,inacea
(iarbd albd), specii de Primula g.a.Ele omamenteazdprin formele deosebite
ale frunzelor, prin habitus,prin alcdtuireagi culorile diverse ale florilor gi
inflorescenlelor.
Alegereaspeciilor se face nu numai in funcle de insugiriledecorative,
ci gi de cerinlele lor diferite fald de factorul ap[ (fig. 92). pentru malurile
z)z
( ) J )s r r t t il r r t l i
u r r r c t l5
c i c u s l f i t ts U l ) 1 l r ( ' r rl tr p l l( ) - 1 0 c r r r t . o t I rA t l i l t l i g .
cirlc spccii ctr'.lri.r kttt'tttlli'ti, Mt'ttyttntltcstrililiatu, Cttltlta lxtluslris, hI.ttt
sotis pttl ust ris, Ilttttu tttul us lilgua, Lyl ltruttr suliL:uriu'
bacurisubmerse
suntdisPuse
in general,cu exceplialacurilormari, nu esteindicatsi sc foloscascii
specii ca papura,trestia, stuful care au o mare putereinvadanti'
suntinteresante
j:-ltntere .acvatice
si prdcute
,:iipoX,:
dominant'
""r#tj:3if
Planteleflotante,;"
cu cregterierecte,
;;
ieqind ,.:Tl:t-t"
contrast,
p* i';.i;;";:rilJ;
ff?j}*"
apei'rormeazd
accente
car;,
" prin
inierbate
r.oyllll_yii
._ ..Peluzele
dinprincipalete
frumusep
aleamena_
Janlorexterioare.Covoareleverzi leagd
intre
;;;;;.p"nentele
pei"i;
vegetari
pi"'"
a"
^pil'.*ra1ii,
::.,":'H,:J:1i
construclii
#il#: :]"t*'
tJ
neere
plane,
Jff"i;"ll,tiii#;iXlt'i:9"::ll'"inierbate'
orizon"
"'
.d::illffi j:T,l:lill;
.,:,:L
l;;.,1";;*nk;1;*.,",*"ii?ifi
vegetaliei
t;;;;;;;'d
il #jffi;:'?:H,.1iT:'.:rfl.ar
cusezonur,
-'";f*ln'{ilri,,ld*l#;ffi
fri'#*il^
ff,,,:T
:::
fl^orilor'imbinarea
nuantelorse face,aga
,-:u111]i::1." I
^culorilorqi
"u.
:ff
'Jr'3],:'f,;'ff'rXl o tunsiscurt
,*;;ffi i ;; ;dtaia
vdntu
rui,
-#:
234
Gazondeagrem""'o*'You:u;:"
nemorris
'
JOVoFcsrucarubra t ornmutaluEnit'v'
2.15
pEtsAJELoR
irrrcor,rstRurnEA
lll;'J::ll,'jl'liJ':'l'il"*l"lil'
:il:l,1':l:':i:l'ijJlljl;lllilll;
Iin,o"
: .d";$*,ffi
""i
i:*i'll'mry;n1iiTi,",y'
inlluenT-1-T*:.is::::uffi,il1il1i""il:.
pot
*"d;,;'";.;
'iJji
)
ui e'lc
ru'
so
$':l: $htl'T":JlJ:'";;;;;';'""
AL PLANTATIILOR
ARANJAMENTULSPATIAL
l#ffi:ilff*T:
::'$;i:'i*"::f#3;;'ii'"'JJl:q,"
""",ffi
ip'rilr"ir"
x*$rFi:#;::i*s:""tt;m41i;
de prantaliile.#,
re^rizate
;i;
;.isaju'r poate
atingecaracteristici
''""fJ,'"llii".$f,'i'iy5:il;HgT..;:"tri,T"1
u ainJ'pu'u""
vizitatori
;;
JiS:'Jff
;;;;'
"n'e
::,'J3:1'?l:#:,
*'lx:|l'?lu"',1pozilrondndplant*il!FI{i:"
'ilf::'-,,"il,:Xi',**fi:'illfu
:?,Hl,t'ii#fi
,,il,l..*l,t
!:T:3'"il:"t"Js"i:""T:Ha#i'p"'ii"rap:i'uc'::':
;:^TkfJxj[,,:ll*iltrl":",:ru;;
d.;;;;;
u"'i;:"1,;"'il'iiil;,ll
il,flii"li,ii';;;o* vecindtd
de o arterddemare'1"1""^l::-:::i"'":;"i'""
s[ se
exemplu,
u.t"onl"""e Ei
|:L[?"'L?:l#*mg'*lili'"1J':::':"t'T9i lTllrl;r
atmosferice
"
antifonic,dereducerea poludrii
din cuprinsul
iuni1ionotu",""*oi!"Ii,,:;:::,:;ii;!"f|il,'iT,o*td,de
o
apeisaiutui
elorvegetale
1ncle11,a;^i1];;:*?Tff;":?:
:;[Ttra*'"'"",""#io*,
""J,"i,X!:l!i.lL:1[*ff
ffc anumiteaspectecare
decorativ6'parter$'a')
1""'"""titqi"
23-t
rrtasivc
5i
't-ipuridesrt'lii d(linit( t( t'cl(tuliu^!e"1""''11'.ll:l:l:lt"lc
''puiii
(stattcc)'
sa: 'seniinL:hise
la ,---.*
[ l:1:q""r,'-'---4
--,$
-
i"hit"
parclurilc
vii inaltopor trctcrrina
veserad^eproteclra
int.r"rul i' inteiioi.eibeneficiazijocurilestaticeEa )
:il:;;;;;;;":,
locurilepentru
tiei (de exemplu,locurilea"'oJiftna'
(fig.96).
a. Planteleacoperitoare
de sol gi cele scundecompunplanul
inferior al soatiului
{das
SEeg
___J
ffiry Fry4
:ffi_s_ffie%
&@ffid9e
N 1992
dinamice (b)' dupdRobinson '
'*
continuitate.al'plantatillor
1:'t:
iHiiffi:%nsitatea qi gradulde
prrvrre
9'7) penetrabilitatepentru
rn#;ii*i;"
(fig ^98)'
'
Ei
,:'#:i;J#'*T"p'i'*i;arT:lL?-4(perspec
,r.r*il',#',',::f
prin care.privirea poatestrdbate
sau zoni deschise^
238
a. Spafiuinchisfizic Aivizual
b. Spaliuinchisfizic ai pa4ial
deschisvizual
f,ffi
c. Spafiudeschisfizic qi par(ial
inchisvizual
d. Spatiuinchisfizic Aideschis
vizual
t_,__a,__-
.-afl.tRr.
Sllqr
e. Spatiudeschisfizic qi vizual
240
Arhitccluripcisagcrii
241
rl,:, sir)rcrfic...[
Jncxcnrplul)oirlctj ur)rcrcrrdujoac:i
pcrrrrucopii,
:_"1'-1:ll
rnconJurat
cu plantaliiirraltc,
ciiruia
cstc
inrplasatun spa(lu
-in.intcriorul
destlnat
copiilordevdrstdmicd,
la rlndul fri i""r1r."t l",un gurduiu.
Sistcnratizarsa
plantaliilorare caractcristicitlitcritcitt./unclied. ;;tilul
.
dc conpozilie (vezi capitolul 2).
Tratarea arhitecturald in grddinile gi parcurile clasice se bazeazdpc
ordonareageometrici simetricd de masivL arborescenteqi
arbustive cu
geometricdregulatl, aliniamenteregulate, ziduri verzi gi gar_
yolli:tl"
duri vii. Aceste plantalii, dintre care unele sunt modelateprin
tundere,formeazd spa{ii geometricein acord cu schemageometrici a aleilor gi
mo_
delarearegulatda reliefului.
staticeli dinamic,
dupd RobinsonN., t 992
plantaliilorse.linecontde faprul
,,- i:.lj,o^t::,,*ea.
orn
rntenorulspatiilorne care lg incadreazd, cd ele suntveate atet
compactesaumai rarefiate,pot fi constituite"'a,ii Oi, "f_".a.Ele pot fi
ca
saupot permirediferitegradedepeneffabilirar"barierevizualecomplete
u;;i;.'
asrrel, masrvelerarefiate.gia_liniamentele
d-earborimatun,cu co_
roanalargd,prezintl asoecte
vizuale oif".ii" irff""iii
n
suntpri_
vite: spa{iulde sub bolL de frunzi$,perceput
"u." ?nchis
din
interior,
apare
in
plan superior,dar permitecr
_we
'J*lT,'j::ff
i,r-'aiir""*,;":il;;T:lffffi:',ffi
ffi:,?jT:Tl
reclionarevizualdclhe un Drnctterminus,
putemicp*.p"rd de privitorul
perspectivei,
r".aporiuiiiiut.i;;;;,"JilL
;ijuat,in-ax.ut
sedeplaseazd
lateral
sdobserve
progresiv
cdmpu.r
perspe;,r""i
p,
."f-"".anere
arboriror.
Aceteagi
planralii,
observate
deIi aistanli,up* ouJtu"l?u,^ur".
"i
SISTEMATZAREA
PLANTATIILORiN CONSTRUIREA
PEISAJULUI
Aspectul peisajului existent in t.."n
li io uiuri^".r*f"
este luat
in
in"o.po,4i" ;;;;;;#."sante
::1'j*l1t:
ry:rrucuintesrarea
$ia ru_
ruror elementelor
valoarepeisagiitica.U" .ol i;;;;;r
revrnesiste_
matizdiiptantatiilor:
etesuntmltolcegi,.**" (di6'oi.uu."pu.ur.
a.
peisajul exterior (natural sau
'::,l;Tfi
,tao,r"lutaae;;ti;;;',lff
l?ff:;:
elementimportantdeconstruirea peisajului. :1,'#';fJ#f;if
242
c
Fig. 100.Exemplede incadrare cu.plantafii a unor veder
i, dupdBaumannA., I95J:
a - culoar vizual; b - priveligte exiitenttr;i _ ptantalil proiectaii,
legatede peisajut
exterior; d - plantalii fdrtr legarecu peisajul exterioi
Spatiiledeschise
suntcel mai adesea
organizate
cu partere(peluzcgco_
metricede gazon,omatesaunu cu flori, arinjamentede garduii
vii tu;sc,
aliniamentede arbugtitungi,bazine9.a.);tot partereleprldomind
in alciitulreaperspectivelor
principale,incadratefiind de vegetalieinaltd.
Tratarealiberd, mai naturalda compoziliei,. .Jl."ia in utilizarca
tlc
maseneregulatede arbori 9i arbugti,de mdrimi diferite gi cu volunrctric
variatd,grupurigi exemplaresolitare.
!4
sc rcalizcazispaliincrogulatc,
(lc
_ ln distribuliagcncralla planta(iilor
la larg deschise
pdni la inchise,fie dctcrminindprivctiqtigi pcrspective
ample(mari peluzegazonategi cu vegetaliescundi,suprafel"i" upa;,n.
limitdndvederilegi asigurAnd
protecliegi intimitate.Aici elementulordo_
natorestemai pulin vizibil 9i consti in ierurhizarea
mErimiisi a modului
de tratarea spafiilor.
In construireapeisajului,microreliefuldetermindaspectevariateale
amplasdrii Si sistematizdriiverticalea vegetaliei
- .Masiveledearboriinalli, situatein terenorizontal,pot fi folositepentru
echilibrareauneicoline.
Volumetriaplanta{iilorpoateamplificasau atenuaformelede relief
pozitive(fig. 59). Plantareade masivede arborisaude arbugtipe o colind
accentr.re
zd vizual diferenlade nivel gi invers,cAndplantarease face la
DAZA
pAnter.
Vegetaliacareinsoleqtepantelese dispuneastfelincAt,pentruprivi_
torul de la inillime, sdascrndi gi sddezvdluiepe r6ndpriveligt"u.pi"
releJoase.htreruperileplantaliilorpe pantepermitnu numaiorientarea
"oprivirii in sensdescendent,
ci qi observarea
dJjos in sus,zoneleinierbate
inclinateevidenliindpldcutmodelajulreliefului.ImpresiavizualEa unor
astfeldespa(iiestedinamicd.
Acelagiprincipiu al dezvdluiriigi ascunderiise are in vederepentru
plantareazonelorad.iacente
apelor(foto color 53). in anumitezoni vizi_
bilitateaasupraunui lac se lasi mai larg deschisi,in altelepriveli;teaeste
ascunsdsaufragmentati.Chiar pentruvizitatorulcaresedeplaseazd
pe aleea
de centurda unui lac esteinteresante
discontinuitatea
vederii,prin interpu_
nereadepdlcuridesdlcii,chiparogidebaltd,exemplare
dearbuEi(fig. 53).
UnitateaSi armoniapeisajului decurgeSi din echilibrarea volumelor
vegetaleintre ele $ a acestoracu spaliile in care se aJIdsau pe care le
definesc.
_ Maselevegetalemari gi inalte,incadrlndpe o laturdo zoni cu deschi_
dereampld,pot fi echilibratevintal, de cealalidparte,cu masivearbustive
saucu grupuri de arbori.
In dispoziliaspalialda vegetalieilemnoase
din parcuri,masivelearbo_
rescentesuntpieselecelemai importante,cdrorali se aldturdgrupurilegi
exemplarele
solitare.Acesteadin urmdpot asiguracontinuitateavtzuald.
a
plantafiilor,pot creaefectede echilibruspalial,pot accentuarmportanla
unui spaliu.
GrupurileSi exemplareleizolatesepot amplasain variatepozi{ii: cu
rol de punctfocalpentrumai multelinii de vedere(deexemplu,in centrul
244
J ) ( ( l ( ' l t ) c s l (l r ( ( S i r . \ r l ) u \ l l l l ) l j l l
l ) , l r l r \r l ) ; r 1 ) 1 l l 1 t ) r i r r f . l i t s l l r i t l i l o r t ] l l
t t r z l r r c l rs l l t l i l r l i i l r c o l u l t o z i t i c i .
i l $ i lc l l l l ) s l t l t r i l l l l .
q'll,ffruo,ffl
dodillfimlf
qryrp
^,
Plantaliilescunde,fiind sttuate
maj aproapede nivelul
solului,au mai
aranjamentu
ro.metoi
in
pi"',
p.i' varialia
in'if:'::iff:ij:1,'Ji,prin
Un loc aparteil au trandafirii,_a.
gdror utilizare
ffiere viguroasiei
iffi u.u,.,gti
mari.Ei
grcuinflorire
tiir,rta qi Theahy-
a.ciror
pozirie
in d;;;rt;;;li;ril1.r,"
ll l:",.:I'0",:..
aseamdnd
(roto
coror
1
04)
r;"";"-n-l
cu,rrunchi
pot
;J;? ;'ffi :ii::$::Ti'
ceiurcdtori
potfi dirijali
airerite
volume
l;;il;##p-:T:i*t1l
palsaleape suporturi
speciale
in
(deexanplu,
formdnd;;i;;;"ffifijrlll
urcitori,potomamenta
pergorele,
ur"ua.r",',."'il.;"1_
J;T:,:t:ffibuqti
'uii"rl
zole.lede sta{ionare,u, in
. ln
este
incetinitd(prin concentra ."ur.
*'"r,"rl*
a vrzitatorilor
mentaresuntd;t;;,;J;;;,,f,
:,:i:#T:'lT,',:;ii:iiil3T::Xiit.:X_
216
8.5.CIRCULATIA
Peisajelepot fi privite de la distantd,perceplialor llind lnai irlcs,.,,1
ten.rplativd,
dar mai adeseasuntexploratecomplex,prin parculgcrcrtlrlr'
ritelor zone ale acestora;spredeosebilede peisa.jele
niltulalc,cclc :rrrr,rrr
rr
si pemriti ucccsibilrlrrl,
.jatepentrufolosinlaclirectia oamenilortrebr-rie
' , 1i
8.s.1.TMPORTANTA
FUNCTTONALA
Parcurile 9i grddinile cuprind ?n mod necesartraseede circulalie care
rdspund,in primul rdnd, unor cerinie funclionale :
- asigurdaccesulvizitatorilor prin puncte bine alese,in raport cu circulalia exterioardgi cu solicitirile generatede zonele limitrofe (de exemplu, densitateamare de locuitori a unui ansamblude locuinle din imediata
vecinetate);
- conducspre diferitele zone organizatepentruanumite funcliuni;
- conexeazEobiectivele incluseSitoate pe4ile amenajerii;
- asigurd fluen{a traficului gi confortul deplasdrii (inclusiv utilizarea
in condilii meteorologicenefavorabile).
Aspectelefunclionale se realizeazdprin proiectareacorespunzi.toarea
densitifii relelei de circulalie, prin subordonareaimportan{eialeilor, direclionarea fireasci, alegereadimensiunilor 9i imbrdcdminfilor adecvate,inclinirile longitudinaldgi transversaldin func1iede microrelieful terenului.
8.5.2.STSTEMATTZAREA
CtRCULAT|Et
iN PARCURtgr cRADtNl
Circulalia in cuprinsul parcurilor 9i grddinilor este sistematizatl in
funcgiede :
- sttuctura stradald exterioard,caredetermindpozitia intrdrilor qi uneori direcliile dominantede circulalie interioard(in cazul scuarurilor);
- organizarea interioard: centrul sau centrelecompozitionale,amplasamentulcl[dirilor gi amenajirilor cu diferite destinalii condilioneazdproiectareaaleilor care trebuie sd asigureo accesibilitatefireasc[, o buni legdturI intre acestea$i diferitele sectoareale parcului;
- stilul de compozilie ales. Amenajareageometricd regulatd a unor sectoare sau a intregului ansambluse deosebegte
net de amenajdrilelibere in
ceeace privegtesistematizarea$i traseulaleitor. in primul caz, terenul este
compartimentatde alei predominantrectilinii, care sunt specifice organizirii arhitecturalea spaliilor; in compoziliile libere, in general,aleile sunt
sinuoasegi fragmenteazdmai putin terenul;
- relieful terenului.in n:ncge de necesitdlilecompoziliei,aleilepot ocoli
in5\imile, viile sau,din contrd, se modeleazi dup6 acestea,urmdrind configuralia solului. O indllime care domind priveligteaimpune accesulla ea,
248
;;'i;il;"
denivel'o pantdmai
obliccurtrclc
;i;i"'a pl'ia, strabat;nd
(in serpenttnel'
tmpuneun rraseugerpuitde-acurmezigulei
Dronuntatd
de trepte(scdri,gradenuri);
intercalarea
- prezenlaapilor'peisagere'Un lac reclamdtraseede alei careconduc
( in misurain careacest
cdtreacesteiemint demareatraclie,il inconjoari
ugorde maluri' permit
9i depdrtdndu-se
p"tiUil), apropiindu-se
ir"r"
cu poduri)'
traversarea
"ti" in,i"a"."u i" upa(pentrudebarcadere'
u"."r"ifu
--'
insolitecel pulin pe o partede cAi
sunide asemenea
ep.f.
in funcliedc
""tgatoare
neregulat$erpuitoarc'
(ilee, potecd),mai adesea
a"
unei apecanali"i.JuLu1i"
ii retienrtmalurilor'Amenajdrilepe malurile
rectilinii'
"*ir**i*
ia'i e"gu, in rimieoara)pot aveapromenade
;;i?;;;;iu,
"-"-i"t""4"f"
poatefi
unde
de
pozitii
la
de orice fit impun accederea
de aproape'
cit
uarniJ utat ansamblultablouiui pe care il cteeazd". 9i
cdderii
efectelor
a
detaliilor 9i percepereasenzoriald
;;;;;;;t";r"a
uP"t
circulalieestein- dri^"o terenului.in parcurilevaste'releaua.de
o
aleilor trebuiesd permitd bunaorrentarea
tinsd,Je aceeasistematizarei
in corelalie
atit dupdldrgimealor cdt 9i dupddireclionarea
"ir1i"atif"t,
cu
'- formelenaturalealeterenului9i obiectiveleconstrulte'
nu trebuiesd dep[it r"p"., cu suprafalatotald a amenajdrii'aleile
qeascd
10-20%,in func1iedenecesitdli'
''-"in
9i mai inguste'Cele
g.aainif. mici, aieilesuntmai-putinnumeroase
circulalialimitati la
*ui -fti amenajlri- grddinilefamiliale au uneori
ocupatdvegetaJle'
simple
"^-^-inpoteci,in favoareaspaliului
circulafie cuprinde:intrdri'
refeaua.de
ioprinrut parcurilor-mari,
carosabile'alei mixtc
.r.i pj"t"".i", pJteci, spalii de odihnd,piefe' alei
mici' aleilc
(|eni* pi"t"ti^ 9i vehicull), parcaje'in grddini 9i parcurile
de cele pietonale
)"^-r"uii. i*.tsc, funclia ioi nina preluatdocazional
(fig.4l).
la intersec{iide strdzisauin punctevizibilc'
Intrdrile suntamptasate
un spaliudegajat
Ca" ptitcifaf" suntinsolitede elementede subliniere:
elementedecorativc
..tior'ai" fluxul de circulalieal trotuaruluistrdzii'
omamentale
po4i
$.a)
apd,
de
oglinzi
.orri.it" (bazine,fintini arteziene,
$i plantaliiomamentale ,
Dimenstonarearnranrorseproiecteazdinraportcuimpo(antaa
unerperspcctora.Celeprincipaletrebuiesdfie largi 9i s[ nermlil.crearea
suntrezolvategc*
i*" in irt".io-f terenului.in fiecventi cazuri,intririle
omarnentalo'
*et.ic, cu parteredecoratecu flori, incadratedeplantalii
249
fl
i
gliltlilriipoatcconstituitrascLtl
ulioi,alccapcrinictralir:r
[)c tercrrurilo
principalde circula{ic,asigurAndparcursulccl mai lung 6i cuprindcreain
cdmnulvizual a celor mai mari dimensiuniale terenului.
in trurnu generalda circulaliei unui parc trebuie sd se realizezeo bunl
structurarea categoriilor de alei, o direclionare9i dimensionarecorespunzetoarefunclionalitdlii 9i bunei orientiri in teritoriu a vizitatorilor.
Ca forme ale traseului, aleile, fie principale, secundaresau de detaliu
pot fi rectilinii, curbe centratesau sinuoase,asamblatein funclie de maniera compozilionald adoptatdgi de conexiunile necesare.
Aleile rectilinii au in general laturile paralele.Ele pot defini compozitii geometrice,pot conexape direclia cea mai scurti 9i mai fluentd diferite obiective din cuprinsul amenajdrii.
Aleile curbe centratepot fi sectoarede cerc sau cercuricomplete,asambldndu-sefie cu alei rectilinii, fie cu alei sinuoase.Uneori, pot fi concentrice, organizateintr-o relea de circulalie cu structuraradial-concentricd.
Aleile sinuoaseau traseulin curbeprelungi, ale ciror inflexiuni se asociazdcu unele elementecare motiveazd schimbdrile de direclie: configuralia terenului (microrelieful), prezenlaunor obstacolenaturale sau create
traiectorie,aleile si(vegetalie,unele elementeconstructive).Pe^aceeaqi
nuoasesunt mai lungi decdt cele rectilinii. In funclie de necesitdliletraficului pietonal ele se pot ldrgi gi ingustaprogresiv; ldrgirile corespundcu
schimbdrilede directie saucu zonele de stalionarepe bdnci.
in proiectarea traseului aleilor sinuoasese evitd curbele qi contracurbelerepetate;acesteasunt necesarenumai pe terenurilein pantd accentuatd. Un traseu prea contorsionatnu permite o buni fluenld a circulatiei
qi in acelagitimp genereazio stare de tensiunevizuald. Uneori, un astfel
de parcurspoate fi adoptatin mod deliberat,de exemplu in unele sectoarc
ale parcurilor de distraclii, pentru efectele,,surprizd".
Intersecliile aleilor trebuie sd se facl sub unghiuri care nu inconrodeazdtraficul (se eviti unghiurile prea asculite).
Fiind zone de aglomeraregi interferen![ a circulafiei, intersec]iile sc
lirgesc corespunzdtorprin tdiereaunghiurilor cu linii curbe de racord, carc
asigurdo tranzilie bund de pe o alee pe alta.
Numai in anumite sectoarede compozilie geometrice,in care din rnotive vizualejocul liniilor gi unghiurilor suprafelelornecesitdp[strareaca
rtare, nu se recurgela racorduri curbe. Totuqi, astfel de unghiuri sunt grcu
de menlinut,existind tendinlafireasci a pietonilorde schimbareprogrcsivi a direclieide mers qi deci de tiiere a acestora.Soluliaesteintroducc-
251
rca dc obstacorc
vcgctilrc(gartrurivii.ysiruc()nsll.ucrivc
(rncrilrrcc),
intc
gratecompoziliei.
ln zonerede interferen^fe
a aleirorsc proiccteaziadcseainsurc
dc trc_
vrerea traficului,carepot fi circulzu.e
rou fo.rn" a"riu*ana
a"
la
triurrghi
sau alte forme mai aerodinamrce,care
"u
asigurd
o fluentd satislicitoare.
pielete
consritu_
ind punctede interesla intersecfia
mai multoratei:tocurrde intAlniregi
stalronare,
avdndsaunu u1
centralomamentui(iu.in, fhntdnd,sta_
floral). O lo1,_u
piali mare,cdtrecare sunt direclionate
311,^,111?il""lt
alei
poatetunc]ionacacentrucompozilional,
cu
o
trarare
corespun_
;;i::[i"
Mai-adesea
astfelde ple{eau formegeometrice.
.
Raporturile
dimenldrgimeapielei ei un elemenld";;;;;
u.prurut
:l:Llf
li:i:
centralsc
stabrtesc
proporfional
cu importanfa
zonei,ldrgimea
gi nura-f aleilorcarc
accedin piala.imporrant.o:-rni
? "lem"ntulul.""i.:"i 1r"ur1i.", ldrgime),
Iudndu-se
in considerafie
distanlele
de percepere
vizuald(agacum s_amai
aratat'cel pulin de doudori indllimea'obiectrrri,
p""i. a fi observatin
?ntregime).
Intersecliilerezolvateca piele pot
aveagi forme asimerrcegeometrice sau libere; cele de mz
bdn
jil'5:*'ut"n,'l.ui
ur" ;;;; ; il,, ;;11 f;
::::
"u
i"1,
",,
potecitesuntciile pietonate
celemai Gr;;];:;
] 0,, rnl qi mai pi_
tore$ti,carestribat anumitesectoare_ale
amenajdrii,conducana
".l,Hr",
spreunele
detaliiale compoziliei.uu
2s3
pcrspcctivclc
pcisagisticir
rrucoincidniciotlatir
cu aloilc.Aicr irrrportanla
a
rrlcilor nu ests mai micd, dar este mai subtilir.I'arcurgcrcalor, umrind
culbcle ;i contracurbele,
deteimini vizitatoruluio schirnbaresuccesivira
rnghiurilor qi distanlelorde vedere,o varia{iea perceperiispaliilorqi privclig-tilor
in func!iede acestea.
In general, pe parcursul aleilor sinuoaseprivirea nu trebuie si cuprindd mai mult de doud schimbdri de direclie succesive;restul traseului
cste camuflat de mase de arbusti sau arbori. eventual de forme de relief
pozitive.
in trama generalda circulajiei, aleile sinuoasedivizeazdterenul in suprafeleinegalegi asimetrice,conducdndde la un obiectiv la altul, de la un
spaliu la altul, parcurgdndformele de relief sau ocolindule.
Anumite sectoaredelimitate de alei pot aveadimensiuni mai mici, intrAnd in cAmpul vizual, astfel cI aranjamentulformei suprafelelor,liniile
lluide de alei pot fi pllcut percepute.
Directionareagi viteza circulaliei este controlatd de alura sinuozitdlilor, lirgimea aleilor, modelareamicroreliefului,aranjamentulvogetalieiadiacente,formele spatialedeterminatede vegetalie,amplasareaconstrucliilor.
in parcurile modeme, circula{ia imbind structurile geometricede alei
cu traseelesinuoase;acesteadin urm[ domind in suprafalaterenului, fiind
mai ugor adaptabile poziliei diferitelor dotiri gi amenajdri.Indiferent de
rnanieracompoziiionald,aleile trebuie sd asiguretranzilia pldcutd9i agreabil6 fizic Ai vizual gi rezolvareasatisfecAtoare
a conexiunilor necesareintre Dunctelede interes.
8.5.4.ASPECTE
ALECONSTRUCTTET
ALETLOR
ivenAcAvrNlrlE ALETLoR
Aspectulaleilorestedat gi de materialelede acoperirea acestora,
carc
imprimdo anumitdtexturi.
In funcliede tipul traficului,pantaterenului,criterii esteticegi econornicese pot alegediferitesolulii. Pentrualeilepietonalese folosesc:pictriq, criblurdde piatrd,asfalt,uneoribetoncu anumitefinisaje,dale,piatrd,pavele.
Texturaaleilorinfluenleaz[vitezatraficuluipietonal.
gi determindo plimbarc
Aleile agtemutecu pietrigsaudalesugereazd
mai lenti, suscitindinterespentruplanulsolului,pentrudetaliilede corrrpozifie(vegetaliemici, aranjamente
floralein combinaliide formeqi oukra2.55
5i rrclr'ur,crrrit,.cr.crrrulrc
r'.r 'r'itr. ;;irrrirr
c.'r,r.lir'rr,,irr
i,il-n:':t-|"'l
tlnt1rtll
clrciil
aspcctclcvizLrllc dc unsunrltluprinrcazir
asLrprir
clclaliilor.
constituie
"il,gazon,
i"l."r"ni,
r,ira mai ieftine
n.n*n?Tt:
sorulii
care,r".:::HffiHrff::jll
Dalajelede beron,foarrefrecvenrr"i*ir"
uS9.de procurat,pot fi realizatein uuriul.-rn-oOuri
It ;1nu1
atdt ca formi
(pdtrate,
dreptunghiulare,
hexagonale,
circulare),
texrurdqi colo_
"at;i;;
Suprafata
pecarese
pout.
n n.tedd,
rugoasd,
cu
:,:131"_111".
199). cu moder
plet'$ maxe,aparent,
"ur"a
imprimat,
de curoareacimentului sau colorate diferit (verzi, rogii, grena, cdrdmizii
$.u.). Ai";;r"u materialului
trebuie_sd concorde cu aspeorulsau caracterul
zonei de parc, cu materia_
lele folosite gi pentru
2s6
t lllolltlllcl)c scllclctlllelil
srrrrttlirt sc;uttlttt
(alcr,plirllirIrrrc)
dc cir.cula{ic
lic, pe patdln bcl()llf .r.
Potecilepot fi rcalizatesimplu,din palmiintbiitut,acoperltctl lllslp sau
pietriq (foto color 77). Foartedecorativesunt cclc construitedin dale,incastratein gazon,la nivelul solului; dalelesunt fie a$ezatepe un singurrind, la
mici intervale(foto color 103),fie dispuseugor decalat,altemativ [a sdnga
trebuie
9i la dreapta(aqa-numitul,,pasjaponez") (foto color 62); intervalele
(0'65
m)'
dalelor
sdasiguredistanlamediea unui pasintre centrele
Aleile si ariile carosabiledin parcuri sunt,de reguld,asfaltateqi uneori
betonate,pavatesau acoperitecu macadam.
Structura de rezistenld a aleilor se proiecteazi corespunzitor cu importanlalor 9i naturatraficului (pietonal,carosabil'mixt)'
NIVELMENTULALE1LOR
Comoditateadeplaslrii pe alei este,de asemenea,influenfatl de inclinarea terenului gi de practicabilitateatraseelordupd precipitalii' Trebuic
ficuti menliunea specialdcd pondereatraseului trebuie sd permitd qi persoanelorcu deficienle motorii qi adullilor care plimbd copii in cdrucioarc
sd acceadi in diferitele zone ale amenajirii.
Din acestemotive pantelelongitudinale 9i cele transversaleale aleilor
se proiecteazdcu anumite inclindri, in func1iede relieful terenului 9i tipul
de imbricdminte, pozilia in rambleu sauin debleuetc.
Pe terenurile relativ plane, scurgereaapelor pluviale se poate realiza
fZrd pantd transversalddacdprofrlului longitudinal i se asigurdo pantd de
0,5 - | Vo.
Pe terenurile denivelate,pantele longitudinale maxime admisibile ale
aleilor pietonale sunt :
- 5 o/oin cazulimbricdmintilor de asfalt,beton, dale ;
- 10 7opentru aleile Pavate;
- L5 7o pentrt aieile balastate.
in cazul aleilor carosabiledin parcuri limita pantei longitudinale cstc
de 1 Vo.
inclinarea aleilor se poate reduceprin stribatereaoblici a curbelor dc
nivel gi chiar prin serpentine.in acestcaz,in zonelede curbur6,aleile schimbindu-gi diretlia, se proiecteazdldrgiri corespunzdtoareqi modificdri dc
inclinaretransversale.
Reducereapantelor longitudinale ale aleilor pietonale se poate face in
plus prin .foloslrea gratlenurilor:treptede-alungul aleii, la intervalcmai
l7
n rhilcclurii pcisllScri
251
8.6.CONSTRUCTilLE
DECORATTVE
gt FUNCTTONALE
Parcurile9i grddinilecuprindelementeconstruitespecificecarecom_
.
pleteazl
peisajulsaucarerispund anumitornecesitili irnclionale.Unele
construclii decorativepot constituipiese importaniede focalizare
sau
onentiuea percpectivelor(bazine,fantaniafieziene,pergole).Altele
au
in primul rdnd^un rol funclional,dar trebuiesd fie in aielagi timp
fru_
moase6i si seinscriearmoniosin peisaj(scdri,ziduri de sprijin g.u.j.
fUa_
rimile, formelein plan gi in elevafie,materialeleutilizatep.nr*
"onrt-"liile de parc se aleg in concordanldcu importanlaqi .u.u"t".irti"il"
zonelor in care sunt amplasate(scara,propo4iile, maniera stilisticd,
folosin!a).
258
8.6.1.TERASELE
Pe terenurilecare beneficiazdde dif'crcnlcdc nivel se pot proiccta tcrase-belvederidomindndperspectivasau priveligteaasupraunui lac, asupra
compoziliei peisagistice de pe cotele mai joase. Frecvent intAlnite in
parcurile9i grddinile clasice(foto color 120, 126), avdndrezolviri stilistice
adecvate,teraseleigi gisesc locul gi in amenajdricontemporane,cu o tratare
modemd.Ele pot fi insotite de balustrade,ziduri de sprijin, scdri 9i omamente arhitecturale sau de arti plasticd; uneori, cind diferenla de nivel nu
estepreamare,teraselesunt amenajateca platformeconsolidatede taluzuri.
8.6.2.SCARILE
Cdnd panta terenului este puternicd qi aleeanu se poate trata in plan
inclinat (depigind limitele menlionate anterior) scdrile apar ca elemente
necesare,funcfionale.
Scdrile de grddin[ se diferenliazd de cele ale clidirilor, deoarecetrcbuie sd se integrezefErd a intrerupe sau contraveni liniei generalede profil a terenului; de asemenea,trebuie sd fie comode,sd corespunddritmului
de mers al pietonului gi sd asiguresigumnla folosirii (si nu fie alunecoasc
qi prea abrupte).
Pe pantele slabe, gradenurile rezolvd o deplasare fErI eforturi
(subcap.8.5), insd pe pantelemai mari estenecesareproiectareade sciri
ale cdror trepte sunt dimensionate pentru a preveni oboseala urcdrii.
itrdltimeade 0,10-0,15m gi ldrgimeade 0,45-0,35m corespundmirimii
medii a pasului unui adult (se utilizeazd formula 2H + L = 0,65 - 0'7 m).
Cea mai frecvent folositd dimensionareeste0,12 m (H) cu 0,4 m (L).
Cind terenul nu este prea inclinat, scarase poate inscrie perpendicttlar pe curbele de nivel, incastratdin profilul terenului. Daci inclinarca s:t
nu coincide cu cea a solului, se prevdd zidulele lateraleinclinate sau l'tlodelatecu paliere succesive(in trepte).
Formele scirilor sunt variate:pe lAngdcelesimple (drepte),in parctrri
se int6lnesc scdi cu accespe mai multe laturi, scdi semicirculare(anitclc
categoriipermit alegereamai multor directii de plecarela piciorul scirriil.
scdi tn unghi (de exemplu,pentru accesulpe o terasd)(fig. 102).
Uneori terasapoate fi mdrginitd de o scardvasti care poate suplini tlll
taluz sau zidurile de sprijin.
Terenurile prea accidentate,cu pante lungi, impun tratarea scitrilot'
mai variat6,pentrua se evita aspectulmonotonal unei suiteprealungr tlc
259
urcarea
l1lllr se]"
-primei
scarrr
-adapteazdconfiguraliei terenului mai abrupt, prin schimbiri de
unghiuri in dreptul palierelor.
--"F+;=____J----l
r"---
trP
201
(conexate
cu volumulde ndmdntsusli;i, i" ;;,;'ilinteaza
aiiarite
A" rocdrie.(fig.
t03).Gamaplantelor
poateasigura
-rP:"ji
paletd
o
coloris_
ticdinteresanti
giegalonarea
aspectului
decorativ
Aur-a"inio.,."_
La proiectarca
zidurilorseauin vederecdtevareguli:
- fundalia trebuiesI fie
mai putemica,;; i4i;"";^;gald cu o
treime
din inillimeazidului;
- profilul zidului, oentru
un[,:ui"^-a"'T&il"#",:"il#;;fiH:"jl.T1fi
:T,,il:fi
::f;:
proiecta
$i?n
inclinat(fatavizibildsauceainvizibilaj;
?ffi#;rJil;,"
treptepe laturainvizibill;
- zidurilecaresuslinterenuri
umedeseprevddcu barbacane(deschi_
ffil1flnil1ru
eliminarea
excesului
a"
pentru
oprirea
"paisi-e.iia
8.6.4.BAZINELE
Prezenlaapeiin formeconstruiteesteposibild
gi in celemarmici grd_
dini.Bazinelesuntelemente
(
in careapapoatefi statrcd,animati de ieruri, Ie"rtul::1:, -"ttactivitate'
ciatdcuprantea.il;;#;;ltlfi
;Tfi#"?*:nfi :iiJ""#:J::il:
bind cu diferiteelementearhitecturale
gi
stalaliide iluminat.
plastice(vasce,statui),roci, in_
l)inrcnsiunilc,lornra,aspcctularhitocturali;i rrrttcrialclcaparcntoalc
construc{ieibazinelorse proiecteazein raport ou mdrirneagridinii sau a
spaliuluiin carese incadreazd,
stilul amenqlrii, prezenlaaltor construcfii
dc Darcetc.
in spaliile vaste se pot folosi oglinzile de apd - bazinede mari dimensiuni, cu functie reflectorizantda peisajului inconjurdtor sau a anumitor
elementearhitecturale(cl[diri, statui, coloaneg.a.)(foto color 1, 15).
O compozilie apartein gridinile clasicesunt a$a-numitele,,parterede
apd", cu bazine omamentale combinate cu spalii cultivate, decorate cu
desenede buxus, gazongi eventualflori (foto color 116).
in grddinile mici, familiale, un mic bazin poate constitui un motiv
decorativ gi in acelaqitimp o modalitate de preincdlzire a apei provenite
din foraj sau de stocarea apei de ploaie (pentru speciile calcifuge).
Caracteristicile constructive ale bazinelor ornamentale
Formele bazinelor sunt variate: cele regulate (pdtrate, dreptunghiulare, circulare, hexagonale,uneori stelate) sunt utilizate mai adeseain
zone amenajategeometric: la intrarea principald intr-un parc, in pielele
interioare, la interseclia axelor principale de vedere sau de circulalie, in
denivelareanegativd a parterelor bulingrin, in fala unei clddiri cdreia ii
subliniazd arhitectura, in centrul unei gr[dini patio etc. (foto color 15,
18). Bazinele circulare se potrivesc Ai in compoziliile libere, iar cele
rectangulare se folosesc qi in amenajdrile geometrice asimetrice (foto
color 36, I l7).
Formele libere de bazine, fie rezultind din combinatia de linii frdnte
gi curbe (foto color 118), fie avind contururi sinuoase,necesitdmultd exigenfi in acordul cu caracterulzonei in care se introduc. Forma aleasdtrebuie sd apard logici 9i perfect integratdelementelorplanului 9i modeldrii
reliefului. Astfel de bazine se pot folosi: ca element de interes principal
pentru o grddind neregulatdsau pentru o zonda acesteia;la margineaunui
spaliu de odihnd, eventualin denivelaresubliniati printr-un zid rustic ornat
cu plante, la baza unei rocdrii g.a.Pozilia in cotd negativda bazinelor pcrmite o mai bund observaregi accentuareaaparenti a diferenlei de nivel.
Bordurile definesc forma bazinului 9i pun in valoare apa. Ele pot li
bine evidentiateprin indllime (in generalmicd: 15-40 cm), ldtime 9i modr,rlde prelucraregi omamentare(fig. 104):
- clasic - din marmurdsau piatrl, elegantgi fin tdiatd (sau doar placatc
cu acestemateriale):
262
26.1
Bazinelecujocuri de aPd
pc carcil creeaziapain mi$pentruspectacolul
Specialconcepute
care,ele pot cuprindejeturi fine, verticalcsauoblice,dispusein linie, in
oercsauin evantai,jeturi putemicegi tumultoase,combinaliide diferite
formegi puterialejeturilor.
Bazinelecujocuri de api sunt realizalein mod diferit.Uneleau sistemul de distribuliea jeturilormascatdebordurabazinului9i de nivelulapei,
astfelci la oprireajocurilor de apdpreiaufuncfiaunor bazineobignuite'
reflectorizante.
jeturile de apl cu uneleeleAlti categoriesuntbazinelecareasociazd
Mult folositein gridinile clasice,ele
mentesculpturale$i arhitecturale.
prin bogdliadecoruluicreatde statui(foto color 22' Il9)'
impresioneazd
baioreliefuri,vasceq.a.9i prin mdiestritaimbinarecu arhitecturafluidd a
jeturilor(foto color 120).in prezent,astfeldebazineserealizeaziin forme
modernein care elementeledecorativesunt structuri arhitecturalesau de
artdplasticedin piatrA(foto color 121),betonsaumetal.
care
Jocurilede apdimplicdinstalaliihidraulicedestulde costisitoare
pun apain migcare:
- reteade tevi cu ajutajespecialecaredetermindprin tipul lor forma
jetului de api; putereagi mdrimeajeturilor esteasiguratdde presiunea
apei;
- vidanjde preaplin;
- refulantd,carerecirculi apa.
- pompdaspirantd
un bazincu jet centralvertical,indllimeaacestuia
C-6ndseproiecteazd
egaldsaumai micd decatdiametrulsauaxamici a bazinului
se stabilegte
(pentruca apasdrecaddin bazinchiarpe timp vdntos)'
Anumitebazinerusticesaucu arhitecturdmai pretenlioastsunt conprin ciderede pe un nivel pe altul (cu
ceputein trepte,apaomamentand
recirculareprin sistemuldepompare).
accsUn tip particularde bazinesvr'tihnfinile ca apd descendentd;
tea pot fi de dimensiunimai mici, situateca piesede sine stitdtoaresau
alipitedeun zid. Ele pot ldsaapasdcurgddintr-oteavdvizibili saucamuflatI de un elementomamental(de exemplu,un gipotieginddin guraunui
capde leu, ca basoreliefal pereteluifnntOnii).Curgereaapeipoatefi mounei mici cascade'Rusticesau Inai
deiatl gi in perdeasubtire,asemenea
rafinate,fintAnile, ca toateelementeledecorative'trebuies[ se armonizezec\ caraclerulgrddinii. Unele pot fi specialconceputepentru apil
ootabild.
265
8.6.5.PERGOLELE
$t coLoNADELE
Pergolelesunt construc{iiclccorativcsub lbnni
clc pcrcchi dc stiilpi
saucoloanereunitein parteasuperioardprin elemente
u$oarede legaturil;
prin alinierein qiruri regulateele alcdtuiesc
gut".ii.uu iJrt, deasupraunor
alei sau arii de stalionare.pergolele,"-"r"
Ju *p*
p.r,- planteleurcd_
toare,realizind un decor vertical in acelagi
timp, un anumit grad de um_
9i
tr:-,
se folosescpergole unilateruf"
un ,ingr, ,rnd de stAlpi),
f"u
!lT:exemplu,
de
mdrginind o terasd,un spaliu de gedere(foio color
122).
face
tranzilia
inrre
o
clidire
qi
griaina,
udaposti
, !F ryr
un spaliu
'urrei
de odib-nd,pot amplifica importanla arhitecturalr iot
u
terasebervedere,
pot fi elemente de bazd al
j :Iff :::i',*;:HJXIl1Bf
exemp
ru,insur
atrandanri,
:ffi ,,llrr:l;
color 49) 9.a.
Alegereapoziliei pergolelor se face in concordan{d
cu orientarealinii,
lor de perspectivd:lateral, incadrAndo vedereprin.ifuia
,uu in fundal. De
asemenea,din spaliul acoperit al pergolei trebuie
sd se deschiddpriveliqti
asuprascenelorpeisajului apropiatsaumai indepdrtat.
se. folosesc difeite tipuri de pergore, in acord
cu rezolvareast isticd
a zonet:
- pergolerusticedin lemn rotund
nefasonat,
cu diametrulde l0 _ 15 cm;
- pergoledin lemn fasonat.
Exemplu de pergoli uqoari pentru o aleein_
gustS:stAlpicu sectirmeade 10/12cm ina[im-ea
jZ,CO
A" Z,ZO
9i
-, ai"""_
la\i la I,40 1,80 m (deschiderea
pergolei,io n r"1i.-a."farg,mea aleii); ei
suslrngrinzi de legdturdcu secliuneade g/10
cm. Grinzile Jepegescin mod
egal stdlpii de o parte gi alta a pergolei cu 25
cm. Distanta longitudinald
dintre stdlpi este de 2 _ 2,5 m. Feniru deschide.i
rnui rnuJ ur" pergolelor,
se folosesc grosimi mai mari atat pentru stAlpi,
;i p;;t- $arpantaorizontald,:
"at
- pergole cu stalpi construili
din: coloanede piatri tdiatd artistic; zidd.
rie din p-iatrd,cioplitd rectanguiarsau placatd
*
ziddrie de
cirdm_idi. Stdlpii, cu indllimea minimd de 2,20 ii"oa ".pfui;
m, au r".'1iu.r.u rotundi,
p5lrati sau dreptunghiulard.Grosimea lor
este in'func1ie'de muterialel"
stalpiipreamasivi.Deschiderea
*u*irn. estede3 m,
,r"..I",'j:::.:^ll1:o:-se
ru rnrervalete
orntrepergole
lasonat.
ub1-T
sepor utiliza_pergole
incomplete,Lpsirede grin_
_,,^l:n*
JTgi
zrle
transvenale.Stdlpii
componenli(in g-neral
susltndndsau
"onrt-l1ij,
266
pritt lattlLrri
clcco
nLrclcrncrrtc
rlitt gritrziscurtc,lx)t li rctrrriliIotr1itttttIiItitI
rativc(tlc cxctnplu,itr iusulatrandaliriloltlitrparcLtlllcristriu tlin Bucttcu pcrgolelcin oeca
lcati) sauprintr-unzid bazal Au roluri ascmlinaltoare
cu planteurcitoare,rnai pulin umbrirea.In race privegteornamentarea
port cu deschidereamai mare a aleii, coloanelepot fi mai inalte decdt alc
unei pergoletip galerie.
in multe gridini se preferdpergolele din lemn, pentru cd se incadreazd mai natural in peisaj qi convin unor spalii relativ mai mici, unde stdlpii
construili au o aparenli greoaie.Pentru o mai mare durabilitate,stdlpii dc
lemn se monteazdin beton, prin interpunereaunui element metalic carc
distanleazdpulin baza fald de sol sau pavaj, evitAndu-seastfel stagnarea
apei din precipita{ii.
Un tip apartede pergoli il constituie galeriile arcuite din metal, cdrc,
servind ca suport plantelor urcdtoarerealizeazdtn spaliu umbrit gi in acelagi timp aerat.
Pergolele se dispun mai adeseain sectoarecu rezolvare geometrici,
aranjatein linie dreapti, in unghi (mai adeseade 90") sau in arc de cerc,
in funclie de locul gi rolul lor in compozilie.
Colonadele, specifice stilului arhitectural,sunt ansambluridecorative
din coloane clasice (mai rar moderne),dispusein unul sau mai multe Eiruri, uneori reunite printr-un postamentcomun. Ele pot contum un spaliu
geometric, pot constitui un fundal sau o incadrarepentru un monument,
grup statuar,oglindi de api, flacdr[ vegnicdetc., conferind compoziliei un
asDectarhitecturaldeosebit.
8.6.6.JARDINIERELE
Jardinierelepentru amenajdrilepeisagisticedecoreazdspalii de circtrlalie, terase,scdri, ziduri 9.a.,aducdndelementelorconstruiteviata gi colo
ritul olantelor.
incastratein construc{ii sau mobilAnd anumite spalii, prin mlrirnc ;ii
formd ele participd la volumetria arhitecturald.
Jardinierelesunt construiteca bazine in care se introducepemant lcl
til, avAnd la bazd orificii sau levi scurte pentru scurgereaapei in cxccs.
Cele cu suprafaldmare, inglobate in construclii, necesiti o inclinarc ttSoir
rd a fundului cdtre un colector de scurgere.Uneori formele construitc slu)l
falsejardiniere: fundul bazinului lipsegte,astfel cd se rcalizeazdcontar:lrl
directcu solul (in avantajulculturii plantelormari) (foto color 105).
)(i I
8.6.9.IMPFEJMUIRILE
in fiecventccazuri amenajd.rilc
pcisagiStice
sunt imprejmuitccu garduri- Uneori, acesteadoar marcheazdestetic limitele terenului, liri si lie
o barierd flzicd importanti: de exemplu, unele scuaruri sunt mdrginite de
ziduri scunde(30 - 40 cm), dublatesau nu de garduri vii. Grddinile qi parcurile au imprejmuiri de proteclie mai inalte. Gardurile dinspre stradi trebuie si fie esteticesau cel pulin simple qi discrete(plasdde sArmd,vopsitd
neufu, in verde).
Se folosesc difeite tipuri de garduriz ziduri pline (in cazul unor amenajiri private sau cu acces limitat), ziduri de diferite indllimi cu grilaje
metalice de diferite modele. Dac[ se impune necesitatea:unorporli de
intrare (pentru restriclionareaaccesuluiin parc), acesteasunt, de reguld,
metalice,mai simple sau cu diferite omamente,glisantesau cu doud canaturi acoperindlirgimea aleii de intrare.
In unele cazuri gardurile construitesunt asociatecu garduri vii: acestea he le dubleazd,fie le inlocuiesc pe anumite tronsoane(mai ales la intrdrile principale, unde se pot obline efecte esteticemai interesanteprin
combinareade volume verzi, geometrizate).
Pentru grldinile rustice sunt indicate gardurile din lemn sau nuiele,
ale cdror modele se pot inspira din tradilia rurald.
Alte construcfii func{ionale conceputein proiectul inilial de amenajare, sau adiugate ulterior, trebuie sI aibl o esteticdadecvati cadrului in
care se introduc, chiar dacd unele au pozilii mai retrasesau sunt pa4ial
mascate:debarcadere,toalete,cabine de portar, casede bilete, rezervoare
de apd,magazii, chio$curicomercialeetc.
Toate obiectivele construite,cu deosebirecele importante - clddiri cu
diferite funclii (restaurant,teatru in aer liber, pavilion expozilional etc.),
sunt proiectatedupd criterii care au in vederegi aspectelevizuale ale integrdrii in peisaj.
8.7.MOBTLTERUL
DE PARCgt GRAD|NA
in majoritateaamenajirilor peisagisticesunt nelipsite bdncile Si scaunele de parc. Ele se amplaseazdde-a lungul aleilor, in pie{ele interioare
210
circulard
Fig.105.Banctr
Dintre categoriile de mobilier utilizarea cea mai largd o au bdncilc ;i
scauneledin scheletmetalic cu blaturi sau bare de lemn. ln funclie de caracterul gridinii se folosescdiferite alte tipuri: bdnci elegante,integral din
piatrd sau marmurd (foto color 126), cu forme gi omamentespecilice stiiului clasic; binci din lemn (foto color 127),binci, banchete,scaunc9i taburete cu schelet sau postament din beton pe care sunt prinse bare s:ttt
scinduri de lemn (fig. 106); b6nci rustice de lemn, butuci; trunchiuri dcs-
271
8.9.PIESELEDE ARTAPLASTICA
Fig.106,
Tipuridebnnci
Ca gi celelalteelementeconstruite,mobilierultrebuies[ se acordecu
alte componente
ale ambianlei(imbricdminlilealeilor,zidurilede sprijin,
bazineleetc.) gi cu manieracompozilionali.Forma,materiatete,jriaui
definisare, culoarea- toatepot contribuira armoniaansambluluisau
din
contri, pot s-o strice.Culorile naturalealepietreigi lemnului,verdele
neutru,
albul suntpreferabile,frind exclusi stridentain alegerea
colorituluimobi_
lierului debazi al parcurilorgi gridinilor.
8.8. VASELE DE GRADINA
. Ca obiectedecorative,vaselepentruexteriorsuntde mdrimi diferite,
insi suficientde importantepentrua fi observate.
Ele pot aveaformelargi
272
PENTRUJOCURI$I SPORT
8.10.ECHIPAMENTE
locurilor de joaci
in spa{iileverzi cu funclii recreative,amenajarea
pentru copii implicddotareacu diferiteobiectesi instalalr'ispecifice,alese
in funcliedegnrpeledevarstd:
- bac de nisip: dimensionat
in raportcu m[rimea spa{iului,are forma
joase
preferabil1anivel, pentruevitareaaccisau,
unui bazincu borduri
dentelor;
t,l
Arhitccturlpclsagcri
213
- lcaginc-ounrptrni,
dc dil'critonuirrrnigi inilfimi;
- leaginecu migcarependulari,cu unul saumai multe scaune
simple sau
duble,uneoriincorporateintr-rmobiectatractiv(bdrcu1d,
mic avion etc.l;
modelepeziduri
Fig. 107.TreiajedesenAnd
Treiajele se vopsescin verde sau alb, uneori brun-deschis'Se foloscsc
pentru decorareazidurilor inestetice(fig' 107)' prin aranjarein diferite nxrdele gi prin imbrdcareacu plante urcetoare,cirora le servescdrept suport
275
Montarease lacela 5 _ l0
vane
semipenet,un,"
o*,:,'.fl;:::1'l,':#i;.Ii'li"[:;,,,",,"J'::H,r.*
mici garduride delimitarea unoramenajAri
"parcuri
inclusein
etc.
In grddinile clasice treiajele u.u^^t
f j"flil"Uinfare pentru
realizareaunor construclii decorative
" "rg
Si p*t- ?f i*ltarea ,,sdlilor de
verdeati".
Cogurile
gunoi. Obiectefoarteutile pentrupistrarea
-de
curileniei,
acestea
nu trebuiesdfacdnotddiscordantd i-rnu.";"u
doriti
a gridini_
lor si a spaliilorurbane.Fie suntcutti "u
_ei;;;;J;-",
montatepe
"a
st6lpiincastrafiin betonsau_sunt
recipientede metal,uu t"roo cu coguri
detagabile,
esterecomandabil
sd aibd,i" a..ig" pii.ri
carele fac
observabile,
dar nu stridente.Se amplaseazi"pr'* ij "rorr
traseelor
de
alei qi ariilor-de stalionare,in pozilii
"ujrin.ul
;
il ;;;;;;n
.al
percepe.ii
unor
amenajerisauelementeomamentale.
Panourileindicatoarenecesare
pentruorientarea
vizitatorilor,celede
a planului.grddinii,
tdblilele
cu
anunlurt
.ert
t.ii"e erc.se supun,
::p::::
oe
asemenea,
criteriilorestetice.pozilia lor sealegeastfel
incatsdfie vizi_
bile, dar sdlu d eranjeze
observarea.anumitor
aspe-cte
alecompozrliei.
In ambianlaparcurilor9i gridinilor ..
p-Jriie putrcitare.
"*"tul
8.12. TNSTALATilLETEHNTCO-ED|L|TARE
(UT|L|TATI)
Problemeletehniceale ectrjqirii cu instalafii
edilitaresuntde compe_
tenlacompartimentului
de specialitate
respectiv,insaproiectantut
peisagist
trebuie.sdcunoascdaspecteie
carecondilloneara,"ir]iii. o" amenajare
gi
sd colaborezeinteractivcu proiectantulconstructor
pentrugasrrearezol_
vdrilor adecvate
8.12.1.ALIMENTAREA
CUAPA
ln a.m^lajarilepeisagistice,
in funcfiede caz,se prevddinstalaliide
,
udare,
de folosirea apeiin scopuriomamentale
(bazine,Ientani)$i pentru
apdpotabili.
INSTALATIA
DEUDARE
P-entruirigareaparcurilorgi grddinilorse
utilizeazdsursereposib e:
,
Iac,rdu,captarede izvoare,upi ai p.on
n"i.";i6;r;;
alimentarecu
apda localitdfii.
276
dc
de ap[ pcntruvcgetalic,calcrtlirtla nivclulconsutnului
Necesarul
vard,poatefi acoperitdintr-osingurdsursisaudin sursecomplementarc'
aprovialaplantelor:temperatura
Calftareaapeide udarecondilioneazd
piatdde a mediului,oxigenare,conlinutmic de sdruriminerale'indeosebi
poluante.Apa izvoarelor9i ceadin foraj estc
absenlasubstantelor
ie
"alca.,
p."u
,""" gi puiin aerate,de aceeanecesitdstocareatemporardin bazine
ieschise:uneoriareun excesde calcar.Apa lacurilor9i riurilor estemal
calddgi mai bogatdin substanleorganice:mai bine oxigenatdceacurgdtoare,sdracdin oxigenceastdtitoare;apadin acestesurseare adeseapartiin instasaualge.Din acestemotive,inaintede pomparea
culein suspensie
in bazinuldereceptie'
decantarea
latiadeudareestenecesard
de
irigare:
Sepot adoptadiferitesisteme
- Captarea^apei
din diferitesurseprin pompareintr-un rezervorsituat
la indllime gi distribuireagravitalionald.Rezervorul,de capacitatemare
(corelaticu debitulnecesar),
esteincorporatintr-o construcliede tip tum'
a cdrui arhitectonicdse va inscriearmoniosin peisaj Poziliaacestuiase
o cotdmai ridicati a terenului.
alegepe
-Construirea
de sta{iide pomparecu hidrofor,careasigurdcaptarea
apeidin sursenaturale9i distribuireaei subpresiune'Staliilede pompare
de receptie)pot fr subnivelul soluluisauexterioare'
(inclusivrezervoarele
instalafiile,vizual
iaz in carese prevedeo construcliecareaddposteqte
compatibildcu zonain cauzd.
- Bru.r$ur"ula conductelede alimentarecu apda localitdlii;dupdnecesitdlisepoateintercalastaliecu hidrofor.kigareacu apdpotabilanu este
economicbinsd,uneori,esteunicaposibilitate(calitatenecorespunzdtoare
a apeidin alte surse).
conducteingropate,racordun'vaneoe opnre
Releauade udate oupl/tnde
gi de golire, guri de udaie(hidranJi)cu robinetindividual'AdAncimeade
ingtof-" a conductelorestede 0,8 - 1 m pentrua fi protejatede inghe{;
-35 cm'
in cazulgolirii instalalieiestesuficientdo addncimede 30
in corelaliecu planul de amenajare
Traiul conductelorse stabilegte
de udarea tutu9i planul de plantare,astfelincat sI satisfacdnecesitdlile
plantaliile9i sd permild
ioi ron"lo. qi in acelagitimp sd nu incomodeze
eventualeiniervenlii pentrureparare(sd nu treacdpe sub construcfii) ln
in lungul aleilor,condilionindtlisgeneral,traseulprincipalse stabilegte
ianlele de plantaregi felul plantelorsituatedeasuprasau in apropicrca
in pozilii 9i la distanlecareasigttril
conducteloi.Hidranlii se amplaseazd
udareaintregii suprafefe:se recomandd40 m pentruzonelecu plantaltl
117
klriul anrcnajat
sauin afirraaccstuia,
lic in canalizarca
ora$ului.[vacuarea apei de pe ariile largi de circutalic(pic{e)se re lizeazapnn
ugoare
panteale suprafe{elorcu orientarec5treuna sau mai multeguri
di ah_
sorblie(canal).Mai frecvent,evacuarea
apelorpluvialecombindsistemul
deschis,cu rigole, cu canalizareasubterind
de ingropare,in
laddncimea
general50 cm).
Aceastacuprindeo seriede guri de absorbliepentnrapelede supra_
fald (cdmin cu grild qi bazin de decantare),
o refia de coiducte etaige,
cu o pantdminimd de 2-3%0,
pe traseulcdrorase construlesccdminede
vizitare; toateconductelesunt legatede un canalcolectorgr acesta,
la
rdndul lui esteracordat fre la canalizarcade ape uzate, fte la un pu1
sau
un emisarnatural.CanalizareaingropatdestenecesarE
gi pentrugoiirea
instalaliilor de udare,a bazinelor,ffintdnilorgi a altor doteri
care folo_
sescapa.
Ca gi pentrualimentarea
cu apd,proiectantulpeisagisttrebuiesi cola_
borezecu cel de specialitatea
instalalii;preluareaproiectdriipeisagistice
pe un terendeja"construit"impuneanumiterestricliiin stabiliiea
planului
de plantare.
8.12.3.DRENAJUL
Pe terenurileumede,cu substratde argili, evacuarea
apeiin excesdin
interiorulsoluluisefacecu ajutorulsistemuluidedrenai.
Drenurile,de diferitetipuri (ganluriumplutecu pieire,fascine,
tuburi
.
de ce-ramicd
sau plastic perforate,conductede ciment
ioros 9.a.;,tbr_
meazd.
o releasubterane
carecolecteaziapadin terengi o evacueazd
intr_
un emisarnaturalsauintr-unpu1absorbani,
foratpdn[ ia stratulpermeabil
al subsolului.Addncimeade ingroparediferi cu naturasolului,in
medie
fiind de I m.
Drenurilese dispunpe direcliapanteimaximea terenuluila
distante
^
in generalcuprinseintre 5 $i l0 m (sub 5 m pentruanumite
terenuride
sport),asigurandu-se
o inclinareminimi de 3 % gi mirirea progesivd a
calibrului (8 -30 cm) pe mdsuraapropieriide deversor.Lungimea
unei
linii de drenuriestein mediede 50 - 60 m, darpoateajungela
200 m.
Pe lAngddrenajulgeneralal terenurilor,in-anumiiesi-itualii
se impune
.
instalareaunor drenuri locale pentruarbori: exemplaresituate
in teren
umed,
pentru plantalii_stradalede aliniament,arbori existenliin
-arbori
zonaclrora s-amodificatnivelulterenului.
280
ELECTRICA
8.12.4.INSTALATIA
diferiteloraparate(pomAsigurarealuminii artificialeqi funcfionarea
pe, cosio.i electrice,aparateelectricepentrutdiereagardurilorvii) imla releauageneraldde alimentarecu energieelectricd'
puneconectarea
Iluminatul arein primul rind un rol funclional: inlesneqtevizitarea
parcurilorgi in orelecind lumina naturaldesteinsuficiente;in plus conpentruvizitatori9i pentruuneledot[ri'
ieri un anumitgradde securitate
iluminatulare9i un rol decorativ,de prtin amenajdrilepeisagistice,
prin reliefarepe fondul de
nerein valoarea unor aspecteale compozi,tiei
luminii pe uneleclddiri'
penumbrisaude infunecareal altora.Proiectarea
construcliidecorative,jocuri de apd,decoraliuniflorale, arbori cu frunzigul de culoaredeschiieI'a., proauceefecteesteticedeosebite'in unele
cazurise recurgela combinaliide diferiteculori ale luminii, de exemplu'
submerse)'
oentruunelefAntaniafieziene(reflectoare
inil|ime qi mod de aranjarea
prin
form5,
insegicorpurilede iluminat,
lor poate
globuriloruuntttutut" ca obiectedecorative;in plus dispunerea
Irea imagini noctumefoarteatractive:aliniamentede surseluminoasela
acelaqinivel, cu efectede perspectiv[;cercuride lumini, etajdrisau dispersiede lumini.
De-alungul aleilor qi in piete seprevddpe marginicorpuride iluminat inalte, caie asigurdo lumind difuzi. Cele scunde,pentrua nu fi deranjante,fie orienteaz[Iuminain jos, strdlucireabeculuifiind ascunsdde
un;bajur, fie au globuritranslucidesaubecuride mic voltaj' Pentruilucarenu denatureazd
minareaflorilor si utilizeazdbecuricu incandescenld
maseide
la 30 40 cm deasupra
culorile.sursaluminoasdfiind amplasatd
flori, de obiceimontatdpe o tijd subtire'
specialiqtilor'Cairoiectareainstalafieielebtriceestede competenta
blurile electricesuntingropate;traseullor, depreferinii,sealegepe cel al
aleilor,niciodati sub plantaliimasivesausub construcfii'Distanlaminimi fatdde arboriestede 2 m-
METODOLOGIAPROIECTARII
PEISAGISTICE
Proiectareapeisagisticieste_unprocescomplex de cercetareqi
.
analizd,
de crealieesteticaqi tehnicd,de planificaregi calcularetehnico_
economlcd.
Pentru obiectivelede interespublic, proiectarease face
in institulii sau
birouri de proiectare,conform unei metodologiigi unor
norme pnvind con!rn1|ul cadru al proiectelor, in baza Hotir6r-ii Guvemului din 9.09.1996,
publicati in Monitorul Oficial al Romdnieidin 26.09.1996.
9.1.SUCCESTUNEA
gt coNTtNUTULFAZELOR
DE PROIECTARE
Studiile gi lucrdrile pe care le implicd proiectareaunui spallu
verde se
.
desfEgoard,ca gi in alte domenii de proieciare,in mai
m.,tr" etapesuccesive, in care se intocmesc:
- studiul de prefezabilitate;
- studiul de fezabilitate;
- proiectul tehnic iaietele de sarcini.
Ai
Acesteasunt obligatorii pentru investiliile publice.
9.1,1.STUDIULDE PREFEZABILITATE
Studiul de prefezabilitatereprezintddocumentaliatehnico_economicd
.
prin care investitorur fundamenteaz[necesitateaqi
oportunitatearearizdrli
spaJiuluiverde respectiv.
In aceasti etapd are o deosebitdimportanli stabilirea programului:
alegerea_
qi definirea tipului de spaliu verde qi a destinaiier
acestuia,in
funclie de cerinlele colectivitiJii sau ale beneficiaruluiqi in'corelalie
cu ca,
racteristicilegeneraleale terenului qi ale amplasamentului
acestula.por_
nind de la identificareanecesitSlilor,se apreciazdnatura
$i cantltateadottriloryi amenajirilor necesare,mdrimeas;u capacitatea
acestora.
Evalulrile de cost care se efectueaziconduc la estimarea
mArimii in_
vestiliei; in acest scop se recurge la norme, sfudii, reglementdri
gi la ana282
2u3
lilaborareastu<liurrri
dc fczabiritatctrcbutcazir
cu.nuIizaco'rlrlcxi-r
a terenuluiqi a ambian{eracestuia,
in scopulannonizini solutiilortle arne_
na1arecu caracteristicilesitului $i cu funcliile principaleale spaliului vcrdc,
stabilite de studiul de prefezabilitate.
.,Cercetarea terenalui Si culegerea tuturor informaliilor Si datelor
utile proiectdrii se desfEgoard
dupd o anumitd schernl logicd. prin examinare directdgi prin confruntarecu planul generalde situaliegi cu planul
de sistematizarea zonei, se analizeazd,
amplasamentul,implicaliile, urba_
nistice sau de dezvoltareteritoriald,aspectelesocialedin zona de influ_
enfd. Trebuie bine cunoscutdcomponentagi structurazonei limitrofe, re_
laJiileoptime qi aspecteledeterminante
asupracompozilieiviitorului spa_
tiu verde.
Se culeg date privind folosinleleanterioareale terenulurgi influen{a
lor in fizionomia9i caracteristicile
acestuia.
Documentaliase sistematizeazd
pentrua permiteugurinlaconsultdrii
datelorculese.
Topografia terenului. Se analizeazdqi se completeazi planul topogra_
fic, studiindu-secu ate'fie reliefur terenurui
laspeitul generalgi oetaiiile;.
De asemenea,se cerceteazeelementeleexistente-peteren (vegetalie,
apa, elementedecorative,drumuri, construclii,instalilii) posiUilitafle
9i
de rnenfineregi integrarea acestora
in nouacompozitie.
Ludnd in consideraremultiplele aspectelegatede topografia terenului,
proiectantul are posibilitatea sd apreciezepotenlialul ,itrlri p"ntru p.ogramul proiectului9i sd stabileasciin principiu: poziliile de unde
sunt
avantajateperspectivele,necesitilile sau posibilitdfile de rnodelarea
reliefului,locurilecele mai indicatepentruamplasarea
centrelorcompozi_
!ionale,.zonelecele mai potrivite pentru construclii, terenuri de sport, tere_
nuri dejoacdpentrucopii, punctelecelemai logicepentruintrareetc.
Condiyiile naturale. Se analizeazdfactorii eseniiali care influenleazd
soluliilede amenajare
a terenului.
Condiyiile hidrologice Si hidrogeologice- Apele naturale existente,
.
nivelul freatic,compozilia fizico-chimicdgi bacieriologicda apelor,re_
gimul hidrogeological terenului(zoneleinundabile,nedrenatesaumldqtinoase),constituliageologicda terenuluietc., reprezintdfactori impoi_
tanll pentru solulionarea unor probleme de proiectareca: amenajareala_
curilor artificiale sau corectareapieselor de apd naturale,amenaiarea
unor compozilii specificeacvatice,folosireaapelornaturalepentru uda_
tul plantafiilor, stabilireaunor misuri de ameliorarea terenului (dese_
care,drenajq.a.).
284
(loourncntaliu
civilizalic;iculturir,
lrchuicsircuprindir
inlirrnra{ii
privinrl
acesteaspccte,in vcclorcaintogrrilliirrrnonioasc
valorilor
$i rcspectarii
istoricesi culturale.
Condilii tehnico-economjce.
Pentruasigurarea
unui cost mai scizut
al amenajdrii,se intreprindcerceteriprivind posibilitdlilede racordarela
instalaliiletehnico-edilitare
din apropierea
terenului,se studiazaposibilitateaunor rezolvdritehnicegi economice(in modelarea
reliefului,crearea
pieselorde api f.a.),folosirearesurselor
localeetc.
Analiza documentalieiscrise,examinarearepetatda terenului gi a
planurilorde bazd,permitdemararea
proiectiriiprin elaborareaconceptului de plan. Ca exemplufoarteinstructivin figurile 108,109,110,1I I se
prezinld,modeleale schilelorde analizi gi de elaborarea conceptuluide
plan pentrucampusulunui colegiu,intocmitede arhitectulpeisagistamericanJohnOrmsbee
Simonds(Simonds
1.O.,1967).
AplicAndprincipiile generalede proiectarepeisagisticd
prezentatein
capitolul6, sestudiazicompozitiadeansamblupentrutemadate.
in primelefaze se concepschemegeneralede organizare:amplasareape planulde situaliea zonelorpentrucomponentele
majore.
De exemplu,pentruun parc sauo grddindse studiaz5dispunerea
in
terena lacului,a dotdrilorqi amenajdrilorcu anumitefuncliuni,a acceselor (intrdri) principale,a perspectivelor
importante,a centruluicompoziprincipal.
lional
in fazeleurmitoarese elaboreazd
schemede circulalie qi se delimiteazd diferitele zone, incadrdndule intr-o tratare compozilionald adecvatdfuncliunilorgi caracteruluidorit saupropusal peisajului(arhitectural,
peisagerg.a.):se studiazlformelein plangi volumetriade ansamblu(piesede apd,arii de circulalie,microrelief,plantalii$.a.).Sepropunelemente
decorativemajore (bazine,fEntdnicu jocuri de api, parterecu plantalii
decorativeg.a.).
Rezolvareafunclionaldgi esteticda programuluise bazeazdpe cunoa;tereagi impletireaprincipiilor de compozilieprezentate
in capitolul7.2.
cu principiilegerierale
deproiectare.
JinAnd seamade adincireaspecializdrii,proiectareaspafiilorverzi complexeesteo lucrarecolectivd,implicdndnumeroase
specialit6li.Conceplia
generalda amenajdriiesteelaboratide o persoan[saude un colectivrestrdns
gi apoiestedati sprestudiuproiectanlilorin diferitespecialitdti(drumuri
gi sistematizare
vertical[,hidrotehnicd,
construclii,instala{iig.a.).
286
crtaMBEcS
FERMET
WESTL^N
287
t,/n,rlra.!{'
/1 'a--J'rit(
r',
,n,,k
(t.-
.<ar
' *4^
-6(_ar'
a+tua
,*-'-.),---i
'a'.i
@F.^r
t< at,^t
' &lrlsr,
ar
t.?i
tt^u
4
at
Pe4'14
o1I.^t4
dt3Pt
< e a
-.
..tu^L *io.^
(at.r
t+o tu.t,^s''{)
LilE4 uitb
*<4a ban^.
fao.
yte<LAt
tatB-l
arl'e<L-|t
tu6ort
kJ,',n ar
&-.a"/a
avt;
d! cLtF1
ar
6o'ra.,il.
b.ttut
d'4ta
qr
e/1t^L2^
t lt^']
..f .. P^t
<
P$-
b 1'v/t/rt
l|&t
nL4eL (aad cu
-+-lAtr{..
*]L
l^.r
</',,
'./,6
a.-*t
@o4q.'iat.'^'Pla4r..|
2 a|tt
. P^ot a tL (4j
*
Lz,or. b4.^
,Fe!
t'"d..t-.
apd,
so
,3i.
^- t4
.
w,
t,
.---
<apaor
tjz
4^ .)..;
..4i
a*-t 1e^(
'l
pdrF
aoPo6-c^FtA
FEMTI
Fig. 109,Diagramaanalizeisitului
PEOPE,
Fig. 110.Diagramarelatieiconstruc(ie-sit
288
l9
ArhilccturiiPcisagcra
I ll9
''|..
i.l
l+"-'-"'-'-
tlc plrttt,
in urrnasolLtliilor
tle prittciprulirrnizttetlc itceltia,cttttccptttl
in planul gcncral
inilial sub 1'rrrmldc sohi{e,bruioanc,sc rrlrtcriulizcazir
de amenajare.Acestareddsotufiade ansaurblupcntrutemarcspectivillll
cazulparcurilorgi grddinilorplanul cuprinderezolvdrilepentrumodclarca
obiectivelor(clddiri 9i terenuricu clitcrcnului,pieselede api, amplasarea
ferite folosin!e), releauade circulalie, amplasamentulvegetaliei lemnoasc
(masive,grupuri,aliniamente,gardurivii), elementeleprincipalede decoralie-(constructive,uneori gi vegetale).
ln aceast[ etapi a proiectdrii se pot intocmi doud sau trei variante de
necesare.
rezolvare,fiecarecu pieselescriseqi desenate,
Studiul de fezabilitatecuprindeurmitoarele piese:
1
i\
I
I
I
t
290
A. Pieselescrise:
a. Date generale:
- denumireaobiectiwlui de investilii,proiectantul,ordonatorulprincipal de credite, investitorui;
- amplasamentulfiude!, localitate, stradd);
- tema, cu fundamentareanecesitelii gi oportunitilii investiliei, avutc
in vederela aprobareastudiului de prefezabilitate;
- descriereaterenului qi a cadrului general,prezentareacondiliilor naturale,a aspectelorsociale(eventualqi istorice),tehnicegi economicecu
implicalii in realizareainvestiliei.
b. Memoriu general (expunereaqi justificarea soluliilor generalepropuse) 9i memorii tehnice pe specialitdli (sistematizareverticali, drumuri,
construclii, instalalii, spalii verzi).
c. Date privind forla de muncd ocupatd dupd realizarea investilici:
total personal,din care,personalde execufie;locuri de muncd nou creatc.
d,.Devizul general al investiliei
e. Principalii intlicatori tehnico-economici:valoareatotald a invcsti1iei,egalonareape ani, duratade realizarea investiliei (luni).
f. Finanpareainvestiliei (indicareasumelorpe sursede finanlare)
g. Avize Si acorduri, conform legislaliei in vigoare: avizul ordonatolului principal de credite,certificat de urbanism,avize pentru asiguralcauti
litd{ilor (energieelectricd,apd, canal q.a.),pentru proteciiamediului rii a
apelor,alte avize de specialitate,conform dispozi{iilor legale.
B. Pieseledesenate:
a. Plan de amplasarein zond (l: 500O).
b. Plan general de amenajare,la o scari convenabildprezcntilrii r:x
plicite a solu{iei:l: 500 pentrusuprafelepdni la 10 ha, 1: 1000pentrusu
prafeleintre l0 9i 50 ha 9i l: 2000 pentrusuprafeledepigind50 ha.
l(, I
- planurileprincipaleprivind construc{iile
subtcranc
(anrplasarc,
rlimensiuni,secfiuni,profile longitudinale);
- planuride amplasarea reperelorfixe gi rnobilede trasare.
b. Planseleprincipale ale obiectelor(elementelorcomponente)se grupeazdinvolume saubro$uripentrufiecarespecialitate
distinctd.Esteindicat ca fiecare obiect suprateransau subteran(lac, colind-belvedere,circula{ii, piesede arhitecturd,instalalii,mobilier de parc,echipamente
gi amenajdri pentru joac[ 9i jocuri sportive, obiecte decorative,plantalii, peluze
qi decoraliuni florale etc.) sd aibd o denumire9i un simbol (cod).
Plangeletrebuiesd redea,dupd caz,planul individual de amplasarepentru fiecareobiect,planurilede arhitecture(plan orizontal,sectiuni$i detalii imporlante,cu precizareacotelor,dimensiunilor,distantelor,ariilor, materialelor gi finisajelor acestora),planuri privind structurade rezistentda
unor obiecte,planurileinstalafiilorpentruuneleobiecte(amplasare,
scheme principale,secliuni,detalii cu indicareade cote,dimensiuni,materiale.
izolalii necesare,parametriprincipali ai instalaliilor), planurile de dotarea
unor obiecte cu mobilier, inventar gospoddresc,paza contra incendiilor,
protecliamuncii etc.,cu indicareacaracteristicilor.
Planurile de plantaretrebuie sd redeaexact componentadiferitelor categorii de plantagii,numdrul exemplarelor,distanlelede plantare,lungimea
gardurilorvii cu specificarea
numdruluide rdndurietc.(foto color 128).
Ca qi studiul de fezabilitate,proiectultehnicpentruo investitiecomplexd se elaboreazide citre proiectantulpeisagistin colaborarecu prolectanlii de diferite specialitdti,in func1iede natura dotirilor qi amenajdrilor
inclusein viitoareaamenajare
peisagisticd.
Proiectultehnicpentru o investiliepublici se verificd de citre specialigti
atestalide Ministerul Lucrdrilor Publicegi AmenajdriiTeritoriului, conform
regulamentuluiaprobatprin HG. w.925/ 1995,se avizeaz\ gi se aprobdde
investitor,potrivit reglementdriloremisede MinisterulFinanlelor.
Proiectele penlru investiliile private se contracteazediect cu proiectantul sau cu antreprenorulcarc poate asiguraatit proiectareacAt qi execulia;
gi in aceastdsituatiese poate apelala mai mulli ofertanli,alegereafiind, in
general,determinatdde reputaliaproiectantuluiSicostulproiechni.
ln elaborareaproiectului se folose$teo metodologieasemdni.toarecu
cea prezentatAmai sus insd consultarearepetatda beneficiarului (investitorului) simplificdprocedurile,mai alespentruinvestiliilemici (de exemplu, grddinilepentrulocuinte),
294
BIBLIOGRAFIE
Ba rret, J. 9i al - 7errassesjardins, Syros Alternatives, 1988.
Baumann, A. - NeuesPlanen und Gestalten. Aachen,1953.
Bazin, G. - Jardins, la recherche du Paradis perdu. Editions du Chne-Hachcttc
Livre, 1999.
Beretta, R. Composizionee construzionedei giardini. Edagricole,Bologna, 1970.
Brnatzky, A. - Von der mittelalterlichen Statbefestigungzu den WalLgriinliichtn
von lrcute. Satzer.Berlin. 1960.
Bernatzky, A. - Klima wirkungen von GriinllachEn und ihre Beziehungen zur
Stddteplanung.Rev. Anthos, nr. 1, 1966.
Bernatzky, A. - Tree ecology and preservation in Developmentsin agricultural and
menaged-forest ecology. Elsevier Scientific PublishingCompany, 1980.
Bovo, G., Miglieta, P., Peano, O., Vanzo, A. Manuale per tecnici del verdt
urbano. Torino, 7998.
Brison, H., Collin, D. - Jardins d'Agrdment. Ed. J.B. Baillidre et Fils, Paris, 1959.
Charageat Marguerite - L'art desjardirs. Venddme,France, 1962.
'lr. Chitulescu, G., Chilulescu,
Sapte monumente celebre ele qntichitdlii. EtJ.
Tehnict, Bucuresti,1969.
Chiusoli, Al. - Progettare giordini. Edizioni Agricole, Bologna, 1991.
le Dantec, J,-P. - I-s sauyageet le rtgulier. Art desjardins et paysagismeen Franec
au XXb si\cle. Groupe Moniteur, Editions du Moniteur, Paris, 2002.
Dejeu, L., Georgescu,Magdalern - Tdierea si conducereavilei-r./e-r,re.Ed. Ceres,2003.
Drimba, O. - lstoria culturii ;i civilizaliei. Vol. I. Ed. $tiinlifica gi Enciclopedicii,
Bucuresti,Romdnia,1984.
Dumitriu - Tettrranu, f. ti al. - S/abliea copacitdliifrltrqnte a pddurii fald de noxelc
din atmosferdri mdsuri de gospoddrire a pddurii afectate.l.C.A.S, Bucure$ti, 1980.
Enge, T.O., Schriier, C.F. - L'arhitecture des jardins en Europe. Ed. Taschen,
Germania,1990.
Fouquier, M., Duchdne,A. - Desdiversstylesde Jardins.El. Emile Paul,Paris,1914.
de G^nay,E. - Jardins de France.Ed. Larousse,Paris, 1949.
Garrec, J,P. - Pollution atmosfAriqueel milieu urban. Les effetssur les arbres. P.cv.
ForestFrangaise,
XLI - n" sp.. 1989.
Giurgiu, V. - Conrervareapddurilor. Ed. Ceres,Bucureqti, 1978.
Giurgiu, V. - Pddarea ii yiitorul. Ed. Ceres,Bucuretti, 1982.
Gromort, G. - L'art desJardins. Ed. Vincent, Fral & C'', Paris, 1934.
Heron, Marianne - Gardens of lreland Gill and Macmillan Ltd., Ireland 1999.
Hobhouse, Penelope- Garden designs.Henry and Co., New York, 1997.
Holden, R, - lzndscape design.Latrence King, London, 1996.
Iliescu, Ana-Felicia - Arboriculturq ornamentqld.Ed. Ceres,Bucuregti, 1998.
Iliescu, Ana-Felicia, Costea, Gabriela, Dumitraicu, Monica - Indrumdutr ptnttu
initierea in proieclareq peisclgisticd.AMC, USAMV, Bucuretti, 2001.
Jenkins, Mary z,uazua - America's Public Gardens, National geographic Socicl)'.
usA, 1998.
l() 5
.
.
o
.
o
.
.
.
r
.
o
.
.
c
.
r
o
.
.
o
r
o
r
.
.
o
.
.
.
.
o
.
296
ANEXA
Prunus tenella
Paulownia tomentosa
Prunuslaurocerasus
Quercuspubescens
Rhododendron sp.
Roseathea hybrida (soiuri)
Ruscusaculeatus
Salix babylonica
Conifere
Abies cephalonica
Cedrusatlantica
Cryptomeriajaponica
Cupressus semperv t r ens
Sequoi adendrong iganteum
SPECII SUBTERMOFILE
Foioase
Amorphafruticosa
Catalpa bignonioides
Corylus columa
Cytisusscoparius
Fraxinus ornus
Gleditsia tiacanthos
Ilex aquifulium
Ko eI reuteria p anicul ata
Li gust rum oval ifoI iunt
2\)I
Li ri odend.rontulipifera
Lonicera pikata
Lonicera nitida
Magnolia kobus
Prunus triloba
ryracantha crenatoserrata
Robinia hispi.da
Robinia pseudacacia
Salixmatsudana'Tortuosa'
Sophorajaponica
Syrlngavulgarls
Tamorixtelrandra
Wisteria Einensis
Conifere
Calocedrusdecunens
Jwtiperus virginiana
Pinus giffithii
Taxodiumdistichum
Thuja ortmtalis
Thujaplicata
Sorbusintremedia
TiJiacordata
Tattnrix sp.
Vibumun opulus
Conifere
Abiesnordmaniana
Clatnaecypai s nootl@tensiI
Juniperuscommunh
Juniperusx med.ia
Lari.xdecidua
Piceaabies
Pinus cembra
Pinus mugo
Phws nigra
Pinus sylvestris
Thuja occidentalis
Tsugacanadensis
SPECIIHELIOFILE
Foioase
Acer saccharinsn
Aesculussp.
Albiuia julibrissin
Alnus glurtnasa
298
Betulapenduln
Canrysisradicans
Catalpabignonioides
Cercissiliquastrum
Cotinuscoggygia
Cytisussp.
ElaeagnussP.
Exochordaracemosa
GenistasP.
Gleditsia triacanthos
Gymnocladusdioicus
HibiscussYriacus
Koelreuteri a Paniculata
Kolkwitziaamabilis
Li r iodendron nliP ifera
Malus sp'
Paeoniasufruticosa
Paulowniatomenlosa
Perovskiaatriciqlifolia
PlatanushYbrida
Populusnigra
Pyrussallclfolla
Roblniasp.
SophorajaPonica
Sorbusaria
Spartiumiuncewn
Syringavulgaris
Tamarixsp.
Tilia tomentua
Wisturta sinensis
Conifere
CryptomeriaiaPonica
Ginkgobiloba
Larix decidua
Pirws sp.
Thuja sp.
Cultivarui aurii de conifere
FATADEUMBRA$I SEMruMBRA
TOLERANTE
SPECtr
Foioase
Acer campestre
Acer tataricwn
Aesculus hipPo castanwn
Berberisiuliatae
BuxussemPemirens
Calycanthusfloridus
Carpinusbetulus
ChaetwmelessP.
Corylusavellnna
EuonymussP,
FagussYlvatica
Heilera helix
HydrangeasP.
IIex aquifuliwn
Kerriai aPonica'Pleniflora'
LigustrumsP.
Ianicera sP.
Mahonia aquifuliwn
Pachysandra terminalis
ParthenocissussP.
Prunuslaurocerasus
Prunuspadus
RhoilodendronsP'
Ribessp.
SymphoricarPossP.
Vibumwn sP.
Vincasp.
Conifere
Abies alba
'Pfitzeriana'
.Juniperusx meilia
Juniperushorizontalis
Picea ortentalis
Tatus baccata
Tsugacanadensis
29
SPBCtrTOLERANTBALE TERENURILOR
I,JMEDE
Foioase
Acer negundo
Acer saccharinwn
Alnus glutinosa
Betulapubescens
Carpinusbetulus
Euonymuseuropaeus
Euonymusfortunei
Fraxinus excelsior
Hydrangeasp.
Ilex aquifulium
Kerria japonica
SPECtr)GROFITE(REZISTENTE
LA SECETA)
Foioase
Acer cat pestre
Acer ginnala
Acer tatarica
Ailotthus altissha
Betulapendula
Berberis sp.
Buddleia altemifulia
Caragatu arborescens
Carpinusorientalis
Cercissiliquastnnn
Coluteaarborescens
Cotinuscoggygria
cotoneastersp.
Cyisus sp.
Elaeagnusangustifulia
Fraxinus ornus
Genistasp.
Gkditsia
Hibiscus sp.
Hippophaerhatnnoides
Hypeicwn sp.
Ilex crenata
300
Kerria japonica
KoeIreutei a paniculata
Iaburnurn anagyroides
Lonicera sp.
Lyciwn barbarwn
Physocarpus opulifuli us
Prunusmalnleb
Prurus serotina
Prunusspinosa
Prunustenella
Pourxilla sp.
Populusalba
Populustremula
Quercuspubescens
Robinia sp.
RosapimpinellifuIia
Symphoricarpossp.
Tatnarixsp.
Conifere
Juniperussp.
Piceapungera
Pinw sp.
SPECtrPENTRUSOLI,.|RI
NISIPOASE
Foioase
Acer campestre
Acer ginnala
Ailanthusaltissima
Amorphafruticosa
Berbeis thunbergii
Betulapendula
Caragata arborescens
Coluteaarborescens
Comusmas
Cotinuscoggygria
Cytissussp.
ElaeagnusangustifuIia
Gleditsintriacanthos
Hippophaerhamnoides
Kerria japonica
Kolkwitzia atnabilis
Laburnumanagyroides
lonicera rylastewn
Lyciumhalimifulium
Philadelphussp.
P lrysocarpusopulifulius
Platanuslrybrida
Populussp,
Potentillafraticosa
Robiniapseudacacia
Sophorajaponica
Sorbariasorbifulia
Sorbusaucuparia
Salix alba
Spiraeaarguta
Spiraeajqonica
Symphoricarpossp.
Tamarix sp.
Ulmuscarpinifulia
Vibumumlantana
Vincaminor
Conifere
Abies concolor
Chamaecyparislawsoniana
Juniperussp.
Picea sp.
Pinus sp.
Thuja occidentalis
Tsugacarndewis
SPECtrPENTRUSOLIru PIETROASE
Foioase
Acer canpestre
Beula penlula
Buddleiasp.
Catalpabignonioides
Chacnomelessp.
Cercissiliquastrurn
Clematisalpina
Coluteaarborescens
Crataegusmonogyta
Cytisussp.
Elaeagnusangustifolia
Hippophaerhamnoides
KoeIr euteria p aniculata
Perovskiaatriciplifulia
Populustremula
Prunusavit*n
Prunusmahalcb
Pyracantha sp.
Ribesaloinum
301
Robiniapseudacacla
Rosacanina
Rosarubiginosa
Rosarugosa
Tanarix paniflora
Viburnumlantana
Conifere
Ginkgo biloba
Juniperussp,
Larit sp.
Picea omorika
Piceapungens
Pinus cembra
Pinus mugo
Pinus sylvestris
302
Plnusccmbra
Pinusnigra
Taxodiumsp.
Taxussp,
Thuja sp.
Tsugacana.densis
SPECtrPENTRUSOLURIACIDE(*CALCIzuGE)
SPECtrPENTRUSOLIru ARGILOASE
Foioase
Acer platanoides
Acer saccharinum
Aesculussp.
Alnw glutinosa
Berberis sp.
Betula sp.
Carpinussp.
Chaenomeles
sp.
Coluteasp.
Comussp.
Corylussp.
Cotinuscoggygria
CoryIusavell.ana
Cotoneastersp.
Crataegussp.
Deutziasp.
Euonymuseuropaeus
Fagussylvatica
Forsythia sp,
Fraxinus sp.
Genistasp.
Hibiscus syriacus
Hypericumsp,
IIex sp.
Inburnum anagyroides
Ligustrum vulgare
Weigelaflorida
Wisteria sinensis
Conifere
Abiesnordmaniana
Juniperussp.
Larix sp.
Liquidambarstyraciflua
Li ri odendron tulipifur a
Ionicera sp.
Mahonia sp,
Magnolia kobus
Malus sp.
Parthenocissussp.
Philadelphussp.
Platanussp.
Populusnigra' Italica,
Potentilla sp.
Prunussp.
Pyracanthasp,
Rhustyphiru
Ribessp.
Rosasp.
Quercuscerris
Qucrcusfrainetto
Salixsp.
Sambucusnigra
Sorbussp.
Spiraeasp.
Symphoricarpossp.
Syinga vulgaris
Tilia sp.
Ulmuslaevis
Vibumu.msp.
Foioase
Acer palmatwn
Amelanchier sp.
Aronia sp.
Berberisthunbergii
Betulapendulax
Betula narw
Callicarpa bod.inieri
Calhou vulgaris*
Calycanthusfloridus
Carpinw orientalis
Castaneasativa*
Cornusalba
Comusflorida
Cornusstolonifera
Cotoneasterdarnneri
CotoneasteI f rancheti i
Cytisusscoparius
Daphnemezereum
Erica camea
Exochordaracemosa
Fagussylvatica
Genistatinctoria
Hippophaerhamnoides
Hydroryea nacrophylla
llex sp.
Magnolia sp.
Physocarpus opulifuI ius
Populuscanescens
Populustremula
Potentilla sp.
Prunusspinosa
Quercuspetraea
Rhamnusfrangula
Rhododendronsp.*
Robiniapseudacacia*
Salk caprea
Salixpurpurea
Sambucusracemosa*
Sorbaria sp.
Spiraeax vanhouttei
Symphoricarpossp.
Vacciniumsp.*
Vibumumopulus
Viburnumrhytidophyllum
Conifere
Abies mbilis
Cryptomeriajaponica
Juniperus chinensis'Pfitzeriana'
Juniperuscommunis
larix sp.
Picea abies
Pinus cembra
Pinus mugo
Pinus sylvestris
Pseudotsugameraiesii
Taxodiurndistichunt
303
jll.li
S l ' l : ( ' l l( ' A l . ( ' l l
I'oioase
Acer sp.
Aesculussp.
Ailanthus altissima
Berberis sp.
Buddleja davidii
Buxus sempervirens
Caragana arborescens
Carpinus betulus
Catalpa bignonioides
Ceanothussp.
Celtis sp,
Cercis siliquastrum
Colutea sp.
Cornus mas qi cv.
Corylus columa
Cotoneast er horizontalis
Crataeguslaevigata
Cytisus nigricans
Deutzia sp.
Elaeagnusangustfulia
Euonymus sP.
Forsythia sp.
Fraxinus ornus
Hibiscus syriacus
Hypericum sp.
Juglans sP.
Kerria japonica
Ligustrum sp.
lnnicera sp.
Mahonia aqufolium
Morus sp.
I'hiludclphus sp.
Populusalba
Populusnigra' Italica'
Potentilla sp.
Prunus seffulata
Quercuscenis
Quercuspubescens
Rhus typhina
Rosa sp.
Sambucussp.
Sophorajaponica
Sorbus sp.
Spartiumjunceum
Spiraeajaponica
SymphoricarPossP.
Syringa sp.
Vinca sp.
Weigelaflorida
Yucca sp.
Conifere
Abies pinsapo
Chamaecyp a ri s lawsoniana
Juniperuscommunis
Juniperusx media
Pinus mugo
Pinus nigra
PseudotsuBa menziesii glauca
Taxusbaccata
Thuja occidentalis
Thuja plicata
Thujopsisdolabrata
SPECIIMODERATTOLERANTEFATA DE SALINITATEASOI-IJLUI
Amorphafruticosa
Caraganaarborescens
ElaeagnusangustifuIia
304
Gleditsia triacanthos
Hippophae rhamnoides
Koelr euteria Paniculata
S v n r yu t r i c : r l t o su I h u s
'liuntrir klrandru
IJlmusp u nriI lu p innato ruttlos(t
Ltt iunt sP
I' uI i ur u.ssPi ttu'chri sti
Pqx us albtt
Rhust\'phina
PyracanthasP.
Quercuscerrts
Quercusrubra
QuercusPedunculiflora
Rosasp.
SalixsP.
racemosa
Sambucus
Sorbusaria
Spartiumiunceum
SpiraeasP.
TamarixsP.
Ulmusglabra
{Jlmusp umillaPinnato-ramosa
ViburnumsP.
Yuccaiilamentosa
Conifere
Cupr essocYParis IeYlandii
JuniperussP.
Pinusmugo
Pinusnigra
Pinus sYlvestris
menziesii
Pseudotsuga
Taxusbaccata
Thujaplicata
PENTRUZONE INDUSTRIALE
SPECTI
Arbori foioqi
Acer camPestre
AesculushiqPocastanum
Ailanthusaltissima
Alnus sp.
.l()s
20 ArhitccturiPcisagere
Fugussylvatica
Fraxinus excelsior
Gleditsia triacanthos
Juglanssp.
Li r i odendron tulip ifera
Magnolia denudata
Magnolia kobus
Magnolia x soulangeana
Malus sp.
Morus nigra
Platanushybrida
Populussp.
Prunusavium
Prunus cerasifera
Prunuspadus
Pyrus sp
Rhustyphina
Robiniapseudacacia
Salix alba
Sophorajaponica
Sorbusaria
Sorbusaucuparta
Tilia x euchlora
Tilia platyphyllos
Arbu$ti
Berberis sp.
Buddleia davidii
Btttus sempervirens
Chaenorneles
sp,
Coluteaarborescens
Comusalba
Cornusmas
Cotoneastersp.
CrataegusSp,
Cytisus
Daphnemezereum
Deutziasp.
Elaeagnus angustifoIia
306
Euonymus
fonunei
Euonymusjaponicus
Forsythiasp.
Genistasp.
Hederahelix
Hibiscussyriacus
Hydrangeamacrophylla
Hypericumsp,
Ilex aquifolium
Kenia japonica
Labumumanagyroides
Ligustrumovalifolium
ktnicera pileata
Lycium barbarum
Mahonia aquifuliurn
Philadelphus
Prunuslaurocerasus
Pyracanthasp.
Rhustyphina
Ribessp.
Rosa
Salit
Sambucusnigra
Sorbaria sp.
Spatiumjunceum
Spiraeasp.
Staphyleasp.
Symphoricarpossp,
Syringavulgaris
Tamarixtetrandru
Viburnumopulus
Weigelaflorida
Conifere
Abiesconcolor
Abiesnordnwnniana
Chamaecypari s Iawsoniana
Chatnaecyp ari s nootkntensi s
Ginkgobiloba
Junlperushorlzontalis
Juniperussabina
Juniperusvirginiana
Larix decidua
Piceaglauca
Picea omorika
Piceapungens
Pinw mugo
Plnusnlgm
Pinussylvcsrris
Taxodiumdistichum
Taxusbaccata
Thuja occidentalis
Toneyacalifurnica
Tsugacanadensis
Quercusrobur
Sophoraj aponica'Pendula'
Conifere
Abiesalba
Chatnaecyryrislautsoniam'Alumii'
Piceapungens
Tarus baccata
Taxodiumdistichum
SPECIICU CRE$TERE
RAPIDA
Foioase
Acer negundo
Acer platanoides
Ailanthus altissima
Benla pendula
Buddleia sp.
Catalpabignonioides
Deutziascabra
Forsythia sp.
Fraxinusexcelsior
Gleditsia triacanthos
lnburnum anagyroides
307
308
Coluteaarborescens
(V-VI)
Comusmas(II-I )
Cotinuscoggygria(VI)
Cytisusscoparius(V-VI)
Corylusavellana(II)
Elaeagnus
angustifulia(V-VI)
Forsythiax interrnedia(III-lV)
Forsythiasuspensa
(IV-V)
Genistasp.(V-V I)
Muhtniu uqudttliunt(lV)
Porcntillufr'uticosa (V-X)
Ribasaureunr(lV-V)
Spartiumjunceum (V-VI)
Chaenomeleslagenaria (IV)
Campsis radicans (VII)
'Ville de Lyon' (V-VI)
Clematis
'Duc de Brabant'
Hibiscus syriacus
(vil-x)
'lznnei' (lV-V)
Magnolia x soulangeana
'Niedzwetkyana'(V)
Malus pumilla
Malus purpurea (V)
(N-v)
Malus floribunda (V)
'Russel'sRed' (IV-V)
Prunuspersica
Arbugti
Chaenomelesjaponica (IV)
Arbuqti
Amorphafruticosa (VI)
(v-w)
30(.1
'I
unutri.rpcnutulnt (VI-VIII)
'l
unrurix tetrandra (IV-\')
Weigelaflorida (VI -VII )
(vrLvrrr)
Cltinu.\ ()l:Rygriu
'RubriJt ius
Arbuqti foiogi
lnnicera korolkowii
Salixpurpurea' Gracilis'
Conifere
Chamae
cypais lawsoniana'Allumii'
Channecypais lawsoniana'Ellwoodii'
Chamaecypari s I awsoniana'M inima
glauca'
Chamaecypaispisifera' Boulevard'
Juniperus horizontalis'Glquca'
'Pfizeriana
Juniperusx media
Glauca'
'Slq
Juniperusscopulorum
Rocket'
'Blue
Juniperus squamata
Carpet'
Juniperus squamata'M eyeri'
J uniperus virginiana' Glauca'
Picea pungens
Pseudotsuga menziesii var. glaucct
3. COLORITUL FRIJNZI$ULUI
SPECIICU FRUNZI$VARIEGAT
Arbori foiogi
Acer negundo' Aureo-variegatum'
Acer p latanoides' Drummondi'
Fagus sylvatica' Roseomarginata'
Fraxinusexcelsior'Argenteovaiegata'
Liri odendron t ulipife ra
'Aureomarginatum'
Euonynusjaponicw'Albomarginata'
Euonynusjaponicus'Aureomarginata'
Hedera helLx 'Aureovaie gata'
I lex aqufolium' Al bomargirnta'
Ilex aquifulium' Golden King'
I lex crennta' Aureovariegata'
Li gustrum ovalifolium'Aureum'
Ligustrurnovalifoli wn' A rgenteomarginata'
Conifere
Chamaccypais pisifera 'Filifera Aurea'
Chatmecyparispkifera 'Plumosaaurea'
Ginkgobiloba 'Vaiegata'
Thujaoccifuntalis'Albospica'
Thujaoccidentalis'Aureospica'
SPECIICU FRUNZI$RO$U
Arbori foiogi
Acer platanoides 'Crimson King'
Acer pal matum' At ropurpureum'
310
SPECIICU FRUNZI$ALBASTRUI
Arbugti foiogi
Ilr rhr ri s vtl liuri s' A! n'1w7p1171',,
Berberi s thunber gi i' Atopurpurea
Fagussylvatica' Atropunic
ea'
Prunuscerasife
ra' Pisardii'
Prunuscerasifera' Nigra'
Conifere
Abies concolor
Chamaecyparislawsoniana' Fletcheri'
'Hibernica'
Juniperus communis
'Hetzii'
Juniperusx media
Juniperus virginiana' Burkii'
Conifere
Abiesconcolor' Candicans'
Piceapungens'Argentea'
Piceapungens'Kosteri'
SPECIICU FRUNZI$GALBEN.AURru
Foioase
Acer negundo 'Auralum'
Gleditsia t iacant hos' Sunburst'
Li g ustrum oval ifolium' Aureum'
Robiniap seudacacia' F risia'
Quercus robur' Concordia'
UlmuscarpinifuIia'Wredei'
Conifere
Chamaecyparislaw soniana'Stewartii'
Chamaecypari s Iawsoniana' M inima
Aurea'
.lll
Fraxinus americana
Gleditsia triacanthos
Juglans nigra
Li riode ndron t ulipife ra
Morus alba
Populus alba
Conifere
Ginkgo biloba
Laix decidua
Cornus sanguinea
Cotoneastersp.
Euonymuseuropaeus
Mahonia aquifulium
Parrotia persica
Part henoci ssus t icuspidata
Part henocis susquinquefolia
Rhus typhina
Vibumum opulus
Conifere
Taxodium distichum
4. SPECIICU FRUCTEDECORATIVE
Arbori foiogi
Acer tataricum (rotu)
Ailant hus al tissima (rotcat)
A esculus hippocastanum
Castaneasativa
Catalpa bignonioides
Cercis siliquastrum
Fraxinus omus
K oelreut eria pani culata
M aclura aurantiaca (galben)
-)lz
( i t r n u s . s t t r t T i t t i r(tnt(' aK r u)
Conrus .stoltntitaru(ctlb)
Coloncaslersp. (roSu,negru)
Cotinus coggygria
Crataegus sp. (roEu)
Daphne mezereum(roEu)
Euonymus eur opaeus (r oSu-o ranj )
Hippophae rhamnoides(portocaliu)
Ilex aquifulium (roSu)
Mahonia aquifulium (albastru)
Polygonumaubertii (alb)
I' h.t,.t
t rtur! tu.t rt1tttI i/i tI i us (rusc't tt)
I'.ttntunllm .Ut.(gulbcn,onutj, ntsu)
Ilhus typhinu (roSu)
RosamultiJlora (rosu)
Rosarugosa (rosu)
Sambucusracemosa (rosu)
Symphoricarpos sp. (roSu)
Vibumum opulus (roSu)
Conifere
Jun ip erus vir gin i ana (aI bdstr ui)
Taxus baccata(roSu)
Comus sanguinea
Cornussanguinea'Flaviramea'
Comus stolonifera
Cytisus sp.
Genista sp.
Kerria japonica
Spartiumjunceum
Cotoneaster mi crophyllu s
Euonymusfortunei
Euonymusfo rtunei radicansI
Euonymusjaponicus
Hedera helix
Ilex aquifulium
lnnicera pileata*
31.1
Mahonia aquiJblium*
Prunus laurocerasus
Pyracantha coccineaa
Vibumum x burkwoodii
Vi bumum r hyt idop hyI lum
Subarbuqti
Calluna vulgaris
Pachysandra t erminal is
Vinca minor
Yuccafilamentosa
Buxus sempervirens
Elaeagnusangustifulia
Ligustrum sp.
Loni cer a fr aganti ssima
lnnicera japonica
Paeoniax lemoinei
Philadelphuscoronar i us
Ptelea tifuliata
Ribes aureum
Rosa sp.
Tilia sp.
Arbuqti
Buddleia sp.
Spartiumjunceum
Syrtngasp.
Wisteriasinensis
9. SPECII CU FRUNZI$ AROMAT
Arbori foiogi
CercidiphyIIumj aponicum
Populusbalsamifera
Juglanssp.
Liquidambarstryciflua
Phellodendronamurense
Salix pentandra
Arbuqti foioqi
Cotinuscoggygrta
lnvandula angustifulia
Per ovskia aft i cipl ifoli a
Conifere
Majoritatea, dar tn special:
Chamaecyparissp.
Juniperus sp.
Pseudotsugamenfiesii
Thuja sp.
Arabis alpina
Aubrieta deltoidea
Bergenia crassifolia
Campanulacarpatica
Cerastiumtomentosum
Dianthus plumarius
Gentiana sp.
30-60cm
Achillea millefolium
Alchemilla mollis
Aster amellus
Astilbe chinensis
BergeniacordifuIia
Brunnera macrophylla
Campanulaglomerata
Catananchecoerulea
Gaillardia lanceolata
Geranium sanguineum
Geum coccineum
I. GRUPAREDUPA TALIE
pAnI la 30 cm
Acaena buchananii
Adonis vernalis
314
Aju|a reptans
Alyssum saxatile
Gypsophylapaniculata
Hosta sp.
Iberis sempervirens
Lavandula angustfolia
Lychnis calcedonica
Papaver orientale
Salvia nemorosa
Santolina chamaecypar i ssus
Stachys lannata
Veronica spicata
60 -100 cm
Acanthusspinosus
Achillea millefolium
Aconitum napellus
Anemonejaponica
Aquilegia hybrida
Aster sp.
Campanulapersicifulia
Centaureasp.
Helleborus purpurascens
Phlox subulata
Primula sp.
Sed.umsp.
Sempertivumsp.
Veronicaprostrata
Viola sp.
Centranthusruber
D eIphinium grandiflo rum
Dicentra spectabilis
Echinaceapurpurea
Hemerocallis sp.
Kniphophia hybrtda
Lupinuspolyphyllus
Rudbeckialanceolata
peste 100 cm
Acanthus mollis
Achillea filipentlula
Anchusa azurea
Aruncus sylvestris
Aster novae-angliae
Delphinium cultorum
Helenium autumnale
Monarda dydima
Solidago canad.ensis
Veronica longfolia
ll5
2. GRUPARE
DUPACULoAREAFLORILOR
$I TrMpuL t{FLORTRII
Flori albe
InJtorire deprimdvard
Anemonesilvestris
Anemonenemorosa
Arabis alpina
Bellis perennis
Convalaria majalis
Fitillaria imperialis
Galanthusnivalis
Helleborusniger
Hyacinthuscampestris
Iberis sempenirens
Iris germanica
Iis pumila
Muscaribotryoides
Narcissuspoeticus
Paeonialactiflora
Phlox divaricata
Primula auricula
Tulipa
inflorire de vard
Aquilegiacoerulea
Astilbe arendsi
Astilbe chinensis
Achilleaptarmica
ChrysantemumIeucanthemum
Campanulaglomerata
Campanulacarpatica
Dahlia variabilis
Dianthusplumarius
Gladiolus hibidus
Gypsop hil Ia p aniculata
Hostaplantaginea
Iis florentina
Ibeis sempenirens
Lupinuspolyphyllus
Lilium candidum
Lilium regale
Lychnischalced.onica
Malva moschata
Malva mauritanica
Oenotheraspeciosa
Papaveralpinum
Phloxpaniculata
Physostegia virginiana
Saponariafficinalis
Veronicasp.
Inflorire de toamnii
Aster califomica
Actaeaalba
Achillea ptarmica
3t6
Florl galbene
lnJlorire deprimdvard
Alyssumsaxatile
Crocusvernus
Hyacinthusortentalis
Iris germanica
Iris pumilla
poeticus
Narcissus
Primulaacaulis
Primulaauricula
Primulaelatior
Primulaofficinalis
Tulipa sp.
inflorire de vard
AchilleafiIipendulina
Althaeasp,
Cannaindica
CoreopsisgrandiJlora
Dahlia variabilis
Gaillardia lanceolata
Geumcoccineum
Heleniumautumnale
Hemerocallisflava
Hemerocallis
fulva
Oenothe
ra missouriensi s
Oenotheratetragona
Rudbeckiasp.
Sedumaizoon
Soli.dagocanadensis
Trolliuseuropaeus
inJtofire de toamnd
Dahlia variabilis
Gaillardia hybrida
Heleniurnautumnale
Rudbeckiaspeciosa
Flori roz
Inllofire deprimdvarii
Aster alpinus
Bellisperennis
Bergeniacrassifulia
Crocusvernus
Dicentra spectabilis
Fritillaria imperiali s
Helleborusorientalis
Hyacinthusorientalis
Iis kaempferi
Paeoniaofficinalis
Paeonialactiflora
Phlox subulata
Inflorire de vard
Colchicumalbum
Dahlia variabilis
Hostaplantaginea
Achilleamillefolium
Althaea rosea
Aquilegiavulgaris
Astilbechinensis
Campanulamedium
Chrysanthemumroseum
317
Diunllrus plunwrius
Digitalis purpurea
Ceranium grandiJTorum
I'hht.t paniculutu
I' ItysosI cg ie vi rginiana
Sedumspectabile
Inflorire de toamnd
Anemonejaponica
Geranium cinereum
Sedumspectabile
Flori roqii
Intlorire deprimdvard
Aubrietadeltoidea
Bellisperennis
Fritillaia imperialis
Helleboruspurpurescens
Paeonia tenuifulia
Phlox divaricata
Primula acaulis
Tulipa sp.
tnflorire de vud
Achilleamillefolium
Althearosea
Astilbearendsii
Cannaindica
Centranthus
ruber
Dahlia variabilis
Dianthus deboides
Dianthusplumarius
Echinaceapurpurea
Geranium sanguineum
Lilium tigrinum
Lupinus polyplryllus
Lychnis chalcedoniea
Monarda dydima
Papaver orientale
Phlox paniculata
InJlorire de toamnd
Anemone japonica
Aster novae angliae
Canna indica
Echinaceapurpurea
Geranium sanguineum
Smecio elegans
Inflorire deprimdvard
318
Phktx tlivuriutu
Scilla sibiricu
Viola odorata
Vinca minor
Inflorire de vard
Aconitum napellus
Anemonejaponica
Aquilegia vulgaris
Aster amellus
Aster alpinum
Astilbe arendsi
Aubrieta deltoidea
Campanula sp.
Colchicum autumnale
Delphinium cuhorum
Erigeron speciosus
Lwandula angustifuIia
Lupinus polyphyllus
Phlox paniculata
Polemoniumcaeruleum
Salvia nemorosa
Scabiosacaucasica
Tradescantia vir gi niana
Viola altaica
Viola odorata
Veronicalongifulia
Veronica spicata
Inflorire de loamnd
Asteralpinus
Asterdumosus
Asternovae-angliae
Asternovi-belgii
Colchicum autumnale
Dahlia vaiabilis
Phlox paniculata
Anemone pulsatilla
Aubrieta dehoidea
Aquilegia hybida
Brunnera macrophylla
Iris punrilu
Iris sibirica
Muscari botryoides
Phlox kaempferi
Crocus vemus
Gentiana sp.
Hyacinthus orientalis
Iris germanica
1. GRUPAREDUPA TALIE
peni la 30 cm
Ageratum mexicanum
Antirhinum majus
Begonia sempe('lorens
Bellis perennis +
Calli st ep hus ch inensis
Celosia cristata
Centaureacyanus
Convolvulustricolor
Chrysantemump arthenium
Diant hus cary ophyllus' Chabaud'
Dianthus barbatus *
Dimorphoteca sp.
Gazania splendens
Godetia amoena
Gomphrena globosa
Helichrysum bracteatum
3t9
I
Inryx iarr.tlxtlxutinu
Lobelia erinus
Lobularia maritima
Myosotis alpestis*
Nigella damascena
Petunia hybida
Phlox drummondi
I I t l k : l tr y s u u b r a c t c u t u n t
llIcirtu,; contntunis
Urcitoure
Ipornaen sp.
2. GRUPAREDUPA CULOAREAFLORILOR
30-60cm
Anchusa capensis*
Antimhinum majus
Arctotis grandis
Aster sinensis
Calendula fficinalis
Campanula medium*
Cheiranthuscheiri *
Clarkia elegans
Cosmosbipinnatus
Delphinium ajacis
Eschschohzia cal fo rn i ca
H eli otrop ium p eruvianum
Flori albe
Althaea rosea*
Antinhinum majus
Arctotis grandis
Begonia semperflorens
Bellis perennis E
Callistephuschinensis
Cheiranthuscheiri *
Cosmosbipinnatus
Delphinium ajacis
Gypsophileaelegans
H eliot rop ium arbo rescens
Helianthus annuus
Iatvatera timestris
Malope trifida
Mirabilis jalapa
Nicotiana ffinis
Rudbeckiahina
Zinnia elegans
peste 100 cm
Ahhaea rosea+
Chrysanthemumsp.
Cleomepungens
320
Cosmosbipinnatus
Digitalis purpurea*
Helianthus anuus
LtTvateratrimestris
Lobularia maitima
Lupinus sp.
Matthiola incana
Nicotiana alata
Petunia hybrida
Portulaca grandiflora
Pyrethrum roseum
Verbena x hybrida
Viola x wittrockiana *
Flori galbene
60 - 100 cm
Amaranthus sp.
Callistephuschinensis
Campanula medium *
Chrysanthemumcar i natum
Cleomespinosa
Cosmosbipinnatus
Delphiniunt ajacis
Digitalis purpurea *
I4lhyru.\ t,lot'utus
Phascoluscoccincus
TropaeoLummajus
Althaea rosea*
Antirrhinum majus
Calendula fficinalis
Cheiranthus cheiri a
Chrysanthemum car inatum
Eschschohzia cal ifo rnica
Gaillardia picta
Gazania splendens
Limonium sinuatum
Rudbeckiahirtct
Tagetessp.
Zinnia elegans
Flori roz
Althaea rosea
Alyssum maritimum
Antithinum majus
Begonia sempetJTorens
Bellis perennis 4
Centaure{tmoschata
Clarkia elegans
2l
Arhitccturirpcisdgcrii
Cosmosbipinatus
Dianthus sp.
Helichrysum bracteatum
Impatiens balsamina
Inthyrus odoratus
Matthiola incana
Papaver sp-
321
Pl ox dntmmondii
Petunia hybrida
Verbena hybrida
Flori ropii
Altlnea rosea
Amaranthus caudatus
Antirrhinum majus
Begotziasemperflorens
Celosia cristata
Cosmosbipinatus
Dianthus sp.
Digitalis purpurea *
Helichrysum bracteatum
Impatiensbalsamina
Mirabilis jalapa
Pelargonium zonale
Salvia splendens
Verbenahybrida
Zinnia elegans
Ageratumhoustonianum
Anchusacapensis
Bellisperennis*
Calli stephus chinensis
Campanulamedium*
Centaureacyanus
Cosmosbipinnatus
Delpltiniumajacis
H eliot ropiunt arborescens
Ipomaea tricolor
lnthyrus odoratus
Limonium sinuatum
Myosotis alpestris *
Petunia hybrida
Phlox drummondii
Verbena x hybrida
Viola x wittrockiana *
P ltysostegia vi r giniana
Tradescantia vi r g iniana
Lysimachianummularia
Poligonumaffine
Primularosea
de talie mijlocie
Acorusgramineus
Astilbe sp.
BergeniacordifuIia
Carexstricta
322
Gentiana asclepiadea
Irts kaempferi
Lythrum salicaria
Luzula sylvatica
Phalarisarundinacea
Rheumpalmatum
Fritillaria meleagris
Osmundaregalis
SPECtrPENTRU SOLI,]RINISIPOASE
Anemonejaponica
Armerid maritima
Aubieta deltoidea
Cheiranthuscheiri
Digitalis purpurea
Euphorbia myrsinites
Oenotherabiennis
Sedumspectabile
Tropaeolum majus
Lobulariamaritima
Lupinusharrwegii
Myosotisalpestris
Potentila atrosanguinea
Trollius europaeus
Anuale
Begonia sempe(Iorens
Cleomepungens
Delphinium ajacis
Godetia grandiflora
H eI i ot op ium p eruv ianum
Impatiens balsamina
Bienale
Digitalis purpurea
Myosotis alpestris
Oenotherabiennis
Viola x wittrockiana
Perene
Ajuga reptans
Aquilegiax hybrtda
Asterdumosus
Astilbex arend.sii
Astilbe chinensis
Bergeniacordifolia
ruber
Centranthus
Convalaria majalis
Corydalissp.
Dicentta spectabilis
Hosta sp,
Liriope spicata
Mimulus sp,
Physostegia vir giniana
Primulaauricula
Viola odorata
-12 -\
0,40-1m
Berbeis thunbergii
Berberis thunbergii' ltropurpurea'
Berbeis venuculosa
Berberis wilsoniae
: '
Chaenomel'esjaPonica
Deutzia rosea
Ligustrumvulgare' Lodens
e'
Potentillafruticosa
Rosanitida
Salixpurpurea'Nana'
Spiraeabumalda'AnthonyWaterer'
Symphoricarpossp.
l-2m
Acer campestre
Acer ginnala
Carpinus betulus
Chaenomeleslagenatia
Comus mas
Comus sanguinea
Cotoneasterbullatus
Cotoneaster dieIsianus
Deutzin scabra
F orsythia intermedia'Spectabilis'
Ligustrum ovalifulium
Ligustrum vulgare
Lonicerataturtca
Lonicerarylosteum
Philadelphus coronarius
Physocarpusopulifulius
Ribessanguineum' Atrorubens'
Rosarubiginosa
Rosarugosa
Rosaspinosissima
Spirueaarguta
Spiraeavanhouttei
Symphoricarpos
sp.
peste 2 m
Acer campestre
Acer ginnala
Carpinus betulus
Cornus mas
Comus sanguinea
Corylus avellana
Fagus sylvatica
Forsythia intermedia
Hippophae rhamnoides
Ligustrum ovalifulium
Prunus cerasifera
Prunus spinosa
Syringa vulgaris
Vibumum opulus
LigusrrumvulSaris
I-oniceratatarica
LoniceraryIosteum
Malussargentii
PhiladeIphus coronarius
PENTRUGARDURIVII
SPECIIPERSISTENTE$I SEMIPERSISTENTE
0.40 m
'Nana'
Berberisbuxifulia
Buxussempervirens'suffruticosa'
Innicera pileata
LavandulaangustifuIia
Santolinachamaecyparissus
0y'0-1m
japonicus
Euonymus
Buxussempervirens
Mahoniasp.
Tarus baccata
l-2m
Prunuslaurocerasus
lawsoniana'Alumii'
Chamaecyparis
Taxusbaccata
Thuja occidentalis
Thujaoccidentalis'Fastigiata'
ThujaPlicata
Berberisjulianae
Berberisgagnepainii
Buxussempervirensarborescens
Ilex aquifolium
Ligustrumvulgare'Atrovirens'
Pyracanthasp.
Peste2 m
'Atrovirens'
Ligustrumvulgare
lawsoniana'Alumii'
Chamaecyparis
Cupressocyparisleylandii
Piceaabies
menziesiicaesia
Pseu.dotsuga
Taxusbaccata
Thuiaoccidentalis
Thuiaoccidentalis'FastiSiata'
ThujaPlicata
Deutziasp.
Forsythiaintermedia
Hibiscussyriacus
Malussargentii
Philadelphuscoronarius
Potentilla fruticosa
Prunus padus
Pyracantha sp.
Malussargentii
Prunusspinosa
Pyracanthasp.
Rhamnuscathartica
Robiniapseudacacia
Rosacanina
Rosarubiginosa
Elaeagnusangustifulia
Euonynuseuropaeus
Hippophaerhamnoides
Ligustrumvulgare
Loniceratataica
Innicera ryIosteum
Prunusspinosa
Rhamnuscatharticus
Rhamnusfrangula
Rosacanina
Sambucusnigra
Symphoicarpossp.
Conifere
Pinusnigra
Pinussylvestis
Spiraea sp.
Syringa sp.
Speciifloricole
Anualey'bienalex
Aster
Cheiranthuscheiri*
Convolvulustricolor
Eschscholt zia califu rnic a
Lobulariamaritima
Phlox drummondii
Portulacagrandiflora
Saintvitalia Procumbens
Perene
Acaena buchananii
Aconitum tauricum
Achillea millefolium
Adonis vemalis
Ajuga rePtans
Alyssum repens
Arabis alpina
Armeria alpina
Aubrieta deltoidea
Aster alpinus
Aquilegia alpina
Biscutella laevigata
Campanulacarpatica
Campanula cochleaifo lia
Cerastiumtomentosum
Carlina acaulis
Dryas octopetala
Dianthus glacialis ssP.gelidus
Dianthus deltoides
Dianthus petraeus
Euphorbia cYParissias
GentianasP.
e
canadens
Helianthemum
IberissemPervirens
alPinum
LeontoPodium
Lisimachianumularia
sP.
LithosPermum
Saginasubulata
Safifraga aizoon
Sedumacre, Sedumrosea
tectorum
SemPen)iYum
Phloxsubulata
PrimulasP.
Pulsatillaalpina
Thymussp,
AIIiumsP.
ColchicumsP.
CrocussP.
Galanthusnivalis
sP.
Narcissus
OrnithogalumsP.
Scillabifulia
Tulipa sP.
Speciilemnoase
Calluna vulgaris
Daphne mezereum
Erica sp.
Ribes nigrum
Ribes aureum
Salix retusa
Salb(reticulata
Genisla sP.
lawsoniana'Elwoodi i'
Chamaecyparis
pisifera' Boulevartl'
Chamaecyparis
Cryptomeria
i aPonica'Globosa'
RePandens'
Juniperuscommunis'
Piceaabies'Nidifurmis'
Pinusmugo
Pinusmugo 'Mughus'
Taxusbaccata'RePandens'
32'1
Menyanthestrfoliata
Myosotispalustris
Nymphaea alba
Nuphar luteum
Phalais arundinacea
Ranunculuslingua
Sagitaria sagittdolia
Trollius europaeus
Typha minima
Ajuga reptans
Azorella trifurcata
Cerastiumtomentosum
Galium odoratum
Glechomahederacea
lnmium maculatum'Album'
Lithospermum
dffisum
Lit hospermuntpurpureo -caeruleum
Veronicafilifurmis
F-oto1
I,irlo 5
FltLt 3
SLttui din lturtrtl Ytttn l ing litrn ldulti llt;itt O.. lt)t)9)
Foto 9
l-ol(t lI
Ibto 13
Foto I5
Villo (iontberura
Foto 17 'lvtlt
llellu
r|"l;t;r, t
r --'.|I!r
Iroto 2l
G'' 1999)
o\
!*
Fuo
F'on 27
2()
I"oto.l-l
Fdo -ll
liolo 37
lonnc dc reliclittr
tt grLiLlirttitnrtdtrttri
Foto 39
Put'ctl Romanes.Lt,Craiova
Foto 15
43
'
o nintlii Ltrlcutir
Parcul Herdstrdu
Foto 53
Foto 5l
Foto 57
ltitlds
19 qtoi
)P t^.ttl)u! !)1D1.!ltttPttt
t-)ltll,)l)tlsltl1rt)(! ).tDttt.tt)lrttt).tl
!)lut)ttl )tlD/\
6-c ot
L'olo 65
(inilinit
lc au,ptri;
l')t)lt
Ibtn 67
fl., l99l)
[\tto 69
Foto 7l
I oto 73
I'itlo 72
R(l
I l i , t , r k l u t u i t t . t' i t t n t l ' r , t
Foto 77
tuilrr pc Tunti
Foto 8l
lroto 79
Peisti cleiurnti
5r
u3 E
T t1:.rj
llJi
lroto 85
Foto 83
I,i o lll
.tDnlo\').toqlv
68 otol
N
!-l
,i
a
\]
t
,s
*J
j-
I
it
e\
->-
o\
s
::
*
li'k'
I"oto 99
lll l
l't,t,/i
tj u lit,
Lt
1t$r'r'7fi
'.td,.its-7"
w;
Foto 109 - Alae din plirciirtllute de beto ((luPi SteretlsD ' 20Ol)
A - plan
tlti I tt [(\l't'.1
Foto I lJ - Scdro ll
(dupci
Stevens l)., 2(.)0| )
tle piatrd
B - profr.l
hl"$
C - vedere
(ttlntt(tt ( t! \\'t!(lttlt?
I'ittu I IJ
I'itlo Il5
,\atrti
I"oto l l 8
Fttlo 116
Portcr dt apri tlin pattul Lrntt'Iului Blenlrcint, Attgliu (tlupti pi:-oni E, t999)
t).. 2ot) l t
.!
:t
s
n
;i
\]
Fotu Il6
Iioto
l)1
l J t r t t t, t r l L t ' i t t r t t t
5r.
I.i,k, 128
Pl n t!r
nicri \i
)t)t)tl