Vestitorii morii

n mitologie, exist fiine fabuloase i uneori nspimnttoare care vestesc venirea ceasului
morii. De obicei, n multe superstiii, psrile strigiforme cum ar fi bufniele i cucuvelele
sunt considerate a fi vestitoare de acest tip. n mitologia irlandez, exist nite zne
nspimnttoare la chip numite "banshee" care se arat nainte s moar cineva. Uneori
moartea este vestit prin vise, premoniii sau viziuni. n "Mioria", elementul premonitoriu
este oaia nzdrvan.

Bibliografie

"Istoria credinelor i ideilor religioase", vol. 2, de Mircea Eliade

"Mitologia i religia Orientului Mijlociu" de Jan Knappert
A. P. Bender, Credine, Rituri, i Obiceiuri ale evreilor n legtur cu moartea,
ngroparea i bocitul, n Jew. Quart. Rev. vi. 317, 664 et seq.K. L. B.
Winer, B. R. ii. 383-386;
Hamburger, R. B. T. i. 990-992:
A. Kohut, Ueber die Jdische Angelologie und Dmonologie in Ihrer Abhngigkeit
vom Parsismus, Leipzig, 1866;
"Fantome, Spirite i Bntuiri" de Patricia Telesco
"Fantoma de alturi" de Mark Alan Morris
Johan Huizinga, Amurgul evului mediu, Bucuresti, Editura Meridiane, 1993
Eva Schuster: Das Bild vom Tod / Graphiksammlung der Heinrich-Heine-Universitt,
Dsseldorf, Recklinghausen : Bongers, 1992. ISBN 3-7647-0434-9

De-a lungul vremii am auzit de diverse semne prevestitoare:

-trosnetul lemnelor prin cas, de i-e fric s-i mai trosneti i genunchii c dac
Doamne ferete?
-pocnetul becurilor sau a oalelor pn la ndri, cderea oglinzilor cu ct mai mici
cioburile cu att mai groaznic vestea,
-urletul cinilor (la ct url un cine jos de vreo 2 sptmni ncoace, ar fi trebuit s
moar tot cartierul),
-o cucuvea ipnd karaoke de oper pe streain,

Obiectele din casa. Semne si prevestiri (II)

Autor: Georgiana Srbu

In imaginarul popular, spatiul casei e investit cu functia oraculara. De aceea, locuinta,

obiectele, fiind legate de existenta cotidiana, au un rol primordial in cadrul semiologiei
mortii.

Casa, ca spatiu care a adapostit si a protejat omul in timpul vietii, comunica diferite semne.
Semne prevestitoare in interiorul casei, considerate nefaste, sunt reprezentate de trosnetul si
pocnetul spontan al unei largi categorii de obiecte, precum si deteriorarea lor:
st a meselor, a scaunelor, a laitelor, a paturilor, a lazilor, a stlpilor de la horn, a usilor, a
paretilor, a icoanelor, a oglinzilor si a grinzilor.
Stricarea de sine si momentana a sticlelor, a blidelor, a oalelor, a tingirilor, precum si a altor
obiecte din casa1 .
In general se considera ca Nu-i a bine cnd pocneste in casa2 .
Se observa in enumerarea de mai sus prezenta obiectelor casnice de uz zilnic. Deteriorarea
blidelor, oalelor, sticlelor, presupune, de fapt, spargerea lor si implicit, producerea cioburilor,
care sunt conotate negativ3 . De la aceasta credinta porneste si considerarea oglinzii drept
prevestitoare de rau atunci cnd se sparge. Caznd din perete si / sau spargndu-se, oglinda
prevesteste chiar moartea: Cnd cade oglinda din cui si se strica e semn de moarte4 ;
Oglinda de crapa in doua, fara nici o cauza, iti moare cineva5 .
In mentalitatea populara, obiectele care se strica prevestesc moartea, deoarece, e vorba, in
special, de obiecte care nu se mai pot repara (cioburile nu pot fi lipite); un obiect odata spart,
nu va mai fi niciodata la fel. Stricate, obiectele nu mai pot fi folosite, iar rolul lor in interiorul
casei se sfrseste aici. In plan simbolic, acestea sugereaza ireversibilitatea mortii.
Se mai crede ca spargerea oglinzii prevesteste 7 ani de saracie in casa sau, in functie de cte
bucati rezulta in urma spargerii, attea necazuri (ghinioane):
Daca spargi oglinda poti sa ai 7 ani de saracie sau, in cte bucati se sparge, attea ghinioane
o sa ai. O vecina de-a noastra a spart o oglinda cnd era in ultimul an de liceu si a picat
bacalaureatul de 2 ori in anul ala pentru ca oglinda se sparsese in doua bucati6 .
Caracterul oracular al oglinzii se remarca si in planul oniric, aparitia acesteia avnd
semnificatii diferite, grupate insa tot intr-o sfera negativa7 . Ea poate sa prevesteasca boala,
lacrimi sau ipocrizia celor din jur: Oglinda de visezi, plngi ori ai scurgere mare de snge;
Oglinda e fatarnicie sau fete de oameni straini8 .
Aflata in acelasi cmp semantic si material cu oglinda, sticla ferestrelor si a usilor devine
prevestitoare de moarte atunci cnd se sparge fara motiv9 . Deteriorarea lor e ireparabila, ca
si in cazul oglinzii, al oalelor etc.
Usa ocupa un loc special in cadrul prevestirilor casei (s-a vazut deja, la inceputul acestui
capitol, legatura ei cu un alt prevestitor ceasornicul casei). Spatiu de delimitare intre doua
lumi, o invitatie la calatorie spre un alt tarm10, din afara si dinauntru, ea poate prevesti
moartea, mutarea din casa sau venirea oaspetilor:
Cnd trasneste usa, e semn ca te vei muta din acea casa;
Cnd usa se deschide singura, are sa-ti vina cineva11 .
Insa, aceeasi deschidere de sine a usilor e considerata si semn de moarte, potrivit lui S. Fl.
Marian12 , ceea ce da nastere ambiguitatii unora dintre credinte. Ea poate fi considerata si o
invitatie spre intrare in spatiul casei (oaspetii), dar si un semn al iesirii din acel spatiu
(moartea).
O alta prevestire de moarte in interiorul casei parvine prin intermediul ceasului, mai exact
oprirea ceasului dupa miezul noptii. Explicatia poate veni din credinta ca intre aceste ore
umbla diavolul care se face simtit cu mijloacele lui13 , afirma Ernest Bernea. Tic-tacul
consecvent al ceasului simbolizeaza insasi viata, bataile inimii, ritmul ei. De aceea, oprirea
lui inseamna, pentru cei ai casei, o posibila moarte.
Casa insasi, adapostul locuit al lumii de aici14, poate prevesti moartea stapnilor.
Adapostindu-l de-a lungul vietii, ii anunta acum plecarea in alta casa, mormntul. E vorba de
imaginea casei suparate15 , casa care se innegureaza in iminenta mortii unuia din membrii
familiei. Mirosul de tamie sau busuioc se va face simtit in acest spatiu, intarind prevestirea
de moarte: Se crede ca daca intra cineva intr-o casa si i se pare ca miroase a tamie, in acea

casa va muri cineva16.

Este natural ca mentalitatea populara sa investeasca acest spatiu protector al omului in timpul
vietii casa , precum si obiectele din casa, care au un rol bine determinat in uzul cotidian,
cu functie prevestitoare. Cu ele omul intra cel mai des in contact direct, daca ne putem
exprima in aceasta maniera. Sunt obiectele pe care omul le utilizeaza in mod consecvent (aici
omului ii este asigurata odihna zilnica, aici se hraneste si se apropie de divinitate prin
rugaciunea in fata icoanei si a candelei), de aceea se considera ca ele pot anunta orice
schimbare care intervine in acest spatiu.
http://revistacultura.ro/nou/2010/04/prevestiri-de-ieri-in-lumea-de-azi-2/

Mihaela Rotaru: CUM TIM...? SAU SEMNE PREVESTITOARE DE

MOARTE
Evaluare utilizator:
/3
Cel mai slab
Cel mai bun
Scris de tefan Doru Dncu
Mari, 11 Decembrie 2012 13:01

n proximitatea morii, e att de greu de stat, de cercetat, de scris. Din multitudinea de

mrturii oglindire clar a puternicului interes pe care acest aspect l suscit n snul
colectivitii steti redm cteva mai relevante, legate nemijlocit de contextul unei
nmormntri la care am participat: Pocnesc tte n cas, te diszi cu din, s zbate utiu,
url cnii, ptic o stea din cer, s aud pre, tte- scraie pn cas, s rupe ae iragu de
mrjele, ae, din snin, ptic on blid din cui, on vas p care nici nu l-ai atins, iaga lmpii
crap. (Farca Victoria, Plesca) Selecia exemplelor se axeaz pe evidenierea aspectelor
reprezentative i ale cror diferene zonale sunt nensemnate: mi s-o spart un blid n mn
cnd l splam, nu am dat cu el de mnic, s zci c l-am atins de ceva, i o murit. Cam dup
cel mult o sptmn. De s sparje sau s fisureaz oglinda din cas iar i smn ru. Te
disz cu ap murdar, cruce, mort, cimitir, de astea feliuri, disz c-i curge snje din nas
sau snje, n jeneral. Fructele n somn s lacrmni, mnireas, copil mnic. (Coroiu Nicolae,
Plesca) Plesnete ceva n cas, on blid, oglinda s face ndri, neatins de nime, focu n
vatr vuiete, asta pote fi c te vorovete i de ru dumanii, protivnicii. Marhle smt cnd
more, mai ales, stpnu lor, fac mare zgomot. Cucu te spurc i-i anun morte. i un fel de
vestitor, te ntiinaz de la cel necurat. Nu-i o pasre curat, nici oule nu i le grijete.
Noroc c-i ptere glasu cnd aude prima cos. (Farca Victoria, Plesca) De s nhie un
prete, o bucat din cas, poiat, ur, ce are omu. Iar dac te diszi c eti dezbrcat, i
smn de morte, auzi sarca, bufnia, ginile cnt cocoete. i cam dai sama dup bolnav, are
el nite dorine p care pn atunci nu le-o avut. S cere afar, poftete ceva, vorbete cu
mor ciielal, care l cheam la ei. (Drule Florica, Ban) Cade o icon di p pre, ae din
snin, cottoarea, trosnesc tte di pn cas, pat, grinzi, tt ce-i din lemn, url cnele a pustiu,
ca lupu, mai ales nopte, au on sim fin cnd vine vorba de morte. Cnt buha, cucu, la casa
unde-i om bolnav ori btrn. Cnd te diszi c-i ptic din, i smn de morte. (Mirian
Viorica, Cizer) Bufnia, am constatat, apare cel mai des invocat, ns nu am gsit o
justificare a insistenei cu care este pomenit ca mesager nefast. Conform Dicionarului de
simboluri, bufnia este simbolul tristeii, ntunericului, singurtii i melancoliei, pentru c
i este cu neputin s nfrunte lumina zilei . (Chevalier, Gheerbrandt, 2004: 214)

Sprijinindu-ne pe ancheta de teren, care oglindete mentalitile i practicile actuale, susinem

ideea c multe nsemne ale morii, sub aspectul semnificaiei, persist doar n amintirea
generaiei vrstnice. Dincolo de semnele prevestitoare cu caracter generalizant, mai sunt i
altele, individuale, cu caracter particular, precum vise cu ap neagr, murdar, fntn, rp,
zid care se surp, interpretate ca prefigurnd moartea. Vestitorii funeti i schimb
comportamentul obinuit i anun, prin diverse mesaje, moartea iminent, fiind, pentru
aceasta, tratai cu asprime. Ei au o mare influen asupra strii sufleteti a celor din familie i
manifestrile lor nefireti devin insuportabile, au inut s accentueze informatorii. Brosca
iar nu-i bun, de o tlneti, ori de-i intr n cas. S fac farmece i vrjuri, de cine -o
trimete n cas, s n-o atingi, s o mi cu mtura pn-n afara cur, sau s o omori. Semnele
s cred mai mult i s vd mai tare de ctr casnicii celui bolnav, ori btrn, c s ateapt,
mai ales, cnd suferina i mare sau de lung durat. S face maslu i rugciuni pntru uurare
mor. Cnd l vezi c nu mai st cu capu p perin, c i-i fric s fie lsat sngur, vorbete cu
mor, i-i fric de lumin, sau la al de ntuneric, vorbete sngur, intr n lumea lui, are
vedenii, ce tiu io ce tt vede, i vine a mere p nu tiu unde, no, atunci tii c nu mai are
multe. (Both Maria, Popteleac)
Materialul de Arhiv ne pune la dispoziie i alte indicii, pe care le socotim revelatorii n
contextul de fa: Cnd disz c-ai spoi, c costi, o c s-o-nhit on prete di la cas, atunci
moare cineva. (Tx. mg. nr. 012080, Inf. Alua Rozalia, 73 ani, Bezded, Culeg. Ion Cuceu,
07.1969) Cnd zace cineva, i vede moartea pe un perete, ca pe un iepure. Neamurile
duceau daruri, dup colectivizare, duc toi oamenii din sat, din fiecare cas, fin, ulei,
unsoare, ou. Gina cam cnt cocoete, anun moarte sau ru, se msoar din colul
camerei pn la u i se taie capul sau coada, care ajunge la u, aa se previne rul. Se
ntmpl s viseze cineva: o fat zicea c a visat c a intrat n ap mare, n care era un hurdu
din scnduri de brad i, orict s-o ferit, tt n el intrat, i o murit. O femeie a visat c a
intrat pop n haine negre n cas, avea bolnav n cas, care a murit. Mois M. a visat c tatl
ei, care era culcat pe pat, a alunecat i a trecut prin perete. Peste vreo jumtate de or,
bolnavul a chemat-o s-l ia din pat i s l aeze jos. Apoi a i murit. Anul morii este
necunoscut. Cum deschide Evanghelia, dac sunt slove multe roii, e semn c se ridic. Dacs negre, e semn de moarte. Rugciuni i posturi ajut la uurarea bolii. nainte de a merge la
clopote, sftul vine s controleze venele, se pune oglinda pe gur, pentru a vedea dac asud
sau nu. (Tx. mg. nr. 014670, Inf. Pop Snza, 73 ani, Halmd, Culeg. Ion Talo, 22.10.1972)
Cnd cnt gina e semn de moarte, i la noi o cntat o gin, dup-ace mni-o murit sou,
zice Gui Borz Floare. Pasrea mortului mai vestete moartea cuiva, aa s-a ntmplat cnd o
murit Flore Iuanii, atunce pasre mortului tt p-aci o cntat, on anumit timp. Informatoarele
nu tiu care e pasrea mortului, adic n-au vzut-o. Ea se aude ns, fcnd tionc-tionc.
(Tx. mg. nr. 2101Iv, Inf. Gui Borz Floare, 52 ani, Borz Maria, 34 ani, Lupu Ana, 48 ani, Iaz,
Culeg. Ion Talo, 22.10.1972) Am auzt i io c prevestete cucuveaua, bufnia, da nu tiu.
Cnd crap sticla p lamp, ala-i smn ru, da nu tiu ce-o fi dup el. (Tx. mg. nr. 2186Ik,
Inf. Vid Teodor, 64 ani, Plopi, Culeg. Ion Talo, Ion Cuceu, 26.06.1973) Moartea cuiva e
prevestit de mpienjenirea ochilor, de faptul c are minile sau picioarele reci. Nu se
cunoate expresia c cineva ar fi n anul morii. Tioanca, adic bufnia, se zice c
prevestete moarte, dar informatorii nu cred. (Tx. mg. nr. 2108Ib, Inf. Cprar Traian, 74 ani,
Cprar Floare, 63 ani, Fetindia, Culeg. Ion Talo, E. Petruiu, 13.02.1973) Sufletul nu st la
streain. Cntatul cocoete al unei gini prevestete moarte. La fel cntatul psrii numit
tioncu (bufnia) care st n horn i se vede numai noaptea. Cade o stea, trebuie s moar
cineva. Nu i se cunoate expresia a intra n anul morii. Cu morii se poate vorbi numai n
vis. (Tx. mg. nr. 2109IIr, Inf. icu Maria, 50 ani, Drighiu, Culeg. Ion Talo, L. Itoc,

24.10.1972)
ncheiem cu sublinierea faptului c semnele prevestitoare de moarte nu sunt nici receptate,
nici decriptate n acelai mod, diferenele n maniera de abordare a acestui aspect, de mare
subtilitate, s-a vzut, nu fac dect s sporeasc nencrederea i rezerva cu care sunt privite
mai cu seam de ctre mai tinerii participani la interviu, a cror atitudine s-a artat vdit
dezaprobatoare. Acetia nfiereaz tendina oamenilor de a le interpreta, motivnd c ispitim
amu i noi p Dumnezu, ca ciie care citesc n zodii, n stele, detid pravila, cdem n ispit
ca vrjitorii. (Sabu Florica, Ban)

BIBLIOGRAFIE

ANGHELESCU, erban,
1999 Agon. Tensiunea fundamental a riturilor de trecere, Ed. Ex Ponto, Constana
ARGATU, Ioan
2007 Despre cstorie. Sfaturi pentru tineri, Ed. Mila Cretin, Flticeni
CHEVALIER, Jean, GHEERBRANT, Alain
1994 Dicionar de simboluri, Ed. Artemis, Bucureti
CIUBOTARU, Ion
1999 Marea trecere, Ed. Grai i suflet Cultura Naional, Bucureti
COATU, Nicoleta
1998 Structuri magice tradiionale, Ed. Bic All, Bucureti
LAPLANTINE, Francois
2000 Descrierea etnografic, Iai
LARCHET, Jean-Claude
2006 Tradiia ortodox despre viaa de dup moarte, Ed. Sophia, Bucureti
PRAOVEANU, Ioan
2001 Etnografia poporului romn, Ed. Paralela 45, Cluj-Napoca

RDULESCU, Adina
2008 Rituri de protecie n obiceiurile funerare romneti, Ed. Saeculum I.O, Bucureti