www.referat.

ro

Introducere
Lucrarea de fata isi propune sa sintetizeze situatia Serbiei din punct de vedere
economic politic si social, concentrandu-se asupra perioadei de dupa dobandirea
independentei.
In prima parte va fi prezentata si analizata situatia economica, urmarind evolutia
principalilor indicatori in perioada 2003-2009. Ulterior, atentia se va concentra asupra
climatului investitional si asupra principalilor investitori din Serbia. Cel de-al treilea
capitol reprezinta o incursiune in lumea politica impreuna cu problemele aferente Serbiei.

1. Privire de ansamblu asupra Serbiei

Serbia (in sarba Srbija / ), oficial Republica Serbia (in a

/Republika Srbija) este o tara situata in centrul si sud-estul Europei. Teritoriul
acopera partea de sud a Campiei Panonice si partea centrala a Balcanilor. Serbia se
invecineaza cu Ungaria in nord; cu Romania si Bulgaria in est; Republica Macedonia in
sud; iar cu Muntenegru, Bosnia si Hertegovina si Croatia in vest; granita cu Albania este
in disputa. Serbia este o tara cu venituri medii, cu o populatie de aproximativ 7.5
milioane de locuitori si un important potential in ceea ce priveste dezvoltarea economica,
fiind inzestrata cu resurse naturale si minerale (carbune, bauxita, gaz natural si petrol,
cupru ) si cu suprafete agricole.
Tara este divizata in Serbia Centrala si provincia autonoma Voievodina, cei
aproximativ 88,361 km2, fiind impartiti in 30 de districte. Capitala este la Belgrad
(aproximativ 1.3 milioane locuitori), printre principalele orase putem numara Novi Sad,
Kragujevac.
Limba oficiala este sarba, totusi pe teritoriul tarii exista numeroase grupari
etnice : 3,9% unguri, 2,1% bosniaci, 1,4% romani, 8,7% alte grupuri etnice, restul de
83,9% fiind sarbi.
Din punctul de vedere al religiei, exista de asemenea diversitate desi principala
religie este crestin ortodoxa, intalnim si catolicism, islamism, protestantism si evrei.

Datorita locatiei strategice la intersectia rutelor si cailor ferate principale, in SudEstul Europei, Serbia detine un avantaj comparativ in domeniul transporturilor, ca
important punct nodal. Cea mai importanta activitate a tarii se concentreaza in servicii
(aproximativ 65% PIB), industrie ( in special industria farmaceutica, constructoare de
masini, productie de hartie si lemn - 24%PIB) si agricultura (11%PIB)1.
Dupa evenimentele tumultoase din anii 1990, Serbia a inregistrat un progres
semnificativ cu ajutorul unui program de reforme democratice si economice raspandit
dupa anul 2001. stabilitatea macroeconomica a fost restabilita punand bazele unei cresteri
economice rapide. Veniturile PIB-ul au crescut puternic, in concomitent saracia a scazut
drastic.
Dupa doi ani de reforma progresiva care a scos tara din izolarea fata de mediul
international si a impins-o spre integrare euro-atlantica, in februarie 2003, Republica
Federala Iugoslavia a fost inlocuita de uniunea statala Serbia si Muntenegru.
Tara face parte din urmatoarele organizatii mondiale : ONU, FMI, BERD, BIRD
OSCE IFC, ICAO, EAN, MIGA, Consiliul Europei.
Pentru normalizarea relatiilor cu statele vecine a fost un facut un progres
semnificativ, cooperarea regionala fiind in continua expansiune. Aderarea la Uniunea
Europeana este un tel prioritar, standardele impuse de catre aceasta fiind un reper pentru
modelarea politicilor sale in curs de desfasurare.
Astazi Serbia, este o tara cu o economie emergenta, fiind cotata the 2nd through
4th quartiles din punctul de vedere al indicilor economici si de dezvoltare umana. In
ciuda tensiunilor din Balcani din timpul aniilor 90, si mai recent cele produse de
independenta Kosovo, Serbia se reintegreaza in sistemul european atat din punct de
vedere politic cat si economic.

2. Analiza principalilor indicatori economici ai Serbiei in perioada 2003 2009

http://www.worldbank.rs/, accesat la data de 3 mai 2010

Desi avem in fata evolutia indicatorilor economici din perioada 2003-2009,

consider a fi relevanta pentru analiza noastra din punct de vedere geopolitic, impartirea in
doua perioade representative. Este important sa analizam perioada 2003-2008, dar cel
mai relevant aspect al analizei este reprezentat de perioada 2008-2009, cand efectele
crizei economice mondiale si-au facut simtita prezenta.
Stabilitatea economiei oricarui stat in curs de dezvoltare a fost pusa la grea
incercare de destabilizarea economica a Europei. Asa ca datele de mai sus ne ofera o
perspectiva clara a capacitatii Serbiei de a reforma in timp record economia nationala
pentru a putea face fata cu succes crizei.

INFLATIA

Instabilitatea financiara si politica din Serbia este relevata foarte clar cu ajutorul
acestui grafic. Multiplele schimbari de Guvern, adoptarea de politici fiscale in premiera
pentru acest stat nou format, dar si vulnerabilitatea monedei nationale in fata EUR au dus
la schimbari majore in ratele de inflatie ale ultimilor 7 ani.
In perioada 2003-2006 inflatia in Serbia a variat intre 10 si 18%. A scazut de la
17.7%, maximul inregistrat in decembrie 2005 pana la 14,4% in martie 2006. La analiza
acestori valori ale ratei inflatiei trebuie luata in calcul si decizia guvernului sarb de a
introduce TVA-ul in ianuarie 2005. Ca efect, imediat dupa introducere, rata inflatiei a fost
destul de crescuta.
Cei mai importanti contributori la inflatia de la inceput de 2006 au fost preturile
derivatelor din petrol. Cresterea s-a reflectat imediat in scumpirea taxelor administrative
de stat. Stabilizarea economiei coroborata cu investitiile straine directe si cu politicile
fiscale ale Guvernului sarb au dus la scaderea treptata a inflatiei pana la valoarea e 6,5%
in 2007, cea mai mica valoare a ultimilor 10 ani.
Cresterea din 2008 a venit pe fondul finalizarii celor mai importante achizitii din
domeniul bancar al Serbiei, de catre banci de prestigiu din afara tarii. Deasemenea,
cresterea inflatiei a marcat debutul international al crizei economice globale, fapt resimtit
imediat in cresterea preturilor datorita inflatiei. Scaderea din 2009 a venit pe fondul unor
masuri financiare foarte dure, ale caror rezultate s-au facut remarcate spre finalul lui
2009, fapt ce a dus la scaderea simtitoare a inflatiei.
Incomparabil mai mici decat valorile ratelor de inflatie de pana in 2003, ratele
prezentate in graficul alaturat reprezinta efortul Guvernului sarb de a pune la punct un
circuit economic echilibrat, in care rata inflatiei poate fi controlata fara posibilitatea de a
fi scapata de sub control. Daca in 2004 s-a inregistrat o scadere usoara de aproape 2%
fata de 2003, introducerea TVA-ului in 2005 a avut un efect foarte puternic asupra
inflatiei. Ajunsa la aproape 18%, inflatia anului 2005 se datoreaza mai multor factori ce
tin tot de eforturile de a pune la punct un sistem fiscal functional.

Multiplele schimbari ale guvernelor au incetinit reformarea mediului de afaceri

din Serbia in perioada analizata. Eforturi vizibile s-au facut, desi raman cateva probleme
semnificative conform analizelor recente.
Serbia s-a clasat pe locul 88 intr-un studiu al Banii Mondiale publicat in 2010 din
punct de vedere al usurintei cu care se pot intreprinde afaceri. Nivelul ridicat al taxelor,
practicile neconcurentiale si greutatea cu care se pot accesa fonduri au fost identificate ca
fiind cele mai importante probleme ce stau in calea unor afaceri de succes.
Guvernul din Serbia a adoptat in 2009 un proiect de ghilotinare a birocratiei ce
incetinea vizibil extinderea investitiilor straine directe. In plus, un birou unic de
inregistrare a firmelor s-a deschis in 2009 pentru a fluidiza crearea de companii in doar 5
zile.
O noua lege a concurentei a fost adoptata in iulie 2009. Consiliul Concurentei a
primit unda verde pentru a amenda drastic companiile pentru incalcarea legilor acestui
segment. Amenzile de pana la 10% din cifra de afaceri au reusit sa reduca semnificativ
numarul companiilor care incalca reglementarile Consiliului Concurentei.
Legislatia in acest domeniu a fost adaptata dupa cea a Uniunii Europene,
principala reglementare fiind reducerea sau chiar interzicerea ajutoarelor de stat pentru
anumite companii. Orice stat care prin ajutoarele acordate creaza un mediu
neconcurential poate fi tras la raspundere si penalizat serios.
Criza financiara a afectat serios si domeniul bancar din Serbia. Autoritatile sarbe
au facut eforturi sustinute pentru a conserva increderea si stabilitatea in institutiile
financiare din Serbia. Numeroase banci au facut retrageri masive in ultima parte a lui
2008, la startul crizei mondiale, estimate la 1 miliard de euro (20% din valoarea totala a
depozitelor). Ca raspuns, Guvernul a marit valoarea asigurarii financiare de la 3,000 de
euro la 50,000 de euro.

Banca Nationala a Serbiei (NBS) a luat deasemenea o serie de masuri pentru a

facilita lichiditatea in piata. Rezultatul a fost cresterea depozitelor, fapt ce a dus la
revigorarea sistemului bancar. Bancile cu capital strain, care detin aproximativ 70%
dintre actiunile bancare ale Serbiei, raman in continuare fidele activitatii pe aceasta piata.
In martie 2009 cele mai mari 10 banci straine din Serbia si-au declarat suportul
pentru economia sarba, continuarea activitatii fara probleme majore, elemente ce au dus
la intarirea increderii in sistemul bancar, ce sa semne de revigorare foarte serioase.

Evolutia PIB-ului :
Trend-ul de crestere a PIB-urilor tarilor in curs de dezvoltare din estul si centrul
Europei in perioada 2003-2009 este pus pe baza unei tendinte generalizate de crestere
economica la nivel european si mondial. Creditarea functiona din toate punctele de

vedere, investitiile straine direct de asemenea, privatizarile unor companii de stat miscau
economia sarba iar inclinatia spre consum devenea o componenta vitala a
comportamentului consumatorului din aceasta regiune a Europei. Fondurile atrase de
Serbia i-au adus numeroase premii si aprecieri internationale, sarbii dovedindu-si
capabilitatea in asimilarea de fonduri europene cu succes.

PIB in termeni reali

Valoare

Evolutie

2003

996.714,00

2,40%

2004

1.079.389,70

8,30%

2005

1.139.986,20

5,60%

2006

1.199.417,90

5,20%

2007

1.282.236,40

6,90%

2008

1.353.218,70

5,50%

2009

1.256.343,23

-4,30%

Cresterea modesta dar sigura inregistrata din 2003 pana in 2008 a dus la intarirea
economiei Serbiei si la extinderea catre noi domenii e activitate. Elementul cheie ce a dus
a cresterea PIB-ului a fost consumul privat. Impartirea pe sectoare arata ca serviciile si
productia industriala au dus la trendul ascendent al PIB-ului din perioada analizata.
Trebuie avuta in vedere si acea stagnare datorata introducerii TVA-ului in 2005.
In ciuda cresterii PIB-ului cu 5,4% in 2008, criza economica a lovit putenic si a
fost resimtita serios in prima parte a lui 2009, cand economia sarba s-a contractat
puternic. Statisticile arata o scadere de 4,1% a PIB-ului fata de 2008, in timp ce scaderea
in domeniul industrial s-a ridicat undeva in jurul valorii de 17.4% comparativ cu aceeasi
perioada a anului trecut.
Impactul crizei economice s-a materializat in reducerea interesului investitorilor
in Serbia, fapt ce a dus la stoparea privatizarii companiilor detinute de stat. In tot acest
timp s-au facut eforturi serioase din partea autoritatilor pentru a pregati companiile pentru
privatizare, o data ce situatia economica va reveni la normal, si vor fi atrase investitii
straine directe de amploare. Stabilitatea financiara in sectorul bancar s-a mentinut bine in

ciuda perioadei grele de la finalul anului 2008, insa in continuare conditiile de finantare
sunt foarte restrictive.
Cooperarea stransa dintre structurile statului sarb, segmentul financiar-bancar si
institutiile internationale precum FMI a fost esentiala in vederea asigurarii unui climat
favorabil revilimentului din punct de vedere financiar. Criza economica a dus la o
prabusire a veniturilor publice si a subliniat nevoia de a reduce cheltuielile bugetare si a
sporurilor. Cel mai important target al guvernului este sa respecte acordul cu FMI ce
prevede mentinerea deficitului bugetar intr-o anumita limita.

Evolutia RATELOR DE SCHIMB :

In ceea ce priveste rata dobanzii pe politica externa, BNS a inasprit masurile
administrative, menite sa descurajeze utilizarea monedei euro n economie si, astfel,

incurajarea utilizarii dinarului. BNS are, in principiu, putere limitata in a interveni pe

piata externa inter-bancara, mai ales in cazul fluctuatiilor exceive de zi cu zi.
Cu toate acestea, in a doua jumatate a anului 2007, BNS a fost determinat sa
intervina in sustinerea dinarului care, in mod repetat, a venit sub presiune de depreciere.
Acest lucru a continuat si la inceputul anului 2008, iar BNS a vndut 393 milioane de
euro pentru a sprijini dinarul in prima jumatate a anului.
Dupa formarea unui guvern pro-european, dinarul sarbesc (RSD) si-a recastigat,
in mod semnificativ, puterea. Cursului de schimb EUR / DSR a fluctuat intre 75 RSD
si 85DSR in 2007 si 2008. Per ansamblu, volatilitatea cursului de schimb a crescut, in
principal, din cauza evolutiilor politice.
Politica fiscal s-a mentinut a fi una expansionista in 2007 i 2008, inainte de
alegerile prezidentiale si cele parlamentare. Ca urmare a afluxului substantial de venituri
din privatizare din anul 2006, o crestere a cheltuielilor a fost realizata fara imprumuturi
semnificative.
Potrivit statisticii finantelor publice (SFP) soldul bugetului general a scazut de la
1,9% din PIB in 2007, la 1,5% din PIB, un an mai tarziu. Cheltuielile totale au ramas
ridicate

la

44% din PIB in 2007, comparativ cu 43,9% un an mai devreme. Cheltuielile de capital
legate de punerea in aplicare a Planului National de Investitii au crescut la 4,8% din
PIB in 2007, de la 3,9% in 2006. In aceeasi perioada, cheltuielile curente au scazut la
38,5% din PIB, de la 39,5%, indicand un oarecare succes al politicii fiscale in reducerea
presiunii constante pentru cheltuielile curente mai mari.
Cu toate acestea, costurile forei de munc i a transferurilor au continuat sa
creasca cu mai mult de 60% din cheltuielile publice totale. n urma reformei sistemului
de impozitare din anii precedeni, veniturile totale s-au stabilizat la aproximativ 42% din
PIB.

In 2007 s-a inregistrat o usoara scadere a veniturilor la 42,1% din PIB, de la

42,4% in 2006. In aceeasi perioada, datoria publica a scazut la 29,4% din PIB, de la
36,2%, in timp ce capacitatea neta de finantare a inregistrat o usoara crestere, la 0,6%, de
la 0,5%. Pentru anul 2008, bugetul revizuit, care fusese adoptat de ctre guvern la
inceputul lunii octombrie, prevedea un deficit al bugetului de stat consolidat sub crestere,
pana la 2,7% din PIB, comparativ cu un deficit planificat initial de 1,7%.
Aceasta favorizeaz cheltuielile a 45,4% din PIB, adaugand presiuni suplimentare
cererii in economie, care arat deja semne de supraincalzire si de crestere, creand
dezechilibre macroeconomice. In general, politica fiscal a ramas expansionista, inainte
si dupa mai multe runde de alegeri, contribuind la slabirea stabilitatii macro-economice.
Programul de privatizare a suferit o serie de amanari in ultimii 3 ani in mare parte
datorita crizei financiare globale. Incercarile Guvernului sarb de a privatiza in aceasta
perioada o serie de companii importante precum complexul minier RTB Bor, JAT
Airways sau JAT Tehnika, au fost sortite esecului. Guvernul cauta un partener strategic
pentru preluarea complexului minier RTB Bor, cu posibilitatea de a vinde chiar pachetul
majoritar de actiuni daca industria isi va reveni complet. Privatizarea unor companii
profitabile, cu retele extinse si modernizate, precum Telekom Serbia sau furnizorul de
energie EPS, au reprezentat subiecte de disctuie aprinse in presa sarba, deoarece motivul
privatizarilor nu este foarte clar.

Autoritatile

sarbe

au

raspuns

crizei

in

mai

multe

moduri.

Politica

macroeconomica s-a realizat sub indrumarea Fondului Monetar International, ca urmare a

semnarii celor doua acorduri din 2009. Primul acord de tip stand-by prevede alocarea
unui imprumut de 3 miliarde de euro. Cu 1,3 miliarde din aceasta suma guvernul la
inceputul lui 2009 a stimulat productia si exportul. Rezultatul s-a materializat in cresterea
lichiditatii in economie dar si castigarea puterii.
Banca centrala a Serbiei a intervenit pe piata si a reusit scaderea dobanzii de
referinta de la 12 la 11% la finalul lui 2009. Cu toate acestea, guvernul se lupta sa
respecte acordul stabilit cu Fondul Monetar International. Ultima intalnire a avut drept
efect permiterea Serbiei de crestere a deficitului bugetar de la 3% la 4,5% din PIB in
2009, cu conditia intarzierii aplicarii celui de-al doilea acord, si obligativitatea
indeplinirii reformelor promise.
Cea mai importanta provocare din punct de vedere macroeconomic este segmental
fiscal, deoarece autoritatile incearca sa controleze presiunile date de nevoia accentuata de

cheltuieli bugetare. La nivel extern, principalul risc este acela de a scadea drastic
investitiile straine directe, ce vor duce la greutati in finantarea deficitului de cont curent,
de peste 17% din PIB in 2008.
In timp ce exista un numar mare de proiecte inca neprivatizate, va fi dificil de
obtinut un pret acceptat de politic in aceasta perioada dificila. Mai mult, bancile sunt
rezervate in privinta finantarilor, in special a companiilor mici si mijlocii, desi fonduri ar
exista. Pe termen mediu, perspectivele unei cresteri economice revin in peisaj, integrarea
in UE urmand sa contribuie la reinceperea ratelor de crestere de pana in 2009.
Banca Nationala a Serbiei impreuna cu guvernul au semnat un accord prin care
implementeaza de comun accord regimul de targetare a inflatiei. Regimul are la baza
principiile stabilite de comun acord cu Noul Cadru de politica monetara adoptat in august
2006.
Targetarea inflatiei inseamna mentinerea inflatiei intr-o marja de valori stabilita de
la inceput, folosind rata dobanzii ca intrument principal de politica monetara, dar si alte
masuri cand obiectivele majore nu pot fi atinse prin instrumentul de baza.
In cadrul examinarii evolutiilor economice din Serbia, abordarea Comisiei a fost
ghidata
de concluziile Consiliului European de la Copenhaga din iunie 1993, care a declarat ca
aderarea la Uniunea presupune existenta unei economii de piata functionala si
capacitatea de a face fata presiunilor concurentiale si fortelor pietei in cadrul Uniunii.
In decembrie 2007, guvernul a prezentat Comisiei Europene un Program
Economic

Fiscala (EFP) care acopera anii 2007-2010. Aceasta se bazeaza pe expunerea de buget din
aprilie i octombrie 2007, actualizarea acestora si, in general, prezinta un coerent cadru
macroeconomic si fiscal, impreuna cu o agenda ambitioasa pentru structurarea
reformelor.

Bugetul 2009 memorandum a fost adoptat in mai 2008 si a fost urmat de o

actualizare la data de 2 octombrie 2008. La inceputul lui octombrie, guvernul a stabilit cu
Fondul Monetar International (FMI) negocierea unui nou inceput de acord stand-by, in
incercarea de a stabili o politica externa ancora. Guvernul a invocat nevoia mai mare de
proprietate, precum si de autonomie, de planificare a politicii economice si de punere in
aplicare. In general, un consens asupra fundamentelor unei economii de piata a fost
mentinut.
Per ansamblu, dezechilibrele externe s-au accentuat, calitatea finantarii s-a
deteriorat, datoria externa a crescut si gradul de vulnerabilitate a economiei a crescut.
Pana in octombrie 2008, criza financiara internationala a avut doar un impact direct
limitat asupra economia Serbiei si sectorului financiar.
Daca in anii cresterii economice sarbe 2003-2008 creditul ca metoda de finantare
a luat o foarte mare amploare, 2009 a resimtit un trend descendent in acest segment.
Usurinta cu care se acordau creditele de orice fel a disparut o data cu criza.
Conditiile restrictive impuse de banci, aparitia tot mai multor credite
neperformante sau blocajul aparut in mecanismul economic au dus la scaderea
semnificativa a segmentului e creditare.
Acest fapt a fost relevat si de cresterea dobanzilor interbancare pana la nivelul de
13% in iulie 2009. Au fost necesare interventii serioase din partea Bancii Nationale a
Serbiei pentru a preveni o cadere agresiva a dinarului. Masurile luate si controlul atent
asupra ratelor de schimb a dus la stabilizarea relativa a cursului de schimb spre finalul lui
2009.

RATA DOBANZII
Achizitionand banci locale din Serbia, bancile internationale au acaparat cote din
piata bancara locala a Serbiei. Intrarea acestor banci a rezultat in cresterea foarte serioasa
a diferentei dintre dobanda platita si dobanda incasata. Bancile straine fac eforturi foarte
mari prin aceasta strategie de a recupera cat mai rapid investitia in bancile locale, prin
acumularea de capital provenit dintr-un cost ridicat al finantarii.
Ei considera Serbia o regiune n care acestea ar putea face profituri extrem de
mari n raport cu rile vecine, acesta fiind de fapt si scopul lor legitim. Acordul tacit
dintre cele mai importante bnci ce controleaza serviciile bancare pentru piaa de consum
din Serbia a fcut acest obiectiv mult mai uor de realizat.
Dovada incontestabila a prezentei unei intelegerii este faptul ca rata dobanzii nu
este in scadere. Aceasta a fost mai mult sau mai mai putin neschimbata de ani de zile. In
perioada decembrie 2005 septembrie 2007, de asemenea, rata dobanzii din sectorul

bancar din Serbia a variat de la 10,82 la 7,83 puncte procentuale. Aceasta a atins un nivel
record in decembrie 2005, doar pentru a fi crescut in iulie 2006 de la 11,27 la 10,82 si, in
decembrie 2006. Pentru comparatie, in conformitate cu cele mai recente date disponibile,
rata dobanzii in Croatia a scazut la 6,7 procente n noiembrie 2005, in timp ce in tarile
UE, aceasta a fost de patru pana la cinci ori mai mica decat cea din Serbia.

RATA SOMAJULUI
Din graficul alaturat se poate observa o evolutie a ratei somajului care urmeaza un
trend fluctuant. Diferenta de procente este data de climatul economic din perioada
respectiva.
Anul 2003, este un an surprinzator cu o rata a somajului de 14,632 avand in vedere
instablitatea politica din acea perioada. In continuare putem observa o evolutie
crescatoare a ratei somajului pana cand atinge apogeul de 20,9 in 2006, acest varf poate fi
considerat o anomalie avand in vedere situatia economica existenta in acea perioada, anul
2006 este anul in care investitiile straine directe si-au atins punctul maxim,
retehnologizarea putand fi una dintre cauzele cresterii ratei somajului.
Anul 2007 a fost cel mai favorabil pentru Serbia din punctul de vedere al ocuparii
fortei de munca, rata somajului avand valoarea sa minima de 14,1.
In perioada urmatoare rata somajului inregistreaza din nou o crestere, ajungand la
18,1 in 2008 si 16,6 in 2009 (tinand cont ca in calculul acestei rate nu este luat in
considerare tot anul fiananciar).

http://www.nbs.rs/, accesat la data de 13 mai 2010

Sursa: Institutul National de Statistica Serbia

Pentru 2010, se asteapta, ca rata somajului sa ramana asemanatoare, daca nu chiar
sa creasca fata de valoarea din 2009

Sursa: Serbia- Raportul de Dezvoltare Umana, Natiunile Unite

Indicele Dezvoltarii Umane este un indicator comparativ a sperantei de viata,
alfabetizarii, invatamantului si a nivelului de trai, este actualizat in fiecare an de

Programul de Dezvoltare al Naiunilor Unite si publicat in Raportul de Dezvoltare

Umana.
In urma clasamentului facut de catre Natiunile Unite, Serbia se afla pe locul 65
din 179 de tari, acest lucru este in sprijinul ipotezelor deja cunoscute despre Serbia, si
anume, ca este o piata emergenta in dezvoltare3.
Valorile IDU din perioada 2004-2009 se incadreaza in intervalul 0,786 0,84,
putandu-se constata un trend ascendent, trend care de altfel este urmat si de majoritatea
indicatorilor economici, ceea ce confirma un boom economic.

Solutie pentru ajutorarea Serbiei

Recesiunea economica mondiala a avut un impact din ce in ce mai profund asupra
Serbiei incepand cu jumatatea lui 2008. In noiembrie 2008, autoritatile sarbe au incheiat
cu FMI un nou acord stand-by (ASB) aprobat de Consiliul director FMI in ianuarie 2009.
La inceputul lui 2009, indicatorii de baza au confirmat agravarea crizei si a devenit
evident ca tara va avea nevoie de asistenta externa suplimentara. In consecinta, in mai
2009, Consiliul director FMI a aprobat revizuirea ASB. Totusi, potrivit ultimelor indicii
datand de la jumatatea lunii iulie, se pare ca declinul economic este chiar mai grav decat
s-a prevzut in ipotezele revizuite n luna martie i perspectivele pentru 2009 raman
dificile.
AMF propusa este menita sa completeze eforturile FMI in cadrul revizuirii ASB,
convenite de Consiliul director FMI in mai 2009, precum si sprijinul acordat de Banca
Mondiala, ce va lua forma unor imprumuturi pentru politica bugetara. Propunerea
completeaza subventiile de sprijin bugetar acordate prin Instrumentul de preaderare (in
total 100 milioane EUR), pe care Comunitatea intentioneaza sa le transfere n 2009 si
2010.

www.undp.org,rs, accesat la data de 16 mai 2010

AMF acordata Serbiei ar trebui considerata un instrument important de

consolidare a stabilizarii in intreaga regiune a Balcanilor prin sprijinirea programului de
stabilizare economica a Serbiei. Aceasta tara si economia sa au un rol esential in procesul
de integrare regionala, iar participare sa la integrarea europeana este, de asemenea, vitala.
Serbia se confrunta in prezent cu numeroase probleme economice, financiare,
fiscale si de alta natura, de exemplu un mare numar de refugiai (circa 700 000),
deficiente in productia de alimente, o rata crescuta a somajului, precum si necesitatea
unei reabilitari rapide a regiunii danubiene, puternic afectata de actiunile militare ale
NATO. AMF este necesara pentru a consolida inclusiv integritatea teritoriala a Serbiei.
Republica Ceha a ratificat Tratatul de la Lisabona, a carui intrare in vigoare a fost
la 1 decembrie 2009. Deoarece prima transa urmeaza sa fie acordata deja la inceputul lui
2010, trebuie luata o decizie privind adoptarea prezentei propuneri inainte de intrarea in
vigoare a Tratatului de la Lisabona sau Comisia va trebui sa prezinte o propunerea cu un
temei juridic modificat.
Luand in considerare circumstantele si importanta strategica a Serbiei pentru UE
ca potentiala tar candidata la aderare, raportorul sugereaza adoptarea unor prezente
propuneri in mod exceptional fara amendamente in temeiul procedurii simplificate nainte
de intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona.
Un astfel de calendar nu este insa acceptabil in cadrul unei proceduri legislative si
nu ar trebui considerat drept o exceptie de la prerogativele institutionale, dar pare a fi
singura optiune viabil prin care se poate asigura transferarea fondurilor comunitare catre
bugetul Serbiei in timp util. Raportorul subliniaza totusi ca nu a propus amendamente din
motivele de procedura expuse, si nu pentru ca ar considera propunerea de decizie ca fiind
perfecta si ca, totodata, aceasta nu inseamn acceptarea calendarului impus de propunerea
tardiva a Comisiei, ci doar tolerarea sa in aceste imprejurari exceptionale.
Rolul Parlamentului in acordarea de AMF

De asemenea, raportorul ar dori sa sublinieze, in acord cu rezolutiile anterioare ale

Parlamentului, ca un instrument substantial precum AMF nu poate fi considerat pur si
simplu exceptional. In consecinta, nu se poate justifica faptul ca un asemenea
instrument nu dispune de un temei juridic solid si se bazeaz in continuare pe decizii ad
hoc ale Consiliului pentru fiecare operatiune. Un regulament-cadru privind AMF adoptat
prin codecizie este necesar pentru a spori transparenta, responsabilitatea, precum si
sistemele de monitorizare i de raportare.
In aceasta privinta trebuie subliniat ca, dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la
Lisabona, temeiul juridic adecvat pentru o decizie de acordare de AMF va fi articolul 209
alineatul (1) si articolul 212 alineatul (2) din Tratatul privind functionarea Uniunii
Europene (TFUE), in functie de clasificarea de catre institutiile UE a tarii beneficiare
drept tar in curs de dezvoltare. In ambele cazuri, se aplica procedura legislativa ordinara.
Articolul 213 din TFUE nu ar trebui sa se aplice deciziilor de acordare de AMF.
In plus, rolul Parlamentului ar trebui consolidat. In special, Comisia ar trebui sa-si
imbunatateasca raportarea catre Parlament cu privire la punerea in aplicare concreta a
acestui instrument de ajutor ai sa prezinte Parlamentului un raport de evaluare ex post (pe
langa raportarea anuala prevzuta la articolul 6 din propunere).

3.

Investitiile straine directe in Serbia

Incepand cu anul 2001, Serbia a devenit o sursa importanta de atragere a

investiilor straine directe din Europa Centrala si de Est. O importanta componenta a
parteneriatului SUA-Serbia o reprezinta investitiile, Statele Unite fiind cei mai mari
investitori in aceasta tara, suma investitiilor depasind 1 miliard de dolari, acest lucru
datorandu-se si diasporei sarbe de pe continentul american, care este una destul de
influenta.
Dupa cum se poate constata si in graficul alaturat, ivestitiile straine directe au
urmat un trend crescator incepand cu anul 2004, anul in care suma investita si-a atins

maximul este anul 20064, an in care s-a inregistrat si un puternic avant economic; pentru
anii 2007 si 2008 suma este constanta, desi se observa o usoara scadere in 2008 (rezultat
cel mai probabil al semestrului doi, prin inceperea crizei economice). Asa cum era de
asteptat, in 2009, se constata o scadere drastica a ISD-urilor in Serbia.
- mil dolari -

Sursa: http://www.siepa.gov.rs
Ca urmare a investitiilor record, Serbia a obtinut premiul Greenfield, iar in
perioada 2004-2006, proiectele Greenfield din Serbia au fost premiate de catre OCDE, ca
tara cu cele mai mari investitii de acest tip din Europa de Sud-Est.
Tara are o atitudine dechisa fata de investitori, incepand cu anul 2001 privatizarea
societatilor de stat, actul pentru investitii straine si o forta de munca ieftina si calificata,
repatrierea capitalului in caz de lichidare si multe altele au facut din Serbia o regiunea
foarte atractiva.
Valuta poate fi importata in Serbia fara restrictii, dar toate platile si transferurile
monetare se fac in dinari. Serbia este considerata cea mai populara tara din regiune pentru
atragerea investitiilor, totusi rata somajului ramane ridicata, iar guvernul a adoptat un
pachet de masuri legislative ce impune o politica monetara stricta.
4

http://siepa.gov.rs site, accesat in data de 3 mai 2010

Cea mai mare zona metropolitana, Belgradul este si sediul majoritatii companiilor
din sectorul tertiar, Novi Sad si Nis, sunt de asemenea centre importante pentru atragerea
investitiilor straine. Campia Panoniei din nordul provinciei Voievodina este cel mai fertil
teren, din aceasta cauza agricultura este concentrata in aceasta zona.
Serbia garanteaza si protejeaza investitorii straini, acuala legislatie elimina
restrictiile pentru investitori, permite repatrierea/transferul veniturilor si dividentelor,
asigura garantii impotriva exproprierilor5.
In scopul atragerii investitiilor, incepand cu anul 2006, Serbia ofera granturi
pentru investitii, taxe reduse si alte beneficii fiscale. Italia, Bosnia, Germania si
Muntenegru sunt principalii parteneri de export ai Serbiei (principalele produse exportate
sunt: reactoare atomice, echipamente si masini). Importurile provin de obicei din Rusia,
Germania, China si Italia. Austria este unul dintre cei mai mari investitori in special in
domenii ca: sistemul bancar, asigurari si leasing.
Proiectele investitionale din Serbia sunt asigurate impotriva riscurilor de catre
agentiile nationale si internationale pentru export si investitii. Protejatarea capitalului
strain este asigurata de Tratatul bilateral de investitii semnat de catre Serbia si alte 33 de
tari.
Dupa 20 de ani de confuzie, Serbia este o tara care se modernizeaza treptat dar
sigur, trend-ul pozitiv fiind reflectat in relatiile bazate pe cooperare cu UE. In plus,
modernizarea infrastructurii tarii face ca sectoare ca energia, transporturile, constructiile,
sa fie deosebit de atractive.
Intrarea pe piata:
Restrictii cu privire la rezidenta: strainii trebuie sa aplice pentru permis de rezidenta
cu 3 zile inainte a intra in Serbia, exista permise limitate, nelimitate si vize de
afaceri.
Taxe vamale si restrictii tarifare: Serbia negociaza pentru aderarea la OMC. 73% din
bunuri sunt subiectul tarifelor cuprinse in intervalul 1%-10% si 50% intervalului
5

Idem

1%-5%. Serbia are acorduri de comert liber cu Albania, Bosnia-Hertegovina,

Bulgaria si Romania. In plus Serbia este singura tara din afara CSI care are un
acord de comert liber cu Rusia, acest acord a liberalizat comertul pentru 95%
dintre bunuri6.
Climatul investitional in Serbia este unul relativ propice, desi eliminarea
birocratiei, eradicarea coruptiei si stimularea sectorului privat sunt principalele provocari
cu care se confrunta tara.
In ciuda cresterii sustinute din ultimi ani, este de asteptat ca economia sa scada
datorita lipsei de incredere a investitorilor si detoriorarea conditiilor economice mondiale.
Cresterea ratei dobanzii si nivelul ridicat al inflatiei duc la scaderea cererii, implict a ISDurilor.
Sectoare ca agronomia, tehnologia informatiilor, textilele si electronice sunt cele
mai afectate de catre incetinirea economiei. Desi Serbia este o tara atractiva pentru
investitori, cresterea economica are o fundatie proasta, iar deficitele externe majore nu
ajuta sistemul financiar privat, sectorul productiv ramane cu un handicap in urma
procesului lent de privatizare si dificultatii de a deveni antreprenor, stabilirea unui cadru
propice pentru investitii este un lucru dificil de indeplinit.
In ciuda reducerii datoriilor bugetare din ultimii ani, relaxarea fiscala incepand cu
anul 2006 este o sursa de ingrijorare pentru FMI, cu care Serbia a incheiat un acord in
noiembrie 2008. Dinarul este o valuta slaba, Serbia fiind o tara dependenta de capitalul
strain pentru a-si satisface nevoile financiare, si cresterea acestor nevoi nu mai este
compensata de o crestere proportionala a investitiilor straine directe, in situatia in care
finantarea internationala devine din ce in ce mai limitata in contextul crizei financiare
mondiale.
Impactul unei crize a ratei de schimb va fi cu atat mai brutal, cu cat datoria interna
este foarte conectata de zona euro, iar numarul societatilor care sunt indatorate in
6

www.ksv.at/KSV/1870/de/9static/1yourfirstvisit/pdf/927e-0607_Country_Report_Serbia.pdf, accesat in
data de 3 mai 2010

strainatate este in continua crestere. Cresterea expansionarii creditului si a

imprumuturilor consituite in valuta straina reprezinta o alta sursa de vulnerabilitate pentru
un sistem bancar relativ bine capitalizat.
Totusi, in ciuda acestor neajunsuri, politica dusa de Serbia pro-europeana a pavat
calea pentru apropierea de UE, prin incheierea unui acord de stabilizare si de asociere.
Nici guvernul sarb, nici populatia nu sunt dispunde sa sacrifice oportunitatea deschiderii
economiei si normalizarea relatiilor internationale ale tarii de dragul intransigentelor din
Kosovo care si-a proclamat independenta in februarie 2008.
In octombrie 2008, MEGA7 a realizat un studiu asupra investitiilor straine din
Serbia. Studiul a fost facut pentru intelegerea perspectivei investitorilor asupra Serbiei ca
viitor loc de investitii. Principalul scop a fost evaluarea climatului investitional din mai
multe puncte de vedere, accentul punandu-se in special pe rolul institutiilor la diferite
nivele, pentru a putea trage invataminte pentru dezvoltarea unui mediu mai favorabil
investitiilor straine directe in Serbia.
Sondajul a inclus interviuri cu directori la nivel inalt (care sunt si factori de
decizie pentru investitii) de la aproximativ 120 de companii care au investit in Serbia in
ultimii ani, precum si un grup de control in cercetare, care includea 13 directori executivi
ai unor companii, posibili viitori investitori.

The USAID/Urban Institute Foreign Investors Survey Results

The USAID/Urban Institute Foreign Investors Survey Results

Rezultatele generale ale cercetarii arata ca investitorii din Serbia nu regreta
decizia lor (96%: 87% nu regreta deloc, 9% ar investi in Serbia dar in alta regiune), doar
4% nu ar mai investi in Serbia daca ar putea sa i-a decizia din nou. Principalii competitori
ai Serbiei sunt vecinii sai imediati: Bosnia- Hertegovina, Croatia, Romania, Bulgaria,
Muntenegru, Macedonia si Ungaria in aceasta ordine. Clasamentul acestor tari
competitori variind in functie de industrie.
Chiar daca majoritatea nu regreta decizia de investire in Serbia, o privire mai
atenta arata un tablou diferit cu privire la climatul investitional si permite extragerea
concluziilor si recomandarilor pentru a face Serbia mai atractiva pentru investitori. Una
dintre problemele principale este durata procesului investitional. Timpul scurs din
momentul deciziei de investire pana cand investitia este realizata, este in medie de 7.9
luni, in conditiile in care acest proces dureaza in alte tari doar aproximativ 2 luni. Astfel,
investitorii pierd timpul pentru obtinerea diferitelor licente si permise pentru a-si incepe
afacerea.
Cea mai des citata sursa de informatii au fost contactele de afaceri (63% in
raspunsuri la diferite intrebari)8 dezvaluind astfel influenta destul de ridicata a
8

Idem

legaturilor locale din sectorul privat.

Aceasta sursa a fost urmata indeaprope de

institutiile si agentiile statului.

Din rezultate de asemenea putem concluziona ca majoritatea investitorilor au
venit in Serbia deoarece au avut anterior contacte cu aceasta tara, factorii de piata jucand
un rol secundar (deci tara nu poate fi considerata foarte atractiva pentru investitii straine
directe). Pana in 2007, principalul dezavantaj al Serbiei a fost instabilitatea politica, dupa
acest an, principalele dezavantaje au devenit: deficientele legale, administrative, de
reglementare si a barierelor de stabilire si de a face afaceri (63%), urmate de instabilitatea
economiei si a pietei (43%) si de instabilitatea politica (29%).
Pe de alta parte, de departe avantajul dominant si motivul pentru investirea in
Serbia il reprezinta familiaritatea cu piata. Factorii de piata, cum ar fi: costurile scazute,
oportunitati mai bune si sanse mai mari pentru profit, precum si cresterea rapida, trec in
plan secund. Investitorii au fost rugati sa dea note diferitilor factori care sunt importanti
pentru ei in decizia de investire. Pozitia geografica a Serbiei pare fii cel mai important
factor urmat de catre disponibilitatea fortei de munca si disponibilitatea materiilor prime.
Este important de subliniat faptul ca stimulentele pentru investitiile straine directe nu au
fost apreciate, ivestitorii au fost mai doritori sa vada un mediu familiar investitional,
programele de stimulare interesau doar investitorii familiari deja cu piata si ale caror
riscuri in acest fel puteau fi minimizate.
Grupul de investitori pe care s-a facut sondajul au sugerat ca guvernul sarb ar
putea imbunatati climatul investitional prin reducerea birocratiei si accelerarea
procedurilor administrative (46%), sigurarea stabilitatii politice si economice (25%),
urmata de imbunatatirea cadrului juridic si de supraveghere pentru afaceri (15%),
rezolvarea de proprietate asupra terenului (8%) etc. Pe de alta parte, grupul de investitori
care nu au avut succes in eforturile lor de a investi in Serbia considera ca, guvernul ar
trebui sa imbunatateasca stabilitatea economica si politica (60%) si sa lupte importiva
coruptiei (40%). La nivel municipal, investitorii considera ca climatul investitional ar fi
imbunanatit daca procedurile administrative ar fi imbunatatite prin reducerea birocratiei
(33%), prin imbunatatirea infrastructurii locale (20%).

Conform bancii nationale din Serbia, repartitia investitiilor (milioane dolari) in

diferite industrii este urmatoarea: intermediere financiara: 5183,4 (40%), manufacturare:
2691,1(21%), transporturi si telecomunicatii: 2532,2 (20%), imobiliare: 1865,3 (15%),
constructii: 331 (3%), agricultura:111,3 (1%).

Sursa: Banca Nationala a Serbiei

Iar repartitia investitiilor (milioane dolari) in functie de tari este urmatoarea:
Austria: 2504,4 (28%), Grecia: 1611,1 (17%), Norvegia: 1556,3 (17%), Germania:
1303,6 (14%), Italia: 772,5 (8%), Slovenia: 605,6 (7%), Olanda: 462,4 (5%), Franta:
408,2 (4%).

Sursa:Banca Nationala a Serbiei

In Serbia exista sase zone libere pentru comert : Pirot, Subotica, Zrenjanin,
Kragujevac, Sabac, si Novi Sad.

Printre principalii investitori in Serbia se numara Fiat, Gazprom, U.S. Steel,

Coca Cola HBC, Microsoft, GTC International, METRO Cash&Carry, Philip
Moris, Commerzbank, Lafarge.
FIAT

Fiat SpA, cel mai mare productor auto din Italia, si guvernul Serbiei au
incheiat un acord pentru infiintarea unei societati mixte cu fostul producator auto
de stat iugoslav "Zastava Automobili" a.d9.
In baza acordului, "Fiat" va controla 67% din compania mixta, in care va
investi 700 de milioane de euro (un miliard de dolari), iar guvernul sarb - restul de
33%, si va aloca acestei entitati fonduri de 200 de milioane de euro. In plus,
compania italiana va investi 100 de milioane de euro in concernul auto apartinand
"Zastava", amplasat in orasul Kragujevac.
Unitatea va inlocui vechea fabrica "Zastava", fost monopol care vindea zeci
de mii de unitati anual, inainte ca Iugoslavia sa se destrame, in 1991. Fabrica va
produce 200.000 de autoturisme de capacitate mica, in 2010, majoritatea urmand sa
ia calea exportului. Investitia va crea 5.000 de noi locuri de munca.

U.S STEEL

www.cotidianul .ro, accesat in data de 5 mai 2010

U.S Steel Serbia opereaza in regiunile Smederevo, Sabac si Kucevo.

In septembrie 2003, coroporatia achizitioneaza compania de otel Sartid a.d,
salvand-o din faliment. Achizitia a inclus preluarea diviziei portuare de la
Smederevo si fabrica de la Sabac. Astfel, cei 9000 de muncitori deja angajati au
scapat de riscul crescut al somajului.
In aprilie 2004, U.S Steel Serbia isi dechide centrul de dezvoltare de la
Belgrad.
In urma contractului de preluare a companiei, US Steel s-a angajat sa
respecte urmatoarele:

Sa asigure o politica de angajare stabila celor 9100 de salariati;

Sa investeasca pana la 15010 milioane $ in decursul a 5 ani pentru

reabilitarea si imbunatatirea facilitatiilor deja existente;

Investitii de peste 1.5 milioane $ in Centrul Economic si de

Dezvoltare care are ca scop atragerea investitiilor straine.

In primul an de la preluarea mai sus amintita U.S Steel a facut o serie de

investitii de capital printre care:

3,2 milioane $ pentru reabilitarea K3;

2,3 milioane $ pentru creterea productiei si calitatea produselor de tabla

alba de la fabrica Sabac;

10

10,5 milioane $ pentru modernizarea liniei de productie de la Semedervo.

http://www.cs.uss.com/profile/index_en.html, accesat la data de 10 mai 2010

Pentru viitor, U.S Steel Sebia isi propune sa continue sa promoveze Serbia atat in
Europa cat si in America de Nord.
Coca Cola HBC

Coca Cola opereaza in Serbia din 1997, cand a preluat IBP Belgrad company,
la momentul respectiv aceasta achizitie a reprezentat cea mai mare investitie facuta
in Serbia. Din 1997 pana in prezent, Coca Cola investeste continuu in imbunatatirea
capacitatilor de productie, suma depasind 200 de milioane dolari in 13 ani,
compania fiind nevoita sa isi tripleze productia pentru a face fata cererii crescande.
Din punctul de vedere al Coca Cola, Serbia reprezinta o tara cu multe oportunitati
ce pot fi exploatate, avand in special un potential nevalorificat al fortei de munca
bine pregatite.
MICROSOFT

Amplasat in centrul Belgradului, Centru de Dezvoltare Microsoft Serbia (MDCS)

exista din septembrie 200511. A inceput ca un proiect focusat pe tehnologia Tablet PC, dar
in decursul timpului s-a extins, compania mama investind in Serbia milioane de dolari.
Dupa ce Microsoft a realizat ca exista o disproportionalitate intre numarul
expertilor care vin la Microsoft din aceasta regiune si lipsa unei investitii in aceasta zona,
11

http://www.siepa.gov.rs/, accesat la data de 10 mai 2010

managementul companiei a decis sa participe la targul de IT de la Belgrad, de la acest pas

la ceea ce este astazi MCDS, nu a fost drum lung. In acest moment MDCS este in liniile
fruntase in ceea ce priveste dezvoltarea de tehnologie software.
Din experienta Microsoft, Serbia detine o forta de munca educata iar sistemul de
taxare este favorabil investitiilor. MDCS va continua sa se dezvolte, primul pas in acest
sens fiind cresterea numarului angajatilor si a numarului proiectelor dezvoltate.

GTC International

GTC este unul dintre cei mai importanti dezvoltatori din Europa, dezvolta
proiecte imobiliare si realizeaza investitii in trei sectoare principale: cladiri de birouri si
parcuri, magazine si centre de agrement si in sectorul rezidential. Motivul principal
pentru care GTG a patruns pe piata din Serbia este ca aceasta este o piata emergenta,
perspectiva dezvoltarii implica aparitia necesitatii dezvoltarii de noi spatii comerciale, de
birouri etc.
GTC House a fost prima investitie a companiei in Serbia, finalizata in 2005.
Compania a regasit in Belgrad un centru european major in domenii ca transporturi,
comert, industrie etc. Belgrad este in mijlocul Balcanilor, fiind epicentrul tuturor
miscarilor din Europa de Sud-Est12. GTC intentioneaza in viitor sa constuiasca alte 3
cladiri de birouri, dar si spatii rezidentiale, investitia acestora ridicandu-se la cateva zeci
de milioane de dolari.

12

idem

Philip Morris

In august 200313, Philip Moris achizitioneaza fabrica de tutun NIS in urma

procesului de privatizare. Investitia totala din 2003 pana acum depaseste 750 milioane de
dolari. Din aceste investitii aproximativ 60 milioane dolari reprezinta o reinvestire in
operatiunile lor si mai mult de 2 milioane de euro contributii la dezvoltarea comunitatii
de Nis.
Metro cash&carry

A intrat pe piata in 2005, cu centrele de distribuitie din Belgrad si Kragujevac,

centre in care compania a investit intial 76 milioane de dolari. Pana in prezent compania a
investit aproximativ 120 milioane de dolari, avand 1300 de angajati in cele 5 centre de
ditributie: 2 in Belgrad, Kragujevac, Novi Sad si Nis.

13

http://belgrade.usembassy.gov, accesat la data de 13 mai 2010

In viitor companie intentioneaza sa isi continue dezvoltarea strategica,

considerand ca Serbia este o regiune din Sud-Estul Europei care va reprezenta un interes
pentru investitorii in viitor.

COMMERZBANK

Commerzbank este una dintre bancile lider din Germania care asigura servicii
financiare in mai mult de 40 de tari. Activitatea in Serbia a inceput in anul 2004, cand si-a
deschis primul birou in Belgrad14, iar in 2006 responsabilitatea pietei din Macedonia ii
este translatata acestui birou. Participarea si contribuirea la progresul rapid al sectorului
financiar din Serbia, a facut ca banca sa achizitioneze o parte din pachetul de actiuni al
ProCredit Serbia. Pentru viitor, Commerzbank va continua expansiunea in Serbia
deoarece tara este considerata ca avand o pozitie georgrafica strategica.

LAFARGE

14

http://www.siepa.gov.rs/, accesat la data de 10 mai 2010

Lafarge este leader pe piata materialelor de constructie, fiind o companie cu o

istorie lunga si cu o prezenta puternica in Europa Centrala. Compania a fost una dintre
pioniere din punctul de vedere al momentului investirii in Serbia, aflandu-se pe piata din
2002. Printre motivele alegerii regiunea Beocin din Serbia putem enumera: accest facil la
materii prime, apropierea de Dunare, forta de munca calificata.
Incepand cu 2004, s-au investit peste 75 milioane de dolari in recontructia si
modernizarea in scopul minimizarii efectelor negative asupra mediului. Printre planurile
de viitor ale companiei in Sebia putem mentiona construirea unei fabrici moderne si
ecologice, mentinandu-si pozitia de lider de producator de ciment pe piata sarba.

Pentru anul 2010, avem o situatie mai delicata in Serbia, bancile elene detin peste
15% din activele totale, iar surse bancare au spus ca autoritatile urmaresc cu atentia
situatia din Grecia.

Totusi, se asteapta ca nivelul investitiilor in 2010

sa fie asemanator cu cel din 2009, ca urmare a privatizarilor si a activitatiilor de joint

venture.
Serbia detine urmatoarele avantaje pentru atragerea investitiilor straine directe15:

Forta de munca competitva (educata si relativ ieftina).

Pozitie centrala in Sudul Europei, cu perspective de aderare la UE si cu

acorduri de schimburi comerciale libere cu Rusia.

Resurse naturale si potential in agricultura si industria de prelucrare a

lemnului.

15

Climat investitional imbunatatit si in continua dezvoltare.

http://kobson.nb.rs/upload/documents/oNamaPredavanja/on2009NationalBackgroundReportOnTransport
ForSerbia.pdf, accesat la data de 13 mai 2010

4. Situatia politica a Serbiei

Serbia a devenit stat independent in iunie 2006, dupa ce Muntenegru si-a declarat
independenta fata de fosta uniune statala Serbia si Muntenegru. In mai 2007, alegerile au
dat majoritate in parlamentul sarb partidelor pro-reforma si pro-europene si coalitia
rezultata a urmat un lung curs de integrare europeana si consolidare a economiei.
Cu toate acestea, problema Kosovo si a status-ului lui a inceput din ce mai mult sa
domine dezbaterile politice, conducand la incordare in cadrul coalitiei. Diferentele de
opinie, daca Serbia ar trebui sa continue calea integrarii europene, in acelasi timp cand
multe state membre UE au recunoscut independenta Kosovo, a cauzat o dezbinare
irevocabila in guvern in martie 2008. Noi alegeri au avut loc in mai, in care partidele proeuropene s-au remarcat mai mult decat era de asteptat, iar nationalistii de stanga si-au
pierdut sustinerea. Totusi, niciuna dintre parti nu a fost capabila sa formeze o majoritate
in parlament fara sustinerea socialistilor fostului presedinte, Slobodan Miloevi. Dupa
doua luni de negocieri, a fost format un nou guvern in iulie 2008, socialistii intraind in
tabara pro-europenilor.
Prioritatea de baza a guvernului actual este ca Serbia sa-si continue calea spre o
integrare cat mai apropiata in Uniunea Europeana. Acest lucru va depinde in mare parte

de masura in care Serbia poate demonstra cooperarea sa deplina cu Tribunalul

International Penal pentru fosta Iugoslavia (ICTY - International Criminal Tribunal for
the former Yugoslavia) din Haga alta prioritate a guvernului. Guvernul incearca de
asemenea sa consolideze si intareasca economia, prin incurajarea investitiilor straine
directe, o reforma accelerata pentru liberalizarea pietei si prin simplificarea birocratiei.
Ministerul de Afaceri Externe a intocmit urmatoarele prioritati de baza ale
politicii externe actuale, concretizate in acorduri de cooperare si masuri pentru rezolvarea
problemelor:

Acordul de Stabilizare si Asociere;

Serbia relatiile cu Uniunea Europeana si Cooperarea;

Participarea activa a Republicii Serbia in Programul de Parteneriat pentru Pace;

Serbia si cooperarea regionala;

Kosovo si Metohija dispute si probleme internationale;

Drepturile omului;

Serbia si lupta impotriva terorismului international.

Un subiect interesant care merita luat in considerare pentru o mai buna evolutie a

relatiilor internationale intre state in general si pentru Serbia in particular este diplomatia
economica.

Diplomatia economica
Descompunerea sistemului bipolar al relatiilor internationale si o intreaga
multitudine de consecinte economice si politice ce au urmat au facut sa devina necesara o
schimbare a prioritatilor politicilor internationale si au indreptat diplomatia economica
spre o directie diferita.
In zilele noastre, cand relatiile internationale, inclusiv cele economice, reprezinta
un sistem de relatii de putere politica si economica, un nou sistem cauta sa se afirme din
ce in ce mai mult si sa influenteze statele si jucatorii economici indviduali. Economiile isi

pierd tot mai mult din caracterul lor national si devin din ce in ce mai globale, astfel
transformandu-se intr-un sistem international de productie bazat pe divizia internationala
a muncii.
In ciuda trendului evident in relatiile economice si politice internationale, rolul
statelor si diplomatiilor lor, ca mijloace de promovare a intereselor tarilor, ramane extrem
de relevant, mai ales in sfera relatiilor economice (asa-numita diplomatie economica).
Tarile cele mai dezvoltate, a caror putere se bazeaza pe superioritatea economica,
suprematia militara si suprematia in domeniul productiei, isi transfera din ce in ce mai
mult prioritatile politicilor internationale in sfera economica, conectandu-le cu aceasta si
incercand sa le alinieze intereselor lor cu ajutorul unei diplomatii economice de
incredere.
Includerea tarilor dezvoltate si a tarilor in tranzitie in institutii internationale
traditionale (WTO) si in diverse blocuri de integrare si comert (EU, NAFTA, ASEAN
etc.) necesita un nou model de abordare si de activitate diplomatica, in perspectiva unei
mai bune protectii a intereselor lor economice si politice in procesul globalizarii
manifestat in prezent in relatiile economice.
In consecinta, sistemul relatiilor internationale contemporan si procesele de
globalizare si integrare impun nevoia intensificarii activitatii diplomatiei economice, cu
scopul de a se realiza si proteja prioritatile si interesele economice. Tarile dezvoltate si
tarile in tranzitie sunt obligate sa urmeze exemplul celor mai dezvoltate tari in
determinarea prioritatilor lor in domeniul politicilor internationale si in sfera economica.
In zona Balcanilor, in special teritoriul fostei RSFI (Republica Socialista
Federativa Iugoslavia), dupa o decada de procese centrifuge si dezintegrare acompaniata
de conflicte armate, convingerea a aratat ca este necesar sa dezvolte relatii bune cu
vecinii si sa fie accelerata stabilitatea politica si economica ca premisa obligatorie a
progresului si posperitatii. Aceasta va face posibila, printre altele, indeplinirea conditiilor
integrarii noilor state emergente Uniunii Europene. In acest context, obligatia sustinerii
unei diplomatii economice puternice devine o necessitate.

Urmand schimbarile democratice care s-au petrecut si consensul social general

care sustinea ca schimbarile politice si economice sunt esentiale, Republica Serbia a
simtit nevoia unei intoarceri sau a unei refaceri si reinnoiri a calitatii sale de membru in
organizatiile internationale ca una dintre prioritatile politicilor sale internationale. Prin
urmare, includerea Republicii Serbia in sistemul comercial si monetar multilateral (Banca
Mondiala, Fondul Monetar International, Organizatia Mondiala a Comertului, Banca
Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca Europeana pentru Investitii etc)
este de o importanta primordiala.
Astfel, prioritatile politicii economice internationale si ale diplomatiei Republicii
Serbia sunt: calitatea de membru in Organiazatia Mondiala a Comertului, Organizatia
pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, Asociaia European a Liberului Schimb,
integrarea europeana si uniunea europeana.
Acestea activitati ale Republicii Serbia vor conduce la simplificarea mediului
economic si financiar, necesara pentru accelerarea sustinerii reformelor si pentru
dezvoltarea economica.

Criminalitatea sau probleme globale ale Republicii Serbia

Departamentul de Stat al Statelor Unite evalueaza Belgradul cu un grad de
criminalitate mediu. Belgrad nu este tulburat de crimele stradale, de cartier, prezente in
cele mai multe dintre orasele mari. Nu exista zone unde numarul de crime sa fie alarmant.
Totusi, in prezent numarul de crime produse pe strada si raportate in presa, a crescut din
octombrie 2009, Ministerul de Interne nedezvaluind statisticile; asadar, este indoielnic
daca incidentele raportate in presa inregistreaza o crestere semnificativa.
Mai multe incidente petrecute in toamna trecuta au fost evidentiate in presa,
incidente implicand atacuri asupra mai multor straini, inclusiv moartea unor cetateni
francezi, un atac fizic asupra unui cetatean australian, impuscarea unui cetatean britanic,
un atac fizic a doi puscasi marini si explozia misterioasa a unui vehicul diplomatic

apartinand unui cetatean irlandez, ceea ce sugereaza ca modelul de violenta impotriva

strainilor este in crestere.16
Deplasarea prin oras pe jos, cu autobuzul si/sau cu taxiul este in general sigura,
totusi furtul din buzunar sau geanta se pot intampla. Aceleasi precautii care trebuie avute
in vedere in orice oras mare din Statele Unite sau Europa se aplica si Belgradului.
Infractiunile sunt bazate mai degraba pe oportunitate decat pe o tinta prestabilita.
Vehiculele nesecurizate, obiectele lasate la vedere in vehicule, portile si garajele deschise
sunt tinte imbietoare pentru infractori. Volkswagen Golf este cel mai furat vehicul in
Belgrad. Alarmele masinilor nu intimideaza hotii. Un sistem de deconectare a
carburantului este o optiune mult mai buna decat un sistem de alarma. Spargerile
rezidentelor cand casele sunt goale si rezidentii plecati sunt o problema principala in
Serbia.
Infractorii se bazeaza mai mult pe furt decat pe violenta, acestia cautand de obicei
siguranta numerica. Grupuri de doi pana la patru indivizi pot fi agresivi mai ales in cazul
in care sunt in stare de ebrietate. In general violenta impotriva victimelor este evitata si
folosita numai in situatiile opunerii de rezistenta.
Armamentul militar este accesibil, dar in mod normal nu este folosit. Serbia este
principala ruta terestra de transportare a armelor, drogurilor si altor marfuri de
contrabanda spre Europa. Serbia are legi stricte in domeniul armamentului, ajungand
chiar pana la interzicerea purtarii unor anumite tipuri de bastoane sau cutite fara detinerea
unui permis.
Crima organizata, violenta si coruptia asociate acesteia raman o problema.
Succesele fortelor securitatii sarbe in combaterea traficului de droguri au crescut violenta
intre bandele concurente si suspiciunile dintre organizatiile criminale. Riscul unui
prejudiciu colateral cauzat populatiei de atacurile dintre membrii rivali ai crimei
organizate este posibil si s-ar putea produce in orice parte a orasului si in special in zona

16

https://www.osac.gov/Reports/report.cfm?contentID=116306 Overseas Security Advisory Council

Global Security News & Reports, accesat la data de 17 mai 2010

comerciala si de restaurante. Atacul favorit al organizatiilor rivale este atacul cu bomba in

automobil, cu tintirea vehiculului unui anumit individ.
Se mai poate vorbi si despre numeroase cazuri de filiere bine organizate care se
ocupa de trafic de organe si copii, dezvaluirile fiind de-a dreptul socante. Astfel, este
prezentata o ruta de trafic de copii provenind din tari precum Albania, Macedonia,
Bulgaria, Romania, Kosovo, Serbia i Muntenegru, cu destinatia Londra. Copiii sunt fie
folositi la diverse munci, fie fac obiectul traficului cu organe. Se apreciaza ca un copil
nou-nascut sanatos cost 50.000 de euro, un stomac este cotat la 30.000 de euro, iar
pentru un rinichi se platesc 7.000 de euro. Un alt aspect referitor la exploatarea copiilor
de catre retelele criminale il reprezinta pornografia infantila. Pedofilii folosesc din ce in
ce mai mult caracteristicile sofisticate ale tehnologiei si sunt tot mai activi la nivel
mondial.
Siguranta drumurilor
Conducerea automobilului in Serbia poate fi o provocare. Conducatorii auto
nervosi si viteza mare, impreuna cu condusul agresiv si nedisciplinat se combina intr-un
mod periculos. Anumite dumuri secundare, mai ales cele din partea sudica, muntoasa, a
tarii, sunt slab reparate, fiind inchise pe perioada iernii. Legile referitoare la parcare sunt
strict aplicate, acum ca plata acesteia poate fi facuta si prin intermediul telefonului mobil.
Serbia a pus la punct o noua legislatie in ceea ce priveste traficul auto, in conformitate cu
standaredele Uniunii Europene; inca se asteapta resultatele odata cu intrarea in vigoare a
acesteia.

Violenta politica
Departamentul de Stat al Statelor Unite, in prezent, evalueaza Belgradul cu un
nivel ridicat de violenta politica dupa atacurile de la ambasada din februarie 2008. In
iunie 2008 a fost creata o coalitie guvernamentala care a facut un avans si dezvolare

semnificativa in domenii ca legislatia si cooperarea regionala, cu scopul final de membru

al Uniunii Europene.
Din punct de vedere politic, in cadrul guvernului se poate trage o linie subtire
intre progresistii care sunt in favoarea aderarii la Uniunea Europeana si nationalistii
interesati de pastrarea Kosovo ca parte a Serbiei.
Odata cu alegerea acestei coalitii guvernamentale, ambasada beneficiaza de ajutor
si sustinere excelente ale securitatii si comunicatiilor de catre guvernul Serbiei.
Manifestatii sau greve inca mai exista in fata cladirilor guvernului serbian, acestea fiind
facute de grupe protestand politicile guvernamentale sau alte probleme economice. Din
iulie 2008 nu a mai fost niciun protest indreptat spre Ambasada Statelor Unite la
Sarajevo. Politica economica a Serbiei este de atragere nu impiedicare sau respingere
a investitiilor externe din Europa, China si Statele Unite.

Terorismul
Terorismul este un fenomen global, nelocalizat, prin urmare nici Serbia nu poate
fi exclus din faa acestei ameninri. Problemele terorismului international sau
transnational cu care se confrunta Serbia sunt aceleasi ca si pentru restul balcanilor.
Belgrad este asezat pe o ruta terestra majora intre Orientul Mijlociu si Europa Vestica.
In martie 2007, autoritatile sarbe au arestat 17 indivizi prinsi cu arme, expozivi si
munitie. Din 2007 si pana in prezent, 16 din 17 indivizi au fost condamnati, cu sentinte
variind de la 6 luni la 13 ani, cu un total de 92 de ani. Autoritatile sarbe sunt sensibile si
netolerante la terorismul transnational care aduce mari prejudicii tarii.17
Sunt putin probabile si nu se astepta manifestatii sau proteste la organizarea
aniversarii independentei Kosovo sau atacul Ambasadei Statelor Unite la Srajevo pe
viitor, dar ambasada ramane ca intodeauna vigilenta, monitorizand mediul politic si
social. Fortele securitatii sarbe au ramas sensibile de la lipsa de sustinere din atacul
17

Idem

asupra ambasadei americane din trecut, ca astfel de incidente precum cele din februarie
2008 sa nu se mai repete niciodata. Desi regiunea este relativ linistita, exista potential
pentru eventuale violente politice si religioase.
In fiecare an au loc manifestatii in centrul Belgradului, osciland in marime de la
cateva sute pana la cateva mii; unele au motivatii politice, altele motivatii socioeconomice. Evenimentele sportive de asemenea impulsioneaza manifestatiile si violenta
produse de huligani. Recent politia a stabilit o noua politica pentru stoparea violentei
bandelor de huligani.
Cele mai multe manifestatii au fost pasnice sau cu un nivel scazut de violenta.
Violenta politica din zonele adiacente granitei cu Kosovo ar putea avea impact si asupra
Belgradului. Violenta motivata politic dintre gruparile comunitatii islamice sarbe in zona
Sandjak din sudul Serbiei a scazut odata cu decembrie 2007. Totusi, a mai ramas lupta
pentru control dintre aceste doua grupuri, concurand pentru drepturile islamice
traditionale in Serbia.

Probleme specifice ulterioare

Hazardele naturale si artificiale

In ultimii ani Serbia a trecut prin cateva cutremure minore si prin inundatii ale
Dunarii de mari dimensiuni. In ianuarie 2010 doua accidente industriale au starnit
ingrijorare. Ambele au fost explozii ale unor munitii la fabrica CaCak, cu o diferenta de
doua ore intre ele. In decembrie 2009, un Boeing 737 al companiei JET Airways, zburand
din Belgrad spre Istambul, a fost fortat sa aterizeze in Sofia, Bulgaria, din cauza unui
motor care luase foc. Minele din pamant neexplodate din 1990 raman o neliniste pana in
prezent in zonele unde s-a desfasurat conflictul.

Rapirile au scazut semnificativ in ultimii ani, totusi rapirile unor membrii ai

familiei pentru neplata datoriilor se pot intampla, cat si rapirile intre grupari criminale
rivale.
Drogurile si narcoterorismul
In ultima perioada, Serbia a sustinut cu succes un efortul regional de combatere a
traficului cu narcotice ilegale. Aceste succese si criza economica mondiala au creat o
schimbare in felul in care drogurile sunt traficate prin Serbia. Inainte traficantii plateau in
bani lichizi contrabandistii, iar acum acestia sunt platiti in produse, fapt ce a condus la
randul lui la o crestere a consumului de droguri in randul populatiei, pentru ca exista mai
multi dealeri de droguri pe strada. Dupa cum am mai mentionat, Serbia este asezata pe o
ruta terestra primara ce uneste Orientul Mijlociu cu Europa Vestica. Guvernul sarb a avut
succes, recent, in interzicerea produselor sud americane prin Serbia.

Gruparile crimei organizate

Mafia care actioneaza pe teritoriul Serbiei este cat se poate de cosmopolita. Intrun clasament ad-hoc intocmit de o publicatie sarba, gruparile de crima organizata din
Italia ocupa prima pozitie ca influenta, urmate de cele bulgare.
Gruparile de crima organizata din Serbia formeaza o lume cosmopolita, cu ierarhii
bine stabilite n functie de natie si de specializare. O lume in care italienii, bulgarii,
albanezii, rusii si chinezii, ca si organizatiile din fosta Iugoslavie si din America de Sud
si-au pus la punct filiere in principalele orase ale Serbiei.
Italienii, bunaoara, numrul 1 in lumea crimei organizate din Serbia, controleaza
transportul drogurilor si al tigarilor de contrabanda via Monte Carlo. Mafia bulgara are o
prezenta activa in tara, precum si o influenta importanta. Bulgarii sunt pe locul al doilea,

dup italieni18. Dar cum au reusit bulgarii sa castige o pozitie buna in acest clasament al
crimei organizate? Cu siguranta prin specializarea n anumite domenii.
Bulgarii sunt foarte priceputi in falsificari de documente, fraude pe carduri, trafic
de persoane i prostitutie. Gruparile de crima organizata din Bulgaria au devenit experte
si in falsificarea actelor de identitate, cum ar fi pasapoartele i vizele Schengen. Fiecare
infractor care vrea documente false de cea mai buna calitate apeleaza la serviciile mafiei
bulgare. Este un fapt cunoscut in lumea interlopa din Serbia.19
Bulgarii le-au ingreunat munca fortelor de ordine sarbe, mai ales prin producerea
de fraude pe carduri. n ultimii trei ani, politia a arestat mai multe grupari de crima
organizata care au folosit carduri false pentru retragerea de numerar de la ATM-uri.
Tot bulgarii sunt implicati si in traficul de persoane. Filiera aduce marfa tocmai
din Orientul Mijlociu, trecand prin Serbia, cu livrare in tarile Uniunii Europene. In plus,
bulgarii sunt si capii traficului de carne vie, alimentand bordelurile europene. Ei
controleaza mai multe bordeluri din Europa, iar cartierul lor general este la Viena. Mai
departe, din capitala Austriei, prostituatele sunt transferate n alte tri, dezvluie
cotidianul sarb.
Prezent la Belgrad in perioada apariiei articolului, Mihail Mikov, ministrul bulgar
de Interne, a refuzat sa comenteze aceste informatii. Totusi, oficialul bulgar a facut
referire la prezenta unor capi ai lumii interlope bulgare pe teritoriul unor state balcanice.
Mikov a mai afirmat ca autoritatile de la Sofia stiu exact cine sunt acestia. Si
albanezii sunt bine reprezentati la nivelul crimei organizate. Ei sunt implicati in afacerile
cu droguri, precum si in traficul de arme i persoane.
Din lumea interlopa nu lipseste mafia chineza, care detine controlul asupra
afacerilor din Belgrad ale conationalilor ei, profitand la maximum de pe urma lor. Nu in

18

http://www.revista-politica.ro/mafiotii-italieni-si-bulgari-le-dau-clasa-sarbilor.html, accesat la data de 17

mai 2010
19
Idem

ultimul rand, rusii se remarca prin afacerile in domeniul imobiliar, dar si prin operatiunile
de spalare de bani.
Filiera sarba
Daca politistii sarbi sunt ocupati cu prinderea infractorilor bulgari, autoritatile de
la Sofia au probleme cu traficantii sarbi de droguri. La sfarsitul anului trecut, ofiterii
bulgari au reusit sa-l aresteze pe traficantul sarb Budimir Kujovic in oraul Stara Zagora.
Acesta avea asupra sa pasaport bulgar, in pofida faptului ca avea interdictie de a intra pe
teritoriul bulgar timp de zece ani, pe care o primise in urma acuzatiilor ca ar conduce un
laborator unde se produc droguri sintentice. Ulterior arestarii sale, la inceputul acestui an
a izbucnit un scandal de proportii in cadrul Ministerului de Interne din Bulgaria.
Practic, arestarea lui Kujovic a condus la acuzatii conform carora oficiali de rang
inalt supravegheaz traficul de droguri i productia de droguri sintetice in Bulgaria. S-a
vehiculat chiar ideea ca sarbul a fost arestat pentru ca a incetat sa mai plateasca
autoritatile pentru a-si desfasura afacerile ilegale de productie si trafic de amfetamina,
potrivit ageniei Novinite.
Acordul sarbo-bulgaro-roman impotriva crimei organizate
Cotidianul sarb Press nu vorbeste despre prezenta vreunei asemenea grupari de
origine romana. Totusi, autoritatile din Romania, alaturi de cele din Bulgaria si Serbia, sau gandit sa-si uneasca fortele impotriva crimei organizate. Ministrii de interne din cele
trei tari Cristian David, Mihail Mikov i Ivica Dacic au semnat recent la Belgrad un acord
trilateral de cooperare. ncheierea intelegerii s-a aflat pe agenda intalnirii de lucru a celor
trei oficiali, din capitala Serbiei. Acordul va permite implicarea autoritatilor intr-una
dintre principalele activitati infractionale de-a lungul granitei bulgaro-sarbe: contrabanda
de droguri si tigari, a declarat ministrul sarb Dacic. De asemenea, trupe de luptatori
antitero din cele trei tari vor beneficia de antrenamente specifice, care vor avea loc la
Belgrad.

Raspunsul politiei

Capabilitatile politiei in impiedicarea si rezolvarea crimelor sunt limitate de

neajunsul resurselor si a training-ului. In bugetul curent al Ministerului de Interne se
chetuieste 75% pentru salarii si beneficii pentru politia in activitate si pensionata. Desi
Departamentul de Justitie si Stat al Statelor Unite asigura training in domeniile
investigatiei criminale, crimei organizate si a operatiuniilor anti-teroriste, lipsa
tehnologiei moderne, organizarii, comunicarii intre unitati, sistemele birocratice, orele
lungi de munca, nivelul slab de salarizare al politiei si atractia coruptiei asociata crimei
organizate sunt provocarile cu care se confrunta corpurile securitatii sarbe. Trebuie
remarcat ca 75% din bugetul Ministerului de Interne merge la salariul si beneficiile
personalului, ramanand doar 25% pentru training si echipament.
In ultimele sase luni o serie de atacuri impotriva strainilor au fost comunicate in
presa. Un suporter francez de fotbal a fost urmarit si batut, rezultand moartea sa. Un
australian a fost batut si spitalizat. Un cetatean britanic a fost impuscat, aflandu-se in
locul nepotrivit la timpul nepotrivit, cand gruparile rivale ale crimei organizate se luptau
intre ele. Doi soldati de marina, unul asociat Ambasadei Statelor Unite la Sarajevo, iar
celalalt doar in vizita, au fost batuti si spitalizati intr-un incident dintr-un bar cu acces
interzis. Pe 31 ianuarie 2010, un cetatean strain a fost implicat intr-o altercatie cu un
conducator de taxi, consecintele fiind spitalizarea cetateanului strain si retinerea soferului
taxiului de catre politie. In plus, facilitatile medicale sunt limitate si nu corespund
standardelor vestice.

Concluzii si recomandari pentru combaterea crimei organizate

Cele trei mari sectoare ale activitatii crimei organizate traficul de droguri,
traficul de persoane si traficul de arme sunt interdependente, si toate cele trei sunt
profund inradacinate in cultura universala a coruptiei in regiunea balcanilor.
Neimpiedicate de prejudecatile etnice, diferentele politice sau procedurile birocratice
nesfarsite, ele coopereaza la nivel national si international mult mai eficient decat
guvernele si organizatiile internationale care incearca sa le suprime. Si desi crima
organizata in Balcanii Vestici este deja recunoscuta ca principala amenintare asupra
stabilitatii in regiune si in Europa in general, inca nu exista nicio strategie cuprinzatoare
care sa merite luata in considerare in rezolvarea acestei probleme, nici local, nici in UE.
La nivel local, principalul obstacol in lupta impotriva crimei organizate este
reprezentat de sectorul nereformat al securitatii, cu precadere in Serbia, si sistemul juridic
slab si de multe ori disfunctional din Kosovo. Marimea si pozitia geografica a Serbiei o
aseaza intr-o pozitie centrala in cazul oricarei incercari de oprire a fluxului de trafic ilicit
prin zona.
Pe de alta parte, agentia de securitate sarba (BIA Security Information Agency),
care a jucat un rol pivot in stabilirea unor grupuri ale crimei organizate in anii 90, acum
opereaza aproape fara niciun fel de supraveghere legala sau parlamentara. Situatia nu este
cu mult diferita privind si alte componente ale sectorului securitatii sarbe: armata (cu
serviciile de spionaj proprii), politia si doua agentii de securitate mai mici care opereaza
sub patronajul Ministerului de Afaceri Externe. Esecul in prinderea fugarului General
Ratko Mladic ilustreaza in mod evident acest punct de vedere.
O alta problema in Serbia este sistemul sau judiciar, desi constant reformat,
continua sa functioneze cu ineficienta. La nivel international, eforturile se concentreaza
in SECI (the Southeast European Cooperative Initiative Centre for fighting trans-border
crime) fondat in 1996. In prezent, Centrul SECI din Bucuresti, Romania, cuprinde 12
membrii (toate cele 10 tari balcanice plus Ungaria si Moldova) si 13 observatori

permanenti. Intre timp, SECI si-a extins activitatile spre combaterea crimei transfrontaliere incluzand traficul de droguri si arme, fiinte vii si spalarea banilor.
In mod clar, Uniunea Europeana si alti membrii ai comunitatii internationale
trebuie sa se implice mult mai activ in suprimarea retelelor balcanice ale crimei
organizate. Infara de motivul evident, acela ca majoritatea bunurilor traficate droguri,
arme si cetateni ilegali sfarsesc pe pamanturile Uniunii Europene, mai sunt si cateva
altele.
In primul rand, retelele criminale balcanice sunt deja adanc inradacinate in Europa
si cea mai buna metoda de a elimina problema este de a o aborda de la sursa, din patria
lor. In al doilea rand, tinerea sub atent controlul a crimei organizate din regiune va
imbunatati economia si va contribui la stabiliate politica in Balcani, permitandu-i Uniunii
Europene sa salveze o parte din resursele sale financiare, politice si militare in prezent
alocate mentinerii status quo-ului. Si, in final, tarile regiunii vor deveni intr-o buna zi
membrii completi ai Uniunii Europene, si cu cat se va scapa mai repede de bagajul
nedorit al crimei organizate, cu atat mai bine va fi.

Parteneriate internationale

Programul pentru Dezvoltare al Natiunilor Unite iunie 2004;

Strategia de Parteneriat pentru Tara (CPS Country Partnership Strategy) a

Grupului Bancii Mondiale pentru anii 2008-2011 inceputa din 2001;

Acordul pentru Stabilizare si Asociere (SAA Stabilization and Association

Agreement) noiembrie 2007;

Comunitatea Energiei din Tratatul Europei de Sud-Est;

Acordul de Liber Schimb Central European (CEFTA Central Europe Free Trade
Agreement) - 2007

Pactul de Stabilitate pentru Europa Sud-Estica;

Protocolul de la Kyoto 2007;

INOGATE Umbrella Agreement (UA) al OECD (Organization for Economic Cooperation and Development) 21 martie 2001;

Conventia Europeana pentru Drepturile Omului;

Acordul International pentru Drepturile Civile si Politice;

Conventia Natiunilor Unite impotriva Drogurilor;

Conventia impotriva Crimei Organizate Transnationale;

Conventia Natiunilor Unite impotriva Coruptiei

Provocari de viitor
- In loc de concluzii -

Armonizarea fragmentatei scene politice. Lasand la o parte imbunatatirile majore,

scena politica fragmentata constituie o piedica in calea unei evolutii mai stabile a
mediului politic.

Accelerarea integrarii UE. Acordul de Stabilizare si Asociere cu Uniunea

Europeana a fost semnat, dar inca nu este efectiv activ sau in vigoare.

Mentinerea stabilitatii macroeconomice. Din cauza deficitului fiscal si al

impactului

crescand

al

crizei

economice

internationale,

stabilitatea

macroeconomica ramane vulnerabila, mai ales capitalurile externe.

Imbunatatirea guvernantei si formarea unor institutii de stat eficiente. Crearea

unor institutii de stat eficiente pentru imbunatatirea guvernantei si transparenta, si
implementarea unor reforme legale si judiciare inteligente sunt esentiale pentru
imbunatatirea performantei guvernului, cresterea investitiilor straine, si asigura o
crestere sustenabila a economiei.

Cresterea bunastarii celor mai defavorizati si crearea de capacitate umana.

Sustenabilitatea politica a efortului de reformare va depinde intr-o mare masura de
succesul guvernului in apararea celor vulnerabili si crearea de capital uman.
Mecanismele de imbunatatire a protectiei sociale si intensificare a eficientei
serviciilor de sanatate si a sistemului educational sunt provocarile-cheie. In
acelasi timp, va fi nevoie de eforturi pentru ajutarea grupurilor minoritare sarace,
saracii din zona rurala si din zone de depresiune foste locuri ce adaposteau
marile industrii.

Rezolvarea problemelor de mediu si atenuarea riscului dezastrelor. Probleme

semnificative de mediu vor trebui confruntate, supravegheate si administrate. De
asemenea, recentele inundatii, secete si incendii au evidentiat nevoia unei
pregatiri eficiente pentru dezastrele regionale si capabilitate de raspuns. Aceste
chestiuni sunt aduse in discutie si din cauza nevoii crescande pentru temperare a
schimbarii climatice si a masurilor de adaptare.

Bibliografie
1.

http://www.amnesty.org/en/death-penalty/ratification-of-international-treaties;

2.

http://belgrade.usembassy.gov;

3.

http://cotidianul.ro

4.

http://www.cs.uss.com/profile/index_en.html

5.

http://dexonline.ro;

6.

http://dictionary.cambridge.org;

7.

http://www.doiserbia.nb.rs/;

8.

http://www.europarl.europa.eu/;

9.

http://www.estandardsforum.org/;

10.

http://www.fic.org.rs/;

11.

http://www.humsec.eu/;

12.

http://www.jp.coe.int;

13.

http://kobson.nb.rs/upload/documents/oNamaPredavanja/on2009NationalBackgro
undReportOnTransportForSerbia.pdf;

14.

http://www.ksv.at/KSV/1870/de/9static/1yourfirstvisit/pdf/927e0607_Country_Report_Serbia.pdf

15.

http://www.mfa.gov.rs/;

16.

http://www.nbs.rs/;

17.

https://www.osac.gov/ Overseas Security Advisory Council Global Security

News & Reports, 19 apr 2010;

18.

http://www.revista-politica.ro/;

19.

http://reports.aiidatapro.com/SBC;

20.

http://www.reuters.com/;

21.

http://www.siepa.gov.rs/;

22.

http://www.seenews.com/.

23.

https://www.uktradeinvest.gov.uk/;

24.

http://www.undp.org.rs

25.

The USAID/Urban Institute Foreign Investors Survey Results;

26.

http://www.wds.worldbank.org/;

27.

http://www.worldbank.rs/

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate