CAPITOLUL 1

DATE GENERALE ARGENTINA

Denumirea oficial:RepublicaArgentina
Capitala: Buenos Aires (11,38 mil. loc.)
Limba oficial: spaniola
Suprafaa: 2.780.000 km2
Locuitori: 34,99 mil. (13 loc./km2)
Religia: catolicism 94%; protestantism
Moneda: peso
Forma de guvernmnt: republic
Ziua naional: 25 mai
Geografie: Argentina este aezat n SE
Americii de Sud.
Limite: Bolivia, Paraguai (N), Brazilia,
Uruguai, Oceanul Atlantic (E), Chile: (V).

POPULATIA:
Populatia este format din europeni (n special italieni i spanioli de origine) 90%, metii,
asiatici, amerindieni (n provincia Chaco i Chubut). Concentrarea max. n zona Rio de la Plata
(unde veneau acum un secol imigranii); pe litoralul pampei, n valea fluviului Parana, n
depresiuni (Cordoba, Mendoza, Tucuman). n Patagonia i ara de Foc: 1 loc./km2.
Argentina cunoate o cretere constant a populaiei de 1% anual. Astfel, la nivelul anului
2005, conform studiilor UNESCO, populatia Argentiei se ridica la 38,7 milioane, n 2006
raportul Bncii Mondiale menioneaz 39,1 milioane, iar pentru anul 2007 se estimeaz o
populaie de 40,3 milioane (conform The World Factbook de CIA). Populaia activ reprezint
38% din total populaie, dar are un ritm de cretere mai alert (2,4%).
mbuntirea condiiilor de trai, precum i participarea Argentinei la proiectul Bncii Mondiale
de asisten strategic (cu obiectiv principal cel de eradicare a srciei acum 26,9% din
populaia rii triete sub limita srciei, rata omajului fiind de 8,7%) a condus la creterea
speranei de via pn la 72,6 ani pentru barbai i 80,24 ani pentru femei n 2007 (valori
estimate pentru 2008 n The World Factbook de CIA).
Populaia Argentinei crete cu 0,938% pe an, rata natalitii (16,53 nou-nascui la 1000
persoane pe an) depind rata mortalitii (7,55 decedai la 1000 persoane pe an). Totui,
ritmurile de cretere a populaiei ar fi i mai mari, dac rata mortalitii infantile nu ar fi de 14,29
decedai la 1000 nou-nscui (ceea ce plaseaz Argentina printre primele 150 de state din lume
cu cea mai mare rat de mortalitate infantil).

n prezent, se aloc circa 15% din bugetul rii pentru cheltuielile cu sntatea.
RESURSE SI ECONOMIE:
Argentina depune eforturi de relansare a economiei, de reconversie a industriei
prelucrtoare cu orientare spre export. Economia Argentinei se bazeaz pe agricultura i
creterea animalelor (cornute mari n pampas, oi n Patagonia). Argentina este unul din marii
productori de gru, carne, vinuri; produse animaliere.
Resurse: petrol, gaze naturale, minereuri feroase i neferoase (cositor, plumb, zinc, wolfram,
antimoniu, uraniu). Se cultiv cereale (n E), plante tropicale si citrice (n N);viticultur n zonele
submontane.Un mare potenial hidroenergetic.
Export: gru, carne, vinuri, petrol; aur, argint, cositor, plumb, cupru, wolfram .a.

ISTORIC:
n 1536 este ntemeiat oraul Buenos Aires.
Spaniolii descoper Argentina (estuarul La Plata), n
1516; dup 21 de ani ncepe colonizarea ei. Populatia
indigen era n majoritate nomad i seminomad. La
NV, la grania cu Imp. Inca triau populatii sedentare.
Caii i vacile aduse de cuceritori se nmulesc cu
repeziciune n pampas; astfel se nate acel gaucho
vcarul creol, pstor proletar i seminomad.
Monopolul spaniol asupra produselor i nemulumete
pe tinerii creoli. n 1810 se instaureaz primul guvern naional.
Rzboiul de independen dus mpotriva forjelor spaniole de armata lui Manuel Belgtano, apoi de jose de San Martin, care traverseaz Anzii pentru a-i sprijini pe chilieni i pe
peruvieni. Declaraia de Independen a Provinciilor Unite de la Rio de la Plata se isclete la
9 iulie 1816 (urmat de o serie de rzboaie civile pn n 1880). n 1826 Constituia d numele
statului ara Argintului. n 1833 Marea Britanie ocup insulele Malvine (Falkland).
Campania Deertului (n jurul anilor 1880) duce la exterminarea pop. indigene de ctre soldaii
gauchos, pentru a controla ntreg teriteritoriul Argentina. Nevoia de for de munc atrage muli
imigrani europeni la sfritul sec. XIX.
n ajunul primului rzboi mondial, numrul se ridica la 3,3 milioane de imigrani, n
majoritate spanioli i italieni. Se dezvolt o agricultura extensiv, se creeaz primele nuclee ale
proletariatului urban i o accelerare a dezvoltarii economice. Criza mondial din 1929
favorizeaz accesul la putere a unor regimuri militare conservatoare i corupte. Regimul lui Juan
Domingo Peron trece la o serie de reforme n favoarea pturilor srace (naionalizarea unor
industrii, a transportului etc.), separarea total a bisericii de Stat. n 1955 dup o lovitur de stat

militar, Peron prsete ara, dar revine la putere n 1973. n 2974 devine eful statului. Maria
Estela Martinez de Peron, vduva i (prima femeie ef de stat n America Latin). n 1976 o nou
lovitur de stat militar care impune un regim ce reprim orice opoziie. n 1982 Argentina
eueaz n ocuparea pe cale armat a insulelor Falkland; urmeaz alegerile legislative care
conduc la un regim civil, constituional, care va trebui s fac fa unei grave crize economice.
Echilibrul ntre puterea politic i cea militar este cu greu restabilit. n 1987 i 1989 revin la
putere peronitii. n 1994, integrarea n Mercosur (Piaa Cotmun din Conul Sudic) cu Brazilia,
Paraguay,Uruguay.
STATUT:
Argentina este, conform constitutiei, o republica federala, compusa din 23 de provincii si
capitala federala Buenos Aires.
Constitutia din 1853, modificata in 1860, 1866 si 1898, a fost revizuita in 1994,
prevazandu-se, pentru presedinte, posibilitatea unui al doilea mandat consecutiv,
institutionalizarea celui de-al doilea tur de scrutin si crearea institutiei sefului de cabinet, cu
prerogative mult mai reduse decat cele ale primului ministru din sistemul parlamentar.
ORGANELE PUTERII:
- Puterea executiva: presedintele republicii - sef al statului si al
guvernului, ales prin vot direct, cu mandat de 4 ani, asistat de un vicepresedinte
(ales in formula unica cu presedintele), care, conform constitutiei, detine si
functia de presedinte al Congresului National;
- Puterea legislativa: Congresul National, format din Camera
Deputatilor (257 deputati) si Senat (72 senatori). Intruct presedintele
Senatului si al Congresului National este vicepresedintele republicii, a fost
creata si o functie de presedinte provizoriu al Senatului.
- Puterea judecatoreasca: Curtea Suprema de Justitie, Camerele de
apel si judecatorii federali.
La nivel de provincie organele puterii au aceeasi structura, guvernatorul provinciei fiind
seful guvernului local.
CONDUCEREA STATULUI:
Presedintele Republicii Argentina Cristina Fernandez de Kirchner (investit in functie la
28 octombrie 2007).
Vicepresedinte, presedinte al Congresului National si Senatului: Julio Cobos.
Presedintele Camerei Deputatilor: Dr. ALBERTO EDGARDO BALESTRINI, deputat
pentru Buenos Aires
Ministrul relatiilor externe, comertului international si cultelor: Gabriel Eduardo Puente,
din 24.11.2008.
PRINCIPALELE FORMATIUNI POLITICE:

Partide si grupari politice:

a) Partidul Justitialist, actualul partid de guvernamant, fondat de generalul Juan Domingo
Pern, este eterogen, incluznd curente de cele mai diverse orientari, de la stnga la extrema
dreapta. In prezent, Partidul Justitialist detine majoritatea in ambele camere ale parlamentului.
S-a mai aflat la conducerea tarii in perioadele 1946-1955, 1973-1976 si 1989-1999.
b) Uniunea Civica Radicala (U.C.R.), partid de orientare social-democrata, afiliat la
Internationala Socialista.
S-a aflat la guvernare in perioadele 1916, 1922, 1928, 1963-1966, 1984-1989 si 1999-2001.
c) Miscarea Federala Recrearea (MFR), este un partid nou, creat in anul 2002, care
reuneste Partidul Recrearea pentru Crestere, condus de fostul radical Ricardo Lopez Murphy (fost
ministru al apararii, economiei si candidat prezidential) si un grup de partide provinciale de
orientare conservatoare. Este un partid de centru-dreapta.
Lopez Murphy este un economist format in SUA, recunoscut pentru apararea publica a
ortodoxiei fiscale, mai ales in scurta perioada in care a fost ministru al economiei in guvernul
fostului presedinte Fernando de la Rua.
d) Actiunea pentru o Republica a Egalilor (ARI), este un partid de centru-stanga, cu un
puternic accent pe lupta impotriva coruptiei, aparut in viata politica argentiniana in anul 2000.
Liderul ARI, deputata si fosta candidata prezidentiala, Elisa Carri, provine din randurile UCR. Este
un partid cu o puternica prezenta feminina.
e) Partidele de stanga se prezinta fragmentate in formatii mici si fara relevanta electorala. O
mare parte dintre acestea nu sunt interesate sa se implice in lupta electorala si se pronunta in
favoarea unor participari la miscari sociale, precum aceea a piqueteros. Multe din ele sustin pozitii
radicalizate.

CAPITOLUL 2

RUINAREA ECONOMICA SI POLITICA A STATULUI INTRE

ANII 1998- 2001

Presedintele din acea perioada, De la Rua, refuza sa-si schimbe politicile de guvernare si
astfel programul sau progresist a fost in locuit cu strategiile FMI. Au loc scurgeri massive de
capital , conturile bancare sunt blocate si astfel se declanseaza criza.
Pe 19 decembrie 2001, presedintele Argentinei decreta stare de asediu in intreaga tara
fiind ceruta demisia guvernului de catre populatie si astfel au loc proteste si revolutii in intreaga
tara.
Pentru a se putea determina cauzele dar si evenimentele care au condus la o criza de
asemenea amploare in acea perioada se vor analiza urmatorii factori:
1. Datoria fr sfrit- de la Independen, de aproape 200 de ani ncoace, datoria extern
a Argentinei a fost o surs de srcie i corupie dar i sursa celor mai mari scandaluri.

Politica de ndatorare a dat natere n Argentina unor generaii de tehnocrati i birocrai

mai degrab dispui s serveasc interesele bncilor i corporaiilor internaionale dect
s-i apere propria ar- administratori ai unei datorii care s-a nscut n anii 70 sub
dictatura militar. n 1973 conservatorii se ntorc la putere, are loc criza i creterea
preului petrolului. Petrodolarii invadeaz lumea, bncile ofer credite la 3% i se nate
datoria rilor din lumea a III-a. n 1981 ratele dobnzilor ajung la 16%, are loc
falimentul rilor ndatorate, iar o alian de bnci strine i multinaionale vine la putere
n Argentina. Guvernul a ngheat depozitele. Dac ar fi stabilit rate normale de dobnd,
datoria extern ar fi fost pltit pn n 1988. . Zece ani mai trziu, datoria a atins 130 de
miliarde de dolari.
2. Cronica trdrii. n 1983 democraia a fost reinstaurat. n 1984, ministrul economiei de
atunci, a sugerat nerecunoaterea datoriei i favorizarea creterii Alfonsin spunea dou
lucruri contradictorii: promitea s nu recunoasc datoria, dar cerea preedintelui Bncii
Centrale s o legitimizeze. n 1989 nfrngerea electoral a Partidului Radical a accelerat
criza. Instabilitatea bursei i hiperinflaia au condus la golirea hipermarketurilor.
Preedintele Alfonsin demisioneaz cu 6 luni naintea ncheierii mandatului su. Carlos
Menem devine preedinte dup ce a guvernat ani la rnd una din cele mai srace
provincii ale rii. Ascensiunea sa fulgeratoare coincide cu momentul cderii Zidului
Berlinului i apariia ideilor Consensului de la Washington
3. Degradarea republicii. Modelul neo-liberal al lui Menem e inseparabil de deteriorarea
republicii i de corupie. Planul su politic avea nevoie de o Curte Suprem prtinitoare i
curi de judecat federale aflate sub controlul su, precum i de puteri speciale delegate
Parlamentului. Le-a dat minitrilor puteri extraordinare, absolute, puterea de a privatiza
toate ntreprinderile Statului, fr inventarii, fr foi de bilan, fr a verifica nainte, dac
aceste ntreprinderi generau profituri sau pierderi. Bugetul naional a trebuit s fie aprobat
la Washington nainte de a fi aprobat n Congresul Argentinian. Guvernul a cerut
nelegere din partea oamenilor pentru c ara era n genunchi.
4. Modelul economic. Instrumentul folosit pentru a aplica modelul neo-liberal a fost Planul
Convertibilitii, care a liberalizat importurile i s-a bazat pe o minciun: un peso avea
valoarea unui dolar. A reuit s stopeze inflaia dar a lsat industriile naiunii fr aprare.

Pn atunci, ara producea 95% din ceea ce consuma. i exporta maini-unelte, trenuri i
bunuri electrice domestice. ncepnd din acel moment, se importau textile, carne, lactate,
fructe sau paste. ara a fost dolarizat, totul putea fi pltit n pesos sau dolari. Dar cu o
rat de inflaie zero, companiile de credit i bncile mprumutau la rate camtreti de
50% pe an, cnd n SUA i Europa ratele erau de 7%.Euforia paritii pesos/dolar, a fcut
comercianii i micile afaceri incapabili s reziste competiiei i i-a adus la faliment. Sute
de fabrici i ateliere au disprut: din industria textil, metalurgie, a componentelor de
automobile, a bunurilor de consum i din multe alte domenii. Au urmat anii etalrii
bogiei acumulate ilegal. Planul Convertibilitii era parte a unui proiect global, legat de
o datorie care a devenit imposibil de rambursat. n 1992, ministrul de finane Cavallo a
negociat datoria oferind n schimbul acesteia motenirea naional a rii, la un pre
derizoriu. ntreprinderile de stat sunt cumprate cu obligaiuni de stat fixate la 15% din
valoarea lor nominal, dar ramburambursabile la 100%. nelegerea fcut a adus rii
pierderi mai mari de 30 de miliarde de dolari.
5. Privatizrile. Au fost privatizate toate sectoarele, nimic nu a fost cruat indiferent despre
ce era vorba sau ct de mult valora, nici cum sau de ce a fost vndut. nainte a fost furat
aurul sau argintul, acum erau furate petrolul, apa si sistemele de comunicaii.
ntreprinderile argentiniene au fost vndute fr datorii. Statul s-a ocupat de cele 1 500
000 de disponibilizri cerute de ctre cumprtori. Principalii investitori erau spanioli i
francezi. omajul se impratia ca o epidemie, contaminnd ntreaga societate, irurile
celor care cereau ajutor de omaj devenind tot mai lungi peste tot. Rata sa a urcat de la
11% la mai mult de 20%. Muncitorii argentinieni i-au pierdut salariile, beneficiile
sociale, asigurarea de omaj, chiar i asigurarea n caz de accident sau boal, iar mai mult
de jumtate dintre ei aveau o a doua slujb.
6. Lichidarea petrolului. Argentina este un caz unic i n America Latin ntruct nici o
alt ar nu a renunat la gazul i petrolul su fr a pierde vreun rzboi. Aceast ar a
fost cu adevrat trdat de ctre clasa conductoare. Mexic, Brazilia i Venezuela nu siau privatizat niciodata petrolul. S-a extins att de rapid nct a adus rii atta profit ca i
provincia Buenos Aires, rezervele sale fiind estimate la 200 miliarde de dolari. Argentina
ar fi putut s-i construiasc rapid compania sa petroliera naional dac ar fi existat

motivaie politica adevarat. Rezervele strategice au fost ncredinate pentru 25 de ani,

pentru un pre echivalent celui obinut din 9 luni de producie: 19 dolari pentru aciuni
care valorau 38 de dolari.
7. Genocidul social. 80 %din copiii argentinieni erau subnutrii. n 1998- Rezultatele
economice erau dezastruoase: datoria public si privat a crescut n 25 de ani, de la 7,8
miliarde la 170 de miliarde de dolari. Alte 150 de miliarde au fost pltite pentru servicii,
iar o sum similar a fost trimis n afara rii. Argentina a pierdut alte 150 de miliarde
din cauza subveniilor din agricultur din Europa i Statele Unite. Din 1999 creterea e
non-existent iar ara se ndrepta spre faliment.
8. Inceputul sfarsitului. Nici dictatura, nici Menem sau De la Rua nu i-au dus proiectele
la bun sfrit, bogia pierdut de ei putnd fi recuperat. Modelul neo-liberal s-a ncheiat
cu o lichidare masiv, Menem sau De la Rua nu au putut impune o soluie represiv, nici
s reduc la tcere protestele mpotriva mafioilor i crimelor poliiei, nici s opreasc
aciunea persistent a mamelor, sute de maruri i greve naionale- totul a dus la marea
revolt din decembrie 2001, care a schimbat istoria Argentinei. Pe 20 decembrie 2001 , n
faa evenimentelor violente declanate, preedintele De la Rua demisioneaz. Carlos
Menem se retrage din cursa electoral, iar Nestor Kirchner este ales Preedinte al
Argentinei.
Revenirea din criz a avut loc n timpul mandatului lui E. Duhalde i N. Kirchner, cnd a
fost stabilit paritatea fix a pesosului fa de dolarul american, au fost majorate taxele de export
i facilitate posibilitile de creditare. Astfel, Argentina a prezentat o cretere stabil de 9% a
PIB-ului real ntre anii 2003-2006, reuind n 2006 s ntoarc datoriile ctre FMI, reducnd
serviciul datoriei externe. Imediat dup criz, gradul de ndatorare a Argentinei depea 100%
din PIB, dar rezultatele favorabile din ultimii ani au permis ntoarcerea creditelor contractate, n
prezent datoria public fiind de 64% din PIB.
Prin urmare Argentina este un exemplu stralucit de tara care s-a dezvoltat cu
sprijinul FMI.

CAPITOLUL 3

ANALIZA ARGENTINEI IN PERIOADA DE DUPA CRIZA

ECONOMICA DIN 2001. Statul imprumutat de FMI.

n 2002, moneda naional a Argentinei a suferit o devalorizare de aproape 70% n raport

cu dolarul, iar produsul intern brut a sczut cu 11%. n ianuarie 2003, conducerea FMI a aprobat
acordarea unui mprumut n valoare de 2,98 de miliarde de dolari Argentinei. Suma urma s
acopere toate obligaiile de plat pe care Argentina le avea ctre Fond pn n august 2003.
Conform noului acord, Argentina trebuia s gseasc prghiile necesare pentru a menine
stabilitatea economic n timpul campaniei electorale din 2003, n urma creia urma s fie ales
un nou preedinte. ntre reformele convenite cu FMI, se numr i cele privind sistemul bancar,
sistemul fiscal i politica monetar, scopul fiind reducerea inflaiei. Implicarea bncii centrale a
Argentinei n salvarea monedei naionale, prin vnzarea rezervelor valutare, a fost limitat.
n 2006, produsul intern brut al Argentinei a crescut cu 8,5% fa de 2005, pn la
494,3 miliarde de dolari. n 2007, PIB a sporit cu 8,7%, la 537,3 miliarde de lei, iar n 2008 s-a
nregistrat un plus de 6,8%, pn la 573,9 miliarde de dolari, cea mai important pondere fiind
deinut de servicii. Veniturile statului s-au ridicat la 86,65 de miliarde de dolari, iar cheltuielile
la 82,85 miliarde de dolari. Inflaia s-a redus de la 8,8% n 2007 la 8,6% n 2008.

CAPITOLUL 4

ARGENTINA INTRE ANII

2007-2008

4.1. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI

Produsul Intern Brut :

271 miliarde USD ( octombrie 2007 )

PIB pe locuitor :

6.884 dolari / loc ( octombrie 2007 )

Cresterea PIB :

8,7% ( estimare pentru anul 2007)

Rata inflatiei :

10,8% ( 2006 )

Datoria publica federal : 136 dolari ( octombrie 2007 ) In afara de datoria publica federala,
si provinciile au datorie ce poate fi considerata publica.
Datoria externa totala :

51,1% din PIB

Rezervele valutare :
43 miliarde USD ( octombrie 2007 )
24 miliarde USD ( iulie 2006 )
Somajul :

8,5% ( octombrie 2007 )

Metodologia argentiniana de calcul a somajului mai presupune un
numar de asistati social (cca. 1,6 milioane de persoane), care
legislativ nu sunt someri, dar care nu dispun de loc de
munca.

Competitivitatea :

locul 72 din 117

Comparativ cu alte state latino-americane, Argentina se situeaz
dup Brazilia (locul 65), Mexic (locul 55) si Chile (locul 23).
[Banca Mondiala, decembrie 2006]

Rata de schimb fata de dolarul american: 1 USD = 3,15 pesos

1 Euro = 4,48 pesos (octombrie 2007)
Consumul intern :
Ponderea ntreprinderilor cu
capital strin n economie:

8,4% crestere anuala ( octombrie 2007 )

76,6% din PIB
21,8% din PIB ( octombrie 2007)

Situatia la nivelul lunii octombrie 2007

Dupa ce in 2004 cresterea PIB a fost de 9,0%, in 2005 de 9,2% si in 2006 de 8,5%, pentru
anul 2007 previziunea Bancii Centrale a Republicii Argentina este de 8,7%. PIB va ajunge astfel
la 271 miliarde USD, respectiv 6884 USD pe cap de locuitor.
Pentru prima data dupa 3 ani, in 2007 cresterea activitatii industriale va fi mai mica dect
cresterea PIB, atingnd numai 6,1%.
Utilizarea capacitatilor industriale instalate se va mentine in limitele anilor trecuti:
72,8%.
Cresterea consumului va atinge aceeasi crestere ca in anii trecuti (8,4%), reprezentnd
76,6% din PIB.
Cresterea investitiile straine va continua trendul descendent (34,4% in 2004, 22,7% in
2005, 18,2% in 2006) ajungnd la 13,1% in 2007, o rata a cresterii mai mica dar totusi foarte
inalta, avnd in vedere ca in Argentina nivelul total al investitiilor reprezinta 21,8% din PIB.
Se preconizeaza exporturi nete de peste 54 miliarde USD si importuri de 44 miliarde
USD, asigurndu-se in continuare o balanta comerciala pozitiva, de 10 miliarde USD.
Rezervele internationale argentiniene au fost in 2004 de 20 miliarde USD, in 2005 de 28
miliarde USD si in 2006 de 32 miliarde USD. La sfrsitul lunii iunie 2007, acestea atinsesera
nivelul de 43 miliarde USD.
Datoria externa totala a Argentinei se mentine la nivelul sfrsitului de an 2006, respectiv
136 miliarde USD, dupa ce intre anii 2004-2005 scazuse de la 191 miliarde USD la 128 miliarde
USD.
Increderea consumatorilor are o oarecare scadere, insa se mentine la un nivel superior
50%.
Somajul va continua sa scada, atingnd 8,5% din populatia apta pentru munca.
Aprecieri privind anul 2008
Pentru anul 2008, prin bugetul de stat s-a avut in vedere, s-a luat in considerare o crestere
economica de 4%. Analistii considera ca cresterea PIB va fi mult mai mare, daca nu dubla.
Masura confera guvernului o rezerva de fonduri care vor apare si nu vor fi deja alocate. Prin
decizie legislativa adoptata in 2007, bugetul de stat poate fi modificat de presedinte fara avizul
parlamentului, iar fondurile dirijate de la un capitol bugetar la altul.
Sunt de asteptat actiuni ale viitorului guvern care sa vina in intmpinarea promisiunilor
electorale din 2007, in special in ceea ce priveste protectia sociala si cresterea salariului minim
lunar la 260 USD, dar si stabilirea de strategii industriale si energetice, care pna in prezent au
lipsit.
In domeniul energiei, chiar daca se vor stabili punctual obiective, este greu de presupus
ca se vor concretiza in timp scurt, ca urmare criza energetica din 2007 se va repeta. Cresterea
economica substantiala din ultimii ani nu a fost sustinuta de investitii in domeniul energetic,
investitorii lund in considerare impredicitibilitatea decizionala a guvernului si continuarea
nationalizarilor unor utilitati publice, dar si nationalizarile in domeniul energetic din alte state
latino-americane. Situatia a dus la faptul ca, in 2007, pentru prima data Argentina a devenit din
exportator, importator net de petrol si gaze.
In 2008, Argentina va fi favorizata in continuare de cresterea prevazuta la commodities,
care reprezinta principala ramura de export.

Exporturile si rezervele Bancii Centrale a Republicii Argentina, de 43 de miliarde USD

vor ajuta la minimizarea efectelor externe.
Banca Centrala intentioneaza sa continue cumpararea zilnica de pe piata a dolarilor
americani, pentru a mentine o moneda locala la un curs de schimb constant, indiferent de
devaluarea dolarului SUA fata de alte monede. In acest fel, se va pastra sau va creste
competitivitatea exporturilor.
Guvernul va fi nevoit sa mai slabeasca controlul asupra preturilor catre populatie, masura
care implineste 4 ani, pentru a se apropia de costurile la alimente, utilitati si energie la nivel cel
putin regional, daca nu mondial.
Aceasta va duce la o inflatie (in pesos) de circa 10%. Experienta arata insa ca inflatia din
2007 a fost larg acoperita, la nivel macroeconomic, de devaluarea dolarului american.

4.2.

PRINCIPALELE RAMURI ECONOMICE:

Agricultura :

8,06 miliarde dolari ( 6,1 % din PIB )

Principalele productii : soia, grau, porumb, oleaginoase, lamaii, tutun, alune, ceai, grapefruits.
Industria manufacturiera :

20,32 miliarde dolari ( 15,4 % din PIB )

Principalele produse : siderurgice, automobile, textile, pielarie

Transport, comunicatii :

11,60 miliarde dolari ( 8,8 % din PIB )

Constructiile :

4,72 miliarde dolari ( 3,6 % din PIB )

4.3.

LEGISLATIA IMPOZITIVA :

In Argentina, impozitele sunt incasate de

Guvernul National, Provincii si Autoritatile
Municipale.
Impozite nationale
Impozit pe profit:
Intreprinderi 35%;
Persoanele fizice sunt supuse la taxe progresive care variaza de la 9% la
35%, functie de nivelul profitului.

Impozitul pe valoarea adaugata IVA sau TVA. Coeficientul general este de

21%, dar unele servicii precum furnizarea energiei electrice, gazul natural, apa,
in afara locuintelor, au o taxa de 27%. Vanzarile de bunuri de capital,

transportul (exceptie face cel international), ziare, reviste, prospecte si publicatii

periodice programele de asistenta medicala, dobanzile asupra imprumuturilor
straine sau cele efectuate la banci locale, platesc 10,5%. Exporturile nu sunt
grevate de IVA iar exportatorii pot solicita rambursarea acesteia.

Taxe de import. Nivelul taxelor de import variaza intre 0% si 35%, cu exceptia

unor cazuri speciale cand se aplica taxe specifice minime sau care se refera la
marfuri cu tratament impozitiv special. Alte impozite pe care importurile trebuie
sa le plateasca sunt: taxa statistica (0,5% din CIF dar nu mai mult de 486 US$),
taxa de confirmare a utilizarii produsului (2% din CIF, doar pentru anumite
produse ), IVA ( 21% sau 10,5% in unele cazuri), o taxa aditionala la IVA
(uzual 10%) si impozite pe venit (uzual 3%)

Taxele de export sunt in prezent de 5% - 45% . Exporturile de produse care

incorporeaza un anumit proces industrial platesc 5%, produsele primare 20%,
iar gazele naturale 45%.

Alte impozite:
-

asupra debitelor si creditelor din conturile curente - 4 %;

asupra activelor - 1%;
asupra bunurilor personale: cele care au valori cuprinse intre 99.458 US$
si 194.444 US$ platesc 0,5% iar cele de valori superioare, 0,75%. Nu se
platesc impozite pentru actiunile detinute in intreprinderi stabilite in
Argentina;
- asupra instrainarii imobilelor 1,5% din valoare, in cazul persoanelor
fizice.
Impozite provinciale si municipale :
-

asupra incasarilor brute care greveaza orice tranzactie comerciala

valoarea variaza intre 1,5% si 4%, in functie de activitate sau provincie
(activitatile primare si industriale beneficiaza, in general, de scutiri);
- taxe de timbru 1%
- asupra imobilelor (variaza pentru fiecare provincie)
- impozite municipale pentru servicii de securitate industriala, igiena, s.a.

CAPITOLUL 5
5.1.

ARGENTINA DIN PREZENT.

SOLUTIA ARGENTINEI IN ANUL 2010 LA EXPLOZIA INFLATIEI

(www. zf.ro)

In timp ce majoritatea statelor lumii folosesc masuri fiscale si monetare pentru a combate
inflatia, Argentina a scos pe piata o flota de camioane de peste ieftin, pentru a acoperi nevoile
consumatorilor afectati de scumpirea accentuata a carnii, scrie Reuters.
Argentinienii sunt in principal consumatori de carne de vita, insa scumpirea cu 30% in doar trei
luni i-a facut sa considere pestele ieftin vandut de stat o alternativa din ce in ce mai viabila.
Acum, la pietele ambulante de peste se formeaza cozi de pana la 5.000 de persoane care
par sa accepte chiar si culuoarea mai suspecta a pestelui.

5.2.

ARGENTINA: FMI APLICA GRECIEI ACELEASI RETETE VECHI DE

AUSTERITATE ( www.capitalul.ro)

Argentina, care a atacat violent actiunile din trecut ale Fondului Monetar International in
America de Sud, denunta acum aceleasi retete de austeritate impuse Greciei de catre FMI si
Uniunea Europeana, care nu au impiedicat statul sud-american sa se scufunde in 2001,
informeaza miercuri AFP.
Reteta FMI pentru Grecia "este
aceeasi cu cea pentru Argentina,
inainte de prabusirea din 2001:
scaderea salariilor si cresterea
impozitelor", a declarat Jorge
Remes Lenicov, ministru
argentinian al economiei in 2002,
in timpul celei mai grave crize
economice din istoria acestei tari.
Chiar presedinta
argentiniana Cristina Kirchner a comparat - dupa incidentele de la Atena, soldate cu trei morti criza economica din Grecia cu ruina traita de tara sa la sfarsitul lui 2001. "Aceste imagini
seamana prea mult si sunt fructul acelorasi retete ale organismelor internationale de creditare, cu
suprimarea administratiilor municipale, reducerea salariilor si ajustarile. Este aceeasi reteta
eterna a acestor organisme care nu inteleg nimic din ceea ce se intampla in lume".
Directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a raspuns indirect acestor acuzatii,
dand asigurari ca masurile de austeritate decise in Grecia, in schimbul unui ajutor de 110
miliarde de euro din partea UE si a FMI, nu-i afecteaza pe cei mai saraci, relateaza Agerpres.

Fostul ministru al economiei Roberto Lavagna (2003-2005), artizanul redresarii

Argentinei, apreciaza insa ca FMI nu a tras invatamintele crizei argentiniene. "FMI nu a invatat
nimic si emite pentru Grecia aceleasi recomandari (pe care le-a emis si) pentru Argentina in
2002, cele pe care noi le-am respins", a spus Lavagna.
"In Argentina, pentru numerosi oameni, FMI este diavolul si sunt motive" care sa explice aceasta
atitudine, recunostea Strauss-Kahn, cu ocazia unei vizite la Buenos Aires, in septembrie 2007.
Ulterior, discreditata institutie si-a facut mea culpa si si-a recunoscut greselile in gestionarea
unor crize, noteaza AFP. Planul de salvare destinat Argentinei se ridica la 40 de miliarde de
dolari pentru 2000 si 2001, dar FMI a parasit tara, atunci cand criza s-a agravat.
Asemanarile dintre criza din Grecia si Argentina anului 2001 sunt la prima vedere
frapante: aceeasi indatorare excesiva, aceeasi incapacitate de a evita falimentul prin
devalorizarea monedei. Grecia a renuntat la independenta sa monetara in momentul adoptarii
euro, la fel cum a facut-o Argentina cand a instaurat paritatea peso-dolar in timpul mandatelor
presedintilor Carlos Menem (1989-1999) si Fernando De La Rua (1999-2001). Prabusirea
economica argentiniana a antrenat la sfarsitul lui 2001 o grava criza sociala si revolte soldate cu
30 de morti. A urmat o criza institutionala, cand intre 20 decembrie 2001 si 6 ianuarie 2002 s-au
succedat la putere nu mai putin de cinci presedinti.
"Marea diferenta este ca au sarit in ajutorul Greciei, pe cand in 2001 au impins Argentina spre
prabusire", apreciaza Fernando De La Rua. Argentina a reusit in cele din urma sa revina pe
crestere dupa o devalorizare de 65% a monedei sale nationale, ceea ce a antrenat de facto
incetarea paritatii peso-dolar. In schimb, crearea plasei de siguranta in zona euro impiedica
Grecia sa intre in faliment, condamnand-o la austeritate.

5.3.

ARGENTINA IN TOPUL TARILOR CU CELE MAI RISCANTE

DATORII (www.wall-street.ro)

Argentina ocupa locul al doilea in ierarhia aferenta primului trimestru, care a fost
intocmita de CMA , cu un cost de aproape 900.000 de dolari pe care autoritatile de la Buenos
Aires trebuie sa-l achite pentru asigurarea unei datorii de zece milioane de dolari, cu scadenta de
cinci ani.
Guvernul argentinian a negat ca Argentina s-a aflat in recesiune anul trecut, insa
ecnomistii din mediul privat au estimat o contractie de circa 4% pentru economia argentiniana in
2009, noteaza Dow Jones Newswires.
Economia Argentinei evolueaza conform asteptarilor, iar sfarsitul anului ar putea aduce o
crestere de 5,1% a Produsului Intern Brut (PIB), a declarat recent Roberto Feletti, ministrul

adjunct de Finante.
Economia a avansat cu 2,6% in ultimul trimestru din 2009 comparativ cu perioada similara a
anului trecut, potrivit datelor biroului argentinian de statistica.

5.4. ARGENTINA RENUNTA LA IMPORTURILE DE ALIMENTE DIN UE

( www.iasiplus.ro)
UE i-a cerut guvernului argentinian sa nu puna in practica anuntatele masuri care restrang
importurile de alimente si pe care UE le-a considerat "inexplicabile. "Astfel de restrictii, daca sar concretiza, ar fi incompatibile cu normativa Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC) si cu
angajamentele luate de Argentina in cadrul G-20, se arata intr-un comunicat al Delegatiei
Comisiei Europene in Argentina.
Potrivit europenilor, avand in vedere ca Argentina este un exportator net de alimente,
astfel de masuri sunt "inexplicabile in contextul in care mai sunt cateva zile pana la posibila
relansare a negocierilor comerciale dintre UE si Mercosur, bloc format din Argentina, Brazilia,
Uruguay si Paraguay: "Aceste negocieri, pe care Argentina le-a impulsionat cu atata fermitate in
timpul in care a exercitat presedintia blocului sud-american, au ca obiectiv cresterea fluxurilor de
import si de export intre parti, arata comunicatul. De aceea, Uniunea Europeana adreseaza
autoritatilor argentiniene apelul de a nu implementa masurile anuntate.
Potrivit unor informatii, secretariatul argentinian pentru comert interior le-a cerut marilor
lanturi de hipermarketuri sa nu mai importe produse alimentare care se produc si in tara, fapt ce-i
afecteaza pe exportatorii din Brazilia si UE.
Piedicile sunt atribuite intentiei de a proteja industria alimentara argentiniana fata de o
eventuala avalansa de importuri provocata de o depreciere a euro, care i-ar favoriza pe
exportatorii comunitari si ar devia spre Argentina o parte din comertul Braziliei cu UE. Brazilia
si UE sunt principalii parteneri comerciali ai Argentinei, care exporta alimente in valoare de
circa 22 miliarde de dolari pe an si importa astfel de produse in valoare de un milliard.

5.5.

DMITRI MEDVEDEV CURTEAZA ARGENTINA ( www.rfi.ro)

Dmitri Medvedev se afl la Buenos Aires, devenind astfel primul preedinte rus care
pune piciorul n Argentina, cu toate c rile ntrein relaii diplomatice de 125 de ani.
eful Kremlinului i va ntlni pe responsabilii locali, ncepnd chiar cu preedintele rii sudamericane, Cristina Kirchner, nainte de a participa vineri, n Brazilia, la al doilea summit al
puterilor economice emergente, adic Brazilia, Rusia, India i China.
n Argentina, Dmitri Medvedev i Cristina Kirchner semneaz mai bine de zece acorduri
importante n diverse domenii, cum ar fi transporturile, energia atomic, agricultura i chiar i
sportul.
Vizita preedintelui rus face parte dintr-o campanie de seducie, lansat de mai muli ani de
Rusia n America Latin, zon pe vremuri n atenia i uneori chiar sub controlul exclusiv al
Statelor Unite. De cnd a ajuns ns la Kremlin, n 2008, Medvedev este pentru a doua oar n
regiune, unde sper s mreasc prezena ruilor n sectoare strategice precum armamentul i
energia

5.6.

TOP 10 STATE CU CEL MAI MARE RISC DE FALIMENT

( www.wall-street.ro)
Locul 2 Argentina
Fata de luna aprilie a anului 2010, Argentina si-a pastrat
pozitia a doua in clasament, cu o marja a contractelor
CDS de 866,5 puncte procentuale.
La finalul anului trecut, marja era de 915,9 puncte
procentuale, ceea ce indica o scadere de 5,4% in primele
patru luni.

Guvernul argentinian a negat ca Argentina s-a aflat in recesiune anul trecut, insa economistii din
mediul privat au estimat o contractie de circa 4% pentru economia din 2009.

5.7.

REPUBLICA ARGENTINA A IMPLINIT PE 25 MAI 2010, 200 DE ANI SI

NE FACE PARTASI LA BILANTUL ACESTORI ANI.(rgnpress.ro)

Republica Argentina isi sarbatoreste cei 200 de ani de existenta. Ambasada Republicii
Argentina la Bucuresti ne face partasi, prin scrisoarea Ministrului Relatiilor Externe, Comertului
International si Cultelor, Jorge Taiana, la realizarile si implinirile argentinienilor in acesti ani.
"Argentina implineste astazi douasute de ani. Sarbatorirea Bicentenarului o intelegem ca pe un
proces in care celebrarea merge mana in mana cu reflectia. Este ceea ce am facut in ultimul timp.
Prin aceste rinduri dorim sa facem partase la sarbatoarea noastra toate popoarele din lume si sa
impartasim aspecte din realitatea noastra pentru a analiza Argentina din prezent, in tara si in
lume, si sa dezvaluim prioritatile si obiectivele.
Sa ne permita cititorul sa ne reintoarcem la acel 25 mai 1810 pentru a rememora intimplarile de
care ne ocupam. La Buenos Aires, pe atunci capitala a Viceregatului Rio de la Plata, patriotii
luau hotarirea de a nu recunoaste autoritatile coloniale spaniole si de a constitui prima junta
(conducere) autonoma de guvern. Acea provocare a ordinii coloniale era actul initial care punea
in miscare declaratia de independenta si care avea sa ajunga la triunful definitiv cand trupele
spaniole aveau sa fie invinse militar, la capatul a zece ani de lupte, pe campurile din jumatate de
continent. Acelor patrioti si eroi care au pus temelia natiunii noastre le aducem omagiul nostru.
Care este situatia Argentinei in anul Bicentenarului si care sunt prioritatile care alcatuiesc
perspectiva sa pe termen mediu? Sistemul politic democratic, de dupa aproape trei decenii, este o
realitate care a dat dovada de maturizare. Angajamentul cu drepturile omului si-a reluat impusul
o data cu anularea legilor iertarii si redeschiderea proceselor pentru responsabilii civili si militari
de crime impotriva umanitatii.
Economia argentiniana a crescut incepind cu 2003 cum nu o mai facuse niciodata inainte de
1810. Rata exceptionala de crestere si soldurile pozitive ale balantei comerciale au facilitat
tratarea angajamentelor externe incepind cu resursele autohtone. In acesti ultimi sapte ani,
educatia si sanatatea publica, odinioara institutii de baza ale integrarii sociale, au fost din nou
puse in valoare cu bugete care vor triplica participarea lor in alocarile statale.

Statul si-a recuperat rolul sau principal in promovarea cercetarilor in stiinta si tehnologie si de
asemeni in alocari semnificative pentru veniturile personalului didactic si de cercetatori din
sistemul universitar public, care in diferite momente din secolul trecut a format cinci argentinieni
laureati ai Premiului Nobel.
Rezolvarea situatiei de saracie este de asemeni o prioritate a guvernului Cristina Fernndez de
Kirchner, si in acest sens se implementeaza politici de sprijinire a intreprinderilor pentru a angaja
lucratori, promovind astfel munca decenta, si aplicand masuri de politica sociala universale in
favoarea copiilor.
Noi argentinienii suntem rezultatul intalnirii culturilor celor mai diverse. Convietuirea si
integrarea emigrantilor din toata lumea sunt o particularitate istorica pe care continuam sa o
reafirmam. Am pus in vigoare, in ciuda gravei crize economice, programul Tara Mare, legislatie
inaintata pentru reglementarea situatiei muncitorilor straini.
Luptam pentru vigoarea deplina a dreptului international. Multilateralitatea este instrumentul cel
mai eficient in lupta pentru pace, securitate si pentru a putea castiga batalia impotriva saraciei si
excluderii, a bolilor, delictelor de trafic de droguri si degradarii mediului.
Promovarea si apararea drepturilor omului sunt o politica de stat care intareste identitatea noastra
ca natiune si pozitia noastra de lideri in comunitatea internationala.
Suntem integrati activ in comert in cadrul MERCOSUR si sustinem necesitatea de a inainta spre
o mai mare institutionalizare. Impulsionam politic UNASUR ca mediu de participare exclusiva a
tarilor din regiune pentru mentinerea pacii si a democratiei. In acelasi timp avem o participare
activa in grupal tarilor G20.
Cererea noastra catre guvernul britanic, sprijinita oficial de catre Natiunile Unite, pentru a
dezbate suveranitatea asupra insulelor Malvine este in spriritul populatiei argentiniene si este una
dintre axele politicii noastre externe.

Tara noastra are datorii restante. Acestea au origini indepartate in timp si reprezinta o
recunoastere a creantelor amanate din vaste sectoare ale societatii noastre. Angajamentele luate
cu strainatatea sunt de asemeni o prioritate pentru guvernul argentinian.
Natiunea noastra implineste astaza doua sute de ani. Invitam sa ni se alature la sarbatorire si alte
popoare ale lumii, pentru a impartasi oamenilor ceea ce este mai bun, cultura si istoria noastra".

CUPRINS:
CAPITOLUL 1

DATE GENERALE ARGENTINA.

CAPITOLUL 2

RUINAREA ECONOMICA SI POLITICA A STATULUI INTRE ANII

1998- 2001.

CAPITOLUL 3

ANALIZA ARGENTINEI IN PERIOADA DE DUPA CRIZA

ECONOMICA DIN 2001. Statul imprumutat de FMI.

CAPITOLUL 4

ARGENTINA INTRE ANII 2007-2008

4.1.

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI;

4.2.

PRINCIPALELE RAMURI ECONOMICE;

4.3.

LEGISLATIA IMPOZITIVA.

CAPITOLUL 5

ARGENTINA DIN PREZENT.

5.1.

SOLUTIA ARGENTINEI IN ANUL 2010 LA EXPLOZIA INFLATIEI

( zf.ro);

5.2.

ARGENTINA: FMI APLICA GRECIEI ACELEASI RETETE VECHI

DE AUSTERITATE (capitalul.ro);

5.3.

ARGENTINA IN TOPUL TARILOR CU CELE MAI RISCANTE

DATORII;

5.4.

ARGENTINA RENUNTA LA IMPORTURILE DE ALIMENTE DIN UE

( iasiplus.ro);

5.5.

DMITRI MEDVEDEV CURTEAZA ARGENTINA (rfi.ro);

5.6.

TOP 10 STATE CU CEL MAI MARE RISC DE FALIMENT

(wall-street.ro);

5.7.

WEB GRAFIE

REPUBLICA ARGENTINA A IMPLINIT PE 25 MAI 2010, 200 DE

ANI SI NE FACE PARTASI LA BILANTUL ACESTORI
ANI.(rgnpress.ro)

SISTEME ECONOMICE COMPARATE

ARGENTINA

WEBGRAFIE:

1.

www.artline.ro

2.

www.jurnalul.ro

3.

www.wall-street.ro

4.

www.dce-gov.ro

5.

www.banknews.ro

6.

www.rgnpress.ro

7.

www.iasiplus.ro

8.

www.capitalul.ro

9.

www.zf.ro

10.

www.mae.ro

11.

www.ziare.ro