Regimurile totalitare

<<totalitarism>>
n perioada interbelic apar trei tipuri de regimuri
politice necunoscute pn acum n istorie: fascismul,
nazismul i comunismul.
Partidul fascist poate fi definit ca o micare de
mas tradiional, antidemocratic, antiliberal i
antisemit. n mod concret, fascismul cuprinde regimurile
politice ale lui Mussolini n Italia, Franco n Spania,
Salazar n Portugalia, Horthy n Ungaria sau Antonescu
n Romnia. Dei nou din punct de vedere istoric,
regimul fascist mai ntreine legtura cu practica politic
tradiional. El poate fi definit ca o dictatur clasic. n
ciuda unei concepii comune, putem spune c regimul
fascist nu este de tip totalitar, acest termen putnd fi
aplicat doar regimurilor nazist i comunist. Atributul de
totalitar nu este aplicabil deci pentru dictaturile fasciste
interbelice, ci doar pentru cele dou indicate mai sus.
Ceea ce distinge regimul fascist de cel totalitar este
ideologia.
Ideologia (naional-socialismul sau nazismul, n primul
caz, i marxism-leninismul sau bolevismul, n cel de-al
doilea) este cea care face ca un regim politic s fie
considerat ca totalitar. Ea reprezint o concepie ce se
vrea tiinific (prin rasism, n cazul nazismului, i prin
materialism istoric, n cazul bolevismului), are forma
unei credine (ceea ce o aseamn cu religia) i
pretinde ca prin practica politic s se schimbe radical
societatea.
Spre deosebire de micrile fasciste, partidele
naziste i comuniste se prezint, nainte de cucerirea
puterii, sub forma unor secte fanatice. Ele devin partide
1

de mas abia dup ce ajung la putere. Tot aa,

ideologiile totalitare nu mai ntrein nici un raport cu
tradiia gndirii i practicii politice, de care se rup n
mod radical. Totalitarismul se distinge de precedentele
sale istorice tirania, despotismul i dictatura, cu care nu
trebuie confundat.
Regimurile ideologice totalitare nu sunt nici de
dreapta, nici de stnga, pentru c dreapta i stnga
presupun referine democratice, care trimit la regimurile
politice occidentale de tip liberal. Trstura comun a
regimurilor totalitare este c, ajungnd la putere, ele
caut s distrug organizarea democratic. Diferena
dintre ele const n aceea c regimul hitlerist i
manifest n mod explicit scopurile (exterminarea
evreilor), cel leninist le ascunde n permanen. Mai mult,
bolevismul i anexeaz idealurile universale de
umanitate, libertate i dreptate, n timp ce este exact
contrariul, ceea cel face cu mult mai periculos dect
nazismul. n plus, dac regimul nazism nu a rezistat
dect 12 ani, sfrind prin a se prbui n rzboiul pe
care l-a declanat, regimul comunist, prin prezena sa n
tabra nvingtoare dup cel de-al doilea Rzboi
Mondial, s-a ntrit.
Regimurile totalitare au avut un mare impact asupra
istoriei mondiale, impact care nc se mai simte in tarile cum
sunt China sau Rusia. Ele se bazau pe for, violen i
dictatur.
Totalitarismul a avut perioada de glorie in perioada
interbelica atunci cnd toate tarile erau derutate de primul
rzboi mondial, iar economia statelor nvinse nu intrase in
normal.
Avnd la baza conducerea ctre un singur om,
totalitarismul a ndoctrinat masele politice, reducnd
libertatea ceteanului aproape de zero. In tarile afectate de
2

acest flagel, demara frica si suspiciunea .oamenii se parau

unii pe alii, chiar in mijlocul familiei erau persoane care i
parau prinii sau fraii.
Totalitarismul i-a atins maturitatea in Rusia, Germania,
Italia. n aceste state, libertatea individului era aproape in
ntregime redusa. Acest control absolut al statului era in
opoziie cu liberalismul si democraia. Daca liberalismul
ncerca sa limiteze puterea statului, si sa protejeze drepturile
sacre ale individului, totalitarismul se baza pe respectul
impus cu fora. La baza statului totalitar sta liderul
atotputernic si partidul unic.
Cel mai eficient sistem totalitar a fost cel din U.R.S.S.,
unde s-a instaurat la putere prin lovitura de stat de la 7
noiembrie 1917. Concepia comunitilor era ca sursa tuturor
relelor este capitalismul, pentru ca se baza pe proprietate
privata, iniiativa personala si motivaie in realizarea
profitului; astfel societatea se mparte in clase, iar burghezia
deine puterea, att in viata economica, cat si in viata
politica.
Partidul i recruta membrii pe baza loialitii fata de
regim. In fruntea partidului se afla liderul suprem.
Propaganda urmarea ndoctrinarea maselor cu nvtura
narcist - leninista. Sistemele se bazau pe teroare care era
manifestata de politia partidului. Cteva din aceste
organizaii au fost : CEKA , KGB , GRU , NKUD.
Ptura privilegiata numita nomenclatura a fost alctuita
din membri ai partidului, care erau recompensai cu funcii si
avantaje materiale pentru loialitatea lor fata de regim.
Dictatura bolevica din U.R.S.S. a cunoscut forma sa
extrema sub conducerea lui Stalin.
Fascismul si nazismul au fost alte sisteme totalitare,
care s-au instaurat si s-au dezvoltat intr-o atmosfera de
umilina naionala, att Germania cat si Italia ntmpinnd
mari dificulti economice dup rzboi.

Acestea se bazau pe : naionalism si pe ctigarea

onoarei naionale. Au fost create o serie de mituri avndu-i in
prim plan pe cei doi conductori totalitari : Hitler si Mussolini.
Cel din urma dorea refacerea gloriei Imperiului Roman,
a crei motenire o revendica, iar Hitler dorea spaiul vital
pentru poporul german. Ambele mituri se puteau nfptui prin
subjugare si preluarea de teritorii de la alte state. Si aici au
aprut formaiuni paramilitare : Camasile Negre in Italia si
Camasile brune si S.S. in Germania. Hitler a fcut din
rasism si antisemitism baza programului sau.
Regimurile totalitare au lsat rni care se vindeca greu,
mai ales in statele care au economie slab dezvoltata si au
fost infectate de acest flagel.